soas turcan

7/23/2019 SOAS TURCAN

http://slidepdf.com/reader/full/soas-turcan 1/53

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

"Nicolae Testemiţanu“

Şef catedră, Academician A RMȘ

profesor universitar Ion AAII

T!# $! $I%&'M#S(orăitul şi sindromul de apnee )n somn*Metode de dia+nostic i tratament nec,irur+icalș

-onducător -linică: prof. univ. Ale.andru SAN$U& -onducător ştiinţi(ic: conf. univ.Ale.ei /A/AU

Autor :Studenta an.VI, grupa 1633

urcan !atiana

-,işinău0 1234

Catedra 'torinolarin+olo+ie



SCOPUL LUCRĂRII :

• sistemati"area #i descrierea ce$or mai uti$e #i accesi%i$e te&nici deinvestiga'ie #i de tratament nec&irurgica$ c(t #i ana$i"a re"u$tate$orinterven'ii$or medica$e (n tratamentu$ sforăitu$ui #i S)AS.

S(orăit şi S'AS



Sarcinile5

1.Repre"entarea metode$or de diagnostic c$inic, parac$inic #i detratament nec&irurgica$ a$ sforăitu$ui #i S)AS.

*.+ami$iari"area cu metode$e ce$e mai importante (n sta%i$ireadiagnosticu$ui #i tratamentu$ui pato$ogiei pre"entate.3.$ucidarea factori$or de risc endogeni #i e-ogeni (n dec$an#area#i men'inerea preva$en'ei sforăitu$ui #i S)AS $a %o$navi.

.Studierea cost/eficien'ei tratamentu$ui.



Trăsături definitorii: Sforăitul şi SAS

Sforăitu$ este un fenomen ce apare $a $ovirea structuri$or moi

a$e faringe$ui, (n timpu$ trecerii aeru$ui printre căi$e aeriene

(ngustate, dar este important mai a$es ca simptom a$ unei afec'iuni

respiratorii mai grave Sindromu$ de apnee (n somn 0SAS 2*4.

Sindromu$ de apnee (n somn 0SAS repre"intă 05apnee gr. 7

fără respira'ie oprirea respira'iei (n timpu$ somnu$ui, cu durată de

ce$ pu'in 18 secunde 294.

-istă trei categorii de SAS / o%structiv, centra$ #i mi-t, (n

func'ie de tipu$ mecanismu$ui fi"iopato$ogic.



ISTORIC n 1*; <i$$iam <add a

pu%$icat un tratat de o%e"itate (ncare a inc$us descrieri (ntreo%e"itate, pro%$eme respiratorii #isomno$en'ă.

n 1;69 un epi$epto$ogmarse$e" =enri >astaud a

constatat pentru prima oară $a pacien'ii pic?@ic?ieni adormi'i,

oprirea respira'iei, apneea.



n 1;* B&ristian >ui$$eminau$t, adept a$ sindromu$ui Cic?@ic? ne

aduce $a cuno#tin'ă o nouă entitate: Sindromul de Apnee obstructivă

)n Somn 6S'AS7

Istoric



Actualitatea temei

• Sforăitu$ este un simptom cu consecin'e socia$e importante ce poate

apărea (n diferite conte-te pato$ogice fiind unu$ din e$emente$e de

%a"ă a$e sindromu$ui de apnee (n somn 0SAS 29,6;4.

• n u$tima vreme SAS a fost studiat de mu$te specia$ită'i medico/

c&irurgica$e datorită inciden'ei sa$e crescute, a comp$ica'ii$orimportante cardiace, respiratorii #i neuro$ogice precum #i a

consecin'e$or sa$e socio/psi&o$ogice, considerate o verita%i$ă

pro%$emă de sănătate pu%$ică 214.



Actualitatea temei

Sforăitu$ este mai frecvent (n rDndu$ %ăr%a'i$or #i persoane$or

suprapondera$e #i se amp$ifică odată cu v(rsta. ntre 38/39 ani,

circa *8E dintre %ăr%a'i #i 9E dintre femei sforăie (n mod regu$at,

iar $a 68 ani procentu$ cre#te $a circa 68E dintre %ăr%a'i #i 8Edintre femei 2,*34.



Birca 3E din persoane$e (ntre *9/3 ani sforăie, iar procentu$

cre#te $a peste 93E pentru persoane$e cu v(rste cuprinse (ntre 9/9

ani. 0 BMJ1997;314:860.

Bonform Asocia'iei Fritanice pentru sforăit #i apnee (n somn

0 British Snoring and Sleep Apnoea Association, 1.9E din popu$a'ia

Marii Fritanii sforăie, iar statistici$e efectuate (n SGA arată că 9E din

adu$'i sforăie ce$ pu'in oca"iona$, iar *9E sforăie (n mod regu$at.

Aspecte epidemiolo+ice



ASCB!CIHMI))>IB

n Repu%$ica Mo$dova (n urma unui sondaJ efectuat (nr(ndu$ popu$a'iei 0;* persoane / 98 %ăr%a'i, 9** femeicca 68E %ăr%a'i #i 8E femei sforăie oca"iona$ sau

permanent. Apro-imativ *9 E %ăr%a'i #i 3 E femei suferă

de opriri a respira'iei (n timpu$ somnu$ui pe fonda$ desforăit.

Inciden'a sforăitu$ui #i a S)AS evo$uea"ă esen'ia$ cuv(rsta, de $a K $a v(rsta t(nără p(nă $a L9 $a v(rsta(naintată 24.



%R!8A&!N9A A%N!II $! S'MN :N-'M'RI$IT#9I5

HTA drog rezistentă

Obezitate

Insufcienţă cardiacă congestivă

Pacemaker

Fibrilaţie atrială

Diabet a!arat

HTA

sindrom coronarian

83%

77%

76%

59%

49%

48%

37%

30%



Fi;iopato+enie

În timpul somnului rela!area musculară permite

lim"ii şi #esuturilor moi să cadă $n posteriorastfel o"struc#ion$nd CRS .

Ma.ilar superior

Ma.ilar in(erior

%alatul moale

Palatul dur

Lim"a

!pi+lota

-ăderealimbii )nposterior

Ataşament allimbii la ma.ilar

in(erior



FA-T'RII %R!$IS%'AN9I5

B)SGM H AB)), S)MI+R, +GMA! 294

)FNI!A!A 2*64

RSCIRAIA C >GROH)RMI! C SCA!

SPG MASBGI 23, 1, 64

VRS!A 2*4

A)MAII BRAI) Q +ABIA 26,34



TAB!" #$%$#:



Tablou clinic"



Stabilirea severităţii

Indicele apnee<,ipopnee 6A=I75

/ număru$ de apnei #iL sau &ipopnei (ntr/o oră de somn- ref$ectă severitatea apneii (n somn 2*64

A=I > 2 ? @ interval normal A=I > @ ? 3@ apnee uşoară

A=I > 3@ ? 2 apnee moderată A=I B 2 apnee severă



Respiratorii Bardiovascu$are

ndocrine europsi&ice L Bomportamenta$e

-omplicaţii



%IA&'OSTIC PO(ITI):

A$goritmu$ de diagnostic de eva$uare constă (n: Anamne"ă #i e-amen c$inic

Ap$icarea c&estionare$or privind somno$en'a

-amen c$inic )R

Metode$e parac$inice / pu$so-imetria

/ po$isomnografia / rinomanometria / fi%roendoscopia na"a$ă / tomografie computeri"ată



!.amen clinic 'R&5



Scoru$

Ma$$ampati



S l d l ţă ! t,



Scala de somnolenţă !pCort, D1E

Cacien'ii tre%uie să note"e o serie de situa'ii (n care ar putea adormi :2<niciodatăG

3<şanse mici de a adormiG1<şanse miHlocii de a adormiG

<şanse mari de a adormiG

Situaţiile sunt următoarele5

1. StDnd (n tren #i citind*. Crivind $a te$evi"or

3. AsistDnd pasiv (ntr/un $oc pu%$ic/ teatru, reuniune

. Bă$ătorind (ntr/un autoturism care nu opre#te timp de o oră

9. )di&nindu/vă după amia"ă

6. StDnd (n tren #i vor%ind cu cineva

. StDnd conforta%i$ după o masă fără a$coo$

. ntr/un autoturism %$ocat cDteva minute (ntr/un am%uteiaJ.



$IA/N'STI- $! &A'RAT'R

• /Anali;a +enerală a s)n+elui Q poate fi depistată o cre#tere anumăru$ui de eritrocite ca mecanism compensator a$ &ipo-iei.

• </luco;a Q $a pacien'ii cu sforăit #i apnee poate fi norma$ saumoderat crescută.

• <Anali;a +enerală a urinei Q fără pato$ogie (nsă cu reac'ie acidă.

• <!-/ Q poate depista o cre#tere a +BB, posi%i$ă apari'ia aritmii$or0din cau"a acido"ei sta%i$ite (n urma &ipo-iei.



$IA/N'STI- %ARA-&INI-

◦ *ipertrofia Cornetelor inferioare

$evia ie de spet na;alț



%'&IS'MN'/RAFIA 6%S/7 ? IN8!STI/A9IA $!AUR A SF'R#ITU&UI I A%N!!I



PULSO+I,-TRIA$istribu iaț

Sp'1

Saturar iaț Sp'1

$esaturări

%uls

Sc,imbareapo;i ieiț .CC %urata desaturării



RIN'MAN'M!TRIA IRIN'M!TRIA A-USTI-#



• T'M'/RAFIA-'M%UT!RIAT#



$IA/N'STI- $IF!R!N9IA&

• apnee de origine centra$ă

• apnee de origine periferică

• apnee de origine mi-tă



TRATAM!NT

1. I>I) Q HI!!IB L B)MC)R!AM!A

*. B)SRVA!)R

3. B=IRGR>IBA



Tratamentul i+ieno<

dieteticJcomportamental



A+enţi (armacolo+ici

1. !eofi$ina*. S$eepe- /8 $ei

T t t t



Tratament conservatorreat, Ri+,t ? 322 R'N

SN'R! ST'%%!R @2 R'N $ispo;itiv de ridicare a vălului palatin

32 K

dispo;itive protetice3L2 R'N



!RACI CRI CRSIG C)NI!IVO BCAC



,AT-RIAL- /I ,-TO%- %-

C-RC-TAR-



ucrarea a fost rea$i"ată (n cadru$ c$inicii nr.*

)torino$aringo$ogie a SBR. Studii$e au fost efectuate (n %a"a$iteraturii disponi%i$e, tratate$or editate referitor $a pato$ogia studiată#i a mai mu$tor surse de informa'ie oferite de serviciu$ Internet/Med$ine pe perioada u$timi$or 1 ani i (n %a"a unor ca"uri c$inice.ș

Centru reco$tarea date$or am uti$i"at surse ca: fi#e$e de am%u$ator #i e-trase$e din institu'ii$e unde %o$navu$ s/a tratat

anterior foaia de o%serva'ie c$inică a %o$navu$ui protocoa$e operatorii foi$e de o%serva'ie de $a internări$e anterioare interven'iei

c&irurgica$e #i de $a ce$e pentru contro$u$ postoperator protocoa$e$e de investiga'ii



Ba" c$inic



Pacientul C0icu R1 23 ani

nă$ imea 1,9mț

>reutatea 138g

)%e"itate gr. III 0IMB / *.

Bircumferin a g(tu$ui cmț

Crofesia : %odTguard $a un c$u% de noapte

+umător un pac&etL"i

Bonsumător de du$ciuri

Sport nu practică



•Sforăit (n timpu$ somnu$ui pe spate, pe partea st(ngă #i pe partea

dreaptă•)prirea respira'iei (n timpu$ somnu$ui

•!re"iri frecvente din cau"a insuficien'ei de aer

•Accese nocturne de (nnădu#ea$ă 0*8 /8 sec•Adaos pondera$ 38?g (n u$time$e 3 $uni.

•Befa$ee matina$ă

•Hispo"i'ie scă"ută

•Horin'a de a $ucra scă"ută

•MemorieLaten'ie scă"ută

•Coten'ă scă"ută

A fost internat $n sec#ia ORL cu următoarele acu4e:



• ervo"itate

•!eama de a nu adormi

•!re"iri matina$e devremi

•Hiscomfort (n timpu$ somnu$ui

•!ranspira ii nocturneț

•Ciro"is nocturn

•Vor%iri (n timpu$ somnu$ui

Hin antecedente / a suferit como ie cere%ra$ă (n copi$ărie,ț

amigda$ectomie $a v(rsta de 1; ani.

i



.actori predispo4an#i



Planul dia5nostic efectuat:

3*!.amenul 'R&

Rinoscopia anterioară Q cornete$e

inferioare pe dreapta #i pe st(nga

&iperemiate #i &ipertrofiate.

'ro(arin+oscopic Q vă$u$ pa$atin

&ipertrofiat, uvu$a a$ungită, f$ască



*.B&estionaru$ tip 0e$a%orat de c$inica nr *.

)R SBR



3. !omografia Bomputeri"ată 3H



. Ana$i"a genera$ă a s(nge$ui Q

ritrocite 9.*3 - 18; gL$ maJorate camecanism compensator a$ &ipo-iei.



Re;ultate S'MN'c,ecRIS-URI&!

Riscu$ tu$%urări$or de respira'ie (nsomn 0IA=

mic mediu (na$t

mic mediu (na$t

Riscu$ somnu$ui fragmentat 0somn (ntrerupt de tre"iri 0IAA

Re;ultate S'MN'c,ec



Re;ultate S'MN'c,ec

SATURAŢIA CU O2

Indicele desaturării – 50,4/hSaturaţie iniă – 5!" #$0%$&"' Saturaţie edie – $0" #$4%$(



Re;ultate S'MN'c,ec

)CC

*iniă – 52/in #50%!0/in'

*edie %&+/in

*ai – $!" #&0%$0'



Re;ultate S'MN'c,ec

IAA res-.2+.& / ră IAA nnres-.5.$ / ră

IAA2$,4 / ră

Tulurări de sn



Cacientu$ui i s/a efectuat uvu$otomie.

Costoperator:



•

Sforăitu$ #i SAS s(nt pato$ogii pericu$oase pentru via'a pacien'i$or,at(t prin mecanismu$ producerii sforăitu$ui cu co$a%area BRS, c(t #i prin apari'ia comp$ica'ii$or (n urma &ipoo-igenării sangvine: =!A,aritmii, AVB, neuro"e, somno$en'ă e-cesivă diurnă, impoten'ă,sf(r#it $eta$ .

• Cersoane$e cu SAS s(nt predispuse $a accidente rutiere #i de muncăde 13 ori mai mu$t dec(t persoane$e sănătoase. a nive$ mondia$,

pănă $a 16 E din tota$u$ accidente$or rutiere au fost core$ate cu

SAS. A$te studii arată că apro-imativ 33E dintre cei care suferă deSAS au avut un accident rutier (n u$timii 9 ani.

N LUZII



•Hiagnosticu$ po"itiv se sta%i$e#te (n %a"a anamne"ei, date$or de$a%orator #i (n specia$ pe %a"a po$isomnografiei. Har din motiv că (nR. Mo$dova accesu$ $a aparataJu$ specia$i"at este $imitat, diagnosticu$se poate sta%i$i (n %a"a e-amenu$ui organe$or )R, B>, >,

pu$so-imetria, (nregistrarea fonoacustică.

•Hiagnosticu$ #i tratamentu$ sforăitu$ui #i SAS rămin a fi pro%$ememaJore g$o%a$e care nu pot fi tota$mente so$u'ionate pentru că

popu$a'ia nu este pe dep$in informată despre riscuri$e #i comp$ica'ii$eSAS, dar #i costuri$e sunt mari ceea ce $imitea"ă accesu$ popu$a'ieide r(nd $a serviciu medica$.

-'N-&UII



MU& UM!S- Ț

soas turcan

Documents