singura poveste - julian barnes - libris.ro poveste...gina la londra gi si parchezi aproape oriunde....
TRANSCRIPT
Juunn Bnnrues s-a n6scutin Leicester, Anglia, in 1946. A studiat la
City of London School intre 1957 1i 1964, apoi la Magdalen
College, Oxford, absolvind (cu onoruri) in 1968 seclia de limbi
moderne. Dup6 ?ncheierea studiilor, a lucrat ca lexicograf pentru
Oxford English Dictionary timp de trei ani. Din 1977, a devenit
redactor literar gi a semnat recenzii in New Statesmen gi New
Review. lntre 1979 gi 1986 a realizat cronici de televiziune, mai
int6i pentru New Statesman 9i apoi pentru Observer. Opera lui
Julian Barnes numdr6 peste cincisprezece volume de prozi gi ese-
uri, cariera sa literar6 fiind incununatd de numeroase premii gi
distinclii: Somerset Maugham Award pentru Metroland (1981),
Geoffrey Faber Memorial Prize (1985), Prix M6dicis pentru
Papagalul lui Flaubert (1986), E.M. Forster Award (decernat de
American Academy and lnstitute of Arts and Letters, 1986),
Gutenberg Prize (1987), Grinzane Cavour Prize (1988), Prix Femina
pentru lrors (1992). A fost de trei ori finalist la Booker Prize: ?n
1984 pentru Papagalul lui Flaubert, in 1998 pentru 4 nglia, Anglia
;i in 2005 penlru Arthur & George. Statul francez i-a acordat in
1988 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, in 1995 a fostnumit Officier de l'Ordre des Arts et des Lettres, iar in 2004 a
primit titlul de Commandeur de I'Ordre des Arts et des Lettres. De
asemenea, in 1993 Fundalia FVS i-a acordat Shakespeare Prize,
iarin2004 a fost recompensat cu Premiul Statului Austriac pentru
Literatura EuropeanS: ln prezent locuiegte la Londra. ln 2011, i-a
fost decernat Man Booker Prize pentru romanul Sentimentul unui
s/6r5lt (Editura Nemira, 2017). Dintre celelalte volume ale sale, la
Nemira au mai apirut: Nimicul de temut, O istorie a lumii in 10 lz
capitole, Zgomotul timpului.
CIz7*-ls.1l'*eTrl?,*
?tvdt-*wTraducere din limba englezd
Raou PaRascHwrscu
NEMIRA
Cuprins
Ai prefera si iubegti mai mult qi sI suferi mai mult
sau si iubeqti rnai pujin gi str suferi mai,putinl Cred ci;
pAne la urmi, aceasta e singura tntrebare adevlratl.
Poli sI argurnentezi - pe buni dreptate - cd nu este
o intrebare devdxxd.Fiindci rlu avem de ales. Daci am
avea, atunci ar exista 9i intre'barea. Cum nu avem, ea nu
existr. Cine poate controla cAt de mult iubeqte? Dacl
poli s-o controlezi, atunci nu e iubire. Nu gtiu cum
altfel ai putea si-i spui,, dar iubire nu.
Cei mai mulli dintre noi au de'spus o singurl po-
veste. Asta nu inseamnd ci ni se tntAmpli un singur
lucru in viali - se petrec nenumirate intimpleri, pe care
le transformem ln nenumdrate po'rrcgti. tnsi una ninguri
conteazd cu adevirat, pe una singurl meriti pAne la
urmx s-o spui. Ceea ce urmeazd e povestea rnea.
Dar iatd. gi prima problemi. Dactr asta e singura ta
poveste inseamnd"cdaispus.o'gi ai tot sptrs-o cel rnai des,
deqi ai flcut-o = ca tn cazul de fal[ - numai pentru tine.
De aici 9i inrebarea urmltoare: oare repovestirile astea
SINGURA POVESTE //
te aduc din ce in ce mai aproape sau te indepdrteazd" dince in ce mai mult de cele intAmplate? Nu prea qtiu. Unmod de-a verifica ar fi dacd, pe mdsurd ce rrec anii, iegi
mai bine sau mai riu din poveste. Daci iegi mai riu, s-ar
putea si insemne ci egti mai sincer. ExistI, pe de altiparte, pericolul si devii antieroic cAnd privegti in urmd:
faptul cd, te ardgi intr-o lumind mai proastd decAt cea
reald poate fi o formi de lauda de sine. Aga cd va trebui
sd fiu foarte atent. Me rog, cu timpul, am invlgat s-o fac.
Sunt la fel de grijuliu acum pe cAt eram de neglijentatunci. Sau poate c-am vrut si spun nepisitor. E cu
putinti ca un cuvAnt si' arba doui antonime?
Perioada, locul, mediul social? Nu gtiu cAt de impor-
tante sunt in povegtile despre iubire. Poate in zilele de
demult, la clasici, unde se duc batalii intre iubire gi da-
torie, intre iubire gi religie, intre iubire gi familie, intreiubire gi stat. Asta nu seamind cu pove$rile de-atunci.
Dar, dacd insistali, fie. Perioada: cu peste cincizeci de
ani in urm5. Locul: laaproape doudzeci qi cinci de kilo-metri sud de Londra. Mediul social: o zond, de oameni
cdpdtuili,cum li se spunea - nu c-ag fi cunoscut vreunulin toji anii mei acolo. Case firi pereli comuni, unele pe
jumdtate din lemn, altele cu acoperig de flgle. Gardurivii de lemn-cAinesc, leandru gi fag. Drumuri cu ganjuri
de scurgere incd neingreunate de linii galbene gi parcdri de
regedinli. Era pe vremea cAnd puteai si te duci cu ma-
gina la Londra gi si parchezi aproape oriunde. Zonanoastri de periferie era cunoscuti sub simpatica denu-
mire de ,,Satul" gi nu-i exclus ca tocmai asta sd fi fost cu
cAteva decenii mai devreme. Acum ea avea o gari din
care divergi berbali in costum se duceau la Londra de
luni pAna vineri, iar unii mai stdteau o jumdtate de zi gi
sAmbita. Aveam o statie de autobuz a Liniei Yerzi, otrecere de pietoni cu semnalizatoare Belisha, un oficiu
pogtal, o biserici numiti, fdre originalitate, St Michael,
o cArciumi, un magazin universal, o farmacie, o frizeriegi o benzindrie unde-1i puteai duce magina gi pentru
reparagli elementare. Dimineala atzeai vaietul electric
al furgonetelor cu lactate - aveaide ales intre Express gi
United Dairies; seara gi in weekend (dar niciodati du-
minicl dimineaqa) aveaiparte de ztmzerrl maginilor de
tuns iarba cu benzinS.
Pe terenul amenajat din Sat se juca crichet gelegios
gi incompetent; existau, de asemenea, un teren de golf gi
un club de tenis. larba era indeajuns de nisipoasd ca sile placd gridinarilor i zgvra londonezi nu betea atir de
departe. Nu de mult se deschisese tn magazin cu speci-
aliteqi, pe care unii tl considerau subversiv dincauzd.cFt
oferea produse de pe continent:brinzeturi afumate ;icirnaginoduroqi, care atirnau ca niqte pule de migar tn
ambalajul din plasi. tnsi sogiile mai tinere din Sat tnce-
peau si gdteasci mai aventuros, iar soqii lor erau tn ge-
neral de acord. Dintre cele doul posturi TV disponibile,
BBC era mai urmirit decAt ITV, iar alcool se bea ingeneral doar tn weekend. Farmacistul vindea plasturi
pentru veruci qi gampon uscat in sticluge cu pulveriza-
tor, dar nu qi anticoncepfionale la magazinul universal
se vindea soporifica publi calie locald Adoertiser & Gazzete,
insi nici mdcar cea mai cuminte revisti pentru femei.
Pentru articole de uz sexual, trebuia sI te duci la Londra.
Jurrex BlRrues SINGURA POVESTE
Nimic din toate astea nu m-a deranjat in cea mai mare
parte atimpului petrecut acolo.
Bun, m-am achitat de indatoririle de agent imobiliar
(exista qi aqa ceva la vreo gaisprezece kilometri distanle).
$i incl un lucru: sI nu ml-ntrebali de vreme! Nu prea
mi-aduc aminte ce fel de vreme am avut in via1i. E ade-
vdrat, qin minte cum soarele incins stimula pofta de sex,
cum ninsorile neagteptate incAntau gi cum zilele reci gi
umede declangau acele simptome timpurii care au dus
in cele din urml la operaqii de inlocuire a ambelor gol-
duri. Dar nimic semnificativ din viala mea nu s-a tntAm-
plat intr-un anumit tip de vreme qi cu atAt mai pufn din
cauzalui. Aga cd, dacd nu vi sup5rali, meteorologia n-o
sd joace niciun rol in povestea mea. Degi sunteli liber si
deduceli cd, dacdml gisili jucAnd tenis de cAmp, nici nu
ploua gi nici nu ningea.
Clubul de tenis: cine-ar fi crentt cd avea sd inceapi
acolo? CrescAnd, am inceput si privesc locul ca pe o
simpla filiah in aer liber a Tinerilor Conservatori.
Aveam racheti gi jucasem pu1in, la fel cum gtiam si
arunc mingea de crichet cu efect gi mi remarcasem ca
un portar de fotbal in general de nidejde, deqi cu unele
momente de nebunie. Eram competitiv la sport, fere se
am cu adevirat talent.
La sfArgitul primului an la universitate, am stat acasl
trei luni, vizibil plictisit qi fara sd md simt vinovat.
Celoi care au aceeaqi vArstd astdzile va veni greu si-gi
imagineze clt de anevoioasd era comunicarea pe-atunci.
Majoritatea prietenilor mei erau la mama naibii
JurtaN Benwns/4 SINGURA POVESTE /5
gi - printr-o dispozilie pirinteasci neexprimatd caatare,
dar limpede - folosirea telefonului era descurajarl. Oscrisoare 9i apoi scrisoarea de rispuns. Totul se fdcea
incet gi in singuritate.
Mama, sperAnd poate ci o sI cunosc o blondi dra-
gu!e, pe nume Christine, sau o bruneti cu pdr ondulat,
pe nume Virginia - tn orice caz, o f.atd cu tendinle con-
servatoare solide, chiar dacd, nu foarte pronunlate -, a
sugerat cd n-ar fi riu sd mi inscriu la clubul de tenis.
Chiar era dispusi si md finanteze. Am rAs in gAnd de
motivul ei: singurul lucru pe care $tiam cl nu aveam si-lfac cu viala mea era si mi stabilesc la periferie, cu osopie gisiti la tenis qi cu 2,4 copii pe care sd-i vid cum
iqi aleg perechea tot la clubul de tenis gi aga mai deparre,
intr-o anfilad; de oglinzi cu ecou, spre un viitor nesfAr-
git de lemn-cAinesc gi oleandri. CAnd am acceptatoferta
mamei, am fecut-o doar in rAs.
M-am dus gi am fost invitat ,si md bag la joc". Eraun test in care aveau sn-mi fie examinate discret, cu
buna-cuviinle tipic englezeasci, nu doar jocul de tenis,
ci gi comportamentul general gi adecvarea sociali. DacInu aritam lucruri rele, se subingelegeau lucruri bune -a$a mergea treaba. Mama s-a asigurat ci aveam echipa-
mentul curat gi cd dungile de la pantalonii scu4i nu erau
doar evidente, ci gi paralele; la rAndul meu, mi-am amin-
tit ce nu aveam voie sI injur, si rAgAi gi sd mi bigesc pe
teren. Jucam din incheieturi, optimist gi in mare parte
autodidact; jucam exact cum s-ar fi agteptat ceilalli, re-
nunfand la sarcasmele care-mi pltrceau atAt de mult 9i
netrimigAnd niciodati mingea spre corpul adversarului.
Serviciu, venire la fileu, voleu, al doilea voleu, scurti
din drop 9i lob, avAnd grija sa-mi arit imediat aprecierea
{a1F, de adversar - ,,Excelent!" - gi ingrijorarea cuveniti
pentru partener -,,A mea!". Eram modest dupi o loviturd reugitd, mr bucuram in ticere cAnd cAgtigam un
ghem, clitinam din cap cu o mici tristele cAnd ajun-
geam sd pierd un set. Puteam si simulez toate chestiile
alea, aga cd am fost primit ca membru pe timpul verii,
ingrogAnd rAndurile tuturor acelor Hugo gi Caroline tot
cursul anului.
Primilor le plecea sd-mi spuntr ci eu am ridicat
IQ-ul mediu al clubului, scizAndu-i in acelaqi timp me-
dia de vArstd; unul a linut morjig si-mi zici Isteieanu
qi Herr Professor, cu o aluzie subtila la faptul cd' f.l'crt'
sem un an la Universitatea din Sussex. Carolinele erau
destul de prietenoase, dar precaute; gtiau foarte bine
ce le trecea prin cap respectivilor Hugo. CAnd md gd-
seam in mijlocul acestui trib, simleam ci mi se ofilegte
spiritul de competilie inniscut. tn."r."- sd-mi plasez
cele mai bune lovituri, dar victoriile nu md ficeau mai
simpatic. Ajunsesem sd recurg chiar qi la autopicileli.
Dacd o minge cddea la cigiva centimetri dincolo de
tugi, ii fdceam semnul victoriei cu degetul mare adver-
sarei gi-i strigam ,,Perfect!" La fel, un serviciu care tri-mitea mingea un pic afari producea din parte-mi o
aprobare lentd din cap gi o deplasare spre careul de
alituri, ca sI primesc urmdtorul serviciu. ,Ca lumea,
Paul ista", l-am arzit o dati pe un Hugo recunoscAnd
de fagF, cu un altul. CAnd le strAngeam mAna dupl oinfrAngere, le leudam cu bunr gtiinld o lovituri sau
alta. ,,Ai un serviciu pe rever trisnet - m-a chinuit, nu
/6 JurraN BanNrs SINGURA POVESTE /7
glumi", recuno$team candid. Eram acolo de doar doud
luni gi nu voiam sI mi cunoasci.
Cam dupi trei siptimAni in care am fost membruprovizoriu, a avut loc un turneu de dublu mixt, cu pre-
mii alese ,din ciciuli". Perechile au fosr stabilite printragere la sorgi. fin minte ci mai tirziu mi-am spus:
so4i e pluralul lui ,,soarti" ) care e totuna cu ,,destin",nu? Am flcut pereche cu doamna Susan Macleod, care
evident ci nu provenea din rAndul Carolinelor. Ampresupus cd avea patruzeci gi ceva de ani gi igi legase
pirul la spate cu o bande, dezviluindu-gi urechile pe
care nu le-am remarcat la momentul acela. O rochie de
tenis albd, cu tiv verde gi un qir de nasturi verziin fa1d,.
Era aproape de indllimea mea, adicd 1,75, poate cu doitrei centimetri in minus.
- Pe ce parte preferi? a tntrebat.
- Parte?
-Dreapta sau reverul?
- Iartl-mi. Nu conteazi.
- Atunci, incepi tu pe dreapta.
Primul nostnr meci * se juca un singur set eliminato-
riu - a fost impotriva unui Hugo mai corpolent qi a unei
Caroline mai dolofane. Am fugit cAt m-au linur picioa-
rele, crezind ci rolul meu era si returnez majoritatea
mingilor; iar la inceput, cAnd ajungeam la fileu, md in-torceam pe jumitate ca si vid cum mi se descurca par-
tenera, dacd reutrnamingea gi in ce fel. tnsa mingea era
returnati mereu, cu lovituri sigure, de pe linia de fund,
aEa cI am incetat sI md tntorc, m-am relaxatgi chiar am
simjit cI vreau si cAqtigim. Ceea ce am gi fecut, cu 6-2.
Dupd ce ne-am a;ezat cu cAte-un pahar cu api de orz
cu lemAie, am zis:
- Mersi ci m-api scos.
Mi referisem la desele ocazii cAnd ma impleticisem
pAnd la fileu ca sd joc la interceplie, ratAnd insi mingea
gi derutAnd-o pe doamna Macleod.
- Se spune ,,Bine jucat, colega!".
Avea ochi albagtri-cenugii qi un zAmbet calm.
- $i incearcd si nu serve$ti chiar din centru.
Deschide-qi un pic unghiul.
Am dat din cap, acceptand sfatul gi neavAnd impresia
ci mi se ciobise eul, aga cum a$ fi avut, dacl sugestia ar
fi venit de la un Hugo.
- Altceva?
- Punctul cel mai vulnerabil la dublu e intotdeauna
la mijloc.
- Mullumesc, doamni Macleod.
- Susan.
- MI bucur cd nu egti o Caroline, m-am trezit eu
spunAndu-i.
A chicotit, de parc-ar fi gtiut exact ce avusesem inminte. Dar cum ar fi fost cu putin{i?
- Sogul tdu joaci?
- Sogul meu? Domnul P.E.? afdcut ea rAzAnd. Nu.El e cu golful. Mi se pare lipsd de f.airplay si lovepti o
minge care std pe loc. Nu egti de acord?
Rispunsul mi s-a pirut prea bogat in aminunte, a$a
ci m-am mullumit si aprob din cap gi si mormli incet.
Al doilea meci a fost mai greu - cu o pereche ai cireimembri fragmentau intruna jocul ca si poarte mici dis-
culii tactice, de parci s-ar fi pregdtit de cisitorie. La un
/8 Jurr,,rN BanNss /9
rnoment dat, cAnd servea doamna Macleod, am incercatgmecheria ieftind a ghemuirii sub nivelul fileului, aproape
dc linia care desparte careurile de serviciu, tn ideea ciilveam sd-l derutez pe cel care returna. Povestea a mers de
' doui-trei ori, dar pe urmd, la 30-15, m-am ridicat prea re-
pede dupd ce amavntplesnerul serviciului, iar mingea m-a
lovit direct in ceafi. M-am cletinat melodramatic gi m-am
prlbugit in fundul fileului. Caroline 9i Hugo au datfuga,rnimAnd ingrrlorarea, pe cAnd din spatele meu s-au auzitrloar un hohot de rAs qi un "Nu vreji sd repettrm punc-tul?" rostit cu un glas de fetigcand, ceea ce bineinleles cirrdversarii nogtri n-au acceptat. Totugi, am luat cum-ne-
cum setul as,7-5 gi am ajuns in sfenurile de finale.
- Acum o si fie greu, m-a prevenit ea. Campioni re-
gionali. Nu mai sunt ce erav,dar nu-i rost de chilipiruri.
$i n-a fost. Am pierdut clar, cu toate alergetura mea
l'renetici. CAnd incercam sd apir zona centrali, mingea
se ducea in culoarul de dublu; cAnd acopeream colgurile,
o bubuiau in centru. N-am meritat mai mult decAt cele
doud ghemuri pe care le-am luat.
Ne-am a;ezat pe o bancd. gi ne-am pus rachetele inpresele pentru racordaj. Eu aveam un Dunlop Maxply;(ra, un Gray's.
- t-i p"r. rdu ci te-am lesat cu ochii-n soare, am spus.
- Nimeni n-a ldsat pe nimeni cu ochii-n soare.
- S-ar putea ca problema mea si fie naivitate a tacticd.Da, am vorbit cam pretios, insl chiar qi aga am fost
surprins de chicotelile ei.
- Egti un caz.Yatrebui si-gi spun Caseyl.
I DeIa case, care inseamni .caz" in engLezd.
SINGURA POVESTE
Am zAmbit. imi placea ideea de-a fiun caz.
Pe cAnd mergea fiecare pe drumul lui spre duguri,
am intrebat:
- Vrei sd te las undeva? Am maqini.
M-a privit piezig.
- PIi, n-ag vrea si mn lagi niciieri daci n-ai avea ma-
gind. Ar fi contraproductiv.
A spus-o intr-un fel in care pur gi simplu n-am avut
cum si mi simt jignit.
- Dar cum rimAne cu reputatia ta?
- Reputalia mea? am rlspuns. Nu cred ci am aga ceva.
- Vai de mine! in cazulesta,trebuie sl-1i facem rost.
Fiecare tindr ar trebui sd aibi o reputafie.
Consemnat acum, totul pare mult mai semnificativ
decit a fost la momentul respectiv. $i ,nu s-a intAmplat
nimic". Am dus-o pe doamna Macleod cu magina plnelacasa ei din Duckers Lane, ra dat jos, iar eu am plecat acasi,
unde le-am ficut pirinlilor rezumaml dupd-amiezli.
Dublu mixt cu premii din cnciula. Partenerii alegi printragere la so4i.
- Sferturi de finali, Paul, a zis mama. Dac-ag fi gtiut,
ag fi venit sI te vid.Mi-am dat seama ci dsta era probabil ultimul lucru
din istoria lumii pe care mil doream sau pe care aveam
sd mil doresc vreodatd.
Poate ci agi inleles un pic prea repede; qi nu pot sx
vd condamn. Avem tendinla si incadrim orice relalie
noul lntr-o categorie preexistentd. Vedem ce este gene-
ral sau comun; pe cAnd participanlii vnd - simt - doar
JurreN BaRNr,s20 SINGURA POVESTE
ce este individual gi-i privegte. Noi spunem: ce previzi-
bil!; ei spun: ce surprizd! Unul dintre lucrurile pe care
le-am crezut despre Susan gi mine - atunci, dar gi acum,
din nou, dupd' atigia ani - e cd de multe ori nu pdreau
sil existe cursintepentrurelagianoastrS; sau cel putin nu
cuvinte potrivite. Dar poate c6, asta e o iluzie pe care o
au despre ei toli indrigostigii - ci se sustrag xit catego-
rizdrii, cAt qi descrierii.
Mama, bineinqeles, nu rimAnea niciodati in pand
dc cuvinte.
Cum spuneam, am dus-o pe doamna Macleod acasi
qi nu s-a intAmplat nimic. Nici a doua oard; nici a treia.
AtAta doar ci depinde ce inlelegegi prin ,,nimic". Nicio
atingere, niciun sirut, niciun cuvAnt 9i cu atAt mai pulin
<> urzealdsau un plan. tnse exista deja, pe cAnd stdteam
pur qi simplu impreund in maginl, inainte ca ea sd spund
citeva cuvinte in glumi gi sI se tndrepte spre aleea din
[a1a casei, o complicitate lntre noi. Deocam datd nu era,
insist, complicitatea care insemn a fdcutwl vreunui lucru.
Doar o complicitate care pe mine mdfdcea un pic mai
rurult eu, iar pe ea un pic mai mult ea.
Dac-ar fi existat vreo urzeali sau vreun plan, ne-am
fi purtat altfel. Poate cI ne-am fi intAlnit in secret sau
ne-am h deghizat intenliile. Dar eram inocenli; aga cilm fost luat cu totul pe nepregdtite cAnd, in timpul unei
r:ine de o plictiseald crAnceni, mama mi-a spus:
- Am ajuns gi taximetrigti, nu?
Am privit-o consternat. tntotdea.rna mama era cea
care se linea de capul meu. Tata era mai blajin gi mai
pujin dornic si judece. Preferasi lase lucrurile si treacd