SOCIOLOGIE

Etimologie : Socio ( lat.) –Social, logos (grec.) – stiinta Domeniu de studiu : Sociologia se ocupa cu studiul stiintific al vietii sociale a oamenilor Originiea acestei stiinte este in scrierile filosofice ale lui Platon si Aristotel Inventatorul cuvantului : AUGUST COMTE (1838) , initial sub forma de “ fizica

sociala” Initiatori: 1) EMILE DURKHEIM (1858 – 1917) – sociolog2) HENRY SPENCER ( 1820 – 1903) – sociolog, filosof si biolog3) GUSTAVE TARDE (1843 -1904) – sociolog, antropolog si criminolog

Conditii de aparitie : - Dezvoltarea societiatii industriale moderne- Consecinta a problemelor socio-umane

Medicina sociala – ramura a medicinii studiata mai ales de medici Sociologia medicala – studiata preponderent de sociologi Obiectivele Medicinii Sociale:

- Studiul starii de sanatate a populatiei- Mijloacele de ocrotire a sanatatii populatiei

Scopurile sociologiei:1) Organizarea pe baze rationale a vietii sociale2) Solutionarea disfunctionalitatilor sociale

Sinonime : Sociologia medicala , sociologia sanatatii

Ramurile sociologiei:

1) Sociologia Medicala2) Sociologia Politica3) Sociologia Dreptului4) Sociologia Educatiei 5) Sociologia Religiei6) Sociologia Comparativa a institutiilor sociale 7) Sociologia Economica

8) Sociologia Militara9) Sociologia Familiei10) Sociologia Artei11) Sociologia Stiintei

Clasificarea sociologiei in functie de tipurile de colectivitati pe care sociologia le studiaza:

I) Sociologia structurii socialeII) Sociologia claselor socialeIII) Sociologia consensului si a conflictului socialIV) Sociologia grupurilor miciV) Sociologia urbanaVI) Sociologia ruralaVII) Sociologia profesiilorVIII) Sociologia organizatiilorIX) Sociologia grupurilor etniceX) Sociologia tineretuluiXI) Sociologia profesiilor

Segmente ale sociologiei dpdv al fenomenelor si al proceselor sociale:

a) Sociologia comportamentului demograficb) Sociologia diferentierii si stratificarii socialec) Sociologia comportamentului deviantd) Sociologia mass-mediae) Sociologia cunoasteriif) Sociologia informatieig) Sociologia timpului liberh) Sociologia clinica i) Sociologia controlului socialj) Sociologia revolutiei

Caile de realizare ale obiectivelor Medicinii sociale:

- Evaluarea starii de sanatate a populatiei, prin analiza incidentei bolilor in diferite teritorii

- Identificarea factorilor de risc , care determina distributia bolilor- Corelarea indicatorilor demografici (densitatea populatiei, ritmul de crestere a

populatiei) cu starea de morbiditate (raport dintre numarul bolnavilor si intreaga populatie intr-o anumita perioada de timp)

Inceputurile Sociologiei Medicale:

Sociologia medicala s-a format si s-a dezvoltat initial in SUA, unde s-au elaborat primele teorii, studii si cercetari

Primele afirmari:

- formarea in 1959 a unei Sectii Speciale de Sociologie Medicala in cadrul ASOCIATIEI AMERICANE DE SOCIOLOGIE

- Editarea unei publicatii speciale – Revista Sanatatii si a Comportamentului Social – 1975

Sociologia medicala (care este un domeniu al sociologiei aplicate) se ocupa de:- Relatii sociale - Procesele sociale - Fenomenele sociale- Institutiile sociale

Factori favorizanti ai conturarii Sociologiei medicale:- interesul timpuriu al sociologilor pentru problemele de medicina sociala- aparitia surselor private de finantare a cercetarilor sociologice- includerea sociologilor in cadrul facultatilor de medicina- implicarea crescuta a guvernului in domeniul sanatatii- modificarea tablouului morbiditatii, care a determinat in anii postbelici- efectuarea unor studii de epidemiologie sociala foarte ample- dezvoltarea tehnicii medicale- modificarea tendintlor de morbiditate , in raport cu diferite stiluri de viata nesanatoasa- aparitia primelor precupar de psihiatrie- CAUZALITATEAcresterea cererilor pentru asistenta medicala - dezvoltarea ofertei de servicii medicale

Extinderea Medicinii sociale in Europa- Intemeierea celui dintai institut de Medicina Sociala din lume – la Oxford, 1943- Infiintarea primelor Catedre de Medicina Sociala la Bucuresti (1942), Edinburgh (1945)- La Bucuresti, Catedra de Medicina Sociala a fost infiintata si condusa de sase ani de

Prof.Dr. Gheorghe Banu (1889-1957) . Dupa cei 6 ani, dupa reforma invatamantului superior din Romania , catedra a fost desfiintata, iar Gh Banu a fost indepartat din invatamant pe motive politice.

Domeniile de interes ale Sociologiei Medicale:

Medicina ca institutie sociala:

- Sociologia invatamantului medical- Sociologia spitalului- Bazele economice ale serviciilor medicale- Influenta factorilor economico-sociali asupra starii de sanatate si raspunsul societiatii la

sanatate si la inbolnavire- Epidemiologia sociala (studiaza incidenta si prevalenta bolilor in societate)- Pshiatria sociala- Politica sociala pentru ocrotirea sanatatii

Sociologia medicala efectueaza cercetari asupra:- Costurilor ingrijirii medicale- Consumului de medicamente- Cheltuielilor individuale si de buget referitoare la sanatate

Sociologia medicala ofera cunistnte asupra comportamentelor sociale care influenteaza producerea si consumul prestatiei medico-sanitare.

Categorii de obiective ale Sociologiei Medicale. Obiectivul medical:- Sociologia medicala informeaza asupra proceselor sociale care interfereaza cu echilibrul

fizic sau mental al indivizilor- Sociologia medicala participa la :

a) Realizarea studiilor de epidemiologie socialab) Studiul conceptiilor despre sanatate si al comportamentului sanitarc) Organizarea activitatii sanitared) Elaborarea politicii sanitare

e) Analiza trebuintelor populatiei in legatura cu prestatiile medicale si evaluarea eficacitatii institutiilor medicale

f) Evaluarea costurilor asistentei medicale in raport cu resurseleg) Fundamentarea unor masuri de politica sanitara pentru ameliorarea starii de sanatate a

unei colectivitati umane.

Dimensiunile analitice de care trebuie sa tina seama sociologii care lucreaza in sociologia medicala:1) Bolile nu sunt uniforme si nu apar intamplator2) Boala este perceputa in mod diferit de bolnavi, care reactioneaza predictibil, in

functie de cultura, credinta , civilizatie3) Pentru tratamentul sistematic al bolilor sunt create institutii care evalueaza,

diagnostica si trateaza intr-un cadru organizat de societate, de la simpla relatie medic-pacient, pana la organizatia spitaliceasca

4) Tratarea bolii implica o actiune sociala ampla . Institutiile medicale sunt controlate si sustinute de alte insitutii sociale.

In perioada 1920-1921 a existat Sectia de Sociologie a Asociatiei Americane pentru Sanatate Publica (SSAAS). Scopul acestei sectii a fost dezvoltarea organizarii sociale pentru a sprijini sanatatea.

Incepand din 1949, in SUA sociologia medicala a devenit o disciplina distincta.

Obiectivul sociologic - Sociologia medicala vizeaza cunoasterea societatii (comportamentul individual si al grupurilor sociale.

Obiectivele – per ansamblu – ale Sociologiei Medicale- Studiul distributiei bolilor in societate, in functie de sistemul social, mediul familial ,

religie, sex,clase sociale, profesie- Evaluarea factorilor sociali si culturali care influenteaza reactiile fata de boala,

perceperea simptomeor si acceptarea sau respingerea tratamentului si a preventiei bolii- Reactiile fata de natura si gravitatea bolii- Reactiile fata de tipul de tratament adoptat- Etiologia sociala- Etiologia bolii- Comportamentele sociale ale terapiei readaptata

Termenul de sociologie medicala a fost folosit apoi in 1902 de Elisabeth Blackwell (1821-1910) , in 1910 de James P. Warbasse ( 1866-1957) etc.

Ca obiective, sociologia medicala interfereaza cu Epidemiologia si cu Sanatatea Publica. Intre aceste discipline exista diferite importante, referitoare la metodele si tehnicile utilizate, si directiile cercetarii

Domeniul principal de studiu este urmarirea modului in care bolile afecteaza grupurile umane si a cailor prin care aceste grupuri reactioneaza la boala.

Obiectivul Economic – sociologia medicala studiaza:

- Costurile ingrijirii medicale- Consumul de medicamente - Cheltuielile individuale si de la buget pentru sanatate

Astfel, sunt obtinute date despre comportamentele sociale care influenteaza producerea si utilizarea activitatii medicale.Termenul de sociologie medicala a fost utilizat, in premiera, in 1895, de Charles McIntrey in lucrarea ,, Importanta studierii sociologiei medicale”. McIntrey a definit sociologia medicala ca fiind stiinta care investigheaza legile ce reglementeaza relatiile dintre profesiunea medicala si societatea umana ca intreg.

1) Charles Booth (1840 – 1916) a efectuat incepand din 1899, un ciclu de anchete despre conditiile de viata ale populatiei engleze.

2) In 1856 Henry Wyldbore Rumsey (1809-1876) a publicat studiul ,, Essays on State Medicine” ( ,,Studii despre Medicina de stat”).

Aceasta lucrare are urmatoarele date importante:

- Precizeaza rolul mediului social in aparitia diverselor boli- Argumenteaza necesitatea actiunii guvernamentale pentru ameliorarea sanatatii- Propune intemeierea unui corp de inspectori sanitari, care sa activeze in districe si orase. Contributii ale Sociologiei Medicinii in SUA

Sociologia in medicina studiaza:a) Ecologia si etiologia bolii = adica studierea incidentei si a prevalentei bolilor in

colectivitate, in functie de pozitia sociala a indivizilorb) Variatiile in atitudinile, comportamentele si reactiile populatiei fata de sanatate si

boala

Constantin Caracas (1773-1828) a elaborat prima cercetare concreta, de ansamblu, a vietii sociale si a starii de sanatate a populatiei din Muntenia.

In lucrarea sa ,, Topografia Tarii Romanesti si observatiuni antropologice privitoare la sanatatea si bolile locuitorilor sai” (tiparita postum, in 1830), Caracas a mentionat:

- Cauzele care determina cresterea demografica- Nutritia copiilor- Educarea copiilor- Institutiile medicale- Conditiile de clima, de sol- Aspecte ale mediului social

In societatea romaneasca a fost un climat favorabil pentru elaborarea unor masuri de:

- Protectie sanitara- Igiena rurala- Eradicare a unor boli care afectau locuitorii satelor

Sociologia medicinii studiaza:

a) Procesul de selectie si reinnoire a medicilorb) Educatia profesionala a medicilorc) Relatiile medicilor cu alte categorii sociale si profesionale, ex: relatia medic-pacient,

medic-familia pacientului, medic- restul corpului medical (colegi, asistente, surori, tehnicieni etc.)

d) Organizatiile medicale spitalicesti (evaluarea schimburilor dintre spitale – cercetare...)e) Dezvoltarea sanatatii pentru comunitate ( aprecierea eficientei medicinii comunitare, care

trece dincolo de problema bolnavului individual – pentru a trata in mod ,,holistic” sanatatea unei colectivitati)

Aspecte ale medicinii sociale si ale igienii sociale in Romania in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea

- In Romania, inainte de Primul Razboi Mondial, starea proleteratului nu a fost o problema prioritara pentru ca evolutia spre o societate capitalista a inceput mai tarziu fata de tarile occidentale si s-a desfasurat destul de lent.

- Problema fundamentala a fost aceea a taranilor

Principalele schimbari sociale din prima jumatate a secolului al XX-lea care au determinat aparitia sociologiei medicale:

a) Transformarea institutiilor si a mecanismelor medicale traditionale prin trecerea de la medicina practica individuala la medicina profesata de echipe complexe > ,, medicina comunitara”

b) Modificarea profilului demografic al populatiei in tarile devoltate prin :

- Accentuarea procesului de imbatranire demografica - Prelungirea duratei vietiic) Punerea in practica a unor tehnologii medicale foarte costisitoare a condus la necesitatea

analizei calitatii sanatatii si a calitatii vietii, mai ales sub aspect economic (relatia cost- beneficiu) si mai putin din punct de vedere umanitar

d) Cresterea gradului de specializare a medicilor in domenii foarte bine delimitate ale medicinii (ex. Cardiologie)

e) Transformarea mijloacelor de finantare a serviciilor medicale f) Includerea sociologilor in echipele de cercetare formate in mare majoritate de medici

Mercantilismul:

- A fost o politica economica ce s-a afirmat in Europa incepand din secolul al XV-lea pana in veacul al XVIII-lea

- S-a bazat pe conceptul ca puterea unei natiuni poate fi marita daca exporturile sunt superioare importurilor

- Termenii “mercantilism” si “sistemul mercantil” au fost folositi pentru prima data in 1763 de marchizul de Mirabeau (1715-1789). Acestia au fost popularizati de Adam Smith (1723-1790) in studiul “Avutia natiunilor”.

Constantin I. Istrati (1850-1918) Medicul si Chimistul a scris:

- ,,Consideratiuni asupra importantei si necesitatii gimnasticii din punct de vedere igienic si social” (1880)

- ,, O pagina din istoria contemporana a Romaniei din punct de vedere medical, economic si national” (1880), in care a aratat starea de decadere fizica a taranului roman si a subliniat rolul acesteia in producerea bolilor, la sate.

- O alta realizare in domeniul ameliorarii sanatatii publice din Romania a fost intemeierea institutului Medico-Sanitar din Bucuresti (1884)

Constantin Popescu – Azuga (1866-1917)

- A scris lucrarea ,, Starea igienica si sanitara a industriei noastre” (1909)- A aratat faptul ca fenomenele demografice sunt corelate cu datele despre regimul de viata

al proletariatului

Mercantilismul se refera la schimbul de beneficii dintre stat si cetatean, interesele cetateanului fiind subordonate statului

Cameralismul prevedea evaluari sistematice ale functionarii diferitelor servicii administrative.

In secolul al XVII-lea , William Petty (1627-1687) a aratat necesitatea ca statul sa se implice in controlul bolilor transmisibile si in protejarea unor grupe ocupationale > analiza trebuintelor prioritare pentru sanatate.

*Sir William Petty a fost un economist, inventator, anteprenor si filosof englez. Filosofia lui era aceea a “laissez-faire” in seama activitatii guvernului

Nicolae Manolescu – oftalmolog (1850-1910)

- A scris studii reunite sub titlul : ,, Igiena taranului. Locuinta. Iluminatul si incalzirea ei. Alimentatia taranului in deosebitele epoci ale anului si in deosebitele regiuni ale tarii” (1895)

Iacob Felix (1832-1905) – precursor remarcabil al medicinii sociale si al sociologiei medicale din Romania

A scris studiile:

- ,, Raport general asupra igienei publice si asupra Serviciului Sanitar al Regatului Romaniei pe anul 1895”

- ,, Istoria igienei in Romania, in secolul al XIX-lea si starea ei la inceputul secolului al XX-lea (1901)

- A initiat prima legislatie medicala in domeniul industriei din Romania- A demonstra faptul ca: ,, Exista boli sociale si morale, care favorizeaza foarte mult latirea

bolilor fizice, augmenta [n.n. – cresc] mortalitatea si ameninta populatia tarii”.

Johann Peter Frank (1745-1821) a fost unul dintre cei mai importanti initiatori ai medicinii sociale din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea (medic si igienist german)

In conceptia sa:

- Sanatatea era obiectiv principal al politicii publice - Statul trebuie sa se implice activ in :

a) Apararea sanatatiib) Protejarea casatorieic) Protejarea bunatarii mamelor si a copiilord) Instruirea scolara a copiilor, bazata pe educatie fizica si igiena mentala

PER ANSAMBLU, IN ROMANIA, PANA LA INCEPUTUL PRIMUL RAZBOI MONDIAL , ACTIVITATEA MEDICILOR PENTRU TRATAMENTUL SI PREVENTIA SOCIALA A BOLILOR A FOST DIFICILA.

De la medicina sociala si igiena sociala la Sociologia Medicinii

Tendinte sociale ale medicinii moderne

(secolele al XVIII-lea si al XIX-lea)

In Anglia secolului al XVIII-lea s-a format notiunea de mercantilism In Germania aceluiasi secol s-a faurit notiunea de cameralism Din ideile lui J. P. Frank a supravietuit, in timp , relatia dintre sanatate- boala si factori

sociali. Aceasta corelatie a stat apoi la baza sociologiei medicale. Dupa revolutia franceza, statul nu a trebuit sa ocroteasca scanatatea in sensul unui act de

binefacere, ci sanatatea a devenit un drept fundamental al oricarui cetatean. In Germania s-a format ideea unei “ politii medicale” pentru a inregistra sistematic bolile

importante si decesele, ca si pentru a lua masurile adecvate de prevenire a lor. Ideea “contractului social” dintre stat si cetatean statul ii garanteaza cetateanului cea mai

mare bunastare si securitate, in schimbul “ renuntarii de catre cetatean la propria sa libertate de actiune.

J P Frank

1.In perioada 1910-1921 a existat sectia de sociologie a asociatiei americane pt sanatate publica.Scopul acestei secti a fost dez organizarii sociale pt a sprijini sanatatea.

Incepand din 1949 in SUA sociologia Americana a devenit o disciplina distincta .

2.Medicul Alfred Grotjahn – in trecerea de la medicina sociala la sociologia medicinii

Grotjahn a propus investigarea sistematica a problemelor medicale din perspectiva stiintelors sociale,pt a se ajunge la o teorie a patologiei sociale si a igienei sociale.

Pt prima data in lume el a aplicat cunostiintele sociologice in medicina, in studiul “Patologie sociala”(1911).Cele mai importante principii din lucrare sunt:

1.Semnificatia fiecarei boli este determinant,dpdv social ,mai ales de frecventa cu care aceasta apare

2.Trebuie de cunoscut:forma si frecventa cu care o boala apare fata de alta

3.Relatia etiologica dintre conditiile sociale si aparitia unei boli poate fi exprimata prin diferite cai,aceastea pot:

-cauza in mod direct o anumita maladie

-crea sau contribui la o predispozitie pt anumita boala

-transmite cauzele bolii

-influenta evolutia bolii

4.Unele boli produc influente asupra conditiilor sociale(prin efectele acestor boli)

5.Pt o boala importanta sub aspect social,trebuie stabilit daca:

-tratamentul medical poate influenta adecvat prevalenta bolii

-succesul therapeutic este important dpdv social

6.Medicul social si economic al pacientului influenteaza :

-evolutia bolii

-prevenirea imbolnavirii

*El a facut deosebire intre igiena sociala necesara prevenirii bolilor si medicina sociala focalizata pe tratarea bolilor

*In acceptiunea sa , igiena sociala trebuia sa fie cea mai importanta parte din pregatirea personalului medical

*Grotjahn a subliniat rolul igienei ca mijloc principal de rezolvare a degenerarii fizice si sociale

3.Semnificatii socio-culturale ale sanatatii si ale bolilor

*Caratcterul relative al notiunilor de sanatate si boala in raport cu criteriile de apreciere a profanilor

*Profanii considera boala o incapacitate ce impiedica individual sa:

-sa functioneze normal sau adecvat in viata sociala

-sa se adapteze corespunzator la schimbarile din mediul social

-evaluarea pe care profanii o au despre boala nu se bazeaza pe criteria biologice sau psihice,ci este facuta cu ajutorul unor elemnte socio culturale,cu caracte de norme sociale

4.Starea de sanatate are conotatii diferite in functie de profesie diferite,de varsta (ex:myopia corectata eficienta nu permite o cariera de aviator dar nu impedica exercitarea profesiei de farmacist, dirijor etc)

*Referitor la durere,aceasta are un character cultural,care se manifesta diferit in functie de norma si valori collective , in diverse context sociale

*Durerea este clasificata in 2 categorii:

-naturala-adica senzatia de boala cauzata de boli organice si traumatisme

-aplicata-acceptata de indivizi in cursul unor activitati culturale, sportive etc

5.In prima etapa boala e considerate ca o experienta sociala , care se invata in procesul de socializare

*Adultul invata :

-initial numele bolilor frecvente

-apoi diverse prescriptii medicale

-intalnirea cu institutii medicale

Etapa a 2-a este reprezentata de asumarea rolului de bolnav.uneori membri grupului din care face parte bolnavul nu-I accepta rolul de bolnav,considerand ca starea sa nu este asa de grava.

Etapa a 3-a bolnavul se adreseaza sistemului medical pentru a I se :

-explica simptomele

-prescrie un tratament

-recunoaste official rolul de bolnav

Etapa a 4-a:este aceea a pacientului dependent

6. Boala ca disfunctie sic a forma deviate legitima.Conceptia sociologului Talcott Parson

T.Parson a considerat:

-boala ca o conduita deviant

-sanatatea ca un tip de conduit conformist-a

-institutiile medicale ca un system de control social,care monotorizeaza orice tendinta perturbatoare ce altereaza integritatea organismului social

Criteriul de referinta este sanatatea perfecta,ceea ce constituie un ideal(si nu o realitate)

Parson a reluat o veche teorie,conform careia organismul social functioneaza analog cu organismul uman.

In orice societate,cultura determina valoarea care este acordata sanatatii,ca un fenomen social.

Societatea Americana are ca valori culturale:

-activismul

-lumescul

-instrumentalismul-adica importanta realizarii scopurilor,utilizand cele mai eficiente mijloace.

7.Boala ca eveniment social: Teoria lui David Mechening despre “negocierea” rolului de bolnav.

Sociologul D.avid a considerat ca rolul si conduita este rezultatul unui process de negociere intre bolnavi si cei cu care interactioneaza(medic,adidtent medical,etc)

Suferinta-initial este un eveniment personal,apoi devine un eveniment social,cand este perceputa de cei din jurul pacientului.

Trecerea suferintei de la nivel personal la cel social,este determinate de :

-lipsa eficientei indeplinirii rolurilor sociale “normale” de catre persoana aflata in suferinta.

-redistribuirea acestor roluri in cadrul familei suferindului sau in grupul sau professional

-schimbarile din tinuta “pbisnuita” a persoanei in suferinta si modificarea unor conduit cotidiene.

-legitimarea rolului de bolnav,cand individual suferind este utit sa-si indeplineasca indatoririle sale normale.

-atribuirea unor dreptui sociale pentru bolnav

-supunerea bolnavului la diferite obligatii,care tin de rolul bolnavului

Preluarea rolului de bolnav impune un process de evaluare si de negociere intre persoana care s-a imbolnavit si grupul din care face parte.Acest process are urmatoarele aspecte:

-perceperea si recunoasterea gravitatii simptomelor

-efectul simptomelor asupra activitatii familiale,profesionale si/sau social

-frecventa simptomelor

-recurenta simptomelor

-persistenta simptomelor

-gradul de toleranta a celor ce evalueaza semnele bolii

-nivelul de informative si de cunoastere a celor ce evalueaza boala

-gradul de intelegere culturala a celor ce evalueaza boala

-interpretarile alternative care sunt atribuite simptomelor(ex:”bolnav ipohondru”)

-manifestarile unor trebuinte specific ale bolnavului

-disponibilitatea resurselor de tratament

-proximitatea fizica a resurselor de tratament

-costuri financiare sau psihologice pt efectuarea unor activitati adecvate

8.Curs de sociologie medicale :interpretarea sociologica si epidemiologica a bolilor

1.Perspectiva(paradicma ) functionalista

In aceasta abordare,idea central este urm:

*sanatatea este esentiala pt :

-perpetuarea specie umane

-viata sociala organizata

Pentru asistenta medicala curative(tratament) trebuie allocate resurse financiare suficente,obtinute inclusive prin realocarea resurselor destinate altor activitati sociale(din agricultura,industrie).Conform acestei perspective serviciile medicale sunt egal accesibile tuturor membrilor societatii(indifferent de clasa,rasa,sex,convingeri fiziologice sau religioase).

Din perspectiva functionalista,rolurile institutiior medicale sunt:

*Diagnostic si tratament

*Asistenta medicala primara

*Cercetare stiintifica

*Control social,prin distinctia facuta intre diferite comportamente umane , cu specificarea caracterului de:

-“normal”

-“anormal”

9.Perspectiva conflictuala

Inechitatile provenite din stratificarea sociala determinate ca persoanele din clasele sociale superioare sa aiba o sanatate mai buna, o calitate a vietii mai buna si o durata mai mare de viata fata de persoanele din clasele sociale inferioareNumerosi frunizori de asistenta medicala si servicii de sanatate (medici, spitale, camine de batrani , firme farmaceutice) au un interes crescut fata de profit, comparative cu interesul pt aa asiguta asistenta medicala de calitate pt toti cetatenii.

Din aceasta persectiva spitalele particuare sunt criticate ca neglijeaza acutul de invatamant si cercetare .

In spitalele universitare 30% din bugetul care le este alocat este utilizat pt activitatea didactica .

10.Obiective si indicatori ai epidemiologiei sociale

Epidemiologia sociala este studiul factorilor sociali care determina :

Incidenta si prevalenta bolior:incidenta este numarul de cazuri noi de boala ,care apar intr-o anumita populatie,intr-o perioada de timp=proportia de cazuri noi aparute.Incidenta analizeaza modul de declansare a unei boli .Prevalenta este nr total de cazuri de boala (noi si precedente) care apar intr –o perioada specifia de timp =proportia tuturor cazurilor existente.Deci, prevalenta arata gradul de raspandire globala a unei anumite boli .

Patter-ului (tipul de maladie)-sub aspect istoric:primle preocupari sistematice de epidemiologie sociala au fost in Angllia .Chirurgul Sir Percival Pott a identificat etiologia sociala a cancerului scrotului in randul populatiei urbane defavorizate (1775).Medicul anestezist si epidemiolog Jhon Snow a evidentian cauza holerei in Londra=consumul de apa infestata(1855).Jhon Snow a pus bazele stiintifice ale epidemiologei sociale, demonstrand ca in orice boala se manifesta o succesiune de evenimente cauzale, de natura atat fizica cat si sociala .In present sunt foarte dezvoltate studii de epidemiologie sociala (ex:cancer, fumat, infarctul miocardic,stresul professional,boala ,moralitate,sida)

Ratele de distributie a bolilor:ratele de distributie a unei boli inseamna proportiile care arata rasppandirea unei anumite boli in cadrul unor anumite populatii.Calcul:nr de cazuri de boala ori 1000 sau (10.000) supra nr total de populatii.

Ratele de mortalitate si morbiditate:sunt cele mai folosite rate in epidemiologia sociala(ex:rata mortaliatii infantile=nr total de decese ale copiilor cu varsta mai mica de un an, dintr-o anumita zona geografica.Calcul:nr total de decese ale copiilor cu varsta de sub un an dintr-o anumita perioada ori 1000 supra nr total de nasteri din perioada respective.Indicator complementar:rata sperantei de viata.

11.Utilitatea analizei epidemiologie pt studiul sociologic al bolilor al morbiditatii

Evaluarile facute de depidemiologia sociala evidentiaza:

-tendintele de evoluti pe termen scurt,mediu sau lung a starii de sanatate a unei populatii

-modul de distributie a bolilor in diferite perioade istorice

Din perspectiva sociologiei sanatatii bolile ofera numeroase ocazi pt studiul conduitelor si reactiilor sociale fata de boala a indivizilor,grupurilor si populatiilor.

Boala este un fenomen “universal”,dar modul in care reactioneaza oamenii fata de boala si de gradul de raspandire a bolii in diverse categorii de populatie sunt foarte variate.

12.Statistica demografica arata:nr de varstnici creste in randul populatiei generale, in concordanta cu tendintele procesului de imbatranire demografica,in special in tarile sarace.Acest process , determinat de procesele medicii si de crestere a sperantei de viata , are influente directe asupra morbiditatii(in sensul ca majoritatea batranilor au numeroase boli degenerative cornice, a caror tratare creste costurile sanatatii adica sporeste povara suportata de contribuitorilor active la bugetul de stat . .

De asemenea statistica demografica arata ca speranta de viata este mai ridicata pt femeie decat pt barbati(datorita unor factori biologici si psihosociali)astfel, in timp ce barbatii au rata de mortalitate mai ridicata , femeile au o rata de morbiditate mai crescuta .

13.Etiologia specifica si etiologia multifactoriala a bolilor

Patologia umana este legata de particularitatile:

-biologie ale bolnavului

-factorilor sociali,specifici convietuirii omului in societate

Intrebare:in ce masura activitatea sociologica se deosebeste de practica sociala desfasurata in cadrul altor ramuri medicale?(sanatate publica,organizarea sanatatii,igiena,medicina sociala,care se ocupa si ele de respectele sociale ale sanatatii si bolii)?

Raspuns:deosebirea se face prin metodologia sa specifica de studio,sociologia sanatatii se diferentiaza de celelalte modalitati de analiza sociala.

O

14.Rolul sresului in etiologia multifactoriala a bolilor

Notiunea stress (dar nu termenul propriu-zis)a fost folosita pt prima data in context social in sec 19 pt a desemna relatia dintre o munca obositoare si incordare,dintre un eveniment neplacut si ingrijorare

Fiziologul Walter Bradford Cannon a folosit termenul de stress in contextual experientelor de laborator pe care le facea(cobaii tinuti in conditii grele,de supravietuire cum ar fi:frig,lipsa de o2,exanghinare gradual)se aflau intr-o stare de stress,care putea fi masurata

Hans Selye a facut legatura intre reactille de stress ale unor animale de lab expuse la stimuli nocivi si rolul corticalei glandei suprarenale la aceste reactii .Ca rezultat al experientelor sale,el a descries un sindrom general de adaptare produs de un stress nespecific si ulterior stresul ca o stare provocata de un sindrom specific.

Neurologul Harold Wolff a introdus termenul stress in medicina descriind influent ape care stresul o are in aparitia unor boli.A descries:stimuli neconditionaati si stimuli neconditionati care provoaca stresul.

15.Stresul:

-este o stare psihofiziologica produsa de acei stimuli care determina o incapacitate de a raspunde adecvat unor schimbari (care produc teama)

-cel mai frecvent stresul apare in ineractiunile dintre oameni

-in anumite situatii stresul poate provoca:imbolnavire,moarte,tentative de suicide

Schimbari legate de persoana:

-divortul

-,decesul unei rude apropiate,

-pensonaria

Ocupatii profesionale stresante:piloti de aviate si chirug

Factorii de stress care pot provoca diferite boli schimbari petrecute in mediul social:perioada de traznzitie din tarile de curs de dezv cu schimbarea caracteristicilor traditionale ale mdiului social produce incidenta crescuta a bolilor psihice

-recensiunea economica(somajul)deterina boli cardiovasculare,boli psihice,blocaje renale

-mobilitatea geografica(mutarea de la sat la oras sau mutarea in alta tara)

-mobilitatea sociala

Bolile contagioase au scazut mult in cele mai multe tari,prin urmatorii factori:

a)cresterea veniturilor care a permis populatiei:sa cumpere mai multa hrana,sa ocupe spatii de locuit mai bune,sa aiba ingrijire medicala mai adecvata

b)progresul tehnilogiilor medicale,cresterea nivelului de scolarizare si de cultura a populatiei

c)masuri de sanatate publica(sanitatia mediului,purificarea apei,reglementarea hranei)

Factori responsabili de neparticipare la campaniile de vaccinare:

a)factori sociali(venituri scazute,nivel redus de instructive si statusul social)

b)reactii caracteristice fata de boala(atitutidini ,conduit si decizii determinate cultural)

c)lipsa de informative

Consesintele bolilor cornice d.p.d.v. social :

-devalorizarea sociala a bolnavilor cronici,cu discriminarea lor

-tulburarea vietii familiare,la care exista un bolnav cronic,incapabil de munca

-inadaptarea si insecuritatea psihica pe care o resimt pacientii cronici,care se considera o povara pt families i societate

-segregarea fata de interactiunile sociale normale,care determina la bolnavii cronici pierderea experientei vitale,in consescinta aparitia unor diferente semnificative intre perceptiile lor si perceptiile pers sanatoase

Diferenta dintre incapacitatea fizica si handicapul fizic:

Incapacitatea fizica:stare obiectiva,in care pers si-a pierdut functia unui organ

Infirmitatea poate fi conpensata(ex:un orb poate citi cu ajutorul alfabetului braille)

Handicapul fizic:stare subiectiva,rezultat cumulate al obstacolelor interpose intre individ si o adaptare satisfacatoare de ex:pierderea unui membru devine handicap,numai daca pactientul refuza sa poarte proteza.

Cresterea morbiditatii prin bolile netransmisibile care det 2 categorii de transit:

-cresterea duratei medii de viata datorita scaderii mortalitatii prin bolile contagioase si prin raportare la numarul mai redus de locuitori,si scaderea fertilitatii

-regimul alimentar modificat:hipercaloric,cu cresterea lipidelor si al produselor hiperclorurate in hrana(ceea ce det obezitate,hipertensiune,nerfoscleroza)

-procesul de urbanizare:cu viata trepidatna,solicitarile emotionale,sedentarism

-progresele medicale realizate prin tratamentul bolilor acute care det regresia fenomenului acut si cronicizare(tbc,bronsiectazii,dupa bronsite repetate,hepatite cornice)

Factorul social care poate influenta pozitiv reducerea bolilor cornice si imbunatatire sanatatii pop este preventia.aceasta se face prin:

-programe prioritare de prevenire propriu-zisa a anumitor boli prin:

-masuri de prevenire secundara,fie prin examene medicale persiodice,teste de verificare,fie prin control sanitar de masa(screening=test de prventie,care are ca scop diagnosticare bolii in stadia in care aceasta poate fi curabila)

-masuri de prevenire tertiala(reabilitarea bolnavului prin redarea inrederii bolnavului)

-programe de difuzare a unor informatii cu character de masa in domeniul culturii si ed sanitare

16.Boli psihice sau tullburarile mentale si de comportament

ASa cum sunt denumite in Romania,in accord cu cllasificare international a maladiilor(1974):

-majoritatea sunt considerate tulburari functionale,desi unel epot avea cause organice:goma din sifilisul tertial,atrofia cerebrala din dementa senile,meningita

-se pot manifesta prin anumite simptone fizice:in bolile psihosomatice

Bolile psihice:

-se pot manifesta prin anumite simptone fizice

-rep un stigmat pt bolnav,sau pt familia acestuia,provocand dificultati de integrare sociala a acestora

-etiologie multifactoriala,partial necunoscuta

Croterii de diagnostic(conform studiilor lui Florin Radulescu):

1.Rationalitatea si realismul gandirii=gradul in care pacientul ofera un raspuns semnificativ si corespunzator unei situatii date

2.Atitudinea individuala fata de altii si fata de sine=acceptare eului cu limitele sale,perceperea proprii personalitati,capacitatea de comunicare cu ceilalti

3.Gradul de integrare si de consistenta a personalitatii=relatia cu indeiile culturale ale contextului socialistului

4.Capacitatea de a vedea lumea asa cum este ea=simtul relatiei si al empatiei

5.Capacitatea de adaptare la mediu=posibilitatea de a solutionala pb aparute

6.Constientizarea identitatii personale

7.Capacitatea de autonimie in raport cu alte pers

8.Proiectarea unui scop de viata sau a unui ideal care ofera un sens existenatei

9.Aptitudinea de a face fata dificultatilor si evenimentelor pers,familiale,sociale

Anormalitatea se refera la cei cae au 2 pcte:

-resurse intelectuale importante

-echilibrul psihic

-comportament care scpa masurii si regulilor commune

Clasificare bolilor psihice :

1.schizofrenia=conduit aberanta a bolnavului

2.psihozele affective=psioza maniac-depresiva sau ps polara sip s bipolara

3.nevrozele=senzatii de panica,anxietate sau fobie

4.tulburarile de personalitate=reprezentate in special in special de comportamentele ani-sociale,abuzul de alcool sau de droguri

Definitie:Metoda este ansablul de procese si tehnici folosite in activitatea de cercetare stiintifica

Perspectiva metodologice complementare din sociologie.Inclusiv din sociologia medicala:

1.Perspectiva pozitivista:ea cerceteaza cauzele fenomenelor sioco-medicale

2.persp. fenomenologica sau interpretativa.aceasta arata sensul actelor socio-medicale

3.Persp.critica ea studiaaza:structurile sociale opresive si inegalitatile sociale si rolul lor in dinamica vietii socio-medicale.

Principalele etape ale planificarii:

A)Fixarea obiectivelor

In aceasta etapa sunt necare :

-identificare prioritatilor de actine

-stabilirea scopurilor

-stabilirea intentiilor finale

-delimitare populaitiilor tinta,care vor beneficica de aplicarea obiectivelor progrmaului care urmeaza sa fie derulat

A)fixarea obiectivelor

B)stabilirea optiunilor resurselor

c)implementarea programelor

d)evaluare rezultatelor

Etapele principale ale planificarii in sanatate:

Rolul planiicarii este de acorela obiectivele neceare de realizat in domeniul sanatatii cu resursele disponibile,tinand cont de coturile necesare

Planificare ingrijirii sanatatii:

1.principiile economice sunt numai instrumente,nu scopuri in sine

2.Modificarea pietei medicale traditionale neceita masuri economice si de politica sociala

3.sanatatea este o pb de valorizare sociala si o optiune politica

4.estimarea corecta a necesarearului de medici si personal medical

5.riscul cresterii numarului de medici specialisti in defavoare numarului de medici generalist

6.planificare este necesara deoarece costurile asistentei medicare au crescut extreme de mult,iar benieficile pt imbunatatirea starii de sanatate a populatiei nu au crescut tot atat de mult

Etapele cercetarii sociologie:

1.alegerea problemei,a temei de cercetare in functie de teoriile sociologie relevante,de experienta de cercetare in domeniu

2.studiul bibliografiei pt a afla ce alte cercetari s-au mai intreprins in domeniul temei alese,delimitarea clara a obiectivelor cercetarii

3.definirea conceptelor dpdv theoretic

4.elaborarea indicatoriile fiecare dimesiuni(etape)

5.selectarea unuia sau mai multor indicatori pt fiecare dimensiune

6.elaborarea de intrebari adecvante pt a culege informatii necesare pt fiecare indicator

7.stabilirea ipoteszelor de lucru

8.alegerea metodelor si tehnicilor de investigatie cele mai adecvate

9.observatia propriu zisa care paote fi exterioara sau coparticipanta,daca cercetorul se implica in viata grupului cercetat

10.interviul realizat direct sau prin telefon.in acest scop se utilizeaza un ghid de interviu

11.ancheta:

-se fol chestionarul ca instrument de cercetare

-cercetarea poate fi directa sau indirecta cu autocompletare

12.analiza documentelor=analiza secundata a datelor inregistrate in biografii,documente scrice personale sau institutionale,statistici oficiale

13.experimentul social-presupune analiza relatiilor dintre variabila independent si cea dependent in grupul experimental comparat cu grupul de control

-este des intalnit in psihologie si psih sociala

14.analiza de continut pt a evidentia continutul thematic dominant prezent in material scrise

Constructia instrumentelor de cercetare-chestionarul si interviul trebuie sa indeplineasca dif cerinte:ca si cerinta majora este fidelitatea

Fidelitatea rep capacitatea de a reproduce in mod consistent anumite insusiri constante ale mediului studiat.instrumentul de masurare aplicat in mod repetat la acelasi obiect trebuie sa dea aceleasi rezultate de fiecare data.

Etapele care formeaza metoda de c ercetare sociologica:

a)enunturi teoretice fundamentale admise ca referinte pt structura unei teorii ce se transforma in principia metodologice de redare a realitatii sociale

b)culegerea datelor empirice:

-observatia

-ancheta

-studiul de caz

-experimentul clinic

-trialurile clinice

c)preluclarea datelor empirice,ordinare,sistematizare si colerarea acestora pt descifrarea semnificatiilor lor teoretice

d)analiza interpretarea,constructia(sau recontructia)teoretica,pt a elabora diverse descrieeri,tipologii,explicatii si predictii