ANTOANETA OTTEANU

SOVIETLANDI

UTOPIA ESUATA

CETATEADT SCAUH

Editor: Dan Iulian MirgiritRedactor: Mirela lvan NobelTehnoredactare : Adriana Andreiag

Coperta: Andrei Mdrgirit

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiOLTEANU, ANTOANETA

soviettand : utopia equati I AntoanetaOlteanu. - Targoviqte : cetatea de

scaun,20l9Conline bibliografieIndexrsBN 978-60 6-537 -43 4-8

94

Toate drepturile de reproducere, integral sau parfial, prin orice miiloace, inclusiv

stocatea neautorizatd in sisteme de cdutarc sunt rezervate. Reproducerea se poate face

doar cu acordul scris al editurii, cu excep;ia unor scutte pqsaje care pot constitui obiectul

rec enziilor pi pr eze ntdrilor.

rsBN 978-606 -537 -434-8

Copyright Editura Cetatea de Scaun, TArgovigte, zorg

email: editura@cetateadescalln'ro; www'cetateadescaun'r'o

www.facebook.corn/ EdituraCetateadeScaun

Cuprins

PROLETARIATULUI

3. CONDUCATORil.............. .....s7

1. LEN|N ........105

1.1. Om sau mit? ............L1,1,

l-.2. Lenin gi revolulia .....115

L.3. Dulapurile inchise ale revoluliei. Lenin gi Germania........119

Antoaneta Olteanu

1.4. inclinaf ia spre violen!d...... ......... 1_20

1.5. Minoritdlile............ ..................... 1.25

1.6. Existd totusi un testament?. ...... i,272. TROTKT .......L32

2.1. Liderul. Revolulia din 1905 ........ 135

2.2. Revolulia din I9I7 .....................1.37

2.3. Lenin pi Trofki .........I422.4. Demitizarea pi cdderea in dizgraiie ............... J,At

3. STALIN .......1533.1. Stalin ieri, azi 9i m5ine...... .......... 153

3.2. increderea lui Lenin .......... ......... 15g

3.3. Preambululterorii ...................... 161

3.4. Ascenslunea............ ....................162

3.5. Cultul personalitd1ii.................. ......................1.61

3.6. Despot sau rdspundere colectivd?.................. .................. I753.7. Moartea lui Stalin ...I78

Sovietland. Utopia eguat.l 7

4.5. Un nomenclaturist atipic ............198

4.6. Un bolgevic din linia int6i............ ...............,....199

4.7. ,,Sunt pulini oameniin istorie ale cdror nume sd

denumeasci granile de stat" ............205

5. BERtA..... ,.............208

8 Antoaneta Olteanu

1. Apparatcicii ................ ....2i9

2. Abnegatia membrilor de partid ........289

3. Omul nou ............. .......... 305

4. Om nou sau clonS?......... ...................3I7

7. REGIM UL SUB PRESI UNE. PERIOADELE DE DETENSIONARE........ 321.

1. Noua Politicd Economicd (NEP) .......... ..................321,

2. Marea Cotiturd ..............324

3. Anul 1935........... ............ 325

4. Rdzboiul.. ....327

5. Dezghetul (1956-1962) .......... . ...328

6. Perestroika.................. ...330

il.t loc DE coNcLUztE............. .................333

TABEL CRONOLOGIC AL EVENIMENTELOR iru NUSN SECOLULUI

AL XX-LEA... ........335

B|BL|OGRAF|E................ ........406

LISTA ABREVTERTLOR FOLOSITE... ..............419

lndice de nume.... ..................421

INTRODUCERE

Ce a pornit t'u tli<'luttrrd,poate sftrqi tot <'u di<,lutrtrti.

( i i" r9r7, cAnd bolgevicii au luat puterea, r;i in zilclcL)7 noastre, oamenii se intreabi: cum de a fost posibil .rga

ceva? Cum de a fost posibil, mai ales ci partidul revolufionar nuera aga de numeros gi, in ciuda teoriilor vehiculate de unii dintrelideri, nici nu se agteptau prea curAnd si puni m6na pe putere.Contextul socio-politic este cel important, in afara lui, nici unpartid politic nu poate produce o surprizi de o asemeneaanverguri. Pirintele marxismului scria cu multi vreme inaintede acest moment:,,Cu excepfia polonezilor, a rusilor gi in cel maibun caz a slavilor din Turcia, nici un popor slav nu are viitor, dinsimplul motiv ci tuturor slavilor le lipsesc condipile elementare,istorice, geografice, politice gi industriale pentru a fi indepen-denfi ;i a avea vitalitate"'.

Rusia prerevolufionari era cuprinsi de frSmAntiri numeroase,seculare, am putea spune. Abia cu jumitate de secol inainte se

rezolvase, oarecum, problema ruginoasi a iobagilor, robi ai statuluisau ai latifundiarilor, bunuri ca oricare altele in averea cu careacestia se frleau gi din care i;i permiteau si faci chefuri monstru-oase, petreceri pe picior mare gi daruri incredibile. Strigitoare la cerera politica interni a Rusiei, cu o corupgie infloritoare la Curteaacaparati de favoriqi si oameni politici lipsiqi total de sentimentpatriotic. in frunte cu impiratul, miniqtrii gi oamenii Ohranei l-ausabotat pe prim-ministrul Stolipin, unul dintre cei care incercaseri

'Apud Robert Conquest, Recolta durerii. Colectivizarea sovieticdp r in foamete, Humanitas, Bucu lcgti, 2oo1,, p. 39.

gi teroarea

t6 Antoaneta Olteanu

perioade, erau doar unele disperate, de cosmetizare a regimului, inmomente in care atteptarea populaliei atinsese deja cotele cele maijoase. De,si prezentate de propaganda occidentali, mai ales inperioada Rizboiului Rece, ca nigte reforme adevirate, demne desalutat cu cildurS, ele nu sunt decAt momente camuflate in care se

cristaliza gi se schimba la culoarea politica oficiali, bazatd pe eterneleprincipii,,leniniste"...

Volumul al doilea este consacrat demitizirii utopieisovietice - aparatului represiv, cu politicile qi adversarii lui, culocurile de represiune create pentru a-i ,,adiposti", pentru a-icondamna la munc5, mai pufin la reeducare pe duqmani.intrucAt, in marea majoritate, experienfele concentrafionaresunt comune, am inclus, evident, qi mirturii ale definu;ilorromAni, atAt din inchisori sau laglre sovietice, cAt qi din cele dinRomAnia, ocazie cu care se pot vedea destul de clar misura gilocul in care regimul din RomAnia a gtiut qi a dorit si fie extremde original in aceasti direclie.

in sfrrgig volumul al treilea, cel pe care ;rn intenfionat sil scriude fapt, este consacrat viefii de zi cu zi din Uniunea Sovietici, aoamenilor ,,liberi", afla;i de partea cealaltl a sArmei ghimpate, careau incercat, pe cAt posibil, si-qi frureascl destinele intr-un mediuextrem de ostil. Dar ftri ingelegerea contextului in care au triit nuaveam cum sI ofer o descriere coerenti, de aceea am fHcut aceastiscurti prezentare a sistemului, ideologiei lui gi a formelor deguvernare, dupi care am prezentat, in volumul al doilea, viafa pecare au ,,oferit-o" guvernanfii unui mare numir de oameni, ,,ostili"sau nu sistemului, in spatele sArmei ghimpate, intr-un univers uriag,de tristd amintire, o alternativi la viap oamenilor liberi. De aceeavolumul al doilea este consacrat lumii Gulagului, descrise cuprecidere prin ochii celor care au fost obligali si viefuiasci in ea...

r. TEORII, TEORII

Capitalismul este exploatarea omuluide cdtre om. Sociqlismul este exact invers.

Bqnc sovietic qtribuit lui K. Radek

r. Totalitarism

ermenul de totalitarism, paradoxal, nu a avut ca obiect unintreg sistem de dominare a societiqii, ci se referea, in

Italia fascisti a lui Mussolini, la ideea de control electoral folositide fascigti contra politicienilor liberali. Ideea de viziune fascisti alumii, infeleasd ca o transforrnare totalitari in orice domeniu, i-ar fiplScut liderului italian qi astfel a promovat ideea de ,,stat totalitar",ca obiectiv fascist, inci din zz iunie 1923. Noliunea ,,a fost apoielaborati incet-incet de citre istoricii europeni intre anii rgzo ;ir93o, dar a cipitat consistenql definitivi in ry39-tg4o, in urmaincheierii pactelor germano-sovietice: analogiile dintre cele douimari dictaturi care, in toamna anului r94o, dominau douicontinente, erau intr-adevdr numeroase: Partid unic, socialist,ideologie obligatorie, inregimentarea tineretului, proiectul creiriiunui <<om nou>, elogiul fo4ei gi al violenfei, voinfa declarati deexpansiune, teroarea ca mijloc de guvernare, puterea acordatipoliliilor politice, discriminirile la care erau supuse grupuri socialeintregi, sistemul concentrafionar, crime in masi"'.

Folosit mai apoi si cu referire la hitlerism gi la statul sovietic,termenul a cunoscut nuanle interesante. Hitler era atras maidegrabl de termenul de,,autoritar" decAt de cel de ,,totalitar", care

' Stdphane Courtois (coord.), Diclionarul comunismului, traducere de MihaiUngureanu, Aliza Ardeleanu, Gabriela Ciubuc, Polirom, Iagi, zoo8, p. r8.

r8 Antoaneta Olteanu

avea deja o marcl italiani binecunoscuti (abia Goebbels spunea, int93o, ci scopul revolufiei naziste este realizarea unui stat totalitar,care si pitrundd toate sferele viegii publice). Sovieticii incep gi ei

s5-1 foloseasci dupd r94o, dar exclusiv cu referire la cele douiregimuri fasciste. Termenul e pus in legiturd cu URSS abia de citredisidengii sovietici. Un reviriment al termenului apare in perioadaRizboiului Rece, cAnd se consideri cd avansarea acestei imagini inlegituri cu URSS aduce un cert avantaj ideologic Statelor Unite.Nu e momentul aici s5 dezvoltim ideea, dar accesul de ultimi orila materiale clasificate arati in mod clar o colaborare neruginati aUniunii Sovietice cu Germania nazist5, in aproape toate domeniile,gi pe plan intern, gi pe plan extern, aqa ci in nici un caz ideologii numai pot vorbi despre deosebiri de weun fel (in afari de orientareaspre nafional, respectiv internafional) intre cele doui mari dictaturiale secolului al )O(lea.

Unul dintre primii care subliniazi ideea de teroare pusi inlegituri cu sistemele totalitare - nazismul gi comunismul - este

Marcel Mauss, care, in 1936, fbcAnd aceastd analizi de profunzime(Letters on communism, foscism and nazism), ajunge la concluziaci dominagia celor doui regimuri se face, la nivel institufional,prin teroare. O alti trisdturi a totalitarismului o identifici FranzNeumann, in anul :1942, in studiul siu, Behemot. in capitolulconsacrat statului totalitar, el afirmi ci totalitarismul este o formide dominafe in care nu poate exista nici drept, nici stat. in sfrr;it,Hannah Arendt, in studiul siu extrem de cunoscut, Originiletotalitarismului, identifici, la nivelul societigii, mai multe premise

care duc in cele din urmi la instalarea totalitarismului: prdbugireasocietSlii tradilionale bazate pe clase ;i inlocuirea cu societateaformati din mase; distrugerea solidaritigii de grup si, astfel,atomizarea societilii. Dupi Thierry Wolton, trisdturi ale

regimurilor totalitare sunt confiscarea totalS a exprimirii publicegi a reprezentirii politice, omniprezenfa organelor de control, deopresiune gi inregimentare, monopolul asupra mijloacelor de

Sovietland. Utopia eguati tg

comunicare;i de informare, alSturi de o ftrAmitare a societS;ii dindoringa de a crea o dependenfi qi mai mare a fieciruia de

partidul-stat'.Leonard Schapiro, in Totalitarianism, din t972, consideri

ci elementul cel mai puternic ce poate duce la o societatetotalitari este tocmai prezenfa liderului carismatic, ajutat de

un sistem de propagandi bine pus la punct. De aici gi ,,cultulpersonalitSgii" de care au fost acuzafi mai tArziu: ei au dorit gi

au reusit sd-qi subjuge partidul, si distrugi potengialii rivali qi

astfel si ajungi la conducerea statului, aflat ;i el insubordonare totali. O definilie completi a totalitarismului o

dA istoricul italian Emilio Gentile, care surprinde toateparticularitilile unui asemenea fenomen:

Fenomenul totalitar poate fi definit ca o formi noui,inediti de experieryS a domin5rii politice, pusi in aplicare decltre o migcare revolulionarS, care practici o concepfieintegristi a politicii, care lupt5 pentru cucerirea monopoluluiputerii ;i care, dupd ce l-a cucerit pe cii legale sau ilegale,conduce sau transforml regimul preexistent gi construieste unstat nou, intemeiat pe un regim cu partid unic gi pe un sistempoligienesc si terorist, ca instrument al revolufiei permanenteirnpotrira,,dugmanilor intemi". Obiectivul principal al migciriitotalitare este cucerirea gi transformarea societigii,subordonarea ei, integrarea gi omogenizarea guvemelor pe bazaprincipiului primatului politicii aflipra oricSrui alt aspect alexistenfei umane. Aceasta este interpretati conformcategoriilor, miturilor gi lalorilor unei ideologii palingenezice,dogmatizate sub forma unei religii politice care iryelege simodeleze individul si masele printr-o revolugie antropologici,pentru crearea unui tip nou de fiin!5 uman5, dedicati doarproiectelor revolugionare gi imperialiste ale partidului totalitar.in final, este vorba despre construirea unei noi civilizagii, cucaracter supranafional gi expansionist...'

' Thierry Wolton, O istorie mondiald a comunismului. incercare de investigagieistoricd, vol. 4 Cu pumnul de fier. Cdldii, Humanitas, Bucuresti, zor8, p. zz.'St6phane Courtois, Comunism pi totalitarism, Ed. Polirom, Iagi, zou, p.3r.

20 Antoaneta Olteanu

Hannah Arendt, in celebra sa analizi ftcuti totalitarismului,pune aparifia acestui fenomen de mase in strAnsi legiturd cuaparilia liderului carismatic. Totu;i, cAt de carismatic ar ficonducitorul, daci nu va avea la dispozigie masele pe care si se

susfini si care si-l aduleze gi si-l urmeze orbegte, nu putemvorbi despre totalitarism.

Miscirile totalitare sturt posibile oriunde se gisesc mase

care, dintr-un motiv sau altul, au capitat gustul de organizarepoliticS. Masele nu sunt menginute laolaltS prin congtiinp unuiinteres comun gi ele sunt lipsite de acea logici specifici daselolcare se exprim5 prin urmlrirea unor obiective precise, limitategi accesibile. Termenul de ,,mase" se aplici numai la aceioameni care, fie din cauza ntunirului lor, fie din cauzaindiferenfei, fie dintr-o combirnqie a ambelor condigii, nu se potintegra intr-o organizalie fondati pe interesul comun, inpartide politice sau guveme municipale, organizagii profe-sionale sau sindicate'.

in ceea ce priveqte sintagma de ,,democrafie totalitari", pecare o promoveaze J.L. Talmon cdnd vorbegte despretotalitarismul de stAnga, cAnd se recurge la forfi spre a gribiritmul progresului uman spre perfecfiune ;i armonie sociali, areca trlsituri de bazd eradicarea societilii civile. Ea se bazeazi peideea de mesianism politic ce ,,postuleazi o schemi prede-terminati, armonioasi gi perfecti a lucrurilor, in direcqia cireiaoamenii sunt atra;i irezistibil gi la care vor ajunge in chipnecesar. El recunoa;te doar un plan al existengei, anume celpolitic. Lirgegte aria politicului pAni la a imbrSliqa intreagaexistenfi umane"'. Apirute in preajma celui de-al Doilea RdzboiMondial, totalitarismele, in linii mari aseminitoare, au totu$i

'HannahArendt, Originile totalitarismului, edigia a treia, traducere din englezdde Ion Dur qi Mircea lvdnescu, Humanitas, Bucuregti, zor4, p.389.'Apud Madimir Tismineanu, Lenin gi geneza totalitarismului prefagi la vol.Leszek I(olakowski, Principalele curente ale marxismului, vol. lI, Vdrsta de aur,Ed. Curtea veche, Bucuregti, zoro, p. lr3.

Sovietland. Utopia eguatd zr

trisituri distinctive. Una dintre cele mai bune delimitiri a fostfXcut5 de Thierry Wolton, in monumentala sa Istorie mondiald a

comunismului:

Reginrurile totalitarc fiurite in creuzehrl Marelui Rizboiau ficut nenumirate victime in virfr-rtea unei idei, a uneireprezentdri asupra lumii, fondatd ea ins5gi pe o metafizicd:Ihscismul italian s-a strucfurat in jurul statului, nazismul a amtdrept supremi referingi rasa, iar comunismul a ftcut dinapartenenfa la clasS o laloare absolutd. Dintre toate tipur{le detotalitarism, versiunea comunistX trebuia si se angajeze intr-omisiune mai cuprinzdtoare pentru ci e mai lagi: ,,du;manul dedasi" nu a alut niciodatd contururi clare. Ideologia comunist5 a

exercitat, de altfel, o influeryS mult mai importanti decAt aceeade care au fost capabile fascismul gi nazismul. Durata gi

intinderea cAmpului ei de acSune au sfrrgit prin a ffansformauniversalismul mesajului siu intr-o ameninfare globali intr-at6tde viguros a influenfat spiritele, in flrile cucerite, ca gi in rAndulpartidelor care l-au propagat, iar asta la scari planetarS. inaceasti izbAndi sti caracteml singular al utopiei comuniste,ceea ce o diferenqiazi frri echivoc de celelalte doul regimuritotalitare'.

'wolton, op. cit., p. t3.

22 Antoaneta Olteanu

z. Totalitarismul in Rusia

Mai bine nuinseamnd niciodatd msi binepenttu toqtd lumea. Pentru unii inseamndtntotdeauna mai rdu.

Margaret Atwood, Povesteq slujitoarei

Totalitarismul a fost legat, pentru mul!, istorici si nu numai,aproape exclusiv de numele lui Stalin. Trebuie si ddm Cezarului ce-ial Cezarului gi si spunem ci, inci de la venirea lor la putere, bolqe-

vicii au adus cu ei modelul de partid unic, cu porniri totalitare, pe

care l-au impins cu forfa la putere, dupi care au declangat sistemulde represiuni atAt de specific. Numirul mic de reprezentanfi activi aipartidului, in anii revoluf,onari r9o5-t9t7, ne face si vorbim maidegrabl despre o organizafie cu circuit inchis, a$a cum afirmiRichard Pipes, care, comportAndu-se cameleonic, a reugit si obginiputerea in degringolada generali a unui imperiu in ruin5:

The tsolshevik Partywas a unique institution. Organized as

a conspiratorial group for the specific purpose of seizing powerand making a revolurion from above, first in Russia and then inthe rest of the rvorld, if was profoundly undemocratic in itsphilosophy and its rnethods of operation. The prototype for allsubsequent totalitarian organizations, it resembled more asecret order than a party in the normally accepted serse. Itsfounder and undisputed leader, Vladimir l,enin, determined onthe very day he learned of the outbreak of the FebruaryRevolution tlnt the Bolsheviks would topple the ProvisionalGovernment by almed force. His strategy consisted ofpromising very disaffected group what it wanted: to thepesants, the land; to the soldiers, peace; to the workers, thefactories; to the ethnic minorities, independence. None of theseslogans were part of the Bolslrevik program and all would bethrown overboard once the Bolsheviks lvere in power, but they

Sovietland. Utopia eguati zj

served the purpose of aliernting large groups of the populationsfromthe Govemment'.

Intoleranfa manifestati de Lenin fa;i de reprezentangii celorlaltepartide socialiste cu care nu a dorit in nici un moment si colaboreze,

in ciuda ponderii lor mari in organele de conducere provizorii, trciuda faptului ci, in urma primelor alegeri libere, bolgevicii au

obflnut cu greu aproape un sfert din voturile !5rii, este o dovadiclari a direc$ei totalitare cu care se intenfona si se ajungi la puteregi mai ales sd fie menginut5. Imediat au fost create tribunale militarepolitizate qi prima formi radicalS de polif,e politici din istoria Rusiei,

CeI(a, prin intermediul cireia s-a dedaryat teroarea, mascati maiapoi de necesitatea politici datl de implicarea in Rizboiul Civil.Modelul de conducere impus cerea obedienqi total5, la inceput,dupi care venea acceptul:

Cum anume gi nrai ales de ce si pui capit constrAngerilor,servitulilor ;i lipsei oriciror libertSfl care aveau si caracterizezeperioada de irnintare spre comunism, celebra perioad5 dedictaturi a proletariatului? Rispunsul lui Lerrin la aceastdintrebare ra fi cAt se poate de simplu: va fi absolut obligatorietrecerea printr-o perioadi de disciplini gi de constrAngereimpuse de sus de cdtre o dictaturi de fier. ConstrAngerea nu se

va exercita insi doar asupra rimSgifelor vechii burghezii, ci vatrebui si se aplice;i fa!5 de masele muncitoregti ;i girinqti, bachiar gi in cazul proletariahrlui, recunoscut fiind ca dictatorulinstul.

Dupi un timp, adiuga tenin, va veni clipa cAnd masele se

vor obr;nui si respecte condfiile elernentare ale colectivitdfiisociale, conformAndu-se de la sine noilor imprejuriri: din chiaracel moment constrAngerile menfinute in mod obligatoriu vordispirea cu desivtr;ire, statul putand gi el si dispard, iardictatura si ia sffirpit'.

' Richard Pipes, Russra under the Bolshevik Regime, Vintage Books, New YorlEt995, P. 4.' Nikolai Berdiaev, Originile gi sensu/ comunismului rus, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, pp.134-135.

24 Antoaneta Olteanu

Tovard;i, merge{i pe un drum bun!

intr-o scrisoare adresatl lui G.L. Piatakov, in august-sep-

tembrie 1916, Lenin chiar avea in vedere declangarea unui rizboicivil, pentru a se duce la bun slhr;it lupta impotriva burgheziei gi a

obline astfel facilitarea accesului la putere al bolgevicilor:

Cuvtrrtul de ordine cale indici in acelagi timp cel mairapid mijloc de iegire din rizboiul imperialist gi legltura dintrelupta noastri impotriva acestuia din unnd gi lupta impotrivaoportunismului este rizboiul civil pentru socialism (...).

Rlzboiul civil este qi un rdzboi propriu-zis, in consecinf5, eltrebuie si puni inevitabil violenfa in locul gi poziqia de drept(...). intai si-ntii, rdzboiul civil deposedeazi prin fo4d p"proprietarii bincilor, ai fabricilor, ai ciilor ferate, ai marilorproprietdfi agricole etc. (...) Scopul rizboiului civil este si punim6na pe b5nci, frbrici, uzine etc., si anihileze orice posibilitatede rezistenqi a burgheziei, s5-i extermine trupele'.

'Courtois, Comunism qi totalitarism, p. zr.

Sovietland. Utopia eguati zj

Pe de altl parte, rizboiul civil nu trebuie privit nurnai ca oadunare, pe ultima suti de metri, a forfelor ,,reactional'e" ale

vechiului regim care incercau s5-;i recapete puterea gi si readucd

ordinea. in vidul de putere produs de revolulie nu trebuie si uitimci au fost numeroase regiuni din intinsa Rusie care nu erau nici departea bo$evicilor, nici a nostalgicilor imperiali, care, in noua stare

de lucru, doreau si-gi administreze dupi plac teritoriile pe care se

aflau, concentrate mai ales dupi criterii nagionale. $i aceste

formaliuni au cdzut sub tivilugul Rizboiului Civil gi al forqei la care

au apelat bo$evicii extrem de hotdrAqi. A.ga cum afirmi Pipes inmonografia menfionati mai sus, Rizboiul Civil a fost cu adevlrat unrlzboi de clasi avAnd ca poli, pe de o parte, proletariatul, respectivburghezia'. Tro,tki, la rAndul lui, nu numai mAna dreapti a lui Lenin,chiar cel care a organizat noul regim prin prisma terorii ,,necesare",spunea:,,Autoritatea sovietici este un rizboi civil organizat"'.

Lenin gi Trofki erau convinEi ci, pentru a se ajunge la socialismgi mai apoi la comunism, e nevoie de o serie intreagi de acte

violente, chiar de multe victime, pAni ce toati lumea vacongtientiza alegerea celui mai bun drum de urmat pentruatingerea acestui vis de veacuri, al egalitiqii sociale. Un socialistgerman, I(arl lGutslqy, tovarig de idei al lui Lenin in perioadaautoexilului s5u in striinitate, a rimas gocat de drumul pe carepornise Rusia bolgevici sub conducerea lui Lenin. TemAndu-se desoarta partidului siu, el reconsiderd astfel obiectivele pe care

reprezentanlii marxismului trebuie si gi le propuni. in Dictaturaproletariatulur, scrisi in anul r9r8, el ajungea la aceasti concluzie,fXcAnd o schimbare semnificativl de accent asupra sacrificiilor care

trebuie fbcute: ,,in realitate, nu socialismul este scopul nostru final,

' Pipes, op.cit., p.5. AnalizAnd cauzele care au dus la infiAngerea Comunei dinParis, Lenin a afirmat ci tocmai lipsa unui rizboi civil a dus la egec; astfel,sloganul proletaristului trebuie si fie, pentru el, tocmai rizboiul ciil (apudPipes, op.cit., pp. 5-6, cf. V.l. Lenin, Polnoe sobranie socinenii, vol. XLIX,Moscova, 1958-1965, p. r5).' Pipes, op.cit., p.6.