SHARON PHILLIPS

AbisulTraducerea [i adaptarea \n limba român` de

ADINA C~LIN

ALCRISM-94

giannijolys

Capitolul 1

– Trebuia s` fi venit, Luce! Filmul a fost grozav, iar Dean Parr e unactor absolut minunat! Cel mai bun pe care l-am v`zut!

Luce Laurenson zâmbi [i se ridic` s` \nchid` televizorul. – A fost la fel de bun pe cât se presupune c` a fost piesa? A fost

apreciat` [i s-a jucat mult timp, nu-i a[a? Cea mai \nalt` dintre femeile care intraser` \n sufrageria

apartamentului, unde locuiau \mpreun`, surâse [i se trânti pe un scaunca s`-[i scoat` pantofii.

– Jocul actorilor a fost extraordinar, iar Teresa are dreptate, DeanParr a fost eroul ideal.

Zâmbi [i, aruncându-i o privire prietenei ei, ad`ug`:– A murit cu foarte mult talent [i Teresa a plâns \n hohote. S` stai

lâng` ea la un film trist, e ca [i cum ai sta lâng` o familie de balene carestropesc.

Teresa Halliday zâmbi [i, f`r` s`-i fie ru[ine de ce f`cuse, ad`ug`:– Chiar [i tu aveai lacrimi \n ochi, Faith, a[a c` nu mai face pe dura.

Cred c` a plâns toat` lumea. A fost ca o pies` de teatru greceasc` sauca una dintre tragediile lui Shakespeare. Am v`zut chiar [i câ]iva b`rba]iuitându-se pe furi[ \n jurul lor, \n timp ce-[i suflau nasul.

giannijollys

– Exact ceea ce trebuia \ntr-o sear` de sâmb`t` cald`, de prim`var`din Whangarei.

Luce Laurenson era englezoiac`, iar replica ei sun` t`ios \ncompara]ie cu felul domol de a vorbi al colegelor ei neozeelandeze.Avea tr`s`turile [i caracteristicile specifice englezilor, sau mai binespus, ale nordicilor; p`rul argintiu, iar ochii de un albastru cenu[iu, onuan]` ce se \ntâlnea atât de rar la antipozi. Umbri]i de gene [isprâncene \ntunecate, reprezentau punctul de atrac]ie al unei fe]e care,de[i nu era dintre cele mai frumoase, avea totu[i ceva irezistibil deatr`g`tor; paloarea fe]ei era scoas` \n eviden]` de buze perfectconturate. |n timp ce f`cea cafeaua, mi[cându-se gra]ios prin micabuc`t`rioar`, surâdea, ascultând discu]ia celor dou` colege deapartament. Nu era prima oar` când se gândea cât de norocoas` era c`\mp`r]ea apartamentul cu aceste dou` femei; blânda [i practica Faith [imult mai vioaia Teresa, care pre]uia cu \nfl`c`rare via]a [i avea un sim]al umorului foarte dezvoltat.

– |mi pare bine c` v-a]i distrat, spuse Luce, aducând c`nile. Cine ascris scenariul?

– Special m-am uitat, r`spunse Faith. A fost tipul care a scris [i piesade teatru, Conn Ramsay.

Luce se \ncrunt`, urm`rind o amintire \nce]o[at`.– Conn Ramsay? murmur` ea. |mi…numele \mi pare cunoscut.Colegele ei evitar` s-o priveasc` sau s` se uite una la alta. O clip`

mai târziu, Faith \[i lu` cafeaua [i continu`:– Bine\n]eles, e celebru. A scris o pies` de teatru a c`rei ac]iune se

desf`[ura \n Evul Mediu, despre ni[te lepro[i. Au dat-o [i la televizor,]i-aduci aminte?

– Mi-aduc aminte, r`spunse Teresa, tremurând u[or. |]i d`dea fiori. – Foarte dur`, ad`ug` Faith sec. Omul e un cinic, dar la sfâr[itul

pieselor lui \ntotdeauna se g`se[te un strop de speran]`. {i a scris

6 SHARON PHILLIPS

câteva; una mai celebr` ca alta. Criticii nu-l compar` cu Shakespeare,a[a cum se gr`be[te s-o fac` tân`ra noatr` prieten`, totu[i ai impresiac` ar face-o dac` William Shakespeare n-ar fi de neatins.

– Probabil c` am citit despre el pe undeva, spuse Luce, a[ezându-se pe un scaun. V-a]i \ntâlnit cu cineva cunoscut?

– Jolie Stewart, care era ag`]at` de un b`rbat superb, zâmbi Teresamali]ios [i, de[i b`tea ostentativ din gene [i-[i umezea buzele timid, nup`rea s` aib` efectul obi[nuit, c`ci el nu p`rea deloc cucerit.

Luce chicoti.– Am impresia c` n-o prea placi pe Jolie. }i-a suflat vreun iubit? – Când eram \n [coala primar`, dar nu de asta n-o pot suferi. E o

snoab` [i o \nnebune[te pe mama ei cu toate prostiile, iar doamnaStewart e o dr`gu]`. Teresa lu` o gur` de cafea, apoi ad`ug` cu viclenie.M` scoate din s`rite; \ntotdeauna a l`sat impresia c` se crede femeiafatal` a ]inuturilor de nord, când de fapt e doar \nzestrat` cu formeceva mai voluptuoase.

– Nu te-a prezentat? \ntreb` Luce, ridicând comic o sprâncean`.Amândou` au izbucnit \n râs.– M` cuno[ti prea bine. Dar, serios, Luce, a fost distractiv. Era

evident c` oscila \ntre a se da mare cu el, \ncercând s` fac` toate femeileinvidioase, sau a-l ]ine ascuns, \n caz c` cineva ar fi \ncercat s` i-l fure,continu` Teresa ironic.

– Distractiv era felul \n care el o asculta cu un fel de plictiseal`amuzat`, care pe mine m-ar fi scos din s`rite, ad`ug` Faith.

– Cum era? Vreau s` spun, cum ar`ta? \ntreb` curioas` Luce. Jolie Stewart era o frumuse]e. Mul]i b`rba]i nu trecuser` de

carapacea perfect` pentru a descoperi c` dedesubt nu se afla opersonalitate prea pl`cut`.

– Oh, \ntunecat, \ncepu Teresa. P`rul \ntunecat, nu chiar negru,piele foarte bronzat`. Tr`s`turi aspre, o figur` inteligent`. Ochi care

ABISUL 7

vedeau totul. Totu[i, expresia fe]ei nu spunea multe, dar gura…[iacum am pielea de g`in`. Apoi, mimând \nfiorarea, continu`. Foartesenzual`. De fapt, avea aerul unui b`rbat irezistibil, cum obi[nuia Faiths` spun`, \n tinere]e, ,,magnestism animalic".

– Niciodat` n-am folosit expresia asta! protest` Faith, zâmbind \ntimp ce punea cana goal` de cafea pe m`su]`. Te doare capul, Luce? Aicearc`ne.

– Da, sor`, surâse Luce. Totu[i, e doar o u[oar` durere de cap; nule mai am ca \nainte.

– Atunci, la culcare. Mâine, mul]umesc lui Dumnezeu, ne putemrelaxa. Ce-a]i spune s` mergem pe plaj`? Dac` e vreme bun`,bine\n]eles.

Vremea a fost bun`; dup` un \nceput de zi nu tocmai pl`cut, spresfâr[itul dimine]ii soarele c`ldu] de prim`var` a alungat to]i norii, [i obriz` u[oar` dinspre nord a adus ceva din aerul de la tropice.

– O zi potrivit` pentru a ob]ine un bronz timpuriu, spuse Teresahot`rât, \n timp ce punea geanta de plaj` \n portbagajul micu]ei [idestul de vechii ma[ini a lui Faith. Am luat tot? Ok. Hai, s` mergem.

Se hot`râser` s` mearg` la Waipu Cove, o plaj` aflat` la sud deWhangarei, la câteva mile dep`rtare de micu]ul sat Waipu unde \nurm` cu sute de ani se stabilise un grup de pionieri curajo[i, ajun[iacolo dup` o c`l`torie groaznicã, pe care o f`cuser` venind cu b`rcileconstruite chiar de ei, tocmai din Noua Sco]ie. Luce sorbea din priviri\mprejurimile. Fusese o iarn` umed` [i urât`, iar acum sim]ea pentruprima dat` c` \ntr-adev`r a venit prim`vara. De-a lungul izvoarelorcopacii \ncepuser` s` \nfloreasc`, iar \n aer plutea dorin]a de via]`.Noua Zeeland` era \ncânt`toare, se gândi Luce melancolic. Ultimii doiani, pe care \i petrecuse aici, au fost foarte ferici]i. Nu exista cineva maiblând [i \n acela[i timp mai distractiv decât Teresa [i Faith [i, datorit`prieteniei lor, avea un cerc larg de cuno[tin]e.

8 SHARON PHILLIPS

|i pl`cea s` lucreze \n magazinul de antichit`]i. Via]a ei era foartepl`cut`.

– }i-ai luat bikini, Luce? \ntreb` Teresa.Luce zâmbi.– Da, de ce \ntrebi?– Oh, pentru c`-]i vin foarte bine. {i eu i-am luat pe ai mei. Sunt

hot`rât` s` m` bronzez pân` se \ntoarce Greg. Teresa î[i privi cunaturale]e mâna pe care str`lucea inelul cu diamante d`ruit delogodnicul ei. Mi-e atât de dor de el!

– |nc` [ase luni, spuse Faith, \n timp ce se \ntorcea spre plaj`. Apoi,\nc` un an [i-o s` fii c`s`torit`. Totul e preg`tit pentru a i se al`turatat`lui s`u, nu?

– Da. Oh, a[ vrea s` treac` mai repede timpul!– Pentru mine trece destul de repede, coment` Faith. La tine, Luce,

cum trece?– Suficient de repede, \ntr-adev`r. Oamenii au \nceput s` cumpere

cadouri pentru Cr`ciun, pe cånd eu \nc` nu mi-am revenit dup` varade anul trecut, care a trecut atât de repede. Dar nu spuse c` pentru eatimpul se scurgea \n cerc, f`r` \nceput [i f`r` sfâr[it.

Ziua cald` de prim`var` îi scosese pe mul]i din cas`; erau multegrupuri care organizau picnicuri pe plaj`. Majoritatea erau cu familia,dar erau [i cupluri care se bucurau de o plimbare. Datorit` tenuluideschis pe care-l avea, Luce folosi o crem` protectoare \nainte de a se\ntinde pe prosop. Teresa i se al`tur` \n timp ce Faith, cu o p`l`rieuria[` pe cap, \ncepu s` citeasc` o carte. Peste câteva clipe, Faith le\ntrerupse ora de plaj`, murmurând:

– Nu te uita acum, dar tocmai a ap`rut Jolie cu tot cu s`lbaticulfrumos.

– Vai, vai, ne folosim de toate farmecele, oft` Teresa. Oh, Doamne,fata asta scoate tot ce e mai r`u \n mine. O s-o fac s` ni-l prezinte.

ABISUL 9

– Teresa! Dar Luce nu putu decât s-o urm`reasc` pe Teresa s`rind \n picioare

[I, luând un aer de domni[oar`, strig`:– Jolie! Jolie Stewart! Jolie fu obligat` s` se \ntoarc` spre ele. Era vizibil iritat` [i vorbea

repede cu b`rbatul de lâng` ea. De obicei, Jolie se prindea de bra]ulcelui care o \nso]ea, \ns` de data aceasta p`rea intimidat` de prezen]apartenerului ei pentru a se manifesta la fel. Luce se ridic` s`-[i ia haina[i, privindu-l pe cel care o \nso]ea pe Jolie, f`cu ochii mari. |ip`rea…cunoscut! Era aproape sigur` c` mai v`zuse acea nuan]` deverde \nchis a ochilor lui. {i zâmbetul, acea mi[care ironic` abuzelor…cu siguran]` o mai v`zuse [i alt` dat`, [i o r`nise. |n timp cese apropiau, Luce se acoperi, trecându-[i cureaua peste talia sub]ire. Ocuprinse un sentiment de ner`bdare pe care \ncerc` s` [i-l domoleasc`,pentru a fi capabil` s` se concentreze [i s` nu piard` acest crâmpei deamintire. Jolie \l prezent`, destul de \mbufnat`. De[i nu se purt` ca [icum ar fi cunoscut-o pe Luce, ea sim]i acea privire rece, ostil`, minutebune dup` ce li s-a f`cut cuno[tin]`. N-a fost surprins` s` aud` c`numele lui era Conn Ramsay.

– Dramaturgul? exclam` Teresa. Se uit` la ea, schi]ând un zâmbet ironic. – Chiar el. Nu cumva v-am v`zut asear` la film? – Dac` n-a]i v`zut-o, cu siguran]` a]i auzit-o, spuse Faith sec,

privindu-l insistent. A fost una dintre plâng`cioase. Cea zgomotoas`. El zâmbi [i o \ntrerupse:– Sunt \ntotdeauna mul]umit când munca mea reu[e[te s`

impresioneze pe cineva pân` la lacrimi. |]i m`gule[te orgoliul. O privi din nou pe Luce. – N-a]i fost acolo, domni[oar` Luce? – Nu.

10 SHARON PHILLIPS

Era st`pân` pe sine [i, de[i [tia c` d`duse un r`spuns mult preascurt, n-avea de gând s` dea vreo alt` explica]ie. Se l`s` o t`cere destulde stânjenitoare, pân` când Jolie spuse:

– Conn, ar fi bine s` plec`m. – Ne gr`bim? Asta a fost tot ce a spus, dar a fost suficient ca Jolie s` se \nro[easc`,

iar lui Luce \i fu mil` de ea. – Nu, bine\n]eles c` nu, spuse ea, \ncercând sa par` vesel` \n timp

ce-l privea dureros, din spatele ochelarilor foarte mari. – Lau]i loc, \i invit` Faith. Luce, e[ti mai aproape de portbagaj,

ne-aduci ceva de b`ut? E foarte cald! Aveau o sticl` de vin alb, a[ezat` \ntre pungi pline cu ghea]`. Luce

turn` cu mare grij` \n pahare, apoi le \mp`r]i fiec`ruia. – Foarte bun, murmur` Teresa. Spune]i-mi, domnule Ramsay, ce v`

aduce \n Noua Zeeland`? Lucra]i la o alt` pies`?– Momentan nu, r`spunse el. Dar cred c` am o nou` idee.Totu[i,

ca s` v` r`spund, sunt \n vizit` la sora mea. Ea [i so]ul ei au o ferm` aici. – Pe coast`, ad`ug` Jolie. Apoi, privindu-l, renun]` s` mai spun`

altceva. |n mod evident, era atras` de el; la fel de evident era [irespectul pe care i-l purta.

– Aceast` nou` pies`, va fi pus` \n scen` aici? se interes` Faith. – O parte din ea, poate.Avea o culoare a ochilor foarte ciudat`; un c`prui auriu \n jurul

irisului, apoi se pierdea \ntr-un verde \nchis. De[i era englez, nu purtaochelari de soare, a[a c` Luce putea foarte bine s`-i examineze ochiiatunci când o privea. A[a cum f`cea acum, de parc` ar fi fost cine [tiece specimen. Acel sentiment c`-l cuno[tea \nc` o sâcâia, dar se gândic`, probabil, \i v`zuse poza \n vreo revist` sau în vreun ziar. Avea aceletr`s`turi care n-ar fi putut fi uitate; prea aspre pentru a se \ncadra \ntiparele obi[nuite de frumuse]e, dar posedau o putere care influen]a

ABISUL 11

mult mai repede sim]urile. Odat` v`zut, nu se putea uita, se gândi ea[i pentru c` o f`cuse cu ironie, zâmbi. Ridicând privirea, observ` c` ourm`rea, din nou, cu pleoapele pe jum`tate \nchise. Nu se citea nimicpe fa]a lui. P`rea foarte iscusit \n a ar`ta doar ceea ce voia din gândurilepe care le ascundea \n spatele m`[tii senzuale. Luce \[i impuse s` par`cât mai neinteresat` [i \ntoarse capul \n a[a fel \ncât el nu-i vedea decâto parte a fe]ei [i b`rbia mic`, rotund`; nu realiz` c` \n acea postur` seconturau foarte bine linia elegant` a gâtului [i a sânilor. Din fericire nuera nevoie de ea pentru a men]ine discu]ia aprins`. Teresa [i Faithf`ceau acest lucru cu mult succes, amândou` aducându-[i propriacontribu]ie \n a-l ]ine de vorb`. Cel pu]in va vedea c` nu to]ineozeelandezii sem`nau cu Jolie, care st`tea acolo \mbufnat`, plictisit`de discu]ia despre Clubul de Dram`.

– Ne gândisem s` jucãm " Recolta de Sâmb`t`", spunea Faith, darpân` la urm` am l`sat-o balt`.

Nu erau suficiente femei puternice \n club, continu` ea zâmbind,a[a c` am jucat " M`tu[a lui Charley"

El chicoti amuzat.– Toate juca]i \n piese de teatru?– Eu [i Teresa, spuse Faith. Luce vine la premiere, de fiecare dat`. Luce sim]i c` este privit`. Când i se adres`, o f`cu pe un ton atât de

intim, de parc` celelalte nici n-ar fi existat. – Nu sunte]i interesat`, domni[oar` Laurenson? Fu nevoit` s` se \ntoarc` [i sã rãspundã:– N-am talent, domnule Ramsay. Jolie o privi mirat`.– Dar oricum n-ai avea cum s`-]i aminte[ti, nu? Vreau s` spun, cu

handicapul t`u, ar fi imposibil, continu` ea tulburat`. Se l`s` o t`cere stânjenitoare, apoi Luce spuse, ridicând din umeri:– Pentru majoritatea lucrurilor, am o memorie excelent`.

12 SHARON PHILLIPS

– Dar ]i-ai pierdut memoria, insist` Jolie, ignorând-o pe Faith, carese \ncrunta. Cum ]i-ai putea aminti?

– Nu-mi pot aminti nimic din via]a mea de pân` acum doi ani, dardin acel moment, memoria mea fuc]ioneaz` perfect.

– Ciudat, spuse Jolie, tremurând. Nu ]i se pare ciudat, Conn?F`r` s` vrea, Luce se \ntoarse spre el [i-i \ntâlni privirea rece,

implacabil`, care o tulbur`. – Se pare c` te-ai obi[nuit cu situa]ia, continu` el. Un zâmbet timid \i flutur` pe buze [i deveni serioas`. – Nu prea po]i s` faci altceva. Odat` pierdut`, memoria nu se mai

\ntoarce, oricât` voin]` ai avea. – Poate nu o vrei \napoi, continu` el calm, privind-o.Pentru o frac]iune de secund`, fiecare mu[chi al lui Luce se

\ncord`. Realiz` c` p`lise, iar el nu pierduse nimic din aceast` reac]iela cele sugerate.

– Poate, ad`ug` calm. Dumnezeu [tie ce secret \ntunecat am deascuns. }i-a[ prezenta câte ceva din experien]a mea, domnule Ramsay,dar mi-e team` c` ar fi prea plictisitoare, continu`, \ncercând s`glumeasc`.

Dar el nu se l`s` p`c`lit. – O s` v`d singur dac` e a[a sau nu. Tonul, care suna ca o provocare, o f`cu s` ridice capul. Conn

zâmbea, \ns` era la fel de atent. Lâng` ea, Faith f`cu o mi[care brusc`[i \ntreb` foarte entuziasmat`:

– De unde v` vin ideile pentru piesele dumneavoastr`, domnuleRamsay?

Era o \ncercare destul de stângace de a mai detensiona atmosfera,dar el o urm`. Mai bine spus, \i permise s` schimbe subiectul. Luce\nghi]i în sec, [tiind c` acest b`rbat controla \ntotdeauna discu]iile lacare participa.

ABISUL 13

– Spune-mi, Conn, ad`ug`, privind-o doar pe Luce. |i cunoscsuficient de bine pe neozeelandezi ca s` [tiu c` folosi]i prenumele. Câtdespre idei, zâmbi [i \ntâlni privirea lui Faith, tocmai ai v`zut n`scându-se una. Mul]umesc, Luce.

Nu trebuia s-o vad` pe Jolie \ncruntându-se, ca s` se conving` c` af`cut o gre[eal`. |l provocase [i nu mai putea da \napoi. Adrenalina \icrescu; trebui s`-[i \nfrâneze impulsul de a se ridica [i a fugi cât o]ineau picioarele. Dar [tia mai bine ca oricine c` n-avea unde s` seduc`. F`r` s`-[i dea seama, mâinile i se \ncle[tar` una de alta, apoi serelax`, spunându-[i c` n-avea de ce s`-i fie team` de el. N-o putea r`ninimeni, dac` nu permitea acest lucru. Nu-i va permite s` se apropie deea \n nici un fel.

– Mai bine ai vorbi cu Mattie Jameson, \l sf`tui Faith pe un ton calm,care o ajut` [i pe Luce s` scape de panica ce o cuprinsese.

Conn ridic` \ntreb`tor din sprâncene, iar Faith explic`:– Psihologul spitalului. Ea are grij` de Luce [i-i spune, la fiecare [ase

luni, c` este perfect s`n`toas`. – Doar c` nu poate s`-[i aminteasc` nimic \n afar` de ultimii doi

ani, interveni Jolie. Mesajul trimis de ea era foarte clar: " Stai departe de el. E al meu" " Po]i s`-l p`strezi". Timp de câteva secunde teribile, Luce crezu c`

vorbise cu voce tare dar, \nc` o dat`, Faith a intervenit [i a pornit odiscu]ie despre o produc]ie a piesei " Romeo [i Julieta", care câ[tigaseceva faim` \n Londra [i, cum o v`zuse [i Conn, \n urm`toarele minuteau analizat-o pe toate p`r]ile. Era de[tept, un maestru al \n]elesurilorcontradictorii; de o inteligen]` caustic`, dar fãrã urm` de rãutate \ncomentariile sale. Extrem de sigur pe sine, [i de ce n-ar fi fost a[a? Unastfel de b`rbat avea toate motivele s` fie. Avea totul: era de[tept, aveatalent, o personalitate care era o adevarat` provocare pentru oricefemeie.

14 SHARON PHILLIPS

Deodat`, soarele intr` \n nori [i se r`cori mai mult decât puteausuporta, a[a c` se hot`râr` s` plece acas`. Nu stabilir` nici o alt`\ntâlnire.

– Nu l-ai pl`cut, observ` Faith pe când mergeau de-a lungulcâmpiei Ruakaka spre Whangarei.

– Nu \n mod deosebit.– Toat` masculinitatea aceea e pu]in cam mult, nu-i asa? Crezi c`

Jolie are idee \n ce se vâr`? chicoti Teresa.– Jolie e un drac \mpieli]at, spuse Faith destul de tãios, [i merit`

s-o-ncaseze. Cu toate astea, \mi pare r`u pentru ea. Desigur c` nu [tieasta! Nu vede altceva \n afar` de acel magnetism animalic de carevorbea Teresa.

– Mi-a[ dori sa am jumãtate din aceast` atrac]ie, spuse Teresazâmbind. Dar sunt bucuroas` c` Greg nu-i a[a de \nzestrat. Pacien]ii s-ar omor\ pentru dragostea lui.

– Nu-i o idee bun`, \ncuviin]` Faith. Conn Ramsay nu numai c`posed` aceea atrac]ie deosebit`, dar e mult prea dur [i cinic cånd ofolose[te.

Combin` asta cu o minte sclipitoare [i o total` lips` de interespentru sentimentele celorlal]i [i ai un b`rbat periculos. Nepl`ceri culiter` mare.

– S`-n]eleg c` nu l-ai pl`cut, spuse Teresa, cu o u[oar` uimire.Faith zâmbi. – Oh, l-am pl`cut, dar nu reprezint` o amenin]are pentru mine.

|ngåndurat`, arunc` o privire rapid` \n oglinda retrovizoare.– Dar tu, Luce?– E prea arogant. Luce era extenuat`, de parc` simpla lui prezen]`

o consumase. Jolie are cale liber`.– Nu cred c` e interesat de ea, spuse Faith calm. Nu-[i mai putea

lua ochii de la tine, Luce.

ABISUL 15

– Poate c`-i plac blondele, r`spunse ea obraznic, mascându-[ioboseala cu un zâmbet. Sau poate c` vrea s` afle de la mine câte ceva[i apoi s` ob]in` un succes dintr-un caz de amnezie. M`-ntreb dac` n-a[ putea cere jum`tate din profituri?

|[i petrecur` restul drumului cheltuind acele câ[tiguri ipotetice, darmai târziu \n acea sear` Faith spuse:

– Mai bine ai l`sa-o pe Mattie Jameson s`-]i fac` un control, Luce,\n cazul \n care chiar vrea s`-]i r`scoleasc` amintirile.

– Chiar crezi c` vrea asta? Lãsând revista, Teresa î[i privi cu ochi melancolici prietena.– {i eu m-am gândit cã ar putea fi o idee de roman.– Posibil, dar mi se pare c` posed` o nest`pânit` dorin]` de a

experimenta. {i ar trebui s-o poat` ob]ine el \nsu[i. Faith \[i priviunghiile proasp`t l`cuite, \ncruntându-se. Ar putea-o socoti pe Luceatr`g`toare, dar pariez cã ar seca-o de informa]ii \n timp ce ar conduce-o spre dormitor.

– Chiar crezi c` asta are-n minte? \ntreb` Luce \nro[indu-se.Violen]a propriilor reac]ii o surprinser`. I se mai f`cuser` propuneri [i\nainte [i reu[ise s` treac` peste ele, a[a c` de unde aceast` reac]ie laamintirea tr`s`turilor puternice ale lui Conn Ramsay, care o f`ceau s`se-mbujoreze?

– Bine\n]eles c` da, râse Teresa, cuprinzându-[i genunchii cubra]ele, urm`rind reac]ia lui Luce. A[a gândesc to]i, dupã cum ar fitrebuit s` [tii pân` acum. Oricum, s-ar putea s` fie altfel cu el. Pun pariuc` multe nu-l refuz`.

– E un \nceput pentru toate, murmur` Luce, sco]ând un disc dincoperta sa. Se sim]i sl`bit`; pentru o clipã sim]i c` va le[ina, darsenza]ia fu trec`toare. Dup` o clip` porni patefonul [i se-ntoarse lascaunul ei, iar vocea lui Joan Sutherland umplu atmosfera.

– }i-e frig?

16 SHARON PHILLIPS

D`du din cap la \ntrebarea Teresei, lãsându-se pe spate \n scaun \ntimp ce pasiunea din Scena Nebuniei din "Lucia de Lammermoor"umplea camera.

Faith si Teresa erau ni[te scumpe. Uneori se gândea c` dac` n-ar fifost suportul lor de-a lungul ultimilor doi ani, ar fi \nnebunit. Se\ngrijorau pentru ea [i interesul brusc al lui Conn Ramsay pentru ea lepreocupa, mai ales pe Faith. Parc` ar fi avut dou` surori mai mari, f`r`obi[nuitele dispute care credea c` apar \ntr-o familie. Totu[i, sim]ea c`nu avusese nici fra]i, nici surori. A[a c` era pl`cut s` fi câ[tigat astfel de\nlocuitori.

Nu pentru mult timp, oricum, pentru c` amândou` pl`nuiau s` sec`s`toreasc` \n viitorul apropiat. {i-n asta consta [i \ngrijorarea lor. |nspatele atitudinii lor st`tea speran]a, neexprimat`, c` \ntr-o zi memoria-i va reveni. Cu toate astea, chiar [i Luce renun]ase s` maispere. Din primul moment \n care se trezise \n acel spital, a realizat c`-[i pierduse memoria pentru totdeauna. Nu ap`ruse nici o raz` desperan]` care s`-i lumineze trecutul \ntunecat, \n afar` de câte osenza]ie de déjà vu, de a mai fi tr`it o dat` unele momente, ca atuncicând l-a \ntâlnit pe Conn Ramsay; dar nu o ajutau cu nimic, a[a c`\nv`]ase s` nu le ia \n considerare, refuzând acum s` se bazeze peaceste fragmente, care se dovediser` atât de am`gitoare. |ntr-un fel eradestul de mul]umit`. {i Conn Ramsay n-avea s`-i strice aceast`mul]umire sufleteasc`. Chiar presupunând c` el ar fi f`cut asta, nu le[tia adresa [i nici nu \ncercase s-o afle, deci era mult mai probabil caFaith s` se \n[ele [i s` nu fie deloc interesat de o fiin]` slab` [i palid`,f`r` trecut; cu siguran]`, total diferit` de senzualitatea evident` care ocaracteriza pe Jolie. De ce ar fi vrut, când era evident c` o avea pe Joliegata s`-i \ndeplineasc` orice dorin]`? Dac` voia o aventur` de vacan]`,nu trebuia s` mai caute. |n ceea ce o privea, Faith decise c` nu-i pl`ceaacest b`rbat cu privirea aspr`, mereu atent la ceea ce spune. Din

ABISUL 17

nefericire, lini[tea ei lu` sfår[it odat` cu apari]ia lui Conn a doua zi, pela dou`sprezece, la magazinul unde lucra. A intrat \n magazin ca [i cumar fi fost st`pânul universului, dar n-ar fi dat doi bani pe proprietateasa. Ochii aceia verzi au privit prin magazin pân` ce privirea i se opriasupra lui Luce, care tocmai \i ar`ta unei femei un inel.

– |mi plac rubinele, exclamã clienta, \ncercând s`-[i pun` inelul pedeget. Bine\n]eles, a[ putea s`-l l`rgesc.

– Bine\n]eles, spuse Luce inexpresiv, revoltându-se la acea idee. Eraun inel elegant \ncrustat cu rubine [i diamante care s-ar fi potrivit peun mân` fin` [i delicat`. Probabil c` [i clienta era de aceea[i p`rere, c`cise \ncrunt`.

– Cu toate astea, nu e tocmai ce c`utam. E prea mic. Nu-l iau,mul]umesc. |n tot acest timp fusese con[tient` de prezen]a lui,detestând faptul c` se-mbujorase toat`. Se-ntoarse \ns`, pregãtit` s`-l\nfrunte.

– Ce-]i pot ar`ta? \ntreb` ea. El zâmbi, dar ochii \i r`maser` la fel dereci.

– Ce ton formal! N-ai vrea s` renun]i la el?Pe când vorbea, lu` inelul [i, cu o \ndemânare ce o surprinse, i-l

puse pe deget, nel`sând-o s` [i-l scoat`, strânsoarea lui provocându-idurere.

– Ce faci ? Las`-m`-n pace, [opti ea [ocat`, ducându-[i o mân` latâmpl`.

– Te doare capul?– Nu, nu m` doare. N-avea rost s`-ncerce s` i se \mpotriveasc`, a[a

c` nu mai opuse nici o rezisten]`, tremurând de [oc [i de team` cumnu i se mai \ntâmplase pân` atunci.

– Lec]ia num`rul unu, spuse el, zâmbind [i totu[i vorbind foarteserios. Nu mi te \mpotrivi, Luce. Mi-am f`cut un obicei din a câ[tiga [inu inten]ionez s` m` opresc acum.

18 SHARON PHILLIPS

|n ciuda zåmbetului afi[at, se sim]ea amenin]area, dar \i dãdudrumul la mân`. Ea se-ntoarse scotocind dup` cheile de la vitrin`,\ngrozit` c` ar putea veni s-o deschid` singur. Oricum, o a[tept` pân`când puse inelul la locul lui, dupã care spuse, ca [i când micul incidentnici nu avusese loc:

– Vreau ceva pentru sora mea. Este ziua ei, s`pt`mâna viitoare.– Ce ai dori? expresia obi[nuit` f`când-o s`-[i recapete \ncrederea. – So]ul ei \i cump`r` bijuterii, dar ea colec]ioneaz` por]elanuri [i

sticl`. |i [tii gusturile.– Le [tiu? întrebã uimit`, gata s` parieze c` nici una dintre clientele

pe care le avea nu sem`na cu barbatul din fa]a ei.– Da, spuse el. Se nume[te Sonia McLeod.– Oh!El râse, tr`s`turile dure \mblânzindu-i-se. – Pari surprins`. {i avea toate motivele. Sonia McLeod era o femeie micu]`, o

persoana \ncânt`toare, f`r` urm` de asem`nare cu tr`s`turile dure alefratelui ei cu excep]ia, poate…da, ochii erau aceia[i. Aurii \n jurulirisului, continuând apoi \ntr-un verde \nchis. Incredibili ochi, dar \ntimp ce-l f`ceau pe Conn s` semene cu o pas`re de prad`, \i d`deausurorii lui o privire clar` si p`trunz`toare, f`r` nici o urm` de cruzime.Sonia McLeod era \ncânt`toare, dar fratele ei era un pericol, [i cu câtsc`pa mai repede de el, cu atât mai bine. Din fericire avea ceva care i-ar fi pl`cut.

– Avem o vaz` Lalique, spuse ea, ducându-l \napoi la vitrina\ncuiat`. Nu e veche, dar e frumoas`. Era de asemenea [i foartescump`, dar nu [tia cât era dispus s` cheltuiasc` pentru sora lui. Scoasecu grij` vaza.

– Foarte dragu]`, observ` el sec. O iau.

ABISUL 19

Nici nu coment` \n privin]a pre]ului, care era suficient de mare\ncåt o f`cuse pe Luce s` cread` c` acea pies` avea s` r`mân` \nmagazin mult` vreme. {i pentru un b`rbat care nu p`rea r`bd`tor,a[tept` destul de calm cât timp \mpachet` cu grij` cadoul, privind-o câtera de concentrat`.

– Vrei s-o \mpachetez ca pe un cadou?– Bine\n]eles! Sarcasmul din vocea lui \i aduse o urm` de culoare

\n obraji, dar ignor` lucrul `sta, \mpachetând cutia \ntr-o hârtie cumodel colorat.

– Gata, spuse ea, \nmânându-i-o. Sper s`-i plac`.– Sunt sigur c-o s`-i plac`. Cuvinte f`r` sens, [i atunci de ce evit` s`-l privesc` \n ochi de parc`

ar fi p`strat cine [tie ce secret? Se sim]i u[urat` când proprietarul,Graeme Hunter, ap`ru din spatele magazinului, spunând

– Pauza de mas`, nu-i a[a Luce? O a[tept` sã iasã din vestiar, cu pachetul sub bra], uitându-se

\ncruntat la o sabie spaniol`. Evident c`-l speriase pe Graeme, pentruc` acesta \[i f`cea de lucru rearanjând bijuteriile. Conn merse al`turi deea f`r` s` spun` nimic pân` ajunser` \n strad`, când remarc`:

– |ncrez`tor, nu ? Sup`rat` pe atitudinea lui, Luce \i r`spunse:– Probabil pari de \ncredere. Graeme nu-i prost.– Tu crezi c` sunt de \ncredere?– Nu, spuse ea cu r`ceal`. Cred c` e[ti periculos. – Nu te ascunzi \n spatele banalit`]ilor, nu? De ce a[ fi periculos?– Sunt sigur` c` nu te intereseaz` p`rerea mea. Ajunseser` la col]ul str`zii, [i ea spuse repede:– Trebuie s-o iau pe aici. La revedere, domnule Ramsay.

Bucura]i-v` de restul vacan]ei.– Nu te gr`bi!

20 SHARON PHILLIPS

Incredibil, o prinse de \ncheietura mâinii, \mpiedicând-o s` plece. – Ia prânzul cu mine. Strânsoarea nu era dureroas`, dar sub

degetele lui pielea o \n]epa de parc` atingerea lui era otr`vitoare.– Las`-m` s` plec, spuse ea foarte \ncet, surprinsã [i furioasã.– Cånd vei accepta s` iei prânzul cu mine. Nu era deloc intimidat

de furia sau de dispre]ul din privirea ei.– Nu.– De ce nu? Deja oamenii \ncepuser` s`-i priveasc`, unii cu interes ascuns, al]ii

cu o curiozitate v`dit`, [i câ]iva cu zâmbete nedisimulate. Probabil c`ar`tau ca doi \ndr`gosti]i care se certau, se gândi ea, [i se albi la fa]`.

– Nu vreau, \i spuse ap`sat.– M`-ntreb cine are o voin]` mai puternic`. Pentru c` eu vreau tare

mult s` accep]i. Ea nu putu rezista privirii lui aspre. Se uit` la slaba strânsoare a

degetelor lui. Probabil c`-i vãzuse sl`biciunea, pentru c`-i ridic` mâna[i i-o s`rut`, spunând:

– Te rog, Luce. Promit s` m` port frumos. Mai târziu, \[i spuse c-ar fi trebuit s` r`mân` ferm` [i s`-l refuze, dar

instinctul o avertiz` cã ar fi g`sit alt` cale s-o convingã. C`ldura buzelorpe pielea ei o f`cu s` se smunceas` de parc` o \nfierase. Cu r`suflarea\ntret`iat`, \l \ntreb`:

– De ce n-o rogi pe Jolie? Aventurile nu-s genul meu.– {i sunt ale ei? Îi zâmbi conducånd-o peste drum. Câteva fete se

uitar` la el, cu admira]ie evident`, dar el nu p`ru s` le bage-n seam`.Cum ea nu-i r`spunse, relu`. N-ai o p`rere foarte bun` despre ea.

– Abia dac` o cunosc.– Dar ce cuno[ti nu-]i place? M`-ntreb de ce? Pentru cã o vezi ca pe

o amenin]are?– Pentru numele lui Dumnezeu!

ABISUL 21

Se opri, cât pe ce s` dea peste o femeie cu o saco[` de cump`r`turicare se-ncrunt` indignat` la ea. Nu-i treaba ta ce p`rere am despre JolieStewart, sau despre oricine altcineva. Doar pentru c` e[ti dramaturg,crezi c` ai dreptul de a sonda mintea altor oameni? Nu a mea, domnuleRamsay! Este intimitatea mea.

– Blochezi drumul. El \i zâmbi cu ironie, dar \n acela[i timp cu simpatie, pe când ea se

smulse din strânsoarea lui. |i trecu prin minte c` era un b`rbat pe careera aproape imposibil s`-l pac`le[ti. Continuându-[i ra]ionamentul,realiz` c` probabil aceast` \n]elegere intuitiv` \l f`cea s` fie atât de cinic[i totu[i, un dramaturg atât de apreciat. Intr` \ntr-un restaurant pe careea \l [tia doar din auzite, fiind prea scump pentru buzunarul celor cucare ie[ea.

– Nu mi-e foame, spuse ea, privind meniul cu totalã lips` deinteres.

– Nu pari a mânca suficient. Ignorându-i protestele, comand`pentru amândoi, \ntrebånd apoi calm:

– Câ]i ani ai, Luce?– Dou`zeci. Genele-i dese [i foarte negre, se l`sar`-n jos.– Deci aveai optsprezece ani când ]i-ai pierdut memoria.– Evident.– Te deranjeaz` s` vorbim despre asta?– Nu, nu chiar. A[tept` s` plece chelnerul ce le adusese vinul [i

continu`. E ca un vis, acum. Se pare c` am c`zut pe sc`ri. Citeam, ceeace a fost un lucru prostesc, [i m-am lovit la cap. Când m-amtrezit...\ntuneric.

– }i-ai adus aminte de numele t`u? Ea gust` din vin, bucurându-se de savoarea lui. – Nu, dar când mi l-au spus ei, mi-a p`rut familar.– Ce altceva ]i-ai mai amintit?

22 SHARON PHILLIPS

– Despre mine, nimic. |i era u[or s`-i vorbeasc`. Nu putea fi dincauza vinului, pentru c` abia \l gustase. F`r` s`-[i dea seama, se relax`.Dar \mi amintesc toate cuno[tin]ele dobândite \n [coal`. {tiu intrigilec`r]ilor pe care le-am citit, [tiu muzic`, \mi amintesc filme.

– Dar nu-]i aminte[ti evenimentele din via]a ta. Luce d`du din cap.– Doar asta.– Este posibil s`-]i recape]i memoria? Un fior o str`b`tu. – Nu. Dac` ar fi fost s`-mi recap`t memoria, s-ar fi \ntâmplat pân`

acuma. Medicul meu n-a spus niciodat` asta, dar pot vedea c` n-areprea mari speran]e.

– Nu pare s` te deranjeze, observ` el cu privirea a]intit` asupra ei. – Nu. Sunt fericit`, spuse Luce, radicånd din umeri.– Vrei s` spui c` înainte nu erai? – Nu [tiu, murmur` ea, ridicându-[i ochii plini de suferin]` pentru

a-i \ntâlni privirea p`trunz`toare. Dup` o clip`, el spuse aproape blând:– E ciudat c` nimeni nu te-a c`utat. Desigur, poli]ia a f`cut public

cazul tãu.– Nu [tiu. St`pânindu-[i emo]iile, \i vãzu privirea z`bovindu-i pe gât [i sim]i

cum o furnic` pielea. O privea cu admira]ie, dar \n acela[i timpprovocator.

Sosirea chelnerului detension` atmosfera. Mâncarea a fostexcelent`. Spre surprinderea ei descoperi c`-i era foame, a[a c` sebucur` de prânz, ajutat` [i de faptul c` pe tot parcursul mesei au vorbitdespre lucruri neutre.

– Mai bun decât un pahar de iaurt [i un m`r, nu ? Ea zâmbi.– O portocal`, de fapt. {i ca s` fiu mai exact`, un "tangelo".

ABISUL 23

Pe sora ta n-o deranjeaz` c-o la[i singur` toat` ziua?– Sonia m` cunoa[te prea bine pentru a mai fi surprins` de ceea ce

fac, spuse el sec, amestecând în cafea. Ridic` privirea, sigur pe sine [izâmbi.

– E o femeie extrem de ocupat` cu o cas`, o ferm` [i un so], pelâng` doi copii pe care trebuie s`-i supravegheze \n permanen]`. {ioricum, [tie c` sunt plecat s` cump`r un cadou pentru ziua ei.

– Pare ciudat s` m` gândesc la tine c` ai avea o sor`, spuse ea \ncet. Pentru o clip`, se l`s` tãcerea, \nainte ca el s` riposteze.– Care-i diferen]a \ntre un b`rbat cu o sor` [i ceilal]i?– Nu [tiu, spuse ea, uimit` de remarca ei si de causticitatea replicii

lui. A fost o prostie ce-am spus. Pari…probabil pentru c` pari atât demul]umit de tine.

– Educa]ia mea a fost suficient` pentru a produce un exces demul]umire de sine. P`rin]ii mei credeau c` internatele erau r`spunsulpentru orice indisciplin`...[i ca s` fiu sincer, erau destule. Am fost uncopil obraznic.

A[a c` am fost trimis de acas` la o vârst` destul de fraged` chiar [ipentru Anglia, [i de atunci nu ne-am mai v`zut decât \n vacan]e, ceeace nu ajut` la strângerea leg`turilor de familie.

Ironia din vocea lui o avertiz` \n privin]a altor \ntreb`ri viitoare.– Presupun c` nu, spuse ea, fiindu-i mil` de el. Sora ta a plecat [i

ea la [coal`?– Sigur c` da. P`rin]ii mei au urmat acela[i model. Aproape au dat

faliment pentru a ne da o educa]ie bun`. Sonia era de a[teptat s` sec`s`toreas` bine, dar din p`cate i-a dezam`git atunci când s-a\ndr`gostit de un colonist lipsit de orice experien]`. El \i v`zu expresia[i zâmbetul ironic. Da, chiar au gândit \n felul `sta. {i dezam`girile aucontinuat. Eu n-aveam nici o inten]ie de a deveni bancher sau agent deburs`. N-au fost niciodat` de acord cu alegerea mea de a scrie. Când

24 SHARON PHILLIPS

am p`r`sit [coala [i am \nceput s`-mi pierd timpul, s-au dezis completde mine.

– Pari nec`jit. El d`du din cap.– Am fost, mult` vreme. Apoi, dup` vreo zece ani, m-am \ntors.– {i…– {i am g`sit doi b`trâni, obosi]i, prin[i \n jocul convenien]elor. Nu

f`r` sentimente, doar lipsi]i de imagina]ie. A fost o lec]ie binevenit`.|nainte de asta, credeam c` sunt dou` variante pentru fiecare \ntrebare;dup` asta, am [tiut c` e adev`rat.

Ciudat, asta o f`cu pe Luce s`-[i ridice privirea uimit`. Pentru oclip`, \l privi de parc` \l vedea pentru prima oar`.

– Deci, totu-i bine când se termin` cu bine, spuse ea. Trebuie s`plec…e timpul s` m` \ntorc.

Conn se uit` la ea cu acea privire intens` care nu-i pl`cea deloc, darnu \ncerc` s-o opreasc`. Când ajunser` \napoi la magazine, nu p`rudeloc surprins de graba ei de a sc`pa de el. Fu chiar nepoliticos` \nfelul \n care-[i lu` r`mas-bun. Un zâmbet ironic ap`ru pe buzele Conn.

– Ne mai vedem, spuse el \ncet.|ndoiala îi \ntunec` privirea, dar nu-i acordã aten]ie, [i-i mul]umi

pentru prânz \nainte de a intra gr`bit` \n`untru.

ABISUL 25

Capitolul 2

Mattie Jameson o supraveghease pe Luce de când fusese adus` \nstare de incon[tien]` la spital. Avea \n jur de treizeci de ani, sub]iric`,[i ca to]i ceilal]i din profesia ei, era greu s-o faci s` spun` ceva precisdespre ceva, dar era \ngrijorat` \n mod special de Luce. Se uita cusimpatie la fata care st`tea în fa]a ei.

– {tii c` nu pot r`spunde la asta, Luce. Nu [tiu dac` memoria \]ipoate reveni sau nu. Avem de-a face cu mintea uman` [i sunt multelucruri pe care nu le cunoa[tem. De unde interesul acesta brusc?

– Ceva ce a spus cineva, spuse Luce. Instinctul \i spunea s` evite numele lui Conn Ramsay [i, totu[i, \i

spuse despre cine era vorba, ad`ugând cu triste]e: – Crede cã a[ fi un subiect bun pentru studiu. Faith a insistat s`

vorbesc \ntâi cu tine.– {tia? Amnezia e o form` de isterie, un mecanism de ap`rare, dac`

vrei. |n mod normal, dispare dup` câteva zile sau s`pt`mâni. Uneori,cum e \n cazul t`u, persist`. Dar \ntotdeauna exist` posibilitatea camemoria s`-]i revin`. De obicei e nevoie de stimuli, un impuls \n direc]iacea bun`. De aceea, am \ncercat s`-]i descoperim trecutul [i s` afl`m deunde vii. Dac`-]i aminte[ti, n-ai fost prea \ncântat`, spuse Mattie.

– Da, \mi amintesc. Era ciudat, dar m` sim]eam atât de obosit`, nu-mi doream decât s` dorm.

– Ai fãcut ceva \n sensul acesta de atunci?– Nu, r`spunse Luce, p`rând surprins`. Eu…ei bine, când poli]ia a

spus c` n-a putut s` g`seasc` nimic despre mine, am l`sat-o a[a.– Nu te-ai gândit niciodat` c` o astfel de reac]ie este neobi[nuit`?Luce \[i umezi buzele. Mirosul pl`cut de garoafe se sim]i deodat`

mai greu \n aer.– Presupun c` da, spuse ea gr`bit. Dar n-am fost dat` niciodat` ca

disp`rut`, nu-i a[a? Probabil c` eram singur` pe lume, dac` nu m-ac`utat nimeni.

– Nimeni n-a p`rut s` fie interesat, fu de acord Mattie. P`reai a fienglezoaic`, dar nimeni cu numele t`u nu intrase \n ]ar` \n ultimeleluni dinaintea accidentului, a[a ne-am gândit c` e[ti de ceva vreme aici.N-am g`sit nimic pe nic`ieri pe unde am \ntrebat. Ca [i când ]i-ai fiacoperit urmele.

– Ca un criminal!Mattie zâmbi.– Stai lini[tit`, poli]ia n-a g`sit nimic din care s` reias` c` ai fi fost

implicat` \n ceva ilegal. Dar \ntotdeauna am sim]it c`, dintr-un motivanume, nu vrei ca cineva s` te g`seasc`. {i acesta-i motivul pentru carememoria ta nu vrea s`-[i amintesc` acea parte din via]`. R`spunsul seg`se[te \n trecutul t`u.

– {i memoria nu-mi permite s` ajung acolo din cauza a ceea ce a[putea afla.

– Exact, [i Mattie ad`ug` cu precau]ie: cel pu]in, a[a cred.Se l`s` tãcerea [i Luce se \ncrunt`, gândindu-se la toate implica]iile.– Crezi c` ar fi bine s` vorbesc cu domnul Ramsay? \ntreb` ea

nervoas`.– Luce, nu-]i pot da sfaturi.

ABISUL 27

Cred c` e[ti suficient de puternic` acum pentru a afla orice ar fi, f`r`s` clachezi. S-ar putea s` nu fie pl`cut, dar ai putere [i curaj. Poate c`ai nevoie de acele amintiri. Dac` vrei s`-]i aminte[ti, trebuie s`-]iconvingi subcon[tientul c` orice ai afla nu-]i mai poate face r`u.

– Crezi c` ar trebui s` \ncerc?– Nu, decizia trebuie s-o iei singur`, spuse Mattie, dând din cap.

Pân` acum, ai mers \n virtutea iner]iei; acum, b`rbatul acesta te-a f`cuts` te gânde[ti serios, [i asta-i bine. Cum este el?

– Puternic, \i spuse Luce confuz. {tii tu, genul de barbat despre carecite[ti dar \n care nu crezi. Dur, dar de[tept, prea de[tept.

– Pari s` fi aflat multe despre el, \ntr-un timp atât de scurt.Luce era foarte lini[tit`.– Da, ciudat, nu-i a[a? Dar el…oh, se face sim]it.– A[a sunt unii oameni, murmur` Mattie. Caracter, carism`… m`

rog. E un domeniu interesant.– Oh, e o persoan` impresionant`. Luce trebui s` fac` un efort

pentru a-[i p`stra vocea calm`, f`r` s` tr`deze vreo emo]ie. Are tr`s`turidure. Pân` [i b`rbia o are p`trat`, [i ochii verzi, ca jadul; nu-i po]i privipentru a afla ce gânde[te. Un fior o str`b`tu, amintindu-[i figura lui [i\ncheie, zâmbind: nu e genul obi[nuit de b`rbat pe care s`-l placi! Arat`de parc` ar cunoa[te iadul ca pe propriul lui buzunar.

Era un lucru ciudat s` spunã asta. Mattie nu ar`ta niciodat`surprins`, dar la aceast` remarc` \ntreb`, mai degrab` ner`bd`toare:

– Se pare c` nu-l prea placi, draga mea.– Nu cred c` e cineva care nu-l place. Mai degrab` e genul pe

care-l ur`[ti.– Sau pe care-l iube[ti.– Nu. Nu-i adev`rat c` nu se poate vorbi despre dragoste, dac`

nu-i reciproc`? Conn Ramsay n-a iubit \n via]a lui, sunt sigur`. Are aceeaputere de a fascina, dar nu de a inspira dragoste, spuse Luce.

28 SHARON PHILLIPS

– Un b`rbat senzual.– Oh, \ntr-adev`r. Dar Luce era obosit` de subiectul discu]iei, sau poate c`-i era team`

s` mai exprime agita]ia pe care i-o provoca amintirea lui Conn.Zâmbind, se uit` peste birou la figura plin` de compasiune a lui Mattie.

– Cine [tie, poate c` experien]a mea va r`mâne imortalizat` \n vreopies` de-a lui Ramsay. Ame]itoare gânduri pentru un nimeni!

– Draga mea, niciodat` nu vei fi un nimeni, chiar dac` memoria nu-]i revine. Dar eu m-a[ fi gândit mai bine \nainte de a-l \ncuraja. Iart`-m`, dar nu-mi pari prea experimentat` [i, dac`-mi aduc bineaminte ni[te bârfe, Conn Ramsay nu e genul de b`rbat cu care a[ vreas-o v`d pe fiica mea.

– Oh, dar n-am s` m` \ndr`gostesc de el, spuse Luce pe un toncalm, dar cu mult` determinare \n glas. Cred c` \nc` \mi amintescfaptul c` sunt o supravie]uitoare. To]i cei care au o rela]ie cu el suntni[te fraieri! {i-apoi, ad`ug` ea calm, e posibil s` se r`zgândeasc`.

Oricum, nu r`mase deloc surprins` când, peste câteva zile, \ntr-odup`-amiaz`, dup` ce-[i termin` programul la magazin, descoperi c` oa[tepta. St`tea rezemat de ma[in`, \mbr`cat \ntr-o pereche de blugi [iun pulov`r fin ce-i scotea \n eviden]` umerii puternici; era…\nalt [itulbur`tor. C\nd o v`zu, se-ndrept` spre ea cu un zâmbet misterios.

– Bun`, spuse ea, sim]indu-se nesigur`.– Bun`, spuse el \nceti[or. Iei cina cu mine?– N-ai putea s` m` anun]i din timp?– Da sau nu, hot`r`[te-te.Tonul pe care-l folosise o enerv`. Cine se credea de o trata ca [i

când ar fi trebuit s`-i fie recunosc`toare c` s-a gândit s-o invite?– Nu, mul]umesc.– Aha, spuse el ironic. Deci, po]i fi [i r`ut`cioas`. Urc`, te conduc

acas`.

ABISUL 29

Luce ezit`, \ns` doar o clip`. |n ciuda atitudinii lui, era p`cat s`-lrefuze.

Dar ar fi trebuit s` se gândeasc` de dou` ori \nainte de a accepta,realizând c` n-avea nici o inten]ie s-o duc` acas`.

– M` r`pe[ti? \ntreb` ea cu r`ceal`.El zâmbi.– Da. E ziua Soniei; te-a invitat la mas`.– De ce nu mi-ai spus? Serios, e[ti cel mai enervant b`rbat pe care

l-am cunoscut! Nu pot merge \mbr`cat` cu hainele cu care am fost laserviciu.

– Te-a[ fi dus acas` pentru a te schimba.– Du-m` acum.– Nu.– Oh, m` sco]i din s`rite!– Lec]ia a doua, r`spunse el batjocoritor. Nu prea am principii când

vreau s` se fac` a[a cum vreau eu.– De ce s` nu spunem direct c` e[ti total lipsit de scrupule, spuse

ea sarcastic.Conn râse la remarca ei, p`rându-i-se amuzant`, de[i era destul de

greu s`-]i dai seama dac` era cu adev`rat sau nu amuzat. F`r` nici oavertizare \i lu` mâna [i i-o s`rut`. Senzualitatea s`rutului \i produsesenzan]ii mult mai puternice decât se a[teptase.

Tr`gându-[i mâna, \[i \ntoarse capul pentru ca el s` nu vad` efectulatingerii lui. Dup` câteva momente, se relax` suficient pentru a-[i daseama c` ie[iser` de pe drumul principal [i cã mergeau spre est, sprecoast`. Priveli[tea era minunat`, copacii luminau peisajul cu noileve[tminte de prim`var`, iarba era verde [i deas` sub soarele c`ldu].P`[unile erau minunate.

– Cumnatul meu e fermier, o inform` Conn. Cre[te oi [i vite.– Cum a cunoscut-o pe sora ta?

30 SHARON PHILLIPS

– Ea era \ntr-o c`l`torie de afaceri. N-am \ntrebat niciodat`, \ns` dinceea ce mi-a spus Sonia am \n]eles c` nu s-au pl`cut la-nceput [i el i-af`cut o curte asidu` care s-a \ncheiat, spre surprinderea tuturor,inclusiv a Soniei, cu o nunt`.

– Sora ta nu pare deloc impulsiv`!– Aparen]ele pot fi \n[el`toare. Poate p`rea lini[tit`, dar e ca

furtuna, când vrea. Are nevoie de o mân` ferm`, [i Ryan e unul dintrepu]inii oameni hot`râ]i.

– Pare un pic amenin]`tor.– S` spunem c` dac` a[ avea nevoie de ajutor vreodat`, n-a[ apela

la altcineva decât la el. |ns` era evident c` nu-[i putea imagina o astfel de situa]ie. {i nici

Luce, de altfel. |i pl`cea prea mult s` conduc` pentru a avea nevoie deajutor vreodat`.

Ryan McLeod era la fel de solid ca [i cumnatul s`u. |ntr-adev`r, \nunele privin]e sem`nau uimitor de mult, amândoi având aceamul]umire de sine ce venea din con[tientizarea propriilor calit`]i [idefecte.

"Dou` personalit`]i cople[itoare", se gândi Luce, \n timp ce d`deamâna cu el. Era pl`cut, dar ochii negri erau reci, \nc`lzindu-se doarcând \[i privea so]ia.

Sonia zâmbi.– Sunt impresionan]i, nu? spuse Sonia, cu \n]elegere plin` de

amuzament. Vino \n salon. Am aprins un pic focul, chiar dac` e o sear`cald`.

Sporov`ind cu u[urin]`, o conduse \ntr-o camer` imens`, superbmobilat`, anticul [i modernul \mbinându-se perfect. Se potrivea perfectcu st`pânii casei, a[a c` n-o surpinse când afl` c` familia lui Ryanlocuise aici de genera]ii. "Sonia s-a c`s`torit cu cineva din micanobilime", gândi Luce.

ABISUL 31

Fu o sear` pl`cut`. Sonia n-ar fi putut fi mai \ncânt`toare, dar so]ulei, \n ciuda manierelor, n-a fost atât de expansiv, p`trându-[i p`rerilepentru el. Luce a fost nelini[tit`, contribuind la asta [i felul \n care oprivea Conn, chiar [i când vorbea cu sora lui sau cu Ryan. |i d`du fioricare ar fi speriat [i pe cel mai curajos om dac` ar fi fost spionat sauurm`rit. Dar nu ced`. Pentru cineva str`in ar fi putut p`rea o sear`reu[it`, datorit` râsetelor [i conversa]iei sclipitoare. Luce se sim]i bine,\n ciuda st`rii de nelini[te provocate de Conn. Familia McLeod a fostatât de amabil`, încât nu [tia dac` nu cumva au fost preveni]i \nleg`tur` cu amnezia ei. Asta pân` când Sonia spuse oftând:

– Nu m` voi obi[nui niciodat` cu prim`vara de aici. |mi place caprim`vara s` vin` cu surle [i trâmbi]e, cu cer senin [i p`p`dii, dup`toate nepl`cerile iernii. Aici, avem narcise \nainte ca iarna s` fi disp`rutcomplet [i miei \n iulie, doar stejarii \[i dezv`luie frunzele proaspete \nprim`var`. Nu preferi iarna din Anglia,Luce?

– Nu-mi aduc aminte, r`spunse ea \ncet, zâmbind, pentru c`deseori amnezia ei \i f`cea pe oameni s` se simt` prost. Dar prim`varade aici e minunat`. Zilele par s` se m`reasc` dintr-o dat` [i arborii deceai \nfloresc de-a lungul drumurilor ca o z`pad` târzie, iar aerul e atâtde curat…\mi place.

– Pe Luce n-o deranjeaz` lipsa memoriei, observ` lini[tit Conn, cuo expresie enigmatic`.

– Eu nu cred c-a[ fi putut fi atât de calm`, spuse Sonia cutremurându-se. Dar tu, Ryan?

– Depinde de amintiri. Asta duse la o discu]ie aprins` despre o poveste a lui Dickens, exact

cu acest subiect, [i de aici ajunser` mai departe la literatur`. Luce [tiac`-i surprinsese cu faptul c`-i erau cunoscute lucr`rile aduse \ndiscu]ie; era o reac]ie normal`, dar dup` un timp se obi[nuir`.

Se bucur`, totu[i, când se sfâr[i seara. Fusese obositoare.

32 SHARON PHILLIPS

Pentru prima dat`, \[i d`du seama c` se-nconjurase doar de oamenicare aveau leg`tur` cu spitalul sau care \i acceptaser` situa]ia f`r` niciun comentariu. |i f`cuser` via]a mai u[oar`.

-Trebuie s` ne mai vizitezi, \i spuse Sonia la plecare.– Mul]umesc. Dar Luce nu se angaj`. O pl`cuse foarte mult pe Sonia; de cei doi

b`rba]i din via]a acesteia se temea. {i, ca [i când ar fi gândit cu vocetare, Conn ad`ug` \ncet:

– Ryan te place. A[a c` r`mân doar eu.– Nu [tiu ce vrei s` spui.– Nu? |]i place de Sonia, e evident. {i Ryan nu reprezint` nici o

amenin]are pentru tine, a[a c` doar \n mine n-ai \ncredere. De aceea n-ai luat \n considerare invita]ia ei, nu-i a[a?

– Atât de evident a fost?– E[ti \ngrijorat`?– Nu-mi place s` fiu nepoliticoas`… [i ea a fost atât de dr`gu]`, oft`

Luce, a[ezându-se pe locul ei. – Are un suflet bun, fu el de acord. Unul dintre pu]inii oameni buni

pe care-i cunosc. Nu, n-o s` se supere. O intrigi, ca [i pe mine de altfel. Luce se-ncrunt`, dar reu[i s` dea o not` de amuzament atunci c\nd

spuse:– Profesianal, sper.– De ce, te-nsp`imânt?– Poate c` suf`r de amnezie, dar \nc` am instincte, spuse ea sec, [i

fiecare instinct \mi spune c` e[ti periculos. – Mi-ai mai spus, zise el chicotind. L`mure[te-m`. – {tii foarte bine ce vreau s` spun! Nu trebuie s` mai repet. E[ti ca

un bici, [fichiuitor. R`ne[ti oamenii.– Nu pot s` fiu de acord cu aceast` metafor` \ngrozitoare.

ABISUL 33

Probabil c` ai acumulat mult` experien]` \n fosta ta via]`, pentru am` categorisi atât de repede.

Sarcasmul din vocea lui o r`ni. Dar asta [i inten]ionase. S-o fac` s`-[i piard` \ncrederea \n ea, \n a[a fel \ncât s`-nceap` s` se \ntrebe cumde l-ar fi putut crede suficient de interesat pentru a reprezenta oamenin]are.

|nghi]i \n sec, sim]indu-se ca o proast`. O cuprinse nelini[tea,sim]ind c` mai tr`ise o dat` aceast` situa]ie; cu mult timp \n urm`, acestb`rbat mai folosise acest ton când i se adresase. F`r` s`-[i dea seamasuspin`, iar el o \ntreb` tãios:

– Care-i problema? Nu te sim]i bine?Opri ma[ina. Aprinse lumina [i-i observ` sl`biciunea; avea ochii

mari [i speria]i. – Luce? \ntreb` \ncet, apoi o atinse pe frunte [i se-ncrunt` sim]ind

broboanele de sudoare, dar o ]intui \n continuare cu privirea. Ce s-a\ntâmplat?

De[i starea de sl`biciune aproape trecuse, \l \ntreb` cu o vocer`gu[it`:

– Te cunosc? Nici un mu[chi de pe fa]a lui nu tres`ri, totu[i \l sim]i c` bate \n

retragere [i \nchise ochii cu durere. – Nu, spuse Conn. Nu, nu [tii nimic despre mine, Luce. Absolut

nimic. De ce ?Cu ochii \nc` \nchi[i, \ncerc` s` se calmeze, respirând profund.

|ncet, teama [i durerea disp`rur`, luând cu ele totodat` [i acea vag`amintire. Dup` câteva minute, ad`ug`:

– |mi cer scuze pentru ce s-a \ntâmplat. |ntotdeauna m` speriecând se \ntâmpl`.

– De ce? \ntreb` el, pornind ma[ina. Ar trebui s` te bucure gândulc` \ncepi s`-]i recape]i memoria.

34 SHARON PHILLIPS

– Nu, doar c` \n cazul \n care a[ \ndr`zni s`-mi amintesc, m-a[ reg`si\ntr-un iad din care n-a[ mai avea sc`pare. F`cu o pauz`. E ca [i cum a[tr`i pe marginea pr`pastiei. Aici, totu[i, m` simt \n siguran]`,\nconjurat` de oameni amabili. Dac` a[ face un pas gre[it, m-a[ pr`bu[i\n abis.

– E[ti sigur` c` ceea ce ascunde subcon[tientul t`u e a[a denepl`cut? E posibil s` fi avut o via]` perfect normal`, al`turi de familie,prieteni [i iubi]i, iar amnezia s` fie doar rezultatul c`z`turii.

Luna r`s`rise \n timpul cinei [i acum se ridicase sus pe cer,luminând totul \n jur. Sub razele ei, ]inutul se dezv`luia ca un t`râm depoveste. |n lumina farurilor se reflectar` ochii verzi ai unui mic animal;câteva secunde mai târziu, Conn trase de volan pentru a feri un arici.

– Probabil c` ai dreptate. Totu[i, nici familiei, nici prietenilor sauiubi]ilor nu le-a p`sat suficient de mult pentru a \ncerca s` afle undesunt.

– {i asta te doare.– De[i e ciudat, da. – Asta \nseamn` c` trebuie s` existe cineva, undeva, accentu`

Conn; cineva pe care-l a[tep]i, va veni dup` tine. Fu din nou surprinsã cât \i era de u[or s`-i vorbeasc` [i cât de

perspicace era. Nu era un sentiment pl`cut. Dezv`luindu-i atât demulte lucruri, sim]i c` se expune unui pericol pe care nu-l putea, \nc`,discerne.

– E posibil, spuse ea rece. Dar se pare c` mi-am acoperit urmeleatât de bine încât nici poli]ia n-a aflat nimic a[a c`, probabil nu preaaveam \ncredere \n acest cineva.

– A[a cum n-ai nici \n mine, ad`ug` el zâmbind \n \ntuneric. N-ai\ncredere \n mine [i, totu[i, vorbe[ti cu mine. De ce?

– Probabil…[i f`cu o pauz`, punându-[i ordine \n gânduri, \naintede a le exprima: probabil pentru c` nu m` tratezi cu mil`. Nu m` tratezi

ABISUL 35

ca pe o ciud`]enie sau ca pe o persoan` bolnav`. M` obligi s` gândesc.{i n-ai nici un interes.

Conn râse [i opri ma[ina sub un stejar uria[. |nainte ca Luce s`-[idea seama ce se-ntâmpl`, el \[i desf`cu centura de siguran]`. Apoi se-ntoarse [i, ]inând-o de mâini, \i desf`cu [i ei centura de siguran]`.

– Cât de naiv` e[ti, draga mea, o tachin` el domol când o lu` \nbra]e. Sau credeai c` am nevoie de \ncuraj`ri?

Volanul o r`nea la um`r, dar nu se compara cu durerea pe care oavea \n suflet. Instinctele despre care discutaser` mai devreme, setrezir` la via]`; instinctul de supravie]uire o \ndemna s` se \ndep`rtezede el, \n timp ce un altul, mult mai profound, n-o l`sa s` se mi[te dinbra]ele lui Conn. T`cerea lui o avertiza c` se a[tepta s` i se\mpotriveasc`. Sim]ea cât de tensionat era [i [tia c` i-ar fi f`cut pl`ceres`-i \nfrâng` orice \mpotrivire. Figura lui sem`na cu cea a unuicuceritor.

– Asta crezi c` am f`cut? \ntreb` ea \ncet. Crezi c` te-am provocat?M` supraestimezi. Nici m`car nu te plac.

– Ah, dar [tim c` asta n-are nimic de-a face cu pl`cutul, ad`ug`Conn, privindu-i buzele.

Nu are nimic de-a face cu a pl`cea sau a iubi. {i dac` nu [tiai asta,Luce, ar fi timpul s` \nve]i.

Mângâind-o pe gât \i sim]i pulsul, lucru care p`ru c`-l fascineaz` [is`rutând-o,zâmbi, v`zånd c` acesta o trãdeaz` din nou. R`suflarea luicald` pe pielea ei era incredibil de senzual`. Un foc se aprinse \ninteriorul ei [i r`mase nemi[cat` sub atingerea s`rut`rilor lui, care-ir`v`[eau sim]urile.

– Nu pot s` fac asta, suspin` Luce, \ntorcând capul. – Devine mai u[or cu trecerea timpului, ad`ug` el f`r` s` se

opreasc` din s`ruturile calde. – Conn, te rog, [opti ea.

36 SHARON PHILLIPS

Fusese s`rutat` [i alt`dat` [i \n general \i pl`cuse, dar nimic nu seputea compara cu acest sentiment de abandon pe care \l tr`ia laatingerea buzelor lui. Tr`iri pe care nu le mai cunoscuse pân` atunci of`ceau s` nu-[i doreasc` decât s`-i fie cât mai aproape. |l dorea!Doamne, cât \l dorea! Se pierdu \n acest val de senza]ii. Ochii r`maser`\nchi[i, ca o ultim` barier` \n fa]a a ceea ce se \ntâmpla [i de care nuera pe deplin con[tient`. Când Conn \ncerc` s` se ridice, \l trase dinnou spre ea.

– Nu aici, Luce, murmur` el. O ma[in` nu e exact locul meupreferat pentru a face dragoste.

|ncet, ea deschise ochii. O privea cu o senzualitate re]inut`, oexpresie mult prea bine controlat` pentru a putea fi natural`, dup` oasemena explozie a sim]urilor.

– Ce s-a \ntâmplat? bâigui Luce.– Nimic. O ridic`, [i odat` a[ezat` pe locul ei, o \ntreb` ironic:– Asta este reac]ia ta obi[nuit` la un s`rut? Parc` ar fi fost aruncat` \n ap` rece.– Nu, r`spunse f`r` s` mint`. A[a s`ru]i o femeie la o prim`

\ntâlnire?– Depinde de femeie. Era o urm` de sarcasm \n tonul vocii lui, \n timp ce-i punea centura

de siguran]`:– Ca s` fiu sincer, fizic ne potrivim perfect.|n ciuda tulbur`rii, Luce afi[` un zâmbet timid. – Vreun comentariu din partea Mona Lisei?– Nu [tiu ce-a[ putea spune. – Atunci, o s` te duc acas`. Abia când ajunse aproape de cas` Luce realiz` c` uitase s` le anun]e

pe fete unde era. Când se afla \n prezen]a lui Conn, personalitatea lui

ABISUL 37

o acapara complet. A condus-o pân` la u[`, dar n-a \ncercat s-o ating`.Fu \ngrozit` s` descopere c` singurul sentiment pe care-l sim]ea era celde dezam`gire, ceea ce o f`cu s` revin` la atitudinea \n]epat` pe care oavusese \nainte.

– E prea târziu pentru a m` \ndep`rta. {tiu prea multe despre tine,acum.

Nu-i v`zu bine fa]a, dar \n voce i se sim]ea clar sarcasmul. O f`cu s`se cutremure.

– Intr`, ]i-e frig. – Nu, [opti ea. |ncerc` s`-i deslu[easc` tr`s`turile f`r` s`-[i dea seama c` propria ei

figur` tr`da a[teptarea. – N-o s` te mai s`rut, o tachin`. A fost suficient pentru seara asta.

Noapte bun`, Luce. Probabil c` a spus ceva potrivit, pentru c` el râse u[or [i o \ndemn`

s` intre-n cas`. Destul de ciudat \ns`, adormi imediat ce puse capul pepern`. Avu un somn profund [i Teresei \i fu greu \n diminea]aurm`toare s-o trezeasc`.

– Hai, ridic`-te! strig`, dezvelind-o. E o zi minunat` [i e[ti cu zeceminute \n \ntârziere, dac` \n]elegi ce vreau s` spun.

– Oh, Doamne! Cât e ceasul? \ntreb` moroc`noas`. – {apte [i zece. Cafeaua e gata [i baia e liber`. {i unde ai fost plecat`

azi-noapte?Luce f`cu un efort s` zâmbeasc`. R`mase, \ns`, cu spatele la Teresa

\n timp ce-i povesti.– Serios? Teresa era tare curioas`. }i-am spus eu c`-l interesezi.

Gr`be[te-te [i ne po]i spune mai multe la micul dejun. Ceea ce se [i \ntâmpl`. Faith fusese de serviciu dup`-amiaz`, a[a c`

nu se afla acas` când Luce nu ap`ruse, iar Teresa fusese doar pu]in\ngrijorat`.

38 SHARON PHILLIPS

– Nu c` n-a[ fi fost, spuse Teresa, pentru c` nimeni nu-[i poateascunde urma mai bine decât o faci tu.

Amintindu-[i momentele petrecute \n bra]ele lui Conn, Luce se-mbujor` pu]in. Dac` ar fi [tiut Teresa ironia afirma]iilor ei, probabilc` s-ar fi \ngrozit.

– L-am v`zut ieri, coment` Faith.– Unde? \ntreb` Luce, neputându-[i st`pâni ner`bdarea.– La spital. Se-nvârtea pe acolo de parc` era st`pânul locului. F`cu o pauz`, dup` care ad`ug`: – Pu]in mai târziu l-am v`zut ie[ind din Blocul [apte. Teresa vru s`

spun` ceva, dar, gândindu-se mai bine, se opri.– Acolo se afl` biroul lui Mattie Jameson, spuse Luce, sim]ind un

gol \n stomac. M`-ntreb dac` n-a-ncercat s` afle ceva de la ea. Ce tupeu!– Oh, ai dreptate \n privin]a asta, \ncuviin]` Faith. Dar nimic n-ar

putea-o face pe doctori]a Jameson s` spun` ceva dac` n-ar vrea. {i astadac` ne gândim c-a fost s-o vad` pe ea. Poate s` fie foarte evaziv` cândvrea.

– A[a c` nu fi sup`rat` pe el, suger` Teresa, a[ezând c`nile de cafeape mas`. {tii, dac` te-a dus s`-i cuno[ti sora, poate c`-i \ntr-adev`rserios.

– Nu prea. O cunosc pentru c` vine pe la magazin, spuse Lucecl`tinând din cap.

– Te mi[ti prin cercuri \nalte. Dar Faith fu doar pe jum`tate ironic`.Familia McLeod este de foarte mult timp stabilit` aici. Ryan era unuldintre cei mai râvni]i burlaci din zon`, pân` s` apar` Sonia lui. Cum ]is-au p`rut?

– Foarte pl`cu]i. Ea e o dulce, iar pe el nu-l po]i cunoa[te la o prim`\ntâlnire. Totu[i, cred c` ea e obi[nuit` cu personalit`]ile complexe;nimeni nu poate spune nici despre Conn c` ar fi u[or de \n]eles.

ABISUL 39

Vocea vesel` a crainicului de la radio care anun]a ora, le trezi larealitate. Dar \n timp ce mergea sprinten` spre magazine, Luce nu-[iputu s`pâni sentimentul nepl`cut pe care i-l provocase afirma]ia luiFaith. Faptul c` era un sentiment de team` [i nu sup`rare, a[a cumpresupusese Teresa, o uimi. Dup` câteva sute de metri se hot`r\ s` nuse mai gândeasc` la Conn [i, dup` un efort de voin]`, concentrându-seasupra gr`dinilor \nflorite, chiar reu[i. Tot restul zile a fost atât deocupat`, \ncât se gândi foarte pu]in la el. Asta pân` când Jolie Stewartintr`, \mbr`cat` \ntr-un costum cu dungi albe [i negre care f`ceaminuni pentru p`rul ro[cat [i ochii ei mari, c`prui. Prea multe dungi,totu[i, gândi Luce; peste zece ani probabil c-o s` ]in` diete permanent,dar pentru moment ar`ta ca fantezia oric`rui barbat.

Uimitor \ns`, \i adres` lui Luce un zâmbet care aproape o f`cu s`cread` c` Jolie suferise o modificare de personalitate.

– A[ vrea s` vãd ni[te bijuterii, spuse aceasta, pe un ton pl`cut. |nspecial cerceii aceia cu smaralde.

– Se potrivesc perfect cu tenul t`u, spuse Luce. – Se potrivesc, nu? E ziua mea \n curând. |mplinesc dou`zeci [i unu

de ani. {tiu c` nu prea mai \nseamn` mare lucru \n zilele noastre, darp`rin]ii mei sunt de mod` veche [i vor s-o transforme \ntr-uneveniment social, a[a c` va fi o mare petrecere.

Luce nu f`cu nici un comentariu, gândindu-se c` probabil familiaStewart era foarte bogat` dac`-[i permitea s`-i cumpere cerceii [i s`-iorganizeze [i petrecerea.

Din nou, Jolie zâmbi.– Conn mi-a spus c` a]i luat cina asear` cu familia McLeod. |mi pare

bine c` ai putut merge; mi-a p`rut r`u s`-l las balt` \n ultima clip`, darmama nu se sim]ea deloc bine [i n-am putut s` ajung. Tata nu s-ar fidescurcat de unul singur.

– |mi pare r`u s` aud asta. Se simte mai bine acum?

40 SHARON PHILLIPS

Probabil c` Jolie se a[teptase la o alt` reac]ie din partea ei, pentruc` sub dezinvoltura din vocea ei se sim]i sup`rarea când spuse:

– Oh da, a fost doar o criz` generat` de schimbarea vremii. Sper c`te-ai sim]it bine!

Curiozitatea avid` din ochii Joliei o \ngre]o[` pe Luce.– M-am sim]it foarte bine, mul]umesc! spuse Luce punând cerceii

la loc \n vitrin`.– Familia McLeod este extraordinar`, nu-i a[a? Sonia e o dulcea]` [i

Ryan-Jolie \[i d`du ochii peste cap-ei bine… \nc`-mi d` emo]ii cândzâmbe[te. F`cu o pauz` a[teptând un r`spuns, dar neprimind nici unulcontinu`. O tachinez pe Sonia spunându-i c` cei doi b`rba]i din via]aei sunt cei mai captivan]i din Noua Zeeland`. Cred c` reputa]ia lui Ryan\n ceea ce prive[te femeile era \ngrozitoare [i, dup` cum spun ziari[tii,nici a lui Conn nu-i mai bun`. Bine\n]eles, e altceva când oamenii suntprieteni.Vreau s` spun, doar o anumit` categorie de fete ar... \n]elegice vreau s` spun.

Luce \n]elesese perfect [i [tia ce inten]ionase s` sugereze. {i decisec` dac` o mai aude o singur` dat` pe Jolie spunând "Desigur" pe acelton ironic, \i va face o deosebit` pl`cere s`-i trag` o palm`.

Oricum, doar zâmbi, con[tient` de faptul c` era privit` insistent, [i\ncuie vitrina.

– Ei bine, trebuie s` plec, spuse Jolie. Era complet dezam`git`.Sperase s` ob]in` o reac]ie mai puternic`. Ne mai vedem.

"Nu [i dac`-mi st` \n putere s` nu se mai \ntåmple" gândi Luce. {ipentru o clip`, crezu c` o f`cuse cu voce tare; avea o mân` la gur` [i oprivire b`t`ioas` când o surprinse Graeme Hunter venind dinspredepozitul din spatele magazinului.

– Probleme? \ntreb` el, ghidându-se dup` atitudinea ei.– Doar r`ut`]i proste[ti.– {i nu le faci fa]`?

ABISUL 41

– Nu, dar \mi doresc s` nu fi fost o client`. Graeme avea \n jur de treizeci de ani, foarte abil \n afaceri, cu o

so]ie sofisticat` [i doi copii minuna]i. |i oferise lui Luce de lucru \naintede accident [i o p`strase [i dup` ce s-a \ntâmplat. |ntre ei era oprietenie cl`dit` \n timp. Acum, spuse serios:

– Ei bine, nu te l`sa doborât`. {i dac` degenereaz` \n abuz, anun]`-m`. Nu trebuie s` supor]i a[a ceva.

– {tiu, dar m`-ndoiesc c` Jolie poate provoca ceva cu care s` nu m`descurc.

Dar dac` era a[a, de ce se sup`rase atât de tare din cauza celor ce-ispusese?

42 SHARON PHILLIPS

Capitolul 3

Când plec` dup`-amiz` de acolo, se a[tepta ca ma[ina s` fie parcat`\n fa]a magazinului; cu greu se st`pâni s` nu se uite de-a lunguldrumului. Doar gândul c` el ar fi putut fi \n zon`, s-o vad` [i s` trag`propriile-i concluzii, o f`cu s` mearg` drept \nainte. Dezam`gireaabsen]ei lui o f`cu s` se simt` umilit`, ceea ce-nsemna c` atrac]ia fizic`pe care o sim]ise cu o sear` \n urm` era mai puternic` decât crezuse."A s`rutat-o [i pe Jolie la fel?". Gândindu-se la asta, degetele i se-ncle[tar` pe mânerul gen]ii. "Bine\n]eles" gândi ea cu dispre]. N-avea s` refuze ce-i oferea Jolie. Era mult prea experimentat pentru anu-[i da seama c` ea ezita \n fa]a unei aventuri. Luce se surprinsesperând, aproape cu r`utate, c` amândoi [tiau ce f`ceau [i jur` s` numai aib` de-a face cu Ramsay, care se folosea f`r` scrupule sau mil` deoameni. Dac` va mai \ncerca s-o r`peasc`, va face o scen`, va ]ipa, vafugi… va face orice numai s` nu-l mai lase s-o manipuleze \n felul acela.Când ajunse acas`, capul o durea \ngrozitor, lu` dou` pastile [i se dusedirect la culcare. Când se trezi, era \ntuneric afar`. Din salon se auzeamuzic` [i vocea Teresei, a[a c` probabil Faith era [i ea acas`. Spresurprinderea ei, descoperi c` \i este foame. |mbr`c` un halat de bumbac[i ie[i descul]` din camer`, oprindu-se brusc când \l v`zu pe Conn.

– Ah, te-ai trezit, zise Teresa vesel`, ridicându-se pentru a opriradioul. Vrei s` m`nânci ceva?

– Nu. Luce sim]i c` d` \napoi din cauza amuzamentului ce se citea\n privirea lui ironica. M` duc s` m` \mbrac.

– Sper c` nu pentru mine, spuse el calm. Ar`]i ca un copil\ncânt`tor.

Teresa zâmbi. – Luce este tare modest`; noi credem c` n-are nici fra]i, nici surori. Ceea ce pentru Teresa era foarte bine, gândi Luce \n timp ce

se-ntoarse \n dormitor. Poate pentru c` cele dou` colege ale eiproveneau din familii mari, nici uneia nu i se p`rea ciudat s` circulemai dezbr`cate prin case. Dar ea nu putea; instinctele ei se revoltau laaceast` idee. |[i puse repede o pereche de pantaloni [i un tricou, niciunul nu era nou, dar n-avea s` fac` nici un efort pentru Conn. Totu[i,se bucur` c` prima bluz` pe care puse mâna era neagr`, pentru c`-ivenea foarte bine aceast` culoare. Când reap`ru, el vorbea cu Teresa,cucerind-o f`r` efort cu [armul lui atât de evident.

– Trebuie s` m`nânci ceva, \i spuse Teresa, instinctele maternepreluând ini]iativa \n fa]a celor afectate în prezen]a lui Conn. |]i fac oomlet`, vrei?

– O fac eu! se oferi Luce.– Nu, r`mâi cu musafirul nostru. E rândul meu s`pt`mâna asta s`

preg`tesc cina. Conn, vrei o cafea?– Da, mi-ar pl`cea. Zâmbi lene[, prinzând-o pe Luce de mân` când

trecu pe lâng` el [i o trase pe canapea. Am cunoscut pe cineva c`reia \ipl`cea omleta.

F`r` suflare, pentru c` \nc` o ]inea de mân`, coment`:– Multora le place.– E adev`rat. |i pl`cea de asemenea [i "ratatouille".– {i mie \mi place.

44 SHARON PHILLIPS

Conn purta o bluz` de bumbac fin, iar pe sub materialul sub]ire sereliefau mu[chii, reamintindu-i de for]a cu care o ]inuse \n bra]e cu osear` \nainte.

– Te deranjeaz` prezen]a mea?Surprins`, \[i ridic` privirea [i \ntâlnind-o pe cea p`trunz`toare a

lui, clipi, \ntorcândcapul.– Da, spuse ea. Te mi[ti prea repede. Nu-mi place!– Asear` ]i-a pl`cut.|[i trase um`rul, dar degetele lui r`maser` \ncle[tate, r`nind-o.

R`spunse printre din]i:– A fost o prostie. Las`-m` \n pace!– Când o s` fiu preg`tit. Spune "te rog".– Conn…– Spune "te rog", suråzånd.Un alt sentiment lu` locul sup`r`rii. |i sl`bi voin]a \n timp ce ochii

ei \l rugau s`-i dea drumul. {tia c` \n spatele figurii enigmatice \i eraanalizat` fiecare reac]ie. {i [tiu c` lui \i face pl`cere s-o fac` s` se simt`neajutorat`. O \ngrozea. Dar reu[i s` scape din strânsoarea lui. S`rind\n picioare, se-ndep`rt` cât putu de mult de el. Când Teresa intr` insalon, ducând o tav`, ea era ocupat`, c`utând printre discuri.

– M`nânc`! o \ndemn` Teresa. Pari pu]in sl`bit`.|n ciuda emo]iei, Luce zâmbi. – O s` fii o mam` minunat`! o tachin` ea.– Cum, nu e[ti dedicat` carierei? \ntreb` Conn.– |mi place munca mea, \ntotdeauna mi-a pl`cut s` fiu asistent`

medical`, dar m` voi bucura din plin de statutul de so]ie [i de mam`.{i cum Greg este medic, nu va fi o via]` u[oar`.

– Recompensele vor fi pe m`sur`.Teresa nu remarcase, cinismul afirma]iilor lui, pentru c` r`spunse

fericit`:

ABISUL 45

– Nu m-a[ c`s`tori cu el dac` nu l-a[ iubi.– Dar tu, Luce? \ntreb` el.– Vreau s` fiu doar eu \ns`mi, r`spunse rece Luce.Dup` o clip`, el r`spunse:– E[ti sigur` c` tu, dintre to]i oamenii, vrei doar asta? N-ai un trecut

care s` te bântuie sau amintiri care s` nu te lase s` dormi noaptea. {tiuoameni care ar da totul pentru un strop de amnezie! F`cu o pauz`,dup` care ad`ug`:

– Nu pari prea \ntristat` de lipsa trecutului.– Vreau doar s` fiu l`sat`-n pace! r`spunse Luce.– Ca s`-]i plângi de mil`?– E[ti…e[ti o brut` arogant`! strig` ea uimit` de comentariile lui

Conn. {i aproape ad`ug`: "|ntotdeauna ai fost", lucru care o surprinse[i mai mult.

El zâmbi, dar refuz` s` renun]e la subiect.– M`-ntreb de ce oare femeile au astfel de reac]ii când li se spune

adev`rul. Recunoa[te, Luce, preferi s` nu-]i cuno[ti trecutul. |]i d` unaer misterios, ceea ce e nemaipomenit.

– Ce Dumnezeu te face s` spui asta? izbucni Teresa, aproapestrigånd la el.

Lumina l`mpii \i lumina tr`s`turile dure. St`tea lini[tit pecanapeaua lor [i domina \nc`perea, f`r` s` fac` nici un efort; de altfel,domina orice \nc`pere \n care se afla. Nu puteai citi nimic \n expresiaochilor lui, dar gura senzual` se strânse într-un zâmbet enigmatic [ispuse calm:

– Faptul c` n-a f`cut nimic pentru a descoperi cine este.– Poli]ia n-a reu[it s` afle nimic. Ce te face s` crezi c` Luce ar fi aflat

ceva? \ntreb` Teresa r`zboinic.– M`-ndoiesc c` au depus vreun efort serios. De ce ar fi f`cut-o?

continu` el sceptic. Odat` ce-au decis c` nu e vreun criminal c`utat pe

46 SHARON PHILLIPS

plan interna]ional, \mi imaginez c` au \nchis dosarul, presupunând c`memoria \i va reveni curând.

– A[ prefera s` nu mai vorbi]i ca [i când n-a[ fi prezent`, spuse Lucesup`rat`. {i pentru informarea ta, Conn Ramsay, nu-mi fac un obiceidin a-mi plânge de mil`. Eram fericit` cu via]a mea pân` ai ap`rut tu [iai \nceput s-o tulburi.

– Faptul c` te deranjeaz` c` încerc s` aflu ce s-a \ntâmplatdovede[te c` am dreptate, r`spunse el cu insolen]`, coboråndu-[iprivirea, un timp prea \ndelungat, pe conturul sânilor ei ce se mi[cau\n ritmul respira]iei.

– Pe tine nu te-ar deranja dac` m-a[ amesteca \n problemele talepersonale? \ntreb` Luce, ad`ugând cu dispre]: [i nu-mi spune c` via]ata e o carte deschis`!

– Nu prea, spuse el sec, zâmbind cu ironie. Dar eu \mi cunosctrecutul.

– Oh! Du-te naibii! Nu vreau s` te mai v`d! strig` ea furioas`, dincauz` c` tot revenea la subiectul amneziei ei. Se-ndrept` spre u[acamerei, dar el ajunse \naintea [i o opri prinzând-o de umeri. Laatingerea lui, ceva din interiorul ei se trezi la via]`; r`mase cu capulaplecat, respirând cu greutate, \n timp ce degetele lui o strângeau cuputere.

|[i ridic` privirea. El se uita la Teresa cu o expresie intimidant`. Nufu surprins` când aceasta, dezaprobånd situa]ia, spuse:

– Eu plec. Dac` ai nevoie de ajutor, strig`-m`, Luce.Nici unul nu se mi[c` pân` nu ie[i din camer`, dup` care Conn

\ntreb` :– Ce s-a-ntâmplat cu manierele tale? Ar trebui s` [tii c` nu trebuie

s` te dai \n spectacol.– O cunosc mai bine ca tine pe Teresa, r`spunse ea ap`sat.

Consider` c`-i din cauza amneziei.

ABISUL 47

– Nu. Se-ntoarse, ]inându-i mâinile la piept:– M` fascinezi, spuse el rece. Sunt hot`rât s` aflu ce se afl` \n

spatele m`[tii, chiar de-ar trebui s` te r`nesc pentru asta.– |mi \nchipui c` te-ar \ncânta. Am`r`ciunea din vocea ei o \ngrozi. |l f`cu s` ridice \ntreb`tor din

sprâncean`, dar r`spunse calm:– Nu neap`rat. A[ prefera s` fac dragoste cu tine decât s` te r`nesc,

dar dac` e necesar…– De ce?– Pentru c` sunt curios.– Doar pentru a-]i satisface curiozitatea te joci cu mintea mea?– Nimeni nu ]i-ar putea face nimic dac` nu le permi]i. Tot ce pot

face e s`-ncerc s` te fac s` ie[i din coconul \n care te-ai ascuns. Cine [tie,poate c`-]i va pl`cea ce vei descoperi.

Un moment, r`maser` uitându-se unul la cel`lalt, apoi Conn zâmbi[i-[i apropie capul de ea. O dorin]` mistuitoare o cuprinse, sl`bindu-irezisten]a.

– M`-nsp`imân]i, [opti Luce. Ar`]i de parc` m-ai ur\.– S` te ur`sc? spuse el [i-i mângâie buzele, privirea devenindu-i mai

intens` când \ncepur` s`-i tremure. Nu te ur`sc, spuse el \ncet. Nu po]iface diferen]a \ntre a ur\ [i a dori?

– Amândou` m`-nsp`imânt`.– M`-ntreb de ce oare?– Poate c` am fost violat`, spuse ea.O trase spre el, strângând-o la piept.– Asta crezi?|i sim]ea mâna pe spate, [i corpul puternic aproape de al ei. Nu-[i

putu opri impulsul de a se sprijini de el [i de a-l l`sa s-o ]in` ca pe uncopil care are nevoie de protec]ie.

48 SHARON PHILLIPS

– Nu, [tiu c` nu s-a \ntâmplat a[a ceva. Când am \nceput s` m`-ntreb ce fel de persoan` am fost, doctorii mi-au spus tot ce [tiaudespre mine. {i unul din aceste lucruri era c` … sunt \nc` virgin`,spuse ea [ov`ind.

– {i de-atunci?– Nu, n-am …– Paznicii nu te-au sc`pat din ochi, nu-i a[a?– Nu fi obraznic, spuse, \ncercând s`-l \ndep`rteze. Cum \]i permi]i?

continu`, privindu-l dispre]uitor. Teresa [i Faith sunt ni[te scumpe.– Foarte protectoare, fu el de acord, nedând aten]ie \ncerc`rii ei de

a se elibera din strânsoarea lui. Deci, dac` n-a fost influen]a lor, atunciprobabil c` \]i este team`. Sau poate c` e vorba de convingerea\nr`d`cinat` c` nu e permis. Hai s` afl`m despre ce-i vorba, vrei?

Dac` ar fi \n]eles ce-i propune, Luce probabil c-ar fi strigat-o peTeresa sau ar fi \ncercat s` scape de el. Dar se pare c` avea un efecthipnotic asupra ei, reac]ia fiindu-i mult \ntârziat`. Reu[i doar capul s`-l \ntoarc`. La-nceput, crezu c` va reu[i s`-i evite buzele cercet`toare,având liber` doar o mân`, cu cealalt` strângând-o la piept. El râse [i-ncepu s-o mângâie pe frunte. Era evident c` nu era pentru primadat` când trebuia s` cucereasc` o femeie.

– Stai lini[tit` [i n-o s` p`]e[ti nimic, spuse el .Se a[teptase ca s`rutul s` fie brutal, dar fu din nou surprins`.

Buzele lui \i atinser` col]ul gurii \ncet, cald, parc` tachinånd-o. – E[ti frumoas`, spuse el, punctând fiecare cuvânt cu un s`rut, ca o

fecioar` de ghea]`, o valkyrie. – Se spune c` erau femei crunte. Vocea ei era, oare atåt de

profund` [i de r`gu[it`?– Ah, dar puteau fi \mblânzite de dragoste. O ridic`, luând-o prin

surprindere [i o a[ez` pe canapea. Zâmbi, [i vr`jit` de senzualitatea pecare o degaja, Luce, \i zâmbi [i ea.

ABISUL 49

– |nc` \]i e team` de mine?– {tii prea multe.– Ce vrea s`-nsemne asta?– Nu [tiu.Pentru cåteva clipe, ochii lui \i c`utar` pe ai ei.– Faci multe comentarii ciudate, dar voi continua s`-]i acord

prezum]ia de nevinov`]ie, a[a c` po]i s`-ncetezi s` mai ar`]i de parc` os` te sugrum. Când te voi omor\, voi avea grij` ca nimeni s` nu te mairecunoasc`.

– |]i place s` m`-nsp`imân]i.Mâna lui coborî de pe gât spre curba delicat` a sânilor [i continu`

explorarea.– R`spunzi perfect, ca [i când ai fi f`cut` pentru mine, murmur` el.– {ovinistule! – Ce s-a \ntâmplat?– Nimic. Avea totu[i o senza]ie ciudat`.– Te deranjeaz` ceva? \ntreb` el \ncet. Ce este?– Déjà-vu. Parc` ai mai spus [i alt`dat` acelea[i cuvinte [i am dat

aceea[i replic`.– Nu-i ceva neobi[nuit, spuse el zâmbind. Poate n-ai mai sim]it a[a

ceva, dar e un lucru normal; americanii \l numesc dezmierdare. Efoarte posibil ca un b`rbat \ndr`gostit s` te fi sim]it la fel de dulce [isupus` [i s` se fi gåndit c` i-ai fost h`r`zit`. {i multe tinere femeiconsider` c` e de datoria lor s` foloseasc` acest cuvånt, "[ovinist", \ncåt mai multe discu]ii.

Luce \ncepu s` tremure. Îmbr`]i[area lui era atåt de erotic`, \ncåt secutremur` [i se smulse din bra]ele lui. Conn nu \ncerc` s-o opreasc`.

– Sunt de acord. Nu cred c` prietena ta ascult` pe la u[i, dar suntsigur c`-i la ea \n camer`, cu urechile ciulite, gata s`-]i sar` \n ajutor.

50 SHARON PHILLIPS

{i nu cumva trebuie s` soseasc` [i cel`lalt paznic? – Da. {i nu le mai spune a[a! continu` ea furioas`, dup` câteva

secunde de pauz`. Au fost foarte bune cu mine.– Un comentariu copil`resc, dar a[a te [i trateaz`, nu? – Cel pu]in mi-au vrut binele \ntotdeauna.– {i eu nu?– ...– |n]eleg. Mai devreme sau mai târziu, va trebui s` cre[ti, Luce. De

ce s` nu fie mai devreme?– Prin asta se \n]elege c` ar trebui s` te las s` m` seduci, nu?– Luce, dac` vroiam s` te seduc, a[ fi ales un loc mai pu]in public.

Am f`cut doar un experiment.– Un …un experiment? întreb` ea uimit` [i ru[inat`.– Exact, draga mea. Vrei s`-]i spun rezultatele? Poate c` nu te-ai

culcat cu nici un b`rbat, dar [tii ce-nsemn` s` faci dragoste. Sub mascarece pe care o afi[ezi, se g`se[te o mic` doamn` extrem de senzual` [i,spre binele t`u, ai face bine s` crezi asta! Pentru c` altfel, \ntr-o bun` zite vei trezi \ntr-o situa]ie pe care n-o vei putea controla, [i sunt sigur c`nu mai trebuie s`-]i spun ce urmeaz`.

– De unde [tii c` ]i-am r`spuns doar ]ie \n acest fel?– M` provoci?– Nu, r`spunse ea, dar nu-ndr`zni s`-l priveasc`. Dar nu v`d cum

\]i po]i da seama. E ca [i când ai [ti dac` o femeie este sau nu virgin`;doctorii mi-au spus c` nici un b`rbat nu-[i poate da seama. |n ziua deazi sunt atåt de multe femei care practic` sporturi, n-au f`cut dragoste,totu[i, din punct de vedere tehnic nu mai sunt virgine. Deci, cum aiputea [ti?

– Asta-i o discu]ie extrem de provocatoare. Sigur vrei s` continuu?– Tu ai \nceput-o. Nu cred c` [tii, probabil vorbe[te \ngâmfarea din

tine.

ABISUL 51

Ar fi vrut s`-l ironizeze, s`-i r`neasc` orgoliul cu acest comentariu,a[a c` o lu` pe nepreg`tite când, drept r`spuns, râse [i ad`ug`:

– Exerseaz` cu altcineva, Luce. P`rerile tale nu m` impresioneaz`.Te tenteaz` o plimbare cu avionul \n weekend?

Schimbarea subiectului o z`p`ci, a[a cum [i inten]ionase. F`r` s`vrea, se \ntoarse spre el [i, v`zându-l cât de relaxat st`tea, observându-i rânjetul de mul]umire, ceva se cl`tin` \n ea.

– Eu… s` zbor? \ntreb` cu r`suflarea \ntret`iat`.Conn p`rea plictisit.– Un zbor. Deasupra zonei. Nici Sonia, nici Ryan nu pot veni, [i a[

vrea s` m`-nso]easc` cineva. – Ce zici de Jolie Stewart? – Ce-i cu ea? se mir` Conn.– Ea cunoa[te zona mai bine decât mine. Sau este din nou ocupat`,

cum a fost [i de ziua surorii tale? – Asta ]i-a spus? \ntreb`, privind-o fix.– Da, r`spunse, regretând c`-i dezv`luise afirma]iile sup`r`toare ale

lui Jolie. Ceva mai târziu, regret` [i mai mult acest lucru, c`ci figura lui se

\ntunec` atât de mult \ncât o-nsp`imânt`. – M`i, m`i, murmur` el. Privindu-l, Luce realiz` c` trecerea anilor n-ar l`sa nici o urm` pe

tr`s`turile lui. Dup` un timp, Conn \ntreb`:– Ei bine? – Eu…ezit`, apoi ad`ug`, nev`zând alt` sc`pare. Da, o s` vin.– Ai mai zburat? – Presupun c` am ajuns aici cu avionul, nu sunt neozeelandez`,

r`spunse surâzând. De ce?– Zborul cu un avion mic e pu]in diferit, continu`, urm`rindu-i

reac]iile.

52 SHARON PHILLIPS

– Mi-ar pl`cea s` v`d nordul ]`rii de sus, ad`ug` f`r` a ]ine cont depresim]irile rele pe care le avea.

|[i \n`bu[i un c`scat, iar el o ridic` zâmbind.– Obosit`? Era evident c` n-o credea, dar situa]ia \i convenea, pentru c` \[i lu`

haina [i se \ndrept` spre u[`. Se a[tepta s-o s`rute [i inima \ncepu s`-ibat`, dar el se mul]umi s`-i surâd` ironic.

– Noapte bun`, Luce. – Noapte bun`, Conn, \i r`spunse cu voce r`gu[it`. Ai grij` cum

conduci, o s`-nceap` s` plou`. – Ce grijulie e[ti. Câteva secunde r`maser` uitându-se unul la altul, pân` când Luce

ced` privirii lui intense. Când Faith se \ntoarse, o g`si a[ezat`comfortabil \n fotoliu, având o expresie \mpietrit` [i ascultând o caset`.

– A \nceput s` plou`? \ntreb` f`r` s` se mi[te. – St` s` plou`. Te sim]i bine? Pari absent`.|n mod normal, grija din vocea lui Faith ar fi f`cut-o s` se simt`

bine. |l \nvinuia pe Conn pentru starea pe care o avea. – O durere de cap [i prezen]a dezagreabil` a lui Conn Ramsay,

r`spunse, \ncercând s` zâmbeasc`. Pentru nu [tiu ce motiv, crede c` ede datoria lui s` m` ajute s`-mi recap`t memoria [i crede c` poate faceasta enervându-m` la maximum.

– Toate celelalte \ncerc`ri au dat gre[, a[a c`…cine [tie, poatereu[e[te, spuse Faith \ncruntat`. |n ce fel te afecteaz`, Luce? Nu pari s`-l placi, dar nu po]i nici s`-l descurajezi.

Luce surâse. – Chiar crezi c` a[ putea s`-l influen]ez \n vreun fel? – |n unele lucruri, da. E[ti o femeie frumoas`, iar el cu siguran]` e

con[tient de asta. Totu[i, sunt de acord c` nu e cel mai accesibil b`rbat.Are vreun motiv pentru care s` fie atât de \ngrijorat? Ai vreo idee?

ABISUL 53

– Nu cred c` este \ngrijorat deloc. E doar curios; asta mi-a [i spus.Poate c`-i place s` se joace de-a Dumnezeu.

Faith se \ncrunt` [i asta o f`cu s` par` mai \n vârst`, totu[i nurespinse imediat ideea. Câteva clipe cânt`ri cele spuse de Luce, apoiad`ug`:

– Poate, de[i nu l-a[ fi b`nuit de r`ut`]i. Mie mi se pare un om care-[i pre]uie[te prea mult propria independen]` pentru a \ncerca s`intervin` \n via]a altcuiva.

– Deocamdat`, exact asta face. – Da. Ochii negri ai lui Faith erau gânditori. Poate \ntr-adev`r vrea

s` se foloseasc` de experien]a ta. Sau poate… ezit`, lucru ce nu-i st`tea\n fire. Dup` câteva momente, rezum`. Cred c` lui Conn i-ar fi foartedificil s` refuze o provocare.

– {i eu sunt o provocare? \ntreb` surprins` Luce. – Oh, da. E[ti rece [i re]inut`. Unii b`rba]i g`sesec asta foarte

provocator. Nu credeam ca el s` fie unul dintre ei, dar nu se [tieniciodat`.

Luce sim]i un fior [i spuse:– Vrea s` zbor cu el peste port. – {i te duci? – Da, r`spunse ea, suspinând. – E[ti sigur` c` [tii ce faci? – Nu. Luce ar fi vrut s` se \ncread` \n Faith, dar bunul-sim] al prietenei

sale mai vârstnice nu se putea opune atrac]iei pe care o sim]ea fa]` deConn.

– Nici m`car nu-l plac. – O s` suferi, spuse Faith cu \ngrijorare. Cum r`mâne cu Jolie? – Ce-i cu ea? – P`i, se pare c` l-a revendicat.

54 SHARON PHILLIPS

Luce râse, amuzat`. – Nimeni nu-l poate revendica pe Conn. Iar el nici nu vrea asta. Este

mul]umit cu sine \nsu[i. Jolie poate c` e amanta lui, dar dac` va \ncercas`-l fac` gelos, \i va \ntoarce, zâmbind, spatele.

Tremura [i avea mâinile \ncle[tate pe genunchi. – De unde [tii? Luce, de unde [tii? repet` Faith, v`zând c` nu-i

r`spunde. L-ai mai \ntâlnit [i \nainte…\l cuno[ti? Luce, ]i-ai amintit? O dureau ochii, totu[i nu putea plânge. – Nu, r`spunse Luce aspru. Ne-am mai \ntâlnit o dat` [i mi-a spus

c` nu-l cunosc. – Atunci, de ce-]i faci probleme? Faith se apropie de ea [i o mângâie u[or pe um`r, iar pe fa]` i se

citea \ngrijorarea.– Nu-mi fac, spuse Luce. Probabil c` am cunoscut pe cineva care-i

seam`n`. N-are nici un motiv s` m` mint`…– Nu, bine\n]eles c` nu. Totu[i, dac` ar fi nevoie, ar min]i f`r` s`

clipeasc`. Dac` ar fi cu adev`rat interesat s` te ajute s`-]i recape]imemoria [i te-ar cunoa[te, cu siguran]` ]i-ar spune. Sunt sigur`. S`vorbi]i despre trecut te-ar ajuta mult.

Luce \ncuviin]`. – De ce spui c`-l crezi capabil s` mint`?– Draga mea, sunt pu]ine lucruri pe care nu este capabil s` le fac`

[i printre ele se num`r` crima. {tii [i tu asta, chiar dac` nu-]i place.Violen]a [i nechibzuin]a sunt bine controlate, dar sunt acolo. Faithc`sc`, apoi zâmbi. Asta \l face atât de atr`g`tor. De aceea e Jolie atât de\nnebunit` dup` el. {i tot de aceea cred c` ar trebui s` te fere[ti de el.

– Probabil. Luce puse mâna la gur` \n timp ce se ridic`, cl`tinându-se u[or. O s` zbor cu el [i apoi o s`-i explic foarte clar c` nuvreau s`-l mai v`d.

– A[a s` faci, Luce. Dac` e tipul de b`rbat de care spui, o s`-]i\ntoarc` spatele, nu?

ABISUL 55

Capitolul 4

Ziua de sâmb`t` se dovedi a fi o zi perfect` pentru a zbura. Cerulera senin, iar vântul abia adia. Luce fu destul de gânditoare \n timpulmicului dejun [i se \ntreba de ce are acea senza]ie nepl`cut`.

– |nc` o cafea? \ntreb` Teresa, [i-i umplu \nc` o can`. }i-a pieritcurajul?

– Cam a[a ceva. Cele dou` prietene se privir`, dar nici una nu mai spuse nimic, iar

Luce fu recunosc`toare pentru asta. Erau \ngrijorate pentru ce avea s`se \ntâmple \ntre ea [i Conn. Ea \ns`[i nu era prea \ncântat`, dar nu leputea explica de ce nu-i spunea pur [i simplu s-o lase \n pace. Nu puteaface asta pentru c` nici ea nu-[i explica puterea pe care o avea acestb`rbat asupra ei. Era ceva c`ruia \i putea rezista, dar pe care nu-l putea\nl`tura. " Atrac]ie fizic`", \[i spuse. |ntr-adev`r, inima-i b`tea mai tare[i sângele parc`-i lua foc de fiecare dat` când \l \ntâlnea; totu[i, era maimult decât o simpl` atrac]ie fizic`. O atr`gea cu un fel de magnetismc`ruia \i era greu s` i se \mpotriveasc` [i de aceea \i era team` de el.Dac` ar fi fost o pasiune reciproc`, i-ar fi fost u[or s` [i-o satisfac`. Nuar fi refuzat-o dac` [i-ar fi dezv`luit sentimentele, pentru c` [i el odorea. Dar lui Luce \i era team` c`, \n cazul \n care i-ar fi aflat

impulsurile pe care el le dispre]uia, ar fi dorit s` se descotoriseasc` deea.

Conn sosi \nainte ca ele s` termine masa de diminea]`, \mbr`cat\ntr-un tricou care-i scotea foarte bine \n eviden]` tr`s`turile.

– E[ti gata, Luce?– S`-mi termin cafeaua. Vrei [i tu? spuse Luce, \ncercând o mic`

diversiune.– Nu, spuse [i se opri, dar Luce se ridic` s`-[i ia haina,

supunându-se ordinului s`u nerostit. Odat` ajun[i \n ma[in`, o privi [i-i spuse:– Ar`]i foarte bine, de[i hainele tale au un aer mai mult marin`resc.

S`-n]eleg c` prietenele tale nu sunt de acord cu ie[irea asta?– E[ti iste]. La ce te a[teptai?Conn zâmbi.– Cred c` am planuri \n ceea ce te prive[te?– Ai? – Câteva, \i r`spunse calm. Dar cred c` \mi pot st`pâni dorin]a cât

timp suntem \n aer. |i ap`ru o gropi]` când \[i \n`bu[i un chicot, dar Conn n-o rat`. – |mi place gropi]a. Probabil c` ai fost o [col`ri]` \ncânt`toare.– M`-ndoiesc, spuse Luce, suspinând. Mai degrab` una obi[nuit`,

cu un râs enervant [i p`rul prins \n coad` de cal.El râse la descrierea ei, dezv`luind un alt Conn, mult mai u[or de

abordat. Pân` ajunser` la aeroport, o f`cu la rândul lui s` râd`.Vântul p`rea s` se \nte]easc` pe când urcau dealul spre Onerahi, iar

Luce avu din nou acel sentiment ce nu prevestea nimic bun. – N-ai mai spus nimic, spuse el, \n timp ce \ntorcea spre aeroport.– |ncep s` m`-ntreb dac` nu cumva \mi este fric` s` zbor.Conn nu spuse nimic, dar odat` ma[ina parcat`, cobor\ [i \ntreb`:– {i, crezi c`-]i este?

ABISUL 57

– E doar un singur mod de a afla. Pentru o clip`, se citi o urm` de respect \n privirea verde ce o

]intuia, dar pân` s` se gândeasc` mai bine la asta, expresia disp`ru [iConn ad`ug`:

– Atunci, s` mergem.N-ar fi trebuit s` fie surprins` c` va pilota de unul singur micul

Cessna, pentru c` p`rea capabil s` fac` orice, totu[i, fu uimit`.– Sunt calificat s` zbor, spuse el ironic.– Te cred. Sim]i un nod \n stomac. |n timp ce f`ceau preg`tirile dinaintea

decol`rii, ca s` se calmeze, respir` adânc [i teama \ncepu s`-i dispar`.Când decolar`, \[i puse ochelarii pentru a ascunde orice urm` deemo]ie [i se uit` pe geam, uimit` de frumuse]ea peisajului. Ora[ul sedezvoltase \n ciuda vegeta]iei luxuriante, str`juit de Dealurile Vestice [ide vulcanul Parahaki cu obeliscul s`u. Lâng` complexul rafin`riei era [icentrala electric` ce domina micul ora[ Ruakaka. |n partea cealalt` aportului se vedeau piscurile vârfului Whangarei.

– Trebuie s` le fi fost greu s` treac` peste aceste \n`l]imi. – Erau b`rba]i duri \n vremurile acelea. "{i mai duri \n zilele noastre", gândi ea.Restul zborului a fost ocupat` cu eviden]ierea punctelor de reper,

uneori fiindu-i destul de greu s`-[i dea seama unde sunt, avånd \nvedere c` din aer topografia locurilor era pu]in diferit`. |n dreapta lorse \ntindea, de-a lungul coastei, Oceanul Pacific, porturile [i estuarelePataua, Ngunguru, Tutukaka, dragostea lui Luce pentru partea aceastade nord a peninsulei fiind evident`.

– Vara este plin de oameni, spuse ea. Vin pentru a face surf [ipentru pescuit; unii merg pentru scufund`ri pe insula Cavalerilor, \ndreapta noastr`. Zona e plin` de pe[ti tropicali adu[i de un curent cald.Se spune c` e minunat.

58 SHARON PHILLIPS

Probabil c` tonul pe care-l folosise fusese plin de nostalgie, pentruc` el o \ntreb`:

– N-ai f`cut niciodat` scufund`ri?– Nu, e mult prea scump. Tu ai f`cut?– Da. O s` te duc [i pe tine \ntr-o zi.– Cât vrei s` mai r`mâi? \ntreb` ea zâmbind.– Cât va fi nevoie, r`spunse el ambiguu. Apoi ad`ug`: ai \nv`]at s`

iube[ti ]ara asta.– E singura pe care o cunosc. Apoi continu` cu o veselie pe care

n-o sim]ea: e frumoas`, s`lbatic` [i liber` [i romantic`. Are peisajevariate. Nu te plictise[ti niciodat` de plimbat prin \mprejurimi pentruc` nu [tii ce se va \ntâmpla la urm`torul pas.

– În]elegMerg la Bay of Islands mâine. Vrei s` vii cu mine?Acum era momentul s`-i spun` c` nu vrea s` mai aib` nimic de-a

face cu el.– Sunt foarte ocupat` mâine, r`spunse ea, \ncercând s` par` ferm`.– Serios? r`spunse Conn, f`r` s` par` sup`rat.Atunci, poate,

alt`dat`."Vezi? A fost u[or. |nc` vreo câteva refuzuri [i o s` scap de el

definitiv" \[i spuse Luce. Era sigur` c` niciodat` Conn nu va luptapentru ea…sau pentru orice femeie. Pentru moment, poate c` o g`seainteresant`, dar nu "persoana" Luce Laurenson era cea care-i captaaten]ia, ci situa]ia \n care se afla…amnezia de care suferea. "{i ai facebine s` nu ui]i asta" \[i spuse Luce. Nici unul dintre ei nu mai vorbipân` când nu aterizar`. Dintr-o dat`, o cuprinse o stare ciudat` [i le[in`pentru cåteva clipe. Vocea lui Conn fu primul lucru pe care-l auzi \ntimp ce-[i revenea. Conn \njura pe-nfundate \n timp ce-ncerca s`-idesfac` centura de siguran]`.

– E-n regul`. |mi pare r`u, spuse ea.– Cred [i eu! Ce naiba s-a-ntâmplat?

ABISUL 59

– Nu [tiu. Pur [i simplu mi-am pierdut cuno[tin]a.– Te sim]i bine acum? – Da, m` simt bine.– Te ajut s` cobori.Se sim]ea pu]in sl`bit`.– Crezi c` po]i ajunge la ma[in`?– Da, sigur.– Uite cheile. A[teapt`-m` \n`untru.O briz` r`coroas` adia u[or [i mergånd spre ma[in` Luce se gândi

c` \nc` de când \l \ntâlnise pe Conn, pe plaja din Waipu, sim]ise c` vafi o persoan` important` \n via]a ei. Se-ntreba, \ns`, cât de important`.

– }i-am spus s` mergi la ma[in`! Apropierea lui nea[teptat` o sperie pu]in.– |mi place locul `sta, spuse f`r` s`-nceteze s` priveasc` peisajul.– |ntr-adev`r, o zi pl`cut` de prim`var` e o binecuvântare, fu el de

acord. M` surprinzi.– De ce?– Pentru c` ar`]i ca o perfect` oper` de art`, spuse \ncet [i f`r`

emo]ie. Ai o delicate]e care nu se potrive[te cu locurile astea aproapeprimitive. E[ti rezultatul unei societ`]i extrem de civilizate; apar]iiora[ului. Ce te-a adus \n or`[elul `sta mic?

– Cine [tie? Aici m` aflam când mi-am revenit dup` accident. {i aiciam r`mas. Nu e complet lipsit de via]` cultural`, s` [tii.

– A[a mi-a spus [i Sonia. Poveste[te-mi, zise Conn, privind-o deparc` ar fi vrut sa-i afle toate secretele.

– Despre ce?– Unde te aflai când ]i-ai revenit. Cum te-ai sim]it. Erai de ceva

vreme \n Whangarei, nu-i a[a?– De câteva s`pt`mâni. De suficient timp pentru o ob]ine slujba de

la magazin, dar nu de suficient timp pentru a-mi g`si o locuin]`.

60 SHARON PHILLIPS

Locuiam \ntr-un mic hotel.– Spune-mi exact ce s-a-ntâmplat.– Se pare c` venisem de la serviciu [i-mi cump`rasem o revist`.

Citeam \n timp ce urcam sc`rile. M-am \mpiedicat [i am c`zut,pierzându-mi cuno[tin]a. Nu mi-am revenit imediat, a[a c` m-au dus laspital. Când mi-am revenit, nu-mi puteam aduce aminte cine eram. {iasta a fost tot.

– A fost verificat` revista pentru a vedea dac` nu ar fi putut con]ineceva care s`-]i fi provocat un [oc?

– Da. De fapt, cred c` mai am \nc` revista, dar e o revist` obi[nuit`cu articole despre mod`, mondenit`]i, nimic neobi[nuit. Ca s` fiusincer` m-am cam s`turat de toate astea. Vreau doar s` fiu l`sat` \npace, s`-mi tr`iesc via]a \n lini[te, f`r` s` fiu considerat` ciudat`. Ai fisurprins cât de mul]i oameni consider` amnezia fie un handicap, fienebunie sau chiar ambele.

Furia \i lumin` privirea, dându-i o expresie de ne\nfricare. Pentru oclip`, se uit` la Conn de parc` ar fi vrut s`-l loveasc`, dar se lini[tiimediat, realizånd c` prin ie[irea pe care o avusese ar`tase cât de multo deranja amnezia de care suferea.

– Te asigur c` eu nu gândesc a[a, spuse el calm. Conteaz` ce credelumea?

– Conteaz`, atunci când gândurile lor devin fapte. {i, izbucnind \n râs, ad`ug`: – La scurt timp dup` ce am ie[it din spital, am fost la o petrecere

cu Teresa [i gazda mi-a spus, pe un ton conspirativ, nu numaidenumirea fiec`rei piese de pe mas`, dar [i ce tacâm s` folosesc!

– Cum te-ai descurcat?– La-nceput m-am enervat, dar dup` câteva ore sim]ul umorului a

\nvins [i a trebuit s`-mi \n`bu[ râsul. Pân` am ajuns acas`, Teresa [i cumine , eram \n pragul isteriei.

ABISUL 61

Oamenii cred cele mai ciudate lucruri, dar \n general au fost foarte\n]eleg`tori, ad`ug` ea, chicotind.

– Neozeelandezii au tendin]a de a fi cople[itori, fu el de acord.Ofer` acel tip de generozitate f`r` preten]ii. Din fericire, Sonia preiatoate telefoanele pe care le primesc [i-i asigur` pe to]i de faptul c` suntfoarte ocupat cu piesa cea nou`.

– {i e[ti?– Bine\n]eles c` da. Sonia nu minte.– |mi \nchipuiam, totu[i, c` atunci când scrii te retragi \n carapacea

ta. {tii…geniul nebun care nu trebuie deranjat când lucreaz`.– Cu paznici ce merg \n vârful picioarelor \n timp ce eu dorm,

ref`cându-mi for]ele \nainte de a-i sfâ[ia \n furia mea de maniac?Ea râse, [i expresia fe]ei i se lumin`. Se sim]i plin` de via]` [i

\n]elese c` ceea ce sim]ea era mai mult decât o simpl` atrac]ie fizic`.– E[ti frumoas`, spuse Conn [i, când ridic` privirea spre el f`r` a fi

uimit`, el \ncepu s`-i mângâie sånii.– Cum…nu-mi ceri s` m` opresc?Luce \[i mu[c` buza pentru a nu-i ar`ta cât de mult \l dore[te.– Ar fi inutil, nu?– Deci, dac` a[ \ncerca s` te posed n-ai opune nici o rezisten]`?

ad`ug` el cu o privire p`trunz`toare.– Ah , asta-i altceva, r`spunse ea \mbujorându-se, dar r`mânând pe

pozi]ie. Instincul de conservare m-ar \mpiedica de la un gest a[a denechibzuit.

– Dac` ai fi avut un instinct de conservare, ar fi trebuit s` p`r`se[tiora[ul în clipa când m-ai cunoscut, spuse el râzând.

Apoi ad`ug` brusc, aproape speriind-o: – Urc`, trebuie s` plec`m.Fu bucuroas` c` nu discutar` deloc. Nep`sarea cu care o manevrase

o enerva. Nu inten]iona s` fie la cheremul lui oricând dorea. Dac`

62 SHARON PHILLIPS

dorea o vacan]` romantic`, n-avea decât s-o seduc` pe Jolie Stewart, segândi Luce. Când ajunser` la apartament, refuz` oferta ei de a bea ocafea, dar cånd ea se \ntoarse sup`rat`, ad`ug`:

– Ar trebui s`-nve]i s`-]i ascunzi tr`irile, Luce, spuse el sever [i o lu`\n bra]e, s`rutând-o. S`rut`-m`! De ce mi te \mpotrive[ti? Mi-ai aruncato privire [i ai [i luat hot`rârea c` dac` n-ai s` m` mai vezi vreodat`, totar fi prea curând. De ce, Luce?

– Nu [tiu.– Ba [tii, [i când vei admite asta, via]a va fi mult mai simpl` pentru

amândoi. La revedere.Teresa se relaxa pe un prosop pe peluza din spate, purtând un slip

atât de mic c` abia putea fi numit decent.– Prostii, r`spunse ea când Luce \i spuse asta. Oricum, nu-i nimeni

care s` m` vad`. Toat` lumea a plecat la plaj`. Te-ai sim]it bine?– Da.– Pari surprins`. Nu-l prea placi, nu? \ntreb` Teresa privindu-i

expresia.– Oh , \l plac. Doar c` n-am \ncredere \n el.– Dar Luce, nici cel mai de treab` b`rbat nu e de \ncredere. To]i

\ncearc` s` te duc` \n pat...e normal.– Ai f`cut cea mai cinic` observa]ie cu o a[a inocen]`…, spuse Luce

râzând \n timp ce-[i scotea e[arfa cu care avusese p`rul prins. Iubitult`u a-ncercat?

– Bine\n]eles, r`spunse Teresa, cuprins` brusc de timiditate. Cumam spus, to]i \ncearc`. De ce \ntrebi, a devenit insistent?

– Nu. Nu \nc`. Cred c` \ncearc` s` m` dezechilibreze.– Dup` cum se pare, reu[e[te.– M` tem c` da. E atr`g`tor, dar e ceva mai mult decât atât...– Ce vrei s` spui?

ABISUL 63

– Nu [tiu exact, r`spunse Luce, \ncercând s`-[i pun` \n ordinesuspiciunile [i temerile. Pentru \nceput, nu cred c` m` place. {tiu c` nue un tip obi[nuit, dar chiar [i a[a e cam neobi[nuit s`-ncerci s` convingipe cineva pe care-l dispre]uie[ti. Spune c`-l intereseaz` amnezia, dar arfi putut afla mai multe despre asta din c`r]i sau de la un psihiatru.

– Da, dar nu e posibil s` fie interesat de reac]iile tale fa]` de aceast`situa]ie?

– E posibil, dar eu nu reac]ionez \n nici un fel. Vreau s` spun c`accept situa]ia a[a cum este. Nu izbucnesc \n lacrimi, nu suf`r [i nici nufac remarce misterioase, n-am nici c`deri nervoase.

Luce \[i duse mâna la frunte, nereu[ind s` exprime clar temerile pecare i le provocase Conn Ramsay.

– Pur [i simplu tr`iesc o via]` obi[nuit`, normal`. {i provoc peoricine, oricât de talentat sau de[tept ar fi, s` g`seasc` prea mult`inspira]ie \n asta!

– Asta-i o prostie, [i tu o [tii, spuse Teresa pe un ton aspru. Uit`-tela "Moartea unui vânz`tor" sau "Strada principal`" [i alte sute de piese,toate despre oameni obi[nui]i. {i astea sunt doar piese. Nu, eu cred c`adun` material. Dar, evident, este interesat [i de tine. Serios, Luce, e[tio femeie foarte frumoas`. Am v`zut cum se uit` la tine, [i o face cu oapreciere specific masculin`.

Ezitând, ad`ug` \ncet: – |n noaptea aceea când mi-a cerut s` v` las singuri…– Da…– S-a-ntâmplat ceva?– Vrei s` spui dac` am f`cut dragoste? M-a s`rutat, apoi mi-a spus

c` a fost un experiment [i c`, evident, am ceva experien]`.– Serios? spuse Teresa privind-o cu \ndoial`. Ce dobitoc! M`car

te-ai sim]it bine?– Oh, da. |n fine…\l g`sesc incredibil de atr`g`tor.

64 SHARON PHILLIPS

Inima mi-o ia razna [i m` furnic` tot corpul. Dar tot n-am \ncredere\n el.

– Crezi c` ai acela[i efect asupra lui?– Oh da, cred c` da, r`spunse Luce \nro[indu-se.– Atunci, cred c` ai probleme, spuse Teresa, ridicându-se. Pentru c`

am impresia c` e tipul de b`rbat care ob]ine tot ce-[i propune. – S` sper`m c` nu-i st` \n fire s` seduc` amnezice, spuse Luce cu

frivolitate inten]ionat`, dar spre surprinderea ei, Teresa o lu` \n serios,dând din cap.

– Cred c` apelezi la instinctele lui de ap`rare.– Dac` are a[a ceva.– Oh, de obicei b`rba]ii puternici sunt protectori chiar dac` n-o

arat`. Protectori sau posesivi. |l suspectez pe minunatul Conn [iprotector [i posesiv. Doamne, mor de sete!

– Fac o cafea, spuse Luce ridicându-se.– Minunat. Apropo, a venit po[ta[ul. E ceva pentru tine…o

invita]ie din câte mi-am dat seama.Era o invita]ie. Luce o citi uimit`, apoi i-o \ntinse prietenei ei.– Doamne Dumnezeule! Teresa o mai citi \nc` o dat`. Jolie Stewart

te invit` la s`rb`torirea zilei ei de na[tere! De ce ar face-o? Nici nu teprea cunoa[te.

– Trebuie s` aib` leg`tur` cu Ramsay, spuse Luce sec, \n timp cepreg`tea cafeaua.

– De ce?– Nu [tiu.– Te duci?Luce zâmbi.– Nu prea cred. Cum ai spus [i tu, abia dac` o cunosc, [i s` fiu a

naibii dac` o s` m` duc ca s` m` ia peste picior. Nu m`-ndoiesc desuccesul petrecerii [i f`r` prezen]a mea.

ABISUL 65

– Mmm, \n]eleg ce spui, dar e p`cat. Ai vedea cum tr`ie[te cealalt`jum`tate a lumii. Jolie se-nvârte \n cercuri \nalte. Sau cel pu]in p`rin]iiei… Jolie a noastr` \[i face, mai degrab`, un nume de femeie mult preapermisiv`. M`-ntreb de ce te-a invitat, totu[i. Crezi c` i-a cerut-o Conn?

– Nu cred. N-ar fi avut nici un motiv. Nici m`car nu [tiu dac` elmerge.

– Oh, po]i s` fii sigur` de asta. Familiile McLeod [i Stewart s-austabilit aici cam \n aceea[i perioad`, a[a c` sora lui va merge.

Luce r`mase sceptic` [i se-ntreb` dac` Sonia [i enigmaticul Ryan l-ar putea convinge pe Conn s` fac` ceva ce n-ar vrea. Dar de ce-arcrede c` n-ar vrea s` mearg` la petrecerea lui Jolie Stewart? "Probabilc` s-ar sim]i minunat, ame]ind fiecare femeie din preajma lui cu aceaputere de atrac]ie ce-i este specific`.", gåndi ea cu mali]iozitate.

Când ajunse acas` [i Faith, Teresa o inform` imediat despreinvita]ie, dar aceasta coment` prea pu]in, ne\ndemnând-o nici s`accepte, cum o f`cea Teresa, nici s` refuze.

Ziua de luni o g`si la magazin, hot`rât` s` refuze, dar trebuia s`transmit` r`spunsul \n scris. Ca [i când era o conspira]ie, Sonia McLeodintr` \n magazin, agasat` de o feti]` destul de agresiv` pe care o ]ineade mân`.

– Nu, drag`, nu mergi la film, spuse ea [i din tonul ce-l folosisefeti]a \n]elese c` nu mai trebuie s` insiste, devenind dintr-o data sfioas`.

– Cum ai reu[it? \ntreb` Luce, uimit`.Un zâmbet pozna[ [i pu]in \ncrezut o f`cu pe Sonia McLeod,

dintr-o dat`, mai tân`r`.– Abilitate natural` [i …am amenin]at-o c-o spun tat`lui ei. Dar

Melissa e rezonabil`, chiar dac` are voin]a de fier a lui Ryan. Amândoicopii l-au mo[tenit. Acum, am venit s`-]i mul]umesc pentru cadoul pecare i l-ai sugerat lui Conn s` mi-l cumpere. Mi-a pl`cut.

– M` bucur.

66 SHARON PHILLIPS

Nu puteai decât s` fii amabil cu Sonia. Avea o personalitate\ncânt`toare. Luce putea \n]elege de ce Ryan McLeod, rece, dur [imul]umit de sine, o iubea. C`ldura ei sufleteasc` [i compasiunea ,bun`tatea [i generozitatea spiritual` \l atr`geau. |mpreun`, formau un\ntreg.

– Ciudat, dar am primit o invita]ie de la Jolie Stewart pentrupetrecerea de ziua ei. Nu-mi dau seama de ce m-a invitat? ad`ug` Lucepe un ton impulsiv, cum nu-i st`tea \n fire.

Se citi surprinderea \n ochii Soniei.– Ei bine, lui Jolie nu-i prea place s` aib` competi]ie, nu? chicoti ea.

Mergi?– Nu. N-o cunosc…nu-i cunosc nici familia. Chiar nu [tiu de ce

mi-a trimis invita]ia.– Oh, de ce nu mergi? Familia Stewart este \ncânt`toare [i

petrecerea va fi reu[it`. Figura Soniei se lumin` de entuziasm. {tiu,r`mâi la noi [i mergem \mpreun`!

Luce \[i d`du seama prea târziu c` n-ar fi trebuit s`-i men]ionezeSoniei de invita]ie.

– Oh, nu…e[ti foarte amabil`, dar n-a[ putea deranja...m-amhot`rât s` refuz invita]ia.

– P`cat, dar nu-ncerc` s-o fac` s` se r`zgândeas`, \ns` continu`.Dac` te r`zgânde[ti, m-a[ sup`ra s` nu mergi cu noi. E mult mai pl`cuts` mergi cu cineva cunoscut, iar Ryan nu s-ar \mpotrivi s` ne \nso]easc`o femeie frumoas`.

Luce se-mbujor`, dar ad`ug` u[or: – O femeie frumoas`? Ar fi vorba de dou`, cu siguran]`.– E[ti dr`gu]`, scumpo, dar tot ce po]i spune despre mine e c` am

un oarecare [arm [i atrac]ie.– So]ul t`u te consider` frumoas`.– Da, [tiu, spuse Sonia, zâmbind.

ABISUL 67

Luce descoperi c` invidia era dureroas`. Cu cât o vedea mai pu]inpe Sonia McLeod, cu atât mai bine, hot`r\ Luce \n drum spre cas`, dup`terminarea programului. Tonul Soniei când vorbea despre so]ul ei of`cuse pe Luce s`-[i aminteasc`, mult prea bine, c` pentru ea nu eranici un iubit, nici un b`rbat care s` vad` mai departe de frumuse]eaexterioar`. Se-ndoia c` va deveni vreodat` a[a de vulnerabil`, atåt dedeschis` durerii pentru a iubi o persoan` cu atåta ardoare cumm`rturisiser` pentru o clip` ochii Soniei. Pentru c` subiectul o f`ceamelancolic`, se hot`r\ s` nu se mai gândeasc` la asta, dar \i \nt`riconvingerea de a nu se duce la petrecere; seara se decise s` pun`refuzul pe hârtie pentru a-l trimite prin po[t` a doua zi.

– Eu cred c` ar trebui s` te duci, spuse Teresa când \l v`zu.– M-a[ fi dus dac` aveam cu cine.– Destul de cinstit. Ai putea, bine\n]eles, s`-l rogi pe Conn s` te

\nso]easc`, ad`ug` Teresa, chicotind cu mali]iozitate.– Nu. Nu cred c`-l voi mai vedea prea mult de acum \nainte.– Ei bine, tocmai a parcat ma[ina, a[a c` azi \l vei vedea. Teresa se preg`tea s` plece.– Te descurci? Dac` ai nevoie, a[ putea s` r`mân.– Prostii! spuse Luce cu o convingere pe care, \ns`, n-o sim]ea.

Mergi lini[tit`. Doar n-o s` m` bat` sau violeze.– N-ai tu norocul `sta!Ceea ce ar`ta c` Teresa nu-l credea capabil de astfel de violen]e.

Luce nu era la fel de sigur`. Poate c` nu-[i pierdea controlul atåt deu[or, dar dac` s-ar fi \ntåmplat vreodat`, n-ar fi vrut s`-i fie prinpreajm`.

Conn se \ntâlni cu Teresa la u[` pentru c` le auzi vocile [i-apoi,dup` cåteva momente de lini[te, intr` \n camer`.

– Bun`, spuse ea, cu inima bubuind.– Bun`.

68 SHARON PHILLIPS

Era \mbr`cat \n blugi [i tricou negru [i avea o expresie enigmatic`[i atent` atunci când se uit` la ea, ghemuit` pe canapea.

– E[ti fermec`toare, spuse el a[ezându-se lâng` ea. Ai gr`din`rit?\ntreb`, descoperind o mic` zgårietur` pe coaps`.

– Am aranjat pu]in glicina, spuse [i se ridic`, \ncercånd s` sedistan]eze.

Bine\n]eles, Conn observ`. F`r` s`-[i schimbe expresia fe]ei, oprinse de \ncheietura måinii, oprind-o. O cuprinse un val de senza]ii,cånd el se aplec` si o s`rut` pe mica zgårietur`.

– Nu te mai apropia de ea. Nu-mi place ca propriet`]ile mele s` fieatinse de altcineva decât de mine, spuse, zåmbind.

– Sunt proprietatea ta? \ntreb` Luce aspru.– Oh, cred c` da. Era foarte sigur pe sine, dur, cinic [i experimentat, iar când ea nu

spuse nimic, \i zâmbi [i o trase spre el, ]inând-o pân` când ea \ncet` ase mai zbate. Dup` care spuse calm:

– Poate c` nu \nc`, dar nu mai dureaz` mult. Nu e[ti proast`; [tii c`te doresc.

– Nu conteaz` [i ce vreau eu?– S` lupt pentru o cauz` pierdut`? Niciodat` n-am \n]eles pasiunea

englezilor pentru astfel de cauze. Dac` nu exist` posibilitatea de acâ[tiga, prefer s` nu m` amestec. Amândoi am [tiut, chiar de când ne-am v`zut, spre ce ne-ndrept`m. {i dac` a[ fi avut \ndoieli, reac]iiletale le-ar fi risipit. Te treze[ti la via]` când te ating, Luce. Nu-ncerca s`m` min]i.

– Bine\n]eles c` [tii totul, ai o vast` experien]`, izbucni ea s`rind \npicioare, luându-l prin surprindere.

– Poate c` n-ai tot atâta experien]`, dar nu e[ti nici inocenta pe careo cred oamenii, spuse el dup` un moment, aproape plictisit. A[a c`, dece atâta panic`?

ABISUL 69

Dac` i-ar fi spus c` ar putea s-o distrug` ar fi râs de ea, [i \ntr-adev`r,era prea dramatic pentru a fi sensibil`. Dar [tia c` era ceva mai mult \nleg`tur` cu el [i instinctul \i spunea s` se fereasc`. El voia o aventur`,dar Jolie era prea evident` pentru el, a[a c` se hot`râse asupra ei, iardac` ar face dragoste cu el s-ar pierde \n abisul de care se sim]eaamenin]at`.

– Nu m` atrag aventurile, spuse ea \ncet. Nu vreau s` suf`r.– De ce e[ti a[a sigur` c` o s` suferi? Ne potrivim; experien]a care

crezi c` te va distruge te asigur c` va fi extrem de pl`cut`.– Nu m-am referit la acel tip de durere, [i o [tii. Avusese un ton am`rât, con[tient` de faptul c` n-au puncte

comune. El era sofisticat, un b`rbat monden, cu o p`rere mult preacinic` despre rela]ia dintre o femeie [i un b`rbat. Orice \ncercare de a-l face s`-i \n]eleag` temerile [i \ndoielile era sortit` e[ecului.

– Câte femei ai iubit?– Nu sunt un atlet sexual, spuse el cu un zâmbet rece [i speculativ

pe buze. Nu-mi fac noti]e pe marginea patului. Dar dac` te referi ladragostea despre care vorbesc poe]ii, trebuie s`-]i spun c` am renun]ats-o mai a[tept acum zece ani. Conceptul de iubire romantic` este directresponsabil pentru mai mult` nefericire ast`zi decât orice alt` idee, [in-am nici cea mai mic` inten]ie de a m` sacrifica pe altarul ei.

– De ce nu scrii o pies` despre asta? \ntreb` ea, oboseala\ndulcindu-i vocea. Nu-i d`du \ns` timp s` r`spund` [i continu`. Oh,Conn, te rog crede-m` când \]i spun c` nu vreau s` m` implic \ntr-orela]ie cu nimeni.

Privirea lui Conn era ironic`, \ns` cånd \i spuse aceste ultimecuvinte, se \ncrunt`.

– De ce? De ce, Luce? De ce \]i e a[a de fric` de angajamente, de ate ata[a de cineva? Prietenele tale \mi spun c` ai ie[it cu destui b`rba]i,dar \n momentul \n care devin prea serio[i te retragi de parc` ]i-ar fi

70 SHARON PHILLIPS

team` de un angajament emo]ional, oricât de mic. De ce \i ]ii pe b`rba]ila distan]`? Nu-]i e team` de toate sentimentele;te-ai ata[at foarte multde Teresa [i de Faith. De ce te-nsp`imånt` gândul de a-i permite unuib`rbat s` se apropie de tine?

Acuza]ia direct` o enerv`.– Presupun c` to]i dramaturgii se consider` [i psihologi, izbucni ea,

\ntorcându-se cu spatele pentru ca el s` nu-i observe paloarea. De cenu-mi spui tu, dac` tot [tii atât de multe despre mine?

– Oh, am câteva teorii! spuse Conn apropiindu-se de ea. Dardeocamdat` nu le voi face publice. Ai acceptat invita]ia lui Jolie?

– Nu-i treaba ta!– Tocmai am f`cut-o s` fie a mea. Sunt sigur c` ai refuzat,

scriindu-i un r`spuns formal.– {i ce dac`?– |mi \nt`re[te convingerea c` e[ti o la[`, ad`ug` Conn,

\ndreptându-se spre m`su]a pe care se afla plicul.Când Luce realiz` inten]ia lui se repezi spre el, dar Conn o opri.– Las`-m`! Era furioas` pe arogan]a lui. Oh...s` nu-ndr`zne[ti! |[i

d`du seama c` degeaba se zbate pentru a sc`pa de strânsoarea lui.– Te opre[ti? \ntreb` el. Tocmai când devenea interesant…– {arpe!F`r` s`-l deranjeze apelativul ce i-l adresase, citi refuzul ei scris cu

aten]ie \nainte de a-l mototoli [i a-l l`sa s` cad` pe jos.– De ce ai f`cut asta? \ntreb` Luce, gândindu-se c` i-ar fi f`cut

pl`cere s`-[i \ncerce unghiile pe fa]a lui. Conn, nu vreau s` merg lapetrecerea ei! Nici nu [tiu de ce m-a invitat. {i…

– Te-a invitat pentru c` am l`sat s` se \n]eleag` c` nu vin, dac` nuvei fi [i tu acolo. {i-ai s` vii, draga mea, fie de bun`voie, fie voi veni eus` te iau.

– Nu fi tâmpit! Nu po]i s` m` obligi…

ABISUL 71

– Nu? Zâmbetul îi disp`ru de pe figur`. Oh, cred c` pot, spuse el\ncet.

Luce se gândea c`, sub nici o form`, n-are cum s-o fac` s` mearg`,dar se cutremur` când \i v`zu expresia fe]ei [i \ncerc` s` fac` un pas\napoi. Imediat, o prinse. Era lini[te. Luce \ncerc` s` nu-l mai priveasc`,hot`rât` s` nu-l lase s-o intimideze pentru a ceda, dar el refuz` s`-i deadrumul p\n` când, \n sfår[it, Luce \nchise ochii.

– A[ putea, nu-i a[a, Luce? spuse el.– Nu, [opti ea, \ncercând s` fac` abstrac]ie de apropierea fizic`

dintre ei, [tiind c` [i pe el \l afecta.– Luce? R`suflarea lui era fierinte pe tâmpla ei, iar tonul vocii i se

\nmuie. Ar`]i ca o fecioar` de ghea]`, dar gura [i ochii te tr`deaz`. O s`accep]i invita]ia?

Obiceiul de a schimba brusc subiectul o surprinse \nc` o dat`. Erafurioas` pe el pentru c` se folosise de cel mai vechi truc de convingere[i pe ea pentru c` nu se \mpotrivise atingerii lui, magiei vocii lui.

– Nu, spuse ferm. – Bine, spuse el râzând. M` voi distra convingându-te c` e cel mai

\n]elept lucru pe care-l po]i face.

72 SHARON PHILLIPS

Capitolul 5

Luce \ncerc` s` scape de strânsoarea lui, dar nu reu[i, obligând-o s`r`mân` lipit` de el.

– O putem face pe calea u[oar` sau putem juca mai dur, \i spuse el[optit. A[a \]i place? |]i place s` suferi, Luce?

– O s` m` r`ne[ti dac` spun da? [uier` Luce.Râsul lui o \nsp`imânt`.– Da. |ntotdeauna sunt deschis pentru experien]e noi.– Noi?Cuvântul \[i atinsese ]inta. Luce se gândi c` dac` renun]` acum,

Conn avea s` preia controlul \ntregii ei vie]i.– Crezi sau nu, ad`ug` el, dar niciodat` n-a fost nevoie s` recurg la

violen]` pentru a ob]ine ce-am vrut. Totu[i, dac` e nevoie…O s`rut` cu o duritate ce o umplu de revolt`. |ncerc` s` se lupte cu

el, dar \[i pierdu echilibrul [i c`zu pe covor. Privindu-l, realiz` c`ac]iunea lui fusese inten]ionat`, pentru ca \n felul acesta s-o umileasc`;pentru prima dat`, teama lua locul celorlalte emo]ii ce-o cople[eau.

– Conn, te rog!Rug`mintea ei fu oprit` de un s`rut for]at ce-i dezv`luia dorin]a de

a o r`ni. O podidir` lacrimile; se lupta \mpotriva lui, \ncercånd s`-l ]in`

la distan]`. Conn råse grosolan [i nu g`si multe piedici \n a-i rupe bluzasub]ire de bumbac.

– Opre[te-te, murmur` ea, \n timp ce, cu ultimele for]e, \ncerca s`-l \ndep`rteze. Conn, te rog!

– "Conn, te rog!" se maimu]`ri el, imitånd-o. E suficient de durpentru tine, Luce, sau mai vrei?

{i, f`r` a-i mai a[tepta r`spunsul, \i prinse mâinile, aplecându-sepeste ea, mimând posedarea. Luce sim]i c` se sufoc`.

{i asta a fost gre[eala lui. Pentru c` pân` atunci [tiuse exact ce face.Luce \l sim]i cum \[i pierde controlul [i \ncerc` s` scape de el, mai\nsp`imântat` decât fusese vreodat`.

– Nu, gemu el. Dumnezeule, m` \nnebune[ti! O mai s`rut` o dat`,un s`rut tandru, senzual. Luce \[i d`du seama c` de aceast` dat` \ir`spunde, tandre]ea lui convingând-o mai mult decât orice altceva.

– Te-a[ putea avea chiar acum, spuse el cu voce joas`. Dar n-am s-o fac. Sunt prea b`trân…\mi place confortul.

Autoironia o f`cu pe Luce s` zâmbeasc`.– Câ]i ani ai?– Treizeci, spuse, uitându-se la ea. E[ti atât de frumoas`. Cuvintele

erau spuse cu tandre]e, aproape cu evlavie. {i eu te-am r`nit.– Da. Nu conteaz`.– Ba da. Se ridic` [i o ajut` [i pe ea s` se ridice. Vino la petrecerea

lui Jolie, Luce. Te rog. – De ce?– Pentru c` vreau s` vii, spuse el. {i nu m`-ntreba de ce; cred c` am

petrece o sear` pl`cut` \mpreun`.– Terminând \ntr-o pl`cut` activitate \n pat?– Posibil. Dar numai dac` vrei. Nu-]i place s` ]i se impun`, nu? |i

mângâie pielea catifelat`, re]inând fiorul ce o str`b`tu cu ochi decunosc`tor.

74 SHARON PHILLIPS

– Nu, [i de data aceasta tremurul fu datorat amintirii momentelorcând crezuse c` inten]iona s-o violeze.

O lu` \n bra]e s`rutând-o pe frunte, r`mânând pentru câtevamomente \n pozi]ia asta, Luce sim]indu-se confortabil \n bra]ele lui.

– {tii ce faci? Nu e[ti o amatoare când vine vorba s` provoci, Luce;este ceva \nn`scut, probabil. Ai fost o seduc`toare \nainte?

– Nu…dar se opri, con[tient` de faptul c` dac` i-ar fi spus c` esingurul pe care-[i exercit` farmecele feminine ar \nsemna s`-idezv`luie prea multe. Avea dreptate, totu[i. Sim]ea nevoia s`-[i \ncercefor]ele pe el, s`-ncerce s` ob]in` reac]ii din partea lui, cum, de altfel, se[i \ntâmplase cu pu]in timp \n urm`. Când era \mpreun` cu el, \n ciudarezisten]ei ce-o opunea, sim]ea c` se completau, satisf`cându-idorin]ele primare. Era atr`g`tor, avea carism`, lucru ce ac]iona ca ovraj`; detesta lucrul acesta, [i pân` acum refuzase s` accepte c` atrac]ialui pentru ea era mai profund`. Cum st`tea prins` \n \mbr`]i[area luicald`, trebui s` admit` c` e pe cale s` se \ndr`gosteasc` de el. Dar eranevoie de timp pentru ca dragostea s` se dezvolte. Avea nevoie der`d`cini, de timp pentru a \nv`]a unul despre cel`lalt, pentru a evolua\mpreun`.

– E[ti sigur c` nu ne cunoa[tem? \ntreb` dintr-o dat`, \ncercând s`-[i dea seama dac` o minte.

Ceva parc` se schimb` \n privirea lui, dar disp`ru la fel de repede.– De ce \ntrebi?– Parc` te-a[ cunoa[te, spuse ea f`r` speran]`, acceptând c` [tie s`

se controleze mult prea bine pentru a-l putea citi.– Poate c` ne-am \ntâlnit \ntr-o alt` via]`.– Am destule probleme cu via]a prezent`, pentru a-mi face griji [i

pentru cele precedente. Oricum, te v`d ca pe un pirat. Poate ca pe unpersonaj din vremea elizabetan`, gata s` distrug`, s` cucereasc` [i s`seduc`.

ABISUL 75

El se încord`, spunând impacientat:– Ai fi putut opri atacul de mai devreme, dar ai vrut s` provoci, a[a

c` a trebuit s` supor]i consecin]ele. Acum, scrie un bilet de acceptare ainvita]iei.

|nainte de asta se schimb` \ntr-o rochie, alegând una care s`-iacopere mâinile [i gâtul. Nu dorea s`-[i asume nici un risc; când voiaConn s` fie pl`cut era greu s`-i rezi[ti. Ridic` \ntreb`tor sprânceanacând o v`zu, dar nu spuse nimic. |nainte de a se a[eza pentru a scriebiletul, \ntreb` \ncet:

– E[ti sigur c` vrei s` merg?– Credeam c` m-am f`cut \n]eles.– Da, dar… Ei bine, nu m`-ndoiesc c` Jolie...la naiba, [tii ce vreau

s` spun. Dac` vrei o aventur`, Jolie e pe jum`tate \ndr`gostit` de tine[i [tie regulile, eu nu. {i nici nu vreau o aventur`, spuse ea\mbujorându-se.

– {tiu asta, spuse el zâmbind [i sigur pe sine. Draga mea, mi-aispus-o de atâtea ori, [i chiar dac` nu mi-ai fi spus-o, a[ fi [tiut. E[ti ca ocarte deschis`, \n ciuda m`[tii de r`ceal` ce-o afi[ezi. Oricum, nu [tiiprea multe despre b`rba]i. Nu m` intereseaz` deloc Jolie Stewart. Oh,cu vreo câ]iva ani \n urm` a[ fi acceptat ceea ce-mi ofer`, dar am \nv`]ats` disting, de atunci. Scrie biletul ca o fat` cuminte, [i te invit la cin`.

– Mit`?– Nu, o recompens` pentru c` ai acceptat inevitabilul cu gra]ie. A[a c` scrise biletul, iar Conn sun` la unul din restaurantele din

zon` pentru o rezervare, [i dup` ce le l`sar` o not` lui Faith [i Teresei,plecar`. Dup` ce Luce puse plicul la po[t`, Conn \i ar`t` cât de pl`cut`[i stimulant` poate fi compania lui, f`când-o s` uite de amintirea celor\ntâmplate.

"De[tept b`rbat", \[i spuse Luce \n timp ce se dezbr`ca, seara, dup`ce o adusese acas`. "{i ai grij` s` nu ui]i asta, Luce Laurenson. Feti]ele

76 SHARON PHILLIPS

ca tine nu reprezint` nici o amenin]are pentru el. {i nu are scrupuleatunci când vine vorba de atingerea propriului scop." A doua zi, seara,Sonia sun` s`-[i re\nnoiasc` invita]ia de a r`mâne la ei [i a merge\mpreun` la petrecere. Luce accept`.

– Te-ai decis s` mergi, pân` la urm`?– Da, r`spunse cu un zâmbet slab.– Conn te-a convins? spuse Teresa amuzat`, dar privind-o cu aten]ie

pe Luce.– Po]i spune [i a[a, ad`ug` Luce sec.– Ei, nu te ru[ina. Pu]ine fete i-ar fi putut ]ine piept dac` ar fi vrut

s` ob]in` ceva.-Teresa, ce-ai fi f`cut dac` erai \n locul meu ? \ntreb` deodat` Luce.– Dumnezeule, nici nu vrei mult! Se \ncrunt` pu]in, \nainte s`

r`spund`. Dac` nu vrei s` ai o aventur` cu el, \]i sugerez s` p`r`se[tiimediat ora[ul, f`r` s` la[i nici o adres`. Dac` te atrage, atunci a[teapt`[i vezi cum evolueaz` lucrurile. Dac` l-am judecat bine, nu mai ai multde a[teptat.

Deja se vede \n privirea lui c` te vrea, ceea ce \nseamn` c` te vede\n patul lui \ntr-un viitor deloc \ndep`rtat.

– Nu vreau o aventur`, spuse Luce, p`rând c` dac` o va spune demai multe ori se va [i adeveri.

– Ce vrei?– Nu [tiu. Pur [i simplu nu [tiu. Am sentimentul ciudat c` dac` fac

dragoste cu el, va \nsemna sfâr[itul meu.– A ar`tat clar ce dore[te?– Oh da, a ar`tat foarte clar ce vrea. Jolie e prea evident`; eu cred

c`-l intrig.– Ai acel aer de "prive[te, dar nu atinge", spuse Teresa \n]elept. Dar

m`-ndoiesc c` s-ar gândi la c`s`torie, dac` la asta te referi. M`-ndoiescatât de mult, încât ]i-a[ sugera s` ]i-l sco]i din minte.

ABISUL 77

Luce o privi contrariat`, de parc` ar fi exprimat cine [tie cemonstruozitate.

– {tii… spuse dup` un moment, niciodat` nu m-am gândit la asta.N-am asociat niciodat` ideea de c`s`torie cu persoana lui Conn. Sau cuoricine altcineva. Nu m` v`d c`s`torit`.

– M`-ntreb de ce. Eu \ntotdeauna m-am gândit ca fiind pasul logic[i natural de urmat. Nu c` i-a[ fi tratat pe fiecare dintre b`rba]ii cu carem-am \ntâlnit ca pe un viitor so], dar cu siguran]` e normal s` gânde[ti\n felul acesta despre cei pe care-i placi mai mult. Nu te-ai gânditniciodat` a[a, Luce?

– Nu. Niciodat`. Nu m-am gândit c` m` voi c`s`tori. Deci, vezi tu,nu v`d \n Conn un posibil so]. De fapt, oricine care ar gândi \n felul`sta ar fi nebun. Vreau s` spun…]i-l imaginezi pe Conn c`s`torit?

– Ei bine, n-ar fi un so] obi[nuit, cu siguran]`, dar ar fi unul extremde provocator, spuse Teresa zâmbind. Toat` acea arogan]` [i pasiune[i un strop de violen]` ascuns`…tulbur`tor!

– Descrii un amant, \i spuse Luce calm.– Ce zici de siguran]a de sine? {i aerul de competen]`? Necesare

unui so]. E genul de persoan` care, \n cazul \n care ai naufragia pe oinsul` p`r`sit`, f`r` de nici unele, te-ar \mbr`ca, ]i-ar oferi un acoperi[deasupra capului [i ar avea [i o barc` \n proiect, al`turi de o trup` dedelfini \mblânzi]i [i dresa]i s`-i aduc` \n plas` pe[tii.

Luce râse la imagina]ia bogat` a prietenei sale.– {i ar mai fi capabil [i s` profite de avantajele lunii tropicale, nu?

ad`ug` Luce, tachinând-o.– Oh, cu siguran]`! E atr`g`tor, o [tie, [i sunt sigur` c` se [i bucur`

de asta. E [i de[tept [i probabil c` asta nu-l \ncânt` prea mult. Nu-i u[orpentru cei care au un talent, [i cu atât mai mult dac` sunt ni[te genii,ca-n cazul lui. Dar cel mai bine l-a[ descrie spunând c` posed` aceaintegritate care poate fi cam dur`, dar pe care te po]i baza.

78 SHARON PHILLIPS

Luce accept` comentariile [i timp de câteva minute nu mai spuser`nimic. |ntr-adev`r, Conn poate c` nu era u[or de \n]eles, dar n-ar min]i.Un b`rbat complex. {i onest, amintindu-[i modul deschis \n care-[iexprimase inten]iile \n ceea ce o prive[te. Atunci, de ce nu-l puteaaccepta a[a cum era, f`r` toate aceste \ndoieli ce-o chinuiau? Pentruprima data, de mult` vreme, \[i dori s`-[i poat` aminti. Undeva, printreamintirile pierdute, era sigur`, se g`sea [i motivul pentru care se temeas` ajung` la discre]ia lui.

– E o problem` de principiu? \ntreb` Teresa intuitiv.– Presupun c` da. Poate c` mama mea, oricine ar fi fost, m` s`ruta

de noapte bun` cu \ndemnul de a nu m` culca \nainte de c`s`torie cuun b`rbat. Nu, nu e numai asta. Sun` aiurea, dar e ca [i când mi s-ar fisugerat prin hipnoz` ceva. Oricum, \l g`sesec extrem de atr`g`tor.

– Asta a fost evident de la \nceput. Au fost scântei \ntre voi de cândv-a]i v`zut prima oar`. De asta era Jolie a[a de furioas`.

– Ei bine, asta e. Dar gândul de a fi dependent` de el pentru a fifericit`…[i a[a ar fi dac` am deveni aman]i, m`-ngroze[te. M` face s`cred c` a[ deveni un zero, o persoan` f`r` voin]` [i gândire proprie. {ice e mai r`u, am sentimentul c` m` \ndr`gostesc de el.

– Biata Luce, [opti Teresa. Draga mea, pare c` ceva r`zbate prinbariera min]ii tale, [i \ncearc` s` te previn`. Crezi c` el face parte dintrecutul t`u?

– El spune c` nu, [i dup` cum ai spus, e greu s` ]i-l imaginezimin]ind.

– Nu, n-am spus asta. Am spus c` are integritate. Cred c` ar min]if`r` s` clipeasc` dac` ar crede c` asta ar servi unui adev`r maiimportant. Luce, dac` nu-l cuno[ti, cum de ai sentimente a[a deputernice \n ceea ce-l prive[te?

– Poate c` sunt doar paranoic`. Poate c` e prima dat` când m`-ndr`gostesc [i sunt cople[it`, sau ceva de genul acesta.

ABISUL 79

– Poate c-ar fi bine s` treci pe la Mattie.– Prostii! Are lucruri mai bune de f`cut decât s` asculte

smiorc`ielile mele.Teresa nu \ncerc` s-o conving`; \n zilele urm`toare, lui Luce i se

f`cu ru[ine de ie[irea ei, mai ales c` nici Conn nu se mai ar`tase. Varase apropia. Luce se \nscrise la un club de tenis, profitând din plin defaptul c` se \ntuneca din ce \n ce mai tårziu. Primii fluturi Monarchap`rur` \n gr`din`, frumuse]i cu negru [i portocaliu. Unul se a[ez` pedegetul \ntins a lui Luce, b`tu u[or din aripi ca [i când ar fi vrut s` ser`coreasc` \n aerul \nc`lzit.

– Minunat, spuse Conn din spatele ei. Cu siguran]`, iepurii zburd`\n jurul t`u [i p`s`rile \]i ciripesc vesele la ureche.

Luce se sperie. Nici m`car nota ironic` din vocea lui n-o \mpiedic`s`-i acorde un zâmbet luminos.

– Mm, trebuie s` stau departe mai mult timp, dac` `sta-i r`spunsulpe care-l primesc când m`-ntorc, spuse el s`rutând-o.

– Zâmbeam fluturelui, spuse ea, apropierea lui fiind provocatoare.– Fiica naturii, spuse Conn luând-o de mân`; fluturele zbur` pe o

floare de iris.– De ce ai f`cut asta?– Pentru c` se potrive[te stilului meu, zise el s`rutând-o din nou.

Vino azi cu mine la plaj`.– D`-mi zece minute.Merser` pe o plaj` pe care Luce nu mai fusese, ie[ind din drumul

principal. Ajunser` la un golfule]. |ntr-o parte se afla o cas` joas`, cuferestre mari, lucind \n b`taia soarelui. Conn conduse ma[ina \nspatele casei, intr` \n garaj [i opri motorul.

– Bine ai venit , spuse el.– Ai spus c` mergem la plaj`.– Draga mea, po]i petrece \ntreaga zi pe plaj` , dac` vrei.

80 SHARON PHILLIPS

– Locuie[ti aici?– Da. |mi place singur`tatea atunci când lucrez. Ferma era mult

prea g`l`gioas`, a[a c` am ales asta.– }i-am cunoscut nepoata zilele trecute, \i spuse Luce.– Melissa? O zgâtie, nu? Are voin]a tat`lui ei [i bun`tatea Soniei.

Scoase geanta lui Luce din ma[in` [i-i \ntinse mâna. B`iatul e Ryan \npersoan`. N-are urm` de bun`tate.

– Este important` bun`tatea?– Se spune c` ne atrag calit`]ile pe care nu le avem. Tu e[ti bun`,

Luce? Eu nu cred c` sunt.– Nu. Nu e[ti bun.– Atunci, ce te atrage pe tine? \ntreb` el. Cruzimea? Am fost acuzat

de asta.– Nu, spuse ea \nceti[or. Cruzimea nu m` atrage. M`-nsp`imânt`.

{tii asta.– Urmeaz` s`-mi spui c` tandre]ea te atrage, dar ai min]i, Luce.

Par]ial, cel pu]in. Ai nevoie de un st`pân, cineva care s` ob]in` de latine r`spunsurile pe care refuzi s` le dai de bun`voie. |i atinse umerii,plimbându-[i mâna pe pielea catifelat`. Un tremur o str`b`tu, dar \[imu[c` buzele pentru a nu-i ar`ta cât de mult o afecta atingerea lui.

– Vezi, mi te \mpotrive[ti, spuse el.– Sunt probabil comun`. Nu m` cuno[ti foarte bine totu[i, m-ai

catalogat [i etichetat deja.– Nu. Cred mai degrab` c` e[ti unic`, spuse el zâmbind, f`r` s` lase

s` se vad` ce gânde[te cu adev`rat.– |nseamn` c` e vorba de experien]a de care vorbesc jurnali[tii, cea

care te face s` clasifici cu atâta acurate]e.Luce nu inten]ionase s` par` atåt de am`rât` [i-[i mu[c` buza când

el râse [i o \mpinse pu]in. – Bârfa jurnali[tilor e plin` de imagina]ie.

ABISUL 81

Ce nu [tiu, inventeaz`. Ce-i cu atitudinea de \nalt` moralitate? Saupersoana mea, \n mod special, te face s` fii atåt de dispre]uitoare?

Se aplec` [i o s`rut`, tachinând-o, provocându-i senza]ii ce-o f`cur`s` fie [i mai confuz`. Descoperi c`-[i dorea s-o s`rute cu adev`rat,\nl`n]ui]i \ntr-o \mbr`]i[are p`tima[`.

– Când \]i dore[ti s` facem dragoste, privirea ta devine maiprofund` [i ]i se schimb` culoarea ochilor, coment` el.

– Dar tu? spuse ea proste[te, prea [ocat` de imagina]ia ce i-oprovoca.

El râse, \[i puse mâinile pe [oldurile ei, ]inând-o aproape de el. – Nu te teme, nu inten]ionez s` te seduc ast`zi. Cel pu]in, dac`

nu-]i dore[ti [i tu cât \mi doresc eu. {i s` nu regre]i dup` aceea. – Probabil c`-]i par o proast`! spuse Luce \ntorcåndu-se pentru a

despacheta. – Nu, de ce crezi asta? Cred doar c` e[ti foarte tån`r` [i lipsit` de

experien]` [i, de[i nu-]i po]i aminti nimic din trecut, orice ]i s-ar fi\ntåmplat are efect [i \n prezent [i te face s` s` fii foarte precaut`. {icum eu nu sunt interesat doar s` aduc femeile \n pat, contrar p`reriitale evidente, sunt mai mult decåt \ncåntat s` petrec o zi pl`cut` cu tineavånd cele mai mici [anse de a face dragoste. Ok?

– Ok, fu ea de acord, f`r` s`-l cread` \n totalitate, dar u[urat` defranche]ea cu care-i vorbise.

– Pentru-nceput… s` facem o baie s` ne stimul`m apetitul pentrumasa de prånz.

– Ok. Recunoscåndu-[i dorin]a, Luce \l privi cånd \[i scotea tricoul [i-i

sc`p` un ]ip`t.– Ce naiba…? se \ntoarse uimit spre ea. Care-i problema?– Um`rul t`u! Luce atinse cicatricea destul de mare pe care o

v`zuse. Cum…unde ai c`p`tat-o?

82 SHARON PHILLIPS

Conn r`mase lini[tit [i-[i ascunse privirea. Luce sim]i o team` f`r`limite pip`ind cicatricea; era o prostie, o reac]ie exagerat`; \ncepu s-odoar` capul din cauza intensit`]ii emo]iilor. F`r` s` se gåndeasc` preamult, s`rut` cicatricea, \ncercånd s`-[i st`påneasc` lacrimile. Conn o\mbr`]i[`, iar Luce putu s`-i simt` \ncordarea mu[chilor.

– Cum ai c`p`tat-o? \ntreb` ea din nou. – |ntr-un accident de ma[in`. – |mi pare r`u, cred c` o iau razna.– Nu e priveli[te prea pl`cut`. Stai lini[tit`, Luce. Nu-i nimic. S-a

\ntåmplat acum doi ani [i am trecut peste asta. Poate c` a[tepta un r`spuns, dar ea nu putea spune nimic, dar dup`

cåteva clipe d`du din cap, relaxåndu-se [i spijinindu-se de el. Abia dup`o jum`tate de or` \i trecu durerea de cap, dup` care avu parte de o ziminunat` sub cerul albastru, imens, iar nisipul care str`lucea [imångåierea senzual` a marii, completau peisajul. Au \notat, au stat lasoare [i au luat prånzul la umbra copacilor de pohutukawa. Dup` omas` copioas` [i o jum`tate de sticl` de vin, Luce adormi. Se trezi cusentimentul de siguran]` [i protec]ie, \ncåt r`mase o perioad` cu ochii\nchi[i, f`r` a analiza cauza acestui sentiment. Treptat \[i d`du seamac` era din cauz` c` se afla \n bra]ele lui Conn. |i sim]ea respira]ialini[tit` [i \n acel moment [tiu c`-l iube[te, total, irevocabil, f`r` \nceput[i sfår[it. {i pentru asta nu-i putea permite s`-i devin` amant, pentru c`dac` ar fi f`cut-o, \n momentul \n care ar fi plecat ar fi luat cu sine nudoar inima ei, dar ar fi l`sat-o pustiit`. Ar fi trebuit s` simt` disperarea,\ns` \n loc de asta avea sufletul plin de fericire [i un zåmbet \i lumin`fa]a.

Deasupra m`rii, ]ip`tul unui pesc`ru[ sfå[ie t`cerea. Conn se mi[c`[i o strånse mai tare \n bra]e. Oft`. Cel pu]in avea aceste cåteva clipeal`turi de el, f`r` confuzia dorin]ei. Curånd, Conn se mi[c` din nou,murmur` ceva, apoi spuse destul de clar: "Draga…". Se trezi

ABISUL 83

instantaneu, ca un animal cånd se simte amenin]at, [i pentru o clip`\nghe]`. Apoi \i atinse inima [i o \ntreb` vesel:

– De cånd te-ai trezit? – Nu de mult, r`spunse, hot`råt` s` men]in` lucrurile cåt mai

simple. – E pl`cut s` se trezeasc` cineva lång` tine, spuse Conn, suråzånd

[i mu[cånd-o u[or de ureche. – {i lång` tine. Conn, Jolie spunea adev`rul cånd mi-a zis c` ai

invitat-o la mas`, la sora ta, [i nu a putut veni? Era nemi[cat, apoi o trase zâmbind aproape de el [i r`spunse

amuzat:– Nu, micu]a mea curioas`. |n primul rånd, Sonia te-a invitat. Poate

c` am momente cånd m` plictisesc, dar nu invit str`ini \n casa Soniei,f`r` s` m` asigur c` e de acord. {i cu toate c` Sonia e o scump`, \[iiube[te so]ul cu devotament [i e atent` la pl`cerile lui. Ryan n-o placepe Jolie.

Pe p`rin]ii ei, da, dar nu [i pe fiica lor. A[a c` Sonia ar trebui s-o iarazna pentru a o invita pe Jolie. {i-n plus, lui Jolie \i este team` de Ryan,ad`ug` el råzånd.

– Oh, [i mie \mi este team` de el, spuse Luce repede. – Serios? Este un caracter puternic, dar cum Sonia te place, n-o s`

te m`nånce. {i oricum, m` ai pe mine s` te ap`r. – {i de tine \mi este team`. Voi doi sunte]i la fel. Conn råse cu poft`. – A[a te manife[ti de obicei cånd \]i este team`? Te sim]i ca acas` \n

bra]ele mele, Luce, ca [i cånd aici ]i-ar fi locul. Nu ]i-ar pl`cea s` fie a[a?– Pentru cåt timp? – Conteaz`?Dup` ce st`tuse la soare, Luce \[i pusese bluza, dar Conn r`m`sese

doar \n pantaloni scur]i. Acum, parc` era prea mult; pielea bronzat` [i

84 SHARON PHILLIPS

parfumul lui vag…era prea mult. Inima lui Luce se opri, apoi \ncepus` bat` nebune[te.

– Ai spus c` nu, \ncepu ea. Conn, te rog! – Conteaz` pentru cåt timp r`mån iubitul t`u?Era suficient` insisten]` \n vocea lui, pentru a o face s` se ridice.– Da, spuse cu hot`råre. – De ce? Se \mbujor`, dar \i sus]inu privirea. – {tii de ce. }i-am spus c` nu sunt genul care s` aib` o aventur`

obi[nuit`.– Ce vrei s` spui prin " obi[nuit`"? – Doar asta. |ncerc` s` se \ndep`rteze, dar Conn nu-i d`dea

drumul. Conn, nu fi s`lbatic! De ce nu m` crezi cånd \]i spun c` nuvreau s`-]i fiu amant`?

– Pentru c` atunci cånd min]i, pulsul ]i-o ia razna. Buzele tale m`refuz`, dar limbajul trupului e diferit, [i orice spui, oricåt ai \ncerca s`m` convingi de altceva, ]i-ar pl`cea s` trec peste obiec]iile tale [i s` team, f`r` s`-]i dau [ansa s` alegi.

Ru[inea o f`cu s` se \nro[easc` toat` [i se uit` \n alt` parte, pentrua nu se observa cåt de adev`rate erau presupunerile lui.

– E[ti \ngrozitor! bomb`ni furioas`. Conn chicoti. – {tiu. Dar n-o s` te seduc, Luce. Cånd vei veni la mine, va fi pentru

c` a[a vei vrea, pentru c` te vei fi convins c` n-are de ce s`-]i fie team`de mine. Apoi…vocea îi râgu[i \n timp ce o întinse pe spate. Apoi, \]ivoi ar`ta ce-nseamn` s`-]i pierzi complet min]ile. Te voi face s` ui]i c`e[ti altceva decåt un cumul de senza]ii [i dorin]e ce te vor devora dac`nu le satisfaci.

Pasiunea din vocea lui \i provoc` un val de dorin]e. |ncerc` s` secontroleze [i \nchise ochii, dar fu mai r`u, pentru c` \ncepu s-o s`rute.

ABISUL 85

La \nceput mai u[or, apoi, pe m`sur` ce ea \i primea s`rut`rile, maiprofund, pån` cånd fu cople[it` de dorin]a de a-l sim]i \n ea.

– {i-ai face bine s` m` crezi, spuse Conn, cu o urm` de amuzament\n voce.

Luce se for]` s`-[i recapete controlul, relaxåndu-[i mu[chii [irespirånd \ncet [i regulat, pån` se sim]i suficient de calm` pentru adeschide ochii.

– Am auzit [i citit c` prima dat` nu-i prea pl`cut pentru femei. {i c`e nevoie de un b`rbat foarte tandru [i grijuliu ca s-o ajute s` se simt`bine.

– Vrei s` spui c` nu-s tandru sau grijuliu? Ei bine, doamna mea, vatrebui s` a[tep]i ca s` te convingi.

{i tot restul dup`-amiezii fu foarte prietenos, tratånd-o ca pe ocompanie pl`cut` [i inteligent`, dar care nu l-ar fi atras din punct devedere fizic. |ntåi, Luce, fu surprins`, apoi furioas` mai ales pe ea \ns`[i,pentru c` era atåt de u[or de manipulat. Faptul c` el [tia foarte bine cef`cea, reie[i \n momentul cånd o s`rut` la u[a apartamentului; un s`rutcast, pe obraz, dup` care-i [opti:

– Voi a[tepta pån` cånd vei fi preg`tit`. O u[oar` furie o cuprinse cånd realiz` c` reu[ise cumva s`-i devin`

necesar precum aerul.

86 SHARON PHILLIPS

Capitolul 6

Jolie avea noroc, deoarece vremea era perfect` pentru petrecereade ziua ei.

– Cred c` locuin]a familiei Stewart seam`n` cu cele din revista"Case [i gr`dini", spuse Faith \n timp ce \mp`turea rochia din [ifonnegru, pe care avea s-o poarte Luce \n seara aceea.

– Prefer atunci casa familiei Mcleod, bomb`ni Luce. E foartefrumoas`, dar seam`n` cu o cas`.

Era atåt de nervoas`, \ncåt trebui s` se a[eze pe pat pentru a-[i trager`suflarea.

– Lini[te[te-te, spuse Faith, \n timp ce punea rochia \n valizamicu]`, \mprumutat` de la Teresa. Conn \]i d` b`t`i de cap?

– Nicidecum. Mohoråt`, Luce se gåndi c` i-ar fi fost mai u[or s` se descurce cu

cineva care ar fi \ncercat s-o duc` \n cel mai apropiat pat. Dar Conn nuf`cuse nici o mi[care \n sensul acesta; \n ultimele s`pt`måni fuseseneobi[nuit de circumspect. Ca un animal de prad` care avea tot timpuldin lume pentru a o urm`ri, ]inåndu-[i sub control dorin]ele, \nsperan]a c` ea va ceda. Fusese destul de clar cånd l`sase s` se-n]eleag`c` pasul c`tre o rela]ie mai apropiat` trebuia f`cut de ea; tensiunea de

a-[i ]ine sub control dorin]a ce-o sim]ea pentru el \i consuma nervii. Semi[c` pentru a evita privirea viclean` a prietenei ei.

– Nu, a fost foarte…degajat, spuse Luce, \n timp ce puneasandalele \ntr-o pung` de plastic.

– F`r` s`-[i piard` interesul, totu[i. Faith se a[ez` pe un scaun.Våneaz`. Pun pariu c` s-a n`scut [tiind toate trucurile, ad`ug` ea, apoiezit` \nainte s` continue. Te-ai \ntrebat vreodat` dac` nu cumva ec`s`torit, Luce?

– Nu. Dup` cåteva clipe, Luce repet`. Nu, nu m-am \ntrebat.Totu[i…am fi [tiut… vreau s` spun bårfa ziari[tilor, nu?

Vorbea de dragul de a vorbi, tr`gea de timp pentru a-i veni o idee. – Poate c` da, dar sunt lucruri care puteau fi trecute u[or cu

vederea. Probabil ca m`-n[el, dar nu cred c`-n cercurile pe unde se-nvårte ar conta prea mult. Vreau spun c` fac schimb de so]ii cu oncånt`toare u[urin]`, o dat` la cå]iva ani, nu-i a[a?

– Nu [tiu de ce, dar nu mi-l inchipui pe Conn atåt de deschis,remarc` Luce sec. E genul posesiv. Mai degrab` m` gåndesc c`,indiferent de cea care-i e so]ie, ar trebui s`-i stea aproape sau s` aflemotivul pentru care nu mai dore[te s`-i fie aproape.

– Cred c` ai dreptate. |l cuno[ti bine, nu ?– Atåt cåt a ar`tat da, cred c` da. Dar nu-i cel mai u[or om de-n]eles.– Nu, [i totu[i, se pare c` v` potrivi]i. Faith råse. {tiu exact ce vreau

s` spun, dar e mai greu de exprimat. V` purta]i ca doi oameni care aufost c`s`tori]i ani de zile. V` completa]i. Spui c` este posesiv, dar e ca[i cånd sunte]i lega]i \ntr-un fel ciudat. Ceea ce e ridicol, pentru c` v`cunoa[te]i doar de dou` luni, dar a[a a fost de la prima \ntålnire.

– Atrac]ie fizic`. – {i asta, dar e mai mult decåt atåt. Dac` a[ fi de mod` veche, a[

spune c` sunte]i suflete pereche. |mi imaginez ce-ar spune Conn la oastfel de descriere, ad`ug` Faith zåmbind.

88 SHARON PHILLIPS

– {i eu. Luce \ncepu s` strång` restul lucrurilor, bucuroas` c` nutrebuie s`-[i priveasc` prietena. |l placi, nu-i a[a?

– Da, \mi place. E fascinant! |mi aminte[te de un tigru de la zoo,frumos, lene[ [i simpatic cånd se \ntinde. |ns`, cu toate astea, [tii c` subfigura adormit` se ascunde o minte lucid` [i o ferocitate abia ascuns`.Dac` n-ai fi a[a de echilibrat`, a[ fi \ngrijorat` pentru tine.

Luce råse, pref`cåndu-se c-o crede, dar [tia c` atåt Teresa cåt [i Faitherau \ngrijorate de rela]ia ei. Buzele i se strånser` nervos la amintireacomentariilor acide f`cute de Conn la adresa fetelor [i a atitudinii lorfa]` de ea. Lui \i era u[or, dar ea nu le-ar fi putut mul]umi suficientpentru \n]elegerea [i afec]iunea ce i-o acordaser` \n ultimii doi ani.Curånd dup` aceea sosi Conn pentru a o duce la casa familiei McLeod.Fu, ca \ntotdeauna, amabil cu fetele, dar cånd porni ma[ina, \ntreb`:

– Ce-am mai f`cut, acum? – Nimic, spuse ea \n]epat`, furioas` din cauza perspicacit`]ii lui. – Atunci, relaxeaz`-te. O lu` de mån`. Sonia abia a[teapt` s` te

vad`. – Dar Ryan?Conn chicoti.– Ryan vrea ca Sonia s` aib` tot ce-[i dore[te, a[a c` [i el te a[teapt`. – Dac` asta trebuia s` m` lini[teasc`, atunci poate mi-a sc`pat ceva,

bomb`ni ea. Råsul lui Conn umplu ma[ina. Luce \[i retrase måna. Privea furioas`

pe geam, iar asta o f`cu s`-[i recapete buna dispozi]ie. V`zu doi copiicare se jucau [i le zåmbi, apoi \l privi u[or iritat` pe Conn \n timp ceacesta admira una dintre frumuse]ile locale, \n bikini, [i råse cånd el oprivi pozna[.

– A[a-i mai bine. Pentru o secund` am crezut c-o s` reac]ionezi altfel. – Nu-mi pas` dac` te ui]i dup` fete \n bikini, spuse pe jum`tate

amuzat`, pe jum`tate furioas`.

ABISUL 89

– Nu? Mi-e team` c` eu nu sunt la fel de \n]eleg`tor. }ine minte c`\n seara asta e[ti partenera mea.

– Gelozie?– S` fii sigur` de asta.Cuvintele erau spuse cu blånde]e, dar nu era nici un dubiu asupra

avertismentului ce-l con]ineau. Luce privi figura dur` a b`rbatului delång` ea [i sim]i un amestec de team` [i de dorin]`, \n acela[i timp.

– A[a c` ]ine minte, e[ti a mea, repet` el calm. – Partenera ta, ad`ug` repede. – Dac` te face s` te sim]i mai bine…N-o f`cea, dar Luce nu mai continu`. |l sim]ea tensionat, abia

st`pånindu-se s` nu-[i piard` controlul. |ncepu s`-i povesteasc` ceva cese \ntåmplase la magazin, maimu]`rindu-se pentru a-l face s` råd` [i s`-l detensioneze.

– |ncerci s` schimbi subiectul [i s` fii feminin`?Cånd Luce confirm`, \i lu` måna [i i-o s`rut`. – Istea]` mi[care! Deodat`, spuse ceva ciudat:– |mi doresc…\mi doresc uneori ca via]a s` poat` fi luat` de la

cap`t. – Ar fi un subiect foarte bun pentru o pies`. – Sunt sigur c` s-a scris deja, cel pu]in \n literatura

[tiin]ifico-fantastic`. Am citit o carte despre un b`rbat ce este trimis\napoi pentru a-[i schimba via]a, dup` ce i se spusese c` va repetafiecare gre[eal` pe care regretase c` o f`cuse \n via]a trecut`. Are omemorie foarte bun`, dar observ` c` e for]at de situa]ii s` fac` acelea[igre[eli.

– N-a[ vrea s` cred c` e adev`rat, spuse Luce, înfioråndu-se. – Cred c` e adev`rat. Liberul arbitru e doar o iluzie. Tu nu vrei cu

adev`rat s` fii aici, cu mine, nu-i a[a, pentru a petrece un weekend cu

90 SHARON PHILLIPS

ni[te oameni pe care nu-i prea cuno[ti, sau s` mergi la ziua de na[terea unei fete pe care chiar n-o placi, nu?

Cinismul din tonul lui o f`cu s` tresar`. – Nu, nu vreau. De fapt, nici nu [tiu ce caut aici.– E[ti aici pentru c` te-am convins eu s` vii folosind o metod` nu

tocmai ortodox`. {i pentru c` \ntre noi exist` o anumit` leg`tur` decare nu te po]i elibera.

{ocat` de afirma]ia lui, care ap`rea ca un ecou a ceea ce spusese [iFaith, \ntreb`:

– Dar tu? Ce ai prefera s` faci?– Draga mea, mai trebuie s` \ntrebi? r`spunse, privindu-i

stânjeneala. A[ vrea s` fiu cu tine \ntr-un pat mare dintr-o cas` mic`,aflat` la cåteva sute de kilometri de cea mai apropiat` persoan`, \n fa]acåtorva luni de singur`tate.

El continua s` vorbeasc`, dar Luce \[i acoperi urechile pentru a nu-l mai auzi, pån` cånd Conn råse [i zise tare:

– Pudico! Dac` nu mai vrei s` te ru[inezi, nu mai pune \ntreb`riprovocatoare.

Luce deschise radioul, f`r` a fi capabil` s` fac` altceva decåt s`-[ipriveasc` måinile. |ntr-o bun` zi, va trebui s`-nve]e s`-[i ]in` gura! Dinfericire, el nu mai spuse nimic, concentråndu-se asupra [ofatului, iarcånd ajunser` nu avur` timp de discu]ii, pentru c` Luce o \ntålni dinnou pe redutabila Melissa [i-l cunoscu [i pe fratele ei, un copil mult mailini[tit, care p`stra privirea direct` a tat`lui s`u. Ryan era la lucru; sosiacas` pe cånd luau ceaiul, dup`-amiaz`, pe terasa ce d`dea sprepiscin`. Era \ncånt`tor, iar Sonia era la fel de dr`gu]` ca \ntotdeauna [ichiar [i Conn p`rea mai relaxat decåt de obicei. Astfel, Luce se relax` laråndul ei, [i pån` seara chiar putea spune c` a[tepta s` ajung` lapetrecere. Bine\n]eles, cånd se privi \n oglind` hot`rî c` ar`ta bine.Culoarea rochiei \i scotea \n eviden]` bronzul pe care-l c`p`tase stånd

ABISUL 91

la soare. La aceast` rochie purta doar o pereche de cercei cu "piatralunii". Folosi parfumul "Chloe", cu arom` de tuberoze. Se privi \nc` odat` \n oglind` [i-[i v`zu ochii str`lucind misterios, iar singura pat` deculoare erau buzele. Cånd se \ntålnir`, Luce observ` pentru o clip`, \nochii lui Conn, mai \ntåi dorin]` [i apoi o durere imens`. Era de parc`frumuse]ea ei privea \n str`fundurile fiin]ei lui, dar nu aducea decåtdisperare.

– "La Belle dame sans merci" spuse el \ncet, doar pentru ea. – A[a sunt eu? Personificarea dorin]ei f`r` dragoste?El zåmbi, din nou st`pån pe sine. – Despre asta e poemul? Hai s` bei ceva \nainte s` plec`m. Merser` separat c`tre re[edin]a familiei Stewart, aflat` la cåteva mile

distan]`. Luce sim]i din nou acea stare de disconfort [i nelini[te, care,se gåndi ea, probabil nu disp`ruse niciodat`. Era o sear` pl`cut`,suficient de r`coroas` \ncåt s` po]i dansa, dar suficent de cald` \ncåtactivit`]ile de afar` s` se poat` desf`[ura la fel de bine. Totul secombina pentru o sear` minunat`. Luce era con[tient` de faptul c`ar`ta superb [i arunc` o privire c`tre \nso]itorul ei, care o urm`rea cuo privire posesiv`. |n seara aceasta avea s` fie invidiat` de fiecarefemeie, c`s`torit` sau nu. {i totu[i, o senza]ie c` avea s` se \ntåmpleceva r`u, o f`cu s` se team`.

– Conn…– Ce este?– Nu vreau s` merg. El se \ncrunt`.– Am mai trecut prin asta. Mergi. Bine\n]eles…asta dac` nu cumva

vrei s` ne \ntoarcem la mine. Luce \[i mu[c` buzele. – Nu, mul]umesc, spuse ea cu r`ceal`.– Asta este singura alternative` pe care o ai.

92 SHARON PHILLIPS

– E[ti o brut`! Cåteodat` am impresia c` m` ur`[ti. – Nu te ur`sc. M` dispre]uiesc pentru c` te doresc, iar pe tine te

detest, dar nu te ur`sc. Ar fi fost diferit dac` te-ai fi hot`råt s` m`cucere[ti, dar n-ai f`cut-o, nu-i a[a?

– Nu. Nu era surprins` de franche]ea lui [i nici nu fu r`nit`. Sentimentele

lui sem`nau cu ale ei; detesta puterea atrac]iei fizice care-i lega, f`r` ase putea elibera de ea.

– De ce se-ntåmpl` a[a?– Cine [tie? Dorin]a este cea mai nest`pånit` carte. Singurul mod

de a sc`pa de ea este s`-i cedezi [i s` te la[i cuprins de ea pån` lasatura]ie, dar tu nu vei face asta.

– Mai bine a[ muri, spuse Luce repede, cutremuråndu-se laimaginile pe care am`r`ciunea din vocea lui le provocase.

– E reac]ia obi[nuit` a unei fecioare confruntat` cu unele dintrelucrurile mai pu]in pl`cute ale vie]ii? Sau chiar crezi c`, devenind iubitamea, acest lucru ar echivala cu moartea?

– }i-am spus odat` c` da, r`spunse \ncet, privind pe geam. Ar fi ca[i c\nd a[ intra într-un cuptor.

– Oricum, o vei face. Apoi ad`ug` cu emfaz`. Nu vreau implicareemo]ional`; nu-mi pas` nici dac` m` ur`[ti. Tot ce vreau e s` te simt \nbra]ele mele [i s` ascult cånd vei descoperi cåt de pl`cut` poate fidragostea fizic`.

Imagina]ia i-o lu` razna [i sim]i un nod \n stomac. Luce strånsepumnii pån` cånd unghiile \i provocar` atåta durere \ncåt o readuser`cu picioarele pe p`månt.

– Nu m`-ndoiesc de faptul c` e minunat s` faci dragoste, spusecånd \[i reveni. Ce m` \ngrijoreaz`, e ce se \ntåmpl` dup`.

Conn \ntoarse ma[ina pe o alee ce ducea spre cas` [i ad`ug`:– Vom continua aceast` discu]ie fascinant` mai tårziu.

ABISUL 93

– De ce nu te \ntorci acas` [i s` m` la[i \n pace?– Pentru c` e[ti ca o boal`. Trebuie s`-]i urmezi cursul pån` s` m`

eliberez de tine. {i pån` acum…nu faci altceva decåt s`-mi \nfierbån]isångele. Opri ma[ina [i continu`. Voi trece cu tine prin toate fazele,pån` la convalescen]` [i-n final la recuperare total`. |n ciuda temerilortale…

Hot`rårea din vocea lui o f`cu s` se cutremure, dar r`spunse calm:– Mul]umesc pentru avertisment. Voi avea grij` s` nu se mai

\ntåmple s` r`mån singur` cu tine niciodat`! Conn zåmbi, opri ma[ina [i-[i plimb` degetele pe pielea ei fin`.– Nu, Conn…– E[ti foarte frumoas`, murmur` el, s`rutånd-o pe frunte. {i-mi

aduci aminte de Elena din Troia. Ideea e s` nu ui]i cu cine ai venit.– Preferi clasicii \n seara asta, v`d. Mai \ntåi am fost "La Belle dame

sans merci" acum Elena din Troia. Conn zåmbi din nou. – Ah, dar erau una [i aceea[i femeie, nu-i a[a?– {i atunci, ce spui de asta? |ncerca din greu s` gåndeasc`,

avåndu-l pe el atåt de aproape, dar reu[i s`-[i aminteasc` versurile dinsonetul CXXIX al lui Shakespeare. La început vocea \i tremura, dar îlduse pân` la cap`t.

Urm` o t`cere tensionat`. – Nu la asta te referi? spuse ea \ncet. – Shakespeare a fost un dramaturg extraordinar. Sonetele lui sunt

un exerci]iu \ndestul`tor, un mod de a te confrunta cu propriilesentimente. N-a rezistat tenta]iei de a dramatiza totul.

Vorbea cu r`ceal`, cuvintele spuse atåt de aproape de fa]a ei, \ncåtuit` complet orice re]inere [i-i r`spunse cu o mi[care involuntar` acorpului care o aduse mai aproape de el.

– Ca [i tine, spuse Conn, aplecåndu-se s` deschid` portiera.

94 SHARON PHILLIPS

Luce ar fi strigat de frustrare. El \i [tia sl`biciunea [i o folosise \npropriul avantaj, trecånd de armura pe care ea [i-o construise cu atåtagrij` [i for]ånd-o s` se lupte cu cu el, cu slabele ei arme. Absolut\ntotdeauna el era cel care decidea regulile, cånd s-o s`rute, cånd s` seopreasc`, cånd s` tachineze [i cånd s` fie serios. Dac` l-ar fi putut vedeam`car o dat` \n dezavantaj, ar putea muri fericit`.

Jolie ar`ta superb, \mbr`cat` \ntr-o rochie verde, ce-i scotea \neviden]` silueta minunat`. O \ntåmpin` pe Luce cu o fals` exuberan]`,\l privi lung [i poate prea mult timp pe Conn, apoi \i conduse \ntr-o sal`deja plin` cu invita]i. Era prima mare petrecere la care participa Lucede cånd \[i pierduse memoria, totu[i urma un model mult preafamiliar, \ncåt o f`cu s` cread` c` mai participase des la a[a ceva. Lucrudestul de ciudat, dup` cum i se p`ru. Cu siguran]`, majoritatea fetelorde optsprezece ani nu aveau o asemenea via]` social`! Toat` lumea erafoarte prietenoas`. Bine\n]eles, Conn era \n centrul aten]iei, dar chiardac` n-ar fi fost o figur` celebr`, tot ar fi atras asupra lui privirile celordin jur. Avea acel magnetism animalic doar dintr-un punct de vedere.Pe scurt, Conn era un supravie]uitor; genul de b`rbat \n care aveai\ncredere \ntr-o situa]ie de via]` [i de moarte. Unul care-i sem`na eraRyan, [i \nc` vreo doi b`rba]i din camer` aveau aceast` aur`, dar niciunul nu avea carisma sau \nf`]i[area care-l f`ceau pe Conn s` ias` \neviden]` chiar [i \ntr-o asemenea reuniune a bog`ta[ilor Noii Zeelande.Unii dintre ei \ncercaser` s`-i vorbeasc` de sus dramaturgului englez,dar o singur` privire fusese de-ajuns pentru a-i face s`-n]eleag` c` ar fie[uat. Cå[tig` instantaneu respectul celor prezen]i, pentru faptul c` eraa[a cum era. Dac` b`rba]ii \l g`seau interesant, partenerele lor eraufascinate de farmecul \ntunecat pe care-l exercita. El r`spundea,bine\n]eles, dar nu era nici un dubiu al cui partener era. Pe de-o parteLuce aprecia aceast` total` posesie a lui, dar pe de alt` o [i irita. Cåndfu invitat` de un tån`r s` danseze, era gata s` accepte. |ns` Conn o

ABISUL 95

cuprinse cu bra]ul de mijloc [i spuse "Nu", iar privirea lui spunea f`r`echivoc "E a mea [i dac` vrei s`-]i fie bine, o s` dispari imediat", ceeace tån`rul [i f`cu, graba lui, demonstrånd puternica impresie pe care i-o l`sase Conn. Luce era furioas`, dar presiunea de pe mijlocul ei oavertiz` s` nu comenteze, a[a c` se mul]umi s`-i arunce o priviresugestiv`. Conn relu` discu]ia pe care o purta [i, dup` cåteva minute,se relax` [i ea suficient cåt s` ia parte la aceasta. Apoi Conn \i lu`paharul din mån` [i o conduse pe ringul de dans.

– |nc` e[ti sup`rat`? Luce \[i mu[c` buzele, con[tient` de senzualitatea apropierii lui. – Un pic. Chiar trebuia s` fii atåt de brutal?– Da, r`spunse [i o trase mai aproape. Tån`rul våna, [i [tia asta. – {i dorin]ele mele nu conteaz` deloc?– Voiai s` dansezi cu el?– Oh, du-te naibii! Arogant incorigibil! explod` ea. Conn rådea. Deodat`, o cuprinse o stare de nelini[te [i de team`; \l

privi lung, devenind palid`. – Ce e? Ce s-a \ntåmplat? – Nu…nu [tiu. Se uita \mprejur cu o privire båntuit` de vedenii.

Conn, vreau s` merg acas`. – Nu. Cånd gemu, el o conduse prin u[ile larg deschise pe teras` [i

r`mase cu spatele la lumin`, pentru a o feri de orice privire curioas`. – Oh, Conn…Aproape îl implora, cu vocea tremurånd`. O cuprinse grea]a, [i o

agonie pe care [i-o amintea, o f`cea aproape s` se sufoce. – Lini[te[te-te, \i ordon`. Nu-ncerca s`-]i aminte[ti, relaxeaz`-te. O

s`-]i aminte[ti cånd va fi timpul.Luce \ncepu s` tremure, palid` ca varul. Grea]a \ncepu s`-i treac`,

l`sånd-o sl`bit`. Descoperi c` o sus]inea.

96 SHARON PHILLIPS

Conn o ]inu \n bra]e un timp, pån` se lini[ti [i culoarea \i reveni \nobraji.

– M`-ntreb dac` m-ar crede alcoolic dac` le-a[ cere un coniacsimplu, \i spuse la ureche. Va trebui s` risc. Cu pu]in noroc, vor credec` e o excentricitate a geniului.

Luce zåmbi, a[a cum fusese de altfel [i inten]ia lui, [i se a[ez` pe unscaun din apropiere. Cåt` vreme s-a aflat \n raza ei vizual`, Luce \lurm`ri cu privirea, apoi se uit` cu destul` indiferen]` la scena din fa]aei. Era o \ncåntare. |ntre cele dou` aripi ale casei, era construit` opiscin`, luminat` din interior; cå]iva tineri \notau. |n jurul piscinei erao zon` cu nisip, m`rginit` de tufe cu miros \mbietor. |mp`r]i]i \ngrupuri, invita]ii vorbeau [i rådeau sub luminile ca de poveste. Jolie n-avea motive s` se \ndoiasc` de succesul petrecerii. Luce privea toateacestea [i se \ntreba de ce o afectase atåt de mult ironia lui Conn. Dac`ar fi [tiut, cu siguran]` n-ar mai fi fost amnezic`. O privea pe Jolie deceva vreme pån` s`-[i dea seama cine este [i \nc` un timp pån` s`realizeze c` se-ndrepta spre ea.

– Oh, nu, murmur` Luce, dar era prea tårziu s-o mai evite. Puteadoar s` spere c` el se va \ntoarce [i-o va salva. Con[tientizarea faptuluic` era a[a de dependent` de el o f`cea s` se simt` din nou r`u.

– Sim]i c`ldura? \ntreb` Jolie cu amabilitate pref`cut`. – Un pic. – Credeam c` te-ai obi[nuit pån` acum cu verile noastre. Jolie se

a[ez` lång` Luce, aranjåndu-[i cerceii cu smaralde. {tiai c` estec`s`torit?

Dup` discu]ia cu Faith, p`rea o coinciden]` incredibil` faptul c`-ispunea asta acum. Luce nu crezuse asta \nainte [i n-o credea nici acum.

– Nu, spuse politicos. – Ei bine, este. S-a c`s`torit \n urm` cu doi ani cu o femeie din

Londra, cu multe rela]ii. Îndrumat` de lipsa total` de interes afi[at` de

ABISUL 97

Luce, continu`. Nu mi-am \nchipuit c` ]i-ar fi spus. Imediat ce amaflat…

Insinuarea era evident`. Imediat ce-am aflat c` e c`s`torit, l-amp`r`sit. Bine\n]eles, min]ea. Era \n continuare atras` de el [i dac` ar fipocnit din degete, Jolie ar fi r`spuns imediat, cu sau f`r` so]ie. |n ceeace o privea, Luce nu credea \n existen]a vreunei so]ii, dar spuse:

– Cine ]i-a spus?– Oh, se pare c` este un lucru binecunoscut \n cercurile artistice.

M`tu[a mea este prieten` cu o actri]` din Auckland care-l cunoa[te [i i-a spus. Vocea-i catifelat` deveni plin` de compasiune [i se apropie deLuce. |mi pare r`u dac` a fost un [oc pentru tine, dar am sim]it c` artrebui s`-]i spun, \nainte s` te implici prea mult.

Conn se \ndrepta spre ele, cu un pahar \n mån`. Luce \l privi [i sim]icum i se strånge inima-n piept. |n timp ce Conn se apropia din spatelelui Jolie, Luce spuse, ridicånd pu]in vocea:

– Ei bine, Conn, Jolie tocmai mi-a spus un lucru uimitor despretine.

O auzi pe Jolie [uierånd \n timp ce se \ntorcea cu fa]a spre el [i, cuo expresie chinuit`, bolborosi:

– Conn…eu…– Serios? |i \nmån` paharul lui Luce [i spuse \ncet. Bea, Luce. Apoi,

cu o privire \ntunecat`, se uit` la Jolie, ]intuind-o. Spui pove[ti, Jolie? Luce era \nsp`imåntat` [i ru[inat` de ceea ce f`cuse; e adev`rat c`

Jolie \ncercase s-o r`neasc`, dar [i ea se purtase la fel de uråt. "O lupt`\ntre pisici… [i pentru un b`rbat" se gåndi ea cu nepl`cere.

– Nu-i nimic, spuse, \ncercånd s` recå[tige ini]iativa. Cei doi o ignorar`. – Jolie? \ntreb` \ncet Conn, cu o expresie impasibil` a fe]ei, dar era

atåta amenin]are \n acel singur cuvånt, \ncåt Luce nu se mir` cånd Jolie\ncepu s` tremure.

98 SHARON PHILLIPS

Buzele se mi[cau neauzit [i pentru o clip` \n ochii negri str`lucisfidarea, dar la fel de repede disp`ru [i-i lu` locul o privire de subjugareoarb`, \ncåt Luce sim]i c` o cuprinde din nou grea]a.

– I-am spus c` e[ti c`s`torit, spuse Jolie \nceti[or. |mi pare r`u,Conn. N-am vrut… am vrut…\ntinse måna pentru a-l atinge, apoi[opti. |mi pare r`u, [i fugi spre cas`.

Atent`, Luce puse paharul pe scaun; se cl`tin` [i \n c`dere sim]i c`o cuprind ni[te bra]e puternice, apoi Conn o strånse la pieptul lui.

ABISUL 99

Capitolul 7

Era ora trei diminea]a cånd se urc` \n pat dar, cu toate c` eraepuizat`, privi cåteva ore bune stelele. De[i incredibil, le[inul ei trecuseneobservat. Cånd \[i revenise, era \nc` \n bra]ele lui Conn. St`tuseal`turi de ea, insistånd s` bea din coniacul pe care i-l adusese [i dup`cåteva minute \[i revenise complet, putånd fi \n stare s`-l urmeze. Iar elhot`råse s` ignore micul incident. Func]ionase. N-o p`r`sise, dar \ivorbea rar. Singura dat` cånd se desp`r]iser` a fost cånd ea a dansat cuRyan, [i chiar [i atunci Conn o a[teptase cu ner`bdare, a[a \ncåt pån`la sfår[itul serii trebuie c` toat` lumea decisese c` ea [i Conn erau pepunctual de a avea o aventur`, dac` n-o aveau deja. Uimit` deatitudinea calm` a lui Conn, Luce reu[i s`-[i impun` unaasem`n`toare. Spre marea ei surprindere, constat` c` aproape \ipl`cuse seara. Jolie nu se mai apropiase de ei, singura dat` cånd se mai\ntålniser` fiind cånd [i-au luat r`mas-bun. Jolie evitase privirea luiConn, iar vocea ei o f`cuse pe Luce s` nu se simt` \n apele ei. |i p`reacu adev`rat r`u de biata fat`. Era un fel de disperare bolnav` \n ochiilui Jolie, care te \nsp`imånta. Jolie f`cuse gre[eala de a se l`sa prins` \ncapcana unei atrac]ii de o asemenea putere c` nu reu[ise s`-i reziste.Pe drumul de \ntoarcere, Luce \[i spuse c` [i ea devenise o prizonier`,

prins` de magnetismul [i duritatea b`rbatului. Totu[i nu ca Jolie, gåndiea. Jolie \l dorise. Nu avusese neap`rat nevoie de Conn cåt, mai mult,de senza]iile pe care [tia c` le-ar fi tr`it. Pe cånd ea… Luce zåmbi trist,\ndep`rtånd o bucl` de p`r ce-i c`zuse pe frunte. Se \ndr`gostise de el?Dac` dragostea era aceast` dorin]` de a da neîncetat, atunci da, era\ndr`gostit` de el. P`rea c` se trezise la via]` din primul moment \n care\l v`zuse Waipu Cove [i, de[i b`tuse \n retragere de atunci, [tiuse c` maidevreme sau mai tårziu va trebui s`-nfrunte adev`rul.

Se sim]ea o u[oar` briz` care aducea cu ea mirosul nop]ii de var`,parfumurile dulci din gr`dina Soniei, mirosul de iarb` proasp`t t`iat`[i peste toate astea, un miros de sare, c`ci marea se afla foarte aproape.Luce \ncerc` s`-[i analizeze sentimentele, dar fu cuprins` demelancolie. Dac` dragostea ar aduce [i fericirea cu ea! Se ridic` [i seduse la fereastr`, atras` de dorin]e mai vechi decåt timpul. Zorii nuerau departe. Deja cerul se luminase spre est, dar era înc` preadevreme pentru corul p`s`rilor. Luce urm`ri cu privirea silueta unuib`rbat ce se plimba pe lång` florile de iasomie. N-avea cum s` nu-lrecunoasc`. Nici Conn nu putea dormi [i, \mpins de cine [tie ce for]e,ie[ise s` se plimbe \n noaptea senzual`. La ce se gåndea oare? Luce se\ntoarse \n pat. Nu men]ionase nimic referitor la acuza]ia lui Jolie [i niciea n-o f`cuse, dar acum \ntreb`rile o cotropeau, precum furnicilezah`rul, tulburåndu-i lini[tea. Tot ce avea era propria convingere c` erasingur.

{i zilele cånd putea avea \ncredere \n intui]ia ei, erau de multapuse. Dar Sonia sigur ar fi spus ceva, nu? Propria lui sor` ar fi [tiutdac` era c`s`torit. O durea s` cread` c`-i p`sa atåt de pu]in de ea \ncåtnici m`car n-o avertizase. Bine\n]eles, presupunånd c` era adev`rat [inu doar o bårf` r`ut`cioas`. Incredibil, dar Luce adormi. Cånd se trezi,era aproape ora prånzului [i Sonia se auzea råzånd \n buc`t`rie al`turide copiii ei.

ABISUL 101

– Draga mea, ar`]i a[a de odihnit`! exclam` ea cånd Luce deschiseu[a. Cafeaua e gata. Vrei?

– M` cam mustr` con[tiin]a, spuse Luce, acceptånd recunosc`toareo can`. Trebuia s` m` fi trezit.

Sonia chicoti [i ad`ug`:– Ryan s-a trezit la opt [i a luat copiii cu el cåt [i-a f`cut rondul,

dragul de el, a[a c` eu am dormit pån` la zece. – {i Conn?Pentru o secund`, ceva str`luci \n ochii verzi ai Soniei, dar disp`ru

la fel de repede. – Ah, a plecat pe la nou`, dar acum s-a \ntors. Cred c` vrea s` te

duc` la plaj`. – Oh? Luce p`ru enervat`. Foarte dr`gu] din partea lui…|ntr-una

din zilele astea poate c` o s` se gåndeasc` s` m` \ntrebe [i pe mine dac`vreau s` fac toate astea.

– E o pierdere de timp. Conn intrase prin u[a din spate, aruncåndu-i lui Luce o privire \n

care se citea atåt provocarea, cåt [i o declara]ie a inten]iilor. Vii. {i cumea nu spuse nimic, ad`ug` \ncet. Nu-i a[a?

Privirile li se \ntålnir`; era clar c` el ajunsese la o concluzie noapteatrecut` [i n-avea de gånd s-o lase s`-i \ncurce socotelile.

– {tiu cånd sunt \nvins`, spuse ea, cu o not` de amuzament. Daram crezut c` tacticile neanderthaliene au disp`rut.

Sonia råse, umplånd \nc` o can` de cafea pe care i-o \nmån` frateluiei.

– Bea asta, sau o s-o sperii definitiv pe Luce. Ceea ce cu siguran]` nu suna ca [i cum Sonia ar fi p`strat cine [tie

ce secret despre vreo c`s`torie. Era o situa]ie ciudat`, pe care Conn oalimenta cu aerul lui de atent` r`bdare, dar luar` prånzul, [i apoi, dup`ce vasele fur` sp`late [i bagajele lui Luce duse la ma[in`, le mul]umi

102 SHARON PHILLIPS

pentru ospitalitate [i primi, spre surprinderea ei, o \mbr`]i[are dinpartea Soniei.

– Pentru noroc, coment` ironic Conn dup` ce plecar`. – |mi place sora ta. – Nu fi a[a surprins`. Nu seam`n` cåtu[i de pu]in cu fratele ei. Se l`s` t`cerea, \nainte ca Luce s` adauge \ncet:– Te-ai schimbat. – Am luat o hot`råre azi-noapte. – Te-am v`zut, \i spuse, privind drept \n fa]`. Nici eu nu puteam s`

dorm. – De ce?– Oh, eram prea obosit`, cred. A fost o sear` ciudat`. – Par]ial adev`rat, spuse Conn zåmbind. – De ce mergem la plaj`? – Pentru c` e timpul s` punem c`r]ile pe mas`. Pulsul \i crescu [i-l \ntreb`:– Ce…ce vrei s` spui?– Doar c` am mers \n Whangarei diminea]` [i am pus-o pe Faith s`

caute revista pe care o citeai cånd ai \ncercat s`-]i \mpr`[tii creierii pesc`ri, acum doi ani.

Ne vom uita prin ea [i vom vedea despre ce e. Bat`ile nebune[ti ale inimii o \mpiedicau s` aud`. – Dar am citit-o, spuse ea \ntr-un final. Conn, n-are nici un rost. Am

mai \ncercat asta, pe vremea cånd eram \n spital. – O s` mai \ncerc`m o dat`. Era de neclintit, atåt de hot`råt \ncåt nu mai spuse nimic, dar \[i

privi tot drumul måinile ce-i tr`dau nervozitatea, \n timp ce frica ap`reaca un nor negru ce-o izola de restul lumii. Odat` ajun[i la casa de peplaj`, Conn i-a adus un pahar cu limonad`, s-a a[ezat lång` ea pecanapea [i i-a \ntins revista. Luce tres`ri [i-[i st`påni lacrimile. Era

ABISUL 103

groas` [i lucioas`, frumos decorat` cu poze [i diverse reclame debijuterii, case de vacan]` sau parfumuri. Luce privi coperta cu antipatie.

– Hai s` ne uit`m prin ea pagin` cu pagin`. Vocea lui Conn era inflexibil`. Luce \l privi [i cu total` nepl`cere o

deschise la prima pagin`. O or` mai tårziu, conchise:– Asta-i tot. – Nu, mai sunt cåteva pagini. – Doar reclame. Privirea lui era un avertisment dur, nemilos. – Continu`, Luce. Mai sunt [i paginile cu bårfe. – Bårfe? Erau, \ntr-adev`r, nu publicitate cum presupusese ea, ci cåteva

pagini cu articole cu scris mic, intercalate cu poze. Degetele-i tremuraupe paginile lucioase. Sim]ea \ntunericul b`tånd la u[ile \nchise alemin]ii ei, a[teptånd ca ea s`-[i aminteasc`.

– Nu pot…nu vreau! Conn, te rog, nu m` obliga. Te rog…Nu se citea nici un pic de mil` \n ochii verzi; ar`ta ca un demon,

debordånd de \ncredere arogant`, impunåndu-[i voin]a pentru a o\nfrånge pe a ei.

– Trebuie, spuse calm. {tii c` trebuie, Luce. Haide, ai curajul [iputerea s-o fac`.

Luce suspin` adânc. Ura fa]` de el o cople[ise; Conn o vånase [i oconvinsese, vârånd-o \n corzi de unde nu mai putea sc`pa.

– Cite[te, insist` el. |ncepu. Prima pagin`, apoi a doua… Se sim]ea pe marginea

pr`pastiei. |ntoarse capul, \ntålni privirea rece [i implacabil` a lui Conn[i sim]i broboane de sudoare pe frunte. Ar fi avut nevoie, mai multdecåt orice, de alinare, dar el n-avea de gånd s` i-o ofere.

Era un paragraf mic: " Conn Ramsay, binecunoscut dramaturg, asc`pat cu via]`, ca prin urechile acului, \n urm` cu o s`p`t`mån`, cånd

104 SHARON PHILLIPS

un [ofer beat i-a distrus ma[ina. N-a fost la fel de norocoas` [i parteneralui, binecunoscuta gazd` din lumea monden`, Nita Laurenson, care amurit \nainte ca salvarea s` ajung` la locul accidentului…"

Mai urma ceva, dar se \nec` \ntr-un plâns disperat. Abia acum oatinse, cuprinzånd-o \n bra]e [i \ncercånd s-o lini[teasc`. Dup` un timp,Luce \l \ndep`rt`. Se uit` la revista care z`cea mototolit` pe jos.

– Deci a[a ai c`p`tat cicatricea, spuse måhnit`. Cum, Conn? – |ncercånd s-o scot pe ea din ma[in`. Pernele \nflorate de pe

canapea se mi[car`; vocea lui era calm`, aproape f`r` ton. Era prins` \nma[in` [i \nc` mai era con[tient`. Pån` a ajuns salvarea, nimeni n-o maiputea ajuta.

– Dar tu ai \ncercat.– Oh, da, am \ncercat. A[a cum \ncercase s-o ajute [i pe ea, poate pentru c` o parte din el,

cea lipsit` de cinism, sim]ea o oarecare obliga]ie. – Naiba s` te ia, murmur`. De ce n-ai putut s` m` la[i \n pace? Eram

fericit`…eram fericit` aici pån` s` apari tu. – Nu, nu erai. Nu \ncerca s` te p`c`le[ti singur`, Luce. Abia dac`

existai. Doamne, cånd te-am v`zut atunci pe plaj`, nu-mi venea s` credc` era aceea[i fat`. Te-ai retras \ntr-o carapace de ghea]`. Tu, care eraiatåt de \nc`p`]ånat`, p`tima[`, enervant`, dar atåt de plin` de via]`! |mivenea s` plång cånd te-am v`zut ce devenisei.

– A[a c` te-ai hot`råt s` m` aduci \napoi? Dezaprobarea din vocea ei \l enerv`, dar \n afar` de faptul c` se

\ncrunt` nu coment`.– Da. – Vreau s` m` \ntorc la apartament. – Sigur. {i asta a fost tot, cu excep]ia faptului c` \n momentul cånd ajunser`,

Teresa era acas`, chemat` de la o \ntålnire cu o prieten` de un telefon

ABISUL 105

giannijollys

urgent, [i curånd dup` ce Conn plec`, Mattie Jameson sosi [i-i d`du unsedativ. {i-a f`cut efectul, dar cu mult \nainte de r`s`ritul soarelui, Lucese trezi [i, pe cånd toate viet`]ile se trezeau pentru a \ncepe o nou` zi,tremurånd [i \ncle[tåndu-[i din]ii pentru a-[i \n`bu[i suspinele, \[iaminti tot ce se \ntåmplase. Amintirile erau atât de vii de parc` totul sepetrecuse cu o zi \n urm`.

Tat`l ei, fermec`tor, foarte ar`tos dar slab, care o trimisese la uninternat pentru c`-i amintea de faptul c` ea supravie]uise accidentuluide avion \n care so]ia lui \[i pierduse via]a. Luce avea doar trei ani cåndse \ntåmplase asta, dar [i aceast` amintire era la fel de proasp`t` [i sesuprapunea amintirii zborului lung c`tre Australia, \n urm` cu doi ani,[i cu secven]ele \nce]o[ate ale zborului deasupra Tasmaniei. |n cursulacelor zboruri, fusese prea [ocat` de durerea deziluziei pentru a se maigåndi la fobia ei provocat` de accidentul de avion. Acum \n]elegea dece o luase Conn \n micul avion Cessna [i mai [tia c` de acum \naintenu va mai tr`i niciodat` panica pe care o sim]ea numai gåndindu-se lazborul cu avionul. Cå]i ani o fi avut cånd tat`l ei se rec`s`torise cu Nita?Zece sau unsprezece, se gåndi; o fiin]` mic` [i lipsit` de orice form`.Nita fusese o mam` vitreg` acceptabil`, cump`råndu-i cadouripreten]ioase de ziua ei sau de Cr`ciun, ap`rånd ocazional la vreo\ntrecere sportiv` ca o persoan` str`lucitoare, de invidiat. Pentru c`Nita era frumoas`, brunet` [i str`lucitoare, cu tr`s`turi fine [i oelegan]` care se datora doar \ntr-o oarecare m`sur` faptului c` erabogat` [i-[i permitea haine superbe. Pentru tån`ra Luce, ea ap`rea ca oprin]es`. Inevitabil, Luce s-a l`sat de [coal` [i chiar [i atunci lucrurile aumers destul de bine. Nita se folosea des de sintagma "Frumoasa meafiic` vitreg`", insista ca Luce s`-[i primeasc` aloca]ia [i era fermec`toarecu ea cånd se \ntålneau, lucru ce se petrecea rar. Luce \[i petreceatimpul vizitånd Londra [i era mul]umit`. |i era recunosc`toare [i a fostnevoie de moartea tat`lui, cauzat` de un atac de cord, [i de \ntålnirea

106 SHARON PHILLIPS

cu acest Conn Ramsay, pentru a distruge rela]ia dintre cele dou` femei.Totul fusese declan[at de Conn cu nep`sarea [i arogan]a lui, cucinismul lui dur [i magnetismul pe care-l exercita. Ochii i se umplur`de lacrimi pe cånd \[i amintea momentul \n care l-a v`zut pentru primaoar`. Nita era \ntr-o clinic` de s`n`tate, a[a c` Luce era singur` \n casamare din Londra cånd a ap`rut el. O privise cu atåta apreciere, \ncåtLuce, \nc` timid`, s-a \nro[it [i a \nceput s` råd`.

– Oh, Doamne! Cånd i-a zåmbit, a fermecat-o. Dar e[ti \ncånt`toare!Credeam c` e[ti doar o [col`ri]` prostu]`.

– Pe lång` Nita, a[a sunt. S-a \ncruntat. – Nicidecum, draga mea, a ad`ugat el sec. Spune-mi, ce faci toat`

ziua?– Oh, mai nimic. F`r` s` vrea, Conn atinsese un punct sensibil. Luce voia s`-[i ia o

slujb`, dar mama ei vitreg` råsese de ea, demonstråndu-i destul dedispre]uitor c` nu [tia s` fac` nimic.

Datorit` faptului c` Luce \nc` sim]ea c`-i datora ceva Nitei, Luce aconsim]it, urånd acel sentiment de a se sim]i inutil` [i de a nu g`si ocale de a ob]ine ce-[i dorea.

– Nimic? O ]intuia cu o privire ironic`. Doar un fluture caresocializeaz`?

– Nu orice fluture, r`spunse ea dulce, sup`rarea f`cånd-o s` fieobraznic`. Unul foarte special.

Conn råse. – Atunci, vino s` iei prånzul cu mine, am nevoie de companie. Cu greu putea fi numit` o invita]ie care s-o flateze, dar \nc` de pe

atunci trebuie s` fi fost prins` \n mrejele atrac]iei ce-o exercita asupraei. Orice ar fi fost, a r`spuns provoc`rii lui, cu o \ndr`zneal` pe careNita n-ar fi fost \n stare s-o recunoasc`. Prånzul acela a \nsemnat

ABISUL 107

\nceputul sfår[itului. S-a \ndr`gostit de el [i nu [i-a ascuns sentimentele[i, de[i la \nceput a fost distant, chiar amuzat de transparen]a ei, s-aschimbat pe parcursul s`pt`månilor. Chiar [i atunci [tia c` n-o iube[te,dar \l f`cuse s` tremure de dorin]` [i-n inocen]a ei a crezut c` va urma[i dragostea.

Doamne, cåt de prostu]` fusese, gåndindu-se c` va putea s`iubeasc` pentru amåndoi! El a \ncercat s-o avertizeze, dar nu l-a crezut.Pierdut` \n prima experien]` fizic`, era prea naiv` s` \n]eleag` c`venera]ia pentru eroul ei \l transformase \n F`t-Frumosul visuriloradolescentine. Acum, cånd se uita \napoi, realiza cum \l \ncol]ise,obligåndu-l s` aleag` \ntre a se c`s`tori cu ea sau s` permit` s` se\ntåmple inevitabilul [i s`-i distrug` inocen]a. Chiar [i atunci el a fostbrutal de sincer cu ea, dar refuzase s` admit` c` visurile ei de via]`lung` [i fericit` erau construite pe o baz` extreme de fragil`, a[a cumera dorin]a. |n sfår[it, \ntr-o sear` cånd \i spusese \nc` o dat` cåt demult \l iube[te, el a rås [i a s`rutat-o cu [i mai profund` pasiune, care-i provocase senza]ii de o asemenea for]`, \ncåt nu se-mpotrivisecånd \ncepuse s-o dezbrace. Nu avea nici o scuz`, [tia exact ce se-ntåmpl`, oferindu-[i trupul cu aceea[i inocen]` ce caracterizase\ntreaga rela]ie cu el. Dar, de[i o \nnebunise cu dezmierd`ri de expert,n-o posed`, nici chiar atunci cånd ea l-a rugat.

– Oh, nu, spusese el r`gu[it, cu gura-i fierbinte odihnindu-se pepielea ei senzual`. Nu, micu]` destr`b`lat`, n-o s` m` implic \ntr-ositua]ie de genul `sta.

Nu m` deranjeaz` s` te ini]iez \n arta amorului, dar mai mult nu seva \ntåmpla.

Inten]ionase s-o r`neasc` [i reu[ise, cuvintele dure lovind-o ca unbici. Furioas`, \l plesnise peste fa]`, privind cu satisfac]ie locul undepielea i se \nro[ea.

– Du-te dracului! spuse ea fierbånd de frustrare.

108 SHARON PHILLIPS

– Drumul meu preferat! spuse el batjocoritor, atingånd-o cu oblånde]e extreme de senzual` pån` cånd se arcui sub el, pierdut`.

– Ai s` duci la pierzanie un biet nenorocit. Conn zåmbi cumali]iozitate. Etica unei pisici maidaneze [i frumuse]e, o combina]ieperfect`. Nici nu ]i-ar p`sa dac` te-a[ avea acum, nu-i a[a?

– Vreau s-o faci, murmur` ea furioas`, s`rutåndu-l \n locul unde \llovise mai devreme. Te rog, Conn. Te iubesc atåt de mult…

El råse, ]inånd-o la distan]` pentru a o vedea. Avea p`rul mai lungpe atunci, [i-i curgea \n valuri pe umerii albi, perfec]i. Privirea i se\n`spri \n timp ce-i privea cu nesa] formele trupului.

– Nu m` iube[ti, spuse, dar pe un ton distant, ca [i cum ar fi repetato lec]ie bine \nv`]at`. Doar vrei s` fac dragoste cu tine. Este o diferen]`.

Doar auzindu-l vorbind astfel, dorin]a cre[tea \n ea. – Te iubesc, murmur` ea obsesiv, punåndu-l s`-i simt` b`t`ile

inimii. Sim]i? Pentru tine bate. – Pentru mine…acum, spuse el. S`pt`måna viitoare s-ar putea s`

fie pentru altcineva. Luce, e[ti o fat` fermec`toare [i foarte sexy, dar veiajunge la fel de consumat` ca [i Nita, dac` mai continui a[a.

– Tu…tu ai \nceput. – A[a e, draga mea. Eu am pornit totul [i crede-m`, \mi pare r`u.

Voiam s` v`d pån` unde e[ti dispus` s` mergi. – Presupun c` te-am [ocat. Durerea aproape c` \nlocuise dorin]a, dar cånd el s-a mi[cat pentru

a se \ndep`rta, s-a ag`]at de umerii lui dintr-un sentiment care aveadoar par]ial o latur` fizic`.

– Draga mea, nimic nu m` poate [oca. E[ti foarte dulce [i presupunc` \n cazul \n care n-a[ avea vreo urm` de con[tiin]`, a[ lua ceea ce \mioferi cu atåta generozitate [i cånd m-a[ plictisi a[ putea s` plec f`r` s`m` uit \napoi. Dar \mi pas`, suficient cåt s` dau \napoi.

O mångåie u[or pe frunte, ca pe un copil.

ABISUL 109

– Dar, de ce? \ntreb` \necåndu-se. De ce nu vrei s` m` iube[ti? {tiuc` n-am experien]`, dar o s` \nv`]. {i te iubesc, chiar te iubesc.

– La naiba, Luce! |[i pierduse r`bdarea [i o \mpinse, obligånd-o s` stea locului pentru

a o privi, f`cånd-o s`-[i piard` [i ultima f`råm` de måndrie. Uite-te latine, spuse el dur. Optsprezece ani, nu-i a[a, foarte frumoas`, [i te ofericu atåta u[urin]` unui b`rbat care nu este interesat de tine mai multdecåt din punct de vedere carnal. Unde o s` ajungi \n zece ani? Dur`,u[or speriat` dup` vreo dou` avorturi, probabil bun` prieten` cub`utura sau marijuana, avånd \nc` acea foame \n priviri. Asta vrei?

– Bine\n]eles c` nu…Vocea i se pierdu. Cum i-ar fi putut spune c` visurile ei pentru viitor

\l includeau pe el, avåndu-l de fapt \n centru. |l iubea atåt de mult \ncåtnu-[i putea imagina viitorul f`r` el. Cuvintele lui o f`ceau s` sufere, dar[i mai dur` era expresia fe]ei, dispre]ul cu care o \mpungea cu degetul\n um`r.

– Apoi, ce o s` faci? Luce se \nro[i. Pentru nimic \n lume nu [i-ar fi expus speran]ele

batjocurii lui. – Nita ar trebui s` te m`rite. Dac` s-ar ocupa un pic de asta, ar reu[i. Luce tremur`.– Nu vreau s` m` m`rit, spuse rug`tor. Te vreau doar pe tine,

Conn.– Dar eu nu te vreau pe tine. |i observ` reac]ia cu o privire dur`.

Ok, trebui el s` admit`. Te vreau. Ai putea foarte u[or s` m` sco]i dinmin]i. M-ai seca, dac` te-a[ l`sa, [i dac` m-a[ hot`rî s` \nchei lucrurile,a[a cum probabil a[ face, pentru c` m` plictisesc repede, ai plånge, te-ai milogi [i ai r`måne \ns`rcinat` sau ai avea o c`dere nervoas` saute-ai d`rui oricui [i ai da vina pe mine. N-am nevoie de o asemeneapublicitate. Nu am aventuri cu adolescente virgine.

110 SHARON PHILLIPS

– Cu cine ai aventuri? \ntreb` ea amar, uråndu-l, \ns` dorindu-l \nacela[i timp, iubindu-l [i dispre]uindu-l pentru cruzimea de care d`deadovad`.

– Cu femei mature, experimentate, care nu fac gre[eala s` cread`c` m` iubesc. O luase \n bra]e. Cu femei care [tiu s` fac` fa]` uneiaventuri, Luce. Crede-m`, sunt flatat c` m-ai ales pentru a fi prima taiubire, dar n-ar merge.

– Nu-mi spune c-o s`-]i mul]umesc \ntr-o zi. Cuvintele fuseser` spuse pe un ton sec. |l sim]i cum se \ncordeaz`,

dar \[i p`strase calmul, ca \ntotdeauna.– Nu, n-o s`-]i spun asta. Probabil c` m` vei ur\ pentru totdeauna,

dar crede-m`, Luce, asta e mult mai bine decåt s` crezi \n continuare c`m` iube[ti.

Cånd Luce s-a ridicat, el s-a \ntins pe perne, privind-o zåmbind pecånd se \mbr`ca [i zåmbetul r`mase acolo pån` cånd ea spuse cur`ceal`:

– Nita a organizat o petrecere acas`, am s` m` duc [i am s` aleg unb`rbat frumos pe care o s`-l duc \n dormitorul meu [i o s` fac dragostecu el, pref`cåndu-m` c` e[ti tu.

Conn råse. – Ce cuvinte curajoase, dar nu e[ti f`cut` pentru a[a ceva. – De ce nu vii cu mine, ca s` vezi cu ochii t`i? |nc` n-o credea, dar bine\n]eles c` a condus-o acas` [i, odat` ajuns

acolo, a intrat. Chiar [i atunci, de[i Nita l-a primit cu bra]ele deschise,ea era prea preocupat` ca s` observe ceva. Dup` aceea l-a ignorat total,de[i i se rupea inima. B`rbatul pe care l-a ales era un actor frumos. Untån`r mai degrab` \nfumurat, cople[it de bog`]ia [i rafinamentulcercului de prieteni al Nitei. Fusese u[or s` flirteze cu el, iar cånd i-asugerat s`-i arate restul portretelor, tån`rul a acceptat ner`bd`tor. |nacel moment, era \ngrozit` de planul pe care-l f`cuse; \ngrozit` c`

ABISUL 111

obsesia pentru Conn o f`cuse s` se poarte \n acest fel necaracteristic ei.Dar era hot`råt` s`-l duc` la cap`t. I-a ar`tat portretele [i i-a acceptats`ruturile [i pip`ielile, dar curånd zgomotul vocilor se apropie, astfel\ncåt \n momentul \n care ceilal]i intrar` erau ocupa]i s` admiepicturile colec]ionate de tat`l ei. Fusese perfect con[tient` de privirilelui Conn, reci [i dispre]uitoare, dar l-a ignorat. S`-l ia naiba! Nu-i p`sade ea, de ce i-ar fi p`sat de ce f`cea ea? |mpreun` cu actorul, r`mase \nurma celorlal]i, vorbind \n [oapt`. Voia s`-l fac` pe Conn s` cread` c`aveau o discu]ie intim`, de[i \n realitate era cåt se poate de banal`.Planul ei e[uase; [tia foarte bine c` nu mai putea continua. Cåtevaminute mai tårziu, s-a f`cut nev`zut` [i s-a dus \n camera ei. Acolo \[iscoase hainele [i \mbr`c` o c`ma[` de noapte. |n timp ce-[i piept`nap`rul, se privi \n oglind` [i o duru s` realizeze c`-l iubea pe Conn, iarel n-o va iubi niciodat`. Cånd Conn deschise u[a \n spatele ei, se bloc`,dar \[i reveni repede, \ncercånd s` ignore b`t`ile inimii.

– Ce naiba faci? El zåmbi, iar lui Luce \i \nghe]` sångele \n vine. – Nu [tii? Tån`rul Fanning tocmai a fost urcat \ntr-un taxi, beat, a[a

c` decåt s` te v`d sup`rat`, m-am hot`råt s` vin s`-i iau locul. – Poftim? – Nu asta a]i aranjat, pe cånd cobora]i sc`rile? Se apropiase [i st`tea \n spatele ei, cu måinile pe umerii ei goi,

privind-o \n oglind`. Luce nu-i putea vedea ochii. – Dac` tot e[ti a[a de hot`råt` s` scapi de virginitate, a[ putea foarte

bine s` fiu el cel care o face. Va fi o experien]` nou` pentru mine. {i-a[a \]i propusesei s`-]i imaginezi c` faci dragoste cu mine; \n felul`sta, draga mea, vei putea s` te concentrezi \n \ntregime asupra a ceeace vreau eu s` faci.

O ridic` u[or \n picioare [i o s`rut`. Luce se apropie [i se lipi detrupul lui, sim]indu-i dorin]a; \n sfår[it, acest r`spuns \i apar]inea.

112 SHARON PHILLIPS

– Oh, Doamne, [opti el, cutremuråndu-se. Ce-o s` ne facem cutine, Luce?

– F` dragoste cu mine, Conn, te rog. El oft`, mångåind-o u[or pe spate, ar`tåndu-i cåt de mult o dorea.– Nu a[a, nu aici. – N-o s`…o s` \ncerc s` nu-]i dau b`t`i de cap, n-o s`-]i stau \n

drum, murmur` ea repede, sim]ind instinctiv c` pentru prima oar` else afla \n dezavantaj. O s` te iubesc atåt de mult, dar n-o s` a[tept de latine nimic mai mult decåt ceea ce e[ti dispus s`-mi oferi.

O ]inea stråns [i-i [opti cu s`lb`ticie:– Nu m` iube[ti, prostu]` mic`. M` dore[ti. Asta e doar pasiune;

po]i s-o nume[ti iubire, dorin]`, cum vrei. E nebunie. Nici m`car nu m`cuno[ti. O \ndep`rt` [i o ]intui cu privirea. Promite-mi c` n-o s` mai faciniciodat` ce pl`nuisei s` faci \n seara asta.

Instinctul \i spunea s` accepte orice \i cerea, dar [tia c` nu trebuies-o fac`.

– Nu, r`spunse ea scurt. Tu… m` faci s` urlu de dorin]`. Dac` nute pot avea, o s` g`sesec pe altcineva.

– Ca o pisic` \n c`lduri, spuse Conn furios, r`nindu-i umerii. – Dac` sunt a[a, tu e[ti vinovat. Conn råse, aproape sfid`tor. – Da, presupun c` a[a e. Am [tiut c` vei aduce numai probleme de

cånd te-am \ntålnit prima dat`. Dac` m-a[ fi gåndit pu]in, a[ fi p`r`sitLondra a doua zi. Bine, pisicu]o, ne vom c`s`tori. Dar o vom face a[acum vreau eu.

Luce era atåt de \ncåntat` [i emo]ionat`, \ncåt n-a comentat nimiccånd el i-a cerut s` p`streze secretul fa]` de Nita. Gåndindu-se \ntreac`t, Luce a presupus c` voia s` evite publicitatea; \n definitive,amåndoi erau figuri noi [i ar fi fost asalta]i de reporteri care ar fi stricattotul dac` logodna lor ar fi devenit public`.

ABISUL 113

Nunta la starea civil` a fost destul de mohoråt`, dar Luce a purtat orochie alb`, a avut [i un buchet de flori [i radia de fericire. {i de[i Connnu f`cuse nimic mai mult decåt s-o s`rute din acea sear` \n care \ipromisese c` se vor c`s`tori, era sigur` c` dup` nunt` va face dragostecu ea. {i odat` ce va fi al ei era convins` c` \l va face atåt de fericit \ncåtnu va mai dori s` plece.

Luce gemu, \ngrozit` de naivitatea pe care o avea la acea vårst`, laoptsprezece ani. Cåt de prostu]` fusese, cåt de nechibzuit`. Dar cåt defericit`, mai fericit` decåt fusese vreodat` pån` atunci [i de atunci\ncolo. Acele cåteva zile dintre momentul capitul`rii lui [i nunt`,fuseser` minunate. Singura ei nepl`cere fusese cauzat` de faptul c`trebuia s`-[i ascund` fericirea de Nita, care fusese atåt de bun` cu ea [icare s-ar fi putut sup`ra c` o trecuse cu vederea. A[a c` \nainte s` plece,\i l`sase un bilet \n care-i spunea totul. Nu-i spusese lui Conn ce f`cuse;[tia c` s-ar fi sup`rat, dar i se p`rea de neconceput s` nu-i spun` nimicNitei. Nunta s-a ]inut dup`-amiaz`, [i dup` aceea Conn a dus-o la mas`.Era foarte emo]ionat`, era toat` un zåmbet, emana iubire [i fericire. Ofericire pe care o tr`ia din tot sufletul pentru c` era so]ia lui Conn, [inimic n-o mai putea r`ni acum.

Apoi, la cinci minute dup` sosirea lor, a venit [i Nita. Nici acumLuce nu putea sc`pa de starea de grea]` pe care o avusese atunci.

Respirånd adånc, \ncercånd s-o fac` s` treac`, r`mase cu ochii ]int`la ceas. |n curånd, avea s` se lumineze. Stånd acolo, \l ur\ din totsufletul pe Conn, dorindu-[i s` fi murit el [i nu Nita; dorindu-[i ca el s`nu se fi n`scut , s` n-o fi dorit suficient de mult \ncåt s` fac` aceabatjocur` de c`s`torie. O f`cuse datorit` responsabilit`]ii pe care osim]ea fa]` de ea, dar ar fi fost mai pu]in crud dac` ar fi disp`rut dinvia]a ei. Ar fi plâns, dar cel pu]in n-ar fi l`sat o asemenea cicatrice, pecare subcon[tientul ei \ncercase s-o ascund`. |n mod ironic, latura luicea sensibil` f`cuse tot r`ul.

114 SHARON PHILLIPS

Conn [tia ce f`cuse \nainte ca Nita s` intre. Luce se cutremur` laamintirea acelei priviri s`lbatice pe care i-o aruncase. O avertizase c`ceva nu e deloc \n regul`, dar \nc` nu [tia ce se ascunde sub paloarearece a mamei ei vitrege [i a retragerii lui. |n timp ce se uita la amåndoi,Nita [i-a scos m`nu[ile [i le-a pus cu grij` pe mas`. Apoi a zåmbit. Eraevident un zåmbet for]at.

– De[i nu-]i st`-n fire s` ratezi o ocazie, v`d c` am ajuns la timp,spuse femeia. Pare \nc` \nfometat`. Ia loc, Luce. Vei avea nevoie desprijin.

– Conn? \ntreb` rug`tor Luce, c`reia \i \nghe]` sångele-n vine cånd\l v`zu zåmbind [i sprijinindu-se de tocul u[ii.

– F` cum \]i spune, Luce. Asta fu tot ceea ce spuse. Tot ce trebuia s` spun`. Se a[ez`

tremurånd pe scaun, con[tient` de tensiunea dintre so]ul ei [i Nita,\ns` \nc` incapabil` s` \n]eleag`. Lini[tea umplu camera. La scurt timp,Nita \ncepu direct:

– Nu [tiu cum s` spun asta pe ocolite, Luce. {tii c` eu [i Connsuntem aman]i? Lucru care se petrece de cå]iva ani.

Luce p`li. Conn nu spuse nimic, dar nu se citea nimic pe fa]a luicånd li se \ntålnir` privirile.

– Conn? Era o rug`minte abia auzit`. – Ascult-o, Luce, spuse el necru]`tor. Asta n-ar trebui s` conteze

pentru noi. Doar m` iube[ti, mi-ai spus-o de sute de ori. Cinismul din vocea lui o izbi ca un tr`snet. Crezu c` va le[ina, dar

de undeva din adânc, o for]` de ne\nvins o ajut` s` reziste. – Pentru Dumnezeu, Conn! vorbi Nita furioas`. E[ti un nemernic.

|n]eleg c` nu i-ai spus nimic despre noi.– Nu mi s-a p`rut important, spuse el cu indiferen]`. Nita se cutremur`, dar spuse:– Poate nu pentru tine, dar evident c` este important pentru Luce.

ABISUL 115

{i pentu mine, dac` pot s` adaug. Ai fi putut m`car s`-mi spui c` numai vrei s` ai de-a face cu mine, \nainte s` te c`s`tore[ti cu ea.

– A[ fi putut. Ochii verzi se oprir` pe chipul minunat al femeii mai\n vårst`, apoi pe sånii ei.

Nita se \nro[i, \n timp ce dorin]a i se citea \n ochi, iar måinile i se\ncle[tar` una de alta. Luce sim]i c` i se face r`u. De[i Conn nu\ncercase s` nege, tot sperase c` Nita min]ea, dar acea mi[care amåinilor \i ar`ta adev`rul. Femeia era bolnav` de dorin]` pentru el.Aceast` dorin]` o devora [i aceea[i dorin]` o f`cea s` continue aceast`confruntare, de[i era con[tient` de faptul c` probabil distrugea orice arfi \mp`r]it cu b`rbatul din fa]a ei.

– Te sim]i bine? o \ntreb` Nita. Ar`]i de parc` ai fi pe punctul de ale[ina.

Conn se apropie de ea [i-i lu` capul \n måini.– N-o s` le[ini, nu-i a[a, Luce? \ntreb` rece [i cu acel zåmbet crud. Durerea o scoase din starea de incon[tien]` \n care alunecase.– Nu, spuse ea pierdut`. Te rog, Conn, nu…– Las-o \n pace. Pentru numele lui Dumnezeu, Conn, e doar un

copil. De ce naiba te-ai c`s`torit cu ea? – Dintr-un spirit de cavalerism, r`spunse el cu r`ceal`, eliberånd-o

din strånsoarea måinilor. Apoi se a[ez` lång` ea pe canapea, luåndu-imåinile \ntre ale lui cu o privire de pr`d`tor. {i poate c` mi-a pl`cutideea de a avea propria mea virgin`.

|n acest moment, Luce abia dac` mai era con[tient`. O auzi ca-n vispe Nita spunånd furioas`:

– E[ti un porc nenorocit, Conn. Sper c` nu pl`nuiai s` pui måna pebani, pentru c` n-are nimic. Tat`l ei era falit cånd m-am c`s`torit cu el[i a murit falit. |]i va seca resursele.

– Resursele mele sunt suficiente. {i inten]ion`m s` tr`im foarteechilibrat o perioad`, nu-i a[a, draga mea? Nu prea o s` ie[im.

116 SHARON PHILLIPS

Ironia s`lbatic` din vocea lui o f`cu pe Luce s` tresar`. Privindu-l cuochi plini de suferin]`, spuse \ncet:

– Conn, nu. – Ce nu? \ntreb`, [i-i s`rut` pe \ncheietura måinii. Nita suspin`, \nro[indu-se. – Nu m` lua]i \n seam`! exclam`.– Credeam c` nu mai pleci, spuse el crud. {tii drumul spre ie[ire.Nita se \ndrept` cl`tinåndu-se spre u[`. – Sper c` v` ve]i bucura unul de cel`lalt, [uier` ea. {i, Conn, cånd

te plictise[ti de ea, vino la mine. |mi va face o deosebit` pl`cere s` tedau afar`.

El råse [i se ridic` pentru a-i t`ia calea. |n fa]a magnetismului s`u,Nita se pierdu [i buzele \ncepur` s`-i tremure. Luce v`zu cum siguran]ade sine a mamei ei vitrege se topea sub lumina verde a ochilor luiConn. Nita se repezi s`-l s`rute. Luce vru s` \nchid` ochii, dar nu reu[i.Era con[tient` c` se folosea de dorin]a Nitei pentru a o umili.

– S` te ia naiba! strig` Nita. S` te ia naiba, Conn! Ie[i aproape \n fug` [i trånti u[a \n urma ei. – O s` m` asigur c` nu vom mai fi deranja]i, spuse Conn, ca [i cum

vizita Nitei fusese doar o mic` nepl`cere. Cånd se \ntoarse \n camer`, Luce st`tea foarte corect, cu picioarele

lipite [i måinile pe genunchi. – De ce i-ai l`sat acel bilet?– M-am gåndit c` m`car atåt \i datoram, r`spunse \ncet. A fost o

prostie, nu? – O mare prostie. O prinse de b`rbie. Presupun c` vrei s`-]i explic

lucrurile. O duru s` descopere \n privirea lui faptul c` n-avea de gånd s`

\ndrepte lucrurile. Poate [i pentru c` nu putea. Nita spusese adev`rul[i nu avea ce s` spun` pentru a face ca totul s` fie ca \nainte. Mai bine

ABISUL 117

spus cum crezuse ea c` sunt. Conn \i atinse buzele [i pulsul \i crescu.|n ciuda deziluziei pe care i-o provocase, era capabil, \n continuare, s-o stårneasc`.

– M` ur`[ti? \ntreb` Conn. Citi sfidare \n ochii ei. – Da. – Ca [i Nita. Luce p`li [i f`cu ochii mari. Conn o \mpinse \ntre perne,

imobilizåndu-i \ncheieturile cu o mån`, \n timp ce cu cealalt` \i scoteahainele.

– Ce s-a \ntåmplat cu dragostea pe care mi-ai jurat-o cu atåtaardoare? O privi cu nesa]. Nu prea are t`ria de care vorbeai dac` s-acl`tinat la simpla apari]ie a unei amante. Desigur, dragostea adev`rat`,pe care mi-ai declarat-o ar trebui s` treac` peste asta. Gånde[te-te lar`bd`toarea Griselda!

Luce se r`suci furioas`, oprindu-se doar cånd a realizat c` mi[careatrupului ei \l stårnea. Dac` i-ar fi explicat…dac` i-ar fi spus c` n-oiube[te pe Nita, c` nu f`cuse dragoste cu ea recent.

– Conn, spuse ea deodat`. Eu nu…de ce nu mi-ai spus? De ce? – Am avut motivele mele. Cuvintele erau spuse cu indiferen]`, dar \n ochii verzi i se citea

dorin]a de a o avea. Luce [tia c` nu-l putea l`sa s-o umileasc` \n acestfel, ca [i cum n-ar fi \nsemnat nimic pentru el. Nu mai era sigur` c`-liubea sau dac` era pur [i simplu, ca [i mama ei vitreg`, atras` demagnetismul lui; nu [tia nimic \n afar` de faptul c` \n cazul \n care erasubjugat` pasiunii lui, ar fi fost umilit` crunt.

– Ce motive? \ntreb`, sperånd c`-i va distrage aten]ia. El zåmbi. – Draga mea, spuse insolent. Draga mea so]ie, ai jurat c` m` vei

iubi, m-ai ademenit \n acest mariaj cu iubirea ta violent`. Acum e

118 SHARON PHILLIPS

timpul s` mi-o dovede[ti. S`ruturile lui fierbin]i o scoaser` din min]i.Sau, Dumnezeu mi-e martor, o s` te fac s` regre]i c` te-ai n`scut.

Un fior de dorin]` o str`punse, \ncåt tremur`. Conn \i eliber`måinile [i o cuprinse \n bra]e.

– Iube[te-m`, spuse el cu o voce r`gu[it`, \nainte s`-i acopere guracu un s`rut, care o duse pe culmile extazului.

Era un adev`rat chin s`-l refuze, trupul [i inima \mpotriva min]ii, [ipentru cåteva clipe vocea min]ii se pierdu \ntre mångåierile luifierbin]i. O cuprinser` valuri de pl`cere; \i sim]ea trupul peste al ei, darnu voia s` se las` cople[it` de emo]ii. {tia c` o manipula \n a[a fel \ncåts-o fac` s` fie sclava propriilor dorin]e. |ncet, cu un efortsupraomenesc, se for]` s` r`mån` nemi[cat` \n bra]ele lui, f`r` r`spunsla atingerile lui. Era singura ei speran]`, s` nu-i r`spund`. {tia c` dac`s-ar fi \mpotrivit, ar fi supus-o f`r` s`-i pese cåt de mult ar fi r`nit-o.Vedea figura Nitei, chinuit`, ru[inat`, a[a cum o avea cånd l-a s`rutat.|ntoarse capul [i-[i \ncle[t` pumnii pentru a se \mpotrivi tacticilor luide seduc]ie. P`ru c` nu observ` retragerea ei; poate c` era mult preaabsorbit de satisfacerea propriilor nevoi, pentru a se mai gåndi [i la aleei. Apoi \i dovedi contrariul. Foarte blånd, ca [i cum pielea ei eraextrem de fragil`, \ncepu s`-i exploreze trupul. |nchise ochii [i era atåtde tandru, \ncåt Luce tremur`, [tiind c` \mpotriva tandre]ii lui n-aveanici o arm`. O supuse unui adev`rat asediu al pl`cerilor, \ns` figuraNitei \nc` \i ap`rea batjocoritor \n fa]`.

– Deci, spuse Conn \ncet, r`nindu-i inten]ionat trupul. Asta estedragostea pe care o predicai? Te-ai r`zgåndit, draga mea?

– M` doare, [opti Luce. Conn zåmbi [i, cu o mån` pe gåtul ei sub]ire, continu`:– R`spunde-mi, Luce. – De ce nu mi-ai spus?Arbor`, \nc` o dat`, zåmbetul sardonic.

ABISUL 119

– Poate c` am vrut s`-]i testez iubirea pe care o afi[ai cu atåtau[urin]`. Dac` m-ai iubi m`car pe jum`tate cåt ai spus, nu ]i-ar p`sacåte amante am avut.

Privindu-i fa]a f`r` nici o expresie, Luce \n]elese de ce nu se obosises`-i spun` despre Nita. Era atåt de convins de dragostea ei, \ncåt nu ise p`ruse necesar. O cuprinse o furie f`r` margini.

– Poate c` n-a fost vorba de dragoste, spuse ea pe un ton t`ios.Poate c` \ntr-adev`r a fost vorba doar de pasiune.

Conn ridic` din språncene.– Asta e aproape sigur. De[i pasiunea n-ar trebui s` te opreasc` s`

savurezi noaptea nun]ii, scumpa mea. Cinismul lui o f`cu aproape s` explodeze de nervi. Ignorånd

pericolul \n care se afla, exaclam`:– |mi doresc s` nu te fi cunoscut! – Nu-]i po]i dori asta mai mult decåt mine. Acum, ai de gånd s` te

\mblånze[ti, sau trebuie s`-mi caut alt` partener` pentru noaptea asta?– S` m`-mblånzesc? Nu, la naiba, n-o s` m`-mblånzesc. Cred c` ai

un tupeu incredibil dac` te gånde[ti c` totul va fi ca \nainte. Cât`insensibilitate…

Avånd \nc` måna pe gåtul ei, o strånse, f`cånd-o s` se \nece. Pentruo clip` a crezut chiar c` o s-o omoare. |ns` privirea s`lbatic` disp`ru [i-i lu` locul aceea[i c`ut`tur` plictisit` [i lipsit` de interes pe care oafi[ase [i fa]` de Nita. F`r`-ndoial` a[a se uita la toate femeile agasantedin via]a lui, se gåndi Luce, \nghi]ånd cu greu.

– P`streaz`-]i remarcele copil`re[ti pentru tine, \mpreun` cu ideile,la fel de copil`re[ti, despre dragostea nemuritoare, spuse Conn cur`ceal`, \ndreptåndu-se spre u[`.

– Unde…unde te duci? \ntreb` repede.– La Nita. Unde altundeva? – N-o s` te primeasc` \napoi…

120 SHARON PHILLIPS

Se \ntoarse [i o m`sur` din cap pån`-n picioare, cu ochi mici [i r`i. – Nu crezi? \ntreb` el politicos. E[ti \ntr-adev`r foarte naiv`, drag`.

Trupul unei femei, dar mintea unei [col`ri]e. Bine\n]eles c` m` vaprimi \napoi. S` m` anun]i cånd te maturizezi, Luce. S-ar putea s` nedistr`m \mpreun`.

Apoi a plecat. {i dup` dou`sprezece ore de a[teptare, Luce [i-a f`cutbagajele [i a luat primul taxi spre Heathrow.

S`-l ia naiba, se gåndi. Cum \ndr`znise? S` se joace de-a Dumnezeu,f`cånd-o s` retr`iasc` o durere care era atåt de puternic`, \ncåt abiaputea respira, cånd imediat ce o rev`zuse, trebuie s` fi observat c` eramult mai fericit` \n ignoran]a ei. Poate c`-[i dorise s-o fac` nefericit`;de[i se gåndise la asta, [tia c` nu e adev`rat. Nici m`car el n-ar fi c`utato asemenea r`zbunare, cu toate c` se dovedise foarte crud. Era cevaadev`r \n tonul lui cånd \i spusese c` ar`ta doar pe jum`tate vie, f`r`amintiri. F`r` voia ei, trebui s` recunoasc` faptul c` avea dreptate;poate chiar peste zece ani \i va mul]umi pentru determinarea lui de ao scoate din refugiul pe care i-l oferise subcon[tientul.

ABISUL 121

Capitolul 8

– Ar`]i altfel, spuse Teresa, oferindu-i \nc` o cea[c` de cafea. Amcrezut c` o s` fii mai fericit`, dar e[ti palid`.

Luce zåmbi [i ne[tiind s` spun` ceva mai inteligent, r`spunse:– Aveam o via]` destul de nefericit` \n urm` cu doi ani. Se pare c`

am dou` seturi de amintiri, iar cele pe care le-am pierdut sunt la fel devii ca [i cele recente. La fel [i emo]iile.

Era clar c` cele dou` prietene erau extrem de curioase s`-i afletrecutul, la fel de evident era [i faptul c` nici una dintre ele nu avea degånd s-o \ntrebe nimic. Probabil a[a le instruise Mattie Jameson.Cafeaua era delicioas`, fierbinte, tare [i aromat`. Luce lu` o gur`, apoi[opti:

– Eu [i Conn suntem c`s`tori]i. Teresa era [ocat`, dar Faith abia dac` schi]` vreun gest. – Nu e[ti surprins`? \ntreb` Luce. – Nu, nu prea. A fost incredibil de posesiv, \nc` de la \nceput. Am

presupus c` era]i cel pu]in logodi]i. – Dar cånd te-au examinat la spital erai, virgo intacta . Ce s-a

\ntåmplat? \ntreb` Teresa repede, mu[cåndu-[i buzele. La naiba, nuprea am fost subtil`. Nu m` lua \n seam`.

– Stai lini[tit`, e-n regul`. Imediat dup` nunt`, am avut o …one\n]elegere, iar eu am fugit. |n Australia.

– De ce \n Australia? \ntreb` Faith \ncet, foarte calm. – P`rin]ii mei erau amåndoi australieni. M-am n`scut acolo. {tiam

c` n-o s` am nevoie de pa[aport, \ntre Australia [i Noua Zeeland`, a[ac` \n momentul \n care am ajuns la Melbourne mi-am luat un bilet deavion, folosindu-m` de un nume fals. Am pus toate documentele \ntr-o cutie de valori [i am sosit aici. M-am deghizat pu]in, mi-am pus oe[arf` pe cap [i ni[te ochelari de soare.

– De asta nu ]i-au dat de urm`, bine\n]eles. Ei bine, [i acum? Te\ntorci \n Anglia cu el?

– Nu cred, spuse Luce, evitånd privirea dezam`git` a Teresei. N-arfi trebuit s` ne c`s`storim niciodat`. Eu aveam o pasiune pentru el, darasta trece.

– {i el?Era u[or s`-i r`spund` [i o f`cu, \ncercånd s` zåmbeasc`. – El nu m-a iubit niciodat`. Nici nu s-a pref`cut. S-a c`s`torit cu

mine pentru c` l-am amenin]at c` voi face ceva foarte prostesc. – Am auzit multe la via]a mea, dar `sta e de departe cel mai ridicol

lucru, spuse Teresa. Pur [i simplu nu mi-l pot imagina pe ConnRamsay, insolent [i arogant, [antajat. Mai degrab` te-ar privi \n ochi [ite-ar provoca s` faci ce e mai r`u.

Luce zåmbi amar. – Oh, are sl`biciunile lui, iar femeile frumoase se num`r` printre

ele. {i pentru un motiv oarecare, trebuie s` apelez la ce a mai r`masdin instictul lui protector .

– N-a[ fi crezut c` are a[a ceva, spuse Teresa iritat`, \ncle[tåndu-[imåinile pe cana de cafea de parc` ar fi fost gåtul lui Conn.

– Ai fi surprins`. |n orice caz, face parte din trecut. |i suntrecunosc`toare c`… s-a deranjat s` m` ajute s`-mi recap`t memoria.

ABISUL 123

– Cum probabil el fusese cel care ]i-a provocat pierderea memoriei,m`car atåt ar fi putut face. Teresa n-avea de gånd s` se potoleasc`. |ltransformase pe Conn \n personajul negativ, iar acum o proteja cuardoare pe Luce.

Pe Luce o \nc`lzea apropierea Teresei, dar trebuia s` afle opinia luiFaith. Conn o ajutase; acum se putea \ntoarce \n Anglia [i putea uita deea. Fu surprins` s` descopere c` acest gånd o f`cea s` simt` dorul decas`. Privea pe fereastr`. Afar` \nfloriser` florile din gr`din`. Era opriveli[te care o \ncånta [i o mul]umea. Totu[i, sim]ea nevoia de a se\ntoarce acolo unde \ntotdeauna considerase a fi casa ei. Bine\n]eles,nu putea. Cel pu]in cåt` vreme mai exista posibilitatea de a-l vedea peConn sau de a citi despre el. Cafeaua nu mai avea nici un gust acumcånd se gåndea cåt timp va trece pån` va uita de iubirea pentrub`rbatul nepotrivit. Doi ani dintr-o via]` nou` nu schimbaser` \n niciun fel sentimentele pe care i le purta, decåt cel mult ca intensitate.Ciudat, de[i nu [i-l amintise, sentimentele-i deveniser` mai profunde.Dac` ar retr`i, trecutul n-ar mai face la fel. Fusese naiv` [i egoist`, darprin neru[inarea specific` vårstei, \[i alesese b`rbatul [i nu l`sase s`-istea nimic \n cale. Asta observase \n seara nun]ii lor, \n urma tr`d`rii luiConn; asta, amestecat` cu o urm` de måndrie. Dac` i-ar fi explicat, arfi cedat. Dar Conn, arogant ca \ntotdeauna, nu crezuse c` e necesar` oexplica]ie. Era foarte clar c` nu mai sim]ea nimic pentru Nita. Dinpunctul lui de vedere, asta era o explica]ie suficient`. {i el fusese tr`dat.Luce insistase pe lång` el, iar el se c`s`torise cu ea pentru c` se gåndeac` dragostea ce i-o purta \l f`cea s` fie r`spunz`tor de asta. Dar laprimul test, acea iubire s-a cl`tinat din temelii. Asta o durea acum.Poate c` maturitatea sau ultimii doi ani care mai aduseser` cevaexperien]` o f`ceau acum s` \n]eleag` c`-l dezam`gise. {i n-o lini[teadeloc gåndul c` ea fusese prima tr`dat`. C`ci atunci cånd Nita aruncasebomba, ea \l condamnse instantaneu, f`r` s` se gåndeasc` la faptul c`

124 SHARON PHILLIPS

ar putea fi o explica]ie. Abia mai tårziu, cånd \ncerca s`-[i aline orgoliulr`nit pentru a se putea bucura de pl`cerea de a face dragoste cu el, \iceruse o explica]ie. Iar el o refuzase la fel de dur cum \l refuzase [i eape el. |l f`cuse doar s` devin` mai cinic.

– Te sim]i bine? O privi pe Teresa [i-[i alung` gåndurile negre cu un zåmbet. – Da, sunt bine. – Ce ai de gånd s` faci? Luce ridic` \ncet din umeri. – Nimic. Am o alt` via]`. Dac` va vrea o anulare a c`s`toriei sau un

divor], nu [tiu…care e metoda mai rapid`. Nu-mi pas`, poate s` fac`ce vrea.

– Nu e nici o [ans`…\ncerc` incurabila romantic`, Teresa. – Nici una, spuse ea cu hot`råre, \ncåt cele dou` prietene se privir`,

dar nu mai men]ionar` numele lui Conn tot restul s`pt`månii. A fost o s`pt`mån` lung`, neobi[nuit de rece \n primele zile, apoi

trecånd la extrema cealalt`, ultimele zile fur` umede [i extrem dec`lduroase. Luni, Luce le-a trimis cåte o scrisoare Soniei [i familieiStewart, mul]umindu-le pentru ospitalitate, apoi a \ncercat s` [i-l scoat`pe Conn din minte. De-a lungul zilei aproape c` reu[ea, dar noapteaamintirile o chinuiau. Såmb`t` diminea] `, ar`ta epuizat` [i palid`,lucru pe care prietenele ei nu-l men]ionar`.

Dup` cafeaua de diminea]`, Teresa o \ntreb` ca din \ntåmplare: – Ce ai de gånd s` faci azi, Luce?– O s`-mi fac ordine \n camer` [i pe urm` cred c` o s` m` duc la

Clubul de Tenis. Dac` nu fac pu]in` mi[care, cred c-o s` \nnebunesc. – Mai bine ai alege joggingul, o sf`tui Faith. Conn joac` tenis?Speriat`, Luce r`spunse:– Nu [tiu, de ce?– Pentru c` tocmai a parcat ma[ina \n fa]`. E fioros, ad`ug` Faith.

ABISUL 125

– Nu trebuie s` te duci cu el, susur` Teresa, ca \ntr-un film prost cuspioni.

Luce se \nro[i. Se sim]ea vie pentru prima dat` de cåteva zile\ncoace.

– N-o s` m` m`nånce.Ca de obicei, nu-[i exterioriza sentimentele [i trata totul cu acel aer

de cinism lene[; doar ochii \l tr`dau. Luce sim]i vechea stare deneputin]` pe care o avea \n preajma lui, iar acum f`cea apel lamaturitatea ei pentru a o putea dep`[i. Ar fi putut fi o \ntålnire ciudat`,dar calmul lui Faith [i al lui Conn o f`cur` chiar [i pe Teresa s` se mai\nblånzeasc` [i pe Luce s` ajung` aproape la comportamentul eiobi[nuit. Conn a acceptat o cafea [i a schimbat cåteva replici politicoase\nainte s` spun` brusc:

– Luce, Sonia te invit` s` petreci ziua cu ea. Eu [i Ryan vom mergela pescuit.

Luce privea \n cea[ca de cafea, con[tient` c` to]i o urm`reau.Momentul s-a prelungit pån` cånd el ad`ug`:

– Du-te [i ia-]i geanta, prostu]o. {i asta a fost tot. De[i \nc` o mai tulbura prezen]a lui, [tia c` ar fi

preferat s` fie cu el. – Ar`]i cam epuizat`. Nu te-ai odihnit cum trebuie? \ntreb` Conn la

scurt timp dup` ce plecaser`.– Mattie mi-a dat ni[te sedative, dar nu-mi place s` le folosesc. Apoi

se \ntoarse spre el [i continu`. {i n-am prea dormit bine \n ultimavreme. Tu?

Conn zåmbi. – Nu prea. |nc` m` ur`[ti? – Oh, da. P`rea mai sigur s` mint` decåt s`-[i dezv`luie adev`ratele

sentimente. Se l`s` t`cerea, apoi Conn ad`ug`:

126 SHARON PHILLIPS

– S`-n]eleg c` ]i-ai adus aminte de tot? Teresa se uita la mine ca lacel mai dezgust`tor microb [i chiar [i Faith \[i cânt`rea bine cuvintele.

– Le-am spus c` eram c`s`tori]i [i lucrurile n-au mers cum trebuia,murmur` Luce, urånd nota ironic` din tonul lui. Asta-i tot.

– Vrei s` spui c` ai pierdut ocazia s` dai vina pe cineva? Mi-e greus` cred.

– Oh, nu fi atåt de \nc`p`]ånat! Nu \nvinov`]esc pe nimeni [i nu-ivina mea dac` ele \[i exercit` instinctele protectoare asupra mea.

– E din cauza purit`]ii, a aerului diafan, aproape ca a unei fiin]e depoveste, ginga[`, care provoac` asta. Cånd te-am cunoscut prima oar`,m-am gåndit c` probabil e[ti vreo femeie frigid` [i rece. Am fostsurprins s` descop`r ce talente de curtezan` se ascund sub masca asta.

– Fermec`tor, r`spunse Luce acru. Credeam c` cineva cuexperien]a ta ar fi recunoscut semnele.

– Dar atunci era prea tårziu. Tonul pe care spusese asta fusese atåt de sumbru, \ncåt Luce se

cutremur` [i clipi repede de cåteva ori pentru a-[i opri lacrimiledatorate cruzimii lui.

Poate de asta n-a observat cånd a \ntors. Cinci minute mai tårziu,realiz` unde era. Palid`, exclam`:

– M-ai min]it! Ãsta e drumul spre plaj`. Sonia nu m-a invitat nic`ieri. – De fapt, te-a invitat, dar am refuzat \n numele t`u. Trebuie s`

petrecem pu]in timp \mpreun`, singuri. |n acel moment o cuprinse panica, [i-ncepu s`-l loveasc` pån` cånd

fu nevoit s` opreasc` ma[ina. – Nu fi proast`! spuse el nervos, tonul vocii prevenind-o c` mersese

prea departe. Nu vreau s`-]i fac r`u. Lini[te[te-te. Trebuie s` vorbim, s`ne gåndim la viitor, [i cel mai bun loc este pe plaj`, unde n-o s` ne\ntrerup` nimeni.

A[tept` pån` cånd Luce se lini[ti, apoi spuse u[or:

ABISUL 127

– Crede-m`, Luce, nu vreau s`-]i provoc mai mult` durere, sigur\n]elegi c` nu putem l`sa lucrurile a[a.

Luce \ncuviin]`, [tergåndu-[i ochii.– |mi pare r`u, spuse ea, tremurånd. Asta a spus [i Jolie, nu-i a[a?

|mi pare r`u. Cred c` am [tiut atunci…din cauza asta am le[inat. Felul\n care ar`ta, \n care vorbea…ar`ta exact ca Nita…

Avea måinile \ncle[tate una de cealalt`, \n timp ce el o ]inea stråns\n bra]e.

– Presupun c` e[ti \ngrozit` de faptul c` s-ar putea \ntåmpla dinnou. Mattie spune c` nu e posibil.

– Ai vorbit cu ea? Era pl`cut s` se afle \n bra]ele lui \n felul acesta, atåt de confortabil,

dar se \ntoarse s`-l priveasc`, surprinzånd o expresie ciudat` a buzelor. – Da. E de p`rere c` [ocul provocat de moartea tat`lui t`u [i prima

mare pasiune puternic`, combinate cu o deziluzie de propor]ii, cu unzbor cu avionul [i lovitura la cap, sunt o serie de circumstan]e cu omic` probabilitate de a se repeta.

Tonul vocii lui o lini[ti, aducåndu-i chiar un surås pe buze, iar Connporni ma[ina [i se \ndreptar` spre micul golf care dormita sub soare.Cånd cobor\ din ma[in`, Luce primi cu bucurie mangåierile c`ldu]e alebrizei [i sunetul valurilor care se sp`rgeau de ]`rm.

– Vrei s` \no]i?– Nu, nu \nc`. – Atunci, vino s` st`m pe teras`. Panica sim]it` cu cåteva clipe \n urm` era doar o amintire. Conn

p`rea distant, de parc` n-ar fi avut nici un interes \n ceea ce o prive[te.U[or nervoas`, accept` o bere rece, se \ntinse pe un [ezlong [i-l\ntreb`:

– Conn, de unde ai [tiut c` sunt aici?– Mi-a spus Sonia.

128 SHARON PHILLIPS

{tia c` m` c`s`torisem [i c` nu mersese bine, dar nimic mai mult,a[a c` n-avea idee cine e[ti. Totu[i, i-ai p`rut interesant`, a[a c` mi-apomenit de tine \ntr-una din scrisorile ei, în care a men]ionat [i faptulc`-]i pierdusei memoria. Zåmbi cu greutate, privind-o. Bine\n]eles c` n-am crezut-o. M-am gåndit c` \]i alesesei o modalitate de a relualeg`turile. Eram preg`tit pentru o vacan]`, a[a c` m-am gåndit c` va fiamuzant s` vin aici, s`-]i fac jocul [i apoi s` plec, pur [i simplu.

– {i ce te-a f`cut s` te r`zgånde[ti?– Cånd am realizat c` \ntr-adev`r e[ti amnezic`. Ca s` fiu mai precis,

prima zi cånd ne-am \ntålnit. Pe plaj`. M-ai privit pierdut`, pu]innedumerit`, ca un copil amenin]at de amintirea unui co[mar. Privimarea cåteva clipe, apoi se \ntoarse [i continu`. Am realizat c` nu potur\ un copil f`r` trecut.

– {i totu[i, nu erai foarte amabil cu mine. – Nu. Trebuia s` m` conving c` e[ti cu adev`rat amnezic`. Mai \ntåi,

te-am testat pu]in.– Zborul, spuse ea \ncet. Conn \ncuviin]`. – Da. {tiam teama ta de zbor. De asta mi-a luat atåt de mult s`

descop`r c` ai p`r`sit Anglia. Pur [i simplu nu m-am gåndit c` ai puteazbura. Cånd am realizat asta…ei bine, urma era deja rece. Dar reac]iata la zbor m-a convins. Nu te sim]eai \n largul t`u, dar cu siguran]` nuse putea vorbi de o fric` de zbor; de[i le[inul t`u m-a pus pu]in pegånduri, am realizat c` erai mai surprins` decåt eram eu. Atunci am [tiutc` probabil \]i pierdusei memoria complet. A[a c` am vizitat-o pe MattieJameson [i am \ntrebat-o dac` experimentul meu ]i-ar putea d`una.

– Serios?Surprinderea ei \l f`cu s` se \ncrunte:– Am \n]eles c` nu e[ti foarte måndr` de mine, dar n-aveam de gånd

s` te aduc \n pragul nebuniei; \mi spusesei despre abisul \n care sim]eai

ABISUL 129

c` aluneci. Ea m-a asigurat c` nebunia este ultimul lucru care te-arputea \ngrijora. A fost de acord s` te ajut s`-]i recape]i memoria [i mi-adat o idée cum a[ putea face asta.

– S` faci dragoste cu mine. Privirea i se adånci. – A spus c` o reconstituire a evenimentelor ce au dus la declan[area

traumei ajut` de obicei la eliberarea amintirilor. |n cazul `sta, s` facdragoste cu tine, n-a func]ionat, a[a c` am \ncercat cu revista. Mattie eraconvins` c` indiciul se afla acolo.

|nainte s` termine de vorbit, Luce \ntoarse capul pentru a nu i seciti dezolarea \n ochi.

– {i asta a func]ionat. De ce nu m-ai l`sat pur [i simplu \n pace,Conn? Ar fi fost mai generos.

– M-ai mai \ntrebat asta. Nu sunt generos, spuse pe un ton t`ios,care se \nblånzi pe m`sur` ce ad`uga. Pentru c` nu erai o persoan`\ntreag`. Experien]a, oricåt de dureroas` [i oricåt de greu de c`p`tat,este un dar deosebit. Ai dreptul s`-]i cuno[ti trecutul, pentru c` tereprezint`. Am avut parte de vremuri bune, Luce. Amintirile-]i sunt unfel de r`splat` pentru acele vremuri.

– Sunt mai mult ca o pedeaps` pentru cele rele, murmur` Luce. Conn o \ntoarse cu for]a spre el. – Asta e a doua oar` cånd te \ndr`goste[ti de mine, Luce. {tii bine

c` e adev`rat, spuse el, oprindu-i comentariul pe care era gata s`-l fac`.Ar fi trebuit s`-]i \nve]i lec]ia. Prima oar` mi-ai acordat virtu]i pe care nule am, ]i-ai mascat r`spunsul trupului \n spatele a diverse emo]ii false [iai numit asta dragoste. {i pentru c` aveai impresia c` fiind \ndr`gostit`]i se scuz` orice, te-ai purtat ca un animal \n c`lduri. De data asta te-aidescurcat ceva mai bine; m-ai refuzat, pentru c` [tiai c` ceva nu e-nregul`. Zåmbi trist. Data viitoare, poate o s` afli ce-]i dore[ti. Dar nu vafi lång` mine. O s` demarez divor]ul imediat ce ajung acas`.

130 SHARON PHILLIPS

– Divor]? Luce r`mase cu privirea fixat` pe unul din nasturii c`m`[iilui, pentru a nu observa cåt o afectaser` cuvintele lui. Anulareac`s`toriei n-ar fi o cale mai rapid`?

– Da. O ridic` de b`rbie, pentru a-i privi fa]a. Da. {tii ce vreau, spuseel \ncet. M-ai f`cut s` trec prin multe [i s` pierd mult` vreme, Luce.Singurul mod de a m` r`spl`ti ar fi s`-mi dai ceea ce \mi promisesei cuatåta ardoare \n urm` cu doi ani. La vremea aia, credeam c` merit` s`renun] la libertatea mea pentru asta. Hai s` vedem dac` a fost a[a, vrei?

O mai r`nise [i alt` dat`, aproape c`-i omoråse dragostea ce i-opurta, dar niciodat` nu sim]ise o asemenea durere. Era ca un pumnal\nfipt \n inim`; cruzimea calculat` a lui Conn \i ataca \ns`[ipersonalitatea.

– Nu! explod` ea. – De ce? {tiu c` m` dore[ti. {i Dumnezeu [tie cåt de mult te doresc

eu. |ntotdeauna a fost a[a. O aventur` \n acest moment ne-ar puteaelibera pe amåndoi.

– Dac`…dac` m` vei avea…Luce \[i c`uta cuvintele potrivitepentru a se face \n]eleas`.

– Ce? – Nu cred c` m` voi mai putea reg`si. Miraculos, dar Conn se \mblånzi [i o s`rut` fierbinte. – |ntotdeauna ai dramatizat lucrurile, murmur` el, \n timp ce måna

i se odihnea pe [oldurile ei. Poate asta m` atrage la tine. – Vorbesc serios, continu` Luce, \ncercånd s` nu se lase cople[it`

de dorin]`. – Prostii, drag`. Spui asta doar pentru c` e[ti virgin`. Relaxeaz`-te,

n-o s`-]i fac nici un r`u. Dumnezeu [tie c` am destul` experien]`pentru a te face s` te sim]i bine.

O trase lång` el pe [ezlong [i folosindu-se de måinile-iexperimentate [i de buzele insistente o aduse pe culmile extazului;

ABISUL 131

cånd Conn mut` salteaua de pe [ezlong pe jos, a[ezånd-o apoi pe ea,Luce nu opuse nici o rezisten]`.

– Doamne, cåt e[ti de frumoas`! S-a dezbr`cat la råndul lui [i i s-a al`turat. I-a mångåiat tot trupul cu

s`ruturi fierbin]i, preg`tind-o pentru o explorare mult mai intim`, care\n acest moment era inevitabil`. A[a f`cuse [i \n noaptea nun]ii lor,folosindu-se de toat` experien]a lui, pentru a-i \nnebuni sim]urile.

– Ai de gånd s` m` la[i acum? [opti Luce.Probabil c`-[i aminti [i el, pentru c` zåmbi. – Nu, data trecut` aproape c` am murit de frustrare, nu mai fac

aceea[i gre[eal`. }ine-m` \n bra]e, Luce. Pref`-te c` m` iube[ti. S` se prefac`! I se t`ie r`suflarea [i nu mai putu gåndi coerent. Apoi,

ceea ce \ncepuse ca o explorare senzual` se \ncheie \ntr-un amestec dedurere, extaz [i oboseal`. Cånd Conn s-a ridicat, a sim]it ca [i cumjum`tate din ea se rupsese. Deasupra lor, pesc`ru[ii \nc` se mai auzeaustrigånd. Ceea ce tocmai se \ntåmplase o l`sase mai fl`månd` decåtfusese. Lumina soarelui pålpåia printre frunzele de pohutukawa.

Luce \l privi pe b`rbatul de lång` ea, iubindu-l cu o dragoste carenu se stinsese niciodat` [i [tiu \n acel moment c` nu-[i dorea altceva.Doar dac`… \[i atinse stomacul cu måna. Poate chiar acum, miracolulconcep]iei avusese loc [i ar fi avut o mångåiere \n anii \ntuneca]i ceurmau.

– Nu ne-am gåndit la asta, nu-i a[a?Strånse pumnii. Atent ca \ntotdeauna, Conn \i surprinsese gestul

[i-l \n]elesese. – E pu]in probabil, r`spunse tulburat`. – Oricum, ar trebui s` ne hot`råm cui apar]ine responsabilitatea. O str`b`tu un fior de speran]`. – Nu \n]eleg ce vrei s` spui. – Cåt dureaz` pån` s`-]i dai seama dac` e[ti sau nu \ns`rcinat`?

132 SHARON PHILLIPS

Calcul`, \ncruntåndu-se. – Presupun c` \n jur de o lun`, ca s` fiu sigur`. De ce? – Copilul meu nu va cre[te departe de mine, de aceea. Luce sim]i c` se \nfierbånt` sub privirea lui posesiv`. Evident, Conn

nu se ru[ina s` umble dezbr`cat, dar ea realiz` c` se \nro[e[te.– A[a c` am o lun` s` m` satur de tine. Crezi c` va fi suficient?Ar fi putut plånge la amintirea viselor pe care [i le f`cuse, dar se

ab]inu. Ultimul lucru pe care [i l-ar fi dorit ar fi fost s`-i poat` citi \ninim` a[a cum \i citea [i gåndurile [i gesturile.

– A[a c`, \n cazul \n care reu[e[ti s` te \mbraci, mergem \nWhangarei s`-]i iei ni[te haine [i s`-i spui [efului aluia al t`u c` ai vreas`-]i iei vacan]`.

Luce st`tea \n picioare, uluit` [i \ngrozit`.– Nu pot! Nu pot a[a, pur [i simplu. Graeme a fost foarte bun cu

mine…nu pot s`-l las balt`! – Pe mine ai putut, \i reaminti, zåmbind la paloarea ei vizibil`. Dar

cu mine, ce-i drept, erai doar c`s`torit`, nu-mi erai angajat`. Odat` a[fi spus c` n-ai principii, dar acum \n]eleg c` sunt doar diferite de alecelorlal]i.

– Ca [i tine, spuse ea amar, \ntorcåndu-se s`-[i ia hainele. Hot`råreape care o luase o calm`. Nu m` mut cu tine, Conn. Sincer` s` fiu, nucred c` mai fac fa]` altor pedepse.

– Asta a fost? {i totu[i nu mi s-a p`rut c` ]i-a displ`cut, draga mea.De fapt, dac` ar trebui s`-]i descriu reac]iile, a[ folosi atribute caspontan`, dezinhibat`, chiar doritoare.

Luce se cutremur` la tonul lui ironic folosit. Apoi, recunoscu:– {i probabil ai avea dreptate. N-am spus niciodat` c` nu te doresc.

Dar nu la asta m` refeream.– Dar, la ce?– La ironiile tale permanente.

ABISUL 133

Deodat`, måna cu care o mångåia pe gåt se strånse dureros, darLuce r`mase nemi[cat`, \ns` umerii pleca]i demonstrau \nfrångerea.|ncet, strånsoarea se sl`bi [i degetele lui Conn alunecarea u[or pe liniafin` a gåtului [i a umerilor ei. Luce tremur` din nou, dar de aceast` dat`se datora tandre]ei pe care o ar`ta. Cruzimea lui n-o r`nea atåt de multpe cåt o f`cea aceast` tandre]e pe care [tia cånd [i cum s-o foloseasc`.

– }i-e fric` de mine, Luce, nu-i a[a? – Nu atåt de de tine cåt…se opri, mu[cåndu-[i buzele. Conn zåmbi, \ns` f`r` acea cruzime \n priviri. |n loc de asta, o privea

cu un fel de simpatie. – Cåt de tine \ns`]i, spuse calm. {tiu, crede-m`. M-ai speriat de

moarte, acum doi ani. Nu-mi doream responsabilitatea fericirii tale, darnu mai era nimeni, nu-i a[a? Nitei \i p`sa prea pu]in, n-aveai nici m`caro prieten` apropiat`, care s` te ajute. Te [i vedeam luånd o cale sigur`spre iad, sedus` de nevoia ta de dragoste.

– A[a c` te-ai c`s`torit cu mine, spuse cu respira]ia t`iat`. – A[a c` m-am c`s`torit cu tine. O trase mai aproape de el. Briza u[oar` reu[i s` ajung` pån` la ei,

r`corindu-i. }ipetele pesc`ru[ilor disp`ruser` de mult. Cântecul unuigreiere se auzi \n dep`rtare, vestind mijlocul verii. Conn o ]inea tandru\n bra]e. Luce privea trupurile lor al`turate, al lui m`sliniu, lång` el eialb, [i o cuprinse dorin]a. Conn \[i folosise trupul pentru a o aduce peculmile extazului; \ntotdeauna [tiuse, instinctiv, c` vor fi foarte buni\mpreun`; fusese unul dintre motivele pentru care se \ndr`gostise deel. Dar nu singurul. |n lungile nop]i \n care tånjise dup` el, fusesevorba, \ntr-adev`r, de pasiune, aceea[i pe care o tr`ise [i Nita, dar eradoar o parte din ceea ce sim]ea. Reprezenta pentru ea mai mult decåtun simplu amant. De[i fusese furios pe ea, se purtase cu o asemeneatandre]e [i aten]ie, \ncåt o uimise. Luce realizase c`-l iubea cu adev`rat;\l cuno[tea la fel de bine pe cåt o cuno[tea el. Min]ile lor, la fel ca

134 SHARON PHILLIPS

trupurile, erau \n armonie. Acum blestema destinul pentru c`-i f`cuses` se \ntålneasc` doi ani prea devreme, c`ci el n-ar fi crezut-o c`-l iubeacu adev`rat. Timp de doi ani nu se gåndise la el, nu-i recunoscusenumele, dar fusese mereu al`turi de ea. |nv`]ase cumva s`-l iubeasc`,s`-l accepte cu toate defectele pe care le avea. Trecuse acea nebunie dela \nceput, care fusese \nlocuit` de sentimente mai profunde, dar multmai aproape de adev`r. La \nceput fusese o dragoste egoist`, cum sunttoate, probabil. Acum, simplul gånd c` era posibl s` nu ocupe nici unloc \n via]a ei o f`cea s` se cutremure.

– Lacrimi? [opti el. Nu plånge, Luce. Lacrimile n-au rezolvatniciodat` nimic. {i nu le merit.

– Nu mai plång pentru tine. Plång pentru mine. Conn nu råse de autocomp`timirea ei. – Pentru feti]a aia prostu]`? De ce s` plångi pentru ea? Iubea via]a;

era prea tån`r` pentru a \n]elege pericolul \n care se afla, prea inocent`pentru a fi atins` de a[a ceva. N-ar fi durat, bine\n]eles. Chiar dac` n-arfi ap`rut Nita, tot n-ar fi durat. Dar m` gåndeam c` pån` la momentul\n care ne-am fi plictisit unul de cel`lalt, ai fi c`p`tat ceva maturitate.Nu suportam gåndul c` acea generozitate s` fie tras` \n noroi. Ai ficå[tigat ceva rafinament al`turi de mine, ai fi c`p`tat ceva precau]ie.

– Cam cåt ne-ai fi dat? murmur` Luce. – Doi sau trei ani. N-aveam nici o inten]ie de a te p`r`si \nainte de

a te \nv`]a ce este discriminarea. – …le faci pe Nita [i pe prietenele ei s` par` ni[te rechini sau lupi. – Draga mea inocent`, asta [i erau. O imagine a iadului, bog`ta[e [i

decadente. Chiar [i Nita avea o reputa]ie care provoac` [i ast`zi[u[oteli.

– N-a p`rut s` te deranjeze, spuse Luce cu r`ceal`. – Era la \ndemån`, era frumoas` [i la fel de dec`zut` ca [i prietenele

ei. N-am spus c` era mai bun`, Luce. Dar odat` ce se aflase c` nu-i p`sa

ABISUL 135

nici cåt negru sub unghie de ce ]i se \ntåmpla, ai fi fost norocoas` dac`]i-ai fi p`strat inocen]a mai mult de dou` s`pt`måni.

– Poate c` a[ fi avut [i eu ceva de spus \n asta! O trase din nou spre el råzånd, apoi o s`rut`. – Scumpa mea, o parte din amicii ei te-ar fi violat f`r` nici o

remu[care, dar exist` metode mult mai u[oare de a supune. B`utur`sau droguri pentru prima ocazie, apoi [antajul pentru a fi disponibil`oricui te-ar fi vrut.

De[i vorbea ironic, cuvintele lui o \ngrozir`. – N…nu te cred!Degetele i se relaxar`.– Nu? Ai dreptul la propria opinie, dar unul dintre motivele pentru

care m-am c`s`torit cu tine a fost pentru c`-]i prevedeam aceast`degradare.

Tonul lui te f`cea s` crezi c` spune adev`rul.– |n]eleg, [i pentru prima dat` chiar a[a [i era. Presupun c` ar

trebui s`-]i fiu recunosc`toare. – Pot s` tr`iesc [i f`r` asta, dar dac` te sim]i vreodat` prea vinovat`,

[tii cum m` po]i r`spl`ti. Privi \n adåncurile ochilor ei. Au stat [i altemotive la baza c`s`toriei noastre. E[ti foarte frumoas`. {i te ridici la\n`l]imea a[tept`rilor, cum pu]ine femei reu[esc.

– Dar Nita? rostise cu durere afirma]ia ironic` [i se \ndep`rt` de el. Ceva uråt ap`ru \n privirea lui Conn, dar o trase deasupra lui [i

r`spunse:– Oh, ea era expert`, crede-m`. Mai ai ceva pån` s-o ajungi. Luce se \mpinse cu toat` for]a \n umerii lui, urånd pasiunea ce i se

aprinsese \n ochi. O privea cu ochii \ntredeschi[i, suråzånd crud [i ofor]` s`-i stea al`turi. {tia c` de data asta nu va mai avea parte detandre]e; \l \nfuriase [i o va face s` pl`teasc`.

– Conn…[opti. Te rog…

136 SHARON PHILLIPS

– Te miloge[ti, Luce? |mi place s` te aud rugåndu-te; \mi satisfaceorgoliul.

– Chiar te-ai dus la Nita \n noaptea nun]ii noastre? Trebuia s` afle. – Conteaz`? |ncuviin]`, \ncercånd s`-i citeasc` expresia fe]ei. – Nu conteaz`, spuse el \ncet. Ceea ce conteaz` e c` ai presupus c`

m-am dus. Dac` mai aveam nevoie de o confirmare a faptului c` nusim]eai nimic mai mult decåt dorin]` pentru mine, asta ar fi fost.Doamne, am fost furios, ad`ug` \ncet. St`team noaptea treaz, pl`nuinddiferite r`zbun`ri. Ar fi trebuit s` [tiu c` [i tu treceai prin iad.

– Dar te-ai \ntors la ea.Ridic` din umeri. – Era acolo, iar tu te f`cusei foarte bine \n]eleas` c` nu mai e[ti

interesat`. Nu m-a atras niciodat` violul [i aveam nevoie de o femeie \nnoaptea aia.

Luce p`li. Abia respirånd, plin` de dezgust, exclam`:– Te-ai folosit de ea! {tiai ce sim]ea pentru tine! Chiar [i eu am

v`zut cåt era de \nnebunit` dup` tine, altfel nu s-ar fi umilit \n felulacela. E[ti un demon!

– Exact ce a spus [i ea, spuse Conn plictisit. Era o dam` decompanie, Luce, [i ceea ce voia de la mine era satisfacere fizic`, exactce a primit.

Luce avea fiecare mu[chi \ncordat, dar pån` s` apuce s` riposteze,Conn \i \nec` furia \ntr-un s`rut pasional. La \nceput s-a luptat cu el,dar \n final ced`, l`såndu-se ghidat` de voin]a lui.

ABISUL 137

Capitolul 9

Mult mai tårziu, cånd soarele aproape apusese, Conn o trezi cu uns`rut u[or pe um`r. F`r` s` deschid` ochii, Luce \i murmur` numele.

– Acela[i, r`spunse el amuzat. Hai, treze[te-te. Dac` nu te ducacas`, or s` apar` surorile de caritate s` m` \ntrebe ce-am f`cut cumielu[eaua lor.

– M`-ndoiesc, spuse ea sec, descoperind c` se afla \nc` \n bra]elelui. De[i n-avea chef, [tia c` trebuie s` se ridice.

– Nu crezi? Atunci, hai s` \not`m pu]in. |ncet, deschise ochii, \ntålnindu-i privirea amuzat`. – Acum? – De ce nu? Pari a avea nevoie de ceva care s` te trezeasc`. Dac` te

duc a[a, cåinii t`i de paz` vor [ti imediat cum am petrecut dup`-amiaza.

– {i n-ai vrea asta? \ntreb` curioas`.Conn zåmbi.– Iubita mea, amåndou` m-au privit de la \nceput ca pe un

cuceritor, un Don Juan. Pe mine nu m` inetreseaz`, dar tu ai fistånjenit`.

– {tii prea multe despre mine, se plånse, ascunzåndu-[i un c`scat.

– De asta nu trebuie s` m` mai min]i.De[i erau spuse cu calm, cuvintele ascundeau o urm` de

amenin]are. – Nu te… nu te-am…Conn o f`cu s`-l priveasc`. – Ba da, Luce. Mi-ai spus c` m` iube[ti. Refuz s` confund dorin]a

pur` cu un sentiment ca iubirea. M` dore[ti, m` vrei, tånje[ti dup` felul\n care te fac s` te sim]i. Las` dragostea pentru prost`nacii romantici.A[a, cånd totul se va sfår[i, nu vei fi atåt de r`nit` \ncåt s` te ascunzi cas` scapi.

Sim]i cuvintele ca pe ni[te bice. Cu buzele lipsite de culoare, spusecu greu:

– {i tu…tu cum te vei sim]i? Sau ai ajuns la un asemenea grad decinism, \ncåt nimic nu te mai poate atinge?

– Oh, pot fi atins, ad`ug` el, suråzånd [i privindu-i corpul. Pot,crede-m`. Dar nu apelånd la sentimentele mele de dragoste. C`s`torianoastr` a fost un gest nes`buit, atåt de ie[it din comun pentrucomportamentul meu, \ncåt ar fi trebuit s` [tiu c` este sortit` e[ecului.O s` ne obosim unul pe cel`lalt, apoi voi pleca. E[ti suficient de matur`acum s` ai singur` grij` de tine.

Ironia str`luci \n ochii verzi ai lui Conn, v`zåndu-i revoltarea. Se\ndep`rt` repede de el [i spuse cu r`ceal`:

– E[ti cel mai arogant b`rbat pe care l-am \ntålnit vreodat`, [i dac`tu crezi c` o s`-mi petrec urm`toarele dou` s`pt`måni f`cånd pe unadintre amantele tale, te \n[eli. Vreau s` merg acas`.

– De ce? – Pentru c` nu vreau s` stau aici, cu tine. Dintre to]i…|[i tr`gea hainele pe ea, tremurånd de nervi care-i mascau disperarea,

\ncurcåndu-se cånd \[i \ncheie pantalonii. E[ti ceva de speriat! Despotic,crud [i nici atåt de de[tept pe cåt te crezi. Cred c` te ur`sc!

ABISUL 139

Furia ei \l amuza. Se ridic` f`r` jen` \n fa]a ei.– Semeni mai mult cu Luce pe care o [tiam eu, o tachin` el [i o

s`rut` u[or. Luce izbucni \n lacrimi [i realiz` c` nu putea s`-i fac` jocul; dac` ar

fi locuit cu el ca so]ie, chiar [i numai pentru cåteva s`pt`måni, oricedesp`r]ire ulterioar` ar fi distrus-o. Dar nu-i spuse asta, pentru c` ar fifost \n stare s` refuze s-o duc` \napoi la apartament. {i cum era captiv`dragostei pentru el, n-ar fi suportat s` stea \nchis` \mpotriva voin]ei ei.

– Oh, Conn! oft` Luce, ]inåndu-l \n bra]e [i mångåindu-i cicatriceade pe um`r.

– E[ti sigur` c` vrei s` te \ntorci acum?– Da, te rog. Ca [i cum sim]ise decizia pe care ea tocmai o luase, Conn o s`rut`

din nou pasional, r`nindu-i buzele. Fu cople[it` de dorin]`. Dup`cåteva clipe, Conn o privi, f`r` s`-i dea drumul din bra]e.

– Pentru ce a fost asta? \ntreb` Luce, atingåndu-[i buzeletremurånde.

Conn ridic` din umeri, iar genele \i ascundeau privirea de pr`d`tor. – Po]i s`-l nume[ti felul \n care mi-am l`sat amprenta asupra ta,

r`spunse el t`ios. Pentru moment, e[ti a mea. Ar`]i ca o femeie care afost s`rutat` cu adev`rat, [i-mi place.

Pentru cåteva secunde, speran]a se n`scu \n inima lui Luce, darmuri la fel de repede. Ceea ce sim]ea el nu era o iubire total`, lipsit`de egoism, ci un sentiment al posesiei. Numai un prost n-ar fi observatc` el considera nevoia pe care o sim]ea fa]` de ea drept o sl`biciune,ceva de care trebuia s` scape.

Au mers pån` la apartament \n t`cere. Odat` ajun[i acolo, Lucespuse calm.

– Nu m` \ntorc la tine, Conn. – Ai \ndoieli?

140 SHARON PHILLIPS

Se vedea c` n-o credea. – Da, mi-e team` c` da. – De ce?Adev`ratul ei motiv l-ar fi amuzat [i n-avea altul preg`tit. S`-i

r`spund` cu aceea[i moned` i-ar mai fi u[urat durerea, urånd felul \ncare \l f`cea s` zåmbeasc` determinarea ei.

– Nu cred c` am nevoie de dou` s`pt`måni ca s` uit de tine, spuseea cu r`ceal`.

Pentru cåteva clipe, s-a a[ternut lini[tea. – Mincinoaso, spuse [i se aplec` spre ea, oprindu-se apoi la doar

cå]iva centimetri de buzele ei. Pulsul ]i-a luat-o razna, iar respire]ia ]i s-a \nte]it. Dac` te-a[ s`ruta acum ai accepta, ca \ntotdeauna, [i dup`cinci minute ai face tot ce a[ vrea eu. A[a c` mai \ncearc`, scumpa meanevast` pasional`.

Avu nevoie de un efort supraomenesc pentru a se putea concentra[i a refuza, dar pån` la urm` reu[i.

– {i ce vrea s` \nsemne asta? \ntreb` Conn– Doar c` nu e suficient, spuse ea \ncet. Nu vreau dou` s`pt`måni

care s` continue \n felul `sta [i s` se \ncheie cu o cin` de r`mas-bun. – Oh, de obicei las ceva mai tangibil drept simbol al faptului c` sunt

recunosc`tor, spuse Conn cu r`utate. Tensiunea crescu \ntre ei. Luce sim]ea c` o dore[te [i se concentr`

pentru a rezista asaltului s`u t`cut. |n final, amintirea Nitei [i apropriului ei dezgust cånd l-a s`rutat ultima oar`, o f`cu pe Luce s` fac`fa]`.

– Nu sunt de vånzare, spuse \ncet, \ntorcånd capul, \n a[a fel \ncåtel s`-i vad` doar profilul.

– Ba da, e[ti, dar pre]ul t`u e pu]in mai mare decåt la altele. Se sprijini de perete, cu måinile \n buzunare, ca [i cum n-ar fi avut

\ncredere \n el \nsu[i c` poate sta departe de ea. Furia lui era vizibil`.

ABISUL 141

Dup` cåteva clipe de lupt` surd`, spuse \ncet: – {tii c` te-a[ putea face oricånd s` vii cu mine. Tonul amenin]`tor pe care \i vorbise o f`cu s` tremure. – {tiu, dar te-ai plictisi s` fii nevoit mereu s` m` convingi. Nu e[ti

obi[nuit cu asta, Conn. Majoritatea femeilor te consider` irezistibil. – Ce vrei de la mine? Incredibil, dar Luce zåmbi.– M-ai crede dac` ]i-a[ spune c` nu [tiu? – Da, te-a[ crede. Se \ndrept` [i continu` cu r`ceal`. Ei bine, atunci

asta e. Ne mai vedem.Dup` plecarea lui Conn, Luce se pr`bu[i pe canapea, plångånd \n

hohote. Cånd Faith ajunse acas` o g`si tot acolo, bronzat` dup` ziua

petrecut` la plaj`. – O zi \nc`rcat`, nu? \ntreb` dup` ce-i arunc` o privire. Luce suspin`. – Oh, \ntr-adev`r, a fost! – Spune-mi s` tac, dac` vrei. – Nu, e-n regul`. Luce o privi cum intr` \n buc`t`rie. S`rutul pe frunte pe care i-l

d`duse, micile zgomote pe care le f`cea prin cas` o lini[tir`. – {tii, unul dintre cele mai proaste lucruri \n via]` este s` prime[ti

ceea ce vrei [i s` descoperi c` nu era deloc ceea ce-]i doreai. {i dac`sun` ca un cli[eu, \mi pare r`u, dar e purul adev`r.

– A[a se \ntåmpl` de cele mai multe ori. De asta [i devin cli[ee. Faith puse c`nile cu ceai pe tav` [i scoase laptele din frigider. – S`-n]eleg c` nu vrei s` vorbe[ti despre asta? – Nici nu [tiu despre ce anume trebuie vorbit. Luce nu era evaziv` \n mod inten]ionat, dar realiza ce dezastru \l

reprezenta c`s`toria ei. Mintea ei nu putea face fa]` tuturor celor ce se

142 SHARON PHILLIPS

\ntåmplaser` [i n-avea nevoie decåt o pauz` pentru a putea reflectaasupra evenimentelor. Ad`ug` sec:

– Vrea s` m` mut cu el. – {i nu vrei?– Ba da, vreau, spuse Luce, zåmbind u[or ironic. Niciodat` n-am

putut s`-i rezist. Dac` ar fi vrut s` m` aib` \n prima or` dup` ce ne-am\ntålnit prima oar`, a[ fi num`rat minutele. El e cel cu scrupule.

Poate c` dorea s-o [ocheze pe Faith, dar ca [i Conn, de[i din motivediferite, nu putea fi [ocat`. |n timp ce turna apa \n c`ni, Faith ad`ug`:

– Ceea ce ar trebui s` m` surprind`, bine\n]eles, doar c`, exceptåndcruzimea, d` impresia c` este un b`rbat foarte atent. N-ar fi putut scrieacele piese de teatru dac` ar fi fost un sarcastic total. E posibil s` ]in`la tine?

– Simte o responsabilitate pentru mine. Când ne-am \ntålnit, eulocuiam cu mama mea vitreg`, care nu era tocmai persoana ideal`pentru a cre[te o adolescent` naiv` de optsprezece ani. Tat`l meumurise la cåteva luni dup` ce eu p`r`sisem [coala. Mi-am petrecutmajoritatea vacan]elor cu fosta mea doic`, dar a murit [i ea \n acel an,a[a c` eram complet singur`. Nu prea \mi pl`ceau prietenii mameimele vitrege, dar era bun` cu mine \ntr-un fel mai ciudat, ce-i drept, [inu-mi impunea nici o restric]ie. Mi-a pl`cut s` descop`r Londra de unasingur`. Obi[nuiam s` merg la expozi]ii de art` [i la muzee. Oh, \mipl`cea via]a mea. {i eram \ntotdeauna trimis` la culcare la o or`rezonabil` cånd mama mea vitreg` d`dea o petrecere.

– Cum o chema?– Nita Laurenson. Fusese Nita Rothbury. T`cere, pån` cånd Faith ad`ug` pe un ton ciudat:– Da…sigur, am auzit de ea. Chiar [i pe aici reprezenta una dintre

bårfele ziarelor de scandal. Dup` cum era prezentat`, ai avut noroc c`ai sc`pat nev`t`mat`.

ABISUL 143

– Ah, dar n-am sc`pat, doar m-am c`s`torit cu el [i provoc peoricine s` scape nev`t`mat din asta.

– Da, \n]eleg ce vrei s` spui. C`s`toria cu el ar deveni suficient depericuloas` \ncåt s` cape]i rafinament \ntr-o singur` lec]ie.

– {i nu \ntr-o lec]ie prea u[oar`, spuse Luce \ncet, luånd cana cuceai.

Privind imaginea idilic` a gr`dinii, Luce zåmbi. – {i ce-o s` faci acum? Te mu]i cu el?Luce ridic` din umeri.– Nu. Nu pot. – I-ai spus? – Da. – {i ce a avut de spus la asta? \ntreb` Faith \ncet. – "Ne mai vedem", r`spunse, [i zåmbi sec \n fa]a uimirii lui Faith. Ceaiul era fierbinte, mai tare decåt de obicei, dar bun. – Crezi c` a renun]at? Oare renun]ase?– Nu, spuse. Nu, nu Conn. |i sunt datoare [i o s` se asigure c-o s`

pl`tesc. Chiar [i Faith fu \ngrozit` de afirma]ia ei. – Pare groaznic! – E un b`rbat dificil, dar are propriul lui cod al onoarei. M` vrea…

[i [tie c` [i eu \l vreau. El consider` asta o sl`biciune…c` ar trebui s`o trat`m ca pe o aventur` pe care s-o l`s`m apoi s`-[i urmeze cursul.Luce suråse ironic. Cu riscul de a dramatiza, cum m` acuz` mereu c`fac, cred c` a[ muri.

– Presupun c` au murit oameni din cauza unor decep]ii \ndragoste, dar tu e[ti prea puternic` pentru a le urma exemplul, spuserepde Faith. E[ti epuizat`. Mattie ne-a avertizat s` avem grij`. Du-te, f`un du[ [i urc`-te \n pat. O s`-]i aduc eu ceva de måncare.

144 SHARON PHILLIPS

giannijolys

Du[ul o ajut` s` scape de mirosul lui Conn de pe pielea ei; de-arputea s` [i-l [tearg` la fel de u[or din inim` [i din minte! Mai tårziu, pecånd \[i puse o c`ma[` de noapte, se stråmb` v`zånd urmele måinilorlui pe piele. Nu era un amant blånd, Conn, dar [tia cum s`-i provoacedorin]a pån` la punctul unde nimic nu mai conta \n afara senza]iilor pecare i le stârnea, pe care doar el i le putea satisface. Avu suficient timps` se gåndeasc` la acele senza]ii \n zilele urm`toare. Se p`rea c`-iacceptase respingerea pentru c`, de[i vara sosise, nu mai auzi nimic deel. Reveni la apatia obi[nuit`, vån`t`ile se estompar`, descoperi c` nueste \ns`rcinat` [i, totu[i, el nu ap`ru. Luce månca pu]in, dar suficientcåt s` nu-[i alarmeze prietenele, dar nici chiar statul la plaj` nu-i puteaascunde paloarea fe]ei. Noaptea st`tea \ntins` cu ochii a]inti]i \n tavan,tremurånd de dorin]a abia st`pånit` a amintirilor. Chinuit` desenzualitatea fanteziilor ei, se fr`mânta; dormea pu]in astfel c` \nfiecare diminea]` se trezea epuizat`. Era o var` fierbinte; trandafiriierau \nflori]i \n fiecare gr`din`, aerul \n`bu[itor fiind \mbibat demirosuri dulci. Faptul c` se apropia Cr`ciunul aglomer` ora[ul, maiales femeile, care deja cump`rau cadouri pentru familiile lor \nainte s`-nceap` [coala. Luce pierdu \n greutate, dar refuza s` capituleze \nfa]a dorin]elor care o chinuiau. Nu va deveni una din amantele lui, s-ofoloseasc` [i apoi s` scape de ea. Dar durerea cre[tea, la fel [i dorin]a,pån` cånd \ntr-o zi, \n pauza ei de prånz se \ntålni cu Ryan McLeod. Oopri [i o salut`, analizånd-o cu ochi duri.

– Ai fost bolnav`?– Eu…asta-i…se opri, sim]indu-se ca o proast`.– Hai cu mine, spuse el calm, luånd-o de bra] [i conducånd-o spre

un restaurant din apropiere. Ar`]i de parc` ai avea nevoie de o mas`bun`. Ai sl`bit mult de cånd nu te-am mai v`zut.

– Nu chiar. |ntrebåndu-se \ngrijorat` cum d`dea doar peste b`rba]iarogan]i, Luce se a[ez` pe un scaun, \i spuse ce vrea s` m`nånce [i

ABISUL 145

a[tept` lini[tit` \n timp ce el d`du comanda chelnerului. Cåteva clipemai tårziu, privind la un pahar de sherry foarte bun, spuse:

– Nu pot s` beau. N-a[ mai putea s` m` ]in pe picioare [i trebuie s`m`-ntorc la magazin.

– F`r` masa de prânz? \ntreb` Ryan. Bea-l oricum, [i spune-mi dece-ncerci s` te-nfometezi.

– Nu fac asta.– Nu, e[ti nefericit` [i ]i-a pierit pofta de måncare. {tii, de[i nu-mi

place s` m` amestec \n problemele altora, va trebui s` fac ceva cu voi,cu tine [i cu Conn; Sonia e \ngrijorat`.

– |mi pare r`u. Luce era suspicioas` [i, \ntålnindu-i privirea ironic`,ad`ug` repezit. V`d c` nu e[ti b`rbatul c`ruia s`-i plac` femeile careizbucnesc \n lacrimi, dar dac` vorbe[ti despre Conn, asta o s` fac.

– M`-ntreb dac` reputa]ia mea ar suporta asta, cuget` el. Oricum,n-ai s-o faci. Spune-mi, \l iube[ti pe scenaristul `la arogant?

– Ai tupeu! El zåmbi, dar \ntreb` ferm:– Luce?Lacrimile o orbir`. |[i sufl` nasul, renun]ånd la aerul sofisticat.– Bine\n]eles c`-l iubesc! Dac` nu l-a[ iubi, a[ accepta ceea ce-mi

ofer` [i nu mi-ar p`sa.– {i care-i oferta lui?– Cåteva s`pt`måni \mpreun`, dup` care divor]ul. Goli dintr-o

\nghi]itur` paharul de sherry [i ad`ug` fioros. |mi vine s`-l omor!– Sentimentul e reciproc, ad`ug` el sec.– Ce vrei s` spui?– Seara trecut`, a luat cina cu noi. Sonia s-a retras devreme [i dup`

un efort sus]inut de a termina o sticl` de whisky, Conn a men]ionat \ntreac`t c` data viitoare c`nd te va vedea inten]ioneaz` s`-]i arate cine-i[eful.

146 SHARON PHILLIPS

– Era beat?Ryan d`du din cap. – Mi-am dat seama c` nu-i \n stare s` scrie, s` doarm` [i, ca [i tine,

s` m`nånce. Cånd l-am \ntrebat care-i motivul, mi-a spus, extrem denepoliticos, s` nu m` amestec unde nu-mi fierbe oala. A[a ai de gânds`-mi spui [i tu?

– Trebuie s` recuno[ti c` e[ti un confident neobi[nuit, spuse Luce,nesigur` ce-ar trebui s` fac`.

– Am remarcat [i eu ironia. Sincer, nu-i stilul meu, dar ]in la Conn[i am sentimentul c` mi-ar pl`cea [i de tine.

– {i Sonia e \ngrijorat`.Ryan zåmbi, observånd nota de sarcasm din comentariul ei.– Exact. Acum, n-ai vrea s`-mi explici [i mie cum de a]i reu[it s`

complica]i atåt de mult lucrurile?Incredibil, dar Luce se execut`, g`sind o oarecare u[urare

povestindu-i totul acestui b`rbat necomunicativ din fa]a ei. Vorbirepede [i la obiect, f`r` a dramatiza, dar vocea \i tr`da emo]iile.Povestea se termin` la cafea. Pentru cåteva minute, Ryan r`mase cuochii a]inti]i \n cea[c`, \ncruntåndu-se u[or. Apoi \[i ridic` privirea [ispuse f`r` expresie:

– Destul de complicat. Ce ai de gånd s` faci?– S` m` duc la el, presupun, spuse ea, f`r` speran]`. {i s` sper c`

nu se va plictisi de mine. Crezi c` e bine? – Nu prea dau sfaturi, r`spunse el \ncet. Dar cred c` ai dreptate,

pare singurul lucru pe care-l po]i face. Asta, dac` vrei s` fii cu el. – Da, r`spunse Luce la \ntrebarea indirect`. Vorbind cu tine, mi-am

dat seama c` nu pot face altceva. Dac` e groaznic s` stau cu el, ei bine,via]a f`r` el e ca [i cum a[ fi pierdut` în de[ert.

– Foarte bine, atunci, spuse Ryan, uitåndu-se la ceas. O s` fiu \nora[ toat` dup`-amiaza. O s` te iau de la serviciu.

ABISUL 147

– Poftim? \ntreb` Luce, \ncepånd s` se bålbåie. Dar…dar, nupot…adic`, Graeme trebuie s`-mi g`seasc` un \nlocuitor…nu pot…

– Luce, vrei ca lucrurile s` continue \n felul `sta [i cu fiecare zi cetrece s` v` fie din ce \n ce mai greu amåndurora s` face]i acel prim pas?

– Nu, [opti ea. – Foarte bine. – O comp`timesc pe Sonia. Cu un so] ca tine [i un frate cum e

Conn, e o minune c` \nc` \i mai apar]ine sufletul. Ryan \i zåmbi. – Bine ai venit \n familie. La [ase seara, o l`s` \mpreun` cu valiza \n care \[i luase cåteva

lucruri aproape de golfule]. Graeme fusese surprins de cererea eibrusc` de a-[i lua liber, dar so]ia lui o putea \nlocui, a[a c` o l`s` s`plece, cu condi]ia s` se odihneasc`.

– Sigur nu vrei s` te duc pån` la cas`? o \ntreb` Ryan.– Nu, r`spunse, reu[ind s` zåmbeasc`. M-ar putea face s` plec cu

tine \napoi. Ureaz`-mi noroc, Ryan. – Nu cred c` ai nevoie, spuse el zåmbind [i aplecåndu-se s-o s`rute

pe obraz. Haide, du-te! Era un dr`gu], se gåndi Luce \n timp ce se apropia de cas`. Pe lâng`

acea cruzime, era [i o bun`tate \n Ryan pe care Conn n-o avea; dar nuera corect ce gåndea. Conn fusese crud cu ea. Dar [i foarte \n]eleg`tor."Doamne, sper c` fac ceea ce trebuie", gåndi Luce. Pån` ajunse la cas`,valiza p`rea a cânt`ri o ton`, [i ea era atåt de nervoas`, \ncåt se speriede un mic animal de pe marginea drumului.

Casa se afla \ntr-o lini[te total`, era foarte cald, chiar [i la umbracopacilor pohutukawa. Strig`, dar nu primi r`spuns [i realiz` c` nu eranimeni. Ridic` din umeri [i intr` pån` \n dormitor, unde se apuc` dedespachetat. |[i luase numai pantaloni scur]i [i tricouri; un impuls of`cuse s` \mpacheteze [i un neglijeu sofisticat, iar acum \[i mu[c`

148 SHARON PHILLIPS

buzele cånd \l v`zu [i-l atårn` \n dulap. Se sim]ea lipicioas` [i \n modnormal ar fi f`cut un du[, dar o chema marea. Puse måna pe o perechede bikini, dar dup` cåteva clipe de ezitare se dezbr`c` [i se \nf`[ur`doar \ntr-o e[arf`. Apa era c`ldu]` [i o cople[ea cu mångåieri dem`tase. A stat ceva vreme \n ap` pån` s-a hot`råt s` se \ndrepte spreplaj`. Pån` s` apun` soarele, era deja \ngrijorat`. Cu siguran]`, nu sedusese la plimbare aiurea, pe dealurile din \mprejurimi. Nu, nu [i-lputea imagina pe Conn f`cånd a[a ceva. Poate c` ie[ise pe undeva, prinora[. Arunc` o privire \n garaj [i observ` c` ma[ina lipsea. Poate laSonia, ceea ce pe Ryan, cu umorul lui sarcastic, l-ar fi distrat. Luce [i-limagina purtåndu-se perfect normal toat` seara. |ntre timp, i se f`cufoame. G`si \n frigider friptur` rece [i salat`; realiz` c` era prima mas`aderv`rat` pe care o avea de aproape o s`pt`mån` \ncoace. Pån` lamiezul nop]ii, a]ipi de dou` ori, trezindu-se de fiecare dat` tres`rind [icu gåtul \n]epenit. " La naiba cu asta" \[i spuse, [i se duse \n dormitor,\mbr`c` o c`ma[` de noapte [i se urc` \n pat. {i, ciudat, adormiimediat. Cånd s-a trezi era ziu`, iar Conn st`tea pe marginea patului,bånd cafea [i uitåndu-se la podea de parc` ar fi vrut s-o execute. Pentruo clip` Luce nu-[i aminti unde se afla, iar mi[carea ei brusc` \l f`cu peConn s` se \ntoarc`.

– Bun` diminea]a, spuse el formal, f`r` s` i se citeasc` vreo reac]iepe fa]`.

– Bun` diminea]a. – }i-am f`cut cafea. – Mul]umesc. Cåt pe ce s` verse cafeaua pe el de la atåtea formalit`]i politicoase.

|n lumina soarelui puternic, Conn era \ntunecat, amenin]`tor. Luce se\nro[i [i måinile \ncepur` s`-i tremure. Ca s` ascund` asta, lu` cana decafea. Nu [tia ce s` spun`. Evident, Conn n-avea de gånd s` accepteceea ce-i oferise, altfel ar fi trezit-o cånd a venit \n pat.

ABISUL 149

{i ce \nsemna asta pentru ea? Capitularea ei fusese inutil`, asta\nsemna.

– Cine te-a adus aici?– Ryan, spuse, suråzånd ironic. – Trebuia s`-mi dau seama. Apoi a venit acas`, s-a schimbat [i a

scos-o pe Sonia [i pe copii la un gr`tar. – Acolo ai fost? – Da. {i [i-a petrecut \ntreaga sear` jucånd perfect pe Ryan McLeod. – Sunte]i la fel. Biata Sonia. – El te-a convins s` vii aici? P`rea o \ntrebare lipsit` de importan]`. Pentru o clip`, fiecare din mu[chii lui Luce se \ncordar`.– Nu. Doar m-a adus cu ma[ina. – Bine. Nu e nevoie s` se implice [i al]ii \n treburile noastre. Apoi,

ca [i cum s-ar s`turat, Conn \[i puse cana pe m`su]`, o lu` [i pe a ei [iad`ug`: totu[i, de ce ai venit, Luce? Spune-mi adev`rul de data asta.

– N-o s` m` crezi. – |ncearc`-m`. Luce suspin`, privindu-[i måinile. Fusese foarte cald peste noapte

[i era acoperit` doar cu un cear[af. Pe sub el, pielea ei se \ntrez`reau[or bronzat`, catifelat`.

– Pentru c` vreau s` fiu cu tine, spuse ea obosit`. M-am s`turat decerturi. Asta fac de la noaptea nun]ii noastre. Presupun c` te iubesc [inu mai am nici un pic de orgoliu.

– Ce te-a f`cut s` te r`zgånde[ti? Luce zåmbi.– Suferin]a.|n lumina de diminea]` atåt de curat`, cuvåntul spus cu atåta

simplitate p`rea ridicol, chiar obscen. Conn o privi pe sub gene.– {i te a[tep]i s` tr`ie[ti fericit` pån` la adånci b`tråne]i? Doamne, cåt \i pl`cea s-o r`neasc`!

150 SHARON PHILLIPS

|[i mu[c` buzele \nainte s` r`spund`. – Nu, am \nv`]at lec]ia pe care mi-ai predat-o. N-o s` te rog s`-mi

dai mai mult decåt vrei. Apoi, \ncercånd s` zåmbeasc`, continu`. Mi-aispus c` va trebui s` m` tår`sc. Ei bine, Conn, m` tår`sc.

– }i-e foarte simplu s` vorbe[ti.Luce p`li, realizånd deodat` ceea ce-i cerea. Nemul]umit de

capitularea ei verbal`, Conn voia un exmplu concret prin care s`-idemonstreze asta. Ridicånd capul, Luce \ntålni o privire dur`,nemiloas`, [i atunci [tiu c` dac` e[ueaz` acum, poate s`-[i ia larevedere de la orice viitor \mpreun` cu el. Niciodat` n-o crezuse c`-liube[te, iar ceea ce se petrecuse \ntre ei nu f`cuse decåt s`-i \nt`reasc`aceste convingeri. {i avea motive; fusese imatur` \n momentul \n cares-a confruntat cu dezv`luirile Nitei [i fuga ei fusese reac]ia unui copilr`nit. Avea toate motivele s-o considere naiv`, insuficient de matur`pentru a face fa]` unei rela]ii. Dar \i d`dea o [ans`, dac` avea suficientcuraj pentru a se folosi de ea. |l privi nelini[tit` pe sub gene, cu buzeledeodat` uscate. Purta un halat; era viril, mare, dar dur. Nici o urm` detandre]e. N-o iubea, dar o dorea, iar ea trebuia s` se mul]umeasc`m`car cu atåt.

– Ce vrei? \l \ntreb`. Zåmbi. – Ac]iune, Luce. |ntotdeauna ai [tiut foarte bine s` explici ceea ce

sim]i, dar cånd e momentul s` demonstrezi prin fapte acela[i lucru, numergi pån` la cap`t. Arat`-mi cåt de mult m` iube[ti.

– Ok. Dac` l-a surprins, nu va [ti niciodat`, c`ci n-a avut nici o reac]ie.

Foarte \ncet, [i-a desf`cut nasturii de la c`ma[a de noapte, apoi [i-a dat-o jos. |l privi [i z`ri dorin]a \n ochii lui; suråzånd, \[i ascunseu[urarea. Faptul c` dormise lång` ea f`r` s-o trezeasc`, o \ngrijorase,dar foamea din ochii lui \i spunea c` nu \ncetase s-o doreasc`.

ABISUL 151

– E[ti prea departe, spuse ea \ncet. – Atunci, vino mai aproape. Oh, n-avea de gånd s-o ajute. Pentru o clip`, o cuprinse månia. Apoi

\l trase lång` ea. Inima lui Luce b`tea nebune[te. |l cuprinse \n bra]e [i-i spuse:

– Conn, am nevoie de tine atåt de mult. Te rog, nu m` trimite dinnou \n \ntuneric.

El \i s`rut` pielea fin` ca m`tasea [i \ntreb`:– A[a a fost pentru tine, Luce? |mi spusesei c` revenirea memoriei

te-ar fi trimis \ntr-un abis \ntunecat. – Nu, era con[tientizarea faptului c` te-am dezam`git, c` te-am

pierdut. -Oh, Doamne! cuvintele parc` fuseser` smulse din el. O strånse puternic \n bra]e, aproape insuportabil, dar \ntoarse

capul. Nu se b`rbierise, [i f`cånd acea mi[care o r`ni, dar Luce nuspuse nimic.

– Dac` te am acum, n-o s`-]i mai dau drumul niciodat`, \i spuse eltulburat. Crezi c` ai rezista o via]` a[a, Luce? Nu pot s`-]i promit c` voifi altfel decåt extrem de posesiv [i probabil voi scoate fl`c`ri doar dac`un b`rbat \]i va zåmbi, dar m` voi str`dui s` te fac fericit`.

– Doar s` fiu cu tine sunt fericit`. Era foarte calm, apoi spuse \ncet:– Pentru cåt timp, Luce? Pån` cånd pasiunea va disp`rea, a[a cum

e [i normal?Uimit` de schimbarea lui de atitudine, [tia c` ceea ce avea s` spun`

acum putea fi momentul decisiv pentru un viitor \mpreun`. Trebuiacumva s`-l fac` s` \n]eleag` ce era \n inima ei.

– Dac` dispare, atunci, cu siguran]`, vor fi alte lucruri care s`-i ialocul, [opti. Faptul c` am fi \mpreun` o via]` n-ar crea ni[te leg`turi dealt tip, dar la fel de puternice? Vreau s` am copii cu tine, Conn, s`-i v`d

152 SHARON PHILLIPS

crescånd, se le creez un c`min. Un c`min a[a cum nici unul dintre noin-a avut. Ochii i se umplur` de lacrimi. Sim]ea cum \i curg pe obraji \n[iroaie [i-[i \ngrop` fa]a \n p`rul lui. Dar nu m` deranjeaz` dac` nu vreio astfel de via]`, continu` ea tulburat`. Vreau doar s` fiu cu tine. Terog! M` simt vie doar \n prezen]a ta.

Conn nu spuse nimic [i dup` cåteva clipe de lini[te, Luce ad`ug`:– {tiu c` nu m` iube[ti…– Luce, prostu]` mic`! M-am \ndr`gostit de tine din prima clip`,

gemu el, privind-o. Ca un pu[ti de dou`zeci de ani. Pån` peste cap. Luce nu-[i putea crede urechilor:– Dar n-ai spus niciodat`…n-ai…– Bine\n]eles c` nu, zåmbi Conn. Luce [tia c` ar trebui s` fie fericit`. Doar \i spusese ceea ce-[i dorea

de atåta vreme, \ncåt se resemnase cu gåndul c` nu va auzi niciodat`asta.

Dar \n timp ce-l privea, nu sim]ea altceva decåt o oboseal`amestecat` cu uimire.

– De ce? \ntreb`. De ce nu mi-ai spus? – Pentru c` nu sim]eai acela[i lucru. – Ba da…ba da, sim]eam! El cl`tin` din cap, mångåind-o pe frunte. – Nu, nu sim]eai. Te-ai aruncat cu capul \nainte \n momentul \n

care ai sim]it prima atrac]ie fizic` puternic`. Nu te condamn pentruasta; la optsprezece ani, nu prea po]i sim]i altceva. Erai plin` de via]`,doritoare, fermec`toare [i te doream mai mult decåt dorisem altceva \ntoat` via]a mea.

Dar nu m-a[ fi c`s`torit cu tine dac` nu te-ai fi aflat \n aceacompanie [i dac` ]i-ai fi eliberat frustr`rile \n alt mod. Dac` ai fi avut ofamilie normal`, a[ fi a[teptat pån` cånd acea atrac]ie s-ar fi transformat

ABISUL 153

\n dragoste, probabil dup` ce ai mai fi avut vreo dou` sau trei aventuri.Din nefericire, n-aveam atåta timp.

Luce \nc` nu-l putea crede, de[i explica]ia lui fusese foarte clar`. – Dar erai amantul Nitei, spuse ea \ncet. – Pån` cånd te-am \ntålnit pe tine. – Dar… a spus c` \nc` erai [i n-ai refuzat-o. – |ncearc` s` \n]elegi cum st`teau lucrurile. Trebuia s` fac fa]`

cumva sentimentelor pe care le aveam pentru tine. Nu mai sim]isem niciodat` a[a ceva [i mai mult decåt orice voiam

s` te iau de nevast` [i s` te protejez, doar c` [tiam c` nu era corect fa]`de tine. Putea foarte u[or s`-]i treac` aceast` pasiune la fel de repedecum ap`ruse.

***

La optsprezece ani nu-]i prea po]i controla emo]iile. {i a[ fi murit s`te pierd. Apoi era [i Nita. |n afara faptului c` era mama ta vitreg`, fusesefoarte generoas` [i f`r` preten]ii. Nu voiam s-o r`nesc mai mult decåtera nevoie.

Luce \n]elese pentru prima oar` \n ce fel participase la distrugereac`sniciei lor.

– Am amenin]at s` m` port ca o proast`, iar tu ai venit ca F`t-Frumos [i m-ai salvat.

Conn råse, \n timp ce-i dezmierda umerii, gåtul [i obrajii. – Da. Cånd Nita a ap`rut ca vr`jitoarea cea rea, \n noaptea nun]ii

noastre, mi-a fost de-ajuns, mai ales c` vedeam cum crezi tot ceea ce-]ispunea.

154 SHARON PHILLIPS

A[a c` m-am purtat cåt am putut de uråt, sim]ind c` aveam doar depierdut, to]i trei.

– Ceea ce s-a [i-ntåmplat, mul]umit` prostiei mele. – Nu, datorit` prostiei mele. {tiam \n ce fel erai capabil` s` te

implici, cu toate astea tot m-a durut cånd te-ai purtat ca o adolescent`.O strånse din nou la piept, \n timp ce-i ad`ug`.

Nu cred c` vei [ti vreodat` cum a fost s` fac dragoste cu tine [i s`nu primesc nici un r`spuns.

Dac` n-a[ fi plecat, te-a[ fi violat. Cel pu]in mai ra]ionam cåt s`-midau dau seama c` dac` a[ fi f`cut asta, a[ fi distrus orice [ans` de a maiface aceast` c`s`torie s` mearg`.

– Eram atåt de frustrat`, spuse, s`rutåndu-i umerii [i gåtul pån`cånd \l f`cu s` tremure [i o opri.

– O clip`, spuse el tulburat. De data asta vreau s` fie perfect pentru amåndoi, elibera]i de orice

urm` a trecutului. Luce zåmbi, privindu-l pe sub gene [i atingåndu-i coapsa,

bucuråndu-se de reac]ia pe care o avea la atingerea ei. – Vr`jitoareo, [opti el, ]inånd-o lini[tit`. Nu, vorbesc serios. Mai e

ceva ce ai vrea s` [tii?– Ce f`ceai cu Nita \n noaptea cånd a murit? \ntreb`, trecånd cu

degetele peste cicatricea de pe um`r. – Eram amåndoi la o petrecere. Oh, nu \mpreun`. Era drogat`,

luase marijuana, cred, a[a c` am dus-o acas`. Asta a fost tot. N-am fostla ea \n noaptea nun]ii noastre, te-am min]it \n privin]a asta. M-amplimbat pe str`zi [i \ntr-un sfår[it m-am hot`råt s` m` \ntorc [i s`-]ispun adev`rul.

Cånd am ajuns acolo, nu te-am mai g`sit. Ceva \n felul \n care vorbise, \i dezv`lui dezam`girea pe care

probabil o sim]ise.

ABISUL 155

– Am crezut c` doar eu am suferit, suspin` ea. Oh, Conn, \mi parer`u pentru tot!

– Mie nu. O s`rut` pe frunte. A fost [i vina mea. A[ fi putut s` nesalvez pe amåndoi de mult` suferin]` dac` a[ fi fost deschis cu tine. Amun caracter dificil, draga mea [i nu-]i pot promite s` m` schimb pestenoapte.

– Nu vreau s` te schimbi.

***

Luce se odihnea cu capul pe pieptul lui, surprins` de faptul c` de[ist`teau unul lång` altul, puteau vorbi calm [i serios. Sim]ea c`ldurapl`cut` a trupului lui, puterea [i parfumul pielii lui, dar era foarterelaxat`. |n curånd vor face dragoste [i va sim]i din nou acel val desenza]ii uluitoare. Dar nu era momentul \nc`. Acum era suficient s`stea s` discute [i s` scape de toate poverile trecutului; s` se simt` \nsiguran]` [i iubit`.

– |mi placi a[a cum e[ti, spuse zåmbind, dar mai serioas` decåtfusese vreodat`. Te iubesc a[a cum e[ti. Dar de ce erai atåt de distantcånd \n cele din urm` mi-am adus aminte? Mi-ai spus c` nu sim]eaipentru mine nimic mai mult decåt dorin]` [i c`-]i eram datoare pentrutot ce f`cusei. De ce?

– Voiam s` m` iube[ti. Am [tiut din prima clip` \n care te-amrev`zut c` atrac]ia fizic` era mai puternic` decåt oricånd. Nu-]i po]iimagina cåt m` durea s` v`d c` te lup]i cu mine. Vedeam teama [imånia din ochii t`i, dar vedeam [i dorin]a pe care nu puteai s-o ascunzi.Asta mi-a dat speran]`. |mi era team` de momentul \n care ]i-ai fi adusaminte…ap`rea [i posibilitatea s`-]i revii [i s` m` dete[ti. A[a c` te-am

156 SHARON PHILLIPS

s`rutat [i am f`cut dragoste cu tine, \ncercånd s` te fac s` nu-mi po]irezista.

Ea suråse. – Ai fost r`u. – Nici pe departe la fel de r`u pe cåt a[ fi putut fi, spuse,

dezmierdånd-o. Dar cånd ]i-ai adus aminte, p`rea c` am dat cå]iva pa[i\napoi. Pe mine m` urai, iar pe tine te dispre]uiai. }i-am dat timp s`-]irevii din [oc, [i am f`cut iar dragoste, dar [tiam c` nu sc`pasem de toateproblemele.

Te iubeam mai mult decåt am crezut vreodat` c` e posibil s` iube[tio femeie; m` doreai, dar m` urai, descoperind \n tine acela[i lucru pecare-l dispre]uiai la Nita.

– {i la Jolie. N-ar fi trebuit s` fie surprins` de faptul c`-i citeagåndurile cu atåta u[urin]`, dar era. De unde ai [tiut?

– {tiu cum gånde[ti, spuse el, mångåindu-i contururile corpului. Luce se \nfior`, dar trupul \[i cuno[tea st`pånul, mi[cåndu-se \n

acela[i ritm cu el, folosindu-se de toat` sexualitatea pe care o adusesela via]` pentru a-l face s`-[i piard` controlul. S`rutul a fost dureros, dar\n acela[i timp satisf`c`tor; o contopire a buzelor ce marca posesia pecare o exercitau unul asupra celuilalt. Iar måinile lui lucrau cu mi[c`ride profesionist.

– Te r`nesc.– Nu-mi pas`.Conn zåmbi, dar atingerile i se domolir`, devenind mai tandre, apoi

spuse: – Ei bine, asta-i tot. Voiam s` capitulezi \n totalitate. A fost un test,

dac` vrei s`-i spui a[a. Am sim]it c` singurul mod \n care mi-ai puteadovedi c` m` iube[ti cu adev`rat, era s` renun]i complet la orgoliu. Afost un pariu, dar am cå[tigat. Asear` ai venit aici. Cånd am intrat, erai\ntins` pe patul meu. Eu… se opri, odihnindu-se lâng` trupul ei.

ABISUL 157

Dulcea mea bucurie, a[ fi putut plånge de u[urare. Eram \ngrozitor deobosit, a[a c` m-am \ntins lång` tine, iar tu te-ai cuib`rit \n bra]ele mele[i p`rea cel mai normal lucru s` adorm sim]indu-]i respira]ia [i c`lduracorpului al`turi de mine.

Se l`s` o lung` t`cere pån` cånd Luce spuse:– Totu[i te-ai purtat la fel de crud cu mine cånd m-ai trezit. – Ca de obicei, diminea]a a adus cu ea \ndoiala. Trebuia s` te mai

\ncerc pu]in, doar ca s` fiu sigur c` [tii ce faci. Se \ntoarse pentru a c`uta ceva \n sertarul de lång` pat. Luce

r`mase lini[tit`, abia respirånd, tulburat` de dorin]a ce se citea pe fa]a[i \n vocea lui. Pentru cåteva clipe duritatea de pe figura lui disp`ruse.P`ruse vulnerabil. Suna ca un paradox. Conn…vulnerabil? {i totu[i,a[a fusese, [i atunci a [tiut cåt de mult o iubea. Iar aceat` descoperireglorioas` o \nsp`imånta [i \nveselea \n acela[i timp, \ncåt ar fi plåns defericire.

– Uite, spuse Conn. |n palma lui st`tea inelul de aur pe care i-ld`duse la nunta lor, \n urm` cu doi ani. Cånd ]i-am pus acel inel curubine pe deget, prima oar` \n magazin, am sperat c` poate-]i va trezivreo amintire. Mi-a pl`cut cum ar`ta, [i cum n-am avut un inel delogodn`, l-am cump`rat.

– Unde e? \ntreb` cu voce joas`. Le ]inuse \mpreun`.– Dac` nu-]i place, putem s` lu`m altul. – |mi place foarte mult. Lacrimile i se scurser` pe obraji cånd se aplec` s`-i s`rute måna, de

care \[i apropie apoi obrazul, \ntr-un gest ce dezv`luia cåt deimpresionat` fusese.

– Oh, Doamne, Conn, s` nu m` mai p`r`se[ti. N-a[ suporta. Conn se \ntinse pe perne, trågånd-o deasupra lui, [i spuse

mångåind-o:

158 SHARON PHILLIPS

– Niciodat`. Promit, niciodat`. O s`rut` \ncet pe \ncheietura måinii, apoi urc` spre umeri,

provocåndu-i din nou senza]ii profunde. – Te iubesc, murmur` ea. – A[ muri pentru tine. Pe fa]a lui se citea pasiunea [i dragostea pe care nu [i-o mai

ascundea. Luce \[i dorea s`-i d`ruiasc` tot, pentru a-l recompensapentru pierderea din ultimii ani, [i primi la råndul ei acela[i r`spuns.

Sfâr[it

ABISUL 159

giannijollys