Biolog Marian Nife Farm. Laurenfiu Dinu

FARMACOGNOZTN

SPECIALA

G#IEtlius

Saponozide .....,...........53Primula radix (Rddicina de ciubofica cucului) ..................53Saponariae radix (Rdddcina de sdpunari!6) Saponaria officinalis... .......54Equisentiherba(Iarbadecoadacalului)....... .....................55

* Liquiritiae radix (Rddbcind de lemn dulce) Glycyrrhiza grabra............56Taninuri..... .................57Quercus cortex (Coaja de stejar)..... ...............57Gei rhizoma (Rizomul de cerenfel). ...............5gPotentillaeherba(Iarbadecoadaracului)....... ...................59Myrtilli fructus (Fructul de afin)....... .............60

Substanle amare .........62Gentianae radix (Ridbcind de ghinfurd)..... ........................62Cenlauri Herba (larba de tintaura) .................63Absinthii herba (Iarba de pelin) .....................65Taraxaci radix (Riddcina de pdpddie)...... ......67

IV. ULEIURILE VOLATILE .........,69Descriere, caractere organoleptice, caractere microscopice,compozilia chimici qi origine ........69Metodele de oblinere a uleiurilor volatile....... ...........,.,......... j3Produsele vegetale care conlin uleiuri volatile ......................76

Lavandulae flos (Florile de levdnficl) ...........76Coriandrifructus(Fructeledecoriandru)................. .........7gMenthaefolium(Frunzadeizmd,bund).......... ...................g0Carvi fructus (Fructele de chimion) Carum carvi L............................... gzCamphora (Camfora) Cinnamomum camphora L. ................................ g3Chamomillae flos (Florile de muqelel) .......... g5Millefolii flos (Florile de coada goricelului) ...................... g7Anisi vulgaris fructusi (Fructele de anason) ...................... gg

Aromaterapia (Aromoterapia).......... ..................90Cromoterapia................. .................g7Sacroterapia .............. r0rT5maia....... ........... I03v. VrTAMINELE....... .....................105Nomenc1a1ur5................ ............... 109Cynosbati fructus (fructele de miceq)... ........... I 1l$at119a de porumb (Maydis stigmara).... ........ 115?lo:diu de bere (Faex medicinalis)......... ......... 116VI. LIPIDBLE............. .................... r18Grdsimile...

Metodele de extraclie a lipidelor... ...............I22Produse vegetale care confin 1ipide.......... ....123

Butyrum cacao Untul de caco ..................123

Oleum olivarum. Uleiul de misline. ........I25Oleum helianthi. Uleiul de floarea-soarelui.......... .......I2gOleum ricini. Uleiul de ricin. ...................129Oleum jecoris, adeps lanae. Oleum jecoris. Uleiul de peqte............131Adeps lanae. Lanolinb anhidri:lanolinum ..................132Cetaceum. Spermacetul .......134Cera Flava. Ceara de albine = ceara galbenb....... ........ 135Cera alba. Cearaalbd ...........136

vrl. ALCALOLZL........ ....................137Produse vegetale cu un continut ridicat de alcaloizi. ........... 154

Ephedra distachya (cArcel)....... ....................154Produsul vegetal Ephedrae herba.......... ....... 155Atropa belladonna (Mntrdguni) ................... 156Hiosciamind .........158Atropina ...............159Scopo1amina.................. ........... 160M[selarifa.. ...........161Coca - Erythroxylum coca .......163Cocaina....... ..........164Macul de grddin6 (Papaver somniferum)...........,...... .......167opiu.,.......... ..........169Morfini...... ...........171Codeina ................174Secara (Secale cereale)....... ......I77Ergot........... ..........180Cinchonasuccirubra(ArboreledeChina) .......................187Hydrastis rhizoma cum radicibus (rizomul cd rbdicinile dehidrastis)..... ..........191Boldo Folium .......193Ipecacuanhae radix (rf,ddcina de ipeca) .......194Strychni semen. Strychnos nux vomica .......196Rauwolfiaeradix.Riddcinaderauwolfie.... ....................198Aconiti tubera. Tubercul de omag...... ..........203

BIBLIOGRAFIE............ ..................206

Farmacognozie speciald Capitolul I

Glucoza

Glucoza este compusul organic, aparfindnd clasei zahandelor, care areformula chimicd CoHrzOo. Degi are aceeaqi formuld chimic[, fructozaeste diferi-tdfafi, de glucozd prin modul de legare a atomilor. Astfel, glucozaare o singurdgrupare de alcool primar (in imagine, la carbonul cu numdrul 6), pe cdnd fructozaare dou[ grupari de alcool primar.

f::i"{ff';:il,;r|,i,:i

Denumire chimicS 6-(hidroximetil)oxan- 2,3, 4, 5-tetrol

Sinonim penhu D-glucozd dextrozd

Varietdli pentru D-gllocozd

a-D-glucoz6; B-D-glucozd

Abrevieri Glc

Formulb chimici CrHrzOe

MasS moleculari 180,16 g/mol

Puncte de topire u-D-glucozd: 146"Cp-D-glucozS: 150"C

Densitate ? g cm-3

Numdr CAS 50-99-7 (D-glucozi)

Numdr CAS 921-60-8 (L-glucozd)

W= StructurdGlucoza confne qase atomi de

carbon qi o grupl carbonil (specificdaldehidelor) qi este numiti uneorialdohexozd. in natur6, in unele plante,glucoza existd sub formi de sffucfuriaciclic5L; in altele, ea poate fi gisitd subformi ciclicS. Teoretic, structura ciclic[a glucozei apare in urma interac,tiuniidintre grupa carbonil pi grupele hidroxilde la carbonii cu numerele 4 gi 5.Aceste interacliuni sunt reacfli de adiliea grupelor hidroxil amintite la grupacarbonil. in solufle apoasd. celelouiforme se afl6 ?n echilibru, qi la un pH 7,forma ciclicl este predominanti.

La formarea structurii ciclice aglucozei, aparc la fosta grup6 carbonilo noud grupare hidroxil, cate senumeqte hidroxil glicozidic gi careare o reactivitate mai mare dec6tcelelalte grupe hidroxil din moleculd.In acest caz, numerotarea carbonilorincepe de la primul carbon de dup6oxigenul din ciclu, in sens orar.

t2

Farmacognozie special6

Izomeri

Glucoza are patru centre optice, deci teoretic glucozapoate avea 15 stereoizomeri optici. Doar qapte dintre aceqtiasunt gisili in naturi, iar dintre ei, cei mai importanfi suntgalactoza (Gal) qi manoza (Man). Aceqti opt izomeri(incluzAnd qi glucoza) sunt tofi diastereoizomeri unul fali decelSlalt qi aparlin serieiD.

In cazul glucozei (dar qi al fructozei, in mod echivalent),un alt centru asimetric la carbonul 1 (numit carbonulanomeric) este creat cdnd glucoza trece in forma ciclici gi se

formeazh doui structuri inelare, numite anomeri (un cazparticular de izomeri) - u-glucoza gi p-glucoza. o glucoza esteacea strucfurd a glucozei in care grupele hidroxil de lacarbonii cu numerele 1 qi 4 se afl6 de aceeaqi parte a planuluiciclului hexagonal, iar B glucoza este strucfura in care cei doihidroxili se afl6 de pbrfi diferite ale planului. Formele o $i Bpot trece dintr-una in alta in solulie apoas[ pe o perioadd dec6teva ore, stabiliz6ndu-se la un raport u:B 36:64.

Capitolul I

IJ

ftri

fTfi

:fi.- #fl:[

""FI

'ilIt----- {:",*-{Jlr

jr

I:1""- i,1"""' {3{"1

Iti(:H nF{

Glucozddextrogir

l;.1r I- i'4.j:::::::t ffit:

ffi{},..{:.,-.Hi

l{--fi"- *[,tIi;l

rr{""}" {: }.IiH

l,n{"} "*-{:* [,tlrt{:}{ {}r.r

?

Glucozdlevogir

-L"'d--:

1i3-.- {,:.

I:i

)

Transformarea glucozei din structura aciclici (D-glucozi)tn shuctura ciclicd (B-glucozd)

13

Farmacognozie specialS Capitolul I

Proprietdli jiziceGlucoza este o substanld solid[, cristalizatl, incolorb pi solubilb in apd. Are

un gust dulce, Puncful sdu de topire este foarte ridicat, deoarece ?ntrenurneroasele sale grupiri hidroxil GoH) se formeazr multe legdturi de hidrogen.cAnd sunt incdlzrte, toate monozaharidele (nu numai glucoza) se descompuninainte de a se topi, in carbon qi apa reaclie numitd carbonizare. Glucoza are75Yo din puterea de ?ndulcire afructozei(care este 1uat6 caunitate).

Proprietdli chimice

1. Reaclii la grupa carbonil

Reacfii comune aldehidelor qi cetonelorin aceasti reaclie se adilioneazd o moleculd de hidrogen diatomici la o

moleculd de glucoz6, adilia avand loc la dubla legiturd dintre oxigen qi carbon.Leg5tura pi dintre cei doi atomi se rupe, iar cdte un atom de hidrogen se leag6 lafiecare dintre ei qi astfel se produce hexitolul (sorbitol).

TrbonFruru+

Reac{ii caracteristice aldehidelor

Fruru*cr'toH *ff3 -+ EF|0H

cooH

[crctlrcFr?oH +[dJ]

I

i=*tt +fc+-,( :+GILOH 'H 'SHCI

I

FFnu.-+ Cl-lFH

2. Reacfii la grupa hidroxil

Reac{ia de esterificareGlucoza, in reaclie cu clorura acidului acetic, produce esterul pentacilat al

glucozei qi acid clorhidric.

o l#={I

[Gn]cocFthEthotrocFb

t4

Farmacognozie speciald Capitolul IReacfia de eterificareReaclia de eterificare are loc doar cu un ester anorganic, precum sulfatul

acid de metil.

+ 5 cl'bo$o3H --+ ffi-* +.F tbsg{cr+oct+

Reac{ia de fermentafieAceastb reaclie are loc in prezenll, de enzime, care au rol de

biocatalizator. Astfel, din glucozd rezultd,alcool etilic qi apd.

fli,lidri#n -+ ?{r2.FJ5,Jff + t[j-#:

Oblinerea) Nutwald1. Glucoza este unul dintre produqii de fotosintezd a plantelor qi a unor

procariote. Se gdsegte indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.2. La animale qi ciuperci, glucoza este rezultatul descompunerii

glicogenului, proces numit glicogenolizi. La plante, se descompune amidonul.3. La animale, glucoza este sintetizati in ficat qi rinichi din intermediari

care nu sunt carbohidrafi, precum piruvat qi glicerol, proces numitgluconeogenezd.

b) IndustrialdLa scard industrialS, ghtcoza se obline prin hidroliza amidonului in mediu

acid:

{ {iifJ1{}{:}rj },, 1 rzflsff -*' ?}f;iff}r f.},

O alt[ metod[ este hidroliza enzimaticd a amidonului. Multe culturi pot fifolosite ca sursd pentru amidon: porumbul, orezul, graul, cartofii sunt utilizali lascard largd in toati lumea.

Procesul enzimatic are douf, etape. Pe durata ar-2 ore,la aproximativ 100oc,enzimele descompun amidonul in carbohidrali mai mici, cu o moleculd formati din5-10 unititi de glucoz6. Unele variafii ale acestui proces incilzesc amidonul laaproximativ 130'C sau mai mult de cAteva ori. Astfel se ?mbundta{egte solubilitateaamidonului in apl, dar se dezactiveazd enzimele, aga ci enzime noi trebuieadhugate in amestec dupd fiecare incilzire.

,F*+l{trFfiFtr1crtoH

t5

Farmacognozie specialb Capitolul I

in a doua etap6, numitd zaharificure, arnidonll pafiial hidrolizat estehidrolizat complet pAni la glucozi folosind enzima glucoamilazd provenit[ de

la ciuperca Aspergillus niger. Conditiile de reaclie specifice sunt la un pH de4,0-4,5, o temperaturd de 60'C gi o cantitate de carbohidrali de 30-35%. inaceste condilii, amidonul poate fi convertit in glucoz[ in proporlie de 96% dupdl-4 zile. Totugi, se pot obline reaclii cu randamente mai mari folosind soluliimai diluate, dar in acest fel sunt necesare reactoare mai mari gi cantitSli maimari de ap6, gi de aceea aceasti modalitate nu este considerati economicl.Solulia de glucozd rezlltatd este apoi purificatd prin filtrare gi concentratd prinevaporarea apei. D-glucoza solidl este produsi apoi prin cristalizdri repetate.

Rol biologicSe poate specula asupra cdrui fapt se datoreazb rispdndirea atAt de mare a

glucozei, qi nu a altor monozaharide, precum fructoza. Glucoza se poate fbrma dinformaldehidi in condiJii abiotice, deci se poate ca ea sd fie fost disponibild pentrusistemele biochimice primitive. Glucoza este foarte rdspAnditd in regnul animal qi

vegetal, qi este principalaozddin organismul uman.

Sursd de energieGlucoza este un combustibil esenlial ?n biologie. Carbohidrafii repreztnti

sursa principali de energie pentru corpul uman, producAnd 4 kilocalorii (17kilojouli) pe gram. Descompunerea carbohidratilor (amidonul, de exemplu)produce mono qi dizaharide, iar o mare parte dintre produqi este glucozd. Pringlicoliz[ gi prin reacfiile ciclului acidului cihic, glucoza este oxidatd pentru a formadioxid de carbon qi apd, rezult6nd gi energie, ?n principal sub formd de ATP.

Este distribuitd in toate celulele qi fluidele organismului, cu excepJiaurinei. in ser, concentratia de glucozd (glicemie) normali este de 80-110 mg/dl.Menlinerea glicemiei in limite constante este asiguratS prin acliunea antagonistda doi hormoni ai pancreasului endocrin: insulind (hipoglicemiant) qi glucagon(hiperglicemiant). Creqterea cantitifii de glucozd in sAnge este specificddiabetului zaharat, iar tn urind (glicozurie) apare numai cAnd glicemia dep[qegte160-180 mg/dl.

PrecursorGlucoza este esenliali in producerea proteinelor qi in metabolismul

lipidelor. De asemenea,la cele mai multe plante qi animale, este un precusorpentru vitamina C (acid ascorbic).

Glucoza este folositi ca precursor la sinteza unor substanle importante.Amidonul, celuloza gi glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai s[i.Lactoza - zahdrul din lapte, este o dizaharidi compusd din glucozd gi galactozi.inzaharczL, o ahi-dizaharidd importantd, gltcozaeste legatd de fructozd.

t6

Farmacognozie speciald

Glucoza intrd infi,cat se transformdglucuronoconjugare.

UtilizareTablete de glucozd

'jii lii,Lllil::=

' ltii:::.::....:4.

I

:

in medicini este folositi mai ales sub form6 de solulii apoase perfuzabile.in func1ie de concentrafiile lor, acestea au acliuni 9i indicalii diferite. Solufiilesub 5 % sunt utilizate pentru diluarea unor medicamente, penhu hidratare sau casubstituent energetic. solulia de glucozd 5 % este izoton| qi are aceleaqiutilizdri, fiind folositd cel mai adesea. Soluliile de concentrafii mai mari de 5 o/o

(10, 20, 33, 40 %) sunt hipertonice pi igi gdsesc utilitatea ca diuretice osmotice(realizeazh deshidratare tisularS, foarte util6 in edeme). Pentru a evita efectelenefaste ale hiperglicemiei, de obicei oric[rei perfuzii cu glucozd i se adaugbinsulin6.

Capitolul Istructura diglucidelor gi poliglucidelor. prin oxidare inin acid glucuronic, care are un rol important in

Existd mai multe forme de comercializare qifolosire a glucozei, dintre care cele mai importantesunt:

. sirop de glucozd - conline glucozd inconcentralie de 32,40Yo;

. glucoza tehnicd - cu o concenhalie de 75%;o glucoza cr istalizath (tablete) - concentr fiie de 99yo.

I7

Farmacognozie speciala Capitolul IV

Metodele de obfinere a uleiurilor volatile(distilarea cu api, antrenarea cu vapori de api,

absorbfia - Enfleurage, presarea)

Avand in vedere caracterul produsului vegetal, labilitatea componenlilorchimici ai plantei producStoare qi utilizarea uleiurilor vegetale, se cunosc maimulte metode de oblinere.

1. Distilarea (vezi qi distilarea cu apd)Distilarea cu vapori de apd este una din cele mai vechi metode utilizate qi

?n prezent.Ea se practic[ in acele cazuri cand produsul vegetal conline o cantitate

insemnatd de ulei voaltil qi temperatura distildrii, de cca, 100oc nu actioneaz|asupra calitdfii lui.

Temperatura de fierbere a componentelor uleiului volatil vaiazd intre150o-350oC. De exemplu, pinena fierbe la 160oC, limonena la I70oC, eraniolulla229oC, timolul la223oC etc.

Dar toate aceste subsatnfe in prezenfa vaporilor de ap[ se distileazd la otemperaturd mai joash de 100oC.

Acest procedeu, folosind proprietatea fizicd a uleiurilor volatile de a fiuqor antrenate atunci cAnd se trece prin produsul vegetal un curent de vapori deapd sau cAnd acesta se distileaz[ in acelaqi vas cu ap6,, face parte din metodelegenerale de extragere qi dozare a acestora.

Distilatul oblinut prin acest procedeu con{ine cea mai mare parte dinuleiul volatil antrenat la suprafala sa sub forma unei pelicule, mai mult sau maipulin groase, fapt care ne permite uneori sd-l separdm folosind un vas florentinsau epuizAnd condensatul apos cu un solvent organic ugor volatil (eter de petrol,eter etilic etc.) dupd ce s-a siturat in prealabil cu natriu clorid.

Trebuie sd se fini seama de o serie de date tehnice ale instalaliilor dedistilare. Se preconizeazd ca acestea sd aibd o tromp[ de evacuare cAt mai scurtdpentru ca vaporii sd pdtrundd mai repede in refrigerent, iar lichidul condensat sdnu revin5 in distilator.

De asemenea, si prezinte o secliune cdt mai larg6, avantajAnd astfeleliminarea rapidd a vaporilor qi evitand incdlzhea indelungatd a uleiului inblaz[. Se recomandd ca vaporii condensali in r[citor sd fie trecu]i cAt mairepede pe principiul vasului florentin.

Vasul colector se alege dupd starea uleiului volatil: este mai ugor sau maigreu ca apa.

73

Farmacognozie specialS Cryitolul IV2. ExtragereaUleiurile volatile se dizolvd in mul{i solven{i ugor volatili.Aceastd proprietate se foloseqte in acele cazuri, cAnd componentele uleiului

volatil sunt termolabile qi se descompun la distilarea cu vapori de apd.Produsul vegetal, aqezat in extractoare speciale, se extrage cu eter de

pehol (mai frecvent), eter etilic, acetond sau alt extragent.Mai departe extragentul se distileazd, condenseazd qi din nou se folosegte

in extrac{ie.Dup[ distilarea solventului, reziduul prezintd ulei volatil pur sau, cel mai

des, amestec de ulei volatil cu alte substanle extrase-rdqini, ceruri etc.Aga extracte, numite ,,ceruri aromate" se folosesc in stare bmti sau se

supun unei prelucrdri pentru izolarca din ele a uleiului volatil (extracfia cualcool qi distilarea lui in vid).

in ultimul timp extragerea uleiului volatil se face c\ gaze lichefiate (co2,butan etc.)

3. La metodele de extragere a uleiurilor volatile se referd pi macerareaprodusului vegetal florifer cu grdsimi.

Pentru aceasta produsul vegetal se trece in saci de pdnz6, gi se afundi invase cu corpul din grisimi pe 24-48 ore.

Dupd aceasta uleiul volatil se extrage cu alcool.

4. Enfleurage-ulAceasti metodd sebazeazd pe urmdtorul principiu: uleiul volatil izolat din

produsul vegetal florifer este absorbit pe sorbenli-grdsimi tari, c[rbune activatetc. In acest scop se folosesc rame speciale, ermetic stranse, cdte 30-40 bucd{i(una peste alta) in baterii.

in lucrul cu gr[simi tari pe ambele plrfii ale sticlei (ramei) se ungesorbentul gras (amestec de grdsime de porc qi vit[) in strat de 3-5 mm.

Florile se aqeazd deasupra sorbentului intr-un strat cu grosimea de 3 cm qise lasd 48-72 orc, dup[ ce se in15tur6, iar pe rame se pune produs proaspdt.

operalia se repetb de multe ori (pan6 la 30), p6n6 sorbentul este saturat cuulei volatil. Produsul vegetal prelucrat mai conline o cantitate oarecare de uleivolatil (mai ales fracliile grele), de aceea suplimentar se prelucreazd prinmetoda de extrac{ie"

Gr[simea saturati cu ulei volatil se scoate de pe sticli qi se extrage cualcool; extractul alcoolic se ingheali gi prin filtrare din el se iniaturaimpuritdlile precipitate.

Ulterior alcoolul se distileazl in vid gi se obline ulei volatil pur.La folosirea in calitate de solvent a cdrbunelui activat florile se aqeazi in

aamere speciale pe plase, dupd ce camera se inchide ermetic qi prin ea se sufli

74

Farmacognozie speciald Capitolul IVun curent puternic de aer umed, care duce cu el vaporii uleiului volatil eliminatde flori.

uleiul din aer se absoarbe de cdrbunele activat, preferabil de marca cAM(cdrbune activat de mesteacdn), care se gdseqte in adsorber, aqezat deasupracamerei.

Peste 24 de ore florile din camerd se scot qi se trateazd cu eter de petrolpentru oblinerea fracfiilor grele rimase de ulei volatil.

Clrbunele activat dupd saturarea lui cu ulei volatil se elibereaz[ dinadsorber gi se elueazd cu eter de petrol.

Dupd distilarea ultimului se obline uleiul volatil.

5. Metodele mecaniceSe folosesc la obfinerea uleiului volatil din fructele citricelor, deoarece in

ele uleiurile volatile selocalizeazd in pungile mari din coaja fructelor.Uleiurile se oblin prin presare sau radere.Presarea se face in prese hidraulice, in care se introduc cojile rimase dup6

scurgerea sucului.Pentru aceasta in prealabil coaja se mdrun{egte.Uleiul volatil r[mas in coajd, pdnd la 30a/o, se ob{ine mai departe prin

distilarea cu vapori de ap[.Prin radere se rdzuie suprafala frucfului cu o rdz\toare cu ace sau se

rotegte fructul intr-o pdlnie cu lepi sau intr-un vas cilindric al cdrui fund esteacoperit cu lepi dispugi in cercuri concentrice. fepii fiind corect dimensionaliperforeazb glandele cu ulei.

Distilarea cu apb se obfine astfel: se incdlzeqte intr-un balon plarrtaimpreund cu apa la fierbere. Vaporii care se formeazd antreneazd. cu ei uleiulvolatil.

Acegtia, hecdnd prin refrigerent, se condenseazd qi sunt capta{i in vasulcolector, unde uleiul volatil formeazd un strat la suprafala apei, datoritddensitifii mai mici, de unde se separS.

75