SISTEMUL SOLARSistemul solar este constituit dintr-o stea numita Soare si obiectele din jurul lui.

Sistemul solar este alctuit din Soare i ansamblul de corpuri cereti legate de acesta prin fora gravitaional: cele opt planete, cei 162 de satelii naturali ai acestora, trei planete pitice, i alte corpuri mai mici (care includ asteroizi meteorii, comete, praf, obiectele centurii Kuiper etc.). n centru se afl Soarele, iar celelalte astre orbiteaz n general n jurul acestuia. n sens general, o stea mpreun cu alte obiecte cereti ce graviteaz n jurul su se numete sistem stelar, termenul "solar" referindu-se strict la steaua numit "Soare" .

Cand s-a format sistemul nostru solar? Sistemul nostru solar s-a format acum 5 miliarde de ani dintr-un nor imes de gaze si praf cosmic numit nebuloasa solara. Cum functioneaza sistemul nostru solar? Forta gravitationala a Soarelui face ca planetele sa se roteasca in jurul lui pe drumuri numite orbite. Aceste orbite au forma foarte apropiata de un cerc, forma numita elipsa, care seamana cu un cerc mai mult sau mai putin turtit. Tot gravitatia tine anumite corpuri mai mici, numite sateliti, in jurul planetelor lor. Pe langa miscarea de revolutie in jurul Soarelui, orice obiect din Sistemul Solar se roteste in .

Care sunt planetele din sistemul nostru solar? Planetele din sistemul nostru solar, in functie de cat de aproape sunt de Soare, sunt: Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Pana nu demult, mai era si a noua planeta, Pluto.

Soarele este steaua aflat n centrul sistemului nostru solar. Pmntul, toate celelalte planete, asteroizii, meteoriii , cometele precum i cantitile enorme de praf interplanetar orbiteaz n jurul Soarelui, care totui, prin mrimea sa, conine mai mult de 99% din masa ntregului sistem solar. Energia provenit de la Soare face posibil ntreaga via de pe Pmnt, de ex. prin fotosintez, iar prin intermediul cldurii i clima favorabil.

Sistemul solar include:

Pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor.

Pmntul (sau Terra, uneori numit Planeta Albastr)

Animaie ce prezint micarea de rotaie a Pmntului Este a treia planet ca distan fa de Soare n sistemul solar i a cincea ca dimeniuni. Este cea mai mare din categoria planetelor telurice i singura cunoscut n Univers ca fiind locuit de via inteligent. Pmntul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57109)de ani, iar singurul satelit natural, numit Luna sau Selena a nceput s-l orbiteze puin timp dup aceea, acum 4,533 miliarde (4,533109) de ani n urm. Suprafaa Pmntului este acoperit de ap n proporie de 70,8%, restul de 29,2% fiind uscat. Uscatul este mprit n continente, iar zona acoperit de ap este mprit n oceane

Luna, Satelitul Pamantului

Cum a aparut Luna? Cea mai cunoscuta teorie este aceea ca un corp de marimea planetei Marte a lovit Pamantul si au rezultat ramasite ale ambelor corpuri ce au format Luna. Oamenii de stiinta cred ca Luna a luat nastere acum circa 4,5 miliarde ani. De pe Pamant vedem mereu aceeasi fata a Lunii din cauza ca Luna se roteste o singura data in jurul axei sale si aproape in acelasi timp cu rotatia sa in jurul Pamantului. Locurile de pe Luna care se vad mai luminoase sunt zone inalte iar cele intunecate sunt bazine de impact.

VENUS pentru ca apartine celor mai stralucitoare corpuri ceresti a fost numita dupa zeita frumusetii la greci. Este de 15 ori mai stralucitoare decat Sirius considerat cea mai stralucitoare stea. Venus se apropie cel mai mult de Pamant, trece la numai 42 milioane km de noi. Atmosfera este alcatuita in majoritate din bioxid de carbon ( 96% ), alte elemente: 3,5% nitrogen, 0,135% aburi de apa si alte gaze. Bioxidul de carbon creaza efectul de sera, deci temperatura este foarte ridicata de aproape 700 K. Presiunea atmosferica este de 90 bari. Diametrul ecuatorial: 12.104 km .Perioada de rotatie in jurul axei: 243 zile.Densitatea medie: 5,26 g/cm3 .Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 225 zile.Nu are sateliti .

MARTE (planeta rosie) suprafata planetei este acoperita de cratere. Atmosfera este alcatuita din 95% bioxid de carbon, 3% azot si alte gaze. Ca si Pamantul, Marte are Ionosfera. Temperatura in timpul zilei ura la 15 grade C iar noaptea scade la 80 grade K. Polii planetei sunt acoperiti de calote de gheata. In timpul verii calotele se micsoreaza sau se topesc in totalitate. Pe Marte se pot observa furtuni de nisip a caror viteza poate sa ajunga la 60 km/h si se pot inalta pana la 30 km. Cele mai recente cercetari arata ca Marte are o rezerva imensa de apa chiar mai mare decat a Pamantului. Marte are doi sateliti descoperiti de Asaph Hall in 1877, numiti Phobos si Deimos, dupa caii zeului razboiului.Diametru ecuatorial: 6794 km Perioada de rotatie in jurul axei: 24 h 37 Densitatea medie: 3,93 g/cm3 Perioada de rotatie in jurul Soarelui: 687 zile.

Satelii naturali

Phobos DeimosMarte are doi satelii naturali, Phobos i Deimos, ce orbiteaz foarte aproape de planet i se crede c ar fi asteroizi capturai. Ambii au fost descoperii n 1877 i au fost botezai dup dup cinii zeului Marte (Phobos i Deimos) personajele Phobos (panic-fric) i Deimos (teroare-spaim) care, n mitologia greac, l nsoesc pe tatl lor, Ares, zeul rzboiului, n btlie. La romani, Ares se identific cu zeul Marte.De pe Marte, micrile sateliilor Phobos i Deimos apar diferite n comparaie cu micarea Lunii. Phobos rsare n vest, apune n est i rsare iar dup 11 ore, n timp ce Deimos rsare n est dar foarteAcetia sunt nite corpuri mici, ntunecate i puternic marcate de cratere, la origine putnd fi nite asteroizi captai de gravitaia Planetei Roii. Sateliii se mic n sensuri opuse, Phobos rsrind i apunnd de cte 2 ori ntr-o zi marian.

PLUTO a fost descoperita pe 12 martie 1930. Stim foarte putine lucruri despre aceasta planeta. Inca nu s-a putut demonstra ca are atmosfera. S-a demonstrat numai ca Pluto are un satelit: Charon.Diametrul ecuatorial: 2400 km Perioada de rotatie in jurul axei: 6 zile 9h Densitatea medie: 0,9 g/cm3Temperatura medie: -220 grade CPerioada de rotatie in jurul Soarelui: 248,5 ani.

Obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi Asteroizii sunt fragmente de roca lasate in urma de formatiunile sistemului solar acum circa 4,6 miliarde ani. Majoritatea acestora pot fi gasite orbitand Soarele in spatiul dintre planetele Marte si Jupiter. Regiunea aceasta, numita si Centura de Asteroizi, contine milioane de asteroizi de diferite marimi, cel mai mare fiind Ceres cu diametrul de 940 km, pana la corpuri mai mici de 1 km. Exista mai bine de 90.000 de asteroizi numarati pana in prezent.

Bucati de fier si roca, numiti meteorizi Meteorii sunt bucati de material ce cad in atmosfera pamantului; acestia se incing datorita frecarii cu aerul si pot atinge Pamantul daca nu se topesc in atmosfera. Daca un meteor supravietuieste calatoriei sale prin atmosfera si cade pe suprafata Pamantului, atunci acesta este numit meteorit. Oamenii de stiinta estimeaza ca intre 1.000 si 10.000 de tone de material meteoritic cade pe Pamant in fiecare zi. In mare parte acest material este format din bucati foarte mici, de dimensiuni micrometrice. Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si Leonidele, in luna noiembrie.

Corpuri de praf si gaze inghetate numite comete

Dealungul timpului, oamenii au fost uimiti si speriati de comete, stele cu coada, asa cum apareau ele pe cer neanuntat si neprevazut. Acum stim ca cometele sunt bucati de "gheata murdara" ramase in urma formarii sistemului solar in urma cu 4,6 miliarde ani. Acestea contin informatii despre formarea sistemului solar. Le putem determina orbita, insa numai la o parte din acestea.

O cometa are un nucleu solid mic, cu o marime de cativa km. Nucleul contine "chestii inghetate" si gaze inghetate amestecate cu bucati de roca si praf. Pe masura ce se apropie de Soare incepe sa se incalzeasca. Cometa devine din ce in ce mai stralucitoare fiind astfel vizibila de pe Pamant. Datorita caldurii provenite de la Soare, gheata se transforma in gaze foarte stralucitoare. Acest material gazos formaeaza o coada ce se poate intinde pe o suprafata de mii sau chiar milioane de kilometri

Proiect realizat de: