COORDONATORI:

Ș.l.dr. Cristina MOISE

Conf.univ.dr.ing. Mihaela Antofie

Ș.l.dr. Iuliana ANTONIEAndreea SICOE, Diana ROBU, Teodora

GRIGOROIU anul IV Inginerie și Protecția

Mediului în Agricultură

Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentarăși Protecția Mediului,

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

NOI CERCETARI PRIVIND ECOLOGIA, ETOLOGIA, MORFOLOGIA

ȘI EVOLUȚIA POPULAȚIEI GÂNDACULUI ROŞU AL PLOPULUI (Melasoma populi L. 1758)

UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ŞI PROTECŢIA

MEDIULUI

XGEN 2020

Prezentul studiu a fost efectuat la plantaţia de Plop negru din Copşa Mică, judeţul Sibiu.

Pentru a cerceta evoluția populaţiei speciei de Melasoma populi L. (Gândacul roşu al plopului)

studiul a început încă din toamna anului 2009 când a fost depistată acestă specie la plantaţia

de plop. Pentru a avea o evidenţă cât mai riguroasa a numarului de exemplare am efectuat

deplasări sistematice începând cu luna septembrie a anului 2018 şi pâna în luna iunie a anului

2019.

Pe parcursul analizei evoluției populației speciei am efectuat observaţii asupra daunătorului

Gândacul roşu al plopului (Melasoma populi L.), în toate fazele de dezvoltare ale insectei.

Începând cu toamna anului 2018 am început observaţiile privind evoluţia populaţiei în diferite

stadii de dezvoltare, de stadiul adult dar şi de ou și larvare de diferite generații. Stadiul de ou a

fost observat pe partea dorsală a frunzelor de plop dar şi pe scoarţa arborilor.

▪ II. Material și metodă

▪ Metoda de cercetare a avut două direcții: derecoltare a adulților de pe arborii atacați, manualprin capturarea exemplarelor in borcanulentomologic cu dop rodat (Fig.2.). Adulții capturațiau fost înțepați, uscați și etichetați, alcătuind ocolecție cu specia studiată pe zile și luni și ani decolectare.

▪ O altă etapă a studiului a constat în urmărireaevoluția speciei de la faza de ou până la cea larvarăde prima generaţie în condiții de laborator.

▪ Pentru a putea observa evoluția dăunătorului amprelevat din plantație de pe arborii atacați, frunzelecu ponta şi am ţinut ouăle în condiţii de laboratorobţinând astfel date cu privire la evoluția specieidin stadiul de ou până în stadiul de larvă din primageneraţie, prin centralizarea numărului de zile pecare acestea l-au parcurs.

▪ Metoda de recoltare a fost manuală prin capturarea speciei în borcanul entomologic cu dop rodat direct de pe frunzele de plop și de pe scoarță. Exemplarele capturate pe parcursul celor 13 deplasări în teren au fost în numar de ±861, dintre care aproximativ 551 de femele și 307 masculi (Tabelul 2). Din analiza condițiilor climatice a fiecărei zile de colectare pot să subliniez faptul că temperatura medie zilnică a fost de 22,46oC. Datorită faptului ca femelele capturate au fost în număr mai mare decât masculii putem concluziona că populația de Melasoma populii L. este în plin progres numeric. Exemplarele capturate au fost înțepate și sunt într-o colecție entomologică a speciei, care cuprinde datele de colectare (zi, lună, an).

▪ III. REZULTATE ȘI DISCUȚII

▪ Din observaţiile şi cercetările făcute putem săsubliniem faptul că ouăle au fost depuse în grămezi de20-30 bucăţi, pe spatele frunzei şi în condiții delaborator au eclozat la intervale cuprinse între 2 şi 10zile în funcţie de ziua depunerii pontei de către femelăTabelul 1.

▪ Din deplasările în teren am observat atât în mediu câtşi în laborator larvele în diferite stadii de dezvoltare.Acestea la început au picioarele slab dezvoltatefolosite mai mult la târâre pe suprafaţa frunzei. Deasemenea aparatul bucal de tip rupt şi mestecat estefoarte bine dezvoltat larvele fiind foarte rapacehrănindu-se în permanență cu frunzele de plop,producând mari daune prin defoliere acestei specii dearbore. Larvele se hrănesc cu parenchimul frunzei, s-aobservat că sunt localizate pe dosul acestora. În faza deatac puternic pot să consume întreg parenchimulfrunzei lasând doar nervurile. Pe lângă frunzele deplop larvele de hrănesc şi cu frunze au fost observatepe frunze de salcie, frasin deci putem concluziona căsunt polifage.

Numarul de ouă depuse de femele pe frunze la diferite date de colectare

Nr.

crt.

Data

colectării

Numărul

de ouă

Numărul de zile

pană la

ecloziune

Numărul de

larve

eclozate

1 11.09.2018 42 7 zile 33

2 22.04.2019 28 10 zile 21

3 15.05.2019 52 3 zile 39

4 19.05.2019 69 8 zile 55

5 29.05.2019 80 2 zile 63

6 09.05.2019 55 10 zile 48

▪ Culoarea oului este variata începând de la nuanţe deportocaliu spre roşu. Trebuie să mentionez că amreuşit să surprindem şi depunerea pontei de cătrefemelele din captivitate. Acestea au depus ouă şi pefundul vasului în care au fost ţinute pentru efectuareaobservaţiilor.

▪ Ca o noutate în condițiile observațiilor din laboratoram reuşit să filmăm cu ajutorul MicroscopuluiElectronic IPM Scope chiar momentul când larvele auieşit din ouă, cum acestea au început să se hrăneascăcu corionul oului şi au început să se deplaseze pefrunze în căutarea hranei. Ca o observaţie legată deetologia dăunătorului am reusit să evidenţiemintervalul de timp de 6 zile, cât a durat eclozarealarvelor de prima generaţie în data de 21 septembrie2018. La ora 8 dimineaţa din ouă a ieşit o singurălarvă iar la ora 12 erau deja eclozate 25 de larve.Temperatura aerului a fost de 20 0C. Incubaţia ouălora durat între 10-20 de zile, iar în condiţii decaptivitate în funcţie de temperatura aerului încondiții de laborator (Fig.16). Am putut observa cătemperatura a influenţat foarte mult perioada de timpde evoluție a larvelor din faza de ou în cea de larvăde prima generaţie. Cu cât temperatura a fost maimare, peste 200C, timpul de eclozare al ouălor a fostmai mic.

▪ Ca o noutate în condițiile observațiilor din laborator amreuşit să filmăm cu ajutorul Microscopului Electronic IPMScope chiar momentul când larvele au ieşit din ouă, cumacestea au început să se hrănească cu corionul oului şi auînceput să se deplaseze pe frunze în căutarea hranei. Ca oobservaţie legată de etologia dăunătorului am reusit săevidenţiem intervalul de timp de 6 zile, cât a durateclozarea larvelor de prima generaţie în data de 21septembrie 2018. La ora 8 dimineaţa din ouă a ieşit osingură larvă iar la ora 12 erau deja eclozate 25 de larve.Temperatura aerului a fost de 20 0C. Incubaţia ouălor adurat între 10-20 de zile, iar în condiţii de captivitate înfuncţie de temperatura aerului în condiții de laborator. mputut observa că temperatura a influenţat foarte multperioada de timp de evoluție a larvelor din faza de ou în ceade larvă de prima generaţie. Cu cât temperatura a fost maimare, peste 200C, timpul de eclozare al ouălor a fost maimicDin observaţiile efectuate în teren dar şi în condiţii delaborator am concluzionat că larvele năpârlesc de 3 ori, iarstadiul larvar durează între 30-45 de zile. Începând cu lunaiulie larvele din ultimul stadiu (L3) se retrag în scoarţacopacului sau în crăpăturile acesteia unde se transformă înnimfe. Perioada de pupă durează între 12-13 zile.

▪ În urma deplasărilor în teren pe parcursul celor 8luni pe parcursul anilor 2018-2019, am efectuat unnumăr de 13 deplasări pentru colectarea dematerial biologic la plantaţia de plop negru, dinCopşa Mică.

▪ Materialul a fost colectat manual direct de pefrunzele de plop. Apariţia adulţilor a fost începândcu luna aprilie şi am putut observa că evoluţia lor înacest stadiu a durat între 2-3 săptămâni (15-25 dezile). După apariție adulţii se hrănesc şi ei cuparenchimul frunzelor de plop pentru maturizareasexuală. După acuplare femelele depun ponta, dinobservaţiile făcute între 3-6 zile la sfârşitul luniiaprilie şi începutul lunii mai pe partea inferioara afrunzelor în grupuri de 10-30 de bucăţi.

▪ Larvele sunt galbui cu capul şi toracele negre şi culungimea de 10-12 mm.

▪ Adultul are dimensiuni cuprinse între 5-6 mm, cucorpul de formă ovală. Capul şi pronotul sunt negre.Elitrele sunt de culoare roşu aprins, cu o pată neagrăla bază.

Numarul de exemplare, ale speciei Melasoma populi L. şi raportul între sexe

Nr.

crt.

Data

deplasării

Ora

colectării

Numar de

exemplare

colectate

Numarul

de ♀

Numar de

♂ Observaţii

1 11.09.2018 08:30 36 23 13

Temperatura

variabila

2 18.10.2018 10:30 21 17 4

3 12.11.2018 10:00 5 4 1

4 25.03.2019 11:00 29 17 12

5 04.04.2019 09:30 50 32 18

6 09.04.2019 10:00 75 43 32

7 22.04.2019 10:30 85 59 26

8 14.05.2019 13:20 110 63 47

9 19.05.2019 08:30 98 54 44

10 29.05.2019 13:50 95 64 31

11 08.06.2019 14:30 91 72 19

12 15.06.2019 12:30 86 63 23

13 19.06.2019 13:30 80 43 37

TOTAL 861 554 307

▪ IV. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

▪ Ca o noutate a cercetărilor am crescut în conditii de laborator ouăledepuse pe frunze în mediul natural, din care apoi au eclozat larvele. Amobservat depunerea pontei în grupuri de cate 20-25 de oua pe dosulfrunzelor dar si pe tulpina plopului. Intervalul de eclozare în conditii delaborator al larvelor a fost de 2-10 zile, variațiia datorându-se intervaluluiscurs de la data depunerii pontei care a fost influențată și de condițiile detemperatură din laborator.

▪ In condiții de laborator am centralizat de-a lungul perioadei de depunerea pontei un număr de 326 oua din care au eclozat 259 de larve. În acesteconditii procentul de eclozare fiind de 79,4%.

▪ Ca o noutate a prezentei cercetări, am reușit să surprindem cu ajutorulMicroscolului electronic IPM Scope momentul când larvele eclozează dinou. Observația a început la 8 dimineața în data de 21.09.2018 când dinoua a ieșit prima larvă iar la ora 12 erau eclozate 25 de larve. Temperaturaridicată influențeaza durata în timp a ecolzării larvelor din ou. Amobservat cu aceasta ocazie cum larvele se hrănesc cu corionul oului iarapoi se târăsc pe suprafața frunzei începând sa se hrănească cuparenchimul acesteia. Larvele sunt polifage iar pe lângă plop le-amobservat și pe frunzele de salcia si frasin.

▪ Am observat creșterea în captivitate a larvelor în condiții de laborator șiam constatat ca acestea au 3 stadii de năpârlire intervalul de timp durândîntre 35-40 de zile.

▪ Adultul are dimensiuni cuprinse intre 5-6 mm, femela este mai maredecât masculul, cu corpul oval, capul si pronotul negru, elitrele de rosuaprins.

▪ Având în vedere ca populația acestui dăunător este în continuă creștere,recomandăm tratamente chimice pe baza de Sumithion 50EC pentru a seproteja arborii din plantație. Acesta substanță de combatere are încomponenta Fenitrotion 50%, face parte din Grupa de toxicitate III, iar camod de preparare se dizolva 10 ml la 1 L de apa, doza recomandata fiindde 0,51 l/ha.

▪ Acest insecticid organofosforic de contact și ingestie este folosit încombaterea Gandacului rosu al plopului și produce paralizia sistemuluinervos iar în final moartea insectei.

▪Vă mulțumim pentru atenție!