sisteme de transferuri electronice de fonduri folosite în prezent în românia
TRANSCRIPT
Universitatea Valahia din Târgovişte
Facultatea de Ştiinţe Economice
Specializarea Finanţe-Bănci
Sisteme de transferuri electronice de fonduri folosite în prezent în
România
Profesor coordonator,
Lect. Dr. V. Drăgoi
Student,
Ana-Maria Drîmbu
Anul III, grupa 1
Târgovişte
1
2012
Cuprins
Cuvinte cheie...............................................................................................................................................3
Obiective.....................................................................................................................................................3
Scopul studiului...........................................................................................................................................3
Introducere..................................................................................................................................................4
Partea teoretică...........................................................................................................................................6
Principalele facilităţi oferite de SEP sunt:................................................................................................6
Componentele Sistemului Electronic de Plăţi..........................................................................................8
Sistemul ReGIS.....................................................................................................................................8
Sistemul SENT....................................................................................................................................11
Sistemul SaFIR....................................................................................................................................13
Studiu de caz: Evoluţia sistemului SaFIR....................................................................................................21
Aspecte generale...................................................................................................................................21
Participanţi la sistemul SaFIR.................................................................................................................21
Valoarea nominală a emisiunilor în circulaţie........................................................................................21
Operaţiuni decontate în sistemul SaFIR.................................................................................................22
Interacţiune în timp real cu sistemele de plăţi de mică şi mare valoare................................................24
Facilităţi pentru managementul lichidităţii............................................................................................26
Disponibilitatea sistemului....................................................................................................................26
Dezvoltări ale sistemului în anul 2011...................................................................................................26
Proiecte în derulare...............................................................................................................................27
Bibliografie................................................................................................................................................29
2
Cuvinte cheie
- transfer electronic;
- SWIFT;
- TARGET;
- Eurogiro;
- Western Union;
- MoneyGram;
- Sistemul ReGIS;
- Sistemul SENT;
- Sistemul SaFIR;
Obiective
1. Evidenţierea caracteristicilor privind Sistemul electronic de plăţi în România.
2. Cunoaşterea facilităţilor oferite de Sistemul electronic de plăţi în România.
3. Cunoaşterea componentelor Sistemul electronic de plăţi în România.
4. Evidenţierea metodelor si a tehnicilor utilizate în cadrul Sistemelor ReGIS, SENT,
SaFIR.
5. Urmărirea evoluţiei Sistemului ReGIS în ultimii trei ani.
Scopul studiului
Scopul acestui studiu este de a evidenţia caracteristicile Sistemului electronic de plăţi din
România, facilităţile pe care acesta le oferă, precum şi care sunt elementele care îl compun. De
3
asemenea, în cadrul acestui proiect, am urmărit modalităţile şi tehnicile utilizate în sistemele
ReGIS, SENT şi SaFIR.
Introducere
Sistemul de transferuri electronice de fonduri este un ansamblu de tehnici
informatice şi electronice care permite schimbul de fonduri între parteneri, prin intermediul
băncilor şi a unor sisteme speciale de transfer, într-un timp foarte scurt. Înca din deceniul 1960-
1970 au apărut unele inovaţii tehnologice care permiteau legături între locaţii foarte îndepărtate
de pe glob, ceea ce a permis apariţia mai întâi a transferului electronic de fonduri şi apoi a
plăţilor electronice. În locul instrumentelor de plată clasice au început să circule mesaje privind
plăţile, cu informaţiile necesare referitoare la monedă, sumă, parteneri, bănci, precum şi alte
informaţii specifice. Modalitatea electronică de transfer al fondurilor a determinat şi anumite
modificări organizatorice în cadrul băncilor prin crearea de compartimente specializate în
transferuri de fonduri, cărţi de plată, plăţi către persoane fizice, apariţia unor noi servicii bazate
pe aplicaţii bancare electronice. Din considerente privind riscurile pe care le implică, dar şi din
raţiuni practice, transferurile electronice interbancare se diferenţiază, în primul rând, în funcţie
de valoarea transferurilor, astfel: transferuri de valori mari (SWIFT şi TARGET); transferuri de
valori mici (Eurogiro, Western Union, MoneyGram).
Între transferul de valoare mică şi cel de valoare mare, elementul principal de deosebire
este riscul diferit pe care aceste transferuri îl implică şi implicit costurile diferite determinate de
securitatea sistemului. Transferul de mare valoare este o noţiune care acoperă nu numai valoarea
unitară mare, dar şi pe acela de transfer urgent şi este specific transferurilor interbancare (pe plan
intern şi în străinatate în valute convertibile). Studiul relaţiei dintre valoarea şi numărul
transferurilor într-un mediu economic statistic conduce la concluzia că cu cât valoarea unui
transfer creşte cu atât scade frecvenţa apariţiei acestuia.
Transferul fondurilor s-a realizat de-a lungul timpului prin mai multe modalităţi în
funcţie de tehnologia de comunicaţii folosită în perioada respectivă. Prima modalitate a fost
transferul letric (prin poştă) al documentelor de plată prin reţeaua mijloacelor de transport
4
folosită - maşină, tren, avion. În practica bancară, acest tip de transfer este cunoscut sub
abrevierea MT (Mail Transfer) sau AMT (Air Mail Transfer). După descoperirea telegrafiei s-a
introdus transferul telegrafic, abreviat TT (Telegraph Transfer) care se foloseşte şi astăzi pe plan
intern. Prin acest procedeu s-a trecut la circulaţia informaţiei sub forma de mesaj în locul
documentelor pe suport hârtie. Progresele din informatică şi comunicaţii au permis apariţia
transferului SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication), cel mai
modern şi rapid sistem cunoscut, de origine europeană, dar care are reţele pe plan mondial.
Procedeul TARGET a apărut odata cu introducerea monedei unice euro. Acesta a fost
creat să răspundă cerinţelor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene şi să fie conectat
la sistemele naţionale de plăţi din ţările membre. Are ca scop să asigure efectuarea plăţilor între
băncile centrale europene, pe bază brută şi în timp real, indiferent de sistemul folosit în fiecare
ţară şi minimizarea riscului de neplată până aproape la dispariţie.
EUROGIRO este o formă de transfer de fonduri pe plan internaţional, intre organizatii
postale, dar sunt acceptate si institutii de credit si alte organizatii interesate in astfel de
transferuri.
Western Union si MoneyGram din SUA se folosesc în domeniul serviciilor pentru
populaţie (retail banking). Acestea au fost determinate de circulaţia forţei de muncă din ţările
mai puţin dezvoltate către cele avansate, de plecarea la studii a tinerilor şi de extinderea relaţiilor
între familii. Majoritatea acestor fonduri se transferă de către persoanele care lucrează, temporar,
în alte ţări. Acestea sunt persoane cu venituri modeste, care nu au conturi în bancă şi care doresc
ca economiile lor să ajungă cât mai repede la famiile din ţara de reşedinţă.
5
Partea teoretică
Transferul de fonduri efectuat de o bancă constituie orice operaţiune rezultată în urma unei
tranzacţii comerciale, necomerciale sau financiare realizate de o unitate bancară pentru contul unui
client al său sau în nume propriu. Acest transfer are la bază o plată fără numerar, care reprezintă orice
plată efectuată prin dispoziţie, cesiune, viramente.
Transferurile de fonduri fără numerar se concretizează, din punct de vedere al tehnicii şi
evidenţei bancare, în virări de sume dintr-un cont în altul, ca urrnare a livrărilor de mărfuri,
executărilor de lucrări, prestarilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanţă. În cadrul acestor
transferuri de sume intervine pe de o parte plătitorul, iar pe de altă parte beneficiarul (cel ce încasează
creanţa). Încasările şi plătile fara numerar, în practica bancară operează sub denumirea de operaţiuni de
viramente sau decontări.
Sistemul electronic de plăţi (SEP) a fost implementat printr-un proiect finanţat în comun de
Uniunea Europeană prin programul PHARE şi de comunitatea bancară din România, prin intermediul
STFD - TRANSFOND S.A. . Implementarea sistemului a fost asigurată de o echipă mixtă formată din
46 de specialişti ai Băncii Naţionale a României şi ai STFD - TRANSFOND S.A.
Proiectul a constat în:
dezvoltarea programelor informatice şi a interfeţelor aferente sistemelor ReGIS (RTGS), SENT
(ACH) şi SaFIR (GSRS);
achiziţionarea şi amenajarea sediilor primar şi secundar ale Sistemului Electronic de Plăţi;
implementarea reţelelor de comunicaţii SWIFT şi VPN;
achiziţionarea, instalarea şi configurarea echipamentelor;
elaborarea reglementărilor şi legislaţiei aferente funcţionării Sistemului Electronic de Plăţi;
instruirea operatorilor Sistemului Electronic de Plăţi din sistemul bancar.
6
Principalele facilităţi oferite de SEP sunt:a) Reducerea perioadei de procesare şi decontare a ordinelor de plată de mică valoare. Odată cu
implementarea noului sistem electronic viteza cu care plăţile interbancare sunt procesate creşte
semnificativ. Faţă de momentul recepţionării în SEP, decontarea finală poate avea loc într-un
interval de timp de ordinul secundelor (ReGIS şi SaFIR) sau orelor (SENT). Mai exact,
transferul fondurilor aferente din contul băncii plătitorului în contul băncii beneficiarului are loc:
în timp real (imediat ce sunt primite de la participantul iniţiator) în cazul sistemelor ReGIS
şi SaFIR;
la maximum 2 ore de la recepţionarea lor în SENT (după compensare). Practic, sistemul
SENT permite ca un ordin de plată prezentat de un client la bancă la primele ore ale dimineţii,
să fie transmis în aceeaşi zi spre decontare, iar banca beneficiară ar trebui să poată pune la
dispoziţia clientului său suma de bani în cauză pană la sfârşitul zilei bancare.
b) Disponibilitate ridicată a sistemului.
Intervalul de timp în care aplicaţiile SEP sunt disponibile participanţilor a fost mărit
considerabil faţă de perioada anterioară. În plus, prin cele trei şedinţe de compensare zilnice şi
extinderea semnificativă a programului de funcţionare al SENT posibilitatea de a efectua plăţi pe
parcursul zilei a fost extinsă. Aplicaţiile SEP pot fi configurate astfel încât să asigure şi o mai
mare disponibilitate zilnică, dacă piaţa va solicita acest lucru.
c) Securitatea datelor
Este asigurat un nivel ridicat de securitate a datelor prin utilizarea unei infrastructuri cu
chei publice (PKI); pentru asigurarea şi verificarea autenticităţii iniţiatorului sunt folosite
certificate digitale emise de o autoritate de certificare autorizată.
d) Reducerea ponderii proceselor manuale în procesarea plăţilor
Prin introducerea SEP a fost redus riscul apariţiei de erori de natură umană, toate procesele
(cu excepţia operaţiunilor de administrare a aplicaţiilor şi a cclor în cazuri dc urgenţă) fiind
automatizate. Numărul de persoane implicate în manipularea instrumentelor pe suport hârtie a
scăzut semnificativ.
e) Reducerea costurilor şi comisioanelor de procesare
7
Transmiterea şi procesarea electronică a instrucţiunilor de plată determină o reducere a
numărului angajaţilor implicaţi în procesarea instrucţiunilor şi o scădere a costurilor cu
personalul la nivelul băncilor şi al TransFond. De la intrarea în funcţiune a Sistemului Electronic
de Plăţi, TransFond a redus comisioanele, gradual, în trei trepte, comisioanele percepute băncilor
şi celorlalţi participanţi la SEP astfel încât, în prezent acestea au ajuns la 1/3 din nivelul practicat
în cazul sistemului pe hârtie.
f) Facilitarea apariţiei unor noi produse şi servicii bancare
Un exemplu relevant în acest sens îl constituie debitul direct interbancar, care este utilizat
pe scară largă în ţările dezvoltate pentru o serie întreagă de operaţiuni, cum ar fi cele de plăţi ale
facturilor la utilităţi sau ale ratelor la credite.
Componentele Sistemului Electronic de PlăţiComponentele Sistemului Electronic de Plăţi au intrat în funcţiune începând cu al doilea
trimestru al anului 2005 şi acestea sunt:
sistemul ReGIS (acronim de la Romanian Electronic Gross Interbank Settlement) - sistemul cu
decontare pe bază brută în timp real;
sistemul SENT (Sistemul Electronic cu decontare pe bază Netă administrat de TRANSFOND
S.A.) — casa de compensare automată;
sistemul SaFIR (Settlemcnt and Financial Instruments Registration) - sistemul de depozitare şi
decontare a operaţiunilor cu titluri de stat.
Intrarea în funcţiune a noului sistem electronic de plăţi a dus la o mai bună administrare a
riscurilor şi lichidităţilor, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi, precum şi a gradului de
securizare al tranzacţiilor interbancare.
Este de remarcat că implementarea Sistemului Electronic dc Plăţi a creat posibilitatea procesării
integrate a plăţilor de la iniţiator la beneficiar şi astfel a generat un proces de reformă a sistemelor de
plăţi ale instituţiilor de credit, prin automatizarea procesării plăţilor şi încheierea unor convenţii tehnice
între o parte dintre participanţi.
8
Sistemul ReGIS
Sistemul ReGIS este unul dintre cele mai modeme sisteme de acest tip, fiind conceput astfel
încât să respecte practicile şi standardele europene şi internaţionale şi să răspundă obiectivelor avute în
vedere de către Banca Naţională a Rornâniei în implementarea acestuia, şi anume:
- Existenţa unui sistem de plăţi compatibil cu cele similare din UE;
- Reducerea perioadei de decontare a instrumentelor de plată;
- Eficientizarea operaţiunilor de plăţi;
- Fumizarea de mijloace adecvate pentru îmbunătăţirea managementului lichidităţilor şi
diminuarea riscurilor financiare;
- Reducerea costurilor;
- Eliminarea operaţiunilor manuale;
- Facilitarea implementării politicii monetare a băncii centrale.
Sistemul ReGIS, intrat în funcţiune la data de 8 aprilie 2005 în baza principiilor elaborate de
SEBC (Sistemul European al Băncilor Centrale) incluse în modelul CPSS_ WGPS care este interfaţat
de SWIFT cu Banca Centrală Europeană (BCE) printr -un sistem tehnic nurnit Interbanking rezultând
TARGET.
Acest sistem asigură decontarea pe baza brută şi în timp real a tuturor plăţilor de mare valoare
(peste 50 000 RON) sau urgente în lei ale instituţiilor de credit, în nurne şi pe cont propriu sau pe
contul clienţilor, precurn şi a plăţilor în lei rezultate în mod direct din sau efectuate în legatură cu
decontarea finală a poziţiilor nete provenite de la sistemele cu decontare pe bază netă şi a transferurilor
de fonduri aferente operaţiunilor cu instrumente financiare.
Participanţii la ReGIS:
instituţii de credit;
Banca Naţională a României;
Trezoreria Statului;
organizaţii prestatoare de servicii de compensare sau decontare şi care sunt supravegheate de o
autoritate monetară (Depozitarul Central S.A., VISA Europe şi MasterCard International).
În ceea ce priveşte participarea Trezoreriei Statului la sistemul ReGIS, este de precizat faptul
că, odată cu implementarea sistemului electronic de plăţi, a fost eliminat tratamentul preferenţial
acordat acestei instituţii în cadrul vechiului sistem de plăţi, Trezoreria Statului având în prezent
9
aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi participanţi la sistem, la nivelul Trezoreriei Statului, fiind
dezvoltată o reţea internă între trezorerii şi un sistem STP (Straight Through Processing) care permite
procesarea automată a plăţilor acesteia la nivel central.
Fiecare participant la sistemul ReGIS (cu excepţia sistemelor de compensare şi de
decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare) are deschis un cont de decontare în sistem,
prin intermediul căruia se efectuează toate transferurile de fonduri aferente instrucţiunilor de
plată iniţiate şi recepţionate de acesta.
Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS
În sistemul ReGIS sunt procesate şi decontate definitiv următoarele instrucţiuni de
plată:
instrucţiuni de plată de tip transfer credit aferente plăţilor de mare valoare sau urgente
iniţiate de participanţi;
instrucţiuni de plată pentru decontarea poziţiilor nete rezultate din sistemele de
compensare. Sistemul ReGiS asigură decontarea poziţiilor nete multilaterale calculate
de sistemul SENT, a poziţiilor nete multilaterale din sistemul SaFIR, decontarea pe
bază brută a instrucţiunilor dc plată iniţiate de sistemul SaFIR, a poziţiilor nete
multilaterale din cadrul instrucţiunilor de plată iniţiate de organizaţiile participante în
ReGIS care furnizeaeză servicii de decontare sau compensare.
instrucţiuni de plată pentru decontarea fondurilor aferente operaţiunilor cu
instrumente financiare şi decontarea instrucţiunilor "livrare contra plată" (DvP-
delivery versus payment) pe bază brută, în timp real, pentru operaţiunile cu titluri de
stat şi instrucţiuni pe bază brută emise de alte sisteme de valori mobiliare;
instrucţiuni de plată aferente anumitor operaţiuni efectuate de BNR.
Etapele parcurse în procesarea unei instrucţiuni de plată în sistemul ReGIS sunt
următoarele:
1. Iniţierea, respectiv transmiterea instrucţiunii de plată de către participant
sistemului ReGIS;
10
2. Validarea, respectiv aplicarea de către sistemul ReGIS a unei serii de
proceduri operaţionale asupra instrucţiunii respective, al căror scop este
validarea acesteia;
3. Acceptarea tehnică, respectiv momentul din care, dat fiind faptul că
instrucţiunea de plată a fost validată cu succes, sistemul consideră
instrucţiunea ca fiind intrată în sistem;
4. Verificarea disponibilităţii fondurilor în contul/conturile de decontare şi
introducerea instrucţiunii de plată în coada de aşteptare dacă nu există
suficiente disponibilităţi în contul/conturile de decontare;
5. Acceptarea instrucţiunii de plată spre decontare de către ReGIS, dacă există
suficiente fonduri disponibile în contul/conturile de decontare, care să permită
efectuarea decontării;
6. Decontarea imediată. Acceptarea spre decontare este urmată imediat de
decontarea necondiţionată şi irevocabilă, adică definitivă (finală), respectiv
plătitorul este debitat şi beneficiarul este creditat.
Gradul de eficienţă al sistemului
Sistemul ReGIS poate procesa şi deconta un număr de cel puţin 30 000 de
instrucţiuni de plată pe zi şi poate asigura procesarea fară întreruperi a instrucţiunilor de plată în
orele de vârf ale unei zile de operare, respectiv cel puţin 40 la sută din volumul zilnic în interval
de o oră.
Instrucţiunile de plată acceptate în sistem sunt procesate cronologic, conform principiului FIFO
(primul intrat, primul ieşit). Din punct dc vedere al numărului de participanţi în sistem sau al
numărului de conturi de decontare gestionate în cadrul sistemului ReGIS nu există limitări de
ordin tehnic.
Banca Naţională a României va acţiona în mod susţinut în sensul diminuării
nivelului comisioanelor percepute participanţilor pentru serviciile oferite prin sistemul ReGIS, în
vederea creşterii eficienţei sistemului de plăţi, alinierii comisioanelor la nivelul celor practicate
de băncile centrale din statele membre ale Uniunii Europene şi reducerii costurilor intermedierii
financiare. Faţă de alte sisteme cu decontare pe bază brută în timp real din Uniunea Europeană,
în România, în prezent, nu se percep comisioane pentru accesul şi participarea la sistem.
11
Principalele avantaje de care clienţii instituţiilor de credit beneficiază ca urmare a
implementării sistemului ReGIS sunt îmbunătăţirea calităţii serviciilor de plăţi în sensul reducerii
perioadei dintre momentul ordonării plăţii şi cel al recepţionării fondurilor de către beneficiarul
plăţii, creşterea vitezei de circulaţie a fondurilor şi a eficienţei şi siguranţei transmiterii acestora,
precum şi reducerea costurilor aferente.
Sistemul SENT
La data de 13 mai 2005, a intrat în funcţiune sistemul SENT, casa de compensare
automată (ACH), care a preluat procesarea tuturor ordinelor de plată interbancare. Sistemul,
deţinut şi operat de TransFond, procesează automat plăţile de mică valoare.
SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor, care asigură
schimbul de instrucţiuni de plată de mică valoare între participanţi (respectiv instrucţiuni tip
transfer credit şi direct debit sub 50 000 RON), calculează poziţiile nete multilaterale ale
participanţilor la sistem şi iniţiază automat decontarea în sistemul ReGIS a unei instrucţiuni de
decontare pe bază netă (IDN - instrucţiune de plată pentru decontarea poziţiilor nete) la sfârşitul
fiecărei sesiuni de compcnsare, asigură gestionarea automată a garanţiilor pentru decontare (prin
intermediul interfeţelor automate cu sistemele ReGIS şi SaFIR).
De asemenea, sistemul SENT asigură informarea participanţilor privind stadiul
procesării instrucţiunilor transmise de participanţi şi evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe
parcursul sesiunii de compensare. Importanţa pentru economie a acestui sistem este dată de
faptul că este singurul sistem de plăţi de mică valoare din ţară, iar imposibilitatea de funcţionare
a acestuia ar impune procesarea tuturor plăţilor de mică valoare prin sistemul ReGIS în condiţii
similare plăţilor urgente (respectiv costuri crescute) şi cu riscul încărcării excesive a sistemului
ReGIS, peste limitele maxime de procesare. Sistemul efectuează în prezent trei sesiuni de
compensare pe zi, compensarea instrucţiunilor acceptate în sistem fiind asigurată prin existenţa
garanţiilor sub formă de fonduri şi/sau titluri de stat în sistemele ReGIS şi SaFIR, cu care
sistemul SENT este interconectat prin interfeţe automate.
Sistemul SENT poate procesa pe parcursul zilei de operare cel puţin 250 000
instrucţiuni de plată şi poate să asigure procesarea normală în perioada de vârf, respectiv a cel 12
puţin 40 la sută din volumul zilnic de operaţiuni într-un interval de o oră. Zilele de operare ale
sistemului SENT sunt aceleaşi ca pentru sistemul ReGIS. Începînd cu data de 10 octombrie anul
2008 o nouă aplicaţie SENT asigură procesarea electronică a plăţilor aferente instrumentelor de
plată de debit pe suport hârtie (cecuri, cambii, bilete la ordin).
La sistemul SENT pot participa:
instituţii de credit, autorizate conform legii să funcţioneze pe teritoriul României;
Banca Naţională a României;
Trezoreria Statului.
Pentru a fi participant, instituţia solicitantă trebuie să deţină un cont curent deschis
în evidenţele BNR şi un cont de decontare deschis pe numele său în sistemul ReGIS.
Participanţii se vor conecta fie de la punctul de conectare principal fie de la cel secundar, după
caz. Conexiunea principală va fi realizată de la un punct unic din reţeaua teritorială a
participantului (de exemplu, sediul central).
Sistemul SENT asigură un număr important de facilităţi de pregătire a fişierelor, de
transmitere, administrare, monitorizare şi informare pentru participanţi şi TransFonD.
Facilităţi de:
pregătire a fişierelor în formatul acceptabil,
de semnare a fişierelor,
de transmitere a fişierelor la sistemul central SENT.
Instrumente de administrare a parametrilor sistemului (orarul, calendarul, perioadele
aferente procesării instrucţiunilor de debit direct) disponibile administratorului
sistemului.
Administrarea detaliilor privind participanţii şi utilizatorii, precum şi drepturile de acces
ale acestora în sistemul SENT (profile).
Instrumente de raportare a datelor zilei curente şi a celor istorice (pâna la cel puţin 65 de
zile lucrătoare în urmă).
Instrumente de interogare privind nivelul garanţiilor, stadiul procesării instrucţiunilor
transmise de participanţi, evoluţia poziţiilor nete ale acestora pe parcursul sesiunilor de
compensare;
13
Sistemul SaFIR
Cea de a treia componentă a sistemului - sistemul de procesare a operaţiunilor cu
titluri de stat, SaFIR - a intrat în funcţiune în luna octombrie 2005. SaFIR, sistemul de
înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titlurile emise de Ministerul Finanţelor Publice şi
gestionate de banca centrală în calitate de agent al acestuia, este deţinut şi operat de Banca
Naţională a României. Numărul şi valoarea operaţiunile procesate de acest sistem sunt încă
reduse, dar sistemul este important prin suportul pe care îl acordă celorlalte două sisteme de plăţi
interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente decontărilor.
În data de 3 octombrie 2005 a fost lansată şi cea de-a treia componentă a sistemului
electronic de plăţi - SaFIR - care asigură depozitarea şi decontarea operaţiunilor cu titluri de stat.
Pentru banca centrală, importanţa acestui sistem rezidă din interacţiunea pe care acesta o are cu
celelalte sisteme de plăţi, precum şi din rolul pe care îl au instrumentele emise de Ministerul
Finanţelor Publice în operaţiunile de politică monetară.
Sistemul SaFIR, asigură atât depozitarea de instrumente financiare, cât şi
decontarea pe bază brută în timp real în banii băncii centrale a operaţiunilor cu instrumentele
financiare depozitate. În acest sens, sistemul dispune de funcţionalităţi de gestionare a
emisiunilor de instrumente financiare, de administrare a conturilor, de gestionare a
evenimentelor de plată aferente emisiunilor în circulaţie, de reconciliere, precum şi de evaluare
zilnică a emisiunilor. La dezvoltarea noului sistem de depozitare şi decontare a instrumentelor
financiare SaFIR, Banca Naţională a României a avut în vedere următoarele obiective: creşterea
vitezei de decontare şi asigurarea finalităţii decontării, siguranţa şi stabilitatea pieţei titlurilor de
stat, îndeplinirea cerinţelor de securitate, eficienţă şi accesibilitate, asigurarea cadrului pentru
implementarea eficientă a politicii monetare şi, nu în ultimul rând, stabilitatea financiară.
Având în vedere importanţa sistemului SaFIR, Banca Naţională a României este
administratorul şi operatorul acestuia, calitate în care gestionează şi monitorizează funcţionarea
sistemului, autorizează participarea în sistem, administrează conturile de titluri de stat ale
participanţilor, stabileşte şi modifică regulile de sistem şi documentaţia aferentă acestuia,
urmăreşte respectarea regulilor dc cătrc participanţi şi aplică sancţiuni în cazul încălcării lor.
Rolul societăţii comerciale TRANSFOND S.A. în cadrul infrastructurii sistemului
SaFIR constă în prestarea serviciilor de operare tehnică şi a celor de operare funcţională în
14
numele Băncii Naţionale a României. Instrucţiunile procesate în cadrul sistemului vor fi
transmise de participanţi către acesta printr-unul din mijloacele de comunicare : suport hârtie,
reţeaua SWIFT şi reţeaua proprietară a TRANSFOND S.A..
Etapele procesării instrucţiunilor în cadrul sistemului sunt:
-transmiterea mesajelor de către participanţi;
-validarea mesajelor recepţionate;
-operaţiunea de matching;
-verificarea disponibilităţii titlurilor de stat în contul de evidenţă şi rezervarea acestora învederea
decontării;
-decontarea instrucţiunilor în cadrul sistemului;
-transmiterea notificărilor de confirmare a efectuării decontării finale în sistem sau de anulare a
instrucţiunilor participanţilor nedecontate până la Momentul Limită.
Participanţi la sistem sunt:
Instituţiile de credit.
Banca Naţională a României
Ministerul Finanţelor Publice.
Societăţile de servicii de investiţii admise pe piaţa primară şi/sau secundară administrată
de Banca Naţională a României.
În conformitate cu prevederile legale aplicabile, administratorul sistemului poate
admite, după o evaluare individuală, participarea în sistem, prin semnarea contractului de
participare, a unor instituţii care fac parte dintr-una din următoarele categorii:
Instituţii dc credit şi societăţi de servicii de investiţii financiare, altele decât cele
menţionate mai sus;
Entităţi de drept public care nu se încadrează în prevederile de la primul paragraf al
acestei secţiuni;
Operatori de sistem, agenţi de decontare sau contrapărţi centrale din cadrul sistemelor de
compensare pentru tranzacţiile cu titluri de stat.
Conform reglementarilor în vigoare, participanţii la sistem au una din următoarele
calităţi:
Dealer primar;
15
Intermediar pe piaţa secundară;
Participant pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României care
tranzacţioncază numai în nume şi pe cont propriu;
Emitent;
Bancă centrală;
Sistem de tranzacţionare a titlurilor de stat (ex. BVB)
Modificarea calităţii se va înregistra de către administratorul sistemului SaFIR fie
la notificarea participantului fie la notificarea autorităţii de supraveghere şi produce efecte asupra
conturilor deschise pe numele participantului în SAFIR după caz, în conformitate cu
reglementările în vigoare.
În afara participanţilor menţionaţi mai sus, pot avea acces la anumite servicii
oferite dc sistem şi alte entităţi. În acest sens, acestea vor semna un contract cu administratorul
de sistem, conform serviciilor prestate. Sistemele de plăţi care asigură compensarea fondurilor,
inclusiv cele aferente operaţiunilor cu instrumente financiare vor beneficia de serviciile
sistemului SaFIR, sub rezerva semnării unui contract cu administratorul de sistem. Banca
centrală, în calitatea sa de administrator al sistemului, deschide conturi de evidenţă a titlurilor de
stat pe numele fiecărui participant.
În sistem pot fi deschise următoarele tipuri de conturi de evidenţă a titlurilor de
stat:
contul în nume propriu (0): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele
participantului, în care sunt evidenţiate titlurile de stat aflate în proprietatea acestuia;
contul cumulat dc clienţi (1): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe
numele participantului în care sunt evidenţiate titlurile de stat aflate în proprietatea
clienţilor săi, persoane fizice şi/sau juridice, rezidente sau nerezidente;
contul via dealer (2): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele
participantului dealer primar în care sunt evidenţiate titlurile de stat adjudecate pe piaţa
primara de clienţii săi, intermediari ai pieţei secundare şi/sau participanţi în sistemul
SaFIR care efectuează operaţiuni cu titluri de stat exclusiv în nume şi pe cont propriu;
contul de emitent (9): este contul de evidenţă a titlurilor de stat deschis pe numele
emitentului în care sunt evidenţiate titlurile de stat emise de acesta;
16
Tipologia operaţiunilor procesate de SaFIR
Sistemul SaFIR procesează:
1) operaţiuni derulate de participanţi în relaţie cu emitentul
decontarea rezultatelor pieţei primare;
plăţi de dobândă şi/sau cupon;
răscumpărări parţiale/opţionale/totale.
2) operaţiuni derulate între participanţi pc piaţa secundară
tranzacţii de vânzare/cumpărare,
contracte de garanţie financiară,
contracte de repo, transferuri de portofoliu.
Funcţionalităţile sistemului SaFIR
In calitate de sistem de depozitare şi decontare, SaFIR prezintă următoarele
funcţionalităţi :
1. Sistem modern de gestionare a riscurilor
Primul mecanism de gestionare a riscurilor aferente operaţiunilor cu instrumente
financiare îl reprezintă, din punct de vedere al importanţei, principiul de decontare „livrare
contra plată".
Sistemul aplică principiul livrare contra plată (DvP - Delivery versus Payment), în
conformitate cu recomandările CPSS (Committee on Payment and Settlement Systems), astfel:
Sistemul asigură faptul că debitarea conturilor de evidenţă a titlurilor de stat are loc dacă şi
numai dacă Sistemul primeşte confirmarea decontării fondurilor, garantând Participanţilor
decontarea reciprocă a fondurilor şi a titlurilor de stat.
În cazul operaţiunilor de piaţă primară şi secundară derulate cu titluri de stat
denominate în lei, confirmarea decontării fondurilor este transmisă de către sistemul ReGIS, ca
răspuns la solicitarea adresată acestuia de către sistemul SaFIR cu privire la debitarea contului de
decontare al Participantului plătitor. în ceea ce priveşte operaţiunile derulate cu titluri de stat
denominate în valută, pentru operaţiunile de piaţă primară, confirmarea decontării fondurilor este
transmisă de banca centrală, în calitatea acesteia de agent de decontare al statului, iar pentru
operaţiunile de pe piaţa secundară, confirmarea decontării fondurilor este transmisă direct de
17
către Participantul vânzător. Implementarea acestuia se concretizează, la nivelul sistemului, prin
interdependenţa între transferul de fonduri şi cel de instrumente financiare. Astfel, transferul
final al instrumentelor financiare are loc dacă şi numai dacă arc loc transferul final al fondurilor.
Un mijloc de reducere a riscului îl reprezintă însuşi modelul de decontare în timp
real prin eliminarea timpului suplimentar de procesare, limitându-sc riscul apariţiei unor
evenimente de natură să împiedice derularea cursivă a procedurii de decontare. De asemenea,
decontarea pe bază brută diminuează considerabil incertitudinile de natură legală şi operaţională,
precum şi impactul unui eventual eşec în decontare asupra celorlalţi participanţi, aspecte aferente
unui sistem de decontare pe bază netă.
Alături de principalele mecanisme descrise mai sus se adaugă plafoanele de
decontare pentru participanţii care nu au cont de decontare în sistemul ReGIS, sistemul de
management al cozilor de aşteptare pentru instrucţiunile de decontare şi procedura de deblocare a
acestora.
2. Facilităţi pentru managementul lichidităţilor:
Banca centrală acordă facilităţi de lichiditate pe parcursul zilei pentru participanţii
la sistemul de decontarc de mare valoare, în conformitate cu cerinţele prevăzute de standardele
Băncii Centrale Europene.
Instituţiile de credit participante la sistemul SaFIR au posibilitatea de a-şi procura
de la Banca Naţională a României lichiditatea necesară pe parcursul zilei, în vederea continuării
decontărilor în acest sistem prin operaţiuni repo derulate cu active eligibile pentru tranzacţionare.
3. Finalitate în cursul zilei
Prin finalitatea decontării se defineşte momentul în care transferul de titluri şi cel de fonduri
devin irevocabile şi necondiţionate. Finalitatea în cursul zilei presupune că transferul irevocabil
şi necondiţionat al titlurilor şi al fondurilor se poate realiza de mai multe ori pe parcursul unei
zile de operare.
Decontarea operaţiunilor de politică monetară, furnizarea de lichiditate în cursul
zilei, interacţiunea în timp real cu alte sisteme de plăţi, dar şi asigurarea decontării tranzacţiilor
transfrontaliere, prccum şi utilizarea transfrontalieră a colateralului pentru operaţiunile de
politică monetară ale Sistemului European al Băncilor Centrale - SEBC au reprezentat argumente
18
pentru dezvoltarea unei infrastructuri legale, tehnice şi operaţionale prin carc să se asigure
finalitatea în cursul zilei.
În cazul sistemului SaFIR, finalitatea în cursul zilei este asigurată din punct de
vedere operaţional prin însuşi mecanismul de decontare brută în timp real, iar din punct de
vedere legal, prin prevederile Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în
sistemele de plăţi şi sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare şi prin
regulile sistemului.
4. Nivel ridicat de automatizare şi standardizare
Având în vedere practicile curente privind crcşterca gradului dc standardizare a
informaţiilor transmise, precum şi evoluţiile în plan internaţional în domeniul sistemelor de
decontare a instrumentelor financiare, noul sistem permite prelucrarea automată (STP) a
instrucţiunilor de dccontare şi, implicit, creşterea eficienţei prin diminuarea riscurilor
operaţionale şi a timpului de decontare.
Totodată, tendinţa manifestată la nivel mondial este aceea de înlocuire totală a
documentelor transmise pe suport hârtie cu cele transmise electronic, în scopul asigurării
condiţiilor pentru creşterea vitezei de procesare a documentelor şi a eficicnţci sistemelor dc
procesare. In ceea ce priveşte sistemul SaFIR, circuitul de documente pc suport hârtie aferent
operaţiunilor zilnice cu instituţiile dc credit, cu Ministerul Finanţelor Publice, precum şi cu alte
direcţii din cadrul Băncii Naţionale a României a fost înlocuit cu circuitul fişierelor electronice.
5. Gamă largă de operaţiuni
La dezvoltarea noului sistem s-au avut în vedere atât activitatea curentă pe piaţa
secundară, cât şi tendinţele în plan internaţional. Prin urmare, gama operaţiunilor pe care le pot
derula participanţii s-a diversificat, iar modul de procesare a acestora prezintă un nivel ridicat de
automatizare. Sistemul procesează operaţiuni derulate de participanţi în relaţia cu emitentul
(decontarea rezultatelor pieţei primare, plăţi dc dobândă şi/sau cupon, răscumpărări
parţiale/opţionale/totale) şi operaţiuni derulate de participanţi pe piaţa secundară (tranzacţii de
vânzare/cumpărare, contracte de garanţie financiară, operaţiuni repo, transferuri de portofoliu).
Toate operaţiunile enumerate prezintă un nivel ridicat de inovaţie pentru piaţa locală.
6. Interacţiune în timp real cu sistemele de plăţi de mică şi mare valoare
19
Importanţa sistemului SaFIR rezidă şi din rolul accstuia în cadrul sistemului
electronic de plăţi prin suportul pe carc îl acordă celorlalte două componente ale sistemului
elcctronic de plăţi. Acesta se concretizează în posibilitatea participanţilor de a constitui garanţii
în timp real pentru asigurarea dccontării poziţiilor nete aferente participării la sistemele de plăţi
care asigură compensarea fondurilor, poziţii a căror decontare se realizează în sistemul ReGIS.
Interfeţele între cele trei sisteme permit fluxuri de comunicaţii în timp real prin intermediul
cărora sunt transmise datele aferente garanţiilor constituite de participanţi
7. Eficienţa şi disponibilitatea sistemului
Unul dintre aspectele avute în vedere în evaluarea eficienţei sistemului îl reprezintă
performanţele tehnice pe care acesta le poate susţine. Din acest punct de vedere, sistemul SaFIR
dispune de resurse pentru a deconta 1 500 tranzacţii pe zi, cu posibilitatea extinderii capacităţii
de procesare cu încă 50%
În perioadele de vârf ale zilei dc operare, capacitatea de procesare a acestuia poate
susţine 40 la sută din volumul maxim posibil programat. Din punct de vedere al numărului de
participanţi în sistem sau al numărului de emisiuni gestionate, nu există limitări de ordin tehnic.
Pe întreaga perioadă de funcţionare a sistemului, participanţilor le este asigurat accesul în timp
real la toate informaţiile referitoare la emisiuni şi la tranzacţii. Din acest punct dc vedere, timpul
dc răspuns la interogările/instrucţiunile adresate de participanţi este proiectat în medie la două
secunde, iar maximumul nu depăşeşte zece secunde.
Şi în cazul acestui sistem, principiile care stau la baza politicii de comisionare
urmăresc recuperarea costurilor pe care le implică operarea sistemului. Banca Naţională a
României, în calitate de administrator al sistemului, poate aplica reduceri ale comisioanelor pe
diferite trepte, în funcţic de volumul instrucţiunilor procesate şi/sau decontate în SaFIR. De
asemenea, se poate aplica o comisionare stimulativă pentru a încuraja comportamentul
disciplinat al participanţilor, cum ar fi transmiterea instrucţiunilor în anumite intervale orare.
20
Studiu de caz: Evoluţia sistemului SaFIR
Aspecte generaleSistemele de depozitare şi decontare pentru instrumente financiare sunt componente
de importanţă majoră ale infrastructurii pieţelor financiare. Pentru banca centrală,
importanţa sistemului de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu instrumente
financiare (SaFIR), rezidă în interacţiunea pe care acesta o are cu sistemele de plăţi,
precum şi în rolul pe care aceste instrumente îl deţin în cadrul operaţiunilor de
politică monetară.
Participanţi la sistemul SaFIRLa sfârşitul anului 2011, în sistemul SaFIR erau înregistraţi ca participanţi un număr
de 36 de instituţii financiare, dintre care 12 intermediari primari, 12 intermediari
secundari şi 12 non-intermediari.
La sfâritul anului 2010, în sistemul SaFIR erau înregistrate ca participanţi 37 de
instituţii financiare, dintre care 12 intermediari primari, 13 intermediari secundari şi
12 non-intermediari.
Valoarea nominală a emisiunilor în circulaţieÎn anul 2011, valoarea nominală totală a emisiunilor de titluri de stat denominate în
lei, depozitate în sistemul SaFIR, a crescut faţă de sfârşitul anului 2010, ca urmare a
revitalizării pieţei primare a titlurilor de stat şi a plasării de noi emisiuni benchmark,
dar şi a redeschiderii emisiunilor benchmark afl ate în circulaţie.
21
Valoarea nominală totală a emisiunilor de titluri de stat denominate în lei aflate în
circulaţie la sfârşitul anului 2011 a fost de 68 523,50 milioane lei, înregistrându-se
o creştere de aproximativ 33 la sută faţă de finele anului 2010, în timp ce valoarea
nominală totală a emisiunilor de titluri de stat denominate în euro a fost de 3 962,15
milioane euro, mai mare cu circa 3,35 la sută faţă de sfârşitul anului 2010.
În anul 2010, valoarea nominală totală a emisiunilor de titluri de stat denominate în
lei, depozitate în sistemul SaFIR, a crescut faţă de sfârşitul anului 2009, ca urmare a
revitalizării pieţei primare a titlurilor de stat şi plasării de noi emisiuni benchmark,
dar şi a redeschiderii emisiunilor benchmark aflate în circulaţie.
Valoarea nominală a titlurilor de stat aflate în circulaţie la sfârşitul anului 2010 a fost
de 51 649,64 milioane lei, înregistrându-se o creştere de aproximativ 43 % faţă
de sfârşitul anului 2009. De asemenea, în anul 2010 a fost lansată o emisiune de obligaţiuni de
stat cu cupon fix şi o emisiune de certificate de trezorerie cu discount denominate în euro, în
valoare nominală totală de 2 592,7 milioane euro.
Operaţiuni decontate în sistemul SaFIRSistemul SaFIR procesează operaţiuni derulate de participanţi în relaţia cu emitentul
(decontarea rezultatelor pieţei primare, plăţi de dobândă şi/sau cupon, răscumpărări
parţiale/opţionale/totale) şi operaţiuni derulate de participanţi pe piaţa secundară
(tranzacţii de vânzare/cumpărare, contracte de garanţie fi nanciară, operaţiuni repo,
transferuri de portofoliu).
În graficele următoare sunt ilustrate numărul şi valoarea tranzacţiilor de vânzare-
cumpărare, inclusiv operaţiunile reversibile:22
În anul 2011, din totalul transferurilor realizate, 97,11 la sută
reprezintă transferuri
DvP (livrare contra plată), fiind incluse operaţiunile dintre instituţiile de credit
şi
clienţii proprii, iar 2,89 la sută sunt transferuri FoP (livrare fără plată),
acestea din urmă reprezentând operaţiuni de transfer de portofoliu.
Din totalul transferurilor realizate în anul 2010, 52,76 % reprezintă
transferuri
DvP (livrare contra plată), iar 47,24 % reprezintă transferuri FoP (fără plată),
acestea din urmă fiind operaţiuni realizate între instituţiile de credit şi clienţi
proprii.
23
În ceea ce priveşte transferurile de titluri de stat la Depozitarul Central S.A. prin
intermediul conexiunii directe dintre sistemele SaFIR şi RoClear, în anul 2011 au
fost înregistrate 175 transferuri fără plată între aceste sisteme. În anul 2010
a fost înregistrat un număr de 351 transferuri fără plată între cele două sisteme.
Interacţiune în timp real cu sistemele de plăţi de mică şi mare valoareSistemul SaFIR asigură gestionarea garanţiilor constituite în vederea garantării
decontării poziţiilor nete ale participanţilor la sistemele de plăţi cu decontare pe bază
netă, nivelul acestora în anul 2010 şi 2011 fiind ilustrat în graficul următor.
24
25
2011
2010
Facilităţi pentru managementul lichidităţiiÎn scopul fl uidizării decontărilor prin sistemul ReGIS, banca centrală acordă
participanţilor facilităţi de lichiditate pe parcursul zilei. Lichiditatea necesară poate fi
obţinută de către instituţiile de credit participante la sistemul SaFIR prin intermediul
operaţiunilor repo intraday derulate cu active eligibile pentru astfel de operaţiuni.
În anul 2011, participanţii au apelat la această facilitate, derulând un număr de
208 operaţiuni, în valoare totală de 24 879,96 milioane lei.
În anul 2010 participanţii au apelat la această facilitate de furnizare de lichiditate
intraday, derulându-se 59 de operaţiuni în valoare totală de 9 422,45 milioane lei.
Disponibilitatea sistemuluiÎn anul 2011, sistemul SaFIR a înregistrat o disponibilitate de 99,99 la sută, care
se încadrează în limita de toleranţă admisă de Banca Naţională a României pentru
nivelul de calitate a serviciilor.
Dezvoltări ale sistemului în anul 2011În vederea asigurării condiţiilor tehnice pentru acceptarea obligaţiunilor de stat
denominate în euro (eurobonduri) emise de Ministerul Finanţelor Publice pe pieţele
externe şi a obligaţiunilor emise în lei de instituţiile fi nanciare internaţionale,
ambele depozitate în sistemul Euroclear, ca active eligibile pentru operaţiunile cu
banca centrală, Banca Naţională a României a implementat o conexiune directă
între sistemul SaFIR şi sistemul depozitarului central internaţional Euroclear, care a
devenit operaţională la data de 3 octombrie 2011.
Prin intermediul acestei conexiuni pot fi transferate în sistemul SaFIR (prin
operaţiuni tip livrare fără plată – FoP) şi deţinerile de instrumente fi nanciare eligibile
ale instituţiilor de credit participante la sistemul SaFIR şi care au cont deschis doar
în sistemul depozitarului central internaţional Clearstream.
26
Totodată, prin intermediul conexiunii punte existente între sistemele Euroclear şi
Clearstream, titlurile de stat subdepozitate în sistemele Euroclear şi Clearstream
pot fi transferate între aceste sisteme în mod similar tuturor activelor depozitate în
respectivele sisteme. Astfel de transferuri se decontează pe o bază brută (respectiv
bucată cu bucată) prin intermediul conexiunii punte, ulterior fi ind actualizate, pe
bază netă, poziţiile băncilor custode din România. Astfel, participanţii la sistemul
SaFIR au posibilitatea realizării de transferuri FoP între conturile de clienţi din
SaFIR ale băncilor-custode pentru Euroclear şi Clearstream.
Proiecte în derularea) Eligibilitatea obligaţiunilor emise de instituţii financiare internaţionale
În decursul anului 2011, Banca Naţională a României a continuat proiectul privind
implementarea procedurilor şi a infrastructurii necesare pentru utilizarea obligaţiunilor
în lei emise de instituţiile fi nanciare internaţionale în operaţiunile cu banca centrală.
Soluţia agreată de Banca Naţională a României împreună cu instituţiile pieţei de
capitaldin România (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Depozitarul Central S.A.,
Bursa de Valori Bucureşti) a fost aceea de realizare a unei conexiuni directe între
sistemele SaFIR şi RoClear (sistem administrat de Depozitarul Central S.A.), prin
deschiderea unui cont de instrumente financiare pentru banca centrală în sistemul
RoClear. Se preconizează ca această conexiune să devină operaţională în anul 2012.
b) Interconectarea cu depozitari centrali internaţionali
În cadrul demersurilor întreprinse în scopul îmbunătăţirii procesului de administrare
a datoriei publice şi în vederea creşterii interesului investitorilor străini pentru piaţa
titlurilor de stat din România, Banca Naţională a României, în calitate de administrator
al sistemului SaFIR, a iniţiat o serie de discuţii cu depozitarul central internaţional
Clearstream pentru dezvoltarea unei conexiuni directe între cele două sisteme, prin27
deschiderea unui cont al Clearstream în sistemul SaFIR, lansarea acestei conexiuni
fiind prevăzută pentru anul 2012.
Prin intermediul acestei conexiuni se facilitează accesul potenţialilor investitori
instituţionali nerezidenţi la piaţa secundară a titlurilor de stat din România, aceştia
putând dobândi şi deţine titluri de stat pe baza relaţiilor contractuale pe care le au
în prezent cu Clearstream, fără a fi necesară existenţa unei relaţii contractuale cu un
custode local.
28
Concluzie
Odată cu introducerea cărţii de credit şi a echipamentelor necesare transferului electronic de
fonduri se apreciază că băncile au intrat într-o nouă eră tehnologică. Noile funcţionalităţi au adus
satisfacţii sporite pentru clienţi şi creşterea eficienţei activităţii bancare. Sistemul electronic de transfer
al fondurilor aduce o amplă creştere a nivelului de servire a clienţilor.
Clienţii, de orice categorie, fie firme, fie persoane, titulari de conturi sunt eliberaţi de stresul
„orelor de ghişeu”, de o inflexibilă severitate, care impunea programe considerate incomode pentru
mulţi dintre clienţi.
29
Bibliografie
Basno C., Dardac N., “Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
Basno C., Dardac N., Floricel N., “Monedă. Credit. Bănci”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001;
Olteanu A., Drăgoi E. V., “Monedă-Credit”, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2006;
Drăgoi E. V., “ Instrumente de plată şi circuite de plăţi. Compensaţia”, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti, 2010.
Surse internet:
www.bnr.ro
30