SONDAJ DE OPINIE

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 20 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi

65 ani şi este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârstă luată în calcul.

Dintre toate tipurile de cafea prezente pe piaţă, cafeaua natural deţine partea

leului. Astfel, 90% din populaţia adultă chestionată consumă cafea zilnic, iar 10% au

declarat că nu consumă cafea deloc.

Cafeaua instant este consumată într-o proporţie mai mare de tineri (sub 30 de ani),

în timp ce cafeaua naturală este consumată într-o proporţie mai mare de persoanele cu

peste 30 de ani. În comparaţie cu celelalte categorii, cappuccino este consumat într-o

proporţie mai mare de femei, în timp ce cafeaua instant este consumată într-o proporţie

mai mare de persoanele cu studii superioare.

Dacă cafeaua naturală este baută zilnic de 50% dintre consumatori, nu acelaşi

lucru se poate spune şi despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt

consumate zilnic doar de 28% (cafea instant) respectiv 12% (cappuccino) din persoanele

care consumă aceste tipuri de cafea.

CONSUM CAFEA AMBALATĂ

Cafea naturală50%

Cafea instant28%

Cappuccino12%

Jacobs este marca preferată de cafea a românilor. 25,54% dintre ei beau cafea

Jacobs. Elite se situează pe treapta a doua a preferinţelor cu 19,54%. Tchibo şi Amigo

deţin cote de 4.92%.

În momentul deciziei de cumpărare, 60.95% dintre români aleg cafeaua în funcţie

de preţ şi 30,61% în funcţie de firma producătoare. 8.44% dintre români sunt influenţaţi

în decizia de cumpărare de aroma şi gustul cafelei.

Din cele 20 de persoane chestionate, numai 18 s-au declarat consumatoare de

cafea. Cu toate acestea, toţi subiecţii cumpară cafea pentru “uz casnic”, dar şi pentru a o

da cadou. Drept urmare aceştia cumpară cafeaua aproximativ la două săptămâni şi

consumă aproximativ 2 pachete de cafea naturală de 250 g lunar 30% dintre ei şi 1 pachet

de 250 g lunar restul de 20%.

O întrebare cu răspunsuri pe cât de interesante pe atât de ciudate, a fost cea

referitoare la primul cuvânt asociat cu cel de “cafea”. Am primit răspunsuri precum:

“dimineaţă”, “trezire”, “miros” dar si “revigorare”, “plăcere”, “ţigară”, “zaţ”, “putere”,

“aromă”, “cană” ( probabil că asocierile au fost influenţate de reclamele la mărcile

prezentate).

Deasemenea, la întrebarea “ce efect are cafeaua asupra dumneavoastră?” majoritatea au

declarat:

• “Pentru mine cafeaua are un efect de revigorare. Beau dimineaţa o cafea pentru

a fi în formă întreaga zi”

• “Mă menţine în formă. Mă ajută foarte mult când sunt obosit sau stresat.”

• “Cafeaua şi conversaţia merg oarecum mână în mână. Această combinaţie mă

relaxează, iar la urma urmei o cafeluţă pe zi nu face rău nimănui”

• “Mă menţine activă”

• “Energizant pentru că nu te adoarme”

• “Mă revigorează”

• “Are un efect revigorant. Mă ajută mult când sunt obosit”

• “Cafeaua îmi conferă plăcere şi mă trezeşte”

• “Mă relaxează pentru că are un efect calmant (în cazul meu)”.

În cele mai multe cazuri de achiziţionarea cafelei, în familie, se ocupă soţia şi mai

puţin soţul, părinţii sau alte persoane, iar locul cel mai la îndemână pentru a o cumpăra

este supermarketul (78%) urmat de magazinele din cartier (22%).

Aşadar, cafeaua rămâne unul din viciile noastre care ne ajută să începem fiecare zi

cu zâmbetul pe buze.

În urma efectuării sondajului, în cadrul familiei şi al prietenilor, am sintetizat

rezultalele în următorul tabel:

CRITERIU POPULAŢIA

CHESTIONATĂ

CONSUMATORI

SEX Masculin

Feminine

12

8

11

7

VÂRSTĂ 18-25

25-30

30-40

40-65

5

4

5

6

4

4

5

5

CLASĂ DE VENIT Inferioară (500-800)

Medie (800-1200)

Superioară ( > 1200)

4

13

3

4

11

3

MARCĂ CAFEA Elite

Jacobs

Tchibo

Amigo

Alta

20

20

20

20

20

3

12

0

3

0

CANTITATE

(lunară)

1 pac 250 g

2 pac 250 g

mai multe

20

20

20

5

12

1

MAGAZIN Hypermarket

Supermarket

Magazine din cartier

Alte locaţii

20

20

20

20

0

9

7

2

Bibliografie – Referinţe on-line

www.cafea.home.ro

Proiect realizat de Zaiţ Simona Elena

Firma care a realizat acest studiu se numeşte MondayDATA. Studiul a fost realizat

în perioada 21-27 mai 2010 pe un eşantion de 20 de persoane din mediul urban cu

vârste cuprinse între 18 şi 65 ani cu acces la conexiune Internet.

ISTORIA CAFELEI

Istoria cafelei este la fel de bogată ca însăşi cafeaua, datând de mai mult de 1000

de ani. În Occident, istoria cafelei începe acum trei secole, dar în Orientul Mijlociu ea

este consumată de toate păturile sociale încă din vechime.

Prima referinţă la cafea, din surse înregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar cu multe

secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasă şi amară cu puteri

stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Rosii din Africa. La

început cafeaua era considerată aliment şi nu bautură. Triburile est-africane măcinau

boabele crude de cafea şi prin amestecarea cu grăsime animală obţineau o pastă pe care o

modelau sub formă de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru a avea

mai multa energie în timpul luptelor.

Începând cu anul 1000 e.n., renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafeaua în chip

de medicament. Etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea

în apa a boabelor uscate. Cafeaua creştea în mod natural şi în Peninsula Arabiei, iar din

secolul XI aici cafeaua a fost preparată ca bautură caldă.

Se pare că originea cafelei se află pe continentul african, într-o zonă a Etiopiei

cunoscută sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeşte în Yemen, apoi în Arabia şi

Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid în toate aceste ţări şi servitul cafelei a devenit un

obicei zilnic plăcut. Spre sfârşitul sec. al XIV-lea, societăţile care practicau comerţul au

început să-şi dea seama de marele potenţial pe care îl reprezinta cafeaua şi au lansat-o cu

succes în Europa.

Cererea de cafea în Orientul Apropiat era extrem de mare şi toate transporturile de cafea

care părăseau Yemenul cu destinaţia Alexandria şi Constantinopol erau foarte bine

controlate şi păzite pentru ca nicio plantă să nu iasă din ţară. În ciuda acestor restricţii,

musulmanii în timpul pelerinajului lor la Mecca, au reuşit să ascundă şi să ia cu ei plante

de cafea şi să le cultive în ţările lor. Astfel, a început cultivarea cafelei în India.

 

Cafeaua a intrat în Europa la acea vreme prin portul Veneţia, unde aveau loc

schimburile comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obişnuită în rândul

populaţiei în momentul în care vânzătorii ambulanţi de limonadă au inclus-o în oferta lor

ca alternativă la băuturile reci. De asemeni, mulţi dintre negustorii europeni au început să

bea cafea în călătoriile lor şi au adus acest obicei în Europa.