I. Aşezarea geografică

Judeţul Sibiu se află situat în mijlocul ţării , între 490 17’ latitudine nordică şi 450

28’ latitudine sudică respectiv 240 57’ longitudine estică şi 230 35’ longitudine vestică .

Aflându-se în partea sudică a Transilvaniei , el este străjuit de munţii Făgăraşului

şi ai Cibinului . Se învecinează la nord cu judeţul Mureş , la est cu judeţul Braşov , la sud

cu judeţele Argeş şi Vâlcea iar la vest cu judeţul Alba . Este un judeţ mijlociu al ţării

ocupând o mare parte din podişul Transilvaniei . Populaţia judeţului Sibiu numără 425

873 locuitori . Reşedinţa judeţului este municipiul Sibiu care numără 169 696 locuitori .

Căile de comunicaţii rutiere , feroviare şi aeriene îi asigură legături cu întreaga ţară .

Judeţul Sibiu cuprinde două municipii , şapte oraşe , şi cincizecişitrei de comune

cu o sutăşaptezecşicinci de sate .

Reşsdinţă a judeţului cu acelaşi nume , municipiul Sibiu este aşezat în centrul

acestuia . În partea de nord se învecinează cu localităţile Şura Mare şi Şura Mică , în vest

şi sud – vest se învecinează cu localităţile Cristian , Răşinari şi Poplaca . În partea de sud

şi sud – est este învecinat cu localităţile Cisnădie , Cisnădioara şi Şelimbăr . În partea de

est este vecin cu localităţile Daia şi Noul .

Teritoriul Sibiului are o suprafaţă de 12 163 ha din care intravilanul are o

suprafaţă de 2 465 ha .

Situat pe albia râului Cibin şi a afluenţiloer acestuia , în apropierea munţilor cu

acelaşi nume şi a trecătorii Turnu Roşu , Sibiul , prin distinsa-i personalitate ne dezvăluie

o istorie bogată în evenimente .

1

II . Populaţia

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1992 a demonstrat că

populaţia Sibiului este de 169 656 de locuitori din care 81 365 bărbaţi şi 88 281 femei.

În structura pe naţionalităţi populaţia municipiului se prezintă astfel : 158 946

români, 5 541 germani , 4 150 maghiari , 1 019 alte naţionalităţi . Se observă o scădere

drastică a populaţiei de etnie germană care s-a micşorat prin emigrări masive şi prin

scăderea natalităţii . Această scădere a dus la părăsirea de către saşi a unor întregi

localităţi din judeţul Sibiu .

În structura după religie s-au înregistrat următoarele date : 153 515 ortodocşi , 3

302 romano – catolici , 2 850 greco – catolici , 2 0356 reformaţi , 164 unitarieni , 3882

evanghelici cultul adventist , 417 evanghelici şi 3 491 alte religii .

Prin aceste date deducem că populaţia Sibiului este majoritar română de religie

ortodoxă dar care conlocuieşte în pace şi bună vecinătate cu celelalte etnii şi religii . Este

poate oraşul cu cele mai multe biserici de difereite confesiuni din ţara noastră .

III. Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a oraşului Sibiu este destul de bogată . Ea este reprezentată

prin ape curgătoare şi prin lacuri . Geografic Sibiul este aşezat pe malurile Cibinului , râu

care izvorăşte din munţii Cindrelului . Acesta a săpat o vale largă în care s-a dezvoltat

oraşul Sibiu. Astfel în Sibiu întâlnim râul Cibin cu afluentul lui Seviş . Lacurile sunt

reprezentate prin lacul Dumbrava care se află în pădurea cu acelaşi nume de la marginea

Sibiului . Acesta este amenajat în prezent pentru agrement .

IV. Clima

Clima în părţile Sibiului este de tip temperat – continentală . Iernile sunt ferite de

viscole puternice , primăverile sunt frumoase , verile răcoroase şi toamnele târzii . Media

2

anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7mm) şi

maxime în iunie (113mm) . Deşi temperaturile extreme se plasează între +37,60 C (la

Boiţa în 1949) şi – 34,4 0 C (la Sibiu în 1888) , temperaturile medii se situează între –3,80

C în ianuarie şi +19,60 C în iulie .

Primele ninsori apar de regulă în luna noiembrie , iar ultimile reminiscenţe ale

iernii se fac simţite în luna aprilie .

Sibiul este ferit de vânturile excesive ce bântuie din timp în timp crestele munţilor

. Dominante sunt vânturile dinspre valea Mureşului (nord-est) . Primăvara , coborând de

pe crestele munţilor Făgăraş şi Cindrel suflă “mâncătrorul de zăpezi “ sau “vântul mare “

, iar uneori , vara , “austrul “ aduce din vest valuri de căldură şi secetă .

V . Flora şi vegetaţia

Clima , relieful şi structura solului oraşului Sibiu , creează condiţii prielnice

pentru o floră şi vegetaţie bogată . Prin poziţia sa , municipiul este aşezat în zona

pădurilor de gorun şi stejar care urcă de la porţile oraşului până la poalele munţilor .

Flora Sibiului este dominată de speciile euroasiatice şi europene . Pe acest

considerent specialiştii încadrează Sibiul şi împrejurimile sale din punct de vedere

floristic în regiunea eurosiberiană , provincia central – europeană-est-carpatică ,

circumscripţia Podişul Transilvaniei .

Elementele de floră de provenienţă continentală se găsesc în general pe versanţii

însoriţi ai dealurilor ce mărginesc oraşul în zona de nord – est , spre Guşteriţa şi Şura

Mare . Astfel pe pajiştile cu caracter stepic din această zonă întâlnim : migdalul pitic ,

vişinelul , jaleşul , ruşcuţa de primăvară , sipica , capul şarpelui şi altele .

Speciile sudice mediteraneene , submeditareene şi balcanice au intrat în Podişul

Transilvaniei prin defileul Oltului şi pot fi observate în imediata apropiere a oraşului sau

în interiorul său . Sunt diferite specii de graminee , cornuţul , laptele câinelui , răsura ,

găinuşa şi altele .

O deosebită importanţă , o prezintă speciile edemice nemaiîntâlnite în nici un loc

pe glob , caracteristice ţinuturilor noastre . Flora Sibiului şi împrejurimilor sale

3

înglobează în această categorie : cimbrişorul , brânduşa , cărbunii , şi altele . Amintim că

în apropierea Sibiului cresc o serie de rarităţi floristice cum sunt : stânjeneii , răţişoarele ,

dediţeii , zăvăcusta , holodeanul . Aici este singurul loc din ţară unde creşte pătlagina

uriaşă . O serie din aceste plante au fost puse sub ocrotire pentru a fi salvate de la

dispariţie .

VI. Economia

VI. Industria

Sibiul realizează peste 50%din producţia industrială a judeţului . În Sibiu îşi

desfăşoară activitatea un număr de aproximativ 10 678 agenţi economici din care 151

agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat , 2 regii autonome , 4 025

societăţi comerciale , 5 963 agenţi economici cu capital privat ..

De asemenea trebuie menţionată dezvoltarea economică a Sibiului , oraşul având

ce oferi partenerilor străini dornici de colaborare . Societăţile comerciale au intrat într-o

nouă fază de dezvoltare , impusă de trecerea de la economia centralizată la economia de

piaţă .

Domeniile deschise colaborării cu partenerii străini sau din ţară sunt : construcţiile

de maşini , (autovehicule rutiere , piese şi subansamble auto , utilaj metalurgic , maşini

pneumatice , componente pentru structuri centrale nucleare , aparatură hidraulică ,

aparate de cântărit , elemente de asamblare maşini şi utilaje pentru prelucrarea metalelor

prin deformare plastică , domeniu didactic ) industrie uşoară (stofe , îmbrăcăminte ,

încălţăminte , marochinărie , covoare , pături ) , prelucrarea lemnului (mobilă ,

creioane ) , industrie alimentară (carne şi produse din carne , conserve , produse lactate ,

brânzeturi ) , maşini agricole , cercetare şi proiectare , turism , comerţ , transporturi .

4

VII. Turismul

Activitatea în domeniul turismului este susţinută în oraşul Sibiu şi de un număr de

şase unităţi de cazare turistică cu o capacitate de 3 039 locuri de cazare , la care se adaugă

alte patru unităţi cu o capacitate de 363 de locuri şi alte 163 locuri de cazare în vile şi

tabăra pentru elevi de la Şanta .

Obiectivele turistice ale oraşului sunt numeroase ţinând cont că Sibiul este un vast

muzeu şi parc în aer liber .

Amintim câteva repere turistice : parcul Sub Arini , pădurea Dumbrava , staţiunea

Păltiniş , parcul ASTRA , muzeul de istorie , muzeul de istorie naturală , turnul olarilor ,

turnul gros, podul metalic (podul mincinoşilor) , bastionul Haller, biserica evanghelică ,

casa arterlor , biserica franciscană şi multe altele .

Tot din Sibiu se pot organiza o serie de trasee turstice spre Şelimbăr , Ocna

Sibiului , Cârţa , Cârţişoara , Avrig , Mărginimea Sibiului , Sălişte şi spre multe alte

locuri de o frumuseţe unică şi cu o bogată tradţie istorică şi etnografică , adevărate

tablouri ale portului nostru popular şi păstrătoare de datini şi obiceiuri populare .

Bibliografie :“www.google.ro“

5

6