SISTEMATIZAREA INFORMATIILOR OBTINUTE PRIN ANAMNEZA SI HETEROANAMNEZA

Prin anamnezǎ şi heteroanamnezǎ este important sǎ obţinem informaţii referitoare la urmǎtoarele apecte:

1. Datele personale ale pacientului:

Este important sǎ-l identificǎm pe pacient, sǎ-i stabilim identitatea şi coordonatele existenţiale: nume, prenume, vârstǎ, domiciliu, stare civilǎ, profesie, loc de muncǎ etc.

2.Motivele şi caracterul (felul) internǎrii:În cazul pacienţilor psihotici, la care lipseşte conştiinţa bolii psihice, motivele

internǎrii le aflǎm prin heteroanamnezǎ, de la persoanele din anturajul bolnavului.

Caracterul, felul, modalitatea prin care cineva a fost internat poate avea o importanţǎ în ce priveşte orientarea diagnosticǎ. Astfel, o internare nevoluntarǎ, pacientul fiind adus la spital de cǎtre alte persoane, pledeazǎ mai probabil pentru o patologie psihoticǎ în timp ce o internare prin planificare, din iniţiativa pacientului, pledeazǎ pentru o patologie nonpsihoticǎ.

3. Antecedentele heredo-colateraleInformaţiile privind aceste aspecte sunt de o mare importanţǎ întrucât, se ştie cǎ, cel

puţin în cazul unor tulburǎri psihotice cum ar fi schizofrenia şi tulburarea bipolarǎ, existǎ o încǎrcǎturǎ geneticǎ. Despre o posibilǎ vulnerabilitate geneticǎ se discutǎ şi în cazul alcoolismului (se ştie cǎ existǎ familii de alcoolici ).

4. Antecedentele personale patologice:

Este foarte important sǎ obţinem informaţii referitor la aceste aspecte, cel puţin din douǎ motive:

- bolnavul poate prezenta afecţiuni somatice în paralel cu boala psihicǎ (comorbiditǎţi) care trebuie cunoscute şi tratate.

- uneori, afecţiuni somatice preexistente (boli endicrine, neurologice, hematologice, infecţioase, patologia internǎ etc.) pot sta la originea tulburǎrii psihice. De asemenea unele tratamente efectuate pentru boli somatice pot genera tulburǎri psihice (preparatele rezerpinice, derivaţii cortizonici etc.).

5. Consumul de toxice:Informaţiile în aceastǎ privinţǎ sunt, de asemenea, foarte importante. Pentru patologia

psihiatricǎ este mai puţin semnificativ câtǎ cafea consumǎ pacientul sau cât fumeazǎ el, cu toate cǎ şi aceste aspecte pot avea valoarea lor diagnosticǎ., o importanţǎ mult mai mare o au informaţiile privitoare la consumul excesiv de alcool, tranchilizante, barbiturice, codeinǎ fosforicǎ, opiacee, diferite analgezice, substanţe cu proprietǎţi

psihistimulatoare, antiparkinsoniene, substanţe psihodisleptice. Toate aceste substanţe pot induce fenomene psihopatologice (inclusiv episoade psihotice) în cadrul unor stǎri de intoxicaţie acutǎ, consum abuziv, sevraj etc.

6. Scurta biografie a persoanei:

Acest aspect este puţin s-au deloc important în medicina somaticǎ. Spre deosebire de aceasta, în patologia psihiatricǎ valoarea lui este deosebit de mare, întrucât, dupǎ cum se ştie, injurii cerebrale şi mai ales traume emoţionale suferite în copilǎrie pot genera patologie psihiatricǎ la vârsta adultǎ. Este important sǎ culegem informaţii care se referǎ la vârste cât mai timpurii, dacǎ este posibil chiar de la naştere sau înainte (naştere normalǎ sau distocicǎ, scorul Apgar la naştere, utilizarea de medicamente în timpul sarcinii de cǎtre mamǎ etc.). Sunt importante informaţiile referitoare la dezvoltarea psihomotorie a copilului în mica copilǎrie (la ce vârstǎ a început sǎ meargǎ, la ce vârstǎ a început sǎ vorbeascǎ etc.) şi ulterior (comportament şi randament intelectual în grǎdiniţǎ, şcoala etc), comportament, randament şi integrare la viaţa adultǎ, psihotraume suferite în copilǎrie (conflicte între pǎrinţi, divorţuri, pierderea unuia sau ambilor pǎrinţi, crescut de alte persoane decǎt pǎrinţii, adopţie, crescut în instituţii speciale, abuzuri fizice etc.) Intereseazǎ şi coordonatele existenţiale actuale: stare civilǎ, armonia sau dizarmonia în viaţa de familie şi de cuplu, locuinţa, sursa de venit, psihotraume mai recente etc.

7. Istoricul bolii:Când a debutat boala, modul de debut, simptomatologia la debut, contextul de viaţǎ în

care a debutat, posibila legǎturǎ cu factori psihotraumatizanţi recenţi sau injurii cerebrale recente, consulturi psihiatrice sau internǎri la debut, diagnostice, tratamente urmate, rezultate. Internǎri ulterioare, diagnostice, tratamente, rezultate. Ultima internare, diagnostic, tratament, consecvenţa în urmarea tratamentului. Motivele actuale care îl fac sǎ apeleze (sau sǎ fie adus) la medicul psihiatru.