.243 '

resbellu.. De aicl înainte numele Româniloră figu-l'eiiă totu mai multă În istoriă ; appellaţiunile deComant şi Pacinaţt, suptă cari se confunseră ei pinoacumă, dispara cu incetulă, istoria devine' cu totuliinaţionale,

CARTEA II.

De la incercarea cruceţerilorii de a se stabili în Daciapîno la Ste{anii 1 domnult: Mau1'odaciei·

I.

x. Doue mii de annt trecusseră de la fundarea Ro-

mei, 1140 de la asşediarea Româniloră în Dacia.In oursulu timpului acestuia, Dacia se infestâ de totugenulii de barbarf, cari după ce ŞI jueară rolele sel-le, dispărură de pre faeia pămîntului. Românif, ve-chil. locuitori ai ţerrei, suffer.ră diverse şi grelle ca-lamitâţt, înse prov-dinţia divină' îl mântui de perire.Dacia cisalpină că~u suptn influinţia Unguriloru, însecea trasaplină se cureţi cu încetulu de străin)', şi luânumele de România,; . cea australe de România mică(Valachza .miJior); şi cea orientale de România mare(Valochia major); în cea eisalpinâ continuarii duca-tele române din ţerra Oltului, a Sargeţinlui, Temi-şiului, Crişiuluf, Marmorosului, şi altele suptii suzera-nitatea Unguriloru; eră în' cea trasalpină se concen-trară cu încetulii micile dncate şi se formară doue

Sltl1'('" In'i!tJ'I''ll Române.

244staturî române indepedinti. De a drepta Dunării în-floriă imperiulii romane bulgarii suptii Midlade A·sanii, care îndată ce adjunse ia maturitate redicâarmele şi bătu pre cumnatu-seu 'I'eodorii, şi reeuperâcetăţile din Tracia şi Macedonia cari le ocoupasserăGrecii. - Trei annt de dille ţinură luptele între acestldoi imperatort, Michaele şi 'I'eodoru. Miehaele chiă-mâ, în annulii R. 20 10 (p. Chr. !257) pre Remânildin stânga Dunărit într'adjutoriu, şi bătu forte ur-rîtă pl'e Grect lângă rîulă Regina; .in fine făcu pacecu dînşii prin socru-seu Tlroşiii, banulă de Macovii,generele lui Bela IV, care căpetâ 20,000 de sol~l deaur ii de la 'I'eodorii pentru aeestă întervenire. Darăla annulii R. 20 l 1 (p. Ohr. t 258), Michaele se uc-cise de veru-seu Callimană II, care spre a se puteţine în autoritate, se căsători cu imperătoressa socialui Michaele. Inse Uroşiă occupâ Tîrnova, şi şt luâfata inapoi. Callimanii 11 ,peri În fugă. Atuncl seadnnară mai marii ţerrit şi allesseră imperatoriii preMicea, cumnatulu lui Michaele, a. R. 2012 (p.. 6hr.1259), inse neplăcându-Ie purtarea lui cea lângedă,redicară imperatoriii pre Constantinii II, fiiulii luiTecu. Acesta despărţindu-se de muierea sa, luâ preo fiiă a imperătoriului .Teodoră , şi trămise pre sociasa cea dintâiii la /mperatoriuhi - în Nicea. Micea ve-~îndu· s~ scossii din domnlă, căpetâ ânimă şi se scul-la asupra lui Constantinu cu adjutoriulii Unguriloru,Înse mai pre urmă fu constrînsii a fugi la impcra-toriulii Tcodoru.

2.15

II.

lJlichaele Paleolo.qu reeuperâ Oon-sta nlinOIJolia.

Frânciî nu putnră se se ţină mu~tu timpii înonstantinopoli. Balduină II âmblâ indeşertă in r-Iia şi Gallia după adjutoriii. Michaele Paleologu,itoriulu lui Joanne fiiulă lui Teodorii Lascarii, luâonstantinopolia în 25 .Iuliii a. R. 2014 (p. Chr,261), şi se încoronâ imperătoriii, apoi scosse ochitupillului seu J oanne. Acestii usurpatori ii allii im-eriului, vedîndu-se escommunicată de patriarchulii,

şi temându-se de o espediţiune de .erucefert asuprasa, trămise deputaţt la conciliulă de la Lugdunii, şi ,încheiâ unire cu biserica appusană.

Imperatoriulii Teodorii Lascarii avusse din fatalui Joanne Asană trei fiie şi unu fiiu, a nume Joan-ne; pre fiia cea mai mare, Irena, o mărită după Con-stantinii fiiuhi lui Tecu, -imperatoriulu Româniloriişi allii Bulgarilorii; pre 'I'eodora o dede lui Joannefiiulă lui Micea i €l:ă pre a treia o măritâ MiehaelePaleologu după Svetislavu domnulii muntelui Emil,care i~ unele acte portă numele de imperatoriii allăBnlgarilorii, *)

.RomâniI din Dacia superiore insociră pre BelaIV incontra lui Ottocarii regelui Boiemiei, precumărnărturisesce însuşl regele în serissorea sa cf>tră pon-teficele Alessandru.**); eră în certa care avu Bela C11

fiiulii seu Stefanu, dncele Trasilvaniei, Românii ste-

Il) Diploma Stephani V Rcg;is Hung. de anno 1211. V 1I01lis. JuL*"') Baihinus Mis(:ell. Hist. Bobemiae. Decade 1 1iu. 6.

16

III.

246

teră de partea acestui din urmă. Persecutatulii Ste-'fanii bătută în Ungaria, fugi în Trasilvania şi'se in-chise in eastellulii Oodlea (a. R. 2015; p. Ohr, 1262),de unde trămise la Sargenţiani după adjutoriii, Maipre urmă se impăcâ tatălii cu fiiulă, mai mulţt Ro-mâni se remunerară de Stefană pentru .adjutoriuliidată încontra persecutorlloră. După mortea betrânu-lui (a, R. 2023; P: Ohr. 1270}, Stefanii V continuâresbellulu cu Ottocaru cu suceessii variatii. Acestafu cellu dintâiii rege care ŞI attribui 'titlulu de regeallii Bulgariei, fiindilcă 1 successe a sc6te din' Un-garia pre Bulgarii cari încursesseră pino la Rabii, pre-cumu şi attribuisse t::ttă seu titlulir de rege allii Co-maniei, p-ntru că strînsesse pre Comanf În ţerră după. - (

devastaţiunile Tătariloră.") oi

t;u,.cuhelqt,

In annulii Romei 2025 (p. Chr. 1272) se născuo fomete, forte mare în t6tă Dacia superiore, dupăaceea urmâ opestilen:ţiă infricoşiată. - 'rotii În a-cestii annu muri Stefană V, căruia urrnâ pre trenăfiiu-seu Ladislau cu supranumele Comanulă. - Pretimpulă acesta Românii din Dacia australe (ultra Al·pes) suptu domnulii lorii Linoiu redicară armele În-contra' Unguriloră cari' ţinea Severinulă si şI recu-perară locurile loră, .Ladislau trămise pre GeorgiiiSimone' cu putere armată asupra Româniloră. Li-noiă fu invinsii, şi' uocisii ; frate seu, Barbătă, căquin mânile lui Georgiă Simone, care lii dusse la La-*) Pre aceste intitulaţiuuf 'seci vniră 'Ungurîî mai în nrm ă se şi hasedie

.kepturi asul'l'a Ilulglll'iei şi a României.

247

dislaă, şi abia scăpâ după ce depuse o summă debanî însemnată"),

, Câtră annulii R. 2030 (p. ·Ohr. 1277) 'I'ătariî dela; marea negră încurseră În Dacia orientale, de a-collo trecură Dunăria şi începură a devăsta Moesia.Imperatoriulii . Constantinii pătimiă de piţiore, şi nuera in stare a resiste barbarilorii. In împregiurârileacestea se scullâ Curcubetă, un-li Românii care fussepurcariii, strînse mulţime de ţerrani, bătu pre TătarI,şi apoi întorse armele -asupra lui Constantină, frân-se o~tile lui, tăiâ pre imperătoriă, şi coprinse t6tecetăţile. După aceea se căsători cu imperătoresssMaria (a doua muierea lui Constantinii, şi .nepota luiMichaele Paleologii}, trecu Dunăria incontra 'I'ăta-riloră, înse fu invinsii <le dinşiî în Dacia _orientale.Intre acestea, MichaelePaleologu cununasse pre J oan-ne III Asanu, fiiulă lui l\1icea, cu lrena fiia sa, şi Ititrămise la 'I'îrnova. 'I'îrnovitaniî prinseră pre Mariaimperătoressa, şi pre fii ulii ei, Michaele, şi 1 dederăîn mânile Bizantinilorii, cari 1 dusseră la Constanti-nopoli. Inse nu trecu multii timpii şi ve,lii CUÎ'cu-betă, şi împressurâ Tîrnova. Joanne Asaniifugt laimperătoriulă, eră cetatea se apperâ prin cumnatu-seu Georgiu 'I'ertere, care luâ însuşt titlulif de rege.Curcubetă bătu de trei orî pre Bizantinî, înse nepu-tăndă lua 'I'îrnova, se dusse la Noga chanulă Tăta-rilorii, se ceră adjutoriă, Dară de altă parţe JoanneliI Asanii încă allergâ Ia Tătarf pentru asseminescopă, .Chanulă in 10c11de a da adjutoriu preten-dinţiloră, uccise pre Curcubetă,' şi voia se facă asse-

~-Oip(oma L~di~~-;-I-e anno 1~82, ftl'ud i<'ejel', Cod. d ipl. 'romo V-• Voi. 3.- No. 27-1.

:$-

DOI"maRtl.

248

mine- şi cu Joanne Asanu, înse pre acesta Iii scăpâEufrosina muierea ehanului, şi cumnata lui Asanu,(că-ci şi acesta era fata lui Michaele Paleologă). A-cestă fiuitii tragică avu Curcubetă, unu omii În ade-verii estraordinariă, care domni trei, annl preste Ro-mâni şi Bulgart. (a.. R. 2034; 'p. Ohr. 1281).

IV.

In Dacia superiore, şi a nume în 'I'rasilvania,Sassit cei adusşt de' Geisa şi dotaţi' de Andreiii II,se .revoltară încontra bisericei, şi ucciseră pre oano-nici! din Alba Julia, şi forte mulţi alţi omenî, arse-ră biserica cea mare, şi. devăstară ţerra.") -'-In pâr-ţile 'I'issei Oomaniî nemulţiănniţt cu tractarea Ungu-rilorii, se întorseră suptii Aldoinii in ţerra lorii, înseel fură adjunşt de Ladislaii la Cluşiu şi Învinşi;' uniidintre dînşii fugiră la 'I'ătarl, alţil fură redus şi înservitute, a. R.2035 (p. Ohr. 1282).- Dormanii dom-nulii Daciei orientale încă attăcâ rpre Ungurf, şi, le

, făcu ~multă. stricăţiune ţ . ellă prinse mai mulţi baronlunguresot. Ladialaii trămise pre Georgiă Simone cuTrasilvanii şi cu Comaniî încotra lui Dormanii, carechiămasse şi pre Bulgari într'adjutorin. Unguril nurepurtară necl o victoriă, cu tote acestea Georgiă furemunerată de cotră rege, precumă se vede din 'di-plomă. ** -'- 1nse preste trei annî Comaniî cari seretrasseră la marea negră, veniră cu 'I'ătaril şi înun-

lII) Diploma, Ladislai de anno 1285, Fejcr Cor!. dipl. Regni Hung.

") Diploma Ladislui de anno 12S2, npud, Fe,icl! cod. dipl. 'ro V. VoI. 3.~1'0 2'7.&.

dară Ungaria pîno la Pesta. De acestă dată el furărespinşi de Ungurf, In Trasilvania Comanil se mă-cellăriră de câtră SecuI la Trăseâu pre apa Aura-riului (a. R.. 2038; p. Chr. 1285). - Regele Ladislau,d6ră din causa .că mumă sa fu Comană, şi pete deritulii orientale, se arretâ forte applecatii Comanilorti,petrecu între dînşii şi dusse.o vieţiă : libidin6să cufemeele loră pentru Care fu adrnonitii mai adese 01'1

de ponteficele romanii. In fine insuşî Comanit lă uc-eiseră la annulă R. 2043 (p. Chr. 1290). După mor-tea lui urmâ pre tronulă Ungariei Andreit1 UI, cusupranumele Venetulii.

V.Ratlu Negl·u. r

Pre timpurile', acestea spun lt Chronicele ţerreiRomânesoî că trecu Radu Negru, ducele Făgăraşiululşi allă Amnaşiului,preste munţi în Dacia australe, şi

, şi asşediâ scaunulii la Câmpulugii, de unde apoi se mutâla Argeşiii, edificâ o curte domneseă şi unu mona-steriii, Suptii dînsulă se uniră diversele ducate -înunu principatii, Radu Negru domni cu multă glo-riă 24 annl.

La Făgă,raşlu pl'e la annulii R. 2044 (p .. Chr.1291) domnia magistrulii Ugrint1, precumă se vededin o diplomă forte Însemnată de la regele AndreiiiIII, în care se face cea dintâiă memorare despre oadunare generale a ţerrei;: compusă din nobilt, Ro-mânî, Secuî şi Sassi. Din causa însemnătâţit nOI opunemă aicf din vorbă În vorbă: " Noi Andreiii din graţia

dară Ungaria pîno la Pesta. De acestă dată el furărespinşt de Unguri. In Trasilvania Comanit se mă-eellăriră de câtră Secul la Trăseâu pre apa Aura-riului (a. R.. 2038; p. Ohr. 1285). - Regele Ladislau,doră din causa .că mumă sa fu Comană, şi p6te deritulii orientale, se arretâ f6rte applecatii Comaniloră,petrecă între dînşiî şi dusse .0 vieţiă libidinosă cufemeele lorii pentru care fu adrnonitii mai adese 01'1

de ponteficele romanii. In fine insuşî Comanit lă ue-ciseră la annulă R.. 2043 (p. Chr. 1290). După mor-tea lui urmâ pre tronulă Ungariei Andreiă UI, cusupranumele Venetulii,

V.Ratlu Neg"u.

Pre timpurile', acestea spună Chronicele ţerreiRomânescî că trecu Radu Negru, ducele Făgăraşiulufşi allă Amnaşiului, preste munţi în Dacia australe, şi

, şi asşediâ scaunulii la Oâmpulugii, de unde apoi se mutâIa Argeşiii, edificâ o curte domnescă şi unii mona-steriii, Suptii dinsulă se uniră diversele ducate' înunu principatii, Radu Negru domnl cu multă glo-riă 24 annl.

La Făgăraşlu pre la annulii R.. 2044 (p .. Ohr.1291) domnia magistrulii Ugrinu, precumă se vededin o diplomă forte Însemnată de la regele AndreiiiIII. în care se face cea dintâiă memorare despre oadunare generale a ţerrei, compusă din nobilt, Ro-mâni, Secui si Sassi. Din causa însemnătâţit nof opunemă aief din vorbă În vorbă:" Noi Andreiu din graţia

250

lui Dumnedeu, rege allii Ungariei, facemii cunnoscutiîtutoră celloră ee se cuvine, că făc~ndii nol adunarecu toţI nobilil, Sassil, Sec'niişi Românii din pârţileTrasilvaniei la Alba-Julia, pentru .îndreptarea. stâril10ru;- din' consiliulii tutorii prelaţilorii şi baronilorăregatului nostru cari se afla atu~cI' împregiurulii nos-tru, magistrulii Ugrinu, amatulii şi credinţiosulă nos-tru, scullându-seîn adunare a cerutii se i se întorcăşi se' i se dea înapoi nesce possessiunf alle selle delângă Oltii, ce se chiamă Făgăraşiă şi Sâmbătă, caris'au luată ·cu; nedreptulă de la dînsulă, arretândiidespre acesta documentele şi privilegiele seIle; şi noiÎncă voindii a ne- convinge mai tare despre stareanumitelorii possessiuuî, decă au fostii alle magistru-lui Ugrinu sau nu, amă făcutii se se ceroetedie cudeadinsulu de aceiaşi nobih, Sassî, Secul şi Români,are qissele possessiunl se cnnnosoă cn dreptulu şidupă" lege a fi alle magistrului Ugrinu şi alle ante-cessoriloru lui. DeCI nOI vedîndii şi cunnoscândii căpossessiunile se .ţinu cu dreptulu ' şi după lege demagistulii Ugrină, le arnă întorsii şi le amii datii în-apoi acelluiaşf magistru Ugrină, cu t6te folosele şipertinenţiele, şi prin dînsulă eredilorii şi următoriloriieredilorii lui, ca se le possedâ de a purure fâră dea se pute 'lua înderetii, cu ac-Ilii mo Iii şi ace lpli-nime de dreptii, cu care le au avutii şi le au ţinutăantecessoril lui. Dati] în Alba-Julia În DumineeaInoocaoit, annulii Domnului 1291.*)

*) Nos Andreas, Doi Grntîa, Rex Hungariae, mcmoriae cornmendantessigniflcamus quibus expcdit universis: quod cum nos universis Nobi-libus, Saxonibus, Syculis el Olachis, in partibus u-nnsilvanis apud AI-ham Jule, pl'O r eformatione sta tus corumdem congregationcm cum

251VI.

Starea ecclesiastică de pre timpurile acestea încămerită attenţiune. .Pontefioit romanl de cândil senăscu schisma între crestinii resaritanl şi appusanfprin Fotiii, se adoperară neîncetată a întorce preresăritanî la unirea cu -Roma. Pino la începutuliiespediţiuniloru crueeferiloru, lucrară numai prin missi-onarî, de ad înainte şi prin arme: unirea Români-loră ŞI a Bnlgariloră suptă .Ioanniţiă, luarea C~nstan-tinopoliî prin Frânc], staruinţiele lui Andreiii II şiBela IV pentru crestinarea Comanilorii şi unirea Ro-mânilorii din Dacia snperiore, deschiseră unu câmpiilargi'! ·'bisericei romane c6tră resăritii ; dară lâng'eqi-mea lui Ladislaîi nu fu favoritorîâ progresseloră ei.Nicolan ponteficele romanii, după ce trămisesse în

iisdem fccisscrnus, de consiliu ornnium praelatorum rcgui nostri eo-tempore nobis assistentium, magister llgl'illu~, dilectus el fldelis 1108-tel', qun s da m possessioncs suas, Fcgros et ZumLofhel vocatas, juxtaJ'luvium Olth existentes, aSEel'CIIS a se indebite alieuatus, surgendo'in ipsa eongregation e nostru, siLi per I!OS I eddi et restitui postulas-set, ot super hoc instrumente ac privilegin, sua cxhihuisset; tandem n08

de facto dictarum posscsionum magis certificare volcntes, utrumipsius magistri Ugrini fu erint nec ne? ab iisdcm nobilibus, SaxonibusSyculis ei Olachis diligenter inquiri fecimus, si djctae possessioncsarl ipsum mag istrum Ugrinum dignoscnntur juste et 1Pgijime I'rdillere,qui quidr m univers! t't singuli prasdictas posscssicncs .Fogrns et7:umbothcl vocatas, ipsius magislri Ugrini, el SIlO]'U", -nn(rccssorumesse et fuisse .J'et,ulerunt; nos igitlll' quia possessiones ,,<1 iPS4m ma-gistrum Ugrine m juste et legitime autlimus CI scin.us I'l'I'lÎnerc,ClI/lI omnibus urilitatibus ea ru m et pertiueutiis reddidimus el- resti-tuimus ijlsi magistro Ugrino, ct per cum suis haeredibus, hacre-dumque 8UOI'Um success oribus jure perpetuu ct ii-revo cahil itcr 'j1ossi-dendas, co modo et ea plenitudine, quemadmorlum per ipsius ""Le-cessorcs dictae possessiones habita e extiterunr, et possessae, Datumapud Albam Jule in Duminica lnvocavit. Auno Domini ~L .C. C" JlO_nng esuuo primo. Ge01'(qius Fejer Cod, diplomat, 111111..'/.eccles .. et ci!'Tomo, VI. voi, 1. Bud(le 1830.

.) Aloyslus Guerra in epist. const, pontif. Tomo II. pag. 530 et 631.

252

annulă trecută O epistolă energică cotră regele Un_geriei pentru Înt6rcerea păgâniloră şi a- eretieilorăla biserica catolică, adressâ în annulii R. 2044 (p, Ohr.1291) trei scris sori în causa unirei, una lui Georgi'I'ertere imperatoriului Româniloru şi allii Bulgarilorii,alta lui .Ioachimă arch.episcopului 'I'îrnovei, prin care i adducea a minte că i au promissă înaintea imperatoriului Michaele Pa leologu, cândii se afla amidoi la Constantinopoli, (Nicolau În calitate de legatăapostolicu), că nu se va retrage de la unire; a treiElenei fiiei domnului ţerrei românescî şi reginei Ser·biei, prin care o îndemna ca se stea de capii bisericesci şi politict ai Românilorii şi ai Bulgarilorii spreRo pune în lucrare unirea ecclesiastică *). Dară acestestăruinţie nu se pară că arii fi avută verunii resul-tatii, din causă că în annulii R. 2045 (p.Ohr. 1292)Tătari] Nogai, împinşi fiindu de Mongolî, trecură Dună-ria în Moesia, şi turburară ţerra, Georgiu Tertere fugI laAdrianopoli. Dară şichanulii 'I'ătarilorii fu uccisu de Mon·goli. Dupa aceea Ciaca fiiulii chanului şi generele lui Tertere, oecupâ ţerra ; înse în annulă ce urmâ, - se des'tronâ de cotră Suetislavii. cumnatulă seu, şi fiiulii luiGeorgiu Tertere. Acesta bătu pre 'I'ătarit lui Ciacade 1 stînse ; assemine bătu şi pre imperatoriulii An-dronicii Paleologu care ţinea prinsu pre tată-seu Geor-'giu, şi scăpâ şi pre acesta din prinsore, înse numai dede tronnlii, ci lii reservâ pentru sene şi 111 ţinutrei ~ec'i de anni.

253

VII.

CarIu RtJbertu rege.

In Ungaria la annulă R. 2053 (p. Ohr. 1300)muri Andreiu III Venetulii, şi cu dînsulă se stînseviţea Arpadiană. De aci înainte urmară - totu reglstrăini în. regatulă care ţinu şi mai în urmă numelede Ungaria. -- Carlu Robertă de 13. Neapoli fu ehiă-mată la tronii încă pîno cândii trăia Andreiu. Ellăavîi a se lupta optii annî de 4ille cu alţi doi pre-tendinţl, Venceslavii regele Boiemiei şi Ottone duceleBavariet. Ottone spre a căstigă graţia Unguriloru se des-punse cu fiia lui Ladislau ducelui Trasilvaniei, şi înter-prinse o căllătorlă prin ţerră, luândiişi corona cu sene,care o scossesse cu multe măiestrie din mânile luiVenceslavă Boiemulă, înse în Trasilvania fu prinsiide ducele Ladislau, care assemine âmbla după dom-mă, şi abia recăstigâ libertatea (R. 2061; p. Ohr. 1308)după ce lăssâ corona în mânile lui Ladislau, promit-ţîndii că va renunţia pretensiuneide a se, face rege.Mai pre urmă Ladislau încă fu învinsă de CarlăRobertii, şi constrînsîi de a da corona înapot. - Carlăse coronâ la Alba regale în 27 Augustu a. R. 2063(p. Chr, 1310). Carlu fu unu omu ambiţiosă şi for-te 'înterprindîtoriii ; ellă bătu pre Veneţianî şi le luâDalmaţia (a. R. 2066; p. Oh1', 1313); bătu pre re-bellulii palătinii Mateiă de _ Trencinii (a. R.. 2071 ;p. Chr~13! S); bătu pre Milutinu Uroşiă regele Ser-biei (a. R. 2074; p. Ohr. 1321) şi lii suppuse sieşt.Revolta atţiţiată îneontra lui de Petru fiiulă lui Pe-teu, sepecificâ de cotră Douşia ducele 'I'rasilvaniei.Rebelliunea Sassiloră suptă conducerea lui Henning

254

din satulli Petru, se stemperâ' prin armele Comani-Iorii cari ucciseră mare parte dintr'înşiî împreună cucapulii Ioră Henning. a. R. 2077, (p. Ohr.· 1324).

VIII.

Michaele JJl "imp. '.Rom. si Bulg ..

In Dacia aureliană murindă Suetislavu la annuliiR. 2075 (p, Ohr. 1:322), urmâ pre trenă fiiu-seu Geor-;giu II Tertere, care bătu forte pre Bizantinl, şi leIuâ Plai multe cetâţj, înse muri ~preste unu annii deqil1e. Atunci' Boislavă, fiiulii lui Georgiă 1 'I'ertere,voi se coprindă .regatulii ; . Românii' şi Bulgarii înţel-legendu căaces1.a ţine cu Bizantinii, redicară impe-.ratoriă pre Michaele IV, fiiulă lui Straţimeru dom-nulă Vidinului, Acesta chiămâ pre Români! din Da-cia inferi6re într'adjutoriii, bătu pre Bizantint, şi re-euperâ cetâţile cari se înohinasseră acestora; 111 ai preurmă se împăeâ cu din şir, căsătorindu-se cu Teodora,.sora lui Andronicu Paleclogii cellă teneru, şi adjutâpre acesta se rest6rne de pre trenă pre abunulă seu.Aildronicu ce1111betrânii. a. R. 2081 (p. Chr, 1328).Michaele IV avusse de sociă pre Nedea soral ui Ste-

Janu regelui Serbiei, şi se despărţisse de .dinsa spre-a pute luă pre Teodora. Fapta acesta interrîtâ pre.;;Stefan'(1asupra lUI; -Michaele voindii se prevină peri-.clulă, atţiţiâ pre Andronic'u incontra Serbilorii, eră.ellă strînse o armată de 12,000 de Român! şi deBulgari din Moesia, şi de 3,0'00, de Românt din Da-eia, cu mercede, şi întrândii în ţinuturile lui, Stefanu:pre la .originea rîului .Strimone, predă în curs~ depatru qille şi arse tote câte i veniră înaint:. A cin-

251:>'

eia 41 se arretâ Stefanii eu forte mare putere de Serbfi cu 1000 de eâllart frâncesct, mari la corpă, tarî

la braciii şi forte deprinşl la bătaliă. Stefanii ordi-nâ armata sa la bătaliă şi ellii eu cei 1000 de căI-larl frâncescî se răped! asupra stegului lui Michaele,~iaddusse astea acestuia în cea mai mare confusiu-ne. Michaele se prinse viu, dară plăgită, cea maimare parte- dintre ai sei periră : eâţf se prinseră, sedesarmară şi sedespoiară şi aşia se dimiseră â casă,Michaele murl a 4 qi după acestă bătaliă nefericită,8. R. 2083 (p. Chr, 1330), Românit şi BulgariI al-lesserăîn locnlă lui pre Alessandru, veruhi lui Michaele,

IX.

Mic/,aele Bassartt,ba hale pre V"llll,·i.

Pre timpulii pre cândă Michaele IV era încur-caUt in resbellă cu Stefanii regele Serbiei, Carlă Ro-bertil se -scullâ cu armele incontra lui Michaele Bas-sarabă domnulă României (Daciei australe) fâră denecî o causă; ostea ungurescă se adunâ in Temişia-na, de unde trecu în ţinutulii Medinţiloru, şi -occupâcastellulii Severinului. Carlă era în fruntea ostii; laSeverinu veniră deputaţi din partea lui Miehaele Bas-sarabă, rugându-Iă -ca se essă din ţerra unui prin ci.pe care nu l'a supperatii intru nimică, Că-CI altră-minte p6te se paţiă reu şi se essă cu ruşine. Carlănu prim] aceste propuneri,' ci inaintâ încontra Ro-nâniloră. Româniî vedindii periclulii se retrasseră~ apprinseră tate satele ca se lipsesoâ astea. ungu-rescă de provisiuni. Carlă remânăndii în fine fârămiq1l6cede a ŞI ţine astea, şi -vedindii f6metea ce

x.

256

ammeninţiă pre militar], se :stemperâ şi trămise de-putaţl la Michaele promitţîndu-I că va primi tote cel-le propuse de dînsulii, numai se r dea conductoricarî se lă sc6tă pre callea cea mai scurtă din ţelTă.Miehaele trămise conductort cad băgară pre Unguriîntre munţii .Carpaţi şi 1infu~dară Într'o vaIle strîm-torată din t6te pârţile. Atunci Românit cari se aflaascunşi pre culmile munţilorii, începură a arruncacu petri şi cu arme asupra Unguriloră, unde i ue-ciseră -pre toţ'î în patru qille. Regele ne mai sciindiice 'se facă, iş'î scâmbâ vestimintele şi îmbrăcă cu dîn-sele pre unu Deşiă, pre care lU ucciseră Românif, cre-qîndii că este regele; eră Cariu scăpâ cu multă ne-voiă, însocită de trei patru, şi fugi la' Temişi6ra,şi de a co116 la' Visegradii, unde mulţiănnl lui Dum-nedeu pentru păstrarea vieţiei. *). a. R. 2083 (p. Chr,1330).

Venirea Turcilo,-u iTI Eu,'opa.

După ac~stă espediţiune tristă, Ungaria şi 'Ira-silvania fu călcată de 'I'ătart în doue rondurl, (R.208.,1-2088), înse barbarii remaseră bătuţî de a·mîndoue 01'1. - Michaele Bassarabâ muri la annulăR. 2086 (p, Chr. 1333), lăssândii În urmă pre fiiu-seu Alessandru, banii allă Severinului; În loculă luiînse se allesse domnu Danu 1.

Andronicu cellă teneru imperatoriulă Constanti-nopolii încă mnrl la annuliî R. 2094 (p. Chr. 1341),lăssându de successoriii pre fiiu-seu Joanne V Pa-;Ii) Thurotz, Ohrouica Hungarorum, parte II. cap. 97.

257leologu, in etate de 9 annl, suptii tutela imperăto-ressei Anna muma lui, şi a marelui dornesticii Joan-ne Cantacuzenu, ca!'e îndată răpi domnia de la pu-pillulă seu. Adrianopolitanil cari ţinea cu familiaimperiale, nu voiră a se suppune, ci chiămară înt~'ad-jntoriii pre Alessandru imperatoriulii Româniloră şiallă Bulgarilorii, care şi merse cugetândii că cu oc-easinnea acesta va suppune sieşi şi' Adrianopolia,inse Adrianopolitaniî divinară intenţiunea lui, şi nuIn primiră în cetate, qicendu: că ei au necesitate de8o~iu,nu de domnu. Alessandru se trasse la Dimo-tiC11, dară perdu mulţl militarl ; că-ci Qantacuzenuchiămâ pre Turci din 'Asia intr'adjutoriă încontralui Alessandru (R. 2095; p. Ohr. J 342). Acestă fap-tă neînţelleptă a usurpatoriului Oantacuzenu trassedupă sene celle mai funeste urmârt, nu numai pentruimperiulă bizantinii, ci pentru t6tă Europa orientale.Alessandru vedîndă acesta, trămise deputaţrIa dîn-sulă, şi îneheiâ pace.

XI.

LUflov;cu rege.

CarIU Robertă încă muri in annulă R. 2095(p. Chr. 1342) lăssândă în urma sa doi fiî, pre An-dreiă regele Neapolit şi pre Ludovicuregele Unga-riei. Cellă dintâiii se uccise de socia sa, J oanna re-gina, din care causă se născu unu mare resbellă înltalia.- In Trasilvania se revoltară Sassil în celliidintâiu annii allă domniei lui Ludovicii, şi recusarăeontribuţiunea, Regele i frânse şi 'l addusse Ia as-cultare, eră <lupă aceea i iertâ, Cândii Ludovicu eră

XII.

incit în Trasilvania, veni la dînsulii Alessandru Bas-,gambă, domnulă ţerrei Românescf cellei din dreptaGitului, sau mai bine banulii Severinului, şi legâ a-miciţiă. *) - Toma ducele Trasil vaniei strînse adu-nare generale la Turda, în care se asşediâ jurisdie-:ţiunea nobililoră pres te ţerranî. La annulii Romei,2097 (p. Chr. 1344) eră veni Ludovică în Trasil-vania şi defipse marginile între jurisdicţiunea secu-Iariă şi cea ecclesiastică. In annulii următoriă ple-eâ încontra Lituanilorii, înse foră de a rapporta ver-unu successă j eră la annulă R. 2100 (p. Chr. 134i).se dusse în Italia cu Stefanii ducele Trasil vaniei spreresbunarea morţii fratelui seu Andreiii. ReginaJoanna scăpâ cu fuga, ceilalţî complicî ai ommoru-lui se prinseră, şi parte se arruncară la închis6re,.perte se ucciseră. Ludovieii trâmise în Ungaria prenepotu- seu CarIil, fiiuhi lui Andreiii, apoi numi gu-'vernatornl preste regatulă Neapolitanii pre StefandLascu ducele 'I'rasilvaniei, şi se întorse În Ungaria.Neapolitanil se rescullară în absenţia Jui Ludovieii,-din care causă ellu fu erăşI nevoitii preste dOI annia trece în Italia. După ce restabill pacea lăssâ laNeapoli mai ântâiu pre Nic6lă apoi pre Andreiă Las-'cu, ducil Trasilvaniei, iuse foră suecessii îndestullătoriă,

Slsman'U cu Iralii sei.

In annulii R. 2105 '(p. Chr, 1352) 'I'ătarit erălncurseră în Trasilvania j ducele ţerrei Andreiă Lascu'i respinse preste munţi. Olemente ponteficele romanii.,

*) Turoţiă ungurulă \Iicc că i ar fi prornissă suppunere, inse acesta n'Ce de cl'e\!utti din cause cari se vorii vede mai în III'mă.

259dede lui Ludovică facultatea de a coprinde ţerrilepăgâniloră şi alte schismaticilorii, cu condiţiunea dea le adduce la ascultarea bisericei catolice"), - A-lessandru regele Românilorii şi allii Bulgarilorii murila annulii R. 2106 (p. Ohr. 1353) după ce domni 23de annf, purure în luptă cu Cantacuzenu, şi din cau-sa acestuia cu 'I'urcit şi cu 'I'ătariî, Lui urmâ înregatii fiiu seu Sismanu, care dede fratelui seu Stra-ţimeră Vidinulu, lui Asană Preslava cu Tracia, altuifrate Dobrodicia, ellii însuşî . ţinu' Tîrnova şi Duro-storulii. - Joanne Oantacuzenu fatigatii de turburârt~ide vallurî (şi pote mustratii de consciinţia că aaddussă pre TurCI în Europa), se căllugărr la annuliiR. 2108 (p. Ohr. 1355).- Sismanll se căsători 0U o-mă a sultanului Amuratii ; Andronicii Paleologu fiiuhilui Joanne imperatoriulii luasse pre cealaltă f:il.tă asultanului. Ou modulii acesta Sismanlllegâ ,ainiciţiăcuGreciî şi cu Turcii, cu t6te acestea nu se putu preservăîneontra sorţii -cellei triste care In astepta;

. XIII.

Jirl'c(l,·ile deserte alte lui Ludovicu:

Straţimerii dornnulii Vidinului luâ titlulă de im-perătoriii, se căsători cu fiia lui Alessandru Bassarabădomnulu-României, şi cu adjutoriulii Românilorii sepuse pre piţiorti de apperare încontra Unguriloru,Ludovicii plecâ la annulii R. 2109 -(p. Ohr. 1356)înServia incontra lui Uroşiii, după aceea se întorse spreVidinil incontra lui Straţimeră, Românii allergarăBulgariloril intr'adjutoriă. Ludovică trămise altă ar-

260

mată .în România îneontra lui Alessandru Bassarabă,care revoltediă pre o parte de boiarî asupra domnu-lui loră ; înse Alessandru i bate şi 1 scote afară. dinţerră, - Ludovică vedindă successulă cellii reu În-t6rce armele încontra Veneţianiloră") cad coprinses-seră Dalmatia, şi iea de la dînşii acestă provinciă.După repurtarea victoriei Ludovică donâ pre boiariîRomânl fraţiI Crepată, Stanii, Negu, Vlaicu, Nicolăşi Vladă.. cu possessiunea Recaşiu dimpreună cu sa-tele Sentelecă, Vasahaza, Uitigulmadu, şi altele, l6n-gă rîulă 'I'emişiă, fiindu că au ţinută cu dînsulii în-contra lui Alessandru Bassarabă, şi s'au distinsă înbătalia de la Jadera din Dalmaţia**) - Acestă lu-crare neinţelleptă din partea lui Ludovicii, de a secerta cu Românii, cu Bulgarii, cu Serbii şi cu Ve-neţianiî, şi de a lăs sa jocă liberă Turoilorii, stricâf6rte m~ltu causei commune a crestiniloru, şi facilitâTurcilorii întinderea şi asşediarea Ioru în Europa.Ludovică fu provocată de doi ponteficl romant a sescullă încontra Turcilorii ; imperatoriulă J oanne Pa-leologu, şi fiiu-seu Manuele îliii invitară se se unescă cudînşii în contra inimicului commune; înse Ludovicii şiperdă timpulii săturându-şî meschina gelosiă În frecârlcu veoinil sef, şinepesându-I de unu inimică În depărtare.Intre acestea Turciî continuară a coprinde totu maimultă locă În Europa, pîno cândii Amurată occupâAdrianopolia la annulii R. 2114 (p.. Ohr. 1361), şio prefăcu În reşedinţiă a sa. De aci Înainte Începuluptele celle mari Între Tureî şi Între crestinii dela Dunăriă.

*) V c~i IHagazinu istoricii 'romu III. pag;. 128.**) Fejer, Codcx diplomaucus Rcgni Hong. 'I'omo IV, voI. :J.