ABONAMENTUL: Foaie politică, socială şi economică. INSERŢIUNI :

Pe an Cor. 20.— ’ |2 de an Cor. 10.— După înţelegere.

*|4 de an Cor. 5'— Apare în fiecare Joi . U n n u m ă r 40 fii.

In cincizeci de aniviitori, zece oameni geniali pot schimba şi preface întreagă faţa pământului. Şi aceşti oameni aleşi trebue să vină. Ii chiamă dorinţa popoarălor, acea putere tainică a suf r.nţelor şi nădej­dilor, care a dat lumei pe pro feţi şi pe Mesia.

Niciodată nu am înţeles mai bine timpul biblic, decât în zi­lele resvrătite ale răsboiului. Era generală dorinţa după un Mesia după un mântuitor, care să, sóz ™-' d-ii' udânca de­cădere, de întdnerecul cumplit, ce nu ar fi trecut mei după răsboiu dacă oamenilor li s’ar fi dat să trăiască tot în formele vechi. Formele vechi ascund primejdiile vechi, nemulţămirile vechi, nedreptăţile vech'.

Dar îo anul din urmă se iviră doi bărbaţi, cari au dat întorsătură hotărîtoare întregu­lui mers al lucrurilor.

Sunt Wilson şi Foch, repre- sentanţii cei mai însămnaţi ai puterilor apusului luminat, ai organisării şi pregătirii lor mi­litare

Wilson, prin adânca sa pri­cepere şi înţelegere a vieţii tu­turor naţiunilor mari şi mici. a ştiut cuprinde în vestitele sale puncte temelia clădirii statelor viitoare. In acelaş timp a ştiut stărui şi pentru introducerea serviciului militar la Americani, pentru înarmarea, pregătirea de răsboiu şi plecarea armatei ame­ricane pe frontul european, spre grozava şi sdrobitoarea surprin­dere a Germanilor. Fapt e că armata americană a decis răs- boiul uriaş în favorul Eotentei.

Foch, de altă parte, a înde­plinit sdrrb'rea Puterilor cen­trale, cu mijlbacele, ce Ententa i le-a pus la îndemână şi sub poruncă. Nici vorbă nu a fost ca Germania să primească punc­tele lui Wilson, până când Foch nu a prins în cleşte armata ger­mană. Trei luni de zile nu le-a dat răgaz Nemţilor nici să ră sufle, ci-i pisa tot cu barosul. Când se ostenia armata englesă, îi trăsneau Francesii. Câni se osteneau Francesii, îi luau la brâncă Americanii, tot cu bombe opă^toare şi pârjolitoare, de cari nici Neamţul nu născocise. Când

se Eăturau Americanii de pisat, începeau iarăş Englesii, cu tan­curi de oţel

Şi tot aşa, trei luni de zile, ba trecând şi la Italieni şi în Balcani şi în Palestina. Trăs- niau tunurile Ententei, tot după comanda lui Foch.

La sfârşitul lui Octobre ştim apoi că s’au prăbuşit toate fron­turile Puterilor centrale, dec'a- rându se aceste împăcate cu punctele lui /Wilson

Putem' dară zice, că Foch a dărâmat lumea veche, iară Wilson clădeşte lumea nouă.

Gavr. lodica.

Mureşul...Tu Mureş etern călător,Tu rîu de dureri potolit,Cu apele tale se trec Fragmente de Basm nesfârşit! Odaia... in vremi legendare Venit au din Roma străbunii Şi ’n creer de munţi se luptară Alesele, mândre centurii!Cu craiul lor tânăr în frunte Cu spada şi croiră hotare,Iar sfetnici cărunţi în răsboie Altare şi legi aşezară.

Tu veacuri te legeni în alvii Toi tinăr şi veşnic în murmur, Cântând printre codrii selbatici Şoptind printre grâne de aur.Pe prundu ţi de aur ’n amurguri Se tremură doina senină Iar valul cu foc ţi i tiveşte A serilor blândă lumină...

Târziu — se iviră streinii Stăpâni preste tin’ se făcură :Pe tin’ te legară în poduri Şi fii ’n cătuşi ţii legară!OI murmurul tău se revoaltă Tu curgi vueiând de urgie In noapte, cercând să împrăştii A anilor grea iobăgie.

Tu Mureş! Adună ţi în alvii Potopul năpraznic de ape Şi arunca ţi pe lanţul de poduri Urgia de valuri turbatei

Tu Murăş ! In noi se frământă Selbatic dureri seculare Şi glasul rănitelor inimi Se ’nchiagă cu-a apei cântare:

Zdrcbi-vom şi poduri şi iazuri Şi om rupe cătuşi ferecate Şi vaduri săpaţi vom ţieLibertate!

Avram /. ’iodor, stegar.

Solii ArdealuluiTrimişii Ardealului şi ai părţilor

mărginaşe Ungurene şi Bănăţene au sosit Vineri la 5 ore p. m. în- melropola românismului, unde li- s’a făcut o primire împărătească.Li au eşit spre întâmpinare pre­mierul Brăiianu cu întregul său ca­binet, generalii Prezen şi Ştefa- nescu, o seamă de foşti miniştri, fruntaşii Ligei Române, membrii Academiei Române, delegaţii regi­mentului ardelean „Avram lancu“ în frunte cu colonelul Bogdan şi delegaţiunea saşilor în frunte cu preşedintele coloniei săseşti Dr. Frank.

Primarul Bucureştilor Hălceanu rosteşte discursul de bineventare, căruia răspunde episcopul Cristea grăind: Am venit să predăm Tran­silvania, Banatul şi teritoriile ro­

mâneşti dir. Ungarie, ss !e predăm Regelui tuturor Românilor şi să ne închinăm tronului şi stăpânirei ro- mâneşti. — Episcopului Cristea răspunde premierul Ionel Brătianu: In numele tuturor cari au suferit în răsboiu, în numele celor cari au luptat cu cuvântul şi cu fapta pentru mărirea şi vecinicia neamului, în numele tuturor ceri se bucură din adâncul înimei şi se vor bucura veacuri dearândul de isbăviiorul act al unirii tuturor Românilor, Vă zic bine aţi venit!

In ziua următoare la orele 10 s’a slujit la mitropolie din partea înaltului cler în faţa Regelui, a prin­ţului Carol, a tuturor miniştrilor şi a întregului corp diplomatic un Te Deum. După slujba divină Regele a privit splendida defilare a tru­pelor. La orele 12 trimişii Ardea­lului sunt conduşi în sala festivă a Tronului. Aici dl Vasile Goldiş păşeşte în faţa Regelui şi cu glas înfiorat de sfinţenia momentului citeşte actul unirii : „Românii din Transilvania, din Bănat şi Ţara Un­gurească, strânşi în număr ne mai pomenit de mare la Alba Iulia, au hotărît cu o însulleţire sfântă unirea lor şi a teritoriilor româneşti sub­jugate, cu Regatul Român. Prin unirea aceasta, prin unirea Basa­rabiei şi a Bucovinei, s’a împlinii visui de o mie de ani al neamului românesc : unirea înlr’un singur stat a tuturor Românilor. Unirea aceasta este un rezultat firesc al legilor isterice, e cerinţa de drept şi inevitabilă a civilizaţtunii, în

in fa ta Tronului.>ciuda tuturor prigonirilor şi înju- gărilor păgâne neamul românesc a rămas pâriă astăzi unul şi nedes­părţit etniceşte stăpânind în ace­leaşi hotare geografice pământul cucerit de împăratul roman Traian. Bogăjia acestui pământ a fost în- continu exploatată de străini; ne­dreptatea aceasta însă se înlătură azi cu desăvârşire. Progresul civi- lizajiunii pretinde o vieţuire a na­ţiunilor într’o unire şi armonie per- feciă şi de ordin superior, care asigură libertatea, dreptalea şi ega­litatea naţiunilor mici şi mari.

Unirea aceasta într’un singur stat a trebuit să fie înfăptuită prin mii de suferinţe şi sacrificii. Istoria se face prin legile tari neînduple­cate, mai pe sus de orice putere omenească, dar obiectul şi mijlo­cul acestor leg? este bietul—t«£^^ muritor.

Fericiţi suntem noi Românii de azi, că prin noi săvârşeşte istoria actul märej al unirii Românilor în­tr’un singur stet român. Fericiji că avem un Rege mare, care a înţeles chemarea sfântă a istoriei.

Ai fost Luceafărul conducător al sufletului românesc, pentru aceea, Sire noi îţi aducem pământul stră­moşilor noştri, şi tot atunci noi îţi aducem şi sufletul tuturor Româ­nilor de azi, cari locuesc în Tran­silvania, Bănat şi ţara Ungurească. Primeşte cu dragostea cu care ţi-o aducem hotărîrea de unire a acelor ţări. Primeşte jurământul de fide­litate şi omagiul celor 4 milioane de români, locuitori pe acel pă­mânt şi întinde asupra lor scutul puternic al Maiestăţii Tale. Patru milioane de Români oţeliţi prin su­ferinţe şi tari în credinţă ca stânca din munţii frumosului Ardeal, strigă azi în extaz de fericire: Trăiască M. Sa, Regele Ferdinand, trăiască M. S. Rég na Maria, trăiască scum­pele odrasle ale dinastiei româneşti, trăiască în veci România M are!

In urma citirii adresei de oma­giu care a stârnit în fiinţa celor de faţă valuri de emoţiune sfântă şi a coborît în ochii M. Sale a Re­gelui unde de fericire cerească, dl Vaida Voivod predă Regelui pergamentul unirii. M. Sa, luând în mâna Sa regală icoana înfăptuirii visului de veacuri răspunde grăind:

In numele Românilor din vechiul regat, al Românilor, din Basarabia

ri à-

)

Libertatea.şi Bucovina astăzi pe veci uniţi, I cu profundă recunoştinţă primesc hotărîrea fraţilor noştri de peste Carpaţi, de a săvârşi unitatea na­ţională a tuturor Românilor şi de* clar pe veci în regatul român toate teritoriile locuite de Români delà lisa până la Nistru. Cu dragoste neţărmurită mi-am închinat viaţa scumpului meu popor, plin de cre­dinţă în menirea lui istorică. Prin lupte şi prin jertfe Dumnezeu ni a ajutat să înfăptuim azi aspiraţiile

.noastre cele mai sfinte. Mulţumin- du-i în adâncul sufletului ne în ­dreptăm gândurile cătră aceia cari cu sângele au clădit noul temei al desvoltării noastre naţionale. Prin devotament neclintit pentru opera lor vom arăta recunoştinţa noastră şi vom asigura roadele binefăcătoare ale crudelor încer­cări.

Pe acest temei al unei puter­nice democraţii a vieţii frăţeşti între popoare vom răspunde totodată simţămintelor aliaţilor noştri, ală­turi de cari am luptat pentru marea cauză a libertăţii şi dreptăţii în lume. Să trăiască România în veci unită !

Delegaţii consiliului dirigent ro­mân, plecaţi la Bucureşti pentru a duce M. Sale Regelui Ferdinand hotărîrile de izbăvire luate de ob ­ştea românească la Alba-Iulia, au fost primiţi cu cea mai mare în­sufleţire Duminecă la 1 oră s ’a dat din partea primăriei Bucureş-

t'iu*&“uh mare banchet în cinstea înalţilor delegaţi. După banchet, pe Dealul Spirii, vederea regimen­tului „Avram Iancu“, iar seara Liga Română a dat asemenea un mare banchet la „Bulevard“.

P. S. Lor Episcopii Dr. E. Cri- stea şi Dr. Hosu, apoi miniştrii Dr. Al. Vaida şi Vasile Goldiş au fos t decoraţi din partea M. Sale Regelui Ferdinand cu marele cordon al Coroanei române ; secretarii Dr. C. Brădiceanu şi Dr. C. Cornean numiţi comandori ai Coroanei ro­mâne; căpitanul Bohăţel şi lo co ­tenentul Hosu ofiţeri ai Coroanei române şi inginerul Sociu cavaler al Coroanei române.

După A. 1. Dacia.

Noutăţi din toate părţi.Mediaşul, Blajul, Teiuşul, Aiudul,

Cucerdea sunt ocupate de regi­mentele româneşti.

Clujul a fost evacuat de unguri din 19 1. c. n. Nădăjduim că în cli­pele în care scriem ştirea aceasta, glorioasa armată a regelui Ferdi­nand I., îşi va îi făcut întrarea înClujul României Mari.

*

Înălţătoare a fost întrarea D o­robanţilor în cetatea de veşnică lumină a lui Mihai Viteazul, în Alba Iulia.

Cetim în „Aradi Közlöny“ sub litlul „Uagaria de ost contra ru­

1I2 —perii“, un lanţ de minciuni şi baza­conii încornurate, care n a putut eşi din gura altora, numai din gura lui Apâthy şi a celor din jurul său din gura Ştrengarilor şi a Avră- mescilor, oameni fără ştiinţă şi ui­taţi de D-zeu cu litere grase scrie „drăguţul“ ziar: „se vor reîntoarce încă Românii la Ungaria“, căci Un­gurii încă nu sunt aşa de nimiciţi, ca să fie si.iţi să abzică de drep­turile lor omeneşti şi naţionale“. Bieţii unguraşi să zvârcolesc, fac toate încercările pentru împede- carea lucrului ce azi este deja îm­plinit, aceasta şi dânşii o recu­nosc, căci acum lucră peniru des­facerea noastră de cătră România, dar au întârziat foştii noştri com­patrioţi. Noi cari astăzi ne am ali­pit de scumpa noastră Românie nu mai avem nădejde, ca cu „la- crămi în ochi să ne mai reîntoar­cem la „mama Ungaria“, prin ur­mare nu mai avem lipsă de ier­tarea marinimoasă de care ne asi gură dl Apáihy.

Fraţi Români! decât să mai a* jungem iarăşi acolo unde am fost 1000 de ani, mai bine să vie peste văile şi crâr gurile locuite de ro­mâni un cutremur, cari se răstoarne munţi, să împreune ţărîna Reteza- trlui cu a Albului Negoiu căci a- tunci vom muri odată, altfel ne-ar măcina cu încetul fineţa şi îngri* girea domnilor Apáthy és társai.

•Din sursă maghiară se anunţă :

In zorile zilei de 21 Dec. garda română din Gurasada, a desarmat gardiştii maghiari de acolo. Ma­ghiarii au cerut ajutor din Soborşin. De acolo a pornit apoi un tren panţerat sub conducerea căpita­nului László. Ajuns acest tren în apropiere de Gurasada afirmativ garda română I ar fi atacat cu foc de mitralieră. Opt soldaţi din tren, deşi aveau îndrumare severă delà comandamentul din Arad. cu în­voirea căpitanului comandant s’au dat jos din tren, au ínírat în Gura­sada, s’au îmbătat, au spart uşa bisericii româneşti, necinslindu o şi au spart apoi şi uşa şcoalei ro mâneşti. Amănuntele despre nele giuirile celelalte ne lipsesc, Majo­rul Tichi, comandantul de linie din Arad, momentan ce a aflat despre acest incident, a dat ordin ca tre­nul să se reîntoarcă îndată. Căpi­tanul precum şi cei opt soldaţi vor fi pedepsiţi şi a asigurat consiliul naţional român din Arad, că se va da deplină satisfacţie, care se în­cepe cu evacuarea momentană din partea Maghiarilor a satelor Gu­rasada, liia, Burjuc şi Jofö(?)

*Din Bucureşti se anunţă: Mi­

nistrul Sârbiei la Bucureşti a de­clarat, că în 14 zile Sârbii evacu- iază Banatul.

Ministrul plenipotenţiar al Ame- ricei, W opicka a declarat că toate aspiraţiuniie neamului românesc sunt considerate din partea antantei ca realizate şi România mare ca înfăptuită. A. T. R.

Cum putem înainta? iii.

îndată după păstrarea sănătăţii, cerinţa cea mai de frunte pentru om este să lucreze, să muncească. Prin lucrare ne câştigăm pânea cea de toate zilele, şi tot rostul de înain­tare. Prin ea ne întărim sănătatea Veţi şti că oamenii neiubitori de lucru, leneşi şi trândavi, sunt cei mai lacomi la agoniseala altuia. Sunt totdeauna gata la furtişaguri, Ia înşelătorii, la fapte rele şi pă- gubiri împotriva altuia. Oamenii fără căpătâiu. cari totdeauna ar trăi domneşte din truda şi cruţarea altora, din grădina şi din hambarul vecinilor. Oameni de aceştia cu­noaşteţi în toate satele. Sunt tare uşor de cunoscut. La lucru nu se îndeamnă din buna lor voinţă. Nici la sapă, că asudă. Nici la coasă că e prea cald. Nici la secere, că i cu durere de şele. Nici la tăiai de lemne, că trebue să tragi cu flrezul şi să dai cu săcurea. Nici la păzitul vitelor, că trebue să fugi după ele. Cam toate se fac cu osteneală.

Dar sărăcia e aspră. Şi foarte cu plăcere se pune după cuptorul acestui soiu de oameni.

De nevoie lucră câte o zi. Două le şed acasă, să se odihnească. Pănă la o vreme lucră din mână în gură. Când se întoarce vremea rea, ori ceva boală mai rabdă cât pot. Când, nu pot iau cu împrumut. Când nu capătă cu împrumutul mai sunt ele grădini străine şi ham­bare de ale vecinilor mai bogaţi, dacă nu sunt încuiate bine.

Şi iacă, iubiţi cetitori, aşa sca- pătă oamenii leneşi. Din lipsuri în ispite. Din ispite în păcate. Din păcate în temniţe.

Să spună oricare om cu scaun la cap, că nu a’ar putea mântui toţi aceşti scăpătaţi prin muncă în­cordată? Doar câţi oameni săraci nu s’au ridicat !a bunăstare şi avere prin hărnicie şi cruţare. Dacă ci­neva nu poate lucra la plugărit, îşi poate căuta alt lucru. Poate în­văţa vr’o meserie. Poate merge la negoţ. Poate merge la lucru de casă. Nu este cm, care să nu-şi afle de lucru, după puterea şi pri­ceperea sa. Numai voinţă să aibă.

In privinţa aceasta, şcoala p o ­porală trebue să ajute mai mult, decât până acuma. In locul mul­telor ceasuri de limbă ungurească se va învăţa lucrul de mână. Cât de plăcut ar fi pentru şcolari, dacă după învăţătura din certe de 2—3 ceasuri ar învăţa să împletească pălării de paie, să împletească din nuiele tot felul de corfe şi coşuri de căruţe.

S ar deprinde de mici cu lucrul de mână, care în lunile de iarnă le ar aduce frumos câştig.

Fără de învăţătura şi deprin­derea aceasta, vedem că lucrul ţăranilor nu e împăr[it cu drep­tate între bărbat şi femee.

Femeile, cu vară cu iarnă, lucră

----------------------------- — mai ~

mai mult decât bărbaţii. Isprăvesc tot lucrul din casă. Vara ajută la bărbaţi la lucrul de grădină şi lu­crul câmpului. Iarna femeile torc şi ţes. Dar bărbaţii cam stau la minciuni cu mânile pe prohăbi.

Gavr. lodica.

Apel.Toţi românii cari au servit la

aviaţie, să trimită în timpul cel mai scurt posibil — cel mult până în 24 Decemvrie st. n. — o declaraţie adresată: Ministerului de răsboiu, n Sibiiu. In aceasta să derlare că se supun necondiţionat escadrilei ardelene. Totodată vor aminti şi ce servicii au făcut Ia aviaţie. Adresa să fie scrisă cât se poate de le- gibil.

Şeful armatei şi siguranţei publice.

Ş T I R I .Domnii Dr. Iuliu Maniu şi Dr.

Aurel Vlad, însoţiţi de câţiva secre­tari, au plecat pe câteva zile la Bucureşti, în afaceri oficioase.

Au fost primiţi cu mare însufle­ţire. In onoarea lor s a dai unbanchet în palatul regal.•

Evenimentele curente ne-a adus de vecini în satul Simeria (Piski) pe vitejii noştri fraţi pe voinicii regelui Ferdinand, reg. 10. Vână­tori de unde şi-au luat osteneala majorul jencioviciu un locot.-medic şi un sublocot. de ne-a făcut vizita în seara de 21 1. c. n.

O nespusă bucurie ne-au tăcut prin présenta Dior în mijlocul no­stru, ceiace s’a pronunţat în toas- tele rostite de românii din Orăştie. Frumoasă vorbire a ţinut majorul Iencioviciu — în care scoate în relief ordinea bună şi frăţietatea ce dominează în armata României, condusă de înţelepciunea regelui Ferdinand, cel mai mare şi gene­ros român. — sf —•

In România se retrage guvernul Coandă, dând loc guvernului Bră- tianu, pe timpul pertractărilor de pace.

L a ajuns soartea şi pe Mek- kensen. La stăruinţa Francesilor, trufaşul mareşal german fu prins cu toţi ofiţerii săi în gara Ferenc­város din Budapesta, iar de aici fu internat în castelul Foth de lângă Budapesta.

Nu de mult, Mackensen credea că se va aşeza pe câtva timp în Oradea mare. Dar auzind că la Braşov Românii au prins, desarmat şt internat câteva mii de Germani, s’a spăriat şi s’a hotărît să meargă în Germania, cu toţi oamenii săi însoţitori. S’a încărcat pe un tren de 46 vagoane. Când acest tren ajunge în Gara Ferenczváros a Peştei, s ’a înfundat toată călătoria

Astfel trece gloria lumii.kS.*/ \

N i V y | ^ i3 Libertatéd /? Veşti nu tocmai îmbucurătoare

din Bănat. Sârbii se poartă cât se poate de prost cu locuitorii români. Nu i au prea lăsat la Alba Iulia. Le au oprit poşta cu orice foi ro­mâneşti. Censură aspră pentru scri­sori. Internări de oameni cinstiţi. Purtări nesocotite la graniţa Ro­mâniei: Orşova, Adacaleh, Turnu- Severin.

Se pare că şi Francesii s’au să­turat de astfel de purtări scanda­loase, încât e vorba să i cheme pe toţi Sârbii din Bănatul româneşc, şi să ocupe acest ţinut Francesii şi Românii.

Nu ne am aşteptat la astfel de purtări din partea armatei sârbeşti. Dar mai bine că şi a arătat ghia- răle acuma, decât mai târziu.

Noi Românii trebue să avem nădejde numai în noi înşine şi în popoarele luminate ale Apusului.

Italia cere un miliard de ca despăgubire de răsboiu.

lire,

Pe la Kassa şi pentru Kassa au fost ciocniri sângeroase între Cehi şi Unguri,

Fobrica care până

Krupp d'n Germa"* acuma fabrica n]

gloanţe, arme şi tunuri, se schimbă astăzi în fabrică de şine şi alte lu­cruri pentru drumul de fer.

Credem că prin aceste va aduce mai mult folos omenirii şi G er­maniei, decât prin gloanţe şi tu­nuri blăstămate.

Pretutindeni sunt primite cu în­sufleţire,

O frumoasă întimpinare cetim delà Făgăraş. — In Sibiiu Roşiorii s-au prins la horă cu inginerii noş­tri. — In Blaj: ofiţeri, soldaţi, doamne, domni, profesori, advo­caţi, meseriaşi şi public şi au pe­trecut cu fraţii de cruce.

Pretutindeni, pe unde trec tru­pele române, trece hora bucuriei generale.

Garnizioana din Alba Iulia e for­mată din regimentul 5 de vânători, din Craiova. Sunt Olteni sprinteni, înarmaţi cu puşti lungi, franceze şi baionete şi mai lungi. Vrednici urmaşi ai lui Tudor Vladimirescu.

tem vinde câteva exemplare câte cu 80 fileri unul, cu postă cu tot. A- cuş ni-se gată toate, fiindcă nu am tipărit multe din lipsa şi scumpe- tea hârtiei.

In congregaţia comitatului nos­tru din 10 D ec. (Deva), raportul vicespanului ne spune că stările delà noi sunt ca vai de ele. Oa­menii pricepuţi se silesc să facă ordine, dar poporul nu împlineşte sfaturile bune. Se strică, fără nici

rost, curţi şi aşezăminte. Seunfură averea altuia. Se fac sfrică- ciuni grozave.

Trist, dar adevărat.groază, că toate stricăciu-

O r jC 'v ° r pocni în cepul celor vino­vaţi şi nevinovaţi.

Budapesta e provăzută cu de ale mâncării până la finea lui lanuar1919.

De acolea încolo va mai vedea şi va mai răbda.

Deocamdată guvernul unguresc a dat ordin, ca toţi străinii (mai ales din Galiţia) să cam părăsească Budapasia?

Consiliul de răsboiu al Ententei a încuviinţat dorinţa României de a ocupa cele 26 comitate din Un­garia şi Transilvania.

Dacă ştirea e adevărată, atunci zadarnice sunt toate svârcolirile Ungurilor de a opri armata română să nu treacă linia Someşului şi a Murăşului.

Unirea tuturor Românilor se poate socoti ca încuviinţată din partea Congresului de pace.

Ţăranii noştri să înceteze numai decât cu stricarea şi înstrăinarea averilor străine căci România de bună seamă nu se va învoi să ia în stăpânire curţi stricate şi păduri pustiite, ci va pedepsi pe răufă­cători.

„Kormánybiztos“ -ului din Déva i-se anunţă, că o trupă română la 24 1. c. n. a ocupat comuna Brad şi e probabil, că vor ocupa ime­diat şi Baia de-Criş.

înştiinţare. Cu ziua de 13 De­cembre st. n. 1918, preluând în­treaga administraţie a comitatului Făgăraş, toţi aceia, cari vor să o- cupe în acest comitat posturi de notar sau vice notar au să-şi înain­teze rugările lor cel mult până în 28 1. c. la conziliul naţional ro­mân din Făgăraş.

Deoare ce concurenţii până Ia alegerea lor definitivă vor fi in- tituiţi în diferite cercuri notariale, e de consult ca în 30 1. c. st. n. să se prezinte personal în Făgăraş, spre a li se comunica locul insti- tuirei, cu acea îndrumare, ca cu 1 Ianuarie n. 1919, să-şi ocupe postul şi să şi înceapă activitatea.

Făgăraş, în 16 Decembre 1918 n. In numele comitelului execuţiv

român : C. Negrea, secretar-vice- comite. Dr. Şerban, prezident.

Un anume Fogolyén, coman­dantul păzitorilor gării din Teiuş a împuşcat pe Augustin Dămian, tată a patru copii.

Trupele româneşti înaintează fără întrerupere: pe valea Some­şului; pe valea Murăşului şi prin miţlocui Ardealului.

CAZURI DE MOARTE.

Consiliul Naţional Român din Cluj anunţă cu întristare trecerea la ceiea eterne a tinărului valoros Octavian Petroviciu, student la li­ceu. Unul din gloanţele duşmane, aţintite asupra clădirii Senatului Naţional Român din Cluj, a stâns o viaţă plăpândă şi a făcut din c o ­pilul fraged un martir al cauzei româneşti.

înmormântarea s’a făcut cu ono­ruri militare la 21 Decembre n.

Odihnească în pace!

7̂ V i s !Din „CALENDARUL INTE­

RESANT“ nu mai putem servi cu exemplare fiindcă au trecut toate.

Nouă retipărire nu se mai face.

On. abonenţi şi alţi doritori de a avea acest calendar sunt rugaţi a nu ne mai trimite co ­mande sau bani pentru calen­dare.

Delà noi.

Cine ştie ceva despre Ieniloi Matei sergent la M. kir. 23 h. gy. e. II. Zlj. tábori posta 290, Davidoi Ifrapt I. h. gy. e. I. Zlj. 2 század iáb. posta 417 şi despre Lup George K, u. K. Div, M. G. Comp. 60 Feld­post Nr. 518 să binevoiască a în- cunoştinţa administraţia acestei foi.

Wilson a venit în Europa, ca să-şi îndeplinească planul de îm­păciuire a popoarelor. Dacă vrea cineva să cunoască ori să-şi rea­mintească punctele lui Wilson, mai uşor le poate afla în „Biblioteca Interesantă“ nr. 1., din care mai pu-

Membrii partidului social-demo- crat român din Orăştie au avut preţiosul prilej de-a lua parte la o adunare cu un program mai ales ca de obicei în ziua de Sf. Nicoîae la 19 Decembre n. Zelosul preşedinte al acestui partid I. Herţa a avut fericirea de-a putea saluta în mijlocul socialiştilor cu ocaziu- nea acestei adunări pe dl G. To- dica, contabil din Geoegiu, carele promisese deja socialiştilor români din Orăştie, că la o ocaziune bi­nevenite, întrucât îi va sta în pu­tinţă le va desvăli adevăratele idei socialişte, ie va da o icoană, că cum trebue să se prezinte un so­cialism adevărat, un socialism care duce la adevăratul scop al acestei organizări nouă a lucrătorilor. Con­ferenţiarul DI G. T. în convorbi­rile sale confidenţiale — dânsul aşa le-a întitulat — începe lucrul delà capăt. Destăinueşte oamenilor a- dunaţi în număr mare cum s’a for­mat socialismul şi ridică mai cu seamă momentele ce au ajutat la formarea lui. Leagă începutul so ­cialismului de anul 1840 şi spune, că leagănul acestei organisări pen­tru apărarea intereselor muncitori­lor a fost în Anglia, motivând afir- maţiunea aceasta cu aşanumitele cărţi albastre ale acestei ţări, unde

I să face primaoară amintire despre I socialism, de o reacţiune contra

pretenţiilor oamenilor cari dau lu- I crul, şi pretind mai mult spor delà ‘. lucrător, decât un fizic omenesc

este în stare de-a împlini. Oamenii

aceştia, cari dau lucrul, — dar ei de fapt nu lucrează — îi numim noi astăzi capitalişti. Organizarea lucrătorilor contra acestor oameni a avut şi are şi astăzi multe sco-

? puri, dintre care conferenţiarul dl \ G. Todica aminteşte în primo loco ! scopul apărării intereselor econo- ; mice ale lucrătorilor.

Spiritul timpului putem zice că până la ivirea «ocolului (veacului) al XX-lea era de atare, că pătura aristocratică nu punea seama pe ceice de fapt susţin lumea prin su­doarea feţii lor, ba pun foarte pu­ţină seamă pe lucrători, cari — precum ştim — sunt fără excepţie viăstarii colibelor.

Aceasta însă n’a putut merge aşa până Ia nesfârşit, căci precum vedem s’a lovit cu capul de zidul făurit din piepturile celor mat tari, sau oprit sistemul acesta izbindu se , de puterea pozitivă a proletarilor.

...Socialismul astăzi are pre­zent şi precum vedem din sem­nele zilelor ce le trăim va avea şi viitor, viitor puternic. Zice mai de­parte dl G. Todica, că socialismul are scopuri şi mai înalte, cum este însuşirea culturii, căci numai în su- şindu-ne cultură putem să ne apro­piem de scopul f inal— cere este încă foarte îndepărtat, nici nu se zăreşte — al socialismului, de in­ternaţionale!

Până la real zarea internaţio­nalei, noi social-democraţii români trebue să ţinem cont totdeauna de împrejurarea, căci pe lângă îililXP«- Kn- că suntem socialişti, suntem şi ro­mâni şi în primo loco şi mai cu seamă astăzi să fim conştii de aceea, că suntem copii de mame române. Socialismul nu cxchide naţionalis­mul, căci şi fa popoeră, la cari so- cialismul stă la un nivel mai înalt ca la noi românii vedem încă foarte pronunţată ideia naţionalismului.Astfel marii socialişti germani, — cari sunt totodată şi scriitori re­numiţi, — Marx, Lasal, Engels. Bern­stein totdeauna amintesc originea germană. Renumitul scriitor şi s o ­cialist Renan al francezilor zice : noi cei mai tari nu trebue să asu­prim şi să nimicim naţiunile mai mici, ci să le ajutăm să trăiască.Noi socialiştii românii mai cu seamă azi trebue să ţinem cont de aceia, că ce urmări dureroase ar avea pentru întreg neamul românesc in­diferenţa faţă de raţiunea din care facem parte. Zicala veche, că mai bine să te temi, decât să o păţeşti !

Avem însă încrederea, şi de pe faţa tovarăşilor români ce a luat parte la aceasta adunare s’a putut ceti, că precum sunt de conştii despre folosul organizării într’un trup al proletarilor, tot atât de con­ştii sunt şi despre necesitatea con­lucrării pentru înfăptuirea unirii tuturor Românilor, despre înfăp­tuirea României Mari.

Cam acesta a fost conţinutul şi mersul conicrenţei dlui G. T., având un succes moral foarte mare ce s’a putut observa din nesfârşitele aplauze ce le-a primit.

i

I

LLiöertatea.Al doilea orator al acestei adu­

nări este popularul înv. director C. Baicu. D-Sa espune în mod foarte energic ceeace trebuie să facă fiecare român, ca să fie vred­nic de norocirea, că trăeşţe în zi­lele acestea mari. Să lăpădăm din sufletul nostru egoizmul caracte* teristica oamenilor mici, să dăm mână în mâna, să ne ridicăm la înălţimea care corespunde timpu­lui acesta mare, căci numai astfel vom putea realiza complet idealul nostru national.

Să ridică apoi preşedintele clu­bului social-democrat I. Herja năs­cut socialist, dar şi bun român. Nimic mai frumos n’a putut es- clama înaintea salei ticsită de Oa­meni, decât aceia, că i-a convocat pe tofi, ca să conlucre pentru a- părarea intereselor statului Român. Vorbeşte apoi şi de suferinţele ce le-a îndurat românul din Orăştie cât a fost sub conducerea domnilor, a inteligenţilor. Aminteşte, că popo­rul din Oraştie a tost reprezentat prin domni, prin inteligenţi, pe cari nu i durea năcazul omului munci­tor. Publicul indignat la auzul a- cestora strigă: jos cu domnii, jos cu inteligenţii.

In sfârşit preşedintele mulţu­meşte din inima în numele parti­dului social-democrat din Orăştie alui G. T. pentru osteneală, că a fost atât de bun de s’a prezentat în mijlocul lor şt la a dat posibili­tatea să cunoască şi social demo­craţii români din Orăştie ideile

adeváraie, cum trebue sâ se dezvoalte, cum trebue să fie un socialist adevărat.

După preşedintele Herja i a cu­vântul iarăşi înv. dir. pentrucă a observat, că preşedin tele Herja folosind cuvântul inte­ligent, mulţimea l-a interpretat, l a înjeles greşit. Din vorbele prezi­dentului mut{imea a înjeles, ca a- supririle le-a cauzat inteligenţii, ceea ce nu chiar stă, Mulţimea de fajă sub inteligenţi a înjeles pe ca­pitalişti, pe bogătanii cari au zeci de mii de jugăre pământ. înv. dir.C. Baicu şi-a Jinut de daforinjă, ca să clarifice lucrul acesta şi să do­vedească, că omul inteligent tot­deauna a fost şi este şi azi fo lo ­sitor poporului din care face parte şi, că un popor fără pătura inteli- geniţlor este mort. Cu privire la aceasta face o frumoasă asemă­nare: asamănă inteligenta unui po­por cu creerul omului, ca cel mai însemnat organ din trupul ome­nesc. Le spune, ca fiind creerul cel mai însemnat organ, D zeu l-a şi aşezai într’un loc unde să fie mai fe ­rit, l-a scutit contra atacurilor ve nile din lumea externă îrivălindu-1 cu nişte oase foarte tari şi rezis­tente, cari sunt acoperite şi cu o piele cu păr, ba i o mai dat şi că­ciulă. Trupul omenesc fără creer este mort, precum mort este şi poporul, care nu posede în sânul său o grupă de oameni inteligenţi. Deaceea trage atenţiunea celor de

fată că totdeuna să se facă deo­sebire între capitalişti cari de fapt voesc exploatarea proletarilor şi între domni, între inteligenţi, cari mor săraci cu numele de domn, pen­trucă o via{ă întreagă au luptat luptă ideală pentru bunăstarea şi înaintarea poporului din care fac parte.

Această observare a înv. dir. C. Baicu s’a luat la cunoştinţă, ne interpelat de nime. Ne mai fiind alte agende adunarea se ridică, intonând

» Deşteaptă te Române. .!“__________ — sf —

Cum se abonează

„LIBERTA TEA “?Trimijând înainte cu asemnat

poştal (postautalvány) pe un an 20 cor., 6 luni 10 cor., 3 luni 5 co r , ori cumpărând câte-un nu­măr cu 40 fileri.

Doritorii de a vinde „Liber­tatea“ cu numărul sunt rugaji a se înştiinţa cât de îngrabă scriindu-şi curat numele, comuna, posta ul­timă şi comitatul şi arătând câte exemplare ar putea vinde între cunoscuţi ? In lipsa şi scumpetea de azi, e bine ca nici un vânzător să nu ceară mai mulie exemplare, decât ar putea vinde.

Pentru osteneală li-se va da rabat după învoială.

Am de vânzarelem n de clăd iri şi scân­d u ri p u ţin fo losite c"- p reţu r i potrivite.Dumitru Martin,

C. Baicu, I * , măualru lâmplar1 3—3 Oraştie, strada Cetăţii.

@ © © © © @ ® © @ © © © ©

Anunţ de căsătorie.Un mesariaş, bine situat,

stabilit într’un oraş din provinţă, caută cunoştinţa unei fete sau văduve în etate de 2 5 —30 ani.

Preferite vor fi acele cari posed şi limba germană şi au şi ceva zestre în avere sau în bani.

Scrisorile s i se adreseze la administraţia acestei foi sub „Discretul \ i supra cărora se va purta cea mai mare dis- creţie. 2 __3

© 9 0 © 0 © 9 © @ 0 © 0 0

Un taur,Subscrisul am de vânzare

un taur (bic) de prăsilă, de 2 ani, rasa Pinzgau. Ceice do­resc să-l cumpere să se adre seze direct la

2 - 6

Licitaţie de pădure.Primăria comunală din Că-

stău (Kasz ó u. d. Szászváros) a hotărît licitarea pădurii de fag de 120 jug catastrale din „Deluţut oăstăului“ lângă mun­tele „Naia“ Orâştiei.

Reflectanţii pot afla condi­ţiile mai pa larg adresându-se primăriei comunale

Primăria comunală 1—3 din Găstău.

IO SI F LĂPĂD AT econom Nr. c. 141

Mirkócz u. p. Berlistye (Krassó Szörö-y m.)

în condiţii barte bune, de 6 ani, este de vândut. Doritorii să se adreseze la

2 —3 A. Topán„Ardeleana“ în Orăştie.

© 9 0 9 0 0 9 9 8 0 9 9 9

Subscrisul, din comuna E ţinţi— Benczencz (Hunyad n am de vânzare u n taur 2 (doi) ani, de soiu bun şi foa blând,

GEORGE V0NICA 1 3 arendator.Spre ştire!

Ceice doresc a a.vea fo to g ra fii bine reuşite delà m a r e a adunare naţională d in Alba lu - lia, ţinută la 1 Decem ­bre n. 1918, să se adre­seze la 2—3

ALEXANDRU BURLĂCîn Alsóbarbateny

u. p. Livazeny (Hunyed m,).

învăţăcel de prăvălie.In prăvălia de băcănie şi

ferârie a subscrisului află apli­care un învăţăcel din casă bună şi aibă cel puţin două clase gimnasiale.

l o a n I . B o b ,1 ~ 3 comerciant

Orăştie—Szászváros (Hunyad m.)

Rredacfor responsabil: G E O R G E L A Z A R

y ’.L-cc fy s-'t

------------- yd?C_ atât mar^X

© @ > @ © 9 © s > i

Casă de vânzare.In comuna Binţinţi (Ben­

czencz) lângă 0 ă ştie— Szász­város (Hunyad m.) se vinde dm mână libera — din cause fa­miliare — o casă cu drept de cârcim ă şi prăvălie , constâtătoare din 3 odăi de lo­cuit, o odae pentru prăvălie,2 odăi mari peatru cârcimă,verandă de vară pentru oaspeţi, bucătărie, magazin, cămară, piv­niţă, 2 şopruri, cuglărie acope­rită, cotarcă pentru cucuruz,cocină etc. Grădină bună pen­tru verdeţuri şi cu pomi roditori.

Informaţii mai detailate dă administraţia acestei foi,

1 - 30 0 © © 0 0 0 0 0 @ 0 0 0

AVIZcâtrâ onoratul public din Grâştie

şi jur.Subscrisul execut fotografii

cu adevărat artistice, toarte po­trivite pentru daruri de Crăciun şi Anul-Nou.

Execut de pe lotografii vechi tablouri în diferite mărimi. Ta­blouri simple sau la dorinţă şi în uleu.

întreprind şi multiplicări de pe fotografii vechi.

Pentru executarea solidă garantez.

Rog binevoitorul sprijin al onoratului public.

Cu stimă :

EUGEN RÓNA3 - 3 fotograf.

Orăştie str. Târgului Nr. 4. (Lângă „Hotel Central“)

AVIZ!Reîntors din armată aduc

la cunoştinţa on. public din loc şi jur, că mi-am redeschis

atelierul de tâmplărieAsemenea mi-am arangiat

şi depositul cu coşciuguri, tropare (fachiole).

Rog binevoitorul sprijin

D um itru M artin ,3 —3 măiestru tâmplar

Orăştie, strada Cetăjii.

W P rim esc şi 1 - 2 băieţi ca în văţăcei la m eserie

afla Modernă“, OrăşHe.

Si