soborul sfântului prooroc ioan botezătorul

3
07 ian †) Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul A doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul; prin acest sobor înţelegem adunarea în biserică a tuturor celor care, slăvindu-L pe Dumnezeu, îl cinstesc şi-l laudă pe cel care L-a botezat pe Hristos în Iordan, pe cel mai mare postitor şi rugător dintre oameni, pe Proorocul şi Înaintemergătorul Domnului, pe Sf. Ioan Botezătorul – glasul celui ce strigă în pustie. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut cu şase luni înaintea lui Iisus, în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron şi era rudă cu Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana. Naşterea lui Ioan – din părinţi bătrâni şi sterpi - a fost una minunată, ca rod al rugăciunilor îndelungate ale părinţilor săi, fiind vestită de către Arhanghelul Gavriil lui Zaharia în timp ce acesta slujea la templu. Îngerul Domnului i-a descoperit acestuia atât numele fiului ce se va naşte (Ioan –„Dumnezeu este milostiv”) cât şi gradul de curăţie al vieţuirii lui. Chiar înainte de a se naşte, Sfântul Ioan Botezătorul remarcă prezenţa lui Iisus "tresărind de bucurie" în pântecele mamei sale, cu prilejul vizitei Sfintei Fecioare Maria la verişoara sa Elisabeta. La scurt timp de la naştere, când tiranul Irod, în nebunia sa, a ordonat uciderea tuturor pruncilor sub 2 ani, Fecioara Maria a fugit cu Pruncul Iisus în Egipt, iar Elisabeta cu Ioan, în munţii Iudeii. Murind mama sa la scurt timp, Ioan a trăit singur în pustie timp de aproape 30 de ani. Sfântul Ioan a trăit o viaţă aspră de înfrânare, fără a mânca pâine şi nici a bea vin – el se hrănea doar cu lăcuste şi miere sălbatică. Sfânta Evanghelie ne mai relatează că îmbrăcămintea sa era doar o haină modestă din păr de cămilă şi-şi lega mijlocul cu o cingătoare de piele (Matei 3, 4). La vârsta de 30 de ani, Sfântul Ioan a fost chemat de Dumnezeu la propovăduire şi a ieşit din Munţii Iudeii în pustiul Iordanului, aproape de Marea Moartă, pentru a propovădui iudeilor botezul pocăinţei, pentru a pregăti poporul ales pentru venirea lui Mesia, pentru a-L arăta lumii pe Hristos şi pentru ca apoi să-L boteze în apele Iordanului. Însă misiunea lui nu s-a terminat la Iordan. După ce a ieşit Domnul la propovăduire, Ioan s-a retras în Galileea, vorbind tuturor despre Mesia că este Hristos şi mustrând fărădelegile lui Irod care trăia în desfrânare cu Irodiada, soţia fratelui său. Irod l-a întemniţat pe Ioan şi la o petrecere cu jocuri, beţii şi desfrânări, de ziua naşterii sale, i-a tăiat capul la îndemnul neruşinatei sale soţii. Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit ca Prooroc al Celui Preînalt, ca Înaintemergător şi Botezător; ca mare mucenic pentru moartea lui martirică; ca înger în trup, pentru covârşitoarea lui sfinţenie. Este zugrăvit în icoane cu aripi îngereşti şi este cinstit ca prieten al Mirelui, prieten al Mântuitorului Hristos. Mântuitorul Însuşi îl cinsteşte pe Sfântul Ioan, ca pe un adevărat Prooroc. Iar dovada vie a acestei cinstiri este că Iisus S-a lăsat botezat de Ioan, în Iordan. Dar ceea ce se desprinde îndeosebi din toată această vrednicie a sa şi ceea ce împodobeşte în mod deosebit chipul său duhovnicesc, este smerenia lui adâncă. Deşi avea în fiinţa lui atâta putere încât era socotit de unii drept Mesia cel aşteptat, el se apără mereu cu străşnicie şi îndreaptă privirile tuturor spre Cel ce avea să vină, Căruia el nu se socotea vrednic nici să-I dezlege cureaua încălţămintelor. Mai mult decât atât, Sfântul Ioan renunţă chiar şi la căldura dragostei ucenicilor săi,

Upload: ovidiu-cucos

Post on 26-Sep-2015

215 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

TRANSCRIPT

07 ian ) Soborul Sfntului Prooroc Ioan Boteztorul

A doua zi dup Boboteaz, la 7 ianuarie, srbtorim Soborul Sfntului Ioan Boteztorul; prin acest sobor nelegem adunarea n biseric a tuturor celor care, slvindu-L pe Dumnezeu, l cinstesc i-l laud pe cel care L-a botezat pe Hristos n Iordan, pe cel mai mare postitor i rugtor dintre oameni, pe Proorocul i naintemergtorul Domnului, pe Sf. Ioan Boteztorul glasul celui ce strig n pustie.

Sfntul Ioan Boteztorul s-a nscut cu ase luni naintea lui Iisus, n cetatea Orini, n familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendent a seminiei lui Aaron i era rud cu Sfinii Prini Ioachim i Ana. Naterea lui Ioan din prini btrni i sterpi - a fost una minunat, ca rod al rugciunilor ndelungate ale prinilor si, fiind vestit de ctre Arhanghelul Gavriil lui Zaharia n timp ce acesta slujea la templu. ngerul Domnului i-a descoperit acestuia att numele fiului ce se va nate (Ioan Dumnezeu este milostiv) ct i gradul de curie al vieuirii lui. Chiar nainte de a se nate, Sfntul Ioan Boteztorul remarc prezena lui Iisus "tresrind de bucurie" n pntecele mamei sale, cu prilejul vizitei Sfintei Fecioare Maria la verioara sa Elisabeta.

La scurt timp de la natere, cnd tiranul Irod, n nebunia sa, a ordonat uciderea tuturor pruncilor sub 2 ani, Fecioara Maria a fugit cu Pruncul Iisus n Egipt, iar Elisabeta cu Ioan, n munii Iudeii. Murind mama sa la scurt timp, Ioan a trit singur n pustie timp de aproape 30 de ani.

Sfntul Ioan a trit o via aspr de nfrnare, fr a mnca pine i nici a bea vin el se hrnea doar cu lcuste i miere slbatic. Sfnta Evanghelie ne mai relateaz c mbrcmintea sa era doar

o hain modest din pr de cmil i-i lega mijlocul cu o cingtoare de piele (Matei 3, 4).

La vrsta de 30 de ani, Sfntul Ioan a fost chemat de Dumnezeu la propovduire i a ieit din Munii Iudeii n pustiul Iordanului, aproape de Marea Moart, pentru a propovdui iudeilor botezul pocinei, pentru a pregti poporul ales pentru venirea lui Mesia, pentru a-L arta lumii pe Hristos i pentru ca apoi s-L boteze n apele Iordanului. ns misiunea lui nu s-a terminat la Iordan. Dup ce a ieit Domnul la propovduire, Ioan s-a retras n Galileea, vorbind tuturor despre Mesia c este Hristos i mustrnd frdelegile lui Irod care tria n desfrnare cu Irodiada, soia fratelui su. Irod l-a ntemniat pe Ioan i la o petrecere cu jocuri, beii i desfrnri, de ziua naterii sale, i-a tiat capul la ndemnul neruinatei sale soii.

Sfntul Ioan Boteztorul este cinstit ca Prooroc al Celui Prenalt, ca naintemergtor i Boteztor; ca mare mucenic pentru moartea lui martiric; ca nger n trup, pentru covritoarea lui sfinenie. Este zugrvit n icoane cu aripi ngereti i este cinstit ca prieten al Mirelui, prieten al Mntuitorului Hristos. Mntuitorul nsui l cinstete pe Sfntul Ioan, ca pe un adevrat Prooroc. Iar dovada vie a acestei cinstiri este c Iisus S-a lsat botezat de Ioan, n Iordan.

Dar ceea ce se desprinde ndeosebi din toat aceast vrednicie a sa i ceea ce mpodobete n mod deosebit chipul su duhovnicesc, este smerenia lui adnc. Dei avea n fiina lui atta putere nct era socotit de unii drept Mesia cel ateptat, el se apr mereu cu strnicie i ndreapt privirile tuturor spre Cel ce avea s vin, Cruia el nu se socotea vrednic nici s-I dezlege cureaua nclmintelor. Mai mult dect att, Sfntul Ioan renun chiar i la cldura dragostei ucenicilor si, ndemnndu-i s se fac ucenici ai lui Mesia i s-l lase pe el: cci Aceluia I se cade s Se nale, iar mie mi se cade s m micorez.

Sfntul Ioan Boteztorul rmne peste veacuri i dincolo de ele glasul celui ce strig n pustie, mna care ne indic cu hotrre, dar i cu capul plecat n smerenie, spre singura Cale pe care trebuie s-o urmm. Amin.

n Iordan botezndu-Te Tu Doamne, nchinarea Treimii s-a artat;

c glasul Printelui a mrturisit ie, Fiu iubit, pe Tine numindu-Te,

i Duhul n chip de porumbel a adeverit ntrirea Cuvntului.

Cel ce Te-ai artat, Hristoase Dumnezeule, i lumea ai luminat, mrire ie.

Agheasma Mare

n ziua Bobotezei, ziua cnd Domnul Hristos a sfinit apele i ntreaga natur prin botezul Su n apa Iordanului, n biserici se svrete slujba Agheasmei Mari. Astzi firea apelor se schimb se spune n slujba Agheasmei Mari. Apa care se sfinete astzi n toate bisericile primete harul izbvirii i binecuvntarea Iordanului izvor de nestricciune, dar de sfinenie, dezlegare de pcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, ndeprtare a puterilor celor potrivnice, plin de putere ngereasc. Ca toi cei ce se vor stropi i vor gusta dintr-nsa s o aib spre curirea sufletelor i a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinirea caselor i spre tot folosul de trebuin.

Agheasma mare se bea pe nemncate timp de 8 zile, ncepnd din ajunul Bobotezei, pn la ncheierea praznicului, adic pn la 13 ianuarie. Dup aceea, ea se poate lua numai dup spovedanie, n zilele de ajunare i de post sau de srbtori mari. Putem stropi cu Agheasma mare casa, curtea, grdina, vitele i chiar ogoarele pentru a le feri de rele. n caz de boal, putem, de asemenea, s gustm din ea cu credin. Boboteaza este una dintre marile srbtori cretine de peste an. Cu ea se ncheie acest ciclu al Sfintelor Srbtori de iarn. De aceea, n tradiia cretin romneasc Boboteaza este marcat i prin ziua de Ajunul Bobotezei, care este o zi de post, o zi de purificare dar i de nlare spiritual.

Din nelepciunea Sfinilor Prini - Dragostea lui Dumnezeu

n fiecare zi, n fiecare ceas, n fiecare minut Domnul, Ziditorul fpturii, face pe placul tu, omul, n fel i chip: i cu soarele i lumineaz, te alint, i cu lumina lin a lunii limpezi, i cu vzduhul care nvioreaz n chip plcut, i cu focul, i cu apa cea de toat trebuina, i cu plantele cele cu grune, i cu copacii, i cu plantele care au rdcini bune de mncat, i cu roadele care zac pe pmnt (i ce nenumrat mulime de felurite gusturi plcute au toate acestea!), i cu carnea animalelor i a petilor i a psrilor de tot felul.

Dar cte esturi, cte esturi i-a druit Domnul pentru acoperirea i nvemntarea trupului tu; cte metale, cte pietre preioase pentru mpodobirea ta i a sfintelor biserici!

Aa i face Dumnezeu pe plac n tot chipul, spre buna ta fiinare i desftarea ta. Nu eti tu, oare, ndatorat s i faci pe plac, tot spre binele tu s trieti dup contiin i dup Legea lui Dumnezeu, dup poruncile i rnduielile Lui, dup Evanghelia Lui, dup cum i arat maica ta cea duhovniceasc - dumnezeiasca Biseric? El nu are nevoie de nimic dintru ale tale, ci cere s i faci pe plac tot pentru tine nsui, pentru c n aceasta se cuprinde viaa ta, tihna ta, lumina ta, puterea ta, bucuria ta,

fericirea ta. Prsii nebunia, i vei tri (Pilde 9, 6).

Sfntul Ioan de Kronstadt, Ultimele nsemnri, Ed. Sophia, Bucureti, 2006

Tuturor celor care poart numele Sfntului Ioan Boteztorul le dorim mult sntate, pace i bucurie duhovniceasc!

LA MULI ANI!