SINGELESINGELE

Obiectivele:Obiectivele: Funcţiile fiziologice ale sîngeluiFuncţiile fiziologice ale sîngelui Componenţa chimică a sîngelui (noţiuni generale).Componenţa chimică a sîngelui (noţiuni generale). Compoziţia chimică a eritrocitelor: hemoglobina, enzimele, Compoziţia chimică a eritrocitelor: hemoglobina, enzimele,

componentele organice nehemoglobinice şi componentele componentele organice nehemoglobinice şi componentele minerale.minerale.

Metabolismul eritrocitului matur, caracteristicele particulare:Metabolismul eritrocitului matur, caracteristicele particulare: glicoliza şi ciclul fosfogliceratului. Reglarea acestor căi glicoliza şi ciclul fosfogliceratului. Reglarea acestor căi

metabolice. Semnificaţia biologică a 2,3-difosfogliceratului.metabolice. Semnificaţia biologică a 2,3-difosfogliceratului. calea ciclului pentozofosfat.calea ciclului pentozofosfat. particularităţile metabolismului energetic. Sinteza ATP.particularităţile metabolismului energetic. Sinteza ATP. utilizarea O2 în eritrocite.utilizarea O2 în eritrocite. Compoziţia chimică şi particularităţile metabolice a Compoziţia chimică şi particularităţile metabolice a

populaţiei leucocitare din sîngele periferic. Afecţiunile populaţiei leucocitare din sîngele periferic. Afecţiunile ereditare ale leucocitului.ereditare ale leucocitului.

Compoziţia chimică, particularităţile metabolice şi funcţiile Compoziţia chimică, particularităţile metabolice şi funcţiile trombocitelor. Patologia biochimică a trombocitului.trombocitelor. Patologia biochimică a trombocitului.

Sângele Sângele

Sângele – ţesut lichid heterogen, ce Sângele – ţesut lichid heterogen, ce asigură conexiunea umorală a ţesuturilor asigură conexiunea umorală a ţesuturilor şi organelor.şi organelor.

Cantitatea totală a sângelui din organism Cantitatea totală a sângelui din organism constituie constituie volumul sanguin volumul sanguin totaltotal,, care la un om adult este de 4,5 - care la un om adult este de 4,5 -5 l.5 l.

reprezintă 5-7,5% din greutatea corpuluireprezintă 5-7,5% din greutatea corpului 2/3 – circulă prin patul vascular, 1/3 –2/3 – circulă prin patul vascular, 1/3 –

depozitat (splină, ficat şi alte organe)depozitat (splină, ficat şi alte organe)

1.1. Scăderea V plasmatic – Scăderea V plasmatic – hipovolemiehipovolemie (în sindromul nefrotic, şocul (în sindromul nefrotic, şocul traumatic şi posthemoragic, arsuri traumatic şi posthemoragic, arsuri extinse, deshidratări profunde: extinse, deshidratări profunde: vomă, diaree).vomă, diaree).

Creşterile V plasmatic – Creşterile V plasmatic – hipervolemie hipervolemie (se atestă în retenţii hidrosaline, (se atestă în retenţii hidrosaline, inclusiv în graviditate; inclusiv în graviditate; posttransfuzional).posttransfuzional).

Componenţa:Componenţa: Se compune din 2 faze:Se compune din 2 faze: lichidă lichidă –– plasma plasma – 55%-60% ( soluţie – 55%-60% ( soluţie

apoasă de protide şi săruri minerale), apoasă de protide şi săruri minerale), PH= 7,35.PH= 7,35.

solidă – reprezentată de solidă – reprezentată de elementele figurateelementele figurate – 40-45% – 40-45% (eritrocite, leucocite, trombocite)(eritrocite, leucocite, trombocite)

Sângele(100%)Sângele(100%)

Plasma(55%)Plasma(55%) Elementele figurate(45%):1. eritrocite, 2. leucocite3. trombocite

Elementele figurate(45%):1. eritrocite, 2. leucocite3. trombociteApă(91-95%)Apă(91-95%) Reziduul uscat (5-

9%)Reziduul uscat (5-

9%)

Subst. minerale

1. Anionii 2. Cationii

Subst. minerale

1. Anionii 2. Cationii

Substante organiceSubstante organice

Azotate1. Enzime2. Proteine3. Neproteice

Azotate1. Enzime2. Proteine3. Neproteice

Neazotate1. Glucide2. Lipide3. Acizi

organici

Neazotate1. Glucide2. Lipide3. Acizi

organici

Plasma:Plasma:

1. 91-95% H2O1. 91-95% H2O 2. 5-9% - reziduu uscat: 2. 5-9% - reziduu uscat:

- Substanţe minerale (anioni şi cationi)- Substanţe minerale (anioni şi cationi)

- Substanţe organice:- Substanţe organice:

a) azotate (enzime, proteine, a) azotate (enzime, proteine, neproteice)neproteice)

b) neazotate (glucide, lipide, a. organici)b) neazotate (glucide, lipide, a. organici)

HematocritulHematocritul – raportul elementelor figurate la – raportul elementelor figurate la volumul total de sânge:volumul total de sânge:

la femei - 41-43%. la femei - 41-43%. la bărbaţi - 44-48%, la bărbaţi - 44-48%, la noi născuţi hematocritul este cu 10% mai la noi născuţi hematocritul este cu 10% mai

mare, la sugari cu 7% mai mic.mare, la sugari cu 7% mai mic.

Proprietăţile fizico- Proprietăţile fizico- chimicechimice

1.PH sângelui1.PH sângelui –este uşor alcalin, în –este uşor alcalin, în condiţiile fiziologice fiind de 7,35-7,4.condiţiile fiziologice fiind de 7,35-7,4.

Dereglarea pH-ului:Dereglarea pH-ului:

<< 7,3 se numeşte 7,3 se numeşte acidoză acidoză ((pH=7 – comă, 6,8 – pH=7 – comă, 6,8 – moartea)moartea)

>> 7,4 se numeşte 7,4 se numeşte alcaloză alcaloză ((pH=7,8 – comă, 8 – pH=7,8 – comă, 8 – moartea)moartea)

2. 2. greutatea specifică a greutatea specifică a sângeluisângelui, - , - 11,,057-1057-1,,067 la bărbaţi şi 067 la bărbaţi şi 11,,056-1056-1,,061 la femei. 061 la femei.

E dependentă de:E dependentă de:1.1. procentul elementelor figurateprocentul elementelor figurate2.2. cantitatea de Hbcantitatea de Hb3.3. C%C% proteine proteinelorlor în sânge în sânge Greutatea specifică a plasmeiGreutatea specifică a plasmei

(normă – 1(normă – 1,,020255- 1- 1,,030355)) – corelată – corelată direct cu c% proteinelor plasmatice direct cu c% proteinelor plasmatice (variază în stări patologice)(variază în stări patologice)

Greutatea specifică Greutatea specifică a a eritrocitelor este de 1,090eritrocitelor este de 1,090

3. Viscozitatea3. Viscozitatea Sîngele – lichid vîscos, Sîngele – lichid vîscos, viscozitatea sângelui viscozitatea sângelui integral -integral - e de e de 5,05,0

(depinde de proporţia eritrocitelor), (depinde de proporţia eritrocitelor), Viscozitatea totală a sângelui creşte în:Viscozitatea totală a sângelui creşte în:1.1. policitemii şi leucemii (datorită creşterii policitemii şi leucemii (datorită creşterii

numărului elementelor figurate)numărului elementelor figurate)2.2. sferocitoză şi anemie falciformă (graţie sferocitoză şi anemie falciformă (graţie

sporirii rezistenţei eritrocitelor)sporirii rezistenţei eritrocitelor) viscozitatea plasmei e de 1,6-2,1 poisesviscozitatea plasmei e de 1,6-2,1 poises(depinde de c% proteinelor). (depinde de c% proteinelor). Viscozitatea plasmei se majorează în Viscozitatea plasmei se majorează în

hiperproteinemii şi e scăzută în anemii.hiperproteinemii şi e scăzută în anemii.

4. Presiunea osmotică4. Presiunea osmotică PPosmosm a sîngelui = a sîngelui = PPosmosm a plasmei şi e a plasmei şi e

dependentă exclusiv de săruri, 80% din dependentă exclusiv de săruri, 80% din valoarea ei revine NaCl;valoarea ei revine NaCl;

PPosmosm se exprimă în miliosmoli, se exprimă în miliosmoli, PPosmosm a palsmei a palsmei este -290 este -290 mosm (7,6-8,0 Atm)mosm (7,6-8,0 Atm)

↓↓Posm sanguinePosm sanguine duce la pătrunderea H2O în duce la pătrunderea H2O în interiorul eritrocitului – tumifierea şi hemoliza interiorul eritrocitului – tumifierea şi hemoliza luilui

↑↑P osm plasmaticeP osm plasmatice duce la ieşirea H2O din duce la ieşirea H2O din celulă şi retatinarea (zbărcirea) celuleicelulă şi retatinarea (zbărcirea) celulei

5. Presiunea coloid-osmotică5. Presiunea coloid-osmotică – 21-31 – 21-31 mm Hg mm Hg (1/200 parte din valoarea (1/200 parte din valoarea PPosm – osm – 0,02-0,03 0,02-0,03 AtmAtm)), datorită căreia este menţinută , datorită căreia este menţinută faza lichidă a sângelui în patul vascularfaza lichidă a sângelui în patul vascular

este cauzată de proteinele plasmei– este cauzată de proteinele plasmei– 80%-albumine şi 20% de globuline80%-albumine şi 20% de globuline

Micşorarea P oncotice – Micşorarea P oncotice – hipoalbuminemiile renale sau hepatice hipoalbuminemiile renale sau hepatice – edeme (lichidul părăseşte patul – edeme (lichidul părăseşte patul vascular)vascular)

Funcţiile sângelui:Funcţiile sângelui: 2 funcţii 2 funcţii fundamantale:fundamantale:

de transport:de transport: respiratorie, nutritivă, respiratorie, nutritivă, de apărare.de apărare.

reglatoarereglatoare homeostatică:homeostatică: izoionie, izoionie, izotonie, izotermie.izotonie, izotermie.

F-ţia de transportF-ţia de transport F-ţia respiratorie a sângeluiF-ţia respiratorie a sângelui:: transportul transportul

oxigenului de la plămîni la ţesuturi şi CO2 de la oxigenului de la plămîni la ţesuturi şi CO2 de la ţesuturi spre plămîni.ţesuturi spre plămîni.

F-ţia nutritivă:F-ţia nutritivă:1.1. transportul: substanţelor nutritive din tractul transportul: substanţelor nutritive din tractul

digestiv (aminoacizi, acizi graşi, oze, vitamine);digestiv (aminoacizi, acizi graşi, oze, vitamine);2.2. produselor finale ale metabolismului produselor finale ale metabolismului

intermediar (uree, acid uric) pentru eliminarea intermediar (uree, acid uric) pentru eliminarea prin rinichi, plămâni, piele, intestin;prin rinichi, plămâni, piele, intestin;

3.3. hormonilor transferaţi de la glandele endocrine hormonilor transferaţi de la glandele endocrine la ţesuturile ţintă.la ţesuturile ţintă.

F-ţia de apărareF-ţia de apărare – transportul: – transportul:1.1. - proteinelor plasmatice de tipul - proteinelor plasmatice de tipul

imunoglobulinelor (Ig): Ig G, IgM, IgA, IgD, Ig E);imunoglobulinelor (Ig): Ig G, IgM, IgA, IgD, Ig E);2.2. - limfocitelor T şi B- limfocitelor T şi B3.3. - macrofagelor şi limfocitelor.- macrofagelor şi limfocitelor.

F-ţia reglatoare F-ţia reglatoare homeostaticăhomeostatică

Izoionie: Izoionie:

-păstrarea constantă a c% anionilor şi cationilor -păstrarea constantă a c% anionilor şi cationilor (Na+; K+; Ca 2+, Mg 2+, Cl-, H2PO4-, HCO3- )(Na+; K+; Ca 2+, Mg 2+, Cl-, H2PO4-, HCO3- )

- păstrarea EAB şi menţinerea c% ionilor de H+ la - păstrarea EAB şi menţinerea c% ionilor de H+ la PH=7,35.PH=7,35.

Izotonie:Izotonie:

menţinerea la nivel constant a presiunii osmotice a menţinerea la nivel constant a presiunii osmotice a sângelui (proporţională cu compuşii nedisociaţi şi sângelui (proporţională cu compuşii nedisociaţi şi ioni ai electroliţilor). Este corelată cu menţinerea ioni ai electroliţilor). Este corelată cu menţinerea constantă a volumului sanguin sau volemia.constantă a volumului sanguin sau volemia.

Izotermia:Izotermia:

- menţinerea constantă a temperaturii corpului- menţinerea constantă a temperaturii corpului

Elementele figurate ale sângeluiElementele figurate ale sângelui I. EritrociteleI. Eritrocitele 1 ml de sânge conţine 4-6 mln de globule 1 ml de sânge conţine 4-6 mln de globule

roşii.roşii. Sunt celule anucleate (nu posedă Sunt celule anucleate (nu posedă

capacitatea de a sintetiza proteine noi), de capacitatea de a sintetiza proteine noi), de forma unui disc biconcavforma unui disc biconcav

T1/2 a eritrocitelor = 120 zile. T1/2 a eritrocitelor = 120 zile. Eritrocitele se produc în urma Eritrocitele se produc în urma

eritrocitopoiezeieritrocitopoiezei medulare din celula de medulare din celula de origine, sub influenţa eritropoietinei, origine, sub influenţa eritropoietinei, sintetizate în rinichi.sintetizate în rinichi.

Componenţa chimică:Componenţa chimică:

1.1. 65%- 65%- H20 H20 (liberă-70%; legată -30%) (liberă-70%; legată -30%) 2.2. 35% - 35% - substanţe solidesubstanţe solide (Hb-92%; strom- (Hb-92%; strom-

3,3%; alte substanţe -4,7%).3,3%; alte substanţe -4,7%). Componenţi minerali:Componenţi minerali:1.1. K – 125 mEq/L sau 4,8 g/LK – 125 mEq/L sau 4,8 g/L2.2. Na – 20mEq/L sau 0,46 g/LNa – 20mEq/L sau 0,46 g/L3.3. Ca -1,2 mEq/L sau 0,025 g/LCa -1,2 mEq/L sau 0,025 g/L4.4. Cl – 50-60 mEq/L sau 1,8-2,4 g/LCl – 50-60 mEq/L sau 1,8-2,4 g/L5.5. Bicarbonat (HCO3) -15mEq/lBicarbonat (HCO3) -15mEq/l6.6. Fosfaţi anorganici -1,1 mEq/L sau 0,035 Fosfaţi anorganici -1,1 mEq/L sau 0,035

g/L g/L

Componenţa organică: Componenţa organică: 1)1) Hb - 120-150 g/lHb - 120-150 g/l2)2) Proteine nehemoglobinice Proteine nehemoglobinice

Membranare:Membranare: AEP AEP (Anion Exchange Protein) – străbat membrana (Anion Exchange Protein) – străbat membrana

de 10 ori şi asigură schimbul ionilor de Cl şi de 10 ori şi asigură schimbul ionilor de Cl şi bicarbonatbicarbonat

GlicoforineleGlicoforinele – A, B, C – străbat membrana doar o – A, B, C – străbat membrana doar o singură datăsingură dată

Citoscheletul:Citoscheletul: spectrinele, ankirina, adducina, spectrinele, ankirina, adducina, actina, tropomiozina – contribuie la menţinerea actina, tropomiozina – contribuie la menţinerea formei şi flexibilităţii eritrocitareformei şi flexibilităţii eritrocitare

3). 3). Compuşi organici neproteici: urea, glucoza, Compuşi organici neproteici: urea, glucoza, colesterolul liber, glutationul reduscolesterolul liber, glutationul redus

Enzimele: Enzimele:

glicolitice glicolitice (acţiune slabă: hexokinaza, (acţiune slabă: hexokinaza, aldolaza, fosfofructokinaza; aldolaza, fosfofructokinaza; acţiune acţiune puternică: 1,3 bifosfogliceratkinaza puternică: 1,3 bifosfogliceratkinaza piruvatkinaza;piruvatkinaza; LDH); LDH);

2, 3 difosfogliceratmutaza2, 3 difosfogliceratmutaza ciclul Rapoport – ciclul Rapoport –Luiebering –produce 2,3 diP-gliceratulLuiebering –produce 2,3 diP-gliceratul

E şuntului pentozofosfatE şuntului pentozofosfat E ciclului glutationic: glutation peroxidaza, E ciclului glutationic: glutation peroxidaza,

glutation transferaza, glutation reductazaglutation transferaza, glutation reductaza NADH- DH I şi II; NADPH –DH A şi BNADH- DH I şi II; NADPH –DH A şi B – asigură – asigură

reducerea la Hb a cantităţilor mici de metHbreducerea la Hb a cantităţilor mici de metHb Carbanhidrazele A,B, CCarbanhidrazele A,B, C – transportul lui CO2 – transportul lui CO2

în formă de bicarbonaţiîn formă de bicarbonaţi

Trăsăturile caracteristice Trăsăturile caracteristice eritrocitului:eritrocitului:

consum slab de oxigenconsum slab de oxigen absenţa sistemului citocromicabsenţa sistemului citocromic absenţa în cursul maturităţii a E ciclului Krebs absenţa în cursul maturităţii a E ciclului Krebs

(ex: fumarazei, aconitazei, malatDH, (ex: fumarazei, aconitazei, malatDH, izocitratDH)izocitratDH)

degradarea glucozei pe 2 căi:degradarea glucozei pe 2 căi:

1.1. anaerobă -92%,anaerobă -92%,

2.2. şuntului pentozofosfat – 8-11% -acumularea şuntului pentozofosfat – 8-11% -acumularea de NADPH (reducerea glutationului,metHb)de NADPH (reducerea glutationului,metHb)

Acumularea în cantităţi mari a 2,3 Acumularea în cantităţi mari a 2,3 difosfogliceratului (difosfogliceratului (ciclul Rapoport –ciclul Rapoport –Luebering) Luebering) şi glucozei 1,6 difosfatuluişi glucozei 1,6 difosfatului

ciclul Rapoport –ciclul Rapoport –LueberingLuebering

Rolul 2,3 Rolul 2,3 difosfogliceratului:difosfogliceratului:

constituie o rezervă energeticăconstituie o rezervă energetică participă în transportul activ al participă în transportul activ al

cationilor (când glicoliza este inhibată, cationilor (când glicoliza este inhibată, micşorarea ATP – ieşirea K+ este micşorarea ATP – ieşirea K+ este reglată prin degradarea 2,3 reglată prin degradarea 2,3 difosfogliceratului.difosfogliceratului.

rol în reducerea methemoglobineirol în reducerea methemoglobinei reglator al proprietăţilor alosterice ale reglator al proprietăţilor alosterice ale

Hb.Hb.

LeucociteleLeucocitele 3,2-9,8 X 103,2-9,8 X 109/L9/L

Creşterea numărului de leucocite se numeşte Creşterea numărului de leucocite se numeşte leucocitoză- leucocitoză- infecţii, inflamaţiiinfecţii, inflamaţii

Micşorarea numărului de leucocite – Micşorarea numărului de leucocite – leucopenie - leucopenie - iradierea copului cu raze gama, iradierea copului cu raze gama, administrarea de citostaticeadministrarea de citostatice

sunt divizate în: sunt divizate în: 1.1. granulocite (neutrofile- granulocite (neutrofile- 58-70%58-70% , ,

eozinofile- eozinofile- 1-5%,1-5%, , bazofile - , bazofile - 0,5-1%0,5-1% ););2.2. limfocite - limfocite - 18-40%18-40%3.3. Monocite - Monocite - 2-10 % 2-10 %

Granulocitele:Granulocitele: specific:specific:1.1. profilul energetic e pe baza glicolizei profilul energetic e pe baza glicolizei

anaerobeanaerobe2.2. existenţa FO (prezenţa MC; acţiunea existenţa FO (prezenţa MC; acţiunea

inhibitorilor LR şi decuplanţilor.inhibitorilor LR şi decuplanţilor. Metabolismul granulocitelor în cursul Metabolismul granulocitelor în cursul

maturităţii:maturităţii: I fază: predomină procesele energetice I fază: predomină procesele energetice

(oxidative şi glicolitice, asupra celor (oxidative şi glicolitice, asupra celor hidrolazice); lipsesc peroxidazelehidrolazice); lipsesc peroxidazele

II fază (odată cu apariţia granulaţiilor) – se II fază (odată cu apariţia granulaţiilor) – se produce mieloperoxidaza; hidrolazele produce mieloperoxidaza; hidrolazele prevalează E energetice; dispariţia E prevalează E energetice; dispariţia E mitocondriale, cresc depozitele de glicogen; mitocondriale, cresc depozitele de glicogen; predomină glicoliza anaerobă; şuntul predomină glicoliza anaerobă; şuntul pentozofosfat este activ.pentozofosfat este activ.

Funcţiile:Funcţiile: Granulocitul neutrofil: Granulocitul neutrofil: – rol de protecţie – fagocitoză. rol de protecţie – fagocitoză. – rol secretor – secretă o alfa 2 globulină care rol secretor – secretă o alfa 2 globulină care

fixează şi transportă vitamina B12 – fixează şi transportă vitamina B12 – transcobalamina.transcobalamina.

În dinamica fagocitozei se deosebesc 3 etape:În dinamica fagocitozei se deosebesc 3 etape: leucotaxia –atracţia şi mişcarea neutrofilului către leucotaxia –atracţia şi mişcarea neutrofilului către

particulă sau microbul de fagocitatparticulă sau microbul de fagocitat fagocitoza – se formează o vacuolă de fagocitoză fagocitoza – se formează o vacuolă de fagocitoză

în care e cuprinsă bacteria. Granulaţiile în care e cuprinsă bacteria. Granulaţiile neutrofilului fuzionează cu fagozomul, se neutrofilului fuzionează cu fagozomul, se degranulează iar enzimele (hidrolazele, lizozimul) degranulează iar enzimele (hidrolazele, lizozimul) se revarsă şi distrug peretele bacterian.se revarsă şi distrug peretele bacterian.

Bactericidia – are 3 trăsături esenţiale: creşterea Bactericidia – are 3 trăsături esenţiale: creşterea consumului de oxigen; stimularea şuntului consumului de oxigen; stimularea şuntului pentozofosfat, producerea de H2O2 şi superoxid pentozofosfat, producerea de H2O2 şi superoxid anion.anion.

Eozinofilele:Eozinofilele: predomină în ele predomină în ele peroxidazele, dar ele nu conţin peroxidazele, dar ele nu conţin lizozim şi fagocitină; sunt bogate în lizozim şi fagocitină; sunt bogate în arginină.arginină.

F-ţia: F-ţia:

1. 1. Distrug toxine de origine proteicăDistrug toxine de origine proteică

2. 2. sunt implicate în procesele alergice - sunt implicate în procesele alergice - participă prin fagocitarea participă prin fagocitarea complexelor antigen-anticorp şi complexelor antigen-anticorp şi eliminarea histaminei secretate de eliminarea histaminei secretate de bazofile în timpul reacţiei alergice.bazofile în timpul reacţiei alergice.

Bazofilul:Bazofilul: nu conţin substanţe bactericide nu conţin substanţe bactericide specifice, dar sunt sursa de histamină specifice, dar sunt sursa de histamină

1.1. participă în procesele de coagulare sanguină participă în procesele de coagulare sanguină (prin degranulare se eliberează heparină);(prin degranulare se eliberează heparină);

2.2. intervine în inflamaţii (eliberare de serotonină şi intervine în inflamaţii (eliberare de serotonină şi histamină);histamină);

3.3. Rol în reacţiile alergice (determinată de IgE)Rol în reacţiile alergice (determinată de IgE)

4.4. într-o măsură mică participă în fagocitoză. într-o măsură mică participă în fagocitoză.

Monocitul:Monocitul: se formează în măduva osoasă şi organele se formează în măduva osoasă şi organele

limfopoietce, se diferenţiază în macrofag.limfopoietce, se diferenţiază în macrofag. Monocitele-macrofage sunt localizate în ganglionii Monocitele-macrofage sunt localizate în ganglionii

limfatici, splină, măduva osoasă, pleură, pericard, limfatici, splină, măduva osoasă, pleură, pericard, piele, pulmoni, ficat, SNCpiele, pulmoni, ficat, SNC

Sunt energetic dependente de glicoliza anaerobă Sunt energetic dependente de glicoliza anaerobă (excep. macrofagele pulmonare - aerobe)(excep. macrofagele pulmonare - aerobe)

Secretă substanţe cu activitate bactericidă - Secretă substanţe cu activitate bactericidă - lizozim; antivirală –interferon; stimulatori ai lizozim; antivirală –interferon; stimulatori ai activării şi diferenţierii limfocitelor în plasmocite – activării şi diferenţierii limfocitelor în plasmocite – interleukina 1interleukina 1

sunt capabile la fagocitoză, avînd rol sunt capabile la fagocitoză, avînd rol antimicrobian.antimicrobian.

LimfociteleLimfocitele T (timus) şi B (medula osoasă)T (timus) şi B (medula osoasă) Se formează în sistemul limforeticular şi pe Se formează în sistemul limforeticular şi pe

cale limfatică agung în circulaţiecale limfatică agung în circulaţie Limfocitele T – realizează Limfocitele T – realizează imunitatea celularăimunitatea celulară

prin 2 mecanisme: producerea limfokinelor şi prin 2 mecanisme: producerea limfokinelor şi activitatea citotoxică – eliberarea organismului activitatea citotoxică – eliberarea organismului de microorganisme, virusuri, celule tumoralede microorganisme, virusuri, celule tumorale

B limfocitele – B limfocitele – imunitatea umoralăimunitatea umorală mediată de mediată de anticorpi. Se divid în multe familii, fiecare anticorpi. Se divid în multe familii, fiecare avînd specificitate de interacţiune cu un avînd specificitate de interacţiune cu un anumit antigen. După interacţiune ele se anumit antigen. După interacţiune ele se transformă în plasmocite ce produc transformă în plasmocite ce produc imunoglobuline specificeimunoglobuline specifice

TrombociteleTrombocitele – – elemente anucleate, formate în măduva elemente anucleate, formate în măduva

osoasă din megacariocite.osoasă din megacariocite. 130-400X10130-400X1099

T1/2 -8-10 zileT1/2 -8-10 zile Compoziţia chimică:Compoziţia chimică:1. 1. Proteinele:Proteinele: – – integrinele membranare –asigură aderarea integrinele membranare –asigură aderarea

trombocitelor la suprafaţa lezată a vasului trombocitelor la suprafaţa lezată a vasului (GPI;GPII;GPV;GPIX)(GPI;GPII;GPV;GPIX)

Proteinele citoplasmatice: plecstrina, Proteinele citoplasmatice: plecstrina, calmodulina, lanţurile uşoare ale miozinei – calmodulina, lanţurile uşoare ale miozinei – intervin în activarea plachetelot şi în intervin în activarea plachetelot şi în coagularea sângeluicoagularea sângelui

2. E-2. E- adenilatkinaza, Na-K-ATP-aza, adenilatkinaza, Na-K-ATP-aza, fosfolipaza A2, ciclooxigenaza, tromboxan fosfolipaza A2, ciclooxigenaza, tromboxan sintetazasintetaza

sunt active E glicolizei, şuntului pentozo-sunt active E glicolizei, şuntului pentozo-fosfat, ciclului Krebs, LRfosfat, ciclului Krebs, LR

Particularităţile metaboliceParticularităţile metabolice1.1.ATP e de 150 de ori mai mare ca în ATP e de 150 de ori mai mare ca în

eritrocit. El e necesar pentru eritrocit. El e necesar pentru fosforilarea lanţurilor miozinei şi fosforilarea lanţurilor miozinei şi asamblarea actomiozinei; fosforilarea asamblarea actomiozinei; fosforilarea plecstrinei ce realizează agregarea şi plecstrinei ce realizează agregarea şi eliberarea conţinutului eliberarea conţinutului

2.2. În MC se sintetizează factorul XIII –În MC se sintetizează factorul XIII –factorul de stabilizare a fibrineifactorul de stabilizare a fibrinei

3.3.Activarea plachetară e însoţită de Activarea plachetară e însoţită de scindarea fosfolipidelor cu eliberarea scindarea fosfolipidelor cu eliberarea acidului arahidonic din care se acidului arahidonic din care se sintetizează tromboxanul A2sintetizează tromboxanul A2

Funcţiile trombocituluiFuncţiile trombocitului:: homeostază (atât în faza celulară ,cât şi în cea homeostază (atât în faza celulară ,cât şi în cea

plasmatică. Acţiunea se desfăşoară în 4 timpi:plasmatică. Acţiunea se desfăşoară în 4 timpi:1.1. timpul 1 (parietal) – exercită acţiune timpul 1 (parietal) – exercită acţiune

vasculotonică, prin serotonina pe care o vasculotonică, prin serotonina pe care o eliberează;eliberează;

2.2. timpul 2 (plachetar) – realizează adevizitatea la timpul 2 (plachetar) – realizează adevizitatea la sediul leziunii, peretelui vascular şi agregarea sediul leziunii, peretelui vascular şi agregarea cu formarea trombului;cu formarea trombului;

3.3. timpul 3 (plasmatic) – intervin în coagulare prin timpul 3 (plasmatic) – intervin în coagulare prin intermediul factorului 3 şi transportă factorii de intermediul factorului 3 şi transportă factorii de coagulare în atmosfera periplachetară;coagulare în atmosfera periplachetară;

4.4. timpul 4 (trombodinamic) – contracţia timpul 4 (trombodinamic) – contracţia trombosteninei şi retracţia cheagului.trombosteninei şi retracţia cheagului.

F-ţii secundare:F-ţii secundare: - în procesele imune;- în procesele imune; - fagocitoza complexelor imune şi particulelor - fagocitoza complexelor imune şi particulelor

virale;virale; - f-ţia de protecţie a peretelui vascular.- f-ţia de protecţie a peretelui vascular.

ObiectiveleObiectivele Compoziţia sângelui. Substanţele organice azotate proteice ale Compoziţia sângelui. Substanţele organice azotate proteice ale

plasmei sanguine:plasmei sanguine: Proteinele plasmatice. Albuminele, globulinele (fibrinogenul, Proteinele plasmatice. Albuminele, globulinele (fibrinogenul,

transferina, ceruloplasmina, haptoglobinele, imunoglobulinele, transferina, ceruloplasmina, haptoglobinele, imunoglobulinele, glico- şi lipoproteinele etc). Rolul, metodele de dozare şi glico- şi lipoproteinele etc). Rolul, metodele de dozare şi separare a proteinelor. Variaţiile fracţiilor proteice în patologie.separare a proteinelor. Variaţiile fracţiilor proteice în patologie.

Enzimele plasmatice. Clasificarea funcţională. Mecanismul Enzimele plasmatice. Clasificarea funcţională. Mecanismul disenzinemei plasmatice. Principalele enzime plasmatice cu disenzinemei plasmatice. Principalele enzime plasmatice cu valoare diagnostică.valoare diagnostică.

Peptidele sanguine de valoare biologică (angiotensinele şi Peptidele sanguine de valoare biologică (angiotensinele şi kininele).kininele).

Compuşii neproteici azotaţi ai plasmei sanguine. Azotul Compuşii neproteici azotaţi ai plasmei sanguine. Azotul rezidual, fracţiile lui în normă şi patologie.rezidual, fracţiile lui în normă şi patologie.

Compuşii organici neazotaţi ai plasmei sangvine. Importanţa Compuşii organici neazotaţi ai plasmei sangvine. Importanţa determinării lor.determinării lor.

Componenţii plasmatici minerali. Rolul lor. Ionograma sângelui.Componenţii plasmatici minerali. Rolul lor. Ionograma sângelui. Sistemele tampon sangvine. Noţiuni generale de echilibru Sistemele tampon sangvine. Noţiuni generale de echilibru

acido-bazic (EAB), acidoze şi alcaloze. Principalii indici ai EAB.acido-bazic (EAB), acidoze şi alcaloze. Principalii indici ai EAB.

Proteinele plasmaticeProteinele plasmatice

C% P în plasmă – 60-80 g/LC% P în plasmă – 60-80 g/L

Funcţiile proteinelor:Funcţiile proteinelor:Menţin presiunea coloid-osmotică Menţin presiunea coloid-osmotică

(oncotică)(oncotică)De transport (vitamine, metale, hormoni)De transport (vitamine, metale, hormoni)Participă la menţinerea EABParticipă la menţinerea EABDetermină viscozitateaDetermină viscozitateaHemostatică (fibrinogenul)Hemostatică (fibrinogenul)protecţie (prin intermediul anticorpilor)protecţie (prin intermediul anticorpilor)Reprezintă o rezervă proteicăReprezintă o rezervă proteică

Principalele proteine ale plasmei Principalele proteine ale plasmei sunt: sunt:

Albuminele - Albuminele - 40–5040–50g/Lg/L Globulinele - Globulinele - 20–30 20–30 g/Lg/L Fibrinogenul – Fibrinogenul – 22--44 g/L g/L

Plasma lipsită de fibrinogen se Plasma lipsită de fibrinogen se numeşte ser sanguin. numeşte ser sanguin.

metode de separare a metode de separare a proteinelorproteinelor

electroforeza:electroforeza: liberă, de zonă, pe hârtie, în liberă, de zonă, pe hârtie, în gel de agar, imunoelectroforeza; gel de agar, imunoelectroforeza;

metode cromotografice:metode cromotografice: precipitarea cu precipitarea cu soluţii saline, separarea prin solvenţi soluţii saline, separarea prin solvenţi organici;organici;

UltracentrifugareaUltracentrifugarea Cea mai răspândită în clinică este separarea Cea mai răspândită în clinică este separarea

acestora prin metoda electroforezei pe hîrtie. acestora prin metoda electroforezei pe hîrtie. Această metoda permite separarea Această metoda permite separarea proteinelor serului în 5 fracţiuni: albumine; proteinelor serului în 5 fracţiuni: albumine; 1-, 1-, 2-, 2-, - şi - şi - globuline. - globuline.

FibrinogenFibrinogen- proteină proteină

plasmaticăplasmatică- masa 340kDamasa 340kDa- 2496 AA2496 AA- rol în hemostazărol în hemostază

AlbumineleAlbuminele se sintetizează în ficat (în jur de 20 g/zi),se sintetizează în ficat (în jur de 20 g/zi), T1/2 – 1T1/2 – 155--3030 zile; zile; bine se dizolvă în apă, bine se dizolvă în apă, Sunt proteine simple,acide.Sunt proteine simple,acide. constituie 50-65% din conţinutul total al constituie 50-65% din conţinutul total al

proteinelor serului proteinelor serului greutatea moleculară de 69 kDa. greutatea moleculară de 69 kDa. Funcţia:Funcţia:1.1. menţinerea presiunii coloidosmotice menţinerea presiunii coloidosmotice

(oncotice);(oncotice);2.2. participă la transportul unor substanţe participă la transportul unor substanţe

(Ca2+, bilirubina, a. uric, a.graşi, (Ca2+, bilirubina, a. uric, a.graşi, vitamine, unii hormoni). vitamine, unii hormoni).

Hipoalbuminemia :Hipoalbuminemia :1.1. scăderea aportului de a/a din malnutriţie şi scăderea aportului de a/a din malnutriţie şi

malabsorbţie constituie o cauză de reducere a malabsorbţie constituie o cauză de reducere a sintezei hepatice de albuminăsintezei hepatice de albumină

2.2. în reacţiile de fază acută mediat de citochineîn reacţiile de fază acută mediat de citochine3.3. de cauză hepaticăde cauză hepatică4.4. la nivel renal (sd nefrotic) sau intestinal. La la nivel renal (sd nefrotic) sau intestinal. La

scăderea conţinutului acestora în sînge apar scăderea conţinutului acestora în sînge apar edeme.edeme.

AnalbuminemiaAnalbuminemia – este o boală genetică – este o boală genetică transmisă autosomal recesiv, ce se manifestă transmisă autosomal recesiv, ce se manifestă doar la homozigozi.doar la homozigozi.

1.1. lipsa albuminei la electrofareza proteinelor sericelipsa albuminei la electrofareza proteinelor serice2.2. EdemeEdeme3.3. hipotensiune arterialăhipotensiune arterială4.4. uneori steatoreeuneori steatoree Bisalbuminemia Bisalbuminemia – tulburare genetică a sintezei – tulburare genetică a sintezei

albuminelor, caracterizată prin prezenţa în ser a albuminelor, caracterizată prin prezenţa în ser a două fracţiuni albuminice distinctedouă fracţiuni albuminice distincte

GlobulineleGlobulinele

– – sunt proteine cu caracter slab acid sau sunt proteine cu caracter slab acid sau neutru (PI se află în limitele PH=7,3).neutru (PI se află în limitele PH=7,3).

Conţin 3-30% glucide (hezoze, Conţin 3-30% glucide (hezoze, hexozamine, acid sialic, fucoze).hexozamine, acid sialic, fucoze).

Funcţia principală a:Funcţia principală a: - şi - şi -globulinelor - transportul diferitor -globulinelor - transportul diferitor

substanţe (hormoni, glucide, lipide, substanţe (hormoni, glucide, lipide, medicamente etc). medicamente etc).

- globulinele (imunoglobuline) -ele - globulinele (imunoglobuline) -ele prezintă anticorpi, ce asigură imunitatea.prezintă anticorpi, ce asigură imunitatea.

α-globuline

α-lipoproteinele sau HDL, α1-antitripsina, α-fetoproteina, ceruloplasmina, haptoglobinele, etc.

Exemple de Exemple de 1globuline:1globuline:

- - fracţiunea sero mucoizilorfracţiunea sero mucoizilor – – reprezentantul orosomucoidul Winzler – se reprezentantul orosomucoidul Winzler – se măreşte în reumatismul poliarticular;măreşte în reumatismul poliarticular;

- - 1 – antitripsina1 – antitripsina – inhibitor al – inhibitor al proteazelor (inhibă tripsina, proteazelor (inhibă tripsina, chimotripsina). Mărirea c% - inflamaţii; chimotripsina). Mărirea c% - inflamaţii; micşorarea - în infecţii bronho- pulmonare.micşorarea - în infecţii bronho- pulmonare.

- - 1fetoproteina1fetoproteina – se sintetizează în ficat – se sintetizează în ficat şi tractul gastro-intestinal.şi tractul gastro-intestinal.

2 globuline2 globuline 2 macroglobulina2 macroglobulina – inhibitor natural al proteazelor. – inhibitor natural al proteazelor.

Mărirea c% – nefroza lipoidică, micşorarea – artrita Mărirea c% – nefroza lipoidică, micşorarea – artrita reumatoidă.reumatoidă.

haptoglobinelehaptoglobinele – pot forma complexe cu Hb (1mol – pot forma complexe cu Hb (1mol leagă 2 moli de Hb). Stabilizarea acestei legături duce la leagă 2 moli de Hb). Stabilizarea acestei legături duce la pierderea sigmoidală a curbei de disociere a pierderea sigmoidală a curbei de disociere a oxihemoglobinei. Mărirea c%- inflamaţii acute, procese oxihemoglobinei. Mărirea c%- inflamaţii acute, procese neoplazice, micşorarea – boli hepatice, anemii hemolitice.neoplazice, micşorarea – boli hepatice, anemii hemolitice.

CeruloplasminaCeruloplasmina – este o metaloglicoproteină. – este o metaloglicoproteină. F-ţia : F-ţia : transportă Cu2+, transportă Cu2+, intervine în oxidarea Fe 2+-- Fe intervine în oxidarea Fe 2+-- Fe

3+ fiind implicată în metabolismul transferinei; 3+ fiind implicată în metabolismul transferinei; sunt implicate în metabolismul aminelor biogene (oxidarea sunt implicate în metabolismul aminelor biogene (oxidarea

hidroxitriptaminei); hidroxitriptaminei); intervin în procesele de sinteză a citocromoxidazei; intervin în procesele de sinteză a citocromoxidazei; rol antioxidant. rol antioxidant. Micşorarea c% - boala Wilson (degenerescenţa hepato –Micşorarea c% - boala Wilson (degenerescenţa hepato –

lenticulară- ficatul şi nucleul lenticular din creier conţin lenticulară- ficatul şi nucleul lenticular din creier conţin cantităţi mari de Cu).cantităţi mari de Cu).

β-globulinele

β-lipoproteinele sau LDL, transferina, globulina fixatoare de steroizi, hemopexina, etc.

-globuline-globuline

1 transferina1 transferina – se sintetizează în – se sintetizează în ficat, splină, ganglioni limfatici, ileon. ficat, splină, ganglioni limfatici, ileon.

F-ţia: transportul de Fe plasmatic F-ţia: transportul de Fe plasmatic ( fixează 2 atomi de Fe/molec. ( fixează 2 atomi de Fe/molec.

Stabil la PH=7,5-10; disociază la Stabil la PH=7,5-10; disociază la PH=4. PH=4.

Capacitatea de legare a Fe în Capacitatea de legare a Fe în transferină:transferină:

la bărbaţi: 53,7 -71,9 mM Fe/l; la femei: la bărbaţi: 53,7 -71,9 mM Fe/l; la femei: 44,77 – 62,96 mM Fe/l.44,77 – 62,96 mM Fe/l.

γ-globulinele sau imunoglobulinele

Se notează IgTipurile :

Ig GIg AIg MIg DIg A

Rolul - anticorpi

Modificările cantitative ale proteinelor plasmatice

Valorile normale – 65-85 g/l Modificările cantitative:

1. Hiperproteinemie2. Hipoproteinemie3. Disproteinemie4. Paraproteinemie

Hiperproteinemia – mărirea c% P totale în Hiperproteinemia – mărirea c% P totale în plasmăplasmă

Hiperproteinemie relativă – diaree, vomă Hiperproteinemie relativă – diaree, vomă în ocluzie intestinală , combustii în ocluzie intestinală , combustii (pierderea de H2O, plasmă – conduce la (pierderea de H2O, plasmă – conduce la creşterea c% de P în sânge)creşterea c% de P în sânge)

Hiperproteinemie absolută - Hiperproteinemie absolută - - - creşterea creşterea γ- γ-globulinelor (boala mielomatoasă, globulinelor (boala mielomatoasă, macroglobulinemia Valdenstrem - macroglobulinemia Valdenstrem - 100–160 100–160 g/L) g/L)

Hipoproteinemia – micşorarea c% de P în Hipoproteinemia – micşorarea c% de P în plasmă (albuminelor)plasmă (albuminelor)

Sd nefrotic - Sd nefrotic - 30–40 30–40 g/Lg/L. . Atrofia ficatuluiAtrofia ficatului Hepatite toxiceHepatite toxice Carcinoma TGICarcinoma TGI Disproteinemia – c% totală a P este în Disproteinemia – c% totală a P este în

normă, dar se modifică raportul procentual normă, dar se modifică raportul procentual al fracţiilor proteice.al fracţiilor proteice...

Enzimele plasmatice: Enzimele plasmatice:

Enzimele care se identifică în serul Enzimele care se identifică în serul sangvin se pot clasifică în:sangvin se pot clasifică în:

1.1. secretosecretoriirii;;

2.2. indicindicatoriiatorii;;

3.3. excretoexcreto- secretorii.- secretorii.

Enzimele secretoriiEnzimele secretorii

se sintetizează în ficat, în normă se se sintetizează în ficat, în normă se secretă în plasmă (enzimele secretă în plasmă (enzimele coagulării, lecitin colesterol –coagulării, lecitin colesterol –transferaza, ceruloplasmina, transferaza, ceruloplasmina, renina). renina).

Nivelul lor se micşorează odată cu Nivelul lor se micşorează odată cu lezarea celulelor producătoare.lezarea celulelor producătoare.

Enzimele indicatoriiEnzimele indicatorii

– – sunt localizate intracelular: sunt localizate intracelular:

în citoplasmă (lactatîn citoplasmă (lactatDH,DH, aldolaza), aldolaza),

în mitocondrii (glutamatîn mitocondrii (glutamatDHDH), ),

în lizosomi (în lizosomi (-glucoronidaza, fosfataza -glucoronidaza, fosfataza alcalină). alcalină).

Acestea Acestea E E în normă în plasmă se găsesc în în normă în plasmă se găsesc în concentaţii foarte mici. La afecţiunile concentaţii foarte mici. La afecţiunile celulare activitatea celulare activitatea lorlor în plasmă este în plasmă este brusc mărităbrusc mărită –servesc ca indicatori ai –servesc ca indicatori ai sediului organului lezatsediului organului lezat. .

Enzimele excreto –Enzimele excreto –secretoriisecretorii

– – provin din glande exocrine, provin din glande exocrine, pancreas şi sunt excretate, pancreas şi sunt excretate, acţionînd la nivelul tubului digestiv acţionînd la nivelul tubului digestiv (amilaza, lipaza, tripsina) sau se (amilaza, lipaza, tripsina) sau se elimină prin bilă elimină prin bilă (leucinaminopeptidaza, fosfataza (leucinaminopeptidaza, fosfataza alcalină). alcalină).

În unele patologii excreţia acestor În unele patologii excreţia acestor EE cu bila este dereglată şi activitatea cu bila este dereglată şi activitatea lor lor e majorată.e majorată.

Mecanismul disenzimiei Mecanismul disenzimiei plasmaticeplasmatice

Trecerea E tisulare în ser poate fi directă Trecerea E tisulare în ser poate fi directă sau prin sistemul limfatic sau prin sistemul limfatic

Situaţiile patologice duc la modificarea Situaţiile patologice duc la modificarea permeabilităţii selective a membranelor permeabilităţii selective a membranelor celulare - la necroză - distrugerea celulare - la necroză - distrugerea celulei – determină revărsarea E în celulei – determină revărsarea E în torentul circulator. torentul circulator.

disenzemia plasmaticădisenzemia plasmatică este o rezultantă a interacţiunii mai multor factori:este o rezultantă a interacţiunii mai multor factori:1.1. viteza diferită a biosintezei enzimelor;viteza diferită a biosintezei enzimelor;2.2. localizarea diferită a E, cele citoplasmatice fiind mai localizarea diferită a E, cele citoplasmatice fiind mai

uşor revărsate în circulaţie decît E situate în uşor revărsate în circulaţie decît E situate în organitele celulare;organitele celulare;

3.3. greutatea moleculară a E;greutatea moleculară a E;4.4. gradul de alterare a permeabilităţii membranelor;gradul de alterare a permeabilităţii membranelor;5.5. timpul de înjumătăţire diferit al E;timpul de înjumătăţire diferit al E;6.6. vascularizarea organul lezat;vascularizarea organul lezat;7.7. eliminarea diferită prin bilă şi urină;eliminarea diferită prin bilă şi urină;8.8. schimbarea profilului enzimatic al organului prin schimbarea profilului enzimatic al organului prin

boală.boală.

Enzimele organospecifice Enzimele organospecifice ale ficatuluiale ficatului

1.1. HistidazaHistidaza2.2. UrocanazaUrocanaza3.3. Ceto 1 fosfat aldolazaCeto 1 fosfat aldolaza4.4. SorbitoldehidrogenazaSorbitoldehidrogenaza5.5. OrnitincarbomoiltransferazaOrnitincarbomoiltransferaza6.6. ArginazaArginaza7.7. GlutamatDH – e mai puţin specifică (localizată în GlutamatDH – e mai puţin specifică (localizată în

mitocondriile ficatului) – indicator al afecţiunilor mitocondriile ficatului) – indicator al afecţiunilor mitocondriilor.mitocondriilor.

8.8. AlAt (citoplasma ficatului) – serveşte la diagnosticul AlAt (citoplasma ficatului) – serveşte la diagnosticul precoce al formelor anicterice ale hepatitelor cronice;precoce al formelor anicterice ale hepatitelor cronice;

9.9. LactatDH (LDH): LDH 5 – necroza ficatului.LactatDH (LDH): LDH 5 – necroza ficatului.10.10. Leucinaminopeptidaza – icterele obstructive:Leucinaminopeptidaza – icterele obstructive:11.11. IzocitratDH – hepatopatii evolutive.IzocitratDH – hepatopatii evolutive.

Enzimele organospecifice Enzimele organospecifice ale miocarduluiale miocardului

Beta- hidroxibutiratdehidrogenazaBeta- hidroxibutiratdehidrogenaza LDH1LDH1 AspartataminotransferazaAspartataminotransferaza CreatinkinazaCreatinkinaza (KK) - (ea este de 3 tipuri: MM – (KK) - (ea este de 3 tipuri: MM –

muşchiul scmuşchiul schheletic şi miocard; BB –eletic şi miocard; BB – crecreiier şi er şi muşchiul scmuşchiul schheletic; MB –miocard) eletic; MB –miocard)

La infarctul miocardic creşte valoarea KK/MB, pe La infarctul miocardic creşte valoarea KK/MB, pe când în miopatii – creşte KK, fără modificarea când în miopatii – creşte KK, fără modificarea izoenzimei MB.izoenzimei MB.

În infarctul miocardic acut: creşte 3- În infarctul miocardic acut: creşte 3- gliceraldehidfosfatDH; fosforilaza b.gliceraldehidfosfatDH; fosforilaza b.

Enzimele organospecifice Enzimele organospecifice ale creeruluiale creerului

Creatinkinaza totală şi izoenzima BBCreatinkinaza totală şi izoenzima BB AcetilcholinesterazaAcetilcholinesteraza monoaminoxidaza monoaminoxidaza

E organospecifice ale E organospecifice ale rinichilorrinichilor

GlicinamidinotransferazaGlicinamidinotransferaza Glutaminaza rinichiuluiGlutaminaza rinichiului Alaninaminopeptidaza (3 Alaninaminopeptidaza (3

izoemzime:AAP1-în ficat; AAP2- în izoemzime:AAP1-în ficat; AAP2- în pancreas; AAP3-în rinichipancreas; AAP3-în rinichi

E organospecifice ale E organospecifice ale muşchilor scheleticimuşchilor scheletici

Kreatinkinaza totală + MM izoenzimaKreatinkinaza totală + MM izoenzima Fr 1,6difosfataldolazaFr 1,6difosfataldolaza LDH (LDH1)LDH (LDH1)

Fosfataza alcalină: Fosfataza alcalină: 3 izoforme: 3 izoforme: hepatobiliară, osoasă şi intestinalăhepatobiliară, osoasă şi intestinală

Fosfataza acidă – Fosfataza acidă – prostată, oase, prostată, oase, ficat – carcinomul metastazat al ficat – carcinomul metastazat al prostateiprostatei

Azotul Azotul neproteicneproteic Substanţele azotate neproteiceSubstanţele azotate neproteice

reprezintă produreprezintă produşşi intermediari sau i intermediari sau finali ai proceselor metabolice. finali ai proceselor metabolice.

Anume ele alcătuiesc Anume ele alcătuiesc azotul neproteicazotul neproteic şi cuprind:şi cuprind: uree (50%), aminoacizi uree (50%), aminoacizi (25%)(25%), acid uric, acid uric (4%) (4%), , creatina (5%), creatina (5%), creatininacreatinina (2,5%) (2,5%), amoniac, , amoniac, indican, indican, nucleotide, polipeptide. nucleotide, polipeptide.

Determinarea azotului neproteic se Determinarea azotului neproteic se face în filtratul obţinut prin face în filtratul obţinut prin precipitarea proteinelor din plasmă. precipitarea proteinelor din plasmă.

Azotul rezidualAzotul rezidual Diferenţa între azotul neproteic şi Diferenţa între azotul neproteic şi

azotul ureic – azotul ureic – azotul rezidualazotul rezidual Creşterea c% aCreşterea c% azotulzotuluiui neproteic neproteic – – azotemieazotemie Deosebim:Deosebim:1.1. Azotemie de retenţie – Azotemie de retenţie – micşorarea eliminării micşorarea eliminării

prin urină a produselor azotate (renală: pe prin urină a produselor azotate (renală: pe baza creşterii în sânge a ureei; extrarenală: baza creşterii în sânge a ureei; extrarenală: apare în insuficienţa cardiovasculară, apare în insuficienţa cardiovasculară, micşorarea TA, scăderea fluxului sanguin micşorarea TA, scăderea fluxului sanguin renal)renal)

2.2. Azotemie de producţie - - Azotemie de producţie - - consecinţă a lizei consecinţă a lizei proteinelor tisulare în arsuri, traume, proteinelor tisulare în arsuri, traume, inflamaţiiinflamaţii

UreeaUreea 1.1. Concentraţia normală 3,3-Concentraţia normală 3,3-66,6,6 mMmMolol/l./l.2.2. este produsul final al metabolismului proteic, este produsul final al metabolismului proteic, 3.3. se sintetizează în ficat. se sintetizează în ficat. 4.4. Creşterea cCreşterea c% -% -în insuficienţa renală, degradarea în insuficienţa renală, degradarea

excesivă de proteine, tumori, iradieri, aport excesivă de proteine, tumori, iradieri, aport excesiv de proteine în alimentaţie.excesiv de proteine în alimentaţie.

Acidul uricAcidul uric 1.1. produsul final al catabolismului bazelor purinice.produsul final al catabolismului bazelor purinice.2.2. cconcentraţia normală-0,oncentraţia normală-0,2424-0,-0,2929 mMol/l. mMol/l. 3.3. Creşterea cCreşterea c%- %- gută şi hiperuricemiile secundare. gută şi hiperuricemiile secundare. Creatina Creatina 1.1. 25-35 25-35 μμmol/L, mol/L, 2.2. se localizează principal în eritrocitse localizează principal în eritrocit CreatininaCreatinina – – 1.1. corelat cu metabolismul muscular, corelat cu metabolismul muscular, 2.2. indicator sensibil al funcţiei renale; indicator sensibil al funcţiei renale; 3.3. c% -62-97c% -62-97μμmol/L la bărbaţi şi 44-88 mol/L la bărbaţi şi 44-88 μμmol/L la mol/L la

femeifemei

Substanţele organice Substanţele organice neazotateneazotate

sunt prezentate prin glucoză, sunt prezentate prin glucoză, lipide, unii hormoni etc. lipide, unii hormoni etc.

Toate se supun diverselor Toate se supun diverselor transformări în metabolismul transformări în metabolismul celular.celular.

Componentele mineraleComponentele minerale sunt prezentate prin apă şi sărurile minerale. sunt prezentate prin apă şi sărurile minerale. Substanţele minerale îndeplinesc numeroase Substanţele minerale îndeplinesc numeroase

funcţii:funcţii: structurală (întră în componenţa oaselor, structurală (întră în componenţa oaselor,

dinţilor etc),dinţilor etc), reglatorie (reglează presiunea osmotică, pH-reglatorie (reglează presiunea osmotică, pH-

ul). ul). intră în componenţa substanţelor biologic intră în componenţa substanţelor biologic

active, de exemplu: Fe – este component al active, de exemplu: Fe – este component al hemoglobinei, citocromilor; P - întră în hemoglobinei, citocromilor; P - întră în componenţa AN, nucleotidelor, Co; componenţa AN, nucleotidelor, Co;

Co- în componenţa vitaminei B12; Zn - în Co- în componenţa vitaminei B12; Zn - în componenţa carbanhidrazei. componenţa carbanhidrazei.

Cationii:Cationii: NatriulNatriul 1.1. C% plasmatică este 133-147 mmol/L şi este de 8 ori C% plasmatică este 133-147 mmol/L şi este de 8 ori

mai înaltă ca în eritrocite. mai înaltă ca în eritrocite. 2.2. Rol:reglează presiunea osmotică şi echilibrul acido-Rol:reglează presiunea osmotică şi echilibrul acido-

bazicbazic3.3. Hipernatriemia este însoţită de retenţia apei în patul Hipernatriemia este însoţită de retenţia apei în patul

sanguin şi în ţesuturi, mărirea presiunii arteriale. Se sanguin şi în ţesuturi, mărirea presiunii arteriale. Se întîlneşte în nefrite, hiperaldosteronism, insufucienţă întîlneşte în nefrite, hiperaldosteronism, insufucienţă cardio-vasculară.cardio-vasculară.

4.4. Hiponatriemia se manifestă prin dehidratarea Hiponatriemia se manifestă prin dehidratarea organismuluiorganismului

KaliulKaliul 1.1. C% în plasmă este de 3,4-4,5 mmol/L, în eritrocite este C% în plasmă este de 3,4-4,5 mmol/L, în eritrocite este

de 20 ori mai înaltă.de 20 ori mai înaltă.2.2. Hipercaliemie se întîlneşte în insuficienţa renală, Hipercaliemie se întîlneşte în insuficienţa renală,

hipofuncţia suprarenalelor, pot duce la paralizie şi hipofuncţia suprarenalelor, pot duce la paralizie şi oprirea inimii în diastolă.oprirea inimii în diastolă.

3.3. Hipocalemie apare în hiperaldosteronism, tulburări Hipocalemie apare în hiperaldosteronism, tulburări neuromusculare şi cardiace asociate cu alcaloza neuromusculare şi cardiace asociate cu alcaloza metabolicămetabolică

CalciulCalciul 1.1. Concentraţia plasmatice este de 2,25-2,8 Concentraţia plasmatice este de 2,25-2,8

mmol/l. mmol/l. 2.2. Ca2+ plasmatic este:Ca2+ plasmatic este:a. neionizata. neionizatb. legat cu proteinele plasmaticeb. legat cu proteinele plasmatice Participă la procesele de excitabilitate neuro-Participă la procesele de excitabilitate neuro-

musculară, în procesul de coagulare a sângelui, musculară, în procesul de coagulare a sângelui, întră în matricea structurală a ţesutului osos.întră în matricea structurală a ţesutului osos.

Hipercalciemia se întâlneşte în tumorile ţesutului Hipercalciemia se întâlneşte în tumorile ţesutului osos, hiperplazie sau adenomul paratiroidelorosos, hiperplazie sau adenomul paratiroidelor

Hipocalciemia se dezvoltă în stările de Hipocalciemia se dezvoltă în stările de hipoparatireoidie. Se manifestă prin convulsii hipoparatireoidie. Se manifestă prin convulsii musculare. Scăderea concentraţie Ca2+ se musculare. Scăderea concentraţie Ca2+ se întîlneşte în rahit, icter mecanic, nefroze, întîlneşte în rahit, icter mecanic, nefroze, glomerulonefrite.glomerulonefrite.

Magneziul.Magneziul. Concentraţia plasmatice este de Concentraţia plasmatice este de 0,8-1,5 mmol/L, în eritrocite – 2,4-2,8 0,8-1,5 mmol/L, în eritrocite – 2,4-2,8 mmol/L. În muşchi se conţine de 10 ori mai mmol/L. În muşchi se conţine de 10 ori mai mult Mg2+ decât în plasmă, deaceea c% mult Mg2+ decât în plasmă, deaceea c% Mg2+ în plasmă este menţinută de Mg2+ în plasmă este menţinută de rezervele musculare.rezervele musculare.

Fierul.Fierul. Concentraţia fierului din sânge e de Concentraţia fierului din sânge e de 18,5 mmol/L în plasma constituie doar 0,02 18,5 mmol/L în plasma constituie doar 0,02 mmol/L. Rol: transportul O2 în componenţa mmol/L. Rol: transportul O2 în componenţa Hb. Insuficienţa Fe provoacă anemie din Hb. Insuficienţa Fe provoacă anemie din cauza limitării vitezei de transformare a cauza limitării vitezei de transformare a protoporfirinei IX în hem. protoporfirinei IX în hem.

Este important ca c% anionilor şi cationilor Este important ca c% anionilor şi cationilor din plasmă să fie echilibrată.din plasmă să fie echilibrată.

SUBSTANŢELE MINERALE ALE PLASMEI

Plasma sangvină conţine 290 mOsm, ce sunt repartizaţi în modul următor:

Cationi (mOsm/l)

Na+ - 141 K+ - 4,5 Ca2+ - 2,5 Mg2+ - 1,5

149,5 mOsm/l

Anioni (mOsm/l)

Cl¯ - 104 HCO3¯ - 27 PO4

3¯ - 1 Proteine - 2 Acizi organici - 6,5

150,5 mOsm/l

Ionograma sângelui.Ionograma sângelui.

Noţiuni generale de EABNoţiuni generale de EAB

Echilibrul acido-bazic reprezintă menţinerea Echilibrul acido-bazic reprezintă menţinerea constantă a pH-ului mediilor lichide ale constantă a pH-ului mediilor lichide ale organismului. organismului.

pH –ul sîngelui în normă este 7,35-7,45. Păstrarea pH –ul sîngelui în normă este 7,35-7,45. Păstrarea acestei constante este importantă pentru acestei constante este importantă pentru desfăşurarea normală a tuturor proceselor vitale. desfăşurarea normală a tuturor proceselor vitale.

Menţinerea pH-ului în limitele date o realizează Menţinerea pH-ului în limitele date o realizează următoarele mecanisme funcţionale:următoarele mecanisme funcţionale:

1.1. Eliminarea renală a acizilor şi bazelor;Eliminarea renală a acizilor şi bazelor;2.2. Eliminarea pulmonară a dioxidului de carbon;Eliminarea pulmonară a dioxidului de carbon;3.3. Neutralizarea acizilor şi bazelor de către sistemele Neutralizarea acizilor şi bazelor de către sistemele

tampon;tampon;

Sistemul Sistemul tampontampon Amestecul a 2 substanţe tampon:Amestecul a 2 substanţe tampon:1. acid slab + sarea sa alcalină sau1. acid slab + sarea sa alcalină sau2. bază slabă + sarea sa acidă2. bază slabă + sarea sa acidăconstă constă dintr-un dondintr-un donoror şi dintr-un acceptor de protoni şi dintr-un acceptor de protoni

care se opun scăderii şi creşterii pH-ului mediului la care se opun scăderii şi creşterii pH-ului mediului la adăugarea unei cantităţi mici de acid sau bază. adăugarea unei cantităţi mici de acid sau bază.

Componenta care neutralizează acizii –Componenta care neutralizează acizii – componenta bazică; iar cea care neutralizează componenta bazică; iar cea care neutralizează bazele – componenta acidăbazele – componenta acidă..

În sînge deosebim următoarele sisteme tampon:În sînge deosebim următoarele sisteme tampon: plasmatice (hidrocarbonat, proteine, fosfat);plasmatice (hidrocarbonat, proteine, fosfat); eritrocitare (al hemoglobinei, hidrocarbonat, fosfat)eritrocitare (al hemoglobinei, hidrocarbonat, fosfat)

Reglarea pH este asigurat de:Reglarea pH este asigurat de:

- factorii plasmatici- factorii plasmatici = = sistemele tamponsistemele tampon

1.1. intra-celulareintra-celulare : proteine : proteine (hemoglobin(hemoglobinăă), ), ffososffat, HCOat, HCO33

--

2.2. extra-celulareextra-celulare : HCO : HCO33--, prot, proteeine ine

(albumine) (albumine)

ddeefefectct im imeediatdiat

H+ HCO3- H2CO3 H2O + CO2

H+

K+

hemoglobinăalbumine

Sistemul tampon acid carbonic Sistemul tampon acid carbonic - bicarbonat- bicarbonat..

Cota lui e de 10%Cota lui e de 10% H2CO3 – donator de protoniH2CO3 – donator de protoni

H2CO3 HH2CO3 H++ + HCO3 + HCO3 --

HCO3HCO3-- - acceptor de protoni - acceptor de protoni Bicarbonaţii din lichidul extracelular se Bicarbonaţii din lichidul extracelular se

prezintă sub formă de Naprezintă sub formă de NaHCO3HCO3--, iar în , iar în eritrocite – Keritrocite – KHCO3HCO3--

La PH =7,4 – raportul bicarbonat/acid este de 20/1La PH =7,4 – raportul bicarbonat/acid este de 20/1

EEccuauaţţiiaa lui lui Henderson-HasselbachHenderson-Hasselbach

[HCO3[HCO3--]]pH =pH =PKPKH2CO3H2CO3 +lg+lg [H[H22CO3]CO3]

PKPK =6,1 – =6,1 – constanta disociaţieiconstanta disociaţiei

[HCO3[HCO3--]] - concentraţia ionilor - concentraţia ionilor[H[H22CO3]CO3] – concentraţia moleculelor – concentraţia moleculelor

nedisociatenedisociate

Sistemul tampon acid carbonic Sistemul tampon acid carbonic - bicarbonat- bicarbonat..

Bazele tari sunt neutralizate de componenta Bazele tari sunt neutralizate de componenta acidă H2CO3:acidă H2CO3:

NaOH + H2CO3 NaHCO3 + H2ONaOH + H2CO3 NaHCO3 + H2O Pentru neutralizarea Pentru neutralizarea aciziloracizilor intervine intervine

componenta bazică şi are loc reacţia de componenta bazică şi are loc reacţia de tipul:tipul:

HCl + NaHCO3 NaCl + H2CO3HCl + NaHCO3 NaCl + H2CO3 H2CO3 format H2CO3 format sub acţiunea a sub acţiunea anhidraznhidrazeiei

carboniccarbonice:e: H2CO3 H2CO3 H2O H2O ++ CO2 CO2 ( ( este eliminat este eliminat

prin plămîniprin plămîni))..

La o hipoventilaţie pulmonară – CO2 La o hipoventilaţie pulmonară – CO2 se reţine în plasmă - creşte se reţine în plasmă - creşte aciditatea sîngeluiaciditatea sîngelui

La o hiperventilaţie – CO2 se elimină La o hiperventilaţie – CO2 se elimină prin alveolele pulmonare prin alveolele pulmonare

sistemul tampon al sistemul tampon al fosfaţiilorfosfaţiilor

eeste constituit dinste constituit din:: NaH2PO4 (NaH2PO4 ( donator) donator) Na2HPO4 (Na2HPO4 ( acceptor). acceptor). Procesul tamponării are loc potrivit Procesul tamponării are loc potrivit

reacţiilor:reacţiilor: HCl + Na2HPO4 NaCl + NaH2PO4HCl + Na2HPO4 NaCl + NaH2PO4 NaOH + NaH2PO4 Na2HPO4 + H2ONaOH + NaH2PO4 Na2HPO4 + H2O La PH =7,4 – raportul HPO4 La PH =7,4 – raportul HPO4 2-2-/H2PO4 /H2PO4 -- este de este de

5/15/1 Este activ în hematii şi celulele tubilor renaliEste activ în hematii şi celulele tubilor renali Cota lui e de 1% din întregul sistemCota lui e de 1% din întregul sistem

sistemul tampon al sistemul tampon al proteinelorproteinelor..

La pH-ul slab alcalin al mediului proteinele La pH-ul slab alcalin al mediului proteinele plasmatice sunt anioni (-). plasmatice sunt anioni (-).

În combinaţie cu protoni anionii proteici În combinaţie cu protoni anionii proteici constiuie componenta acidă (H-proteină) şi constiuie componenta acidă (H-proteină) şi tamponează bazele:tamponează bazele:

NaOH + H-proteină H2O + Na – NaOH + H-proteină H2O + Na – proteina proteina

Anionii proteici în combinaţie cu cationii (Na+, Anionii proteici în combinaţie cu cationii (Na+, K+), formează componenta bazică şi tamponează K+), formează componenta bazică şi tamponează acizii:acizii:

HCl + Na-proteină NaCl + H – HCl + Na-proteină NaCl + H – proteinaproteina

sistemul tampon al sistemul tampon al hemoglobineihemoglobinei

Hb întră în componenţa a 2 sisteme Hb întră în componenţa a 2 sisteme tampon:tampon:

HHb – KHbHHb – KHb HHbO2 – KHbO2HHbO2 – KHbO2 îşi exercită acţiunea tampon datorită îşi exercită acţiunea tampon datorită

resturilor de histidină din partea sa resturilor de histidină din partea sa proteică. Inelul imidiazolic al histidinei proteică. Inelul imidiazolic al histidinei posedă capacitatea de a accepta şi a ceda posedă capacitatea de a accepta şi a ceda protoni.protoni.

KOH+HHb KHb +H2O KOH+HHb KHb +H2O HCl + KHb HHb + KClHCl + KHb HHb + KCl NaOH +HHbO2 NaHbO2 +H2ONaOH +HHbO2 NaHbO2 +H2O HCl + NaHbO2 HHb O2 +NaClHCl + NaHbO2 HHb O2 +NaCl Cota acestui sistem e de 75%Cota acestui sistem e de 75%

- d- douăouă organe excr organe excreettoare de oare de aci acizizi :  :

pplălămmînulînul: CO: CO22, proton, protonii volatilvolatilii

apărareapărare semi- semi-tardivătardivă

rinrinichiiichii : H : H++, HCO, HCO33--

apărare apărare tardiv tardivăă. . RRininichiulichiul jo joacă unacă un r rool esenl esenţţiiaal : l :

rreeabsoabsoaarbe bicarbonarbe bicarbonaţiiţii filtr filtraţiaţi lala nive nivelluull glomglomeerulrulului şiului şi r reeggeenneererează noi ază noi ionionii dede HCO HCO33

--. . EiEi p potot eegal excrgal excreetta a ion ioni dei de H H++

ROLROLUL UL RINRINICHILORICHILORTUBTUBULUL PROXIMAL PROXIMAL

RReeabsoabsoaarbe HCOrbe HCO33--

filtrfiltratat : : rroollul ul anhanhiidradrazeizei

CarboniCarbonice ce (CA) (CA)

TUBTUBULUL DISTAL DISTAL şişi

CANALCANALULUL COLECT COLECTOORR

EliminEliminĂĂ H+ H+

RegenereazRegenereazăă no noi molecile de i molecile de HCOHCO33--

pH = 7.40 ± 0,02pH = 7.40 ± 0,02

HCOHCO33-- = 24 ± 2 mmol/l = 24 ± 2 mmol/l

pCOpCO22 = 40 ± 4 mmHg = 40 ± 4 mmHg

Principalii indici ai EAB.Principalii indici ai EAB.

Perturbările EABPerturbările EAB

Acidoza - mărirea c% de H+ şi Acidoza - mărirea c% de H+ şi micşorarea pH (metabolică şi micşorarea pH (metabolică şi respiratorie)respiratorie)

Alcaloza - micşorarea c% de H+ şi Alcaloza - micşorarea c% de H+ şi mărirea pH (metabolică şi mărirea pH (metabolică şi respiratorie)respiratorie)

ACIDOACIDOZAZA pHpH = 6,1 + log= 6,1 + log [HCO[HCO33-]-]

0,03 x pCO0,03 x pCO22

=> acido=> acidoza za mmeetabolitabolicăcă

pHpH = 6,1 + log [HCO= 6,1 + log [HCO33-]-]

0,03 x0,03 x pCOpCO22

=> acido=> acidozaza respirator respiratoriiee

AcidoAcidoze ze mmeetabolitaboliceceAcumularea în ţesuturi a acizilor Acumularea în ţesuturi a acizilor

organiciorganici

pH (< 7,38)pH (< 7,38)

cu cu HCOHCO33- (< 20mmHg) - (< 20mmHg)

compenscompensatat prinprin pCOpCO22

diabet, inaniţie (corpi cetonici)diabet, inaniţie (corpi cetonici)

Cations = Anions

Acidoza respiratorie Acidoza respiratorie pH (< 7,38) pH (< 7,38)

pCOpCO22 (> 45mmHg) (> 45mmHg)

CompensCompensată ată pr prinin HCO HCO33--

= = hhiipoventilapoventilaţieţie alv alveeolarolarăă micşorarea minut volumului respiraţiei micşorarea minut volumului respiraţiei aacutăcută: to: toaate caute cauzelezele d de e insufiinsuficienţăcienţă resp respiratorieiratorie a accuutătă

cronicronicăcă : em : emfizefizemm, astmă bronşică , astmă bronşică

ALCALOALCALOZZEE pHpH = 6,1 + log= 6,1 + log [HCO[HCO33-]-]

0,03 x pCO0,03 x pCO22

=> alcalo=> alcalozaza m meetabolitabolicăcă

pHpH = 6,1 + log [HCO= 6,1 + log [HCO33-]-]

0,03 x0,03 x pCO pCO22

=> alcalo=> alcalozaza respirator respiratoriiee

AlcaloAlcalozaza m meetabolitabolicăcăpH (> 7,42) pH (> 7,42)

HCOHCO33- (> 27mmol/l) - (> 27mmol/l)

compenscompensatăată pr prinin pCO pCO22

- - - - PPierdereierdere d de e aciacizi zi dde e origine digestivorigine digestivă ă (vom(vomăă, aspira, aspiraţie ţie gastrigastricăcă) o) oriri r reenalnalăă (diur(diureetiticece, h, hiipercalcpercalceemie)mie)

- - Cîştig deCîştig de ba bazzee  :: administraadministrarere de de bicarbonabicarbonaţiţi, ac, aceetat, citrattat, citrat

- - AlcaloAlcalozăză de contrac de contracţţiiee (d(deeshshiidratadratarere))

AlcaloAlcalozaza respirator respiratoriieepH (> 7,42) pH (> 7,42)

pCOpCO22 (< 35mmHg) (< 35mmHg)

compenscompensatăată pr prinin HCO HCO33--

= = hhiiperventilaperventilaţţiiee alv alveeolarolarăă- - centralcentralăă : origine septi : origine septicăcă, tumoral, tumoralăă, ,

pspsiihoghogeennăă, toxi, toxicăcă (salic (saliciillaţiaţi), m), meetabolitabolicăcă

- sec- secuundar unendar uneii h hiipoxipoxiii tisulare pr tisulare prinin hhiipoxpoxeemie, anmie, aneemie, mie, căderea căderea ddeebitbituluiului cardiacardiacc……

AcidoAcidoza za cucu TA TA măritmărit :  : cîştig de cîştig de HH++ (normohlor(normohloreemimicăcă)) AcidocAcidoceetotozaza (alcool (alcoolismism, , inaniţieinaniţie, , diabdiabeet), insufit), insuficienţăcienţă r reenalnalăă acutăacută, , acidoacidozăză lacti lacticăcă, intoxica, intoxicaţie cuţie cu m meetanol, tanol, salicsaliciillaţiaţi, , eettiilleen-gln-gliicolcol

AcidoAcidoza cu za cu TA normalTA normalăă:: perperderedere de HCO de HCO33

-- (h(hiiperclorpercloreemimicăcă)) diardiareee, fistule duode, fistule duodeenale, biliire onale, biliire oriri pancrpancreeatiaticece, ent, enteerocrociistoplastie, stoplastie, acidoacidozaza de dilu de diluţieţie (S (S), acido), acidozaza tubulartubularăă proximal proximalăă o oriri distal distalăă, m, mieielom, lom, amamiilolozăză, h, hiiperparatperparatiiroidie, nroidie, nefefropatiropatiii interstiinterstiţţiiaale, hle, hiiperaldostperaldosteeronismronism ş.a ş.a, ,

ObiectiveleObiectivele

Hemoglobina – model ideal de proteină alosterică. Oxigenarea – Hemoglobina – model ideal de proteină alosterică. Oxigenarea – deoxigenarea hemoglobinei. Modificările conformaţionale ale hemoglobinei deoxigenarea hemoglobinei. Modificările conformaţionale ale hemoglobinei în aceste procese. Curba de oxigenare. Efectul Bohr.în aceste procese. Curba de oxigenare. Efectul Bohr.

Transportul O2 şi CO2 de către sânge. Mecanismul biochimic. Importanţa Transportul O2 şi CO2 de către sânge. Mecanismul biochimic. Importanţa hemoglobinei în aceste procese şi în menţinerea constantă a pH-ului hemoglobinei în aceste procese şi în menţinerea constantă a pH-ului sangvin.sangvin.

Noţiune de hipoxemie şi hipoxie. Cauzele apariţiei lor. Hemoglobinopatiile.Noţiune de hipoxemie şi hipoxie. Cauzele apariţiei lor. Hemoglobinopatiile. Hemostaza. Rolul trombocitelor, substanţelor biologic active, vitaminei K, Hemostaza. Rolul trombocitelor, substanţelor biologic active, vitaminei K,

ATP –ului, ADP-ului, prostaglandinelor, kininelor, kalikreinelor conform ATP –ului, ADP-ului, prostaglandinelor, kininelor, kalikreinelor conform mecanismelor de desfăşurare a hemostazei în următorii timpi: mecanismelor de desfăşurare a hemostazei în următorii timpi:

timpul parietal- caracteristica generală;timpul parietal- caracteristica generală; timpul plasmatic – factorii principali ai coagulării, mecanismele intrinsec şi timpul plasmatic – factorii principali ai coagulării, mecanismele intrinsec şi

extrinsec de coagulare a sângelui;extrinsec de coagulare a sângelui; timpul fibrinolitic – sistemul anticoagulant, fibrinoliza.timpul fibrinolitic – sistemul anticoagulant, fibrinoliza. Reglarea stării fluide a sângelui.Reglarea stării fluide a sângelui. Indicii fundamentali de definire a fazelor coagulării. Coagulograma.Indicii fundamentali de definire a fazelor coagulării. Coagulograma. Coagulopatiile. Noţiuni generale. Exemple.Coagulopatiile. Noţiuni generale. Exemple.

Hemoglobina – model ideal de Hemoglobina – model ideal de proteină alosterică.proteină alosterică.

Hb- cromoproteină (din partea proteică-Hb- cromoproteină (din partea proteică-globină şi partea neproteică-hemul). globină şi partea neproteică-hemul).

Hb are o structură cuaternară, ce constă din Hb are o structură cuaternară, ce constă din patru catene polipeptidice (două α şi două patru catene polipeptidice (două α şi două β), fiecare catenă mai conţine şi hemul. β), fiecare catenă mai conţine şi hemul.

Hemul prezintă un ciclu porfirinic ce conţine Hemul prezintă un ciclu porfirinic ce conţine fierul cu gradul de oxidare (II). Fierul stă în fierul cu gradul de oxidare (II). Fierul stă în planul porfirinic înconjurat cu 4 atomi de planul porfirinic înconjurat cu 4 atomi de azot de la ciclurile pirolice, şi doi atomi de azot de la ciclurile pirolice, şi doi atomi de azot de la ciclurile imidazolice a histidinei azot de la ciclurile imidazolice a histidinei distale şi proximale. distale şi proximale.

Funcţia Funcţia respiratorierespiratorie a sîngelui. a sîngelui. TTransportul O2ransportul O2

În plămîni are loc saturaţia sângelui cu În plămîni are loc saturaţia sângelui cu oxigen. oxigen.

Difuziunea O2 din alveolele pulmonare în Difuziunea O2 din alveolele pulmonare în sânge decurge datorită diferenţei sânge decurge datorită diferenţei alveolaro-capilară a presiunilor oxigenului:alveolaro-capilară a presiunilor oxigenului:

13,85 (pO2 în alveole) / 5,98 (pO2 în 13,85 (pO2 în alveole) / 5,98 (pO2 în calpilarele plămînilor) =7,8 kKPa. calpilarele plămînilor) =7,8 kKPa.

Oxigenul pătrunde în plasma sanguină prin Oxigenul pătrunde în plasma sanguină prin peretele capilarului, unde se dizolvă, iar peretele capilarului, unde se dizolvă, iar apoi trece prin membrana eritrocitului şi apoi trece prin membrana eritrocitului şi se leagă cu hemoglobina. se leagă cu hemoglobina.

O moleculă de Hb acceptă 4 molecule de O2 după O moleculă de Hb acceptă 4 molecule de O2 după mecanismul cooperativ (ce înseamnă că alipirea mecanismul cooperativ (ce înseamnă că alipirea primei molecule de O2 este mai lentă decît a primei molecule de O2 este mai lentă decît a celorlalte şi adiţionarea ei măreşte gradul de celorlalte şi adiţionarea ei măreşte gradul de fixare a celorlalte molecule de O2. fixare a celorlalte molecule de O2.

Locul fixării este fierul hemoglobinei (în locul Locul fixării este fierul hemoglobinei (în locul histidinei distale); fierul în oxihemoglobină histidinei distale); fierul în oxihemoglobină rămîne cu gradul de oxidare +2.rămîne cu gradul de oxidare +2.

Adiţionînd oxigenul, hemoglobina Adiţionînd oxigenul, hemoglobina trece în oxihemoglobină:trece în oxihemoglobină:

HHb + 4O2 → HHb(O2)4HHb + 4O2 → HHb(O2)4 Hemoglobina transportă O2 la Hemoglobina transportă O2 la

ţesuturi în formă de oxihemoglobină ţesuturi în formă de oxihemoglobină (HHbO2) şi mai puţin în formă (HHbO2) şi mai puţin în formă dizolvată în plasmă.dizolvată în plasmă.

Curba saturării Hb cu O2Curba saturării Hb cu O2 Saturaţia Hb cu O2 Saturaţia Hb cu O2

e dependentă de e dependentă de presiunea parţială a presiunea parţială a O2 şi se exprimă O2 şi se exprimă prin curba prin curba disociaţiei oxiHb disociaţiei oxiHb (saturării Hb cu O2) (saturării Hb cu O2) –formă sigmoidală - –formă sigmoidală - SS

Mg – hiperbolicăMg – hiperbolică

Afinitatea se caracterizează prin Afinitatea se caracterizează prin mărimea P50, egală cu presiunea mărimea P50, egală cu presiunea parţială a O2 la saturarea a 50% din parţială a O2 la saturarea a 50% din locusurile de fixare (pH 7,4; t=37 C)locusurile de fixare (pH 7,4; t=37 C)

Deplasarea curbei saturării Hb cu O2:Deplasarea curbei saturării Hb cu O2:1.1. spre dreapta – micşorarea afinităţii spre dreapta – micşorarea afinităţii

(saturării) Hb la O2, P50- măreşte(saturării) Hb la O2, P50- măreşte2.2. spre stînga – mărirea afinităţii Hb la spre stînga – mărirea afinităţii Hb la

O2; p50 -micşoratO2; p50 -micşorat

Saturarea Hb cu oxigenSaturarea Hb cu oxigen depinde de:depinde de:

– PH – odată cu mărirea PH are loc şi PH – odată cu mărirea PH are loc şi creşterea saturării Hb cu O2, creşte creşterea saturării Hb cu O2, creşte afinitatea O2 către Hb (în plămâni PH este afinitatea O2 către Hb (în plămâni PH este mai mare ca în ţesuturi) mai mare ca în ţesuturi)

– temperatură (t plăm.<t ţesuturi) – odată temperatură (t plăm.<t ţesuturi) – odată cu creşterea t se micşorează saturarea Hb cu creşterea t se micşorează saturarea Hb cu O2, dar se măreşte disocierea HHbO2cu O2, dar se măreşte disocierea HHbO2

Este reglată deEste reglată de C% 2,3 difosfogliceratului -la mărirea cC% 2,3 difosfogliceratului -la mărirea c

% lui scade afinitatea O2 faţă de Hb, % lui scade afinitatea O2 faţă de Hb, ea mai uşor cedează O2 (c% 2,3 ea mai uşor cedează O2 (c% 2,3 difosfogliceratului în plăm difosfogliceratului în plăm < < în în ţesuturi). ţesuturi).

Transportul de CO2:Transportul de CO2:

Are loc pe 3 căi:Are loc pe 3 căi:1.1. dizolvat în plasmă -6-7%dizolvat în plasmă -6-7%2.2. sub formă de carbhemoglobină -3-10%sub formă de carbhemoglobină -3-10%R – NH2 + HO – C = O → R – NH – C = O R – NH2 + HO – C = O → R – NH – C = O + H2O+ H2O │ │ │ │ OH OHOH OH

CarbhemoglobinaCarbhemoglobina3.3. sub formă de bicarbonaţisub formă de bicarbonaţi 80% de CO2 este transportat în formă de 80% de CO2 este transportat în formă de

KHCO3 (bicarbonat de potasiu sau sodiu).KHCO3 (bicarbonat de potasiu sau sodiu). Mai există formele patologice a hemoglobinei: Mai există formele patologice a hemoglobinei:

carboxihemoglobina (în locul O2 se fixează CO); carboxihemoglobina (în locul O2 se fixează CO); şi methemoglobină (fierul este trivalent).şi methemoglobină (fierul este trivalent).

Dereglările transportului oxigenului – hipoxii

Externe – carenţe ale O2 în aer Pulmonare – afecţiuni obstructive

sau destructive pulmonare Circulatorii – afecţiuni cardiace cu

dereglarea circulaţiei sangvine Hematologice – anemii Tisulare – diminuarea asimilării O2

în ţesuturi

CoagulareaCoagulareasîngeluisîngelui

Fazele şi factorii principali Fazele şi factorii principali ai coagulăriiai coagulării

Fenomenul coagulării sângelui constă în Fenomenul coagulării sângelui constă în transformarea fibrinogenului în fibrină transformarea fibrinogenului în fibrină insolubilă.insolubilă.

Caracteristic:Caracteristic: Număr mare de activatori şi inhibitoriNumăr mare de activatori şi inhibitori Majoritatea factorilor coagulării sunt în Majoritatea factorilor coagulării sunt în

formă neactivă (proteoliză limitată şi formă neactivă (proteoliză limitată şi autocatalitic)autocatalitic)

Procesul se desfăşoară „în cascadă” şi Procesul se desfăşoară „în cascadă” şi implică participarea a 13 factori plasmatici implică participarea a 13 factori plasmatici şi a factorilor trombocitari.şi a factorilor trombocitari.

Factorii plasmatici sunt însemnaţi prin cifre Factorii plasmatici sunt însemnaţi prin cifre romane, iar cei trombocitari prin cifre arabe.romane, iar cei trombocitari prin cifre arabe.

În procesul coagulării se deosebesc 2 faze distincte În procesul coagulării se deosebesc 2 faze distincte care se divizează în 2 timpi:care se divizează în 2 timpi:

1.1. timpul parietaltimpul parietal – se produce vasoconstricţia – se produce vasoconstricţia capilarelor în ţesutul lezat, controlată prin capilarelor în ţesutul lezat, controlată prin serotonină, catecolamine, elaborate de trombocite. serotonină, catecolamine, elaborate de trombocite. (la interacţiunea fibrelor de colagen a vasului lezat (la interacţiunea fibrelor de colagen a vasului lezat cu trombocite are loc agregarea trombocitelor şi cu trombocite are loc agregarea trombocitelor şi eliminarea de catecolamine, serotonină, ATP, ADP, eliminarea de catecolamine, serotonină, ATP, ADP, ultimul amplifică agregarea trombocitelor şi ultimul amplifică agregarea trombocitelor şi accelerează obturarea vaselor lezate. Este o accelerează obturarea vaselor lezate. Este o agregare reversibilă.agregare reversibilă.

2.2. timpul plasmatictimpul plasmatic – faza adevărată a coagulării, o – faza adevărată a coagulării, o agregare ireversibilă a trombocitelor, asigurată de agregare ireversibilă a trombocitelor, asigurată de acţiunea trombinei, care conduce la formarea acţiunea trombinei, care conduce la formarea cheagului rezistent. cheagului rezistent.

Sunt 2 mecanisme: calea extrinsecă şi calea intrinsecăSunt 2 mecanisme: calea extrinsecă şi calea intrinsecă

Factorii plasmatici:Factorii plasmatici: Factorul I – fibrinogenul – este o Factorul I – fibrinogenul – este o

glicoproteină, sintetizat în ficat, alcătuite din glicoproteină, sintetizat în ficat, alcătuite din 6 lanţuri peptidice grupate câte 2 (26 lanţuri peptidice grupate câte 2 (2αα22ββ22γγ))

Factorul IIFactorul II – protrombina – natură – protrombina – natură glicoproteică, glicoproteică, αα 2 globulină, conţinut ridicat 2 globulină, conţinut ridicat de Asp, Glu, Arg, Liz. Este sintetizat în ficat în de Asp, Glu, Arg, Liz. Este sintetizat în ficat în prezenţa vitaminei K.prezenţa vitaminei K.

Factorul III – tromboplastina tisulară – este de Factorul III – tromboplastina tisulară – este de natură lipoproteică (fosfolipid) şi catalizează natură lipoproteică (fosfolipid) şi catalizează transformarea protrombinei în trombină.transformarea protrombinei în trombină.

Factorul IV – ionii de Ca++ - catalizează mai Factorul IV – ionii de Ca++ - catalizează mai multe trepte ale formării trombinei.multe trepte ale formării trombinei.

Factorul V – proaccelerina - - este o globulină. Factorul V – proaccelerina - - este o globulină. Se activează cu ajutorul factorului X.Se activează cu ajutorul factorului X.

Factorul VI – anulatFactorul VI – anulat

Factorul VIIFactorul VII – proconvertina- este o globulină, – proconvertina- este o globulină, sintetizat în ficat cu participarea vitaminei K.sintetizat în ficat cu participarea vitaminei K.

Factorul VIII – antihemofilic A – este o Factorul VIII – antihemofilic A – este o ββ macroglobulină, sintetizat în ficat, activat de macroglobulină, sintetizat în ficat, activat de trombinătrombină

Factorul IXFactorul IX –antihemofilic B (Christmas) – –antihemofilic B (Christmas) – sintetizat în ficat cu participarea vitaminei K.sintetizat în ficat cu participarea vitaminei K.

Factorul X-Factorul X- Stuart-Prower – sintetizat în ficat cu Stuart-Prower – sintetizat în ficat cu participarea vitaminei K.participarea vitaminei K.

Factorul XI – Rozenthal –este o beta globulină, are Factorul XI – Rozenthal –este o beta globulină, are activitate esterazică.activitate esterazică.

Factorul XII – Hageman – factor de contact, este o Factorul XII – Hageman – factor de contact, este o alfa 2 globulină.alfa 2 globulină.

Factorul XIII – fibrinostabilizator – este o Factorul XIII – fibrinostabilizator – este o transglutaminază plasmatică.transglutaminază plasmatică.

Factorul XIV – Wilebrand sau factorul Nilsson e Factorul XIV – Wilebrand sau factorul Nilsson e socotit ca factor de antisângerare.socotit ca factor de antisângerare.

Factorii trombocitari (plachetari)Factorii trombocitari (plachetari) Cei 9 factori plachetari sunt:Cei 9 factori plachetari sunt: Factorul 1 – ia parte la conversia protrombinei în Factorul 1 – ia parte la conversia protrombinei în

trombină;trombină; Factorul 2 – este implicat în transformarea Factorul 2 – este implicat în transformarea

fibrinogenului în fibrină;fibrinogenului în fibrină; Factorul 3 – este un fosfolipid implicat în formarea Factorul 3 – este un fosfolipid implicat în formarea

f X;f X; Factorul 4 –antiheparina;Factorul 4 –antiheparina; Factorul 5 –serotonina;Factorul 5 –serotonina; Factorul 6- fibrinogenul plachetar;Factorul 6- fibrinogenul plachetar; Factorul 7 – trombostenina;Factorul 7 – trombostenina; Factorul 8- antifibrinolizina plachetară;Factorul 8- antifibrinolizina plachetară; Factorul 9 – factorul stabilizant al fibrinei.Factorul 9 – factorul stabilizant al fibrinei.

HEMOSTAZA

- reprezină prevenirea pierderii sangvine printr-un vas fisurat sau rupt.Se realizează în 4 etape:Vasoconstricţia Formarea trombului plachetarFormarea trombului fibrinic

Formarea trombului "alb“, trombocitar

Activarea trombocitelor

Adeziunea trombocitelor

Agregarea trombocitelor

Metamorfoza vâscoasă

Trombocite în repaus (a) și activate(b)

a b

Formarea trombului fibrinic

Mecanism extrinsec – declanșat de lezarea completă a vasului și contactul sângelui cu substanțele din țesuturile adiacente

Mecanism intrinsec – declanșat de lezarea elementelor figurate din circulația sangvină sau contactul lor cu colagenul din preretele vascular denudat

Calea intrinsecă: durează minute.Calea intrinsecă: durează minute. Lezarea vasului: calicreina Lezarea vasului: calicreina ←← precalicreinei activată de kininogen precalicreinei activată de kininogen ↓↓ Factorul XII n Factorul XII n →→ Factorul XII aFactorul XII a ↓↓ Factorul XIn Factorul XIn → → FFactorul XIaactorul XIa ↓ ↓ F IXnF IXn→→ F F {{IXa + VIIIIXa + VIIIa +f.3 +Caa +f.3 +Ca2+2+ }} ↓↓ Factorul Xn Factorul Xn →→ factorul Xafactorul Xa {{ Va +Xa+ PL +Ca Va +Xa+ PL +Ca22++}} ↓↓ Trombină IIa Trombină IIa ←← Protrombina IIn Protrombina IIn ↓↓ Fibrinogenul In Fibrinogenul In → → Fibrin monomerFibrin monomer ↓↓CaCa22+ ,XIIIa + ,XIIIa ←←FXIIIn FXIIIn Fibrin polimerFibrin polimer ↓ ↓ f 8, ATPf 8, ATP Polimer Polimer →→ fibrină stabilă (cheag) fibrină stabilă (cheag)

Calea extrinsecă – durează secunde:Calea extrinsecă – durează secunde: Ţesut lezat, eliberarea F.III (tromboplastinei tisulare)Ţesut lezat, eliberarea F.III (tromboplastinei tisulare) ↓↓ Factorul VIIn Factorul VIIn → → factorul factorul {{VIIa +F.3, F.III, CaVIIa +F.3, F.III, Ca22++}} ↓↓ Factorul Xn Factorul Xn →→ factorul Xafactorul Xa Vn Vn →→{{ Va +Xa+ PL +CaVa +Xa+ PL +Ca22++}} complex protrombinazic complex protrombinazic ↓↓ Protrombina IIn Protrombina IIn → → Trombină IIaTrombină IIa ↓↓ Fibrinogenul In Fibrinogenul In → → Fibrin monomerFibrin monomer ↓ ↓ CaCa22+, XIIIa +, XIIIa ←← factorul XIIIn factorul XIIIn Fibrin polimer Fibrin polimer ↓ ↓ ←←f 8, ATPf 8, ATP Polimer – fibrină stabilă (cheag)Polimer – fibrină stabilă (cheag)

Coagularea sCoagularea sâângeluingelui

AnticoagulanţiiAnticoagulanţii Anticoagulanţii -Anticoagulanţii - Antitrombinele - Antitrombinele - I, II , III, IV,V, VI. I, II , III, IV,V, VI.

Antitrombina III-Antitrombina III- unicul inhibitor specific al unicul inhibitor specific al trombinei şi necesită ptrezenţa unui Co- trombinei şi necesită ptrezenţa unui Co- heparina. Inhibă deasemenea activitatea f heparina. Inhibă deasemenea activitatea f X şi VII X şi VII

TrombomodulinaTrombomodulina – glicoproteid ce – glicoproteid ce formează un complex cu trombina, unde formează un complex cu trombina, unde creşte afinitatea ei faşă de proteina Ccreşte afinitatea ei faşă de proteina C

Proteina CProteina C – serinprotează – serinprotează ββ globulinică, globulinică, dependentă de vitamina K, care în dependentă de vitamina K, care în prezenţa prezenţa Co-proteina SCo-proteina S – descompune f – descompune f Va, VIIIaVa, VIIIa

Anticoagulantele cu aplicare terapeutică Anticoagulantele cu aplicare terapeutică mai folosite sunt heparina şi antagoniştii mai folosite sunt heparina şi antagoniştii vitaminei K. vitaminei K.

Heparina -Heparina - mucopolizaharid, ce conţine mucopolizaharid, ce conţine glucozaminglican, acid glucuronic şi o glucozaminglican, acid glucuronic şi o cantitate de esteri sulfurici. cantitate de esteri sulfurici.

Inhibă direct activitatea factorului X, cât şi Inhibă direct activitatea factorului X, cât şi acţiunea enzimatică a trombinei deja acţiunea enzimatică a trombinei deja formate. Acţiunea sa depinde de gradul de formate. Acţiunea sa depinde de gradul de sulfatere: un mg corespunde la circa 100-sulfatere: un mg corespunde la circa 100-300 UI şi poate inhiba coagularea la 100-300 UI şi poate inhiba coagularea la 100-130 ml sânge. Heparina are şi efect 130 ml sânge. Heparina are şi efect lipolitic prin lipoproteinlipaza care o lipolitic prin lipoproteinlipaza care o conţine. Este distrusă în ficat, prin conţine. Este distrusă în ficat, prin heparinaze.heparinaze.

Antagoniştii vitaminei K (dicumarin, Antagoniştii vitaminei K (dicumarin, neodicumarin, pelentan, sincumar, neodicumarin, pelentan, sincumar, varfarina(otravă pentru şobolani)) varfarina(otravă pentru şobolani)) sunt derivaţi ai 4-hidroxi-cumarină şi sunt derivaţi ai 4-hidroxi-cumarină şi inden-1,3-dionă- ei inhibă biosinteza inden-1,3-dionă- ei inhibă biosinteza factorilor de coagulare II,V,VII, X, factorilor de coagulare II,V,VII, X, provoacă hemoragii.provoacă hemoragii.

FibrinolizaFibrinoliza Fibrinoliza – ultima fază a hemostazei Fibrinoliza – ultima fază a hemostazei

şi are ca efect eliminarea şi are ca efect eliminarea fragmentelor de cheag şi a fragmentelor de cheag şi a depozitelor de fibrină sub acţiunea depozitelor de fibrină sub acţiunea plasminei. plasminei.

Plasmina scindează fibrina în Plasmina scindează fibrina în fragmente polipeptidice mici, fragmente polipeptidice mici, solubile, ce nu pot forma reţele solubile, ce nu pot forma reţele coerente.coerente.

Plasmina se formează din Plasmina se formează din plasminogen. plasminogen.

Plasminogenul poate fi activat sau Plasminogenul poate fi activat sau inhibat. inhibat.

Activatori: streptokinaza, lizokinaza, Activatori: streptokinaza, lizokinaza, proteina streptococică neenzimatică proteina streptococică neenzimatică (factori tisulari), urokinaza (urină), (factori tisulari), urokinaza (urină), activator al plasminogenului (sânge activator al plasminogenului (sânge şi ţesuturi). Inhibitori: şi ţesuturi). Inhibitori: 2 2 – – macroglobulina; macroglobulina; 22- antitripsina şi - antitripsina şi antitrombina III.antitrombina III.

Fibrinoliza patologic crescută se Fibrinoliza patologic crescută se întîlneşte în leucoze, intervenţii întîlneşte în leucoze, intervenţii chirurgicale pe organe bogate în chirurgicale pe organe bogate în activatori ai fibrinolizei (uter, activatori ai fibrinolizei (uter, prostată, plămîn). prostată, plămîn).

Fibrinoliza poate fi inhibată prin Fibrinoliza poate fi inhibată prin antifibrinolitice cu acidul e-antifibrinolitice cu acidul e-aminocapronic, acid-p-aminocapronic, acid-p-aminometilbenzoic sau trasilol.aminometilbenzoic sau trasilol.

Fibrinoliza este dizolvarea trombului si are loc în 2

etape: Plasminogenul este activat proteolitic si transformat in

plasmina de catre:Urokinaza - activatorul plasminogenului ce se formeaza in rinichiActivatorul tisular al plasminogenului ce se formeaza in endoteliul vascular

Plasmina dizolvă trombul de fibrina

Mecanismul generalMecanismul generalal coagulării sîngeluial coagulării sîngelui

Procesul de coagulare include trei etape:Procesul de coagulare include trei etape:

1.1. Formarea complexului activator Formarea complexului activator al protrombineial protrombinei

2.2. Conversia protrombinei în Conversia protrombinei în trombinătrombină

3.3. Transformarea fibrinogenului în Transformarea fibrinogenului în filamente de fibrinăfilamente de fibrină

Mecanismul Mecanismul extrinsecextrinsec de iniţiere a coagulăriide iniţiere a coagulării

Mecanismul Mecanismul intrinsec intrinsec de iniţiere a coagulăriide iniţiere a coagulării

PatologiiPatologii

HemoragiiHemoragii:: carenţa Vit. Kcarenţa Vit. K hemofiliahemofilia trombocitopeniatrombocitopenia

Coagulări Coagulări spontanespontane::

aterosclerozaateroscleroza infecţii infecţii traumatismetraumatisme deplasarea lentă a deplasarea lentă a

sîngelui prin vasele sîngelui prin vasele sangvine micisangvine mici

Hemophilia C Hemophilia B

Hemophilia A

Hemofilia – boală Hemofilia – boală ereditarăereditară

Hemophilia C Hemophilia B

Hemophilia A

Hemofilia – boală Hemofilia – boală ereditarăereditară