Sistemul ventricularSusConecteaza sistemul de cavitati interne ale creierului, pline cu lichid cefalorahidian:- apeductul Sylvius – canal localizat intre ventriculul al treilea si ventriculul al patrulea.- plexurile coroide – produc lichidul cefalorahidian.- ventriculul patru – canal aflat intre punte, bulbul rahidian si cerebel.- ventriculii laterali – cei mai mari ventriculi localizati in ambele emisfere cerebrale.- ventriculul al treilea – ofera o cale de circulare pentru lichidul cefalorahidian.

Apeductul SylviusFunctii:- face legatura intre ventriculul III si ventriculul IV.Localizare:- apeductul Sylvius este un canal localizat intre ventriculul al treilea si al patrulea. Contine lichid cefalorahidian.

Plexurile coroideFunctii:- produc lichid cefalorahidian- constituie o bariera intre sange si lichidul cefalorahidian

Localizare:- plexurile coroide sunt situate in spatele puntii si al bulbului rahidian.

Ventriculul patruFunctii:- continua canalul central al maduvei spinarii- protejeaza creierul de traumatismeLocalizare:- ventriculul patru este o cavitate de forma unui diamant, localizata in spatele puntii si al bulbului rahidian.

Ventriculii lateraliFunctii:- protejeaza creierul de traumatisme;- ofera o cale de circulatie pentru lichidul cefalorahidian.Localizare:- ventriculii laterali sunt doua cavitati de forma curba situate in interiorul encefalului.

Ventriculul IIIFunctii:- protejeaza creierul de traumatisme;- ofera o cale de circulatie pentru lichidul cefalorahidian.Localizare:- ventriculul al treilea este o cavitate ingusta situata intre cele doua emisfere ale diencefalului.

Ventriculii laterali, marginiti de suprafata interna a emisferelor cerebrale, au o forma asemanatoare unei potcoave cu pinten, avind deschiderea orientata concav - inainte, in jos si in afara si pintenul orientat inapoi. Ventriculul lateral este dispus intr-un plan apropiat de cel sagital. Acestuia i se descriu 3 portiuni: cornul frontal, cornul occipital si cornul temporal sau sfenoidal, care se reunesc intr-o zona denumita partea centrala ("carrefour" sau trigonul ventricular). 

Ventriculii laterali reprezinta portiunea cea mai voluminoasa a sectorului endo-encefalic al spatiilor lichidiene. Volumul lor constituie 80 - 90% din totalul volumului ventricular, in medie 20 - 30 ml. Trebuie sa mentionam importanta crestere a volumului ventricular dupa virsta de 60 ani, practic la 70 - 80 de ani volumul ventricular mediu se dubleaza in raport cu valorile intilnite la adultii tineri. Suprafata ventriculara, este in medie 45 cm2 (la adultul tinar) si creste de 1,5 ori la batrini. Datorita prezentei plexurilor coroide, ventriculii laterali reprezinta principalul sediu al secretiei LCS. 

Ventriculul III, situat pe linia mediana, interhemisferic, dispus sagital, separa formatiunile anatomice ale diencefalului. Acesta comunica prin foramenul lui Monro, bilateral, cu ventriculii laterali. Ventriculul III poseda plexuri coroide situate in acoperisul ventricular (lamina tectoria). 

Apeductul Sylvius, realizeaza legatura dintre ventriculul III si ventriculul IV, are lungimea de circa 2 cm si largimea de circa 1,5 mm, reprezentind una din zonele "critice" ale sistemului ventricular. 

Ventriculul IV este situat la nivelul fosei romboide, in partea dorsala a trunchiului cerebral. Ventriculul IV contine plexuri coroide, situate in zona caudala a acoperisului. Acest ventricul prezinta o mare importanta pentru circulatia LCS, intrucit la acest nivel se realizeaza legatura dintre sectorul endo-encefalic si sectorul subarahnoidian al spatiilor lichidiene, prin intermediul a 3 foramene: 

a) Foramenul Magendie, perforat in grosimea planseului ventriculului IV (lamina tectoria). Situat pe linia mediana, realizeaza o comunicare larga intre ventriculul IV si cisterna magna, constituind principala cale de legatura dintre sistemul ventricular si spatiul subarahnoidian. 

b) Foramenele Luschka, situate la capatul distal al recesurilor laterale ale ventriculului IV realizeaza comunicarea cu cisterna pontomedulara. 

Canalul ependimar, sau canalul central al maduvei, traverseaza longitudinal maduva la nivelul comisurii cenusii pe o distanta de circa 45 cm. Prezinta o portiune mai dilatata, atit rostral (ventriculul Arantius) cit si caudal (ventriculul sau sinusul terminal Krause). 

Intreaga suprafata a spatiului lichidian endo-neural, cu exceptia plexurilor coroide, este marginita de ependim (membrana nevroglica). 

Spatiul subarahnoidian (SSA) 

Este cuprins intre cele 2 membrane ale leptomeningelui - arahnoida si pia mater. Acest spatiu rezulta prin dispunerea celor 2 membrane leptomeningeale: 

- arahnoida, care urmeaza in interior suprafata durei mater; 

- pia mater este alipita de suprafata exterioara a formatiilor anatomice ale SNC, patrunzind in toate fisurile, santurile si adinciturile pe care le prezinta acestea. 

Exista zone situate la nivelul convexitatii emisferelor cerebrale, unde arahnoida si pia mater sufera un proces de coalescenta, formind o unica membrana, deci SSA este inexistent. Cu exceptia acestor zone, intreaga suprafata a encefalului si a maduvei este scaldata de o patura de LCS cu grosimi variabile, in functie de dimensiunile SSA. In SSA arahnoida formeaza o intreaga trama de trabecule conjunctive, care realizeaza un sistem de lacune intercomunicante prin care circula LCS. 

SSA intracranian cuprinde un sistem de cisterne intercomunicante, care comunica la rindul lor cu SSA intrarahidian. Cisternele din spatiul subarahnoidian reprezinta dilatatii importante ale acestei regiuni anatomice, in care se afla LCS si care sunt traversate de majoritatea formatiunilor vasculo-nervoase encefalice. 

In cisternele subtentoriale sunt cuprinse: 

- cisterna cerebelo-medulara (cisterna magna), situata retrobulbar; 

- cisterna ponto-medulara (cisterna bazilara), situata pre-pontin si pre-bulbar; 

In cisternele supratentoriale sunt cuprinse: 

- cisterna ambiens, situata la nivelul fantei lui Bichat, in partea dorsala a mezencefalului; 

- cisterna bazala, situata in fosa interpedunculara si aria dintre tracturile optice; 

- cisterna vaii silviene; 

- cisterna interemisferica; 

- cisterna venei mari Galen. 

Tinind seama de importanta neurochirugicala a acestor cisterne endocraniene, este necesara prezentarea lor detailata (Tabel 1.I).