Sf?;ntultoorl guro de W -mor e misio nor a[ cBu;eriui

IQdston^tt fe suffete fi exggeza Ortodo4iei

i

Volum publicat cu binecuvlntareaPreafericitului Pirinte :

DAtlIEtPatriarhul Bisericii Ortodoxe Rom6ne

BASILICABucuregti - 2015

\

i 43:t

i

t

Ii

I

I

t

I

I. Epoca, viafa, recePtarea

Epoca SfAntului Ioan Guri deAurProf" 'Ieodor M. P*prscu ......."..... :"."""'""".""" 11

Viala SfAntului Ioan Guri de AurPr. prof. Ioan G. Conaar+....". '.."".""..'"'....."."39

Chipul mamei SfAntului Ioan Guri de AurPr. prof. C*nstantin Con"ul'luscu '.."'..'...".. .......".."...'.63

Sfhntul Ioan Guri de Aur, ca pistor de sufleteFr. prof. Spir:idcn C?l+rp4..."." '.."..".."..."..69

Activitatea misionarf, a SfAntului Ioan Guri de Aur printre gofiPr. Vasile Gh" Stnlsscu ".............. ..".."...'...'79

Sflintul Ioan Guri de Aur in spiritualitatea Bisericii Ortodoxe RomAnepAni la sfArgitul secolului al XIX-lea

Pr. lecr" Constantin h,4inoc """..."..'....'...".95

II. Predicatorul gi misiunea predicatoriali

CAteva trisituri ale SfAntului Ioan Guri de Aur ca predicatorfuhid. prcf. Nicerlae Bei,ra..... .."...'...'..."..121

SfAntul Ioan Guri de Aur ca predicator. Studiu omileticPr:" prof. Miliail Hu1ncu..."...."..i................"'.."' .'....' .." 139

insemnitatea predicii dupi SfAntul Ioan Guri deAurPr. prof. &4ihail Bui.ecu '......"'149

Formarea predicatorului dupi SfAntul Ioan Guri de AurPr. pro{'l Mikrail Bur,acu."... .'"..155

Cuprins

Omilia hrisostomicl in Ortodoxia romAneasciPr. prcfl h4ihaii Eul*cu

Problema formei in predica SfAntului Ioan Guri de Aur

...."".".""... ryl

Pr" Simion S. CaPle:r

Pr" Simio* 5. CaPlnr2*7

Predicatorul in concepfia SfAntului Ioan GurI de Aur

Pr. pr*fl. ilarnilru Bui,u..'"'""""

valoarea omiletici a predicilor Despre statui ale sfantului Ioan GurS de Aur

...259Fr'. \iasitre Axlxlq

Profllul predicatorului creqtin dlpisfAntul Ioan Guri de Aur'

SfAntul hrigorie Dialogul qi Fericitul Augustin

Frumuselea gi sublimitatea doctrinar5 a stiluluipr"Jr""";r*iri sra"i-"-r"ilou" cuta de Aur in doui omilii la Sfinlii Martiri

Fr. pr*f' Ccnstantin Cax'ttllnscll " " " " "' " " " " " " "

Doctrina SfAntului Ioan GurI de Aur ?n comentariul siu

iaPredica de pe munte (MateiV-VII)

2*gPr. prc,f. Alexandru l" Sran

III. Exegez5, dogmi, misiune

Citirea qi interpretarea sfintei scripturi dupi omiliile sfantului Ioan GurS de Aur

-

Arhirn. Ve*iaxri* futrlct'x"""'"" """""'"'""'"'""r91

Adaptarea divini la condiliile fili omenegti, in lucrarea inspirafiei divine,duplinvilitura SfAntului Ioan Guri deAur

Fr" 1x'*fl \rlaei ilnr:llreliAld

Imnul dragostei (r Corintenir3, r-r3) in omiliile sfantului Ioan GurS de Aur

:\rasitre tr. EP.m "'""" >>')

Cunoagterea lui Dumnezeu la SfAntul Ioan Guri de Aur-* t$o-ptci. Duxiitru Sr,4srr,*au '""'""'""'"""'"""'345

Idei dogmatice in cuvantSril-e Sfhntului Ioan Guri de Aur ia Praznicele impSritegti

361

319

Fr. Mircea hitqcr:vnaNu ....""""""' "" "' "...371

Probleme de invifituri ;i viali creqtini in comentariulifa.rt.rlrri Ioan Guri de Aur lascrisoarea paulini catre FflDeni

f Tim*tei Srmclu """"""""'"':EE

RaportuldintrejustificareqidragosteinCmiliilelaEpistolacdtreRomaniale Sfantului loan Guri deAur

Fr. prof. trcan {-i" C*n'sar;'"""' """'""'""""""'4rl7

: 433,\

EPocA srANruLUI IoAu cunA DE AUR.

Frofes$i' Teerelclr M. F*pnscq;

riaga personalitate a Sf. Ioan Guri de Aur' domini qi ilustreazS. wemeasa in mod incomparabil. Niciun alt om al timpului, cel puqin in Risirit,

- Articol publicat original in : Ortod oxia, lX GgSil, +, pp. 53r- 554., Izvoare principale: Pe lAngS scrierile Sf. IoeN Guni. or Aun (in PG +Z-6+), viaga lui scrisi de

diaconul Peraprs, Diatog istoric despre viala Sf, Ioan Gurd de Aur (in PG 47, col.5-82), 9i capito-lele respective din operele istoricilor bisericeqti Socnerr (Istoria bisericeascd, V gi M, in PG 6Z),SozolasN (Istoria bisericeascd, MII gi IX, in PG 6il, TEoooRnr (Istoria bisericeascd, in PG 8z ;i inGCS rg,ed. L. PenMsNrrrn, r9u), Frlosroncru (Istoria bisericeascd,X, XI, XII, in PG 65). Dintre scri-itorii pigAni ai epocii: AvrrareNrus MeRcsLLINUs, ZosIuus, EuNeprus, retorii LrsANius, Q. AuRelrusSyurvrecuus, poetul Crauorus Cr-luoreNus. Legile respective, cuprinse in Codex Theodosianus.Dintre studiile asupra epocii (pe lAng5 tratatele mai importante de istoria Imperiului Roman, istoriaImperiului Bizantin, istoria bisericeasci universali): Le Nain os TIlrruoNr, Histoire des empereurset des autres princes qui ont rdgnd durant les six premiers sidcles de l'Eglise, t. Y r (,Valentinien I,Valens et Gratien'), t. V z (,,Theodose et Arcade"), t. V, 3 (,,Honor6"), Bruxelles, r71o. De consul-tat pentru bibliografie: t. V, 1 pp. V-)OV. Am6d6e THIsnnv, Saint,feon Chrysostome et l'Impdratrice

Eudoxie. La socidtd chrdtienne en Orient, Paris, ;1889 (in: Rdcits de l'histoire romaine auV-e sidcle;irr

aceeaqi serie: Saint,ldr6me. La socidtd chrdtienne en Occident; Alaric - LAgonie de I'Empire; Placidie- Le ddmembrement de l'Empire; Derniers temps de l'Empire d'Occident. La Mort de l'Empire). OttoSe rcr, Geschichte des (Jntergangs der antiken Web, vol. V, Stuttgart,'r9zr. Articolele aceluiagi des-pre Arkadios, Aelia Eudoxia, precum gi despre alte persoane importante ale epocii, in: A.F. Peulv,G. Wrssowe, Real-Encyclopiidie der classischen Altertumswissenschail. Neue Bearbeitung, lllHalbband, 1895, col. tt37-1153 (,,Arkadios"), XI Halbband,rgoT, col.9r7-g27 (,,Eudoxia') 9.a. TheodorBrnr, Charakterbilder Spiitroms und die Entstehung des modernen Europas Leipzig'r9zo (sr93o).Ernst SrrlN, Geschichte des spiitriimischen Reiches, vol. I: Vom rdmischen zum byzantinischenStaate (284-476 n.Chr.), Wien, 1928. Etienne Cnesrsl, Histoire de la destruction du paganismedans l'empire d'Orient, Paris, r85o. Johannes GrrrcrrN, Der Ausgang des griechisch-romischenHeidentums (coll. ReligionswissenschaftIiche Bibliothek,6), z. Tausend mit Nachtrigen, Heidelberg1929. H.SI.L.B. Moos, La naissance du moyen-dge, trad. M.R. Mourey, Payot, Paris, 1937. F.-X. FuNr,Kirchengeschichtliche Abhandlungen und lJntersuchungen, vol. II, Paderborn, 1899 (,JohannesChrysostomus und der Hof von Konstantinopel", pp. z3-4+). Pierre nr LeeRIorrr et al., Histoire del'Eglise depuis les origines jusquh nos jours,vol. IV De la mort de Thdodose d l'dlection de Grdgoire leGrand, Paris, 1937 (P. on l-e.nnrolrr, ,,La destruction du paganisme'l pp. 15-30; G' Benol ,,Saint Jeande Constantinople'] pp. tz9-r48). Dintre studiile speciale: Chrysostomika: Studi e ricerche intorno a S.

Fro{bscr T*orlor fuX. F*pl:scu

nu s-a distins gi n-a insemnat cAt el, nu a atras interesul contemporanilor qi stimaposteritdlii ca el, n-a lisat amintirea qi celebritatea lui. $tiinla lui teologicd gitalentul lui neintrecut, virtufile lui evanghelice qi calitilile lui sufletegti mari, ati-tudinea lui eroicd in incerciri dureroase gi mai ales destinul lui miref gi tragicau umplut inci de atunci lumea cregtini de faima gi numele lui, respectat de laRisirit pAni la Apus, la greci, romani qi la barbari.

Ca orice om mare, Sf. Ioan Guri de Aur depigegte pe cei din jurul siu si vre-mea viefii sale, insemnAnd nu doar cAt un om de frunte, un ales, un ierarh mare, cicAt o institufie, un principiu, cAt o mare idee intrupatS, cdt un imperativ religios-moral, inleles gi ndzuit ca o chemare sfAnti, ca de niciun alt mare slujitor al Bise-ricii. Ciocnirea intre idealul evanghelic qi realitlqile vie{ii omenegti era obignuitiin opozilia ce intAmpina cregtinismul in lume, dar in pistorirea lui Ioan Guri deAur ea a fost de o intensitate unici gi zguduitoare. El a luat asupra sa o sarcinE carepare multora utopici, a predicat gi a voit pentru tofi o viali morali ideali, a garr-dit toate in duhul Evangheliei, cu o putere sufleteasci, o cilduri gi o consecvenff;uimitoare, care scandalizau pe ipocri;i gi-i ficeau adversari. Cu ideea sa despresacerdofiul cre;tin, cu congtiinfa sa de ierarh-apostol, de trimis gi slujitor al nimd-nui altul decdt al lui Iisus Hristos, Ioan a predicat qi a pilduit o concepfie gi o vial5cregtini de cel mai inalt nivel moral, cu un prestigiu, cu o perseverenfi gi intr-uncomplex de imprejuriri care il fac firi aseminare in istoria creqtinismului.

Ca orice om mare totugi, Ioan Guri de Aur este tributar timpului siu, oame-nilor gi imprejuririlor, condiliilor qi formelor viegii, de care este legat nu numaiprin prezenla sa in mijlocul 1or, prin originea sa, prin culturi, prin raporturilecu oamenii, ci prin insegi motivele, necesitigile gi posibilitilile acfiunii sale, intimpul gi in societatea sa. Deqi depipegte epoca sa, el este totugi un om al ei. Prin-cipiile si misiunea vielii lui veneau intr-adevdr de la Iisus Hristos, dar Ioan leinterpreta, le aplica gi le triia laAntiohia gi la Constantinopol in anii lui TeodosieI qi Arcadiu, intre ideile;i oamenii vremii lui, buni qi rii, prieteni gi adversari, instiri gi condilii care erau specifice epocii lui.

Ierarhul cu suflet de apostol, cu viafd de ascet, cu energie moral5 de pro-fet, se gisea gi lucra intr-o societate cireia ii aparlinea qi de care totu;i se deose-bea: ii aparlinea prin pirinfi, prin profesori, prin clericii, monahii gi credincio;ii

Giovanni Crisostomo, Roma, r9o8. Aim6 PuEcu, Un rdformateur de la socidtd chrdtienne au lVe sidcle.St Jean Chrysostome et les moeurs de son temps, Paris, Hachette et Cie, r89r. Aim6 PurcH, Soint

Jean Chrysostome (coll. Les Saints), Gabalda, Paris, 61923. August NpeNosR, Der heilige Johannes

Chrysostomus, Berlin, r8zr-r8zz (:r8a8). Joannes SrrrrrNc, ir. Acta Sanctorum Septembris, t. lY.Bibliografie in tratatele de Patrologie gi in articolele de enciclopedii: L. BntHtsn, ,,Arcadius empereurd'Orient (:Sl-+oS)] in: Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclLsiastiques, t. III, Paris, rgz4, col.t488-r4gz. Ferdinand Lot, Lafin du monde antique et le ddbut du moyen-dge, Paris, 1929. EugdneAlnuRTlNl, L'Empire romain (coll. Peuples et civilisations. Histoire gdndrale,4), Alcan, Paris, '1936.Dintre acestea, cele mai multe au fost folosite in studiul de fat5.

xn :

EFfiCA STANTUI.,LII IOAL] {;LTRA I]E AI-TR

timpului, prin prietenii gi adversarii sii; se deosebea prin idealul s5u moral, pecare il voia realizat integral de fiecare gi de tofi, la locul gi in chemarea lor.

Din viafa lui fac parte integranti stiri qi evenimente politice, sociale qimorale, invazii, revolulii, lupta dintre cregtinism gi piginism, agitagia adusi deerezii gi de schisme, distracfiile, groaza gi emofiile timpului, grandoarea gi mize-ria Constantinopolului in curs de cregtinare gi de bizantinizare. Nume, care inparte sevorvedea mai jos, purtate de oameni de tot felul, vrednici sau newednici,bravi, lagi, venali, ipocrili, sinceri, evlaviogi, superstifiogi, indiferenli sau pervergi,ambigioqi, lacomi, avari, generogi sau meschini, personaje principale sau simplifigurangi, formeazi cadrul in care apare figura dominanti a lui loan Guri de Aur.Ei umplu gi variazi istoria lui, ii dau relief qi sens, lumini qi umbre, bogiqie giculoare, migcare gi valoare.

in aceasti istorie, oamenii cred gi se roagi, se iubesc sau se urisc cu pasi-une, se entuziasmeazS, se ticiloqesc, se ridici qi cad, se prigonesc, se devoteazi,se trldeazi, se rizbuni, se varsi sf,nge, se distrug temple, se profaneazi gi ardministiri qi biserici, triumfl pervergii gi se prdbugeqte sfintul: un spectacol ulu-itor, regizat parci de un geniu al intrigii gi al riului. Spectrul dezastrului trece pedeasupra imperiului purtat de barbari: asupra Bisericii biruitoare, ieqite la soaredin catacombe gi din ocne, plutegte ca un nor ameninfitor erezia qi dezbinarea;din toate gi peste toate se inalli, strilucegte qi se impune ca un mentor qi ca onddejde marele pirinte bisericesc cu gura de aur. Glasul lui se ridici peste pica-tele, primejdiile gi larma secolului, chipul lui pune in umbri suverani, demnitari,filosofi qi idoli, dar tofi ;i toate aparfin decorului viefii lui, punAnd in lumini princontrast greut5lile, pericolele gi meritele eroului dramei. IatI de ce inf5ligareafactorilor gi faptelor epocii este necesari inlelegerii Sf. Ioan Guri de Aur ca mediu,atmosferi gi cheie a sensului ei istoric.

Ioan Guri de Aur a triit intr-o epoci de mari prefaceri gi de zbucium gene-ral, de convulsiuni politice si religioase, de conflicte gi risturnlri de oameni gide situalii, care au clitinat imperiul, qi Biserica. Lumea era obiqnuitd de secolecu aceastd stare revolufionar5, de schimbiri qi de primejdii, dar acestea luau lasfArgitul secolului al IV-lea o formi care ameninfa unitatea imperiului;i a Biseri-cii. De peste granile pAndeau gi pitrundeau in imperiu barbarii - germani, huni,mauri gi allii. Imperiul ciuta mijlocul de a-i imbuna qi face nepericulogi sau chiarfolositori, dar acest lucru nu era nici sigur, nici ugor. iniuntru se agitau pig6nii,neimpicafi cu pierderea privilegiilor gi cu conducerea Statului, se agitau ereticii,vechi si noi, nemulgumili cu condamnarea gi cu situafia lor ilegali de duqmaniai Bisericii gi ai Statului. Tremurau de groazi locuitorii imperiului in provinciileexpuse invaziilor de barbari sau de bande de tAlhari, nesiguri fiind de viaqa gi debunurile 1or. Triiau viati grea clasele sociale apdsate. in stirile economice, sociale

i3

SfArLtlLC toorl gura [e f,nr -m&re misio nor aC $tsertci

II$iserica Si misiuneo fesfuidrSirii

Volum publicat cu binecuvintareaPreafericitului Pirinte

DarurnrPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romine

BASILICABucuregti - 2or5

, CUPRINS

IV. Taina unititii Bisericii

Valoarea cregtinismului dupi concepfia SfAntului Ioan Guri deAurFr. prof. Ican RAptuREAidu......." ..."..."...""...."..7

Nofiunea de Biserici dupi SfAntul Ioan Guri deAurVasile }{rusr*v.... .."......."....".".".3g

invilitura despre Biserici dupi SfAntul Ioan Guri de AurIvlihai Eruacnu ..."...57

Aspectul hristologic qi pnevmatologic al Bisericii dupi SfAntul Ioan Guri de AurPr. prof. Xlie &{ornovaN".."....."...... ".."..."".."..7}

Eclesiologia paulini reflectati in Comentariul Sfhntului Ioan Guri de Aurla Epistola cdtre Efeseni

Ierom. h4oelest Zanarrn "....."...".gj

SfAntul Ioan GurI deAur qi unitatea BisericiiArhid. prnf" Constantin Volcu ............"".."1oT

Sfhntul Ioan Guri deAur, despre unitatea Bisericii in comentariullaEpistola cdtre Efeseni a SfAntului Apostol Pavel

Fr. trlie Nucoru,'A.... ......"..""."......lrg

SfAntul Ioan Guri de Aur, predicator al unitilii creqtineArhirn" Veniamin hdlcrr..""".." ......."...".....".r2g

SfAnta Taini a Preofiei la SfAntul Ioan Gurd de AurPn praf. Ghecrghe Da,4crrltu ."."..."....."."."r48

Sensul ecumenic al Sfintei Euharistii la SfAntul Ioan Guri deAurPr. pr*f. trq-ran G" Cona,ti*.".... ........."....""......r5g

SfAntul Ioan Guri de Aur despre erezie, eretici gi combaterea lorPr" pr*f, &4ihail Eulacu ..""......1TT

431 i

Cuprins

V. Misiune qi desivArgire in spaliul social

Credinciosul in preocupirile Sfhntului Ioan Guri de AurPr. pr*fl Cq:ffista&tin Cr:ret*13'uscu "........"...".. ""...",......."2o3

Aspecte din viaga cregtini in Comentariul SfAntului Ioan Guri de Aurla E p is tolele p asto r ale

Fr:" Mircea Nlpcr:vuaN{.1.."..".......... ....."..."... zrr

invilStura despre legea morali naturali in opera Sfhntului Ioan Guri de AurFr" conf,. Nic*lae $t'c'rltrx.u .."..227

feluri morale in Predicile despre pocdinfd ale SfAntului Ioan Gurd de AurFr. Che*rgheA. NIcoraE."...".......... .........439

Ideile pedagogice ale SfAntului Ioan GurI de AurFr" prof. Dunritru Fscll:nl-t .....2I1

Demnitatea muncii la Sfintul loan Guri deAurFr" IIie Nri**1"yfi.""" "*85

Concepfia SfAntului Ioan Guri deAur despre familiePr. h,tarin BnaNigtr... .....".......297

Concepfia SfAntului Ioan Guri de Aur despre prietenie gi dragostePr" &{arin Bnaulprr... ......"..."..329

Virtutea dragostei la SfAntul Ioan Guri deAurFr:. pr*f. 'i-eod*r l}enrrnra""."" ......................357

Foloasele inlelegerii intre oameni dupi SfAntul Ioan Guri deAur

SfAntul Ioan Gurf, de Aur: pacea gi prietenia, virtuli prioritarein ordinea moral-socialS a vie;ii intregii omeniri

Pr:" Ghe*rghe Ttr,rn ............."..3f$3

Starea de spirit in ruglciune dupi SfAntul Ioan Guri de AurPr. Ghe*rghe'Irt-ti.s"..... ......."."195

SfAntul Ioan Guri de Aur: despre desivArqirea creqtinif ldic*lae fuIi-e*1w..... Itt7

lna i1)a i

VALOAREA CRE$TINISMULUIDUPA CONCEPTIA SFANTULUI IOAN GURA DE AUR-

Preot profesor Ioan RiuuREANU

irinlii gi scriitorii Bisericii au infruntat ;i au combitut cu tirie acuzafiilenedrepte ale filosofilor, scriitorilor gi intregii societifi greco-romane

impotriva cregtinismului pAni in timpul impiratului Constantin cel Mare (3o6-337). Dupd edictul de libertate religioasi de Ia Milan, promulgat in 3r3 de Con-stantin cel Mare, cregtinismul se gisi in fap unor probleme noi. Din religie per-secutati, cregtinismul deveni o religie liberi. Doctrina lui Hristos si Biserica Sanu mai trebuiau apirate fali de actele de autoritate ale impiragilor pigAni, falide abuzurile autoritdfii romane, sau fagi de fanatismul popular pigAn, deoareceinsugi capul statului era acum crestin, iar masele populare ale Imperiului RomanimbrSligaseri in cea mai mare parte cregtinismul. Numai impdratul Iulian Apos-tatul (36r-363), nepotul lui Constantin cel Mare, a incercat cu ajutorulfilosofilorneoplatonici, reprezentanfii culturii greco-romane din timpul siu, si redea zei-lor vechea lor strilucire. Edictul impiratului Iulian Apostatul din r7 iunie 362,cunoscut in Occidentla zg iunie acelagi an, interzicea profesorilor cre;tini, gra-matici, retori ;i profesori de medicini si mai predea in invigdmAntul public,de nu vor face dovada credinlei lor in zei'. Istoricul Teodoret ne informeazi ciinvifimAntul literaturii pigAne era interzis nu numai profesorilor, ci gi elevilorcregtini.

"$i mai intAi - relateazi Teodoret -, Iulian interzise copiilor Galileenilor(aga numea Iulian pe creqtini in derAdere) [...] si ia parte la studiul poe-ziei, retoricii gi filosofiei. intr-adevir, zicealulian, noi suntem combituti cu

" Articol publicat original in: Ortodoxia, XXXVIII (rg86), 3, pp. 18-46.'itr,tpi.nanul IulIeN, De Professoribus, in: LEnaprnrun;ur,iru, Oeuvres compldtes, t. I, par-

tea a II-a: Lettres et fragments, ed. |. Brorz, Les Belles Lettres, Paris, t924, pp. 72 $i 44-47. CodexTheodosianus, XIII, III, 5, ed. G. FIAENEL, Bonnae, :1842, col.ryzz.yeziqied. Th. MourvrsrN gi p. Mryrn,3 vol., Berlin, r9o5. O noui ed{ie a fost inceputf, din r9z3 de P. Knuucun. Vezi gi lucrarea: L PuLpsA(Pr. I. RlrvrunreNu), lupto tmpdratului lulian tmpotriva creEtinismului, Bucuregti, 1942, p. :16r.

iz

Preot profesor Ioan RX.rvrunseNu

propriile noastre sigefi, clci ei scot din literatura noastri ceea ce le trebuie

ca si se inarmeze pentru a duce rizboiul impotriva noastril'''

Legea aceasta a avut asupra cregtinilor efectul unei lovituri de trisnet. Isto-

ricul pigAn Ammianus Marcellinus a numit legea lui Iulian ,,o misuri tiranici,p"

""r" ir trebui s-o ingropim intr-o ticere eterni"3. Amurgul zeilor era defini-

iirr. L"g"u lui Iulian Apostatul impotriva profesorilor gi elevilor creqtini, unici in

analele imperiului rotrnan, nu putea opri progresul gi rispindirea creqtinismului,

iar dupi moartea Apostatului, a fost abrogati de implratul Iovian (363-364), suc-

""ro.rrlsiu,lauianuarie364a.Ecouleis-apistratmulttimp,insi,ininimilecregtinilor qi ea le reamintea ci elenismul este incl o fo4i spirituali puternicd,chiar dupi trecerea celor aproape patru secole de la Hristos, care nu se resem-

neazi si cedeze terenul de buni voie in aceasti uriagi incleqtare spirituali.in faga noii situafii, cregtinii au reacfionat puternic. Mai intAi birbafli

talentali ai cregtinismului au incercat si inlocuiasci literatura pigAnd cu o litera-

turi cregtina. Astfel, cei doi Apolinarie de Laodiceea, tatdl gi fiul, viitorul ereziarh,alcituiri, dupi relatirile istoricului Sozomen, ,,creafii egale in numir 9i de aceeaqi

valoare in ceea ce privegte moravurile, stilul, caracterul gi compunerea cu creagiile

Grecilor celor mai renumiti"i. Ei scriseri atunci o istorie sfrnti in z4 de cinturi,imitAnd Iliada gi Odiseea lui Homer, dialoguri socratice la Sfintele Evanghelii, ftrisI mai vorbim de comedii, tragedii, ode gi alte versuri lirice de inspirafie cregtini6.

in al doilea rAnd, cregtinii gi-au dat seama de misura nedreapti a lui Iulian

Apostatul qi au combitut-o cu tirie. Totodati, scriitorii creqtini au combitut 9ialte acuzagii pigAne. Ecoul luptei dramatice dintre cregtinism 9i pigAnism a durat

pini in secoiul al M-lea, cind implratul Justinian cel Mare (SrZ-56) a inchis in

!r9 ,"rr-ita gcoali de filosofie din Atena. in tot acest timP, Pirinfii Bisericii 9iscriitorii creqtini au trebuit si apere cu tirie dMnitatea religiei creqtine fap deatacurile reprezentanfilor religiei gi culturii greco-romane, qi si arate totodatlsuperioritatea cregtinismului fa;5 de oricare alti religie'

, TEoDoRET el Crnulur, Istoria Bisericeascd,Ill, 8, r sqq., in Theodorets Kirchengeschichte(GCS ry), ed. L. PanurNTrER, Leipzig,lgll, p. r85. L'EulenruR JulInN, oeuvres compldtes.

Lettres

et ftagments, p. 47.r AuureNus MencrllrNus, Res Gestqe, XXII, ro, 7 gi XXV, 4, zo, in: Ammiani Marcellini

Rerum Gestarumlibri quae supersunt, vol. I, libri XIV-XXV, ed. C.U. CLARK, L. Tneune , G' Hrnerus,

Berolini, 1910, pp. 276;i 37o.I. Pulpre, Lupta impdratului lulian"', p' l.6r'a Codex Theodosiinus, XIII, III, 6, col. ryzz; cf. L'EupnnruR )uLrrn, Oeuvres compldtes.

Lettres etfragments, P. 47.r SoiorrnrN, lstoria Bisericeascd,V 18, in PG 67, col. n69 C; Pierre oB Lesruol-I-r, ,,De la paix

constantinienne i la mort de Th6odose'l in: ].R. PeleNgur, G. Benov, P. ou Lesruou'n, Histoire del'Eglise depuis les origines iusqu'd nos iours, vol. III, Paris, 1936, p' r89'

6 p. nr Lesnro"ln, ,,b" li paix constantinienne ir la mort de Th6odose",p.rgo:' ChrysostomusBAUn, Der heilige Johannes Chrysostomus und seine Zeit, vol. I, Miinchen, 1929, P. 5o; OttoBannrNnswE x, Geschichte der altkirchlichen Literatur, vol. III, Freiburg, 'rgz3, pp. 2go-291.

lsi

vAL{}ARfirt CRE$T!NISh4ULill DUPA C{}NCnpTsA SFAFJTLII,UI ILlr$r GLiRA !}E ALrR.

Unul dintre cei mai reprezentativi Pirin;i ai Bisericii care a aplratcregtinismul fap de atacurile elenismului, la sffirgitul secolului al IV-lea gi ince-putul secolului al V-lea, a fost Sf. Ioan Guri de Aur (f 4o7).

r. Dumnezeirea crestinismului

Contribufii esenliale pentru valoarea cregtinismului dupi opinia Sf. Ioan Guride Aur se afld in tratatul s5.u: Dovedire contra iudeilor gi elinilor cd Hristos este Dum-nezed , in cele opt Cuvdntdri impotriva iudeilof qi in lucrare a CuvAnt despre fericitulVavila Ei tmpotriva lui lulian Ei a Elinilors. La acestea trebuie adiugate cele trei cir,tiCdtre Stagir gi tratatele Cd nimeni nu se vatdmd decdt de sine insugi ;i Cdtre cei ce sescandalizeazd denenorociri", in care Sf, Ioan Guri deAur se ocupi mai mult cu pro-blema providengei divine. Astfel de contribulii se gisesc nu numai in aceste tratate.Aproape toate celelalte scrieri ale Sf. Ioan Guri de Aur cuprind material suficientpentru dovedirea valorii cregtinismului, ba am putea spune chiar ci intreaga sa operie cel mai mire! monument al literaturii creqtine din secolul de aur al Bisericii princare se proslSvegte acliunea minunati gi binecuvAntatl a creqtinismului in lume.

r. Pentru a inlelege dumnezeirea cre;tinismului, Sf. Ioan Guri de Aur neinvafi mai intAi cum trebuie sd cercetim noi tainele credinlei. Dupi plrereasa, adevirurile omenegti trebuie cercetate cu ajutorul rafiunii, cici raliunea estebunul cel mai mare cu care Dumnezeu, Cel l5udat in Treime, a inzestrat pe om,iar adevirurile dumnezeie;ti trebuie cercetate cu ajutorul credinlei. ,,Sd nu cer-cetim cele despre Dumnezeu numai cu rafiunea, nici si supunem rAnduieliiomenegti cele de acolo, sau si le judecdm dupi necesitatea legilor naturii, ci sile inqelegem, cu evlavie, crezAnd asa cum ne griiesc Scripturile"". Dumnezeu,care a descoperit oamenilor adevirurile inefabile dumnezeiegti, pe care ratiuneaomeneasci nu le-a putut descoperi prin propriile sale puteri, folosind metodarafionamentelor omenegti, este vrednic de crezare. Credinga intemeiati pe auto-ritatea infailibili a lui Dumnezeu este mai siguri gi mai temeinici decAt mirturiaraliunii, fiindcd aceasta poate gre;i.

,,Credinqa e potrivnici rafionamentului (vavtlov yaq t nLortqAoyLo;.rQ)"".,,Cici unde e credinfi, nu e nevoie de cercetare; acolo unde nimic nu are

tinPG 48, col.813-838.8inPG48, col. 843-942.s in PG 5o, coi. 53j-572.'o Cdtre Stagir, in PG 47, col. 423-494; pentru celelalte doui tratate vezi: PG 52, col. 45g-48o

;i 479-528." SF. IoAN GunA nu Aun, Omilii la Ioan,XXlY,3,in PG 59, col. r47. Traducerea textelor greceqti

sau latinegti din studiul de fa15 ne aparfine, afari de cazul cAnd facem menliunea cuveniti." Sp. IoeN GunL os Aun, Omilii la Epistola cdtre Evrei, XXXII, 3,in PG 63, col. zz9.

q