situatiile financiare, suport informational in decizia...
TRANSCRIPT
LUCIAN PATRA$CU
slTuATltLE FINANGTARE,
suPoRT INFoRMATIoNAL irrrDEGtztA MANAcERIAIA
[conomisa
LUCIAN PATRA$CU
SITUATIILE FINANCIARE)
SUPORT INFORMATIONAL iNDECTZIA MANAGERIALA
N
'* , xB edtfuraI ennopressrA$r - 2008
C(TPRINS
cavANT INArNTE......... ..... t3INTRODUCERE .............. .....................1.t
CAPITOLUL 1. RETROSPECTIVI ASUPRA UTILIZ"{RII INFORMATIILOR
coNTABrLrrATn ir,t unntul socrAl ucoNoMrc..................... 23
1.1. Elemente de referinld privind evolulia istoricd a contabilitdlii..................... .................23
1.1.1. Repere istorice asupra contabilitelii......... ......23
l.l.2.Etapealeformdrii.gidezvoltbriicontabilitdlii.. ....................2j1.1.3. Abord[ri internalionale privind istoria contabi1it61ii.................-_............ 3l1.1.4. Locul contabilitSlii in ansamblul cunoaqterii qtiinlifice...........................34
1.2. Contabilitateacasistemdeinformaregiprocesdecizional.... ............371.2.1. Sferanoliunii de sisteminformafional ...........38
1.2.1.1. Dehniri qi delimitdri conceptuale privind sistemul informalional... 39
1.2.1.2. Elemente componente ale sistemului informalional. Informalia
contabi15...... .............431.2.1.3. Consideralii asupra conceptului de eficienld a informaliilor
contabilitdfii. .;............... ..............51
1.2.2. Calitatea informafiilor contabilitdtii-factor esenlial in procesul
decizional.... .......53
1.2.3. Probleme metodologice generale ale eficienlei informaliilor contabile. . . . . .. 59
1.2.4. Producdtorii qi utilizatorii informaliei contabile... ....................64
1.2.5. Principiile contabile si aplicarea lor cu ocazia intocmirii situatiilor
financiare...... ....... .........72
1.2.5.1. Continuitatea exploatdrii..... ..................j4
l.2.5.2.Independen!a exerciliilor.... ..................15
1.2.5.3. Costul istoric ...................76
1.2.5.4. Pruden!a........ .................. j6
1.2.5.5. Prevalenla economicului asupra juridicului.................. ....................'17
1.2.5.6. Permanenla metode1or...... .................... 7g
cAprToLUL 2. FUNCTTTLE CONTABTLTT4TTT $r RoLaL LOR iNMODERT{ MAI,{AGEMENTUL ............. d1
2.1. Pre1iminarii.................... ......... g1
2.2. Func{iile social - culturale ale contabilititii............... ................... 86
2.2.l.Fwc!ia instructiv-educativd... .................... g9
2.2.2.Func!ia probanti sau de instrument de verificare gi probd, generatd
deraliunijuridicegifiscale ...... 9l2.2.3.Func\ia partinicd...... ... ............ 92
2.3. Funcliile economice ale contabilitd1ii............... ......... 93
2.3.l.Funcliadeobservare-reflectare atranzacliilor ................... 96
2.3.2,Func\ia de calcul.........a............. .............. gj2.3'3. Funclia de satisfacere a cerinlelor informalionale ale analizeicontabile
gi a celei financiare..... .................... 99
2.3.4.Fwc\ia de control..... .................... 102
2.3.5.Func!iaprevizional6.. ............. 104
CAPITOLUL 3. BILANTUL COI,{TABIL SARSA DE INFORMATII iNACTTVTTATTLE DECr2rONAL8................. .................. 107
3.1. Bilanlul contabil in contextul unei aborddri e'ropene gi internafionale................... ..... 107
3.1.1. Conceptul de pozilie financiari...... .................... 107
3.1.2. Repere istorice privind bilanful contabil......... .....1l03.1.2.1. Concepful de bilan! in teoria contabititdlii.. ........... I 14
3.1.2.2.Teoriilebilanfului*delimitdri concbptuale.. ..........1253.1.2.2.1 Succintd prezentare a teoriilor bilanfului............. ........ 125
3.1.2.2.2. Teoriabilanpluipatrimonial .................................1213.1.2.2.3. Teoria bilanfrlui funclional ............. 133
3.1.3.Bilanful contabil vdzut din perspectiva referenJialului
contabil intemalional.. .............1373.1.4.Bilanful sursd informalionald in procesele decizionale. . . . . . . .... 141
3.2. Eficienla informaliilor fumizate de bilan! in determinarea poziliei
financiare a intreprinderii..................... ................142
3.2.1. Studiul structurii patrimoniale de Activ.
8
3.2.2. Studiul structurii patrimoniale de Pasiv....... ....................1483.2.3. Determinarea poziliei financiare a intreprinderii cu ajutorul ratelor........... 154
3.2.3.1. Conlinutul gi sistemul ratelor......... ....154
3.2.3.2. Ratele de structwd ale bilanfului. ....... 158
3.2.3.2.1. Ratele de structurd ale actirului.. ............158
3.2.3.2.2. Ratele de structurd ale pasirului. ............ 166
3.2.4. Rolul ratelor de structuri in studiul lichiditdlii qi solvabilitdlii
intreprinderii. ......... l7l3.2.4.1. Studiul ratelordelichiditate..... .......172
3.2.4.2. Studiul ratelor de solvabilitate.. .......175
3.3. Echilibrul financiar al intreprinderii reflectat prin informa{iile fumizate
' de bilanlul contabil....... ......179
3.3.1. Indicatorii echilibrului financiar.... .....180
3.3.1.1. Fondul de Rulment... .....................180
3.3.1.2. Necesarul de Fond de Rulment... ....... 185
3.3.1.3. Trezoreria Net6........... ................ 188
3.3.2. Indicatorii calculali pebaza Fondului de Rulment, Necesarului de Fond de
Rulment gi a Trezoreriei Nete........ .................192
3.3.3. Studiul echilibrului financiar........ ...................... 193
3.3.3.1. Studiulpatrimoniului net............. ...................... 193
3.3.3.2. Corelalia fondului de rulment cu activele circulante.................. 195
3.3.3.3. Creanlele qi obligaliilor in sistemul echilibrului financiar.............196
CAPITOLUL 4. VALOAREA EURISTICI A INFORMATIILOR FURNIZATE DE
CONTUL DE REZ(1LTAT8............. .,.. 199
4.1. Contul de profit qi pierdere in contextul unei aborddri europene 9i intema{ionale.......199
4.2. Repere privind conceptul de performanfd financiar5... .......203
4.3. Contul de profit gi pierdere - surs6 de informalii in analiza performanlelor
financiare..... .....................2l-1
4.4. Studiul performanlei financiare..... ..........212
4.4.1. Studiul structural al rezultatelor ....................213
4.4.2. Studiul factorial al rezultatelor ...217
4.4.3.Metode deanalizdarezultatelor. ..................219
IV.4.3.1. Analizarezultatuluibrutalexerciliului................................219
LV.4.3.2. Atalizarezultatului exploatdrii.... ....................221
IV.4.3.3. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri......... .................224
IV.5. Studiulratelorderentabilitate.. ............221
IV.5.1. Tipuri de rate de rentabilitate.. ..................228IV.s.l.l.Ratarentabilitdliieconomice............... ............229
IV.5.1.2.RatarentabilitAliifinanciare............... .............231
IV.s.l.3.Ratarentabilitdliicomerciale.............. .............234
IV.5.1.4. Ratarentabilitdfii resurselor consumate.. ............236
IV.5.2. Studiul rentabilita1ii.. .............238
IV.5.2.1. Pragul de rentabilitate gi intewalul de siguran!6....... .............. 238
lV .5.2.2. Corelatia dintre rentabilitatea economicd
qi rentabilitatea financiard... ...............241
CAPITOLUL 5. ROLAL INFORMATIV AL ALTOR SITUATII FINANCIARE,
SUft,SE DEINFORLTATII PENTRACONDUCERE, ....245
5.1. Norme nalionale qi internalionale de reglementare a fluxurilor de trezorerie.. ..............245
5.1.1. Reglementdri ale fluxurilor de trezorerie pe plan internafional.. .....................247
5.1.2. Cadrul de organizare al fluxurilor de trezorerie in Romdnia............................ 251
5.2. Necesitatea gi avantajele informaliilor privind fluxurile de tre2orerie........................... 255
5.3. Determinarea fluxurilor de trezorerie pe tipuri de activit[1i... ................. 25i
5.3.1, Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare .....258
5.3.2. Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investi1ii... .... 261
5.3.3. Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de finanjare... ..........................263
5.4. Reprezentarea operaliunilor economice prin fluxuri. .........267
5.4.1. Dubla inregistrare gi fluxul valorii .......... ........... 267
5.4.2. Model de transpunere contabild al fluxurilor generate de cheltuieli gi
venituri......... .........269
5.4.3. Studiul prin intermed.iul ratelor de fluxuri...... .....2j3
5.5. Studiul fluxurilor de numerar ................2i55.5.1. Fluxurile de numerar ale intreprinderii (cash-flow) ..... ..... .. .............. 2j j
10
5.5.1.1. Cash-flow-ul disponibil..... ............2775.5.1.2. Cash-flow-ulbrut............ .............279
5.5.1.3. Cash-flow-ul de gestiune... ..................279
5,5.1.4. Cash-flow-ul de exploatare ..................281
5.5.2.Rateutilizateinanalizafluxurilordenumerar.. .................283
5.6. Situa{ia varia}iei capitalurilor proprii - element definitoriu in aprecierea pozi{iei
financiare a intreprinderii.................... ...........285
5.6.1. Factorii ce determind varia\ia capitalurilor proprii............. .......289
5.6.2. Variante de abordare a tabloului varialiei capitalurilor proprii........... ............290
CAPITOLUL 6, CONTABILITATEA PREVIZIOI,{AL4, S(IPORT INFORMATIONAL
AL POLITICILOR ECONOMICO-FINANCIARU......................... 293
6.1.Previziuneincontabilitate............. ............293
6.2. Modelul contabil instrument de analiz6, gi previziune in contabilitate.... ............ ......2g8
6.2.1. Conceptul de model 9i echilibru contabil...... ...................298
6.2.2.Eficienfa modelelor contabile in conducerea activitdlii economice............ 303
6.3. Modele gi calcule de previziune contabild.Studiu de ca2...... ............. 306
6.3.1. Analiza comparativd a ratelor de structurd din Activ qi Pasiv...................306
6.3.2. Analiza comparativi a echilibrului financiar...... ................312
6.3.3.AnalizacomparativdalichiditdliigisolvabilitSlii...................................313
6.3.4. Anahza comparativd avitezei de rotalie... .......315
6.3.5. Analiza comparativd a ratelor de rentabilitate............... .......... 318
6.4. Perspectivele relaliei contabilitate - management................ ...........319
4NEXE........ ............ 327
BIBLIOGRAFIE............... ........... 339
lt
CAPITOLUL 1
RETROS?ECTIV{ AS[rpRA UTrLrZiRrr n{FORMATTTLORcotvrABrLrrATn iN nrnotul socrAl - ECoNoMrc
1.1. Elemente de referin{i privind evolu{ia istorici a contabilitifii
1.1.1. Repere istorice asupra contabititifii
Contabilitatea, aga cum se plezinti ea astLzi, este rezultatul unui proces istoric,
indelungat, ale cdrui baze se afld in practica sociali a AntichitdJii.
Evolu{ia contabilitdtrii, ca practicd socia1d, este legatd de devenirea omului ca fiin{[
economicd (horno sapiens devenit homo economicus). Originile contabilit6tii ne intorc cu
multe mii de ani in urmd cdnd oamenii reprezentau ,,ceva" din realitatea 1or, prin crestdfuri pe
oase sau chiar prin scrierea pe tdbliJe'de lut sau papirus. Degi sunt opinii dupi care existd
contabili, de c6nd oamenii au congtiinla numerelor, toate aceste manifestdri nu sunt forme
decdt ale contabilitd{ii rudimentare. 1
Unii istorici considerd cd primele ,,inregistrdri" contabile au fost fdcute abia in anul
7500 i.Hr.prin utilizarea semnelor. Astfel, doud cercuri puteau semnifica doud perechi de vite
, , iar I 2 sencne ovale puteau reprezenta o duzind de unitdli in care era mdsurat grdul " .
Aparilia elementelor de progres in via{a oamenilor au generat in mod inerent o
evolutie qi in plan contabil. Cu privire 1a acest aspect, C.G. Demetrescu(1947) considerd c[
,,aparilia schimbului, a monedei, a literelor, a cifrelor, a materialului necesar scrisului etc.,
au fostfactorii cdrora li se datorea:d existen1a printelor fnsemndri contabile".inacest sens,
doud momente importante sunt reprezentate de anul 3200 i.Hr., moment in care istoria
consemneazd aparilia scrisului gi in anul 3000 i.Hr., datd ce constituie momentul apariJiei
bronzului, numadririi gi papirusului.2
'Feleagi N. Ionaqcu I., Tratat de Contabilitate Financiard, vol.I, Ed.Econornic5,Bucurc$ti , 1 998, pag.1 IrCaraiani C., Dumitrana M., Bzeie Contabilitafii, Ed. InfoMega, Bucure$ti, pag.9.
23
Istoricii sunt de pirere cd linerea registrelor cu caracter contabil a inceput cu
aproximativ 6.000 de ani in urmd cdnd, in Orientul Apropiat, au inceput sb fie organizate
primele forme centralizate de guvernare, dar gi primele afaceri pe scard larg6. Se pare cd
primele registre gi documente contabile au aparlinut civilizaliei asiro-babilonene, prima care a
inceput sf, reglementeze activitd\ile de come4.3
Lucrdrile de istorie a contabilitdJii fac referiri la Codul lui Hummurabi (apdrut circa
2200-1800 i.Hr.) , rege al Babilonului, in care se prevedea obliga{ia legald, pentru negustori,
de a inregistra anumite tranzac\ii sub forma unor calcule qi consemndri, unul din primele
coduri de legi in care sunt stabilite unitSlile de mbsurd, tranzac\iile gi contractele comerciale qi
sunt stipulate pedepse penale, a contribuit la apari\ra unor noi forme de decontare prin faptul
cd pl[1ile erau stabilite ludnd drept etalon cantitdtri fixe de argint sau grdne. Tot in aceastd
perioadd, metalul a devenit etalon de schimb in Orientul Mijlociu. in Grecia anticd qi apoi in
Roma, diferite forme de inregistrare qi evid?jnJd au folosit conturi qi cdrti contabile.
Secolele al Vli-lea i.Hr. qi al V-lea i.Hr. au avut o semnifica{ie apafte in evolu{ia
contabiiitdlii prin prisma faptului cd in Libia a fost invemtatd moneda ca instrument de
schimb, iar in Grecia a fost creatd prima banc6.
Denumirea de contabilitate iqi are originea in latinescul ,,computare" (a numdra).
Economigtii francezi E. Leauty qi Ad. Guibault aratd ci in acest termen se afld originea
verbului ,,compter" care este radicalul cuvAnfului ,,comptable" , iar acesta din urmd std la
baza celui de ,,comptabilite"4
Se impune insd o precizare, pentnr a preveni in{eiegerea simplistd qi, uneori,
r'ulgarizatoare a unor oameni care vdd in contabilitate o gtiintd a cifrelor gi calculelor. O
facem prin referire la un reputat specialist in probleme de gestiune, doctor in gtiin{e
economice gi profesor la Universitatea Paris-S care, in lucrarea ,,Contabilitatea in perspectivd"
subliniazd: ,,Cu toate cd term.enul f'ancez compter (a numdra, a socoti) iqi are oroginea in
latinescul conxputare (a calcula), contabilitatea nu este un calcul propriu-zis Si cu atdt mai
pulin o numdrdtoare sau socotire. Dacd numdrarea este o simpld operalie, constdnd in
enunlarea unui Sir de numere, socotitul este o acliune ceva mai complexd vizdnd evaluarea
unei cantitdli in general, cu ajutorul cifrelor (dar uneori qi firii cfre)." Contabilitatea este
calitativ superioar[ socotitului pentru cd ea coreleazd un ansamblu de calcule fbcute gi Jinute
dupd anumite reguli. ,,Ea este deci un sistem de informare supus unor convenlii Si norme
rDobrofeanu L.,Dobroteanu C.L., Audit Concepte $i practice, Ed.Economic5, Bucuregti, 2002, pag. 17.4C.G. Demetrescu, L.Possler, V.Puchi[i, V.Voica, Contabilitatea, qtiinJd fundamentala qi aplicativd, Scrisul romanesc,1979
.\A
L
diferite social Si nu poate sd existe sau sd se dezvolte decdt in societdli untane care au atins
un grad de organizare destul de inalt."s
Constituirea contabilitdtrii, ca gtiintrA qi ca sistem de principii qi tehnici de inregistrare,
este rezultatul unui proces indelungat gi complex.
Deqi originile contabilitdlii sunt cdutate in formele simple gi vechi de evidenld, existd
gi opinia cd acestea nu pot fi considerate inregistrari contabile, deoarece nu se fEceau pebaza
unor principii gi in cadrul unui sistem inchegat, tehnica fiind pusd la punct de italieni, la
sfArqituI Er,ului Mediu.6
inceputurile contabilitdjii se g6sesc in registrele comerciale in care o datd cu
dezvoltarea schimbului de mdrfuri qi a reiaJiilor de credit, au inceput a fi {inute in mod
sistematic evidenJele afacerilor. Cel mai vechi registru de contabilitate dubl6 men{ionat in
literatura de specialitate italiand este cel al bancherilor cetdjii Genova, datAnd din anul 1340.
Se apreciazd cd statutele unor cetdli italiene conlineau norme obligatorii de {inere a
registrelor, de cdtre comercianli gi bancheri, incd din jurul anului 1200.
Chiar gi din aceastd succintd prezentare se vede cum constituirea contabilitalii a
parcurs drumul de la practicd la teorie, practica fiind cea care, pe'de o pafte, a anticipat teoria
qi metoda contabilitSlii, iar pe de altdparte a impulsionat-o qi i-a formulat noi probleme.T
Spiritul Renagterii gi indeosebi, dezvoltarea afacerilor din marile orage ale Italiei de
Nord (FlorenJa, Vene{ia gi Genova) au ibcut posibild ,,raftnarea" continud a practicilor
contabile, astfel cd in secolul al XV-lea se utiliza contabilitatea,,dup[ metoda vene!ian6". Este
momentul cdnd un spirit erudit ca acela a lui Luca Paciolo observd qi formalizeazd aceste
practici dAnd omenirii prima lucrare de literatur[ contabili Tractatus de computis et
scripturis adicd Tratat de contubilitate tn partidd dabld, aplrutd la Venelia, in anul 1494, in
care se prezintd,, pentru prima dat6, de o manieri coerentd, descrierea partidei duble,
elementul cel mai caracteristic contabilitdlii sub raporl tehnic.
Treptat, intre secolele XVI - XVIII, noua metodd de contabilitate - contabilitatea in
parlidd dubld, incepe sd aibd o aplicabilitate generald, indeosebi in Europa Occidentali, gi se
contureazd o literaturd contabil6.8
Elementele de progres prezentate anterior au fbcut posibild pdstrarea de izvoare scrise
cum sunt: conturi, ca1cule, chitanle, corespondenld, registre inventare, statute ale oraqeior qi
corpora{iilor comerciale, legislalie, etc.
5Michel Capron, Contabilitatea in perspectivd, Ed.Humanitas, Bucure$ti, 1994, pag.1 5-l 6.6Femand Baudin, Dictionnaire de 1'economie contemporaine, Marabout Senice, pag.75TMunteanu V.(coordonator), Buele Contabilitdlii, Ed. Lumina Lex, 2003, pag.14.8Feleagd N. tonagcu I., Tratat de Contabilitate Financiard, vol.I, Ed.EconomiJa,Bucureqti , 1998, pag.l l.
25
Alli cercetdtori nu iau in calcul aceste faJete primordiale ale contabilitSlii. Potrivit lui
Sombart, citat de $t.Dumitrescu (1941), istoria contabilitdlii ar trebui sd inceapa cu cuvintele
,,la inceput afost contul"(ratio), completatl cu ideea cd ,,din cont s-a ndscut contabilitatea".
Dezvoltarea come4ului qi a producliei locale meqtegug[reqti a contribuit la
prosperitatea burgheziei italiene, aeea ce a condus la aparilia bdncilor gi la rdspdndirea
zarafilor italieni in toatd Europa. in Europa Occidentald, perioada cuprinsd intre secolele al
Xl-lea gi al XV-lea este apreciatd ca o perioadd de inflorfue, caracterizatd prin apari{ia gi
dezvoltarea oragului, considerat ca o aategorie economicd. Pe aceastd direcJie, D.Rusu gi
$t.Cuciureanu(1981) prezittd,urmf,toarele: ,,orasul italian se dezvoltd tncepdnd cu secolele
WII-IX, astfel cd in secolele XI-XIil prezenta un mare avans fald de restul Europei
occidentale". in consecin{1, perioada de avdnt inregistratd in oragele italiene, dublatd de
perfec{ionarea fabricdrii hdrliei in aceasta perioadd constifuie noi premise ale dezvoltdrii
contabilitdlii.e
in Romdnia linerea registrelor, in care se consemnau operaliunile economice ale
intreprinderilor comerciale ca fotme de contabilitate simp16, a reprezerrtat prima etapd de
collstituire a contabilitalii.
Contabilitatea, ca factor de progres in mediul social-economic Carpato-Dunbrean, a
existat din vremurile cele mai indepdrtate. Dar despre o iiteraturd contabilS nu poate fi vorba,
,,...evolu{ia gdndirii contabile romAnegti trebuie analizatd in contextul istoric naJional corelat
cu evolu{iile din domeniul contabilitd}ii pe plan mondial"l0
Prima lucrare de contabilitate a fost tipdritd in anul 1837 la Bragov, sub titlul ,,Pravilu
comerciald" gi aparJine lui Emanoil I.Nichifor, fiind o traducere din limba germanS. Ea a
jucat un rol imporlant in fundamentarea gi popularizarea conceptelor de contabilitate in
Romdnia. Contribulii impotante in acest domeniu au avut qi Dimitrie Jarcu, care in perioada
1843-1879 a scris peste o sutf, de studii gi articole, Ion Ionescu de la Brad, care a militat
pentm aplicarea contabilitAlii in agriculturd, Th. $te{bnescu, profesor la $coala Comerciald
din Bucuregti, care a publicat, in 1880, primul curs complet de contabilitate, intitalat,,Cars de
contabilitate tn partidd dubld" q.a.. incepdnd din 1913, eforturi importante pentm
fundamentarea caracterului de qtiinJd al contabilitd{ii au fost depuse de Spiridon Iacobescu,
profesor la Academia de inalte Studii Comerciale gi Indistriale din Bucuregti, care, impreuni
cu profesorul Alexandru Sorescu a publicat in perioada 1923-1938 cursul intitulat
eCraiani C.,Dumitrana M., Buele Contabilitatii, Ed.InfoMega, Bucureqti, 2005. pag.9-10.rolonaqcu
1., Epistemologia contabilitafii, Ed.EconomicA, Buc-uiegti, 1997, pag.I l6-l 17.
26
,,Contabilitate comerciald generald tn legdturd cu dreptal si legile speciale sle
come4ulai"ll
Sub raport gtiintific, contabilitatea se prezintd astdzi ca o disciplind gtiinfificd matur6,
b azatd pe paradigme multiple.
1.1.2. Etape ale formlrii qi dezvoltlrii contabilitlfii
Definirea contabilitdJii s-a realizat in strAnsd legdturd cu stadiul dezvoltdrii
cunogtinlelor in acest domeniu gi cu mediul social, economic Ai culfural in care au operat
aceste cunogtiinle. in timp, contabilitatea a fost consideratd o afid, dar qi o tehnicd, dupd cum
a fost definitd qi ca qtiin{6. in ultimele decenii din acest secol - a1e aborddrilor sistemice qi
societ[Jii infotmalionale, contabilitatea a fost individualizatl gi ca un limbaj de comunicare,
ca un sistem de informare.l2
Stabilirea etapelor procesului de formare qi dezvoltare a contabilitifii permite, o
caracterizare mai complet[ gi, in acelagi timp, mai nuan{atd a procesului definirii metodei gi
gtiin{ei contabile.
Profesorul francez Bemard Colasse, de exemplu, are in vedere urm[toarele: perioada
Erului Mediu; de la finele Evului Mediu p6.nd la inceputul secolului al XIX-1ea ;
secolul al XIX-lea qi prima jumdtate a secolului XX; perioada contemporanb.13
in prima etapd contabiliatea era - a$a cum s-a aretat qi mai inainte - simp16.
inceputul celei de-a doua etapd a fost in strinsd legdturd cu dezvoltarea gi extinderea
comerfului gi bdncilor, indeosebi in marile orage a1e Italiei de Nord - Florenfa, Genova gi
Venelia - ale cdror bdnci gi ai cdror negustori activau insd in toatA zona Mediteranei qi chiar in
Europa de Nord.
Cea de-a doua etapd se caracterizeaz[, indeosebi prin fundamentarea r[spAndirii gi
consoliddrii contabilit[lii in partidd dubld, (perioadd situatd intre 1494 9i 1700), menitd sd
indeplineascd un dublu rol: economic qi administrativ. Pe de o pafte contabilitatea trebuia s[
contribuie la amplificareara\ionalizdrii economice, prin gestionarea eficientd a patrimoniului.
Pornind de la acest[ relalie un cunoscut economist gefinan, Werner Sombart, ajungea chiar s[
afirme, in lucrarea sa,,Der modern Kapitalismus"(1928, ed.a II-a, pag.l18), cd nu se poate
imagina capitalismul firI contabilitate in parlidd dub1d, acestea doud afldndu-se una fa!6 de
cealaltd independente, ca formd gi con{inut.
rrC. G. Demetrescu, Istoda Contabilitetii, Ed.gtiin{ific5, Bucue$ti, 1972.rrFeleagd N. Ionagcu 1., Tratat de Contabiiirate Financiara, vol.I, Ed.Economicd,Bucurelti , 1998, pag.12rrBemard Colasse, Comptabilite generale, Economica, Paris, 1988, pag.2.
27