sfaturi practice și rețete ovo-lacto- · pdf filede asemenea, ea contribuie la reglarea...

Sfaturi practice și rețete

ovo-lacto-vegetariene

Narcisa și Valerian Răileanu

Editura Păzitorul Adevărului

Ediția a III-a

INTRODUCERE

„Şi Dumnezeu a zis: Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă; aceasta să fie hrana voastră.” (Genesa 1:29).

Principiul fundamental al menţinerii unei adevărate sănătăţi con-stă în întoarcerea la vechile obiceiuri de trai. O dietă corectă este mult mai valoroasă decât medicamentele în câştigarea şi în menţinerea unei sănătăţi bune. Există un mai mare pericol pentru lumea civilizată de-cât cel al războiului. Acest pericol este o alimentaţie defectuoasă.

Noi mâncăm prea mult şi ceea ce mâncăm este adesea o otravă pentru organismul nostru. Jumătate din ceea ce mâncăm ne întreţine viaţa, iar cealaltă jumătate îi întreţine pe doctori. Pe lângă faptul că mâncăm prea mult, noi nici nu mestecăm îndeajuns alimentele.

Un alt amănunt deosebit de important este cel privitor la digerarea alimentelor. Pentru a avea o sănătate bună trebuie să cunoaştem atât du-rata de digerare a diferitelor alimente (pentru a evita seara consumarea celor cu o durată lungă de digerare), cât şi ce trebuie să facem după masă. O plimbare plăcută sau o activitate neobositoare, de preferat în picioare, sunt cele mai recomandate activităţi în prima oră de digestie.

B.

5Introducere

E.O HRANĂ SĂNĂTOASĂ

O dietă adevărată nu se bazează pe calorii, ci pe elemente organice şi anorganice care promovează şi susţin viaţa. Avem nevoie de o dietă bogată în vitamine, în hrană crudă mai mult decât în alimente fierte.

Printre noi a crescut mult mai mult îngăduinţa de sine în timp ce sănătatea este sacrificată pe altarul apetitului. Dumnezeu a dat primi-lor noştri părinţi o hrană pe care El a dorit ca rasa umană s-o mănânce.

Numai după ce lumea a fost distrusă prin potop le-a permis El să mănânce car-

nea animalelor curate, după cum sunt ele clasificate în Biblie în

cartea Leviticului, capitolul 11. Hrana animală nu este şi

nu a fost niciodată cea mai bună hrană pentru om. Recent ştiinţa şi experi-mentele au dovedit aceas-ta. Dieta dată lui Adam şi Evei în Grădina Eden nu includea mâncarea de car-ne. Noi trebuie să învăţăm cum să evităm şi să biruim păcatul printr-o mâncare şi o vieţuire corectă.

10

O DIETĂ CORECTĂ UN AVANTAJ PERSONAL

Mai întâi ţineţi cont de următoarele reguli:

a. Reguli ale dietei1. Reduceţi cât mai mult consumul de grăsimi, mai ales cele de

origine animală, şi excludeţi complet din alimentaţie prepa-ratele prăjite în grăsimi.

2. Nu consumaţi deloc cafea şi alcool.

3. Reduceţi consumul de zahăr şi preparatele cu zahăr (dulcea-ţă, prăjituri, sucuri carbogazoase, îngheţată etc.)

4. Reduceţi sarea din alimentaţie.

5. Nu consumaţi preparate ce conţin coloranţi şi arome sintetice.

6. Nu consumaţi condimente şi arome puternice (muştar, oţet, ardei iute, piper, scorţişoară, cuişoare etc.).

7. Consumaţi zilnic crudităţi, dar nu mâncaţi fructe şi zarzava-turi la aceeaşi masă.

8. Nu beţi nici un lichid răcoritor, nici apă în timpul mesei. Apa se consumă cu ½ oră înainte de masă şi la 1 - 2 ore după masă.

9. Nu mâncaţi în afara orelor stabilite pentru masă. (Mâncaţi nu mai la masă, şi nimic între mese).

10. Lăsaţi să treacă cel puţin 5 ore între mese.

F.

11O dietă corectă - un avantaj pesonal

b. O alimentaţie bogată în vitamine

Mai multă atenţie trebuie dată pregătirii hranei zilnice aşa încât să nu distrugem în timpul preparării vitaminele, mineralele, şi alte pro-prietăţi dătătoare de viaţă.

Un regim alimentar de crudităţi s-a dovedit a fi nu numai o cură pentru prevenirea anumitor boli, ci şi un tratament. El a fost experi-mentat pe bolnavi ajunşi în stare gravă, atunci când tratamentul medi-camentos nu mai avea nici o putere de vindecare, ci numai de lungire a suferinţei. Rezultatele au fost excelente.

12 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

VITAMINELE – ÎN GENERALVitaminele sunt substanţe organice indispensabile vieţii care se gă-

sesc în alimente sau se prepară sintetic, cu rol esenţial în menţinerea proceselor celulare vitale. Ele se găsesc în multe alimente şi pentru fi-ecare sezon noi putem obţine, în general, cantitatea minimă necesară printr-o dietă echilibrată.

Vitaminele sunt caracterizate prin abilitatea lor de a fi solubile şi sunt împărţite în două grupe: liposolubile (care se dizolvă în grăsimi) şi hidro-solubile (care se dizolvă în apă).

Vitaminele liposolubile sunt: A, D, E, K.Unele dintre principalele vitaminele hidrosolubile sunt: C, B1, B2,

PP, B6, B12.

G.

13

Valorile zilnice ale principalelor componente nutritive necesare, bazate pe un consum de cca 2000 kcal/zi la persoanele adulte

și copii mai mari de 4 ani.

(IU= unităţi internaţionale)

Sursa: www.cfsan.fda.gov/~dms/flg-7a.html.

Componente necesare Valoarea zilnicăTotal grăsimi 56 gGrăsimi saturate 20 gColesterol 300 mgSodiu 2400 mgHidrocarbonat (glucoză) 300 gFibre 25 gProteine 50 gVitamina A 5000 IUVitamina C 60 mgCalciu 1000 mgFier 18 mgVitamina D 400 IUVitamina E 30 IUVitamina K 80 µgVitamina B1 1,5 mgVitamina B2 1,2 - 1,8 mgVitamina B6 2 mgVitamina B12 6 µgVitamina PP 19 mgAcid folic 400 µgIod 150 µgMagneziu 400 µgZinc 15 mgPotasiu 3500 mg


Vitamina A Este o vitamină liposolubilă cu funcţii fiziologice în pigmenţii vi-

zuali şi diferenţierea celulelor epiteliale, carenţa ei ducând mai întâi la scăderea capacităţii de adaptare a ochilor la lumina difuză, iar în cazuri mai grave putând apărea o ulcerare a mucoasei oculare şi chiar a corne-ei, fapt ce poate provoca afectarea cristalinului şi orbirea.

Aceasta se găseşte ca atare în produsele de origine animală (lapte, ouă, unt), cât şi în produsele de origine vegetală sub formă de retinoizi sau de caroteni.

Vitamina A măreşte rezistența la infecţii a cartilajelor, a mucoaselor şi a pielii, ajută la adaptarea vizuală, la dezvoltarea normală a scheletului şi a smalțului dentar, precum şi la buna funcţionare a ficatului, a tiroidei şi a altor organe. De asemenea, ea contribuie la reglarea somnului şi a tensiunii arteriale şi joacă un rol important în îngrijirea pielii şi a mucoa-selor, ca şi în stimularea creşterii.

Valorile vitaminei A în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene

Sursa: USDA (1978) Science and Education Series, Handbook 8.

Alimentul UI 100 g Retinoizi (µg) 100 gOuăBrânză elvețianăUnt MazăreFasoleLinteNăutPorumbSoiaArdei roșuArdei verdeMorcoviPiersiciDovleac

55225375415

17147-2-----

1839856

30581491713967-

2421600

4201100013301600

15Vitaminele

Vitamina DEste o vitamină liposolubilă importantă în absorbţia calciului în or-

ganism şi cu funcţii fiziologice importante în metabolismul osos. Vitamina D se găseşte sub formă de Ergocalciferol (D2) şi precurso-

rul său Ergosterol sau de Colecalciferol (D3).Ergosterol se găseşte în ciuperci şi drojdii, din acestea obţinându-se

vitamina D2 farmaceutică (ergocalciferolul). Provitamina D sterol, (7-dehydrocolesterol) este sintetizată în glan-

dele sebacee din piele şi este secretată uniform pe suprafaţa pielii de unde este reabsorbită în diferite straturi ale epidermei.

Ea se formează prin acţiunea razelor ultraviolete asupra 7-dehydroco-lesterol în piele. Producţia cutanată de vitamina D3 depinde, printre al-tele, şi de concentraţia în ozon a aerului. Putem beneficia de băi de soare bogate în razele ultraviolete prin expunerea la soare dimineaţa înainte de ora 10 şi după amiaza între orele 15-17 în zonele nepoluate.

Valorile vitaminei D în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 147-148.

Lapte de vacăLapte de mamăUntSmântânăBrânză OuăVarzăUlei de porumbSpanac

Alimentul Vitamina D2 (UI ⁄ 100 g)0,3

0 - 1035501228

0,29,00,2


Vitamina EEste o vitamină liposolubi-

lă cu rol fundamental în me-tabolismul tuturor celulelor.

Fiind puternic antioxidant, Vitamina E are un rol impor-tant în protejarea vitaminei A, a carotenilor şi a uleiurilor ve-getale. Ea intervine favorabil în reproducere, în asigurarea funcţionării normale a glande-lor sexuale şi a celor endocrine, înlesneşte depozitarea glicoge-nului în ficat şi în muşchi, in-clusiv în muşchiul cardiac.

Valorile vitaminei E în diferite alimente (uleiuri vegetale)

Sursa: World Rev.Nutr.Diet. 45.

56-160 mg/100 g53-162 mg/100 g

1-4 mg/100 g20-32 mg/100 g 25-49 mg/100 g5-15 mg/100 g

33-73 mg/100 g

Ulei de soiaUlei de porumbNuca de cocos (ulei)Arahide (ulei)Şofran (ulei)Măsline (ulei)Ulei de palmier

17Vitaminele

Vitamina KVitamina K face parte din grupul B de vitamine şi este alcătuită,

de fapt, din două componente naturale: vitamina K, (fitochinona) şi vitamina K2 (farnochinona). Are un rol esenţial în coagularea sângelui. Necesarul zilnic este de 1,5-2 mg.


Valorile vitaminei K în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene

Sursa: U.S. Departament of Agriculture (1990). National Nutrient Database, Government Printing Office, Washington, DC.

Alimentul Vitamina K ((µg/100g)SparanghelFasole SfeclăBroccoliVarză MorcovConopidăNăutPorumbCastraveteRoşi Salată verdeMazăreCartofi Spanac Cartofi dulciUlei de porumbUlei de măslineUlei de soiaMere BananePortocalePiersici CăpşuniMerişoareLapte de vacă Ouă Gălbenuş de ouOvăz Orez GrâuTărâţe Germeni de grâu

3930

5154149

13191

4845

48113

280,5

26645

58200

0,5 1,33

141,44

50149

630,05

208339

4 (aprox. 90% în coajă)

Vitamina CEste o vitamină hidrosolubilă cu rol anti-infecţios, tonifiant, parti-

cipă la detoxifierea organismului şi la folosirea rezervelor de fier, prote-jează vitaminele A şi E, economiseşte vitaminele din complexul B.

Vitamina C măreşte rezistenţa organismului faţă de efectul toxic al unor medicamente sau substanţe chimice din mediul ambiant (plumb, mercur, benzen etc.).

Efortul muscular, frigul şi febra măresc consumul şi necesarul de vitamina C.

Vitamina C este sensibilă la temperaturi ridicate, la acţiunea oxige-nului şi a luminii. Fiind hidrosolubilă, ea se poate pierde uşor în timpul păstrării şi preparării alimentelor. De aceea durata şi locul depozitării este deosebit de important pentru ca vitamina C să se piardă cât mai puţin până la consumarea alimentelor.20 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Valorile vitaminei C în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene

Alimentul Vitamina C (mg/100 g/ml)10-3010104013-3350557-1418-25100040-90301-23-615-3010-3090-15030-605-1060-80101701215-30010-3010-30100125-20010-3010050-90

MereBananeCireşe GrapefruitPepene verdePortocaleLămâie Piersici ZmeurăMăceşeCăpşuniMandarineLapte de vacă Lapte de mamăSparanghelFasole BroccoliVarză MorcovConopidăŢelină PătrunjelPorumbPrazOvăz, grâuCeapăMazăreMărar ArdeiCartofi Rubarbă OrezSpanac

21Vitaminele

Alimentul 4⁰C 20⁰CFasoleConopidăSalată PătrunjelMazăreSpanacSpanac (iarna)

33%8%

36%13%10%32%

7%

53%26%42%70%36%80%22%

Vitamina B1Prezintă importanţă îndeosebi în metabolismul proteinelor şi al

glucidelor, dar şi în funcţionarea normală a sistemului nervos central şi al celui periferic, a aparatului digestiv şi a glandelor endocrine, în procesul de creştere, în absorbţia intestinală a grăsimilor etc.

Vitamina B1 favorizează depunerea glicogenului în ficat şi accelerea-ză procesul de eliminare a urinei. Ea menţine sănătos sistemul nervos, îmbunătăţeşte tonusul muscular, contribuie la apărarea organismului împotriva infecţiilor.

La adulţii sănătoşi, necesarul zilnic de vitamina B1 este de 1,7 (1-2 mg), în funcţie de intensitatea activităţii depuse, de natura şi ca-lităţile factorilor de nutriţie ce alcătuiesc raţia alimentară, de stările fiziologice şi de vârstă.

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 236-237.

Pierderi ale vitaminei C după două zile de la recoltare


Valorile vitaminei B1 în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene

Alimentul Vitamina B1 (mg/100g)0,200,550,290,070,300,190,550,06

0,180,070,100,050,060,110,320,110,06

0,04 0,03 0,05 0,050,100,02 0,08

0,02-0,060,040,02

Mălai Făină de ovăzOrez brunOrez albSecară integralăSecară degerminatăGrâu integral Făină albă

SparanghelFasole (verde)BroccoliVarză MorcoviConopidăMazăre verdeCarto� Roşii

Mere Caise BananeStruguriPortocalePere Ananas

Brânză Lapte Ouă

23Vitaminele

Procedura Alimentul Pierderi %CoacereÎncălzire cu apăPasteurizare VaporizareDepozitare la temperatura camerei

PâineVegetaleLapteLapteFructe/zarzavaturi

5 - 350 - 609 - 20

100 - 20

Pierderi de vitamina B1 în procesul de preparare a hranei

Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 267.

Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene24

Alimentul Vitamina B2 (mg/100g sau ml) 0,170,160,280,110,080,020,010,180,200,060,060,080,060,100,040,140,040,010,040,031,040,070,30

LapteIaurtBrânzăGrâu integralSecară Ovăz măcinat OrezSparanghelBroccoliVarza MorcoviConopidăPorumbFasole Carto� Spanac Roşii Mere BananePortocalePiersici CăpşuniOuă

Vitamina B2Are un rol important în metabolismul proteinelor, grăsimilor, dar cu

precădere al glucidelor (scade glicemia), în creşterea şi respiraţia celule-lor, ca şi în procesul normal al vederii. De asemenea, ea asigură un bun tonus muscular şi acţionează favorabil asupra pielii, a mucoaselor şi in-testinelor, intervine în fenomenele oxidoreducere de la nivelul celulelor, influenţează creşterea şi reproducerea, precum şi sinteza hemoglobinei.



25Vitaminele

Vitamina PPVitamina PP are rol de coenzimă pentru anumite dehidrogenaze. Numită şi nicotinamidă, vitamina PP este necesară în alimentaţia

zilnică a adulţilor în cantitate de cca 19 mg (18-23 mg la bărbați şi 12-15 mg la femei). Ea are acţiune vasodilatatoare la nivelul pielii, ajută la buna funcţionare a sistemului nervos central, scade colesterolul, sti-mulează secreţia gastrică şi eliminarea bilei, scade tensiunea arterială.

Unele alimente ca făina de porumb, fructele uscate, ceapa, nu conţin vitamina PP. Ca urmare, pentru a preveni apariţia pelagrei la persoane-le care consumă în mod obişnuit mămăliga din făină de porumb, se re-comandă ca alimentaţia să cuprindă lapte sau alte produse lactate. De altfel, porumbul este considerat în general un aliment pelagrogen. Cu ajutorul unui aminoacid (triptofanul), organismul uman îşi poate pro-duce singur această vitamină, dacă dispune de cantităţi suficiente din vitaminele B1, B2 şi B6.

Carenţa de vitamina PP se manifestă prin apatie, scădere în greuta-te, somnolenţă, diminuarea reflexelor, atrăgând după sine apariţia pela-grei, precum şi a unor tulburări digestive, sensibilizarea pielii la acţiunea luminii solare etc. Ca urmare, pielea se înroşeşte şi apoi apar vezicule, fisuri, dermatite etc. Apariţia leziunilor cutanate este favorizată şi de ex-punerea la soare, precum şi de intensitatea efortului fizic depus.


Valorile vitaminei PP în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene


AlimentulLapte 0,2Iaurt 0,1Brânză 1,2

Orz 3,1Hrișcă 4,4Orez decorticat 1,6Orez brun 4,7Secară 0,9-1,6Grâu integral 3,4-6,5Tărâțe 8,6-33,4

Ouă 0,1Ciuperci 4,2Drojdie de bere 50,1

Sparanghel 1,5Fasole 0,5-2,4Brocoli 0,9Varză 0,3Morcovi 0,6

Vitamina PP(mg/100 g)

Vitamina PP(mg/100 g) Alimentul

Conopida 0,7Țelină 0,3Porumb 1,7Linte 2,0Ceapă 0,2Mazăre 0,9-2,5Ardei 1,7-4,4Carto� 1,5Fasole soia 1,4Spanac 0,6Roșii 0,7

Mere 0,6Banane 0,7Grapefruit 0,2Portocale 0,4Piersici 1,0Căpșuni 0,6

Nuci 0,6-1,8Alune 17,2

27Vitaminele

Vitamina B6 (Piridoxina)Vitamina B6 are un rol important în formarea hemoglobinei, în me-

tabolismul aminoacizilor, proteinelor, glucidelor şi lipidelor (îndeosebi al acizilor graşi esenţiali), fiind şi stimulent muscular; are influenţă be-nefică asupra pielii, precum şi în procesul de creştere.

De asemenea, piridoxina intervine în mod esenţial în: buna func-ţionare a sistemului nervos, a măduvei osoase; producerea de globule roşii şi de anticorpi; controlarea echilibrului sodiului şi al potasiului, al sistemului muscular şi osos; metabolismul colesterolului, împiedicând depunerea acestuia pe pereţii interiori ai arterelor (ateroscleroza); creş-tere şi reproducere. Pentru adulţi, necesarul zilnic de vitamina B6 este de 1,6-2,5 (3) mg, direct proporţional cu aportul de proteine. Pentru femei, în perioada sarcinii, necesarul zilnic de vitamina B6 este de 4-6 (7) mg.


Alimentul Vitamina B6 (mg/100 g sau ml)0,040,05

0,04-0,080,19

0,170,550,29

0,150,08-0,18

0,170,160,210,060,200,130,150,16 0,25 0,28

0,03 0,030,060,060,020,16

0,04

Lapte Iaurt Brânză Ouă

Orez decorticatOrez nedecorticatGrâu integral

SparanghelFasole BroccoliVarză ConopidăŢelină PorumbCeapă MorcovMazăreCartofi Spanac

Mere GrapefruitPortocaleCăpşuniPiersici Roşii

Alune


Sursa: USDA data; Leklem, J.E. (1996), In: Present Understanding in Nutrition, ed.7, pag.175.

29Vitaminele

LapteBrânză TofuIaurtOuăAlbuşGălbenuş

Alimentul Vitamina B12 (µg/100g)

0,360,36 - 1,71

00,06 - 0,62

1,260,099,26

Soymilk Essential (Sanitarium) 0,2

Soymilk Life (Sanitarium) 0,4

Vitamina B12 (ciancobalamina)Este solubilă în apă, stabilă la căldură (suportă temperaturi de până

la 120°C), dar inactivată de lumină, ca şi de excesul de vitamina C, de alcool şi de somnifere. Eficacitatea ei sporeşte prin asociere cu vitami-nele B6, B9, C, precum şi în prezenţa potasiului.

Ea este ideală pentru creştere. Insuficienţa ei în alimentaţie duce la instalarea unor anemii grave (anemia pernicioasă, manifestată prin anemie şi tulburări nervoase deosebit de grave). În plus, această vita-mină are un rol important şi în protejarea celulelor hepatice, datorită proprietăţii ei de a împiedica depunerea grăsimilor în ficat.

Necesarul zilnic de vitamina B12 este de 2,5 μg (mcg) pentru adulţi, ceva mai mare pentru copii, şi de 2,2-2,6 (chiar 3 μg) pentru femeile aflate în perioada de sarcină şi de alăptare.

Sursa: Food Values of Portions Commonly Used, by Jean A.T.Pennington & Judith Spungen DouglassThe Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrition and Health by Gerald F.Combs, Jr., Third Edition, pag.382.

http://sanitarium.com.au/article/article.do?art-id=68.


Produsele din soia preparate industrial au adăugată în compoziţie vitamina B12, pe lângă alte substanţe nutritive.

Vegetalele, cerealele și fructele nu conţin vitamina B12.


COMPARAŢIE ÎNTRE DIETA VEGETARIANĂ ŞI CEA CARNATĂ

Vechea teorie populară prin care carnea este considerată esenţială pentru tărie fizică este depăşită. Cel mai convingător argument îm-potriva acestei opinii eronate se găseşte în rezultatele experienţelor referitoare la această problemă. Multe persoane au învăţat din experi-enţă că o dietă cumpătată vegetariană va menţine o bună sănătate şi vigoare. Aproape toate naţiunile sunt martore că de fapt o dietă fără carne dă sănătate corpului şi minţii. O mare parte din populaţia lumii se întreţine cu o dietă fără carne.

Leul cel puternic şi bivolul nu sunt un argument prin mâncarea lor în ceea ce priveşte tăria fizică. În timp ce ei sunt amândoi puternici, numai unul este un animal carnivor. Să nu mai vorbim despre cel mai puternic animal ierbivor, elefantul cel uriaş, pe care leul nu se încumetă să-l atace, neavând multe şanse să-l biruie deşi elefantul este strict vegetarian.

Calul şi boul pot căra poveri remarcabile în timp ce se hrănesc cu hrană vegetariană.

Dacă un cerb este atacat de un lup, acesta nu-l poate birui. Numai o haită formată din mai mulţi lupi poate birui un cerb care reuşeşte, deşi se hrăneşte numai cu iarbă, să întreacă în putere acest animal de temut

al pădurii.Să îndepărtăm problema

tuturor ideilor preconcepu-te şi a teoriilor populare în ce priveşte superioritatea cărnii pentru a da putere şi să reve-nim la valoarea sa nutritivă dovedită în laborator şi în re-alizările actuale.

H.

31

Nici o constatare ştiinţifică nu-i atribuie cărnii o valoare remarca-bilă în ce priveşte tăria fizică a celor ce o consumă. Principala valoare nutritivă a cărnii constă în conţinutul său proteic, un element nutri-tiv preţios, dar nu unul care furnizează caloriile; nici grăsimea nu este cea care dă cărnii presupusa ei înaltă valoare nutritivă. Ca furnizor al energiei, carnea deţine numai 1/7 până la 1/4 din nivelul la care ajung cerealele şi nucile.

Este adesea menţionat faptul că performanţele forţei şi rezistenţele musculare sunt superioare la vegetarieni faţă de persoanele consuma-toare de carne. Putem să amintim orezul mâncat de solii hinduşi des-pre care se ştie că aleargă 60 de mile pe zi, consecutiv, timp de săptă-mâni şi ţăranii ruşi care trăiau în vremuri obişnuite cu vegetale, pâine neagră şi lapte şi lucrau 16 până la 18 ore zilnic.

Multe din testele ştiinţifice care s-au făcut dovedesc dincolo de ori-ce îndoială că nu carnea este hrana care dă putere, aşa cum s-a presu-pus a fi. Amintim câteva rapoarte ale testelor făcute:

1. La proba de alergare pe distanţa de 125 de mile au participat 32 de persoane, dintre care 12 erau mâncători de carne şi 20 vegetarieni. Întrecerea a fost câştigată de un vegetarian care a ajuns cu 8 ore înain-tea celui care a fost primul dintre mâncătorii de carne. El era vegetarian de 9 ani şi mânca numai două mese pe zi. Numai trei mâncători de carne au terminat cursa, parcurgând distanţa în 45 de ore. Zece vegeta-rieni au terminat de asemenea cursa în 45 de ore.

2. La proba ţinerii braţelor întinse, mâncătorii de carne au avut o medie de 10 minute, iar cel mai lung timp în care a rezistat un mân-cător de carne a fost de 20 de minute, în timp ce cel mai lung timp în care a rezistat un vegetarian a fost de 200 de minute.

3. La proba de genuflexiuni, mân-cătorii de carne au avut o medie de 383, în timp ce ve-getarienii au avut o medie de 833.


I.E-urile

Sunt substanţe chimice folosite pentru a îmbunătăţi gustul sau as-pectul unui produs, sau pentru a-i prelungi valabilitatea. Le găsim în alimente, cosmetice sau medicamente.

1. Ce trebuie să știm despre E-uri:u Ne afectează sănătatea producând tulburări gastrice, boli ale fica-

tului, diabet, boli cardiovasculare, cancer.

u Efectele negative apar în timp, după ani de zile. La astmatici sau alergici pot apărea manifestări imediate.

u Zaharina este suspectă de producerea cancerului. Atenţie la băutu-rile „light”, precum şi la alte produse dulci pe care se menţionează „fără zahăr”.

u Există E-uri care dau dependență.

u Alimentele bogate în E-uri conţin o mare cantitate de sare, zahăr şi grăsimi.

u Cele mai periculoase sunt în sarea de lămâie, guma de mestecat, margarină, brânza topită, muştar, dulciuri, răcoritoare.

u E-urile sub formă de fosfaţi pot împiedica absorbţia şi fixarea calciului.

u Este recomandat să citim cu atenţie eticheta produsului înainte de consum. Le găsim ca: agenţi de afânare, agenţi de umezire, con-servanţi, îndulcitori, acidifianţi, antioxidanţi.

u Există E-uri care NU dăunează: E306 - vitamina E naturală, E440 - vitamina C naturală, E322 - lecitina şi coloranţii naturali obţinuţi din flori, fructe şi legume.

33E-urile

2. Clasificarea E-urilor Â a) coloranţi E 100 – E 199 Â b) conservanţi E 200 – E 299 Â c) antioxidanţi, acidifianți şi substanțe de tampon E 300 – E 399 Â d) stabilizatori, agenți de îngroşare E 400 – E 469 Â e) emulsificatori E 470 – E 499 Â f) agenţi de afânare E 500 – E 599 (substanţe care adăugate la fai-

nă sau aluat îi îmbunătăţesc calităţile panificabile sau substanţe, care permit formarea sau menţinerea fermă sau crocantă a ţesu-turilor fructelor sau legumelor, sau care în contact cu gelifianţii formează sau întăresc un gel)

Â g) potențiatori de gust E 600 – E 699 Â h) gaz propulsor şi gaz de ambalare E 900 – E 950 (prin gaze pro-

pulsoare înțelegem: gaze, altele decât aerul, care au ca efect expul-zarea unui produs alimentar din recipient).

Â i) îndulcitori E 951 – E 970 Â l) enzime E 1100 – E 1105 Â j) agenţi de umezire E 1200 – E 1202 (substanţe care previn us-

carea produselor alimentare, compensând efectul unei umidităţi atmosferice scăzute, sau favorizează dizolvarea unui praf într-un mediu apos)

Â m) amidon modificat E 1400 – E 1450 (substanţă obţinută cu aju-torul unuia sau mai multor tratamente chimice ale amidonului alimentar, care a fost supusă unui tratament fizic sau enzimatic şi care poate fi fluidificată prin tratament acid sau alcalin, de albire sau de glazurare).

3. E-urile considerate „criminale”

Suspecte: Â E 125, Â E 150, E 171, Â E 172, E 173, Â E 240, E 241, Â E 477.


Dactylopius coccus, femela şi masculul

Periculoase: Â E 102 (extrem de nociv), E 110, E 122, E 123, E 124, E 124a, E

127, E 128, E 129, E 131, E 132, E 133, E 142, E 151, E 154, E 155, E 180 (coloranți alimentari diverse culori).

Â E 120 – Acidul carminic este un colorant natural de culoare roşie, extras din coşenilă, prin desecarea corpului insectei femelă, Dactylopius coccus Costa. Este considerat periculos deoa-rece distruge vitamina B12 , atunci când este utilizat în alimente şi băuturi. Se foloseşte ca şi colorant natural în industria alimentară, chiar şi în ţara noastră, pentru o varietate de produse ca: deserturi cu gelatină, preparate din fructe (de ex. gemuri etc), sucuri, băuturi necarbogazoase, preparate din carne, dar şi din lapte (de ex. în iaurtul cu fructe) etc.

Â E 210, E 211, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 218, E 219, E 220, E 221, E 222, E 223, E 224, E 226, E 227, E 228, E 231, E 232, E 249, E 284, E 285 (diverşi conservanți şi pesticide).

Â E 310, E 312, E 385 (antioxidanți artificiali) Â caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algă marină.

Nu se recomandă consumul frecvent. Â E 1201 (agent de limpezire utiliyat în tratarea vinurilor şi în ali-

mente dietetice carcinogenic). Â E 1520 (îndulcitor artificial obținut din petrol).

Toxice:

Â E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intesti-nale), E 338,

Â E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465,

Â E 466 (afectează tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (supri-mă vitamina B12); E 320,

Â E 321 - antioxidanţi din margarină (cresc coles-terolul); E 311, E 312 (atacă sistemul nervos); E 330 (acidul citric sau sarea de lămâie).

35E-urile

Cancerigene:

Â E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzişi în SUA, Comunitatea Europeană şi ţările din fosta URSS.

E-urile bune:

Â vitamina E naturală E 306, antioxidant puternic (Deşi naturală, pentru unele persoane contează şi locul de unde aceasta este ex-trasă, sursele fiind: în ficat, ouă, peşte, dar şi din soia)

Â vitamina C naturală - acidul ascorbic - E 300 antioxidant puternic Â clorofila E 140 - colorant natural Â carbonat de calciu E 170 - colorant şi antioxidant alb, natural Â acid lactic E 270 - acidifiant artificial sau natural Â lecitina E 322 - antioxidant natural Â lactat de calciu E 327 - corector de aciditate, natural sau artificial Â pectina E 440 - gelifiant natural.

Sursa: Prof.dr.Gheorghe Mencinicopschi, Noua ordine alimentară, volumul I, Coreus Publishing, 2010.


J. O DIETĂ ECHILIBRATĂ

Dieta trebuie să fie echilibrată atât cantitativ, cât şi calitativ.

1. Cantitativ Din punct de vedere cantitativ este necesară menţinerea greutăţii

ideale consumându-se un număr adecvat de calorii. Păstrarea greutăţii ideale dovedeşte menţinerea unui echilibru optim între caloriile inge-rate şi cele consumate în cursul metabolismului. Studii recente susţin că formula „optimă” pentru calcularea greutăţii ideale este:

Â pentru bărbaţi:

Greutatea (în kg) = 50 + 0,75 x [Talia (în cm) - 150] + (vârsta -20) : 4

Â pentru femei:

Greutatea (în kg) = {50 + 0,75 x [Talia (în cm) - 150] + (vârsta -20) : 4} x 0,9

În mod schematic, în funcţie de energia depusă, diversele profesii au fost împărţite în mai multe grupe, astfel:

a) profesii care necesită o cheltuială mică de energie: funcţionari de birou, dactilografi, cizmari, tipografi, ceasornicari, medici, ingineri, profesori, studenţi, vânzători, femei casnice;

b) profesii care necesită o cheltuială moderată de energie: mecanici, tractorişti, zugravi, tinichigii, strungari, vopsitori, şoferi, militari;

37O dietă echilibrată

c) profesii care necesită o cheltuială mare de energie: dul-gheri, turnători, lăcătuşi, instala-tori, treierători, mineri în munci mecanizate, betonişti;

d) profesii care necesită o cheltuială foarte mare de ener-gie: mineri nemecanizaţi, fie-rari manuali, muncitori agricoli care lucrează nemecanizat, îno-tători, canotori;

e) profesii cu cheltuială ma-ximă de energie: tăietori de lemne, spărgători de piatră (ne-mecanizat), cosaşi, săpători de pământ, alpinişti.

Raportând la kilogram-corp greutatea ideală, nevoile calorice ale unui individ în funcţie de efortul depus sunt considerate astfel:

Â - pentru repaus la pat sunt necesare: 25 - 30 cal/kg corp/zi;

Â - pentru un exerciţiu uşor: 35-40 cal/kg corp/zi;

Â - pentru un exerciţiu moderat: 40-45 cal/kg corp/zi;

Â - pentru un exerciţiu intens: 45-50 cal/kg corp/zi;

Â - pentru un exerciţiu foarte intens: 50-60 cal/kg corp/zi.


Exemplul 1.

Aşadar, greutatea ideală a unui bărbat între 30 şi 50 de ani, care are o înălţime de 180 cm este de 78 - 80 kg. Dacă acest bărbat depune un efort moderat (b), el va trebui să consume cca. 3200 calorii/zi pentru a-şi menţine greutatea corpului.

Aceste calorii trebuie să reprezinte suma caloriilor consumate la toate mesele din ziua respectivă, plus cele adăugate dacă între mese consumă ceai îndulcit, must de struguri, sirop sau alte băuturi dulci, pentru a-şi menţine greutatea corpului. Dacă el are o greutate mai mare decât cea ideală şi doreşte să slăbească trebuie să consume zilnic cât mai puţine calorii. Pentru a nu slăbi foarte rapid şi pentru a nu da ocazia la stări de slăbiciune, la acelaşi efort depus trebuie să consume zilnic în jur de 2000 de calorii. Aceasta îl va ajuta să slăbească treptat şi sigur până va ajunge la greutatea ideală, când poate ajunge zilnic la un consum de 3200 de calorii fără ca greutatea corpului să se modifice.

Exemplul 2.

O femeie casnică între 30 - 50 ani, cu o înălţime de 165 cm trebuie să aibă o greutate ideală între 61 şi 64 kg. Ea are nevoie de cca. 2200 calorii pe zi pentru a-şi menţine greutatea ideală a corpului. Dacă este mai grasă şi doreşte să slăbească trebuie să consume zilnic între 1000 şi 1200 calorii, care se calculează făcând suma tuturor caloriilor consu-mate la fiecare masă, plus caloriile adăugate dacă consumă între mese ceaiuri îndulcite, sucuri dulci, must etc.

Având la îndemână aceste calcule, precum şi metodele de calculare pentru fiecare persoană în parte nu mai aveţi nevoie decât de puţină voinţă pentru a vă echilibra greutatea, ajungând la cea ideală.


10 sugestii care vă ajută să ajungeţi la greutatea ideală

1. Nu căutaţi să pierdeţi în greutate rapid. Puteţi pierde între 0,5 până la 1 kg pe săptămână; nimic mai mult.

2. Nu mâncaţi şi nu gustaţi nimic între mese.

3. Mâncaţi un dejun bogat şi un prânz moderat, servit înainte de ora 15, dar nimic seara, sau cel mult un măr. Nu mâncaţi nimic înainte de culcare.

4. Învăţaţi-vă să identificaţi alimentele bogate în calorii şi evitaţi-le.

5. Săriţi peste desert; în locul acestuia mâncaţi fructe proaspete.

6. Nu întârziaţi nici o secundă; părăsiţi masa când sunteţi într-o oarecare măsură încă flămânzi.

7. Folosiţi din abundenţă fructe, zarzavaturi şi tot felul de cereale. Acestea vă vor ajuta să vă simţiţi sătui în timp ce veţi menţine o valoare scăzută a caloriilor.

8. Reduceţi alimentele grase cum ar fi maioneza, salatele preparate cu diferite grăsimi, nucile, alunele, etc. (Excludeţi cu desăvârşire car-nea grasă, dar şi alte produse din carne).

9. Învăţaţi cum să folosiţi un tabel cu valorile calorice. Coborâţi con-sumul sporit de calorii astfel încât să pierdeţi cel puţin o jumătate de kilogram pe săptămână, dar nu mai mult de 1 kg. Dar nu uitaţi: greutatea se pierde mâncând mai puţine calorii decât consumaţi. De asemenea în primele 2 săptămâni pierdeţi mult mai repede câteva kilograme, dar după aceea, continuând să consumaţi tot atâtea calorii, greutatea continuă să scadă mai încet, dar sigur.

10. Stabiliţi-vă un program zilnic regulat de exerciţii fizice care să co-respundă nevoilor personale, şi respectaţi-l.


2. Calitativ

Desigur este necesar şi un echilibru calitativ:

- proteine 13 % - 18 % = 1 g/kg corp până la 1,5 g/kg corp zilnic;- grăsimi 20 % - 30 % = 1 g - 2 g/kg corp zilnic;- glucide: 55 % - 60 % = 4 g - 8 g/kg corp zilnic.

Necesarul zilnic al vitaminelor esenţiale este:

Vitamina A 1100-2500 U.I. – la copii şi adolescenţi 6000 U.I. – la femei însărcinate 8000 U.I. – la femei care alăptează

Vitamina D - necesarul de 400 U.I. este asigurat, în mod normal, printr-o alimentaţie echilibrată şi prin expunere la lumina solară - La femei, în timpul sarcinii şi al alăptării, cantitatea de vitamina D necesară zilnic se situează între 600 şi 800 U.I. - Pentru copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic de vitamina D este de 400-1.000 U.I. Vitamina E - cca. 25 mg/zi. Este asigurată în general printr-o alimentaţie echilibrată.

Vitamina K - 1,5-2 mg/zi. Este asigurată în general printr-o alimentaţie echilibrată.

Vitamina C - 60 mg/zi pentru un adult sănătos - 35 până la 65 miligrame pe zi pentru copil (cca 1,5-2 mg/kg-corp/zi – la copii, în funcţie de vârstă) - 60 la 100 miligrame pentru adolescenţi - cca. 100 mg/zi pentru femei gravide - cca. 120 miligrame pe zi pentru fumători


De remarcat faptul că regimurile vegetariene stricte (vegane) pot provoca hipovitaminoze B12, îndeosebi la copii.

Un material documentar prezintă foarte clar acest subiect într-o

scrisoare deschisă din partea specialiştilor în sănătate ai organizaţiilor vegetariene (vegane). Ei îşi dau acceptul reproducerii acestor informa-ţii în mod gratuit cu condiţia redării lor în întregime.

Vitamina B1 - 1,7-2 mg/zi la adulţii sănătoşi - 2,5 mg/zi în timpul sarcinii - 1 mg/zi la copii, valoare ce trebuie să crească odată cu vârsta

Vitamina B2 - 1,2-1,8 mg – pentru adulţii sănătoşi În general se recomandă 0,6-0,7 mg vitamina B2 pentru fiecare 1000 de calorii - 1,5-3 mg – pentru femeile însărcinate şi cele care alăptează - 0,4-1,2 mg – la copii, necesarul zilnic calculându-se în funcţie de vârstă Vitamina PP - cca 19 mg/zilnic (18-23 mg la bărbaţi, 12-15 mg la femei)

Vitamina B6 - 1,6-2,5 (3) mg la adulţi, direct proporţional cu aportul de proteine - 4-6 (7) mg la femei în timpul sarcinii

Vitamina B12 - 2-2,5 mcg – pentru adulţi - ceva mai mare pentru copii - 2,8 mcg – pentru femeile aflate în perioada de sarcină şi de alăptare


Ce-ar trebui să știe fiecare vegan despre vitamina B12

Un aport foarte scăzut de vitamina B12 poate cauza anemie şi afec-tarea sistemului nervos.

Singurele surse vegane sigure de vitamină B12 sunt alimentele îm-bogăţite cu vitamina B12 (printre care şi unele sortimente de lapte vegetal, unele produse de soia şi unele cereale pentru micul dejun) şi suplimenţii de vitamina B12. Vitamina B12, cea din suplimenţi, din alimente îmbogăţite, ca şi cea din produsele alimentare de origine ani-mală, provine din microorganisme.

Cei mai mulţi vegani consumă suficientă vitamină B12 pentru a evi-ta apariţia anemiei sau afectarea sistemului nervos, dar mulţi nu au un aport suficient pentru a reduce la minim riscul potenţial de boală cardiacă sau al complicaţiilor din timpul sarcinii.

Pentru a profita la maxim de beneficiile dietei strict vegetariene, veganii trebuie să ia următoarele măsuri:

1. Să mănânce alimente îmbogăţite (cu vitamina B12) de două sau trei ori pe zi, pentru a asigura un aport de cel puţin 3 micrograme de vitamină B12 pe zi, sau

2. Să ia zilnic un supliment de vitamină B12 care să le furnizeze cel puţin 10 micrograme de vitamina B12, sau

3. Să ia săptămânal un supliment de vitamină B12 care să le furnizeze cel puţin 2000 micrograme de vitamină B12.

Dacă vă bazaţi pe alimente îmbogăţite, verificaţi cu atenţie eticheta produselor pentru a vă asigura că obţineţi suficientă vitamina B12. De exemplu, dacă un sortiment de lapte vegetal conţine 1 microgram de vitamina B12 pe porţie, atunci, consumând trei porţii pe zi vor furniza cantitatea corespunzătoare de vitamina B12. Alţii pot găsi că folosirea suplimenţilor de B12 este mai comodă şi mai economică.

Cu cât luaţi mai rar vitamina B12, cu atât veţi avea nevoie să luaţi mai multă vitamina B12, întrucât vitamina B12 se absoarbe cel mai bine în cantităţi mici. Recomandările de mai sus, au în vedere acest lucru pe deplin. Nu există efecte vătămătoare din cauza excesului canti-tăţilor recomandate sau combinării mai multor surse de vitamină B12.

Informaţiile de calitate sprijină sănătatea veganilor, transmiteţi-le al-tora. Dacă nu aţi citit altceva despre B12, ştiţi deja tot ceea ce aveţi nevo-ie să ştiţi. Dacă doriţi totuşi să aflaţi mai multe, continuaţi să citiţi.


Acest document informativ a fost pregătit de Stephen Walsh, un membru fondator al Societăţii Vegane din Marea Britanie şi de către alţi membrii ai grupului ştiinţific al Uniunii Vegetariene Internaţiona-le, în octombrie 2001.

Aceste informaţii pot fi reproduse gratuit, dar numai în întregime.

Informaţii de bază: vitamina B12 şi dietele vegane.

Lecţii din istorie Vitamina B12 este o vitamină particulară. Ea este necesară în cantităţi

mult mai mici decât oricare altă vitamină cunoscută. Zece micrograme de vitamina B12 disponibile într-o zi, par să asigure întreaga cantitate pe care organismul o poate folosi. În absenţa oricărei surse alimentare evidente, simptomele de boală carenţială apar, de obicei, doar după cinci sau mai mulţi ani, în cazul adulţilor, deşi uneori, anumite persoane pot să acuze unele simptome la mai puţin de un an. Există şi un număr foarte mic de persoane care deşi nu au vreo sursă evidentă de vitamină B12, nu dezvoltă simptome clinice de deficienţă nici chiar după 20 sau mai mulţi ani.

B12 este singura vitamină despre care se recunoaşte că nu este asigu-rată în condiţii sigure printr-o dietă variată bazată pe plante integrale, care conţine din abundenţă fructe şi legume pe lângă o expunere adecva-tă la razele solare. Multe mamifere ierbivore, inclusiv vitele şi oile, absorb vitamina B12 produsă de bacteriile din propriul lor aparat digestiv. Vita-mina B12 se poate găsi într-o oarecare măsură în sol şi în plante. Aceste observaţii i-au determinat pe unii vegani să sugereze că vitamina B12 nu este o problemă care să necesite o atenţie specială, sau chiar că ar fi o falsă problemă. Alţii consideră anumite alimente, cum ar fi de exemplu spirulina, nori, tempeh sau orzul verde, ca fiind surse adecvate de B12. Astfel de afirmaţii nu au trecut testul timpului.

În cei peste 60 de ani de experimentare a veganismului, doar ali-mentele îmbogăţite cu vitamina B12 şi suplimenţii de B12 s-au dovedit a fi surse sigure de vitamină B12, capabile să susţină o stare de sănă-tate optimă. Este foarte important ca toţi veganii să se asigure că au un aport adecvat de B12, din alimente fortificate sau din suplimenţi. Acest lucru va asigura sănătatea noastră şi va contribui la promovarea veganismului prin exemplul nostru.

Sursa: VeganHealth.org, Copyright © 2003, Vegan Outreach. All Rights Reserved. http://www.veganhealth.org/articles/everyvegan.


TABEL CU COMPOZIŢIA ALIMENTELOR

K.

*) Necesar pentru obținerea a 100 g produs bun de consum

45Compoziţia alimentelor

Lapte de vacăLapte smântânitLapte de bivoliţăBrânză de vaciBrânză dulce de vaci

1 ou găină (50g)Ou găină integralGălbenuş de ouAlbuş de ou

Conopidă �artăDovlecei �erţiFasole verde �artăMazăre �artăRoşii în bulionArdei umpluţi (cu orez)Soc de roşiiBulionPastă de tomate

100100100100100

100100100100

100100100100100

100100100100

3,53,55,61317

7141613

0,91,81,52,41,7

1,41,13,64,7

3,50,16,59

1,2

612320,2

- 0,50,40,50,4

8---

4,85

4,94,54

0,30,60,30,5

1,52,52,48,14,7

8,24,6

11,5617,6

6738

104156100

8517136457

10 în apă21 în apă

204830

114236092

Lapte şi derivate

Ouă

Legume conservate

Denumireaalimentului

Necesarla 100 gprodus *

Proteine%

Lipide%

Glucide%

Caloriila 100 g

AndiveArdei gras verdeArdei gras roşuCartofi noiCartofi maturiCastraveţiCeapă verdeCeapă uscatăCiuperciConopidăDovleceiFasole verdeGuliiLobodăMazăre verdeMorcovPăstârnacPătrunjel rădăcinăPrazRidichi de lunăRidichi de iarnăRoşiiSalată verdeSfeclă roşieSpanacŞtevieŢelină rădăcină

150137137100117139100106185162118110175100212109125100120167139103106126126100164

1,91,15,61,31,71,31

1,55

2,80,92

1,82,98,41,51,41,12,30,61,31,11,91,33,54,61,4

0,10,20,40,20,20,20,20,20,50,30,10,20,10,20,50,30,50,80,40,10,10,80,30,10,3

-0,3

3,24,67,3

17,419,12,98,5

10,52,53,93,25,76

1,4148,815109,93,84,94,32,992-

5,9

12253980891920513530183333199645725354192625224325-

33

Legume proaspete


Necesarla 100 gprodus *

Proteine%

Lipide%

Glucide%

Caloriila 100 g


UrziciUsturoiVarză albăVarză roşieVinete

A�neBananeCaiseCăpşuniCireşeGrapefruitGutuiLămâiMandarineMerePepeni galbeniPepeni verziPerePiersiciPortocalePruneZmeurăStruguriVişine

100100137126131

100147107104111143119154161109200205116114143117102107112

7,97,21,81,91,3

0,71,31,10,81,10,50,50,90,80,30,50,50,50,90,90,61,42,11,2

0,70,20,20,20,2

0,60,60,10,60,30,20,50,70,10,40,10,10,50,10,20,10,61,70,5

7,1265,85,64,8

13,920

12,98,2

18,36,5

14,26,38,7165

5,416

12,410,117,213,618,513,6

68137333327

6686584382386630405523297356477467

10065

Legume proaspete

Fructe proaspete


Necesarla 100 gprodus

Proteine%

Lipide%

Glucide%

Caloriila 100 g


Curmale (cu sâmburi)

Prune (cu sâmburi)

SmochineStafide

MerePereStruguri (must)

Nectar de caise

AfineCaiseCireşeGutuiMerePerePiersiciPruneZmeurăVişine

200120100100

10010010010

100100100100100100100100100100

1,92,54,32,5

0,090,020,130.81

-0,50,2

--

0,240,250,250,10,2

0,60,51,30,5

----

----------

747158

71,2

17,414,12017

2823,726,52524

21,525,829,523,524,7

326306267307

72578373

11599

1091029889

10712297

102

Fructe uscate

Sucuri de fructe

Compoturi



Proteine%

Lipide%

Glucide%

Caloriila 100 g


Fasole boabeLinte boabeMazăre boabe

Pâine de grâu, albăPâine de grâu intermediarăPâine de grâu, neagrăPâine de secarăPâine grahamFăină de grâuFăină de porumbOrez decorticatGrişFulgi de ovăzPaste făinoaseBiscuiţi

Alune în coajăCastaneFisticMăsline greceştiMăsline verziNuciNuci cocos

100100100

100100

100

100100100100100100100100100

200117-117117222-

2325

21,5

10,38,3

8,4

7,89,1119,67,6

11,213,610,28,2

8,710,722,3

224

19,88,4

1,71,91,9

20,8

1,2

1,31

1,21,71

0,86,32,29,5

33,87

54351060

48,8

475253

5452,2

48,5

47,55173

72,175,873,365,379,174

11,769,513,87,28,13,7

26,9

303337323

282255

245

239256354351351354382366337

408400650372136654598

Legume uscate

Produse derivate din cereale

Fructe și semințe oleaginoase



Proteine%

Lipide%

Glucide%

Caloriila 100 g


Dovleac (seminţe)Floarea soarelui(seminţe)Mac (seminţe)

ZahărMiere de albineAmidonSirop de fructeGem de caiseGem de căpşuniGem de gutuiDulceaţă de nuci verziDulceaţă tranda�riNugaHalva (�. soarelui)

SmântânăUntUlei (�. soarelui)Ulei de soiaMargarină

Drojdie de bere

140125

100

100100100100100100100

100100100100

100100100100100

100

2814,7

19,5

-0,4

-0,090,650,340,35

--9

18,8

2,58--

0,5

46,1

47,432,3

40,8

-------

--

3531,5

3080

99,999,882

1,6

5,114,5

18,7

99,981,38370737475

76,180,35343

2,32,5

---

0

572420

536

410335340288302304308

312328575546

299806929928766

344

Fructe și semințe oleaginoase

Produse zaharoase

Grăsimi

Alte produse


Necesarla 100 g/ml

produs Proteine

%Lipide

%Glucide

%

Caloriila 100 g/ml


L.DIFERITE MIJLOACE

DE MĂSURAT ALIMENTE

În lipsa unui cântar sau a unor vase gradate se pot folosi diferite ustensile al căror volum este cunoscut şi astfel se asigură proporţiile alimentelor necesare pentru un preparat culinar:

Alimentul 1 lingură 1 linguriţă o cană rasăapă, must 6 g lapte 5 g unt 6 g smântână 10 g suc de roşii 8 g ulei 6 g făină de grâu 5 g (rasă)griş 8 g orez 8 g mălai 5 g pesmet 5 g zahăr tos 6 g sare extra�nă 6 g nuci măcinate 7 g fasole boabe mazăre, linte

15 g 250 g15 g 250 g20 g 180 g25 g 240 g25 g 220 g12 g 200 g20 g 160 g20 g 200 g20 g 220 g20 g 220 g15 g 200 g15 g 200 g20 g -15 g - 220 g 230 g

o farfurie adâncă de supă 300 gun polonic de supă 150 go lungură de miere (bine încărcată) 40-50 go felie de franzelă 50 g

51Diferite mijloace de măsurat alimente

Legume Proaspete Congelate12 - 1415 - 30 8 - 1220 - 2520 - 2518 - 20 8 - 12

5 - 7 8 - 12

6 - 8-

2 - 615 - 20 8 - 10

6 - 82 - 63 - 55 - 8

Bame Cartofi ConopidăFasole păstăiMorcovi întregi Morcovi feliiSpanac frunzeTomateVinete

M.

Timpul de fierbere se apreciază de când apa a început să clocotească, după introducerea legumelor, el depinde însă de gradul de maturitate şi de mărimea legumelor, precum şi de durata opăririi înainte de congela-re pentru alimentele congelate.

TIMPUL NECESAR DE FIERBERE A LEGUMELOR PROASPETE

ŞI CONGELATE (minute)


N.

Cuprinzătoarea literatură a menţionatei scriitoare creştine conţine atât sfaturi pentru sănătatea noastră, cât şi instrucţiuni de „bun gust” şi „varietate” deosebit de utile pentru orice gospodină. Menţionăm mai jos câteva din ele:

d„Masa să fie făcută atrăgătoare prin bunătăţile pe care Dumnezeu ni le-a dat cu îmbelşugare. Timpul de masă să fie un timp de bună voie şi fericire. Iar în timp ce ne bucurăm de darurile lui Dumnezeu, să răs-pundem Dătătorului prin laude pline de recunoştinţă”. (Dietă şi Hrană, pag. 199-200).

d„Hrana trebuie pregătită simplu, totuşi aşa de prezentabilă, încât să facă poftă de mâncare”. (Dietă şi Hrană, pag. 221).

d„Hrana trebuie consumată încet şi trebuie bine mestecată. Lucrul aces-ta este necesar pentru ca saliva să fie amestecată bine cu hrana şi sucu-rile digestive să fie stimulate”. (Dietă şi Hrană, pag. 92).

d„Trei mese pe zi şi nimic între mese - nici măcar un măr - ar trebui să fie măsura de mâncare cea mai mare pe care să ne-o îngăduim”. (Dietă şi Hrană, pag. 157).

d„Obiceiul de a mânca de două ori pe zi s-a dovedit în general a fi folo-sitor pentru sănătate, totuşi în anumite împrejurări oamenii au nevo-ie şi de o a treia masă. Dacă aceasta este servită trebuie să fie foarte uşoară şi din alimente care se digeră mai uşor, iar ea trebuie să fie luată cu câteva ore înainte de culcare. Biscuiţii sau pâinea prăjită şi fructe sau cafea de cereale, sunt alimentele cele mai potrivite pentru masa de seară”. (Dietă şi Hrană, pag. 152).

MICI AMĂNUNTE IMPORTANTE

53Mici amănunte importante

d„După ce s-a luat masa regulată ar trebui să se îngăduie stomacului să se odihnească cinci ore. Până la masa următoare n-ar trebui să fie in-trodusă în stomac nici o bucăţică de hrană”. (Dietă şi Hrană, pag. 154).

d „Regularitatea în mâncare trebuie să fie observată cu multă grijă. Între mese nu trebuie să se mănânce nimic, nici dulciuri, nici nuci, fructe sau alte feluri de alimente”. (Dietă şi Hrană, pag. 155).

d„Nu trebuie să fie multe feluri de mâncare la o masă, iar mesele nu tre-buie servite toate cu aceleaşi feluri de mâncare, fără variaţii. Trei sau patru feluri sunt prea de ajuns. La masa următoare puteţi folosi alte mâncăruri. Conducătoarea bucătăriei trebuie să folosească puterile ei inventive ca să varieze mâncărurile pe care le găteşte şi atunci stoma-cul nu va fi silit să primească zi după zi aceleaşi feluri de mâncare. Hra-na trebuie pregătită simplu, totuşi aşa de prezentabilă, încât să facă poftă de mâncare”. (Dietă şi Hrană, pag. 94).

d„Nu este bine ca la aceeaşi masă să se mănânce fructe şi verdeţuri (zar-zavaturi)... Este bine ca la o masă să avem fructe, iar la alta verdeţuri”. (Dietă şi Hrană, pag. 96).


c Zarzavaturile pentru supe şi ciorbe se curăţă cu un cuţit inoxidabil, se spală şi se taie cu puţin timp înainte de a se pune la fiert. Se recomandă să nu stea în apă decât atât cât fierb.

c Cartofii nu se înnegresc dacă imediat după curăţare se pun în apă rece unde se ţin până se prepară (este recomandat să se ţină cât mai puţin în apă, înainte de preparare).

c Ciupercile necesită o îngrijire cu totul deosebită de a celorlalte ve-getale pentru a-şi păstra deosebitele lor valori nutritive, precum şi aspectul original. Pentru aceasta recomandăm ca:

a recoltarea lor să nu se facă pe timp ploios;

a curăţarea să se facă cu o perie moale sub jet de apă. (Nu se lasă în apă). În cazul în care gospodinele au posibilitatea să le spele sub jetul de apă, acestea se spală foarte repede, iar în apa de spălat se recomandă a se pune câteva picături de lămâie, pentru ca ciupercile să nu-şi schimbe culoarea;

a depozitarea se face în locuri răcoroase, bine aerisite şi us-cate (în coşuri);

c Ciupercile uscate se ţin în apă rece 4-6 ore înainte de folosire, schimbându-se apa de 2-3 ori;

c Ciupercile conservate în sare se ţin în apă rece 24 ore, schimbându-se apa de 2-3 ori, apoi pot fi pregătite;

c Ciupercile amare (ex. gălbiorii) se ţin în apă rece 24 ore schimbân-du-se apa de mai multe ori, pentru a-şi pierde gustul amar.

O.SFATURI PRACTICE PENTRU

PREPARAREA DIVERSELOR ALIMENTE

55Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente

c Conopida se pune la fiert în buchet întreg cu faţa în jos, în apă cu sare şi se adaugă câteva linguri de lapte ca să rămână cât mai mult timp albă.

c Dovleceii conţin foarte multă apă; de aceea, la preparare, fie că sunt raşi sau tăiaţi felii, trebuie bine storşi sau uscaţi în cârpe groase, altfel chifteluţele ies zemoase.

c Fasolea verde se curăţă prin tăierea ambelor capete şi scoaterea aţe-lor. Tăiată oblic în câteva bucăţi se fierbe în apă multă cu sare în care se introduce încet, câte puţină, aşteptând de fiecare dată să dea în clocot înainte de a se pune cantitatea următoare. Altfel îşi pierde cu-loarea şi se înăspreşte.

c Fasolea uscată se pune la înmuiat de seara, se varsă apa şi se clă-teşte de mai multe ori amestecând continuu cu mâna ca să lase cojile. Se pune la fiert şi când începe să clocotească se schimbă din nou apa. Pentru îndepărtarea cojilor se poate clăti din nou sub jet de apă rece, apoi se pune din nou la fiert. Astfel îşi păstrează per-fect gustul, fără să mai producă tulburări ale aparatului digestiv.


c Roşiile care se pregătesc pentru gătitul mâncărurilor se curăţă mai uşor dacă sunt scufundate câteva secunde în apă clocotită. Un procedeu mai simplu este folosirea separatorului care se ataşează la maşina de tocat pentru obţinerea sucului de roşii.

c Piureul de cartofi iese mai pufos şi mai aspectuos dacă se bate cu lapte fierbinte.

c Salata verde se spală la jet de apă, dar nu se ţine în vasul cu apă pentru a nu-şi pierde substanţele nutritive. Când se foloseşte la ciorbă trebuie în prealabil tăiată, sărată şi bine stoarsă, altfel dă mâncării un gust amărui.

c Spanacul, ştevia şi urzicile se pun la fiert în apă clocotită, ca să-şi păstreze culoarea, şi se ţin doar zece minute.

c Miezul de vinete rămâne alb dacă se stoarce peste el puţină lămâ-ie. Fie că se opăresc în apă cu sare, fie că se coc, vinetele se storc de sucul lor amărui înainte de prepararea oricărei mâncări.

c Pentru zacuscă, ceapa este mult mai gustoasă şi mai sănătoasă dacă se adaugă coaptă. Se aleg cepe potrivite, se aşază în tava de la aragaz şi se pun la cuptor la foc potrivit, până se înmoaie. Pregăti-tă astfel zacusca va avea un gust plăcut.

c Pentru supe şi ciorbe ceapa se poate pune direct la fiert ca şi cele-lalte zarzavaturi, nu există nici o deosebire între ceapa adăugată astfel şi cea prăjită, în schimb ea este mult mai sănătoasă dacă nu se prăjeşte în grăsime.

c Pentru mâncărurile scăzute, ceapa se curăţă, se spală, se toacă după dorinţă (mărunt sau solzi), se pune apoi într-un vas de fier (ceaun) şi se presară sare. Se pune la foc mic amestecându-se din când în când cu o lingură de lemn. Se lasă să se rume-nească, dar trebuie să aveţi grijă să nu se prindă (în cazul acesta devine ama-ră). Dacă este nevoie, se adaugă treptat câteva picături de apă. Când a scăzut şi este uşor rumenită poate fi adăugată la mâncarea dorită sau la compoziţia pre-gătită pentru chifteluţe.

57Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente

P.

Mulţi îşi pun întrebarea: cum vom putea pregăti hrana ce ni se părea până acum atât de gustoasă şi de simplă fără să consumăm grăsime prăjită, în aparenţă atât de necesară în prepararea chifteluţelor, ouăle-lor sub formă de ochiuri sau omletă, zarzavaturilor pane, clătitelor sau a altor preparate asemănătoare?

Tigaia teflon reprezintă într-adevăr o minune şi cu ajutorul ei putem prepa-ra ca şi mai înainte aproape toate reţe-tele la care compoziţia trebuia prăjită în ulei. Ea are într-adevăr un preţ de cost mai ridicat faţă de alte articole de uz casnic, dar prin scăderea continuă a consumului de grăsime se va dovedi a fi chiar economică. Este important însă să ştim cum trebuie să fie folosită pentru ca randamentul ei să fie maxim, mâncarea preparată să fie gustoasă şi sănătoasă, şi viaţa tigăii să fie cât mai lungă.

De mare ajutor este şi hârtia de copt pentru preparatele la cuptor.

Hârtia se întinde pe tava uscată şi se pune compoziţia peste ea fără a se adăuga deloc grăsime de nici un fel. Când preparatul este copt, hârtia se îndepărtea-ză cu uşurinţă.

CUM PREPARĂM ALIMENTELE FĂRĂ SĂ FOLOSIM GRĂSIMEA PRĂJITĂ


SFATURI PRACTICE ÎN FOLOSIREA TIGĂII TEFLON

Alegerea tigăii - Sunt preferate tigăile teflon mai grele. Cele uşoare se strică mai repede şi focul poate rumeni preparatele înainte ca aces-tea să fie coapte suficient.

dO tigaie neîntrebuinţată va fi spălată, lăsată să se usuce şi ştearsă uşor cu o cârpă moale, iar după ce este din nou uscată se va unge cu ajutorul unui serveţel moale cu câteva picături de ulei. După câteva minute, timp în care acel ulei rămâne întins pe tigaia rece, se şterge din nou cu un şerveţel moale până tigaia va fi din nou uscată. Opera-ţia aceasta se poate repeta de 2-3 ori până când culoarea teflonului de pe tigaie capătă o culoare mai închisă (maron). Apoi această operaţie nu mai este necesară deloc, sau foarte rar, de 2-3 ori pe an.

59Sfaturi practice pentru folosirea tigăii teflon

Întrebuinţată astfel, o tigaie teflon va putea fi folosită mulţi ani ajutându-ne să preparăm mâncăruri la fel de

gustoase, cu mult mai sănătoase decât cele prăjite în ulei.

dTigaia se spală după fiecare întrebuinţare, chiar dacă uneori nu pare a fi necesar. Spălarea se face cu ajutorul unei cârpe moi, fără a se folosi spălător din plastic, de sârmă şi nici praful de curăţat. Dacă mâncarea s-a prins de tigaie, aceasta se lasă 30-40 minute la înmuiat cu apă călduţă, apoi se spală tot cu o cârpă moale.

dTigaia nu se fierbe pentru a fi curăţată, deoarece se desprinde stra-tul de teflon care îi dă calitatea ei deosebită şi nici nu se toarnă apă rece peste tigaia fierbinte.

dOri de câte ori mâncarea s-a prins de ea, tigaia va fi luată de pe foc, lăsată să se răcească şi spălată. Pentru a evita această situaţie neplăcută se recomandă ca preparatele să nu se întoarcă înainte de a fi prăjite suficient, iar la începerea gătitului tigaia să fie foarte bine încinsă.

dNu se folosesc obiecte de metal pentru întoarcerea preparatelor. Se foloseşte numai o lopăţică de lemn.

dTigaia de pe care teflonul s-a desprins parţial nu mai poate fi folo-sită.

dPreparatele se gătesc la foc mic şi acoperite cu un capac.

dPeste chifteluţe calde se poate adăuga puţin ulei, după ce ele sunt scoase într-o farfurie.


REȚETECULINARE

R.

Folosite pentru a stimula apetitul, aperitivele pot fi considerate un fel important

în cadrul meselor pentru că ele constituie sursa esențială de vitamine şi minerale. Este bine ca aperitivele să fie compuse

din vegetale crude, aranjate în mod atractiv şi preparate cu puțină grăsime

şi fără condimente picante.


APERITIVE

I.

1. Pateu delicios

6 porții x 60 g; 1 porție = 108 calorii, 2 glucide

Se freacă toate ingrediente-le foarte bine într-un castron cu o lingură de lemn, până se obţine o pastă.

Se fac tartine şi se ornează cu bucăţi de măsline tăiate fin.

2. Brânză de vaci cu morcov


Morcovii se curăţă, se spală şi se rad. Se pasează brânza de vaci cu fur-culiţa, apoi se amestecă cu morcovul ras şi ceapa tocată. Se bate zeama de lămâie cu sare, se adaugă uleiul şi se bat bine împreună până ce devine un sos spumos. Se freacă sosul cu mor-covul, brânza de vaci şi ceapa până se formează o pastă groasă.

Se fac tartine, care pot fi ornate cu bucăţele de măsline sau bucăţele fine de gogoşari tăiați solzi, sau se aşază compoziţia pe farfurioare mici şi se ornează cu ardei sau măsline. Se poate servi şi alături de mâncă-ruri scăzute, cartofi copţi sau piure.

a200 g brânză de vaci proaspătăa 3 linguri smântână (50 g)a 2 linguri lapte dulce (30 g) a 2 linguri ulei (25 g) a 1 ceapă mică tocată foarte fin a 2 căţei de usturoi tocaţi mărunt (opțional)a1/2 linguriţă sareacâteva fire de mărar tocate foarte fin

a400 g brânză de vacia1/2 kg morcovia1 ceapă mică tocată foarte fin asareazeama de la o lămâiea1 lingură de ulei


3. Pateu cu ţelină


Se freacă bine toate ingredien-tele şi cu pasta obţinută se fac tar-tine ornate cu bucăţi de măsline şi câteva frunze de pătrunjel verde.

4. Pateu de griș I


Se pune la fiert apa şi când s-a încălzit puţin se pune grişul câte puţin sub formă de ploaie. Se ames-tecă mereu cu o lingură de lemn, ca să nu se facă cocoloaşe.

Când a fost adăugată întreaga cantitate de griş se mai lasă puţin, apoi se dă la o parte de pe foc, atunci când pateul începe să fiarbă în clocot sărind ca păsatul. În timpul răcirii se amestecă cu o lingură de lemn pen-tru a nu se forma crustă deasupra.

Din gălbenuşuri, ulei, sare şi zeamă de lămâie se face o maione-ză, care se amestecă cu grişul pre-parat, după ce aceasta este rece. La sfârşit se adaugă ceapa tocată foar-te fin şi se potriveşte după gust de sare şi zeamă de lămâie.

a2 rădăcini de ţelină rase pe răzătoarea mică (300 g)a200 g brânză de vaciao ceapă mică tocată foarte fin a2 căţei de usturoi tocaţi mărunt (opțional)a1/2 linguriţă suc de lămâieal/2 linguriţă sare

a1/2 l apă a7-8 linguri cu vârf de griș a2 gălbenușuri a1 lămâie asarea100-150 ml ulei a1 ceapă mică asare

65Aperitive

5. Pateu de griș II (vegan)


Se pune la fiert apa cu sarea şi când s-a încălzit puţin se pune gri-şul amestecat cu făina de porumb câte puţin sub formă de ploaie. Se amestecă mereu cu o lingură de lemn, ca să nu se facă cocoloaşe.

Când a fost adăugată întreaga cantitate de griş se mai lasă pu-ţin, apoi se dă la o parte de pe foc, atunci când pateul începe să fiarbă în clocot sărind ca păsatul. În tim-

pul răcirii se amestecă cu o lin-gură de lemn pentru a nu se

forma crustă deasupra.Se răstoarnă compo-

ziţia în vasul unui ro-bot de bucătărie după ce aceasta este rece şi se bate 2-3 minu-te. În acest timp se adaugă uleiul şi zea-ma de lămâie, iar la sfârşit ceapa tocată foarte fin.

a1/2 l apă a5-6 linguri cu vârf de grișa2 linguri făină de porumb a1 lămâie a100-150 ml uleia1 ceapă micăasare


6. Pateu de soia I


Se alege soia, se spală şi se pune la înmuiat timp de 10-12 ore. Se pune la fiert în altă apă (nu în aceea în care a fost înmuiată).

Se curăţă o ceapă mică, se toacă mărunt, se freacă cu puţină sare şi se pune la fiert în foarte puţină apă. Se curăţă o ţelină, nu prea mare, se taie în cuburi mici şi se înăbuşă împreună cu ceapa în puţină apă, acoperite cu un capac. Din când în când se mai adaugă puţină apă.

Când soia s-a fiert, se strecoară, apoi se dă prin maşina de tocat îm-preună cu ţelina şi ceapa. Se potri-veşte de sare şi ulei şi se acreşte cu suc de roşii sau zeamă de lămâie (cu suc de roşii este mai gustoasă).

a300 g soia (un borcan de 450 g plin cu boabe)a1 ceapă mică a1 ţelină micăaun pahar suc de roșii sau zeama de la o jumătate de lămâiea2-3 linguri de uleiasare

67Aperitive

7. Pateu de soia II


Soia se înmoaie de seara în apă călduţă, se schimbă apa şi se fierbe. Se adaugă ţelina, morcovul, cartofii şi ceapa când soia este pe jumătate fiartă. Se dau prin maşina de tocat soia, zarzavaturile care au fiert îm-preună şi usturoiul. Se freacă com-poziţia foarte bine cu ulei şi se po-triveşte de sare. Se poate adăuga şi puţină zeamă de lămâie sau se poa-te prepara o maioneză care se freacă cu pateul gata preparat.

8. Unt de soia6 porții x 150 g; 1 porție = 192 calorii, 14 glucide

Făina de soia se obţine din boa-bele spălate, uscate şi date prin râşniţa de cafea. Se pune peste ea apă, şi se pune la fiert, cu puţină sare. Se amestecă într-una pentru a nu se prinde. Când compoziţia a devenit de consistenţă groasă, şi fierbe înăbuşit, se ia de pe foc şi se lasă să se răcească. În acest timp se mai amestecă de câteva ori pentru a nu se forma deasupra coajă. Când s-a răcit se freacă cu ulei, se potri-veşte de sare şi se adaugă zeama de lămâie. Se poate pune ceapă tocată foarte fin sau usturoi pisat.

a250 g făină de soiaa400 ml apă a1 lămâie a2-3 linguri uleiasarea1 ceapăa3-4 căţei de usturoi (opţional)

a500 g soia fiartă a300 g cartofi a3-4 căţei de usturoi a1 ţelină mică a1 morcov a1 ceapă a2-3 linguri de ulei asare azeamă de lămâie (facultativ)


9. Pateu de linte


Se fierbe zarzavatul în puţină apă sărată. Lintea se fierbe sepa-rat, apoi se scurge de zeama în care a fiert. Se strecoară zarzavatul şi se mixează în robot împreună cu lintea. Se adaugă zeamă de supă în care a fiert zarzavatul şi uleiul. Se potriveşte de sare şi se poate adăuga zeamă de lămâie şi busuioc uscat (praf).

10. Pateu de năut


Se pune la înmuiat năutul 10-12 ore.

Se fierbe zarzavatul în puţină apă sărată. Năutul se fierbe separat, apoi se scurge de zeama în care a fiert. Se strecoară zarzavatul şi se mixează în robot împreună cu năutul. Se adaugă zeama de supă în care a fiert zarza-vatul şi uleiul. Se potriveşte de sare şi se poate adăuga zeama de lămâie şi busuioc uscat (praf).

a200 g năut a2 morcovia1 ţelină micăa1 pătrunjel rădăcină și/ sau 1 păstârnac a1-2 cepea2-3 linguri uleia1 linguriţă sare azeamă de lămâie abusuioc uscat (opţional)

a200 g lintea2 morcovia1 ţelină micăa1 pătrunjel rădăcină și/sau 1 păstârnaca1-2 cepea2-3 linguri uleia1 linguriţă sare azeamă de lămâie abusuioc uscat (opţional)

69Aperitive

11. Pateu cu mazăre


Se fierbe mazărea dacă este cru-dă, iar dacă este conservă, se stre-coară şi se spală bine. Se pune în robotul de bucătărie împreună cu zeama de lămâie, uleiul şi sarea. Se amestecă 2-3 minute. Se fac tartine şi se ornează după dorință.

12. Smântână vegetală

100 g smântână, cca 250 calorii, 5 glucide

Se aruncă apa în care s-a înmuiat soia şi se pun boabele înmuiate în blender cu 2 căni de apă proaspătă. Se mixează timp de 5 minute. Se strecoară printr-un tifon, apoi lap-tele obţinut se fierbe timp de 20 de minute.

a1/2 cană soia boabe înmuiate timp de 12 ore a2 căni de apăa6 linguri de oreza200 ml uleiasareasuc de lămâie

a1/2 kg mazăre sau o cutie de mazăre conservatăazeama de la o lămâiea1/2 linguriţă sarea 2 lingurițe de uleiamărar, usturoi (opțional)


Se fierbe orezul, se lasă la răcit şi se mixează în blender împreună cu laptele de soia timp de 2-3 minute.

Se adaugă uleiul, treptat, ca la maioneză, picurat prin căpăcelul de-taşabil de la blender. Se adaugă suc de lămâie şi sare după gust. Se păs-trează la frigider şi se serveşte pe pâine sau cu diferite preparate în loc de smântână.

Se poate prepara şi cu lapte de soia procurat din comerţ.

13. Ardei umpluţi cu brânză de vaci

6 porții; 1 porție = 175 calorii, 5 glucide

Ardeii bine spălaţi şi curăţaţi de codiţe şi seminţe se umplu cu o pastă formată din brânză, ceapă, lămâie, sare şi mărarul tocat mă-runt, bine amestecate. Ardeii um-pluţi astfel se aşază pe un platou, se dau la rece câteva ore, apoi se taie felii rotunde de cca 1 cm gro-sime, se decorează cu mărar şi cu măsline.

a6 ardei grași sau kapiaa300 g brânză de vacia1 ceapă mică tocată fina1 legătură mărar verde azeama de la o lămâieasareacâteva măsline

71Aperitive

14. Roșii umplute cu ţelină

Fiecare roşie umplută conţine cca 150 calorii şi 10 glucide.

Se aleg roşii tari şi de aceeaşi mă-rime, se spală bine, li se taie capacul din partea codiţei, se scoate miezul cu o linguriţă şi se aşează cu gura în jos ca să se scurgă bine de zeamă.

Ţelina se curăţă de coajă, se rade şi se amestecă cu maioneză (se păs-trează 1/2 cană de maioneză pentru ornat).

Se umplu roşiile cu ţelina astfel pregătită, se ornează cu câte o lin-guriţă de maioneză, o măslină şi câ-teva frunze de pătrunjel verde.

15. Roșii umplute cu brânză de vaci


Roşiile se spală, li se taie un ca-pac, se îndepărtează miezul şi se aşază cu gura în jos ca să se scurgă.

Se spală şi se toacă mărarul. Se amestecă cu brânza, cu smântâna, şi se sărează după gust. Se umplu roşiile cu această compoziţie, se pune capacul deasupra fiecărei roşii şi se păstrează la rece până când se servesc.

a1 kg roșiia500 g ţelinăa150-200 g maioneză de ou sau maioneză vegetală (vezi reţeta nr.51)acâteva măslineacâteva frunze de pătrunjel

a6 roșii potrivite a300 g brânză cu smântână a1 legătură de mărarasare


16. Roșii umplute cu salată orientală cu ciuperci

Fiecare roşie conţine cca 125 calorii şi 8 glucide.

Roşiile se pregătesc ca în reţe-ta anterioară. Se umplu cu salată orientală cu ciuperci (v. reţeta nr. 103), apoi se aşază pe un platou pe frunze de salată verde.

17. Roșii umplute cu sote de ciuperci


Roşiile se spală, li se taie un ca-pac, se curăţă de seminţe şi se lasă să se scurgă. Între timp se toacă ciupercile şi ceapa şi se călesc îm-preună într-un vas de fier sau te-flon, fără grăsime, se potrivesc de sare şi când sunt gata se ridică de pe foc şi se adaugă verdeaţa şi găl-benuşurile. Se obţine astfel com-poziţia cu care se umplu roşii-le. În vasul pregătit pentru cuptor se pune o lingură de untdelemn, se aşază roşiile, se stropesc cu puţin untde-lemn, se presară cu pesmet şi se dau la cuptor. Sunt gata în cca 10 minute.

a6 roșii potrivitea6 linguri salată orientală cu ciuperciao salată verde mică

a6 roșii a250 g ciuperci a2 gălbenușuri a25 ml ulei a1 ceapă mică a20 g pesmet apătrunjel

73Aperitive

18. Roșii umplute cu salată de castraveţi


Roşiile se spală, li se taie un ca-pac, se îndepărtează miezul, se pre-sară puţină sare în fiecare şi se aşa-ză cu gura în jos ca să se scurgă.

Castraveţii se curăţă de coajă şi se taie felii cât mai subţiri, ca pen-tru salată. Se presară cu sare şi se lasă să stea cca 1 oră; apoi se acope-ră cu un capac şi se agită vertical câ-teva minute pentru a se putea scur-ge zeama care se lasă. Se storc uşor, se pun într-un castron şi se ames-tecă cu jumătate din cantitatea de smântână, cu mărarul, pătrunjelul şi usturoiul tocate mărunt. Se um-plu roşiile care se aşază pe un pla-tou şi pe fiecare se pune câte puţină smântână din cantitatea rămasă.

19. Roșii umplute cu salată de vinete


Roşiile se pregătesc ca pentru reţeta nr.18. Vinetele se coc la foc iute, se curăţă de coajă şi se lasă să se scurgă. După ce s-au scurs bine, se toacă cu un cuţit de lemn şi se freacă cu uleiul. Cu această compo-ziţie se umplu roşiile, se acoperă cu ceapa tocată fin, iar la mijloc se de-corează cu câte o măslină.

a6 ouă fiertea1 gălbenuș cruda300 g apăa3-4 linguri grișa1/2 linguriţă sare a1/2 ceapă mică tocată foarte fina3-4 linguri uleiazeama de la o lămâieacâteva măsline pentru ornat acâteva frunze de pătrunjel

a6 roșii potrivitea3 vinetea150 ml uleia1 ceapăa6 măslinea1 ardeiapătrunjel verde


Ardeiul se taie în felii subţiri, rotunde, şi se aşază ca o toartă la coşuleţul format din roşii. La baza lor se decorează cu două frunze de pătrunjel verde.

20. Ouă umplute cu pateu de griș

Fiecare jumătate de ou gata preparată conţine cca 74 calorii şi 10 glucide.

Se pune la fiert 1 litru de apă. Când apa clocoteşte se pun ouăle uşor cu o lingură în apă şi se lasă să fiarbă în clocot timp de 8 minute. Se scot, se pun într-un vas cu apă rece, apoi se pun pe o farfurie şi se lasă să se răcească.

Se pun la fiert 300 ml apă cu sare. Când apa începe să se înfierbânte se presară grişul în ploaie şi se amestecă cu o lingură de lemn. Se mestecă me-reu şi se lasă pe foc până când grişul creşte, iar compoziţia devine o pastă. Se ia de pe foc şi se lasă să se răcească mestecându-se din când în când pen-tru a nu face pojghiţă deasupra.

Se curăţă ouăle şi se taie în două fiecare ou, apoi se scoate gălbenuşul.Se face maioneză dintr-un gălbenuş crud şi două fierte, apoi se în-

corporează maioneza în grişul numai puţin călduţ. Dacă doriţi să fie mai pufos îl puteţi bate câteva minute cu mixerul, apoi tocaţi ceapa foarte, foarte fin şi adăugaţi-o în compoziţie. Se umplu ouăle cu acest pateu, se aşază pe un platou şi se ornează cu câte o bucăţică de gălbe-nuş, măsline şi pătrunjel verde.

Pateul poate fi folosit şi pentru tartine.

a6 ouă fiertea1 gălbenuș cruda300 ml apăa3-4 linguri grișa1/2 linguriţă sare a1/2 ceapă mică tocată foarte fina3-4 linguri uleiazeama de la o lămâieacâteva măsline pentru ornat acâteva frunze de pătrunjel

75Aperitive

Laptele este un aliment, nu o băutură răcoritoare. Odată ajuns în stomac, laptele devine semisolid și

digestia sa începe imediat. De aceea nu este bine să se consume între mese, ci doar în timpul meselor regulate.

Folosiţi lapte de la vaci sănătoase, hrănite cu furaje naturale, fără adaos de stimulatori sau hormoni.

Laptele prins sau iaurtul este mai bine tolerat de unele persoane decât laptele dulce.

Degresaţi laptele înainte de consum. Chiar dacă evităm untul sau smântâna, ca atare, laptele integral conţine

destul de multă grăsime ce ne aduce un prea mare aport de colesterol.


PREPARATE DIN LAPTE

II.

21. Chișleag

Dacă smântâna este strânsă de la laptele de vacă, fiecare 100 g chişleag conţin 38 calorii şi 5 glucide.

Chişleagul este un produs obţinut cu multă uşurinţă, dar trebuie să se ţină cont în mod deosebit de unde provine laptele folosit. El trebuie să fie numai de la vaci sănătoase, pentru că laptele se foloseşte întot-deauna în stare crudă.

Se strecoară laptele şi se pune la prins într-un borcan, într-o oală emailată sau de pământ bine opărită. Se acopere cu o sită, un tifon sau un capac aşezat puţin într-o parte. Dacă va fi acoperit complet capătă un miros neplăcut. Se păstrează la loc călduţ aproape de o sobă sau un calo-rifer la o temperatură de 22-24 de grade C. Vara, când termometrele urcă peste 30 de grade C, se păstrează la temperatura camerei până începe să capete miros acrişor, apoi se pune la frigider. Altfel nu se ridică deloc smântână.

Laptele se prinde după aproxi-mativ 25-30 ore. Când s-a ridicat smântâna deasupra, aceasta se adu-nă cu o lingură într-un borcan sau într-un castronaş, apoi se mai lasă laptele până când se prinde bine, le-gându-se ca o „piftie” care tremură dacă clătinăm oala, iar dacă o încli-năm se desprinde de pe vas formând o singură bucată. Se iau cu o lingură bucăţi de chişleag şi se pun direct în farfuriile din care se servesc. Dacă îl răsturnăm în alt vas se amestecă şi devine din nou fluid. Se serveşte cu mămăliguţă.


22. Lapte bătut

100 ml lapte de vacă bătut integral conţin 64 calorii şi 5 glu-cide. 100 ml lapte de vacă bătut smântânit conţin 31 calorii şi 6 glucide.

Se unge un vas cu smântână sau iaurt, se toarnă lapte dulce nefiert şi se lasă să se prindă, la loc cald, după procedeul din reţeta de mai sus, dar se serveşte în pahare după ce a fost bătut fie într-un putinei special pentru bătut lapte, fie direct în vasul în care a fost prins, cu ajutorul unei linguri mari de lemn sau cu un tel. Se mai poate pune la prins într-o sticlă de lapte, apoi se astupă sticla cu un dop şi se agită bine.

23. IaurtUn borcan de iaurt (150 g) conţine 100 calorii şi 7 glucide.

Se pune laptele la fiert şi când începe să fiarbă se dă focul mai mic şi se lasă să fiarbă aşa mai mult timp. Se lasă să se răcească şi când este călduţ se toarnă într-un vas (de preferinţă de lut) uns cu smântână. Se mai pun 2-3 linguri de smântână deasupra, lăsându-se să cadă în lap-te, apoi se acoperă oala cu o sită sau un tifon şi se pune la loc foarte cald (vara la soare, iar iarna se poate pune chiar pe o sobă caldă, dar nu exage-rat de încinsă). Se lasă acolo 14-16 ore, apoi se dă la rece. Se serveşte cu mămăliguţă sau cu piure de cartofi. Este foarte gustos şi răcoritor.

79Preparate din lapte

24. Brânza de vaci I

100 g brânză de vaci conţine 156 calorii şi 5 glucide

Se pune laptele crud la prins ca la chişleag, într-o cratiţă emailată, iar când este prins se îndepărtează stratul de smântână de deasupra, apoi se aşază oala la încălzit pe o plită călduţă. Dacă nu avem plită sau reşou electric se aşază pe flacăra aragazului o tablă şi oala se pune peste ea. Din când în când se introduce în lapte o lingură şi cu ajutorul ei se învârte laptele în cratiţă, în aşa fel, încât să nu se amestece, ci să învârtă întreaga bucată de chişleag deodată ca să nu se prindă de oală.

Când laptele este călduţ, aşa cum este de obicei apa care se foloseş-te la frământat (aproximativ 45 grade C), se răstoarnă într-un castron sau o oală îmbrăcată cu o bucată de tifon. Pentru ca brânza să nu fie sfărâmicioasă, se poate adăuga cca 100 ml lapte dulce, bine încălzit, la 1 litru de chişleag, înainte ca acesta să fie răsturnat în strecurătoare. Se poate aşeza şi o strecurătoare peste care s-a aşezat un tifon pentru a ne fi mai uşor de strecurat. Tifonul se strânge apoi de la colţuri şi se agaţă undeva ca să stea atârnat deasupra unui castron în care să se scurgă zerul. Se lasă aşa 5-6 ore, apoi se scufundă pentru 2-3 secunde tifonul în zerul scurs pentru a se desprinde cu uşurinţă de pe tifon, se desface şi se aşază pe o farfurie.


25. Brânza de vaci II

100 g brânză de vaci conţin 156 calorii şi 5 glucide

a4 litri lapte a4 litri apă fiartă la 90-100 grade C

Se pune laptele crud la prins ca la chişleag, într-o cratiţă emailată

de capacitate dublă față de cantitatea de lapte. Când este prins se înde-părtează stratul de smântână de deasupra, apoi se toarnă peste el apa fiartă. Se pune peste lapte cca 80% din cantitatea de apă şi se amestecă uşor cu o lingură mare. Se poate observa cum se separă brânza de zer. Dacă este nevoie se poate folosi întreaga cantitate de apă, astfel încât amestecul obţinut să ajungă la aproximativ 45-50 grade C, să fie destul de cald cât se poate testa cu mâna, nu fierbinte. Se lasă aşa 5 minute, apoi se strecoară într-un tifon. Se strânge tifonul şi se lasă la scurs 5-6 ore, apoi se scufundă tifonul în zerul scurs pentru a se desprinde uşor brânza şi se scoate pe o farfurie.

81Preparate din lapte

Urzica Urzica apare în prag de primăvară ca sa ne ofere o adevărată farma-

cie verde. Această plantă timpurie vine în întâmpinarea nevoilor corpurilor

noastre care încep să sufere din lipsă de vitamine în timpul lunilor de iarnă. Folosirea urzicilor, mai ales la prepararea salatelor crude consti-tuie unul dintre cele mai bune doze de vitamina B2, C, K săruri de fier, magneziu, mangan, sodiu, potasiu, fosfor şi multe altele.

PăpădiaÎncă din antichitate, frunzele tinere de păpădie au fost consumate

sub formă de salată mult apreciată pentru gustul deosebit, uşor amărui. Ca valoare nutritivă, ea se situează cu mult înaintea lăptucii, a spana-cului, a roşiilor etc. – având 45 calorii la 100 g produs - fiind destul de bogată în protide (2,8%) şi glucide (7,5%). Frunzele verzi mai conţin vitaminele A, B2, G şi D, precum şi numeroase elemente minerale, fiind indicate în curele timpului de primăvară.

SpanaculBogat în fibre şi cu un conţinut ridicat de proteine, mai mult decât

multe alte legume spanacul conţine în plus şi caroten şi riboflavină, vita-minele A, C, şi E, precum şi fier, calciu, potasiu, magneziu şi fosfor.

Salata verde (lăptuca)Conţine în cantităţi mici zaharuri şi, de asemenea, această plantă are

un conţinut bogat de săruri minerale indispensabile pentru organism (săruri de calciu, fosfor, iod, fier, magneziu, cupru, arsen) şi de vitamine precum vitamina C, A, B, D şi E prin conţinutul de vitamina C salata verde contribuie la stimularea sistemului imunitar, lupta contra anemiei şi totodată favorizează refacerea plăgilor accidentale sau postoperatorii (vitamina C stimulează secreţia de colagen a ţesutului conjunctiv).


SALATE

III.

26. Salată din frunze de păpădie


Se pune apă la fiert pentru ouă. Când apa clocoteşte se pun ouăle încet cu o lingură ca să nu se spar-gă. Se fierb timp de 7 minute, apoi se scot şi se ţin 1/2 de minut în apă rece.

Se alege păpădia proaspătă şi fragedă şi se spală. Se curăţă şi se spală usturoiul, se alege şi se spală mărarul. Se toacă toate verdeţurile, iar ouăle se taie felii subţiri.

Se face un sos din ulei, zeamă de lămâie şi sare care se bat foarte bine cu o furculiţă, apoi se toarnă peste verdeţurile tocate. Se ameste-că bine. Se ornează cu felii de ou şi măsline.

27. Salată de păpădie cu iaurt


Se aleg şi se spală frunzele de păpădie şi firele de ceapă, apoi se toacă împreună cu verdeaţa spălată. Castraveţii se curăţă de coajă şi se taie felii foarte subţiri. Se amestecă toate într-un castron, se presară cu sare şi se amestecă bine cu iaurt sau smântână.

a1/2 kg frunze de păpădiea4 ouă a4 linguri uleiazeama de la 1 lămâiea4 fire de usturoi verdea1 legătură mărara1/4 linguriţă sarea5-6 măsline

a1/2 kg frunze de păpădiea2 castraveţi proaspeţi (300 g) (opţional)a1 borcan mic de iaurt a3-4 fire ceapă verdeapătrunjel verde sau mărara1/2 linguriţă sare


28. Salată de primăvară (combinată)


Se aleg verdeţurile, se spală în multe ape, se toacă, iar urzicile to-cate se freacă în mână până se în-moaie şi nu mai înţeapă. Se ameste-că toate într-un castron, se adaugă ceapa şi mărarul tocate mărunt. Zeama de lămâie se bate bine în-tr-un castronaş sau într-o cană, cu sarea şi uleiul, apoi se toarnă peste verdeţuri şi se amestecă bine.

29. Salată verde cu smântână


Vezi reţeta nr. 31.

Menţiune: Se poate folosi smântână vegetală, vezi reţeta nr.12.

30. Salată de varză chinezească


a1 varză chinezeascăazeama de la o lămâiea2 linguri uleiasare

a1 legătură de spanac (300 g)a3-4 grămezi de urzici (150 g) a2-3 grămezi de păpădie (150 g) a3-4 grămezi de untișor (200 g) a5-6 fire de ceapă verde a2 legături de mărar proaspăt a1/2 linguriţă sare azeama de la două lămâi a2 linguri de ulei

Se toacă varza şi se pune peste ea zeama de lămâie bătută bine cu sarea şi uleiul.

85Salate

31. Salată de lăptucă


I. 1/4 linguriţă sare, 1 cană de smântână obţinută din lapte de vacă prins sau smântână vegetală (reţeta nr.12).

II. 1/4 linguriţă sare, zeama de la 2 lămâi, 2 linguri de ulei.

III. 1/4 linguriţă sare, 1 cană cu suc de roşii, 2 linguri de ulei.

Se curăţă şi se spală salata, ceapa şi mărarul. Se toacă şi se amestecă toate într-un castron şi se toarnă peste ele, după dorinţă, una din va-riantele de mai jos:

I. Smântâna bătută puţin cu o furculiţă, împreună cu sarea.

II. Zeama de lămâie bătută îm-preună cu sarea şi uleiul.

III. Sucul de roşii bătut cu sarea şi uleiul.

a3-4 căpăţâni de salată verde (lăptucă)a3-4 fire ceapă verde a2 legături de mărar

Salata cu smântână este indicată mai ales pentru bolnavii de stomac.

Pentru cei care au perioade dureroase de ulcer, se poate renunţa şi la ceapă.


32. Salată verde cu castraveţi și iaurt

6 porții x 200 g; 1 porție = 50 calorii, 6 glucide (preparată cu iaurt)

Se spală şi se toacă salata, se curăţă castraveţii, se curăţă ceapa şi se toacă, se spală şi se toacă mă-rarul. Se presară peste toate aces-tea sare şi se amestecă cu iaurt sau smântână vegetală. Deasupra se presară mărar. Se poate orna cu câ-teva măsline.

33. Salată de castraveţi


Se spală 1 kg de castraveţii, se taie rondele şi se adaugă zeamă de lămâie şi sare. Se poate pune o ceapă tocată foarte fin, sau câţiva căţei de usturoi tocaţi mărunt, precum şi mărar verde. Se stropeşte cu puţin ulei. Pentru acrit se poate folosi după dorinţă suc de roşii sau zeamă de lămâie.

a1/2 kg (3 căpăţâni) de salată verde a1/2 kg castraveţi verzi a1 borcan de iaurt sau smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12) a5-6 fire ceapă verde sau 2 căpăţâni de ceapă de vară a1 legătură mărar verde a1/2 linguriţă sare acâteva măsline (opţional)

87Salate

34. Salată de castraveţi cu iaurt sau smântână vegetală


Se procedează ca mai sus, dar se acreşte cu un borcan de iaurt sau cu puţină smântână vegetală (reţeta nr. 12). Dacă se acreşte cu smântână, nu se mai pune ulei.

35. Salată picantă de roșii


Roşiile spălate se taie ca pentru salată, ardeiul şi usturoiul se toacă mărunt, se amestecă totul, se stro-peşte cu uleiul şi se potriveşte de sare.

36. Salată de andive

6 porții x 120 g; 1 porție = 45 calorii, (preparată cu zeamă de lamâie), 81 calorii (preparată cu smântână), 7 glucide

Se spală andivele, se taie ronde-le foarte fine, apoi se toacă şi ceapa solzi, se presară cu sare şi se adaugă smântâna sau zeama de lămâie bă-tută cu uleiul (într-o ceşcuţă).

a1 kg roșiia2 linguri uleia2 ardei grașiacâţiva căţei de usturoi asare

a1/2 kg andive azeama de la o lămâiea150 g smântână adunată de pe chișleag sau smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12) a1 ceapă potrivit de marea1/2 linguriţă sarea2 linguri ulei (pot lipsi dacă salata se prepară cu smântână).


Ce știm despre andive?Andivele sunt legume obţinute din „forţarea” rădăcinilor de cicoare

şi apar pe piaţă în perioada decembrie-aprilie.De la andive se consumă mugurii şi frunzele înnălbite din care se

pregătesc numeroase salate şi mâncăruri. Gustul uşor-amărui al frun-zelor se înlătură printr-o frecare uşoară cu sare, urmată de o spălare cu apă rece.

Indiferent de modul de preparare, andivele se curăţă prin îndepăr-tarea frunzelor exterioare care pot fi uşor înverzite sau veştede şi prin tăierea cotorului. Apoi se spală şi se scurg bine, dar nu cu mult timp înainte de folosire.

Andivele se recomandă pentru consum datorită gustului plăcut, aportului însemnat de vitamine şi săruri minerale în organism pe peri-oada de iarnă, cât şi datorită acţiunilor terapeutice-depurative, laxati-ve, stimulează pofta de mâncare, diureza şi activează funcţiile hepatice.

Valoarea alimentară - Frunzele înnălbite de andive au un conţinut nutritiv remarcabil prin bogăţia în vitamine şi săruri minerale. Astfel, la 100 g andive proaspete se găsesc 11 mg vi-tamina C, 1,5 mg provitamina A, cantităţi însemnate din complexul de vita-mine B, 192 mg potasiu, 26 mg calciu, 13 mg magneziu. De asemenea conţin intibină, inulină, lactucină, lactu-picrină, alcool triterpe-nic, substanţe cu pro-prietăţi medicinale.

Salata de andive cu smântână este recomandată pentru bolnavii de stomac.

Ca şi la salata verde se poate renunţa la ceapă, pentru cei care au o perioadă dureroasă.

89Salate

37. Salată de andive cu maioneză

(se poate folosi maioneză vegetală, vezi reţeta nr. 51)


Se curăţă şi se spală andivele, se taie rondele, se presară cu sare şi se stropesc cu zeamă de lămâie, apoi se adaugă maioneza făcută din găl-benuş, ulei şi zeamă de lămâie sau maioneza vegetală gata preparată.

38. Salată de morcovi cu ţelină


Morcovii şi ţelina se rad pe ră-zătoarea mică, ceapa se toacă sol-zişori, zeama de lămâie se bate împreună cu sarea şi uleiul, apoi se toarnă peste morcovi, ţelină şi cea-pă. Se serveşte imediat.

39. Salată de morcovi6 porții x 150 g; 1 porție = 67 calorii, 7 glucide

Se procedează ca mai sus, se pun însă numai morcovi, dacă nu avem la dispoziţie celelalte zarzavaturi. Se potriveşte gustul cu ulei, sare şi zeamă de lămâie.

a1/2 kg andive a1 gălbenuș a30 ml ulei azeama de la 2 lămâi a1/2 linguriţă asareSau a1/2 kg andiveao ceașcă maioneză vegetală

a3-4 morcovi potrivit de mari (700 g)a1 ţelină potrivit de marea1 ceapă mică, de preferat (ceapă) roșieazeama de la 2 lămâia1/2 linguriţă sarea2 linguri ulei


40. Salată de morcovi cu sfeclă roșie


Morcovii şi sfecla se curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mică, ceapa se toacă solzi, zeama de lă-mâie se bate împreună cu sarea şi uleiul, apoi se toarnă peste celelal-te ingrediente.

41. Salată de ţelină cu maioneză


Țelina şi usturoiul se rad mă-runt şi se amestecă. Se adaugă ma-ioneza şi se omogenizează, până se obține o pastă. Se serveşte imediat.

Se poate folosi maioneză vege-tală, vezi reţeta nr. 51.

a1/2 kg ţelinăa1 ceașcă mică de maioneză vegetală sau preparată dintr-un gălbenuș crud, unul fiert, un vârf de cuţit de sare și 5-6 linguri de uleia2-3 grăunţi de usturoi

a3-4 morcovi (700 g) a1 sfeclă roșie (200 g) a1 ceapă roșie azeama de la 2 lămâi a1/2 linguriţă sare a2 linguri ulei.

91Salate

42. Salată de ridichi negre


Se curăţă ridichile, se spală şi se rad pe răzătoarea mare. Se prepară un sos vinegreta din ulei, zeamă de lămâie şi sare. Se bate bine sosul, apoi se toarnă peste ridichile rase. Se amestecă bine şi se aşază într-un castron de salată.

43. Salată de sfeclă roșie cu hrean


Se coace sfecla sau se fierbe cu coajă cu tot în oala de presiune, se rade pe răzătoarea mică. Se rade şi hreanul pe răzătoarea mică (cea pe care se rad de obicei morcovii). Se bate împreună zeama de lămâie cu sarea şi uleiul şi se amestecă foarte bine cu sfecla şi hreanul. Salata se poate pune într-un borcan, bine în-desată şi se păstrează la frigider sau la un loc răcoros chiar şi 5-7 zile. Hreanul are putere de conservare, ca urmare salata nu se va altera.

a1/2 kg ridichi negre a3 linguri ulei a1/2 linguriţă sare azeama de la 2 lămâi

a3 kg sfeclă roșie azeama de la 2-3 lămâia1/2 linguriţă sarea2 linguri uleia2 rădăcini de hrean potrivit de mari


44. Salată de varză


Se foloseşte 1 kg de varză albă sau roşie proaspătă. Se toacă varza sau se dă pe răzătoare. Se potriveş-te de sare, ulei şi se acreşte cu suc de roşii sau zeamă de lămâie.

45. Salată de praz


Prazul se curăţă, se spală şi se taie rondele foarte fine. Se bat la un loc zeama de lămâie, sarea şi uleiul; se toarnă peste praz, se amestecă bine apoi se presară câteva măsline peste salată.

46. Salată de fasole verde


Fasolea se curăţă, se spală şi se pune la fiert cu apă fierbinte. Când este gata, se scurge bine. Se toacă usturoiul, se presară cu sare şi se pisează foarte bine. Se freacă apoi cu zeama de lămâie şi uleiul tur-nat cu picătura, ca la maioneză. Se toarnă peste fasole şi se mai stro-peşte cu puţin suc de lămâie sau cu suc de roşii.

a3-4 fire de prazazeama de la 1 lămâieaun vârf de cuţit de sarea2 linguri uleiacâteva măsline

a1/2 kg fasole verdea1 căpăţână de usturoia3 linguri de uleiazeama de la 2 lămâia1/4 linguriţă sarea1 cană de suc de roșii (facultativ)

93Salate

47. Salată de gulii cu măsline


Guliile se curăţă, se spală, se rad pe răzătoarea mică sau se taie fe-lii foarte subţiri. Dacă guliile sunt fragede şi tinere, se sărează şi se stropesc cu ulei. Ceapa sau prazul se taie mărunt şi se amestecă bine cu guliile. Dacă este necesar se mai adaugă sare şi apoi suc de lămâie. Se aranjează compoziţia într-un castron de salată şi se garniseşte cu măsline. Se serveşte imediat.

48. Salată de gulii cu maioneză


Se curăţă guliile, se spală şi se pun la fiert în apă clocotită, sărată. Când s-au înmuiat se scot şi se lim-pezesc în apă rece, se scurg şi se taie în formă de tăiţei, se rad pe răzătoa-rea mare sau, dacă guliile sunt foar-te fragede, se taie felii foarte subţiri. Se prepară maioneza din gălbenuşul crud, ulei şi zeamă de lămâie. Albu-şurile se fierb în puţină apă sărată. Se amestecă bine maioneza cu guli-ile tăiate şi cu albuşurile tocate mă-runt; se poate garnisi cu măsline şi verdeaţă. Se serveşte imediat sau se păstrează câteva ore la rece.

a6 gulii tinere potrivite ca mărime a3 linguri uleia2 cepe de apă sau câteva fire de praz acâteva măslineasareasucul de la 2 lămâi

a4-6 gulii tinerea2 ouăa4-5 linguri uleiazeama de la 2 lămâiasare ao ceașcă de maioneză din gălbenuș sau maioneză vegetală, vezi reţeta nr. 51


49. Salată de gulii cu ouă


Guliile tinere se curăţă, se spa-lă, se dau pe răzătoarea mare, se sărează şi se stropesc cu ulei. Ouăle se fierb tari, se lasă să se răcească, se curăţă şi se taie felii rotunde. Câ-teva felii de ou se păstrează pentru garnitură, iar celelalte se amestecă bine cu guliile rase. Se aranjează compoziţia în salatieră şi se garni-seşte cu felii de ou, se stropeşte cu zeamă de lămâie şi se presară cu pătrunjel verde tocat mărunt.

a4-6 gulii tinerea4 linguri ulei a4 ouăasare a1/2 linguriţă pătrunjel verde

95Salate

Sosurile sunt indispensabile în bucătărie. Servite lângă diferite legume se obţine o mare

varietate de feluri de mâncare. Important este însă, pentru sănătate, ca la prepararea lor să nu se folosească grăsimea prăjită. Cu puţină dibăcie şi cu dorinţa de a

găti o hrană cât mai sănătoasă ele pot fi preparate într-un mod la fel de gustos ca şi cele pe care mulţi

dintre noi obişnuiam să le pregătim până acum, dar care erau dăunătoare sănătăţii noastre.


SOSURI

IV.

50. Maioneză

50 g maioneză conține: 367 calorii, 2 glucide

Gălbenuşurile fierte se rad pe răză-toarea mică. Cartoful se pasează cu 1/2 linguriţă sare. Se adaugă gălbenuşurile crude şi se amestecă totul până devine un amestec omogen. Se încorporează uleiul puţin câte puţin, frecând repede în acelaşi sens ca să nu se taie compo-ziţia. Când sosul a crescut bine şi a că-pătat consistenţă se potriveşte de gust cu lămâie. Dacă sosul s-a tăiat - adică uleiul se separă de gălbenuşuri - se în-cearcă refacerea maionezei cu o lingu-ră de apă rece.

51. Maioneză vegetală

50 g maioneză conține: 110 calorii, 8 glucide

Se aruncă apa în care s-a înmu-iat soia şi se pun boabele înmuiate în blender cu 2 căni de apă proaspătă. Se mixează timp de 5 minute. Se strecoară printr-un tifon, apoi laptele obţinut se fierbe timp de 20 de minute.

Se fierbe orezul până se desface, se lasă la răcit şi se mixează în blender împreună cu laptele de soia rece timp de 2-3 minute. Se adaugă şofranul di-zolvat în puţină apă, sarea şi sucul de lămâie. Uleiul se picură treptat prin căpăcelul detaşabil de la blender, ca la orice maioneză obişnuită.

a1 gălbenuș fiert a1 gălbenuș cruda1/2 cartofi fierţi a200 ml uleiasareazeama de la o lămâie

a1/2 cană soia boabe înmuiate timp de 12 ore a8 linguri de oreza500 ml ulei a1 linguriţă șofranasarea1 linguriţă suc de lămâie


52. Sos vinegreta

Se foloseşte cu mai mult succes pentru orice salată.

Pentru ca ingredientele să fie bine amestecate este mai bine să se bată separat întreaga cantitate de ulei cu sarea şi cu zeama de lămâie sau sucul de roşii, apoi să se adauge la salata gata pregătită.

53. Mujdei de usturoi I50 g mujdei de usturoi, cca 70 calorii, 6 glucide

Usturoiul se curăţă şi se pisează bine împreună cu sarea. Se adaugă uleiul şi se subţiază cu suc de roşii gata preparat sau roşiile rase.

54. Mujdei de usturoi II50 g mujdei de usturoi, cca 85 calorii, 5 glucide

Se curăţă usturoiul, se spală, se presară cu sare şi se pisează foarte bine. Se freacă îndelung cu pisălo-gul într-o farfurie până devine o pastă, apoi se freacă în continuare încorporându-se ulei ca la maione-ză. Când compoziţia a devenit ca maioneza, groasă, se adaugă lămâ-ie. Se serveşte peste cartofi copţi, ciuperci fripte, ouă fierte etc. Este deosebit de gustos.

a1 căpăţână de usturoiasareao linguriţă uleia2 roșii sau un pahar de suc de roșii

a1 căpăţână de usturoi asare a1-2 linguri ulei ao lămâie

99Sosuri

55. Scordolea


Se sfărâmă nucile cu un sucitor gros de o planşetă de lemn. Ustu-roiul se prepară ca în reţeta prece-dentă. Miezul de pâine înmuiat în apă se sfărâmă şi se freacă într-un castron cu mujdeiul de usturoi şi cu uleiul rămas, turnat puţin câte puţin.

După ce a fost încorporat uleiul se subţiază compoziţia cu zeama de lămâie, apoi se adaugă nucile şi se freacă bine. Se potriveşte de sare şi zeamă de lămâie, apoi se aranjează pe o farfurie întinsă şi se serveşte cu cartofi copţi (fierbinţi) sau sfeclă roşie coaptă sau fiartă. Scordolea sau salata de nuci este foarte gustoasă şi servită simplu sub formă de tartine. În această variantă se pot folosi cartofi copţi sau fierţi şi pasaţi în loc de pâine înmuiată.

a250 g miez de nucăa1-2 căpăţâni usturoia4-5 felii groase de pâine sau a 3-4 cartofi copţi sau fierţi, bine sfărâmaţia100 g uleia1/2 lămâie, sare


56. Sos de ceapă


Ceapa curăţată, spălată şi tocată mărunt se presară cu puţină sare. Se pune la foc mic amestecându-se din când în când cu o lingură de lemn. Se lasă astfel să se rumenească, dar trebu-ie avută multă grijă să nu se prindă. (În cazul acesta devine amară). Dacă este cazul se adaugă treptat câteva picături de apă. Când a scăzut şi este uşor ru-menită poate fi adăugată la mâncarea propusă sau poate fi preparat un sos la care se mai adaugă sosul de roşii, uleiul şi verdeaţa.

57. Sos de ceapă cu smântână


Ceapa se curăţă, se spală şi se taie solzi, apoi se pune pe foc într-un vas gros de fier sau într-o cratiţă teflon. Se presară cu sare. Se lasă la foc mic acoperită cu un capac. Când ceapa începe să scadă se adaugă smântâna şi se lasă să fiarbă bine. Când este gata, se adaugă sucul de roşii, apoi făina frecată cu ulei. Se freacă puţin sosul, până când făina fierbe şi începe să se îngroaşe sosul, apoi se ia de pe foc şi se toarnă cald în boluri sau alte castronaşe adânci din care se poate servi.

a50 ml uleia4 cepe tocate mărunta3-4 linguri suc de roșiiasareapătrunjel verde

a5-6 cepe mai mari (750 g)a300 g smântână adunată de pe laptele prins sau smântână vegetală (vezi reţeta nr.12)a250 ml suc de roșii sau ardei în suc de roșii preparat după reţeta nr. 303a2 linguri uleia3 linguri făinăa1/2 linguriţă sare

101Sosuri

58. Sos cu bame


Se curăţă şi se spală ceapa, apoi se toacă solzi şi se pune la foc mic într-o oală teflon sau într-un vas gros de fier, se presară cu sare şi se acoperă cu un capac.

Se toacă ardeii sau se dau pe ră-zătoarea mare, apoi se pun şi ei la fiert împreună cu ceapa. Când s-au înmuiat bine, se adaugă roşiile cu-răţite de coajă şi tocate foarte mă-runt, apoi bamele, după ce au fost deja spălate şi li s-a scurtat codiţa.

Sosul se lasă să fiarbă până când bamele sunt fierte suficient, apoi se adaugă uleiul şi verdeaţa bine tocată.

a5-6 cepe mai mari (750 g)a1/2 kg ardeia1 kg roșii (sau 500 g gogoșari în suc de roșii, pregătiţi pentru iarnă după reţeta nr.304)a1/2 kg bamea3 linguri ulei a1/2 linguriţă sare a2 legături verdeaţă (pătrunjel și mărar)


59. Sos de roșii


Se amestecă toate ingredientele şi se pun într-o cratiţă la fiert timp de 15-20 de minute. Se poate acri cu 1-2 linguriţe de zeamă de lămâ-ie. Se poate servi ca garnitură la o mâncare consistentă sau la pizza cu ciuperci.

60. Sos de ardei


Se toacă ardeiul mărunt sau se rade. Se toacă roşiile curăţite de co-diţe şi se pun la fiert împreună cu ardeiul. Se lasă să clocotească 7-8 minute, apoi se dau la o parte de pe foc şi se lasă să se răcească. Se adaugă sarea, măslinele şi uleiul. Se serveşte alături de piure de car-tofi, pilaf de orez, fasole iahnie sau alte mâncăruri scăzute.

a400 g buliona1 ceapă mare tocată fina3 linguri uleia2 ardei gogoșari sau grași roșii tocaţi foarte fina4-5 căţei de usturoi, de asemenea tocaţi foarte fin sau rași pe răzătoarea finăa1 linguriţă sare

a1 kg ardei gogoșari a1/2 kg roșiia3 linguri uleia50 g măsline asare

103Sosuri

E bine să știmUnul dintre ingedientele de bază ale unei diete sănătoase îl con-

stituie fibrele vegetale. În ultimii ani cercetările au scos în evidenţă importanţa covârşitoare a acestora. La ora actuală oamenii de ştiinţă au constatat că o dietă bogată în fibre joacă un rol deosebit de impor-tant în prevenirea unor boli cronice grave ca diabetul, bolile de inimă şi cancerul.

Fibrele vegetale se găsesc numai în alimentele de origine vegetală şi nu pot fi descompuse de enzimele aflate în sistemul digestiv al omu-lui. În timp ce alimentele de bază sunt aproape în totalitate descompu-se şi absorbite în intestinul subţire, fibrele vegetale ajung în intestinul gros aproape intacte. De aceea ele au un important rol în prevenirea cancerului de colon, apărându-ne de apariţia lui în diferite moduri:

- accelerând tranzitul intestinal, deoarece substanţele cancerigene rămân mai puţin timp în intestine;

- diluând substanţele toxice prin scaune voluminioase, făcându-le astfel mai puţin nocive;

- provocând eliminarea sărurilor biliare prin materiile fecale (fac-tor de risc pentru cancer al conolului);

- modificând favorabil flora intestinală.Fibrele alimentare sunt de asemenea importante în prevenirea in-

flamaţiilor colonului (colitelor). De aceea, este foarte important ca din preparatele culinare să se

mănânce şi zarzavatul (morcovul, pătrunjelul, ţelină, etc.). Întrucât unele persoane nu îl acceptă la prepararea alimentelor, poate fi tăiat foarte mărunt sau mixat în amestec cu zeamă de supă, metodă folosită mai ales în supele-creme sau şi la orice altă mâncare. Produsul obţinut se adăugă apoi ca un sos la diverse preparate.


SUPE

V.

61. Supă dulce de tăiţei

6 porții x 300 ml; 1 porție = 128 calorii, 25 glucide

Se pune apa la fiert cu sarea. Se adaugă morcovul tăiat bucăţele mici, ţelina, pătrunjelul rădăcină şi păstârnacul tăiat bucăţi mari sau întregi şi crestate la capătul mai gros. Când zarzavatul este aproa-pe fiert se adaugă ceapa întreagă. Se fierbe supa o jumătate de oră, apoi se scoate zarzavatul întreg şi se adaugă tăiţeii sau fideaua. Tăi-ţeii se fierb 3-7 minute, fideaua se fierbe 2-3 minute. Se adaugă uleiul şi verdeaţa tocată mărunt. Se stinge focul şi se lasă oala acoperită cu un capac 15-20 de minute înainte de a se servi la masă.

62. Supă de zarzavat6 porții x 300 g; 1 porție = 225 calorii, 50 glucide

Se curăţă şi se spală zarzavatul. Într-o oală de aproximativ 5 litri se pun la fiert 3 litri apă, în care se pune şi sarea. Se adaugă ceapa tocată, morcovul, ţelina şi pătrun-jelul rădăcină, date pe răzătoarea mare. Se lasă la fiert cca 10 minu-te, se adaugă cartofii tăiaţi în bu-căţi potrivite, după dorinţă.

a3 l apă, 3 morcovi (400 g) a3 cepe, nu prea mari,a1 ţelinăa2 rădăcini pătrunjela1 rădăcină păstârnaca2 linguri uleia2 linguriţe sare a100 g tăiţei de casă (vezi reţeta nr.184), sau fideaa2 legături de pătrunjel

a1/2 kg cartofia3 morcovi (400 g) a2 cepe potrivit de maria1 ţelinăa2 rădăcini pătrunjela3 ouă (opţional)a3 linguri uleia2 linguriţe sarea400 ml suc de roșiia2 legături de verdeaţă (pătrunjel, ţelină sau leuştean)


Când zarzavatul este fiert, se acreşte cu sucul de roşii (vara poate fi înlocuit cu roşii tocate mărunt). Se lasă să dea în clocot, apoi se adaugă ouăle bătute spumă tare. După ce ouăle s-au întărit se toarnă uleiul şi se presară verdeaţă tocată fin. Se ia de pe foc.

63. Supă cremă de zarzavat6 porții x 300 g; 1 porție = 233 calorii, 52 glucide 50 g crutoane conțin cca 255 calorii, 53 glucide

Într-o oală de 4-5 litri se pun la fiert 3 litri apă cu sare. Se rad pe răzătoare ceapa, cartofii, morco-vii, ţelina şi pătrunjelul rădăcină; apoi, după ce au dat câteva clocote, se adaugă conopida şi dovlecelul, de asemenea rase. Se lasă să fiarbă 10-15 minute, şi se pun şi roşiile rase. După încă 5-10 minute, timp în care fierb roşiile, se adaugă ule-iul, apoi verdeaţa tocată foarte fin. Se serveşte cu crutoane (vezi reţe-ta nr.189), care se adaugă la supă chiar atunci când se servesc pentru a nu se înmuia prea tare.

a1/2 kg cartofia3 cepe maria3 morcovi (400 g)a1 ţelină marea2 rădăcini de pătrunjela4 linguri uleia2 linguriţe sarea1 conopidă potrivit de marea1/2 kg roșiia1 dovlecel mica2-3 legături de verdeaţă (pătrunjel, ţelină, leuştean)acrutoane preparate din 500 g pâine

107Supe

64. Supă cu găluște de griș

6 porții x 300 g; 1 porție = 312 calorii, 34 glucide Fiecare găluşcă conţine cca. 40 calorii şi 6 glucide

Se curăţă şi se spală zarzavatul, apoi se pune la fiert într-o oală de 5 litri, în care s-a pus 4 litri de apă sărată. Morcovii se taie rondele sau bucăţele mici, iar restul zarzavatu-lui se pune întreg, puţin crestat la un capăt.

În timp ce fierbe zarzavatul se pregătesc găluştele, astfel: se freacă gălbenuşurile cu grişul, se adaugă 1 linguriţă de sare şi 1-2 linguri de ulei, apoi albuşurile bătute spumă

tare, se amestecă uşor în compoziţie, şi se mai lasă 10-15 minute ca să crească grişul.

Se scoate zarzavatul întreg cu o paletă, se iau găluşte cu o lingură udă şi se lasă să cadă în supă. Dacă supa clocoteşte, se picură câteva picături de apă rece peste găluşte şi se lasă să fiarbă la foc mic cca 10 minute.

Se adaugă roşiile, ardeiul tocat şi uleiul, se lasă să mai dea câteva cloco-te, apoi se presară verdeaţa tocată foarte fin şi se dă la o parte de pe foc.

(Găluştele pot fi fierte şi separat într-o oală cu apă şi sare, apoi se scot cu o paletă şi se adaugă la supă la sfârşit împreună cu verdeaţa.)

a3 morcovi (400 g)a2 cepe potrivit de maria1 ţelinăa2 rădăcini de pătrunjela4 ouăa4 linguri uleia12-14 linguri rase cu grișa700-800 g roșii tocatea1 ardei tocat fina2 linguriţe sarea2 legături de pătrunjel


65. Supă de perișoare din nucă


Se pregătesc morcovii tăiaţi rondele, 2 cepe întregi, ţelina tăia-tă bucăţi mari, albitura şi se pun la fiert în 4 litri de apă sărată.

Între timp se toacă mărunt 2 cepe, se pun la fiert cu puţină sare şi se presară la nevoie 2-3 picături de apă. Când s-au înmuiat se adau-gă orezul ales şi spălat şi apă aşa încât să fie acoperit de două de-gete cu apă. Se fierbe până începe să se umfle, dar nu trebuie să fie suficient de fiert. Se dă la o parte de pe foc şi se lasă să se răcească. Se adaugă nuca măcinată, pesme-tul, 1 lingură de ulei şi ouăle bătute spumă sau amidonul de porumb. Se mai poate adăuga puţină vege-ta preparată în casă (vezi reţeta nr. 318), mărar tocat foarte fin sau verdeaţă uscată sub formă de praf (vezi reţeta nr. 319). Se formează perişoarele sub formă de biluţe şi se aşază pe un platou.

Când sunt fierte zarzavaturile, se scot întregi sau mai mari, cu o pale-tă şi se dă la foc mic. Se mai adaugă puţină apă rece ca să nu clocotească, apoi se adaugă uşor perişoarele, lăsate să se scufunde uşor în zeama de supă.

Dacă supa clocoteşte încă, se mai picură puţină apă rece peste ele. Se lasă să fiarbă încet, la foc mic, timp de cca 5 minute, apoi se adaugă la sucul de roşii, uleiul şi verdeaţa rămasă: pătrunjel şi ţelină.

Supă: a2 cepea4-5 morcovia1 ţelinăa1-2 rădăcini de albitură (pătrunjel, păstârnac)a2 linguri uleia2 linguriţe de sarea500 ml suc de roșiiafrunze de pătrunjel acâteva frunze de ţelină

Perișoare: a2 cepea150 g oreza200 g nucă măcinatăa1-2 ouă sau 2 linguri amidon de porumba1 lingură uleia50 g de pesmetasare, 1 linguriţă rasă a500 ml suc de roșiiafrunze de pătrunjel acâteva frunze de ţelină

109Supe

66. Supă-cremă de gulii


Se curăţă zarzavatul, se spală, se taie în bucăţi de mărime potrivită, se pune într-o cratiţă cu apă atât cât să le acopere bine. Se fierbe bine, apoi se mixează în blender sau se dă prin sită, împreună cu roşiile opări-te. Piureul obţinut se amestecă cu apa în care a fiert zarzavatul şi se mai fierbe câteva minute. Se drege cu smântână frecată cu făină. Se serveşte cu verdeaţa tocată mărunt deasupra şi cu crutoane (vezi reţeta nr.189).

a4 gulii (1/2 kg)a2 morcovi potrivit de mari (350 g)a1 dovlecel mic (300 g)a3 cepe (200 g)a2 linguri de făinăa1 ceașcă smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12)a2 roșii apătrunjel verdeamărar proaspătasare


CIORBE

VI.

67. Borș de tărâţe

Valoarea caloriilor şi a glucidelor este nesemnificativă.

Se amestecă tărâţele cu făina de mălai şi se umezesc cu puţină apă rece. Se clocoteşte apa, 7-8 l, în care se adaugă frunzele de leuştean, mă-rar şi crenguţa de vişin. Se toarnă peste tărâţe şi se amestecă de câ-teva ori până se răceşte. Când apa este numai călduţă se adaugă huş-tele sau drojdia. Dacă nu aveţi huş-te, borşul nu va ieşi foarte bun de prima dată. Încercaţi cu o cantitate mai mică. Se păstrează la un loc cald timp de 2 zile, amestecându-se de câteva ori pe zi cu o paletă de lemn. Când a început să se acrească borşul se strecoară şi se pune la rece. Peste huştele rămase se adaugă apă căldu-ţă şi se lasă din nou 2-3 zile, ames-tecându-se de câteva ori pe zi. Apoi borşul se strecoară din nou.

Dacă huştele sunt acrişoare, se poate adăuga numai apă de două ori. După aceea tărâțele vechi se aruncă păstrându-se numai 1500 g pentru a avea huşte la o nouă reţe-tă. Dacă nu vrem să repetăm imedi-at reţeta, le putem păstra la frigider câteva zile.

a1000-1300 g tărâţe de grâu sau de secarăa100 g făină de mălaia8 l apă a150 g huște (tărâţă dintr-un borș mai vechi) sau un cub mic de drojdieafrunze de măraraleușteanao crenguţă de vișin

Borşul de tărâţe este un aliment foarte bogat în vitamine, mai ales în complexul de vitamine B. Poate fi folosit la prepararea ciorbelor

sau poate fi băut ca băutură răcoritoare.


68. Ciorbă de zarzavat cu ciuperci


Se toacă ceapa; morcovii se taie rondele, iar țelina şi pătrunjelul ră-dăcină se pun întregi la fiert într-o oală cu 3-4 litri apă. Se adaugă sa-rea, iar după ce dau câteva clocote se pun cartofii tăiaţi bucăţi mai mari. Când cartofii sunt aproape fierţi, se adaugă ciupercile (dacă fo-losim ciuperci uscate se pun la fiert odată cu cartofii, dacă folosim ciu-perci proaspete se pun când zarza-vatul este aproape fiert). Se adaugă sucul de roşii sau roşiile tocate (sau borşul) şi uleiul, apoi verdeaţa to-cată mărunt.

a3-4 cartofi (1/2 kg)a3 morcovi potrivit de mari (400 g) a1 ţelinăa1 rădăcină de pătrunjel a 2-3 cepea1/2 kg ciuperci curăţite și bine spălate sau 2 căni de ciuperci uscate, bine spălate și puse la muiat în apă rece timp de 1 orăa2 căni suc de roșii (sau borș) sau 1/2 kg roșii proaspete tocate mărunt, fără coajăa2 linguri de uleia2 linguriţe de sarea2 legături de verdeaţă (pătrunjel, ţelină sau leuştean)

113Ciorbe

69. Borș craiovean


Într-o oală de 5-6 litri se pun la fiert 3 litri de apă, cu puţină sare. Când apa clocoteşte se pune la fiert orezul ales şi bine spălat.

Se curăţă şi se spală bine ceapa, usturoiul, urzicile, loboda, spanacul şi salata, apoi se adaugă pe rând, mai întâi ceapa şi usturoiul tocate mărunt, apoi când acestea au dat câteva clocote se adaugă şi celelal-te verdeţuri tocate nu prea mărunt. Când totul este fiert se adaugă ouăle bătute cu smântână şi puţină sare, uleiul, borşul şi leuşteanul tocat.

70. Ciorbă de primăvară6 porții x 300 g; 1 porție = 148 calorii, 7 glucide

Se curăţă, se spală şi se toacă ceapa, apoi se pune la fiert cu 3 l apă. Când apa clocoteşte, se adaugă orezul ales şi spălat.

Se curăţă verdeţurile, se aleg bine, se spală în multe ape şi se toacă. Se pun la fiert, când orezul a început să crească, împreună cu puţină sare.

Se dau câteva clocote, şi când ver-deţurile s-au fiert, se adaugă sucul de roşii, uleiul şi ouăle bătute bine.

a1/2 kg de urzici (spanac, ştevie, măcriş, lobodă sau salată)a5-6 fire de ceapă verdea2 linguri de uleia2 linguri de oreza300 ml suc de roșiiasarea1-2 ouăao legătură de leuștean (mărar)

a1/2 kg urzicia200 g lobodăa1/2 kg de spanaca1 căpăţână de salată verdea5-6 fire ceapă verdea5-6 fire usturoi verdea1 1/2 linguriţă sarea3 linguri de oreza3 linguri uleia1 cană smântână (adunată de pe chişleag sau smântână vegetală preparată ca în reţeta nr.12)a1 l borșa3 ouăa1 legătură mare de leuștean


Se potriveşte de sare. Când este gata se adaugă leuşteanul (mărarul) tocat mărunt. Se poate acri mai mult cu zeamă de lămâie. Dacă se fo-loseşte ceapă verde, aceasta se pune odată cu verdeţurile.

Dacă ciorba nu este prea deasă oul se poate face omletă şi apoi se pune la ciorbă, tăiat pătrăţele cu latura de 1 cm.

71. Ciorbă de păstăi6 porții x 300 g; 1 porție = 220 calorii, 17 glucide

Păstăile se curăţă, se spală, se rup cu o lungime de 2-3 cm. Se pune ceapa la fiert în 3 l apă. Morcovul se curăţă, se spală, se taie rondele şi se pune şi el la fiert. Se adaugă şi cartofii curăţaţi şi tăiaţi bucăţi, împreună cu fasolea verde. Când s-au fiert zarzavaturile, se adaugă sare, ulei, roşii tocate şi după ce dă câteva clocote se presară pătrunjel tocat mărunt.

a1/2 kg păstăia1 ceapăa3-4 morcovia2-3 cartofia5-6 roșii sau suc de roșiiasarea2-3 linguri uleia1 legătură pătrunjel

115Ciorbe

72. Ciorbă de linte


Boabele de linte se spală şi se pun la înmuiat câteva ore. Se pun apoi la fiert în apă, atât cât să le acopere, şi când apa începe să clocotească se scot cu o lingură de spumă şi se pun într-un alt vas cu 3 l apă fierbinte. Când lintea a început să se înmoaie se adaugă ceapa, morcovul, ţelina şi puţină sare. Când zarzavatul şi lintea sunt fierte se adaugă ardeiul tocat mărunt şi roşii tocate.

După câteva minute se potriveş-te de sare şi se adaugă uleiul.

Se adaugă verdeaţa tocată mărunt Supa astfel obţinută se poate mixa prin blender după răcire pentru a se obţine o cremă. Pentru a doua variantă se pot folosi frunze de verdeţuri uscate, mărunţite sub formă de praf (vezi reţeta nr.319). Se serveşte cu crutoane (vezi reţeta nr.189).

La fel se procedează şi pentru ciorba de fasole boabe. Pentru aceasta sunt preferate boabele mici de fasole.

a300 g boabe de lintea1 ceapăa3-4 morcovia1 pătrunjel rădăcinăa1 păstârnaca1 ţelinăa1 ardeia5-6 roșiiauleiasareao legătură de leuștean sau frunze de ţelină


73. Ciorbă de dovlecei


Se toacă ceapa şi se pune la fiert în 3 l apă. Când apa fierbe în clo-cot, se adaugă orezul, ales şi spălat, morcovul gata pregătit şi tăiat ron-dele, şi puţină sare. După câteva minute se adaugă cartofii, de ase-menea pregătiţi. Dovleceii se spală, se curăţă coaja în locurile unde este pătată sau julită, se înlătură cape-tele şi se taie în cuburi mici de 1-2 cm grosime. Se pun la fiert când cartofii sunt fierţi pe jumătate. Când tot zarzavatul este fiert, se adaugă roşiile tocate, se potriveşte de sare, şi se pun ouăle bătute bine, apoi mărarul tocat şi uleiul.

74. Ciorbă de varză


Se toacă ceapa şi se pune la fiert în 3 l apă, cu puţină sare. Când apa clo-coteşte se adaugă orezul, morcovul tăiat rondele, şi apoi cartoful, curăţat, spălat şi tăiat cuburi. Varza se curăţă de frunzele exterioare şi de cotoarele tari, se toacă mai mare şi se pune la fiert împreună cu celelalte zarzavaturi. Când zarzavaturile s-au fiert, se adau-gă roşiile tocate mărunt sau rase pe răzătoare, se potriveşte de sare şi ulei.

a2 dovlecei potrivit de maria2 cepea2 linguri de oreza2-3 morcovia2-3 cartofia5-6 roșiia2-3 linguri de uleia2 ouăa1 legătură mărar

a1 varză nu prea mare a1 ceapă micăa2 linguri de oreza3-4 morcovia2-3 cartofia5-6 roșiia2 linguri uleiasare

117Ciorbe

75. Ciorbă de sfeclă roșie


Se pun la fiert în 4 l apă rece, cu puţină sare, ceapa, morcovul şi pă-trunjelul tăiate rondele, apoi car-toful tăiat în cuburi nu prea mici. Când zarzavatul este fiert se adaugă roşiile, se potriveşte de sare şi ulei, iar la sfârşit se pune sfecla coaptă, curăţată de coajă şi tăiată în cuburi de cca. 1-2 cm grosime. Se mai dau 2-3 clocote şi se adaugă verdeaţa to-cată mărunt.

76. Ciorbă de roșii


Se toacă ceapa, se pune la fiert în 2 litri apă cu sare. Când apa fierbe în clocot, se adaugă orezul ales şi spălat. Roşiile se curăţă de coajă, se toacă mărunt şi se pun la fiert, când orezul a început să crească. Când totul este fiert se adaugă uleiul şi ouăle bătute bine. Se potriveşte de sare şi se pune verdeaţa.

a2 kg sfeclă roșie coaptăa1 ceapăa3-4 morcovia2-3 rădăcini de pătrunjela3-4 cartofia5-6 roșiiauleiasareapătrunjel afrunze de ţelină

a1/2 kg roșiia2 legături ceapă verde sau o ceapă marea2-3 linguri oreza2-3 ouăaulei apătrunjel verde tocat


77. Ciorbă de roșii cu bame


Se toacă ceapa, se pune la fiert în 2 litri apă cu sare. Când apa fier-be în clocot, se adaugă orezul ales şi spălat.

Roşiile se curăţă de coajă, se toacă mărunt şi se pun la fiert când orezul a început să se umfle. Se curăţă bamele de codiţele lungi, se spală şi se pun la fiert în ciorbă timp de 10-15 minute. Se adaugă uleiul, ouăle bătute bine şi verdea-ţa tocată.

a1/2 kg roșiia2legături ceapă verde sau 1 ceapă marea3 linguri oreza300 g bamea1 linguriţă sarea2-3 ouăa2 linguri uleiao legătură pătrunjel verde tocat

119Ciorbe

Cercetările arată că prelucrarea termică a grăsimilor duce la formarea unor produşi cancerigeni, cancerul digestiv fiind favorizat în primul rând. Grăsimile vegetale tratate termic sunt chiar mai dăunătoare

sănătăţii decât cele animale, care la rândul lor prezintă dezavantajul aportului crescut de colesterol. Grăsimile hidrogenate sunt, însă, şi mai dăunătoare chiar dacă sunt folosite în starea lor de prezentare pe piaţă,

cu atât mai mult tratate termic atunci când sunt adăugate în diverse preparate culinare. Procesul de obţinere a margarinei prin ridicarea

uleiurilor vegetale la temperaturi foarte ridicate şi apoi răcite, face să rezulte un produs deosebit de toxic, pe care oamenii îl folosesc adesea,

mai ales în preajma sărbătorilor, când îşi propun să se rezume la o alimentaţie sănătoasă în vederea unei vieţuiri mai simple.


CHIFTELUŢE

VII.

78. Chifteluţe de cartofi (Tocinei)


Se curăţă cartofii, se spală, se rad pe răzătoarea măruntă sau pe răzătoarea de plastic şi se scurge zeama lăsată. Se pot stropi cu pu-ţin lapte pentru a nu se înnegri. Se adaugă miezul de pâine înmuiat în apă, gălbenuşurile şi sarea. După ce s-au amestecat bine, se adaugă al-buşurile bătute spumă. Acestea se amestecă foarte uşor în compoziţie. Opţional se poate adăuga pătrunjel verde tocat mărunt sau 3-4 căţei de usturoi pisaţi. Se fac chifteluţe şi se prăjesc în tigaia teflon, la foc mic, acoperite cu un capac. Când sunt gata se pun într-o farfurie şi se poa-te adăuga puţin ulei crud peste ele.

79. Drob de cartofi6 porții x 250 g; 1 porție = 162 calorii, 50 glucide

Se curăţă cartofii şi ceapa, apoi

se rad, iar ceapa se toacă mărunt sau se mixează prin robotul de bu-cătărie împreună cu orezul răcit. Se adaugă sare după gust, uleiul şi ver-deaţa. Se tapetează o tavă cu hârtie specială pentru copt şi se aşază compoziţia. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se taie când s-a răcit.

a1 kg cartofi a2-3 ouă a2 felii mici de pâine înmuiată a1 legătură pătrunjel a3-4 căţei de usturoi asare

Menţiune:

Cu mai multă migală şi atenţie sporită se poate renunţa la ouă. Chifteluţele se leagă bine cu ajuto-rul amidonului din cartofi. În acest caz nu se pune pâine înmuiată.

a10 cartofi potrivit de maria½ cană de orez bine fierta2 cepea1 lingură de uleiasareapraf de verdeaţă uscată (vezi reţeta nr.319 ) a sau pătrunjel verde tocat


80. Chifteluţe de cartofi cu zarzavat

150 g conțin 160 calorii, 30 glucide

Se rad pe răzătoarea măruntă cartofii şi se scurge amidonul. Se strecoară şi se pune într-o cană; se adaugă ceapa, usturoiul şi morco-vii, rase. Se amestecă zarzavaturile cu pâinea muiată, pătrunjelul tocat mărunt, uleiul, sarea şi gălbenuşu-rile. Albuşurile se adaugă la sfârşit bătute spumă tare. Se înveleşte o tavă cu hârtie de copt, se toarnă compoziţia şi se aşază cu o lingură ca să fie uniformă pe toată supra-faţa tăvii. Se dă la cuptorul încins şi se ţine până când chifteluţa este bine rumenită. Se lasă puţin să se răcească, apoi se taie pătrate mai mari şi se aşază pe un platou.

a1 kg cartofi potrivit de maria2 cepe maria2 morcovi mari (facultativ)a2 felii de pâine muiată în apăa3-4 căţei de usturoi (facultativ)a1 legătură de pătrunjela4 ouăa1/2 linguriţă sarea3 linguri de ulei

Peste amidonul scurs se adaugă apă, se amestecă bine şi se lasă să se decanteze. Peste cca. 20 de minute, când amidonul s-a depus şi apa s-a ridicat deasupra, se scurge apa şi se adaugă din nou apă curată, apoi se amestecă bine cu amidonul şi se lasă din nou să se decanteze. Se repetă operaţia până când amidonul nu mai are culoare roşcată, ci este de un alb perfect. Atunci se păstrează acoperit cu apă curată care se schimbă o dată pe zi. Se poate strânge în felul acesta mereu amidon care se va

folosi la răciturile din cartofi.

123Chifteluțe

81. Chifteluţe de zarzavat la teflon


Se rade zarzavatul pe răzătoarea mică şi se scurg cartofii de amidon, dar nu se scurg tare ca să nu rămână prea uscaţi. Amidonul se pregăteşte ca în menţiunea de mai sus pentru a fi folosit la răcituri. Se toacă pă-trunjelul mărunt, se amestecă bine cu zarzavatul ras, gălbenuşurile şi sarea, apoi se adaugă albuşurile bă-tute spumă tare.

Se încinge bine o tigaie teflon (dacă este din cele subţiri de alumi-niu cu teflon, se pune o tablă sub ea). Se pun chifteluţe cu o lingură în tigaie, se apasă puţin fiecare şi se coc la foc mic, acoperite cu un capac. Când sunt rumenite frumos se întorc şi pe partea cealaltă cu ajutorul unei palete de lemn. Când sunt gata, se răstoarnă într-un castron, se stropesc cu puţin ulei şi se acoperă cu un capac. Se servesc calde.

82. Chifteluţe de dovlecei4 porții x 250 g; 1 porție = 328 calorii, 60 glucide

Dovleceii se spală, se curăţă de coajă, se pun la fiert în apă clocotită. După ce s-au fiert bine se pun într-o strecurătoare, se lasă să se scurgă şi să se răcească, apoi se dau prin sită.

Ceapa tocată se înăbuşă într-un vas de fier ca în reţeta nr. 56.

Se amestecă dovleceii cu ceapa, pâinea înmuiată, pesmetul, făina, brânza de vaci şi gălbenuşurile.

a1 kg cartofi potrivit de maria3 cepe potrivit de mari (300 g)a3-4 căţei de usturoi (facultativ)a1 legătură de pătrunjela4 ouăa1/4 linguriţă sare

a1 kg dovleceia2-3 cepe maria1 lingură pesmeta5-6 linguri făină (cu vârf)a2-3 felii de pâine înmuiate în apăa4 ouăa250 g brânză de vaci (facultativ)asare după gust


Albuşurile se bat spumă şi se adaugă la sfârşit încorporându-se uşor în compoziţie. Se potriveşte de sare.

Se încinge bine tigaia teflon, se iau cu o lingură chifteluţe şi se aşa-ză în tigaie. Se coc la foc mic, aco-perite cu un capac. Se pot prepara şi fără brânză de vaci.

83. Chifteluţe de conopidăO chifţeluţă = 75 g conţine cca 60 calorii şi 7 glucide.

Se fierbe morcovul şi conopida, apoi se pasează. Se rad ceapa şi car-toful pe răzătoarea mică. Se ames-tecă totul cu gălbenuşurile, pâinea muiată, grişul şi făina. Albuşurile se bat spumă, se amestecă în compozi-ţie şi se potriveşte de sare.

Se iau cu o lingură chifteluţe şi se prăjesc în tigaia teflon la foc mic, acoperite cu un capac. Când s-au rumenit pe o parte, se întorc cu o paletă de lemn pe partea cealaltă.

Se aşază într-un castron, se stropesc cu ulei şi se acoperă cu un capac, pentru a se răci încet.

a2 conopide potrivit de maria3-4 morcovia4-5 ouăa1 lingură grișa1 lingură făinăa1 ceapăa1 cartofa1/2 linguriţă sarea2 felii pâine înmuiată

125Chifteluțe

84. Chifteluţe de praz


Se curăţă prazul, se spală şi se pune la fiert tăiat în bucăţele mai mici. Când este foarte bine fiert se scurge şi se amestecă cu pâinea în-muiată. Se dau împreună prin ma-şina de tocat. Apoi se amestecă cu gălbenuşurile (cu puţină făină dacă compoziţia este subţire) şi cu albu-şurile bătute spumă tare.

Se fac chifteluţe cu mâna, se dau prin pesmet şi se prăjesc în tigaia teflon fără grăsime.

Se pot coace şi la cuptor aşezate pe o tavă şi coapte la foc potrivit timp de 20-30 minute.

85. Chifteluţe de urzici4 porții x 150 g; 1 porție = 205 calorii, 27 glucide

Ceapa tocată se căleşte într-un vas de fier ca în reţeta 51.

Urzicile opărite şi tocate se adau-gă la ceapă şi se înăbuşă până scad. Se pun 2 ouă bătute ca pentru om-letă şi se amestecă bine cu ceapa şi urzicile. Se mai lasă puţin şi se ridi-că de pe foc.

Când s-au răcit, se adaugă făina, pâinea, gălbenuşurile crude şi sare după gust. Se amestecă bine, până când compoziţia devine omogenă şi se adaugă albuşurile rămase bătute spumă.

Se iau cu o lingură chifteluţe, se pun în tigaia teflon bine încinsă şi se prăjesc la foc mic, acoperite cu un capac.

a15 fire praza4 felii de pâinea3 ouăapuţin pesmetapuţină sare

a3-4 cepea1/2 kg urzicia2-3 linguri făinăa1-2 felii de pâine înmuiată a4 ouăasare după gust


86. Chifteluţe de spanac

(Se pregătesc la fel ca şi cele de urzici)

87. Chifteluţe de ciuperci4 porții x 150 g; 1 porție = 380 calorii, 58 glucide

Ciupercile se fierb în apă puţin să-rată şi se dau prin maşina de tocat.

Separat se rumeneşte ceapa în-tr-un vas de fier (ceaun), fără grăsi-me, ca în reţeta 51.

Când s-a răcit, se amestecă ciu-percile cu ceapa, pâinea înmuiată, făina, uleiul şi gălbenuşurile. Se potrivesc de sare şi se adaugă albu-şurile bătute spumă tare. Se iau cu o lingură chifteluţe şi se prăjesc în tigaia de teflon, la foc mic, acoperi-te cu un capac.

a1 kg ciupercia1/2 kg ceapăa2-3 felii de pâine înmuiată în apăa2 linguri de făinăa4 ouăa2 linguri uleiasare

Drobul şi chifteluţele coapte la cuptor se pot coace mai bine şi mai sănătos dacă tava este tapetată cu hârtie

specială pentru copt. Aceasta se întinde pe tava uscată, iar compoziţia se toarnă deasupra, fără a fi unsă deloc.

127Chifteluțe

88. Drob cartofi cu ciuperci


Se curăţă cartofii şi ceapa, apoi se rad, iar ceapa se toacă mărunt sau se mixează prin robotul de bucătărie împreună cu orezul răcit şi ciuperci-le. Se adaugă sare după gust, uleiul şi verdeaţa. Se tapetează o tavă cu hârtie specială pentru copt şi se aşa-ză compoziţia. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se taie când s-a răcit.

89. Drob de nuci150 g drob conține 220 calorii, 7 glucide

Nucile se macină prin maşina de nuci, ceapa se toacă mărunt, pâinea se înmoaie şi apoi se pasează cu o furculiţă. Toate acestea se ameste-că cu uleiul, gălbenuşurile sau ami-donul de porumb, sucul de roşii şi sarea. Se adaugă albuşurile bătute spumă, dacă se foloseşte oul în com-poziţie, sau se adaugă amidonul şi grişul pentru a doua variantă.

Se tapetează o tavă cu hârtie specială pentru copt şi se aşază compo-ziţia în strat gros de 3-5 cm. Se dă la cuptor la foc mic.

Când s-a format deasupra o coajă bine rumenită este gata. Se scoate, se lasă să se răcească şi se taie bucăţi. Se poate servi ală-

turi de piure de cartofi, sufleuri de verdeţuri (spanac, ştevie, urzici etc.), varză călită, mâncare de mazăre.

a10 cartofi potrivit de maria1/2 cană de orez bine fierta2 cepe a1 cană de ciuperci fierte și tocate prin mașina de tocata1 lingură de uleiasareapraf de verdeaţă uscată sau pătrunjel verde tocat

amiezul de la 50 de nucia2 cepe maria2 felii de pâinea2 linguri de uleia3-4 ouă (pot fi înclocuite cu 2-3 linguri amidon de porumb și3 linguri de griș)a3/4 l suc de roșiia1/2 linguriţă sare


90. Chifteluţe de soia I

1 porție de 150 g conține 160 calorii, 11 glucide

Soia înmuiată 6-8 ore, fiartă bine şi trecută prin sită sau prin maşina de tocat, se amestecă cu cartofii cruzi, raşi, ceapa tocată, ulei, pâinea înmuiată, sucul de roşii şi amidonul de porumb sau gălbe-nuşurile. Se adaugă albuşurile bă-tute spumă, dacă se folosesc ouă în preparat. Se tapetează tava cu hâr-tie de copt, se toarnă compoziţia şi se dă la cuptor la foc mic.

Când este gata, se lasă să se răcorească puţin, apoi se taie bucăţi mari, pătrate şi se aşază pe o farfurie.

a100 g pastă de soiaa3 cartofi potriviţia2-3 cepe maria2 felii de pâine înmuiatăa4 ouă sau 4 linguri amidon de porumba1 lingură de uleiasuc de roșiiasare după gust

La cele mai multe reţete de chifteluţe şi drob se poate folosi cu succes amidonul de porumb în loc de ou.

Cu puţină dibăcie şi răbdare, preparatele sunt ca formă şi gust aproape identice. Cantitatea aproximativă înlocuieşte 1 ou

cu 1 lingură amidon.

129Chifteluțe

91. Chifteluţe de soia II

1 porție x 150 g conține 184 calorii, 15 glucide

Se amestecă soia cu ceapa tocată mărunt, cartofi raşi, pâinea înmu-iată, verdeaţa tocată foarte fin şi amidonul de porumb sau gălbenu-şurile.

Dacă se folosesc ouă, în loc de amidon, se bat spumă albuşurile cu puţină sare şi se adaugă în compozi-ţie, la sfârşit, amestecându-se uşor.

Se îmbracă tava uscată cu hârtie pentru copt, apoi se toarnă compo-ziţia şi se dă la cuptor. Se coace bine la foc potrivit. Se taie după răcire.

92. Chifteluţe de soia la teflon

1 porție x 150 g conține 212 calorii, 25 glucide

Făina de soia se pune la înmuiat 6-8 ore, apoi se fierbe pe foc până se îngroaşă.

Ceapa se toacă mărunt şi se pune la foc mic într-un vas de fier (ceaun) cu puţină sare (fără apă, fără grăsi-me). Se amestecă de mai multe ori, pentru a nu se prinde. Dacă începe să se rumenească sau să se prindă, se stinge cu foarte puţină apă.

a300 g soia fiartă mărunţită prin mașina de tocat sau robota4-5 cepe mari crudea4-5 cartofi potriviţi cruzia4 ouă sau 4 linguri de amidon de porumba3 felii de pâine înmuiatăa2 legături verdeaţă (pătrunjel)

a100 g făină de soiaa300 ml apăa250 g ceapăa100 g pâine înmuiatăa1 ou fiert tarea2 ouă crude sau 1 lingură amidon de porumb a1 lingură pesmeta2 linguri făinăao lingură ulei


Când este gata ceapa astfel preparată, se amestecă cu făina de soia, oul fiert şi ras, gălbenuşurile, pâinea înmuiată, pesmetul, făina, uleiul. Se potriveşte de sare.

Se adaugă albuşurile bătute spumă tare.Se încălzeşte bine tigaia teflon (fără să se ungă deloc cu ulei), se ia

cu o lingură din compoziţie şi se pun la prăjit în tigaie. Se coc la foc mic, acoperite cu un capac.

Pentru a fi puţin condimentate, se pot adăuga şi 3-4 căţei de usturoi pisaţi.

131Chifteluțe

Plăcuţi la gust, cartofii sunt folosiţi la prepararea diferitelor alimente dietetice recomandate multor bolnavi, mai ales cei cu

afecţiuni ale aparatului digestiv. Modul de preparare constituie, însă, succesul sau insuccesul dietei adoptate. Gătiţi sub formă de piure

sau cartofi „natur” garnisiţi cu verdeaţă după dorinţă şi stropiţi cu puţin ulei la sfârşitul procesului de fierbere, cartofii sunt deosebit

de gustoşi, dar mai ales sănătoşi. Cei prăjiţi, însă, deşi delicioşi, îmbietori şi chiar apetisanţi sunt foarte dăunători sănătăţii,

atât pentru persoanele suferinde, cât şi pentru cele relativ sănătoase. În afară de modul de preparare, e bine de ştiut că solamina este,

de asemenea, o substanţă dăunătoare care se găseşte în cantitate mare în colţii de cartofi. La multe persoane, mai ales la copiii mici,

apar neplăceri atunci când această substanţă depăşeşte nivelul maxim admis ce trebuie să fie sub 0,2 mg/g şi aceasta se găseşte în cartofi primăvara, nu numai în colţii crescuţi, ci şi în locul de unde răsar

aceşti colţi. De aceea este bine de evitat cartofii încolţiţi, iar dacă se folosesc trebuie bine îndepărtată o mare parte (aprox.1 cm²)

din locul unde începe să crească acei muguraşi.

Sfaturi practice şi rețete ovo-lacto-vegetariene132

PREPARATE DIN CARTOFI

VIII.

93. Cartofi copţi delicioși


Se spală bine cartofii şi se cură-ţă de eventualele pete de pe coajă. Se taie în lung în patru sau în şase şi se aşază într-o tavă adâncă sau o cratiţă potrivită, cu vârfurile în jos în aşa fel încât să fie puşi unul lângă altul, dar să nu fie nici prea înghe-suiţi căci nu pătrunde căldura prin-tre ei ca să-i coacă. Nu trebuie să fie nici prea puţini, ca să poată sta în poziţie verticală.

Se presară cu sare, se toarnă 1/2 ceaşcă de apă peste ei şi deasupra se pot stropi cu 2 linguri de smântână (facultativ). Se dă la cuptorul bine încins la foc iute pentru a se coace în timp scurt. (Dacă se coc greu cartofii se înnegresc). Se servesc calzi cu smântână.

94. Piure de cartofi I6 porții x 250 g; 1 porție = 345 calorii, 47 glucide

Se curăţă cartofii, se taie bucăţi şi se pun la fiert în apă puţin sărată. Când sunt fierţi bine, se dau la o par-te, şi se sfărâmă bine cu o furculiţă (câte puţini), sau cu dispozitivul spe-cial pentru piure.

Se toarnă peste ei din zeama în care au fiert până se obţine un piure de consistenţă dorită. Se freacă bine cu ulei şi se potrivesc de sare.

a1,5 kg cartofia1/4 linguriţă sarea2 linguri smântână (facultativ)

a15 cartofi potrivit de maria5 linguri de ulei asare


95. Piure de cartofi II (cu lapte)


Se procedează ca în reţeta pre-cedentă, dar în loc de zeama în care au fiert cartofii se subţiază cu lapte dulce. Se poate face şi o combinaţie de o parte lapte, o parte zeamă de la cartofi.

96. Piure de cartofi cu praz6 porții x 150 g; 1 porție = 146 calorii, 13 glucide

Se curăţă firele de praz, se taie în bucăţi mai mici, de 8-10 cm, şi se pun la fiert în apă clocotită, 10 minute.

Cartofii se curăţă, se taie în bu-căţi mai mici şi se pun la fiert îm-preună cu prazul.

După ce s-au fiert bine se pun într-o sită şi se lasă să se scurgă, apoi se trec prin sită.

Se amestecă cu lapte, ulei şi sare (după gust). Dacă este prea gros se mai poate subţia cu zeama în care au fiert zarzavaturile.

97. Salată de cartofi cu suc de roșii6 porții x 150 g; 1 porție = 185 calorii, 33 glucide

Se spală 1 kg de cartofi, se fierb, se curăţă de coajă şi se taie în felii mici. Se taie 1-2 cepe în solzi, se amestecă cu cartofii, ulei şi câteva măsline. Se adaugă suc de roşii şi sare după gust.

a15 cartofi potrivit de maria5 linguri de uleia1 cană lapte asare

a4 fire de praza500 g cartofia500 ml lapte calda15 ml ulei asare

135Preparate din cartofi

98. Salată de cartofi cu maioneză

4 porții x 150 g; 1 porție = 430calorii, 40 glucide

Se spală cartofii şi se pun la fiert în apă fierbinte. Când sunt gata, se curăţă imediat, se taie feli şi se stro-pesc cu puţină apă rece, ca să nu se lipească feliile, apoi se sărează.

Maioneza se prepară dintr-un gălbenuş de ou fiert tare şi unul crud, care se freacă împreună cu o lingură de lemn, până se face o pas-tă, se adaugă câte puţin ulei.

Când este gata se subţiază cu zeama de lămâie şi se amestecă cu cartofii şi cu ceapa tocată foarte fin.

Se garniseşte salata cu măsline, salată verde, fâşii de albuş fiert şi verdeaţă. Se consumă rece, de preferinţă în aceeaşi zi.

99. Salată de cartofi cu andive


Cartofii se fierb în apă sărată, după ce au fost spălaţi bine. Se curăţă fierbinţi de coajă, se taie felii subţiri şi se stropesc cu ulei, care să-i îmbibe cât mai calzi. Ceapa se toacă mărunt şi se sărează puţin pentru a se înmu-ia, apoi se toarnă peste ea zeama de lămâie şi se amestecă cu cartofii.

Când se serveşte, se presară pes-te fiecare porţie andivele, care în prealabil au fost curăţate de părţile veştede, şi au fost spălate şi tăiate bucăţi de 4-5 mm.

a500 g cartofia8 andive proaspetea4 linguri uleia1 lămâiea1 ceapă mare de apăasare

a500 g cartofia1 ceapă de apăa1 salată verdea1 cană maioneză după reţeta nr.50 sau reţeta nr. 51 acâteva măsline mariasareamărar


100. Salată de cartofi noi cu ridichi de lună


Se curăţă cartofii, se spală şi se pun la fiert în apă fierbinte puţin sărată. Când sunt gata se scurg, se taie felii, se stropesc cu ulei şi se lasă la răcit.

Ridichiile se curăţă de frunze, se spală şi se taie felioare. Ceapa cură-ţată şi spălată se taie în bucăţi de 1-2 cm lungime, roşiile se taie felii rotunde, ardeii se taie ca tăiţeii, iar mărarul se toacă foarte fin.

Se amestecă împreună cartofii, ridichiile, ceapa, roşiile, ardeii şi se potrivesc de sare.

Cu frunzele de salată spălate bine, se îmbracă un castron pe dină-untru şi se pune compoziţia, se netezeşte cu un cuţit şi se presară cu verdeaţă.

101. Salată de cartofi noi asortată


Cartofii, spălaţi bine, se pun la fiert în apă sărată clocotită. Când sunt gata, se curăţă fierbinţi, se taie felii şi se stropesc cu ulei. Conopida se desface în bucheţele, se spală şi se pune la fiert în apă sărată clocotită. Când este gata se scoate într-o stre-curătoare şi se scurge bine. Mazărea se curăţă şi se fierbe descoperită.

a500 g cartofi noia4 legături ridichi de lună mici și roșiiaceapă verde a1 salată verdea2 roșiia2 ardei grașia2-3 linguri uleiamărarasare

a300 g cartofi noia300 g mazărea1 conopidă (poate lipsi)a2 legături ridichi de lună a1 castravete proaspăta4 fire ceapă verdea1 salată verdea3-4 linguri ulei a2 linguri zeamă de lămâie


Ridichiile de lună spălate se taie rondele. Castravetele se curăţă şi se taie felii rotunde subţiri. Ceapa se curăţă, se spală şi se toacă mă-runt. Cu salată verde bine spălată se îmbracă un castron mare, peste care se toarnă celelalte zarzavaturi pregătite şi potrivite după gust cu sare şi ulei.

102. Salată á la rus


Cartofii şi morcovii se fierb cură-ţaţi de coajă, apoi se toacă mărunt. Se adaugă mazărea fiartă şi fasolea verde (tăiată mărunt) fierte sepa-rat, câteva fire de pătrunjel verde tocat mărunt şi 200 g maioneză. Se acoperă cu un strat de maioneză şi se decorează cu tăieturi din legume şi ouă aranjate în diferite forme.

a1 kg cartofia200 g morcovia200 g mazărea100 g fasole verdea300 g maionezăa3-4 ouă fierte tariapătrunjel verde


103. Salată orientală cu ciuperci


Se aleg, se curăţă şi se spală ciu-percile în foarte multe ape.

Se curăţă zarzavaturile, se spală şi se pun la fiert în apă sărată întâi morcovul, apoi pătrunjelul şi ţelina. Cartofii se fierb în coajă, iar mază-rea separat. Se strecoară zarzavatul din supă şi se pun la fiert ciuperci-le, fie în aceeaşi apă în care a fiert zarzavatul, fie separat. Se lasă să se răcească zarzavatul în timp ce se pregăteşte maioneza dintr-un găl-benuş crud şi unul fiert.

Se amestecă ciupercile, morco-vul, pătrunjelul şi ţelina, toate to-cate împreună cu castraveţii tocaţi mărunt, şi la sfârşit se toarnă ma-ioneza puţin câte puţin.

Se amestecă totul bine, se gustă şi se adaugă, dacă mai este nevoie, sare sau zeamă de lămâie.

Se aşază pe un platou, se nete-zeşte, se acoperă cu un strat sub-ţire de maioneză şi se ornează cu albuş de ou şi măsline.

(Zeama în care au fiert zarzava-turile se foloseşte la o supă, fiind foarte hrănitoare şi gustoasă).

a300 g ciupercia200 g mazărea4-5 cartofia2 castraveţi muraţi a1 oua3-4 morcoviarădăcini de pătrunjel a1 ţelinăaeventual 4-6 măslineasareapuţin ulei

Maioneza:

a2 ouăa10 linguri ulei a1 lămâieasare după gust

Sau maioneză vegetală

– vezi reţeta nr. 51.


104. Budincă de cartofi cu brânză de vaci


Se curăţă cartofii de coajă şi se taie rondele. Se freacă brânza de vaci cu sare, 1-2 linguri smântână şi 2 ouă.

Se unge un vas, se tapetează cu rondele de cartofi, se aşază un strat de brânză de vaci şi se continuă a se aşeza alternativ straturi de felii de cartofi şi compoziţie de brânză.

Se toarnă deasupra 2 ouă bătute cu 2 linguri de smântână şi sare.

Se coace la foc potrivit până ce se rumeneşte frumos oul de dea-supra. Se serveşte simplu sau cu smântână.

105. Cartofi scăzuţi cu mărar


Morcovii şi pătrunjelul se curăţă, se spală, se taie rondele şi se pun la fiert în puţină apă sărată. Se curăţă cartofii, se spală şi se taie felii lungi. Se pun şi ei la fiert cu morcovii şi se pune apa ceva mai puţin decât să-i acopere. Se adaugă uleiul şi mărarul tocat mărunt. Se pot servi imediat sau se mai pot da 10-15 minute la cuptor.

a1 kg cartofi fierţi în coajăa500 g brânză de vacăa4 ouăa3 linguri de smântânăasare

a7-8 cartofi maria2-3 morcoviao rădăcină de pătrunjel (opţional)a2 linguri de uleiasareamărar


Ce putem ști despre gluten

Glutenul este o substanţă proteică vâscoasă, obţinută din făina cerealelor după îndepărtarea amidonului. Elasticitatea unui aluat fră-mântat din făina cerealelor este dată de către gluten.

Ultimii ani au arătat că un număr tot mai mare de oameni sufe-ră de intoleranţă la această substanţă. Glutenul denumeşte proteinele conţinute în grâu, orz, ovăz, secară, alac şi hibrizii acestora. Proteinele acestor cereale sunt toxice pentru persoanele care au dezvoltat această intoleranţă alimentară. Restul cerealelor (porumb şi orez), precum şi pseudocerealele teff, hrişcă, quinoa etc. nu sunt toxice pentru organis-mul uman afectat, întrucât nu conţin gluten.

Un studiu al cercetătorilor suedezi arată că dieta vegetariană, săracă în gluten, contribuie la scăderea nivelului de colesterol „rău”, asociat cu maladiile cardiace. Ei au publicat rezultatele studiului lor în Arthiritis Research and Terapy subliniind faptul că dieta contribuie la creşterea nivelului de anticorpi naturali care luptă împotriva compuşilor din or-ganism implicaţi în artrită.

Dieta vegetariană (fără gluten) a inclus legume, rădăcinoase, nuci, fructe, hrişcă, mei, porumb, orez şi seminţe de floarea soarelui, fiind omis glutenul care se găseşte într-o gamă largă de produse precum prăjiturile, biscuiţii, pastele, berea şi pâinea. Dieta non-vegetariană a cuprins produse din toate grupele de alimente. Rezultatele studiului au indicat o scădere a nivelului total de colesterol şi a nivelului de coles-terol „rău” la persoanele care au adoptat dieta vegetariană fără gluten.

Glutenul de grâu are însă proprietatea de liant alimentar, asigurând elasticitatea aluatului.

Alimentele preparate cu gluten sunt apreciate de cei care doresc să renunțe la carne în alimentație. De aceea produsele din gluten pot fi folosite cu succes mai ales în perioada de trecere de la o alimentație cu carne, la una ve-getariană.


106. Cartofi cu gluten


Prepararea glutenului: Se ames-tecă glutenul cu grişul, miezul de nucă şi un praf de sare. Se înmoa-ie cu apă călduţă, astfel încât să se obţină o compoziţie de consistenţa brânzei de vaci. Se pune la scurs într-o strecurătoare. Se fac rulouri groase de 1-1,5 cm si se taie bucă-ţele pătrate. Se pune pe foc un vas cu apă puţin sărată în care se poate fierbe zarzavat întreg: ceapă, mor-cov, pătrunjel, păstârnac. Se pun la fiert şi bucăţelele de gluten până se ridică deasupra. Se scot cu o paletă şi se lasă din nou la scurs.

Se curăţă şi se taie cartofii în felii lungi, se toacă ceapa şi ardeii solzi. Se aşază într-o tavă straturi de car-tofi cu bucăţele de gluten, solzi de ceapă şi de ardei presărate printre ei. Se stropesc cu ulei şi cu suc de ro-şii. Se presară verdeaţă. Se adaugă zeamă de supă şi se dau la cuptor. Se lasă la foc domol până când zea-ma a mai scăzut. Se servesc reci.

Gluten:

a1 cană făină de glutena1/2 cană grișa1/2 cană miez de nucă măcinatăapuţină sare

a8-10 cartofi fierţi reci în coajăa2-3 cepea1-2 ardeiasuc de roșii sau ardei preparat în suc de roșii (vezi reţeta nr. 304)a2 linguri de uleiasareaverdeaţă


107. Cartofi umpluţi cu brânză de vaci

1 cartof umplut = 283 calorii, 33 glucide

Se curăţă şi se spală cartofii, se fierb numai pe jumătate în apă potrivit de sărată, apoi se scobesc cu un cuţit sau cu un dispozitiv special dintr-unul din capete până aproape la celălalt, dar nu trebuie să se găurească la ambele capete.

Se pasează bine brânza de vaci. Dacă este prea uscată se freacă cu 2-3 linguri de smântână, se ames-tecă cu 2 ouă, se potriveşte de sare şi se adaugă verdeaţa.

Cu această compoziţie se umplu cartofii şi se aşază de preferinţă într-un vas Jena sau într-o altă cra-tiţă potrivită, de tapetată cu hârtie de copt, unul lângă altul cu tăietura în sus. Se toarnă deasupra smântâ-na bătută cu puţină sare şi 2-3 lin-guri de făină. Se pot presăra în sos, printre cartofii umpluţi şi bucăţile de cartofi rămase în urma scobirii acestora.

Peste cartofii rămaşi cu vârfurile deasupra sosului turnat se picură cu o linguriţă câteva picături din oul rămas bătut cu puţină sare, apoi se presară puţină verdeaţă tocată mărunt.

Se dau la cuptor la foc potrivit. Când sosul este gata şi cartofii s-au rumenit frumos deasupra, sunt gata. Se servesc cu smântână sau ală-turi de un sos de mazăre, sufleu de spanac sau chiar alături de fasole bătută.

a1 kg cartofi, de preferință roșii, de formă lunguiaţă, potrivit de mari a1/2 kg brânză de vaci a3 ouăa2 linguriţe de uleia2-3 linguri de făinăa1/2 linguriţă sarea1 legătură de pătrunjela1 pahar de smântână


108. Cartofi umpluţi cu ciuperci


Se toacă mărunt ceapa, se presa-ră cu sare şi se înăbuşă într-un cea-un gros sau într-o oală de teflon. Se amestecă ceapa cu ciupercile date prin maşină, cu 2 ouă, 2-3 linguri de smântână, 1 lingură de făină, verdeaţă şi se potriveşte de sare. Se umplu cu această compoziţie carto-fii pregătiţi ca în reţeta de mai sus. În continuare se procedează de ase-menea ca şi la Cartofii umpluţi cu brânză de vaci, reţeta nr. 107.

Sunt foarte aspectuoşi dacă la copt se foloseşte un vas jena. Se ser-vesc cu smântână.

109. Cartofi gratinaţi


Se curăţă de coajă cartofii fierţi şi se dau pe răzătoarea mare. Se pre-sară cu sare şi se pun în tigaia teflon să se coacă la foc mic, dar pe ochiul mare pentru ca focul să cuprindă aproape întreaga suprafaţă a tigăii.

Dacă aveţi tigaie teflon uşoară, puneţi sub ea o tablă ca cea pe care se coc ardeii. Se acoperă tigaia cu un capac şi se lasă să se rumenească, apoi, cu o paletă de lemn, se întorc ca să fie rumeniţi şi pe cealaltă parte. Se răs-toarnă pe un platou şi se stropesc cu ulei. Se servesc calzi.

Gospodinele care nu au o tigaie teflon pot să-i rumenească într-o tavă la cuptor.

a1 kg cartofi potrivit de mari, de formă lunguiaţă de preferinţă cartofi roșiia1/2 kg de ciuperci fierte și date prin mașinăa3 ouăa2 linguri de ulei a1/2 linguriţă sarea3 cepea1 cană de smântână strânsă de pe chișleag sau smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12)a3 linguri de făinăa1 legătură de pătrunjel

a1 kg cartofi fierţi în coajăa1/2 linguriţă sarea2 linguri ulei


110. Răcituri (piftii) cu amidon de cartofi


Din 4-5 litri apă se face o supă din în care se fierbe întreg zarzava-tul împreună cu sarea. Se strecoară zarzavatul, iar zeama limpede se pune din nou la fiert. Se scurge apa de la amidonul rămas de la chifte-luţe, (vezi menţiunea de la capito-lul VII. Chifteluţe), se adaugă zea-mă rece de supă, se amestecă bine, iar când supa clocoteşte i se adaugă uleiul şi amidonul astfel pregătit. Se mestecă mereu cu o lingură de lemn până se îngroaşă, apoi se dă la o parte de pe foc. Se adaugă us-turoiul tocat foarte mărunt şi se amestecă bine.

Chifteluțele se aşază pe platouri sau pe farfurioare pregătite pentru fiecare porţie. Se pot pune printre ele şi rondele de morcov fiert sau/şi pălării de ciuperci fierte. Peste chifteluțele astfel pregătite se toarnă compoziţia de supă îngroşată cu amidon, apoi se presară cu pătrunjel verde tocat mărunt şi se pun într-o cămară la rece. Se servesc peste 5-6 ore, sau a doua zi.

Pentru o can-titate de 2 l supă sunt necesare cca. 100 g amidon.

ao porţie de chifteluţe preparate cât mai mici, după reţeta nr. 78 sau 81 (se pot face fără ceapă și fără pătrunjel)a2 cepe maria2 morcovia1 ţelinăa1 rădăcină pătrunjel sau 1 rădăcină păstârnaca3 linguri de uleia1 linguriţă sarea4-5 căţei usturoia1 legătură de pătrunjel (facultativ)


111. Răcituri (piftii) cu amidon de porumb

Conţin: Calorii şi glucide aproximativ egale cu reţeta precedentă

Se pregătesc ca în reţeta precedentă, numai că în loc de amidonul de la cartofi supa poate fi preparată cu amidon alimentar (în general se găseşte în comerţ amidon de porumb ambalat în pungi de 500 g, dar poate fi şi amidon de cartofi). Se freacă amidonul cu puţină supă rece sau cu apă, apoi se răstoarnă peste restul de supă care fierbe în clocot şi se amestecă mereu până se îngroaşă şi se poate da la o parte de pe foc. Se pregăteşte aproximativ 2 linguri rase de amidon pentru 1 litru de apă, dar cantitatea diferă în funcţie de calitatea amidonului. Dacă după ce fierbe în clocot 5-6 minute supa nu s-a îngroşat suficient se dă la o parte de pe foc şi se mai prepară 1-2 linguri de amidon, apoi se pune din nou supa pe foc şi se adaugă amestecându-se mereu. Dacă este însă prea groasă compoziţia preparată din supă, se mai adaugă puţină supă limpede sau apă rece. Se continuă ca şi în reţeta precedentă.

Răciturile astfel preparate cu amidon alimentar din comerţ vor avea un aspect albicios, nu vor putea imita transparenţa răciturilor obişnui-te, dar sunt la fel de gustoase ca şi celelalte.


112. Scordolea cu cartofi


Cartofii se curăţă, se spală şi se fierb cu apă sărată, apoi se pasează încă fierbinţi.

Usturoiul se curăţă, se spală, se pisează foarte fin şi se freacă cu sare, ulei şi zeama de lămâie ca la maioneză.

Se amestecă usturoiul cu car-tofii pasaţi şi se mai subţiază cu zeamă din care au fiert cartofii. Se serveşte cu ciuperci fripte la teflon (vezi reţeta nr. 141).

a500 g cartofia150 ml uleia1-2 căpăţâni usturoia1 linguriţă zeamă de lămâie a1/2 linguriţă sare


Ce știm despre bame?Bamele se cultivă atât pentru păstăile lor, ce se folosesc în arta culi-

nară când sunt foarte tinere, cât şi pentru seminţele lor. Seminţele de bame ajunse la maturitate deplină au un conţinut ridicat de substanţe proteice şi grăsimi şi sunt folosite în obţinerea diverselor preparate cu-linare, în special la popoarele orientale. Bamele sunt foarte pretenţioa-se faţă de căldură, lumină şi umiditate. De asemenea cer soluri uşoare, bogate în elemente nutritive. Deşi sunt foarte apreciate în arta culinară se pare că există anumite reţineri în folosirea lor, datorită faptului că mai puţine gospodine cunosc câteva secrete simple de pregătire. Astfel, după ce au fost alese şi spălate se taie codiţa bamelor având grijă să se ia foarte puţin din păstaie, astfel încât să nu se deschidă păstaia şi să se sfarme la fiert.

Valoarea alimentară - Pe lângă faptul că sunt deosebit de gustoase, bamele conţin şi o serie de principii alimentare valoroase, în special săruri minerale. Bamele conţin: proteine 2%, substanţe grase 0,20%, hidraţi de carbon 3%, sodiu 3,7 mg la 100 g produs, potasiu 104 mg la 100 g produs, calciu 7,1 mg la 100 g, magneziu 16,7 mg la 100 g, fosfor 50 mg la 100 g, fier 2,50 mg la 100 g, iar vitaminele B1 0,025 mg la 100 g, B2 0,213 mg la 100 g, E 0,35 mg la 100 g, PP 0,16 la 100 g etc.

Alte preparate din bame le puteţi găsi în cartea noastră la reţetele nr. 58 şi nr. 77.


PREPARATE DIN BAME

IX.

113. Bame grecești


Se curăţă bamele, se spală, se opăresc, se clătesc cu apă rece şi se lasă să se scurgă. Se curăţă ceapa, se spală, se taie solzi şi se înăbuşă, presărată cu sare, într-un vas de te-flon sau într-un vas gros de fier. Se adaugă şi bamele şi dacă este cazul se picură câte puţină apă. Se taie roşiile felii şi se pun şi ele la fiert împreună cu ceapa şi bamele. Când zarzavaturile sunt fierte, se adaugă uleiul şi verdeaţa.

114. Bame cu legume


Ceapa se taie solzi, morcovul se rade, ardeiul se taie felii subţiri. Se pun toate într-un vas gros de fier şi se pun la foc mic, presărate cu sare. Dacă nu-şi lasă zeamă, se stinge cu câteva picături de apă şi se ameste-că de mai multe ori. Când legumele sunt aproape fierte se adaugă sucul de roşii sau roşiile date pe răzătoa-re, fără pieliţă, apoi bamele spălate bine şi cu codiţele tăiate. Se fierb 15-20 de minute, apoi se adaugă uleiul şi verdeaţa. Se poate da la cuptor 10-15 minute.

a800 g bamea2 cepea2 linguri ulei a2-3 roșiia1 legătură pătrunjel verde a1 legătură mărara1/2 linguriţă sare

a500 g bamea2 cepea2 ardei grași, sau gogoșaria1-2 morcovia100 ml suc de roșii sau 3 roșii proaspetea3 linguri uleia1/2 linguriţă sarea2 legături de verdeaţă


115. Varză cu bame


Se curăţă ceapa, se toacă mă-runt şi se pune la foc mic, într-un vas gros de fier.

Se curăţă varza, se toacă mă-runt sau se dă pe răzătoare, se freacă cu sare şi se pune la fiert îm-preună cu ceapa. Se lasă să fiarbă la foc mic, acoperită cu un capac şi se amestecă des.

Se opăresc roşiile, se curăţă de coajă şi se toacă foarte mărunt. Când varza s-a înmuiat suficient se pun şi roşiile la fiert. Se spală ba-mele şi se curăţă de codiţele lungi, şi se adaugă şi ele. Se amestecă des pentru a nu se prinde. Dacă este ca-zul se pot adăuga câteva picături de apă, dar cu cât este preparată mai scăzută, cu atât mâncarea este mai gustoasă.

La sfârşit se adaugă uleiul şi se poate da la cuptor timp de 15-20 de minute. Se serveşte cu mămăli-guţă caldă.

a2 kg varză proaspătăa2 cepea300 g bamea500 ml suc de roșii sau 1 kg roșii proaspetea1/2 linguriţă sarea3 linguri ulei

151Preparate din bame

Bogată în magneziu, potasiu și vitamine, dar totodată săracă în calorii,

fasolea verde este o alegere înţeleaptă pentru cine dorește sa urmeze o dieta sănătoasă.

De aceea constituie un aliment de bază pentru persoanele care urmează o cură de slăbire

și pentru bolnavii de diabet.


PREPARATE DIN FASOLE

X.

116. Icre false de fasole


Se fierbe fasolea împreună cu 1 ceapă, morcovii şi ţelina. Se dau prin maşina de tocat fasolea, mor-covii, ţelina şi usturoiul. Se folo-seşte şi separatorul de roşii pentru a fi cât mai fină. Dacă nu aveţi se-parator se dă de mai multe ori prin maşină, apoi se bate bine cu mixe-rul. Se freacă pasta astfel obţinută cu ulei, se potriveşte de sare şi se adaugă 1 ceapă crudă tocată foarte fin şi mărarul tocat mărunt. Se aşa-ză pe o farfurioară şi se serveşte ca aperitiv.

117. Salată de fasole boabe


Se pune fasolea la înmuiat timp de 8-10 ore, apoi se fierbe împreună cu morcovul, pătrunjelul şi ceapa. Când este aproape fiartă se adaugă puţină sare. Se strecoară, se lasă să se răcească, se pune fasolea într-un castron, se adaugă morcovul tăiat rondele, câteva măsline, şi o ceapă tăiată solzi. Se bate zeama de lămâ-ie împreună cu sarea şi uleiul şi se toarnă peste celelalte ingrediente pregătite în castronul de salată.

a1/2 kg fasole albă cu boabe micia2 cepea3 morcovi (1/2 kg)a1/2 ţelină rădăcinăa4 linguri uleia1/2 linguriţă sarea3-4 căţei de usturoia2 linguriţe zeamă de lămâiea1 legătură de mărar (facultativ)

a400 g fasole cu boabe foarte maria2 morcovia1 pătrunjel rădăcinăa1 ceapăacâteva măslineazeama de la 2 lămâia3 linguri de ulei a1/4 linguriţă sare


118. Iahnie de fasole boabe


Se pune fasolea la înmuiat timp de 7-8 ore. (Se preferă cea cu boabe mari). Se dă un clocot, se strecoa-ră şi se pune din nou la fiert în apă caldă, aşa încât boabele să fie bine acoperite cu apă.

Se toacă ceapa şi se pune pe foc într-un vas gros, presărată cu sare. Se rade morcovul şi țelina pe răză-toarea mare şi se fierb împreună cu ceapa. Se adaugă o ceaşcă de apă.

Se fierbe înăbuşit 15-20 minute, apoi se adaugă sosul la fasole şi se lasă să mai dea câteva clocote. Se pune sosul de roşii, se potriveşte de sare şi se adaugă uleiul şi verdeața tocată mărunt.

a300 g fasole boabea2 cepea2 morcovia1 ţelină micăa100 ml uleiao cană suc de roșiiaverdeaţă (leuştean sau frunze de ţelină)asare

Turnat în borcane sterilizate și închise ermetic, acest preparat poate fi păstrat mai mult timp, ca orice conservă.

155Preparate din fasole

Ştiaţi că:Salata de vinete este o specialitate culinară românească?

Ea se prepară prin coacerea vinetelor până când se arde coaja și se coace miezul. Atenţie, însă, ca în timpul coacerii să evitaţi afumarea lor.

În urma unor studii făcute pe grupe mari de persoane pe o perioadă îndelungată (zeci de ani) produsele afumate

au fost considerate ca fiind factori principali care favorizează apariţia cancerelor digestive,

în general, și al cancerelor intestinului gros, în special. Aici pot fi incluse produse afumate de origine animală

sau vegetală (cașcaval afumat, prune afumate, preparate din soia afumate, dar și vinetele afumate

în timpul procesului de coacere pentru salată, zacuscă sau alte preparate.)

Pentru a evita afumarea, vinetele se coc pe un foc puternic și se întorc ori de câte ori este nevoie,

în așa fel încât fumul să nu străbată prin miezul lor.

156 Sfaturi practice şi rețete ovo-lacto-vegetariene

PREPARATE DIN VINETE

XI.

119. Tocăniţă de vinete


Se spală vinetele, se curăţă de coajă, se taie în cubuleţe şi se pun la scurs presărate cu sare. Se toacă cea-pa şi ardeii sau se dau pe răzătoarea mare. Se pun toate aceste zarzava-turi într-un vas gros de fier sau în-tr-o oală teflon la fiert la foc mic. Se curăţă roşiile de coajă, se toacă mă-runt şi se adaugă când celelalte zar-zavaturi sunt aproape gata. Se lasă să fiarbă şi roşiile, se adaugă uleiul, verdeaţa şi usturoiul. Dacă folosiţi usturoi verde acesta se toacă foar-te mărunt şi se pune cu 2-3 minute înainte de a stinge focul. Cel uscat se pune mărunţit foarte fin cu cuţitul, chiar după ce mâncarea a fost dată la o parte de pe foc.

120. Vinete împănate


Se spală vinetele, se taie cotoa-rele şi se curăţă de coajă, doar dacă aceasta este groasă şi vinetele nu sunt foarte proaspete. Se taie fiecare vânătă în jumătate, apoi jumătăţile se crestează încă de 2 ori, dar nu se taie până la capăt. Se înfig în bucăţile de vinete căţei mici de usturoi.

a800 g ardei grasa1 kg roșii frumoasea3 cepea1/2 kg vinete mijlociia4 linguri uleia1/2 linguriţă sare, pătrun-jel verdeacâteva fire de usturoi ver-de, sau câţiva grăunţi (opţi-onal)

a1 kg vinete mai micia5-6 cepe a3-4 ardeia1/2 kg roșiia3-4 linguri uleiasare


Se toacă ceapa şi ardeii şi se pun toate la fiert cu foarte puţină apă şi sare într-o oală cu presiune. Se fierb înăbuşit timp de 10 minute, după care se răceşte oala sub jetul de apă, se desface şi se adaugă roşiile tocate foarte mărunt sau rase pe răzătoare şi uleiul. Se mai fierb puţin împreună. Se servesc reci.

121. Musaca de vinete


Vinetele şi dovleceii se spală şi se taie felii de 1 cm grosime, se pre-sară cu sare şi se lasă 45 minute la scurs. Apoi se dau prin făină şi se prăjesc în tigaia teflon. Cele prăjite se pun într-un castron şi se stro-pesc calde cu ulei. Ceapa se prepară împreună cu ardeiul tocat ca pen-tru sosul de ceapă (v. reţeta nr. 56). Se unge o tavă, se căptuşeşte cu un strat de vinete, unul de dovlecei, unul de sos de ceapă şi altul de roşii tăiate rondele.

Se repetă rândurile, iar deasupra se termină cu roşii şi se presară mult pătrunjel. Se dă la cuptor. Se serveşte rece.

a1 kg ceapăa1/2 kg ardeia1 și 1/2 kg dovlecei a1 și 1/2 kg vinetea1 kg roșiiapuţină făinăa3-4 linguri uleia2 legături mari de pătrunjel verde tocat asare

159Preparate din vinete

122. Vinete umplute


Se taie vinetele în două, în lungi-me, se opăresc şi se pun la scurs cca 1/2 oră. Când s-au scurs, se scobesc în interior.

Se toacă mărunt ceapa, presăra-tă cu puțină sare şi se pune pe foc într-un vas gros de fier sau într-o tigaie teflon. Se adaugă ciupercile spălate bine şi tocate mărunt, arde-iul de asemenea tocat şi miezul scos de la vinete, tăiat mărunt.

Se lasă să fiarbă cca 20 de minute, se potrivesc de sare şi se adaugă usturoiul pisat sau tocant fin şi 2 linguri de ulei. Vinetele scobite se dau prin pesmet şi se umplu cu compoziţia pregătită, apoi se aşază într-o cratiţă sau un vas jena, se toarnă printre ele 1/2 ceaşcă apă amestecată cu 2-3 linguri de ulei, apoi se presară cu pătrunjel verde tocat şi se dă la cuptor. Se pot orna vinetele cu felii de roşii tăiate.

123. Vinete pané


Se spală vinetele, li se taie codi-ţele, apoi se taie felii rotunde sau lunguieţe. Se presară cu sare şi se lasă la scurs cel puţin 1/2 oră.

Se încinge bine tigaia teflon, se pun la copt vinetele tăiate felii, una lân-gă alta în tigaie, acoperite cu un capac. Se coc la foc mic pe ambele părţi.

Se scot într-un castron, se stropesc cu ulei şi se lasă să se răcească încet, acoperite cu un capac.

Se servesc cu mujdei de usturoi.

a1 kg vinete mijlocii a200 g ciuperci tocate mărunta3-4 linguri de uleia3 cepea2-3 ardei grași sau gogoșaria1 căpăţână de usturoia3-4 linguri de pesmetasareapătrunjel verdea2-3 roșii (facultativ)

a1 kg vinetea1/2 linguriţă sarea50 ml ulei


124. Vinete cu pesmet


Se spală vinetele, li se taie codi-ţele, apoi se taie felii rotunde sau lunguieţe. Se presară cu sare, se dau prin pesmet şi se aşază în tavă. Se dau la cuptor la foc potrivit. Se scot într-o farfurie şi se stropesc cu ulei.

125 - a. Salată de vinete


Se coc 2 kg de vinete direct pe flacăra aragazului, se aşază fierbinţi pe o planşetă de lemn, se taie în două în lungime şi se răzuieşte miezul de pe coajă cu o lingură. Se pune miezul într-o strecurătoare şi se lasă la scurs 30-45 minute, apoi se toacă cu un cuţit de lemn. Se pun într-un castron şi se freacă cu o lingură de lemn timp de 20 minute, adăugân-du-se treptat ulei. Când se fac ca o pastă şi se albesc se potrivesc de sare şi se adaugă ceapă tocată foarte fin. Puţină zeamă de lămâie dă un gust mult mai bun. Se aşază pe un platou şi se ornează cu felii de roşii.

125 - b. Salată de vinete cu maioneză


Se procedează ca în rețeta de mai sus, cu diferența că vinetele se freacă cu maioneză pregătită ca în reţeta nr. 50 sau cu maioneză vege-tală pregătită ca în reţeta nr. 51 în loc de ulei simplu.

a1 kg vinetea1/2 linguriţă sarea50 ml ulei

161Preparate din vinete

127. Drob de vinete


Se curăţă vinetele de coajă şi se taie cuburi cu latura de 1 cm. Se fierb timp de 5 minute în apă cu sare şi se strecoară. Se toacă ceapa şi ardeiul mărunt. Se amestecă cu vinetele şi pesmetul, apoi se potriveşte de sare şi se adaugă mărarul tocat fin. Se îmbracă o tavă cu hârtie pentru copt şi se aşază compoziţia. Se dă la cuptor la foc potrivit. Când drobul este gata se scoate din cuptor şi se stropeşte cu ulei. Se taie rece.

a1 kg vinetea4 cepea3-4 ardeia4 linguri pesmetapuţină sareamărara2 linguri ulei

Pentru 4 vinete mijlocii se folosește 1 dovlecel mare

126. Salată de vinete cu dovlecei

6 porții x 250 g; 1 porție = 208 calorii (sau 238 calorii dacă este preparată cu maioneză), 10 glucide

Se pregătesc vinetele ca pentru salata de vinete (v. reţeta nr. 125). Dovlecelul spălat se taie în câteva bucăţi şi se fierbe bine, apoi se scur-ge şi se pasează. Se amestecă cu vine-tele şi se freacă salata cu ulei, zeamă de lămâie şi sare, sau se pregăteşte cu ma-ioneză. Se adaugă ceapă tocată foarte fin. Este mai bine suportată de persoa-nele cărora nu le priesc vinetele.


PREPARATE DIN CIUPERCI

XII.

128. Ciuperci fripte


Ciupercile se spală bine fără să se cureţe de pieliţă şi se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, cu lamelele în sus, se sărează şi se presară şi deasupra cu pesmet, apoi se lasă la fript la foc domol, până se înmoaie.

Dacă ciupercile nu sunt foarte tinere se pot opări în prealabil în apă sărată în care s-au adăugat câteva picături de lămâie pentru a-şi păstra culoarea deschisă, apoi se dau prin pesmet şi se pun la copt.

129. Ciuperci pané


Se spală ciupercile de pământ, se aleg pălăriile, se opăresc (în apă cu sare şi câteva picături de lămâie) timp de 5 minute, apoi se scurg şi se lasă să se răcească.

Se bat ouăle bine, se încorporează făina, fără a se face cocoloaşe, se adaugă puţină sare. Se dau ciupercile prin ou şi se prăjesc în teflon, la foc mic, acoperite cu un capac. Se servesc cu mujdei de usturoi.

130. Ciuperci la teflon


Se spală bine 1 kg de ciupercile, se aşază într-o tigaie teflon şi se presară cu sare şi câteva picături de zeamă de lămâie pentru a-şi păstra culoarea albă. Se pun la foc mic şi se lasă să fiarbă în zeama loc până au scăzut bine. Se scot într-un castron şi se stropesc cu ulei crud.

a500 g ciuperci proaspete (mai mari)a50 g pesmetasare

a1 kg ciuperci mari frumoasea3 ouăa3-4 linguri făinăasare


131. Ciulama de bureţi


Se spală bine bureţii şi se fierb în puţină apă cu sare, apoi se scurg şi se taie mărunt.

Se toacă ceapa şi se pune la foc în puţină apă cu sare. Se adaugă ciupercile şi, eventual, puţină zea-mă, în care au fiert ele înainte de-a le toca. Se lasă să dea câteva clocote împreună, apoi se adaugă smântâna frecată cu făină.

Se amestecă ciulamaua câteva minute până se îngroaşă şi se adaugă pătrunjel verde tocat fin. Se serveşte cu mămăliguţă.

132. Ciupercuţe în sos de roșii


Se spală bine bureţii şi se fierb în puţină apă cu sare, apoi se scurg şi se taie mărunt.

Se toacă ceapa şi se pune la foc în puţină apă cu sare. Se adaugă ciupercile şi, eventual, puţină zea-mă în care au fiert ele înainte de-a le toca, se lasă să dea câteva clocote împreună, se adaugă sucul de ro-şii, apoi făina frecată cu uleiul. Se amestecă câteva minute până se în-groaşă şi se adaugă pătrunjel verde tocat fin.

a1 kg bureţia2 cepea2 linguri făinăa3-4 linguri smântână adu-nată de pe laptele prins sau asmântână vegetală (vezi reţeta nr. 12) asareapătrunjel verde tocat

a1 kg bureţia2 cepea2 linguri făinăa5-6 linguri suc de roșii a1-2 linguri ulei asareapătrunjel verde tocat

165Preparate din ciuperci

133. Salată de ciuperci uscate


Ciupercile uscate se aleg, se spa-lă în multe ape şi se pot lăsa chiar la muiat câteva ore, apoi se pun la fiert în apă clocotită, sărată. Când sunt gata se scot, se răcesc şi se taie subţiri ca fideaua.

Ceapa se taie în solzi şi se prepară ca în reţeta nr. 56. Când este rume-nită, se lasă la răcit, apoi se amestecă cu ciupercile şi zeama de lămâie.

134. Salată de ciuperci cu maioneză


Se curăţă ciupercile, se spală bine şi se toacă mărunt. Se adaugă maioneza, ceapa şi usturoiul tocate mărunt, mărarul tocat foarte fin şi măslinele. Se amestecă toate şi se aşază într-un castron de salată. Se serveşte în aceeaşi zi.

135. Ţelină cu ciuperci


Se curăţă rădăcinile de ţelină destul de adânc ca să nu rămână nimic din partea fibroasă care le îmbracă. Se taie în două, iar fiecare jumătate în felii de 1 cm grosime. Se pun la fiert cu apă rece şi puţină sare; atâta apă cât să le acopere. Se fierb până încep să se înmoaie, se scot din apă şi se scurg bine.

a1/2 kg ciuperci foarte proaspetea150 g maioneză (preparată ca în reţeta nr. 50 sau maioneză vegetală după reţeta nr. 51)a1 ceapă mică a2 grăunţi de usturoia8-10 măslinea2 legături mărar

a150 g ciuperci uscatea2 cepe mari de apăa4 linguri uleiazeamă de lămâieasare după gust


Ceapa se înmoaie într-o cratiţă teflon sau într-un ceaun gros, pre-sărată cu puţină sare.

Se adaugă o lingură de făină şi se stinge cu o cană de suc de roşii. Se fierbe bine sosul şi la sfârşit se adaugă uleiul şi pătrunjel verde tocat.

Ciupercile curăţite şi spălate se înmoaie într-o tigaie teflon presă-rate cu puţină sare.

Se aşază feliile de ţelină bine scurse într-o cratiţă sau o tavă tapetată cu hârtie de copt, se adaugă ciupercile şi se toarnă sosul pe deasupra. Se dă la cuptor 20 de minute. Se serveşte fierbinte.

136. Ciuperci umplute


Se curăţă şi se spală bine ciupercile, se taie codiţele, se aşază pălăriile într-o tigaie teflon şi se înmoaie puţin.

Se toacă mărunt codiţele şi se fierb într-un vas de teflon în sucul lor, pre-sărate cu puţină sare. Când sunt gata se adaugă puţină zeamă de lămâie, ulei, pesmet, 2 ouă fierte tari şi rase pe răzătoarea mică şi două ouă crude.

Se amestecă bine compoziţia, se umplu cu ea pălăriile de ciuperci şi se aşază pe o tavă tapetată cu hâr-tie de copt. Se presară peste fiecare verdeaţă tocată mărunt. Se poate pune peste fiecare câte o bucăţică de roşie curăţită de pieliţă. Se pune la cuptor cca 20 de minute.

a2 rădăcini de ţelină potrivit de maria3 cepe tocate mărunta1 kg ciuperci proaspetea1 cană suc de roșii mai acrișora2-3 linguri de uleia1/2 linguriţă sarea1 lingură făinăa1 legătură de pătrunjel

a1 kg ciuperci mari, frumoasea4 ouă a1 lingură uleia2 linguri pătrunjel verde tocat azeama de la o lămâiea1 lingură pesmeta1/4 linguriţă sarea2-3 roșii proaspete (facultativ)


137. Ciuperci umplute cu verdeaţă


Se aleg ciupercile cu pălării mari, se taie codiţele, se spală în multe ape, apoi se aşază într-o tavă şi se presară cu puţină sare. Se dau la cuptor şi se lasă să se înmoaie nu-mai puţin, apoi se scot şi se umplu cu următoarea compoziţie:

Ceapa, usturoiul şi codițele de ciuperci bine spălate şi tocate mărunt se pun la foc într-o tigaie teflon sau într-un vas gros de fier cu puţină sare. Dacă încep să se prindă, se picură puţină apă. Când s-au înmuiat suficient se adaugă sucul de roşii, apoi făina frecată cu ulei. Se lasă să mai dea câteva clocote, apoi se adaugă pătrunjelul verde tocat mărunt.

Ciupercile astfel umplute se mai dau la cuptor şi se lasă cca 20 de minute.

138. Drob de ciuperci


Ciupercile se spală bine, în mai multe ape, se îndepărtează partea de la picioruşe care a stat în pământ, şi se toacă mărunt cu cuţitul. Se înăbu-şă ceapa tocată mărunt într-un vas de fier sau într-o tigaie teflon, se adaugă ciupercile, se amestecă şi se lasă pe foc mic până scade bine zeama; după ce se ia de pe foc, se adaugă verdeaţa

tocată, iar după ce s-au răcit, se încorporează ouăle bătute ca pentru omletă, se potriveşte de sare şi se amestecă bine. Se pot adăuga şi câţi-va căţei de usturoi pisaţi.

a1 kg ciupercia4-5 linguri uleia1 cană suc de roșiia2 linguri făinăa2 legături ceapă verdea2 legături usturoi verde a1 legătură pătrunjel verdea1/4 linguriţă sare

a1 kg ciupercia10 fire ceapă verdeao lingură uleia2 linguri verdeaţă tocatăa4 ouăasareao lingură pesmet fin


Se toarnă compoziţia într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se dă la cuptor la foc potrivit.

Drobul se mai poate coace învelit într-o foaie subţire ca de tăiţei. În acest caz se folosesc numai două ouă.

139. Pizza cu ciuperci

10 porții x 300 g; 1 porție = 272 calorii, 36 glucide - Toată umplutura conţine 1370 calorii şi 130 glucide - Tot aluatul conţine 1350 calorii şi 230 glucide

Se bate bine apa împreună cu ule-iul şi sarea. Se adaugă drojdia frecată cu o lingură de făină şi puţină apă călduţă, eventual lăsată să crească puţin la loc călduţ. Se adaugă făină câte puţin, se frământă bine, apoi se poate lăsa puţin la crescut.

Ciupercile se opăresc, apoi se toacă felii subţiri, ceapa se taie solzi, ardeii se toacă foarte fin şi roşiile cu-răţite de pieliţă. Se îmbracă o tavă în care s-a pus hârtie de copt, cu aluatul frământat, şi se pot presăra deasu-pra ceapa, ardeiul şi ciupercile, boa-bele de mazăre sau de porumb, sau se poate da la cuptor 10-15 minute, la foc potrivit doar foaia simplă, îna-inte de a fi puse aceste ingrediente. Aceasta depinde de cuptorul de copt pentru a coace bine foaia, care nu trebuie să stea mult timp şi să se umezească înainte de a se coace. Ro-şiile se pun când este aproape gata şi se presară verdeaţa. Se taie când s-a mai răcorit puţin.

a2 kg ciuperci proaspete sau congelatea4 cepe potrivit de maria1/2 kg ardei gogoșar sau ardei gras roșua3-4 roșiia3 linguri uleia1/2 linguriţă sarea1 legătură mare de pătrunjel verde tocat. Se pot adăuga și boabe de mazăre și/sau de porumb fierte, sau din conserve

Aluat: a8 linguri apă călduţăa6 linguri ulei ao bucăţică drojdie proas- pătă (cât o nucă) sau 1/2 linguriţă drojdie uscată un vârf de cuţit de sareafăină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit de tare


140. Drob de ciuperci cu orez


Se fierbe orezul în 400 ml apă. Ciupercile se curăţă, se spală, se toacă şi se pun la fiert cu ceapa to-cată solzi. Se presară cu sare şi se lasă să fiarbă în zeama lăsată de la ciuperci până când zeama scade.

Se amestecă apoi cu orezul, car-tofii cruzi, raşi, şi cei fierţi, pasaţi şi celelalte ingrediente.

Se pune într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se dă la cuptor la foc potrivit, până se rumeneşte bine.

141. Ciuperci fripte la teflon (cu mujdei de usturoi)


Ciupercile se curăţă, se spală, se presară cu sare şi se coc în tigaia teflon (sau se pun într-o tavă la cuptor).

Se toacă usturoiul cu muchia cu-ţitului pe o bucăţică de lemn şi se pisează foarte fin presărat cu sare. Când este foarte fin pisat se freacă cu o lingură de lemn cu ulei, ca o maioneză.

La sfârşit se adaugă zeama de lămâie şi se mai freacă puţin până când aceas-ta se încorporează bine. Când ciupercile sunt gata se scot într-un castron şi se stropesc cu puţin ulei. Se servesc cu muj-dei de usturoi şi cu mămăliguţă caldă.

a200 g oreza1 kg ciupercia2 cepea3 cartofi cruzia2 cartofi fierţi, pasaţia2 linguri uleiasareaverdeaţă (pătrunjel, mărar, cimbru)austuroi

a2 kg de ciuperci mari a1 căpăţână de usturoi a100 g uleiazeama de la 2 lămâi a1/2 linguriţă sare


142. Hribi cu usturoi


Se curăţă şi se spală hribii, se aleg numai pălăriile, se pun în ti-gaia teflon, se presară cu sare şi se coc la foc potrivit pe o parte şi pe alta până când zeama lăsată de ele scade de tot. Se toacă foarte bine usturoiul presărat cu sare, apoi se freacă cu ulei şi zeamă de lămâie până devine o maioneză albă.

Se aşază pălăriile de hribi pe un platou, se pune în fiecare câte o jumătate de linguriţă de maioneză de usturoi, apoi se presară deasupra pătrunjel tocat foarte fin. Se serveşte imediat cu piure de cartofi, pilaf de orez sau sufleu de verdeţuri.

143. Tocană de ciuperci


Se curăţă ciupercile, se spală şi se taie felii.

Ceapa se curăţă, se spală, se toacă mărunt, se presară cu sare apoi se pune la foc într-un vas de fier sau într-o oală teflon presărată cu sare. Când începe să se moaie, se adaugă ciupercile şi se lasă să fiar-bă încet în zeama lor. Se taie roşiile mărunt şi se adaugă la ciuperci. Se lasă să mai dea câteva clocote, apoi se adaugă usturoiul verde tocat şi, la sfârşit, verdeaţa tocată mărunt.

Se serveşte cu mămăliguţă.

a1 kg ciuperci proaspetea3-4 linguri uleia8-10 fire de ceapă verde a4-5 fire usturoi verdea2-3 roșiia1 legătură pătrunjel verde a1 legătură leuștean a1/2 linguriţă sare

a2 kg hribia1 căpăţână de usturoia100 ml uleiazeama de la 2 lămâia1/2 linguriţă sareacâteva frunze de pătrunjel tocate foarte fin


Ce știm despre ţelină?Ţelina face parte dintre puţinele legume cu un conţinut relativ ri-

dicat în vitamina E. Datorită conţinutului mare de potasiu, consumul de ţelină accentuează diureza şi ajută la eliminarea acidului uric din organism, de aceea se recomandă în tratamentul afecţiunilor renale şi ale căilor urinare, ca şi în prevenirea şi tratarea reumatismului.

Valoarea alimentară - Rădăcinile de ţelină au o valoare nutritivă ridicată conţinând: 1,4% proteine, 0,3% lipide, 5,9% glucide, 1% celulo-ză. La 100 g ţelină rădăcină se găsesc: 7-8 mg vitamina C, 0,05 mg vita-mina B1, 0,04 mg vitamina B2, 2,6 mg vitamina E, 0,1 mg vitamina K, 340 mg potasiu, 130 mg sodiu, 36 mg calciu, 1 mg fier, 35 mg fosfor.

Rădăcinile, peţiolii şi frunzele de ţelină conţin cantităţi însemnate de uleiuri eterice.

Trebuie reţinut că frunzele şi peţiolii de ţelină au un conţinut de săruri minerale şi vitamine de 1-1,5 ori mai mare decât rădăcinile.


PREPARATE DIN ŢELINĂ

XIII.

144. Piure de ţelină


Ţelinele se curăţă, se taie în sfer-turi şi se pun la fiert cu apă rece şi sare. Apa trebuie să le cuprindă bine. După 15 minute se adaugă şi cartofii curăţaţi, tăiaţi felii. Când le-gumele au fiert, se scurg bine şi se pasează printr-o sită. Compoziţia obţinută se bate, până devine ca o cremă, apoi se adaugă laptele fier-binte, câte puţin. Se potriveşte de sare. Se serveşte imediat. Dacă se mai păstrează puţin până la masă se pune vasul cu piure într-un alt vas cu apă fierbinte şi se acopere cu un capac, pentru a se păstra cald.

145. Ţelină cu orez


Se spală ţelina, se curăţă şi se taie felii sau cuburi şi se pune cu ceapa tocată la fiert într-un vas gros de fier cu foarte puţină apă.

Separat se spală orezul şi se ţine în apă la foc mic, să se umfle. Când ţelina este gata, se amestecă cu ore-zul fiert, se pune sosul de roşii, ule-iul, se potriveşte de sare şi se pune la cuptor 15-20 de minute.

a1 kg ţelinăa500 g cartofia3 linguri cu laptea1/2 linguriţă sare

a300 g (2 buc.) ţelinăa250 g oreza1 pahar cu suc gros de roșiia1 lingură uleia1 ceapăa1/2 linguriţă sare


146. Ţelină pané


Se curăţă ţelina, se spală, se taie fe-lii groase de 1/2 cm cât ţelina de mari şi se fierb în puţină apă sărată. Când sunt gata, se scot într-o strecurătoare şi se lasă la răcit.

Se bat ouăle cu laptele şi sare, apoi se freacă cu făină.

Se dau bucăţile de ţelină prin ou şi se prăjesc pe ambele părţi în ti-gaia teflon încinsă bine la foc mic, acoperite cu capac. Când sunt gata se scot într-un castron şi se stropesc cu ulei crud.

147. Suc de ţelină și sfeclă roșie

Conţine în total 280 calorii; 30 glucide

Se prepară sucul de ţelină şi sfe-clă cu ajutorul maşinii de suc, sau se rad şi se storc în tifon.

Se pune sucul de zarzavaturi şi zeama de lămâie într-o sticlă şi se agită bine până când devine spumă, apoi se toarnă în pahare. Se ser-veşte înainte de masă.

148. Suc de ţelină și morcov

Conţine în total 155 calorii; 30 glucide

Se curăţă şi se spală zarzavatul, se stoarce în maşina de suc sau se rade şi se stoarce în tifon. Se ames-tecă bine şi se serveşte imediat, înainte de masă.

a1 ţelinăa2-3 morcovi

a4 ţelinea3 ouăa2 linguri lapte a2 linguri făinăa2 linguri uleia1/2 linguriţă sare

a1 pahar suc de ţelinăa2 pahare suc de roșiiazeama de la 1/2 lămâie

175Preparate din țelină

Ce știm despre gulii?În preparatele culinare se pot folosi atât guliile cu perioadă scurtă

de vegetaţie (90 zile), denumite în mod curent gulioare, cât şi guliile cu perioadă lungă de vegetaţie (130-140 zile).

Având un ţesut fibros, guliile cu perioadă lungă de vegetaţie sunt folosite mai mult la prepararea supelor şi ciorbelor.

Valoarea alimentară - Gulia este preţuită sub aspect nutriţional datorită conţinutului apreciabil de glucide, substanţe minerale şi vita-mine după cum urmează: glucide 6%, potasiu 340 mg la 100 g, calciu 70 mg la 100 g, sodiu 55 mg la 100 g, magneziu 40 mg la 100 g, sulf 54 mg la 100 g, clor 60 mg la 100 g, fosfor 35 mg la 100 g, fier 0,30 g la 100 g, vitamina C 68 mg la 100 g, vitamina PP 0,20 mg la 100 g, vitamina B1 0,06 mg la 100 g, vitamina B2 0,05 mg la 100 g. Gulia mai conţine proteine 1,8 %, lipide 0,8%, celuloză etc.


PREPARATE DIN GULII

XIV.

149. Mâncare de gulii cu morcov și ţelină


Se curăţă guliile, morcovii şi ţeli-na, se spală, se taie felii, se opăresc în apă clocotită şi se scurg. Se pune într-un vas zeamă de la o supă de zarzavat şi se pun legumele la fiert. Când zarzavatul este fiert se toarnă deasupra sucul de roşii, amestecat cu ulei şi sare. Se presară cu verdea-ţă tocată mărunt şi se dă la cuptor. Se lasă până când se formează dea-supra o pojghiţă lucioasă.

150. Sos de gulii


Legumele curăţate şi spălate se rad pe răzătoare sau se toacă mă-runt şi se pun la fiert cu 1 l apă. Se adaugă apoi făina frecată cu ulei şi sare, se mai dau câteva clocote, apoi se adaugă mărarul tocat mărunt. Se poate pune şi puţin cimbru.

a6 gulii de mărime potrivităa2 morcovia2 ţelinea2 linguri uleia250 g zeamă de supăa1/2 linguriţă sarea200 ml suc de roșiiao legătură de mărar

a300 g guliia150 g morcovia150 g dovleceia100 g ceapăa30 ml uleiamărara20 g făinăa1/2 linguriţă sare


151. Sufleu de gulii


Ceapa se toacă mărunt şi se că-leşte într-un vas teflon sau de fier, fără grăsime, presărată cu sare. Se adaugă morcovul, şi gulia tocate mărunt sau rase, supa de zarzavat şi sarea. Se fierb bine şi se pasează. Crema obţinută se freacă cu făina dizolvată în lapte. Se mai fierb îm-preună 10 minute, având grijă să nu se lipească, apoi se adaugă ule-iul. Se serveşte fierbinte, cu crutoa-ne de pâine prăjită.

a300 g gulii curăţatea100 g morcovi curăţaţia50 g ceapă curăţatăa40 ml uleia60 ml laptea200 g zeamă de la supa de zarzavat

179Preparate din guli

Ce știm despre conopidă?Conopida se cultivă pentru inflorescenţa sa numită şi căpăţână fal-

să care este foarte plăcută la gust, iar ca valoare alimentară depăşeşte destul de mult varza albă. Este o legumă înrudită cu varza, dar mai uşor de digerat.

O conopidă bună trebuie să fie proaspătă, cu inflorescenţa (căpăţâ-na) compactă, de culoare albă, fără pete.

Conopida se întrebuinţează la prepararea diferitelor salate, la pre-pararea supelor, ciorbelor etc.

Se consumă şi în stare crudă, având gustul apropiat de al guliei sau al cotorului de varză.

Valoarea alimentară - Conopida este o legumă cu un conţinut apreciabil de principii alimentare şi terapeutice. Conţine 6% proteine, 4,6% hidraţi de carbon, 0,6% substanţe grase, precum şi o serie de să-ruri minerale cum sunt (la 100 g produs): calciu 25 mg, potasiu 120 mg, fosfor 70 mg, fier 2,7 mg, sodiu 40 mg, sulf 30 mg, clor 30 mg. De asemenea conţine următoarele vitamine: B1 0,15 mg la 100 g; B2 0,11 mg la 100 g; C 60 mg la 100 g; PP 0,60 mg la 100 g.180 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

PREPARATE DIN CONOPIDĂ

XV.

152. Roșii umplute cu conopidă

Conţin: T. = 1050 calorii; 75 glucide Fiecare roşie umplută conţine 175 calorii şi 12 glucide

Se spală roşiile, li se taie capacul, se îndepărtează miezul, se presară puţină sare în fiecare şi se aşază cu gura în jos ca să se scurgă.

Se desface conopida în bucheţele, se spală şi se pune la fiert în apă să-rată până se înmoaie puţin. Se stre-coară şi se lasă la răcit.

Se face un sos bine bătut din smântână, sare şi zeamă de lămâie, apoi se adaugă ceapa tocată foar-te mărunt şi mărarul tocat fin. Se amestecă totul cu conopida.

Cu acest sos se umplu roşiile, se ornează deasupra cu mărar tocat mărunt şi cu câte o măslină.

153. Conopidă cu pesmet


Se curăţă conopida, se desface în bucheţele, se spală şi se pune la fiert în apă clocotită cu sare până se în-moaie puţin. Se scoate şi se scurge de apă. Se ia un vas uns cu ulei sau tapetat cu hârtie de copt, se presară cu pesmet. Se aşază un rând de bu-cheţele de conopidă date prin pes-met, foarte puţin distanţate între ele. Se pun la cuptor la foc potrivit timp de 15-20 de minute.

a6 roșii potrivit de maria1 conopidă marea2 cepe micia150 g smântână din lapte sau smântână vegetală (vezi reţeta nr. 12)a6 măslinea1 legătură mărara1 linguriţă sarea2 linguriţe zeamă de lămâie

a2 conopide potrivitea150 g pesmeta1 lingură de ulei a1/2 linguriţă sare


154 - a. Conopidă pané la teflon


Se desface conopida, se spală, se fierbe în apă sărată, apoi se scur-ge bine.

Se freacă ouăle cu făina, se subţi-ază cu lapte şi se adaugă sarea.

Se dă fiecare bucată de conopidă prin oul astfel preparat şi se prăjeş-te în tigaia teflon bine încinsă la foc potrivit, acoperită cu capac. Se în-torc bucăţile de conopidă pentru a fi rumenite pe toate părţile.

154 - b. Conopidă pané la cuptor


Se desface conopida, se spală, se fierbe în apă sărată, apoi se scurge bine.

Se îmbracă o tavă cu hârtie pen-tru copt, se presară pesmet pe toa-tă suprafaţa şi se aşază bucheţelele de conopidă puţin distanţate.

Se face o ciulama groasă din fă-ină, apă şi puţină sare şi se toarnă peste conopidă. Se presară din nou pesmet deasupra. Se dă la cuptor. Când se rumeneşte frumos se scoa-te şi se stropeşte cu ulei crud.

a1 kg conopidăa50 g pesmeta4-5 linguri făinăa150 ml apăa 2 linguri uleia1/2 linguriţă sare

a1 kg conopidăa3 ouăa4 linguri făinăa100 g lapte a1/2 linguriţă sare

183Preparate din conopidă

155. Salată de conopidă

4 porții x 100 g; 1 porție = 76 calorii, 7 glucide (dacă se folo-seşte smântână vegetală valoarea glucidelor creşte)

Se desface conopida în bucheţe-le, se fierbe şi se strecoară. Se toa-că ceapa solzi. Se amestecă într-un castron conopida, cu ceapa, măsli-nele şi mărarul tocat mărunt, se po-triveşte de sare şi se adaugă smân-tâna şi zeama de lămâie. Se serveşte imediat.

a1 conopidă mică a1 ceapă potrivit de mare a30 g măsline azeama de la o lămâie a50 g smântână adunată de pe lapte sau preparată după reţeta nr. 21asare amărar


a2 kg conopidăa150 g maioneză preparată ca în reţeta nr. 50 sau maioneză vegetală ca în reţeta nr. 51ao ceapă potrivit de mare

156. Icre false de conopidă

6 porții x 250 g; 1 porție = 353 calorii, 16 glucide (dacă se foloseşte maioneză-rețeta nr.50) 1 porție = 162 calorii, 19 glucide (dacă se foloseşte maioneza vegetală - rețeta nr.51)

Se desface conopida în bucheţe-le, se spală bine şi se pune la fiert în apă puţin sărată. Se fierbe bine, se strecoară şi se pasează ca şi pireul de cartofi.

Când s-a răcit se freacă cu ma-ioneză şi se adaugă ceapa tocată foarte fin.

185Preparate din conopidă

Sursă de vitamine, bogat în potasiu și fosfor, dovlecelul este un aliment plăcut la gust,

ușor digerabil și cu un conţinut scăzut de calorii, ceea ce îl face deosebit de apreciat

pentru regimul de slăbire, și nu numai. Preparat în mod simplu, fără a fi prăjit

în grăsime, dovlecelul nu produce aciditate sau alt disconfort și este preferat

în regimuri alimentare ce necesită o mare atenţie, dintre care în alimentaţia

copiilor mici, a bolnavilor de diabet și a celor cu diferite afecţiuni

ale aparatului digestiv.


PREPARATE DIN DOVLECEI

XVI.

157. Salată de dovlecei I


Ardeii graşi se coc, se presară cu sare şi se lasă puţin într-un castron, acoperit cu un capac, apoi se curăţă şi se taie fâşii.

Dovleceii se spală, li se taie coto-rul, se rade coaja verde, şi se pun la fiert în apă sărată care a dat în clo-cot. Când sunt gata se pun într-o strecurătoare şi se scurg, se lasă la răcit, apoi se taie felii rotunde.

Se amestecă cu ardeii şi se toar-nă pe deasupra un sos făcut din ulei, zeamă de lămâie, usturoi pisat, mărar tocat şi sare după gust.

Se aşază salata pe un platou şi se ornează cu roşiile tăiate rondele care se presară cu mărar verde tocat.

158. Salată de dovlecei II


Se procedează ca mai sus, numai că dovleceii nu se fierb, ci se taie rondele, se sărează puţin, se lasă 25 minute la scurs, apoi se prăjesc în tigaia de teflon.

Salata pregătită astfel, este mai gustoasă.

a4 dovleceia4 ardei grașia2-3 linguri uleiazeamă de lămâiea3-4 căţei de usturoia2-3 roșiiamărarasare după gust


159. Dovlecei cu maioneză


Dovleceii se fierb şi se taie în cu-buleţe. Se toarnă maioneza peste dovlecei, se amestecă şi se ornează cu măsline.

Se servesc în aceeaşi zi.

160. Dovlecei la cuptor


Se spală dovleceii, se taie coto-rul, se curăţă coaja, dacă este tare şi se rad pe răzătoarea mare, apoi se presară cu sare şi se lasă la scurs câteva ore. Se scurg bine şi se ames-tecă cu ouăle bătute bine şi câteva linguri de pesmet. Se pune hârtie de copt pe o tavă, se tapetează cu pesmet şi se toarnă compoziţia.

Se mai presară puţin pesmet deasupra şi se dau la cuptor 15-20 de minute la foc potrivit. Când sunt gata se stropesc cu ulei.

a4 dovlecei a1 cană de maioneză preparată după reţeta nr. 50 sau nr. 51acâteva măsline mari

a4 dovlecei tineria2 ouăa100 g pesmeta1-2 linguri uleiasare

189Preparate din dovlcei

161. Dovlecei cu sos de roșii


Ceapa şi ardeiul se toacă mărunt, şi se călesc într-un vas de fier fără grăsime, presărate cu puţină sare. Morcovul, se taie rondele şi se pune la fiert cu ceapa.

Dovleceii se spală, se curăţă coa-ja numai în locurile unde este păta-tă, se taie cuburi mici, se presară cu puţină sare şi se lasă puţin să-şi lase zeamă, apoi se strecoară şi se pune la fiert împreună cu celelalte zarza-vaturi.

Se poate adăuga o jumătate de cană de apă şi se fierbe la foc mic, acoperind vasul cu un capac.

Roşiile se spală, se dau pe răzătoare sau se toacă mărunt, şi se pun şi ele la fiert. La urmă se adaugă ulei, se potrivesc de sare şi se pune verdeaţa tocată mărunt. Dacă mâncarea este prea zemoasă se face un sos din 1-2 linguriţe de făină frecată cu puţin ulei şi 2 linguri de zeamă din mâncare.

Acest sos se amestecă cu mâncarea şi se mai dau câteva clocote îm-preună. Se poate pune 10-15 minute la cuptor.

a4 dovleceia2 cepea2 ardeia3-4 morcovia5-6 roșiia2-3 linguri uleiasareamărar


162. Dovlecei pané


Se spală dovleceii, se înlătură capetele, se taie rondele, se dau prin pesmet amestecat cu puțină sare, apoi se pun la copt în tigaia teflon bine încinsă. Se coc la foc mic, acoperiți cu un capac. Se în-torc cu o paletă de lemn, când sunt uşor rumeniți.

Se scot într-o farfurie şi se stropesc cu ulei.Dovleceii tapetați cu pesmet pot fi copți şi în cuptor pe o tavă aco-

perită cu hârtie de copt.

a4 dovlecei tineria250 g pesmeta2 linguri de uleiasare

191Preparate din dovlcei

163. Dovleceii umpluţi cu brânză


Se aleg dovlecei mici, tineri, li se taie capetele şi se taie în două pe lungimea lor, apoi se opăresc în apă sărată. Când sunt fierţi se scurg, li se scobeşte miezul cu o linguriţă şi se îndepărtează seminţele mari. Ceapa se căleşte puţin într-un vas de fier (ceaun), fără grăsime şi fără apă (vezi reţeta nr. 56).

Se pasează miezul rămas, împreună cu brânza de vaci şi se amestecă cu ceapa călită, oul, grişul, uleiul, sare după gust şi mărar. Se umplu dovleceii, se pun într-o tavă şi se dau la cuptor, până când se rumenesc uşor deasupra.

a3-4 dovleceia2 cepea300 g brânză de vacia2-3 linguri de grișa2 ouăa1 lingură uleiasareamărar


PREPARATE DIN FASOLE VERDE

XVII.

164. Păstăi cu smântână


Păstăile curăţate şi spălate se rup în bucăţi de cca 2-3 cm lungime, se pun într-un vas de fier sau într-o oală teflon şi se fierb la foc mic, acoperite cu un capac. Din când în când se pot adăuga câteva picături de apă, pentru a nu se prinde. Când sunt fierte, se adaugă câteva linguri de smântână, sare după gust şi pă-trunjel tocat.

165. Păstăi cu roșii


Se procedează ca în reţeta precedentă, dar în loc de smântână se adaugă roşii tocate sau date pe răzătoare.

166. Fasole verde la cuptor


Se curăţă şi se spală morcovii, apoi se taie rondele şi se pun la fiert în 3-4 l apă puţin sărată. Când sunt pe jumătate fierţi, se pune şi fasolea verde curăţită şi spălată, ruptă în bu-căţele de 3-4 cm lungime.

Când s-au fiert şi morcovii şi fasolea, se scurg într-o strecurătoare (apa nu se aruncă; se poate folosi ca zeamă la o supă). Se amestecă o ceaşcă de zeamă în care s-a fiert fasolea cu puţin ulei şi se toarnă într-o tavă. Se aşază şi fasolea pe tavă, presărată cu mult pesmet. Se stropeşte cu puţin ulei şi se dă la cuptor până când se rumeneşte.

a1 kg păstăi de fasolea100 g smântână adunată de pe chișleag sau prepa- rată ca în reţeta nr. 21auleiasareapătrunjel verde

a8-10 morcovia1 kg și jumătate fasole verdeapuţin uleiapesmet


PREPARATE DIN ARDEI

XVIII.

167. Ardei umpluţi cu orez

Conţin: Fiecare ardei umplut conţine cca 120 calorii şi 35-40 glucide.

Se spală ardeii, se scoate codiţa şi se curăţă seminţele, apoi se opă-resc în apă puţin sărată. Se scurg, se lasă la răcit, şi se umplu cu um-plutura de la sărmăluţe (vezi reţeta nr. 172). Se aşază într-o tavă cu vârful în jos, se toarnă peste ei un amestec de apă cu suc de roşii, ulei şi puţină sare, se ornează deasupra cu câteva frunze de pătrunjel şi se dau la cuptor. Cantitatea de orez se calculează după numărul de ardei: o lingură de orez crud pentru un ardei.

168. Ardei umpluţi cu soia

Conţin: Fiecare ardei umplut conţine cca 200 calorii şi 15 glucide.

Se pregătesc ardeii ca în reţeta precedentă. Soia se pregăteşte ca pentru pateul de soia I, preparat cu suc de roşii (vezi reţeta nr. 6). Se umplu ardeii cu pateul de soia, se aşază într-o tavă, (cratiţă) şi peste ei se toarnă un sos făcut din 1/2 ceaşcă apă în care s-a fiert soia, 1 lingură de ulei şi 2 linguri suc de roşii. Se dau la cuptor 1/2 oră.

169. Salată de ardei copt


Se coc 1 kg de ardei (de preferinţă kapia roşu), şi se pun fierbinţi într-un castron, se presară cu sare şi se acoperă cu un capac; apoi se cu-răţă de coajă şi seminţe, se desfac în fâşii mici. Se curăţă o ceapă mică, şi se toacă foarte fin.

Se face un sos vinegreta din zeama de lămâie, ulei şi sare şi se toarnă peste ardei. Se amestecă bine cu ardeii şi cu ceapa.


PREPARATE DIN VARZĂ

XIX.

170. Varză călită


Se toacă ceapa şi se pune într-un vas de fiert (ceaun). Se presară cu puţină sare şi se fierbe la foc mic, acoperind vasul cu un capac. Se cură-ţă morcovul, se spală se taie rondele şi se pune la fiert cu ceapa. Se poa-te stinge cu foarte puţină apă, dacă ceapa a început să se prindă.

Se toacă varza sau se rade pe ră-zătoare şi se pune şi ea la fiert în va-sul de fier. Nu se adaugă nici apă, nici ulei până când nu este fiartă bine. Se amestecă din când în când cu o lingu-ră de lemn. La sfârşit se adaugă sucul de roşii sau roşiile date pe răzătoare, uleiul şi se potriveşte de sare. Se dă la cuptor 10-15 minute.

171. Varză pané


Varza se taie în patru, se curăţă de cotoare şi se pune la fiert în apă cu sare. Se fierbe foarte bine, apoi se scurge, şi se lasă să se răcească. Se bat ouăle cu laptele, cu făina şi cu puţină sare. Se fac chifteluţe din varză, îm-păturindu-se frunze moi. Se dau prin ou şi se prăjesc în tigaia teflon (sau se aşază pe o tavă în care s-a pus hârtie de copt şi se pun la cuptor).

a2 cepea2 morcovia1 varză mareauntdelemnasuc de roșii sau câteva roșiiasare

a1 varzăa2-3 ouăa2-3 linguri de făinăao ceașcă de laptea250 ml suc de roșiiauntdelemnasare


Când oul este frumos rumenit, se pun într-o tavă, se stropesc cu untdelemn şi se toarnă deasupra suc de roşii, apoi se dau la cuptor până când sucul de roşii devine un sos consistent. (Odată cu sucul de roşii se poate presăra şi pătrunjel verde tocat).

172. Sărmăluţe în foi de varză


Se pune varza la fiert în apă pu-ţin sărată, atât cât să fie acoperită ceva mai mult de jumătate cu apă. Nu se fierbe prea mult, trebuie ur-mărit ca frunzele să fie potrivit de moi. Se învârte uşor varza în vasul de fiert şi se desfac uşor frunzele pentru sarmale, una câte una ime-diat ce s-au înmuiat

a2 verze, a300-400 g ciuperci fierte și tocate mărunta4-5 cepe maria3-4 morcovia1 ţelinăa4-5 roșii sau suc de roșiia2-3 linguri de uleia1 cană orez, sare, pătrunjel verde și/sau mărar verde tocat, câteva frunze de viţă pentru tapetat tava

199Preparate din varză

Umplutura: Ceapa se toacă şi se pune într-un vas de fier, presărată cu puţină sare, împreună cu morcovul şi ţelina rase.

Nu se adaugă grăsime, ci se pot adăuga 1-2 linguri de apă dacă ceapa nu-şi lasă zeamă. Se acoperă cu un capac şi se fierb la foc mic, ameste-cându-se din când în când cu o lingură de lemn. Când s-au înmuiat pu-ţin, se toarnă uleiul, se mai lasă un minut şi se dă la o parte de pe foc.

Se fierbe separat, doar pe jumătate, orezul ales şi spălat. Se ameste-că zarzavatul cu orezul, cu ciupercile gata pregătite, cu sucul de roşii sau roşiile date pe răzătoare şi cu verdeaţa, după dorinţă.

Se aşază frunzele de varză pe un tocător de lemn, se taie după do-rinţă, înlăturându-se nervurile groase. Se pun pe fiecare frunză 1-2 lin-guriţe de umplutură şi se împachetează sărmăluţe, care se aşază într-o tavă căptuşită cu frunze de varză mai mari sau cu frunze de viţă.

Se face un sos cu 1/2 cană apă, 1/2 cană de suc de roşii, 2-3 linguri de ulei şi puţină sare, se fierbe în clocot, se răstoarnă peste sarmalele aşezate în tavă, se pun deasupra frunze de varză sau de viţă şi se pun la cuptor la foc potrivit.

Cu aceeaşi umplutură se pot face sarmale şi în foi de viţă, de podbal,

din frunze de sfeclă sau de ştevie (ştevia şi sfecla nu se fierb, doar se opăresc).


PREPARATE DIN DIFERITE LEGUME

XX.

173. Praz cu măsline


Se curăţă prazul, se taie bucăţi de 8-10 cm şi se pune la fiert în apă cu sare. După ce s-a fiert destul de bine, se scurge într-o strecurătoare, apoi se rumeneşte în tigaia de te-flon şi când este gata se aşază într-o tavă. Se face un sos de roşii (v. reţe-ta nr. 59), în care se pun şi măsline-le, se fierbe puţin separat şi se toar-nă peste praz (dacă sosul este prea gros se mai subţiază cu puţină apă). Se pune mâncarea la cuptor 15-20 minute. Se serveşte rece sau puţin încălzită.

174. Mâncare de mazăre


Se pregăteşte ceapa ca pentru sosul de ceapă (v. reţeta nr. 56). Se adaugă mazărea, iar la urmă uleiul îngroşat cu făină.

Se potriveşte de sare şi se adau-gă mărarul foarte fin tocat.

a20-25 fire de praza100 g măslinea3 linguri de uleia4 linguriţe cu vârf de făinăa1 cană mare suc de roșii

a1/2 kg mazăre boabea2-3 cepea2 linguri uleia3-4 linguri suc de roșiia1- 2 linguri făinăasareamărar


175. Mazăre cu maioneză

Conţine: T. = 1780 calorii; 80 glucide pt. 1/2 kg mazăre

Se fierb boabele de mazăre şi se amestecă cu maioneză preparată după reţeta nr. 50 sau 51.

176. Ghiveci


Se pregăteşte ceapa împreună cu ardeiul ca pentru sosul de cea-pă, vezi reţeta nr. 56. Se adaugă morcovul, pătrunjelul rădăcină şi păstârnacul tăiate rondele, apoi vinetele şi dovlecelul tăiate cuburi. Se foloseşte un vas gros de fier sau o oală teflon şi se fierb zarzavaturi-le în zeama lor. Se amestecă mereu, iar la nevoie se poate adăuga foarte puţină apă. Fasolea verde şi mază-rea se fierb în vase separate, apoi se strecoară. Când toate zarzavaturile s-au fiert, se amestecă, se adaugă uleiul şi sucul de roşii, se potriveş-te ghiveciul de sare, se adaugă ver-deaţa tocată mărunt şi se pune la cuptor 20-30 de minute.

a3-4 cartofia3-4 morcovi maria2 rădăcini de pătrunjela1 păstârnaca5-6 cepe maria1-2 vinetea1 dovlecela300 g fasole verdea100 g mazăre boabea2-3 ardeiasuc de roșiia3-4 linguri uleiasareapătrunjel verde

203Preparate din diferite legume

177. Tocăniţă de bame


Ceapa se toacă solzi împreună cu ardeiul, se freacă cu sare şi se pune la înăbuşit, la foc mic, într-un vas de fier acoperit cu un capac. La ne-voie se mai pot adăuga câteva pică-turi de apă. Vinetele se spală, se taie cuburi, se presară cu sare, se scurg bine şi se pun la fiert împreună cu ceapa. Bamelor li se taie codiţele, se spală şi se pun la fiert împreună cu celelalte zarzavaturi. Când s-au fiert bamele şi vinetele se pun roşii-le curăţate de coajă şi tocate mărunt şi se adaugă uleiul, apoi verdeaţa to-cată mărunt. Se poate pune la cup-tor 15-20 de minute.

a6-7 cepe potrivit de maria3-4 ardeia1-2 vinetea200-300 g bamea2-3 linguri uleia4-5 roșiia2 legături de pătrunjel


PREPARATE DIN VERDEȚURI DE PRIMĂVARĂ

XXI.

178. Sufleu de verdeţuri


Se alege verdeaţa, se spală bine, se opăreşte cu puţină apă sărată, se strecoară şi se toacă mărunt.

Se curăţă ceapa şi usturoiul, se spală şi se toacă mărunt. Se călesc într-un vas de fier, presărate cu pu-ţină sare, fără grăsime sau apă. Se amestecă cu spanacul gata pregătit.

Se face un sos din ulei, suc de roşii sau roşiile tocate mărunt (fără coajă), sare şi făină. Se toarnă peste verdeaţa tocată, se dau câteva cloco-te împreună, iar la sfârşit se adaugă leuşteanul tocat mărunt.

Se face loc cu o lingură şi se sparg ochiuri în sufleu, apoi se acopere fiecare cu o lingură de sos. Se pune la cuptor 15-20 de minute.

179. Spanac cu ciuperci


Se aleg şi se spală ciupercile, apoi se toacă mărunt codiţele, iar pălărioarele se prăjesc cca 10-15 minute în tigaia teflon, presărate cu sare (fără a li se adăuga apă sau ulei).

a1/2 kg spanaca3-4 cepe mari sau 3-4 legături de ceapă verde a2-3 fire usturoi verdea2-3 legături urzicăa2-3 legături lobodăa2 linguri ulei a3-4 roșii sau 100 ml suc de roșiia2-3 linguri făinăa1/2 linguriţă sarea1 legătură mare de leușteana1-2 ouă pentru fiecare persoană

a1/2 kg ciupercia1 kg spanaca3-4 legături de ceapă verde sau 3-4 cepe uscatea2-3 fire usturoi verde (facultativ)


Se alege spanacul, se spală bine, apoi se opăreşte, se strecoară şi se toacă mărunt împreună cu ceapa şi usturoiul.

Se amestecă cu codiţele de ciu-perci tocate foarte fin, cu sucul de roşii, cu făina frecată cu ulei şi se fierbe timp de 5-6 minute pe foc, amestecându-se mereu. Se aşază pălăriile de ciuperci într-o cratiţă tapetată cu hârtie de copt, se toar-nă sosul peste ele şi se pun la cuptor 15-20 de minute.

180. Pilaf de orez cu urzici


Se opăresc urzicile, apoi se scurg şi se toacă împreună cu ceapa ver-de. Se înmoaie foarte puţin într-un vas de fier sau într-o tigaie teflon. Se adaugă 2 linguri de ulei, 100 ml suc de roşii şi 1/2 linguriţă sare, apoi verdeaţa tocată mărunt.

Se alege şi se spală orezul. Se pune la fiert cu 300 ml apă. Se lasă să fiarbă fără a se amesteca deloc până când apa scade şi orezul în-cepe să fiarbă greu. Se ia de pe foc, se freacă cu 1 lingură de ulei, 50 ml suc de roşii şi 1/2 linguriţă sare.

Se unge o cratiţă şi se pun alternativ straturi de orez şi sufleu de urzici. Deasupra se toarnă 1 lingură de ulei amestecat cu 50 ml suc de roşii.

Se mai pot presăra câteva frunze de verdeaţă tocată. Se dă la cuptor la foc mic, timp de cca. 20 de minute.

a200 g oreza1 kg urzicăa3-4 legături ceapă verdea4 linguri uleia200 ml suc de roșiiasau 400-500 g roșii proaspete a1 linguriţă sarea1 legătură de leuștean

a2 linguri uleia4-5 roșii sau 200 ml suc de roșiia2-3 linguri făinăa1/2 linguriţă sarea2 legături leuștean

207Preparate din varză verdețuri de primăvară

Sfatul bătrânilor spune că oul trebuie să-l mănânci singur dimineaţa, să-l împarţi prietenilor la amiază, iar seara să-l dai la duşmani. Aşadar, nu mâncaţi niciodată ouă seara, nici după amiază mai târziu de ora 15.

Având în vedere faptul că valorile ridicate ale colesterolului în sânge favorizează apariţia bolilor cardiovasculare (ateroscleroza) recomandarea

medicilor este de a reduce cantitatea de alimente cu conţinut ridicat de colesterol pentru a obţine valori normale ale colesterolului în sânge.

Aceasta se poate realiza, în cele mai multe cazuri, printr-un regim alimentar sănătos cu conţinut redus în colesterol. De aceea, se recomandă

ca ouăle (care conţin în gălbenuş o cantitate relativ mare de colesterol) să se consume în cantitate redusă, cel mult 2-3 ouă pe săptămână. Deşi simple şi aparent cunoscute, cele câteva rețete preparate din ouă

sunt recomandate cu scopul de a fi gătite cât mai simplu, evitându-se în mod deosebit prăjirea acestora în ulei sau alte grăsimi.


PREPARATE DIN OUĂ

XXII.

181. Ochiuri românești

Se pun 250 ml apă puţin sărată la fiert într-o cratiţă mică sau într-o tigaie. Când apa clocoteşte se sparg ouăle şi se acoperă cu un capac. Se lasă la fiert la foc mic. Când albuşul este fiert, se iau ouăle cu o paletă şi se aşază pe farfurie sau pe platou. Se pot turna peste ele câteva picături de ulei.

182. Omletă la teflon

Se bat două ouă cu puţină sare şi 3-4 picături de apă rece. Se răstoar-nă în tigaia încinsă bine şi se acoperă cu un capac. Când se aude cum sfârâie şi începe să crească se poate întoarce pe partea cealaltă pen-tru 10-15 secunde. Se rulează sub formă de clătită. Se poate umple cu brânză de vaci.

183. Ouă fierte

Se spală ouăle şi se pun la foc într-un vas cu apă, care să le acopere. Din momentul în care apa clocoteşte se mai fierb timp de 3 minute pentru a fi cu zeamă, 5 minute pentru a fi moi şi 6-7 minute pentru a fi tari.

Nu se consumă ouă fierte tare, atunci când gălbenuşul capătă culoare verzuie.


PRODUSE DE PANIFICAȚIE

XXIII.

184. Tăiţei de casă

Conţin: 100 g tăieţei uscaţi conţin 366 calorii şi 80 glucide

Se cern 300 g făină pe o planşetă. Se face loc la mijloc, se adaugă 2 ouă, puţină sare, 2-3 linguri apă. Se amestecă cu o lingură de lemn şi se frământă. Se împarte aluatul în două. Se întinde din fiecare bucată câte o foaie cât mai subţire şi se lasă să se zvânte.

Se rulează fiecare foarte strâns şi se taie tăiţei cât mai subţiri. Se răsfiră pe planşetă şi iar se lasă să se zvânte.

185. Pâine de casă

100 g pâine conține 260 calorii; 55 glucide

Se sfărâmă drojdia, se freacă cu sarea până se moaie şi se face pastă. Apoi se adaugă puţină apă călduţă şi făină, ca să fie ca o cremă. Se lasă la crescut.

Se frământă aluatul dospit cu fă-ina rămasă, apă călduţă, apoi se lasă la dospit la loc cald acoperit cu un prosop de bucătărie.

Când a crescut bine se mai fră-mântă câteva minute, se rup pâini-şoare mici şi se frământă din nou fiecare, apoi se pun în tavă şi se lasă până când încep din nou să crească. Se pun la copt la foc potrivit.

Aluatul rămas pentru o altă tavă nu se lasă prea mult la

crescut. Se frământă din nou când se observă că a crescut mult.

a1,5 kg făinăa1/2 kg apăa1/2 linguriţă sare, aun cub de 2-3 cm grosime de drojdie proaspătă sau 2-3 linguriţe de drojdie uscată


186. Pâine nedospită I

30 g pâine conţine aprox.120 calorii; 18 glucide

Puneţi uleiul într-un castron şi adăugaţi sarea. Adăugaţi încet apa bătând în continuu cu o furculiţă, până când amestecul devine o spu-mă albă. Adăugaţi făina în timp ce amestecaţi repede compoziţia, ca să nu se facă cocoloaşe.

Frământaţi aluatul, apoi bateţi-l bine cu un ciocan de lemn sau cu un instrument special pentru piure.

Întindeţi o foaie de 5-6 mm grosime, aşezaţi-o într-o tavă neunsă şi tapetată cu făină şi înţepaţi-o cu o furculiţă. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se pot coace şi chifle mici în tigaia teflon, la foc mic, acoperite cu un capac. Se coc pe o parte, apoi se întorc şi pe cealaltă.

187. Pâine nedospită II

30 g pâine conţine aprox. 170 calorii; 18 glucide

Cerneţi făina şi sarea împreună. Puneţi apa în ulei, dar nu ameste-caţi. Adăugaţi-le la ingredientele uscate şi amestecaţi cu o furculiţă până se umezeşte făina. Întindeţi-o între două foi de hârtie de perga-ment până la grosimea de cel mult 6 mm.

Puneţi-o pe o tavă tapetată cu făină şi neunsă cu ulei şi împărţiţi-o cu un cuţit ascuţit în pătrăţele de mărime potrivită. Înțepați fiecare pă-trăţică, pentru a preveni umflăturile. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se poate coace şi în tigaia teflon, coaptă pe amândouă părţile, la foc mic, acoperită cu un capac.

a1 ceașcă de făină fin măcinată, preferabil grâu întreg a1/4 linguriţă sarea3 linguri ulei pur vegetal a4 1/2 linguri apă rece

a1 ceașcă de făină fin măcinată (preferabil grâu integral)a1/4 linguriţă sarea2 linguri apă rece a1/4 ceașcă de ulei de măsline sau alt ulei vegetal

213Preparate de panificație

188. Pâine preparată cu mașina de pâine

100 g pâine conţine 250 calorii; 50 glucide

Se ung paletele de frământat şi suporţii pe care se prind, apoi se aşază cu grijă la locul lor. Se toar-nă apa, se presară deasupra făina, apoi drojdia şi sarea. Se pune tava în maşină şi se programează după instrucţiunile fiecărei maşini.

189. Crutoane

50 g crutoane conţin cca 220 calorii; 31 glucide

Se preferă pâinea mai veche, de 2-3 zile. Se taie felii de 1 cm grosime pe o planşetă de lemn, apoi din fiecare felie se taie cuburi cu latura de 1 cm. Se aşază pe o tavă (neunsă) şi se dau la cuptor la foc potrivit, până se usucă bine şi nu mai au deloc umezeală în ele. Se păstrează într-un săculeţ de pânză sau într-o pungă de hârtie. Se servesc cu lapte, supă cremă de legume etc.

190. Chifle delicioase de graham

6 chifle x 130 g; 1 chiflă conține 340 calorii, 80 glucide

Se dizolvă mierea în apă caldă şi se adaugă drojdia. Se lasă la dospit. Se adaugă uleiul, sarea, apoi jumă-tate din cantitatea de făină şi se amestecă bine. Se frământă timp de 20 minute, adaugându-se treptat restul de făină şi, la sfârşit, tărâţele.

a700 g făinăa400 ml apăa1 linguriţă drojdie uscată a1 linguriţă sarea1 lingură ulei

a250 ml apă caldăa1 lingură miere de albinea1 lingură drojdie uscată (gra- nule) sau 20 g drojdie proaspătăa1 linguriţă sarea2 linguri ulei a200 g făină albă a200 g făină integralăa100 g tărâţe de grâu


Se pune aluatul într-un vas încăpător presărat cu făină şi se lasă la crescut la loc cald timp de 30-45 de minute.

Se frământă din nou 2-3 minute. Se presară cu făină o tavă (ca cea de cozonac), se pune aluatul în tavă, după forma acesteia, se acopere cu un prosop şi se lasă la crescut încă 10-20 de minute.

Se dă la cuptorul deja încins şi se coace la foc potrivit timp de 35-40 de minute.

După ce se scoate din cuptor, se scoate din tavă, se acoperă cu un prosop şi se lasă la răcit timp de 2-3 ore.

191. Covrigei simpli

1 covrig de 100 g conţine 232 calorii şi 75 glucide

Se freacă zahărul cu apa, sarea, apoi se adaugă făina şi maiaua. Se amestecă toate şi se frământă bine. Se împarte aluatul în rulouri de 10 cm, se lasă la crescut puţin şi se fac cordoane de 35 cm lun-gime, ceva mai groase decât un creion. Se împletesc două cordoa-ne prin răsucire, apoi se unesc la capăt,modelându-se sub formă de covrig simplu, rotund, împletit.

Se aşază pe o tavă în care s-a pus hârtie de copt, se pot unge cu sirop şi se presară cu seminţe de mac sau de susan.

a1 kg făină a100 g zahăr a1/4 linguriţă sare a500 ml apă foarte caldă aproape fierbinte aseminţe de mac sau de susan

Maiaua:

adrojdie cât o nucă a1 lingură zahăr a1/2 cană făinăa 100 ml apă călduţă


192. Covrigei săraţi

1 covrig x 80 g conține 177 calorii, 37 glucide

Se bate uleiul cu apa şi se ames-tecă cu făina şi drojdia frecată cu sare. Se frământă bine. Se fac rulo-uri de 10-12 cm şi se împletesc în opt sau se răsucesc ca un „e mic de mână”. Se aşază fiecare covrigel în tavă şi se lasă puţin la crescut. Se coc la foc potrivit.

Se pune într-o ceaşcă 1 linguriţă de sare mare şi se adaugă 50-60 ml apă. Se amestecă sarea. Când sunt copţi, covrigeii se ung cu o pensula înmuiată în apa sărată pregătită.

193. Aluat pentru plăcinte I

Conţine: cca 450 calorii; 150 glucide

Se frământă fără să se dospeas-că. Se pot lăsa puţin la dospit după ce s-au împachetat plăcinţelele în diferite forme.

a1 kg făinăa½ linguriţă sarea6 linguri uleia200 ml apă călduţăaun cub de drojdie

a15 linguri uleia30 linguri apăafăină cât cuprindeadrojdie de bere cât o nucă frecată cu făină și înmuiată în apă călduţăapuţină sare


194. Aluat pentru plăcinte II

Conţine: cca 450 calorii; 150 glucide

Se presară puţină sare peste drojdie şi se freacă bine până de-vine o cremă. Se toarnă zahărul şi apa călduţă. Se freacă zahărul. Se adaugă făină în ploaie şi se ames-tecă bine până când aluatul poate fi frământat. Se ung mâinile cu ulei şi se frământă bine până când tot uleiul este încorporat. Se lasă la dospit până când se dublează can-titatea. Se poate folosi la plăcintă, cornuleţe sau covrigei.

195. Plăcintă cu dovleac

1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 100 calorii, 28 glucide

Se prepară un aluat ca în reţetele speciale de aluat pentru plăcin-te, se întinde o foaie, se unge cu ulei, se pune peste ea dovleac ras, se presară cu zahăr, se întinde o altă foaie, se dau semne plăcinţelelor cu cuţitul, dar nu se taie de tot foaia. Se dă la cuptor. Se unge cu o pensulă udată în apă rece imediat după ce plăcinta a fost scoasă din cuptor. Se poate presăra cu zahăr pudră.

Din aceleaşi aluaturi se pot face şi alte forme de plăcinţele sau cor-nuleţe umplute cu dovleac.

a3 pahare de apă a1 pahar de uleiaun vârf de cuțin de sarea50 g drojdieacoaja de la o lămâiea1 kg de făină

Una sau două gutui rase şi amestecate cu merele sau dovleacul pregătit pentru plăcintă

dau o aromă excelentă.


Aluatul: a50 g de ulei a100 g de apă (poate fi minerală) apuţină drojdie afăină cât cuprinde (cca. 400 g) Umplutura: a1/2 kg brânză de vaci fre-cată cu 100 g miere de albine și 2-3 ouă și/sau 2 linguri amidon de porumb

196. Plăcinţele cu mere


Se folosesc aceleaşi aluaturi ca în rețetele precedente, dar se umplu cu mere rase presărate cu zahăr. Dacă se fac cornuleţe, merele se călesc pu-ţin în prealabil. Astfel preparate, merele se pot îndulci şi cu miere de albi-ne. Dacă sunt prea zemoase, se presară şi puţin pesmet sau biscuiți raşi.

Pentru plăcintele cu foi, merele crude şi rase se pun imediat la cup-tor, după ce au fost presărate cu zahăr. Lăsate mai mult timp îşi lasă multă zeamă.

197. Plăcintă cu brânză1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 100 calorii, 16 glucide

Pentru reţetele de aluat de mai sus, se prepară o compoziţie de brân-ză de vaci îndulcită cu miere de albine şi frecată cu ouă. Se umplu plă-cinţele sau cornuleţe. Se pot adăuga 1-2 linguri de griş şi/sau câte o lingură rasă de făină pentru fiecare ou.

198. Trigoane cu brânzăConţin: T. = 1350 g - Un trigon de cca. 50 g conţine 125 calorii şi 15 glucide .

Se face un aluat potrivit de tare. Se frământă bine, se ia o bucăţică din el, se frământă şi se aranjează în formă de minge apoi se întinde o foaie foarte subţire, aşa încât dacă întindeţi aluatul pe o faţă de masă din muşama trebuie să se vadă prin el desenul de pe faţa de masă. Se unge foaia cu ulei. Se taie fâşii lungi şi late de aproximativ 10 cm


(vezi desenul alăturat). Se ung fâşi-ile cu untdelemn, se aşază umplu-tura în triunghiul 2, apoi se acope-ră cu triunghiul nr. 1.

Se apasă puţin marginile şi se întoarce colţul de sus peste tri-unghiul 3, iar acesta la rândul lui peste al 4-lea, ş.a.m.d. Se coc la foc potrivit şi, când se scot din cuptor, se stropesc cu apă rece.

199. Trigoane cu mere

Conţin: T. = 6950 calorii Un trigon a 50 g conţine 156 calorii şi 25 glucide.

Aluatul: 200 ml ulei, 200 ml apă (poate fi minerală), făină cât cuprinde (cca 800 g).Umplutură: 2 kg mere curăţite de coajă, rase pe răzătoare, presărate cu 200 g zahăr și înmuiate pe foc până când nu mai au zeamă multă, însă nici prea uscate.

Se procedează ca în reţeta precedentă.


200. Trigoane cu dovleac

Au o putere calorică şi glucide cu valori relativ egale cu cele ale trigoanelor cu mere.

Se procedează ca în rețeta nr. 198, iar trigoanele se vor umple cu dovleac crud ras şi presărat cu zahăr.

201. Aluat pentru ștrudele

Conţine: T. aprox. = 2650 calorii; 365 glucide

Se freacă 12 linguri de făină cu 15 linguri ulei până se omogenizea-ză bine ca o ciulama.

Se întind toate cele 3 bucăţi de aluat şi se ung cu ciulamaua pregă-tită fiecare din ele.

Se împachetează şi din nou se întind cu sucitorul.

Se lasă să se odihnească la rece o jumătate de oră.

Se fac trigoane se umplu după preferinţă. Dacă se folosesc mere crude, se storc bine de zeama lăsată.

a30 linguri apă (poate fi minerală)a24 linguri uleiaun cub mic de drojdieafăină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit de moale

Se împarte aluatul în 3 părţi.

Aluatul: a200 ml uleia200 ml apă (poate fi minerală) făină cât cuprinde (cca 800 g).Umplutura: a2 kg de dovleac alb pentru iarnă sau chiar din cel galben (porcesc), curăţit de coajă a150 g zahăr (dacă se foloseşte dovleac galben - porcesc - se pune 1 cană plină de zahăr).


202. Aluat franţuzesc

Conţine: T. aprox. = 2650 calorii; 365 glucide

Din 20 linguri apă şi 8 linguri de ulei, drojdie şi făină cât cuprinde se face un aluat potrivit de moale şi se lasă la dospit 1/2 de oră.

Din 8 linguri de ulei şi 8 linguri de făină se face o ciulama.

Se întinde aluatul într-o foaie, se pune pe deasupra ciulamaua şi se rulează, apoi se dă la rece 20 de minute. Se fac ştrudele sau pateuri umplute după dorinţă.

a16 linguri ulei a20 linguri apă (poate fi minerală)aun cub de drojdieafăină cât cuprinde


203. Alba ca zăpada


Se face un aluat ca în reţeta precedentă. Se împarte în 3 sau 4 părţi şi se coc foi pe dosul tăvii.

Se pune laptele la fiert. Se păs-trează o cană de lapte, care se frea-că cu amidonul şi se adaugă atunci când laptele este înfierbântat.

Se pune pe foc şi se freacă fără încetare cu o lingură de lemn. Când compoziţia s-a îngroşat ca o cremă, se dă la o parte de pe foc şi se adau-gă mierea de albine.

Se poate prepara după gustul fiecăruia (mai dulce sau mai puţin dul-ce. De reținut că rece crema pare mai dulce decât fierbinte.

Se amestecă din când în când până se răcoreşte bine ca să nu se prindă crustă. Se adaugă zeama şi coaja de lămâie, apoi bucăţile de ananas.

Se umezeşte o foaie cu zeama de la compotul de ananas şi se întinde crema, apoi se adaugă altă foaie, se umezeşte şi se pune din nou umplu-tură. Ultima dată se pune foaie şi se umezeşte, apoi se presară cu zahăr pudră şi puţină vanilie. Se taie şi se serveşte a doua zi.

Crema:

a3/4 l lapte a4-5 linguri amidon de porumb (zeamil)acoaja și zeama de la 2 lămâia3-4 linguri de miere de albinea1-2 cutii compot de ananas în suc propriu


204. Prăjitură cu gem


Din 5 linguri de ulei, 6 linguri de apă, 1/3 cub de drojdie şi făină cât cuprinde se face un aluat moale. Se întinde o foaie cât tava şi se pune la copt. Se lasă să se rumenească foar-te puţin. Dacă s-a rumenit numai dedesupt se poate întoarce foaia cu faţa în jos. Se toarnă peste ea 200 g gem de prune, merişoare, piersici sau caise. Se presară cu nucă de co-cos şi se mai dă 2-3 minute la cup-tor. Se taie când s-a răcit.

205. Cornuri delicioase

Conţin: T. = 2362 calorii; 1027 glucide. Fiecare corn conţine aprox.135 calorii şi 40 glucide

Se face un aluat moale, se în-tind foi rotunde, se taie în raze, se adaugă umplutură şi se rulează. Se lasă 20-30 de minute la crescut, apoi se pun la copt la foc potrivit. Când sunt gata se ung cu miere de albine fluidă şi se presară cu nucă de cocos.

a5 linguri uleia6 linguri de apăa1/3 cub de drojdieafăină cât cuprindea200 g gem de fructe

a1 kg făinăa200 g miere de albinea150 ml uleiapuţină sareacoaja de la o lămâie astafide sau nucă de cocosaun cub mare de drojdieUmplutura: a300 g nucă măcinatăa50 g pesmetamiere de albine


206. Ştrudel cu vișine


Se prepară un aluat ca în reţeta pentru trigoane nr. 198.

Se scot sâmburii la vişine. Se în-tinde foaia şi se presară peste tot cu zahăr şi cu un strat subţire de pes-met foarte fin, cernut printr-o sită deasă. Vişinele puţin stoarse, se împrăştie peste toată suprafaţa alu-atului care se rulează în continuare. Se taie rulouri de mărimea tăvii, se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt (se poate unge pe deasupra cu un sirop făcut din sucul scurs de la vişine, care se fierbe 5 minute cu 2 linguri de zahăr) şi se dă la cuptor la foc potrivit.

207. Ştrudel cu cireșe amare


Se prepară ca şi ştrudelul cu vişine. Este foarte delicios.

a100 ml uleia100 ml apă călduţăa400 g făinăa1 kg vișinea200 g zahăra50 g pesmet


208. Plăcintă cu iaurt


Se bat ouăle bine separat, apoi împreună cu iaurtul. Se adaugă mierea de albine şi se freacă în compoziţie. Se încorporează făi-na, se amestecă uşor şi la sfârşit se adaugă coaja de portocală.

Se face un aluat din 50 ml ulei, 100 ml apă şi făină cât cuprinde. Se presară cu făină planşeta sau faţa de masă şi se întind foi foarte subţiri presărate cu făină ca să nu se lipeas-că, apoi se stropesc cu ulei. Se aşază într-o tavă trei foi subţiri întinse bine, unse şi aşezate una peste alta. Apoi se toarnă compoziţia cu iaurt. Se aşază din nou trei foi subţiri, bine întinse şi stropite cu ulei peste umplutură, se înţeapă foile uşor cu o furculiţă de câteva ori, apoi se dă plăcinta la cuptor.

Când este gata, se bat două ouă cu o linguriţă de miere de albine şi o linguriţă făină, se toarnă deasupra, apoi se mai lasă 5 minute la cuptor. Se taie când este călduţă.

Aluatul: a100 ml uleia100 ml apă călduţăa400 g făină

Umplutura: a300 g iaurta70 g miere de albine a3 ouăa3 linguri făină cu vârf sau amidon de porumbacoaja de la o portocală

Glazură: a2 ouăa1 linguriţă miere de albine a1 linguriţă făină


209. Gogoși la cuptor

Conţine: T = 950 g. 4000 calorii; 500 glucide Fiecare gogoaşă conţine cca 50 calorii şi 25 glucide.

Se pune la fiert într-o cratiţă apa amestecată cu zahărul şi ule-iul. Când începe să fiarbă în clocot, se toarnă făina toată deodată şi se freacă bine. Se dă la o parte de pe foc şi se lasă să se răcească.

Între timp se freacă din când în când pentru ca toată compoziţia să fie omogenă şi să nu se separe uleiul.

Când este numai călduţă se adaugă ouăle unul câte unul şi se freacă bine mereu ca totul să fie bine amestecat şi să se obţină o cremă bine legată. Secretul reţetei stă în frecarea foarte bine a compoziţiei.

Se pun într-o tavă cu lingura gogoşi de mărimea dorită la distanţă între ele, deoarece cresc mult. Se pun la cuptor la foc potrivit. Când sunt gata se dau prin zahăr pudră.

a200 ml apăa150 ml uleia400 g făină a100 g zahăr tosa100 g zahăr pudrăa5 ouă


210. Clătite cu cremă de mac

Conţine: T. = 3180 calorii; 570 glucide Fiecare clătită conţine cca. 110 calorii şi 20 glucide.

Se freacă făina cu ouăle şi lap-tele, se ia cu un polonic compoziţie şi se toarnă în tigaia teflon bine în-cinsă. Se lasă 1 minut şi se întoarce clătita pe cealaltă parte cu o paletă de lemn. Se coc pe rând foile până se termină compoziţia.

Pentru cremă se amestecă ouă-le cu făina şi macul. Se subţiază cu lapte şi se pune la fiert la foc potrivit, amestecând continuu până dă în clocot uşor şi se îngroaşă cre-ma. Când este gata, se îndulceşte cu miere de albine şi se adaugă coa-ja de portocală. Se întinde crema pe foile de clătite, se mai presară cu mac şi se rulează.

Pentru foi: a 250 ml laptea 2 ouăa 250 g făină

Pentru cremă: a 750 ml laptea 3 ouăa 75 g făinăa 150 g miere de albinea 50 g maca coajă de portocalăa lămâie sau alte arome


„Învățați să preparați fursecuri și alte prăjituri în mod simplu,

fără folosirea bicarbonatului de sodiu, care este dăunător stomacului.” (E.G.White)


FURSECURI ŞI ALTE PRĂJITURI

USCATE

XXIV.

211. Fursecuri simple

Conţine: T. = 3125 calorii; 380 glucide

Se frământă un aluat tare, se fac biluţe puţin mai mari decât o nucă, se apasă cu palma ca să ia formă ro-tundă, apoi se aşază în mijloc câte un miez de nucă sau un sâmbure de caisă decojit. Se coc la cuptor la foc potrivit.

212. Fursecuri cu iaurt

Conţin: T. = 2630 calorii; 440 glucide

Se desface drojdia cu o linguriţă de miere, 2 linguri de făină şi 3-4 linguri de apă călduţă.

Se frământă un aluat cât mai moale în care se încorporează toa-te ingredientele. Se întinde o foaie groasă de 2-3 mm. Se taie aluatul în formă de inimioare, frunze de tri-foi, romburi etc. (dacă aveţi forme din plastic sau aluminiu) sau se taie semilune cu paharul.

Se pot unge pe deasupra cu albuş bătut.

Se aşază într-o tavă în care s-a pus hârtie de copt şi se dau la cup-tor la foc domol. Se scot pe un pla-tou şi se presară cu zahăr pudră.

a50 g zahăra50 ml apă minerală a150 ml uleia350 g făinăamiez de nucă sau sâmburi de caise decojiţi

a2-3 gălbenușuria150 g iaurt sau lapte acrua50 g miere de albinea7 linguri uleia20 g drojdie de berea4-5 linguri nucă măcinată (facultativ)acoajă de portocalăa500 g făină


213. Pricomigdale


Se bat albuşurile cu zahărul, pre-sărat câte puţin. După ce zahărul a fost încorporat se pune castronul într-un vas cu apă fierbinte, aşezat la foc moale şi se mai bate pe abur timp de 5 minute. Când albuşul este bine bătut se adaugă migdalele sau nucile măcinate. Se unge o tavă şi se pun cu linguriţa grămăjoare de al-buş la distanţă între ele apoi se dau la cuptor pentru coacere, la foc mic.

214. Sărăţele


Se frământă un aluat cu ingre-dientele indicate. Se poate lăsa la rece o jumătate de oră. Se întind foi şi se taie în formă lunguiaţă sau cu ajutorul unor forme speciale. Se coc la foc potrivit.

a5 albușuria1/4 kg zahăra1/4 kg migdale sau nucă

a250 ml apă minerală a500 g făinăa150 ml uleia1 linguriţă rasă de sare aseminţe de mac adrojdie cât o nucă

231Fusecuri şi alte prăjitui uscate

215. Biscuiţi cu nucă


Se dizolvă mierea în apă cloco-tită, se opăresc 300 g de făina, se adaugă uleiul şi nuca măcinată. Se amestecă bine compoziţia şi se pune la rece o oră. Se răstoarnă pe o plan-şetă şi se frământă cu restul de făină. Se fac biscuiţi tăiaţi cu forme specia-le sau se dau prin maşina de tocat, la care s-a adăugat dispozitivul special pentru biscuiţi. Se coc la foc potrivit.

Se pot pudra cu zahăr pudră va-nilat.

a400-500 g făină a300 g miere de albinea150 ml uleia150 ml apăa150 g nucă măcinată


PRĂJITURI ŞI ALTE DULCIURI

XXV.

216. Frișcă cu miere de albine

100 g frişcă conţine 200 calorii; 32 glucide

Smântâna se bate foarte bine cu telul, până când se ţine de tel.

Mierea de albine trebuie să fie subţire. Dacă este topită, mierea nu se pune caldă, ci se lasă la răcit până devine puţin mai consistentă decât atunci când este caldă.

Când totul este pregătit, se bat împreună mierea cu smântâna, apoi se dă frişca la rece, se poate pune 10-15 minute chiar în congelator. Bine pregătită, această frişcă va fi la fel ca şi cea pregătită cu zahăr. Mai mult, ea este mult mai sănătoasă şi se poate folosi cu un deosebit suc-ces mai ales la salatele de fructe, dar şi la prăjituri.

217. Semilune

Conţin: T. = 1100 g. 4010 calorii; 445 glucide O bucăţică semilună (20-25 g) conţine cca 75 calorii şi 11 glucide.

Se bat ouăle întregi împreună cu zahărul. Se adaugă uleiul ca la maio-neză, drojdia frecată pastă cu puţi-nă apă şi făină, zeama şi coaja de la lămâie. Se freacă bine compoziţia. Se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară deasupra 7 linguri de nucă măcinată ameste-cată cu 3 linguri de zahăr. Se pune la cuptor.

Când prăjitura este coaptă se scoa-te din cuptor, se lasă puţin la răcit şi se taie, când este călduţă, în formă de semilune (cu un pahar).

a400-500 g smântână dulce, foarte groasăa200 g miere de albine

a5 ouă bătutea150 ml uleia150 g zahăra400 g făinăadrojdie cât o nucăazeama și coaja de la o lămâiea7 linguri nucă măcinată sau nucă de cocos rasă


218. Baclava

Conţine: T. = 6375 calorii; 480 glucide O bucăţică de 50 g baclava conţine 200 calorii şi 16 glucide.

Se face un aluat ca cel de trigoa-ne (vezi reţeta nr. 198). Se întind foi subţiri de mărimea tăvii. Pen-tru a nu se lipi, se presară cu făină peste ele. Se unge o tavă, se aşază o foaie, se unge cu ulei şi se aşază alta deasupra ei. Dacă foile se mai rup, se are grijă ca să se acopere găurile cu celelalte foi. Se pot pune 3 foi una peste alta. Se presară un strat de nucă măcinată.

Se pune altă foaie, se unge cu ulei, se presară din nou cu nucă, apoi se pun din nou 2 sau 3 foi bine întinse şi unse cu ulei una peste alta. Se taie cu un cuţit pătrate până la ultima foaie de mărimea dorită. Se dă la cuptor şi se coace la foc potrivit. Când foile sunt coapte (uscate) se toarnă sirop sau miere de albine peste întreaga suprafaţă a prăjiturii. Se toarnă suficient de mult, ca să pătrundă prin tăieturile făcute înainte. Se mai lasă la cuptor până când prăjitura a absorbit tot siropul. Se scot baclavalele pe o farfurie şi se mai toarnă puţin si-rop deasupra. Sunt mai gustoase când sunt pregătite cu o zi sau două înain-te de a fi servite.

a100 ml uleia100 ml apăa400 g făină a200-250 g nucăa3/4 l sirop de fructe sau de trandafiri sau a300 g miere de albine

235Prăjituri şi alte dulciuri

219. Nuga Sanda

Conţine - cca 575 calorii şi 715 glucide, fiecare bucăţică de 100 g nuga

Se bat albuşurile spumă împreu-nă cu zahărul şi mierea de albine, în-tr-un castron pus într-un vas cu apă clocotită. Se adaugă zeama şi coaja de lămâie şi se bate în continuare până se îngroaşă bine. Se adaugă nucile şi migdalele şi se amestecă. Apoi se pune totul pe o coală de ce-lofan. Se netezeşte, cu un cuţit ud, până ajunge la grosimea dorită, se împachetează în coala de celofan, se presează între două bucăţi de lemn şi se lasă la răcit. Se taie bucăţi a doua zi.

220. Nuga îmbrăcată

Conţine - cca 600 calorii şi 775 glucide fiecare bucăţică de 100 g nuga

Se dizolvă zahărul în apă, se adau-gă mierea de albine şi vanilia tăiată bucăţi. Acest amestec se fierbe până se leagă bine. Se ia vasul de pe foc şi se adaugă albuşurile bătute spumă. Se mai pune puţin la foc amestecân-du-se constant, repede, ca să se întă-rească albuşurile. Se adaugă alunele, migdalele şi/sau nucile.

Se aşază compoziţia între două foi de napolitane şi se taie felii.

a350 g zahăra350 g miere de albinea6 albușuria250 g nucă curăţată și tocată foarte fina100 g migdale curăţate și tocate foarte finazeama și coaja de la 2 lămâiao coală de celofan

a500 g zahăra1/4 l apăa1 ceașcă miere de albineavaniliea6 albușuria100 g alunea50 g migdale (sâmburi de caise) ași/sau 50 g nuci tocate mărunta2 foi de napolitană236 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

221. Ciocolată de casă

Conţine: T. = 11230 calorii; 655 glucide. O bucăţică ciocola-tă 7 cm/2.5 cm/0.5 cm = 50 g = cca 165 calorii; 9,4 glucide. Se cerne laptele praf şi cafea-

ua de roşcove sau de cereale şi se răstoarnă peste apa clocotită. Se amestecă energic până se îngroaşă. Se adaugă mierea de albine, vanilia şi alunele. Se răstoarnă compozi-ţia într-o tavă şi se pune la rece. Se serveşte a doua zi.

222. Ciocolată de soia

Conţine: T. = 1474 calorii; 454 glucide Se amestecă laptele cu praful de

roşcove sau cafeaua de cereale şi se freacă cu apa clocotită. Se adaugă mierea de albine, vanilia şi la urmă nuca şi alunele uscate în cuptor şi tocate mărunt. Se răstoarnă pe un platou şi se pune la rece. Se poate folosi ca o cremă pentru prăjituri.

223. Bomboane de ciocolată

Conţin: O bomboană de 15-20 g conţine 60 calorii şi 3,4 glucide

Se prepară o ciocolată ca în reţeta nr. 221. Se lasă întinsă la întărit mai multe ore. Se iau cu o linguriţă bucăţele de ciocolată şi se rostogo-lesc prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

a600 ml apă clocotităa1 kg lapte prafa200 g miere de albinea1 kg alune coapte și tocate cu cuţitul a3 linguri karob (praf de roşcove) sau inka (cafea de cereale)avanilie

a100 ml apă clocotităa400 g lapte praf de soia a2 linguri karob (praf de roşcove) sau inka (cafea de cereale)avaniliea100 g nucă uscată puţin în cuptor și măcinată a300 g alune prăjite a2 linguri miere de albine


224. Bomboane de „soia”

Conţin: T. = 1674 calorii; 504 glucide Se prepară ciocolată de soia ca în reţeta nr. 222, în care se mai adau-

gă 1-2 linguri tărâţe cernute şi uşor uscate în cuptor, 2 banane pasate şi 100 g nucă de cocos pentru pudrat. Se lasă întinsă să se întărească puţin, se iau cu o linguriţă bucăţele de ciocolată şi se tăvălesc prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

225. Bomboane cu fructe I

Conţin: T. = 3470 calorii; 1759 glucide

Se frământă un aluat cu ingredi-entele pentru biscuiţi. Se poate lăsa la rece o jumătate de oră. Se întind foi şi se taie în formă lunguiaţă. Se coc la foc potrivit, apoi se lasă la ră-cit.

Se dau prin maşina de tocat sau prin robot biscuiţii şi nuca, apoi se adaugă bananele şi stafidele. Se adaugă 100 g nucă de cocos. Se amestecă bine compoziţia şi se iau biluţe cât o nucă. Se rotunjesc şi se rostogolesc prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

Biscuiţi: a150 ml apă mineralăa400-500 g făinăa50 g zahăra100 ml uleiadrojdie cât o nucăa1 kg banane bine coaptea200 g stafide, de preferinţă auriia150 g nucă măcinatăa300 g biscuiţia200-300 g nucă de cocos


226. Bomboane cu fructe II

Conţin: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta pre-cedentă.

Se pasează bananele şi se ames-tecă cu stafidele, nuca şi tărâţele. Se modelează biluţe şi se dau prin nucă de cocos. Se aşază într-o bom-bonieră.

227. Bomboane cu fructe III

Conţin: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta precedentă

Se pasează bananele şi se amestecă cu mierea, nuca şi tărâ-ţele. Se modelează biluţe şi se dau prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

228. „Salam” desert

Conţine: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta precedentă Se presară o foaie de celofan cu nucă de cocos, se formează un rulou

din compoziţia de mai sus şi se mai poate presăra nucă de cocos. Se rulează celofanul, se strânge la capete şi se dă la rece. Se poate păstra şi la congelator mai mult timp.

a1 kg banane bine coaptea1 cană stafide măcinatea1 cană nucă măcinată a1 cană tărâţe de grâu cernute și foarte ușor rumenite într-un cuptor încins (3-4 minute)anucă de cocos

a1 kg banane bine coapte a1 cană miere de albinea1 cană nucă măcinatăa1 cană tărâţe de grâu cernute și foarte ușor rumenite într-un cuptor încins (3-4 minute)anucă de cocos


229. Eclere Brândușa

Conţine: T. = 4250 calorii; 590 glucide Un ecler conţine cca 65 calorii şi 12 glucide.

Se pune la fiert într-o cratiţă apa amestecată cu uleiul. Când începe să clocotească se toarnă făina toată de-odată şi se amestecă bine. Se dă la o parte de pe foc şi se amestecă foar-te bine ca să fie bine omogenizată compoziţia şi să nu se separe uleiul deloc. Când este numai călduţă se mai freacă timp de 2-3 minute, apoi se adaugă ouăle unul câte unul. Se pune compoziţia într-o pungă de plastic potrivit de mare. Se taie unul din colţurile pungii cu un cuţit şi se lasă să cadă pe o tavă în care s-a pus hârtie de copt, batoane de aluat bine distanţate între ele pentru că se um-flă mult. Se dau la cuptorul bine în-cins şi se lasă să se coacă bine, apoi se desprind de pe tavă şi se aşază într-un castron.

Se freacă amidonul sau făina cu laptele. Se pune la fiert şi se ames-tecă mereu până se îngroaşă bine. Când este gata se dă la o parte de pe foc, se adaugă praful de roşcove şi mierea de albine potrivindu-se bine după gust. Se lasă la răcit şi din când în când se freacă cu o lingură de lemn. Când s-a răcit şi este numai călduţă, se adaugă zeama de porto-cală sau de lămâie şi coaja rasă.

Când batoanele pentru eclere s-au răcit, se taie în două pe lung, se umplu cu crema gata preparată, se aşază pe un platou şi se presară cu zahăr pudră.

Aluat: a150 ml uleia200 ml apăa250 g făinăa5 ouă

Crema: a800 ml lapte a3 linguri karob (praf de roşcove – poate lipsi)a8 linguri amidon de porumb sau făină albăa150 g miere de albinea1 portocală sau 1 lămâie


230. Tort de mere


Se curăţă merele, se taie felii şi se pun într-o cratiţă de 3 kg tape-tată cu hârtie de copt. Se toarnă o cană de zahăr peste ele şi se dau la cuptor la foc potrivit.

Se freacă spumă 5 gălbenuşuri cu 5 linguri de zahăr, apoi cu 6 lin-guri de făină. Se adaugă albuşuri-le bătute spumă tare. Se amestecă foarte încet în compoziţie.

Când merele din cuptor sunt pe jumătate coapte, se toarnă peste ele compoziţia gata preparată şi se dă din nou la cuptor. Se coace până când blatul este bine rumenit. Se scoate şi se aşază pe un platou.

Se lasă la răcit, apoi se ornează cu frişcă preparată din smântână şi miere de albine.

Deasupra se presară nucă măcinată şi se aşază câteva fructe pregă-tite pentru ornat.

Umplutura: a2 kg mere a1 cană de zahăr

Blatul:a5 ouă a5 linguri zahăr a6 linguri făină a400 g smântână a50 g miere de albine a10-15 nuci măcinate afructe pentru ornat (stafide, vişine sau cireşe proaspete, congelate sau din dulceaţă)


231. Tort Doboș

Conţine - T. = 5934 calorii; 810 glucide 1 porție x 20 buc.; 1 porție conține cca 300 calorii, 40 glucide

Se pune într-un castron zahărul. Peste el se toarnă apa clocotită. Se freacă bine cu gălbenuşurile, după care se amestecă uşor făina.

Albuşurile se bat spumă într-un castron care este aşezat într-altul cu apă clocotită, apoi se amestecă uşor cu restul compoziţiei.

Se unge o tavă cu ulei (de prefe-rinţă o tavă din teflon) sau se îm-bracă în hârtie de copt şi se toarnă câte un strat subţire din compozi-ţie, apoi se dă la cuptor. Se coc pe rând 7-8 foi de tort.

După ce terminaţi de copt foile de tort, puneţi pe o tavă în cuptor nuca măcinată, apoi stingeţi cup-torul şi lăsaţi-o aşa până se răceşte cuptorul.

Se însiropează fiecare foaie cu sirop sau lapte îndulcit. Se aşază pe un platou câte o foaie de tort însiro-pată, un strat de nucă măcinată şi un strat de frişcă. Când toate foile au fost pregătite, se ornează tortul cu frişcă, se presară nucă măcinată deasupra şi se ornează cu stafide, vişine, cireşe sau alte fructe mici pentru ornat.

a6 ouăa6 linguri zahăra8 linguri făinăa4 linguri apă clocotităa500 ml sirop de fructe sau 600 ml lapte dulce fiert, îndulcit cu a2-3 linguri miere de albine, pentru însiropata200 g nucă măcinată (o cană) a800 g smântânăa150 g miere de albinea50 g stafide sau fructe mărunte pentru ornat


232. Tort cu gem de mere

Conţine: T. = 6725 calorii; 1250 glucide 1 porție x 20 buc.; 1 porție conține cca 200 calorii, 40 glucide

Se freacă zahărul cu apa clo-cotită, apoi cu gălbenuşurile şi se încorporează uşor făina. Se bat pe abur albuşurile foarte bine, apoi se amestecă uşor în compoziţie. Se unge o tavă sau se îmbracă în hârtie de copt şi se coace un singur blat.

Se curăţă merele, se rad şi se pun cu zahărul la fiert. Se fierb la foc mic până se înmoaie bine, apoi se lasă la răcit.

Din smântână şi mierea de albi-ne se face o frişcă bine bătută.

Blatul copt şi răcit se taie în 3-4 felii cu un cuţit cu lama lungă, formându-se 3-4 foi rotunde. Se aşază pe un platou, se însiropează fiecare foaie cu sirop de fructe sau lapte îndulcit, se aşază câte o foaie de tort şi un strat de gem de mere până când terminăm foile şi gemul pregătit. Se ornează cu frişcă, se presară deasupra nucă măcinată şi se aşază deasupra stafide, miez de nucă sau alte fructe. Se serveşte după câteva ore, sau a doua zi.

Blatul: a8 ouă a300 g zahăra500 g făină a10 linguri apă clocotită a700 ml sirop de fructe, sau 1 litru lapte îndulcit cu 3-4 linguri miere de albine, pentru însiropat, a50 g nucă măcinată sau 1/2 pungă de nucă de cocos rasă (facultativ)a450 g smântânăa50 g miere de albine fructe mărunte pentru ornat sau câteva bucăţele de miez de nucă

Pentru umplutură: a2 kg mere și 150 g zahăr sau 500 g gem de mere, care nu trebuie să fie prea dulce. Dacă este prea dulce se mai poate drege gustul cu puţină zeamă de portocală sau de lămâie pentru a căpăta un gust puţin acrișor.


233. Tort Vegan

Conţine: Blatul: T. = 2480 calorii; 476 glucide Crema: T. = 1920 calorii; 315 glucide 1 porție x 20 buc.; 1 porție conține cca 250 calorii, 40 glucide

Se dizolvă mierea în apă clocotită, se opăreşte făina, se adaugă uleiul şi nuca măcinată. Se amestecă bine compoziţia şi se pune la rece o oră. Se împarte aluatul în 4 părţi şi se coc, la foc potrivit, foi de tort într-o tavă tapetată cu hârtie de copt.

Se însiropează foile cu sucul de ananas şi se ung cu crema preparată prin mixarea ingredi-entelor menţionate pentru cre-mă. Se presară deasupra cu nucă de cocos.

Se pot unge foile şi cu mere îndulcite şi înmuiate pe foc.

234. Prăjitură Cornelia

O porție de prăjitură de 50 g conţine cca 80 calorii şi 16 glucide

Se freacă gălbenuşurile cu zahă-rul peste care s-a turnat apa cloco-tită, se adaugă făina, pesmetul şi nuca măcinată şi se amestecă uşor cu gălbenuşurile, apoi se adaugă al-buşurile bătute spumă tare.

Se unge o tavă, se aşază fruc-te pe toată suprafaţa ei (mere-le curăţite de coajă şi tăiate felii

Blatul: a300 g făină a300 g miere de albinea150 ml uleia150 ml apăa150 g nucă măcinatCremă de fructe: a1 kg banane bine coapte, fructele dintr-o cutie de ananas în suc propriu tocate mărunta200 g stafide, de preferinţă auriia200 g nucă măcinată sau alune a200 g nucă de cocos

a4 ouăa150 g zahăra100g făinăa50g pesmeta50g nucă măcinatăa5 linguri apă clocotităa1/2 kg fructe (mere, vişine, struguri, prune sau piersici)


subţiri, prunele sau piersicile tăiate de asemenea felii, sau vişi-ne fără sâmburi. Acestea pot fi însă presărate şi deasupra, după ce compoziţia a fost turnată în tavă). Se toarnă compoziţia pes-te fructe (dacă acestea au fost puse direct pe tavă), apoi se dau la cuptorul deja încins. Când este gata prăjitura, se scoate din cup-tor şi se lasă să se răcească încet la loc cald (dacă este iarnă se poa-te pune chiar deasupra unei sobe, acoperită cu un prosop cald). Când s-a răcit, se taie romburi potrivit de mari şi se aşază pe un platou.

Reţeta este suficientă pentru o tavă mică. Pentru o tavă mare aşa cum sunt cele obişnuite de aragaz, cantităţile trebuie dublate.

Se poate renunţa la pesmet şi nucă, dar atunci este necesar să folo-sim 200 g făină.

235. Prăjitură Maria

O prăjitură de 50 g conţine cca 93 calorii şi 25 glucide

Se curăţă merele de coajă şi se taie felii foarte subţiri sau se rad pe răzătoarea mare şi se amestecă cu o jumătate de cană de zahăr. Se ames-tecă grişul cu 1 cană de zahăr (mai goală) şi făina într-un castron. Se unge o tavă, se ia cu o cană jumătate din compoziţia de griş, făină şi za-hăr şi se presară pe toată suprafaţa tăvii un strat potrivit de gros.

Deasupra se aşază merele pre-gătite cu zahărul, apoi se presară restul compoziţiei de griş, făină şi zahăr peste toată suprafaţa tăvii şi se stropeşte pe deasupra cu ulei.

Se pune la cuptor la foc potrivit. Când este rumenită se scoate, se lasă la răcit, apoi se taie pătrate sau rom-buri şi se aşază pe platou.

a2 kg mere a1 și 1/2 cană mare griș (300 g)a1 și 1/2 cană zahăr (300 g)a1 cană de făină (250 g)a5-6 linguri ulei


236. Chec

10 porție x 50 g; 1 porție conține cca 330 calorii, 65 glucide

Se bat bine 5 gălbenuşuri cu 5 linguri ulei.

Separat se bat spumă 5 albu-şuri, apoi se adaugă zahărul şi se bate în continuare până ce acesta se topeşte.

Se amestecă în gălbenuşuri câte puţin albuş şi puţină făină, ameste-cându-se foarte uşor şi în aşa fel încât compoziţia să se amestece bine.

La sfârşit se pune albuş. Se pune într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară deasupra cu nuci măcinate şi se dă la cuptor. Nu se deschide cuptorul mai repede de 15-20 de minute.

237. Pandișpan


Se bat 4 gălbenuşuri cu 6 lin-guri de apă călduţă şi 200 g zahăr, adăugate câte puţin, până se face spumă.

Separat se bat albuşurile cu o lin-gură de apă călduţă şi 70 g zahăr.

Peste gălbenuşuri se pune alternativ câte puţin albuş şi făină. Ulti-ma dată se pune albuş. (Se amestecă cu gălbenuşurile foarte uşor pen-tru a putea creşte frumos).

Se unge o tavă, se tapetează şi se toarnă compoziţia. Se pot presăra deasupra nuci sau stafide (date prin făină). Se coace la foc potrivit, nu se deschide cuptorul timp de 15-20 de minute.

În loc de nuci sau stafide se pot presăra vişine sau cireşe din dulcea-ţă. Compoziţia va ieşi foarte însiropată, dacă este stropită cu un sirop mai gros sau cu dulceaţă mai subţire, după ce a fost turnată în tavă.

a5 ouăa5 linguri uleia1 pahar și jumătate cu zahăra2 pahare făinăa20-30 nuci

a4 ouăa270 g zahăra7 linguri apă călduţăa200 g făinăanuci sau stafide


238. Prăjitură Emilia


Se bat albuşurile cu zahărul timp de 15 minute. Se adaugă găl-benuşurile unul câte unul, apoi apa picurată în compoziţie, bătându-se în continuare.

Se amestecă uşor compoziţia, încorporându-se mai întâi uleiul, apoi făina turnată în ploaie.

Se răstoarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară deasu-pra un strat cu nucă măcinată şi se dă la cuptor la foc potrivit.

Când este gata, se scoate, se lasă la răcit, se însiropează cu un sirop de fructe sau de trandafiri, se taie pătrate sau în romburi şi se aşază pe un platou de prăjituri.

239. Savarine cu pesmet (12 bucăți)

1 porție conține cca 112 calorii, 42 glucide

Se amestecă cu lingura gălbe-nuşurile şi se adaugă făina ames-tecată cu pesmetul. Se adaugă al-buşurile bătute cu zahărul.

Se ung forme speciale pentru savarine şi se tapetează cu pesmet sau făină. Se pune la cuptor 30 de minute, la foc potrivit.

Se scot calde din forme, se taie capacul, se însiropează, se pun câte-va boabe de fructe pe capac şi se poate pune deasupra frişcă pregătită ca în reţeta nr. 216.

Aceeaşi compoziţie se poate coace şi într-o tavă rotundă şi se va face ast-fel o prăjitură mai mare, din care se taie felii şi se servesc pe farfurioare.

a5 ouăa7 linguri zahăra10 linguri apă recea2 linguri uleia14 linguri (rase) de făinăa200 g nucă măcinatăa1/2 litru sirop

a6 ouăa6 linguri zahăra4 linguri pesmeta2 linguri făinăasirop de fructe sau de trandafiri


240. Prăjitură cu must de struguri


Se bat albuşurile cu zahărul timp de 15 minute. Se adaugă pe rând gălbenuşurile şi se bat împre-ună încă 5 minute. Se adaugă uleiul, apoi coaja de portocale şi apoi făina amestecată foarte uşor în compozi-ţie. Se unge o tavă, se toarnă com-poziţia şi se dă la cuptor la foc iute, timp de 20-25 minute.

Se curăţă merele de coajă, se rad pe răzătoarea mare, se adaugă zahărul şi se pun la foc mic până se înmoaie bine. Se amestecă de mai multe ori pentru a nu se prin-de. Dacă se foloseşte miere pentru îndulcirea lor, aceasta se adaugă la sfârşit, după ce merele sunt gata.

Se lasă blatul la răcit, apoi se taie în două sau în trei, pe lungimea lui cu ajutorul unui cuţit cu lama lungă şi bine ascuţită şi se însiropează cu mustul de struguri turnat fierbinte peste foile blatului.

Se aşază pe un platou o foaie de blat, apoi se pune un strat gros de mere pregătite ca mai sus. Se continuă şi cu celelalte foi, iar deasupra se pun mere. Se poate orna cu frişcă şi alte fructe dintr-o dulceaţă.

Se lasă să stea cel puţin 1/2 oră înainte de servire, pentru a se însiro-pa bine, apoi se taie felii ca de tort şi se servesc pe farfurioare mici.

Blatul: a6 ouăa6 linguri zahăra2 linguri uleia8 linguri de făină coajă de portocale rasă

Umplutura: a1 1/2 kg mere ao cană zahăr sau miere de albine

Pentru însiropat: a500-600 ml must de struguri (se mai pot folosi și alte sucuri de fructe dar acestea trebuie puţin îndulcite)

Garnitură: aFrișcă preparată ca în reţeta nr. 216 (poate lipsi)


241. Ruladă cu nucă și alune

O felie de 100 g ruladă conţine cca 300 calorii şi 70 glucide

Se freacă gălbenuşurile cu za-hărul, se adaugă făina şi la sfârşit albuşurile bătute spumă tare (se opresc 2-3 linguri de albuş, care se bat în continuare cu 1 linguriţă de zahăr, pentru glazură).

Se unge o tavă dreptunghiulară, nu prea înaltă, se presară cu făină, se toarnă compoziţia şi se pune la cuptor. Se lasă până când este gata coaptă, dar nu trebuie să se rume-nească.

Se amestecă alunele şi nucile măcinate cu pesmetul cu siropul fier-binte sau laptele îndulcit cu miere de albine. Se freacă bine până se face ca o cremă, dacă e mai groasă se adaugă mai mult lapte sau sirop. Când aluatul este copt se desprinde foaia de pe tavă cu un cuţit lung şi sub-ţire, se unge foaia cu crema de nuci şi alune (fără să se scoată din tavă), se rulează repede cât este încă fierbinte. Se unge rulada cu spumă de albuş, se presară cu puţin zahăr şi se pune la cuptor la foc slab, până se întăreşte albuşul deasupra şi se usucă. Se taie după ce s-a răcit.

a6 ouăa6 linguri zahăra6 linguri făină a60 g nucăa60 g alune și/sau 3 linguri nucă de cocos rasăa1/4 l sirop de fructe sau de trandafiri sau 1/4 l lapte îndulcit cu miere de albine, a4-5 linguri de pesmet fin măcinat


242. Ruladă cu gem de fructe

Fiecare felie de 100 g conţine cca 255 calorii şi 70 glucide

Se freacă gălbenuşurile cu za-hărul, se adaugă făina şi la urmă albuşurile bătute spumă tare se încorporează uşor în compoziţie. Se toarnă compoziţia într-o tavă dreptunghiulară, tapetată cu hârtie de copt şi se pune la cuptorul încins la foc iute.

Se coace foaia, dar nu trebuie să se rumenească prea tare.Când foaia este coaptă se desprinde de pe tavă cu ajutorul unui cu-

ţit, se răstoarnă pe un şervet de bucătărie şi se unge cu gem. Apoi cu ajutorul prosopului se rulează şi se lasă a răcit înfăşurată în prosop. Se taie rece.

243. Ruladă cu cremă

Fiecare felie de 100 g conţine cca 135 calorii şi 30 glucide

Se prepară o foaie pentru ruladă ca în reţeta de mai sus.

Se freacă ouăle cu zeamilul sau fă-ina (cu zeamil e mai gustoasă), apoi se adaugă laptele. Se amestecă bine până se omogenizează compoziţia, apoi se pune la fiert şi se amestecă mereu ca să nu se prindă. Când s-a îngroşat suficient, se dă la o parte de pe foc şi se adaugă mierea.

Se lasă crema la răcit şi din când în când se mai freacă cu o lingură de lemn, ca să nu se formeze crustă deasupra.

Foaia: a6 ouăa6 linguri de zahăr a6 linguri de făinăCrema: a300 ml laptea2 ouă (pot fi numai gălbenuşurile) a3 linguri rase cu amidon de porumb (zeamil) sau 4 linguri cu făină de grâua80 g miere de albineacoaja și zeama de la o portocală

a6 ouăa6 linguri zahăr a6 linguri făinăa300 g gem de fructe (prune, caise sau căpşuni)


Când este călduţă, se adaugă zeama de portocală şi coaja rasă şi se freacă în continuare.

Când foaia este coaptă, se scoate din tavă, se răstoarnă pe un şervet de bucătărie şi se întinde crema peste ea, apoi se rulează. Se porționează după ce s-a răcit.

244. Budincă Mady


Merele curăţite de coajă şi tăia-te felii subţiri sau rase pe răzătoarea mare se freacă cu zahărul şi cu grişul şi se lasă 2 ore să-şi lase zeamă. Se adau-gă uleiul, se aşază într-o cratiţă cu pe-reţii înalţi, tapetată cu hârtie de copt, iar deasupra se pune o mână de miez de nucă mărunţită cu cuţitul. Se pune la cuptor la foc potrivit.

245. Budincă de orez cu mere


Se alege, se spală şi se pune orezul la fiert în 250 ml apă. Se lasă la fiert fără a se amesteca de-loc, până când apa scade de tot şi orezul începe să fiarbă greu.

Separat se curăţă merele şi se rad pe răzătoarea mare.

Se amestecă merele rase cu mierea de albine şi se lasă la rece o jumă-tate de oră. Se tapetează tava cu ulei şi pesmet şi se pune un strat de orez, apoi câteva stafide, mere şi din nou orez.

Se repetă straturile, se presară cu nucă de cocos, apoi se pune budin-ca la cuptor la foc mic, timp de 40 de minute.

a2 kg merea200 g zahăra200 g grișa10-15 nucia3-4 linguri ulei

a150 g oreza100 g stafidea1 kg merea40 g pesmeta100 g miere de albinea30g nucă de cocos rasă


246. Budincă de orez cu stafide


Se alege şi se spală orezul, apoi se pune la fiert în 250 ml apă. Se lasă la fiert, fără a-l amesteca deloc, iar când apa a fost absorbită de orez se adaugă laptele şi se mai fierbe puţin până când acesta este absor-bit ca şi apa. Se ia de pe foc, apoi se adaugă mierea de albine, migdalele sau nucile tocate mărunt şi stafide-le. Se aşază în cupe sau în pahare cu gura largă şi se ornează cu mere rase, stafide, nucă de cocos şi câte o bucăţică de portocală.

247. Budincă de macaroane cu nucă


Se fierb macaroanele, se strecoa-ră şi se spală cu apă rece. Se ames-tecă cu nuca măcinată, mierea de albine şi siropul şi/sau dulceaţa. Se poate da o aromă de coajă de porto-cală rasă.

a400 g macaroane a200 g nucăa50 g miere de albine a50 ml sirop de fructe sau/și fructe din dulceaţă (facultativ)

a150 g oreza200 ml laptea70 g miere de albinea80 g migdale sau alune nesăratea100 g stafidea30-40g nucă de cocos rasă (facultativ)a2 merea1/2 portocală


248. Basbusă

O bucăţică de basbusă de 50 g conţine cca 100 calorii şi 22 glucide.

Se freacă iaurtul cu grişul şi se adaugă mierea de albine. Se unge o tavă, se tapetează cu griş, se toarnă compoziţia, se presară cu vişine, apoi cu nucă de cocos rasă şi se pune la cuptor la foc potrivit. Când este gata, se lasă să se mai răcorească, apoi se taie în romburi, pătrate sau semilune.

Suplimentar: Se poate unge deasupra cu un gem şi presăra cu nucă mă-cinată sau cu nucă de cocos rasă, mai ales atunci când se serveşte a doua zi.

249. Alivenci delicios


Se pune la încălzit laptele acru puţin bătut. Se adaugă făina de po-rumb turnată în ploaie şi se ames-tecă mereu până când compoziţia se îngroaşă ca un păsat. Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine şi se lasă la răcit. Se adaugă uleiul, făina de grâu şi bucăţelele de mere şi gu-tui.

Se unge o tavă şi se răstoarnă compoziţia.

Se presară deasupra vişinele fără sâmburi şi nuca de cocos, apoi se pune la cuptor la foc potrivit. Când s-a rumenit deasupra este gata, chiar dacă în mijloc este încă moale.

a600 g iaurta600 g griș a200 g miere de albinea1 kg vișine fără sâmburi proaspete sau congelate a60g nucă de cocos rasă (facultativ)

a1 litru iaurt sau lapte prins a2 linguri uleia250 g miere de albinea300 g făină de porumb a3 linguri (rase) făină de grâu sau 2 linguri amidon de porumba1/2 kg vișine fără sâmbure, bucăţele de mere și/sau de gutui a15-20 de nuci tocate cu cuţitul a60g nucă de cocos rasă (facultativ).


Se stinge cuptorul şi se lasă să se răcească uşor, în cuptor.Se serveşte caldă, dar nu fierbinte, ca o budincă aşezată pe farfuri-

oare de desert, sau se răstoarnă pe un platou şi când s-a răcit se ornea-ză cu frişcă.

250. Găluște cu prune


Se fierbe 1 kg cartofi în coajă, se curăţă şi se dau prin maşina de tocat, sau se rad foarte mărunt. Se adaugă 4-5 linguri de făină, 3-4 lin-guri de zahăr şi 2-3 linguri amidon de porumb şi se amestecă bine.

Se spală prunele, se scot sâmbu-rii, şi se umplu cu puţin zahăr tos.Apoi se taie în bucăţi late de 1 cm.

Se pune o bucată prună în fieca-re bucăţică de aluat cu care se îm-bracă. Se rotunjesc în mâini, apoi se rostogolesc prin făină.

Se pun găluştele la fiert în apă încălzită la 60-70 de grade şi se dă focul mic, pentru a nu se sfărâma. Când se ridică deasupra apei se scot

cu o lingură de spumă şi se scurg bine. Se rostogolesc prin 20-25

linguri de pesmet amestecat cu 2-3 linguri de zahăr tos şi umezit cu câteva picături de ulei. Pot fi presărate şi cu nucă de cocos.

a1 kg cartofia4-5 linguri de făinăa2-3 linguri amidon de porumba150 g zahăra300-400 g pesmetaprune proaspete sau gem de pruneanucă de cocos, facultativ


251. Desert delicios

1 porție conține cca 280 calorii, 55 glucide

Se bat ouăle întregi, se ameste-că cu laptele acru bine bătut şi se pun la fiert împreună într-un vas gros de fier sau într-o oală teflon.

Când s-a înfierbântat compozi-ţia se presară făina de porumb „în ploaie” şi se amestecă bine pentru a nu se forma cocoloaşe. Se acoperă cu un capac şi se lasă la fiert la foc iute 8-10 minute.

Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine, se încorporează bine în compoziţie, apoi se răstoarnă pe un platou. Se presară deasupra nucă de cocos rasă şi se ornează cu stafide. Se obțin 10 porții.

a1 litru lapte acrua6 ouă (opţional) a250 g miere de albinea300 g făină de porumba100 g nucă de cocos a50 g stafide


252. Şarlotă cu frișcă


Se frământă un aluat cu ingredi-entele pentru biscuiţi. Se poate lăsa la rece o jumătate de oră. Se întind foi şi se taie în formă lunguiaţă. Se coc la foc potrivit, apoi se lasă la răcit.

Se aşază biscuiţii pe o tavă unul lângă altul. Se toarnă peste ei mus-tul sau laptele şi se lasă aşa cca 20 de minute până când biscuiţii ab-sorb lichidul.

Se prepară o cremă dintr-un li-tru de lapte şi amidon de porumb. Se îndulceşte cu miere de albine, se acreşte cu zeama de lămâie şi se pot adăuga în ea bucăţele de fructe proaspete (portocale, mandarine) sau din compot (ananas). Se toarnă crema fierbinte peste biscuiţii în-muiaţi.

Se prepară o frişcă din smântână şi miere de albine şi se toarnă peste cre-mă, când aceasta este complet rece.

Se presară deasupra nucă mă-cinată amestecată cu zahăr vanilat sau nucă de cocos. Poate fi ornată după dorinţă.

Se serveşte după 2-3 ore. Se taie cu o paletă bucăţi potrivit de mari şi se aşază pe platou sau direct pe farfurioare de tort.

Se prepară rapid şi este delicioasă.

a400 g biscuiţi de casăSe prepară astfel:Biscuiţi: a150 ml apă minerală a400-500 g făinăa50 g zahăra100 ml uleiadrojdie cât o nucă

Crema:a1 l lapte dulcea8-10 linguri amidon de porumba150 g miere de albinea300 g smântânăa1 lămâiea3-4 linguri de nucă măcinată sau nucă de cocosabucăţele de fructe (portocale, mandarine, ananas) - facultativa400 ml must de fructeasirop sau lapte, puţin îndulcit cu miere de albine


CREME

XXVI.

253. Cremă de zeamil cu aromă de fructe naturale


Se freacă ouăle cu zeamilul, se adaugă laptele şi se freacă mereu. Se pune pe foc şi se freacă fără în-cetare cu o lingură de lemn. Când compoziţia s-a îngroşat ca o cre-mă, se dă la o parte de pe foc şi se adaugă mierea de albine. Se poa-te prepara după gustul fiecăruia, mai dulce sau mai puţin dulce. De reținut că atunci când s-a răcit deja, crema pare mai dulce decât când este fierbinte.

Se amestecă din când în când până se răceşte bine, ca să nu se prindă crustă. Se adaugă zeama şi coaja de la portocale şi se freacă în continuare până când se omogeni-zează bine, apoi se toarnă compozi-ţia în boluri. Se ornează cu fructe de la congelator, din dulceaţă sau fruc-te proaspete (vişine, cireşe, căp-şuni, nuci verzi din dulceaţă, bucăţi de portocală, stafide etc.).

Se poate prepara şi cu lămâie, sau cu căpşuni, care au fost mai îna-inte bătute cu mixerul.

a3/4 l laptea2 ouă (opţional)a4-5 linguri amidon de porumb (zeamil)acoaja și zeama de la 2 portocalea3-4 linguri de miere de albine


254. Cremă de castane


Se crestează coaja la castane şi se pun la fiert în apă rece. Se lasă să fiarbă 15 minute. Se dau deoparte, se scot câte puţine odată şi se cură-ţă cât sunt foarte fierbinţi. Numai aşa se poate lua uşor pieliţa sub-ţire de pe ele. Se fierb apoi cu apă până se moaie castanele. Se scurg şi se dau prin maşina de tocat, apoi printr-o sită rară, cât sunt încă cal-de. Se adaugă gălbenuşurile, zahă-rul şi vanilia.

Se adaugă albuşurile bătute spumă tare şi dacă dorim, câteva migda-le tăiate mărunt. Se unge o formă şi se presară cu făină, se toarnă com-poziţia şi se fierbe o oră la bain-marie. Se răstoarnă, se serveşte caldă.

255. Cremă de gutui


Se spală gutuile, se taie cubule-ţe mici, se aşază într-o cratiţă (de preferinţă de teflon), se acoperă bine cu 1 1/2 - 2 l apă şi se pun la fiert. Se lasă să fiarbă bine. Se frea-că amidonul sau făina cu apă rece şi se toarnă peste gutui.

Se mestecă mereu pentru a nu se prinde, până se îngroaşă ca o cre-mă. Se stinge focul, se adaugă mierea de albine şi se freacă în continua-re până când mierea este bine încorporată.

a4 gutui mari a4-5 linguri de amidon de porumb, sau 6-7 linguri de făinăa200 g miere de albine

a40 castane a6 ouăa200g zahărapuţină vanilieacâteva migdale (facultativ).

259Creme

Ce știm despre dovleac?Dovleacul comestibil este o plantă alimentară ce se caracterizează

prin conţinutul apreciabil în zahăr, consistenţa şi gustul plăcut, dulce al miezului.

Dovleacul suportă uşor seceta, are cerinţe reduse faţă de sol şi se poate cultiva ca plantă intercalată, ceea ce este foarte avantajos din punct de vedere economic. Deoarece majoritatea soiurilor prezintă o rezistenţă bună la păstrare, dovleacul poate fi utilizat în prepararea diverselor produse în perioada noiembrie-martie.

Deşi este foarte cunoscut, din dovleac se prepară un sortiment re-dus de preparate culinare, în special plăcinte, prăjituri, marmelade sau se consumă copt în cuptor, întrucât nu sunt cunoscute masei mari de consumatori şi alte reţete.

Valoarea alimentară - Dovleacul conţine 8-14% substanţă uscată, 6-12% zaharuri, 1,20% proteine, 1,20-1,68% celuloză, 0,20% substan-ţe grase, 15-20 mg vitamina C la 100 g dovleac, 41 mg fosfor la 100 g dovleac, 10 mg calciu la 100 g dovleac, 1 mg fier la 100 g dovleac.

Vezi alte preparate cu dovleac la reţetele 195 şi 200.


PREPARATE DIN DOVLEAC

XXVII.

256. Dovleac cu lapte


Dovleacul se curăţă de coajă, se îndepărtează zona verzuie de sub coajă, seminţele şi aderenţele aces-tora, se spală şi se taie bucăţele. Apoi se fierbe în lapte până devine moale.

Se îndulceşte cu miere de albine. Se poate orna cu câteva bucăţele de miez de nucă.

257. Cremă de dovleac


Dovleacul se taie felii cât palma de mari şi se pun la copt în cuptor, la foc potrivit. După ce s-a copt se curăţă de coajă, se pasează cu o fur-culiţă, se freacă miere de albine şi zeamă de lămâie.

a700 g dovleac curăţat și tăiat bucăţele a1 l lapte a50 g miere de albine

a800 g dovleac a1 lămâie a50 g miere de albine a5-6 nuci (facultativ)


258. Dovleac cu mere


Dovleacul se taie felii şi se pune la copt în cuptor la foc potrivit. Merele se curăţă de coajă, se taie în bucăţi, se pun într-o cratiţă la fiert cu 100 ml apă şi se fierb până devin moi şi apa scade. Dacă sunt încă ze-moase după ce au fiert se strecoară bine, apoi se îndulcesc foarte puţin cu miere de albine.

Dovleacul copt se curăţă de coajă şi se taie în bucăţi. După ce s-a ră-cit, se aşază într-o salatieră un rând de dovleac şi un rând de mere fier-te, uşor îndulcite. Se repetă straturile până se termină compoziţia. Se ornează cu frişcă preparată din smântână şi miere de albine. Se ornează cu câteva nuci, sau se presară cu nucă măcinată sau nucă de cocos rasă.

259. Budincă de dovleac


Se alege şi se spală orezul, se fierbe numai pe jumătate, apoi se scurge şi se pune din nou la fiert cu lapte. După ce s-a fiert se îndulceş-te cu miere de albine şi se adaugă vanilia. Se lasă să se răcească şi se adaugă pe rând gălbenuşurile, apoi albuşurile bătute spumă şi pesme-tul amestecat cu merele şi dovlea-cul curăţit de coajă şi ras pe răză-toarea mare. Compoziţia se aşază într-o tavă tapetată cu hârtie de

a800 g dovleaca500 g merea100 g smântânăa50 g miere de albinea5-6 nuci (sau nucă de cocos rasă)

a150 g dovleac rasa150 g mere rasea200 g oreza300 ml laptea4 ouăa1/2 linguriţă vaniliea3 linguri miere de albinea2 linguri pesmet

263Preparate din dovleac

copt şi se introduce la cuptor cca 30 de minu-te la foc potrivit. Poate fi servită simplă sau cu un sos dulce, cu frişcă sau cu o dulceaţă mai subţire.

260. Dovleac copt delicios


Dovleacul se taie, se curăţă de seminţe, se taie felii şi se aşază într-o tavă, apoi se pune în cuptor la foc potrivit.

Când s-a copt se curăţă de coajă, se taie cuburi şi se amestecă cu nuca şi cu portocala tăiată de asemenea cubuleţe.

Se bate smântâna cu mierea de albine până se face frişcă.Se pun porţii de dovleac tăiat cuburi şi portocalele în boluri pentru

fiecare persoană şi se serveşte cu frişcă deasupra. Pot fi adăugate şi câ-teva stafide.

a1 kg dovleac a50 g miere de albine a150 g nucă tocată mărunt a1 portocală (facultativ) a50 g stafide (facultativ)a200 g smântână


DESERTURIDIN FRUCTE

XXVIII.

261. Mere la cuptor


Se spală merele, se scobesc la mij-loc şi li se scot sâmburii. Boabele de struguri sau vişinele fără sâmburi se pun în scobitură şi se introduc cu totul la cuptor 20 de minute. Se scot merele şi se aşază pe un platou, apoi se toarnă siropul peste ele şi/sau o linguriţă de miere de albine.

Se ornează cu boabe de fructe şi stafide. Se servesc reci.

262. Budincă din fulgi de ovăz


Se spală merele, se curăţă de coa-jă şi se taie felii foarte subţiri sau se rad pe răzătoarea mare. Se ameste-că cu mierea de albine.

Se unge o tavă cu ulei, se presa-ră un strat de fulgi de ovăz, apoi un strat de mere rase preparate cu miere, şi un strat de nucă măcinată. Se repe-tă straturile, iar deasupra se pune un strat de fulgi amestecaţi cu mere. Se dă la cuptor şi se lasă să se coacă până când budinca se rumeneşte frumos, iar sucul scurs de la mere este absor-bit în mare parte de fulgi.

a500 g mereacâteva boabe de struguri din compot sau vișine fără sâmburi din compot sau din congelatora1/2 cană sirop de fructea3 linguri miere de albineacâteva stafide (facultativ)avanilie

a4 pahare fulgi de ovăz (300 g) a1 kg merea1 pahar nuci tocate mărunta5 linguri miere de albinea2-3 linguri ulei


263. Műsli cu căpșuni


Se curăţă şi se spală căpşunile, apoi se pasează cu o furculiţă ca să-şi lase zeamă. Acestea se freacă cu miere de albine. Se adaugă nucile, laptele călduţ şi la urmă fulgii. Se servesc imediat.

264. Salată de fructe de primăvară


Căpşunile se curăţă de codiţe, se spală într-o strecurătoare, apoi se taie pe lung în două sau în trei (nu trebuie tăiate prea mărunt). Frăguţele se spală bine într-o stre-curătoare şi se amestecă împreună cu căpşunile, miezul de nucă to-cat şi fulgii de cereale. Se aşază în boluri pentru compot şi se toarnă deasupra laptele îndulcit cu miere de albine.

a2 pahare fulgi de ovăz (200 g)a10 nuci tocate mărunta1 kg căpșuni proaspetea2 linguri miere de albinea500 ml lapte dulce

a500 g căpșunia200-250 g frăguţea10-15 nuci tocate foarte fin cu cuţitula100-150 g fulgi de orez (se pot folosi şi alte feluri de fulgi: grâu, ovăz, sau pot lipsi complet)a300-350 ml lapte dulcea50 g miere de albine

267Deserturi din fructe

265. Salată de căpșuni


Se curăţă căpşunile de codiţe, se spală sub jet de apă într-o stre-curătoare mare, se taie în 2 sau în 4 (depinde de mărimea lor) sau se pasează puţin cu o furculiţă ca să-şi lase zeamă.

Se pune smântâna într-o cană, se toarnă mierea de albine şi se bate bine sau se mixează până se face o frişcă suficient de groasă.

Se curăţă nucile şi se taie în bucăţi mai mici. Se presară peste căp-şuni, apoi se toarnă deasupra frişca. Se amestecă bine fructele. Se ser-veşte imediat.

266. Salată de fructe de iarnă


Bananele se curăţă de coajă şi se taie rondele groase de 1/2 cm.

Dacă sunt prea groase se pot tăia rondelele în jumătate. Portocalele şi grapefruitul se desfac în bucăţi şi se taie bucăţele mici de cca. 1/2 cm. Dacă aveţi alune sărate, se pun într-o strecurătoare şi se spală bine sub jet de apă. Merele se curăţă de coajă şi se taie în felii foarte subţiri sau bucăţele foarte mici.

Se amestecă fructele cu fulgii de cereale. Se aşază în boluri pentru compot ingredientele şi se toarnă deasupra lapte dulce. Se îndulceşte cu miere de albine.

a1 kg căpșunia100 g smântânăa50 g miere de albine a5-6 nuci sau alune

a4 bananea2 portocalea2 grapefruita3 merea100 g fulgi de cerealea50 g alune nesărate sau 10-15 nuci mărunţitea300 ml lapte dulcea100 g miere de albine


Cum se prepară grâul încolţit?100 g grâu încolţit conţine cca 260 calorii

Se alege grâul, se spală în mai multe ape sau la jet de apă într-o stre-curătoare. Se pune la înmuiat cu apă călduţă, la temperatura camerei timp de o zi, până când grâul începe să se umfle, apoi se scurge apa, dar boabele trebuie să rămână mereu umede. Se lasă la încolţit timp de 2 zile pe timp de vară sau timp de 3 zile iarna, timp în care se spală grâul de 2-3 ori cu apă curată. Când a început să încolţească se păstrează la frigider pentru a i se opri procesul de încolţire. Se consumă cu lapte îndulcit cu miere de albine sau se adaugă câteva linguri de grâu încol-ţit la salata de fructe. Poate fi dat prin maşina de tocat pentru cei care nu au o dantură bună şi nu-l pot mesteca sau poate fi mixat în blender împreună cu diferite fructe şi miere de albine, obținându-se astfel un cocteil nu numai delicios, ci şi sănătos.


267. Grâu încolţit delicios


Se curăţă merele de coajă şi se dau pe răzătoarea mare, se taie felii-le de portocală bucăţele de cca 1 cm, la fel şi banana se taie bucăţi mici. Nucile se mărunţesc cu cuţitul sau se dau prin maşina de nuci.

Se amestecă mierea de albine cu fructele şi grâul încolţit. Se serveşte în aceeaşi zi.

268. Grâu încolţit cu căpșuni


Se curăţă căpşunile de codiţe, se spală şi se taie în două sau în patru sau se pasează puţin cu o furculiţă. Se curăţă şi frăguţele de codiţe, se spală şi se amestecă cu căpşunile. Se toarnă mierea de albine peste fruc-te. Se adaugă nucile.

Se ornează cu stafide şi, dacă do-riţi, cu 3-4 linguri de nucă măcinată.

a200 g grâu încolţita1 kg merea1 portocalăao bananăamiezul de la 10-15 nucia100 g miere de albine

a200 g grâu încolţita1 kg căpșunia300 g frăguţea50 g stafide (facultativ)amiezul de la 10-15 nucia100 g miere de albine


269. Salată de pepene galben


Se curăţă pepenii de coajă şi se taie într-un castron de salată cu-buri de 1 cm grosime. Se curăţă nucile şi/sau migdalele, se aleg de coajă şi se toacă, nu prea mărunt apoi se amestecă cu pepenele tăiat cubuleţe şi se toarnă deasupra mie-rea de albine. Se serveşte imediat.

a2 pepeni care cântăresc 1 kg împreunăa50 g miere de albinea10 nucia50 g stafide (facultativ)a10 migdale (facultativ)


270. Salată de afine asortată


Se spală bine afinele într-o stre-curătoare sub jet de apă, apoi se scurg bine.

Se spală şi celelalte fructe, apoi caisele şi piersicile se taie feliuţe mici, eventual curăţite de coajă. Vi-şinilor li se scot sâmburii.

Se adaugă miere de albine. Se serveşte imediat.

271. Salată albă de mere asortată


Se spală merele şi se curăţă de coajă apoi se dau pe răzătoarea mare. Se curăţă portocalele şi bana-na, apoi se taie bucăţi de cca 1 cm. Se curăţă nucile şi se taie bucăţi nu prea mici.

Se adaugă peste fructe mierea de albine şi se amestecă împreună. Se serveşte imediat.

a1 kg merea1-2 portocalea1 bananăa10 nucia50 g miere de albine

a1 kg afinea3-4 caisea1-2 piersicia100 g vișinea50 g miere de albine


a1 kg merea1-2 portocalea1 bananăa300 g afine (proaspete sau decongelate)a10 nucia75 g miere de albine

272. Salată roz de mere asortată


Se prepară ca în rețeta prece-dentă, dar se adaugă în plus afinele care dă salatei culoarea roz închis.


273. Salată asortată de fructe congelate


Se scot de la congelator afinele, prunele şi caisele şi se lasă la dez-gheţat cca 8-10 ore la temperatura camerei sau se dezgheaţă rapid aşe-zate într-un castron pe o sobă caldă sau aşezat într-un alt vas cu apă fierbinte.

Se spală merele, se curăţă de coajă şi se dau pe răzătoarea mare.

Se curăţă portocala şi banana şi se taie cubuleţe cu latura de cca 1 cm. Se curăţă şi se taie mărunt miezul de nucă.

Se adaugă mierea de albine peste fructe, apoi se amestecă toate împreună.

a1/2 kg afinea10 prunea5-6 caisea1 kg mere proaspetea1 portocală (facultativ)a1 banană (facultativ)a100 g miere de albineamiezul de la 10 nuci


PREPARATE DIN MĂLAI

XXIX.

274. Mămăliga cu ouă răscoapte și smântână

O porţie de 150 g mămăligă conţine cca 750 calorii şi 30 glucide.

Se prepară o mămăliguţă pripită, nu prea tare. Se fierb câteva ouă tari. Într-o tavă se pune un strat de mămăliguţă şi altul de ouă tăiate rondele. (Se poate pune şi brânză de vaci). Se stropeşte cu puţin ulei, apoi se pune un alt strat de mămăliguţă.

Se toarnă deasupra o ceaşcă cu smântână şi se dă la cuptor 10-15 minute. Se serveşte fierbinte cu lapte acru sau iaurt.

275. „Taci și-nghite”


Se face o mămăligă potrivit de moale, preparată numai cu lapte, sau cu o parte lapte şi o parte apă, înjumătăţindu-se astfel cantitatea de lapte şi adăugându-se apă în completare.

Se unge o formă, se răstoarnă mămăliga în ea, se netezeşte deasu-pra, apoi cu dosul unei linguri înmuiate în ulei se fac cuiburi în care se sparge câte un ou. Se presară puţină sare peste fiecare ou şi se dă la cuptor. Când se întăresc albuşurile se poate scoate. Se serveşte caldă cu iaurt sau lapte acru.

a500 ml laptea2 ouăa150 g făină de mălaia1/4 linguriţă sare pentru fiecare persoană


REȚETE DIETETICE

PENRU SUGARI

XXX.

276. Apa (decoctul) de orez

Se alege orezul de impurităţi, se spală şi se lasă să se înmoaie apro-ximativ 12 ore în apă rece (de sea-ra până dimineaţa). Apoi se com-pletează apa în care a stat orezul până la 1 1/2 litru şi se fierbe la foc domol aproximativ 1 oră până când bobul de orez „înfloreşte” şi se zdrobeşte uşor, iar apa scade la un litru. Se pasează printr-o sită deasă sau prin tifon, şi se mai dă în fiert câteva clocote.

Se foloseşte ca lichid de diluţie pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranziţie în boala diareică. Se îndulceşte cu 5% zahăr. Poate fi preparat şi din făină de orez preparată din orez dat prin maşina de măcinat.

277. Găluște cu griș*

Se pune la fiert apa cu sarea. Se bate bine oul cu o furculiţă şi se adaugă grişul în ploaie. Se scufun-dă lingura în apă clocotită apoi se ia o jumătate de lingură din compo-ziţia de griş. Se lasă găluşca să cadă

în apa clocotită. Se fierb la foc mic şi dacă începe să clocotească tare se picură câteva picături de apă peste găluşte. Când găluştile se ridică şi plutesc deasupra se controlează una dacă este bine fiartă, apoi se scot cu o lingură de spumă pe o farfurie.

a30 g orez (4 linguriţe sau o lingură cu vârf), a1 l apă

a1 l apă sau zeamă de supă de zarzavata1/4 linguriţă sarea1 ou a3 linguri griș

* Se recomandă numai la sugarii mai mari de 7 luni.


278. Griș cu lapte*

Laptele se pune la fiert împre-ună cu apa. Când fierbe în clocot se adaugă grişul „în ploaie”, adică presărat câte puţin, amestecând repede ca să nu se facă cocoloaşe. Se fierbe timp de 10 minute la foc potrivit, până când rămâne numai 200 g. Când este gata se ia de pe foc şi se adaugă mierea de albine.

* Se recomandă numai la sugarii mai mari de 7 luni.

279. Mucilagiu de orez

Orezul se alege şi se spală. Se lasă să se înmoaie 12 ore în apă rece, apoi se completează apa în care a stat orezul până la 1 litru şi jumătate. Se lasă să fiarbă la foc potrivit timp de 1 oră, până când boabele se zdrobesc uşor şi apa scade la 1 litru. Când este gata se strecoară printr-o sită deasă şi se pasează orezul bine. Se adaugă zahărul şi se mai dau 2-3 clocote. Mucilagiul de orez se foloseşte la sugarul mai mare de 2 luni ca dietă în diaree sau ca lichid pentru pre-gătirea laptelui.

Pentru o porţie de 200 g sunt necesari:a200 ml laptea75 ml apăa10 g griș (2 linguriţe)a2 linguriţe miere de albine

a50 g orez (2 linguri cu vârf)a50 g zahăr (10 linguriţe)a1 litru de apă

279Rețete dietetice penru sugari

280. Piure de cartofi

Se curăţă bine cartofii, se spală şi se pun la fiert în apă sărată. După ce s-au fiert se strecoară apa şi se pasează foarte bine cartofii, apoi se adaugă laptele şi se mixează foarte bine până când piureul arată ca o frişcă.

281. Supă de morcovi

Se aleg morcovii mai tineri, se curăţă, se spală şi se taie rondele subţiri. Se pun la fiert într-un li-tru de apă rece. Se fierb 2 ore la foc moale, până când morcovii se sfărâ-mă cu uşurinţă. În timpul fierberii se adaugă apă până la 1 litru.

După fierbere morcovii se pasea-ză de două ori printr-o sită deasă, se completează cu apă până la 1 li-tru, se pun din nou la foc şi se mai dau în clocot de 2-3 ori.

După fierbere se răceşte, punân-du-se vasul cu supa de morcovi în-tr-un vas mai mare cu apă rece. Se păstrează la rece şi se foloseşte nu-mai 24 ore.

Înainte de a se turna în biberon sau căniţă supa de morcov se ames-tecă bine pentru omogenizare.

a200 g cartofi de bună calitate (nu se dau sugarului sau copilului mic cartofi care au avut colţii crescuţi)a2-3 linguri lapte, foarte puţină sare

a300 g morcovi, pentru sugarii mai mici de 2 lunia500 g morcovi pentru sugarii mai mari; a1 litru apă


282. Supă de zarzavat*

Se prepară din legume variate, după sezon: morcovi în cantitatea cea mai mare, pătrunjel, cartof, ceapă, ţelină; vara se adaugă ardei gras, tomate, dovlecel, foi de sala-tă, 1-2 păstăi de fasole verde, gulii.

Zarzavatul se curăţă şi se spală bine de mai multe ori în apă rece (sub jet). Se taie bucăţi mari şi se pune în apa care a început să cloco-tească. Se fierbe acoperit, se com-pletează apa evaporată.

Când legumele sunt fierte se zdrobesc uşor cu furculiţa. Se strecoa-ră, se adaugă grişul turnat în ploaie. Se mai fierbe 15 minute. Iniţial se dă numai zeama de supă, apoi se pasează morcovii; ulterior se dă din ce în ce mai concentrată, ajungând până la consistenţa de piure; după 6 luni se dă cu tot zarzavatul pasat, îmbogăţit cu caimac.

283. Supă de legume pasată, cu lapte*

Zarzavaturile se spală bine la jet de apă, se curăţă de coajă şi se taie. Apa se pune la fiert într-o oală smălţuită. Când apa clocoteşte se pune ceapa întreagă, apoi şi celelal-te zarzavaturi; se fierbe acoperit la foc domol. Când sunt fierte, se pa-sează prin sită. Separat se face un sos alb din făină şi lapte. Sosul se amestecă cu supa şi se mai fierb 10 minute. Se adaugă sare şi pătrunjel verde tocat.

Pentru 2 porţii de 250 ml supă de legume sunt necesare:

a200-250 g zarzavat curăţata10 g griș (2 linguriţe)a500 ml apa

a600 ml apăa1 morcova1 rădăcină pătrunjela1 ceapă micăa2 cartofi a1 ţelină mică a20 g conopidă sau mazăre verde (supă de sezon) a100 ml lapteao linguriţă făină asareapătrunjel verde


284. Supă de cartofi pasată*

Cartofii curăţaţi şi bine spălaţi, tăiaţi în cuburi mici se fierb în apă cu sare. Când sunt fierţi se pasează prin sită şi se amestecă cu zeama în care au fiert. Se adaugă laptele bă-tut cu gălbenuşul şi pătrunjelul to-cat. Se poate servi cu crutoane.

285. Supă de roșii*

Zarzavatul spălat şi curăţat se pune în apa clocotită şi se fierbe până se înmoaie. Apoi se adaugă roşiile şi ardeiul şi se fierbe împreună până se înmoaie şi roşiile. Se strecoară supa, iar zarzavatul se pasează prin sită. Se pune din nou la fiert cu orezul. Când acesta s-a fiert se adaugă la supă sare şi pătrunjel verde. Pasta obţinută din zarzavat pasat se toar-nă în supa care clocoteşte.

286. Supă-cremă de conopidă*

Conopida curăţată şi bine spăla-tă se fierbe în apă. Făina se subţia-ză cu zeama de supă. Se adaugă la supă şi se fierb împreună. Apoi se pasează totul prin sită, se adaugă sare şi gălbenuşul bătut cu lapte. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane.

a500 ml apăa100 ml lapte a200 g cartofia1/2 gălbenușasareapătrunjel tocat

a600 ml apăa300 g roșiia1 ceapăa1 morcova1 pătrunjela1 ardei grasafrunze de ţelinăa1 lingură orezapătrunjel verde tocat

a600 ml apăa150 g conopidă a20 g făină asare a1 gălbenuș a50 ml lapte


287. Supă-cremă de dovlecei*

Se fierb dovleceii 15-30 de minu-te în supă de zarzavat. Se trec prin sită. Separat se leagă făina cu laptele rece, apoi se adaugă la supă. Se po-triveşte de sare. Se lasă să mai dea câteva clocote. Înainte de a fi servită se adaugă iaurt şi mărar tocat.

288. Supă-cremă de ţelină*

Se fierbe foarte bine ţelina îm-preună cu cartofii. Se adaugă un sos alb preparat din făină şi lapte, şi se clocotesc împreună, ameste-când tot timpul. Se pasează prin sită şi se subţiază cu supă de legu-me. Se poate subţia şi cu 200 ml de lapte. Se potriveşte de sare, se mai clocoteşte, iar la urmă se adaugă smântână şi pătrunjel verde tocat. Poate fi servită cu crutoane.

a200 g dovleceia50 ml laptea10 g făinăa500 ml supă de zarzavatasareamărar verdea2 linguri iaurt

a200 g cartofia1 ţelinăa2 linguriţe smântânăa100 ml lapteasarea500 ml supă de legumea100 g făină


289. Supă de fasole verde*

Se curăţă morcovul şi ceapa, se toacă mărunt, apoi se pun să fiarbă în apă. Când zarzavatul este aproa-pe fiert, se adaugă fasolea, curăţată, tăiată în bucăţele de 2 cm. Se fier-be în continuare în vasul acoperit. Se prepară separat un sos din făină şi zeamă de supă care se toarnă în oala cu zarzavaturi. Roşiile curăţite de pieliţe şi seminţe, se taie în felii subţiri şi se pun în supă, odată cu sa-rea. Supa se poate acri cu zeamă de lămâie. Când se serveşte se pune unt proaspăt şi pătrunjel verde tocat.

290. Mere cu brânză de vaci

Se spală merele, se curăţă de coajă şi se rad pe răzătoarea de sti-clă. Se freacă bine brânza de vaci cu mierea de albine, apoi se amestecă cu merele şi biscuiţii raşi. Se subţia-ză cu sucul de portocală.

291. Piure de banane

Se pasează foarte bine cu o furculiţă o banană bine coaptă, apoi se freacă cu 1 linguriţă miere de albine. Se adaugă 1-2 linguriţe de biscuite ras. La nevoie se poate subţia cu puţin lapte sau câteva linguriţe de suc de portocală. Se poate adăuga şi 1-2 linguri de brânză de vaci.

Pentru patru porţii: a1/4 kg fasole verdea1 morcova1 ceapăa30 ml ulei a2 roșii sau o linguriţă de buliona2 linguriţe de făinăaun litru de apăasareapătrunjel verde

a2 merea1 lingură de brânză de vacia1 linguriţă miere de albine a2 biscuiţi simpli rașia2 linguriţe suc de portocală (facultativ)


292. Salată de fructe pentru sugari

Se spală merele şi se curăţă de coajă, apoi se rad pe răzătoarea de sticlă. Se dă şi banana pe răzătoa-rea de sticlă sau se trece printr-o strecurătoare de plastic. Se ames-tecă merele rase cu banana pasată, biscuiţii raşi şi mierea de albine. Se diluează cu suc de portocală sau lapte dulce.

293. Orez pasat cu brânză de vaci

Se amestecă bine totul. Se poa-te adăuga pentru variaţia gustului piure de mere sau câteva linguriţe zeamă de portocală.

a2 mere a1/2 bananăa1 linguriţă miere de albinea2 biscuiţi rașia3 linguri suc de portocale sau lapte dulce

Pentru o porţie de 200 g sunt necesare: a150 g orez fiert în apă și trecut prin sităa50 g brânză de vaci proaspătă a2 linguriţe miere de albine


294. Biscuiţi cu brânză de vacă

Se înmoaie biscuiţii în suc călduţ de fructe; se freacă bine brânza de vaci, apoi se amestecă cu biscuiţii.

Se poate prepara şi cu suc de ro-şii în loc de suc de fructe. Atunci se renunţă la mierea de albine.

295. Budincă de zeamil*

Se freacă zeamilul cu puţin lapte şi cu gălbenuşul şi se toarnă peste laptele care este deja gata să fiarbă. Se fierbe bine şi se amestecă mereu ca să nu se prindă şi să se obţină o cremă omogenă. Când este gata se ia de pe foc şi se adaugă mierea de albine.

Se recomandă la sugarii mai mari de 10 luni.

a250 ml laptea40 g zeamil (amidon de porumb)a1 gălbenușa2 linguriţe miere de albine

a2-3 biscuiţi rașia50 g brânză de vacia100-150 ml suc proaspăt de fructe (mere, piersici, portocale) a1 linguriţă miere de albine


296. Budincă de griș*

Gălbenuşurile se freacă spumă cu mierea, apoi se adaugă grişul în ploaie şi albuşurile bătute spumă. Se coace la foc potrivit într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Când se desprinde de marginea formei, budinca este coaptă. Între timp se fierbe laptele şi se îndulceşte cu o lingură de miere de albine. Când se scoate budinca din cuptor se toarnă deasupra laptele fierbinte. Se lasă în tavă până se absoarbe tot lapte-le, apoi se răstoarnă şi se unge cu dulceaţă sau gem. Poate fi servită şi cu sirop de zmeură sau frişcă.

Pentru 4 porţii:

a3 ouăa120 g grișa80 g miere de albinea1/2 litru lapteasirop de zmeurăadulceaţă fină sau gem

287Salate Rețete dietetice penru sugari

297. Mere coapte cu dulceaţă*

Se aleg mere sănătoase, câte încap într-o tavă potrivit de mare. Se spală, se curăţă şi se scobesc. În scobitură se pune dulceaţă de vişine, nucă măcinată şi se presară puţin zahăr.

Se aşază merele în tava tapetată cu hârtie de copt şi se dă la cuptor la foc potrivit până când se coc merele. Se servesc calde.


ZARZAVATURI CONSERVATE

XXXI.

Conservele - alimente sănătoase, fără toxineConservarea este un cuvânt de origine latină, care înseamnă păstra-

re. Această metodă de preparare şi păstrare a alimentelor poate păstra un timp îndelungat alimentele împiedicând sau întârziind procesele fi-zio-chimice (reacţia enzimatică sau de oxidare), de degradare, cauzată de bacterii sau mucegaiuri.

Conservarea prin congelare este mai simplă şi mai eficientă. Con-servarea prin sterilizare necesită mai multă atenţie. Deosebit de im-portant este şi recipientul folosit pentru păstrarea alimentelor, mai ales prin metoda de sterilizare. Atât acesta, cât şi dopul sau capacul ce închide ermetic recipientul trebuie să fie bine sterilizate. Conservele, recipientele sau capacele nesterilizate suficient pot favoriza apariţia mucegaiurilor care se formează mai întâi într-un colţ. Gospodinele consideră, în general aceasta mai puţin importantă şi se grăbesc să scoată floarea de mucegai şi să pună pe masă conţinutul pentru a „nu se strica”. Problema este că acea conservă este deja stricată. Mucegaiul format a emanat deja substanţe foarte dăunătoare în tot conţinutul conservei şi chiar dacă este înlăturată floarea de mucegai tot conţinu-tul conţine substanţe toxice, cancerigene. Alegeţi mai degrabă să arun-caţi un borcan de conservă decât să consumaţi acest conţinut toxic. Sănătatea costă mai mult decât un borcan de conservă!

Este, de asemenea, indicat să se folosească recipiente din sticlă şi nu din plastic.


Cercetătorii din Cincinnati, SUA au ajuns la concluzia că expunerea sticlelor din plastic la apă fierbinte sau la preparatul clocotit ce urmea-ză să fie pus la păstrare duce la eliberarea unei substanţe chimice peri-culoase, numită bisfenol A.

Bisfenol A se găseşte în materialul din care se fac sticlele de plastic, biberoanele de plastic şi alte ambalaje în care se ţine mâncarea. Aces-tă substanţă poate reacţiona asemenea estrogenului şi poate interfera cu funcţiile sistemului endocrin. Deşi această substanţă se găseşte în concentraţie mică, ea poate reprezenta un eventual pericol, avertizează cercetătorii.

Această substanţă poate fi cauzatoare de boli cum ar fi cancer, di-abet sau obezitate, dar cele mai expuse sunt gravidele. Dacă ele ajung să fie afectate de această substanţă, atunci copilul se poate naşte cu malformaţii.

Se pare că vechimea sticlei nu influenţa în nici un fel cantitatea de bisfenol A eliberată, dar dacă sticlele sunt expuse la apă fierbinte de mai multe ori, ele eliberează de 55 de ori mai repede bisfenolul decât atunci când amabalajele au fost expuse pentru prima dată. Cercetătorii atrag atenţia că ambalajele din plastic eliberează cantităţi foarte mici de bisfenol A şi fără să intre în contact cu apa caldă.

291Zarzavaturi conservate

298. Ardei păstraţi în rumeguș

Se cerne printr-o sită rumeguş de lemn bine uscat. Se aleg ardei graşi, proaspeţi, sănătoşi.

Se pune într-o ladă potrivit de mare un strat de rumeguş, se aşază un rând de ardei în aşa fel ca să nu se atingă între ei. Se acoperă cu ru-meguş şi se continuă până s-a umplut lada, cel din urmă strat fiind de rumeguş. Se păstrează la loc uscat şi răcoros. Se scot din ei numai câţi avem nevoie, iar restul trebuie să rămână mereu acoperiţi.

299. Morcovi păstraţi în rumeguș

Se pregătesc ca şi ardeii în rumeguş, aşezaţi într-o lădiţă sau într-un sac de hârtie.

300. Morcovi păstraţi în sac de plastic

Se aleg morcovi mari pentru iarnă, se aşază într-un sac de plastic unul peste altul. Sacul trebuie să rămână deschis la gură, şi se înţeapă în mai multe locuri ca să pătrundă aer şi să nu putrezească morcovii. Se păstrează într-un beci răcoros, bine aerisit. Morcovii rămân astfel foarte fragezi şi plini de sevă.

301. Morcovi păstraţi în beci

Se aleg morcovii mari pentru iarnă, se pun în beci, jos pe podea şi se acoperă cu o pătură veche puţin umedă. Se urmăreşte păstrarea umi-dităţii.


302. Sucul de roșii

Se aleg roşiile bine coapte, se spală, se taie în două sau în patru şi se dau prin maşina de tocat, la care s-a adăugat separatorul pentru roşii. Reziduurile se dau prin maşină încă de 2-3 ori. Sucul de roşii se pune la fiert şi se fierbe până când dispare spuma de deasupra.

Se opăresc bine sticlele cu apă, apoi se clătesc cu suc de roşii care se toarnă înapoi în oală şi se mai lasă să dea câteva clocote. Se aşază sti-clele pe o tavă de metal, se toarnă sucul în sticle şi se astupă cu dopuri de cauciuc bine opărite. Se aşază sticlele jos într-un colţ retras şi se acoperă cu câteva pături. Se lasă 1-2 zile pentru a se răci cât mai încet, apoi se aşază în cămară. Răcirea lentă are acelaşi efect ca şi fiertul la baie marină.

303. Ardei în suc de roșii I

Se aleg ardeii, de preferinţă gogoşari roşii, sănătoşi, se taie în patru şi se curăţă bine de seminţe.

Se prepară sucul de roşii ca în reţeta precedentă, iar când sucul este fiert se pun ardeii tăiaţi, se mai dau câteva clocote, apoi se scot cu o pa-letă şi se aşază în borcane gata pregătite şi clătite cu suc de roşii cloco-tit. Peste ei se toarnă suc de roşii clocotit, apoi se acoperă cu capace sau cu 2-3 foi de celofan umezite şi legat bine cu o aţă subţire şi foarte tare. Se pun borcanele sub mai multe pături pentru a se răci foarte încet.

304. Ardei în suc de roșii II

5 kg ardei gogoșari roșii, 10 kg roșii, 1 lingură cu sare

Se pregătesc ca în reţeta de mai sus, numai că ardeii se dau pe răză-toarea mare. Astfel preparaţi ardeii pot fi folosiţi la sosuri, supe şi alte preparate, al căror gust este mult îmbunătăţit adăugând acest preparat.

De asemenea poate fi consumat şi alături de o mâncare consistentă, dres cu sare şi ulei, ca o garnitură la piure, fasole iahnie etc.


305. Kapia copt în suc de roșii

Se aleg ardei kapia roşii, bine copţi, de preferinţă dintre acei care au coaja groasă, cărnoasă. Se coc, se pun într-un castron mare, se presară pes-te ei sare şi se acoperă cu un capac. Adăugăm peste ei alţii pe măsură ce se coc, iar după ce se mai completează un strat se mai presară sare, apoi se acopere. Ţinuţi astfel sub abur şi presăraţi cu sare se vor curăţa mai uşor.

Când s-au mai răcorit se curăţă de cotoare şi seminţe, se aşază fâ-şiile într-un vas şi se pune puţin suc de roşii peste ei. Se dau un clocot şi se pun în borcane. Deasupra se mai poate completa cu puţin suc de roşii clocotit. Se închide borcanul ermetic şi se acopere cu pături pentru a se răci încet.

306. Gogoșari copţi în suc de roșii

Se aleg gogoşari roşii, bine copţi. Se spală, se taie în patru, se curăţă de seminţe, se pun sferturile într-o tavă şi se coc. Se scot, se lasă puţin să se răcorească şi se curăţă coaja de pe fiecare bucată. Se pune puţin suc de roşii pentru bucăţile de gogoşari, se lasă să clocotească 1 minut, apoi se pun în borcane. Se toarnă deasupra suc de roşii foarte puţin sărat, clocotit în alt vas, separat. Se închid ermetic borcanele şi se aco-peră cu pături pentru a se răci încet.

307. Bulion de ardei cu suc de roșii

5 kg ardei gogoșar sau gras, roșu, 2 kg roșii, 1 linguriţă cu sare

Se spală ardeii, se taie felii, se curăţă de seminţe şi se dau prin ma-şina de tocat.

Se prepară un suc de roşii din cele 2 kg roşii (vezi reţeta 302) sau se foloseşte 700-800 ml suc de roşii preparat anterior. Se pune la fiert sucul de roşii împreună cu ardeiul tocat. Se dau câteva clocote, apoi se toarnă în sticle, de preferinţă de lapte, şi se astupă cu dopuri de cauciuc sau se leagă cu 2-3 foi de celofan umezite cu apă curată.

Se acoperă sticlele cu mai multe pături şi se lasă să se răcească încet.


308. Zarzavat în suc de roșii

10 kg roșii, 2 kg ardei gogoșar sau gras roșu, 2 kg morcov, 1 lingură sare, 3 legături pătrunjel verde

Se prepară suc de roşii ca în reţeta nr. 302, se dau ardeii prin ma-şina de tocat, de asemenea şi morcovii, sau se rad pe răzătoarea mică. Se pun la fiert împreună, se adaugă sarea şi se fierb în clocot 15-20 de minute. Se adaugă verdeaţa tocată mărunt. Se toarnă compoziţia în sticle de lapte cu ajutorul unei pâlnii largi şi se împinge cu ajutorul unui beţişor cojit şi opărit bine. Se acoperă sticlele cu 2-3 foi de celofan, se leagă bine şi se acoperă cu mai multe pături.

Se foloseşte îndeosebi la ciorbe, sosuri şi alte preparate. Se poate prepara şi cu suc de roşii mai puţin, astfel încât să iasă foarte gros, ca un sos, apoi se aşază în borcane acoperite cu capac sau celofan.

309. Castraveţi în suc de roșii

Se aleg castraveţi mici, se spală bine şi se înţeapă cu o furculiţă de mai multe ori fiecare castravete. Se opăresc în suc de roşii până când încep să-şi schimbe culoarea, se scot şi se aşază în borcanele deja opă-rite, se aruncă printre ei câţiva căţei de usturoi şi câteva bucăţele de hrean, se toarnă peste ei sucul de roşii clocotit, iar deasupra se pun 3-4 frunze de ţelină întregi, cu codiţă cu tot şi o codiţă de mărar. Se acoperă borcanul cu celofan sau cu capac. Se lasă să se răcească încet, acoperite cu pături.


310. Castraveţi în saramură

Se aleg castraveţi mici, tineri, se curăţă 1-2 rădăcini de hrean, frun-ze sau tije cu seminţe de mărar, frunze de ţelină, frunze de vişin şi câţiva căţei de usturoi.

Se înţeapă castraveţii şi se pun în borcane potrivite ca mărime după dorinţă. Se amestecă celelalte ingrediente printre ei. Frunzele se pun deasupra.

Se fierbe apă cu sare: la 1 litru apă 1 lingură sare şi se toarnă fierbin-te în borcanul gata pregătit. Se acoperă cu un capac care poate să stea pe deasupra, fără a fi strâns şi se lasă să se răcorească.

A doua zi se toarnă zeama într-o oală, se clocoteşte din nou şi se toarnă în borcan fierbinte.

Se repetă operaţia şi a treia zi, dar după ce se toarnă zeama în bor-can se închide capacul ermetic. Se acopere cu pături şi se lasă să se ră-cească încet, apoi se depozitează în cămară. Castraveţii astfel preparaţi pot fi păstraţi şi pentru următorul an.

311. Gogonele în saramură

Se aleg gogonele mici sau se taie în felii groase cele mai mari. Pot fi şi dintr-acelea care încep să capete culoare roz. Se pot adăuga şi câteva bucheţele de conopidă şi rondele de morcov.

Se procedează ca în reţeta de mai sus.

312. Conopidă în saramură

Se desface conopida în bucheţele, se curăţă, se spală şi se taie morco-vul rondele. Se curăţă 1-2 rădăcini de hrean, frunze sau tije cu seminţe de mărar, frunze de ţelină, frunze de vişin şi câţiva căţei de usturoi şi se aşază într-un borcan împreună cu morcovul şi conopida. Se procedează ca în reţetele de mai sus.


313. Bame în suc de roșii

2 litri suc de roșii, preparat după reţeta nr. 302, 1 kg bame, 1/2 lin-guriţă sare

Se pune sucul de roşii la fiert împreună cu sarea. Se spală bamele, se curăţă codiţele lungi şi se pun în sucul de roşii când acesta clocoteşte. Se lasă să dea 2-3 clocote, apoi se scot cu o paletă. Se aşază în borcane bine sterilizate şi opărite cu suc de roşii, apoi se toarnă suc de roşii clocotit peste ele. Se acoperă repede borcanul cu celofan sau cu capac. Se aşază borcanele unul lângă altul şi se acoperă cu mai multe pături groase. Se lasă aşa 2-3 zile pentru a se răci cât mai încet.

314. Păstăi în suc de roșii

5 litri suc de roșii, 2 kg păstăi, 3 legături verdeaţă (pătrunjel sau ţelină)

Se curăţă păstăile de codiţe, se spală, apoi se rup în bucăţi de 2-3 cm lungime. Se fierb cca 10-15 minute în suc de roşii, apoi se scot cu o paletă, se aşază în borcane spălate şi opărite şi deasupra se toarnă sucul de roşii clocotit. Se acoperă borcanele cu capace sau celofan, care se leagă bine şi se acoperă bine cu mai multe pături pentru a se răci foarte încet.


315. Zacuscă

8 kg vinete, 10 kg ardei gogoșari sau kapia, 2 kg ardei gras roșu, 2 kg ceapă, 1 kg morcov (facultativ), ulei, 4-5 kg roșii sau 2-3 l suc de roșii, sare

Vinetele se coc, se curăţă fierbinţi de coajă şi se lasă la scurs cel puţin 3-4 ore, apoi se toacă mărunt.

Toţi ardeii spălaţi şi curăţiţi de seminţe se dau prin maşina de tocat.Ceapa se curăţă, se spală, se pune pe o tavă şi se coace în cuptor.

Când este gata se sfărâmă cu o furculiţă sau cu un dispozitiv pentru piure. (Poate fi folosită şi tocată, presărată cu sare şi înmuiată într-o cratiţă teflon sau într-un vas gros de fier la foc mic, fără a i se adăuga ulei sau apă).

Morcovii se curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mică, apoi se dau câteva clocote în sucul de roşii.

Dacă se folosesc roşii proaspete, acestea se opăresc, se cojesc, apoi se toacă mărunt.

Se amestecă vinetele, ardeii, ceapa, morcovii şi sucul de roşii astfel pregătite se pun la fiert împreună şi se mai dau câteva clocote, apoi se adaugă uleiul, se potriveşte de sare şi se pune zacusca în borcane gata pregătite. Se închid borcanele ermetic cu capace sau celofan bine legat.

Se aşază sub pături borcanele şi se lasă să se răcească încet timp de 1-2 zile.


316. Tocană

3 kg ardei gras roșu, 3 kg gogoșari, 2 kg ceapă, 1 kg morcov, 1-2 kg roșii, sare, 2-3 linguri orez (facultativ)

Se spală şi le curăţă legumele, se toacă ardeiul şi ceapa, se rad mor-covii şi roşiile sau se mixează toate prin robotul de bucătărie. Se pune pe foc într-un vas gros de inox sau într-o oală teflon ceapa, morcovul şi ardeiul presărate cu sare. Se lasă să fiarbă în zeama lor, amestecându-se frecvent pentru a nu se prinde. Se poate adăuga 2-3 linguri de orez pentru a absorbi zeama lăsată. Se adaugă roşiile şi se fierbe încă apro-ximativ 20 de minute. Se pune tocana în borcane opărite cu apă fiartă şi se închid ermetic. Se aşază la loc călduţ şi se acoperă cu pături ca să se răcească încet.

317. Salată de ciuperci

4 kg ghebe mici, 2 kg ardei gogoșar sau gras roșu, 2 kg ardei gras verde, 4-5 cepe, 4-5 morcovi, 3 căni apă, 1 cană zeamă de lămâie, 2-3 linguri ulei, sare

Se aleg pălăriuţe mici de ghebe şi se opăresc în puţină apă cu sare, apoi se strecoară.

Se toacă ceapa şi ardeiul şi se rad morcovii sau se dau legumele prin robotul de bucătărie, apoi se pun într-un vas gros (ceaun, de inox sau de teflon) împreună cu apa şi sare după gust. Se lasă să dea 1-2 clocote (nu se fierb mult, doar să se înmoaie puţin), apoi se adaugă uleiul şi ciupercile. Se dă la o parte de pe foc şi se adaugă zeama de lămâie.

Se aşază zarzavatul în borcane, presat bine, apoi se completează cu zeamă ca să le acopere, în aşa fel încât borcanele să rămână goale aprox. 3 cm (de două degete). Se aşază într-o tavă rece şi se pun în cuptor. Se pot pune direct acoperite cu capac, sau se pot lăsa până se observă că zeama din borcane clocoteşte, se stinge focul, se trage puţin tava, se închid borcanele cu capac şi se lasă tava în cuptor timp de mai multe ore ca să se răcească încet.


318. Salată de legume

Se toacă ceapa şi ardeiul şi se rad morcovii sau se dau legumele prin robotul de bucătărie, apoi se pun într-un vas gros (ceaun, de inox sau de teflon) împreună cu apa şi sare după gust. Se lasă să dea 1-2 cloco-te (nu se fierb mult, doar să se în-moaie puţin), apoi se adaugă uleiul şi conopida desfăcută în bucheţele mici. Se dă la o parte de pe foc şi se adaugă zeama de lămâie.

Se aşază zarzavatul în borcane, presat bine, apoi se completează cu zeamă ca să le acopere, în aşa fel încât borcanele să rămână goa-le aprox. 3 cm (de două degete). Se aşază într-o tavă rece şi se pun în cuptor. Se pot pune direct acoperite cu capac, sau se pot lăsa până se ob-servă că zeama din borcane cloco-teşte, se stinge focul, se trage puţin tava, se închid borcanele cu capac şi se lasă tava în cuptor timp de mai multe ore ca să se răcească încet.

a1 conopidă proaspătăa2 kg ardei gogoșar sau ardei gras roșua2 kg ardei gras verdea4-5 cepea4-5 morcovi a3 căni apăa1 cană zeamă de lămâiea2-3 linguri uleiasare


319. Vegeta de casă

Morcov, ţelină, pătrunjel rădăcină, păstârnac, ceapă (facultativ). Se curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mare. Se întind pe o tavă aşezate mai rar şi se aşază pe o sobă caldă sau pe calorifer, la un loc uscat şi cald până se usucă bine, apoi se dau zarzavaturile uscate prin maşina de zahăr pudră şi se fac pudră. Se pun într-un borcan uscat, se acoperă cu un capac şi se păstrează la loc răcoros şi uscat. Se adaugă la preparatele culinare ca şi vegeta din comerţ.

320. Arome uscate

Se recoltează şi se usucă într-un loc foarte călduros (în pod, în bal-con sau într-o maşină) diferite verdeţuri (pătrunjel, mărar, leuştean, ţelină). Se freacă în palmă până se face praf. Se pot păstra pentru iarnă separat sau se pot amesteca împreună. Se păstrează în pungi de hârtie sau borcane de sticlă. Se pot adăuga la ciorbe, alimente scăzute sau/şi la droburi, chifteluţe etc.


321. Must de struguri fiert

Se zdrobesc strugurii, se strecoară zeama şi se pune la fiert. Spuma ridicată deasupra se adună cu o lingură de spumă şi se îndepărtează. Se fierbe până nu se mai ridică spumă deasupra. Se opăresc sticlele, se aşază într-o tavă de metal, se clătesc cu must fierbinte care se toarnă înapoi în oală şi se mai dă câteva clocote, se toarnă mustul şi se astupă cu dopuri de cauciuc. Se pun sticlele acoperite cu pături groase ca să se răcească cât mai încet. Acest must se păstrează chiar ani de zile fără să fermenteze. Nu conţine deloc alcool.

322. Must de struguri nefiert

Se prepară sucul de struguri ca în reţeta de mai sus, se strecoară şi se adaugă la 10 l suc de struguri (must) aproximativ 200 g hrean ras. Se agită bine cu un băţ lung, de 2-3 ori pe zi timp de 6-7 zile, apoi se stre-coară hreanul, iar mustul se pune în sticle şi se păstrează la loc răcoros. Rezistă nefermentat timp de aproximativ 6 luni.


323. Suc de mere

Se spală merele, se curăţă eventualele stricăciuni, se taie în bucăţi mari şi se dau prin maşina pentru suc de fructe sau se presează cu o presă specială dacă sunt în cantităţi prea mari.

Se strecoară sucul şi se pune la fiert. Când începe să clocotească se îndepărtează spuma ridicată cu o paletă de spumă şi se toarnă sucul în sticlele opărite ca la mustul de struguri (reţeta 320). Se astupă sticlele cu dopuri de cauciuc şi se acoperă cu mai multe pături groase pentru a se răci cât mai încet. După 2 zile se scot şi se aşază în cămară.

Ce sunt merișoarele

Sunt fructele arbustului pitic Vaccinium vitis-idaea L. (Merişor), ase-manator cu Afinul, care creşte în zone montane, la altitudini de peste 1300 m; are frunze permanent verzi şi acoperă solul ca un covor. Fructul de Merişor este o baca sferică, la început albă, apoi roşie, lucitoare, co-mestibilă, cu gust acrişor-amărui. Merişoarele conţin zaharuri (4-7%), acizi citric, malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2, C etc., tanin, vaccinin (un glucozid), săruri minerale etc. Ele se consumă proaspete sau prelucrate sub formă de suc, compot, gem şi ceaiuri. Au în conţinutul lor o substanţă conservantă care le păstrează nefierte, pentru multe luni, doar în apă curată, rece.

În scopuri te-rapeutice se fo-losesc frunzele, fructele şi mugu-rii de Merişor.


Prin congelare alimentele îşi păstrează vitaminele lor mai mult decât prin fierbere. Se poate păstra astfel

cu succes o mare parte din fructe şi zarzavaturi.

324. Suc de merișoare

5 kg merișoare, 5 l apă rece, 1,5 kg zahăr

Se spală merişoarele într-o strecurătoare, se dau prin maşina de to-cat sau se sfărâmă cu un robot de bucătărie. Se adaugă apă curată de fântână şi zahărul, apoi se lasă să stea la loc răcăros timp de 3 zile. Se amestecă în ele cu o lingură de lemn de 3-4 ori pe zi.

După 3 zile se separă zeama de fructele tocate. Sucul obţinut se strecoară, se pune în sticle şi se astupă cu dop de cauciuc, apoi se pune într-o cămară sau în beci la rece. Nu se fierbe. Se păstrează foarte bine pentru iarnă.

325. Gem de merișoare

Fructele preparate ca în reţeta precendentă şi strecurate se pun la fiert într-un vas gros. Se fierbe până se îngroaşă puţin, se pune gemul în borcane opărite şi se acoperă ermetic imediat cu un capac. Se acoperă borcanele cu o pătură şi se lasă să se răcească încet. Se serveşte ca orice gem simplu sau în prăjituri, cornuleţe etc


XXXII.

ALIMENTE CONGELATE

FructeleAfine

Se spală, se pun în pungi de plastic porţii cât să se folosească o dată şi se pun în congelator. Se scot cu câteva ore înainte de folosire.

CaiseSe spală, se curăţă de sâmburi, se pun în pungi de plastic, se pun la

congelat. Se folosesc repede după ce se dezgheaţă.

VișineSe spală, se pun în pungi după dorinţă cu sau fără sâmburi. Se pot

folosi simple, în compot sau adăugate la diferite prăjituri.

CăpșuniSe aleg fructe mici, se spală, se curăţă de codiţe, se aşază pe o tavă,

distanţate între ele şi se pun la congelat. După ce îngheaţă se pun într-o pungă. La fel se pot congela şi frăguţe.

StruguriSe aleg struguri cu boabele mici, nu din soiurile foarte dulci. Se pun

în pungi de plastic numai boabele şi se congelează.


LegumeleArdeii

Ardeii graşi sau gogoşarii se pregătesc ca pentru umplut, fără se-minţe şi cotoare, se opăresc, se scurg bine de apă, se lasă să se răcească, se pun unul în altul, se pun în pungi de plastic şi se congelează. Se mai pot congela şi tocaţi, pentru a putea fi adăugaţi la ghiveciuri.

Ardei KapiaSe coc, se curăţă de coajă (se pot curăţa şi de cotoare şi seminţe sau

se pot lăsa întregi), se pun în pungi de plastic şi se congelează.

Ardei gogoșar

Se spală, se taie în patru, se curăţă de seminţe, se pun sferturile într-o tavă şi se coc. Se scot, se lasă puţin să se răcorească şi se curăţă coaja de pe fiecare bucată. Se pun în pungi şi se congelează.

Ciuperci Se curăţă şi se spală, se opăresc, se scurg, se lasă să se răcească şi se

pun în pungi de plastic întregi, tocate mai mari, sau date prin maşina de tocat, gata pregătite pentru chifteluţe.

Fasole verdeSe curăţă, se spală, se opăreşte, se scurge, se lasă să se răcească, se

pune în pungi de plastic şi se congelează. Iarna poate fi folosită, atât pentru mâncare scăzută, cât şi la ciorbe. Se scoate din congelator cu 10-12 ore înainte de folosire, sau se poate pune chiar îngheţată când se pregăteşte sub formă de ciorbă.

MazăreSe spală şi se scurg boabele de mazăre. Se pun în pungi de plastic şi

se pun la congelat. Dacă doriţi să folosiţi mazărea la ghiveciuri, ea poa-te fi pusă crudă sau numai opărită, dar dacă doriţi să o folosiţi pentru o salată de legume, ea poate fi congelată gata fiartă.

307Alimente congelate

SpanacSe spală, se opăreşte, se toacă mărunt, se pune în pungi de plastic şi

se pun la congelat. Se poate adăuga în pungă şi o legătură de leuştean verde tocat mărunt.

Lobodă - Se pregăteşte ca şi spanacul.

Frunze de viţăSe culeg frunzele de viţă crude, se şterg de praf, dar nu se spală. Se

fac pacheţele din 5 frunze suprapuse, se rulează şi se introduc uşor în-tr-o sticlă de plastic de la apă minerală, curată şi bine scursă. Se umple sticla cu atâtea frunze cât se consumă o dată. Se închide cu capac şi se păstrează în cămară. Când doriţi să le folosiţi se taie sticla cu un cuţit zimţat, se spală frunzele şi se opăresc ca şi atunci când sunt proaspete. Se folosesc la sarmale.

- Frunzele de viţă pot fi păstrate şi opărite, scurse bine, puse în pungi de plastic şi congelate.

VineteSe congelează coapte, pregătite ca pentru salată, gata tocate sau

întregi.Se pot congela şi preparate pane: tăiate rondele, sărate, lăsate la

scurs şi rumenite puţin în tigaia teflon sau în cuptor.

VerdeţuriSe pot congela foarte bine frunze de mărar, pătrunjel, ţelină, leuştean

etc., spălate şi tocate, împachetate în celofan cantităţi mici, legate cu aţă şi puse într-o pungă mai mare. Se pun la mâncare direct, nu se dezgheaţă în prealabil. Îşi păstrează acelaşi gust şi aromă ca proaspete.

PorumbSe alege porumb bun de fiert, se pune crud în pungi de plastic şi

se pune la congelat. Se scoate iarna şi se fierbe. Se serveşte cu sare, ca şi vara.


A

B

Index alfabetic al reţetelor culinare pentru adulţi *

Alba ca zăpada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Alivenci delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249Aluat franţuzesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202Aluat pentru ştrudele I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201Aluat pentru plăcinte I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Aluat pentru plăcinte II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Ardei în suc de roşii I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303Ardei în suc de roşii II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304Ardei păstraţi în rumeguş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298Ardei umpluţi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Ardei umpluţi cu orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Ardei umpluţi cu soia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168Arome uscate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320

Baclava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Bame cu legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114Bame greceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Bame în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313Basbusă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248Biscuiţi cu nucă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215Bomboane cu fructe I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225Bomboane cu fructe II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226Bomboane cu fructe III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227Bomboane de „ soia” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224Bomboane de ciocolată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223Borş craiovean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

S.

* (Numerotarea reprezintă numărul rețetei)

309Index

C

Borş de tărâţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Brânza de vaci I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24*Brânza de vaci II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25*Brânză de vaci cu morcov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2*Budincă de cartofi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104Budincă de dovleac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259Budincă de macaroane cu nucă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Budincă de orez cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245Budincă de orez cu stafide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246Budincă din fulgi de ovăz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262Budincă Mady . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244Bulion de ardei cu suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307

Cartofi copţi delicioşi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Cartofi cu gluten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Cartofi gratinaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Cartofi scăzuţi cu mărar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Cartofi umpluţi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Cartofi umpluţi cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108Castraveţi în saramură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310Castraveţi în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309Chec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236Chifle delicioase de graham . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Chifteluţe de zarzavat la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Chifteluţe de cartofi (Tocinei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Chifteluţe de cartofi cu zarzavat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Chifteluţe de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87Chifteluţe de conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Chifteluţe de dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Chifteluţe de praz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Chifteluţe de soia I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Chifteluţe de soia II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Chifteluţe de soia la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Chifteluţe de spanac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Chifteluţe de urzici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Chişleag . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21*


D

Ciocolată de casă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Ciocolată de soia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222Ciorbă de dovlecei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Ciorbă de linte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Ciorbă de păstăi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Ciorbă de primăvară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70Ciorbă de roşii cu bame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Ciorbă de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Ciorbă de sfeclă roşie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Ciorbă de varză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Ciorbă de zarzavat cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Ciulama de bureţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Ciuperci fripte la teflon (cu mujdei de usturoi) . . . . . . . . . . . . . . . . 141Ciuperci fripte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Ciuperci la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Ciuperci pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129Ciuperci umplute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Ciuperci umplute cu verdeaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137Ciupercuţe în sos de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Clătite cu cremă de mac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210Conopidă cu pesmet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153Conopidă în saramură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312Conopidă pané la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 - aConopidă pané la cuptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 - bCornuri delicioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205Covrigei săraţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Covrigei simpli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Cremă de gutui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255Cremă de castane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254Cremă de dovleac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257Cremă de zeamil cu aromă de fructe naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . 253Crutoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

Desert delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Dovleac copt delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260Dovleac cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256

311Index

H

GFE

Dovleac cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258Dovlecei cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159Dovlecei cu sos de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161Dovlecei la cuptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Dovlecei pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Dovleceii umpluţi cu brânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Drob cu cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Drob de cartofi şi ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Drob de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Drob de ciuperci cu orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Drob de nuci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89Drob de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127

Eclere Brânduşa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229

Fasole verde la cuptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Frişcă cu miere de albine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216Fursecuri cu iaurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Fursecuri simple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211

Găluşte cu prune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250Gem de merişoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325Ghiveci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Gogonele în saramură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311Gogoşari copţi în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306Gogoşi la cuptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209Grâu încolţit cu căpşuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268*Grâu încolţit delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267*

Hribi cu usturoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142


IKL

N

M

Iahnie de fasole boabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Iaurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Icre false de conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Icre false de fasole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

Kapia copt în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305

Lapte bătut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22*

Maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Maioneză vegetală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Mazăre cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Mămăliga cu ouă răscoapte şi smântână . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274Mâncare de gulii cu morcov şi ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Mâncare de mazăre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174Mere la cuptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261Morcovi păstraţi în beci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301Morcovi păstraţi în rumeguş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299Morcovi păstraţi în sac de plastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300Mujdei de usturoi I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Mujdei de usturoi II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Musaca de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Műsli cu căpşuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Must de struguri fiert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321Must de struguri nefiert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322

Nuga îmbrăcată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220Nuga Sanda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219

313Index

POOchiuri româneşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Omletă la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Ouă fierte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183Ouă umplute cu pateu de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Pâine de casă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185Pâine nedospită I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Pâine nedospită II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187Pâine preparată cu maşina de pâine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188Pandişpan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Pateu cu mazăre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11Pateu cu ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3*Pateu delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1Pateu de griş I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Pateu de griş II (vegan) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Pateu de linte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Pateu de năut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Pateu de soia I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Pateu de soia II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Păstăi cu roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Păstăi cu smântână . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164Păstăi în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314Pilaf de orez cu urzici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180Piure de cartofi I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Piure de cartofi II (cu lapte) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Piure de cartofi cu praz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Piure de ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Pizza cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139Plăcintă cu brânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197Plăcintă cu dovleac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195Plăcintă cu iaurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208Plăcinţele cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196Praz cu măsline . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173Prăjitură Cornelia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Prăjitură cu gem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204Prăjitură cu must de struguri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240


S

RPrăjitură Emilia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238Prăjitură Maria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235Pricomigdale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213

Răcituri (piftii) cu amidon de cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Răcituri (piftii) cu amidon de porumb. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Roşii umplute cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Roşii umplute cu conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152Roşii umplute cu salată de castraveţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Roşii umplute cu salată de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Roşii umplute cu salată orientală cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Roşii umplute cu sote de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Roşii umplute cu ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14*Ruladă cu cremă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Ruladă cu gem de fructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242Ruladă cu nucă şi alune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241

„Salam” desert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228Salată á la rus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Salată albă de mere asortată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271*Salată asortată de fructe congelate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273*Salată de afine asortată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270*Salată de andive cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37*Salată de andive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36*Salată de ardei copt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169Salată de cartofi cu andive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Salată de cartofi cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Salată de cartofi cu suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Salată de cartofi noi asortată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101Salată de cartofi noi cu ridichi de lună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Salată de castraveţi cu iaurt sau smântână vegetală . . . . . . . . . . . . 34*Salată de castraveţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33*Salată de căpşuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265*Salată de ciuperci cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134Salată de ciuperci uscate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Salată de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317

315Index

Salată de conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155Salată de dovlecei I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Salată de dovlecei II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158Salată de fasole boabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117Salată de fasole verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Salată de fructe de iarnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266*Salată de fructe de primăvară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264*Salată de gulii cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Salată de gulii cu măsline. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Salată de gulii cu ouă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Salată de lăptucă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31Salată de legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318Salată de morcovi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39*Salată de morcovi cu sfeclă roşie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40*Salată de morcovi cu ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38*Salată de păpădie cu iaurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27*Salată de pepene galben . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269*Salată de praz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45*Salată de primăvară (combinată) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28*Salată de ridichi negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42*Salată picantă de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35*Salată de sfeclă roşie cu hrean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Salată de ţelină cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41*Salată de varză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44*Salată de varză chinezească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30Salată de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 -aSalată de vinete cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 -bSalată de vinete cu dovlecei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126Salată din frunze de păpădie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26*Salată orientală cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103Salată roz de mere asortată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272*Salată verde cu castraveţi şi iaurt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32*Salată verde cu smântână . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29*Savarine cu pesmet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239Sărăţele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214


ŞT

Sărmăluţe în foi de varză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172Scordolea cu cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112Scordolea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Semilune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217Smântână vegetală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Sos cu bame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Sos de ardei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Sos de ceapă cu smântână . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Sos de ceapă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Sos de gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Sos de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Sos vinegreta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Spanac cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179Suc de mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323*Suc de merişoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324*Suc de ţelină şi morcov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148*Suc de ţelină şi sfeclă roşie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147*Sucul de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302*Sufleu de gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Sufleu de verdeţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Supă cremă de zarzavat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Supă cu găluşte de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Supă de perişoare din nucă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Supă de zarzavat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Supă dulce de tăiţei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Supă-cremă de gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Şarlotă cu frişcă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252Ştrudel cu cireşe amare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207Ştrudel cu vişine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206

„Taci şi-nghite” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275Tăiţei de casă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Tocană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316

317Index

Ț

VU

Z

Tocană de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143Tocăniţă de bame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177Tocăniţă de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Tort cu gem de mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232Tort de mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230Tort Doboş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Tort Vegan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233Trigoane cu brânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Trigoane cu dovleac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200Trigoane cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199

Ţelină cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135Ţelină cu orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145Ţelină pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .146

Unt de soia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Varză călită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170Varză cu bame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Varză pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171Vegeta de casă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319Vinete cu pesmet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124Vinete împănate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Vinete pane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Vinete umplute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

Zacuscă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315Zarzavat în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308


INDEX ALFABETIC AL REŢETELOR CULINARE PENTRU SUGARI ŞI COPIII MICI

Apa de orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276

Biscuiţi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294Budincă de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296*Budincă de zeamil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295*

Găluşte de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277*Griş cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278*

Mere cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290Mere coapte cu dulceaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297*Mucilagiu de orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279

Orez pasat cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293

Piure de banane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291Piure de cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280

Salată de fructe pentru sugari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292Suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279Supă-cremă de ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288*Supă de cartofi pasată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284*Supă-cremă de conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286*

T.

* Reţetele însemnate sunt recomandate pentru sugarii mai mari de 7 luni. Unele reţete sunt recomandate pentru sugarii chiar mai mari de 10 luni. Această menţiune este făcută chiar la sfârşitul reţetelor respective.

319Index

Supă-cremă de dovlecei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287*Supă de fasole verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289*Supă de legume pasată, cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283*Supă de morcovi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281Supă de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285*Supă de zarzavat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282*


CUPRINSA. Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

B. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

C. Sfaturi utile pentru menţinerea unei bune sănătăţi . . . . . . . . . . 7

D. Timpul aproximativ necesar pentru digerarea câtorva alimente (în ore) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

E. O hrană sănătoasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

F. O dietă corectă - un avantaj personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11a. Reguli ale dietei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11b. O alimentaţie bogată în vitamine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

G. Vitaminele – în general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13a. Vitamina A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15b. Vitamina D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16c. Vitamina E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17d. Vitamina K . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18e. Vitamina C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20f. Vitamina B1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22g. Vitamina B2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25h. Vitamina PP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26i. Vitamina B6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28j. Vitamina B12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

H. Comparaţie între dieta vegetariană şi cea carnată . . . . . . . . . . . 31

I. E-urile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331. Ce trebuie să ştim despre E-uri: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 332. Clasificarea E-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343. E-urile considerate „criminale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

321Cuprins

J. O dietă echilibrată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371. Cantitativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 10 sugestii care vă ajută să ajungeţi la greutatea ideală . . . 40 2. Calitativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Ce-ar trebui să ştie fiecare vegan despre vitamina B12 . . . . 43Lecţii din istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

K. Tabel cu compoziţia alimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

L. Diferite mijloace de măsurat alimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

M. Timpul necesar de fierbere a legumelor proaspete şi congelate . .52

N. Mici amănunte importante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

O. Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente . . . . . . 55

P. Cum să preparăm alimentele fără să folosim grăsimea prăjită . .58Sfaturi practice în folosirea tigăii teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

R. Reţete culinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61I. Aperitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63II. Preparate din lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77III. Salate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Ce ştim despre andive? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89IV. Sosuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .97

E bine să ştim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104V. Supe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105VI. Ciorbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111VII. Chifteluţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 VIII. Preparate din cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

Ce putem şti despre gluten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141Ce ştim despre bame? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

IX. Preparate din bame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149X. Preparate din fasole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153


XI. Preparate din vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157XII. Preparate din ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163

Ce ştim despre ţelină? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172XIII. Preparate din ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173

Ce ştim despre gulii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176XIV. Preparate din gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177

Ce ştim despre conopidă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180XV. Preparate din conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181XVI. Preparate din dovlecei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187XVII. Preparate din fasole verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 XVIII. Preparate din ardei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195XIX. Preparate din varză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197XX. Preparate din diferite legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201XXI. Preparate din verdeţuri de primăvară . . . . . . . . . . . . . 205XXII. Preparate din ouă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209XXIII. Produse de panificaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211XXIV. Fursecuri şi alte prăjituri uscate . . . . . . . . . . . . . . . . 229XXV. Prăjituri şi alte dulciuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233XXVI. Creme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257

Ce ştim despre dovleac? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260XXVII. Preparate din dovleac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261XXVIII. Deserturi din fructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265

Cum se prepară grâul încolţit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269XXIX. Preparate din mălai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275XXX. Reţete dietetice pentru sugari . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277XXXI. Zarzavaturi conservate pentru iarnă . . . . . . . . . . . . 289

Conservele - alimente sănătoase, fără toxine . . . . . . . . . 290Ce sunt merişoarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303

XXXII. Alimente congelate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305

S. Index alfabetic al reţetelor culinare pentru adulţi . . . . . . . . . 309

T. Index alfabetic al reţetelor pentru sugari şi copiii mici . . . . . 319

Cuprins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321

323Cuprins

Tipărit la:S.C. Farul Speranţei SRL

str. Morii, nr. 27505200 Făgăraş - BraşovTel. +40 268 213 714

sfaturi practice și rețete ovo-lacto- · pdf filede asemenea, ea contribuie la reglarea...

Documents