7/23/2019 simon mehedinti

1/4

Nume autor Simon Mehedinti (18681962)

Biografe Simion Mehedinti (n. 19 octombrie 1868, Soveja - d. 14 decembrie 196, Bucure!ti" a #o!t unacademician, geogra# !i geo$o%itician rom&n. S$irit f%o'ofc, #ormat %a !coa%a %ui ituMaiore!cu, a de!#)!urat o va!t) activitate cu%tura%) ca educator a% ma!e%or !i cu deo!ebire a%tineretu%ui, $rin !crieri%e !i numeroa!e%e !a%e con#erinte tinute *n #ata !tudentimii rom&ne dincentre%e univer!itare a%e t)rii. Simion Mehedinti a #o!t un ade$t a% idei%or nationa%i!te !i%egionare.

+ !tudiat %a Bucure!ti, a$oi *n ranta !i ermania. + #o!t $ro#e!or %a niver!itatea dinBucure!ti, %a $rima catedr) de geografe din /om&nia. + #o!t membru titu%ar a% +cademiei/om&ne din anu% 1910 !i director a% revi!tei Convorbiri literare.Numit %a 1 mai 1922 $ro#e!or %a acu%tatea de 3itere din Bucure!ti, %a $rima catedr) degeografe *nfintat) *n /om&nia, Simion Mehedinti a #ormat *n acea!t) ca%itate generatii%e demari geograf ai t)rii *n #runte cu eorge &%!an, 5on!tantin Br)te!cu, inti%) Mih)i%e!cu,Mihai% . avid !i a%tii. + devenit membru a% Mi!c)rii %egionare.+ co%aborat %a numeroa!e 'iare !i revi!te (mai a%e! 5onvorbiri %iterare $e care a condu!-omu%ti ani"7 5uv&ntu% Studente!c, uminica $o$oru%ui, 3amura, $recum !i %a ce%e de!$ecia%itate, cu mu%te !tudii de geografe, metodo%ogie geografc) !i mai a%e!antro$ogeografe7 +na%e%e +cademiei /om&ne, Bu%etinu% Societ)tii /om&ne de eografe,+na%e%e obrogei, Natura, +nuaru% de eografe !i +ntro$ogeografe, o%ermaga!in(ermania" !i mu%te a%te%e.Margina%i'at du$) in!taurarea comuni!mu%ui (cea mai mare $arte a !tudii%or !a%e findinter'i!e de noua or&nduire $o%itic)", !-a !tin! din viat) *n anu% 196.

:!en;a teoriei

5once$;ia $edagogic)

u$a $arerea %ui Mehedinti, cercetari%e etnografce au $u! in evidenta #a$tu% ca unea%ta !imunca au #acut $o!ibi%e de!$rinderea omu%ui de anima%itate !i crearea cu%turii !i civi%i'atieiumane, de unde !i-a e, $e care !i-a con!truit intreagateorie.

Simion Mehedinti tratea'a $roce!u% educativ in mod ho%i!tic, evidentiind, in cugetarea i!toricaa omenirii, trei ti$uri de educatie75+?N - $edagogia !a%batica - homo homini! %u$u!@MA?S: - $edagogia barbara - homo homini! !ervu!@??SS - $edagogia umana - homo homini! #rater.

?dea%u% i !co$uri%eeduca;iei Simion Mehedinti va re!$inge =!coa%a $e hartie>, imitatia mode%e%or trecatoare. :% $%edea'a$entru !coa%a muncii, a%e carei regu%i metodice in !inte'a !unt7- rmea'a fru% traditiei- rmea'a canonu% autoritatii- rmea'a im$erativu% activitatii creatoare

Cedagogu% atrage atentia a!u$ra ro%u%ui !i im$ortantei #ami%iei in $roce!u% educativ !i a!u$raob%igativitatii !tatu%ui de a cre!te indivi'i !anato!i.

orme, nive%e, %aturi,ti$o%ogie, caracteri!tici

+ e%aborat un !i!tem $ro$riu de g&ndire geografc), concreti'at *n %ucrarea !a #undamenta%)Terra - introducere n geografa ca stiint(19D1". Entre 1942 !i 1944 a co%aborat cu revi!taGeopolitic si geoistorie.

Cer!ona%itatea !tiintifca a !avantu%ui Simion Mehedinti !e im$une %a ince$utu% !eco%u%ui FF,care $rin %ucrari $ro$rii directionea'a atat invatamantu% gimna'ia%, cat !i $e ce% !u$erior. :!temomentu% cand !e de'vo%ta o noua gandire geografca a !i =3egea $entru !coa%a $regatitoare !i !eminarii%e norma%e>.

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Simion_Mehedin%C5%A3i.jpg

7/23/2019 simon mehedinti

2/4

+cea!ta re#orma !-a intemeiat $e cateva te'e #undamenta%e7 de!centra%i'area invatamantu%ui,autonomia !co%ii, $artici$area comunitatii %oca%e %a intretinerea !co%ii, rea%i'area $roce!u%ui deorientare !co%ara !i $ro#e!iona%a %a o var!ta mai $otrivita (16-1 ani".

5on;inutu%*nv);)m&ntu%ui

+ #o!t unu% dintre cei mai mari $edagogi romani, in !$ecia% $e %inia cre!tina.Se in!i!ta a!u$ra conce$tu%ui de =!coa%a a muncii>, $u! in com$aratie cu =!coa%a bo%nava>,cum numea Simion Mehedinti !coa%a din vremea !a, deoarece ab!o%ventii oricarui grad de

invatamant erau inca$abi%i !a a$%ice ce au invatat.Mehedinti nu vrea !a tran!#orme !coa%a in ate%ier, nici !a introduca cateva ore de %ucrumanua%, ci vrea !a dea ace!teia o orientare =activi!ta> G in genu% $reci'at de !coa%a activa.Se #ace $reci'area ca in conce$tia %ui, =!coa%a muncii> in!eamna, mai a%e!, cu%tivarea$rice$erii de a %ega teoria de $ractica, a!adar un invatamant care nu !e reduca %a=$ractici!m>. Mehedinti voind ca activitatea $ractica !a !e intemeie'e $e date%e !tiintei. Aa!emenea munca de'vo%ta creieru%, a!igura dobandirea cuno!tinte%or, #ormea'a caracteru%.u$a a$recierea %ui Mehedinti, e, Simion Mehedinti #ace $reci'area ca educatiatrebuie individua%i'ata in ra$ort cu $o$oru% din care $rovine e%evu%.

Metodo%ogia didactic) :ducatia !e rea%i'ea'a $rin intermediu% credintei !i re%igiei, ace!ta afrmand ca ?i!u! Hri!to!e!te nu numai Mantuitoru% %umii, ci !i ce% mai mare educator a% omenirii.

Cer!ona%itateaeducatoru%ui

e!$re !%ujitorii !co%i, Simion Mehedinti arata7 :ducatoru% e!te intaia unitate de ma!ura ava%ori%or $e care e$oca noa!tra %e $une in circu%atie, !inguru% ra!$un'ator de cre!tereatineretu%ui roman. Sentimentu% #undamenta% $e care trebuie !a-% !adea!ca !coa%a in !uIete!te $atrioti!mu%.?n ri%ogia Sco%ii, Simion Mehedinti ierarhi'ea'a $ro#e!orii in trei tre$te7 be%#eru%, $ro#e!oru% !ieducatoru%. Crimu% e!te numit vata# $e!te co$ii, a% doi%ea !%ujba! a% !co%ii, a% trei%eaeducatoru% e!te $edagogu% idea%, $arinte%e tineretu%ui care armoni'ea'a in finta !ain!u!iri%e e!entia%e !ub trei a!$ecte7 inte%ectua%, mora% !i f'ic.

:ducatoru% e!te, de #a$t, $er!ona%itatea care !e in!$ira #ara intreru$ere din $er!ona%itateace%ui mai mare :ducator a% omenirii, %i!u! Hri!to!, de!$re care Simion Mehedinti marturi!e!te7+!adar nu $oate f vorba nici de e (1894", :terogenitatea ce%or 4 geo!#ere (1922" !i Abiectu% !i defnitiageografei (1922". +ce!te %ucrari !unt !u!tinute de cautari !i argumente !tiintifce, cu va%oarenationa%a !i univer!a%a a!u$ra $rob%eme%or care aveau !a duca %a #undamentarea ttiinteigeografce.

?nca din tim$u% vietii, Simion Mehedinti e!te recuno!cut ca intemeietoru% !i $arinte%e

geografei romane!ti, iar mani#e!tari%e !i $reocu$ari%e ca !criitor ii o#era ca%itatea de !avant$o%iva%ent, geogra#, educator, $atriot, om $o%itic !i de !tat.

?nce$and cu anu% 1921, Simion Mehedinti !crie o !uita de manua%e !co%are7 eografa ce%orcinci continente@ eografa f'ica !i eografa economica@ Camantu%, $entru c%a!a@ /omania,etc.

/eIec;ie critic)-com$ara;ii Ga$recierea teoriei-actua%itate

eogra#u% inti%a Mihai%e!cu, i-a #o!t !tudent !i !cria in anu% 1967 3a Soveja, $e ba'aob!ervatii%or 'i%nice, Simion Mehedinti ajunge %a conc%u'ia ca geografa are un obiect $ro$riu,unitar cu doua #ete7 natura !i !ocietatea. nui obiect unitar ii core!$unde o !tiinta unitara.eografa e!te, a!adar, trebuie !a fe, o !tiinta unitara.

+!ta'i, afrma $ro#e!oru% 5o!tica Neagu in cu%egerea de con#erinte !i di!cur!uri 3a cea! detaina cu Simion Mehediniti , daca !avantu% nu ar f ajun! geogra#, ar f devenit un mare %iterat!au un recuno!cut $ub%ici!t. ovada, !tau marturie o$ere%e7 Aameni de %a munte, Cremi!e !iconc%u'ii %a erra, Crimavara %iterara, itu Maiore!cu - notite biografce !i univer!u% materia%

7/23/2019 simon mehedinti

3/4

din 5onvorbiri %iterare, uminica $o$oru%ui, Munca, Bu%etinu% Societatii /omane /ega%e deeografe !i con#erinte%e ro!tite %a radio.

?n %unga !i $rodigioa!a !a activitate de e%aborare a %ucrari%or de !inte'a geografca, SimionMehedinti !e remarca $rin o$era !a ca$ita%a ://+>, a$aruta in 19D2. erra nu e!te nici untratat, nici un cur!, ci o %ucrare documentata con!acrata defnirii obiectu%ui !i metodeigeografei, care are ca !co$ $er#ectionarea geografei. :!te o ina%ta !inte'a !tiintifca, care %avremea $ub%icarii ei, a #o!t con!iderata ca o #oarte cu$rin'atoare !inte'a a cunottinte%or !igandirii geografce contem$orane $re'entata intr-o #orma critica !i $er!ona%a.

?n erra Simion Mehedinti arata ca $%aneta noa!tra e!te un com$%e< #ormat din inve%ituriconcentrice de o com$%e

7/23/2019 simon mehedinti

4/4

: ceva in!a care ramane totdeauna@ e amintiea vie a $ro#e!oru%ui !i in deo!ebi a ce%ui iubit. ( $.6D"

+tat $retuie!te !coa%a cat $retuie!te $ro#e!oru% (Cro#e!oru% teme%ia tuturor re#orme%or !co%are, $6"

:% e !coa%a, e% e ma!ura, e% e mode%u% du$a care de!enea'a co$i%u% viata !a in viior (Cro#e!oru%teme%ia tuturor re#orme%or !co%are, $.90"

rebuie deci educat !i in!uIetit $ro#e!oru%, $ana %a !#a!itu% carierei (Cro#e!oru% teme%ia tuturorre#orme%or !co%are $.2"

=Mai bine munca #ara carte decat carte #ara munca>.

4