Bogdan Silion

Mircea Eliade

si misterul totaHtetii

EItroI[Bucuncsrr, zot6 I

CUPRINS

I. Preliminariile unui simbol al unitilii-totalititii ............... 9

A. Niveluri ale interpretirii coincidenfei contrariilorin opera lui Mircea Eliade........ .........................9

B. Confuzii, simetrii, paradoxuri ......18

C. Mircea Eliade Ei coincidentia opp ositorum........................31

II. Ontologia coincidenfei contrariilor...... ...........39

A. Misterul Tota[tetii Fiin[ei........ .......................39

B. Unitate gi multiplicitate........... .....45

C. Nostalgia Paradisu1ui............... .....50

III.Limbajul coincidenfei contrariilor......... ..........59

A. Cum se poate vorbi despre Dumnezeul de nerostit?...... 59

B. Fiinfi 9i limbaj ............70

IY. C oin ci dentia opp o s itor um ca paradigmi hermen euticl... 7 7

A. Hermeneutica total[......... .............791. Hermeneutica datelor originare .....................792. Coin cidentia opp o sitorum, par adigma totalitefli

;i hermeneutica infinit[ ..............843. Hermeneutici qi metodl sau adevir firi metodi?...........864. Hermeneutica spirituali, ca tehnici transformativi...... 103

5. Logica simbolului ;i hermeneutica totali ........................ 108

6. Semnificalii ale hermeneuticii creatoare.......................... 1 1 1

B. AndmnEsis gi istoria religiilor .....1131. AndmnEsis - amintirea mitului central........................... 1 14

2. Ciile anamnezei............. ........... 116

3. Istoria religiilor qi noul umanism.... ....-........122

C. Coincidentia opp o sitorum gi limitele interpretir ii........ I27

6

V. Coincidentia opp ositorum qitehnicile soteriologi ce....... 137

A. Tehnicile de sa1vare................. ....1371. Mircea Eliade gi tehnicile psiho-fizice indiene....... .........L39

a. Experienla autenticitdlii................... ......139b. India prin E1iade.......... ......,144c. Dargana-yoga ......................152d. Yoga qi coincidentia oppositorum ..........15g

2. Androginie gimaithilna ...........164a. Androginie qi totalitate. .....164b. Androginizarea rituald - maithDna. .....171c. Androginia gi maithuna - paradigme ale

gindirii lui Mircea Eliade.......... .............1783. Alchimia - calea regali de cunoagtere .............................1804. Samanismul - tehnica supremi a extazului ....................1gg

B. Autonomia spiritual6.. ................lgzC. Culturi Ei soteriologie.............. ...200D. Cultura, ca dispozitie hermeneutic[ ...........205E. Cultura rom6nl - pod intre civilizalii ........................... 208

VI. Limbajul Sacrului .........21L

A. Dialectica sacrului qi a profanului........... .....2II1. Sacrul gi ontofania .....................2222. Sacrul - element constitutiv al congtiinle i.......................225

B. ,,Fenomenologia" camufllrii. .....231C. Fantasticul gi sacru1......... ............23g

1. Atributele fantasticului lui Mircea Eliade .......... ............. 2422. Ipostazele fantasticului .................. ..............246

VII. Coincidentia oppositorum gilogica simbolului.........2Sg

A. ,,Logica" simbolului................. ...2591. Filosofia simbolului ...................2592. Caracteristicile gi funcfiile simboIuIui.............................2653. Simbol si hermeneutici.............. ....................2744. Aprioritatea simbolului.. ...........279

tI

i

.7

B. Mit gi simbol .............2821. ,,Realitatea" mitului....... ............2822. Mitul cosmogonic - arhetip central gi model

hermeneutic................... .............2933. Funcfiile mitu1ui....... .........;......304

C. Arhetip gi structuri ......................3101. Sensuri ale arhetipului................ ..................13102. Arhetip, simbol gi istorie...... .....3153. Arhetipul, coincidentia oppositoruru ;i

ecumenismul religios ................323

VUI. Coincidentia oppositorum Ei noul umanism............. 335

A. Coincidentia oppositorum ca model biografic............... 335

B. Unitatea contrariilor, etica toleran(ei qiecumenismul religios .................346

C,oncluzii Un nou eon logic? ................355

BIBLIOGRAFIE ....:.,.........365

I. PnnrrvrrNARrrlEuNUr srMBoL Rr uNrrArrr-TorAr,rrArrr,,

A. Niveluri ale interpretlrii coincidenleicontrariilor in opera lui Mircea Eliade

Nu existi,,operf'a unui om de culturi care si nu fie priviti cuanumite ,,dioptrii" critice. ins[, mai mult ca in cazulaltor interpre-:iri, exegeza despre Mircea Eliade este agezati intr-un fel de ,,patal lui Procust" ideologic, distorsional. in acest sens, am putea vorbidespre ,,paradoxul Eliade": cu cit este citit mai mult, cu atit este in-terpretat mai unilateral. Nu tlgiduim ci aga se intimpli aproape cuorice autor. Dar parc[ niciuna dintre interpretirile vreunei g6ndirinu se situeazd.intre doui extreme atAt de pronunlate, aga cum se

plaseazi exegeza operei lui Eliade.Astfel, o a9a numitl ,,hermeneutic[ a suspiciunii"* este dublatl

de o exegezl,,a exaltirii" unei opere marcate de personalitatea pu-ternici a celui care a creat-o. Din prima tabiri fac parte cei care ilsuspecteazi pe Eliade de angajament ideologic antisemit de facturS.Iegionari. Acest grup destul de numeros de critici il plaseazi pe

' Expresia a fost utilizatl de Paul Ricoeur, cu privire la intenlionalitatea deme-rsurilor interpretative ale lui Marx, Freud gi Nietzsche. Hermeneutul francezsubliniazi faptul cI in operele celor trei existi un decalaj esenlial intre gdndire Eilimbaj, astfel incXt, in mod paradoxal, ,,limbajul nu spune exact ceea ce spune",ci trimite cltre o semnificalie ascunsi. A se vedea, Paul Ricoeut De la text laacliune, Editura Echinox, Cluj-Nap oca, 1999, dar, mai ales, Eseuri de hermene-uticd, EdltaraHumanitas, Bucureqti, 1995.

10 Bogdan Silion

Eliade in rindul gAnditorilor totalitari, ,,dusmani" ai democrafiei,autor moral al ,,infamiei morale" de dreapta. Evident cd, in cantlacestor aatzafii, sunt luate ca mirturii cele cdteva articole ,,legio-nare" scrise in revistele vremii de tinirul, pe atunci, Eliade, gi acdror paternitate nu poate fi contestati. Acuza{iile s-au transformat,de-a lungul timpului, intr-un adevlrat rechizitoriu, la ,,proces" fi-ind incriminati gi ticerea lui Eliade vizavi de trecutul siu politic,interpretat[ ca o probi la dosarul existent in spaliul cultural rom6-nesc gi mondial. Acestor acuzalii academice li se adaugi criticiledin rindul oamenilor de gtiin![. Unii dintre acegtia consider[ c[intreaga operi a istoricului romin al religiilor nu poate fi suslinutigtiinfific, deoarece metodele pe care le folosegte acesta nu au nicim[car valoare euristici. Termenii utilizali de savantul romin, inspecial cel de ,,sacru", nu ar putea fi verificali empiric gi nu ar puteaface obiectul niciunei cercetlri serioase a unei gtiinle ,,istorice".. Caurmare, avAnd in vedere aspectul negtiinlific al modului de tratarea problemei religiozitilii Ei a sacrului, opera lui Mircea Eliade nu araveavaloare de,,normil'de cercetare, fiind, dimpotrivi, un exemplude inconsisten{i gtiinlifi c6.

Hermeneulii ,,exalta1i" se plaseazl la celllalt pol distorsionalal interpretlrii. Pentru unii dintre fogtii studen{i ai lui Eliade, ca gi

pentru o parte dintre membrii generaliei sale, Mircea Eliade este

unul dintre principalii reprezentanli ai ,,tradiliei sacre".., allturi de

- William Warren Bartley, Anthony Wallace, Edmund Leach, |ohn Saliba sauIvan Strenski vorbesc despre o inconsistenln qtiinlificl a metodei utilizate deEliade. in lipsa unei abordiri metodologice unitare, interpretarea fenomenelorreligioase practicati de savantul rom1n s-ar desfigura de pe o pozitie misticl,ira!ionali gi ar cidea la un eventual test verificd{ionist.-.

incepAnd chiar cu primul exeget, Thomas ). | .Lltizer,textele lui Mircea Eliadeau suportat ,,ajustiri" ideologice, convenabile modei culturale a timpului. Astfel,daci Altizer vedea in Eliade un reprezentant de seami al nou infiiniatei miEciri,,dead-theology", William W. Quinn consideri ci savantul romAn este continu-atorul, alituri de Gu6non sau Coomaraswami, al tradiliei filosofice sacre, un felde philosophia perennis. Biografia sa a constituit, de asemenea, un model pentrutinerii hippie sau pentru ,,spiritualigtii" teozofi ori misticoizi.

Mirceo Eliade si misterul totolitdlii

rrn Julius Evola sau de un Ren6 Gu6non. in aceast[ calitate, istoricullonrAn al religiilor este un,,ini[iat" in tainele unor adevlruri oculte,

rrrr savant ,,ezoteric", mesager al iumii arhaice.

Din convingerea ci gdndirea lui Mircea Eliade nu poate fi eva-

Itrati din perspectiva unei singure interpretiri, scrierea de fa!6 nusc plaseazl in niciuna dintre cele dou[ extreme. Istoricul romAn alrcligiilor este un gAnditor ecumenic, ce pune problema din perspec-

tiva unei ,,hermeneutici totale" a faptelor religioase. Fiind orientatlcirtre ,,totalitate", a$a cum vom demonstra de altfel, ea nu poate fi,,totalitar[", adicl exclusivist[. Conceptele sale sunt cele ale uneiistorii a religiilor, in adeviratul sens al termenului. Universalitatea gi

orientarea cltre arhetip sunt consecin]ele practicirii unei asemenea

lrcrmeneutici. Aceasta, credem noi, are labazb. doul principii care

lac legltura intre diversele teme ale gindirii savantului romin; pri-mul principiu se referila perenitatea sacrului, din punct de vedere

structural, prezent chiar in structura congtiinlei, iar al doilea are invedere teza religiozltit\iiomului. Astfel, toate religiile sunt un fel de

cxtensii ale sentimentului religios. Fudamentul religiilor il consti-tuie religiozitatea, gi nu o anumiti religie. Din ideea ci omul este o

liinll religioasl - gi nu practicant al unei anumite religii - rezultd.

toate conceptele gi ideile de bazlale istoriei religiilor aga cum a fostin(eleasl de Eliade 9i care conduc, inevitabil, la postularea unitiliiindestructibile, absolute, a Spiritului uman.

Iati de ce considerim ci o grill corectd: de interpretare a ope-

rei lui Mircea Eliade trebuie s[ 1in[ seama de caracterul ,,total"al gAndirii sale. De aceea, pentru a depigi neincrederea gi naivita-tea rcprezentanlilor celor doui categorii de exegeli, ambele d[u-nitoare interpretirii, trebuie practicat[, in cazul operei lui Eliade,

o hermeneutici a concilierii, in care toate conflictele gi patimilesi se stingi. Conceptul utilizat in lucrarea de fa![ oferi garan[iareceptirii autorului din perspectiva din care el insuEi gi-a abor-dat opera. Consider[m astfel ci doar in orizontul unei totalitlti a

1t

t2 Bogdan Silion

semnificafiilor se poate aplica dioptria corect[ hermeneuticii operei

autorului in disculie.Simbolul ,,coincidenfei contrariilor" constituie, in acest sens,

cheia epistemologici ce ne oferi accesul citre semnifica{iile operei

lui Mircea Eliade. Ca simbol al ,,totalit[1ii", acesta impune gi sensul

interpretirii, care nu poate fi decAt ,,totalf'. Coincidentia opposito-

rum este o paradigmi a tuturor semnificafiilor, in m[sura in care ea

se regisegte in hermeneutica practicati de Eliade, in teoriile sale cele

mai importante sau in biografia sa. Considerim ci Mircea Eliade

nu poate fi inleles in afara acestui simbol.Exegezanoastri uneEte explicalia (dat[ de Eliade conceptului)

cu inlelegerea (semnificafiilor operei lui Eliade). Prin urmare, de-

mersul nostru exegetic se plaseazl el insugi sub semnul totalitl1ii.Coincidentia oppositorum esteun simbol care explici qi care se laslexplicat, totodati. De aceea il considerim paradigma interpretiriilui Mircea Eliade.

Fiind un simbol al totalitilii regisit in orice act al interpretirii,coincidenla contrariilor uneEte diversele niveluri ale hermeneuticii.

La nivelul subiectiv al structurii unei opere, el se lasi interpretat de

un autor sau altul. La nivelul intersubiectivitllii, unde se plasea-

zi hermeneutica noast16., coincidentia oppositorum iqi lumineazlsensul printr-o interpretare de gradul al doilea, in care hermeneu-

tul interpreteazd ceea ce autorul semnifici in mod concret. Altfelspus, analizind acest concept esenlial pentru inlelegerea gindiriilui Mircea Eliade, facem cunoscute semnificaliile pe care autorul le

acordi conceptului gi, in plus, ne situ[m in interiorul coincidenleicontrariilor insegi. Suntem convingi ci, prin aceasti dubli ipostazl

- cea de interpreli ai semnifica{iilor auctoriale date unui concept

Ei cea de hermeneuli ai conceptului - ne situim ln esenfa herme-neuticii. Nu avem de descifrat nici doar un simplu simbol gi nicidoar opera in care acest simbol este interpretat; ci, referindu-ne inpermanen[i la unul dintre cele doui obiecte ale interpretirii noas-

tre, ne referim, in acelagi timp, gi la cel[lalt. Aceasti dimensiune

Mircea Eliode 5i misterul totolitdlii

a interconexiunii dintre ce se interpreteazd, gi ce se spune despreceea ce se interpreteazd. are sorli de izbdndd, intrucit simbolul co-incidentia oppositorumjoaci gi rolul de paradigm[ hermeneutici;paradigmi. care, aplicati la nivelul unei opere, reveleazl, unitateatuturor semnificaliilor acesteia. in misura in care acest concepteste gi interpretat de autorul supus hermeneuticii, el are gi funcliade semnificant al discursului.

Coincidentia oppositorum uneste nivelul subiectiv al semnifi-cantului interpretat cu nivelul intersubiectiv al interpretlrii despre

demersul hermeneutic aI autorului insuqi. Din aceasti perspecti-vi, se reveleazi gi sensul hermeneuticii noastre: este actul complexce integreaza explicgia gi inlelegerea, aplicati fiind asupra opereiunui autor gi asupra conceptului central al acesteia, deopotrivi.Interpretantul gi obiectul hermeneuticii igi schimbi in permanenlilocurile, astfel incit semnifica{ia interpretirii lui Eliade datl sim-bolului unitllii contrariilor se identific[ cu revelarea semnificalieiacestei interpretiri pentru gAndirea autorului nostru. Coincidentiaoppositorum se lasi explicat gi explici totodati. De aceea, el este

mai mult decAt un concept gi chiar mai mult decit un simbol: e o

paradigm[ care, odati dezvlluiti, igi impune sensul asupra celui ce

o descoperi. in cele din urm6, reveleazd,sensul unei ciutlri perma-nente a semnificaliei unice, ca ideal al oricirei hermeneutici.

Nivelul subiectiv al coinciden{ei contrariilor se referi deci lainterpretarea sensurilor simbolului totalitilii. Dar acesta joaci gi

rolul de semnificant obiectiv. Ideii de totalitate a semnificatiilor,regisite in planui subiectiv al hermeneuticii, ii corespunde ideeade totalitate ontologic[. Aga cum precizeazd,;i ]ohn David Cave.,

totalitatea, vdzut6. ca o coinciden{[ a contrariilor, are, in opera lui

. in Mirce a Eli a d e's V i sio n fo r a N ew Hum ani sm, Oxford University Press, 1 995,p. 21: "Whether in life or in thought, Eliade's "radical pluralism" in all its varietyand frequent contradictions, was never without a coeherence of its own. If thereis any norm to Eliade it comes in the totality of this thought, with this totalitydefined as his new humanism. The whole is the norm".

13

L4 Bogdan Silion

Eliade, rolul de normi metodologici gi de principiu ontologic, care

impune coerenli reflecliei asupra fenomenului religios. Ca semni-ficant subiectiv, coincidentia oppositorum traduce simbolic intuiliaexistenlei unei unitili a lumii, reprezentate ca mister al totalitelii,aflat in spatele multiplicitifii. in timp ce Brian Rennie vede in acest

simbol nu o solulie pentru unitatea lumii - aga cum e reflectatl de

gindirea filosoficl greacil- ci chiar misterul acestei unit[!i., impli-cdnd o totalitate ce nu anuleazil opoziliile, primul exeget al operei

lui Eliade, Thomas Akizer, consideri c[ acest concept este principiulexplicativ al unitllii lumii... El poate fi considerat un arhetip creator

intrucit conduce la cele mai indr[znele sinteze spirituaie.Coincidentia oppositorum este normi hermeneuticl, mister sau

limbaj despre Realitate ori principiu ontologic; interpretirile exe-

gelilor nu sunt unitare, cum nici obiectul interpret[rii nu poate firedus la o unici semnificalie. Dac[ ar fi si sintetiz[m sensurile co-

inciden{ei contrariilor convergente operei eliadine, se pot identificadou[ niveluri, care prescriu, aga cum amvdzrtt, gi pozi]ia herme-

neuticii noastre. Primul nivel are ca normi principiul ontologic al

coincidenlei contrariilor. La acest prim nivel, coincidentia opposito-

rum este mister al totalitd;il, expresia cea mai pulin aproximativi aideii de Dumnezeu. Dumnezeu este Tot: El,,inchide" in sine toatiRealitatea, este Fiinla Absolutl, Unul firl contrarii. Ca principiuontologic, Unul-Tot- firl-contrarii este gi un principiu explicativgi generativ. El face ca toate lucrurile s[ existe gi s[ se lege intre ele

printr-o tainicl uniune. in acest prim plan, Eliade folosegte sim-bolul coincidenlei contrariilor pentru a numi Principiul aflat ,,inspatele" Realitilii, aga cum a fost conceput de misticii cregtini sau

de ginditorii indieni.....

Brian Rennie , Reconsiderhndu-l pe Eliade,Editura Criterion, Bucureqti ,1999,p. 47... Thomas l.l. Ahizer, Mircea Eliade and The Dialectic of the Sacred, The

Westminster Press, Philadelphia, L963,p. 19.-. Realitatea in stare de complicatio este contraclia lui Dumnezou ca explicatio

- credem cI aceasti formulare a lui Cusanus, alS.turi de filosofia indiani, a servitca model gindirii lui E1iade in conceperea ideii de Divinitate.

Mirceo Eliode 5i misterul totalitdlii

Referitor la predispozilia savantului romdn de a prezenta o con-;eplie monistl despre Dumnezeu-Tot, unii exegeli s-au gribit si;nrme ci istoricul romAn al religiilor a fost influenlat de aceastirerspectivl.. Degi este evidenti o oarecare influenll a doctrinei-\dvaita VedAnta asupra gindirii savantului romin, credem insica nu se poate vorbi despre un monism. Coincidentia oppositorumse aplici lui Dumnezea, dar 9i lumii. E un concept al diversitiliiin unitate Ei nu al unitllii absolute. Ca gi Realitatea Ultim[,lumeaeste plurali gi univoc[, ralionali gi irafionali, staticl gi dinamiclin acelagi timp. Lucrurile fenomenale ,,urzesc" impreuni, intr-otesituri tainic[, acelagi mister al unitilii contrariilor, aga cum inDumnezeu ,,se odihnesc" toate opozifiile. Din aceasti perspectiv[,coincidentia oppositorum este mai degrabd o dialectici a Spiritului,manifestatb in multe perspective interqarjabile, la fei cum lumea sau

Brahman sunt in gAndirea indiani manifest[ri sau nonmanifestiri,depinzAnd doar de perspectiva aleasl... Acest Urgrund metafizicexprimat, simbolic, prin coincidentia oppositorum unegte in sineaspecte logico-ontologice contrare. El se afl[ deasupra ideii de Fiin!6

9i e inleles fie ca inceput ontologic din sAnul clruia provin toatelucrurile, fie ca inceput temporal din care apar toate....

' A se vedea, de exemplu, Sergiu Al-George, Arhaic ;i universal, EdituraEminescu, Bucuregti, 1981; Shafique Keshavjee, Mircea Eliade et la coilncidencedes opposds ouL'existence en duel, Berne, Peter Lang, 1993." Coincidentia oppositorum nu este nicio dialectici hegeliani pentru ci, laEliade, Spiritul nu se afll intr-o migcare continul, ci este, in acelaEi timp, maimulte lucruri; a se vedea, in acest sens, gi David Cave, op. cit., p. 44."- inci in Oceanografie, Eliade intuiegte existenla a ceva real, de ordin imperso-nal, pe care il numegte simplu "realul" qi care are rolul de a concilia contrariile:,,totul se petrece la intAmplare, f5.ri vointa noastri (...), dincolo de previziu-nile, de aEteptirile gi idiosincraziile noastre. Ceva real, nud, impersonal, pecare nu qtii cum siJ numegti, nu Etii cum si-l valorifici (...) cAnd un fapt e cuadevirat real, orice conflict este imposibil, totul se linigtegte", in Oceanografie,Despre adevdrurile gdsite la inthmplare,in Drumul spre centru, Editura Univers,Bucureqti, l99l,p.12.

15