sistemul romano-germanic

7/23/2019 Sistemul Romano-Germanic

http://slidepdf.com/reader/full/sistemul-romano-germanic 1/4

S5 – Sistemul juridic german/ Formarea i evolu ia.ș ț Dreptul german este a 2-a sursă principală pe lîngă celfrancez, a sistemului de derpt romano-germanic. În lipsa unui stat unitar, cu o putere centrală slăbită, dreptulgerman nu s-a afirmat ca un sistem integru. Caracterul dezmembrat al teritoriului german, lipsa unui centru politic, precum Parisul pentru Fran a i Londra pentru . !ritanie, s-a e"primat i asupra procesului deț ș ș

dez#oltare a dreptului german. Pe parcursul e#olu ie a fost cunoscute următaorele perioadeț $Dreptul cutumiargerman%Perioada francă & dreptul cutumiar i dreptul regal%Perioada medie#ală & dreptul oră enesc, dreptul deș ș

#asalitate, dreptul feudal, dreptul imperial%Perioada receptării dreptului roman în 'ermania.Periada modernă &

începutul unificării dreptului i apari ia codurilor.ș ț

Dreptul cutumiar german s-a aplicat de adunările populare de aceea a fost denumit i drept popular, care seș

aplica de adunări atît cu atribu ii administrati#e, militare, sociale. (epararea atribu iilor s-a realizat mai tîrziu.ț ț

Culegerile cutumiare sunt & )glinda (a"onă care s-a aplicat o perioadă îndelungată în 'ermania i a ser#itș

drept model statelor #ecine. )glinda (#abă din sec. *+++, con inînd norme de drept penal, ci#il i deț ș

procedură.

Perioada francă. În această perioadă dreptul cutumiar german începe să fie codificat, dar nu în sensulmodern. egii nu emit acte ca norme de drept, dar dispun de codificări cutumiare, cum a fost Legea salică lafranci sec. +/ care a fost un cod ci#il, penal i de procedură.0u apărut primele forme aș deciziilor regale,

denumite capitularii, care erau folosite pentru a administra statul, adică primele legiferări.

Perioada medievală. 0 cunoscut mai multe forme$dreptul landurilor regiunilor/%dreptul oră enesc%dreptulș

imperial%dreptul canonic.'ermania fiind un stat dezmembrat a creat condi ii pentru dez#oltarea dreptului dupăț

regiuni i mari ora e, ca mari centre, politice i economice. Dintre cele mai reu ite forme, a dreptului feudal aș ș ș ș

fost dreptul ora ului aldeburg, în special în materie comercială, care a fost preluat i de alte ora e germane iș ș ș ș

c1iar de statele #ecine.

Dreptul canonic se aplica frec#ent în solu ionrea cazurilor fiind studiat i în primele centre uni#ersitare careț ș

apar în 'ermania în sec. *+, în iena, eon, care au instituit i dreptul roman după modelul celui italian iș ș

francez. 3ste importantă, una din primele codificări a dreptului penal i de procedură penală, care au unificatșîn 4562, Codul lui Corolina, fiind denumit Constitu io Criminalis Carolina. 0#ea 2 păr i, prima formată dinț ț

476 articole fiind consacrată procedurii penale, ce pre#edea, raportul dintre gradul de #ino#ă ie i mărimeaț ș

pedepsei, #ino#ă ia ca stare psi1ică a persoanei la momentul comiterii faptei. La baza răspunderii penale eraț

principiul răspunderii personale i a #ino#ă iei. La stabilirea pedepsei se inea cont dacă fapta a fost comisă cuș ț ț

inten ie sau nu. 3"omerareascutirea/ de răspunderea era pre#ăzută în două cazuri$ cînd persoana este fărăț

descernămînt bolna# psi1ic/ i cînd se afla în legitămă apărare & în caz de e"tremă necesitate. La legitimăș

apărare erau stabilite 2 condi ii, atacul să fie cu armă mortalăpericolul să fie eminent/.ț Perosaoana atacată sănu aibă o altă solu ie decît de a ac iona astfel, deoarece ar risca să- i piardă #ia a. Po#ara demostrării îi re#ineț ț ș ț

celui rămas în #ia ă. (e făcea deosebirea dintre circumstan e agra#ante & pe timp de noapte sau în locuriț ț

publice i circumstan e atenunate & furturi mici. inorii nu erau supu i pedepsei capitale nici pentruș ț ș

infrac iuni foarte gra#e dar se aplicau pedepse corporale. 3ra nedrept deoarece dreptul penal feudal nu se bazăț

pe principiul egalită ii tuturor în fa a legii penale, de e"empul. +nfrac iunile să#îr ite împoti#a nobililor eraț ț ț ș

considerată agra#antă.

Partea a II-a este dreptul penal, care con ine 89 de articole, care sistematiza categoriile de infranc iuni iț ț ș

stabilea pedepsele corespunzătare. :u era o sistematizare coerentă, cu unele contradic ii. (e caracterizeazăț

prin cruzimea pedepselor, pedepse defăimătoare, pedepse corporale, mutilări. Pedeapsa cu moartea se aplica pentru multe infrac iuni, amenzile în cazuri minore. (e pedepsea i tentati#a de a comite infrac iuni,ț ș ț



complicitatea, înaintea în momentul i după comiterea faptei. (e făcea deosebirea între anc1etarea cazurilor iș ș

dezbaterile ;udiciare. 3"ista 6 tipuri de sentin e, de acuzare, de ac1itare- îndreptă ire i lăsare temorară subț ț ș

în#inuire.

Perioada receptării dreptului roman pe 2 căi- pe calea instan elor ;udecătore i sau a tribunalelor i pe caleaț ș ș

doctrinei, a sa#an ilor, a cercetătorilor în domeniul dreptului. eceptarea s-a realizat în anumite domenii i îmț ș

anumite regiuni, de e"emplu în anumite regiuni precum 3l#e ia, dreptul roman se folosea ca moti# deț

compara ie, nea#înd un caracter obligaloriu, landurile comerciale, <ano#ra, <essa i aletele, au receptatț ș

primele dreptul roman deoarece cutumele romane nu a#eau solu ii pentru probleme comerciale, de e"empluț

!a#aria mai pu in implicată în comer a folosit îmbinararea dreptului roman cu cel local. În dreptul comercialț ț

nu se aplica dreptul roman ci cutumele germane. De fapt receptarea în 'ermania s-a realizat cu a;utorulfacultă ilor de drept a paracticii ;udecătore i, cu a;utorul absol#en ilor uni#ersită ii din !olonia. eceptareaț ș ț ț

oficială a dreptului roman s-a realizat i pe calea reformelor ;udiciare, sus inute de puterea centrală, astfelș ț

receptarea dreptului roman s-a făcut inegal pe teritoriul german, adică diferen iat de la o regiune la alta. )dataț

cu cuceririle lui :apoleon au fost create, noi state sau altfel spus :apoleon a reorganizat 'ermania, <ano#ratrece în compone a Prusiei, astfel s-au creat condi ii pentru a aplica legisla ia franceză în 'ermania pe oț ț ț

perioadă scurtă, pînă în 4=45, cînd a fost reintrodus dreptul german.

Perioada modernă & perioada unificărilor i a apari iei codurilor. 'ermania prin contribu ia unor landuri,ș ț ț

regiuni ale sale, a dez#oltat diferite concep ii pri#ind ideea unificării dreptului său. >nificarea teritorială s-aț

realizat sub rolul conducător al Prusiei 4=87-4=84/ de aceea i liegisla ia a a#ut i o influen ă însemnată înș ț ș ț

procesul de unificare legislati#ă. >n rol iortant l-a a#ut constitu ia Prusiei, din 4=57, 4=84, care pre#edea căț

puterea legislati#ă apar ine regelui i parlamentului format din 2 camere. Puterea e"ecuti#ă apar inea e"clusi#ț ș ț

regelui, iar puterea ;udecătorească era înfăptuită în numele regelui. egele dispunea de dreptul de a dizol#a parlamentul. În 4=84 regele Prusiei este proclamat împărat & caiser al 'ermaniei. Constitu ia din 4=84,ț

demunită i constitu ia de la ersailles, care consfin ea intrarea în cadrul +nmeriului 'erman, a mai multorș ț ț

state, 'ermania era proclamată federa ie cu state membre, în care se aplica legisla ia imperială, iar e"ecutareaț ț

legilor era asigurată de către autoriltatea imperială. Puterea legislati#ă apar inea consiliului federal astfel încîtț

fiecare ?stat@ & mem#ru component, î i desemna reprezentan ii, fiind 5= de reprezentan i. Constutu iaș ț ț ț

pre#edea func ia de pre edinte & pe o perioadă fiind numit imperator german, institu ia de prim-ministru subț ș ț

denumirea de cancelar, care formal era numit de pre edinteș

Codul civil german din !""./#răsăturile codului civil german$

4. Procesul de elaborare a presupus 2 ini iati#e, prima în 4=8A, pri#ind stabilirea componen ei în #edereaț ț

elaborării legisla iei unice, i în special elaborarea proiectului codului ci#il pentru întreaga 'ermanie. Primulț ș

proiect men inea o serie de norme feudale, ceea ce a adus nemul umiri. 0 doua ini iati#ă 4=B7, a elaborat alț ț ț

doilea proiect în timp de apro"imati# 5 ani, fiind supus discu iilor în parlamentul german i i s-au adus uneleț ș

modificări, după care a fost aprobat, la 4= august 4=B9, dar a intrat în #igoare în 4B77.2. :ormele e"puse în cod comparati# cu Codul francez sunt comple"e dar au un sens e"act, cu multe no iuni iț ș

trimiteri.6. De i prin normele sale lasă loc de interpretare totu i e"clude dubla interpretare.ș ș

A. După structura sa se disting 5 păr i care în total constituie 26=5 de articole i anume. Prima parteț ș

reglementează regimul ;uridic al persoanelor% at&t fi'ice c&t i juridiceș , principii pri#ind termenii de prescrip ie pri#ind contractele i asigurarea e"ercitării anumitor drepturi. 0 2-a parte este consacratăț ș

drepturilor obliga iilor. Dreprurile obiga iilor cu no iunile de bază, raporturile rezulate, obiga iile rezultate dinț ț ț ț

contrate i delicte cu plata despăgubirilor. 0 6-a parte pri#ind bunurile cu reglementarea unor institu ii ;uridiceș ț



precum, proprietatea posesia, mi;oace de garantare a obliga iilor precum ipoteca, ga;ul. 0 A-a parte esteț

consacrată dreptului familiei cu condi iile atît pentru înc1eerea cît i desfacerea căsătorie, efectele în caz deț ș

înc1eiere i diorb, drepturile i obliga iile atît a so ilor cît i a acestora în calitate de părin i, drepturile copiilorș ș ț ț ș ț

minori, regimul ;uridic al adop iei, cu condi iile, drepturile i obliga iile, efectele. Partea a 5-a esteț ț ș ț

mo tenirea, este consacrată dreptului succesorale, cu cele 2 temeiuri în baza legii, a rudeniei de sînge i ci#ileș ș

i a testamenului. 0re o stuctură originală fiind fondată pe teoria poziti#istă i pe caracterul de drept ci#ilș ș

general.5. 0re o stuctură originală fiind fondată pe teoria poziti#istă i pe caracterul de drept ci#il general, ce cuprindeș

reguli aplicabile i altor ramuri de drept pri#at drept interna ional pri#at, dreptul familiei/.ș ț

9. Codul Ci#il german are o noua subdi#iziune, denumit dreptul consumatorului, în acord cu recomandările>niunii 3uropene, fiind reglementate aspectele pri#ind obiga iile în rela iile cu consumatori, sac iunile pentruț ț ț

ser#iciile i mărfurile necorespunzătoare, făcute de furnizori direc i sau angrsi iti, se impune astfel asigurareaș ț ș

calită ii ser#iciilor i instituirea răspunderii. Dreprul de consum face parte din dreptul ci#il general i cuprindeț ș ș

2 grupe de subiec i, atît la ni#elul >niunii 3uropene cît i la ni#el na ional$ț ș ț consumator i întepreprinzător.ș

8. Codul ci#il german este inspirat din codul ci#il roman, dar totodată se îndepărtează de acesta, de e"emplu,dreptul roman nu cunoa te no iunea de drept subiecti#, pe cînd codul german se bazează pe teoria personalită iș ț ț

în sensul că a creat un drept în numele, interesul indi#indului.=. aporturile de muncă ini ial au fost reglementate numai sub forma de prestări ser#icii, care mai tîrziu auț

completate i modificate, prin legi speciale, durata zilei de muncă drepturile i obiga iiloe anga;a ilor iș ș ț ț ș

anga;atorilor.

În concluzie remacăm că Codul ci#il german, este apreciat pentru reglementările sale complete, reu ind săș

reglementeze toate principalele institu ii ;uridice, asigurînd din punct de #edere ;uridic dez#oltarea economicăț

a 'ermaniei, do#edindu-se func ional i ser#ind drept model pentru alte coduri ci#ile.ț ș

#răsăturile sisemului german$

4. Dreprul german are alecea i iz#oare de drept ca înteregul sistem romano-germanic, i anume Constutu ia,ș ș ț

legea, ordana ele puterii e"ecuti#e, dispozi ii locale cu caracter autonom, obiceiul ;uridic, dreptul european.ț ț0nalizînd obiceiul ;uridic i dreptul european, putem spune că pri#ind obiceiul sînt atît pre#ederi atît înș

Constutu ia germană i Codul comericial german, astfel obiceiul poate fi federal, atică aplicat în toată ară iț ș ț ș

local, #alabil într-un land. )biceiul încetează prin acelea i reguli ca i legea$ apare un alt obicei careș ș

înlocuie te pe cel #ec1i sau este suprimat e"pres prin lege. Potri#it constutu iei, pentru ca obiceiul să fieș ț

normă ;uridică, se cer a fi întrunite 6 condi ii cumulati#e$ con#ingerea că e"istă într-o regiune bine delimitată,ț

a 2-a condi ie a fost i este folosită i aplicată în instan ele ;udecătore i, tiin a ;uridică nu a contestat, prinț ș ș ț ș ș ț

aceasta s-a e"primat influen a dreptului anglo-sa"on.ț

Dreprul comunitar/european are 2 forme & primar i secundar. Dreptul european primar este elaborat deș

organele alese ale >3. Cel secundar este elaborat de asemenea de organele uniunii dar se aplică prin dispozi iiț

denumite directi#e, care trebuie să se regăsească în legile interne ale fiecărui stat.2. Dreprul german este lipsit de formalism, caracteristic drepului roman, c1iar mai pu in formalist dacît dreptulț

francez.6. Dreptului german i s-au atribuit caracteristici i în e#olu ia dreptului constitu ioanl, în special de constitu iaș ț ț ț

din 4BAB, a F', care de i a fost elaborată în primul infuen ei occidentale i americane, ea este în #igoare cuș ț ș

unele modificări, după reunirea celor 2 germanii, F' i D'. +ndi#idual constutu ia 'ermaniei din 4BAB,ș ț

drepturi i libertă i, puterea e"ecuti#ă, legislati#ă, ;udecătorească, constutu ia de la eimar, 4B4B.ș ț ț

S #răsăturile sistemului angolo-sa(on. Formarea-(istemul anglo-sa"on reprezintă al doilea sistem ;uridiccontemporan. Dreptul englez s-a drez#oltat lent dar ferm pe baza precedentelor ;udiciare 1orărîri



;udecătore ti/, folosind te1nici de procedură inspirate din dreptul roman, pe baza cutumelor normande, anglo-ș

sa"one, de dreptul canonic după cre tinarea anglo-sa"onilor. ) perioadă îndelungată dez#oltarea sistemelorș

;uridice, romano-germanic i anglo-sa"on au a#ut loc pe continent cît i pe insulele britanice, formîndu-seș ș

două lumi ;uridice diferite, fără contacte frec#ente reciproce, care deseori se ignorau.

Trăsăturile sistemului anglo-saxon:

4. 3lementul cel mai însemnat pentru a caracteriza sistemul englez este modul său de formare. După cercetători,

dreptul englez este o crea ie a ;uristpruden ei, asemenea dreptului roman.ț ț2. În pofida stăpînirii îndelungate de către romani în insulele britanice, dreptul roman nu a a#ut o influen ăț

însemnată.6. ) trăsătură o constituie manifestarea ostilită ii fa ă de ideea de codificare, de i au e"istat cîte#a codificăriț ț ș

reu ite, în transportul maritm i societă i comerciale.ș ș ț

A. Dreptul englez de la începuturi pînă în prezent este unul conser#ator i nerecep i# la influen e e"terne.ș ț ț

5. Dreptul englez are un carcter original, dat de către precedentele ;udiciare.9. Caracterul european a dreptului englez, care este atribuit prin modul de a gîndi diferite solu ii ;uridice.ț

8. Dreptul englez s-a format în mare parte din realizări auto1tone, acceptînd cu rezer#e influen e ;uridiceț

continentale.

>n factor important în procesul de formare l-a a#ut 2 centre uni#ersitatre, )"ford creată în 4257 ișC1embrige din 42=A, care au promo#at procesul de predate a dreptului roman. i în sec. *+* au răman caȘ

centre ;uridice urmînd modelul continental. ai tîrziu s-a suspendat studiul dreptului canonic7. În anii 67-A7ai sec ** au fost ini iate mai multe studii care au stat la baza unei mi cări legilati#e. În 4B99 a fost creată oț ș

comisie parlamentară, care urma să cerceteze reformele legislati#e din lume i să elaboreze proiecte de legi.ș

Procesul de codificare este în desfă urare, fiind departe de a se realiza.ș

Institu ia parlamentară engle'ăț datează din sec. *+++, ini ial format dintr-o singură cameră, iar din sec. *+,ț

bicameral, camera comunelor pe baza principiului electi# i camera lorzilor pe baza principiului ereditar.ș

Parlamentul englez este un organ asemenea altor institu ii representati#e, ca în 'ermania, Fran a. Competen aț ț ț

parlamentului s-a modificat, fiind i rezultatul confruntării dintre rege i parlament, argumentul a fostș șlimitarea abuzurilor regelui i actele elaborate de partament #izau acest aspect, precum i drepturile drepturileș ș

englezilor. Parlamentul a fost i este o adunare reprezentati#ă permantentă, realizîndu-se colaborarea cuș

regalitatea în problemele statului. La incept parlamentul englez a#ea doar competen ă legislati#ă înaintîndț

peti ii colecti#e regilor. ai tîrziu competen a se e"tinde la următoarele func iiț ț ț

4. Func ia de control a înal ilor demnitari, camera comunelor în caz de depistare a încălcărilor se adresa camereiț ț

lorzilor, cu acuzare de înaltă trădare. În caz că se do#edea, se pronun a sentin a de dizgra ie.ț ț ț

2. Func ia de a sulu iona problema impozitelor, inclusi# dreptul de a #erifica i spra#eg1ea corectitudineaț ț ș

gestionării finan elor acordate.ț

6. 0re o func ie e"ecuti#ă, la care mai tîrziu se renun ă, re#enindu-i primului ministru.ț ț

În perioada absolutismului prlamentul a fost dizol#at i 44 ani statul a fost condus fără consultareaș

parlamentului.

sistemul romano-germanic

Documents