Democraie socialsausocial-democraiaeste o doctrin politic care s-a lansat spre sfritulsecolului XIX. Iniial, suportul pentru democraie social a venit de la marxiti, i primele partide social-democrate au inclus socialiti revoluionari, precumRosa LuxemburgiVladimir Lenin, lng socialiti moderai ca iEduard BernsteiniKarl Kautsky. Dupal doilea rzboi mondialiRevoluia Rus din 1917, democraia social a fost asociat n exclusivitate cu o form de socialism moderat i nerevoluionar, diferit de alte doctrine de stnga precumcomunismul.Social-democraia modern pune accent pe o reform legislativ treptat a sistemuluicapitalist, cu elul de a face acest sistem mai echitabil i uman. Doctrina social-democrat este astzi rspndit prin lume, fiind n multe ri, mai ales nEuropa, cea mai puternic for de stnga.Politici social-democraten general, social-democraii susin: O economie de piaa social (economie mixt), cu prevederi legale pentru protejarea muncitorilor, consumatorilor i ntreprinztorilor mici Un sistem extensiv i complex de protecie social, pentru a contracara efectele srciei i pentru a proteja pe cei care nu pot s lucreze ntr-un sistem de pia liber (adic, omerii i pensionarii) Un nivel de impozitare relativ ridicat, mai alesimpozitare progresiv, pentru a redistribui venitul ntr-o societate Un sistem denvmnti sntate oferit de guvern (public), finanat din taxe Condiii minime garantate prin lege pentru muncitori (salariu minim, protecie mpotriva concedierii necinstite, etc.) Protecia mediului (dei multe partide social-democrate nu pun accent pe politici ecologiste) Multiculturalism, drepturile minoritilor i o politic relativ deschis fa de migraie O politic socialseculari progresiv. Majoritatea partidelor social-democrate susincstoria ntre persoane de acelai sex,avortuli politicile liberale privind drogurile recreaionale. O politic extern care promoveaz democraia, protecia drepturilor omului i, unde este posibil, multilateralismul.