9^1

A n u l a l X C V I I - l e a N r . 8 3

NUMĂRUL 2 r át Braşov Joi 18 Ocfomvríe 1934

Orna

m.Iil

IflDACTlA ŞI ADMINISTRAŢIAIliŞOV, STRADA LDNGA Nr. 5.

1 (Oi»»naat°Kraful nAstra“) TELEFON 226

Ab03suai»iit anaal 200 Ul f«atr3 alrainátat* 500 i«l isnnlorl taclami dup* t*r!f

ü l í í l l J U B E Ö R G H I BARIflüApare de trei ori pe săptămână

Cernite în zăbranicul celei mai simliie dureri, culorile na- (tonale româneşti alăturea de cele ale Jugoslaviei, se pleacă cu smerenie peste mormântul marelui dispărut: Alexandru, r e ­gele unificator al Jugoslaviei,

itoiaj

.Rl

di

:url[r,‘.

i l jAilf.

tr

|

r d

lângă răm ăşiţele păm ânteşti Le bătrânului R eg e Petru l a l hrbiei ua fi a ş ez a t mâine, Jo i fa Octomurie, la Oplenatz, tru- Ll neînsufleţit a l Regelui Ulexondru / a l Iugoslaviei.

Odihna de v eci ua cuprinde împreună osem intele tatălui- ige cu a le regelui-Jiu, petre- Şu/e de durerea unui neam, bre cu suferinţele ş i năzuin­ţele ce lor doi Suverani şi-a jozut pecetlu ită unitatea natio- mlâ.

Durerea, p rovocată d e detu- iturile revolverului din Mar­tie, s e crista lizează în luciul >lor m ai s in cere lacrimi, văr- jle p 2 cosciugu l marelui şi ibilului Suveran iubitor de tară neam. C ăci reg ele Alexandru pusese toată viata ş i activi-

itea sa, condusă de o adâncă iritole su fletească şi morală, serviciul Patriei p e care o

ibea m ai presus de orice. Conducătorul d e oaste din

\913, care a cunoscut ce-i lupta lacrimile e i d e suterinfi şi

‘lorii, a pus coroan a tării sa le cap, conşliu d e îndatoririle

i dragostea, c e trebue să lege iima unui R eg e de a supu- ilor săi.Şha, c ă destinele conglome-

ralului d e pop oare a le regalului [» os/ou pretindeau nu numai a- dilate c i puneau la încercare

de resorturile unui creer is- isit şi a le unei inimi întelegă- ire. N-a pregetat d ec i nimic 'nlru a putea f i omul la loc. A trăit războiul şi ştia preţui <cea. îmbinând calităţile de ildat cu autoritatea ş i presti- livide moncrh, r eg ele Alexan- ^ 0 căutat c a atât relaţiile

mitice-interne a le tării sa le cât f legăturile cu streinâtatea să

îndrume pe ca lea , c e o cre- en asigurând cu m ai multă ’ii’nicie p a cea b aza tă p e res- feclul tratatelor.

Mânat de a c e a s tă dorin/ă, — Pţ-nlru a curma agitaţiile duse

extrem ale Skupcinei, — a Ţ 1 la începutul anului 1929 Aer.9'co hotărâre de a abroga fâtitulta, pentru ca în anul

I' modific a lo ş i acom odată r lej sifuofii, s ă o red ea popo-

'mpreună cu red esch id erea Momentului.^UrstJl normal a l vieţii de e° o Iugoslaviei era p e calea (r°, oo'io. tar cim en tarea legă- tj' 0r cu (ările vecine înainta w*?0r> în urma politicei cu-

a Suveranului, ajuns, ^M uatia c e i o o je r e a tăria Por/C- / nA legeri — arbitru al |)e'. vulcanilor.

fc/u ^ ^ln anul trecut a re- ■ jloxandru la Sinaia, care

^ r c o t cu toată d raaostea tn/jjţ ' nostru, c a ş i vizita fă - hi,, u°eronilor bulgari,— vizită, il J 0re tăiase nodul gordian ' ou / ^,n re c e l° două fări,

f° s t fa p te doveditoare

ale pacifismului sincer c e în­călzea inima regelui iugoslav.

Ş i-aceeaşi politică de pace s e năzuia s ă o întindă ca punte intre fora sa şi toate statele vecine, dovedind cu atâta suc-

strălucire îmbinarea ca­lităţilor regelui-sotdat cu ale luptătorului pentru pace.

A casă, ca şi peste 'hotare, nobilele intenţii ale regelui ro­deau şi promiteau tot mai mult.

Surprinzătoarele taine ale sorfii rămân însă necunoscute omului.

Era în Ir-un nou drum a! păcii. Şi-n ţara libertăţii, în Fran/a răsăritului păcii între popoare, şi-a găsit sfârşitul.

Un criminal, un rob a! fana­tismului bolnav, a/ăiat de încu­rajarea unor calculatori ai in­tenţiilor ascunse, L-a ucis mi­şeleşte.

Prin m oarte regele-martir şi-aimortalizat numele în cartea sfântă a eroilor păcii.

Ne plecăm cu smerenie in Ja fa mormântului dela Oplenatz. Plângem alăturea de îndurerata fam ilie regală, amestecând la­crimile poporului românesc cu ale poporului jugoslav, aşa cum în grele şi istorice vremuri îm­preună a curs şi s-a amestecat sângele celor două popoare.

Sosirea în ţară

Duminecă a sosit pe pămân tul Jugoslaviei, la Spiit, sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale regelui Alexandru; întâmpinate de profunda durere a cetăţeni­lor. Mii de cetă|eni au defilat prin fa|a catafalcului cu trupul neînsufleţit al Regelui, care cu un tren speciei a fost pornit a- poi spre Zagreb, unde sicriul a trebuit să fie aşezat în pia|a gării pentru ca mulţimea să poată c rcula mai uşor pentru a se închina în faja osemintelor Re­gelui Unificator.

Ultima călătorie, pe care de­functul rege a făcut-o prin ţara sa, a trecut prin manifestajii co vârşifoare de doliu.

Dela Zagreb până la Belgrad, caşi dela Splil la Zagreb, mul­ţimea ţăranilor a salutat cu a- dâncă jale trecerea trenului. In gările mai importante, unde tre­nul a oprit mai mult, au avut loc înduioşetoare manifestajiuni de doliu. Până in capitală tre­nul a trecut piinlr’un cordon ne­întrerupt de lume.

In gara Belgrad trenul cu ră­măşiţele regelui Alexandru a so- sil Luni noaptea la orele 23 şi 15.

Pe peron aştepta MM. LL. Re­gina Maria a Jugoslaviei şi Re­gina Maria a României, membru consiliului de regentă în frunte cu principele Paul, membru gu vernului în frunte cu d l Uzuno- viei preşedintele consiliului, toţi «onoraţii trupelor din garnizoana

a corpului neînsufleţit al Regelui Alexandru

aeneralii trupelor din garnizoana fn frunte cu mareşalul Boyovici, comandantul gărzii regale Jnko viei, patriarhul Barneba, mem brii corpului diplomatic şi nu­meroşi alţi demnitari.

O companie de onoare din

« a s c f f ş % S:

vernului şi apoi a fost dus pe carul mortuar de generali.

Când sicriul a fost scos din gară, mul|imea imensă, care sta­ţiona la eşire, a îngenunchiat în fata rămâşijelor iubitului său Suveran.

O tăcere profundă a domnit tot timpul până ce sicriul a fost aşezat pe carul mortuar. Toată lumea se închina şi murmura rugăciuni şi elogii la adresa re­gelui Alexandru.

Cortegiul a pornit apoi încet spre vechiul palat regal, unde corpul neînsufleţit al suveranu­lui va fi expus până la fune­ralii. Pe lot parcursul mulţimea de oameni a stat tot timpul în- genunchială plângând şi suspi­nând după marele erou naţional, ţinând astfel sâ’şi arate marea ei dragoste pentru cel care a realizat unitatea Jugoslaviei.

Delegaţia română la Belgrad

Delegafla română, care va pre­zenta pe Suveran şi guvernul ia funeraliile regelui Alexandru al Iugoslaviei a plecat cu un tren special spre Belgrad.

Delegaţia e formată din Prin- cipeie Nicolae el României, d-1N. Titulescu ministrul de externe şi general Paul Anghelescu, mi­nistrul Apărării Naţionale, care reprezintă guvernul.

Un detaşament terestru mili­tar va reprezenta armata română la funeraliile din Belgrad.

De asemenea va pleca şi o unitate aeriană.

•

Până acum au sosit în Bel­grad delegatiunile a 25 tăvi, in­tre cari şi d l Lebrun, preşedin­tele republice! franceze.

Opera Lor rămânegie de mare anvergură, cu o autoritate personală de proporţii oe sl9arve ° lransf°rma ln C0P2*al naţional, prezenta Sa pe tronul jugo-

« r » i y ş î s ; r a şl pu," H popo",iui “ » » l

prsi .In ®udieîl!al cu care m’a onorat anul trecut Ia Belgrad, mi a araiat ca a fost nevoit să şi asume responsabilităţi personale pentruca forţele politice din diferite provincii nu sau înţeles între ele ca cele dela noi - şi că urmăreşte, începând cu alegeriîe comunale şi judeţene, revenirea la normal.

A fost ucis alături de el - - apărându I cu pieptul pe solul Patriei sale, ministrul de externe al Franţei, compatriotul nostru d- onoare Louis Barthou. Ţara noastră l-a cunoscut de a- proape de asta vară. Cu entuziasm de tânăr, acest bătrân de 72 de ani a bait viaţa noastră cât timp a stat aici, şi a solidarizat Franţa, in apararea graniţelor noastre cu cuvinte ce merită să fie taiate in pietrele de pe hotarele tării care I a adoptat ca fiu

prietenie P'8 " " ,a“ EOpera Lor rămâne.

, Apropierea de Italia ne umple de bucurie în special De îmi romuri», legali de această ţară pe care o iubim etâl prin ongine cat Ş1 prin fericitele posibilităţi de raporturi economice - ? X e tari a căror economie se poate complecta.

Suntem fericiţi că testamentul lui Barthou de apropiere a Franţei şi a Micei înţelegeri cu Italia va consolida raporturile cu »aha şi lima noastra politică externă, care nu se mişcă decât pe

lmule care apara tratatele întregitoare ale unităţii naţionale. V. _____ Ion M ihalache.

Funeraliile lui Louis BarthouIn mijlocul unui doliu profund

şi a unei mul|imi imense de lume venită din toate colţurile Franţei îndoliate, în frunte cu preşedintele Republicei Lebrun, cu membrii guvernului, autorităţl'e civile şi militare, cu membrii Cor­pului diplomatic şi ai misiunilor speciale ale ţărilor aliate, a avut loc Sâmbătă d. a. înhumarea ră­măşiţelor pământeşti ale mare. lui bărbat de stat Louis Barlhcu în cimitirul Pere Lachaise. ■'

Printre delegaţiile streine so­site Ia înmormântare s’a remar­cat delegaţia română compusă din d-nii Cesianu, ministrul Ro­mâniei Ia Paris, dr. Anghelescu ministrul instrucţiunii şiSâveanu preşedintele Camerei, împreună cu cei patru ţărani îmbrăcaţi în costumele lor pitoreşti naţionale..

Cei patru ţărani, conduşi de d l Cesianu, au depus urna cu pământ românesc, înfăşurată în tricolorul român, lângă sicriu, iar la serviciul religios dela In­valizi, urna a fost aşezată chiar pe sicriu. Cei petru ţărani au fost aşezaţi în timpul ceremo­niei între înalţii funcţionari ai ministerului de Externe francez.

In sunetele marşurilor fune­bre imensul cortegiu s’a pus la orele 13'/2 în mişcare parcur­gând străzile principale dela pa­latul Ministerului de externe până la Esplanada Invalizilor, unde rămăşiţele pământeşti au fost aşezaie pe un catafalc.

Ultimul răm as bun

Aici s’a rostit un singur dis­curs de cătră preşedintele con­siliului de miniştri Doumergue, care într’un impresionant pane­giric a preamărit viaţa şi opera lui Barihou, patriotismul său în-

înflăcărat pentru asigurarea păcii universale şi virtuţile sale pil­duitoare.

In momentul în care ţara în treagă însoţeşte pe Louis Bar­thou la locaşul de veci — şi-a încheiat primul ministru cuvân­tarea emoţionantă — să ne ri­dicăm inimile, iar viaţa şi moar­tea lui să ne fie o lecţie şi o pildă. Să înfruntăm puteiile rău­lui, care pretutindeni se deslăn- ţuesc, împrăştiind moartea. Să ne amintim că acest om, care şi-a jertfit viaţa ţării, a căzut în clipa în care s e străduia s ă a- sigure p a cea lumii...

Dar, pentru a realiza o operă internaţionala, să ne convingem mai întâi c ă trebue să realizăm o operă naţională. Iar aceasta operă nu se poate înfăptui de­cât prin unirea tuturor. Popoa­rele desbinate sunt slabe. Po­poarele slabe sunt o pradă şi o primejdie. Aceste idei le-am exprimat lui Barthou deseori în cursul colaborării noastre pline de încredere. Am avut mulţumi­rea să constat că aceste idei erau şi ale sale şi că ne gă­seam amândoi într’o perfectă înţelegere,..

Impăităşind tuturor francezilor Eiândul lui Barihou, am conştiinţa că ii îngădui astfel să slujeascăFranţa şi după moarte*.•

Intre nenumăratele coroane depuse pe mormântul lui Bar­ihou s’au remarcat coroanele MM. LL. Regina Maria a Ro­mâniei, Regina Maria a Iu­goslaviei, a Regelui Carol al României, Regelui Petru II al Iugoslaviei, Regelui Italiei, R e­gelui Bulgariei, Regelui Belgiei şi Regelui Angliei.

f Pagina 2 tiA z H A -T R A H g ilW ^ lf Nr. 81^19*4

Teroriştii iugoslavi în slujba Ungariei

Agenţia cehoslovacă. Ceps dă asu­pra organizării şi felului de operaţie al emigranţilor iugoslavi interesante date, din care rezultă şi anu­mite legături ale acestor organizaţii teroriste cu oficialitatea maghiară,

lată unele amănunte :

Cu prilejul atentatului dela Marsilia eu epărut ştiri că gu­vernul magh’ar a ajut ai şi ajută încă mişcarea teroristă a emi­granţilor jugoslavi. Guvernul ju- goslav a atras alenjia guver­nului maghiar asupra acestui lucru încă dela 4 Iunie a. c. prin intermediul L’gii Naţiunilor, când guvernul maghiar s’a plâns de incidentele dela fron­tiera cu Jugoslavia.

Incidentele de frontieră înlre Ungaria şi Jugoslavia au înce­put în anul 1932, când s’a ob­servat că înlăuntrul Ungariei se mişcau emigranjii jugoslavi în- armându se şi pregătindu se pentru acjiuni teroriste. In anul 1931 un grup de jugoslavi, acu­zaţi de atentat contra siguranjei stctului şi expulzaji din Jugo­slavia, au găsit ospitalitate în Ungaria. Şeful acelei bande a fost Gustav Percet, care şi a a- les ca reşedinjă castelul Jan Puszt, situat la 6 km. depărtare de granija jugoslavă.

In iarna anului 1931— 32 banda s ’a organizat şi, compusă numai din aventurieri şi criminali, a în­ceput atentatele pe Critoriul Jugoslavie!'. Percej şi colabora­torii săi s’au bucurat de ejutoa rele materiale acordate de Ma­ghiari şi de inijiativele acestora Toţi emigranjii noui din Jugo­slavia treceau mai întâi pe la Percet, care îi iniţia în tainele terorişt lor şi activităţii lor vii toare. Perceţ punea pe terorişti la exerciţii şi se menţionează că în total erau vreo 30 — 40. Exerciţiile constau din tragerea cu revolverul şi aşezarea de maşini infernale Curtea lui Puszi devenise astfel un depo zit de arme şi muniţii. Nu e de mirare deci că mare parte din aceştia plecau în streinătate cu paşapoarte ticluite în birourile ungureşti.

Secretarul lui Perceţ era o femeie numită Pogorelcova. Dintre ofiţerii maghiari însărci nati să poarte relaţii cu' banda aceasta se aminteşte maiorul Janoş K<ar Kovács, căpitanul Huszár Vitéz Endre, căpitanul de stal major Valérián István, colonelul G 2org Petricsevich ş. a.

Guvernul jugoslav a atras a-

tenţia guvernului ungar asupra acestui lucru prin nota din 26 Aprilie a. c. Guvernul maghiar a fost nevoit să recunoască vinovăţia câtorva funcţionari, care au avut Tegături cu fero riştii ei „fiind de bună cre­dinţă“.

Pe de alia parte, Ministerul de externe maghiar a recunos­cut că există în adevăr cas­telul lui Puszt şi că emigranţii cari se aşezaseră acolo, au fost nevoiţi să 'plece. Mai departe însă acelaş Minister n’a recu noscut amestecul funcţionarilor maghiari în trebile dinlăuntrul Jugoslavrei, iar atunci când ata curile au început şi guvernul jugoslav a cerut identificarea atentatorilor, dela Budapesta s ’a răspuns că locuinţele celor urmăriţi nu se cunosc. Cezuri singuratice arată foarte bine fe­lul cum s’au purtat Ungurii. In urma unui atentat contra sigu­ranţei statului a fost condamnat la moarte un oarecare Ştefan Koprek, Hotărârea aceasta l-a | determinat să fugă în Ungaria. Ungurii i au ascuns domiciliul şi au refuzat s ă i expulzeze.

Alt exemplu: j igoslavii Edu- erd Prenej şi Michel Krelji au instalat o maşină infernală la comisariatul de polijie din Ko- privnice. In urma exploziei a fost ucis un polijist şi aiji doi grav răniji. Poliţia ungară a a- restat pe Preneţ, însă nu l a predat, spunând că e cetăţean maghiar. Tribunalul din Kopoş- var l-a condamnat la 15 ani în­chisoare. Iar Michael Kralji n’a fost „descoperit“.

Banda lui Perceţ a săvârşit multe atentate în Jugoslavia, iar doi dintre membri ei: Petrovici şi Gredicek au împuşcat chiar un grănicer jugoslav.

Perceţ avea secretară j pe Jeik-i Pogorelcova Crtâţeană jugoslavă, care a căpătat paşa­port dela politia din Budapesta. Pogorelcova a publicat o bro­şură în limba croată întitulată: „Secretul delicvenţilor emi­granţi“, din care s’au publicat câ eva cap.tole în ziarul „No- vosti“ dela Zagreb. In broşură se arată cum se pregătesc îo Ungaria atentate contra iugo­slaviei. Pentru acestea primesc bani din fonduri streine. Tot a- colo se mii aminteşte că tero­ristul Gustav Perceţ şi tovarăşii săi, spre a ascunde misiunea lor criminală posed, proprie-

tăţi în apropiere de frontiera jugoslavă. Autoarea spune că teroriştii, care se pregătesc la castelul Pusz*, sunt trimeşi ,n toată lumea, chiar şi în America de sud. Seria de atentate pro­vocate pe liniile ferate jugo- lave sunt opera acestor^ tero­rişti. Perceţ şi agenţii sèi au reuşit să plaseze lucrători jugo- lavi prin Belgia şi America de sud. De mai multe ori, scrie autoarea, teroriştii s’au revoltat contra lui Perceţ însă Ungurii au izbutit totdeauna să liniş teescă spiritele.

La Budapesta Perceţ avea re­laţii cu mai mulţi ofiţeri unguri.

Toate aceste lucruri şi altele de acest fel au fost aduse la cunoştinţa guvernului maghiar în ziua de 13 Martie 1934. La 26 Aprilie a. c. guvernul dela Budapesta a răspuns că va lua toate măsurile ca emigranţii jugoslavi să fie strămutaţi deli Puszf, iar cât priveşte Eduard Preneţ a fost aspru pedepsit, — cei puţin aşa a anunţat a- tunci guvernul ungar.

Despre cele afirmate de Pogorelcova în broşura sa, Mi­nisterul de externe dela Buda pésta n’a voit să se amestece. In cele din urmă U «gurii au cerul ca să se înmulţească găr zile pe frontieră şi a promis că nu va mai permite intrarea nici unui emigrant jugoslav, care a- jhit7PB7A Hf> rkenitalifafpft unnil* *

D-l I. Mihalache a plecat în lta l iS rtSe ştie că d 1 Ion Mihalache,

preşedintele P. N -f , condus de gândul de a vedea rezultatele guvernării în alte state, de a a- vea termenii de comparaţie cu stările dela noi şi de-a ver.fica în desvoltările şi consecinţele lor soluţiile programatice ele partidului nostru, a întreprins încă de-acum doi-trei ani călă­torii în strein?! «te. In anul 1931 a vizitat Franţa, în 1932 Elveţia iar în 1933 Jugoslavia.

AlaJIaeri d-l I. Mihalache, in­solit de d 1 I. V. Popescu Mehe­dinţi, a plecat în Italia înir’o câ lătorie de studii pentru două săptămâni. înainte de plecare a făcut uimitoarele declaraţii des­pre scopul călătoriei sale:

Plec in Italia pentru scurtul timp — regret că e «şa deşeuri — de care dispun înainte de ţinerea congresului general şi al Comitetuiui central premer gător.

Doresc de mult timp s5 nosc frumoasa ţară « S? CL leagănul civilizaţiei “ ltă,ie isvorul vieţei noastre s? Pen are un trecut istoric ch . 9r' ca şi trecutul nostru înfăptuirea unităţii salé iÎ Î ® 1 din 1859 şi 1860. nâl‘ona!

Dar doresc să‘ cunosc si m deaproape din marile re a Ü obţinute in aceasta ţară d* niul acestui mare constm politic al timpurilor de e z i C? Mussolini, care a formulât î unul din postulatele 8Uprem „ruralizarea Italiei“.

\reau să >ăd aceste realiză în conexiunea lor intimă cu r. porturile economice sociale ft nsneiare, publice ale ţârii J pământului.

Vreau să mă orientez osuar posibilităţilor de desvoltore legălunlor fireşti între o |arj industrială, ca Italia şi 0 agricolă ca România. ţari

C I N E M A * A S T R A“D e l a 19 O c t .

buzează de ospitalitatea ungu reascâ.

Cercelările poliţiei franceze dovedesc acum cum s’au ţinut Ungurii de promisiune.

M are U F A film M are U F A film

Serbări comemo­rative în Banat

D esvâlirea busturitor luptători­lor naţionali Vichentie B ab eş

ş i M ihai Veliciu Câlrâ sfârşitul acestei luni vor

avea loc în Bănet două mari serbări închinate comemorării f untaşilor luptători naţionali Vi­chentie B abeş, fost pe vremuri preşedinte al Partidului Naţional Român şi Mihai Veliciu fost me- morandist.

In ziua de 21 Oct. are loc la Chişineu Criş solemnitatea des- văliiei bustului lui Mihai Veli­ciu, iar ia 28 Oct. în parcul Scudier din Timişoara dfesvăli* rea bustului lui Vichentie Babeş.

La ambele solemnităţi vor lua parte reprezentanţii guvernului, ai autorităţilor publice şi nume­roşi fruntaşi ai P. N. Ţ.

O expoziţie zootehnică pentru încurajarea creşterii cailor se va deschide la Hamorod în ziua de 26 Octomvrie.

W i l l y F r i t s c h1 n

Dragostea PrinciarăC u: Trude M arlen, P aul HäHiger, Ida W üst, Jaco b Tiedtkr

A lice Treff, Gustaw W aldau.

lame1 istric cuno are (ale)scauni, c ar îi

m'e 1pài

meni iul so t de i$i a, 0. N M.

Posturi vacante la Administraţia fi­

nanciaraSe aduce la cunoştinţa celor

interesaţi, că la Administraţia financiară de încasări şi plăţi Braşov, sunt vacante 15 locuri de impiegaţi s ta g ia r i ; 2 in ser­viciul interior al Ad-ţiei şi 13 locuri la Percepţia circ. 11 ur­bană Braşov. Sunt admişi: cei cari posedă fie diploma de ba­calaureat sau certificatul de ab­solvirea liceului complect, fie diploma de absolvire a şcoalei normale, sau şcoalei Sup. de Comerţ.

Doritorii de a ocupa aceste posturi vor prezenta in original cu câte două copii, actele ur mătoare până la data de 20 Oct.

D I N E B U N I I L E Z'LEl.

Al doilea Avram lancu:Voinicul Băncu|ă.

O nuntă, sistem Stoian, îm­preunată cu târg de fete, a avut loc Duminecă în 7 1. c. în co­muna Hodac din judeţul Murăş.

A fost o nuntă ca’n poveşti, — scrie ziarul nunului mare I. Gh Sloian din Bran. O nuntă, cu prilejul căreia „nici copiii de fâjă n’au rămas acasă* — spune acelaşi ziar. Ci, împreună cu tot natul şi cu „trei bătrâni, cari la un loc aveau trei veacuri fără câţiva ani“ (reproducem fidel!) au alergat să se închine şi să închine cu paharul în cinstea şi sănătatea nunului dela Bran.

Toată lumea, cu căţel şi pur­cel, a ţinut să aducă omagiul de adâncă smerenie şi admira­ţie organizatorului de mascarade.

Era doară nuntă, aranjată cu alai şi cu lâlc, de misterioasa pungă a fostului director al „Băncii Najiunei“, al cărui ziar o numeşte : „mere manifestaţie naţională*.Dicţionarul târgoveţdor e în­gust. Nu cuprinde decât noţiuni în legătură cu afacerea. Nu e mirare deci, dacă în cumpăra­rea de suflete dela Hodac, au­torul ei vede „manifestaţie na«

ţionelă“. Este vorba doar de opera aceluiaşi 1. Gh. Stoian, care în vremea ocupaţiei ger­mane îşi manifesta naţionalismul românesc prin vânzare de suflet.

Negustorul nu cunoaşte scrupule când e vorba de a vinde, de a cumpăra. Pentru el naţionalismul nu e decât o sim­plă marfă îpusă’n bătaia bursei intereselor personale.

D-l Stoian, când vorbeşte de manifestaţie naţională, pălmueşte, prin faptele şi trecutul său, na­ţionalismul neamului, al cărui fiu se dă.

Acest sanctuar pomenit de buzele omului fără suflet se pro­fanează.

Glasul d-lui Stoian sună în altarul naţionalismului ca^ gro­hăitul unui animal scăpat în bi­serică.

Nu toate sunt pentru toţii Dar fericitul, născut în zodia pungii, nu cunoaşte, nu simte acest adevăr. Stăiue în îndrăz­neală ca râmatorul, neatins peste răi, spre sacul cu grăunţe.Celebritatea naţională din tim- pul ocupaţiei germane a fost sporită după război cu renumele

directorului de bancă I. Gh, Sto­ian, ejuns în zilele noastre ma­estru al profanării ceremoniilor religioase.

Pofta creşte mâncând. Con­templările la umbra gigantului jugastru milenar cioplesc aripi, ce tind spre înălţimi.

Şi apendicele ocupaţiei ger­mane vrea să ajungă în fruntea eroilor naţionali.

In cuvântarea de nun mare, rostită ia Hodac, a bătut recor­dul lipsei de bun simţ. Încălecat pe Pegas ul poftelor fără de fund a rupt din poezia populară ver­surile :„Vezi colo pe Mureş, un voiuic adună. „Cete de voinici, ai Transilvaniei iii l „Cetele-s române ce’nviarâ azi,„Iar cu ele lancu, lancu cel viteaz!“

Comparându’şi apoi halucina­ţiile neroniane cu vitejia „Erou­lui Munţilor“, şi-a descărcat ini­ma pe de-a ’ntregui, esclamând cu delir:

,.,am o singură mulţumire, aceea de a se spune şi despre mine şi acţiunea mea româ­neasca : „vezi co lo p e Mureş, un uoinic adună cete d e voi-

Orb să fi, surd să fi şi tâm­pit să fi, ca în faţa scenei să nu ţi faci cruce şt să nu ros- teşii îngrozit: „Doamne iarlă’l !*

Coada trupelor de ocupaţie ele lui Mackensen, — „voinic, adunând cete de voinici pe Mu-reş 1«

Câtă batjocurire a trecutului şi eroilor neamului!

Şi ’n „Steaua Transilvaniei“, luminată de tăria pungii d lui 1. Oh Stoian, se sclie : „m area m anifestajie na/ională dela Mu­re ş *.

Ce face banul? I Şi încă, — ce ban ? I

1934 la Ad-fia de încasări Plăţi Braşov:

1. Extras de naştere. 2. Ce| tificat de neţionolitate. 3. Ceri ficat de moralitate. 4. Certifici de bună puit re. 5. Diploma studii 6. Certificat medical, el berat de un medic oficial. 6. vretul militar sau foaia de 1 sare la vatră.

Administrator financiar: Crişan.

si

idâ ainchiimvri

Publ.caţieAducem la cunoştinţă, ca pn

punerea noastră făcută, în înţ< leşul ert. 52 el Legii Conversi| nei dela 7 Aprilie 1934 şi baza hotărârilor Consiliului n< Iru de administraţie dela 14 Aul şi 5 Oct. a. c., creditorilor noşj privitor la replătirea depuneri» a fost acceptată în scris de m joritatea deponenţilor şi de al creditori ai noştri.

Acest acord a devenit ob| gator pentru toţi creditorii n< Iri pe baza legii în vigoare, înţelesul acestui acord au t< reduse . toate pretensiunuc orice natuiă cari datează di inie de 18 Decemvrie 1931«

nurprevoisor

prmrin14

tiri

0,

lei66 72al0. „ lf

Această sumă redusa astie replătim fără carnete în cel m 10 ani, adecă până ia 1 1944, înlrate cari vor fi din caz in caz de Consi iu stru de administraţie obi 9

nici.Al doilea Avram lancu I Cra­iul Nou al munţilor de mi­lioane 1Nu simţiţi cum vă scârţie în urechi harfa nebunului de Nero deasupra Romei în fia« ciri ?

Spunea mareşalul Avercscu la întrunirea partidului poporului dela Galaţi:

„A vorbi despre democraţie în ţara românească înseamnă o glumă, care în alte împrejurări nt-ar face să râdem, dar astăzi trebue să plângem.., Atât demo crajia cât şi voiul universal, prin propaganda pe care o folosesc, zăpăcesc minţile şi aduc rezul­tatele cele mai triste, ce se con­stată aslăzi.,.*Avea dreptate mareşalul! A- ghiotantul şi achizitorul său de aderenţi politici, adunătorul de cete I. Gh. Stoian, face cea mai zdrobitoare dovadă., a faptelor!

ne dtn momentul când vom P din nou acţionarilor noş n dende, să acordăm, ° UP® . rl0. tenziunile în vigoare in a , je ment, o dobândă, care ^ să fie cu 17o mai marc c a »videnda.

Sibiu, 10 Oct. 1931C osa Generală de £ |

nomii înH erm anstăder A U g^e\

S p a ikassa633 1— 1

g a z e t a t r a n s il v a n i e i P ag la« S»1-

, rt u ! d e p o p i c e

„nlirca sleagului ,OIo- j . concursul pentru cupe li1, duminecă pe arena | - 8u participai 13 echipe| storul rezultat:Iti"8 . ^05 ouncte. 2) .Ve-

PLAN DE TRAGERF ALLOTERIA 6 -a

LOTERIEI DE STAT PE CLASECONEXATA CU LOTERIA UNIUNII FUNDAŢIILOR CULTURALE REGALE

Rapid (Baraoll)f f 8 5)|! l A. R- 284. 5) panto-

. ] 6) Blumăna 273. 7) r 772 8) Breşsvia 271. 9)K 261 10) Viforul 260.[ L a i Buni 246. 12) Şai- f'j Mihai Viteazu 210

glor două echipe lis ’au dis- ffldouă cupe de argint, iar

teorii două echipe câte Iremiu frumos.V„natul concursilor amicale:

F—Suburbiu junior 232—| f T E —Vasas 2 5 8 -2 0 0 .Y F-R ip id (Baraolt) 170 R

I , lînirea—Ripid 1 7 9 -1 7 1 . *§ tapa .Veselia“ amână con- <

pentru cupa volantă »Stă- ’j -.j (Ţrg.-Săcuesc) pentru Jie 4 Noemvrie 1944.

imera de C o m erj ş i deJistrie din B raşo v aduce cunoştinţă întreprinderilor care (sedii principale şi su- 'm jale) din judeţele Braşov, scaune, Târnava Mare şi Fă-

că Consiliul Superior r în şedinţa dtla 2 Oc-

|rie 1934, a decis prelun- până la 1 Noemvrie 1934,

menului de înscriere în re­ni societăţilor bancare, pre- it de ari. 61 din legea băn­işi art. 22 din regulamentul 0. Nr. 222 din 26 Sept.I M. O. Nr. 105 din 8 Mai

7 0 , 0 0 0 L O Z U R I IN 2 S E R I I Ş l 4 C L A S E C U 5 6 . 5 1 1 C Â Ş T I G U R I

CLASA ÎNTÂIA

SISTEM MIXT

Tragerea: 15 Noemvrie 1934C<,«gurii. Iata,|.| p. cUt>---* Lff Total tal1.000.000 = 2 .0 0 0 .0 0 0

jŞj; JK »

500.000200.000 100.000

50.00020.000 10.0004.000

L I 5551 cllSgurl

1.000.000400.000400.000400.000600.000 520.000

2.400.0004.354.000

ui 12.074.000

Câştiga3 ,369

5178

4503000

Câştiguri!« lolerl«i-»n*jtâ_" f-gl Total Lei

1.000.000250.000100.000

50.000 I 0.0005.0002.000

8003600 câştiguri

3 .0 0 0 .0 0 0750.000600.000450.000510.000390.000900.000

2.400,000Ui 9.000.000

C L A S A T R E I ATrage 15 Ianuarie 1935

Câştiguri!« lolcriai pm clase« Lei

Total 7.10Q câştiguri în valoare de Lei 2 1 .0 7 4 .0 0 0

C L A S A D O U A

Tragerea: 15 Decemvrie 1934

Câyflgun2 a 1.000.0002 500.0002 200.0004 100.0008 50.000

30 30.00052 20.0C0

400 10.000700 6.000

2800 2.8884000 câştiguri

Total Lei2 .0 0 0 .CÖ0

1.000.000400.000400.000

400.000900.000

1.040.000 4.000.0004.200.000 8.086.400

ui 22.426.400

Câştiguri3369

5178

4503000

Câştiguri!« (o$«ri«Î-jmevâa Lei Tofof L«

t.000.000250.000100.00050.00010.0005.0002.000

8003600 câştlgur)

3 .0 0 0 .0 0 0750.000600.000 450.000510.0CSO 39O.CÍ30 900.000

2X00.000 u; 9.000.000

Total 7 .6 0 0 câştiguri în valoare de Lei 3 1 .4 2 6 .4 0 0

.••rvgurtt* lot«r*»t p« CUs«« Lei Total Let

mm

3760 ci«

a 1.000.000500.000200.000 100.000

50.00020.00015.00010.000 5.000 2.222

liguri

2 .0 0 0 .0 0 01.000.000

400.000400.000

400.000600.000 780.000

2.000.0003.300.000 6.221.600

i.i 17.101.600

Câştiguri)« lotar!«!-*rt«xâ_« Lei Total Le»

36ÖÖ

a 1.000.000-250.000100.000

50.00010.000 5.000 2.000'

800câştiguri

3 .0 0 0 .0 0 0750.S00600.000450.000

510.000390.000900.000

2.400.000 ui 9.000.000

Total 7 .3 6 0 câştiguri în valoare de Lei 26 .1 0 1 .6 0 0PRUTUL . LOZULUI inclusiv ANEXA i 1/1 3/4 1/2 1/4

î Pânfru foaie 4 Clasele • Lei | 3.200 2.400 1.600 I 800Pentru fiecaYe clasă . . .................. Lei | 800 600 400 200

C L A S A P A T R A

Tragerea; 15 Februarie 19.35

CâştiguriCâştiguri»« lof«rl«l pm cla*m

* Le» Total Le«CâştiguriI« fofert«l-an*Bâ

Câştiguri « Le»__ Total L#2a6.000.000 1 2 .0 0 0 .0 0 0 12 a I.OOO.OOO=12.000.0002 2.000.000 4 t.000.000

4 .0 0 0 . 0 0 04 .0 0 0 . 0 0 0 12 100.000 1.200.000

6 400.000 2.400.000 18 70.000 1.260.00012 200.000 16 1 00.000

2.400.0001.600.000 51 20.000 1.020.000

20 70.000 200 30.000

1.400.0006.000.000 87 10.000 8704)00

250 20.000 888 10.000

5.000.0003.880.000 471 4.000 1.884.000

1400 7 000 28000 4.444

9.800.000124.432.000 3000 1.200 3.600.000

30800 câştiguri L! 181.912.000 3651 câştiguri ui 21.834000Total 3 4 .4 5 1 câştiguri în valoare de Lei 2 0 3 .7 4 6 .0 0 0

TOTAL GENERAL :

.1 ispozitia-Târg a Industriei1 pâneşti, care trebuia să se J iidâ ijialtăeri, Lun!, şi-a amâ- —. "ich iderea pe Duminecă 21

nvrie.j

4 2 .0 6 0 Câ}tiguri in 1 4 .4 5 1 . .

5 6 .5 1 1 . -

valoare de Lei 2 3 3 .5 1 4 .0 0 0 . . . 4 3 .3 3 4 .0 0 0

. . . 2 8 2 .3 4 8 .0 0 0

Examinaţi marile avantajii ale LOTERIEI IV- şi comandaţi lozuri la BAN CA ILIESC U S A. C L U J.

+Văduva lui Ludovic Sarossy născută Roşa Kovets şi copiii: Ernő, Elisabeta, Ödön,

nurori: Lucia născută Orghidan, Lilly născută Andrasowăzky, ginere Mircea Popoviciu, precum nepoţii: Erna, Frilzuka, Lucia, Margareta şi Ladislau, în ristati, însă împicafi cu voinţa Atotputernicului Dumnezeu, aduc la cunoştinţă că, soţul iubitor cel mai bun tdă, socru şi bunic

Ludovic Sarossy de Csiktpaloczam ă e s t r u b lă n a r

preşed. de on o are , preşed. şi membru al diferitelor organizatiuni şi corporaţiuni,in vârâtă de 78 ani, în al 5t-lea an al căsătoriei exemplare, după o lungă şi grea sufe­rinţă, suportată cu o răbdare creştinească, fiind împărtăşit cu Sfintele Taine, in ziua de 14 Octombrie 1934, şi a redat sufletul creatorului. . . . . . . . ._ .

înhumarea a avut Ioc în ziua de 16 Octombrie 1934 Marji, orele 4 p. m. îtirul romano-calolic din Blumăna, dela locuinţă. „ M. „ , - •»?

Pentru fericirea sufletului, serviciul religios de expiare s a oficiat Miercuri 1Oct, 1934, :n biserica parochială romano-catolică, la ora 9 /a a. m. n „

Diurnul i-a fosl al celor drepll viata şi-a jerlM o cu credinja Ş. dragoale pentru familie şi camarazi şi pentru acestea cu încredere poate sta in faja Domnulu .

Ne luăm rămas bun în speranja eternei revederi.O d ih n e a s c ă în p a c e !

(Acest anunţ ţine loc pentru ori-ce altă ÎQştiinţare). G3i 1 - 1

IT Ä “ IB Æ Î 5 F

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 25.521—1934 Serv. economic.

P u b l i c a ţ i u n e

In baza circularei Camerei de Agricultură Nr. 10—1934 se a- duce ia cuncştin{a celor intere­saţi că Direcţiunea generală C.F. R. prin adresa Nr. 101521 a aprobat o reducere de 50 do la transportul de trude proaspete.

Aceste reduceri se fac numai Ia expediţiile făcute in am balaje „tip“, fixate de minister şi cari se pot vedea la Camera de Agricultură.

Pentru orice tarifare în defa- j voarea producătorului să se a-

dreseze direct d lui ministru I. Manolescu-Slrunga.

Tariful detailat pentru tran­sporturi la Intern şt Export la diferite cantită(i şi distante este afişat pe tabla de afişare a Pri­măriei.

Braşov, la 11 Oct. 1934. Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. Stinghe.

p. Secretar general: 627 i —i Indescifrabil

ine

I -----în vânzare prin li-in Publică, fixală pe ziua de

c*- a- c. ora 4 p. m. la 4 oc. An. Bran din Braşov Poarelor ob iecte :

■ ^uă casse de bani,Cl“ci biurouri,

maşină de scris,-°uă sute m3 cherestea

j/a ®c°Perirea impozitelor de I. “L’5 I 38g majorări de de-

l forii se vor prezenta Ia Cu*ui la susmenţionata fa* unde se va .ţine licitaţia.

Perceptor, 7. Jflo rescu .

Nr. 84 -1934 .

P u b l i c a | l u n e

Se aduce la cunoştinţă gene. rată că în ziua de Luni 29 O dom brie 1934, ora 5 p. JJ.se va tino - în cancelaria di- reciiunii — licitaţia cu oier .e închise pentru furnizarea ah-

pe anul şcolar 1934-35 , ş»

nUCarne • de bou, vitei, porc, co iie .d e ' porc, slănini, oninnn.

Lapte: smântână, iaurt, brânză de vacă, etc.

Coloniale: zahăr, orez. gris, făină, mălai, cafea, franck, ceai, lămâi, vanilie,marmelada, breaza, macaroane, bulion, măsline, unt­delemn, etc.

Domnii furnizori-comercianti, sunt invitaţi să ia parte perso- nai la licitaţie întrucât după deschiderea ofertelor scrise, se va t‘ne supraliciteze orala.

Braşov, la 15 Oct. 1934.Preşedinte: Secretar:

Nicolae turnică. Indescifrabil.628 1—1

Primăria comunei Măeruş

Nr. 1061—934

Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţă pu­

blică, că primăria comunei Măe­ruş arendează prin licitaţie pu­blică cu oferte închise, pe lângă respectarea conditiuniior pres­crise în Ari. 88—110 inclusiv din Legea contabilităţii publice, în ziua de 17 Noemvrie 1934 ora 14, cârciuma comunală de sub Nr. casei 3, pe durata de 3 ani şi 3 luni şi anume dela 1 Ianuarie 1935 până la 31 Mar­tie 1918.

Licitaţia va avea loc în loca­lul primăriei.

Prejul de strigare 25.000 leL Vadiu 10 70 din prejul de stri­gare.

Supraoferte nu se primesc. Conditiunile de licitaţie se pot

vedea la primăria comunei Măe­ruş în orele oficiale.

Măeruş, la 10 Oct. 1934,Preş. Corn. Int. ss . Gh. Cirică.

Notar:625 1—1 ss. C. S ch n e id e t

Nr. 31614

PublicafiuneSe aduce la cunoştinţa celor

interesaţi că în ziua de 18 Oc* tomvrie 1934, ora 10 dimineaţa, se va fine în localul Comanda­mentului Corpului 5 Armată Bra­şov, Calea Victoriei Nr. 49, a doua licitaţie publică pentru a* provizionarea cu carnea şi de­rivatele necesare a o parte din trupele din Garnizoana Braşov Ghimbav şi Codlea.

Conditiunile de detaliu suni aceleaşi prevăzute de publica­ţia Nr. 27.568 din 22 August 1934, înserată în Monitorul Ofi­cial Nr. 197 din 28 August 1934.

28 Septemvrie 1934.Şeful Serv. Intendentei

C. 5 A.fntendat ColonelP. G herculesca

629 1—1

D e î n c h i r i a t .Un apartament, constătăfor

din 3 camere, hoţi, bucătărie şi toate dependinţele necesare, în clădirea nouă a Bisericel Si. Nicolae, Piaţa Unirii 1,

Un apartament, constătăior din 3 camere, bucătărie şi de* pendinte, în casele Bisericii din Str. Prundului No. 47.

Informatiuni în Biroul pare* chial, Piaţa Unirii 1.

C on siliu l p a ro ch ia L

83,

D-l 1. Mihalachedespre programul P. N.-Ţ.

înainte de plecarea sa în Italia d l Ion Mihalache a făcut la Cercul de studii al P. N.-Ţ. din Câmpulung câteva importante declaraţii politice în legătura cu evenimentele interne şi externe 3a ordinea zilei.

Vorbind despre svonurile de „destindere* între guvern şi opoziţie, despre ceri s’a vorbit în ultimul timp, d l Ion Mihalache ,a declarat că n-a putut f i oorba nici în trecut şi nici acum^ de-o destindere între a c e s t guvern ş i noi, deşi poate că d 1 Tâtărescu o doreşte.. Intre co n cep ţia n o astră de stat — a spus d-sa —

în tre co n cep ţia lib era lă , nu p o a t e să fie în să com prom is.Vorbind de chestia monetară, „care este obiectul de sp e ­

culă fă r ă jen ă ş i pudoare a l cercurilor a facer iste liberale“, d l iMihalache a declarat următoarele:

„...Factorii răspunzători din guvern cunosc concluziile n oas­tre. Am socotit util s ă nu fa c e m precizări publice la a ces t capi­tol d e program , c a guvernul s ă nu caute scu ze în atitudinea noas­tră. In momentul în care guvernul însă s rar socoti în drept să leg e ş i soarta budgetelor viitoare prin politica lui budgeiară ş i m onetară, alunei s ă s e ş t ie : partidul s e va vedea nevoit să ia o fic ia l atitudinea ce o indică sentim entul său de r e s ­ponsabilitate ş i o n o are".

Vorbind apoi de programul P. B .-J. ş i de succesiunea la guvern d 1 I. Mihalache a spus următoareler. ^

„Programul partidului este gata până în cele mai mici de* falii. Nu ne jucăm cu cuvintele. Toate partidele vorbesc de pro­grame. Puţine ştiu ce înseamnă acest lucru însoţit de răspunde­r e a executării.

„Cu experienţa a două guvernări din vremurile cele mai ^ţe\e, — când s’au dărâmat aşezări economice-financiere mon diale seculare — partidul nostru a luat problemă cu problemă, 3e a examinat în comisii speciale care au durat luni de zile, în tocmind rapoarte.

„O vacantă întreagă a fost destinată examinării acestor ra­poarte în comisii mixte (politico technice). In cursul lunilor Au gust— Septembrie s’au destinat astfel peste 12(1 de ore de studiu in aceste comisii mixte.

„Pe liniile celelalte expuse în mare parte anul trecut, aci la Câmpulung, şi adopttta de Conducerea Centrală a partidului cu prilejul alegerii mele ca Preşedinte, — şi pe liniile din manifes­tul program, cu care ne-am înfăţişat în alegerile generale, toate continuate în spiritul şi direcţia programului ce a format baza fu- ziunei noastre, astăzi partidul naţional ţărănesc este singura forţă politică ce ştie: ce trebue acestei ţări şi ce măsură să-i poată da ceeace-i trebue.

„Cunoaştem greutăţile guvernării, cunoaştem răspunderile guvernării. Lumea ştie că nu suntem din cei ce dau din coate. Cântăresc prin urmare cuvintele când declar: că partidul na- ţional-tărânesc e s te gata s ă -ş i asum e în treaga răspundere •a guvernării. Ultima şedinţă a Comitetului central a inved-rat, spre desnădejdea adversarilor noştri, — ceea-ce învederează în fapt atitudinea în fata desfăşurării crizei din Mai — deplina uni­tate d e a e fu n e program atică ş i tactică a partidului“.

C o m u n icat.

(n ajunul alegerilor delà SomeşLista ofîciaîM a Partidului Naţional-Ţărănesc la ale­

gerile pentru consiliul judeţean din Someş este acea care are în frunte pe d-l d r . A le x a n d r u V a id a -V o ev o d , preşedin­tele org. judeţene.

Membrii Partidului Naţional-Ţărănesc sunt datori a susţine numai această listă.

ION MIHALACHE,preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc

In legătură cu acest comuni­cat oficial al conducerii de par­tid, egenlia telegrafică SIR din Bucureşti, arată că d 1 Ion Mi- fialache luând la cunoştinţă^ că s ’a depus şi o a doua listă în frunte cu d.l Li viu Micşa i-a Iri mis acestuia o telegramă pen-

,fru a retrage lista de candida­turi, întrucât lista oficială a per­fidului este cea în frunte cu d 1 4r. Alexandru Vaida Voevod.

fn cazu l când d l M icşa nu va retrage lista, atât el cât ş i c e i car i figu rează p e lista d isi­d en tă , vor f i excluşi din partid.

Prin acest comunicat hotărât şl lămuritor al conducerii de partid, care nu lasă ioc la nici an fel de interpretare sau posi­bilitate de răstălmăcire, se pune

capăt tuturor neînţelegerilor şi frământărilor cari au împiedecat până acuma toate încercările de pacificare din judeţ.

Cei vizaţi în comunicatul con­ducerii de partid, vor înţelege că trebuie să înceteze toate a- ceste frământări.

O telegram ă din CJuj ne anunţă că în ved erea a leg e­rilo r ju d efene din 26 Uct. s ’a re tra s lista a doua în frunte cu d-l advocat M icşa, răm â­nând o singură listă a P art N.-Ţ. în frunte cu d-l Dr. Al. Vaida Voevod.

A legătorii P. N.-Ţ. din S o ­m eş sunt invitaţi a vota a- c e a stă listă

Buletinul Poliţiei. I

S in u cid eri

Tânărul Kovacs Ludovic în etate de 20 ani originar din co­muna Lupeni jud Huniedoare, a fost găsit mort în camera sa jdin str. Aurelian Nr. 20. In urma examinării medicului, care a so­sii la fata locului, s’a constatai «ă el s a otrăvit, Cadavrul a fost

ridicat şi depus la Morgă.4— Tânărul Zeidner Siegfried

în etate de 27 ani, din Livada Poştei Nr. 4 s’a sinucis cu un glonte de revolver în locuinţa sa. Cazul se cercetează pentru a se stabili motivul acestui act disperat.

Cetiţi şi răspândiţi(Gazeta Transilvaniei

InformaţiiEri, Marţi, s a serbăţorit

a p a tr u z e c i ş i una an iver­s a r e a n a ş te r ii M ■ S . R e ­gelui. C aro l.

In întreagă ţara s au o- ficiat servicii religioase.

Solemnitatea principală s-a desfăşurat la biserica „Domniţa Balaşa“ din Ca pitală unde la serviciul re­ligios au asistat şi membrii guvernului împreună cu înaltele autorităţi civile şi militare.

Din cauza doliului Curţii Regale, dejunul ce urma să aibă loc la Castelul Peleş, la care erau învitaji mem­brii guvernului, nu a mai avut loc.

La B r a ş o v au avut loc servicii divine în toate Bi sericile, la care au asistat autorităţile şi elevii şcoa- Jelor.

Parastas pentru'pom enirea prol. dr. Al Bogdan, Sâm­bătă în 20 1. c. la ora 11 a. m. se va jine în biserica Sf. Ador­miri din Cetate un parastas pen­tru pomenirea + prof. dr. Al. Bogdan, căzut pe câmpul de luptă în războiul mondial. Ru­dele, prietenii şi cunoscuţii sunt ruga{i să ia parte.

D ela O rg Reg. B raşo v a Ligii antirevizioniste rom âne primim următorul aviz: Rugăm pe toti d-n>i şi d-nele cari au primit liste de înscrieri de mem­bri, să binevoiască a le înapoia în timpul cel mai scurt, împreună cu sumele încasate, d-lui preşe­dinte sau casierului la Serviciul sanitar judeţean (Prefectură).

Braşov, la 17 Oct. 1934. Pre­şedinte: Dr. Nislor.

La vânătoarea de urşi, aranjată Duminecă de societa­tea vânătorilor români, pe teri- torul comunei Râşnov, au fost împuşcaţi doi urşi mari de călră d-nti Gheorghe Furnică, funcţio­nar la primărie şi Herman Tit- tes, depozitar de bere.

Congresul Frăţiei ortodoxe

Pe zilele de 27 ,28 ş i 2 9 S ep ­temvrie a. c a fost convocat la Sibiu primul congres al „Frăţiei ortodoxe române (F. O. R), a- vând la ordinea zilei rapoartele comitetului central de direcţie.

In prima zi a congresului la ora 5. d m. d-l Octavian Goga va ţine o conferinţă iar la ore 9 seara va avea loc un concert religios, în cadrul căruia I. P. Sa Mitropolitul Nicolae va vorbi despre Autonomia Bisericei.

A doua zi (28 Oct.) la ora 3 d. a. se va face un pelerinaj la mormântul Mitropolitului Andrei Şaguna dela Răşinari.

Cu ocazia Congresului se or­ganizează în aula Academiei teologice o Expoziţia retrospec­tivă a scrisului ortodox în Ar dea l din cele mai vechi timpuri până azi.

Deodată cu congresul se vor întruni tot la Sibiu şi celelalte trei societăţi ortodoxe O astea Domnului, A sociaţia Clerului AnOreiu Şaguna şi S ocietatea „Sf. G heorghe" a tinerelului.

In vederea congresului s’a ce­rut Direcţiei generale C. F. R. o reducere de 73%. Pentru găz­duire participanţii să se adreseze pâr. profesor Dr. N. Terchilă ta Academia teologică din Sibiu cu cel puţin 3 zile înainte de con­gres.

M. S. Regele Carola sosit la Belgrafcj

Primul ministru a adus la cunoştinţa guvernul • u Majestatea Sa Regele a părăsit eri ţara peatril “IUl U la funeraliile Regelui Alexandru al Jugoslaviei. asi

In tot timpul absenţei din ţară a Majestătei » L Regelui, actele cari cer întărire regală, — VOr A ile — conform Constituţiei, consiliului de miniştri. p Se

In ziua înmormântării se va oficia un Requiem la ™ asista întreg guvernul. Care

In timpul slujbei, serviciile publice vor fi suspend semn de doliu. • 8 e

In toate şcolile se vor tine şedinţe de comemorare n Raymond Poincaré, marele francez şi prieten al României Pen

Belgrad, 16 Oct. — R egele C arol a sosit aci azi 16 şi 30 d. a. cu trenul sp ecia l regal, fiind primit la Q ' ,r| Inalfii Regenfì, d e Regina-mamă, d e membrii guvernului „ dinpi Corpurilor Legiuitoare, generalitatea fugoslavă etc èie n l gară Suveranul a p lecat la Palatul regal. ' LI

f iii

Moartea lui Raymond PoincatUn nou doliu s’a lăsat asupra Franţei: foslul preşedinte h

Republicei franceze, eruditul bărbat de stat şt membru al A "ăl miei franceze R. Poincaré, retras din viaţi publică de câ|iva anii cauză de boală, a încetat din viaţă Duminecă în vârstă de 74

Prin moartea lui Poincaré Franta pierde un mare om polì de numele căruia sunt legate atâtea momente şt circumstanţe 1 torice în timpul de patru decenii cât a activat în via|a publicâl politică. Începând cu anul 1887 a inlrat ca deputat în parlami şi a ocupai pe rând, înainte de războiu ca şi după războiu i nisterele de instrucţie şi finen|f>, a fost de mai multe ori prii minibtru iar din 1913 până după războiu Preşedinte al RepubliJ franceze. In 1929 s’a retras din viata publică din motive de nălate.

A fost un mare prietin al României, acordându ne in grele tot concursul său valoros.

Iată pentru ce poporul românesc recunoscător deplânge turea de Frenja pe martie Poincaré, căruia îi va păstra o v<] nică amintire.

unu jzavi pân: Octc mul;

jzâ i devi arm piui Juge de I lăun

înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale lu! Poincaré I avea loc Duminecă, fâcându i-se funeralii nationale România i| reprezentată Ia înmormântare de A. S. R Principele Nicolael numele Suveranului, de ministrul dr. Anghelescu în numele guj nului şi de d-l Săveanu în numele Parlamentului român.

mai sbuc ca ş cută libri vare

ci d I trea:

Politia franceză a stabilit, că numărul complotiştilor, cerii hotărât asasinarea Regelui Alexandru al Jugosiaviei este de şal Unul din ei, asasinul Kelemen e mori; alţi doi, Rajtici şi Poşpl sunt depuşi la inchisocre; al patrulea, Malny, a fost arestat şi| găseşte sub ancheta preliminară. Poliţia speră să i prindă in rând şi pe ceilalţi trei.

fuseFiecalesregeostararelor,

După declaraţiile celor arestaţi, se pare că şeful bandei] roriste ar fi studentul in drept, Efghane Kwalern k, născut în greb. Deocamdată nu e prins de poliţie.

Şl 1!Fra

Siguranţa din Jugoslavia, care urmăreşte cu aviditate ■ polilic al atentatului, după indiciile ce le are, e de părere| banda de terorişfi avea sprijinul unor cercuri din Unghia.

avelatepărlneaintri

Ziarul „Stampa* din Belgrad anunţă, că nişte intelectuali | lea< gări eu declarat poliţiei din Belgrad, că recunosc în folograatentatorului din Marsilia pe un cunoscut comitagiu bulgar, an ^Vlada Gheorghieff-Cernozensk1, fost ş fer la Ivanciu MihiiloffL ful comitetului promacedonean. El era urmărit pentru mai mH gnii asasinate. S a refugiat în Constanbnopole, în Italia şi a iraiBsă în Ungaria, unde era detaşat la agenţia promacedoneană din dapesta.

A fosl şi instructor al teroriştilor cu sediul în Ungaria

dconma

Convocarea Consiliului judeţei. of

Noi, Prefectul judeţului Braşov, în conformitate cu ®r ,| ivocăm consiliul judeţean al judeţului ■• ■ / 1 i - _ nrn 7 f/ !din L. O. A. L., convocăm consiliul judeţean al juaej“iu‘ -

în sesiune ordinară, pe ziua de 1 N oem brie a. c., ora . in sala festivă a Prefecturei de juddţ, cu următoarea ordine

1. Verificarea procesului verbal al şedinţei anterioare. ^2. Depunerea jurământului de către consilierii judeţen, I

n ’a u d e p u s încă j u r ă m â n t u l . ;di3. No. 10295/1934. Raportul P r e ş e d i n t e l u i D e l e g . j50" , . ^

asupra s i t u a ţ i e i ju d e ţ u l u i , s u b t o a t e a s p e c t e l e (conf. ai

jupoyruiia Victor Brunisce Braşov,

r r» a r \ ---- -L. O. A. L). Rr3|o?4. No. 10175/1934. Clasarea drumurilor din Juc a ,,, pu

cari nu sunt trecute in tabloul anexat Legd pentru drumu« . p blicată în Mon. Of. No. 272 1932. ,, . a|_. . , 5- No. 11931/1934. Contul de venituri şi de cheltuieli ^ deţului Braşov, pe anul 1932/1933. . . Brasoi.?'

6 No 9799/1934. Contul de gestiune al judeţului BrsŞ ■ anul 1933/1934.

7. Eventuale propuneri şi interpelări.

_ _ _ _ _ _ P r e f e c t , (ss) l ° an StrJBran^B

Redactor-şef şi girant : V i c t o r