- calea apare vinert - upload.wikimedia.orgƒ_190… · - cine esti d-ta ? - servitoarea de la...

7
1. No. . 20 BANI EXEMPLARUL A BO NAM ENTE In pe an . . lunl . . . In pe an . . pe . 5 12 6 REDACTIA - Calea 51 Etajul I, - Casa Török DECEMBRIE 1903. TIPAR GRATUIT LA FIE-CARE NUMÉR CRONICA oda culorilor tinde scada. de zile elegan- tele noastre nu imbräcate de alb negru, combinate. Aceastä se propagase din multe europene era in Ochiul devenise de obicinuit cu aceste culor neutre, cit deschise un fel de uimire. Dar acum, ulorile ! Verdele amintind exact nuanta zmaragdului, face pentru boga- tele toalete de ceremonie. Violetul chis face verdelui, iar al- bastrul cafeniul, destul de parasite de timp, par a deveni la care pare e me- a obtine un mare succes, e mat, un fel de ros-brun, lipsit de Pentru costumele de casä, galbenul e culoarea favoritä bleupalul favoarea de care se galbenul. Pentru toaletele de vizite, etc., frumos o de moale, satin asortat la la manta de Un model genul acesta fäcut.de postav mastic. Foile se compun din opt volane de tiv. Jacheta scurtä este dintr'o bucatä pe umeri, care croitä la spate, form un pli rotund ; ginile gulerul sunt gar- nisite o de ce insoteste acest costum e de feutru brun, o de a paradisului, pe par. destinatä fie cu acest bolero, care poate de bine se o altä e din de Ea cade drept, in la spate. Gulerul foarte la a- bine Acest guler este ornat cu bande de lutru larg de a- proape centimetri este verde-pal gri. care poate cu aceastä este un canotier boruri largi a este de Toate dimen- siun. Am ajuns la un punct culminant formele extravagante dis- totul, sunt cu mult frumoase - nu sunt de niste turbane ; foarte bine telor tinere, ele i avantajul de a ravisante pe un alb. Aceste turbane sunt fäcute din pene de blank o partea aduse de se- zonul acesta sunt nenumgrate, dar nu atit de radicale ca nu se fo- los din toaletele din anul trecut. Tra- säturile generale MI- necele voluminoase, vo- lumul este prin de gulere-pelerine plecind de la APARE VINERT ANUNCIURI Se primesc la administratia Moda Calea Victoriel, 51 la principalil de publicitate din ADMINISTRATIA Bucuresci,-Calea Victoriei, 51 Etajul I, - Casa Török ELEGANTA tura spre a cadea la cot chiar jos. Jupele, tot atit de destinse ca trecut, sunt scurte, relativ, ele trebue abia cele din sezonul din vor trebui rotunzite jos. Trena tinde dispara, exceptie pentru toa- letele de mare ceremonie, pentru e interminabilg. Rochiile de bal de dined afecteaza ales forma cesse. Ele se fac din dese satin garnisite cu belsug, pe pe cu artificiale. Pen- toaletele ceva calduroase, se de stofe usóre, tul uni paietat, gazuri brodate de mätase perlatg. Nouile modele de mantile pentru seara sunt ferrnecatoare. Ca usor, mare de cu pre- la genunchl; e bro- dat cu o pasmanterie care festonurile pelerinel pre- lungirile. creatiune pare a cî§tiga toate simpatiile ; modesta, ceea ce per- mite pentru o mul- time de E din piele de sobol cade la genunchi, o talia. Singura garni- guler cu de de disparata. Gulerul ajunge la e foarte scurt la spate. Se poate face gulerul de ghipura, pus pe un alt guler de de matase. D-na Olga. CUSÂTOREASA - - Cu bälal de rul roz al Veronica e cufundatá citirea roman fascicole. Afarä meren... in e o potrivitA. Vechiul ornic 'bate cadentat ceasurile zece noapte. Veronica a isprävit romanul ginditoare, eu privirea la ultimul aliniat. Cine-va bate la ; mama Vero- adormise coatele pe masä, s'a ptat. - acolo ? m'a trimis cucoana bilet. - Cine esti d-ta ? - Servitoarea de la madam Rion. Veronica deschise ; in vreme citi scrisoarea, tot singele i se in - Ce ? in Ronico ?... - Nimic, ! Madam Rion pentru ca lucrez ceva. de a adormit Veronica. El sta tot inaintea ochitor... dar ce ! se ea la la el... la doamnel Rion milionara !... la el care mai un an care nu s'o la ea... ce ! E drept de rindul trecut cind a lucrat la madam Rion, el s'a purtat ea de cit gentil... dar asta un motiv ! Poate c'a fäcueo din principiul bunei maniere... ce Doamne ! Toate astea se in capul bietei copile toate se spulberarä rusinatä, aminti e o biatá cusatoreasá, a särmane pensionare. stat odatä bine si azi dar cine vrea stie de asta ?... Cu capul perne, Veronica plinge... * * Numal de formä atentä, cu ochil la lucru, Veronica coase, dar nu ce. Tim- se capul arde ca La dejun el s'a asezat cu scaunul ; cum se alipea de ea... cum o privea a servit'o... ca pe un copil ; dar ce se uita madam Rion... adineaorea... ce räutácioasá femeie ! pentru o de cu ce batjocurd zis : Mi se pare d-Soara e !» Nu putea pe aceastä sulemenita. Cum ar fi vrut acum departe... departe! Simtea se camera aceea Veronica nu cosea... Cu obrajil buclele pe inteo neglijentä adorabill, cu pronuntat rämäsese nemiscatä... pärea o se deschide ; ea tresare, lucrul... era el ! - Poate deranjez... Din rosie ea s'a fäcut spuie da... n'ar fi fost o de bun ?... De- lui o dezarma. El se apropie de si'ncepu vorbi, dar ea depärteze. päru surprins. - Dar, nu - du-te, domnule du-te, te ! - o - Te rog... mult nu putu spune ; el a coprins'o acoperindu'l gura, ochil, pärul de - Bravo, frumos ! Madam Rion sta pragul d-ta, va de astea nu rusine ! Poftim, fie de

Upload: vandang

Post on 01-Sep-2018

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

1. No. . 20 BANI EXEMPLARUL

A BO NAM ENTE

In pe an . .

lunl . . .

In pe an . .

pe .

512

6

REDACTIA- Calea 51

Etajul I, - Casa Török

DECEMBRIE 1903.

TIPAR GRATUITLA

FIE-CARE NUMÉR

CRONICAoda culorilor tinde

scada. de zile elegan-tele noastre nu imbräcate de

alb negru,combinate. Aceastä se propagasedin multe europeneera in Ochiul devenise deobicinuit cu aceste culor neutre,cit deschiseun fel de uimire. Dar acum,

ulorile !Verdele amintind exact nuanta

zmaragdului, face pentru boga-tele toalete de ceremonie. Violetulchis face verdelui, iar al-bastrul cafeniul, destul de parasitede timp, par a deveni la

care pare e me-a obtine un mare succes, e

mat, un fel de ros-brun, lipsit de

Pentru costumele de casä, galbenule culoarea favoritä bleupalulfavoarea de care se galbenul.Pentru toaletele de vizite,etc., frumos ode moale, satin asortat la

lamanta de Un modelgenul acesta fäcut.de postav mastic.Foile se compun din opt volane

de tiv. Jacheta scurtä estedintr'o bucatäpe umeri, care croitä laspate, form un pli rotund ;ginile gulerul sunt gar-nisite o de

ce insoteste acest costum ede feutru brun, o de

a paradisului, pepar. destinatä fiecu acest bolero, care poate debine se o altäe din de Ea cadedrept, in la spate.

Gulerul foartela a-

bine Acest guler esteornat cu bande de lutru larg de a-proape centimetrieste verde-pal

gri. care poatecu aceastä este un

canotier boruri largi aeste de

Toate dimen-siun. Am ajuns la un punct culminant

formele extravagante dis-totul, sunt cu mult

frumoase - nu sunt deniste turbane ; foarte binetelor tinere, ele i avantajul de a

ravisante pe un alb. Acesteturbane sunt fäcute din pene

de blank o partea

aduse de se-zonul acesta sunt nenumgrate, dar nuatit de radicale ca nu se fo-los din toaletele din anul trecut. Tra-säturile generale MI-necele voluminoase, vo-lumul este prinde gulere-pelerine plecind de la

APARE VINERT

ANUNCIURI

Se primesc la administratia ModaCalea Victoriel, 51

la principalil de publicitatedin

ADMINISTRATIA

Bucuresci,-Calea Victoriei, 51Etajul I, - Casa Török

ELEGANTA

tura spre a cadea la cotchiar jos. Jupele, tot atit de

destinse ca trecut, sunt scurte,relativ, ele trebue abia

cele din sezonul dinvor trebui rotunzite jos. Trenatinde dispara, exceptie pentru toa-letele de mare ceremonie, pentrue interminabilg. Rochiile de bal dedined afecteaza ales formacesse. Ele se fac din dese

satin garnisite cu belsug, pe

pe cu artificiale. Pen-toaletele ceva calduroase,

se de stofeusóre, tul uni paietat, gazuri brodate

de mätase perlatg.Nouile modele de mantile pentru

seara sunt ferrnecatoare. Causor, mare de cu pre-

la genunchl; e bro-dat cu o pasmanterie care

festonurile pelerinel pre-lungirile.

creatiune pare a cî§tiga toatesimpatiile ; modesta, ceea ce per-mite pentru o mul-time de E din pielede sobol cade la genunchi, o

talia. Singura garni-guler cu

de de disparata.Gulerul ajunge lae foarte scurt la spate. Se poate facegulerul de ghipura, pus pe un alt gulerde de matase.

D-na Olga.

CUSÂTOREASA- -Cu bälal de

rul roz al Veronica e cufundatácitirea roman fascicole. Afarämeren... in e o potrivitA.

Vechiul ornic 'bate cadentat ceasurile zecenoapte. Veronica a isprävit romanul

ginditoare, eu privirea la ultimulaliniat. Cine-va bate la ; mama Vero-

adormise coatele pe masä, s'aptat.- acolo ?

m'a trimis cucoana bilet.- Cine esti d-ta ?- Servitoarea de la madam Rion.Veronica deschise ; in vreme citi

scrisoarea, tot singele i se in- Ce ? in Ronico ?...- Nimic, ! Madam Rion

pentru ca lucrez ceva.

de a adormit Veronica. Elsta tot inaintea ochitor... dar ce !

se ea lala el... la doamnel Rion milionara !... lael care mai un an care

nu s'o la ea... ce! E drept de rindul trecut cind

a lucrat la madam Rion, el s'a purtatea de cit gentil... dar asta

un motiv ! Poate c'a fäcueo din principiulbunei maniere... ce Doamne !

Toate astea se incapul bietei copile toate se spulberarärusinatä, aminti e o biatá cusatoreasá,

a särmane pensionare.stat odatä bine si azi

dar cine vrea stie de asta ?... Cucapul perne, Veronica plinge...

* *

Numal de formä atentä, cu ochil lalucru, Veronica coase, dar nu ce. Tim-

se capularde ca La dejun el s'a asezatcu scaunul ; cum se alipea deea... cum o privea a servit'o... ca peun copil ; dar ce se uita madam Rion...

adineaorea... ce räutácioasá femeie !pentru o de cu cebatjocurd zis : Mi se pare d-Soarae !» Nu putea pe aceastä

sulemenita. Cum ar fi vrutacum departe... departe! Simtea se

camera aceea

Veronica nu cosea... Cu obrajilbuclele pe inteo

neglijentä adorabill, cu pronuntaträmäsese nemiscatä... pärea

o se deschide ; ea tresare,sä lucrul... era el !

- Poate deranjez...Din rosie ea s'a fäcut spuie

da... n'ar fi fost o de bun ?... De-lui o dezarma. El se apropie de

si'ncepu vorbi, dar ea sädepärteze. päru surprins.- Dar, nu- du-te, domnule du-te, te !- o

- Te rog...mult nu putu spune ; el a coprins'o

acoperindu'l gura, ochil, pärulde

- Bravo, frumos !

Madam Rion sta praguld-ta, va de astea

nu rusine ! Poftim, fie de

2

calic ! A... ce-am fac Popeaschirecomandi de desträbilate!...

Veronica rämäsese Fie-careo Purtarea grosolani

a o revolta mult. Arvoit sä se scuze, dar nu putea ;abia putu :

- Dar, doamnd...- A... et

fu cit p'aci s'o ia nu inter-venea el.- pentru vinovat !

* *Niel n'a cum a ajuns Cind

odaie, perne,a sä hohot :- mamd, de ce mal !...

I. Botez-Vietor

Jupon 5 pentru d-ne -Se facedin garnisitä cu volanuricu matase neagra. Se poate face cucu o cute la spate un volangraduat sub care sum taiate clinurile.

MODEI NOUI"

Supunem cititoarelor noastre urmátoareacestiune :

Poate existe o prietenieun o femee,?

Continudm publicarea räspunsurHor sositela infrebarea : «Care-i partea din

carel mai farmec, mai a-tractiune ?» pe care amcut'o in numärul trecut o facem acum :majoritatea rdspunsurilor pentru

Asa, d-soara Linora din Slatina :

mine, partea care mai multfigurel atractiune

ce poate fi fermecätor de cit o pri-vire melancolicä, care figurer o ima-

ce poate fide cit o privire zimbitoare cum nute de acestia, cind

exprimä o bucurie, o chemare pe care ola exterior care e din interior.: oglinda

Linora

cititoare din Comana-Vlasca nefrunioasA pledoarie pentru

Or fi, nu muRe fru-moase la femel ; se poate zice

este gura, este frumos párulfemei, obrazul, dar cea .frumoasá partesint Cu adevárat ei pentrusinguri mat de citbuzele, etc. E de ajuns o privire, cani se dea a mult mult de tot !

ne pot nu numat cichiar sentimente.

Avem un complect al ceea-cecelor-l'alte ale- aceste

sufletulut nostru, des-coperind cele .ascunse nu sepot exprima prin vorbe... Pe acesteservatiuni putem aduce o la celespuse sus. Cine n'a auzit un bärbat zi-cind : «Incolo ca dar are ! !»

: «Nu e ea frumoasä, dar are pevino incoace !»

Ei bine, acest vino incoace de multe orinu e dat de alt-ceva de cit de puterea fer-mecátoare a ochilor, de frumusetea

ca o despre aceasta citezurmátoarele versuri :

Adineurile ce 'n veer leCa far al

M'a eu a ta zîmbire,ochil ce

de farmecde aplec...

putea citez, dar cred e deajuns atita.

Comana-Vlaaca Cititoare brunet

D-soara Aurora M. din Craiova, precum d-raAfrodita Becator din Caracal cred cA nu numal

dar ne

Aurora de la Slatina, se :

Ce e fermecdtor ca un ris usor carelasá a se vedea un de

se gingásie o subtire? ce e mal poftitor de gura?

de tot ce e poftitor e atractiv.

de la

de aritmogrife, Turnu-MAgu-ce constatd, ca toate

pentru face sepa-:

Poate cine-va niste ochio se poate de frumoasá, dar nu

poate plind de farmec ar avea un naschiar prea mare. De cite nu

dem cite o femeie zicem : Ceochi frumosi, dar nasul o !"

cd cum am spus, este fie cd esteprea mare. Ed cred o femeie, ca aibäfigurd atractivd, trebue fie totul potrivit :nas, etc. a fi absolut necesar ca

aibä

de aritmogrife

ZI DE POST

-De 'ncercare, de

Saü de gust mäcar sä'mio gurip,

destul de

mir,te turc,

e post mare ;

da, doar te spurc.

post e-acumagurite nu postesc...

dar-Ce ?

tu te

Dar ce stai pede m'ai apucat ?!- una,

una,acum tot m'am spurcat !! --

C.

Costum pentru d-ne. - pe jumdtateFoi din Spatele se poate face

drept cu

POSTA MEDICULUI

D-na A Paul, Loco.-IatA cum trebuebaia de mustar pentru d-voastre :La 16 litri de de

mustar. Nu trebue de o-baie, ci trebue treptat

prin picioarele, in pi-cioare in baie eu buretele tot cor-pul, timp pielea va putea s'o suporte.baie e in de convulsiune lasosirea

D-na

(Impresii schimbate eititorii

amintirivel zis, de Iar m'a uitat Scumpa mea,

putea te ; numa m'ad siht a totun rAspuns ce vroiam a grabnw. ce m'a impedicat e

bucuria am un (de zile). Rietto, ceo ochisorY ! Abia unul pe

jumAtate, o de cele Ce mar tu ziva?Sofia din De ar vre-o noutate, ;

prietena ta trebue tot, tot. tot ea o ote nu Timpul trece profesoara

se vamaY aminte profesoara combinafi

sad ne explica despre pe ascuns cravata,ceam de multe nimicue,

sens sens- ne spuneam, minutele tre-cead senine frumoase, cum nu sink

Cite-va cuvinte din serisoarea ta la Anna m-ad aduspe buze Se cunoaqte e biata Anna, ed n'amidee, poate de aceea mult, aerul e tonic (tu, eamacistA", o

Multe de la a ta Eugenia

pentru d-ne. -se la mijloc parte dinainte.

SFATURI PENTRU

Pesmeti

Se ia un sfert de kilo stafide galbene, unsfert de stafide negre. un sfert de zahár pisat,un sfert de migdale lung subtiri

sfert de ; se bat 9parte ce

bätut bine gälbenusurile,bine amestecul, adaogi stafidele, put

o lingurd de albu una de pro-cedezi tot se vor

Ungi un tipar pul compozitiace se va coace, s'o tat

E ceva deliciosAurora de la

Intre prietene.- Demi un sfat : pärintii vor abso-

lut ca cdsätoresc magistratul- bine, loculsta pe ginduri.

- De sigur ; dar ce-I de fäcut cape acest magistrat ?

*Redactorul- Poftim, acum amorezat ! Cu-

rat, fie-care la Dar chestia-4trebue fac o scrisoare A, o idee.

scot din una din poezil trimitTot e la ceva bun cosul

* *De la o- Ela, cum te-ai

zat laEla (care fusese mult de

simt Wind o!

Lotar

SFATURI CASNICE

Laptele

Pentru asigura laptele a fost amestecat, o in lichid, apoi

laptele se de iglitá scurgeIn numai din e curat ; dardin se scurge repede, puteti fi

sigure cd laptele a fost amestecat

mobilelorun excelent mod de a cur* mobilele :

Arnestecap o cantitate de otet, unt-de-lemnalcool. bine amestecul aplicati'l

apoi pe mobile o de flaneld sadmdtase vechie. Rezultatul secete. Otetul unt-de-lemnul curátá

alcoolul tae unt-de-lemn.

SFATURI PRACTICE

Contra nasululA venit vremea aerul rece face

multe drägute astafoarte urit Dar, bucurati-vd, gen-tile cititoare, atit de plictisitenasul vostru delicat se existá unremedid. caldá, uscati-vi

seara pomada :

Lanolind . . . . 15 gr.. . . . »

precipitat . . 10 »

Oxid de zinc . . 2 »

Acest tratament trebuezile.

Dr.

Capot pentru d-ne. - Forma Empire,jos, guler marinar, flotante. Gulerul

marinar fi suprimat.

BUDUARUL FEMEILOR

Contra punctelorCompresele de de Vichy caldegenere bine. Frictiunile odicolon, ames-

tecat grame de sad de borax,sint de asemenea favorabile. Vulgarul säpunnegru minunat ce

dacà uzati de solutiaurmátoare :

gr

Alcool pur 50 gr.3 gr.

Sublimat corosiv gr. 05.jenantele pete nu rezistá

o excelentä retetá care e binevá care frecind binepielea care va deveni rezistentá de

o curdtenie se va :

Topiti 250 grame de sápun negru in

litri de la un litrude lichid, 50 gr.

odicolon, parfumul ce preferati.ce frecat pielea v'ali

spälat pärul, de mai multe oricaldä, ca iasä bine us-

stergarul.E o admirabild.

MODA

HOATELE DIN MAGAZINE

«Les voleuses grands magasins, e titlulDubuis-

son care acesta descrie anomaliaobservat& la multe femei, s'a zis, untimp, cleptomane. Dubuisson, care a avut oca-zia se ocupe mat de aproape de cazurileaceste patologice, spune cele mal multe dinfemeile cleptomane situa-tiune rnaterialá, chiar bogate, toatein stare cumpere bani lucrurile cele furad.

Nostim cleptomana nu poate ade pricinile cart o lao : «Nu ce apu-

case, de odatä, - pierdut capul,-mi se tot ce era acolo apartineamie, - mergeam departe,

dorinta de aCurioasá explicare, n'am ce zice... Dar vina

existentel unor asemenea curioase oproprietaril marilor magazine, zice Dubuis-

son, nu fac nimic pentru a dinmintea vizitatoarelor ideia ar puteaapropie lucrtfrile ce le

Proprietarit marilor magazine ex-marfa, dar nu !

DESLEGAREA ENIGMEI CU PASERELELE

aci partea din gravuraunde trebuie coroana ca nick o

nu fie Este colful dincoroana cum

se vede

exact persoane.Doamnele : Elena locot.

Cleopatra Al. Loco, Ecaterina MichAi-Loco, Pulcheria Ninon Loco,

doritoare de sinceritate a bärbatului ei,Eleonora Trifan Caracal, Ema R.-Särat,genia N. V. Marie Sterian

: Elena Tomasian Loco, Maria S.Vidopol Sulina, Ecaterina Tabavzky Galati, RiryBirlAdeanca Loco, Carolina Victoria

Loco, Ana L Constantinescu laprofesionalä Galati, Alpenrose AureliaMayer Victoria Nibisch Catelutadin Maria Elvira Théréserolina $leghel Domnisoarä. Loco,moasa Algeriana Tekla Loco, Loco,La mignone Fanchette envoie un corbeille pleinde baisers son beau-frère R. Loco. Dieschöne Loco, TheodoruDinorette Mignonne Loco, Bujor Loco,Anastasia N. Costescu Focsani, Elena BärlägeanuGiurgiu, Tonny Goldstein Galati, Marietta... Loco,Elvira Petrescu Doftana, Rozalia Loco, LuciaI. Popa

Domnir : Murmurul C. Negreanu C.frumos Loco, I. D. Loco.

FEL DE FEL

Origina de domino. - Doutosinditi stea un

indelungat in chilia se cesä gentru ca indulceasca. orede inchisoare. Pentru aceasta niste pietrenetede le negre, con-venind de ce va cistigapartida, va pe

glas rind din ves-prelor : 'Domino, etc.

Incetul perfec-jocul in in cit la libe-

rarea din tnchisoare numitul eratat de oaspetil admis cade petrecere licit.

In jocul peste limiteletirel, se din nu

devie In toatá Italia. Prirnul rindrugaciunea fu redus numal la

Domino, numt care jocul s'acut cunoscut In

Imitatia diamantelor.-Ca stimun diamant e veritabil nu, nu deun expert. Probarea poate de

unde In mai scurt timp Neo un

punct negru creionnl pe hirtie, apol privimpunctul prin diamant. nu deun singur punct, sigurl diamantule veritabil. semnul seuna multe vedetimulte puncte, diamantul e fals,

* *de a parizienel a fost de

stabilitä pe baza unor statistice. Dinlucrarea aceasta care se ca perioada dela 1890 la rezult cele maimulte pariziene se al 21-lea an

Din 121,525 femel, s'a märitat inepoca aceasta, 27,981 nu 20

20 30 22,88130 ; 7316 40 ; 229950 60... 578 dame märitat

ce trecusera de 60...Nu e Urzi nici-o-datä !

Dona Clara

SFÎWT DE

ape moare floarea degerne 'n petale

In trec cu lugubreSpre de moarte cernite

singurä banca margineaAcolo daü intilnirea,Fusese o iubire soare

rece iubirea.

Un trernur de unde, un in trestii,prin apune,

noaptea vine din de pe

noapte nebune.Jean

Explicarea gravure din pag. I-a

elegantä pentru oraq.-Edin lenaj gris-fer. Foile, ample jos, sintnate trese mohair negre. Corsajul, bluzat,este ornat, trese asemenea carise pentru a garnisi minicile pa-gode.

Guler de batist, de dan-dinainte, de verde.

de catifea prelungire. Volande In interiorul mtnecilor.

de fetru gri douä culori,frunze boabe

pentru fetite.-Rochi0 cuplatca cu foi drepte

Dansatoarea adormitä

La Paris produc o mare senzatieexperiente ce se fac cu o femee care dan-

mod uimitor ce e maiin stare de somn magnetic. cum

descrie Emile Beer «Figaro» una din ex-la a asistat :

«Madeleine (cel-ralt nurne nu e dat Invileag) era antic cu omoale. Ea se pe un scaun fu a-

in mod ipnotic. eIdeschisi, dar privirea

in jos. Profesorul universitar EdmondFlegengeimer se la pian. La primelesunete, ea se ridia, un de extraz oprinde e o jucarie a Nu

uita odati modul cum a exprimatprin marsul funebru alChopin. Ea exprimä un fel de impresie a

a sperantei, cum nu i-afost dat un de

a fost adevär o reci-tare, In fie-care schimbare a träsäturilor

fie-care gest se putea citi un fru-mos claritatea poeme. Muzicainceteaz& Madeleine ultimaatitudine.

un violonist aria lui Bach,acompaniament de pian, apol se o ariedin aEbreea». Ea danseaza... Flegenheimero intrerupe din nod...

- Tu durerea... bucuria... spiritul...dorinta... ura...

la fie-care din aceste sugestionári ose uimitoare

Broderii de ervete pentru baie

ca expresie si trásáturi, desimbolic.

Ea e desteptatä se a dormitcam mult. Dar somnul acesta este pläcut.

Pentru aceste experiente pot deo valoare extraordinarä. Sint de ex-presie de träsáturi pe un model nule poate reda in perfectia care redatede dansatoarea care doarme...

Rochitá pentru fetite de la 4 la 12Pentru o de 9 rochitei cere5 m. 15 materie lärgime de 70 3 m.30 de 110 m.

Dansul picioarele goale

Rosita auriLouise negruNu cake-walk e amenintat In esis-

tenta sa ?dansatoare americanä, Miss Duncan, a in-

trodus Austria un dans de-ocamdatanebotezat. Dansul cestiune purcede de lacherografia greceascä. De fapt, dansul acestan'ar avea extra-ordinar ce pri-veste atitudinele, ce priveste

nu s'ar dansa.., picioarele goale.Americana, Miss Duncan, care s'a fäcut

extreme originalitati, aavut un succes imens. Dansul picioareIegoale, pasa-mite, e frumos,

gratios de 'cit toate cele-l'alte atit ede adevarat, se zice, aceasta, so-cietate din Berlin se pasioneaza acestdans. saloane nu se aude to-curilor ci delicate pe co-voarele mätásoase.

Un cronicar parisian se intreabä, apropo deaceasta, nu se vor vedea la Parisdamele dansind picioarele goale ? cen'ar tocmai o inovatie. Acum o de anistrámoasele parisienelor, exemplul datde frumoasa Tallien, nu plimbaserä pedinaintea ochilor parisienelor gleznele

fine satinul ? Moda este oare alt cevade o reincepere.

d-rei Rositacronicar s'a dus intervieveze

chestia acestuia pe d-rele RositaMauri Louise Maute pe un dan-sator de cake-walk la Nouveau cirque dinParis.

D-ra Rosita Mauri este o stea de la Operadin Paris.- dansezi cu picioarele goale ! -a ex-clarnat d-ra Rosita Mauri - dar e nepu-tintä, dar e de neinchipuit ! pe ci-ne-va cu picioarele goaleracil picioarele goale,

ghete. Dansul ghete nu se poate.fad ? dansurile de

atitudini se pieioarelepuse in botine usoore.

D-ra LuisaD-ra Luisa Haute a reinoit dansurile din

frumoasele vremi de odinioarä e totde gratioasá in dansurile din timpul

DirectoratuluI, ca cake-walkului.Luisa Maute nu prea ce

despre acest dans.Cu picioarele goale, de ce nu ? La

merge decoltatá goale ?apol, cine ? poate fie frumos pi-

cioarele goale. Dar poate urn, -sti

Georges Slecter-e numelela Nouveau-Cirque un

cake-walk entusiasm. Geogeo,zic prietenif e un'negru fata

vax, bratele picioarele lungi,agitate de o

examinaid bine, in timp ce-i explicamce noul dans. Inferioritatea rase noastre

Izbucni inteun ris sgornotos. «Ah !Ah ! Ah i se ce-i

sese din apol, demnitatea cese cade gentleman e ceva tarede cit de a

Dansul dansulpicioarele negre ? Dar e dansul negrilor !...

Oh ! revelatie !Pe dinaintea ochilor viziunea

tuturor fantomelor negre o

la lumina a pe bätätura din fatastäpinului, dansínd despuiati

de vestmint.Oh ! miss Duncan, noul dans, de care eral

de mind* oroare ! nu e de cit oa cake-walkulul !...

.

?...

E. W,

Find and,De-al dor suferi,A mea

va ?

DeCiuruit e pieptul ;Tu din buze oFaci din mine sclavul

Pentru ce, femeie,simtitor,

nu etern steieIntre un sfint amor !...

1903 C. Petroviei.

de blaná

ho-plea la

plied

nu de

balance

dede au

-in

In

de de plow,

-7) -long:

dede

la

da de

Capot d din

LOGODNICIT

intel in

unghfile.-- Void al-

dede

ElCitegte pe

mea

VI dad nucleic? deniel el

gi

finea

de gindi- Arum med

de Un

med denu

Al.

- Ce de candidatul la

- Cl (El

amen?.

ei

de

-E el dinpe mine le fee

Ce de ?.--

tee 1i pot

eel:

defleetly-

Intoner, de camule

Una din elcl

depe

gi

de

ne ?

- dad med.dad med

- e

In

- ea eelde

put

medla

earl In mea.de la la

den nuadmimbill e

dedeparte.

La vile, un damnla

ml-a

Cu o- dv.Unehiul - e

ne In

Fate ne sub un Ea

nemel,

de ed

Ne pece

mi-am e oE un

ea.- o

-- Da,an In

el dene Dar

ml- dommle,Win? altul.

el

ambaraIn mea.

- VI

Cu nuce de

pima de ce aa

meaci, din

mea, Veilde nu am de

moment

- De pe mama

-- e dar

ca- Nu, el

Mama

- dar ce

d-voastre ?

;

mele cile

Ida

logodnel, meaun de

mea

dinla; ca

el

6

VITRINELE MAR1LOR MAGAZINECorsetele P. D.

De ce femeile pariziene atit de cochete,de o tatie

de ? De ce tot-d'auna gratioase,rumene la un corp res-

tot-d'auna farmec ?de ce femeile sunt de putin

cochete, n'ad vioiciune, sunt palide desfi-rate ?

räspundem :

Cauza e constructia corsetului. Pe fe-meile pariziene corsetul forma droitdevant marca P. D., destul de cunoscuta,care nu diformeazä corpul nu atraofiaza orga-nismul, femeile noastre, dincorsete prost defectos nehigienice,din care nu e bal ca sänu inregistram ireparabile de indispo-

cari stria petrecerilor.

deci femeile noastre, voesefie tot-d'auna rumene bine dispuse,

fie cochete de poartetot-d'auna corsetul higienic elegant, formadroit devant, marca P. D., a ilustratieo aci, care se expus in toatevitrinele marilor noastre magazine, gratienoscutilor Grünfeld Gold-man, str. Academiel 2.

de

Eminescu Veronica Miele

In trecutá ziarele vor-bit mult despre dragostea nos-tru poet Eminescu, Veronica

In rezumat spus :

Np este exact Veronica arfost Eminescu.

Din contra, ambil erao dragoste puternicA. Zvo-nul menit a compromite legá-

cele doug suflete ar fostlansat de o a Eminescu, carenu putea .suferi pe Veronicadin cauza cdreia Eminescu o neglija

pe dînsa Intreaga'I familie.

cu psihologil ! gäsitfemel blAnurile ce ele

o analogie simpatica. de pildá :hermina un suflet curat, dar

violent ; zibelina, avere,cochetárie, distinctiune, generozitate,cre§tere excelentd ; astrakanul un spiritgelos dar violent ;trul un spirit profund, rece, calcula-tor drept ; o

care cu timpul se ;

castorul aratá ingeniozitate,pricepere in trecerea ; vulpea

aratá un caracter autoritar, blazat.plictisit.

Am citat din carac-terizärile stabilite decunosatori femeel !

Un eveniment muzical

va avea Duminicá 7 Decembre labiserica evangelicd unde se va da unconcert bisericesc. lume din elitanoastrá va participa la aceastátoare oare-ce va asista M. S.Regina. Programul contine capo-d'o-pere corvor figura cele mai bune artiste

buni La compunerea pro-a colaborat M. S. Regina,

care a decorat pe seama Sa, modsuperb, bisericd, cu ocaziuneajubileului catedralel.

Lumea e la orele3 p. pentru a putea

fácute bisericeí de careSuveraná. De la orele 4 p. m. sus,

va cuelectricá.

Japonezele portul europeanSe anuntá din Tokio

trecutá, la un bal ce a auut pen-tru impärätesei Japoniei,

apárut costumeropene de bal, fost foartebine. Majoritatea celor distinsedame din Japonia venit tot4toalete japoneze le prind mai bine.Negustorii europeni de mode cons-tatat cá din ce ce face represegustul frumos al Japoniel pen-

Aceasta se

PROBLEM A CELOR TREI CHIBRITURI

Daca, ce masa cu prietenl,se vor aduce chibrituri va ti momen-tul priincios ca musafirilor problemacelor chibrituri.

Despicati uqor extremitatea chibritcapatul al douilea chibrit, pe

care'l introduce In despicAtura celuiin mod ca ambele chibrituriintre ele un ascutit. apoipe unghiuluI sus, sprijinin-

de un al treilea chibrit, cum vedetipe

aceea un al patrulea chibrit la unul

din rugati'l ridice aer celechibriturl cum trebue

spre a :

Sprijiniti al patrulea chibrit de celeca celui de al

treilea pe acela pe care tiney in; aplecati pentru ca acest al treilea

chibrit pätrunde interiorullui format de cele ;

in aer chibritul pe care 'I ; peacest chibrit vor sta Ware chibriturile I 2de o parte, chibritul 3 de cea-l'altä.

atribue in cea mare parte des-nationale in

cea civilizatd a extremului Orient.princiar

Printul de Schoenburg-Waldenburgcare castelul Droysig laZeitz, Saxonia, a rugat primäriacomuneI trimeatá o listáa femeilor din acest ora, pentru ale distribui ajutoare de inamintirea rdposatei princese de Scho-enburg-Waldenburg, decedatá acurnun an care aveadeiul

Umor inNu de mult se putea citi

ziar german urmdtorul :

«De oare-ce mea m'adin causa gelosiel, fac cunoscut

nu opentru Semnat :

Probabil caurmá, cáci cite-va zile ace-

jurnal avisul :

«Retrag avisul me din... regretinsulta adusá mele.» ss. M.

spiritualEcaterina, impáráteasa Rusiel, care

se n'a fost dea fácut zi sortului

Petru cel Mare, imprejurareacesta voia necinsteasca renumele

printr'o faptá neomeneascd,servatiuni pentru a-1 o

perzista,la culme, a

oadresindu-se sale, a zis : «Ve-

doamná, cu o loviturá a mea

numai, am redus oglindápraful din care a Eca-

terina pricepind aluziunea crudäprivind pe cu apuns : «Da, dar podoabapalatului vostru».

AfectiuneaUn prelat voind sä mingle o d-ná

ce perdut fiul er unic,amintit supunerea Avram,

D-zed T-a jertfeascd uni-cul

Dar, - ea cuaprindere, D-zed n'arimpus unel mame un sacrificid".

odatá iubirea n'a emisun elocuent.

Conserve

excelente pentru éasá tim-pul slut conservele de la des-facerea produselor pepinierelor prin-

Victoriei.*

**

Din o casá nu trebue lip-seascá renumita cafea de cicoare

Incercati vá convinge.Cereti dar cafea de cicoare

igienicd, de la depositul din stradaSmirdan, 51.

ONRecomandat

pentrua albi, catifela

a

St-Martin. PARIS

o servitoare nu amestecay prea niulttoaletele mele.

In fi foarte

dupä duceam lade ori, de de patru ori pe

ce prietenil melIn fie-care zi o escursiune

la vila din Schwabenberg. Convorbirite ce leaveam cu Ida procura mare

avea spirit de cit toate fe-meile pe cari le cunoqteam.

Despre iubire nu era vorbatre noi.

nu credeam dragostea so-sise, pentru nu iubise

pentrn iubisemdeja prea de multe

In realitate nu cunoscusemadevarata

se nenorocirea. amsosit la musafirl.

Intre se o a Idet, omult de fru-

foarteDama asta cocheteze cu mine,

fel cum permit obraznice.o de cinci minute, puse

o floare la botunierä ; din acest moment Ida

mea, tot-d'a-una de rece, nufu de recunoscut.

Deveni de capricioasä in-suportabilä. Pe musafiri trata

cu dispret.La explicatia cauzei nu ajunseramPentru seara aceea aveam o invitatie la o

petrecere la apropiatä. Ida voi seacolo, toatä societatea primi propunerea,

de sigursala de dans logodnica mea cea

Ea zbura din in brate la ciar-da abia putui s'o din bratele

purtare respingA-toare.- bucurá bine,cred ca logodnica mea, trebue avey ooare-care

Ida rise in- Na : Doar nu cred

gelos ?- Despre asta n'am dar nu mint

cam nu ca aceea careva purta numele se cum

Ea un con-jocul 'nebunqte ca

In mea nu alt ceva

cuminte de de dansezpe nebunatica a

o pe Ida, lo-cul gol. De la dinde o de ceas aproape se plinsese

e bine *case cufi luat adio, de oare-ce nu vroia deranjezepe

eram deja semiia adio.

De dormit nu putui in noaptea aceea, deoare-ce necäjise teribil purtarea fetel,

n'o vizitez, va recu-noa§te va veni semi scuze.

de la ea scrisoare toträspunsul pe care auzit

mat

Alexandru zise simplu, cede istorisit : Tu un ...»

- Unchiul meü, ce'l povestii celede ce

dusem prietenului- De ce scris atunci scrisoare ?Candidatul la sinucidere dinera la intrebareAlexandru singur räspunsul :- Nenorocitule, el, te ai

de logodnica ta.

- de ce nu Honthy.- Aceasta este starea ta.Honthy se uitä la ceas.- cinci minute, zise el, pis-

tolul va intra functie.Alexandru zise :- E§ti ridicul viata ta luat

serios chiar cele serioase lucrurl acumaserios amenin-

?

- Ida nu crede o face, räspunsen'o fac ea va despretui.

- Nu chem politia.- minute, räspunse Honthy.In acest moment se in

se cine-va s'o deschizä,fine se deschise o acoperita omanta in odaie.

Un moment rämase pe unse de gitul lui Honthy. Ce

spuse nu se putu auzi, de oare-certdea in timp.

Honthy reco-imediat prietenului pe logodnica sa.

Traducere de Sylva.

MODA

TIPARUL MODE! NOUI"BLUZA MODERNA

Forma bluze e foarte Se poate facé chiar pe un alacesta e fácut mäsurile 44.

Lungimea 39 cm.Utimea 30 cm.Conturul al spateluT 98 cm,Centura 62 cm.Lungimea interior 42 cm.Dintr'o stofá de un metru douá-

trebue un metru un sfert.Catifea anglais latä de 80 centimetri

trebue 2 m. 50, catifea de má-tase 2 m. 80. stofa in

marginea stofet la 8cu ace dinainte (figura 1). In drepul

spatelut (fig. 2)restul croitt partea de

deasupra ca cea de desubt.cu creta, desprmdeti-le,

Cutele dinaintelui sunt indicate pe schitá. Centura e de corsaj.neca poignet. Cutele de sus sunt asemenea indicate Aceastá se poate foarte binepurta jupa al tipar dat din numerile trecute. Rose.

Cravatá de blaná

REDACTIE1

multor cititóre.-Pentru a abona larevista ajunge trimeteti baniiprin mandat la : Adminis-tratia Buouregti. Abona-mentul pe an numai 10pe 5 mandatuluipentru trimiterea abonamentului nu estede de 15 bani, 5 banilarul 10 bani porto. li se

se odatá ouPe ouponul se va

adresa la care serevista.

Maria Gh. Tän., -De asta-v'am publicat printre

toare, de nu trimis cuponulca la deslegare atasati tot-d'a-una cuponul, caree in pagina 7.

Florida, Loco. - Versurile d-voastreaveti talent. Trebue

bine silabelor, la toate strofele lafel. trimeteti-ne alegem. Aceasta

nu, regret.Carol. irm,Lucia A. Neagoe, Loco. - Vom cer-

ceta in nostru de jocuri daca sede se va pu-

D-lui C. Michäilescu,servati am publicat-o in acestaltele, dovediti talent.

Victorinne .Alsim, Loco.-La chestiu-nile pe earl le punem cititoarelor nu

Scopul nostru este, rind,inspiratia cititoarelor noastre le

chestiuni cari le intereseazA pe toatede-o pentru dorim cadea in mod liber sincer.

cititore brunete din Comana-Ylasca. -Multumim pentru De se potconvinge ne toate silintele ca multu-mim pe cititoril cititoarele noastre.

1. Botez- Bucatas'a pus in aeesta.

gen. V'am ruga ne deo de

Emilia V. Panu, Inde o foarte Inviitor vom da de bal, precum

drägálage abonatä, Loco.-Vom asatisface.

Celor-Palte pentnl posta medicului,prea se va in No. viitor.

D-na C. D., Cocecris, R.-SArat. -Nu am avut timpul le

citim.Vom ri.spunde ou la

atitoarelor cititorilorla ne vor adresa.

se In modlimurit. carte ajunge.

JOCURI RECREATIVE

de d-soara Celesta E. St.,PoporPorn

Africaom

.

ARADA

de Emilia Päun, GalatiPrima, de vetiUn animal bun vetiPe-a doua o 'ntrebuintati

afirmati.a de voiti,

note o s'oTot la oE un lucru chiar

Nu se vor printre denumele acelora ne vor tri-

mite cuponulcare se pe pagina 7.

DezlegAtori jocurilor din No. 10 vor12, earl ne vor

mite dezlegärile din No. acesta (11) vor pu..No. 13. Cu modul acesta rägaz

dezlegAtorilor 8 zile sä ne trimeatä dez-legärile jocurilor.

DEZLEGARILE DIN No.arada: Pic-u-lina.-Cuvintul rombic :

S

BARCAAR A

CARAA

A

urmAtoarele persoane :Doamnele : Ecaterina MihAilescu Loco, Elena

Locot. Petrovicl Elena Petre FlorescuCraiova, Ecaterina Donici Efimita doritoarede sinceritatea Ploesti, Eugenia Al.V. Mari Ninon Loco.

Domniqoarele : La mignone Fanchette envoieun corbeille plein de baisers son beau-frère

R. Loco, Cateluta din Maria ElviraLoco, Victoria Loco, si Ma-

ochi ElviraCarolina $irm Baca, d-soara Z. dorestetinta farmacistului Al. Ion. Loco,la Moda Speranta Cimpina, Esmeralda A.Neagoe Loco, Linora Slatina, Riry BirlAdeancaLoco, d-soara Zeima Loco, Sylvica ceaLoco, de pe strada

pe doctorul L. Loco, dinghetta Elena ConstantinidisSofica Theodoru Victoria Foc-

Sofia C. Horezianu T.-Ji, Mimi dinrose din Craiova, Lucia Burchi Ploesti, The-

resa Carolina Celesta E. dincare Olguta Papadopol din

doreste schimb de ilustrate, rAspunsulModa NouA, Aurelia Mayer Tecuciti, Patru

crini din Pitesti, Victorina Alsim Loco, Gh.Elisa Sinescu Botosani,

GiurgiuveancA Loco, Fr. Br. de pe stradadin Birlad, de ce nu trimete

la Moda admirator., N. Bo-Loco dulce de de pe Mita

bruneta ochil negri din Giurgid, Victorina B.Loco, Lucia I. Popaz Kalay Loco, ElviraPetrescu Doftana, Elena Didode la beresti pe schimb ilustratilCoralia Margaretta cu Giurgiu, ElenaD M. Iliescu Sofia Alesianu laprofesionall No. 2 Loco, Marie Enculescu Loco,Mathilda Duly T.-MAgurele,Valentina Victoria Gologan Victoriagara Adjud, Elena din Rim-nicul-SArat, Bruneta lui Jean din T.-Veste, EmiliaV. Panu Galati, Maria Dinescu Cimpineanca Rim-nicu-SArat, Rose Rebecuta Heller dulci

d-soarei Sophie Enghelberg din Galati.Domni loan I. Nicolau Slatina, G. Gheler ado-

ratorul Lucid M. din R.-SArat, L. Rei-apspe M. & S. Avram Rim-

nicu-SArat, Marin Loco, C. MichAilescu Cimpina,va iubi viata pe Iréne Loco, I. D.

neanu I. B. GrindAseanu dulce peMarioara Loco, Ticu visurilor mele, Ingerasul

Un se a distra pevioara ca Loco, Fibius transmite

dulci deslegAtoare din aModa

Premiul a de PatruCrin din care e ne indiceadresa exact pentru trimite

0 parfum VERA VIOLETTE.

FABRICA DE CORSETE

ALIA ROSENBAUMBUCTIRESCI

COLTEL 31(Vis-a-vis de Spitalul Colte»

Mare depositRSETE

modele de ultimaDroit Devant

etc.Se primese coman-de cu excep-

de eftiu, con-fectionate din

cele finecele

noul, fabricelecele maldin

Se expediazáprovincie.

MEDAILLE D'OR

en POUDRE, FEUILLES etBreveté S. G. G

Secret de Beauté d'unune adhérence absolue,

lutaire et donne la peauet BEAUTÉ

Se trouve partout.

19, Rue Vivienne, Paris.

D. MANOLESCUDANCOVICI

LA LEUL DE AUR"STRADA LIPSCANI, No. 61. - BUCURESCI

Pentru sesonul dea sosit din o multime de

furl pentru precum :

VASE DE FIERPORCELANURI,

Tacâmuri de masaTave de Majolick pentru

lemne, Stergátóre de Cocos,

-PATURI, LAMPI-alte articole necesare pentru

MENAGIULpentru Restaurante, Ca-

Cupon la al Modespre a putea participa la premiul cese pentru deslegarea ghicitorilor.

INDUSTRIALE

VECHEA CASA DE INCREDERE

No. 7. Strada Colteli, No. 7BUCURESTI

Singurul representant pentrua renumitelor de

PIANE si PIANINE

Paris,

Vinzarea condifiuni avanktgioasepe fabricei.

Note muzicale, gramofóne,fonografe, suluri,zice de masa, aristoane detot etc.

IN GARANTATE

CU PRETURILE CELE MAI

Serviciul consciincioscatalog ilustrat pe 1904

OBSERVAT1 FIRMA ADRESA

No. 7. Strada No. 7altä

UNDE S'AORAUL ATHENA ?

Zlatari s'am'am mutat

La Palatul vis-à-visDe consulatul

Onor. Domni rugdminteadresa rog fierbinte

La noiMult frumoase

Suntem renumitI acumAvem deSucursala e vis-à-visDe consulatul Rusesc sä

DIRECTIUNE

Calea sf.SUCUR SLA

Calea Victoriei 38 Palatul NifonExpediem unde ramburs

Dupä trimitem catalogul cuPRETURI FIXE

DIRECTIUNEA.

POMADA CSILLAG

MODA NOUA". . .

Sease luniUn an strinátate

ease . . .

512

6

MODA

DE LAPTE

care In compositie i sApun similar.3 2 - 1 SO

general la FARMACIA THORINGER, Bucureaft, Elisabeta, 43De töte drogherille din tari, ori-ce tn Lai 1.20

Catalogul gratuit franco

RENUMITUL CUNOSCUTUI,

L. WEISMANARANJAT SISTEM A LA PARIS

tot felul de artA precum Platinotipie, Rococo,Celloedin, Albumin, de

Instalatiune pentru Fotografil Innaturala. moderate

Asigurind pe onor. vor frpe deplinL. WEISMAN, Calea Rahovel, 3

Vis-a-vis

Apa Amará Purgativá

CORSETEMÁSURÁ. CELE

MAI NOUI MODELE EFECTUEAZÁ

ROSENTHALBUCUREVI, STR. SF. APOSTOLI, 24

Comenzile din provincie se primese co-

MODA NOUA

BUCURESCI

Calea Victoriei, 51Etajiul I. - Casa Török

PLISSE Soleil, GovreEVANTAIL (Acordeon)

Depositde

BTJCURESCI, - STRADA CAROL No. 14FOARTE AVANTAGIOASE

HAIR

LONDONUn excelent absolut

tämiltor contra prulur.albite culoarea

primitiva, oprestetierea pruluL Nu ci avénd efecte asupradnereste scurt timp cum a fost de a albi ;de aceasta se ntrebuinteaza foarte ca ori-ce depu-se p6rul pielea Pretul 5.50. Pentru provincie seporto. La nemultumire restitue De vinzare la drogueriile :

Zamfirescu, Academiel 8; Stoenescu, Academiel 2; Tetzu, Academiel 4 Economu,4. Comenzile din provincie sunt a se adresa la Drogueria I. Zamfirescu,

strada Academier 8.

FERITI-VE DE IMITATIUNI

Gramoloine Yeritabile EnglezesciFURNISATEA. S. R. PRINCIPESEI MARIA

NUMAI LA: de scris YOST"

CALEA VICTORIEI, 71 (Hotel Splendid)

DENTIST AMERICAN

H. GOLDSTEIN

No.17, STRADA No. 7Urban)

Cu garantie pe multi prefoarte eftine, face

danturi cu garantie pentru amines vorbi bine.

rädäcinl scoate prin amortiregarantie cea

durere

cele sio durere.

dede piatrá o

Nu de a in parte

Dinti

Dinti

Dinti

ceamai

MATT°

PIANINIn

PROKSCII,fórte In

Visibil de la p.

CEA FINA APA DE COLONIA

NU CI FAPTENU CUMPARATI

NOTE MUSICALEFARA

Magazinuldând asortimentulmai bogat este uniculIn toatâ care este

stare a da 50-70garantänd

toate piesele sunt complecte

WINKELMANNse de la

GEORG DEGEBucuresci, Calea Victoriei,

(In fata Palatulut Regal)Ce gratis eataloagele Maga-

HORS CONCOURSExp. univ. Paris

ELIXIR,PUDRA,

De totl e recunoscut ca bun

este alde Soulac.

We toate

AUX ARMES DE

PARIS LE HAVRE 1887

HORS CONCOURS

ARLATTECAMBRAI (France)

FRANÇAISE

CELE MAI FINE

GRAME 75

Veritabilul SAPUN de LAPTE deBucata 80 3 2

CREMA DE LAPTE DE CRINpentru pielel. Borcanul 1.50

VIN CHINA REGALtonic reconstituant Sticla 2

LALA LUI DUMNEZEU"

BUCURESTI. - CALEA VICTORIEI, No. 154

Spese pentru provincie Lei 1.20Catalogul farmacier gratuit

DE

Tipografia

SPERANTABucurescI

Strada -

BRILLIANTE

Belmont Diamon.d Palaceperfactiune

Pentru actual a sosit un mare asortiment din ultimeledin PARIS LONDRA

la

DIAMANTEL-,E DE BELMONTImiteaz5. perfect pe cele veritabile

- Calea 52 (Casa Lahovary)

Victoriei 77.70.18.

108.

Chimica

recomandA In special Boiangerianoastrá pentru:TOILETTE de DAME,COSTUME PALTOANE, STOFEde MOBILE ca unica din tartt.

SPALATORIA CHIMICAeste o specialitate a

ce Toilette suet caCONSUMUL FUND MARE

Preturi1e sunt foarte eftineComenzile din provincie se

franco

PIANE PIANINEgarantate 5

Gramophoane

Graphopoane

toate märimile siVENZARE PLATA IN RATE LUNARE

VOIAJOR PENTRU PROVINCIE

La Magazinnl de din Palatul Eforiei

I. M. WIEDEMANN, B-dul Elsabeta 5

- Tipografia SPERANTA", Strada No. 4 (Vis-à-vis de Baia Centrala)