MAGIA ŞTIINŢEI PUTERILE SOARELUI

REALIZATORI PROIECT:

Condurachi GeorgianaLeancă SabinaTăbuşcă AlexandraTimofte MariaTudor Ioana

Liceul de informatica “Grigore Moisil” clasa XI C 2010-2011

Ce este o stea?

- O stea este în general un anumit tip de corp ceresc din cosmos, masiv şi strălucitor;

- Are formă aproximativ sferică;- Este alcătuită din plasmă în oarecare echilibru hidrostatic şi care a produs în trecut sau încă mai produce şi astăzi energie pe baza reacţiilor de fuziune atomică din interiorul ei.

Formarea unei stele

- Se formează dintr-un nor de materie interstelară care se comprimă pană la faza în care intervin procese termonucleare in cadrul cărora hidrogenul se transformă in heliu.

Formarea unei stele

Masa unei stele

- Masa stelei este compusă, in principal, din hidrogen, care la inceput este şi combustibilul nuclear de bază.

- La un moment dat insă tot hidrogenul din vecinătatea nucleului se transformă in heliu prin fuziune.

- Forta de gravitaţie comprimă tot mai mult steaua şi concentrează astfel materia, acest proces determinand la rândul său o mare creştere apresiunii şi temperaturii.

Masa unei stele

Compoziţia chimicăa unei stelei

- Compoziţia chimică este diferită de la o stea la alta.- Odată "aprinse“, stelele îşi iau energia aproape pe

tot parcursul vieţii lor din fuziunea hidrogenului cu heliul (regiunile lor centrale).

- Acest proces are o durată mai lungă sau mai scurtă, în funcţie de masa stelei.

Miscarea unei stele

- Aceasta se deplasează pe orbite nedeterminate cu viteza de aproximativ 24 km/sec.

- Soarele se deplasează cu 26 km/sec în direcţia constelaţiei Hercule, de lângă steaua Vega.

Norii moleculari

- Norii moleculari sunt nori interstelari ale căror densitate şi dimensiune permite formarea de molecule, cel mai frecvent pe bază de hidrogen molecular (H2).

- Masa lor poate fi mai mare decat a soarelui si temperatura materiei este foarte scazuta –250 grade C pana la –260 grade C.

Norii moleculari in care se formeaza stele

Norii moleculari

Protostea

- O protostea este o masă de gaz care a colapsat dintr-o nebuloasă (numita nor molecular).

- Dimensiunea imaginii este de 1 an lumină. Protosteaua se află intr-un nor de praf prin care nu trece lumina (in centrul imaginii). Imaginea reprezintă o parte a unui jet de gaz, emanat de o protostea.

- Această protostea, ascunsă de un disc de praf, iluminează discul de materie din care se formează si in acelasi timp in distruge prin acumularea de gaz din el. Ca orice protostea care se respectă, HH30 aruncă jeturi de gaz pe la poli. In timp se pot observa schimbări.

- După un timp, pe masură ce masa şi presiunea obiectului cresc, protosteaua va colapsa, iar energia emisă de aceasta se produce doar din cauza micşorării stelei (colapsului gravitaţional al acesteia).

- În interiorul ei reacţiile de fuziune nucleară incă nu au inceput. Un nor de gaz trece prin aceasta fază timp de aproximativ 100.000 de ani.

- Cand se formează o stea, gazul formează un disc din care se alimentează protosteaua. - O parte din gaz este ejectat in spatiu cu viteze mari (in cazul de fată cu 320 km/s). - Miscarea rapidă a jeturilor incălzeste gazul din disc iar acesta incepe sa emită lumină.

Gigantele roşii

- Stea gigantă roşie, de masa intermediară care e află intr-o fază târzie a evoluţiei stelare

- Atmofera exterioară este umflată şi rarefiată.

- Duce la o rază stelară imensă

Supergigantele roşii

- Supergigantele roşii sunt, ca volum, cele mai mari stele din univers, dar nu sunt şi cele mai mari în ceea ce priveşte masa lor. Cele mai cunoscute supergigante roşii sunt Betelgeuse şi Antares.

- Stelele pot exploda, dar numai cele de 9 ori mai masive decat Soarele. Astronomii au descoperit doua tipuri de supernove, de fapt doua moduri prin care o stea poate exploda.

- Aceste stele au o temperatură de suprafaţă foarte scăzută (3.500-4.000 K) şi diametre enorme.

- Au un vânt stelar lent şi dens.- Diametrul celor mai multe dintre gigantele roşii

este cuprins între 200 şi 800 diametre solare. - Dacă o gigantă roşie ar putea fi plasată în centrul

sistemului solar, aceasta ar îngloba chiar şi Pământul.

- Masa multor supergigante roşii generează destulă presiune pentru a arde elemente mai grele decât carbonul sau oxigenul, ajungând în cele din urmă să ardă toate elementele chimice până la fier.

- Aproape de sfârşitul vieţii lor supergigantele roşii vor dezvolta straturi de elemente din ce în ce mai grele, straturile mai grele aflându-se mai aproape de nucleu.

Steaua neutronică

- Stelele neutronice sunt atât de mici şi atât de puţin luminoase, încât pot trece neobservate.

- Astronomii au putut identifica câteva stele neutronice, fiindcă acestea emit radiaţii sub forma unor scurte impulsuri periodice.

- Astronomii le-au numit pulsari. Pulsarii sunt stele neutronice care se învârt foarte repede în jurul propriilor lor axe, emiţând un fascicul de unde radio sau alte radiaţii.

Alcatuirea stelei neutronice

Bibliografie

- www.rosa.ro- www.esa.int- www.nasa.gov- www.ro.wikipedia.org- www.astronomy.ro- http://sunearthday.gsfc.nasa.gov/2009/TTT/66_chemistry.php- http://www.astrobiology.com/adastra/ex.astra.html - http://www.suite101.com/content/origin-of-the-chemical-elementsa23458 - http://www.astrobio.net/exclusive/1702/building-life-from-star-stuff

Sfarsit