sfantul teofilact al bulgarie- talcuire la evanghelia dupa sfantul apostol si evanghelist marcu.pdf

ATATCUIREA5FrEVANDE I.A

NTETGH EtI I&&ee€w

5FANTUL TE

ARHIEPIsCOPUL

OFILACTBU L6ARIEI

$n

-ffi

C

S

E

Rugiciuneinainte de citirea

din Sfintele Cirfi, alcituitide Sfintul Ioan Guri de Aui

Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochiiinirnii,ca si ascult cuvAntul Tiu gi si-linfelegpe el gisi fac voia T4 ci striin sunt eu pe pimAnt. Si nuascunzi de mine poruncile Tale, ci si-mi descoperiochii, ca si vid minunile din Legea Ta" Arati-mi miecele nearitate si cele ascunse ale inlelepciunii Thle.Spre Tine nidijduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, casi-mi luminezi mintea 9i gAndul cu lumina inlelege-fii Tale, ca nu numai si citesc cele scdse, ci si le gi

implinesc. Ca nu spre osindi si citesc viefile gicuvintele Sfinfilo4 ci spre innoire gi luminale, spresfintile, spre mantuirea sufletului gi spre mogtenileavietii vegnice. CA Tu egti luminarea celol ce zac

intru intuneric gi de ia Tine este toati dareacea bunii gi iot dartl cel desiva$it.

Slavi Tatilui 9i Fiului 9iSfanlului Duh.

iIt+ri

,r

COLECTIA TALCUIRI LA SFANTA SCRIPTURA

il

TAL CUIREASFINTEIEVANGHELIIDE LA MARCU

SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cu binecuvantareaPrea Sfinlitului Pirinte

GALACTIONEpiscopul Alexandrieigi Teleorman ului

frFdBucurefti

EDITURA SOPHIA. EDITURA CARTEA oRToDoXA

. ': ' ..' ..'ulfurddl ci 5fi|lr;i MJrliri BranLor eni

[n'wwfundatia smb.ro]

Editie ingdjiti dc R. P Sineanu Fi L. S. Desa*ovici '

Coperta ti miniatura Evanghelistului: Adriana Goilav

Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a RominieiTHEOPHYLACTOS, arhiepiscopul Bulgadei, st.

Tilcuirea Sfintei Evanghelii delaMarcu / SfentulTeofilact, Arhiepiscopul Ohridei ti Bulgariei; ed.ingrij. de R. P Sineanu Si L. S. Desartovici. - Ed. a 2-ar -Bucuregti: Editura Sophia; Alexandria: CarteaOrtodoxi,2008

Indcr.ISBN 978 973 - l 36-009-6; ISBN 978-973- 1710-37-21

1. Sineanu, Il. P (ed.)II. Desartovici, L. S. (cd.)

226.3.47

O Editura Sophia pentru prezenta editie

CLVAN I CATRE FRATELE CITJ IOR

in zilele noastre ln care suntem bombardafi cu in{orrna}ii, impresii tiimagini de toate felurile, ne-am obitnuit si trecem foarte u;;or pe lAr-rge oameni,pe langi cuvinte, pe langi tot ceea ce ne inconjoar;. 9i nici nu este de mirarecd suntem atat de nesimlitoi, deoarece suntem invdluiti zilnic de structuiantropocentdce care ne hrdnesc cu acel surogat, numit ,,mincinoad biruinl;asupra lumii". Astdzi putem vedea cd viala leuntrici, cu cat ne este maiimpimanteniti, cu atat mai pimantesc ne este gi graiul, pierzAnd duhul 9iputerea care ii dd viale $ il susfine (il tine Sus). Aceasta este una din pdcinilepentru care acum keim o vreme in care dragostea noastra s-a ricit foartemult.Astfel, neputand inlelegedrept dragostea lui Hristos, proiect:m asupraMantuitorului prcpria noastrd imagine despre El, iar aceasta fiind izvoditidintru neadevir nu ne poate agonisi decet minciuni. Este cu putinle ca aceastasd fie una dintre sufednlele istovitoare ale fiecArei generaJii ti ale fiecaruicreitin in parte. Dar mila lui Dumnezeu este harnicd Fi lucrdtoare ;i fiecaredintre noi, mai mult sau mai pulin, am priceput od am intuit ce citirea lanivel informalional nu aduce putinla imoirii liuntrice.

Topica limbii vechi ne priciftriegte o aparenti in$€uiere Ia citire, insi celuicdruia se sarguiette se citeascd, graiul vechi ii pricinuiegte o tainicd bucurie, ooarecare indulcire. Iar aceste simleminte ni se alc5tuiesc in sutlet din putereaduhovniceascd a cuvintelor, care nu sunt infomatie stearpi Fi rafionalisti, cisevd liuntrici, d;Htoare de viald Fi lumine. De acee4 graiul vechi qi topica s4ne ajutd sd fim cu luare aminte la cuvinte, sA ne apropiem de adancul lor gi sdne impartegim de puterca 1or fdcitoare de viatd. Astfel, putin cab pulin, incepemsi ne indulcim de miezul cuvintelor gi $ pricepem ce izvodirea acestora s-airnpdrtdtit de adierea harului lui Dumnezeu. Din aceasti pricini, Sfinfii suntsfintitod ai cuvintelor gi ai graiului fiecirui neam irr parte.

Intre cei care au pdzitcurat; ti au sfinfit limba romaneasci este li SfantulGigorie Dascelul, cel care impreun; cu Cuviosul Gherontie a tdlm;cit dingteace Tdlcuiea ceLor patru Eoanghelii a Sfentului Teofilact, ArhiepiscopulOhridei pi Bulgariei. TelmAcirile gi cuvantul acestor Cuviogi ne stau dreptmerturie nemincinoase.

Pentru a adeve , mecar li foarte pufin, puteiea unor cuvinte intrebuintatein t;lmdcirea ?lilcrl,"il, vom aduce in mijloc cateva graiui ti inlelesul lor, atAtcat ne-a fost nou5 cu putinti se-I pdtrundem.

Pentru cuvantul grind aveur in Tnbuile aceste variatrtei c get, socoteald,socotin[d, sfat. Ca reddcini, cuvantul gind are ungurescul go]ld, c get arc latemelie verbul latin cogitarc, iar sacateald socatinld a,r la baz?l latinesculsuccutere. C:uyinii)l sfal are ca temei slavonescul soef , grai care in slavonl aodraslit li denumirea datd sfintilor, aceea de sorafifsli. La noi cuvantul s/afeste inleles astAzi cu prrsosirlll ca inde ln, hldrLtnare,lnpdldfurd, pooald, ttdsclllie,sJat ire, inooiali, consifllire. Ca vorbitoli de limbe romand ttim cu totii cat depulin se folosegte azi sfdttLl gi sf\t tuen.Licrul cel mai important este cd penaacrimnoima cuvantuluisrftf implice celpulindoui persoane: celcare di sfatulori sfituieite ti cel care primette sfatul, ori e impreuna-sfituitor Numirea desri dat; pentrugnrd este una care e izvodite intru inimile celor care iti keiauSrrdrrilc ca niite tfirt /i cu aproapele, in intelesul cA ttiau ca gandul unuisingur om este o biruinte sau o cbdere pentru intreaga fire orneneascd, dinpricine ce noi toti suntem un singur Om, o singuri fire. Atadar, cei care aupdzit ii au rcdit dragostea pentru aproapele ir.tru sfat ile lo\ cu dreptatesunt numifi luminogi, frumoti Fi sfinfi, adicd saintiteli, pe]f.frll cd nimic nueste mai frumos ti mai bun decat s; se gdldtluiasc; Iratii intlu unire - dup;cum spune Proorocul Da\id (Psa|fi 132, 1).

Pe acelagi David il pomenegte Mantuitorul inaintea fariseilor, atuncicandacegtia ii prihSneau pe Apostoli cd in zi de sambete luau spre hrand grau dinholde. Dar iati ce ne s pune Tilcuirea dela Llcn 6, 1-5: <$i invinuindu-i fariseiipc ucenici ci ,,smulgeau spice, le frecau cu mAinile 9i mincau", Domnul iladuce in mijloc pe Dar.id>. Vedem aici cA graiul zice ce Mantuitorul ,,il aducein mijloc pe David", cu un inleles contexiual dei ,,il pomenette pe David", ,,ildd drept pilde pe David". Agadar, Domnul nu l-a adus pe David de fala inchip vdzut ti trlrpesc, ci l-a vestit in acel m4loc al firii omenepti in cale Omuleste unul singur iniru Hristos Dumnezeu, iar cuvinhrl 9iu este s/af ti dngostepentlu firea omeneascd cea una. AvAnd ca r;dicind latinescul med.ius locus,graiul /rtloc ne arati centrul, adicd acel loc fari de care marginile saupunctelede referinle sunt la distante egale. Miflorrl firii omenetti nu poate fi decatHristos, Dumnezeu-Omul, pentru ca in jurul Siu tiintruElnoi suntem,,una"(lootl 17, U).

Cind iudeii, mai inainte de r.remea Patimii voiau si-L omoare peManiuitorul, E1 ,,trecind pdn mijlocul lor" Se teinuia pe Sine (Luca 4,29-30;loat 8, 59), Despre aceste4 in Tiin i/e4 de la L\rca 14, 25-27 ni se spune astfel:,,Nu Se dddea pe Sine judeilor, ci Se departa ti prin mijlocul lor suindu-Se, Setiinuia de ucigati". Pentru a plicepe acest cu!'ant ,,suindu-Se", trebuie sdfim culuare aminte la dragostea Domnului Hristospentru intreaga fire ome-neascd. Aiadar ,,S-a t;inuit" de acetti4 impreund-pdtimind ii neincetan-du-9i dragostea pentm ei, pentru cA 9a pogorat ti a luat asupn Sa neputinla

ti p;catullot tinu numai al lor, ci alintregii umanit;li.lai pogorarea aceastaa sdvartit-o Domnui Hristos i11c1-dp deplin r-enind in iad gi omorand moartea.Aceasti dragoste biruitoare e aFteptatA Fi ciutate de totomul ce vineinlume,chiar daci riticirile noastre sunt adeseori atat de sfAgietoare 9i deinfricoFdtoare. 9i Bunul nostru Domn, biruind pentru noi toti moattea piinInviere, S-a suitintll,l cele care I se cLlvin Omului. Acestea credem cd inseanniacel grai ce zice ,,suindu-Se", ti am luat drept temei cuvintele Mantuitorului:..Cine <e va in;lta pe sine se \a smeri. si (ine se va smeri pe sine se vaine]ta" (Matei23,12) Si: ,,Nimeni nu s-a suit in Cer, decat Cel Care S-a coboratdin Cer, Fiul Onului, Care este in Cer" (loan 3,13).

Pe toate cate le a fdcut Domnul, intru dumezeiasca dragoste pentru fireaomeneasci le a fdcut, pentru ci Insugi m;ifurisette cu smerenia Sa: ,,Eu, inmillocul vostru, sunt ca unul ce slujeste" (Luca 22, 27), iar loan Botezitorul ilpropoviduiegte, gr;ind cd ,,in mijlocul vostru Se afli Acela pe Care voi nu-L9tifi" (1oaz 1,26). Noi ingine laprbznuirea Botezului Domnului neiniampindmunii pe altii cu cuvintele: ,,Hristos in mijloculnostru" gi rdspundem: ,,Este givafi"- 9i cum nu ar fi in ,rllloc l nostru Cel Care ne-a grAit ci acolo ,,unde suntdoi sau trei, adunali in numele Meu, acolo sunt si Eu in mil'locullot"? (Matei18,20). Mentuitorul Iisus Hristos este Cel Care a fostpuspe Cruce,.in mijloc"intre tahari (lod, 19, I B), intru a Sa putere a sfagiat plin ,,miiloc" catapeteasmale1J..pl.rl.ri (Luca 23,45) ti dupd Invierea Sa a stat in ,,miilocul" ucenlcllot (Luci24,36; Iaan 24,19,26). lar mengaieiea noashe este depline, pentru ci Domrrul,p n ucericii SAi, ne-a diruit astfel de cuvinte: ,,Copiii mei, acestea vi le scriu,ca si nu p;cituili, 9i daca va pecitui cineva, aveln mijlocitor c;tre Tatil, peIisus Hristos .el diept" (1 laol 2,1).

Intru aceasti vietuire p;nanftasci este cu neputinf.i a nu greii, iargretelilenoastre vin dintru sf.afrli/c noashe. De nu ne vom sargui a pizi intru s/?irlminlii cd vieluirea noastre pe acestpimant este mirginit; iji hotemicitd in timp,foarte cu anevoie vom pdcepe spre a Cui plindtate trecem pfin aceasti viatd.

In tdlnrdcirea nil.rlliild Enanghelii, Slantul Grigorie Dascilul;i CuviosulCherontie au intrebuintat adesea pentru tldfrl,'e cuva^trl peh'ecere, foaftecu drcptaie sdvartind acest lucru. Au nu este viata noastrd pAmanteascd prirsaer'r? Cu adev;rat, este o adancire suitoare intru poceinte, dupd cum tuiu-ror ne-o dezveluie s/nfrl dumnezeiescului Parinte Sofronie Saharov.

Un alt cuvant cupdns in graiul ?iilcairli, este d ?lrelfi cu sensul de a/o/0s1,

iilrtrcbuiitln. Astdzj a nelfl este inteles cu pdsosinti intr-o noimi reE anume:a Drgnnizn pe nscLols, a ittreprinde in tnind, a conce, a pLme ld cale Lm complat, a

canspifi, a co11i ra, a /:1, l? fess. Iidddcina verbului d tlrelfi este cuvantul ]] erlfr'.Acest grai s-a intocmii in limba romAni din doud c.u\irrte utle1el + alte el.

AFadar ,l/lcdlir este cea care este alcdtuitd din unele gi altele y prin care omul

Iace nrcle Fialtelc - adice pe toate cele dinafati,Deci,ptitr u11efiltii, ca p ntr-uncul,art, omul leagi lumea sa cu\.ent:toare de lumea necuvanttrtoarc, insdgipaitea cuvantiklare din noi fiind lucr?itoare asemenea o\ei lnelte. ,,qi deDomnul tuturor deopotrivi, cd toTi deopotrivi sunt cuvant5tori, deopotri\'5de sineFi stipanitori, iarunii cu socotinlil uteltim siobozenia aceast4 iar alliiti netrebnicim dun czeiescul ciar" (llilcltit'ea dela Luca 15,11-16).

Foarte adesea ni se intampld si gendim cA Sfintii au aiuns la sfinlenie iriau dobendit desdveriirea ca pe o stare neschinbdtoare, de sine steHtoare tiinchisi in sine. Proiectdm astfel asupla Sfintilor ti sfinleniei propria noastrdgAndire rafior'ralisti ii tuagmentat; Fi, apoi, in chip firesc socotim cd sfinleniaestc o stare de neatins; iar Sfintii, fie sunt nitte cazuri aparte alebundvointeiIui Dumnezeu, fic aparlin mai mult vremurilor indepdrtate decat zilelornoastre. IatA, aFadar, cum noi intine semiinend ineltarea mandriei, culegemadancu I dezr$dejd ii. Iudecina cuI'a ntului srilt este aceeati cu a giaiului s/.rf:slavonescul so.hr gi clerivatr stru s?rcr?!li. Forma de inceput a :.Iaittlui sfAntcste ac.ea de saiDr, care s-a pestat in limba romantr peni spre inceputulveacului al X Vfll-lear, pr eschimb6rdrFse tleptat in sfnl, astfel cd in tipdriturilerominetti de la inceputul secolului al XIXlea il fegisim cu p sosintb subcea de a doua fornd. A;adar', Sfingii sunt deopotrivA putdtori ai luminii 9i aifrumusetii, precum ;i ai gAndr"rlui, ai sfalului l:ul Dumnezeu pentru om. 9iplinind sli?hri lui Dumnczeu pentnr om, ne cup nd gi pe noi toti in s/at t lorii astfel intru eine facem,,una" -ptccum gi intlu Hlistos,,una" suntem (Iolrr1

17, 11, - pentru ce Fi ei s-au ficut asemenea c:uDomroJJ (2 Peh.u 7, 4),Dar cum au izbutil Sfinlii a aiunge la desavargire? Poate ce am fi miiati

daci am afla cd nici un Sf nt nu a fost deslirn,'Flr, ci fiecarc dintre ei a fost des/iz,rirsif. Dealtfel cuvaniul dcsft'Alsit este intahit in telmdcirea Tilcuirii IaEuanghelii \lmai ca d4 sdo,i,ilf. Astfel, avem: ,,cuvintei€ cele matrde sduA$it"in loc de ,,cuvintele cele o]?r desiodrFite"; ,,htelegerea mai de sd'?Arplf" in locde ,,inle legerea rnai d4srizrii,"tifii" ,,omul este mai de sdvAryit decet 1'rlate zidirile"in loc de ,,omul esie mai deJr'r,,i/Fil decat toate zlditile"', ,,sdoAr|irea" i^loc de

,dudohrsirea" , rar exemplele ar putea continua.,,Se spunea despre Awa Sisoe, cx atunci ca\deftsd se sd,JArpeascd, reza\d

perintii langd dansul, a strilucit fala lui ca soarele. 9i le-a zis lor: Iate, AvvaAntonic a vcnit! 9i dupa putin a zisr Iati, ceata Proorocilor a venit! 9i iariti,fala lui mai mult a str5lucit. 9i a zisr lata, ceata APostolilor a venit. ti s-a

I Dc pildi, Sfantui Yoie\ od I,lartir Constantin Brancoveanu, in anul 1688, in Pisaniabiscricii !:tiioihr la Mogoto.ia, scia: ,,5r1nri,r Fi dunDezciasce biserica aceasta, al cdrie hramest.' S.ftrr rl Cheorghe. . . " (cf. \icolae Iorga Insctp lii ditl bisericile Romaniei, rol. II, Bucur€9ti,1908. D. 5).

I

indoit [inmullit in strilucire] fa]a lui iardgi. $i se pdrea, ca gi cum el ar fivorbit cu cinevagi s'au rugat Bitranii de cl, zicAnd: Cu cinc vorbegti, I'dlinte?Iar el a zis: Iatd, Ingedi au vcnit sd md ia tj mi rog si fiu lisat sd mi ooc,iiescpu}in. $i i-au zis lui B;banii: Nu ai trebuintd sd te pocriegti, PerinL,'. 9i le-a

zis lorBitrdnul: Cuadev:trat, nu md ttiu pe mine si fi pus inccput- Atunci aucunoscut toli cd este desdz,r?/Flt, 9i iardgi, de niprasni s-a ficut fafa lui ca soarele

Fi s-au temut toti. El le-a zisr Vedeti, Domnr"ll a venit. Iar DomnL a zisr Adu-ce[i-mi pe vasul pustiului! 9i indatd ti-a dat du]rul. 9i s-a itrcut ca un fulger tis-a umplut toatd casa (locul) dc bLmi mireasmd".

lstoria sd?iir-sirii Sfantului Slsoe cel Mare am agezat-o aici dupd Pdfericrlegiptea 2. Drpa cum ni se spune in CuoAnld inninte, aceasti veEiune estediortusitadupaocdifietiparital,rRamnic.lnanul lo l3 a fost puhlicat la IasiP.tte cul cc crprinde in sine cLLointe falositoare ale Sfinlilot Bth'a i - d pd edili1din 1828, itlgijitd de MitropolitLtl Gtigorie Ddscdlul. Cu ioate ci nici una dincele trci editii vechi pommite mai sus nu ne cste cunoscutA nemijlocit inclindmse credem cd aici, in loc de ,,Ahulci au cunoscut toti cd este desi-.,iir9if" s-arafla ,,Atunci au cunoscut toli cd este dc sd?,rrFif".

Dar cine era Awa Sisoe? Acela despre care el inslii spunea in chip idinujt:,,De ag fi avut unul din cugetele lui Awa Antonie, m-aF fi f;cut tot ca focul;in$i gtiu un om care cu osteneala poate sil poarte cugetul sdu". Iar cugetul,s/afal lui Avva Antonie era acela pe care il invitase dc la curelarul dinAlexandria: ,,Toti se vor mantui, eu singur voi pieri". Atadat la sdtiiriir.,Awei Sisoe vine mai intAi Avva Antonie, cel de un gdnd, de un s/nf cu el.Apoi vineceata Proorociior, aceia care au vcstiislujirea li dragostea ,,Mieluluilui Dumnez€u, Cel Care ridici picatul lumii" (Ioan 1,29),Dupe aceFtia vineceata Apostolilor, cei care s-au fdcut ,,tuturor toate" (1 Cariflte i 9,22) li,,pirtagi dumnezeiegni fiti" (2 Petnt 1,4). Apoi vine ccata ingerilor, caresunt,,duhuti glujiloarc, trimise ca si slujeasce, pentru.ei ce vor fi mogte-nitodi mantuirii" (Evtei 1, 14).Iar cdnd Avva Sisoe Ie cer"e accstora si-lingaduie sl punii in.eput, nu primestc de ll lngeri dec.it un indumnezejrsurat pentru ci smerenia lui Sisoe este cea a lui Hristos. Apoi, intru aceastdsmerenie, de mdrturia sa sple folos firii omenegti gi abia atunci a i€nit de faliminunatul nostru Mantuitor, Fiul ,,Tatilui tuturor, Care este peste toate giprin toate gi lntru tofi" (Efaeni 4,6).$i cete Domnul ,,vasLLl pustiului", pcntrLrcd vasul este pus in nijloatl nostru, in nrijlocrl firii omcnegti, spre a noastrdsluiire ti foiosintS.

Atadar s/atrl A!'vei Antonie a rodit intru Sisoe ydrll nemincinos ci ,,nua pus inceput", adicd este de sdairFit r.u.lesdL,Ar1it.

: hblicat la ed. EOR, Albalulia,1990, pp.208-209.

10

Aceasta este pricina pentru care noi credem c5 in istorisirea sd?r/?/ti'li AweiSisoe se cade se citim ,,Atunci au cunoscut toti ci este de srftrArsif" ln loc de,,Atunci au curloscut toti ce esft desii)nryit".

Prccum din cuvAntul Avvei Sisoe se vede ce a rodit ru e5ciunea culelaruluidin AIe\indria. tol astfel de roadi a adus in grdiurile s.ile;i cf;ntulUi CrigorieDascilul. Spremiftude, estevrednicd de pornenire intamplarea ce s-apekecutla inscdunarca sa ca intaisdtetor al Unerovlahiei.

Ln iarna anului 1821 Cuvio.ul Grigorie Ddsc:llul a foct chemat.ple d fiales mitropolit. A pLecat de la Cildirugani pejos, pin f(igul iIios. Noapteatrecea prin satul Tunari de lingi Bucuregti, iar preotul din sat, r.dzAndu-lprost imbricat, l-a prins ti l-a inchis, socotind cd este un cdlugir hoinar, o.ivreun preficut in yetminte cilugiregti. 9i nu I-a inchis oriunde, ci in cotetulporcilor. Aici a trebuit se rimand Cuviosul Crigorie pend a doua zi, cindpreotr,ll cu pricina urma s.i fac5 o c€rcetare, Dar, pe cAnd se lumina de ziud, oslugd milostivi i a dat drumul Cuviosului. Afad cra un gerndpraznic. Astfela ajuns Cuviosul Crigorie Ia Bucurettj. Dupd cc a fost hirotonit mikopolit,preolii din preajrne au venitsi ia blagoslovenie de la noul ierarh. CAnd preotuldin Tunad a vizut pe cine a inchis in cotelul porcilot s-a spiimantat ti nuindrdznea si vini inaintea alhiereului. Atunci Sfaniul Grigorie i-a zambii gii-a grdit cu blandefe: ,,Nu te teme, pirinte, cdci porcii sfinliei tale s au purtatbine cu mine",

In aparentd, aceste cuvinte alc mitropolitului elau o rostire glumeafa, ceavea in ea blandelea mustrrrii. Dar cei carc se aflau atunci in acea obFte Fiaveau urechi de auzit, puteau sepriceapi care era mdsuta celui care era insc;-unat mitlopolit. Iatd ce putem citi in Ti?lcriren de la Luca 75 , 11-75 (pilda fiuluitisipitat, ,,Toll cei care se ttrvilcsc in noroiul faptelor celor de necinste ti alpatimilor celor matedaLrice, "porci, sunt, deoarece ochii porcului niciodatinu pot vedea cele de sus, fiindci au ciudata alc;tuire. Pentru aceasta ti porcarii,cand prind vreun porc ti nu pot str-l face sd taci, il intorc cu capul in sus ti ilfac pe el de strigl rnai pulin, ceci \.iind oarecum spre i,ederea celor ce niciodadnu ie-a v;,/ut si, privind (ele de sus,,e cpaim.lniea/j si ta.e. lntru icesi felsunt ochii celor care cresc intru cele rcle, niciodatA nu vid cele de Sus". A$adar,Cuviosul Grigorie nici nu.l judecd, nici nu-I osandegte pe acel preot, cizambindu-i gi cu bhndetre griindu-i, ii spune: ,,Nu te teme, pdrinte, pentruce porcii din coteful in carc m-ai inchis s-au purtat bine cu mine ti nu mi-aufxcut nici un rdu. Ins?i nici g6ndurile tale, care sunt porceFtj - pcntru cd peom, fdptura cea cuvantetoare o pui impreuni cu poicii cei necuvantdtorinu mi-au fdcut nici un riu, pentru ci le-am luat asupta mea ti le-am purlatintru diagostea lui Hristos pentru firea omeneasci ti astfel s-au purtatbine cumine, cAci slava gi dratostea pecareo de Hristos este asemeneapenhu mine,

11

precum ti pentru tine. Deci, ia aminte la cele dinliuntru ale tale, ti pdminds/ntri ti rugdciunea mea" IA-te de sdoAr t" .

intlu acest chip, petrcccrdn liunt cd a Cuviosului G gorie s-a ardtat a fi,,aecunsi cu Hlistos intru Dumnezeu" (Coloseni 3, .IatE, dar, ce giCuviosulGrigode Dascelul s-a socotit pe sine de sd"nryit ,i tN desd?.)Arfit.

Sfintii, ca unii care se socotesc de 6rta'arFit, itiuneltesc cLintele sfatului lotintru o nevoinld in care prin dragostea lui Dumnezeu nu circumsc u nicicuvintele, nici lucrurile, nici fipturile, nici fi le, nici ipostasu le. Pentru ce,intai de toate, tot ceea ce se circurnscrie poate fi supus lucr;rii slavei degartegi nesmereniei; in al doilea rand, circumscriere4 mijlocind inchiderea in sine,ne desparte de durinezeiasca dragoste, iar in al treilea rAnd, aceaste luclarede circumsciiere nu este propiie fiinfdrii dumnezeietti.

Fie, dar, ca gi noi sd ne petrecefi aceasti viali llreltrd cuvintele noasheintr]u sfat l cel de sd'oArtif, iar Dumnezeu, atunci cand va socoti de cuviinli,ne va face pdrtagi ai suspinului Duhuh,ri Sfint.

Acestea {iind spuse, nu ne remane decat se ndd;jduim cI aceasid edilie aTiilcr.i i/ii Sfantului Teofilact va aduce un oareca re folos indeobgte. Inainte de aincheia, cerem iertare tuturo! acelora cale ar fi sdvArpit mult mai bine decetnoi aceastd munci. Intru osteneaia diortosidi nu am purces filindu-ne,,cucaii gi cu cirufele" noaste (ltsalm 19, 8), ci ca unii care gtim ci intru adevirsuntem sleiti de foame ti de sete, ,,nu foamete de paine ti nu sete de aptr, cide auzitcuvintele Domnului" (Arftos 8, 11).Iertali-ne, fratilortivd rugtrm sepliniti cu rugdciune toate neajungerile 9i neputintele noastre,

Aducem mullumirile noastre: Mihaelei Voicu gi lui Nicolae Ghincea,directo i Editurii Sophi4 pentru intelegerea statornici pe care ne-au aretat-opand Ia finalizarea edigiei; lui Marcel Bouroi, pfetedintele Fundaliei SfintiiMartiri tsrancoveni, pentru prietenia gi sprijinul cu care ne-a intampinat;doamnei dr. Meda Hotea de la seclia Coleclii Speciale aB.C,U. CluiNapoca,plecum ti doamnei Mariana Soporan, pentru generczitatea lor; CosmineiTimat, pentru sfdtuirea lingvisfce dat; in realizarea acestei edi]ii, AdrianeiCoilav pentru lealizarea copertelor ti a miniaturilor EvangheliFtilor; lui FlorinTodea pentru bunevoinfa sa ti pentru tot maiedalul bibliografic, precum gitutulor celor care ne-au ajutat in chip gtiut. sau negtiut de noi.

L, S. Desartouici

--*-ft

DESPRE EDITIA DE FATA

in {, ri.r tnI uirilor pdfristi(e ld NoulTe<hment inruAur.r t; de editura SuDhialiltuir, o F nnghclicidc /, M,?,., e5te cel de.aldoiJer volum publicat spre infregireacomenta.iului Sfantului Teofilact al Bulgariei la Sfintele Evarlghelii. -

Criteriile gtiintei textologice rnodeme au irnpusca metodt inimpri-mareati\lelnr d(. literJtllrJ veche. redrrea ace:tora in ve>minful lrner isiic in care.rr fo.l el,rborule. Suslinem iniru totul ,tceste rjgori

'tiinliiice i;cazul in care

se dorelte o editie academicd, critici, destinati in exclusivitate specialistilor.Deorre.cedi;iadchldJscrieril.Jr5iintuluiTeolilactsedoresteafiounealidauho\ nl( ( rsc; in m;n.t orica rLrj cre>tin cJre j.t aminte ld porLln(jle Domnulur,lnetod,r folo\ili in diortojireJ 5i redactared Talcnrii li L,.,anghelii a tost inr.rnonie cu scopul propu>.

.. Te\tu,I TA lcuirii la cele paLru Eoanglrclii a lost transliterat din chiritice dupeedilia de la 1_805, fiind apoi verificat ti comparat din nou cu edilia o ginaid.Forma fransliterati verificati a stat la baza diortosiii textului. Dioriositeaera absolut necesa.S pentru ca textul se devini in intregime accesibil 9iinteligibil cititorului contempomn. in locurile - puJin nume:roase, de altfel -in care am intampinat dificultiti in precizarea sensului, am consultat cetevaedilii (mai vechi sau contemporane) ale TAlcuirii la Eaanghelii a SfantuluiTeufil-.1. Apoi iorm.r fin,rla d Jiofto-irii .r fns( confruntatj:i corrparata dinn,'L (u edili.r oriFin.rli de lJ l805,tJcindu-sea.lfeloultima\erilicireasupramuncii intrepdnse. Ne-am strdduit seintrebuintem instrumentele linevisiiceJ.tfel incnt proiunzirnea )i lint.r duho\nicea>cd a Ulcuirii $ nu fi-edelocpigubite, cu atAtmai mult cu cat in tdlmicirca Cuviogilor nemteni se cuprindeun .,der.ir,rl lezaur de duho\ nicje pi de linb6 romineacc; veche. BoR.ilirm.rteriJlL:lui le\ico-(emantic, drliculat intr-o topica flc\ibil; cu nulnt;r.ctor'. diccursiv.r cste \peciiica te\telor cu carrctbr omiletic din literJtLrranoastri veche. Ne-am dotit ca prin munca de diotosire sd nu umbrim si sdn r-r prgubim limba TAl.Iirii, c.lre este plini de frumusele, vitalitate ,iadincime, pAshend inrelesurile adenci ale graiului bisericesc. Din aceasiipricin;, aufostevitatecu totul neologismele, fiind pistrate mai toate cuvintelevechi care pand astizi sunt intrebr.tinfate in textele bisericeFti gi liturgice.

ln ce priveite redactarea gi structurarea continutului lucrerii, suntnecesare mai multe precizdri.

Atet viata Sfantului Marcu scdse pe scurt de Sfantul Softonie, cAt,i ceascrisi de Sfentul Mucenic Dorotei, au fost inlocuite cu viata Sfantului ADostol

Mar,Ioan

Ptezfiec:al cz

asulintotcapi

edili

cea ttntr(dife

sub(eol!:

Testl

nor(

indi

rnclrder

aui

G.!l11tr'

esre

Vezi telcrirea Sfintului teofilact ta Mriri 5, 13.

l3

Marcu, scrisi pe larg 9i publicad in yicrite sf,rlilor - editia ingrijit.i de Pdrin tele

loanichie Bdlan.,,Capetele Evangheliei" (care nu sunt altceva decAt tiilurile caPitolelor)

prezente in editia 1805, au fost h€cute de noiin cadrul Cuprlnsrrlr/i, iartitluluifiecirui capitol dinedilia de fate i-am subord onat plintr-o nota titlul originalal capitolului din edilia 1805. Pentru inlesnirea unei priviri de ansambluasupn structurii Evangheliilor, s-a alcAtuit la fiecare Evanghelie o Scari a

lntocmirii. A).ci sunt infitigatc in idei rezumative toitte ccle prezentate incapitolele Evangheliilor, fiind indicate ti versetelc cotespunzdtoarc.

In ce privegte textul Sfintelor Evanghelii, acesta a fost actualjzat duPaeditia sinodali a Sfintei Scriptuti din anul 19E8, deoarecc aceasti edilie a

cunoscut dupi 1989 mai multe reedittrri li se bucuri in momentul de fali decea mai largi rtrspAndirc in randL credjnciogilor Acolo unde existit deosebiriintre versetele talcuite in edi;ia de la 1805 ti edilia mai sus pomcniti,diferenlele sunt precizate plin numeroase notc.

Pentru a inlesni o vedere unitad asupra inhegii telcuiri a SfAntulu i Teofilactla Evanghelii, dar ti asupn intregii Scrilflfi prin intermediul talcuirii, amsubordonat fiecilrui verset (sau grrp de versetc) t miterile biblice prezente inedilia din 1805, cumulandu-le cu cele din edilia din 1988

^ Sfilltei Sctiptuli.

Aceste trimiteri au fost confruntatc ii inbogdtite cu cele din ediJia NorhiTestaflcnt cotnentat aI IPS Bartolomeu Vale u Anania,

Scoliile gi insemntrrile Cuviotilor Gherontie gi Cligoric sunt marcatc prinnoie precedate de indicaliai [1805]. Toate celelalte note ti insemndri aparflneditiei de fate.

Pentru inlesnirea utilizirii acestei €lcuiri, in antetul fiecdrci pagini esteindicat numArul capitolului din Evanghelie; inaintea fiecdnli verset (sau grupde versete) este indicat capitolul gi numirul versetului, iar in alcituireaindicilor nu s-a fecut trimitere la numdrul de pagini, ci la vcrsetul sau grupulde versete talcuite.

Referinlele biblice din textul talcutuii sunt cele din edilia 1805, insi acesteaau {ost completate cu tdmiteri scripturistice 1a toate textcie citate in cadrultaicuiii gi care nu sunt identilicate in traducerea Cuviotilor Chcrontie tiGrigorie. Toate referinlele biblice din textul tilcuirilor au fost sistematizatei\tr'u Indice scripturistic.

Pentru o orientale tematici in cadrul liicairii, s-a alcdtuit un l,rdice /c.l/ tloaofinsfic pIin intermediul ceruia cei interesafi vor puiea afla grabnic careeste invtrlStula Sfantului Teofilact privitor la dife te terne.

9a alcituit, de as€men ea, !\Itlllice ni flLoflelol p,"/rii filclifc de cdtre SfantulTeofilact li un lzdlcetl tqerfulelv euatghclice 1+or de reti tt salt cal" sroltintrcbLtit1lafcdeseoli. Acesta din urmi ne poate fi foarte utii celor carc iu cunoagtem integral

textulEvangheliei, ci doar am retinut anunite pasaje prin intermediul lectudlotparticularc sau a citirilor din tirnpuJ sfintelor slujbe.

Acestor indici lise ahtur; in acest volu,r. dor,.i ane\e edi,oritlei { 1) C-t.. ,1rld! niplm? poru ciIle Donuuhioq,in,e in Vrrhittlsi No Test ntpnt. tdnnktlpcitrc Sflntul Nicoditn Aghiotitul; (2) indrumar penhu citirea Apostohlui ,i SfnteiEaanghclii elc cdtre sluiitoii ,i creelincioriiin toote zilele dc pestc nn ,i Ia fcluite rhtduieli.

Ne-am striduit ca pdn tot aparatul auxilia!, Tdlctirea la Ez'aflghelii sA

devina un instrument util in stredania de inlelegere 9i propoviduire a

Cuventului lui Dumnezeu, dar mai cu seamd 9i intai de toate ne dorim ca

acesta s:l fie un sprijin real pentru cei care se sArguiesc si fie cu luarc nmintein viala liuntrice. Motivalia care a stat la baza alcituirii indicilor este lrncul'ant al Sfantului Ignatie Briancianinov, p n care ne invald a9a: ,,Ti-a venitin minte un gAnd bun? OprcSte-tel In nici un caz nu te gandi si-l pui inpractice fiie a-l examina, fdr; a medita Simfi in inimi vreo inclinalie bune?Oprette-tel Nu te lisa dus de ea. Consulti Er.angheiia. Vezi daci gandul tiucel bun, inclinatia ta cea bune sr.mt conforme cu sfintele invifihri aleDomnului. Vei vedea foarie iepede cd nu existi nici o legdlurd lntre bineleevanghelic ai binele firii omenegti clzute. Binele firii noastre cizute esteamestecat cu rdul, de aceea el insupi a devenit r;u, dupi cum o mancaledelicioase ti sen;toastr devine otrave c6nd este amestecatd cu aceasta"2,

Cei care iau aminte la acest cuvant al Sfantului lgnatie vot inlelege ci acettiindici sunt de neapdrati trebuinta, atat din pricina imprditierii minlii, datolatdfeluritelor pricini, cat ti din cauza neputintei ti uitfii, ciiora, ca unii ce suntemoameni, toline supunem intr-o m;sur; mai mdre sau mai mic5.

Unele adnotiri din ed4ia de fal5 cuprind ldmudri asupra textului, dar 9icateva pasaje din unele scrieri ale Pirinlilor filocalici. Aceste pasaje patristicenu au scopul de a-i exalta pe cititori punAndule inainte cuvinte Fi inveldturiale Sfintilor, ci intii de toate completeaza ti dezvoltd talcuirea SfantuluiTeofilact, dar deopotrivi ne aratd gi cat este de rnici mdsura duhovniceasca a

celor care triirn in aceste vremuli. In privinla citirii sfintelor cuvinte, SfantulNil Sorski (1433-+1508) sciia: ,,Cei impovdrafi de multe pecate gi bantuili depatimi sunt nevlednici chia! gisd audi asemenea cuvinte.Insd, punAndu-nenedejdea in harui lui Dumnezeu, suntem indemnati sd linem cuvintelesfintelor scderi in mintile noastre, ca micat si spodm in conttiinla decAderiiin care umbl5m"r.

ingelegem de aici cd apropierea noastre de sfintele cuvinte se poate face

numai prin rugiciune ti prin citire cu luare aminte. Din aceaste Pricine, am

2 Sfentlll lgnatie Britulcianinov,Itfitltihrile Osp4ulri cd. EOR Alba lulia cap. VlI, P.24I Ct Cuviosul Paisie de ta Neamt, !rtoi,io$ 0,4a rtr|ri strret ed. Deisis, SibiLr, 1996, p. 15.

agezat in primele pagini ale acestei cirli Rn gdciuneo ininte cle citirea din SfinteleOlrli alcituite de catrc Sfantul Ioan Curi de Aur. Fiind atezati astfel, cititorulo va gesi foarte ugor de fiecare dati cind va dori str citeascd dt^ Tilcuirel:tEoangheliei. Dar, involumul de fa;i se afltr 9i Canonul de umilinfd, sinatanl gi

acatist Sfint i Teofilacf alcdtuit de monahul Coprie, iar cei carc doresc se potapropia p n rugeciune de autorul acestei talcuiri la Evanghelii, dobAndindocrotire ti ajutor, dar ti o inlelegere mai adanci a invdteturilor sale. Suntemincredinlafi ci aceastd randuiah derug:tciuneva fi de ajutor tuturor celorcarerevnesc ponrncilor evanghelice, dar doresc ti se se apropie de Sfantul Teofilactp n smeiti-cugetare, spre a se invrednici de mijlocirile ti ocrotirea sa caldA.

Prin zdbovirea in rug;ciune ii prin inplinirea poruncilor evanghelicevom dobandi luare aminte 9i vom inlelege cu adevdrat cele care se petrec inviala noastri lduntrici li neindoielnic este ci vom pricepe Fi prunciaduhovniceascd in care se afld creitinitAiea zilelor noastre.

intr-un artjcol al sAu, intitulat Cuuinte penttu ,,urenen de pe urmi"!,academicianul Virg Candea ne spunea cd astdzi mai mult ca oricandinveteturile Sfinfilor ne sunt foarte la indemani, deoarece ,,ceriile lor cu greuoblinute, tilmdcite, copiate in trecut, ne atteapte, colbuite, pe nftun, sau neirnbie in editii frumos tiparite 9i accesibile in librdrii, la pangar sau in chiotcui,pe ul4e 9i in piete"-

Intre acesb ce4i se numefi li TAbuirea celor patru Eontghelii a Sf?nniuiTeofilact, care nidajduim sd nu devini o carte ,,colbuite" din pdcind cd se afldpe rafturile bibliotecilor 9i nu este cercetattr de nimeni. Transcriind din chirilicatextul tAlcuirii de la 1805, am putut vedea ci pe numeroasele file ale cirfii deacum doui veacui sunt preserate multe picitud de cearA, care ne spun in chiptainic cA aceasti 7l?lclire a fost pdcina de sfinte privetheli. De acee4 se cuvinesA ne aducem aminte de neamul din care ne tratem ti sd nu uitim cd lainfricogAtoarea Judecatd in sanul neamului romAneic ne vom afla dimpreun.icu toli inaintatii nogtri care ti-au sfinlit viala plin implinirea poruncilor 9i prindragostea ceanemincinoasd a Evangheliei. Dupi aceste porunci vor fi judecatetoate veacuflle. toate neamurile si fiecare dintle noi in parte.

Mulfumind tuturor celor ce s-au serguit ti au trudit in felurite chipurislujind aceasti carte, neddiduim citle Dorrnul, Cel Care nimic nu trece cuvedeiea gi poate s; rispliteasce pin belFut de daruri ti milostivire. PurtiriiSale de grijd din dragostea pentru om, datordm orice lucru bun, dupi cum nise spune gi in Crrlirful cdtre cititor alcuviotilor Gherontie li Grigorie: ,,Decitoti cei ce voili sd vd facqi fii ai zilei 9i ai luminii 9i sA nu umblati int u intunericulnettiinlei; tofi cei ce voiF se aveti viata Domnului, ca o oglindd inaintea ochilor

I in revista S.iimDare, In fali, ^r.

3, 1997, p. 1.

i6

voit celor sufleteiti, ii dupd dansa sd urmali; toti cei ce voili sd gtili taineleIntrupidi Domnului, gi dogmele credinlei noastre, ca si putefi da rtspuns,dupd cuventul Apostolului, pentru credinta cea dintru voi; toli cei ce voiti sdvi pov.ituifi la calea mantuirii Fi sA nu vI poticnili in pdpistiile pietzEltii,primili-o cu bucurie ti o cetili cu oserdie, mulFmind lui Dumnezeu Celui Cea iconomisit de a dobAndit gi Neamul nostru aceas6 vistierie".

Inainte de a incheia, vom cele iardgi iertare tuturor cititodlot punandiniinte o parte din cuvjntele tipografilor edifiei din 1805: ,,lar cei ce v-aliiN.rcdnicit cu luminarea mintii, a privi in oBlinda darului, bucurali-ve intruDomnul. Si odcegretealA velj afl4 indrcptali-o cu duiulbhndelelor, cA infruindelungati weme sdvargindu-se acest lucru de suflet folositor, gtim cd iigregeli vom fi ftrcut: unele penfu multa osteneale, fiind firea ingreuiati, iaraltele pentru sup;rarea noplii, crci ti noaptea de multe ori o am avut in locde zi. Cupleciciune, darA, nerugAm ca sdne iertafi, c;citi noi oameni suntemcupringi de sldbiciunea firii, care nu lasS pe nici un om a fi firi de greg€ald".

Fie, dar, ca toli dimpreun;, iertandu-ne unii pe alfii, sd pdzim dragostealui Dumnezeu gi prin aceasta fiind tinoi,,pizili de Dumnezeu"s, cu frice, cucredinli ti cu inimi curati se ne apropiem de Sfintele Taine ale lui Hristos,cale ne vor innoi in infrxtirea veselitoare gi vegnici cu toti cei mantuiti. Iardaci accst lucru se va sdvArFi prin fapte, in chip tainic Sfantul Teofilact vareversa ti asupla noastrd binecuvantarea sa6, zicand: ,,Fie ca Durrmezeu, alCdruia etti ii Care te are, se te pezeasca de tot rdul ti nenorocirca, sa te judececu dreptate dupi milele Sale desaveiFite ti, cand tu vei fi devenit mirosulbunei miresme a lui Hristos, El sd te inal$e pe altarul ceresc ti se face din tinecidelnili inleleEetoare, ca si ddruietti ca jertfe toate darurile miinilor 9iIucrerilor tale lica ardere de totsd aduci mireasma bineplicuti gibinepdmitea tuturor virtutilor tale".

5 ,,lhofilacl" lnseamn5 ,,pAzjt de Dumnezeu".'Sfinilrl Teofilact incheia cu aceastA binec ventare una dintre scrisorilesal€ citre fosta

imp:r{teasa }la.ia (cf. P C autirer,Theophulacte d'Adflda - l"tlrcs, Tesalonic, 1986, pp. 140-141 ).

I7

DESPRE CELE PATRU INTELESURIALE SFINTEI SCRIPTURT

Patru sunt chipurile in care se talcuielte Sfanta Sciiptulii: tsfolic, adic;potrivit literei ti dupd istode; aragogic, adicii dupi inalia infelc gerc) alegoic,adicd sub cele spuse se inleleE altele, ascunsei ,i tropologic, adicd pentruindreptarea ndravurilor

Inlelesul istorir este cel care cupdnde lucru trecute, care nu trebuiescaltfel int€lese ti nici nu sunt inchipuire a altui lucru.

Arasoglc, cand, prin spusele Scriphrfi ne suim de la Biserica pdmantcascela cea cereasci, de la oarneni 1a hrgeri, de la zidiri la Ziditot pand la Cea UnaSfanta ti Preainalia Treime, de unde nu este cu putinli a trece mai inainte.AdicA afunci cand zicem: ,,Intru inceput a Iicut Dumnezeu Cerul gi pi-l'l.ar.t\|" .(Facerc 1,1), pdn ,,Cer" infelegem pe Ingeri, iar prin ,,pimant", peoameni. Incd ti ceea ce zice Dav-id: ,,Cd M-am jurat intru mania Mea: "Nuvor intra intiu odihn aMea"" (Psaln 91,12 Ertei 3,11); s-alr.rat, zice Domnul,se nu intre evreii cei neascultitori ti impiet ti la inimA in pimentul figi-duinlei, in Palestina. Potrivit spuselor, adici dupd chipul isfonc, inlelegemchiar p;mantul Palestinei; dar dnagoglc, adicd dupA inalta inlelegere, inle-legem viala cea veinici, adici aceea in care este adevdrata odihnd.

Iar alegoric, este chipul in care potrivim cele spuse in Sf;nta Sc pture laHristos, la Trupul Siu tainic Fi la Biserica cea pdmanteascd. Adic;: Aviaam ;r

avut, potdvit cuvinielot deci potivit isioriei doi feciori, unul din Agar slujnicallsmaiil 9i altul din Salra cea slobodi [saac]. A/cgoric, adici dupi chipul incare una se sPune ti alta se infelege, Avraam inchipuie pe Dumnezeu, Careare doi fiii iudeii din sinagogb ii cregtinii din Bisericd cregtini care suni inslobozenia darului lui Hr-istos -, iar iudeii suntsub slujirea ii robia inchipuiriiLegii lui Moise, dup; cum talcuiegte marcle Pavel in Epislold ciitre Galateki(4, 22-30). IncA ii prin arca lui Noe avAnd dobitoace curate 9i necuraie ,

'Pcntru ca accasii cartc sc adrcscazi iniai de toate creitinilof simpli carc revnesc L.r

implinirea porun.ilor ti poate c: nu tuhrrora le cst. cunoscui cc anum.rcpr.zinii fiecarc dininjclesurile Slti.i S./rplrir;, atezin maijos oinsennare pnvind deslutjrea a.estora. Aceast:lemurire o $simin€dilia romeneasci a ]lilctn'iiSlantuluiTeoiillct, anume ca noti e\plicativ:iin comentariul de la Mtrrd 1:. / d.

::.r]l..l.hl":ir, :,igolic dc Intete8ere vedem Bicericd cea p.lm;nreasca. cecnPdrlde )L drepti Fi p;cdtori.

.lJr tropologiL este cnipLrl irdrepr;to. de nara\'uri lmorallcare, orinn,r'/r"/ arL'fJVunte oamen.lor >i \'i.tta lor ie indrenptj cle la r.iutate, iatrer.r.,aLeaD^rnj.A.iJe5te(dpitolul I2del,) \4rl.l,cap ;lul Ildela/r.a>i3derJ

^r7rrl. tjl cdre \e.tr<lti Ti.Lr-.coUnd dracul. dLpi care cel mut si surd8rJ *le. A.r l. Iropologic - adi.i dup.i .hipu I cel in;rept.] tor de moravuri _(.' rnrel.te p.i\ A to.ltl. ,.s, rd " (,1 nu \ oiesie s; J udi d umne,/eieSttle cu vinle si,,muf', cd nu p megte spovedaniai ,,drac,,este pdcatul cel ;"

^;;;;lJ;pacitosul venind la Hristos _ adi.b Ic,rdL \, na.riere sare se izb.,vesre ".i"?::il;:;1":[T:T: ".'.I"[iJIl:{i( n_^.tflc.t grjte)te. binecuvjnUnd pe Dumnezeu prin lucrirea faolelorDu re i rr. 51 (ele -pu:.c de Dumrezeu in De L, reronom: .,ie nu legi gura boul uicare lreier;',D.r,/,,,o,1ar,1 2\. t|t. duD; 5lo\ i ._.ru spu* penrri f"i, a"rlrr_porogt. ,a nleteqe penLtu in\;l.itori. cdre inv;ljnJ poporul, nu sunt ooriti\r sc ffd nir.-c; cir n lLrc ru rilc si vcnrturile Bi.ericii, d upa cum ti lcuieste marele| .1\c rf t ptj'0t0 thtil (ittc Cot t,t,ani \9, I jgt.

Deci, in patru feluri se face citirea Sfintei Sc pturi: istoric _ potrivit.U\ nlc or' l?,7dSogl. - dup,r chipL, urei inteJcgeri m.tj inalte; ai"Bo.,. .;nJ'1,1.-:T- "',:"'., 1:cJ

r cele.p J5e >i lropotogi. .rdi(a in (hiput ind repuroroe nJ'r\ Lrn lmL'r.tJJ. Se cLl\ ine ,l Sli c; nu todte cur intele dcripturii oot firariJlc In toa ie a(este feluri, ci unrle se l;rcuiecc numai in(r_un'fel, altele indoui sau in trei gi altele in toate aceste patru feluri.

Donlde 3r

Teofi

de S.i

zihtiL

ZaticMiii,

s.Ii n:l

Lli'i.

\litri

maa:

'\9

CANONUL DE UMILINTA,ACATISTUL 9I S,INAXARUL

CELUI INTRE SFINTI PARINTELE NOSTRU

TEOFILACT,ARH]EPISCOPUL OHR]DEI 9I BULGARIEI

Alcituire a hri Coprie moruhul

Sprc Ftii.r+d

in ziui a h aiztci li utla n hotii deceml)rie, se sdaArFettepontetlirea CLL..)ioasei Maicii)tonslre Mrlani| Romdna, o Cli)ion ui Zolic, hldnitorul d? orfoni ri a celor dimpre rldcu dAn:iipfizn ili. irlsd, dht pricind cd intrn nceastd zi se otloodierte Praznicul Na;teriiDolnnului H rislos, in randuin la bisericeascd sltLiba Cw)ioasei Melan;n se gdse|te it1 ziutt,]t ^0 dr( ct,tl1i, l t " i'l zthn n th iz... i ttnn s! ntnc r, 4 t0; slltiba lt a? n,;ul ui Nay o i ;afari de Lifi!, Palielett, Vahad, Pnrc iiFi Afitifaanele de ln Liturghie.

In ziLtn a lreizeci si utla a lrnii Llecet brie se sindrgeFte gi potfienitea SfA tt uiTeofilact, Arhiepiscopnl OhrileiSi Bulga ei.Iar dacd oareu de va f hranrt salt la aoi celtnai mare, se oa sdoArsiirnintaa Utreniei ft dui4la cdltoltulri de umilirrtd, a silaxarului,i a acntistnlui acestuiSfA l Pdrifit(.|ar acola rfidenu esfehfltu, cei rdrnitoti li iubitorit)e St'inli de I)oiesc, pot sd cit.nscd acesfe rugdtiluli fie Ia sdt)drfirea priznuiii Sfintr ui,

fie inninte de a titi din rllullneztliertile snle lnadldtlti, snu tncd Fi in praoila dc ruEdciwlezihlici ori ln lrenrc de ispitire Si tulb rarc n ninlii.

Acolo t lnde cel mai ma rc rpierte n se .iti nunai sinmarul SfAntullri Teoflact, Jiti decanonul ccl dc llfiilinld fi ncntist, se |ta sdltiryi aceastd rnnduiald:

DLryd cAnturenaVl-a tt CnnanLi i, se citerte sinaxarli Sfintei Melnnia, al SfhtlttttLiZatic ldinitorul de arfani, fdcind, pohlenirca SfAntlllti Eln e d.in Vidin (hetrccut inM;,?ei,)r Tot in aceast; zi, pomerirea SfAntului Mucenic Ermie din \^din, care desabie s-a sdvartit rrDi ind cu ponenirea soborului Sfl4ilof priznuiliintru nceastd zi,d pdct1 nratd ii rAnduialn Minehiui pe 31decel1turie.

Afoi, hldali se u urnn rTidj Tot in accaste zi, ponenirea Sfantuluj Teofilact,Arhiepiscopul Ohddei pi Bulgariei, citindu-se ctt lrnrcarminte ,i cu ealaaie t)ialn

'ti. ,t|,1,. ia i'f i, tt .-a raria , J a nr..t|nat jos.

Dh pr icind cd in Mineirl pe dEcenfurie nLt este tteanti ,i ponenirea Sffrnt,lui lerarhPetr Mooilll, carc este rondn Lle nemfi ti cnre a fost cinonizat de curAld Ae BiseicaOtLodord a Llcfttifiei, dllpd c! sa sfirrEie rle cit it sinrartd Sfhntului Teofilact , se L'a faceli ponenitLl ncestui Sfdnli Tot in aceaste zi, pomenirea Sfantului Petru Movili,Mitropolitul Kicvului, carc in pace s-a sdvariit.

Apoi sava incheia asa: Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluiette-ne gi nemantuieste Dc noi. Amin.

cANONUL DE UMTLTNT.{

Preotul dd obi;ttttittt bitrcc uztkrttnre, zicknd:

Binecuvdntat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum gi pururea giin vecii vecilor. Amin.

Slavi Tie, Dumnezer.r I nostru, sl.rva lie.impdrate Ceresc, MAngiietorule, Duhul adevdrului, Care pretutindenea

e;;ti gi toate le implinegti; Mstierul bundtifilor gi Dititorule de viafd, vino gite sdligluiegte intru noi gi ne cur;lette pe'noi de toatd intiniciunea gimantuieFte, Bunule, sut"letele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinie tare, Sfinte fdrd de moarte, miluiegte-ne penoi (de trei ori).

Slavi Tatdlui 9i Fiuhri 9i SfAntului Duh. $i acum gi pururea gi in veciive'cilor. Amin.

PreasfAntd Treirne, miluiegte-ne pe noi. Doamne, curdle9te pdcatelenoastre. Stipane, iartd fdrddelegile noastre. Sfinie, cerceteazi 9i vindecdneputinjele noastre, pentru numele Tdu.

Doamne miluie;te (de trci ori). Slavd... $i acum...

Tatdl nostru, Care egti in Ceruri, sfinfeasci-se numele Tiu, vie impdrdfia Tafacd-se ','oia T4 precum in Cer aga gi pe pimAnt. PAinea noastrd cea spre fiin1idi-ne-o noud astizi gi ne iartd noui gregealele noastre, precum 9i noi iertdmgregililor nogtri. $i nu ne ducc pe rroi in ispiti, ci ne m6ntuiegte de cel riu.

Cd a Ta este impardli4 puterea ;i slar.a" a Tatilui gi a Fiului gi a SfAntuluiDuh, acum gi pururea 9i in vecii vecilor. Amin.

Apoi tro1tarele, glnsul al 6-lea:

Miluiegte-ne pe noi, Doamne, miluiegte-ne pe noi, ci, nepricepAndu-nede nici un rdspuns, aceasti rugiciune aducem Jie, ca unui StipAn, noipacitogii robii Tai. miJuieptc-ne pe noi.

)lava.. .

Doamne, miluiegte-ne pe noi, cd intru Tine am nddiiduit; nu te mAniape noi foarte, nici pomeni fdridelegile noastre, ci cauti gi acum ca un milostivpi ne izbdvegte pe noi de vrijmagii nogtri, ci Tu egti Dumnezeul nostru, ginoi suntem poporul Tiu; tofi lucrul mAinilor Thle gi numele Tdu chemdm.

Si acum..., a Ndscdtotrei de Dumnezeu

Uga milostivirii deschide-o noui, binecuvAntatd Ndscitoare deDumnezeu, Fecioari, ca si nu pierim cei ce nadijduim intru tine, ci si ner.trAntuim prin tine din nevoi, ci tr.r egti mAntuirea neamului cre9tinesc.

SIN

pdHrinead

di'oninldeLEfainr^:.,in'

cA

tuALiln

Prcl,

irrcluT

sr

n(-\

SINAXARUL SI ACATISTUL

Apoi Sittfuolul Credh$ei:

Cred irtru Unul Dumnezeu, Tatil Atotliitorul, Ficdtorul Cerului gi al

pimAntului, al tuturor celor vdzute gi nevizute. $i intru Unul Domn Iisus

Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Ndscut, Care din Tatdl S-a niscut mai

inainte de tofi vecii; lumini din lumini, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeu

adevirat, niscut, iar nu ficut; Cel de o fiinli cu Tatdl, prin care toate s-au

fdcut; Care, pentru noi oamenii gi pentru a noastrd mAntuire, S-a pogorAtdin Ceruri pi S-a intrupat de la Duhul SfAnt gi din Fecioara Maria gi S-a fdcutom; 9i S-a rdstignii pentru noi in zilele lui Ponliu Pilat 9i a pdtimit gi S-a

ingropat; gi a inviat a treia zi, dupd Scripturi; gi S-a indllat la Ceruri gi pade

de-a dreapta Tatdlui; gi iaripi va si vind cu slavd, sd judece viii gi morlii, a

Cdrui impirdlie nu va avea sfArgit. $i intru Duhul SfAnt, Domnul de viafiFicdtorul, Care din Tat5l purcede, Cela Ce impreund cu ThtAl ti cu Fiul este

inchinat gi sldr.it, Care a grdit prin Prooroci. Intru un4 sfinti, soborniceascigi apostoleasci Bisericd. Mdrturisesc un Botez spre iertarea pdcatelor. Agteptinvierea morfilor. $i viala veacului ce va si fie. Amin.

Psalmul 118 (Catisma a XVII-il:Staren itthi:

Fericili cei fdrd prihani in cale, care umbld in Legea Domnului. Fericilicei ce pizesc poruncile Lui gi-L cauii cu toati inima lor, ci n-au umblat incdile Lui cei ce lucreazd fdrddelegea. Tu ai poruncit ca poruncile Tale si fieiubite foarte. O, de s-ar indrepta ceiile mele, ca si pdzesc poruncile TalelAtunci nu md voi rugina cAnd voi cduta spre toate poruncile Tale.

I duda-Te-voi intru indreptarea inimii, ca si invil judecdlile dreptdfii Tale.lndreptirile Tale voi pdzi; nu md pirisi pdni in sfArgit. I'rin ce igi va indreptatdndrul calea sa? Prin pdzirea cuvintelor Tale. Cu toatd inima Te-am cdutatpe Tine; sa nu md lepezi de la poruncile Tale. in irrima mea am ascunscuvintele Tale, ca si nu gregesc Jie. BinecuvAntat egti, Doamne, invafi-mdindreptdrile Tale. Cu buzele am rostit toate judecdfile gurii Ta1e. In caleamdrturiilor Tale m-am desfdtat, ca de toati bogdlia. La poruncile Tale voicugeta gi voi cunoagte cdile Tale. La indreptdrile Tale voi cugeta gi nu voiuita cuvintele Tale. RXsplitepte robului Tiu! Voi trdi gi voi pizi poruncileThle. Deschide ochii mei gi voi cunoagte minunile din Legea Ta. StrAinsunt eu pe pdmdnt, sd nu ascunzi de la mine poruncile Tale. Aprins e

sufletul meu de dorirea judecdlilor Tale, in toati vr, s',.1 Certat-ai pe ceimAndri; blestemali sunt cei ce se abat de la poruncile Tale. Ia de la mineocara gi defiimarea, cd mdrturiile Tale am pdzit. Pentru cA au tezut

CANONUL DE UMILINTA

c;peteniile gi pe mine md cleveteau, iar robul Tiu cugeta la indreptdrileTale. Cd mdrturiile Tale sunt cugetarea me4 iar indreptdrile Taie, sfatulmeu. Lipitu-s-a de pAmAnt sufletul meu; viazd-md, dupd cuvAntul Tdu,Vestit-am cdile mele gi rn-ai auzit; invali-md indrepterile Tale. Fi sd inlelegcalea indreptdrilor Tale gi voi cugeta la minunile Thle. Istovitu-s-a sufletulmeu de supdrare; intdregte-md intru cuvintele Thle. Depdrteazi de la minecalea nedreptdlii gi cu Legea Ta md miluiegte. Calea adevdrului am ales gijudecilile Tale nu le-am uitat. Lipitu-m-am de mdrturiile Tale, Doamne,sd nu md ruginezi. Pe calea poruncilor Tale am alergat, cand ai lergit inimamea. Lege pune mie, Doamne, calea indreptdrilor Thle Fi o voi pizi pururea.InfelepJegte-md gi voi cduta Legea Ta gi o voi pdzi cu toati inima mea.Poviluiegte-md pe cdrarea poruncilor Tale, cd aceasta am voit. Pleaci inimamea 1a mdrturiiie Tale gi nu la ldcomie. intoarce ochii mei ca sd nu vadedegertdciunea; in calea Ta viazA-md. implinegte robului Tdu cuvAntul Tdu,care este pentru cei ce se tem de Tine. Indepirteaze ocara de care mi tem,cdci judecS|ile Tale sunt bune. Iat5, am dorit poruncile Tale; intru dreptateaTa viazi-md. Si vini peste mine mila T4 Doamne, mAntuirea T4 dupdcuvAntul Tdu gi voi rispunde cuvAnt celor ce md ocdresc, ca am niddiduitin cuvintele Ta1e. Si nu indepdrtezi din gura mea cuvantul adevirului,pAnd in sfArgit, cd intru judecdgiie Tale am ndddjduit. $i voi pdzi Legea Tapururea, in veac gi in veacul veacului. Am umblat intru ldrgime, cIporuncile Tale am cdutat. Am grdit despre mdrturiile Tale inainteaimpiraJilor gi nu m-am ruginat. Am cugetat la poruncile Tale, pe care le-amiubit foarte. Am ridicat mAinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit;i am cugetat la indreptdrile Tale. Adu-Ji aminte de cuvAntul Tiu, cdtrerobul Tdu, intru care mi-ai dat nddejde. Aceasta m-a mAngAiat intrusmerenia me4 ci cuvAntul Tdu m-a viat. Cei mdndri m-au batjocorit pestemisurd, dar de la Legea Ta nu m-am abdtut. Adusu-mi-am aminte dejudecilile Tale cele din veac, Doamne gi m-am mAngAiat. MAhnire m-acuprins din pricina pAcetogilor, care pirisesc Legea Ta. Cantate erau demine indreptdrile Tale, in locul pribegiei mele. Adusu-mi-am aminte denumele Tdu, Doamne gi am pizit Legea Ta. Aceasta s-a fdcut mie, caindreptdrile Tale am cdutat. Partea mea egti, Doamne, zis-am sd pdzescLegea Ta. Rugatu-m-am feJei Tale, din toatd inima mea, miluiegte-mddupi cuvAntul Tdu. Cugetat-am la cdile Tale gi am intors picioarele melela mdrturiile Tale. Cata am fost gi nu m-am tulburat sA pdzesc poruncileTale. Funiile pdcitopilor s-au infSgurat imprejurul meu, dar Legea Tan-am uitat. La miezul noplii m-am sculat ca sd Te laud pe Tine, pentrujudecdlile dreptdfii Tale. Pirtag sunt cu toli cei ce se tem de Tine 9i pizesc


poruncile Tale. De mila Ta, Doamne, este plin pdmAntul; indreptirileTale md invafd. Bundtate ai fdcut cu robul Tdu, Doamne, dupd cuvAntulTdu. invali-md bundtatea, invAtdtura gi cunogtinla, cd in poruncile Taleam crezut. Mai inainte de a fi umilit, am gregit; pentru aceasta cuvAntulTdu am pdzit. Bun egti Tu, Doamne, 9i intru bundtatea Ta invatd-miindreptirile Tale. inmulfitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mAndri,iar eu, cu toati inima mea voi cerceta poruncile Tale. inchegatu-s-a cagrdsimea inima lor, iar eu cu Legea Ta m-am desfdtat. Bine este mie cim-ai smerit, ca sd invd; indreptdrile Ta1e. Bund-mi este mie Legea guriiTale, mai mult decAt mli de comori de aur gi argint.

S1av5... $i acum... Aliluia (de trci ori), cLL inchindciuni, iar dacd aceastd

r1rduinld de rugdciurte sc sdakrpepte in Postul Mare, se fac metanii. Doamnemiluiegte (de trei ori). Slavd... $i acum...

Stnren n doua:

MAinile Tale m-au fdcut gi m-au zidit, inleleplepte-md 9i voi invdfaporuncile Tale. Cei ce se tem de Tine md vor vedea pi se vor veseli, cd incuvintele Tale am ndddjduit. Cunoscut-am Doamne, cd drepte suntjudecdlile Tale 9i iniru adevdr m-ai smerit. FacS-se, dar, miia Ta, ca si mdmAngAie, dupd cuvAntul Tdu, citre robul Tiu. Si vind peste mine induririleTale gi voi trii, cd Legea Ta cugetarea mea este. Sd se rugineze cei mAndri,cA pe nedrept m-au nedreptdlit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale. Sd seintoarcd spre mine cei ce se tem de Tine gi cei ce cunosc mdrturiile Tale. Sd

fie inima mea fdri prihand intru indreptdrile Tale, ca sA nu mi ruginez. Se

topegte sufletul meu dupi mAntuirea Ta; in cuvAntul Tiu am nddijduit.SfArgitu-s-au ochii mei dupd cuvAntul Tiu, zicAnd: "CAnd mI veimAngAia?". Cd m-am ficut ca un foale la fum, dar indreptdrile Tale nuIe-am uitat. CAte sunt zilele robului Tdu? CAnd vei judeca pe cei ce mdprigonesc? Spusu-mi-au cdlcdtorii de lege degertdciuni, dar nu sunt caLegea T4 Doamne. Toate poruncile Tale sunt adevdr; pe nedrept m-auprigonit. Ajuti-mi! Pulin a fost de nu m-am sfArgit pe pXmAnt, dar eun-am pirisrt poruncile Tale. Dupd mila Ta viazl-ml gi voi pdzi mirturiilegurii mele. In veac, Doamne, cuv6ntul Tdu rim6ne in Cer; in neam gi inneam adevdrul Tiu. Intemeiat-ai pdmAntul gi rimAne. Dupd rAnduiala Tardmdne ziuq ci toate sunt slujitoare Jie. De n-ar fi fost Legea Ta gAndireame4 atunci ag fi pierit intru necazul meu. In veac nu voi uiia indreptdrileTale, cd intr-insele m-ai viat, Doamne. Al Tiu sunt eu, mAntuiegte-md, ciindreptiriie Thle am ciutat. Pe mine m-au agteptat pdcitogii ca si mdpiardd. Mirturiile Tale am priceput. La tot lucrul desdvArgit am vdzut

21 CANONUL DE UMILINTA

sf6r;it, dar porunca Ta este firi de sfArgit. Cd am iubit Legea T4 Doamne,ea toatd ziua cugetarea mea este. Mai mult decAt pe vrhjmagii mei m-aiinleleplit cu porunca T4 cd in veac a mea este. Mai mult decAt invdldtoriimei am priceput, cd la mErturiile Tale gAndirea mea este. Mai mult decAtbitrenii am inleles, cd poruncile Tale an ciutat. De la toatd calea cea reami-am oprit picioarele mele, ca si pizesc cur.intele Tale. De la judecdtileTale nu m-am abitut, cd Tu ai pus mie Lege. CAt sunt de dulci limbii melecuvintele Tale, mai mult decAt mierea, in gura mea! Din poruncile Talem-am fdcut priceput; pentru aceasta am urat toatd calea nedreptdlii. Fdcliepicioarelor mele este Legea Ta gi lumini ciririlor mele. Juratu-m-am gi

rn-am hotdrAt sd pizesc judecdfile dreptilii Tale. Umilit am fost pAnd insfArgit; Doamne, r'iazi-md, dupi cuvAntul Tdu. Cele de bunivoie ale guriimele binevoiegte-le, Doamne gi judecdlile Tale md invali. Sufletul meu inmAinile Tale este pururea gi Legea Ta n-am uitat. Pusu-mi-au pdcitogiicursi mie, dar de la poruncile Tale n-am r.lticit. Mogtenit-am mirturiileTale in veac, cd bucurie inimii mele sunt ele. Plecat-am inima mea ca sd facindreptdrile Tale in veac spre rdsplStire. Pe cdlcdtorii de lege am urAt gi LegeaTa am iubit. Ajutorul meu gi sprijinitorul meu egti Tu, in cuvdntul Tdu amnidijduit. Depirtali-vi de la mine cei ce viclenili gi voi cerceta poruncileDumnezeului meu. ApdrS-md dupd cuvAntul Tdu gi mi viazd gi se nu-midai de rugine agteptarea mea. Ajutd-mi gi mi voi mAntui ;i voi cugeta laindreptirile Tale, pururea Defdimat-ai pe tofi cei ce se depirteazd de laindrepiirile Tale, pentru cd nedrept este gAndul lor. Socotit-am cdlcdtori delege pe tofi pdcitopii pdmAntului; pentru aceasta am iubit mirturiile Thie,pururea. Stripunge cu frica Th trupul meu, cd de judechfile Thle m-am temut.Ficr"rt-am judecati gi dreptate; nu md da pe mAna celor ce-mi fac strAmbdtate.Prim,.:gte pe robul Tiu in bunitate, ca sd nu md cleveteascd cei mAndri.SfArgitu-s-au ochii mei dupd m6ntuirea Ta gi dupi cuvAntui dreptdlii Tale.Fd cu robul Tdu dupd mila Ta 9i indreptirile Tale md invafi. Robul Tdusunt eu; infelepfegte-md gi voi cunoagte mdrturiile Tale. Vremea este sd

lucreze Domnul, cd oamenii au stricat Legea Ta. Pentru aceasta am iubitporuncile Tale mai mult decat aurul 9i topazui. Pentru aceasta spre toateporuncile Tale m-am indreptat, toatd calea nedreaptd am urAt. Minunatesunt mdrturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu.Aritarea cuvintelor Tale lumineazd gi infeleplegte pe prunci. Gura meaam deschis gi am aflat, ci de poruncile Tale am dorit.

Slavd. . . $i acum.. . Aliluia (de trei ori), cu inchittdcir.Lni, iar dncd aceastd

rhnduiald de rugiiciune se sdrhrpegte in Postul Mare, se fnc metanii. Doamnemiluiegte tde trci ori\. SIav).. Si .-:cui,...

SINA,

I

nuIIstdppitztIzvoTa- tmarcuvilauuitanev(mdrininTineam

dupcu frgi toTale

lau

Mu

cuvvia:dreinfrconDeauDorl^ -

inaDo,'r^

lau

SINAXARUL 9I ACATISTUL

Starea a treia:

Cautd spre mine pi mi rniluiegte, dupd judecata Ta, fali de cei ce iubescnumele Tdu. Pagii mei indrepteazi-i clupi cuvAntul Tdu gi si nu mistipAneascd nici o firidelege. Izbdvegte-mi de clevetirea oamenilor pi voipdzi poruncile Tale. Fala Ta arat-o robului Tdu gi mi invald porturcile Tale.Izvoare de lacrimi s-au pogorAt din ochii mei, perltru ci n-am pdzit LegeaTa. Drept egii, Doarnne gi drepte sunt judecdlile Thle. Poruncit-ai cu dreptatemdrturiile Tale pi cu iot adevirul. Topitu-m-a rAvna casei Tale, ci au uitatcuvintele Tale vrijmagii mei. Limurit cu foc este cuvAntul Tiu foarte gi robulTdu l-a iubit pe el. Thndr sunt eu gi defdimat, dar indreptdrile Tale nu le-amuitat. Dreptatea Ta este drepiate in veac ai Legea T4 adevdrul. Necazuri ginevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gindirea mea. Drepte suntmdrturiile Thle, in veac; infelepfegte-mi gi voi fi viu. Strigat-am cu toateinima mea: uAuzi-md, Doamnel" Indreptdrile Tale voi cduta. Strigat-am cdtreTine: "MAntuiegte-md gi voi pizi mirturiile Tale". Din zori m-am sculat gi

am strigat: <Intru cuvintele Tale am ndddjduit". Deschis-am ochii meidis-de-dimineafd, ca si cuget la cuvintele Thle. Clasul meu auzi-I, Doamne,dupd rnila Ta; dupd judecata Th mi viazi. Apropiatu-s-au cei ce mX prigonesccu firddelege, dar de la Legea Ta s-au indepdrtat. Aproape egti Tu, Doamnegi toate ponrncile Thle sunt adevdrul. Din ince'put am crmoscur, din mdrturiileThle, cd in veac le-ai intemeiat pe ele. Vezi smercnia mea gi md scoate, cdLegea Ta n-am uitat. Judecd pricina mea 9i mi izbivegte; dupd cuvAntulTiu, fd-md viu. Departe de pdcitogi este mAntuirea ci indreptdrile Thlen-au cdutat. lnduririle Thle multe sunt, Doamne; dupd judecata Ta md viazd.Multi sunt cei ce ma prigonesc gi md necijesc, dar de la mirturiile Tale nr.r

m-am abdtut. Vdzut-am pe cei nepricepuli gi md sfdrgeam, cd n-au pdzitcuvintele Tale. Vezi cd poruncile Tale am iubit, Doamne; intru mila Ta mdviazd. Inceputul cuvintelor Tale este adevirul gi vegnice toate judecdliledreptdfii Tale. Cdpeteniile m-au prigonit in zadar; iar de cuvintele Tale s-ainfricogat inima mea. Bucura-mi-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflatcomoard mare. Nedreptatea am urAt gi am disprefuit, iar Legea Ta am iubit.De gapte ori pe zi te-am ldudat pentru judecifile dreptdlii Tale. Pace multdau cei ce iubesc Legea Ta gi nu se smintesc. Agteptat-am mAntuirea T4Doamne gi poruncile Tale am iubit. Pdzit-a sufletul meu mirturiile Tale 9ile-a iubit foarte. Pdzit-am poruncile Tale gi rndrturiile Tale ci toate cdile meleinaintea Ta sunt, Doamne. Si se apropie rugdciunea mea inaintea T4Doamne; dupd cuvAntul Tiu md infeieplegte. Sd ajungd cererea mea inainteaT4 Doamne; dupi cuvAntul Tiu md izbdvegte. Sd r5spAndeascd buzele melelaudd, ci m-ai invilat inclreptirile Tale. Rosti-r,a limba mea cuvintele Tale,

CANONUL DE UMILINTA

cd toate poruncile Tale sunt drepte. MAna Th si mi izbiveascd, cd poruncileTale am ales. Dorit-am mAntuirea T4 Doamne gi Legea Ta cugetarea meaeste. Viu va fi sufletul meu pi Te va liuda gi judecdlile Tale imi vor ajutamie. Rdtecit-am ca o oaie pierduti; cautd pe robul Tiu, cd poruncile Talenu ie-am uitat.

Canonul de unilinldcdtre Sfdntul lerarh Teofilact

Chntarea I, glastLl ctl Vl-lea:

Lrnlosut:

Precum prin steaua cea cu dumnezeiasci mergere i-ai chemat pe magispre a se inchina sldvitei Nagterii Tale, aga gi pe mine md cheamS, Hristoase,Doamne, din intunericul cel incremenit al pdcatului, diruindu-ml luminacred intci si a bunei indrdzniri.

Sfift; Sfinte Pdrinte Teofilact, roagS-L pe Hristos Dumnezeu sd imiddruiascd chip de pocdinld gi stdruinld, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

Pegterd a fdrddelegilor s-a ficut inima me4 intru care voile cele tAlhdreptiau batjocorit greuntele cel sfant al darului, cdci dintru invArtogarea mea nuvoiesc a pricepe ci intru avulia cea agonisiti din dulcefile patimilor sXldpluiegtemoartea cea de veci gi doar bobul cel smerit al grAului duhovnicesc va faceroadd insutiti, ce va fi adunati i:r vegnicele vistierii.

Silft: Sfinte Pdrinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu si imidiruiascd chip de poceinle ti stAruintd, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

inchipuirea cea de sine mi-a bdtdtorit locul ce1 mdnos al |arinii inimii,iar invArtogarea mAndriei preschimbatu-s-a intru munte inalt gi aspru dartu, Sfinte Pdrinte Teofilact, cu puterea ta de grabnic mijlocitor, surpd giprefd muntele cel diavolesc in vale plind de susurul cel mangaietor alsmereniei, iar |arina cea bdtdioriti a inimii mele o ari cu plugul pociinlei.

Slavi. . .

PdmAntul ce1 inlelenit gi roditor de spini nu este lesne de strdmutatdintru a sa lucrare insd tu, Sfinte Pirinte Teofilac t, brdzdeazd-l cu adAncdariturd gi pogoard asupri-i troienele cele preacurate ale bunelor vestiri,stArpind rdddcinile cele cuvantAtoare ale patimilor celor pline de spini.

$i acum..., a Ndscdtoarei de Dumnezeu:

SINAXARUL SI ACAT1STUL

Precum fulgul de nea se zdmislegte in chip de stea in pAntecele norului,iar apoi se pogoard pe pdmAnt spre a vesti prin strdlucire taina pegteriidumnezeie9ti, asemenea si tu, PreasfAntd Niscdtoare de Dumnezeu, aizdmislit in pantecele tdu pe Cel Care S-a depertat de slava 54 pogorAndu-Sepe pdmAnt gi ardtAndu-Se ca un Prunc omenesc, dintru intunericul celstrdiuminat al Dumnezeirii. Pentru aceast4 te rog pe tine, ceea ce egti caldXrugdtoare, topegte gerul cel cumplit din pegtera inimii mele, spre a face sise inalle spre roadd bobul cel dumnezeiesc al darului, pe care Fiul tdu l-asddit ti intru mine in SfAntul Botez.

Clntarea a lll-a:

lrmosul:

in ieslea pegterii S-a ndscut cu irup Fiul lui Dumnezeu spre a ridicadin mAncarea celor necuvAntetoare mintea mea cea cuprinsi de ooftedobitocegti, iar pegtera mormAnt al morlii s-a ficut, cdci a *sarit dintr-insaspicul cel preadulce 9i dumnezeiesc al Invierii gi verdeala evanghelicegtiipropoviduiri.

SfiL: Sfinte Pirinte Teofilact, roag5-L pe Hristos Dumnezeu si imidiruiasci chip de pocdinld gi stdruinfi, pentru a pune inceput :r lucrareaevanghelicegtilor porunci.

Cu intunericul poftelor pSmAntegti m-am prins ca gi intr-o temnild ginu gdsesc fdgag de izbdvire, cici slab gi fdrd de vlagd m-am fdcut; iar geruldezndddjduirii asupreite cregtetul meu, cuprinzAnd cu rdceali credinla inputerea cea dumnezeiascd ce-i inalld dintru acest pdmAnt pe cei carenecontenit tAnjesc a rodi insutit.

Stift; Sfinte Pirinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imiddruiascd chip de pociinld gi stiruinfd, pentru a pune inceput in lucrareaevangheiicegtilor porunci.

Ca o caldi adiere gi ca o ploaie cu buni sporire te pogoari asupra meacu dumnezeiegtile tale rugdciuni, Sfinte Parinte Teofilact 9i imi ridicd intrurodire griuntele cel preacurat al darului SfAntului Botez, spre a birui gi eupimAntul gi a dobAndi prin nezdruncinati gi bund voire seninul cel preadulceal linistii mintii.

Slavi...Sadul cel firav 9i verde al grAului duhovnicesc este cumplit bAntuit

de vestitorii nerodirii insA tu, Sfinte Pirinte Teofilact, i1 izbivegte de argiJaispitelor, mijlocind lacrimile umilinlei; i1 pdzegte de viermele cel omorAtor,

sl

diruind tdrie bunei sArguinfe; iar de sterpiciune il feregte, statornicindulin lepidarea de gunoioasele patimi.

$i acum..., n Ndscdtoarei de Dumnezeu:

Tu egti, Niscdtoare de Dumnezeu, farina din care inverzegte holda ceaduhovniceascd a cregtinilor dreptmdritori, tu egti norul care odrdslegte ploaiaplin"i de rdcoare a smeritei-cugetiri, tu epti vuietul care alungi prdddciuneacelor ce-s vrdjmagi gi rdpitori. Pentru unele ca aceste4 cu u;ilinte iii cer c4prin milostivirea ta tle Maic5, si mi strdmuli din moartea nerodirii spreminte inspicati citre dumnezeiegtile porunci ale Fiului gi Dumnezeului tdu.

Cintarcn a lV-a:

lrmosLtl:

Prunc preamic S-a ardtat in pegterd Cel Care fine in mAnd lopata gijitnilele ceregti 9i Care prin a Sa putere poate sd despartd grAul de pleavb.Iar mintea mea nebuni, ca o |arind roditoare de neghind nu credl cd vagusta vreodatd secerd gi foc pArjolitor.

Sfllr: Sfinte Pirinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imidiruiascd chip de pocdinfd gi stiruinli, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porr-rnci.

Sirac gi searbid imi esie spicul mingii gi orir-rnde md uit inlduntrul meu, nuvdd decdt lanul cel intunecat al neghinei p5cah.rlui, iar secera judecatii sta gatasi se pogoare peste toat5 firea cea cuvAntdtoare, spre a aduce bucurie negrditdtlrturor celor care prin fapte s-au inil;atin holda cea albd gi doritoare de seierig.

Sfih: Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Dumnezeu sd imiddruiasci chip de pociinji ti stdruinla, pentru a pune inceput in lucrareaevan ghelicegtilor porunci.

inainte de vremea secerigului imi ajutd sd st6rpesc neghina firddelegii,Sfinte Pdrinte Teofilact, cu focul invdldturilor tale curilind mintea mea deinvoirile cele pdcdtoase gi amare c4 intru acest chip sd md veselesc 9i eu inZiua Judecdlii, mdcar cd roada mea este cu covArpire pulind 9i netrebnicd.

Slavd...

Precum se pleace inspre pdmAnt spicul cel coPt, aga imi ddruiegte gi

mie, Sfinte Pdrinte Teofilact, a r.edea pururea cd sunt pdmAnt gi cd inpdmAnt md voi intoarce, netrufindu-md vreodati pentru inillimea cu care

paiul ce1 preadrept al fdptuirii ar str5bate vizduhul cel duhovnicesc.

$i acum. . ., a Ndscdtoarei de Dtrmnezeu:

1I

d

d-J

n

PCl

cl

c

I1

..1

e'

d

STNAXARUL 9l ACATTSTUL

Vestitoare a secerigului e;ti Niscdtoale de Dumnezeu prin nagtereata cdci ai ddruit lumii Piinea cea vegnici 9i prealuminat te-ai ardtatimpreuni-ostenitoare la rnoara sfatului dumnezeiesc Ai la cuptoruidragostei celei pentru firea omeneascS. Pentru acestea, milostivd iardgi tearati gi imi ddruiegte, ca o Maici preabuni, mustul cel clulce al inceputuluide pocdinfi, cdci chip pruncesc ar,And, nu arn dirrli pentru a md impdrtSgidin pAinea plAnsului duhor niccsc,

Chtttnreo n V-n:

lnnosul:

S-a copt veacul cel neroditor prin Nagterea Ta, Hristoase Dumnezeule,iar prin propoviduire mlddilele invilSturii Tale au diruit intregii lumiciorchinul cel prea dulce al hrvierii, dar inima mea ca o boabd acrd ginecoaptd gtie ci nu este vrednicd de teascul veseliei.

Sflft: Sfinte Pirinte Teofilact, roage-L pe Hristos Dumnezeu sd imiddruiascd chip de pociinli Fi stiruinta, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

in nebunia mea n-anr socotit a fi ml;dild ce aduce roadi afari deputerea rdddcinii gi cu c6rceii patimilor mintea agilandu-o intru inaltacuBetare, ciorchinele inimii cr-r pelinul p5catr,rlui s-a amdrAt, fdcdndu-mdcu totul vrednic de a fi t;iat 9i ars cu judecata Vierului firii omenegti.

Sfllt: Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Dumnezeu sd imidiruiascd chip de pocdinld Fi striruinte, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

De belia multelor pecate sunt trAntii la pimint gi vrijmagii mAntuiriicu sporire se incolicesc asupra mirrfii mele taratoare, dar tu, Sfinte PdrinteTeofilact, izbivegte-md prin toiagul tiu cel pdrintesc din robia garpelui celuiucigag, ridicAndu-md de la pimAnt cu bdutura cea vie a lucrdrii poruncilor.

Slavi. . .

Culitul cel trimis sd culeagd rodul r'ilei sta asupra capului meu 9i nupricep cum md voi izbivi de osAndd, dar iu, Sfinte Parinte Teofilact, curugiciunile tale sloboade dulceafa Dumnezeirii gi in strugurele cel necoptal fdptuirii mele, spre a fi gisit vrednic de ridicarea in teascul cel ceresc alveseliei pururea fiitoare.

$i acum.. ., a NdsctitoareL tle DtntLnezett:

Vi'; verde gi cu buni mireasmi egti Niscitoare de Dumnezeu, clciprin strdlucirea cea intreit insoritd a Dumnezeirii ai copt Strugurele Melii,


iar ploaia lacrimilor Evei, ce s-a vdrsat Ia rddicina vilei firii omenegti aipreschimbat-o in dulceala mAntuirii. Pentru aceste4 cu zdrobire de inimdte rog pe tine, ceea ce etti Maice 9i Fecioard, zdrobegte in teascul pocdinfeiindulcirile mele cele pdcitoase, spre a izvori mustui cel limpede a1 umilinlei.

Ckntarea a Vl-n:

Irmosul:

Fdri de simAnld bdrbdteasci gi din sdngiuiri feciorelnice Ti-ai fesuttrup in s6nurile Maicii Pururea Fecioare, imbrdtigAnd omeneasca fire cuDumnezeirea T4 Preabunule Hristoase. Tu egti, Doamne, Cel Care pe toatele vezi, Tu gtii cd pArjolit sunt de spaimS, cA mi se cutremure inima gi-miamulegte cugetul socotind ci nevrednic fiind, m-am atins de Sfintele giPreacuratele Tale Taine insd, Te rog, pentru multa Ta milostivire sd nucurmi viala mea cea cu totul ticiloasi gi pAngiritd, ci cu toiagul mustririlorTale si md pistoregti cdtre siaulul cei ceresc.

Sfllr; Sfinte Pirinte Teofilaci, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imidiruiascd chip de poc5infA gi stAruinfe, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

Chiar daci fdrd de curmare ag lua aminte cd intreaga zidire propo-vdduiegte poc5inla 9i prin dar duhovnicesc ag putea covarFi apa tuturorizvoarelor pimAntului cu lacrimile de umilinfd, se cuvine ca mintea measi r5m6nd pr5pastie a adAncului gi cu intemeiere se priceape cd de suntaduse in lucrare, dumnezeieptile porunci sunt fdrd de sfirgit.

Sfift; Sfinte Pirinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imiddruiascd chip de pociinld gi stiruintA, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtiior porunci.

Acre 9i pline de viclenie sunt gAndurile gi dorilile cele ascunse ce-midospesc aluatul inimii, dar tu, Sfinte Pirinte Teofilact, md innoiegte cubuna frdmAntdturd a invdfiturilor tale, ca sd md impirtdgesc ai eu cuvrednicie de fierbinleala cea vie a PAinii celei de veci.

Slavd...

Ca o piele de caprd bitrAnd m-am zbArcit iniru obiceiurile omuluicelui vechi gi nu md pot nicidecum impirtigi din Vinul cel prea nou almilostivirii dar tu, Sfinte Pdrinte Teofilact, cu fluierul cel pAstorescscotandu-ma dintru obiceiul cel indiritnic, c;lSuzeite-me cdtre veseliamieilor care se adapA intru sdltdrile minlii din Vinul Judecdlii.

$i acum. . ., n Ndscdtoarei de Duxtnezett:

ll:(

tr

r,

s

YA

n

fi/l

hA

d

c

SINAXARUL $I ACATISTUL

Ca gi simAnfa dintr-un sAmbure a amulit limba in gura mea PreasfAntdNdscitoare de Dumnezeu, cici prin dragostea ta cea plind de smerenie ridicimahrama de pe tainele zidirii gi celor vegheiori le adeveregti inchipuireaCrucii dintru tiria grAului ce drept se inal;i citre cer gi dintru moliciuneavilei ce nu se ridicd de la pdmAnt fdri de sprijinire. Pentru acee4 ca pe unace egti podoaba cea preaminunati a intregii fdpturi gi Maicd a milostivirii,te rog ddruiepte-mi c4 prin impdrtdgirea din Trupul gi SAngele Fiului tdu, sirdsard Pomul Vietii gi din sAmburele cunogtintei mele.

Stihird, glanil aI Vl-lea:

Sd ne adundm toli iubitorii de Sfinti gi cu cuvinte de laudd gi mullumiresd ne veselim intru duhovniceasca prdznuire a SfAntului Teofilact, cdciprin minunatele sale tAlcuiri ne-a invrednicit gi pe noi sd ne impdrtdgimdin ospdtul cel dumnezeiesc al lucrdrii evanghelicegtilor porunci.

SINAXAR

Dumnezeiescul acesta Pdrinte Teofilact Hefaistos era elin de neam,niscut din pirinfi dreptcredinciogi, in ostrovul Eubeei, pe la mijloculveacului al Xl-lea. Inci din vArsta prunceasci atAt de luminat s-a ardtat afi intru inlelepciune, incAt pirinlii sdi trupegti s-au sArguit cu buni purtarede grijd, a-i rAndui toate cele de trebuinld spre sporirea cunogtinlei celeilucritoare gi aducitoare de duhovniceasci roadi. Iar SfAntul Teofilact,dimpreund cu fralii sdi, au fost cresculi gi s-au intdrit in Dreapta Credinlddin pricind ci pdrintii lor dupi trup nu numai cu bune cuvinte i-au hdrdzit,ci cu pilda viefii au intdrit cuvintele gi povelele 1or pdrintegti.

Iar cAnd SfAntul Teofilact s-a intdrit cu mintea gi duhul gi a ajuns lavArsta cea tinereasci, i s-a rAnduit a merge 1a Constantinopol, spre a invdfacu cei mai strelucili dascdii gi ritori ce sildgluiau in acea vreme in cetateaimpirdteascd. Aici, ca o harnicd gi neostoiti albind, a adunat in fagureleminlii gi inimii sale mierea cea preadulce a invildturilor Sfinlilor Pdrinli,dar s-a impdrtigit din destul gi din intelepciunea cea elineasci. Iar multainlelepciune ce cu trudd a agonisit-g cu trudd a gi inmullit-o nelSsAndnelucrdtoare mierea cea minunatd a invAleturilor celor prea adevdrate gidumnezeiegti ale Sfinlilor. AtAt de smerit gi de vrednic lucrdtor alporuncilor Sfintei Evanghelii s-a ardtat, incAt dasciiii sdi au socotit ce estedupi dreptate 9i adevdr sd fie el insugi dascdl gi poviluitor citre fapta ceabuni. Iar pdstorii Bisericii l-au socotit pe Teofilact vrednic de cinul preofesc,cici ajunsese la statura birbatului desdvArgit. Pentru aceea a gi fost hirotonitintru slujirea diaconeascS, spre a fi mai marele ritorilor gi slujitor in marea


bisericd a Sfintei Sofii din Constantinopol. AtAt de minunat gi atAt de plinde putere era cuvAntul arhidiaconului Teofilact, incAt toli cei carel ascultaurostind cuvinte de inrrdtdturi, se indemnau a-i urma cu fapta in implinireaevanghelicegtilor porunci.

Pentru smerenia gi infelepciunea s4 dumnezeiasca Pronie l-a rAnduitpe SfAntul Teofilact a fi dascdl al lui Constantin Porfirogenetul, fiulimpirdtesei Maria. Aceastd impirdieasd Maria era atAt de frumoasi lainfiflgare, incAt uimea pe toli cei care o priveau. insi n-a ldsat Dumnezeupe chipul ei numai strdlucirea cea dinafard, ci i-a impodobit gi omul celdinlSuntru gi, intru Duhul SfAnt, a pus sfat bun in inima ei. Iar aceastdsimAnfi dumnezeiascd a crescut gi degraba a rodit, cdci impdrdteasa Mariaa cerut SfAntului Teofilact, dascdlul fiului ei, sd alcdtuiascd o tAlcuire aEvangheliilor spre a gdsi gi ea gi fiul siu infelesurile cele mai de trebuinfdspre a implini poruncile gi a dobAndi rdspuns bun la infricogdtoarea Judecatda lui Hristos Dumnezeu. Dupd sfatul gi porunca impiritesei, SfAntul Teofilacta purces a scrie tAlcuirea Er.angheliilor, pe care cu harul dumnezeiesc luminatle tAlcuiegte, ardtAnd minunata lor putere lucritoare. Alcdtuirea acestortAlcuiri, SfAntul a izvodit-o dintru predania Sfinfilor Pdrinfi, fdcAndu-seindeosebi urmdtor invifEturilor gi cuvintelor SfAntului Ioan cel cu Gura deAur. Iar aceastd pAine duhovniceascd gi preaminunatd care este tAlcuireaDumnezeiegtii Evanghelii, SfAntul Teofilact a pldmidit-o din invdfdturileSfinlilor Pdrinli, a frdmAntat-o intru nevoinlele sale in fapta bund cealucritoare gi a copt-o intru focul dumnezeiegtii cunogtinte spre a o diruituturor celor ce flSmAnzesc de cuvAntul lui Dumnezeu. $i nu numai celepatru Evanghelii le-a tAicuit, ci mai apoi a urmat cu Faptele Sfinlilor Apostoli,cu Epistolele trimise de dumnezeiegtii Apostoli gi cu un cuvAnt de invaleturdla cea de-a unsprezecea Evanghelie a Invierii, care se citegte la Utreniaduminicilor; iar din Vechiul Testament a tAlcuit cerlile Sfintilor ProorociOse4 Avacum, Ion4 Naum gi Miheia. A scris incd gi cuvinte intru cinstireaPreasfintei Ndscdtoare de Dumnezeu gi a Sfintei 9i de viafd fdcdtoarei Crucia Domnului. Pentru cel ce-i era invdldcel, Constantin Porfirogenetul, SfAntulTeofilact a scris gi o invdldturi irnpirdteasci, intru care il povdfuia cum secuvine a vielui gi a cArmui impdratul intru inlelepciunea Duhului SfAnt.

Degi intru smerenia sa se socotea nevrednic ai de slujirea diaconeascd,SfAntul Teofilact a fost ales spre a fi hirotonit arhiepiscop al Ohridei giBulgariei. CovArgit de povara cea mare a pEstoriei celei duhovnicegti, dar gide lipsirea de la slujirea din biserica Sfintei Sofii gi de vieluirea in cetateaimpirdteasci ce era in acea vreme un adevdrat sdlag al celor iubitori deinlelepciune, SfAntul Teofilact a fost potrivnic hirotonirii sale ca arhiepiscop.

MMrrr-

SINAXAI{UL 9I ACATISTUL

Insd, pentru ci cele ce sunt rAnduite de Dumnezeu trebuie si se pliueasciin fapt5, ca fiind preainlelepte, in cele din urm5, dumnezeiescul Teofilacts-a supus hotErArii de obgte gi a purces spre Ohrid4 ca unul ce fusese hirotonitgi rAnduit a fi pistor de suflete.

Mult a ostenit SfAntul Teofilact in brazda cea duhovniceasci a Bisericii,iar roadele cele duhovnicegti au biruit lume4 inil;Andu-se in impardlia cea

cereascd, unde strdlucesc de-a pururi inaintea Bunului Dumnezeu, intruvistieriile Bisericii Biruitoare.

Ca un iubitor gi cinstltor de Sfinfi, in vremea in care a fost vlddici alOhridei, a scris viafa SfAntului Clement (1916), cel care a fost ucenic alSfinfilor Chiril 9i Metodiu gi cel dintAi arhiepiscop al Ohridei. inca a maiscris gi despre pdtimirea Sfinlilor Mucenici de la Tiberiopole-Strumila a

ciror mucenicie s-a sevartit in vremea lui iulian Aposiatul (361-363).

CArmr-rind mai bine de 30 de ani arhiepiscopia Bulgariei, in care erarratAt bulgari, cAt gi r'lahi, inainte de obttescul sfdrgit, fiind cuprins depdtimirile betegugurilor trupegti gi ale batranelii, SfAntul Teofilact s-a intorsin patria s4 la Tesalonic, unde (pe Ia anul 1126) pi-a incredinfat sufletul inmAinile Domnului.

Este cu cuviin|5 a spune aici cd TAlcuirile dumnezeiescului Teofilactla Noul Testament au fost indeobgte de mare trebuinld atAt in Biseric,-rgreacd gi in cea romAnd, cAt;;i in Bisericile slave. Mdrturie stau scrierileSfinlilor acestor Biserici dreptmdritoare, Sfinli care ne povituiesc ca ininfelegerea gi implinirea poruncilor Sfintei Evanghelii sd ne folosimnemijlocit de TAlcuirile SfAntului Teofilact. Dintre Sfinlii care ne sfAtuiescunele ca acestea gi care sunt mai apropiali vremurilor noastre, ii pomenin-rpe SfAntul Antim h.ireanul, SfAntul Constantin Brdncoveanu, EpiscopulDamaschin al RAmnicului, SfAntul Dirnitrie al Rostovului, Sf6ntul Tihonde Zadonsk, SfAntul Paisie de la Neam|, S{Antul Nicodim Aghioritul,SfAntul Calinic de la Cernic4 Mitropolitul Veniamin Costachi, SfAntulGrigorie Dascdlul, SfAntul lgnatie Briancianinov SfAntul Teofan ZdvorAtul,SfAn^tul Nectarie al Eghinei 9i Fericitul episcop Nicolae Velimirovici.

Inci de cAnd se ostenea in pribegia sa pe acest pimAnt, Sfdntul Teofilactle-a fost mijlocitor gi sprijinitor celor care s-au sArguit spre implinireaporuncilor gi i-au cerut luminare prin cuvAnt gi rugdciune; incd pi astdzl,prin harul lui Dumnezeu, nu contenegte a fi grabnic ajutitor gi mdngAietorcelor ce se afld intru nevoile gi durerile cdii celei stramte poruncite nouide MAntuitorul Iisus Hristos.

Cu rugiciunile SfAntului ierarh Teofilact, Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-ne gi ne nrdntuiegte pe noi. Amin.


Condacele si Icoasele

Condacul l:

Apdrator incredinfat al mAntuirii noastre ai fost rinduit arhiereule allui Hristos, Teofilact 9i dintru ale tale rugdciuni gi tAlcuiri in toatd vremeaizbdvire din negura necunogtinfei cAgtigdm. Pentru aceasta gi priznuireata o sivArgim cu bucurie multi gi in smerenia de invdldcei, cu dragostefierbinte |ie ifi strigdm: Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunatlucrdtor gi invdjdtor al poruncilor StdpAnului Hristos!

Icosul I:

Puterile ingeregti sldveau pe Dumnezeu pentru a ta cuviogie petrecutddintru vArsta tinereasc5, dascdlii vestili ai cetS|ii impdrdtegti indelung seminunau pentru a ta minte ingereasci, iar Constantinopolul intreg multse indemna pentru ravna ta din slujirea diaconeascd. Pentru acestea toate,cu umilintd ]ie ili cAntdm:

Bucurd-te, care intr-un ostrov depertat in rnare, te-ai niscut,Bucurd-te, cel ce pentru noi liman in marea patimilor te-ai ficuUBucuri-te, ci din neamul cel vestit al eiinilor ai odrislit,Bucurdte, cd gi prin tine neamul cel dumnezeiesc al cregtinilor s-a cArmuit;Bucurd-te, cd prin vieluire ingerul cel pdzitor !i-ai veselit,Bucurd-te, ci mAhnirile osAndei intru priveghere le-ai stArpit;Bucuri-te, invdldcel ales din cetatea impdriteascd,BucurS-te, c-ai tdi ucenici, in Cer au arvund pdrinteascd;Bucurd-te, cel ce in biserica Sfintei Sofii ai fost vrednic slujitor,Bucurd-te, cd inimilor noastre, prin cuvAnt gi prin slujire li te faci curdfitor;Bucurd-te, cd dintru a Sa putere-fi sufli Duhul in sfinlitele cuvinte,Bucurd-te, cel ce cale bund ii inveli pe cei orbi gi gchiopi la minte,Bucurd-te, Sfinte Pirinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invdldtor

al poruncilor StdpAnului Hristos!

Condau al ll-lea:

VdzAndu-fi Domnul vrednlci4 intru ceata arhiereasca te-a iconomisitin scaunul Ohridei gezdtor gi, prin cuvAntarea ta cea lucrdtoare, vlahii gi

bulgarii s-au ficut de taine 'l'dzdtori. Inlelepciunea ta Pdrinte, o avemadeverire, ci prin evangheliceasca tAlcuire, impietrirea noastrd pofi indatia o inmuia, iar Hristos, prin puterea Invierii, cov6rgind incremenire4 Se

va proslivi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Ii vor cAnta: Arnulal

SIN

pleSMnrir-_toa

I1 c

cre

parili ,

Patinf:rarnoa

incvol

NTA

le almea.treaostelnat

cuta

nult)ate,

ruit;

rtor;

itor

SINAXARUL

'I ACATISTUL

Icosul al ll-lea:

Constantin cel ce tAndr a murit gi cu mitra bizantind nu s-a incoronat,il cinstea pe inv5litor fdcAnd de tine ascultare, pdstorilii tdi ji s-au fdcutcredincioase slugi, pentru buna lor timdduire prin cuvAntul dres cu sare,iar Salonicul mult se veselea in sunet de cantare, cd !i-a fost poartapdmAnteascd spre cereasca agezare. Pentru acestea toate, cu umilinfd lieiti cAntim:

BucurS-te, cel ce pentru multa inlelepciune dascdl de impdrat ai fost fdcut,Bucurd-te, cd in loc de lapte, cu cuvAnt dumnezeiesc tu l-ai crescut,Bucuri-te, paza vie pentru cel gAtit la lumeasca impdrdfie,Bucurd-te, corabie impdrdteasce, peste-a dracilor urgie;Bucurd-te, cd de Dumnezeu pistor in scaunul Ohridei fost-ai agezat,Bucurd-te, cd pe oaia cea pierduti, prin cuvAnt sfinfit pe umeri o ai ridicat;Bucr.rri-te, cd-n giroi de lacrimi primeai StipAnescul Trup gi SAnge,Bucuri-te, ci a noastrd nesimlire de vdpaia viefii tale se str;punge;Bucuri-te, ce1 ce etti bland la chip gi cu pletele cirunte.Bucurd-te, c-al tiu chip se face mAngAiere celor mulfi gi prunci la minte;BucurS-te, cd-nainte de sfArgit, in pdmAntul |irii tale te-ai aflat,Bucurd-te, c-al tdu suflet intru cele preainalte s-a luat,Bucuri-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invdlitor

ai poruncilor Stapanului Hristos!

Condacul al lll-Iea:

Prin mijlocirea cetei cuviogilor ai biruit in lupta cea istovitoare cupatimile necurate pi, prin puterea sfintitoarc a Trupului dumnezeiesc, te-aiinfrumusefat mai mult ca mii de flori inmiresmate. infelepciunea t4Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca tAlcuire,, impietrireanoastri poli indatd a o inmui4 iar Hristos. prin puterea invierii, covArgindincremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea iivor cAnta: Aulunl

lcosul al llllea:Lacomii la pAntece pi cei cizuli in pAngdrita desfrAnare la picioare ifi

plAng cerAnduJi mijlocire; iubitorii de averi milostenia ta primesc ai sesmulg din viermdnoasa lor agonisire; iar cei mdniogi fdri de cumpit, prinprivirea ta cea pdrinteascd igi adund cugete de imblAnzire. Pentru acesteatoate. cu umilin!5 tie ifi cAntim:

BucurS-te, inlelepciune lucrdtoare in toiagul pdstoresc,BucurS-te, pildi 9i tdrie care-n toatd vremea pocdinli zdmislesc;

.isitii 9iem

Se

nA!

CANONUL DE UMILINTA

Bncurd-te, ci ne-alungi din tdlAmul licomiei rogcovelor fird saJ,Bucuri-te, mAnd care-mparte firi sd despartd pdrticica din vilelul gras;BucurS-te, cel care firi de curmare desfrAnarea ai vidit Fi necinstit,Bucuri-te, ci nunta o ai lduclat, iar fecioria mdiestrit ai preamdrit;Bucurd-te, ci iubirea de arginli ai taiat-o fdrd de-ndurare,Bncuri-te, cd Hristos ili este nestemata cea de viali ditdtoare;Bucurd-te, cd-ntrebare le-ai pus celor cu iufimea fdri socotinfS,Bucurd-te, ci ne-nveli mAnia s-o lucrdm spre a noastrd poceinle;Bucuri-te, minte luminoasi care de Puterile Ceregti este hrdnitd,Bucr-rrd-te, glisuire dulce gi cu totul indumnezeitd,Bucuri-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invifdtor

al poruncilor StdpAnului Hristos!

Condacul aL lV-lea:

Plinind desivArgit intreaga-infelepciune in viltute, vas impodobit aldarr"rlui dunrnezeiesc etti ldudat, iar prin apa cuvAntului izvordtor al guriitale, multe suflete cregtiire setea duhului gi-au stAmpdrat. Inlelepciuneata, Pir-inte, o avem adeverire, ca prin evangheliceasca tAlcuire, impietrireanoastra poti indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea Invierii, covArgindincremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Iivor cAnta: Ar-rrur,r!

Icosul al IV-lea:

Cei mAhnili gi intristafi de diavoli cdtre tine aleargi nizuind spre bunainmiresmare a oddjdiilor tale, ogtenii care purced spre rdzboiul cu mdrireacea degarti te au nor gi soare neumbrit in cale, iar cei treji te preamdresc cdte-ai inrourat in smerita-cngetare, potopire bund temnilei de chin gi jale.Pentru acestea toate, cu umilinfd Jie ili cAntdm:

Bucuri-te, cel ce lumea ai lucrat-o in brazde duhovnicegti,Bucurd-te, ci sirnAnla ai semdnat-o pentru jitnife ceregti;Bucuri-te, cd mAhnirea cea lumeascd din suflet o ai stArpit,Bucurd-te, cd-ntristarea lepiddrii noastre prin cdinld ai ostoit;Bucuri-te, ca neiiniFtea drdceascd grabnic o ai risipit,Bucuri-te, cd a ta vointd dupd cea a Domnului ji-ai rAnduit;Bucurd-te, cd fiara slavei degarte ai zdrobit-o sub picioare,Bucurd-te, ardtarea celor ce sunt nevdzute in trupeasca cugetare;Bucurd-te, mult biruitorule in rizboiul cu trufia cea aprinsS,Bucurd-te, ci smerenia !i s-a ficut gAnd 9i lacrimd nestinsd;Bucurd-te, ci Tatdl, Fiul 9i cu Duhul in inimS-Ji strdlucesc,


Bucurd-te, cd mirenii gi monahii deopotrivd ifi rAvnesc,BucurS-te, Sfinte Pirinte Teofilact, preaminunat Iucritor gi invilitor

al poruncilor StipAnului Hristos!

Cotulacul al VJeo:

PurtAnd neincetat zalele 9i piatoga credingei, preaviteaz c6rmuitor ogtiicekrr botezafi te-ai ardtat, iar cu sabia spintecdtoare iruo;itd in dumnezeiesculfoc, pleava 9i neghina ereziei spre pieire vegnicd ie-ai secerat. infelepciuneata Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceasca t6lcuire, impietrireanoastrd poli indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea invierii, covArgindincremenire4 Se va proslivi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea iivor cdnta: Alrr-uta!

lcosr.Ll al V-lcn:

Maicile creFtine te cinstesc, ci prin graiurile propovdduirii talepruncii-s ca bitrAnii de-nfelepli, tinedi mdrturisesc cd din cuptorul incinsde trup spre umbrirea infrAnirii ii indrepli, iar bdtrAnii ce au incdrunlit incurdfie nu se ingali cd pe calea grea de dupd moarte ii agtepli. Pentruacestea toate, cu umilintS lie ili cAntim:

Bucurd-te, cel care ai ars cu Duhul diavolegtii mirdcini,Bucurd-te, cd ai adipat sdmAnla sfAntd spre a prinde rdddcini;Bucurd-te, cd in rdzboiul gAnditor ne egti flamurd invdpdiatd,Bucurd-te, cd cei argi de patimi au la tine fAntAnire nesecati;Bucurd-te, sigetare iute, ce purcezi din arcul celui rugitor,BucurS-te, cd celui cdzut in rdni ii egti grabnic aiutor;Bucuri-te, cel ce ne invefi odihna firi trAnddvie.Bucurd-te, cd celui ce-a biruit ii eFti pace gi trezrzie;Bucurd-te, cd ne egti intirire in rdzboaie grele, ca un fdcitor de bine;BucurS-te, surparea indulcirii lucrdtoare in pdrerea cea de sine,Bucurd-te, cel ce prin invdfituri egti in ceata Sfinlilor pirinli,Bucurd-te, impodobire lurninoasd, tdinuitd in cdmiri de Sfinli,Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilaci, preaminunat lucritor 9i invif6tor

al poruncilor StipAnului Hristos!

Cotttlacul al Vl-lea:

Cddehild de aur, timAind Sfintei Treimi prin strijuirea minlii talerugatoare s-a lucrat, iar Tatil, prin Fiul intru Duhul, in prestol viu alnumelui Siu sfAnt, inima fi-a preschimbat. inlelepciunea ta, plrinte, o avemadeverire, ci prin evangheliceasca talcuire, impietrirea noastrd po!i indatd

ge caNoNur_ og ut\4rr_ltJTA

a o inmuia, iar Hristos, pdn puterea invierii, covArgind incremenire4 Seva prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cAnta: Allr_urn!

lcosul al Vl-lea:

Pdrintelui Ceresc, Fdcdtorul a toate gi Izvoritorul de Dumnezeire,Fiului, Unul-Niscut din Tatil gi al sufletelor Mire, Duhului, Care din Tatdlpurcede gi-i asemeni dupd fire, Li te-nchini de-a pururi in blagoslovitdgldsuire. Pentru aceastd intreitd inchinare, cu umilinfi jie ili cAnt5m:

Bucurd-te, robul Celui Care din iubire te-a zidit,Bucurd-te, sluga Celui Ce prin intrupare fi-a slujit,Bucuri-te, fiul Celui Care ca un rob S-a osAndit;Bucuri-te, vdzul minlii ce spre Duhul s-a plecat,Bucurd-te, curAlie-n fapte ce prin darul Sdu s-au ardtat,Bucurd-te, viate ce din DetAtorul vielii ai Iuat;Bucuri-te, ci-ntru Duhul intru dragostea Pirintelui sporegti,Bucurd-te, ochi care pe Tat5l intru Fiul il privegti,Bucurd-te, aldutd dulce, ce Treimea proslSvegti;Bucurd-te, cAntAnd iui Dumnezeu intreita Sa cAntare.BucurS-te, timAind intru fapta bund lucrdtoare.BucurS-te, cuvintind prin ticere rugatoare,Bucuri-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor pi invA!dior

al poruncilor SiSpanului Hristosl

Condncul al Vll-lea:

Ostenind pAni la sAnge, pe cdrarea cea ingustd a poruncilor gi a Cruciiai cdlitorit gi prin piroanele cuvAntului dumnezeiesc, toatd voia cealumeascd intru tine o ai rdstignit. ingelepciunea ta, Pdrinte, o avemadeverire, cd prin evangheliceasca iAlcuire, impietrirea noastrd po!i indatda o inmui4 iar Hristos, prin puterea lnvierii, covArgind incremenire4 Seva prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cAnta: Ar_nure!

Icosul al VII-lea:

Ceata celor cinci fecioare inlelepte se plinegte gi cu tine cel ce porficandeld arzAndd pentru vegnicie; Simon Cirineul are in tine urmdtor, ciimpreund-pdtimegti cu cei cupringi de poveri gi sdrdcie, iar Zaheu, cAndmintea i;i inalld inspre slava veacului ce va si fie, grabnic afli ci egti ramurdin Pomul cel cu roadd rrie. Pentru acestea toate, cu umilinfi lie ili cAntdm:

Bucuri-te, aluat ce dospegti frim5ntdtura,


Bucuri-te, cel ce vdduvei bine i-ai cinstit mAsur4Bucuri-te, piatre scumpe ce ascunsd egti din fire,Bucuri-te, ugi strAmti indreptati cAtre Mire,Bucurd-te, grAul copi ce o sutd ai rodit,Bucurd-te, ban de aur cu credinld inmulqit,Bucurd-te, r'in 9i untdelemn turnat pe rand,Bucurd-te, logodire tdinuitd in slivita haind,Bucurd-te, bobul de mugtar, ce spre odihna pdsdrilor cregte,BucurS-te, poruncitd pescuire ce vAneazd ban din pegte,Bucurd-te, fdclie lumin5toare, neascunsi sub obroc,Bucurd-te, izbdvirea noastri din nemirginitul foc,Bucurd-te, Sfinte Pirinte Teofilact, preaminunat lucritor gi invdfdtor

al poruncilor StApanului Hristos!

Condacul al Vllllea:Vieluind in aspri infrAnare, niciodatd n-ai uitat cd lumea trecetoare

de acum este valea plAngerii gi prin tAnguire, lacrim^i 9i posliri ai lucrat intrup pdtimititor mAntuirea sufletului ce-i infrdfit cu ingerii. Inlelepciuneata, Pirinte, o avem adeverire, ci prin evangheliceasca tAlcuire, impietrireanoastrd poli indatd a o inmui4 iar Hristos, prin puterea Invierii, covArgindincremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-n fii, ce pururea Iivor cAnta: Alrr-ural

lcosul al Vlll-lea:

Dascdlilor filosofiei omenegti limba li se incuie, cAnd vid mdrturiainlelepciunii fecioregti, cd gi-n tine e pliniii, ndscitorii de eresuri mai multin osAndd sAngereazi, cd prin pragtia virtufii tale, nebunia hulitoare infrunte le-a fost lovitd, iar Origen gi de tine e v5dit, cd prin gAndul trufag giascuns a primit invi]5tura de nesdbuifi scornitd. Pentru acestea toate, cuumilinld |ie ili cAni5m:

Bucurd-te, sabie ucigitoare de eresuri gi rninciuni,Bucuri-te, arcag destoinic ce ii surpi pe cei mAndri gi nebuni,Bucurd-te, judecatd ce nu cumpanetti cu pdrtinire,Bucurd-te, scut puternic pentru omeneasca fire;Bucuri-te. purpurd sfinf itd-n acoperdmint,Bucuri-te, sdrdcie-mbogifitd-n Duhul SfAnt,Bucur5-te, feciorie nascAtoare de virtuli,Bucurd-te, ascultare ziditoare de fii mulfi,Bucurd-te, jdratic ce coci p6inea ostenelii,Bucurd-te, ingropare a prdpastiei smintelii,

Bucurd-te, pistorie covArpiti-rr nevoinle,Bucurd-te, 1-rirnicie roditoare prin seminfe,BucurS,te, Sfinte P;irinte Teofilact, preaminunat lucritor gi invefdtor

al poruncilor. StdpAnului Hristosl

Cotdncul nl lX-len:

- De povara pistoririi ;i afldrii in lr.rme fiind istovit, prin Fecioara_Maicd,gand atotputernic !i s-a diruit gi rugAndu-te ntoli se ior mknttri, eu singrtruoi picri ,, pdstoria nettirbitA ai pAzit, iar imprdgtierea minlii neclintii aibirurt. In_telepcir-rnea ta, Pirinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceascatAlcr-rire, im;-ietrirea noastrd pofi indatd a o inmuiq iar'Hristos, p'rin putereaIrr v ierii, cov.irgind incremenirea, Se va prosllvi prin pietre preichlmbate_nnl. cc pururca tl \ or canld: At t rAl

lcosuL nl IX-len:

Pentm daml care mai apoi prin tine s-a lucrat, Niscdtoarea de Dumnezeu!i-a fost leagi. dulce in pruncie, cdncl erai invdJdcel, ceata Apostolilor trinuitfi-a descoperit preaputernica gi nebiruita lor frdfie, iar impirtigirea dedumnezeiasca fire, scrierile sfinllor Pirinti luminat fi-au talcuit-o, intirindu-tein curifie. Pentm acestea toate, cu umilinld fie ifi cdntdm:

Bucuri,te, ci StdpAnei Doamne laude inmiresmate-ai impletit,Bucuri-te, c-a ei mgiciune intru toatd vremea vielii tale ie_a pdzit,Bucurd-te, cinstitorul lui Matei, prin obgteascd gldsuire,Bucuri-te, lauda lui Marcu, spre a noastri-nleleplire,Bucuri-te, mdiestria ce pe Luca iscusit il tAlcuiegti,Brrcr-rr')-tc. pir.t.igia cu loan ilr camari dumnezeiegti,Bucuri-te, c-ai fost cale buni, de pavel ades umblatd,Bucuri-te, sArguinfi tunAtoare, de Iacov incredinfatd,Bucuri-te, osteneali indelungi, ce lui petru intru toate ii rAvnegti,BucurS-te cilimard, ce slujind epistola lui Iud4 t6lcuire diruiegti,Bucuri-te, cd in multe lirnbi Evanghelia ai vestit,Bucuri-te, ca intru tine Dumnezeu S-a odihnit,Bucuri-te, Sfirrte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor 9i invdfitor

al porr-rncilor Stipanului Hristos!

Corttlncul al X-lea:

. Sporind Domuui credinta ta, prin iureg de nepdtimire ai inecat inlacrimi sfi.te diavolescr,rl rnunte, iar pe cei ce rdutaiea igi scaldd in mareanecrediniei Fatim.rge. cu scumpitatsii primegti gi ii ridici intr-a nddejdiilr-rntre. lntelepciu.ea ta. Pdrinte, o a'em adeverire, cd prin evangheliceasca

SINAXARUL

'I ACATISTUL 41

tAlcuire, impietrirea noastrd poli indati a o inmuia, iar Hristos, prin putereaInvierii, covArgind incremenire4 Se va proslirri prin pietre preschimbate-nfii, ce pururea Ii vor cdnta: Aur-ura!

Icosul al X-lea:

Prin cununa biruinlei tale, norodul celor incununafi prin nunti, devalul tulburdril vArstei gi felurimii omenegti nu se ripun; cinul monahicesc,cdldtorind pe drumul din tirAmul pocdinlei, are Ia tine ne-ncetati sfituirepentru inceputul bun; iar adunarea preoleasci, sdrutAnd a1e tale rnAinibitdtorite in plugdria ne-nturnatd, rodnic brazda p.icetogilor supun. Pentruacestea toate, cu umilinfi jie ili cdntim:

Bucurd-te, teascul 96ndului trupesc,Bucurd-te, rand grea a celor ce smintesc,Bucurd-te, zdrobitor al voilor dricegti,Bucurd-te, trAmbild a oFtirii cregtinegti,Bucura-te, bra! viteaz, aducitor de biruinfe,Bucuri-te, arvund a ceregtli cunogtinle,Bucurd-te, haina cea-n sudori impodobiii,Bucurd-te, miilocire tuturora preadoriti,BucurS-te, inclegtarea din fdgdduin|5,Bucurd-te, lucru intru totul cu putinfS,Bucurd-te, stAlp de foc aprins in rugiciune,Bucuri-te, curcubeul doririlor bune,Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucritor pi invdfdtor

al poruncilor StApanului Hristos!

CondnctLl al Xl-leq:

Celor ce prin pocdinfS se ingroapi in fiecare zi, le egti tainic giulgiuinfigurat cu smirnd gi aloe, iar prin bunul tdu chip, cei ce sunt cupringi derele pdtimiri, fala gi-au acoperit-o cu mahrama gi dumnezeiasca voie.Inlelepciunea t4 Pdrinte, o avem adeverire, cd prin evangheliceascatAlcuire, impietrirea noastri poli indati a o inmui4 iar Hristos, prin putereaInvierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prin pietre preschimbate-nfii, ce pururea Ii vor cdnta: Aur-ura!

Icosul al Xl-len:

Prin strigarea propovdduirii tale se alungi lupii sAngerogi gi ripitoriin megtegug, prin toiagul pistoresc strdmufi iezii din a spinilor mAncare gifdlamic prietegug, iar prin fluierul pustiei, mieii ii duci la pdgunea depdrtatiLIC i,l;iiCeSCUl I'iCleSttg. P.'-tt,r -a"a,"" l^ir^ .,, 'r'rriljnti +jo i+j .^--r:,i

C,{NONUL DE UMILINTA

Bucurd-te, secera ce ne-aduci aminte de sfArgit,Bucuri-te, degteptarea celor care pocdinld nu am sdvArgit,Bucurd-te, spdimantarea celor plini de trAndivie,Bucuri-te, pomenirea veacului ce va si fie,BucurS-te, secure care pururea ne stai la rdddcind,Bucurd-te, str5mutarea noastrd din voin!a cea strdind,Bucurite, indreptarea celor care fird pitimirea Crucii inviere-pi rdnduiesc,BucurS-te, bdrbat desdvArgit, ce Ie egti pirinte celor ce au chip pmncesc;Bucurd-te, braJul tare, ce purtarea crucii mult o sprijinegti,BucurS-te, amXnunfime care tAlcuirea de porunci slujegti,Bucurd-te, mAngAierea celui care-n pocdinfi viefuiegte,Bucurd-te, cd-n blAndefe, chipul tAu inmuguregte,Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, preaminunat lucrdtor gi invdlitor

al poruncilor StipAnului Hristosl

Condacul al XII-Ien:

Strdlucind ca un luceafdr, prin lumina ta vestegti Rdsdritul de pe cerulinvierii pi, prin fulgerarea lacrimilor tale, ne trezegti din via!5 moarte pentruvestea mAngdierii. Inlelepciunea ta, Pdrinte, o avem adeverire, cd prinevangheliceasca tAlcuire, impietrirea noastrd poli indatd a o inmui4 iarHristos, prin puterea Invierii, covArgind incremenire4 Se va prosldvi prinpietre preschimbate-n fii, ce pururea ii vor cdnta: Alrr-l'ra!

Icosul al Xll-lea:

Iosif cel cu bun chip se veselegte cd mintea ta e lespede prin careDomnul a trecut, Maria Magdalena te laudd cd vasul pentru mir cu cuvAntinmiresmat tu l-ai umplut, iar Luca gi Cleopa te fericesc cd in drumul vieliitale impreund-cildtor pe Domnul L-ai avut. Pentru acestea toate, cuumilinfd fie ili cAntdm:

Bucuri-te, gustarea Invierii din grddina Ghetsimani,Bucurd-te, priveghere nevisati-n somnul pdzitorilor romani,Bucurd-te, cici cu Domnul te-ndulcegti cu noud bduturd,Bucuri-te, purtdtor al veseliei, care niciodatd nu se furd,Bucurd-te, plans ce mijlocegti la infricogdtoarea JudecatS,Bucurd-te, silinla noastrd-n fapta bund, c6t uga nu e incuiatd,Bucure-te, adumbrirea minlilor in vremea semnelor dracegti,Bucurd-te, cuget treaz, ce urAciunea pustiirii la plinire o videgti,Bucurd-te, ci pentru izbivirea noastre tu veghezi,Bucurd-te, dragoste preasfAntd, care pe cei mici imbrdfigezi,


Bucurd-te, atteptarea invierii trupurilor, ce prin moarte s-au robit,Bucurd-te, zori ai zilei veacului ce intru Dumnezeu s-a insorit,Bucurd-te, Sfinte Pdrinte Teofilact, Preaminunat lucritor 9i invitdtor

a1 poruncilor Stepanului Hristos!

Condaa al Xlil-lea:

O, Pirinte Teofilact, preabun povdfuitor pe calea ce duce spreDumnezeu! Primegte aceastd pulind rugiciune gi, strdjuindu-ne dincerescul tdu loca9, izbivegte-ne de urmarea voilor omenegti gi ne fii intdrirein lucrarea poruncilor dumnezeiegti, cdci dupd acestea va judeca lurneaDomnul Iisus Hristos, CAruia cu zdrobire de inimd in veci se cuvine sd-IcAntdm: Alnurl!

Acest condac se zice de trei ori.

Apoi iard;i lcosll 1: Puterile ingeregti...pi Condacul I; Apiritor incredinlat al mAntuirii noastre.. .

Apoi aceastd

Rugdciune cdtre Sfdntul Ierarh Teofilact

O, prealdudate gi grabnic ajutdtorule Pdrinte Teofilact, acum cddemcdtre tine intru zdrobirea sufletelor noastre gi te rugam sd ne fii noudmijlocitor inaintea Preasfintei Treimi, spre a dobAndi cu rugdciunile talehotirAre nestrimutatA pentru a pune inceput in lucrarea evanghelicegtilorporunci, vreme bine rAnduiti pentru a se intdri in noi chip de pocdinld,sprijinire gi mAngiiere intru purtarea de toatd vremea a Crucii, inci gi

pazd a minlii pi aducere aminte de moarte pentru invrednicirea de infricogi-toarele pi dumnezeiegtile Taine. $i ne pdstoreite pe noi, nevrednicii gi

ticdlogii, cdtre nidejdea vegnicelor ldcapuri, gltite de Dumnezeu mai inaintede intemeierea lumii, iar in ceasul sfArgitului nostru pamantesc fd-te noudbun acoperdmAnt gi izbdvire de gloata diavoleas^ci ce pAndegte in vdzduh,ca, dimpreuni cu tine, vepnic sd ne veselim in Impdr5fia cea cereasci delumina pururea fiitoare a Dumnezeirii Tatdlui 9i a Fiului gi a SfAntuluiDuh. Amin.

Chntarea a VII-a:

lrmosul:

Din cuptorul adAncului, prin secerigul mortii Tale ai ridicat din robieholda celor drepti, ar;tendu-i preaminunatl pArgd in jitnilele invierii, iarpe mine, care prin cugete nebunegti cu totul m-am ingropat in trAndivie,

mi riciicii, Hristoase, adApend cu rolra milostivirii Thle vlistarr-rl cel frageda[ dorultri de pociin;i.

Str/r; Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Durnnezeu si imirliruiasci chip de pociinfi gi stiruin!5, pentru a pr-rne incepr-rt in lucrareaevanghelice;tilor porunci.

Prirnivara cea ar-lucitoarc de viafi, prin freamdtul fipturii susurdvestea cea tainici a ridicArii din norli a Fiului lui Dumnezeu, 1ar eu, ca ocioatd ptrtredd gi neroditoare, mi tan€tulesc rregtiind ce voi face ca se vidgi rar-uurile fiptr.ririi mele incdrcate de florile cele neprihdrrite ale inr,.ierii.

Stlft; Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hristos Dumnezeu sd imiclanriasca chipr flg p66;1.|.i gi stiruin!.i, pentru a pune inceput in lucrarea,:r'arrrgheliceitilor porunci.

Ricnetul gi glisuirea patimilor celor stilbatice 9i sfAgietoare au fdcutsi asurzeasci mintea mea cea iubitoare de clesfdtdri, dar tr-r, Sfinte Pdrinteleofilact, ctr toiagul cel inrnugurit al mustririlor md scoate din niravurilecurului celui vechi ca gi eu, cel cu totul ticdlos, si r.ni invrednicesc oarecAnd.r auzi ciripitul r.eseliei duhovnicegti.

Slavi. . .

Cu bczna firidelegii 9i cu inctllcirile cele ncguroase mi-arn spurcatiirf;ligarr'a gi hairra cea de nr.rnti, d;rr tr-r, Sfinte Pirinte Teofilact, micur.ilegte prin dar de lacrirni gi 'recontenit indemn la pociinfd, iar prinpt'nelul inr-ititurilor tale, zugr.i\-egte gi pe fn;2 mea cea ticdloasi lumina;i surisul vegr-ricei br-rcr-rrii.

$i acum..., n Ndscdtoarti cle Dutrutczc,L

Prectrm un fluture ce zboari strAluce;te prin vdzduh cu podoaba ceaminunati a aripilor sale, asemenea gi tu, Niscdtoare de Dumnezeu,diruiegte-mi pumrea a vedea ci aripile fdptuirii indumnezeire nu potzbups .1".^, intru seninul cel insorit al milostivirii iale.

Crtttnren n Vlll-n:

Irtnttstrl:

Ca un MAngAietor Preabun Te-ai pogorAt Duhule Sfinte, spre a umpleclc vipaia dragostei 9i cunogtinlei pe toli cei care rAvnesc a-gi lumina cimarairrimii cu ficlia Acier.irului insi gi netrebnica mea minte, care se tdvilegteintru curve9ti gi intunecate invoiri, o innoiegte Bunule, diruindu-istaiot'nicia pociinfei 9i i Drentei Credinfe.

SINAXARUL 9I ACATISTUT,

Stlft; Sfinte Pdrinte Teofilact, roag5-L pe Hristos Dumnezeu sd imiddruiascd chip de pociinfd gi stiruinfd, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

Grddind minunat roditoare gi preainmiresmati de florile darurilorDuhului este Biserica Dreptmiritoare, iar eu, prin faptele cele de ocar.i gi

preapAngirite, m-am impulit asemenea unui hoit gi sunt cu totul nevrednicde a md sdliglui intru firea cea vizuti.

Sfih: Sfinte Pirinte Teofilact, roagi-L pe Hlistos Dumtrezeu si imidiruiascd chip de pocdinli gi stirr"rinli, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

Propoviduitor al Sfintei Treimi gi pdstor de suflete ai fost rinduit, SfinteP5rinte Teofilact, pentru aceea te rog si-mi fii poviluitor pi sprijinitor intoatd vremea pribegiei de pe acest pimant, iar la sfAr;itul acestei viefi si nute depdrtezi de mine, ci si md izbdvegti de asuprirea cumpli;ilor diavoli.

BinecuvAntdm pe Tatil gi pe Fiul gi pe SfAntul Duh, Domnul.

intru suflarea Duhului Celui MAngiietor, ca o harnici gi inmiresmatdalbind pogoardte gi in fagurele cel pustiu al minfii mele, Sfinte PdrinteTeofilact, revdrsAnd mierea cea curgitoare a invifiturilor tale dr.rmnezeiegti,pe care le-ai cules din Pomul \4elii cel purr"rrea infloritor gi rociitor.

$i acum..., a Ndscdtoorei de Dunurzeu:

Precum bobocul de trandafir ascunde in leagirrul s.iu cel l.luntricmireasma darului ce va sd fie, aga 9i tu, Niscdtoare de Dunnezeu, inlduntrultdu ai infdgurat cu petalele fecioriei pe Cel Care S-a ndscut spre a stArpiduhoarea stricaciunii firii omenegti. Pentru aceasta, la tine cad, cu lacrimirugAndu-te sd md izbivegti de incununarea cu spinii voilor pircdtoase gi simi ridici cEtre vdzduhul cel preacurat pi binemirositor al bunei fiptuiri.

Ctnttnres a lX-a:

lntrcsul:

Hristos Dumnezeu, Soarele cel prealuminos, va insori veacul ce va sd

vie, desfitdndu-Se de-a pururi cu vinul cel nou al nemdrginitei bucurii,dimpreund cu toli alegii Sii. Iar eu go1 sunt de toatd fapta cea bund gi cutotul nevrednic de nunta cea de tainl a Mirelui, cdci cugetul pi infdlipareamd vddesc cd mult am spurcat haina cea de nuntd a Sfantului Botez.

Sfilt: Sfinte Pdrinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu si imiddruiascd chip de pociinli gi stiruin!5, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicettilor porunci.

CANONUL DE UMILINTA

CAnd Dumnezeu trimite picdturi de api spre a addpa pdmAntul sprebund rodire, md inspiimAnt auzind tuneiele gi vdzAnd fulgerele, insi nicide-cum nu voiesc a-mi addpa ochii cu ploi de lacrimi gi a-mi cutremura auzulcu tunetul fricii celei sfinte, cdci cugetul meu cel trupesc nu vrea a pricepecd roada cea amard a picatului face a fi prea infricogitoare gi nemiiarnicdJudecata Mirelui.

Sfrft: Sfinte Pdrinte Teofilact, roagd-L pe Hristos Dumnezeu sd imiddruiascd chip de pocdin;d gi stdruinli, pentru a pune inceput in lucrareaevanghelicegtilor porunci.

Noaptea patimilor celor spurcate cu totul md intuneci gi voia cea

trupeascd invArtogazd inima mea in pofte dobitocegti, dar tu, Sfinte PerinteTeofiiact, intXregte in mAna mea biciul cel impletit gi prealucritor al aduceriiaminte de moarie, prin a cdrui lucrare gi eu, preaticdlosul, sd dobAndesc a

vedea zorii nepitimirii' slavd. . .

in furiuna intunecatd gi in potopul fdrddelegilor md aflu cdldtorind gi

nu este departe de a se sfirAma luntrea cea firavi a minlii mele, insinddiiduind 1a cArma sfintelor tale invdjituri, Sfinte Pdrinte Teofilact, mdintdresc Atiind ci prin nezdbavnica ta mijlocire, pot a dobAndi gi |drmulcelor blAnzi gi curcubeul mAngAierii.

$i acum..., a Ndscdtoarei de Dumnezett.

Precum lumineazd luna intre stele, apa strilucegti tu, Niscdtoare deDumnezeu, intre Sfinfii cei ce mijlocesc la infrico;atoarea Judecatd pentruneamul omenesc. Pentru aceast4 cad la tine 9i ifi cer solirile gi milostivireata de Maicd, ca prin darul tdu, pururea sd imi aduc aminte ci viala aceastatrec5toare este numai o clipitd grabnic curgdtoare cdtre vegnicie.

Apoi:

Cuvine-se cu adevdrat... Slavi... $i acum...Doamne miluiegte (de trei ori).

Pdrinte, binecuvinteazi . Si otptrstul:

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugdciunile Prea-curatei Maicii Thle, ale SfAntului Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei gi Bulgarieigi ale tuturor SfinJilor, miluiegte-ne gi ne mAntuiegte pe noi.

Amin.

VIATA SFANTULUI APOSTOL

9I EVANGHELIST MARCU

SfAntul Evanghelist Marcu era de neam evreu, din seminlia lui Levi,ucenic al SfAntului Apostol Petru gi fiu iubit al aceluia intru Sf6ntul Duh,pe care i1 pomenegte in scrisoarea s4 zicAnd: ,,Biserica cea aleasi dinBabilon 9i Marcu, fiul meu, vi imbritigeazl" Q Petru 5, 13). iar fiu eranu dupd tmp, ci dupd duh, ndscut prin bunavestire gi baia SfAntului Botez.SfAntul Marcu a fost numdrat in ceata sfinlilor gaptezecl de Apostoli ai luiHristos, mai intAi cu Sfdntul Petru, de care a fost pus gi episcop. Ei aucdlitorit impreuni pAni la Rom4 unde Marcu a scris SfAnta Evangheliedupd rugimintea credinciogilor, pentru cd il rugaseri cei din Roma, caredeia crezuseri in Hristos prin SfAntul Pavel, ca sd n-o lase nescrisd, aga

cum i-a spus SfAntul Petru prin cuvinte.Deci, plecAndu-se la rugdmintea lor, a scris petrecerea lui Hristos pe

pdmAnt cu oamenii, dar, mai intAi, singur a ardtat-o lui Petru. Iar el, vdzAnd-o

9i citind-q a incredinlat cd este adevAratd gi a poruncit tuturor sd o citeascd

9i sd creadi toate cele scrise intr-insa Dupd aceea a fost trimis SfAntul Marcude Sf6ntul Apostol Petru mai intAi la Acvilee4 pentru propovdduireaCuvAntului lui Dumnezeu, dupi aceea in Egipt, unde intAi a fost episcop inAlexandria gi binevestitor al lui Hristos. Apoi toate pirlile acelea ca Libia gi

Pentapoii, fiind in intunericul indrdcirii idolegti, le-a luminat cu lumina sfinteicredinfe gi le-a adus la Hristos. $i pretutindeni fdcAnd minuni, a impodobitBiserica lui Hristos prin punerea mAinilor pe capul episcopilor 9i a celorlalficlerici; apoi a invalat pe mulli oameni o viali atAt de imbundtdlitd, incAt gi

necredinciogii se minunau foarte mult gi-l iiudau.Pentru cd, povesiegte Eusebiu, episcopul Cezareei Palestinei. asemenea

gi Nichifor Xantopol, amAndoi scriitori vrednici de credinli ai istorieibisericegti, cd sldvitul intre evrei cu inlelepciune4 adicd Filon, care se cunoscusecu SfAntul Petru i:n Rom4 a fost ingtiinfat despre cregtinii cei ce au fost inAlexandria gi in tot Egiptul, de cdtre Sf6nhrl Marcu. Apoi, scriind multe cuvintede laudd, dintre care gi acestea: ,,Unii ca acettia - adicd cregtinii - bogeliilecele vremelnice gi toate averile lor igi lasd gi nimic dintr-ale lor nu voiesc sd

aibi pe pdm6nt. $i ori in ce loc sunt, ei au deosebite gi cirstite case de rugdciune,

I Yezi Vielile Sf,nlilor pe luta npilie, ed. Episcop iei Romanului gi Hupilor, 1995, pp, 311-316,

in care cu cucemicie gi cu curifie igi sivArgesc tainele lor Nici un lucru lumescnu fac in acelea, decAt numai prooroceptile citiri acolo se ascultA gi, cu cAntare,clupi al lor obicei, sldvesc pe Dumr-rezeu. Unii dintre dangii ies de prin cetili9i lepddAnd grijile lurnegti petrec in cAmpii, in grddini pi in pustie, ferindu-sede petrecerea cu toli oamenii, gtiirrd ci insolirea cu cei ce nu se potrivesc cuviata Ior este impiedicare spre fapta buni.

Apoi infrAnarea ti omorarea trupului le au ca o temelie, pe care celelalteiucruri bune le zidesc. Nici unul dintre dAngii nu mdnAnci, nici nu beapin:i seara, iar alfii pAnd a patra zi nu gustd nimic; altii, in tAlcuirile giirrlelegerile Scripturii fiind mai iscusifi gi cu acea durnnezeiasci hrand a

rAndirii de Dumnezeu din Dumnezeiasca Scripturd neputAnd a se sdtur4nu-gi mai aduc aminte pAnd la a gasea zi de hrana cea trupeascS. \4nnicidecum nu beau, nici carne nu minAncd gi nimic din cele rnigcitoare, cinumai pAine gi apd, sare gi isop. Acestea erau la dAngii desf;terile. Suntintre dAngii gi din partea femeiascd, unele care s-au deprins cu o viafd caaceasta, intre care multe alr imbdtranit in feciorie, pizind intregimeatrupului curat nu de sild, ci cu bundvoie ii cucernicie. $i in inlelepciuneaaceea pizindu-se, nlr numai inirnile, ci 9i trupurile igi sfinlesc, socotind c;nu le este lor lucru cuviincit'rs ca vasul primit spre sSldgluirea infelepciuniis:i slujeasci indr.rlcirii patimilor. Cei care doresc sdmAnfa Cuvintului luiLlumnezeu 9i patul cel neintinat 9i fdri de moarte din care se nagte rodulcel ce niciodati nu moare, IuAnd tdlcuirea Sfintei Scriptr-rri de la cei maibitrAni ai lor cautd in ea duhovniceasci inlelegere gi tainele cele ascunse,socotind ci Scriptura este ca gi un trup vdzut, iar priceperea ca un sufletnev.izut. De dimineafd se scoali la cloxologia lui Dumnezeu gi la rugdciune,1a cAntare gi la ascultarea CuvAntului lui Dumnezeu fiind indeosebi femeile;iar allii cAte gapte s;ptdmani petrec in post desdr'6rgit. Aceasti zi este ladringiiin mare cinste, celelalte praznice mai inainte gitinduJe, se odihnesc.Preojii;i diaconii sivirgesc dumnezeiasca slujbd, iar peste toti aceia esteintAistitdtor un episcop". Acestea le scrie Filon evreul, despre uceniciiSfintului Evangheiist Marcu gi despre sfintele obiceiuri ale Bisericii luiDumnezeu, care a fost mai intAi intru Duhul Sfini gi in predaniile apos-tolegti. Astfel, SfAntul Marcu, prin ostenelile sale cele cu multe dureri a

lucrat via lui Hristos in pirfile Egiptului, avAnd scaunul siu in Alexandri4trrrde s-r 9i sfdrgii prin patimire.

Iar pentru pitimirea Sfintului, Simeon Metafrastul scrie aga' ,,in aceu

vreme, cAnd Sfinfii Apostoli s-au impirlit prin toat5. lumea, SfAntul Marcu,prin dr-rmnezeiasca r.oie a mers in pirlile Egiptului. Insi l-au primit pe el ca

pe un Evanghclist gi phzitor al sfintelor canoane ale Sfintei Apostoleptii

c

I

Biserici. SfAntul Marcu mai intAi a propovdduit Evanghelia Domnului gi

MAntuitorului nostru Iisus Hristos in tot pimAntul Egiptului, in LibiaNfarmarichi4 Amonichia gi in Pentapoli. 9i toti cei din pdrlile acelea eraunetiiafi imprejur, impietrifi la inimi gi inchinetori la idoli, plini de toatenecur5lii1e gi slujitori ai duhurilor celor necurate; pentru cd prin toate cetAfile,satele gi la rdspAntii zideau capigti. idoli gi fermecdtorii gi toatd Putereadriceasci era in ei. Dar Domnul nostru Iisus Flristos, prin Venirea Sa a stricatpi a pierdut puterea lor. Deci, dumnezeiescul Evanghelist Marcu, fiind laCirene, cetatea Pentapolei, propovdduia cereasca inv5fdturd a lui Hristos pi

fdcea minuni mari intr-insa. Ci pe cei bolnavi ii tdmddui4 pe cei leprogi iicurila 9i duhurile cele necurate gi cumplite le ingrozea prin cuvAntuldurnnezeiesc. $i mulfi cu acea apostoleascd propoviduire gi facere de minrinilurnindndu-se, au crezut in Domnul nostru Iisus Hristos gi pe idoli impreundcu capigtile le-au lepidat gi sfdrAmat gi s-au botezat in numele Thtdlui gi alFiului gi al Sfdntului Duh.

Acolo intAi i s-a poruncit lui prin Duhul SfAnt si se ducd in Alexandriagi si semene simAnta cea buni a CuvAntului lui Dumnezeu. Deci, SfAntulEvanghelist Marcu, precum un viteaz nevoitot cu osArdie se nevoia sd

meargi spre nevoinld acolo gi, sdrutAnd pe frali, le-a zis lor: ,,Domnul meumi-a spus sd mi duc in cetatea Alexandria". Atunci fralii lui l-au petrecutpAni la corabie gi m6ncAnd cu dAnsul pAine, s-au despdrtit de el, zicAnd:

,,Domnul nostru Iisus Hristos sd-!i rAnduiasci tie cale bund". PlecAnd deacolo SfAntul Marcu, a doua zi a sosit la Alexandria 9i, iegind din corabie amers la un loc anume ce se numea Mendion gi, intrdnd prin porlile cetdlii is-a stricat papucul. VizAnd aceast4 Aposiolul a zis: ,,Cu adevdrat bund imieste mie calea aceasta!" Apoi, vazAnd pe cizmar dregAnd incdldminte veche,i-a dat papucul sdu, iar cizmarul, din intAmplare gi-a strdpuns mAna stAngdcu unealta sa gi a chemat pe Dumnezeu in ajutor, precum este obiceiul launele intAmpldri ca aceasta. Apostolul, auzind numele lui Dumnezeu, s-abucurat cu duhul gi a zis in sine: ,,Bund a fdcut Domnul calea mea!" $i eradureroasd rana de la mAna cizmarului gi mulfime de sAnge curgea Iar SfAntulMarcu a scuipat pe pdmAnt, i-a uns ran4 zicAnd: ,,In numele lui Iisus Hristos,Cel Ce este in veci, fii sdnitosl" $i indati s-a tdmdduit rana gi s-a fdcut sindtos.

Cizmarul, vdzAnd o putere ca a acelui bdrbat, precum gi curata giimbunitilita iui viali, care se cunogtea din privire, a zis: ,,Rogu-te, omuleal lui Dumnezeu, vino in casa mea gi rdmAi o zi ia mine, robul tdu, caimpreund sd mAncim pAine, deoarece ai ficut cu mine mild!" Iar Apostolul,bucurAndu-se, a zis: ,,Domnul sdJi dea pAinea viefii celei ceregti". ApoiluAnd omul pe Apostol, l-a dus in casa sa veselindu-se.

intrAnd Sfdntul Marcu in casa lui, i-a zis: ,,BinecuvAntarea Domnuluisa fie aici. Sd ne rugim lui Dumnezeu, fratilor". Dupd rugdciune au stat sa

mirrAnce, r'orbindu-gi cu dragoste; iar cizmarul a zis cdtre sfAnt: ,,Pdrinte,cine egti tu 9i de unde este in tine cuvAntul acesta atat de puternic?"Rdspuns-a SfAntul Marcu: ,,Eu sunt rob al Dorrnului nostru Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu, Ji-L voi arAta pe El lie". Zis-a omul: ,,Ag fi voit sd vidchiar eu pe Acel Fiu al lui Dumnezeu". $i SfAntul Apostol a inceput a-ibinevesti Evanghelia lui Iisus Hristos gi a-i ardta din Prooroci cele ce s-agrdit despre Domnul nostru mai inainte. Zis-a omul: ,,Eu, Scriptura cea

irritati de tine, niciodatd n-am auzit-q ci am citit lliada gi Ocliseea gi cAte lesocotesc egiptenii". Deci, SfAntul Marcu il propoviduia pe Hristos gi ii ardtalui ci infelepciunea lumii acesteia este nebunie la Dumnezeu. $i a crezutomul cuvintele SfAnfului Marcu, vizAnd semnele gi minunile lui 9i s-a botezatel, 9i toati casa lui, si o multime de locuitori din acel loc, iar numele omuluiaceluia era Anania. Iar dupi ce a crezut, din zi in zi a crescut numdrulcredrnciosilor si au auzit oamenii cei mai mari din cetate ca un oarecare

galileian a venit 1a dAryii gi hulegte zeii 1or gi opregte a li se aduce iertfe.Deci, clutau sd-l ucidd pe el ;i p5ndeau sb-l prindi.

SfAntul Marcu, auzind de sfatul lor, a pus credinciopilor episcop peAnania gi trei preofi: Maleon, Sabin gi Kerdon precum 9i alfi gapte diaconigi pe alfi unsprezece clerici pentru slujba bisericeasci. Apoi a plecat deacolo la Pentapoli ti a petrecut doi ani, unde a intdrit pe fralii cei ce erauacolg punAnduJe in cetdlile cele primprejur episcopi, preoli gi cierici gi

iardpi s-a intors in Alexandria. Aici i-a gisit pe fralii cei ce se inmul;iserdcu darul 9i in credinla Domnului, care gi Bisericd gi-au zidit acolo lAngimare, 1a un loc ce se numea Vucol sau ,,hrdnitor de dobitoace". Apoi s-a

bucurat foarte mult de aceasta pi, plecAndu-gi genunchii, a preamirit peDumnezeu, petrecAnd in acea bisericd vreme indelungatd. Iar cregtinii s-auinmulJit, batjocorindu-l pe elini, iar pe idolii lor ii ocdrau.

IngtiinlAndu-se elinii, care erau stdpAnitori ai cetdfii, ci SfAntul Marcu avenit in cetatea 1or, s-au umplut de mult pizmi, deoarece auzeau despre elcd face minuni multe; cdci pe bolnavi ii tdmidui4 surzilor le dddea auzire 9iorbilor vedere. Deci il cdutau pe el gi negisindu-l, scrAgneau din dinli pi

strigau cu mAnie in capigtile 1or cele necurate gi la jertfele lor cele idolegti,zicAnd: ,,Multd nevoie ne face vrijitorul gi fermecitorul acelat" Apoi s-a

apropiat Prealuminatul praznic al Pagtilor gi, sosind ziua Duminicii Invieriilui Hristos, in 20 ale lunii aprilie, in care gi 1a elini se sdvArgea necurataprdznuire a 1ui Serapid, pAngiritul lor zeu, SfAntul Evanghelist Marcu tocmaisdvArgea in bisericd dumnezeiasca slujbd. O vreme ca aceea nimerind-o ne-

curafii, au ndvdlit fdrd de veste cu puterea lor asupra bisericii gi prinzAndu-lpe SfAnt, i-a legat o funie de grumaz gi-l tArau, zicAnd el: ,,Mullimesc Jie,Doamne, Iisuse Hristoase cd m-ai invrednicit sd pdtimesc acestea Pentrunumele Tdul" pi fiind tArit SfAntul pe pdmAnt gi pe pietre ascutite, i se rineatrupul de ascu|lpul pietrelor, rogindu-se acel drum de sAngele lui.

Dupd ce a inserat, necuralii elini l-au aruncat pe SfAntul Apostol Marcuin temnifd, pAnd ce se vor sfitui cu ce fe1 de moarte il vor pierde. Dar 1a

miezul noplii, ugile fiind incuiate gi strXjerii dormind inaintea ugilor, s-afdcut cutremur mare, cdci Ingerul Domnului, pogorAndu-se din Cer s-aatins de Apostol, zlcAndu-i: ,,Robule al 1ui Dumnezeu, Marcu, cipeteniaSfinfilor celor din Egipt; iatd numele tdu este scris in Cartea \4efii din Cer

;i egti numdrat cu Sfinlii Apostoli; pomenirea ta nu va fi uitatd in veci, veifi impreund ddnluitor cu puterile cele de Sus, Arhanghelii vor primi IaCer duhul tiu gl moaptele tale pe pdmAnt vor fi pdzitel"

VdzAnd aceastd vedenie, SfAntul Marcu gi-a intins mAinile sale in sus,zicAnd: ,,Multimesc, Tie, Doamne al meu, Iisuse Hristoase, ce nu m-ai

ldsat pe mine, ci cu Sfinfii Tdi m-ai rAnduit! Rogu-mi Jie, StipAne, primegtecu pace sr"rfletul meu gi nu md lipsi de darul Tiu". Acestea zicAnduJe,Domnul nostru Iisus Hristos a venit la dAnsul gi i S-z-r aritat aga cum eramai inainte de Crr-rce gi de Ingropare gi a zis c.itre d.insul: ,,Pace !ie,Evanghelistul Meul" Iar Sfintul Marcu a rispr:ns, zic6nd: ,,Pace gi Jie,Doamne al meu, Iisuse Hristoase!" $i S-a dus Domnul de la dAnsul. Iardupi ce s-a ficr-rt zi:ud, au mers la temniti o mulgime de cetdfeni giscotAndu-l afarl pe SfAnt, i-au legat iarigi funia de grumaz gi au inceputs.i-l tArascd pe pietre ascufite, zic6nd: ,,Si tragem boul Ia ocolul boilor!"Iar Sfintul Marcu mullimea lui Dumnezeu gi se ruga, zicand: ,,in miinileTale, Doamne, imi dau duhul meu!"

Acestea zicAnd, gi-a dat duhul siu lui Dumnezeu, iar mullimeanecurafilor elini, r'rind sI ardi trupul Sfintului, au fdcut un foc in loculacela, cart:, dupi aceea s-a numit ingeresc. Apoi, indati, cu putereaDomnului nostru lisus Hristos, s-a vizut o neguli intunecoasi, pentru cisoarele gi-a ascuns razele sale gi s-a fdcut tunet infricogitor, a cizut cutremurmare gi ploaie cumpliti pAnd seara, iar pop6lql a fugit de fric5, ldsAndtrupul Sf.lntului, Focut s-a stins de ploaie, iar de cutremur au cizut multeziduri gi au ucis pe multi. Atr.nci, unii din elini au indrdznit a zice: ,,Fericitulzeu Serapid, in ziua sa a fdcut toate aceste lucruri infricogitoare". Iaroamenii cei binecredinciogi, mergind, au ingrijit trupul SfAntului gi l-audus la locul unde igi ficea rug.iciunilc sale gi cAntdrile de psalmi. Apoil-au pus cu cinste in partea de r.is.lrit, in mormAnt de piatri pi sdvArgeaupomenirea lui cu cucernicie, cinstind pe ce1 dintAi SfAnt al Alexandriei,nimic mai cinstit gi rnai scump avdnd decAt sfintele lui moatte.

SfAntul Evanghelist Marcu, mucenicul lui Hristos s-a sfArgit inAlexandria Egiptului, in doudzeci gi cinci de zile ale lunii aprilie, stipAnindNero in Roma, iar peste noi impdrijind Domnul nostrr-r Iisus Hristos,Ciruia se cuvine cinste4 slava pi stipAnire4 impreuni cu Tatdl gi cu SfdntulDuh, in veci. Amin.

TALCUIREASFINTEIEVANGHELIIDE LA MARCU


iNe.rNrEcuvANTARE

Evanghelia cea de la Marcu s-a scris la Rom4 dupd zece ani de laindllarea Domnului Hristos. Iar acest Marcu era ucenic al lui Petru, care ilpi numegte pe acesta cu adevdrat ,,Iitrl" sdu duhovnicesc (L Petru 5, L3).Senumea irLcd 9i Ioan gi era nepot al lui Vamav4 dar era gi impreuni mergdtorcu Pavel, insd pentru ci s-a aflat de mai multe ori cu Petru, a fost gi laRoma impreuni cu dAnsul.

Si i-au cerr.rt 1ui credinciogii cei din Roma nu numai nescris sd lepropoviduiasci, ci gi in scris sd le descopere lor petrecerea [vie]uireal luiHristos. $i supunAndu-se lor, Marcu a scris. Iar lui Petru i s-a descoperitde la Dumnezeu cd Marcu a scris Evanghelie; aga inc6t, dupd ce a vazut-ogi o a intirit cd este adevdrati, 1-a trimis pe Marcu episcop in Egipt unde,propoviduind 9i agezAnd Bisericd in Alexandria, a luminat pe tofi cei dinpartea dinspre miazdzi.

Iar in aceasti Evanghelie [ce s-a scris prin Duhul SfAnt], toate suntdescoperite [dcslugite] 9i nimic nu este cu anevoie de in]eles. $i in scurt a

spune, acest Evanghelist in toate se unegte cu Matei, cu deosebire numaicd Matei scrie mai pe larg gi dintru inceput pomenegte de nagterea ceatrupeasci a Domnului, iar Marcu a inceput de la Proorocul [gi inaintemer-gdtorull Ioan.

Drept aceea degi iscoditor lucru se pare [acesta], unii au dat aceastiinfelegere pentru Evangheligti: Dumnezeu Cel Care gade pe Heruvimi( lezechiil cap. 7 si 70) pe care cu patru obraze [chipuri, fe!e] ii aratd Scriptur4cu patru fele ne-a dat noud pi Evangheli4 dar de un Duh fiind plinite acestea.

Deci, precum fiecare dintre Heruvimi avea cAte o fafd unul asemenea cu,,leul", alful asemenea cu ,,omul", altul asemenea cu,,vulfurul", iar altulasemenea cu ,,vitelul"1 (lezechiil 7, 10), tot aga gi Cartea evanghelicegtiipropoviduiri. Evanghelia lui Ioan are fali de ,,let", pentru ce leul estedobitoc stdpAnitor gi impdrat al dobitoacelor gi asemenea gi Ioan a inceputde la ','rednicia impirdteascX gi stipAneasci a Dumnezeirii CuvAntului,zicAnd:,,La inceput era Cuvintul 9i CuvAntul era la Dumnezeu 9iDumnezeu era Cuvintul" (loan 1,1).Iar Evanghelia lui Matei are fafi de,,om", pentru cd de la Nagterea cea dupi trup gi de Ia intruparea CuvAntuluia inceput. Evanghelia lui Marcu se aseamAnA cu ,,vulturul", intrucAt de laProorocul Ioan a inceput, iar darul proorocesc mai inaintevizitor fiind gi

iute vdzAnd cele de departe, ca un vultur este. Cdci spun unii cd vulturuleste prea iute la vedere, incAt numai el singur dintre toate jivinele poate a

privi Ia soare fdrd sd clipeascd. Iar Evanghejia lui Luca este asemenea cu,,vilelul", fiindci a inceput de la preolia lui Zaharia care timAia pentrupdcatele norodului gi inc5 se aducea atunci jertfd de vifei.

Drept acee4 Marcu incepe Evanghelia de la petrecerea [viefuirea] gi,rr;tarea Ina in temergitorului.

Asculte. dar. ce zice:

' ,,Fefele lor? - Toate patru aveau cate o fafi de om inainte, toate patru aveau cateo fafi de leu la dreapta, toate patru aveau c6te o fafi de bou la stAnga 9i toate patru maiaveau si cate o fati de vulturin spate" (IezechiiL1,10).

55

Clprrolur- 1loan Botezdtorul, Botezul ltti lisus Hristos. Ispitirea. Predica.

Primii ucenici. Primele oindecdril

1, 1-3; lnceputul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,(2) precum este scris in proorocie [la Maleahi] 9i Isaiar: ,,Iati Eu trimitIngerul Meu inaintea felei Tale, care va pregiti3 calea Ta. (3) Glasul celuice strigi in pustie: Gitifi calea Domnului, drepte facefi ciririle Lui,,.

(1.2) Maleahi 3,1/ M atei 77,70 |Lrca7,27 (1, lsaia 40,3 I Matei 3, 3 / Luca 3, 4 / Ioan 1, 23

Ioan Botezdtorul este cel mai de pe urmd [ultimul] dintre Prooroci giincepdturi [incepitor] a Evangheliei Fiului lui Dumnezeu, pentru cdsfArpitul Legii celei Vechi este incepdturd a Legii celei Noi.

Iar mirturia pentru Inaintemergitorul s-a luat de la doi prooroci. Cicide la Maleahi este: ,,Iati Eu trimit ingerul Meu inaintea fefei Thle, care vagiti calea Ta, inaintea Ta" (Maleahi 3, 1), iar de la Isaia: ,,Glasul celui cestrigi in pustie: Gititi calea Domnului, drepte facefi ciririle Lui,' \saia40, 3). Iar acest cuvant este pentru Fiul de la Dumnezeu gi Tatil, care zice cilnaintemergitorul este ,,Inger" gi pentru viaga sa cea ingereasci gi peste fire;i, pentru cd vesteaa gi propovdduia Venirea iui Hristos, ,,a gitit calea,,Domnului, adicd sufletele iudeilor prin botezul pocdinlei le-a gdiit [pregdtit]ca sd-L primeascd pe Hristos.

- Iar ceea ce zice: ,,inaintea fefei Tale", inseamnd ci aproape de EI va fiingerul acest4 ardtAnd prietenia lui Ioan citre Hristoi, c6ii gi inainteaimpdralilor merg mai vArtos cei mai de aproape ai lor ti prieteni.

Iar,,glasul celui ce strigi in pustie" aratl gi pustia Iordanului, darpoate gi adunarea iudeilor, care era pustie de tot binele.

Iar ,,cale" este Legea cea noui, iar ,,ciririle', colproase, Legea lui Moise,ca una ce era roasd [invechitd]. Deci, pentru ,,cale,,erau datori a se ,,gdti,'iudeii, adicd pentru Legea cea Noui, iar ,,cir5rile" [Legii] celei Vechi [invechite],

I In edilia de la 1E05, iitlul capitolului e ste: ,,pentnt loafi c nd a botezat pe Donnul tnlordan. Pentru chennren lui Petru ! n lui Andrei gi afiilor luizeaedeu. pentnt cel ce se indrdcea.Pentru soncra l PetnL PtnLru cei ce s-au uintlecat de felurita boli. pentru leprosul".

']in edifia de la 1805, in loc de,,pr".r- "rt" scris in proorocie [la Maleahi] 9i

Isaia", se gisegte ,,precum s-au scris in Prooroci,,.3 in edilia de la 1E05, in loc de,,va pregiti,,, se gdsegte,,va giti,'.r [1805] Ce,,inger" se talcuielte,,vestitor,,.

Capitolul 1 SFANTUI- TEOFILI\CT ANTMPISCOPUL BULGARIEI

drepte a le face, fiindci de muit le primiserd pe acestea, iar mai.rpoi s-auariiat rizvritifi gi ,,au gchiopltat din ciririle lor" (Psalm 17,45-49).

7, 1-5: loan boteza in pustie5, propoviduind botezul pociinlei intruiertarea picatelor. (5) $i iegeau la el tot linutul ludeii 9i toli cei din lerusalim6si se botezau de citre el, in rAul lordan, mirturisindu-9i picatele.

(1, ,1) Matei 3, 1 / Luca 3,3l loan\,37;3,2i /Faptele Apostolilor 13, 21( 1,5) Matei3, lLttcaT,nBotezul lui Ioan nu avea iertarea pdcatelor, ci numai pocainti aducea

oamenilor. Deci, cum zice Marcu aici: ,,intru iertarea picalelor"? Rispun-dem, agadar: Ioan propovdduia botezul pociiniei, dar propoviduireaaceasta a pociinfei unde ducea? Intru iertarea pic.rtelor, adic"l intru botezullui Hristos, care avea iertarea pdcatelor. Precum e gi aceastl pildd: Avenito slugi a imp;ratr-rlui propoviduind gitire de bucate, spre facerea de binea celor ce le gitesc. Insi nu vom zice ci siuga propoviduia aceasta ca sdfacii bine celor ce gitesc bucatele cele ir,pdritegti, ci cum ci aceasta vesteagitirea bucatelor, pentru ca cei care le-au gitit, primind [ospitAnd] peimpiratul, si dobAndeascd facere de bine de la dinsul.

Asemenea gi aici, inaintemergitorul ,,propovAduia botezul poc dinfei" ,ca aceia care se pociiau si ia iertarea pdcatelot primindu-L pe Hristos.

1, 5: Si Ioan era imbricat in haini de pir de cimiliT, avea cingitoarede piele imprejurul miilocului si mAnca licusteE si miere silbatici.

fl,6) Levitic 11, 12 i Matei 3,4 / Luca 7,33

Despre acestea am vorbit gi in tAlcuirea Evangheliei de la Matei, iaraici le vom spune pe cele pe care acolo le-am lisat [negriite]:

Imbrdcimintea lui Ioan era semn de plAngere, ardt.lnd Proorocul ciacela care se pociiegte se cuvine a plinge, cici semn de plAngere este sacul.Iar ,,cingitoare de piele" [,,brAul de curea"] arati omorarea noroduluiiudaicesc. Iar cum ci plingere aratd imbricimintea lui, zice gi Domnul:,,De jale v-am cantat gi nu v-aji tinguit" (Mntei 11,17). CAntare ,de jale"gi,,tinguire" numegte Domnul petrecerea Iviejuirea] inaintemergitorului,cd zice: ,,A venit loan, nici mAncAnd, nici bAnd, Ei ati zis: Are demon"(Mntei 17,18). Ci insdgi hrana lui Ioan infrAnare aratd cu adev;rat,9i poate

I In edifia de la 1805, in ioc de ,,Ioan boteza in pustie", se gisette ,,era Ioan botezindin pustie".

6 in editia de la 18i15, in loc de ,,tot finutul Iudeii si toti cei din lerusalim", se

g;sette,,toati latura Iudeii 9i Ierusalimului".7 in edilia de la .1805, in loc dc ,,in haini de pir de cimili, avea cingitoare de

piele", se g;sette,,cu peri de cimili, avea briu de curea".3 irr eclitia Llc la 'l805, in loc de ,,licuste", se giseste ,,acride". cu urmitoarea not5:

[130i] Pentlr.r ,,acride" r'c,i si lilcrrilca tle la.\lirt,'i.j. L

::lwl"

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU Capito|,rl 1 57

gi semn este al hranei celei cuvantdtoare de atunci a norodului [iudeu],care nu mAnca ceva din zburdtoarele curate ale cerului, nici nu inlelegeanimic din cele inalte, ci se hrdnea cu cuvAnt care se pdrea cd saltd intruindl|ime gi se afli sus, dar iardgi se prdvdlea jos; cdci in acest fel este ,,acdda"[,,licusta"], sare ca spre indl]ime, dar iarigi vine jos.

Dar 9i ,,miere silbatici" mAnca poporul, n;scutd Ifdcut5] de ,,albine",adicd de Prooroci. Insd iudeii nu lucrau cuvintele Proorocilor gi nu se

domesticeau [imblAnzeau, imbunau], ca bine sd le in]eleagd gi sd lecuprindl cu mintea gi sd 1e cerce [sdvArgeascd]e; pentru ce iudeii aveauScripturile ca pe o oarecare ,,miere"lO, dar nu le cercetau gi, deci, nu 1e fd-ceau lucrdtoare.

1,7-8: $i propovbduia, zicAnd: Vine in urma mea Cel Care este maitare decAt mine, Cdruia nu sunt vrednic, plecAndu-mi, si-I dezlegcureaua incillimintelor. (8) Eu v-am botezat pe voi cu api, El insi vd vaboteza cu Duh Sfint. Q,7)Matei3,\7lLtc^3,7511oan1,75,27 I

Faptele Apostolilor \3,25 ('1, 8) lsaia 44,3 / Ioil 3, 1 / Matei 3, 11 /Ioan 1, 26 / Faptele Apostolilor l, 5; 2,4, 10, 45; 11, 15 / 1 Corinteni 12, 13

Zice [Botezdtorul]: ,,Nici cea de pe urmd slugd a Lui nu sunt vrednic afi, ca "si-I dezleg cureaua", adicd legdtura cea de curea a "incdllimintelor"".

Dar pi a1tfel se inlelege: tofi cei care veneau gi se botezau de cdhe Ioan, se

,dezlegau" prin pociinli de legdtura pdcatelor 1or, crez6nd in Hristos. Deci,Ioan,,dezlega" tuturor,,curelele" - adicd legdturile pdcatelor-, numai 1ui lisusnu a putut ,,si-I dezlege", de vreme ce n-a aflat 1a DAnsul ,,curea", adicd pdcat.

1,9-11: $i in zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii gi S-a

botezat in Iordan, de cihe loan. (10) $i indata iegind din api a vizut Ceruriledeschise gi Duhul ca un porumbel coborindu-Selr peste El. (11) $i glas s-aficut din Ceruri: Tu egti Fiul Meu Cel iubit, intru Tine am binevoitlz.

(1, 9-10) Matei 3, 13-1,6 I Lttca 3,2L-221 loar.1,,32 (1,11) Psak\2,6 IIsaia 42, 1/ Matei 3, -17 lMarcu9,7 lLrtca3,22;9,32 | loan6,27

Hristos nu vine la Botez nici pentru iertarea pdcatelor - cd pdcat n-aficut [gi n-a avut] -, nici n-a venit ca sd ia Duh; cdci botezul lui Ioan, precum

e Adicd auzeau cuvintele gi poruncile Proorocilor, insd nu voiau ca prin osteneald sd

se iscuseascd intru fapta buni cea lucritoare.r0,,Cit sunt de dulci limbii rnele, cuvintele Tale, mai mult decit mierea, in gura

meal." ( P salm 11 8. 1 03 ).rr in edifia de la 1805, in loc de ,,ca un porumbel coborAndu-Se", se gesegte ,,ca un

porumb pogorAndu-Se".u In edigia de la 1805, r,ersc.tul 11 este: ,,$i glas a fost din Ceruri: Tu egti Fiul Meu

Cel iubit, intru Carele bine am voit".

SFANTUL TEOFILACI ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

am zis, necurelind pdcatele, Duh cum ar fi dat? Nici pentru pocdintd nuvine Domnul ca sd se boteze, cici era cu mult mai presus ii decAt botezdiorul.Dar pentru ce vine? Aritat Ivddit] este cu adeverit, ca [Hristos] vine pentruca sd fie aritat norodului de citre loan. Ci de vreme ce mulli s! adunau [sase boteze de cdtre Ioan], a binevoit [Hristos] sd vini ca si fie mdrturisitinaintea acestei mulfimi Cine este El, dar gi ca si ,,implineasci toatidreptatea" (Matei 3,15) - adici toate poruncile Legii. Cf de vreme ce giaceasta se pare a fi poruncd - adicd a se supune proorocului care botez4 caunuia ce este tdmis de Dumnezeu -, o implinegte [Domnul] ;i pe aceasta.

Iar Drhul Se ,,pogoar5" nu pentru cd lisus ar fi avut trebuinlfde Acesta _cdci cum ar fi avut trebuinfd de Acela Care intru DAnsul firegte petrecea? _, cica si inveli tu cd, atunci cAnd te botezi 9i la tine vine Duhut SfAnt.

Inci 9i aceasta lucra pogorArea Duhuiui: de vreme ce Tatii a zis deSus: ,,Acesta este Fiul Meu", ca si nu socoteascd [creadd] poporul cd pentruIoan s-a spus aceast4 Se,,pogoari" Duhul ,,peste,, Iisus, ardtand cd pentruEl s-a spus.

Si ,,se deschid Cerurile", ca si invilim ci, atunci cAnd ne botezdm,ni se deschid gi nou5.

1,12-13: $iindati Duhul L-a minatl3 in pustie. (13) gi a fost in pustiepatruzeci de zile, fiind ispitit de satana. $i era impreuni cu fiaiele 9iIngeriilislujeau. (1,12)Matei4,t/Luca4,1(j,i3)Matei4,2,t7tLtca4,z

InvilAndu-ne pe noi Dolnnul si nu ne necijim dacd dupd Botez vomcidea in ispite, pen tru aceasta Se suie in munte, si fie ispitit. $i mai vArtos nuSe suie [duce] singur, ci mAnat de Duhul SfAnt, aritAndu-ne gi noud cd nu secuvine si ne aruncdm in ispite, ci venind ele asupra noastri, si le primim. $iSe suie in munte c4 penhu pustietatea locului, si indrazneascd diavolul a seapropia de DAnsul, ci aga obignuiegte si nivileascd asuprd-ne, cAnd ne vedesinguri-. $i atAt de neumblat era locul, incAt gi de fiare erl plinr{.

$i Ingerii I-au slujit Lui dupd ce l-a biruit pe ispiritorul (Mntei 4, 11), iaracestea se afld mai pe larg in Evanghelia lui Matei.

7, 14-75: Dupi ce Ioan a fost prins, Iisus a venit in Galileea, propo_viduind Evanghelia impnrifiei 1ui Dumnezeu. 0, Si zicand: S-a

13ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,L-a mAnat,,, se gesegte ,,L-a scos,,.tl inainte de cdderea in pacat, toate ii erau supuse omului; dar dupd ce acesta a

cdlcat porunca lui Dumnezeu, neascultarea s-a rAsfrant asupra tuturor fdpturilor. Ceicare prin implinirea poruncilor dumnezeietti ti-au curdtit sufletul, pot cunoarte, prindarul lui Dumnezeu, cAt de supuse erau viefr-ritoarele falA de Adam, intaiul om.

"_-.*

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU Capitolul 1 59

implinit vremea gi s-a apropiat Impirifia lui Dumnezeu. Pociiti-vi sicredefi in Evanghelie.

(1,15) Matei 3,2:4,11-12 / Luca4,11-15,3aI loa 4,43 I Galateni 4, 4-6 / Efeseni 1, 10

Auzind ci a fost pus [Ioan] in temni;d, Se duce [Domnul] in Galilee4 ca

sa ne arate cd nu se cuvine cu indrizneald sA ne anmcem in ispite, ci sd nedAm in hturi [de Ia ispite], iar cAnd vom cAdea irxtru ele, sd le suferim [rabdam].

$i pare cd cele asemenea cu ale iui Ioan propovdduiegte Domnul,spunAnd ,,pocii!i-vi" gi ,,s-a apropiat impirilia lui Dumnezeu". Dar nueste ag4 cd Ioan zicea ,,pocii!i-vi", [poruncinduJe iudeilor] ca sd se

depdrteze de pdcate; iar Hristos [cAnd zice ,,pocdi,ti-vd" ,ii inva]d] sd fugdde slova Legii, 9i pentru aceaste pricind a gi addugat ,,credefi in Evan-ghelie", pentru ci acela care va crede in Evanghelie, din insdgi aceasta a

flcut nelucrdtoare Legea. Cd, zlce Domnul: ,,S-a plinit gi vremea Legii, cd

pAnd acum lucra Lege4 iar de acum, ,,impirifia lui Dumnezeu" - adicda sosit petrecerea fvie]uirea] cea^dupd Evanghelie care, cu cuviin]5 fpedrept cuvAntl este asemanate cu ImpdrSjia Cerurilorl5.

Cici dacd ai vedea pe cel ce vieluiegte viafd evangheliceascd petrecAndca gi cum ar fi fdrd de trup, oare nu ai zice cd acesta a dobAndit incd de aiciImpdrifia Cerurilor - care ,,nu este mAncare sau biuturi" (Romani 14,17) -,degi pare ce acesta este departe [de impar;fie]?

1,1.6-20: $i umblind pe lAngi Marea Galileii, a vizut pe Simon gi peAndrei, fratele lui Simon, aruncAnd mrejele in mare, cici ei erau pescari.

's Aici Sfdntul Grigore Palama ne invald aga: ,,Care este, deci, porunca lui Dumnezeu,care ne std in fatd? Pocdinl4 care ne cere in primul rAnd sd nu ne mai atingem de celeoprite. Fiindci am fost aruncali din locul desfii;rii dumnezeietti pi sco;;i cu dreptate,din raiul lui Dumnezeu, gi fiindcd am cdzut in aceasta prdpastie gi arn fost osanditi s.i

Iocuim gi sd petrecem impreund cu dobitoacele necuvantdtoare ti am pierdut nddejdeade a ne mai intoarce prin puterea noastre in rai, insupi Cel Ce a adus atunci osAndaasupra noastri, mai bine zis a ingeduit-o cu dreptate sd vie asupra noastrd, S-a coboritacum pAni la noi, pentru noi, din prisosirrla covartitoare a iubirii de oameni ;i a bundtdJiiSale, din indurarea milei Sale; gi, binevoind sd Se facd om ca noi, in chip nepicdtos, ca sd

invete ti sd mintuiascb pe acelagi prin acelagi, ne-a adus noui sfatul gi poruncamantuitoare a pocdinfei, zicdnd: ,,S-a implinit vremea si s-a apropiat impirilia luiDumnezeu. Pociili-vi 9i cr€deli in Evanghelie" (Marcu 1, 15). Cdci inainte de intrupareaCuvAntului Iui Dumnezeu, lmpirdfia Cerurilor era atAt de departe de noi, cat e de departecerul de pdmant. Dar, venind Ia noi imp;ratul Cerurilot ti binevoind sd primeascd unireacu noi, s-a apropiat de noi toti impar;lia Cerurilor" (Filocntio ronrinenscd, traducere,introducere gi note de Pr. Prof. Dr. Durnitru Stiniloae, vol.7,150 de capcte despre cutlogtinlonattrrald, capwl56, ed. Humanitas, Bucuretti, 1999, pp.457-158).

Capitolul 1 SFANTUL TEOFILACT ARHJEP]SCOPUI, BUI-CARIEI

(L7) $i Le-a zis Iisus: Venifi dupi Mine 9i vi voi face si fili pescari deoamenilu. (18,) $i indati, l5sAnd mrejele, au mers dupi El. (19) $i mergAndpufin mai inainte, a vizut pe Iacov al lui Zevedeu gi pe Ioan, fratele lui. $iei erau in corabie, dregAndu-gi mrejele. Q0) $i i-a chemat pe ei indati. Iarei, lisind pe tatil lor, Zevedeu, in corabie, cu lucritorii, s-au dus dupi El.

(1,16-20) Lvca 5.2-17

Petru gi Andrei erau ucenici ai inaintemergatorului, insd r'5zAnd ciIisus a fost marturisit de Ioan, au mers la DAnsul (Iontt 1, 35-37). Dupdtacee4 irtristAndu-se de intemnifarea lui Ioan, s-au dus iarigi la megtegugullor, de unde Hristos a doua oari ii cheamd, cdci a doua chemare este aceasta.

$i vezi cum ei se hrdneau din drepte osteneli, iar nu din [unele] nedrepte.Cdci intru acest fel sunt cei vrednici de a fi cei dintAi ucenici ai lr.ri Hristos.Deci, ldsind ,,indati" cele ce aveau in mAnd, au mers dupd El, ci nu se

cuvine a stremuta gi a lungi vremea [hotdrArii], ci ,,indati" a-L trrma [peEl]. Iar dupd acegti4 vAneazd [Domnul] pe Iacov ii pe Ioan, care gi acegtiaerau sdraci - cdci aveau mreje vechi pe care le cArpeau -, dar il hrirreau petatdl lor la betrenefe. $i au ldsat pe tatdl lor, nu ardtdnd cd aga este bine s.iii lagi pe pdrinfi, ci pentru cd iatdl voia sd-i irnpiedice [opreascd] de a-Iurma lui Hristos. Deci, gi tu, tot a9a cAnd egti impiedicat de niscdtori[pirinli], lasd-i pe ei gi aleargi la lucrul cel bun! Iar dacd Zevedeu n-acrezut, femeia lui, maica celor doi Apostoli a crezut gi I-a urmat 1ui Hristos(Matei 20, 20; 27 , 56), poate dup5 ce Zevedeu a murit.

Dar gi aceasta sd gtii: cd intAi se cere lucrarea, apoi r.idenia [r.edereacelor dumnezeiegtil. Deci, Petru este semn al faptei bune celei lucr;toare,cdci fierbinte gi mai grabnic decAt alfii era, dupd cum este gi fapta bundcea lucrdtoare. Iar Ioan aratd videnia Ir'ederea dumnezeiasci], intrucAt cuadevirat cuvAntdtor de Dumnezeu este Ioan.

1", 2L-22: $i venindtT in Capernaum 9i indati intrAnd sAmbita insinagogi, ii invAla. (22) $i enu uimiti'8 de invilitura Lui, cici El ii invifape ei ca Cel Ce are putere, iar nu in felul cirturarilorle.

De unde ..au intrat ir, cuo..ll"J#f ;'frilKi*",.jf '28-2e tLuca2' 47) 4'32

Deci in ziua ,,sdmbetei", cAnd se adunau sd citeasca, atunci a intratHristos sd-i invefe, cdci gi Legea de aceea a poruncit sd nu lucreze sdmbit4

16 In edilia de la 1805, in loc de,,vi voi face si fiti pescari de oameni", sc'g.lsette,,vi voi face pe voi a fi vAnitori de oameni".

17 in edilia de la 1805, in loc de ,,venind", se gisette ,,au intrat".'3 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,erau uimili", se gEsegte ,,se spiimAntau toli".D in edifia de la 1805, in loc de ,,in felul cirturarilor", se gdsette ,,precum cirturarii".

TALCUIREA SFINTEI EVAN'C}IELU Dti LA \1AI{CU Capitolul 1 61

pentru ca sa se indelelniceasci oamenii cu citirea [Scripturilor], adunAndu-seimpreunS.

Iar Domnul invali cu mustrare, iar nu cu momire [ademenire], precumfariseii, cdci, indemnAnd la lucrul bun, cu munca Icazna] ii infricoga pe ceinesuPutr.

L,23-28: $i era in sinagoga lor un om cu duh necurat, care striga tare,(24) zicind: Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca si ne pierzi? Te

gtim cine egti: SfAntul lui Dumnezeu. (25) $i lisus l-a certat, zicind: Tacigi iegi din el. (26) $i scuturAndu-l duhul cel necurat gi strigAnd cu glasrnare, a iegit din el. (27) $i s-au spiimAntat tofi, incit se intrebau intre ei,zicAnd: Ce este aceasta? O inviliturl noui 9i cu putere20; ci 9i duhurilorcelor necurate le poruncegte, si I se supun2r. (28)$ia iegit vestea despreEl indati pretutindeni in toati imprejurimea2 Galileii.

(1,23) Lluca 4,33 ( 1,21) Daniil9,24 /Matei 8, 29 / Marcu 5, 7 I lacov 2,79(1, 25-26) Marctr 7,34:9,20-25 (1.27 ) Matclu 2,72 6,2 | , .rptele Apostolilor 17, 19

Duhurile cele viclene se numesc ,,necurate", pentru ci se bucuri detoate faptele cele necuvioase.

$i socotea dial'olul ,,p\erzare" a sa iegirea dir om, cici, fird milostivirefiind dracii, socotesc cd pitimesc ceva rdu de nu vor fi ei ldsali sd facd riuoamenilor. Dar gi ca cei ce sunt iubitori de trup gi obignuiii a se hrini cu aburii!ui] cei materialnici, au multd nehrdnire dacd nu locuiesc in trup. Pentruaceea gi Donurul zice cd neamul dricesc se scoate cu postire (Matei 1-7, 21.).

$i nu a zis pAngaritul ,,SfAnt egti", cAci mulli dintre Prooroci au fostsfinli, ci a zis,,SfAntul [lui Dumnezeu]" cu adiugarea articolului, adiciCel Singur [Sfant] 9i orAnduit [de Dumnezeu]. Iar Iisus ii astupi lui gur4invdfAndu-ne cd se cuvine sd le inchidem gura dracilor, chiar dacd ar grdilucruri adevdrate23.

I0In edifia de la 1805, in loc de ,,cu putere", se gise;te' ,,cu stipinire".:r in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,.I se supun", se gAsegte .,il asculti pe Dinsul"." in edifia de la 1805, in loc de ,,pretutindeni in toati imprejurimea", se gdsegte

..in toati lalura".rr Vedem aici ci Domnul il supune pe diavol. Acleviirul nu are trebuinfi de

adeveririle duhurilor diavolcAti sar.r de mdr turia vr.ijmagilor. Agadar, de aici mai invifdmci niciodati nu se cuvine a-i crede pe draci, chiar dacd ei pretirrd cd spun adevdrul. $ichiar dacd se par a fi adevirate cuVintele drdcetti ti tofi cei prezenfi socotesc vorbele afi izvorate clin inima omului 5i nu de la clcmon, Dumnezeu ii ingiduie dracului silhanteasci Ia pdmant pe om, ca astfel sa se arate Iemluit cum ci acestc cuvinte eraudemonice ;i nu erau nicidccum gr;riuri ale omului. Din aceast; pricine dracul a iegitdin el, firi si-l r.ineascS; Dumnezeu il ceart; !.re demonizat, iar demonul nu are

62 Capitolul 1 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

$i-i aruncd la pdmAnt gi-l scuture dracul pe om, astfel incAt cei ce

priveau, vdzAnd din ce fel de rdutate a fosi acesta slobozit, si creadd pentruminunea aceasta.

L,29-31: $i indati iegind ei din sinagogi, au venit in casa lui Simon9i a lui Andrei, cu lacov gi cu Ioan. (30) Iar soacra lui Simon zicea, prinsi2ade friguri, gi indati I-au vorbit despre ea. (31) $i apropiindu-Se a ridicat-o,apucAnd-o de mAni. $i au lisat-o frigurile2s 9i ea le slujea.

(1,29-31) Matei,8,14-15 / Luca 4, 38-39

S-a dus, dupd cum era obiceiul, sAmbdti cAtre seara pentru ospej[ospdtare] in casa ucenicilor, dat cea care era datoare a le sluii, era cuprinsi,,de friguri". Iar El o vindecd pe densa pi ea Ie slujegte 1or.

Iar cuv6ntul acesta aratd ci, dacd jinut fiind tu de boal5, te va vindecaDumnezeu, sd-fi uneltegti Ifolosegti] sdnitatea spre slujba Sfintilor gi spreslujirea lui Dumnezeu.

9i incd .se aprinde" gi cel ce se mAnie gi care din mAnie indriznej estela ,,mAni". Insd, de va line partea cea cuvAntdtoare Imintea] ,,mAna" lui gi

nu cu indrdzneali o va intinde pe dAns4 slujegte pirlii celei cuvAntitoarecel ce ,,se aprindea" pAni acum de mAnie. Cdci de va |ine cuvAntarea

Ipartea cugetatoare] ,,mana" celui mAnios, acesta se scoald [,,se ridicd"] gi

atunci mAnia slujegte cuvAntdrii Ipdr]ii cugetiioare].

1, 32-34: Iar cAnd s-a ficut seari 9i soarele apusese, au adus la El pe tofibolnavii 9i demonizatii. (33) $i toati cetatea era adunati la u9i. (34) $i a

timiduit pe mulfi care pitimeau de felurite boli 9i demoni mulfi a alungat.Iar pe demoni nu-i lisa si vorbeasci, pentru ci-L gtiau cI El e Hristos.

(1, 32) Matei 8,15 I Luca 4, 40 ('1, 33-34) tr,larc'u 3, a1-\2 I Luca 4, 47 |Faptele Apostolilor 16, 76-7q 79, 75

Nu flrd rost se spune,,gi soarele apusese", cdci, de vreme ce nu se

cuvenea a tdmddui in ziua sAmbetei, de aceea agteptau apusul soarelui 9iatunci aduceau ia El pe cei ce voiau sd se timdduiasci26.

slobozenie sil rdneasci pe om. Iar Dumnezeu i le ing;duie acestea demonului pentrufolosul celor ce erau de fa9d, aga ce p!lterea Lui, care este atotstdpanitoare, este ardtatdtr-lturor.

'?{ in edilia de la 1E05, in loc de,,prinsi", se gesette,,aprinsi".

?s in editia de la 1805, in loc de ,,au lisat-o frigurile", se gdsegte ,,au lisat-o frigurileindati".

16 Fali de cronologia actuali, la evrei zilele incepeau dupd apusul soarelui, pentruaceasta avAnd ei ca temei cuvantul Suipf urii:,,$i a fost seari gi a fost dimineafi: ziuaintdi" (Facera 1.5).

Capitolul 1 SI.ANTL'I- TEOFII-ACT ARH]EPISCOPUL BULCARIEI

1,40-42: Si un lepros a venit la El, rugindu-L gi ingenunchind gizicAnd2e: De voiegti, poti sX mi curilegti. (41) $i fncAndu-I-Se mili, a

intins mAna30 gi S-a atins de el gi I-a zis: Voiesc, cur5!egte-te. (42) Si indatis-a indepirtat lepra de la el si s-a curitit. o, t0-1t ) Matei 8,2-3 / Luca s, 12-13

Cu bund cunogtinld era leprosul gi credincios gi pentru aceasta nuspune ,,de vei cere de la Dumnezer" , ci ,,de voiesti", ca lui DumnezeucrezAnd Lui. Si Hristos ,,Se atinge de el", ca sd arate cd nimic nu estenecurat. Cdci Legea poruncea sd nu se atingi nirneni de lepros, ca de unnecurat (Leuitic cnp. L3). Dar, Mdntuitorul, ardtAnd cd nimic nu este necuratdupd fire 9i cd se cuvine sd fie stricate rAnduielile Legii gi cum cd acestea

au putere asupra oamenilor celor ce sunt numai goi3r oameni, ,,Se atinge"de lepros; micar ci Elisei atAt de mult se temea de Lege, incAt gi pe Neeman,care era lepros gi avea trebuinfd de vindecare, n-a suferit nici mdcar a-lvedea (4 Regi 5,10; Luca 4,27).

1,43-45: $i poruncindu-i cu asprime, indati l-a alungatsr, (41) gi i-azis: Yez| niminui si nu spui nimic, ci mergi de te arati preotului giadu, pentru curitirea ta, cele ce a rAnduit Moise, spre mirturie 1orr3. (45)

Iar el, iegind, a inceput si propoviduiasci multe gi si rispindeascicuvintul3r, incAt lisus nu rnai putea si intre pe fafirs in cetate, ci stiteaafari, in locuri pustii, ti veneau la El de pretutindeni.

(1,134) Leviti.13,2:74,241Matei8,4;9, 30 / Luca 5,1,1; 17,14 I11, 15) Matei 9, 31 / Luca 5,15

$i prin aceasta ne invatd [Domnul] si nu ne trufim cAnd facem cuivavreun bine, cd iati gi El poruncegte celui ce s-a curdlit sa nu-L vesteasc;,degi bine gtia cd acela nu se va supune, ci il va ,,vesti". insi, precum am

" in edifia de la 1805,in loc de ,,ingenunchind 9i zicind", se giseFte ,,ingenunchindinaintea Lui si zicdnd".

3r in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,ficindu-I-Se mil5, a intins mana", se gdsette,,ficindu-I-Se mild lui Iisus, a tins mina".

3' [1805] Adicd asupra celor care nu sunt decit oameni, iar nu Om pi Dunnezeu,

precum Domnul.

'in edijia de la 1805, versetul 43 este: ,,$i ristindu-Se citre dAnsul, numaidecAtl-a slobozit ne el".

" in ediiia cle la 1805, in Ioc de ,,9i adu, pentru curifirea ta, cele ce a rinduit Moise,spre mlrturie lor", se gdsegte ,,gi du, pentru curilenia ta, cele ce a poruncit Moise,intru mirturie lor".

3{ in edilia de la 1805, in loc de,,si propoviduiasci multe gi si rispAndeascicuvantul", se gdsegte,,a propovidui multe gi a vesti cuvAntul".

ri in edigia de la 1805, in loc de ,,pe fa[i", se gdsette ,,aievea",


zis, invilAndu-ne pe noi neiubirea de trufie, ii poruncegte fleprosului],,niminui si nu spui nimic".

Insi se cuvine ca acel care a dobAndit facerea de bine sd fie mulldmitorcitre binefdcdtor, degi ce1 care a ficut binele nu are trebuinld [sd i se

mulldmeascd]; pentru cd gi leprosul, degi Domnul a poruncit [si nuvesteascA minunea], el fursd ,,a vestit" facerea de bine.

Si 1-a trimis pe el Domnul cdtre preot, ceci ata porr.rncea Lege4 iar dacdpreotul nu hotdra ci s-a curdfit cu adevdrat cel care pAnd atunci fusese lepros,nu putea intra el iniru alt chip [fel] i:r cetate, ci era gonit (Leaitic cap. 14). $iporuncegte si ducd gi darul, care se obignuia sd fie adus de cei care s-aucurdlit, ca sd fie aceasta ca o merturie ci nu este [Domnul] potrivnic Legii, ciatAta o iubegte, incAt pe cele poruncite de Lege gi El le poruncegte.

Cerrrorur 2

Vindecarea sldbdnogului. Clrcmarea lui Matei. Postul.9ru gerea spicelor in zi de skmbdtdl

2, 1-5: $i intrAnd iarigi in Capernaum, dupi cAteva zile s-a auzit cieste in casi. (2) $i indatn s-au adunat mulfi, incAt nu mai era loc, niciinaintea usii, gi le griia lor cuvAntul2. (3) $i au venit la El, aducAnd unslibinog, pe care-l purtau patru ingi. (4) $i neputind ei, din pricinamulfimii, si se apropie de El, au desficut acoperigul casei3 unde eraIisus 9i, prin spirturi, au lisat in josa patul in care zicea slibinogul. (5)

$i vizAnd Iisus credinfa lor, i-a zis slibinogului: Fiule, iertate ili suntpicatele talel (2,1) N'iatel9,7 (2, 3) Matei 9, 2 / Luca 5, 18 (2, 5) lsaia 43,25 | L'uca 7,48

Dupi ce au trecut cdteva zile de la intrarea in Capernaum, auzind eicd [Domnul] ,,este in casi", au alergat, ndddjduind ci lesne i1 vor intAlnipe Els. $i multd era credinfa acelor bdrbaji, de vreme ce gi acoperigul l-audesfdcut gi l-au slobozit Ipe slibdnog]. Pentru aceasta gi Domnul il vindecd,vizAnd credinfa celor ce l-au adus sau gi [credinfa] a insugi sldbdnogului,Pentru cX gi acela nu ar fi primit a fi [adus gi] ridicat [pe casa], dacd n-ar ficrezut cd va primi vindecare. Cici de multe ori, pentru credinla celui ce

aduce, ii vindecd [Domnul] pe cei ce se aduc, necredinciogi fiind; iar demulte ori [face] impotrivd, pentru credin]a celui ce este adus, mdcar devor fi gi necredinciogi cei ce il aduc.

$i mai intAi iartd picatele celui bolnav apoi ii r.indecd gi boal4 pentrucd, de multe ori, din pricina picatelor se fac Ise intAmpli] cele mai cumpliteboli. Precum pi slSbdnogul cel de Ia Ioan, din pricina picatelor, zice Domnulcd s-a slSbdnogit. Pentru cd nu este acelagi sldbdnog cel de la loan (Ioan 5,

5-15) cu cel care acum se pomenegte. Cel de 1a Ioan ,,nu avea om" (loatl 5,

/), iar acesta ,,paftr" foameni] are. Iar acela era la scilditoarea oilor pi in

' In editia de la 1805, tiilul capitolului estet ,Pentru sldbdnogul ce se purta de pntru.

PenLrtt Iisus cdrtd tr nlnncat cu pnncsii. PetrtrtL ucenicii chnd sntulgeaLL spice sAnlbdta".

'?in edifia de ta 1805, in loc de ,,nu mai era loc, nici inaintea ugii, gi le griia lorcuvintul", se gdsette ,,nu mai puteau incipea nici pe lingi ugi, gi le griia lor cuvAnt".

3 in edilia de la 1805, in loc de,,au desficut acoperigul casei", se gdsegte,,audescoperit casa".

r In editia de la 1805, in loc de ,,au lisat in jos", se gaseFte ,,au pogorAt",' Adica. r or ajunge cu u)urin!a lr Domnul.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU Capitolul2 67

Ierusalim, iar acesta de acum, in casi gi in Capernaum. incA gi alte osebirisunt, dar sd gtii cd acel de la Matei (Mqtei 9,2) gi cel ce acum la Marcu se

pomene9te, este unul gi acelagi.

2,6-12: $i erau acolo unii dintre cirturari, care gedeau 9i cugetau in6inimile lor: (7) Pentru ce vorbegte Acesta astfel? El hulegte. Cine poatesi ierte picatele, firi numai Unul Durnnezeu? (8) $i indati cunoscAndIisus, cu duhul Lui, ci a9a cugetau ei in sine, le-a zis lor: De ce cugetafiacestea in inimile voastre? (9) Ce este mai usor a zice slibXnogului: Iertateifi sunt picatele, sau a zice: Scoali-te, ia-!i patul tiu gi umbli? (10) Dar,ca si gtiji ci putere are Fiul Omului a ierta picatele pe pimint, a zissl5binogului: Q1,) Zic fie: ScoalX-te, ia-!i patul tiuT gi mergi la casa ta.

02) $i s-a sculat indati 9i, luAndu-gi patul, a iegit inaintea tuturor, inciterau tofi uimifi 9i sliveau pe Dumnezeu, zicind: Asemenea lucruri nuam vizut niciodatis. (2, 6 7) Matei9,3 I Luca s, 21;7, 49 i2, 8) Mateig, 4 |

Q,rctNr^t"is,er!]jli;!?1,?,ji,i;i!,ii,'i:i;iJ'^y,:;:;:;i,{,,1}i1i;iiFariseii il clevetesc pe Domnul ca pe un hulitor, pentru cd ierta pdcatele,

pe care numal singur Dumnezeu le poate ierta. Iar Domnul le di gi altsemn ci este Dumnezeu, aritAndu-1e cd El cunoagte inimile 1or, cdci numaia lui Dumnezeu este a cunoagte inima fieciruia, aga cum zice pi Proorocul:,,Numai Tu singur gtii inimile" (1. Paralipomena 28, 9; Psalm 7 , 9; Pilde 2L,2;Ieremia11,20;1-7,10). Iar ei, mdcar cd s-au descoperit cele din inimile lor,insd rdmAn nesimfitori pi nu dau Icred] Celui Care le cunoagte inimile lor,cd poate a vindeca gi pdcatele. Iar Domnul, vindecAnd trupul, incredinleazigi adeveregte cd a vindecat gi sufletul, prin ceea ce era aritat, adeverindcele neardtate, gi prin cele lesnicioase, pe cea mai grea - mdcar cd aceloranu aga 1i se pdre4 cdci fariseii mai greu lucru socoteau a fi vindecareatrupului, ca una care se vedea. Iar a zice cd s-a vindecat sufletul, adicd ,,is-au iertat picatele", 1i se pdrea lucru lesnicios fiindcd era neardtatd [nuse vedea] vindecarea. Deci poate cd*une1e ca acestea cugetau fariseii:,,Ingeldtorul Acesta lasd vindecarea trupului, care se vede, spunAnd cdvindecd sufletul, care nu se vede, p-rin cuvintele: <Iertate-ti sunt tie

6 in edilia de la 1805, in verstele 6-8, in loc de ,,in", se gisegte ,,intru".? in edilia de la 1805, in verstele 9 9i 11, in loc de ,,ia-ti patui teu", se gisepte ,,9i ifi

ridici patul tiu".3 in edi;ia de la 1805, versetul 12 este: ,,fi s-a sculat indati 9i, ridicindu-gi patul, a

iesit inaintea tuturor, cAt se spiimAntai tofi gi liudau pe Dumnezeu, zicand: Niciodatin-am vezut aga".

4,3 CapitolLrl2 SI;ANTUL TEOIIILACT ARHIEP]SCOPUI- BULGAIUEI

picatele>. Cici cu adevirat, de ar fi putut, trupul l-ar fi vindecat gi nu arfi alergat la cel [a lucrul] care este ner.dzut".

Iar MAntuitorul, aritAndu-le ci pe amAndoui le poate, zice: ,.Ce estemai lesne, a vindcca trupul sau sufletul? Cu adevirat, a vindeca trupul,care este cu adevdrat lucru lesnicios, degi voud vi se pare greu. Dar vd voiincredinfa ;i de sinitatea sufletului, care este lucrr-r greu, insi pentru cdeste nearitati Fi rreviznti pare lesnicioasd". Deci, atunci a zis sldbdnogului:,,Scoali-te, si iti ridici patul tiu Isi rnergi la casa ta]". Spune aceasta pentrumai multa incrcdinfare a minur-rii cd nu este [s.lr.Argitd] dupi nilucire giinci, si arate cd rru numai l-a vinclecat, ci gi putere a pus intr-insul. Deci agaface ti irentru bolile cele sufletegti: nu numai ci ne izbdvegte pe noi de pdcate,ci 9i putere pr,rne intru noi, spre a lucra porr"rncile [Sale].

Deci gi eu, sl.lbinog fiind, pot si md vir-rdecl Cici gi acum este Hristosin ,,Capernaum", care se t.ilcr-riegte ,,Casa N,lAngdierii", adicd in Bisericd,cici Biserica este Casa MingAietorr.rlui. Iar cu sunt ,,slibinog", avAndputerilc sufletr.rlui nelucritoare gi nemigcate spre lucrul cel bun. lar de voi firidicat de cei patru Evanghelitti pi voi fi adus cdtre Domnul, atunci voi auzigi eu: ,,Fiule" (Mnrcu 2,5) - cici fiu al lui Dumnezeu md fac prin lucrareaporuncilor - 9i mi se \/or ierta pdcatele. Dat cum \/oi atunge inaintea luiIisus? De vor sparge,,acoperigul"l Adici mintea care este mai presus detoate ccle ce sunt intru noi - cd are aceasta lut mult gi vase de lut, adicdlucrurile cele pimAntegti. Iar de vor fi acestea toate lepidate gi se va descoperiputerea minlii care este intru noi gi se r.a descirca [despovdra] de aceste4dupd aceea md voi pogori - adicd md voi smeri (ci nu se cuvine a me indlt4pentru ci acoperigul minfii a fost lepidat, ci dupd ce md I'oi descircaIdespovdra], dator sunt a md pogori, adici a mi smeri) -, deci atunci me voivindeca gi voi ,,ridica patul" - adicd trupul - cdtre lucrarea poruncilorpornindtrl pe el; ci nu se cuvine numai a ne ridica din pdcat 9i a inlelege cdam pdcituii, ci gi ,,patul", adici trupul, sdl ,,ridicim" spre lucrarea fapteicelei bune. Atunci gi la videniee [vedere dumnezeiasci] vom putea ajunge,

'[1805] Adicd la privirea {vedereal celor dumnezeiegti.Sf6rrtul Isaac Sirtrl ne t6lcuie5te ce cste ,,r'idenia" si care este felul lucrdrii ei:

,,Cunoagterea carc se rrrigci in cele Vizut€ sau in simfuri, ti urmirette intiruirea lor, se

numc9te naturalA. Iar cea care se migcd in planul celor gAndite (inteligibile) gi prinmijlocirea Ior in firile celor netrupcati se numegte duhovniceasci, deoarece ea primeltesimlirca in cluh gi ntr in simfuri.9i acestea doui se ivesc in suflet dinafari, pentrucunoapterea lor. Iar cea carc se produce in planul dumnezeiesc se numette mai presus defile gi e mai degrabd necrrnoscrrti ;;i nai presus de cunoagtere. Vederea (contemplarea)acesteia n-o pfimegte sufletul dir.tr-un conlinut din afara Iui, ca pe primele dou5, ci ea se

TALCUIREASFINTEI E\ANGHELII DE LA MARCU Capitolul 2 69

incAt toate cugetele ce sunt intru noi vor zice: ,,Niciodati n-am vizut aga"

[,,Asemenea lucruri nu am vizut niciodati"], adici niciodatd cand eram,,slibinogi" n-am inleles aga ca acum, cAnd ne-am ,,vindecat". Cici celcare s-a cur5lit de picate, acela vede dupi adevir.

2,73-1-7: $i iarigi a iegit la mare gi toati mulfimea venea la El gi iiinvilla- (14) Si trecind, a vizut pe Levi al lui Alfeu, gezand la vami, 9i i-azis: Urmeazi-Millo Iar el, sculindu-se, I-a urmat. (15) $i cand gedea El incasa lui Levi, rnulfi vamegi gi picitosi sedeau la masi cu Iisus gi cu uceniciiLui. Ci erau mulfi si-I urmautr. (16) Iar cirturarii 9i fariseii, vizindu-L ciminAnci impreuni cu vamegii gi picitogii, ziceau citre ucenicii Lui: Dece mininci 9i bea invifitorul vostru cu vamegii 9i picitogii? (77) Dat,auzind, Iisus le-a zis: Nu cei sinitogi au nevoie de doctorl2, ci cei bolnavi.N-am venit si chem pe cei drepfi, ci pe picitogi la poc;infi.

(2,13-1,4) Matei9,9 I Lluea 5,27-28 (2,15) Matei 9,10 / Luca 5,29 (2,10 Mateig,17(2,17) M^tei9,12-73; 18, 11 / Luca 5, 31-32; 19, 10 / 1 Timotei 1, 15

Domnul, dupl ce a sdvArgit minunea cea cu sldbdnogul, ,,iese la mare",poate vrAnd sd stea deoparte; dar mulfimile aleargd iaragi dupi El, ca tu sd

inveti ci pe cAt fugi de slavd, pe atAta ea vine dupd tine, iar de vei umbla tu

arate ti se descoperE din cele din lduntrul sufletului in chip nematerial, deodatd pi peneatteptate. Pentru cd "impirifia lui Dumnezeu este inliuntrul vostru, Luca 17,21).Ea nu se nddijduiette pe temeiul unor chipuri, nici nu vine prin judecSli pe temeiulcuvintului lui Hristos ti pdn pdzirea lui, ci se descoperd din lSunirul chipului cugetiriicelei ascunse, fird o cauzi anumitd, fdrd o cercetare a lui. Pentru ctr cugetarea nu afli inea vreo materie. ?lilcttitea acestora: Cea dintai cunoastere se naste din cercetarea continuegi din invetetura sdrguincioasi; a dou4 din buna viefuire gi din cugetarea credincioasA;iar a treia s-a rAnduit numai pe seama credinlei. Pentru ci in ea inceteaz5 cunottinla tifaptele iau sf6rgit 9i intrebuinlarea simlurilor ajunge de prisos. Deci pe cit se coboardcunogtinfa intre aceste hotare, pe atata se cinstette. 9i cu cAt se coboarl mai mult, cu atatse cinstette mai mult. $i c6nd ajunge la pim6nt gi la cele pemantegti, cunottinta stepanegtepeste toate Fi in afar6 de ea orice lucru este neluat in seamd 9i zadarnic. Iar c6nd sufletuligi inaltd vederea in sus 9i-9i desfdgoard infelesurile in cele ceregti gi doregte cele ce nupot fi vezute cu ochii ti nu sunt in puterea trupului, atunci toate se sustin prin credinld.Fie ca Domnul Iisus Hristos sd ne-o ddruiascd noui pe aceasta gi sd fie binecuvAntat invecii vecilorl Amrrr" (Filocalia rontineascd, Cuaintul LXVI: Despre alte chipuri si inlelesurinle cunoagterii de diferite feluri, vol. 10, ed. IBMBOR, Bucurepti, 1981, pp . 339-347).

r0 ln edilia de la 1805, in loc de ,,i-a zis: Urmeazi-Mi! Iar el, sculAndu-se, I-a urmat",se gasette ,,i-a zis: Vino dupi Mine! Iar el, sculAndu-se, a rners dupi DAnsul".

" In edilia de la 1805, in loc de ,,9i-I urmau", se gdsegte ,,9i mergeau dupi El".L in edifia de la 1805, in loc de,,Nu cei sinitogi au nevoie de doctor", se gdsegte

,,Nu trebuiegte celor sintrtosi doctor".

Capitolul 2 SFANTLII- TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

dupd dAns4 ea fuge de tine. Precum 9i Domnul fugea la mare gi iaralinorodul mergea dupd El; insi 9i de acolo a fugit El gi trecAnd de acoio, l-avAnat pe Matei. Cici cel numit acum ,,Levi" de cdtre Evanghelistul Marcu,este Matei, cici doud nume avea. Deci, Luca gi Marcu il numesc Levi,acoperindu-i numele; iar el insugi [Matei] nu s-a ru9inat sd se videascd pesine, cdci gi zice: ,,$i plecAnd Iisus de acolo, a vizut un om care gedea lavami, cu numele Matei" (Mntei 9,9). Deci tot a9a gi noi sd nu ne ruginim a

ne mirturisi picatele noastre.

$i Levi,,sedea la vami", precum se pare, cerdnd ceva de la cinev4sau luAnd seam4 sau altceva ficAnd, din cele ce obignuiau vamegii a facecAnd luau vamd. $i atata trezvie gi buni cunogtintd a arAtat Matei, incAt alisat toate gi ,,I-a urmat" lui Hristos. 9i a poftit pe mulli la ospd!, ardtAn-du-si bucuria pentru chemarea ce i-a fdcut-o Hristos.

Iar fariseiiil invinuiesc pe Hrlstos, pe ei ingigi socotindu-se ca gi cum arfi curafi. Dar Domnul zice: ,,,.Nu am venit si chem pe cei drep!i", adici pevoi, care singuri vd faceli "drepti"" - cici cu ironie zice aceasta -, ,,"ci pe ceipicitosi". Si-am venit sd-i chem ca sd nu rdmAni "picitosi>, ci la "pociinti"si se intoarci". Cdci ca si nu socoteFti ci numai ii cheam5 pe picitogi, dar[cu] nimic nu-i face mai buni pe ei, adaugd aceasta: ,,la pociinfi".

2,18-20: Ucenicii lui Ioan si ai fariseilor posteau gi au venit 9i l-auzis Lui: De ce ucenicii lui Ioan si ucenicii fariseilor postesc, iar uceniciiTii nu postesc? (19) $1 Iisus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui siposteasci, cAt timp este mirele cu ei?lr CAti vreme au pe mire cu ei, nupot si posteascd. (20) Dar vor veni zile, cind se va lua mirele de la ei Eiatunci vor posti intru acele zile. (2,18) N4atei9,7't,74 / Luca 5, 33

(2. 19) lsaia 62,5 | Matei 9, 14-15 / Luca 5 ,34 | loa\ 3,29 (2,20) Matei 19, 15 / Luca 5, 35

$i ucenicii lui Ioan nefiind de sdvAr;it [desevArgili], petreceau intruobiceiurile iudaicegti. Drept aceea vin oarecare cdtre Hristos, aducAndu-igi pe ace;tia spre pildi gi invinuindu-L pentru cd ucenicii Sii nu posteaudeopotrivd cu dAnpii. Iar El le spune: ,,Acum "Mire" sunt Eu gi se cuvinesi fie veseli gi sd nu posteascd, iar cAnd Md voi duce din viala aceasta,atunci in ispite i'or cddea gi vor posti gi se vor neciji [mAhni]".

Iar ,,Mire" Se numegte pe Sine nu numai pentru ce sufletele celefeciorelnice le face mirese ale Sale, ci gi pentru ce vremea Venirii Lui celeidintAi nu este spre plAngere gi intristare celor care cred intru DAnsul, nici

r3 in edi;ia de la i805, in loc de ,,Pot, oare, prietenii mirelui si posteasci, cat timpeste mirele cu ei?", se gdsegte ,,Pot, oare, fiii nunlii si posteasci, pani cand este mirecu dAngii?"

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU Capitolul2

osteneli nu are, ci cu lesnire gi fird de lucrurile Legii, prin Botez ne odihneptepe noi. Cici ce ostenealS cere a ne boteza noi? Insi prin acest lucru lesnicios,mdntuire afl5m.

Iar ,,fii ai nunfii" sunt Apostolii, fiindcd ei se invrednicesc de bucuriaDomnului gi sunt pdrtagi a tot binele ceresc ai a ioati indulcirea.

Dar gi aga sd infelegi: cd tot omu1, cAnd lucreazi fapta cea bund, este

,,fiu al nun!ii", deci cAi are cu sine pe Mirele Hristos, nu postegte, adicinu arat5 lucrurile pocdinfei; cdci, cum ar ar5ta lucruri de pocdinfd cel ce

nu gregegie? Iar cAnd se va lua de la el Mirele Hristos, cdzAnd el in pdcat,atunci postette gi se pocdiegte, ca si vindece pdcatul.

2,21-22: Nftneni nu coase la haini veche petic dintr-o bucati de stofinoui, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche gi se va face orupturi gi mai rea. (22) Nimeni, iarigi, nu pune vin nou in burdufurivechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile 9i vinul se varsi 9i burdu-furile se strici; incAt vinul nou trebuie si fie in burdufuri noi.

(2, 21) Matei 9 , 16 / Lv'ca 5, 36 (2, 22) Marei 9,77 lLuca 5,37-38

,.Dupi cum, daci se va pune "petic nou" ia "haini veche", o sparge peacesta cu tiria sala; iar <vinul nsu", cu fierbinleala s4 "sparge burdufurile"vechi, aga gi ucenicii Mei, incd nu s-au fdcut tari. Deci dacd ii vom irgreunape dAngii, ii vom vdtdm4 ca sunt asemenea hainelor celor vechi, pentruneputinla cunogtinfei lor. Drept aceea nu se cuvine si le punem lor poruncacea grea a postirii".

Sau infelege gi aga: ucenicii lui Hristos, ,,noi" fiind, nu pot slujiobiceiurilor pi legilor celor ,,vechi".

2,23-28: $i pe cAnd mergea El intr-o sAmbiti prin seminituri, uceniciiLui, in drumul lor, au inceput si smulgi spicets. (24) $i fariseii ii ziceau:Vezi, de ce fac sAmbita ce nu se cuvine? (25,) $i lisus le-a rispuns: Auniciodati n-afi citit ce a ficut David, cind a avut nevoiel6 gi a fliminzit, el9i cei ce erau cu dAnsul? (26) Cum a intrat in casa lui Dumnezeu, in zilelelui Abiatar arhiereul, gi a mAncat pAinile punerii inainte, pe care nu se

r{ Din pricind cd fesdtura noud are urzeali din fire tari gi noi, va face rupture maimare deoarece haina veche are un material invechit si slab, Asadar atunci cAnd se vatrage de peticul cel nou cusut de haina veche, peticul, prin tiria s4 va rezista intreg, insava rupe din materialul cel vechi al hainei gi asifel spdrtura de pe urmi va fi mult maimare decAt cea dintru inceput.

't in editia de la 1805, in loc de,,ucenicii Lui, in drumul lor, au inceput si srnulgispice", se gesegte ,,9i au inceput ucenicii a face cale smulgind spicele".

rn in edi;ia de la 1805, in loc de ,,a avut nevoie", se gesegte ,,a avut lipsi".

Capitoiul 2 SFANIUL TEOFILACT AIII{IEPISCOPUL BULGARIEI

cuvenea si le minAnce decit numai preotii, gi a dat gi celor ce erau cu el?(27) $ile zicea lor: SAmbita a fost {icuti pentm om/ iar nu omul pentrusamb;t;. (2E) Astfel ci FiuI Omului este domn gi al sAmbeteilT.

(2, 2.1) Deuteronom 23,25 / l\latei 12,1 I Lluca 6,1(2, 21) legire 20,10 I Matei,72,2lLuca 6, 2 / Ioan 5, 10 {2, 25) 1 Regi 21, 3-5 / Malei 12, 3 / Luca 5,3 (2,26) legie 29,32-33 |Levlti.8,3-l;24,9I1Regi21,6/Matei12,4/L'.tca5,4(2,27-28)Matei12,8/Luca5,5

Ucenicii Domnului ,,smulg spicele", ca unii care nu mai obignuiau sitriiasci dupd Legea cea Veche. Iar fariseii, mAniindu-se, Hristos le inchidegura spunAnduJe cele despre David, care atunci cand ,,a avut lipse" [,,aavut nevoie"] a cilcat Legea, in \rremea lui Abiatar arhiereul. Cd fugindProoroctrl David de la fala Idinaintea] lui S aul (1 Regi 21), a venit la arhiereulacela gi I-a amigit ci este trimis de impirat la o trebuinjd de nevoie aogtilor, cAnd gi p-rAinile punerii inainte le-a mAncat - gi sabia lui Goliat, careera afierositd Domnului a luat-o. Si doudsprezece erau painiie acelearE, tiirr fiecare zi se puneau inainte pe mas5, gase de-a dreapta gi tase de-astAnga (lcpire 25,30).

Insi unii iscodesc de ce E','anghelistul il numegte Abiatar pe arhiereu,iar Cartea Regibr il nuneite pe acesta Abimelec (1 Regi 21,1-2). Este cuputinld a zice cd acesta se poate si fi avut doud nume: gi Abiatar gi Abimelecnumindu-se. Sau, in alt fel infelege:Cnrten Regilor spune cd era atunci preotAbimelec, iar Evanghelistul spune cd era arhiereu Abiatar, drept aceeaacestea nu sunt potrivnice , adici Abimelec era preot, iar Abiatar, arhiereu.

Insi inlelege Ipricepe] gi r'lupd inalta in]elegere, cd ucenicii lui Hristosin ziua,,simbetei", adici intru odihna sufletelor (ci ,,simbita" se

tAlcuiegte odihnd), agadar cAnd au odihnd din partea patimilor, nefiindluptafi de diavol, atunci fac ,,cale", adici se fac poviiluitori gi ai altoraspre fapta cea buni, smulgAnd gi dezrddicinAnd toate cele care rdsar dinpdmAnt gi din nilucirea cea de jos. Cici de nu va inceta cineva mai intai a

sivArgi patimile gi nu se va prune Istatomici] insugi intru linigte, nu se facealtora ,,cale", nici povdluitor spre lucrul bun nu se va face.

'r in erlifia c1e ia i805, \'crsctul f6 este: ,,Drept aceea, Domn este Fiul Omului gi alsimbetei".

rs i1805] Dcsplc.rccste paini losi{ Flaviu spune ci erau inlirate pe masi gase de oparte li Fase de ceal.rlt.i gi inchipruiau clugul cekrr ciruisprezece zodii.

73

Carrrolur- 3Vindecaren celui cu nthnLt uscatd pi alte'o deciri.

Alegerea celor doisprezece Apostoli. Pdcntul inryotriaa Sfkntului Dr.h.Mama si frntii lui listrsl

3, 1-5: $i iarngi a intrat in sinagogi. $i era acolo un om avAnd minauscati. (2) $i Il pindeau pe Iisus si vadi daci il va vindeca simbita, ca

si-L invinuiasci'?. (3) $i a zis omului care avea mAna uscati: Ridici-te inmijloc! (4) $i a zis lor: Se cuvine, simbita, a face bine sau a face riu, a

mAntui un suflet sau a-l pierde? Dar ei ticeau; (5) qi privindu-i pe ei cuminie si intristAndu-Se de invArtogarea inimii lo13, a zis omului: intindemina ta! $i a intins-o, si mAna lui s-a ficut sinitoasia.

(3, 1) Matei,72,9 I Luca 6, 6 (3, 2) Psalm 36,321 L'uca 73,74;74,7-3 (3, 3-4) Pild,e 27,221Matei 12, 12-13 / Ioan 5, 10 (3, 5/ 3 Regi 13,6 I Matei 12,72-13 / loan 5, 10

Fiind ucenicii Sii prih;nifi [invinuifi] de iudei cd smulgeau spicesAmbit4 Domnul a astupat gura prihinitorilor gi prin pilda lui David.Dar acum 9i mai mult ruginAndu-i pe ei, face minunea, ardtAnd cd pe cAtnu a gregit El Insugi lucrAnd in zi de semb;ti gi minune ardtAnd, pe atAtnici ucenicii Sdi nu gregesc smulgdnd spicele in zi de sambdta.

Deci, de este lucru rdu a face minune, cu adevirat este lucru rdu gi alucra cele de nevoie sdmbdta; dar a face minuni pentru mAntuirea omului,este lucru dumnezeiesc Ai nu calcb Legea cel ce nu lucreazd vreun rdus6mbita. Drept aceea, pentru aceasta ii gi intreabi pe dAngii de se cuvine a

face bine, rutinandu-i pe ei pentru c5-L opresc de la a face bine.

$i,,uscati" are mAna cea dreaptd tot cel care nu sdvArgegte lucrurilepdrlii celei drepte gi c;tre care zice Hristos: ,,"Ridici-te", adici scoali-tedin pdcat gi stai "in mijloc", adicd in ,,mijlocul" faptelor celor bune!"Cdci toatd fapta cea bund mijlocime [,,mijloc"] este, care nu se pleacd nicila lipsire, nici la covArgire. Deci, atunci cand va sta in mijlocime [,,inmijloc"l, se va face sdnitoasd mAna lui, adicd aga cum era la inceput, cici

r In edifia de la 1805, titlul capitolului este: ,Pentru cel ce nues nlAfla uscatd. Pentnlnlegeren Apostolilor. Penttl! mamd ,i pentru frutli" .

':in edifia de la 1805, in loc de ,,invinuiasci", se gdsegte ,,vinuiasci".3 in edi;ia de la 1805, in loc de,,de invArtogarea inimii lor", se gisegte ,,pentru

impietrirea inimii lor".a in edilia de la 1805, in loc de ,,9i mina lui s-a ficut sinetoas;", se gdsette,,gi a

venit mina lui la starea cea dintai, sinitoase ca 9i cealalti".

71 Capitolul 3 SFANTTUL TEOFII-ACT ARHIEPISCOPUI BULCARIEI

vezl ce zice Evanghelistul cA ,,a venit mana lui la starea cea dintii". Pentrucd a fost vreme cand aveam s;n5toase ,,mainile", adicd lucrarea fapteibune, atunci cAnd incd nu fusese IsivArgitd] cdlcarea poruncii; iar dupi ces-a intins mana noastrd la rodul cel oprit, de atunci s-a uscat citre lucrareabinelui. Deci iardgi se va ageza [mAna noastri] ,,la cea dintAi" sAndtate,cAnd vom sta in mijlocimea [,,in mijlocul"] faptelor celor bune.

3, 6-12: $i iesind, fariseii au ficut indati sfat cu irodienii impotrivaLui, ca si-L piardd. (7) Iisus, impreuni cu ucenicii Lui, a plecat inspremare gi mullime multd din Galileea si din Iudeea L-a urmat. (B) DinIerusalim, din ldumeea, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului giSidonului, mulfime mare, care, auzind cite ficea, a venit la El. (9) $i a zisucenicilor Sii sd-I fie pusi la indemAni o coribioari, ca si nu-L imbul-zeasci mullimea3; (70) fiindci vindecase pe mulfi, de aceea nivileauasupra Lui, ca si se atingi de El toli cifi erau bolnavi6. (11,) Iar duhurilecele necurate, cAnd il vedeau, cideau inaintea Lui 9i strigau, zicAnd: Tuegti Fiul lui Dumnezeu. (12) $iEl le certa mult ca si nu-L dea pe fafi7.

(3, 6) ldatej,7z, \4;22,75 I loar. 10,39 (3, 7) 3 Regi 4,34 I Matei 4,25 12,75 | Luca 6,77 IIoan 6, 1 (3, 8) Matei 4,25 (3, 9) Ll'lra 5,3 (3, 10) Marei74,36 (3, 11) Matei 76.76 |

Marcu 1, 34 / Luca 4, 41, (3, 12) Matei72, 16 / Marcu 5, 43

Cine erau ,,irodienii"? Sau ostagii lui Irod, sau un oarece eres nou rdsdrit,care dogmatisea [invd]a] ci Irod este Mesia, pentru cd la el s-a sfArgit domniaimpiralilor evrei. CAci proorocia lui Iacov spunea cd atunci cAnd va lipsistdpanitor din Iuda atunci va veni Hristos (Facere 49,10). Deci, fiindcd invremea lui Irod nu mai era nici un stipAnitor iudeu, ci el stdpAne4 care erade alti seminlie (cdci era idumeu), unii au socotit ci el este Hristos 9i dinaceastd pricini au pldsmuit acest eres. Deci acegtia se lspiteau ,,si-L piardi"pe Domnul. Iar DAnsul ,,a plecat" de acolg fiindcd nu sosise inci vremeaPatimii gi se duce de la cei nemulldmitori, ca multora si faci bine, cici mullis-au dus dupS El gi i-a vindecat pe ei. Dar gi cei din Tir gi din Sidon, de aitneam fiind, se foloseau de [a] El, iar neamul Siu Ii gonea; aga ci nici unfolos nu este de la rudenii, de nu au ndrav [obicei] bun. $i cei de alt neamveneau la EI de departe, iar iudeii, la care venise El, il goneau.

Vezi inci gi neiubirea Lui de slavd, cd pentru a nu-L impresura pe EInoroadele, cere o ,,coribioari" pentru ca intrAnd intr-insa neimpresuratsd se pdzeasci.

i in edi;ia de la 1805, versetul 9 este: ,,9i a zis ucenicilor Sii ca si stea coribioaraaproape de El, ca si nu-L impresoare pe El norodul".

6In editia de la 1805, in loc de ,,cAgi erau bolnavi"7 in edifia de la 1805, in loc de ,,str nu-L dea pe fafi"

, se gdsette,,cAfi aveau bitEi"., se gdsegte,,si nu-L faci aritat".

.ffi

TALCUIREA SFINTET EVANCHELII DE LA MARCU Capitolul 3 75

lar ,,bAtii" numegte bolile, cdci cu adevdrat bolile prea folositoare nesunt, Dumnezeu bdtAndu-ne precum tatdl pe fiii ser (Apocalipsa 3, 19).

incd si inlelegi cd ,,irodiinii", adicd cei trupegti gi ingrogafi, voiescsd-L ucidi pe Hristos, pentru ci,,Irod" se tAlcuiepte,,de trup,,.

$i vin dupd Hristos cei care au iegit din casele lor gi din patriile lor,adici din dragostele cele catre trup. Drept aceea ,,bAtiile,, [bolile] se vindecd- adicd pAcatele, precum unele care mustri prin ,,bitii" congtiinfa - giduhurile cele necurate sunt gonite [alungate].

Si ia aminte ci Iisus poruncegte ucenicilor Sdi ca sd find aproape de El,,coribioara", din pricina noroadelor, ca sd nu-L ,,impresoare,, [,,imbul-zeascA"l pe DAnsul. Iar ,,coribioara" in care std Iisus aratd cE El esteCuvAntul Cel dintru noi, care poruncegte ca sd stea lAngd El ,,coribioara,,noastr5, adicd trupul, gi sd nu intre in turburarea lucrurilor vieJii, ca sdnu-L ,,impresoare" [,,imbulzeasci"] pe Hristos Cel Ce este intru noi [intruinima noastril,,mulfimea", adicd turburdrile lucrurilor.

3,13-79: $i S-a suit pe munte gi a chemat la Sine pe citi a voit, si auvenit la El. (14) $i a rAnduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli,ca si fie cu El gi si-i trimiti si propovidui asci, (75) 9i si aibi putere sivindece bolile 9i si alunge demonii. 06) Deci a rAnduit pe cei doispre-zece: pe Simon, ciruia i-a pus numele petru; (12) pe Iacov al lui Zevedeusi pe loan, fratele lui Iacov, gi le-a pus lor numele Boanerghes, adici fiitunetuluis. (18) $i pe Andrei, gi pe Filip, 9i pe Bartolomeu, pe Matei, gipe Toma, gi pe Iacov al lui Alfeu, gi pe Tadeu, gi pe Simon Cananeul,(19) si ,u Iuda Iscarioteanul, cel care L-a gi vAndut.

(3,73) Matctt 6,7 I Luca 6,12-73 (3,11) Matei 10, 1 / Luca 6, t3; 9, 1(3,16) Matei 70,2; t6, tB lloar. 7,42 O,17) psatm28,g;67,94 (3,18_19 Matei tO,3_4

,,S-a suit la munte" ca sd Se roage, cici fiindci a fdcut minuni, dupdardtarea minunilor Se roagd, invdfAndu,ne cu adevdrat pe noi pe tofi cd secuvine si mul|5mim lui Dumnezeu cAnd ajungem a lucra vreun bine gi sdcredem cu adevdrat ci din puterea Lui s-a sdvArgit acel bine. Sau faceaceasta fiindcd voiegte si-i aleagi pe Apostoli, de aceea ,,Se suie,, si Seroage, ca sd invdldm cd atunci cAnd voim si hirotonim pe cineva se cuvinemai intAi sd ne rugim gi noi ca si ni se descopere noudiel vrednic ai si nune impdrt;gim cu fdrAdelegi strdine.

3 [1805] Dupi cum un fiu al fdridelegii este cel fdrd de lege gi fiu al pierzdrii, celpierdut pi fiu al picii, cel pagnic, aga 9i fii ai tunetului sunt cei ce tund; ci in chipultunetului din cet tare au tunat acettia dogmere cele bogoslovetti [invat,iturile cele despreDumnezeul: Iacov, nescris, iar Ioan ln scris.lar cuvAntul acesta,,Boanerghes,, este evreiesc,precum gi ,,Chifa" (dupd Zigaben).

t ,]

Capitolul3 SFANTLII TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

inci gi pe Iuda il alege Domnul a fi Apostol, ca sA [ne] invd]dm cdDumnezeu nu Se intoarce de la nici un om din pricina rdutifii ce va sX

faci, ci, pentru fapta bund care este acum in el, il invrednicegte de cinste,degi gtie cd mai apol se va face vas al riutdlii.

$i numdrd numele Apostolilor, pentru ca sd fie cunoscuti [ardtati]adeviralii Apostoli, din pricina apostolilor mincinogi.

Iar ,,fii ai tunetului" ii numegte pe fiii lui Zevedeu, ca pe nitte maripropovdduitori gi preabogoslovi [preacuvAntdtori de Dumnezeu].

3,20-22: Si a venit in casi, gi iarigi mulfirnea s-a adunat, incAt ei nuputeau nici si minincee. (21) $i arzind, ai Sii, au iegit ca si-L prindi, ciziceau: Si-a iegit din ffte1O. (22) Iar cirturarii, care veneau din lerusalim,ziceau ci are pe Beelzebul 9i ci, cu domnul demonilor, alungi demonii.

(3,20) Pilde 8,341Marcu 5, 31 (3, 21) loan 7,5;10,20 0,2l Mateig,34;72,741 Luca71,,15

,,Si auzind ai Sii" - poate cei ai Lui, poate cei dintru aceeagi patriesau pi fralii Lui-, ,,au iegit ca si-L prindi" pe El, zicAnd cd ,,nu-$i este infite", cd adicd are drac. Cici auzind cd scoate dracii gi tdmdduiegte bolile,din pizmi socoteau cd are drac Ai $i-a iegit din fire. Drept aceea voiau sd Ilprindi gi sd-L iege ca pe un indrdcit. Intru acest chip socoteau despreDAnsul cei de aproape ai Lur.

La fel ziceau gi cirturarii cei din Ierusalim ca are drac gi, pentru cd nuputeau grdi impotriva minunilor pe care le fdcea [El], intru alt chip Ilclevetesc, anume cd face acestea cu ajutorul gi puterea draciior.

3,23-27: Si chernAndu-i la Sine, le-a vorbit in pilde: Cum poate satanasi alunge pe satana? (24) DacA o impirifie se va dezbinau in sine, aceaimpirilie nu mai poate diinuir'?. (25) $i daci o casi se va dezbina insine, casa aceea nu va mai putea si se !ini. Q6) $i dacd satana s-a sculatimpotriva sa insugi 9i s-a dezbinat, nu poate si diinuiasci, ci are sfirsit.(27) Dar nimeni nu poate, intrAnd in casa celui tare, si-i ripeasci lucru-rile13, de nu va lega intAi pe cel tare, gi atunci va jefui casa lui.

(3, 23) Matei 9, 34; 10, 21 12, 24 I Luc^71,15 1 loa 7, 20: 8, 48, 54 70, 20 (3, 24) Matei72, 25 lLJJca 77, 77 (3, 26) Lrrca 71, 78 ( 3, 27 ) lsaia 49, 24 I Marei 72, 29 I Lllca 77, 27

Prin pilde, impotriva cdrora nu se poate grdi impotrivd, ii surpd pepizmdtirelii iudei. Cdci [Hristos] zice: ,,Cum este cu putinte ca drac si

'In edilia de la 1805, in loc de,,nici si minince", se gdsegte ,,nici piine si minince".r0 in editia de la 1805, in loc de ,,$i-a iegit din fire", se gesegte ,,Nu-$i este in fire".lr in edilia de Ia 1805, in versetele 23-26, in loc de ,dezbina", se gesette ,,impirfi".''z in edi;ia de la 1805, in versetele 23-2ti, in loc de ,,diinui", se gaseFte ,,stea".r3 in edigia de Ia 1805, in loc de,,lucrurile", se gesegte ,,vasele".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU Capitolul 3

scoatd pe draci? Precum vedem gi in case ci acestea alr bund temelie atAtavreme cAt viefuiesc in pace cei ce locuiesc intr-insele, iar de se vor impirli[dezbina invrhjbi] cei ce sdldgluiesc intr-insele, [casele] se stricA. 9i cumpoli sd jefuiegti [rdpegti] ,.vasele, ["lucrurile"] celui mai tare, de nul veiIega mai intAi pe el?"

Iar ceea ce zice intru acest fe1 este [aga se in]elegef: ,,tare" este diavolul,iar ,,vasele" [,,lucrurile"] lui sunt oamenii care ii au pe diavol intr-inpii.

,,Deci, de nu va lega mai intAi cineva pe diavolul gi-l va surp4 cum

"vasele lui", adicd pe cei indrdcifi, ii va putea rdpi de la el? Deci, de vremece Eu "ripesc vasele lui", adicd ii slobozesc pe oameni de la diavoleascapatimd, cu adev;rat mai intAi am legat 9i am surpat pe diavoli gi, deci,sunt vrijmag al lor. Cum, dar, zicefi voi cA am pe Beelzebul, adicd suntprieten al dracilor gi prin vrajitorie scot dracii?"

3,28-30: Adevirat griiesc voui ci toate vor fi iertate fiilor oamenilor,picatele 9i hulele cAte vor fi hulit; (29) dar cine va huli impotriva DuhuluiSfAnt nu are iertare in veac, ci este vinovat de osinda vegnicira. (30.) Pentruci ziceau: Are duh necurat.

(3, 28-3A) Matei 72,31-33 I Lvca 8, -l9; 12,10 / Evrei 10. 26 / 1 loan 5, 16

Una ca aceasta zice aici: ,,Orice picate fac oamenii, poate vor putea gia se dezvinovAli cu ceva pi a se invrednici de iertare, Dumnezeu pogo-rAndu-Se neputinlei oamenilor". Adicd, numindu-L pe Domnul ,,mAnci-cios gi biutor de vin, prieten al vamesilor si al picitogilor" (Matei 1L, L9;Luca 7, 34), pentru aceasta se vor invrednici de iertare. Dar cdnd il ,rdd peEl cd face minuni preasldvite gi hulesc pe Duhul SfAnt, adicd minunilecare se fdc prin SfAntul Duh, atunci cum vor dobAndi iertare de nu se vorpocdi? Caci, daci se sminteau pentru cele ale trupului Siu, chiar de nu s-ar fi pocdit, ar fi fost iertali, srnintindu-se ei ca nigte oameni. Dar cAnd i1vedeau pe DAnsul ficdnd lucrurile 1ui Dumnezeu gi iarigi huleau, cumvor putea fi iertati, nepocdili rdmAn6nd ei?

3,37-35: $i au venit mama Lui si frafii Lui si, stAnd afari, au trimisla El ca si-L cheme. (32) Iar mulfimea gedea imprejurul Lui. Si l-au zisunii: Iati mama Ta gi frafii Tii gi surorile Tale sunt afari. Te caut5. (33)

$i, rispunzind lor, le-a zis: Cine €ste mama Mea si frafii Mei? G4) $iprivind pe cei ce gedeau in iurul Lui, a zis: Iati mama Mea si fratii Mei.

r{ ln edilia de la 1805, in loc de ,,este vinovat de osAnda vegnicl", se geseFte ,,estevinovat judecifii de veci".

78 Capirolul 3 SFA\rUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

(35) Ci oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu gisora Mea gi mama Mea. G,31)Mateit2,46 tluca 8,19

(3, 32-.35) Psalm 100, 6 1 Matei 12, 47 -50 l Luca 8, 20-21 / Ioan \5, 74 1 Evrei 2, 7l,,Frafii" Domnului, pizmuindu-L, au venit si-L prindd pe El, ca pe un

iegit din fire gi indricit, iar Maic4 poate de patima iubirii de slavd fiindfinutd, a venit sd-L smulgd pe El de la ftrv5ldturd gi si arate mullimilor cipe Cel pe Care dAngii Il p^riveau cu atAta minunare, in aga fel Il cArmuiegte,incat ti de ia invaldturd Il trage.

Deci Domnul rdspunde cd ,,nimic nu-i va folosi Mamei Mele cd M-andscut, de nu va avea pi alte fapte bune. Agijdere4 nici frafilor Mei nu leva foiosi rudenia cu Mine, ctrci aceia sunt cu adevdrat rudenii ale MeIecare fac voia lui Dumnezeu". Dar Domnul nu zice aceasta lepidAndu-sede Maica 54 ci ardtAnd cd nu pentru cd numai L-a ndscut va fi vrednicd decinste, ci gi pentru toate celelalte fapte bune; ci daci pe acelea nu le vaave4 allii mai intAi vor fi cinstili ca rudeniils.

1s Vezi tAlcuirile de la Matei 12, 45 gi 1.2, 47-50, precum ti notele acestora.

Ceprrorur 4Felurile pildc despre lmparalia Ccrurilor.

Potolirea furtunii de 0e marer

4,1-2": $i iarigi a inceput Iisus si invefe, lAngi mare, gi s-a adunat laEl mulfime foarte multi2, incdt EI a intrat in corabie si sedea pe mare,iar toati mulfimea era lingi mare, pe uscat. (2) $i-i invila multe in pilde3.

Q,7-2') MateiT3,7-3 / Luca 8,4

Degi s-a pdrut cd a gonit-o [alungat-o] pe Maica 54 dard insd iarSgi oascultd pe e4 cdci pentru dAnsa iese [Se duce] lAngd mare. Apoi [Iisus] gade

[std] in corabie pentru c4 avAndu-i pe tofi inaintea fe]ei Sale, intru auzireatuturor sd grdiascd gi nimeni sd nu fie dinapoi [si nu fie ldsat de o parte].

4,2b-12: $iininvifitura Sa le zicea: (3) Ascultali: Iati, iegit-a seminitorulsi semene. (4) $i pe cAnd semina el, o simAnli a cdzut lAngi cale 9i pisirileceruluia au venit gi au mAncat-o. (5) $i alta a cizut pe loc pietross, unde nuavea pimAnt mult, gi indati a risirit, pentru ci nu avea pimAnt mult'. (6) $icAnd s-a ridicat soarele, s-a vegtejitT gi, neavAnd ridicini, s-a uscat. (/) AltisdmAnfi a cizut in spini, a crescut, dar spinii au indbugit-o8 9i rod n-a dat.(8) $i altele au cizute pe pimAntul cel bun qi, iniltAndu-se gi crescAnd, audat roade si au adus: una treizeci, alta gaizeci, alta o suti. (9) $i zicea: Cineare urechi de auzit si audi. (10) Iar cAnd a fost singur, cei ce erau lAngi El,impreuni cu cei doisprezece, il intrebau despre pilde. {11) Si le-a rispuns:Voui vi e dat si cunoastetil0 taina impiriliei lui Dumnezeu, dar pentru cei

r In editia de ia 1805, titlul capitolului este. ,,PentrLL piLcln seminfei. Pentru certnrea

ointului gi n mdrii".

'?in edilia de la 1805, in 1oc de,,multirne foarte multd", se gisegte,,norod mult".3 in edifia de la 1805, in loc de ,,multe in pilde", se gisegte ,,in pilde mult".a in edilia de la 1805, in loc de,,pisirile cerului", se gdsegte ,,pisirile".s in edi;ia de la 1805, in loc de,,loc pietros", se gdsegte,,pietrig".6 in edilia de la 1805, in loc de ,,pimAnt mult", se gesette ,,pimAnt adAnc".7 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,9i cAnd s-a ridicat soarele, s-a vegtejit", se gisepte

,,deci risirind soarele, s-a pilit".3 in editia de Ia 1805, in loc de ,,a crescut, dar spinii au inibugit-o", se gasette,,gi

s-au inilfat spinii si o au inecat".

'in edilia de la 1805, in loc de ,,altele au cizut", se gasefte ,,alta a cizut".10 in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,voud vi e dat se cunoagteti", se gdsette ,,voue vi

s-a dat a gti".

79

Capitolul4 SFANTI-]'I- TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

de afari totul se face in pilde1l, (12) ca uitAndu-se, si priveasci gi si nuvadi, gi, auzind, si nu inteleagilz, ca nu cumva si se intoarci 9i si fie iertati.

(1, j-6) Matei 13,3-6 | Luca 8,4-5 (4,7) Matei73,7 I Luca 8,7 (4, 8) Facerc 26,72 /Matei 13, 8 /Luca 8, 8 / Ioan 15, 5 / Coloseni 1, 5 (4, 9-10) Matei 11, 15;13, 9-10 / Luca 8. 8-9

(4, 11) Matei 77,2, \3,11;76,77 | Luca 8, 10 / 1 Corinteni 2, 10; 5, 12 / Coloseni 4, 5 /1 Tesaloniceni 4, 12 | TTirrl..otei 3,7 (4,12) lsaia 6,9-70 | leremia 5, 21 / Matei 13, 13-14 /

Luca 8, 10 / Ioan 12, 40 / Faptele Apostoliloi 28, 26 / Romani n, 8

Pilda pentru sdmAnfd o spune intAi ca sd-i faci pe ascultitori mai culuare-aminte. CEci, de vreme ce vrea sd spuie cd ,,sAmanla" este cuvantul,care de va ,,cAdea" [ajunge] la cei care nu iau aminte, se stricd, de acee4mai inainte de altele spune: ,,Sd se sArguiasce ascuit5torii sd nu se asemenecu acel "pimAnt> care stricd "slmAnta"".

Dar cine este ,,seminetorul"? insugi Hristos, Care din sAnurile celepdrintegti, din iubire de oameni gi smerindu-Se pe Sine, a iegit nede-pirtdndu-Se [nedespdrlindu-Se de Tatdl]. $i a iegit nu ca sd ardd pimAntulcel blestemat gi inimile cele viclene, nici si taie ,,spinii", ci ca ,,si semene"simAnla. Si a cui e,,simAnfa"? Oare a lui Moise? Sau a Proorocilor? Nu.Ci a 54 adici sd propovdduiascd Evanghelia Sa. Deci Acela ,,semina", iardin seminle una a cdzut in suflet cdlcat de multi gi ,,pisirile cerului",adicd demonii care tin IstdpAnesc] vdzduhul, ,,au mincat" sdmAn]a; ciciata sunt cei care voiesc si placd oamenilor, ,,cale" cdlcatd de mul;i. Cdciatunci cAnd cineva toate le face ca sd placd oamenilor, acesta este cdlcat demu11i.

Insd vezi cd nu spune ,,a aruncat-o pe cale", ci spune,,a cizut". Cbcicel ce seamini, ca intr-un pdmAnt bun aruncd samanta dar pdmAntul,aflAndu-se rdu, stricd ,,siminla" - cuvAntul adici.

Iar unii cu buni pldcere inleleg astfel: ,,a cizut lingi cale" aratd cd acdzut in inima necredincioasS. Cici ,,Cale" este Hristos Oontl14,6), iar ,,lAngicale" snnt necredinciogii, cei ce sunt afard de ,,Cale", adicd de Hristos.

Iar alta cade in suflet pietros, adici in cei ce lesne o primesc, dar apoio leapddd; acegtia sunt pietrogi, fiindcd pufind vreme sunt asemenea cu,,Piatra" (7 Corinteni10,4), adicd asemenea lui Hristos, pentru cd au primitcuvAntul; dar pentru cd numai putind vreme il primesc, apoi il leapddd,nu mai sunt asemenea cu EI.

Iar alta a cizut in sufletul cu multe griji, cd ,,spini" sunt grijile.

'r in edifia de la 1805, in loc de ,,totul se face in pilde", se gdsegte ,,toate in pilde lesunt lor".

''? in edi;ia de Ia 1805, in loc de,,auzind, sd nu infeleagi", se gasette ,,auzind siaudi 9i si nu inteleagi".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU CaDitolul4

Iar a patra [a cdzut],,in pimintul cel bun" . Yezi, dar, cd rare sunt celebune gi pulini cei ce se mAntuiesc, caci numai a patra parte a ,,semintei"se afle lse aratd] ci s-a mantuit.

Deci ucenicilor, care L-au intrebat indeosebi, le spune: ,,Voui vi s-adat a 9ti tainele". Dar, oare, dupd alegere de sorfi gi dupd noroc unora s-adat, iar altora nu? Sd nu fiel Ci acelora s-a dat, care cer, ca zice [Domnul]:,,Cerefi gi vi se va da" (Matei 7,7; Luca 11, 9).Iar pe ceilalti i-a orbitDumnezeu, ca se nu le fie lor spre mai mare osande, de vor infelege ceeace se cuvine, dar nu vor face. $i dacd voie9ti a cunoaFte gi in alt chip cdDumnezeu pe tofi i-a flcut a vedea ceea ce se cuvine, ascultd: a vedea estede la Dumnezeu, iar a nu vede4 aceasta este a rdutilii lor. Cdci DumnezeuvAzAbti i-a zidit pe ei, adice i-a fdcut cunoscitori ai lucrului celui bun.Dar ei nu vdd, de voie inchizAnd ochii lor, ca sd nu se intoarcd 9i si seindrepteze [indrepte], potrivnici ficAndu-se mAntuirii gi sporirii lor.

Este cu putinfd gi aga a inlelege cd Domnui griiegte celorlalfi in pilde,,ca uitindu-se, si priveasci gi sA nu vadi, gi, auzind, si nu infeleagi",[ca] nu cumva mdcar dintru aceasta sd se intoarc; gi sd se indrepte.

4, 13-20: $i le-a zis: Nu pricepelit3 pilda aceasta? Dar cum vefiinfelegetr toate pildele? (14) Seminitorul seamini cuvAntults. (15) Celede lAngi cale sunt aceia in care se seamini cuvintul, gi, cAnd il aud,indati vine satana gi ia cuvAntul cel semlnat in inimile lo116. (16) Celeseminate pe loc pietrosrT sunt aceia care, cAnd aud cuvAntul, il primescindati cu bucurie, (17) dar n-at ridicini in ei, ci lin pAni la un timpl8;apoi cAnd se intAmpli strAmtorare sau prigoanire pentru cuvAnt, indatise smintesc, (18) $i cele seminate intre spini sunt cei ce ascultl cuvAntul,(19) dar grijile veacului20 9i inseliciunea bogifiei si poftele dupi celelalte,

'3 in editia de la 1805, in loc de,,Nu pricepefi", se gesegte,,Au nu;tifi".ra in editia de la 1805, in loc de ,,in!elege", se gesette ,,cunoagte".r5 in edilia de Ia 1805, in loc de,,Seminitorul searnintr cuvintul", se gdsette,,Cel

ce seamini, cuvintul seamdni"1o in edigia de la 1805, in loc de,,cel semdnat in inimile lor", se gesette,,care este

semenat intru inimile lor".17 in edifia de la 1805, in loc de ,,loc pietros", se gisette ,,pietrig".ls ln edigia de la 1805, in loc de ,,in ei, ci lin pani la un timp", se gisette ..intru sine,

ci sunt pini la o vreme".re in edilia de la 1805, in loc de ,,strirntorare sau prigoani", se gesette ,,strinsoare

sau gonire".

':o in edi;ia de la 1805, in loc de ,,griiile veacului", se gesette ,,griiile veacului acestuia".

sl capitolul .l sFANruL TEoFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

pitrunzAnd in ei, inibugi cuvAntul 9i il fac neroditor2l. (20) Iar celeseminate pe pimintul cel bun sunt cei ce aud cuvAntul gi-l primesc giaduc roade: unul treizeci, altul gaizeci 9i altul o sut5.

(4. 1.1,) Matei 13, 18 / loan 3,70,\2 G,'U-15) Matei 13, 18-19 / Luca 8, 11-12(1,16) lsaia 42,20 /lezechiil 33, 31/ Matei 13, 20 / Luca 8, 13

14, 1/-20) inlelepciune 8, 18 / Matei 13, 21-23 / Luca 8, 13-15; 12,15 / l Timotei 6,9Sunt trei cete ale celor care pierd cuvAntul: cei ,,de lAngi cale", care

nu iau aminte la el; cei ,,de pe loc pietros", adici cei impulinali cu sufletul;cei dintre ,ppini", adici cei care se desfiteazi.

Si cei care au primit gi au pdzit,,simAnfa" [cuvAntul], tot in trei cetese impart: cdci unii aduc roadd ,,o suti" - cei ce au viali de sdvArgitIdesdvArpiti] 9i prea inalti; allli ,,saizeci" - cei ce sunt de mijloc; iar al]ii,,treizeci" - adici pufine, insd gi aceptia dupi puiere aduc. Adicd unii suntfeciorelnici 9i pustnici, alfii care petrec intru adunare gi viaJd de obgte, iarallii sunt mirenii pi cei care petrec [viefuiesc] intru insurare [cdsitorie].Insi Domnul pe toli acegtia ii primegte ca pe cei ce aduc ,,roadi",9i har fieiubirii Sale de oamenil

1,21-23: Si le zicea: Se aduce oare ficlia ca si fie pusi sub obroc sausub pat? Oare nu ca si fie pusi in sfesnic? (22) Cdci nu e nimic ascuns casi nu se dea pe fati; nici n-a fost ceva tiinuit, decit ca si vini la aritare.(23) Cine are urechi de auzit si audi22. (4,21) Matei 5,15 i Luca 8,16

t4. )2) N{iatei 70,26 I Lnca 8,17;12,2 (4, 23) Matei 11, 15; 13. 9, 25, 30 /tr4arcr] 4,9;7,76 / Lrca 8, 8; 14, 35 / Apoc alipsa 2,7;3, q 73,9

Aici ii sfituiegte pe Apostoli sd fie cu viala gi cu traiul strilucifi, cdcizice Domnul: ,,Precum <ficlia" se pune ca si lumineze, a9a pi viala noastrdde tofi va sd fie priviti gi toli se vor uita la ea. Deci, sArguili-vd a avea viafdbuni, cici nu stati in ungher [col;], ci suntefi la lumind, iar lumina nu seascunde "sub pat", ci se pune "in sfesnic" si lumineze [tuturor]. Dar gifiecare dintre voi este lumind gi este dator a se pune "in sfegnic", adicdintrr"r inilfimea petrecerii Ir,iefuirii] dupd Ivoia 1ui] Dumnezeu, ca gi altorasd poati lumina. lar nu "sub obroc", adicd sub ldcomia pAntecelui gi subsArguinla pentru bucate, ti nici "sub pat" - adici sub odihnd. Cdci nimeni,sArgr"rindu-se pentru bucate [hrand] gi poftind odihnS, nu poate a fi lumindcare sd lumineze tuturor, prin a sa viald. Cici nu este ceva tiinuit care sdr.ru se vddeascd, ori de va face ceva bun, ori r5u, intru ascuns, se va arita

r: ln cctilia de la 1805, in loc de,,pdtrunzAnd in ei, inibugi cuvAntul gi il facneroditor", se gisette ,,intrAnd, ineaci cuvAntul 9i il fac firi de rod".

r h !.clilia de la 1805, in loc de,,Cine are urechi de auzit si audi", se gdsegte,,Deare cineva urechi de auzit, audi"


[vadi] gi aici, ti cu mult mai vartos in veacul cel viitor [cu prisosinte inveacul ce va se viel". Caci oare ce era mai teinuit decAt Dumnezeu? Dar gi

El, [cu adevdrat,] S-a ardtat in trup.

4, 24-25: $i le zicea: Luafi seama la ce auzifi; Cu ce misuri misurafi,vi se va misula; iar voui celor ce ascultali, vi se va da gi vi va prisosi23.(25) Cici celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, gi ce are i se va lua24.

(4,24-25) Matei7,2;73,72-23;25,29 lLuca 6,38; 8, 18, 19, 25

Spre trezvie ii degteaptd pe ucenici: ,,Luafi aminte ca din cele ce auziticd sunt zise de Mine. nimic sd nu vd scape. Cdci "cu ce misuri vefimisura>, cu aceea <se va misura voui>, adice dupe cate mesure de luareaminte veli aduce, atAta folos vi se va da. Pentru ci dacd ascultdtorul iaaminte cu osdrdie gi cu tindere [neincetat], ii dX gi Dumnezeu folosin]dmu1t5. Iar de se va sldbinogi, pe potrivd ii va fi gi dobAnda folosintei, caci

cel ce are osArdie gi nevoinld, i se va da lui gi folosinld. Iar cel ce nu are

oserdie gi nevoinfi, gi cea ce i se pare cd are se va lua de ia e1. Cd din pricina lenevirii se stinge gi acea micd scAnteie pe care o avea la inceput,dupi cum, prin osArdie, [mai tare] se aprinde"2s.

4,26-29 $izicea: Aga este impiri;ia lui Dumnezerl ca un om care aruncisimAnfa in pimnnl, Q7) gi doarme gi se scoali, noaptea gi ziua, 9i simAnfarisare gi cregte, cum nu gtie el. (28) Pimintul rodegte de la sine: mai intAi

'z3 In editia de la 1805, in loc de ,,vi se va misura; iar voui celor ce ascultati, vi

se va da gi vi va prisosi", se gdsette,,se va misura voui, gi se va adiugi voul,celora ce auzi!i".

21 in edilia de la 1805, in loc de ,.dar de la cel ce nu are, gi ce are i se va tua", se

gesegte ,,iar cel ce nu are, 9i ce are i se va lua de la dinsul".'?s

Aici Sf6ntul Crigorie Sinaitul ne invate astfel: ,,Trebuie sd ingirim aici gi

ostenelile, gi durerile lucrdrii 9i se infdtitem limpede cum trebuie sdvirgitd fiecarelucrare, ca nu cumva cAldtorind cineva fdrd durere, numai din auzite, sd nu dobAn-deascd roade Fi se ne invinoveteascd pe noi sau pe allii ci nu e cum am zis. Cdcinumai durerea inimii gi osteneala trupului ltiu s,i face lucrul adevdrului. Prin ele se

face aretatd Iucrarea Duhului SfAnt, datd fie ti fiecirui credincios prin Botez. Lucrareaaceasta a fost ingropatd prin patimi pentru nepurtarea de grijd de porunci gi atteaptdpocainla noastre pentru mila Lui negreite, ca nu cumva sd auzim Ia sfArgit din pricinanerodirii noastre: ,,Luafi talantul de la el" 9i,,Ceea ce i se pare ci are se va lua de lael" (Matei 25,28-29), ti sa ne trimitd in muncile cele vegnice, Ia suferintele din gheend.Cdci nici o lucrare trupeasce sau duhovniceasci nu de roade dacd nu e sevartite cudurere sau cu osteneale (Filocalia romhneascd, vol. 7, Despre citire, capul 74, ed..

Humanitas, Bucuregti, 1999, p. 185).


pai'?6, apoi spic, dupi aceea grAu deplin in spic. (29) Iar cind rodul se coace,indati trimite secera, ci a sosit secerisul. G,26) Matei 73,24

. (1,27)Matei73,25G,28)Facere7,t1-12/Matei73,26(4,29)ApocalipsaT4,-15

Prin ,,impir51ia lui Dumnezeu" si inlelegi iconomia Sa cea'pentrunoi, cici pentru noi Insugi Dumnezeu om S-a fdcut, ca sd arunce ,,simanta".pi,,simAnfa" pe care a,,aruncat-o pe pimint" este propoviduireafvangheliei. Iar dupe ce a ,,aruncat-o", ,,doarme", adicd S-a suit la Ceruri.Itrs.i ,,se scoal; noaptea si ziua", degi pare ci ,,doarme". Si ,,se scoalinoaptea", adici atunci c6nd prin ispite ne ridicd pe noi spre cunogtinla[cunoagterea] Lui, iar ,,ziua", cAnd prin cele indulcitoare gi veselitoaretconomiseste viata noastrd.

$i,,simAnfa creste. cum nu stie el", ci de sine stipAnitori suntem pide voinla noastri atArnd aceast4 adicd a cregte simAnfa sau nu. Fiindcdnu de nevoie rodim, ci de la sine, intAi,,iarbi" [,,pai"] inflorind gi ince-paturA a faptei celei bune aratand, cAnd suntem prunci gi incd n-am ajunsla ,,misura virstei Ideptinitilii] lui Hristos" tEftseni4, TJ); apoi ,,spic",cAnd ti impotriva ispitelor putem stA pentru cd spicul este incins cu noduriti sti drept gi mai de sir.Argit [desivArgit] este; ,,dupi aceea" 9i ,,grAudeplin in spic", cAnd cea de sivArtit IdesdvAr9itd] roadi va aduce oarecine[omul]. Iar cAnd va veni ,,secerisul", atunci ,,secera" aduni ,,rodul"; iarprin ,,seceri" si-L infelegi pe CuvAntul lui Dumnezeu, gi prin ,,secerig",vremea sfdrgitului (Apocnlipsn 14, 15-16).

4,30-31: Si zicea: Cum vom asemina impirilia lui Dumnezeu, sauin ce pildl o vom inchipui2;? (31) Cu griuntele de mugtar care, cand seseamini in pimint, este mai mic decit toate semintele de pe pdmAnt28;(32) dar, dupi ce s-a seminat, creste si se face mai mare decat toatelegumele2e 9i face ramuri mari, incAt sub umbra lui pot si silisluiascipisirile cerului. (33) 9i cu multe pilde ca acestea le griia cuvantul dupicum puteau si inteleagi30. (34) lar fnri pildi nu le griia; si ucenicilorSii le limurea3l toate, deosebi.

G, 30'32) Matei73,31-32 / Luc.r 13, 18-.19 (4. -3.3-34) Matei 13. 3 4-35 | toar' t5. tz

:r, i- ^-r:,:^ -r^ r^r, ' E(,rlr., uY 'd

':7 in edigia de la

r" in edilia de la} in edifia de laro in edifia de la

puteau auzi".rr in edilia de la

1805, irr loc cte,,pai", se gdse;te ,,iarbi".1805, in loc de ,,o vom inchipui", se gisegte,,o vom potrivi pe ea"1805, in loc de,,de pe pimint", se gi:sette ,,pimintului".1805, in loc de,,legumele", se gisegte ,,buruianele".

1805, in loc de ,,dupi cum puteau s; in!eleag5", se gdsegte ,,precum

i805, in loc de ,,le limurea", sr.. gdseFte ,,le d,ezlega".

ll{LCUlR.E,lt]\ l!j\/A\jlH!!jl ry1l,\1ARCU Capitolut .l

,,Mic" este cuvantlrl credinlei, cici fzice:] ,,Crede in Domnul Iisus site vei mintui" ( l nTttele Apostolilor 1 0, 3 1). \'ezi cdt este cur.Antul [credintei]?Cit,,griuntele de mustar". A;adar, dupd ce s-a,,seminat pe pimAnt"propoviduire4 s-a lAtit Fi a crescut, incAt,,pisirile cerului", adica tofi ceiinalfi cu infelegerea ti cu cunottinla, ,,silisluiesc" intr-insa. Cdci caliinlelepfi n-au idsat inlelepciunea elineasci [a lumii] 9i s-au odihnit in ceaa propoviduirii? Deci, ,,mai mare decit toate" s-a ficut gi ,,ramuri mari"a odrislit, ctici unul dintre Apostoli in Rom4 altul in India, .rltul in Ahaia,altui intru alti parte a p.imAntului s-ar-t despdrtit asemenea ,,ramurilor".

$i le gr.lia Domnul mullimilor in ,,pilde multe", dupi agezarealiuntrici a celor ce ascultau punAnd [rAnduind Ddnsul] pildele. Cd, devreme ce norodul era sinrplu gi neinvitat, pentru aceasta pomene;te de,,griuntele de mustar", de,,iarbi" gi cle ,,simAnti", ca de la lucrurile cucare ei impreun.l au crescut gi s-au obi;nuit, si-i invefe pe dAn;ii ceva defolos sau si-i indemne m.icar si vini la DAnsul gi si-L ir-rtrebe gi prinintrebare si se invefe- cele negtir-rtc.

Cdci iat.i cd ucenicilor, care \-cnc.rLr yi il intreb.ru, ,,le dezlega [limurea]toate, deosebi". Si ,,le dezlega" [,,limurea"] toate cele pe care nu le gtiaupi despre care intrebau. Dar Hristos nu le dezlega toate tainelc, ci numaiceie ardtate in piicie, ca dintru acestea din care intrebAnd ucenicii inr.itauei, le erau aritate lor gi ce)elalte, intrucAt dintru iniclegerea pildelor toatetainelc se deziegau ucenicilor.

1,35-11: Si in ziua aceea, cind s,a inserat, a zis citre ei: Si trecem petirmul celilait. (36) $i lAsand ei mulfimea, L-au luat cu ei in corabie, a9acum era/ cici erau cu El si alte coribii. (37) $i s-a pornit o furtunirz marede vint si valurile se privileau peste corabier3, incit corabia era aproapesi se umple. (35) Iar Iisus era la partea dindirit a coribiei3l, dormind pecipitAi. L-au desteptat si I-au zis: invititorule, au nu-!i este griji cipierim? f39) 9i El, sculAndu-Se, a certat vAntul si a poruncit35 mirii: Taci!Inceteazi! Si vintul s-a potolitr" si s-a ficut liniste mare. ($) $i le-a zislor: Pentru ce sunteti a9a de fricogi? Cum de nu aveti credintd? (41)Sis-att

r: In edifia de la 1t05, in loc dc ,,s-a pornit o furtuni,,, se g.iserte ,,s-a ficut vifor,,.:'r in.:digia de la 1E05, in 1oc cle ,,se privileau peste corabie,,, se gAsegte ,,intrau in

corabie".'r in cdi;ia cle la 1805, in loc de,,partea dinderit a coribiei,,, se gaseite ,,carmi,,." ln edilra dc ta 1805, in 1oc de ,,a poruncit,,, se gisegte,,a zis,,.36 in ectifia de l.r 1805, in loc de,-s a potolit", se gisegte,,a stitut,'.

Capiblul.l SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

infricosat cu frici mare si ziceau unul citre altul: Cine este oare, Acesta,ci si vAntul si marea I se supun3T? (4, 35) Matei 8, 18, 23 l Lncag, 22

/1, .3/) Iona 1, 4 / Matei 8, 24 / Luca 8, 23 G, 38) Psatm 9,32;7 6, 9 / Iona 1, 5-6 / Matei 8, 25 /Lrrca 8, 24 l.l, 39) Iov 25, -1,2 | Psalrr. 88,9 | Iona 1, 15 / Matei 8, 26 I Lnca 8,24

(1, 4t)) Matei 8,26 I Lluca 8,25 G, 4'l ) Psal'lj. 64,7;88,9;706,25intr-un fel le-a povestit acestea Matei ti intru alt chip Marcu3s, cici pe

cele spuse de acela mai pe larg, acesta le-a scurtat gi, dimpotrivd, pe cele. . -..1 . I - -. .r- lp_a cntrc nlji np l:rols-d rlLll Ldt/ dLl"sld iL q rf ur

Deci, a luat Donrnul numai pe ucenici, ca sd-i facd vdzdtori [martori] aiminunii ce era si fie. Iar ca si nu se inalle pentru c; pe allii i-a lisat afard girlumai Lre dAngii i-a finut [1uat], ii lasi si se inviforeze. Incd [face Domnulaceasta] gi pentru a-i invdfa lpe ucenici] si sufere intru ribdare ispitele.

Si ,,doarme" Hristos, ca mai mare sa li se arate minunea celor ce maiinainte se turburaserd. Cici, daci s-ar fi f;cut furtuna fiind Hristos treaz,sau r1u s-ar fi infricogat [ucenicii], sau nu s-ar fi rugat [de EU. Deci, ii lasdpe ei si cad.i in frica primejdiei, ca sd vind [acegtia] intru simfirea puteriiLr.ri. Ci de vreme ce ii vedeau pe allii cd li se face bine, iar ei nici un fel defacere de bine n-au dobAndit, se primejduiau a se face lenevogi, deci pentruaceasta lasi [ingdduie Domnul] sd se facd furtuna. $i ,,doarme" [DAnsul]pe cipatAiul coribiei, iar acest cdpitAi cu adevdrat era din lemn. Iar dupdce S-a degteptat Itrezit], ,,cear!6" mai intAi vAntul, cici acesta este cel ceface a se stilb5tici marea. Dupi aceea, ceartA [Domnul] marea. inci gi peucenici ii cearti pentru ci nu au credinfi, cici de ar fi avut credinfd, ar ficrezut ci, chiar dormind El, ii poate pdzi pe dAngii nevdtdmali. Iar ei unulcitre altul griind, se mirau: ,,Oare Cine este Acesta?", cdci inci indoialiaveau pentru Ddnsul, pentru cd numai cu porunca a potolit mare4 nu cutoiag, ca Moise (1e;lre 14, 16-21), nlci cu rugiciune, ca Elisei Iordanul (4

I{e.gl 2, 1.1), nici cu chivotul, ca isus al lui Navi (losun cap.3). Pentru aceastali se pdrea ucenicilor cd IIisus] este mai presus de om, dar, pentru cd dormeaIca tofi oamenii], om li se pdrea a fi.

" in edilia de la 1805, in loc de ,,I se supun", se gdsepte ,,il ascult; pe El".rs De pildi SfAntul Evanghelist Marcu spune cd aldturi de corabia in care era

\'[Antrritorul erau .,ti alte coribii". Iar aceasta nu o spune firi de temei, ci pentru a aretatlrrmrrt'zeiasca 16ncluiali in cele petrecute atunci, caci doar o singurd corabie era inprinrcidie de a sc. cufunda.

87

Capnolur- 5

Vindecarea unui demonizat in linutul Gadarenilor.lnurcf ea Jucet Lur la|r

pi aindecarea t'emeii bolnaae de doisprezece anil

5,1-5: $i a venit de cealaltS parte a mirii in linutul Gadarenilof . (2)

Iar dupi ce a iegit din corabie, indati L-a intAmpinat, din morminte, unom cu duh necurat, (3) care i9i avea locuinfa in morminte, gi nimeni nuputea sX-l lege nici rnicar in lanluri, (4) pentru ci de multe ori fiindlegat in obezi3 gi lanfuri, el rupea lanfurile, gi obezile Ie sfirAma, gi

nimeni nu putea siJ potoleascit; (5) 9i neincetat noaPtea gi ziua eraprin morminte 9i prin munfi, strigAnd 9i tiindu-se cu pietre.

( 5 , 1-5 ) Matei 8, 26, 28 I Ltca 8, 25-27

Matei spune cd au fost doi indricili, iar Marcu gi Luc4 unul, cdci pecel mai cumplit alegAndu-1 dintre ei, povestesc numai despre acesta. Deci,vine indrdcitul, mdrturisindu-L pe Iisus ci este ,,Fiul lui Dumnezeu", cd

de vreme ce cei din corabie se indoiau de E1, mdrturia de la vrdjmagi,adicd de la diavol, se face mai credincioasi [mai de crezut].

$i iocuia acela ,,in morminte", vrAnd [vrdjmagul] sd sideascb fir oamenirea pirere cd sufletele celor morli se fac draci, lucru cate, o, sd nu fie alcrede cineval

5, 6-10: Iar vizAndu-L de departe pe Iisus, a alergat gi s-a inchinatLwi. (7) $i strigAnd cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiuleal lui Dumnezeu Celui Preainalt? Te jur pe Dumnezeu sI nu michinuiegtis. (8) Cici ii zicea: Iegi duh necurat din omul acesta. (9) $i l-aintrebat: Care ili este numele? Si I-a rispuns: Legiune6 este numele

' In editia de la 1805, titlul capitolului estet ,,Pentru legheon. Pentru fiica mai marelui

sinngogii. Pentru cea cnre ii curgen shnge".

'?[1805] Cele mai vrednice de credinfd prescrieri [manuscrise] au aici ,,finutulGherghesenilor" in loc de ,,finutul Gadarenilor".

r;'ln editia de la 180c. in loc de .,obezi". se gase'te,.Iiare".l In edilia de la 1805, in loc de,,siJ potoleasci", se gdsette,,si-l domoleasci".5 in edilia de la 1805, in Ioc de ,,Te jur pe Dumnezeu si nu ni chinuiegti", se

gdsegte ,,Juru-Te pe Tine cu Dumnezeu si nu mi muncegti pe mine".6 in edifia de la 1805, in loc de ,,legiune", se gesegte ,,legheon

Capitolul 5 SFANTUL TEOFII-ACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

meu, cici suntem mulfi. (10) 9i il rugau mult si nu-i trimitd afari din acel

linut. (5, 6,7 ) Matei 8,2s I Lu(! 8,28-29 (5. |-'Ia) Luca 8, 29-31

Iegirea Ialungarea] din om,,munc5" [cazni] o socotesc dracii, de aceeazice: ,,"$i nq ne muncegti", adicd sd nu ne scofi pe rroi din locagul nostru",adicd din om.

Dar gi intru alt chip sd infelegi: socoteau dracii, ci pentru multimeapdcatelor intru care au indriznit [gi s-au inr.Artogat] ei, nu-i va suferiHristos, ci ii va da pe dAngii de indatd ,,muncii" [caznelor]; 9i pentru aceastase pi roagi, ca si nu-i munceascS pe ei. $i il intreabd Domnul despre nume,nu ca si se ingtiinleze El hrsugi, ci pentru ca ceilal;i si cunoascd mullimeadracilor care locuiau intru [omul] acela. Cici de vreme ce numai un dracse vedea [a fi], arati Hristos cu cAfi vrdjmagi se lupta acel nenorocit om.

5, 11-74': Iar acolo, lAngi munte, era o turmi mare de porci, carepigtea. (12) Si L-au rugat, zicAndT: Trimite-ne pe noi in porci, ca s5 intrimin ei. (13,) $i El le-a dat voie8. Atunci, iegind, duhurile necurate au intratin porci gi turma s-a aruncat de pe tirmul inalt, in mare. $i erau ca ladoui mii si s-au inecat in mare. (14) lar cei care-i pigteau au fugit gi auvestit in cetate 9i prin sate.

(5, 1i) Matei 8, 30 / Luca 8. 32 (j, I2-1.1d) Matei 8, 31-32 / Luca 8, 32-35

Dracii roagd pe Domnul sd nu-i scoatd pe dAngii afard din |inutul acel4ci sd-i slobozeasci in ,,turma cea de porci". Iar El le dd voie Ia aceasta. Cd,de vreme ce luptd esie viata noastri, n-a voit Domnul sd-i scoatd pe diavolidin viala aceast4 ca luptAndu-se ei cu noi, mai iscusifi si ne facd. $i le-adat voie ,,si intre in porci", ca sd invifim ci precum cle porci nu le-a fostmil6 [gi i-au inecat], aga nici de omul acela nu le-ar fi fost mild, de n-ar fifost puterea lui Dumnezeu care si-l pdzeasci pe e}. Cdci diavolii, vr.ljmagifiind, intr-un ceas ne-ar fi zdrumicat pe noi, de nu ne-ar fi pdzit Dumnezeu.

$i cunoagte cI nici asupra porcilor nu au stdpAnire diavolii, gi cu atAtmai vArtos [nu au stdpAnire] asupra oamenilot daci n-ar avea slobozirede la Dumnezeu.

inlelege incd 9i ci intru acei oameni care r.ieluiesc ca,,porcii",tivdlindu-se in noroiul indulcirilor lgi desfdterilor], intru acegtia intrddiavolii 9i ii ,,arunci" in prdpastia pierzdrii, in ,,marea" vielii acesteia gi

..se ineaci".

7In editia de la 1805, in loc de ,,L-au rugat, zicAnd", se gAseFte ,,L-au rugat pe El tofidracii, zicdnd".

t in edifia de la 1805, in loc de,,El le-a dat voie", se gisette ,,i-a slobozit indatigi".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MAITCU Capitoluls 89

5,74b-20: $i au venit oamenii si vadi ce s-a intAmplate. (15) pi s-au dusla Iisus gi au vizut pe cel demonizat'0 gezind jos, imbricat gi intreg la minte,el care avusese legiune de demoni, 9i s-au infricog attl. (L6) Iar cei ce auvizut le-au povestit cum a fost cu demonizatul gi despre porci. (12) $i ei auinceput si-L roage si se duci din hotarele lor. (18) Iar intrind El in corabie,cel ce fusese demonizat Il ruga ca si-l ia cu E112. (19) Iisus insi nu l-a lisat, cii-a zis: Mergi in casa ta, la ai tii, 9i spune-Iel3 cAte !i-a ficut fie Domnul gicum te-a miluit. (20) Iar el s-a dus 9i a inceput si vesteascira in DecapolecAte i-a ficut Iisus lui; 9i toti se minunau. (5, i 5- i 6) Luca 8, 3$36

(5,'17 ) Matei 8,34 I LJJ,ca & 37 / Faptele Apostolilor 16, 39 (5, 18) LrC3 8,37-38 I (5, 19-20) Lucag,39

,,Au venit" la Iisus locuitorii cetilii acelei4 spdimAntAndu-se deminune. Iar auzind, mai mult s-au infricogat gi pentru aceasta au ti rugatpe Iisus sd iasd ,,din hotarele lor", pentru cd se temeau sd nu pdtimeascdgi altele mai mari decAt pierderea porcilor. $i mAhnindu-se ei pentrupierdere, se leapede gi de venirea cea de fate a Domnului.

Iar ,,cel ce fusese indricit" se roagd sd-l ia cu El, cdci se temea ca nucumv4 aflAndu-l demonii singur, sd nipddeascd iardgi asupra lui. IarDomnul il slobozepte la casa lui, ardtAndu-i c5, degi El Insugi nu va mai fide faf5, puterea Fi cercetarea Lui il va pdzi pe dAnsul. inci gi pentru a

folosi gi pe altii care il vor vedea pe el [vindecat], iatA ca a inceput apropovidui ,,gi toli se minunau".

Vezi incd gi smerenia MAntuitorului, Care nu spune: ,,Vestegte cAte fi-amfdcut Eu !ie", ci ,,cite fi-a ficut fie Domnul". A9a gi tu, cAnd vei face vreunbine, nu al tiu, ci lui Dumnezeu socotette-l binele ce a fost fdcut.

5, 21-29: $i trecAnd Iisus cu corabia iarigi de partea cealalti, s-aadunat la El mulfime multi gi era lAngi mare, (22) $i a venit unul dinmai-marii sinagogilor, anume lair, 9i vizAndu-L pe Iisus, a cizut lapicioarele Lui, Q3) gi L-a rugat mult, zicind: Fiica mea este pe moarte,ci, venind, pune miinile Tale peste ea, ca sI scape 9i si triiascir5. (24) $i

'gin edifia de la 1805, in loc de,,s-a intArnplat", se gisegte,,s-a ftrcut".

'0inedigia de Ia 1805, in loc de,,pe cel demonizat", se gasegte,,pe cel ce fuseseindricit".

'r in edigia de la 1805, in loc de,,s-au infricogat", se gisegte ,,s-au spiimintat".t'? in editia de la 1805, in loc de ..cel ce fusese demonizat il ruga ca siJ ia cu El", se

gdsegte,,cel ce fusese indricit il ruga ca si fie cu DAnsul".13 in edifia de la 1805, in loc de,,la ai tii, si spune-Ie", se gdsett€ ,,citre ai tli, gi

vestegte lor".It in edilia de la 1805, in loc de,,si vesteasci", se gesegte ,,a propovidui".15 in edilia de Ia 1805, in versetul 23 avem: ,,Fiica mea spre sfartit este, ci, venind,

pune mAinile Tale pe dAnsa, ca si se mintuiasci 9i si triiascd".

90 CapitoluJ 5 SFANTUI- TEOFILACT ARHIEP]SCOPUL BULGARIEI

a mers cu el. $i mulfime multi il urma pe Iisus gi il imbulzeal6. (25) 9i erao femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de singe. (26) $i multeinduraselT de la multi doctori, cheltuindu-gi toate ale sale, dar nefolosindnimic, ci mai mult mergAnd inspre mai riu18. (27) Atrzind, ea cele despreIisus, a venit in mulfime gi pe la spatele s-a atins de haina Lui. (28,i CAci i9izicea: De mi voi atinge micar de haina Lui, mi voi vindeca2O! (29) $i indatiizvorul singelui ei a incetat2l si ea a sim!it in trup ci s-a vindecat de boali.

(5, 21-23) Matei 9,7, 18 / Luca 8, 40-42 (5, 24) Malei 9,79 I Luca 8, 42 (5, 25) Levitic 15, 25 /Matei e' 20 / Luca 8'n'''''u'l;;"nle:^li,1r'){iii)i;iijii"Ji^t'f;,'!,'ffii,ilrl',?i

Dupd minunea pe care a fdcut-o cu cel indrdcit, Domnul face a1t4inviind pe fiica mai-marelui sinagogii. $i spune [Evanghelistul] numelemai-marelui sinagogii l,,lair"l, pentnr iudeii care gtiau cele ce s-au ficut.$i la mijloc, intre credincios 9i necredincios este acest bdrbat: pentru civine la Iisus gi ,,cade la picioarele Lui" este credincios, dar pentru cd Ilroagi si ,,vini" [a casa lui], nu arati credin]d cAti se cuvine, cdci se cuveneasd-I ceard: ,,Zi [numai] cu cuvAntul".

Ins5, mergAnd Domnul Ispre casa lui Iair], ca in treacdt este vindecatdgi femeia care avea ,,curgere de sAnge"22. Iar aceasti femeie era foartecredincioasd, cdci a socotit cd gi numai atingAndu-se de haina Lui se vafolosi gi din aceastd pricini dobAnde;te tdmdduirea.

Iar Itu,] inlelege aceasta gi pentrr-r fir:ea omeneascd aflat5 intru curgereas6ngelui; cd [ea, firea omene.rsci] izvordgte picatul care este moarte a

sufletului gi varsd sAngele sufletelor noastre. Si n-a fost vindecatd femeianici de,,mulfi doctori", adicd de infeleplii acestei lumi, nici de Lege gi deProoroci. Dar indati ce ..s-a atins de hainele Lui" Hristos. adicd de trupulLui, s'a gi vindecai. Ci tot cel care crede cd S-a intrupat Hristos, acestaeste cel care ..s-a atins de hainele Lui".

r6 in edilia de la 1805, in loc de,,il imbulzea", se gisctte ,,il impresura pe El".r? in edifia de la 1805, in loc de,,multe indurase", se Bisette,,multe pitimind".!3 in edigia de ia 1805, in loc de,,ci mai mult mergAnd inspre mai riu", se gisegte

,,ci mai vartos spre mai riu viind".f in ediiia de la 1805, in loc de ,.in multime gi pe la spate", se gisegte ,,in gloati din

dos ",20 in edigia de la 1805, in loc de ,,mi voi vindeca", se gisette ,,mi voi mintui".rt in edigia de la 1805, in loc de ,,a incetat", se gdsegte,,a secat

'zr Sfdnta Tradilie ne di numele acestei fenei care suferea de scurgere de sAnge, ca

fiind SfAnta Veronica. in Biserica Ortodoxi prdznuirea acestei Cur.ioase se sdvArgegte infiecare an la 12 iulie (vezi gi nota de la Malci 9, 2A-22).

_i-

rI

TALCUIRE,,\ SFI\TEI E\\NCHLLI] I)E I ,.\ \1:\ItCL Capitoirrl I

5,30-31 $i indati, cunoscand Iisus intru Sine puterea iegiti din El,intorcAndu-Se citre mullimerr, a intrebat: Cine s-a atins de Nliner'? (.31) SiI-au zis ucenicii Lui: Vezi multimea imbuizindu-Te si zici: Cine s-a atinsde Mine? (32) $i Se uita imprejur si vadi pe aceea care ficuse aceasta. (.1.1)

Iar femeia, infricogindu-se si tremurAnd, gtiind ce i se ficuse, a venit gi acizut inaintea Lui 9i I-a merturisif5 tot adevirul; /-34) iar El i-a zis: Fiici,credinfa ta te-a mAntuit, mergi in pace gi fii s;nitoasi de boala tal

lj..l{) j;r Sirah 23, 15 / l\Iatei 9,22 / Luc.r 6. l9; S,-1{-50; 17, 19

Iese din Hristos putere, nu ca dintr-un loc in altul trecintl, ci yi altor.rcldndu-se gi intru Hristos neilnpuf inatii ramAnind, clup:i cu r.rr gr int'af.itLrrilrsi intru cei ce invati sunt si r.rcenicilor se clau.

$i vezi cum gloaiele,,il imbulzeau", clar nimcni rru ,,s-a atins" cl e. El.Pentru aceea de aicr ne invalam o taini,;tnurne ci nimcr.ri rlin crri ce arr

,,gloate" [,,mulfimi"] de turburiri pi raspindiri [.,r1c minfii], nr.r ,,se atinge"de Iisus, ci numai ,,il imbulzegte". lar cel c.rr€- nu cu turl,ulare,,ilimbulzegte" pe Densul, nici pe cuvatrtarua cri dintnr sinegir. nr.r 9i-o vainidgura cu turburdri, acela,,se atinge" cr.r adevarat tie Hnstos.

Dar pentru c<lre Pricini o r'.idegte Domrrul pe fentcie? lntii, c.i sa

cinsteasc.i creclinfa ei, apoi 9i ca si dea indriznealii mai-miirelui sitragogii,l>.r cn'ad.rl ci li fiica lui .r:a sc r,t nr,intui. inc.r -.,r f.rcur .tcr-,l:t.t .1 |crrrnlca s.l slolrozeasci pe femeie de frica ci cea multd, cici se temc.r ca, ca Lrnacare furase vindecarea. Pcntru aceasta gi Evanghelistul zice clcsprt.feureieca ,,infricogindu-se gi tremurind, Istiind ce i se ficuse,l a venit lsi acizut inaintea Lui si I-a mirturisit tot adevirul]". Si nr.r zice Donr:rul:,,En te-.rrn m.intuit pe tine", ci ,,credinfa ta te,a mAntuit, rnergi in pace",aclicd intru odihnd. Iar ceea ce s-a zis, intru acest clripr ssls;,,Niergi,oclihrrcate-te, fiindcd pAni acum intnr mihniri ;i trtr burari ai fost".

5,.i5-43: inci vorbind El, au venit unii de la mai,marele sinagogii,zicAnd: Fiica ta a murit. De ce mai superi pe irrvitXtorul?:i 1.3 tj ) Dar Iisus,auzindrs cuvintul ce s-a griit, a zis mai-rnarelui sinagoeii: Nu te teme.Crede numai. (3,,t $i n-a lisat pe nimeni si meargi cu El, decAt numai

:3 in ediiia L1e la 1t05, in loc dt ,,multime", s(' gisctte ,,gloati .

rr In edifia Lle, la 1E05, in loc clt ,,de Mine", sc gise f te ,,de haincle N{eic".:' in eclilia dc'la 180:, in loc clt ,.I a mirturisit', sr' gasfite ..1 a spus I-ui' .

r" Cuvintarca cea dintru sineli -.rclic.i nlinten !a, p,trtfJ sa cu|n11t.ihi.trr.:- irr etligia dt la 1805, in loc de ,,De ce mai superi pe invdtitorul?", sc giscite ,.De

ce mai ostenesti pe Dascilul?"rs In e.lifia clr: la 1805,'in lot de , auzind", sc L.rsestc,,indati ce a auzit".

Capitolul5 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUI, BULGARIEI

pe Petru si pe Iacov si pe loan, fratele lui Iacov. (38) Si au venit la casamai-marelui sinagogii si a vezut turburare gi pe cei ce plangeau gi setAnguiau mult'1". (39) 9i intrind, le-a zis: De ce vi turburati30 gi plAngeli?Copilal n-a murit, ci doarme. (40) $i-L luau in rAsr:. Iar El, scotindu-i petoli afari, a luat cu Sine pe tatil copilei, pe mama ei 9i pe cei ce il insofeausi a intrat unde era copila. (41) Si apucAnd pe copili de mAni, i-a griit:Talita kumi, care se tAlcuiegte: Fiici, fie zic, scoali-tel G2) $i indati s-asculat copila si umbla, cici era de doisprezece ani. $i s-au mirat indaticu uimire mare33. (43) Dar El le-a poruncit, cu stiruinf;34, ca nimeni sinu afle de aceasta. Si le-a zis si-i dea copilei si mindnce.

(5,3.5-J7)Sirah 23, 15 lMatei9,22lLrca6,1q8,44-5q77,79(5,.3.9)Facere50,10/Marei9,23lLuca 8, 25 (5, 39) Matei9,24l Lluca8,52lloan 11, 11 f5, 4{)) Matei 9, 24 / Luca 8, 53-54 /Faptele Apostolilor 9,40 (5,11) Nllarcn7,74 I Luca 8,54 (5,42) Matei 9, 25 / Luca 8, 55

(5, 43) Matei 8,4; 9, 30;12,76;17,9 lMarc\t 3,72 /Luca 5,74:8,56Slujitorii mai-marelui sinagogii socoteau cA Hristos este unul dintre

daschli [inv5]dtorii de Lege] gi de aceea I1 rugau sa vini sd se roage pentrufecioari. Dar, dacd a murit [copila], socoteau cA nu mai este trebuinfi[nevoie] de DAnsul, pentru cd ea murise. Iar El dd indrdzneali tatdlui gi iizice:,,Crede numai". Si ,,nu lasi pe nimeni" altcineva,,si meargi"impreuni cu DAnsul, afard de cei trei ucenici, pentru cA smeritul Iisus nu\.oieFte si facd ceva spre aritarea cea cu trufie.

Iar spunAnd El: ,,Fecioara [copila] n-a murit, ci doarme". ei il batjo-coresc. fiar aceasta s-a ficut] ca si nu poati zice ei mai pe urmd cd a fostleginatd Fi cd nu este lucru minunat cd a inr.iat-o pe ea, ci ca ingiFi eiimpotriva lor mdrturisind, sd fie mustrafi, de vreme ce ,,igi biteau ioc" deDomnul cAnd zicea ,,n-a murit, ci doarme" - pentru ci intr-adevdr moartdfiind e4 a inviat-o.

fi ,,o apuci" Hristos ,,de mAni" ca sd puni intr-insa putere. $i ii de ei,,si minince" ca si se incredinfeze cei de fafd de invierea copilei, cum ciintru adevdr, iar nu dupd ndlucire s-a f;cut aceasta.

} in eclifia de la 1805, irr loc de ,,si pe cei ce plAngeau gi se tAnguiau mult", segisette ,,plangand 9i tinguindu-se mult".

r0 In edigia de la 1805, in loc de ,,De ce vi tulburafi", se gisegte,,Ce gAlcevifi".I in edifia de la 1805, in versetele 39-.13, in loc de,,copili", se gise9te ,,fecioari".r: in edifia de la 1805, in loc de ,,Si-L luau in rAs", se gise$te ,,9i isi biteau ioc de

DAnsul".I in editia de la 1805, in loc de ,,s-au rnirat indatd cu uimire mare", sc gdsette ,,s-au

sp;imantat cu spaimi rnare".3{ in edi;ia de ia 1805, in loc de,,cu stiruinfd", se gaseFte ,,mult",

i

93

Caprrorul 5

Proorocul disprcltLit ?n Tsntrin lui. Ti'imiterea celor Doisprezece.

Ucideren lui loarr Botezdtorul. Sdturarea celor cinci mii.lisus un'Lbld pe ntarel

6, 1-3; $i a iegit de acolo 9i a venit in patria Sa, iar ucenicii Lui au mersdupi El. (2) $i, fiind sAmbiti, a inceput si invefe in sinagogi. $i mulfi,auzindu-L, erau uimifi gi ziceau: De unde are El acestea? $i ce esteinlelepciunea care I s-a dat Lui? $i cum se fac minuni2 ca acestea prinmAinile Lui? (3) Au nu este Acesta teslarul, fiul Mariei3 9i fratele lui Iacovgi al lui Iosi gi al lui Iuda 9i al lui Simon? $i nu sunt, oare, surorile Lui aicila noi? $i se sminteau intru El. (6, 1) Matei73, 54 I btca 4,75

6,2) MateiT,23 lMatcu1,27 lloan7,75,6,3) Matei 13,5F57l Luca4,22lloan6,A;7,27Merge ,.in patria Sa", nu pentru ci n-ar fi ptiut cd il vor defdim4 ci ca

si nu poatd zice [aceia] mai pe urmd: ,,Dacd ar fi venit, am fi crezut".Inci face aceasta gi pentru ca sd se vddeasca socoteala lor cea plini de

pizmi. Cici, fiind cu cuviin|5 ca mai vArtos sd se fdleascd ei pentru Domnul,Care impo^dobea ,,patria" lor [ocurile acelea] cu invdfdtura Sa gi prinminuni, ei Il defaimd pe El pentru neamui simplu din care iepise, ardtAnd

[adeverind] cAt de rea este pizma. Cdci aceasta intunecd pururea pe celebune gi nu-i lasd pe cei pizmdtireli sd vadi lucrul cel bun.

Insi gi acum sunt mulli care ii ocdrisc pe semeni{, ca gi cum ar fi deneam prost [simplu, de rdnd], dar, poate, cei ocirA]i vrednici de cinste suntpentru faptele lor cele bune. De acee4 rea socotintd au cei care ii defaimd!

6,4-6": $i le zicea lisus: Nu este Prooroc disprefuit, decAt in patria sa5

Ei intre rudele sale gi in casa sa. (5) fi n-a putut acolo si faci nici o minune6,

'ln edilia de la 1805, titlul capitolului este'. ,,Peltru rdnduiala snu trintiterea Apos-tolilor. Pentru lonn gi petttru lrod. Pettlru ule cinci piiri ;i cei tloi pegti. Pcfltru utnblaren luiIisus pe ntre" .

: in edi;ia de la 1805, in loc cle ,,minuni", se gdsette .,puted".r in edilia de la 1805, in Ioc de ,,fiul Mariei", se gdsegte ,,feciorul Mariei".r Adici gi in zilele noastre sunt oameni care ii defaimi pe semenii lor.5 in edifia de Ia 1805. in loc de ,,disprefuit, decet in patria sa", se gesette ,,necinstit,

firi numai in patria sa".6 in editia de la 1805, in loc de ,,nici o minune", se gdsette ,,nici o putere".


decAt ci, punAndu-$i miinile peste putini bolnavi, i-a vindecat. (6) $i Semira de7 necredinta lor. (6,1) leter i,a 12, 6 | Matei 13, 57 /Luca4,24|

Ioan 4, 44 (6, 5) Facere 19,22 /Matei 13, 58 (6, 6n) Matei 9, 35 I Lluca 73,22-24

Domnul aratd cd indeobgte tofi Proorocii sunt necinstili ,,in patria lor".Cici de vor avea rudenii de neam mare, acelea ii pizmuiesc gi ii necinstescpentru aceasta. Iar de vor fi de neam simplu, iarigi din pricina neamuluide rAnd nu li se va da cinstire. $i Domnul ,,n-a putut si faci acolo puteri[minuni]", nu pentru cd ar fi fost El neputincios, ci pentru cd aceia eraunecredinciogi, dar 9i fiindu-I Lui mili de dAngii, pentru ca sd nu fie spreosAndirea lor facerea minunilor, dacd nici aga n-ar fi crezut. Pentru aceastan-a fdcut minuni acolo.

Dar gi intru alt chip [se poate in]elege]: pentru facerea minunilor estenevoie 9i de puterea celui ce le face 9i de credinfa celor care primesc. Deci,acolg fiindcd lipsea una din doui - adici lipsea credinla celor ce erautdmiduili -, nu era cu putintA sd facd lisus minuni, cici aga se cuvine siinlelegem cuvAntul acesta ,,n-a putut", in loc de,,nu era cu putinla".

6, 6b-71: Si stribiteaS satele dimpreiur invitAnd. (7) $i a chemat laSine pe cei doisprezece gi a inceput si-i trimiti doi cAte doi 9i le-a datputere asupra duhurilor necurate. (8) $i le-a poruncit si nu ia nimic cu ei,pe cale, ci numai toiag. Nici pAine, nici traisti, nici bani Ia cingitoaree; (9)

ci si fie incilfali cu sandale gi si nu se imbrace cu doui haine. (10) pi lezicea: In orice casi veti intra, acolo si r5mAnefil0 pAni ce vefi iesi de acolo.(11) $i daci intr-un loc nu vi vor primi pe voi, nici nu vi vor asculta,iegind de acolo, scuturafi praful de sub picioarele voastre, spre mirturielorrl. Adevirat griiesc voui: Mai usor va fi Sodomei 9i Gomorei, in ziualudecifii, decAt cetifii aceleia. ( 6 , 7 -8) Matei 70, 1., 9-10 I Luca 9 ,'1-3; 10, 4; 22,35

(6, 9-11) Matei 70,70-15 / Luca 9, 3-5; 10, 7, 12 / Faptele Apostolilor 12, 8; 13, 51; 18, 5

Domnul, nu numai in cetili invif4 ci gi prin ,,sate", ca sd invdfdm sinu trecem cu vederea pe cei mici, nici intotdeauna cetdfile cele mari si lecdutdm, ci gi in satele cele mici si semdndm cuvAntul [dumnezeiesc].

fi nu numai El Insugi invafd, ci gi ,,pe cei doisprezece ii trimite doicite doi", pentru ca gi mai osArduitori si fie; cici daci ar fi trimis cAteunul, acel unul ar fi fost fdri de osArdie, iar dacd ar fi fost trimigi mai multi

? in edifia de la 1805, in loc de,,de", se gdsegte ,,pentru".3 in edigia de Ia 1805, in loc de,,stribitea", se gdsegte,,umbla in".'ln edifia de la 1805, in loc de ,,cingitoare", se gdsegte,,briu".r0 in edigia de la 1805, ln loc de ,,si riminefi", se gdseite ,,petrecefi".rr in edilia de la 1805, in loc de ,,spre mirturie lor", se gisette ,,intru mirturie lor".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU Capitolul6

de ,,cAte doi", n-ar fi ajuns la multe sate numirul Aposiolilor. Deci ,,cAtedoi" trimite, cd mai buni sunt doi decAt unu112 (Ecclesiastul 4,9).

$i le poruncegte sd nu ia nimic pe cale, ,,nici pAine, nici traisti, nici banila cingitoare", prin aceasia furvifAndu-i neiubirea de agoniseal5; gi pentru caaceia care-i vor vedea si se cucemiceasc; de ei13, care firvald neagonisealdprin aceea cd ei irgigi nimic nu aveau. Cici cine, vXzAnd pe Apostoli cd nu iau,,nici traisti, nici pAine" - care este lucrul cel prea de nevoie -, nu s-ar ficucemicit gi nu s-ar fi intumat spre neagoniseald?

$i le poruncegte Domnul Apostolilor sA petreaci intru o casa, ca si nupari cd sunt nestatomici din pricina l5comiei pAntecelui, mutandu-se de launul la aIful. Iar in locui unde nu-i vor prirni, le spune sd scuture ,,praful desub picioare", ardtAnd astfel acestora cd h.rngd cale au cildtorit pentru dAngiigi cu nimic nu s-au folosit sau cd nimic n-au luat de la ei, nici mdcar praf, ci 9ipe acesta l-au scuturat. intrucAt aceasta este ,,intru mirturie lor", adicd intrumustrare. ,,Cdci adevirat zic voud, mai uior ii va fi Sodomei gi Comorei la

JudecatS, decAt celor ce nu v-au primit pe voi, cici sodomitenii, fiindcd aici aufost muncili [ceznifi], mai ugor vor fi muncifi [cdzni]il dincolo. $i inci [cu atAtmai mult cu cAt] citre ei n-au fost trimipi Apostoli. Iar cei care n-au primit peApostoli, mai cumplit decAt acei pdcdtogi Isodomiteni] vor patimi".

6,72-73: $i iegind, ei propoviduiau si se pociiasci. (13) gi scoteaumulfi demoni gi ungeau cu untdelemn pe mulli bolnavi 9i-i vindecaurr.

(6, 12) Luca 9,6 (6,13/ Marcu 15, 18 / lacov 5, 14

Numai Marcu, aici, gi lacov, ruda Domnului, in trimiterea Iepistola] sasobomiceascd, aratd cd Apostolii ungeau cu untdelemn: ,,Este cineva bolnavintre voi? Si cheme preotii Bisericii 9i si se roage pentru el, ungindu-l cuuntdelemn, in numele Domnului" (Iacozt 5,74).Deci untdelemnul este gila osteneli folositor gi de lumind pricinuitor gi de veselie. $i insemneazi[inchipuie] mila lui Dumnezeu gi darut Sfdntului Duh, prin care gi de osteneline izbdvim, gi luminE gi bucurie 9i veselie duhovniceascd primim.

6,74-L6: Si a auzit regelels lrod, cici numele lui Iisus se ficuse cu-noscutr6, gi zicea ci Ioan Botezitorul s-a sculat din morti gi de aceea se

r? ,,Mai fericifi sAnt doi laolalti decAt unul, fiindci au risplati buni pentru muncalor" (Ecclesiastul 4, 9).

'3 Adici, aceia s5-gi plece gi sd-9i deschidd sufletele lor inaintea Apostolilor, crezAndintru cuvintele lor, care se arati a fi asemenea si in fapte.

r{ in edilia de la 1805, in loc de ,,vindecau", se gisegte ,,timiduiau".15 in edilia de la 1805. in loc de,,regele", se gdsegte ,,impdratul".t6 In edilia de Ia 1805, in loc de ,,se ficuse cunoscut", se gAseFte ,,se ficuse aritat",

Capitolul6 SFANTUL TEOFILACT ARHTEPISCOPUL BU LCARIEI

fac minuni prin elli. (15) Alfii insi ziceau ci este Ilie gi alfii ci esteProoroc, ca unul din Prooroci. (16) Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan ciruiaeu am pus si-i taie capul'6; el s-a sculat din morli.

( 6, 1 1-16) Matei 14, 1-2; 76, 14 | Luca 9 , 7 -9, 1,q 23, IAcest Irod era fiul celui care a omorAt p runcii (Matei 2,16). Iar Marcu

il numegte ,,impirat", cu toate ci el era doaitetrarh, adici numai stdpAnitorpeste a patra parte, neluind aminte IEvanghelistul] la numirea dregdtoriei.

Deci, acest4 auzind de minunile Domnului gi gtiind Irod cum ci, dreptfiind Ioan, fdrd de pricind l-a omorAt, a socotit ce acela a inviat din morfi gidupd inviere a dobAndit facerea de minuni, cici Ioan cAt a trdit nlci o minunen-a ficut, iar dintru inviere a socotit Irod ca a luat inaintemergdtorul putereade a face minuni. Allii socoteau ,,ci este Ilie", cici pe mulfi ii mustr4 precumatunci cAnd zicea'.,,O, neam necredin ciost " ( Matci 17, 17 ; Mnrcu 9, 19 ; Luca9, 4i) Iar Irod s-a infricogat, cdci aga de ticilos er4 incat de cel mort se temea.

6,17-20: Cici Irod, trimilAnd, l-a prins pe Ioan gi l-a legat, in temni!;,din pricina lrodiadei, femeia lui Filip, fratele siu, pe care o luase desolie. (18) Cici Ioan ii zicea lui Irod: Nu-fi este ingiduit si fiire pe femeiafratelui tiu. (i9) Iar Irodiada il ura20 gi voia si-l omoare, dar nu putea,(20) cdci Irod se temea de loan, gtiindu-l birbat2t drept 9i sfAnt, gi-locrotea. $i ascultAndu-l, multe ficea 9i cu drag:2 il asculta.

(6,17) Matei74,3l Luca 3, 19 (6, 18) Leviti.78,16t2o,\ /lMatei,14,4 (6,19-20 Matei 74,5;21,26

Marcu ageazd aici povestirea despre moartea lui Ioan Botezdtorul,pentru c; adusese vorba despre el.

Unii spun cd Irod o rdpise fiuase] pe femeia fratelui sdu, incd trdindacesta gi pentru aceasta il mustra pe el floan Botezdtorul], ca pe unul ce a

cilcat Legea, despdrfind pe femeie pe cAnd incA trdia birbatul sdu, Filip.Iar allii spun ca murise Filip, dar pentru ci avusese o fiici, nu se cu\/eneaca Irod sd ia pe femeia fratelui sdu nici dupi moarte. Pentru ci Legeaporuncea ca numai atunci si ia omul pe femeia fratelui siu, dacd nu aveacopil, iar avAnd copil, fird de lege era nunta (Deuteronorn 25,5-10).

L7 in edilia de la 1805, in loc de ,,de aceea se fac minuni prin el", se gisegte ,,pentruaceasta lucreazi puterile intru el".

rB in edilia de la 1805, in loc de,,Este Ioan ciruia eu am pus si-i taie capul", se

gdsegte,,Este loan pe care eu l-am tiiat".L in ediJia de la 1805, in loc de ,,Nu-fi este ingiduit si fii", se gdsegte ,,Nu !i se

cuvine si aibi".'?o irr edigia de Ia 1805, in Ioc de ,,il ura", se gdsegte ,,pizmuia lui".'z' ln edifia de la 1805, in loc de,,bdrbat", se gise9te,,om".

" in edi;ia de la 1805, in Ioc de ,,cu drag", se gdseite ,,cu dragoste".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU

$i vezi cAt poate turbarea indrdciril cd lrod, care avea multd evlavie 9i

sfiati fag de toan, 1-a defdimat pe acesta numai ca sd-;i potoleasci neinJrAnarea

6,21--29: fi fiinda o zi cu bun prilej, cind lrod' de ziua sa de nagtere' a

fi."i otpif a."gitorilor lui 9i cipeteniilor ogtirii 9i fruntagilofa din Galileea'

?;t; el r;r;lroiiadei, inffand 9i jucind, a plicut lui Irod gi celor ce gedeaU

cu el la masi. Iar regele25 a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi 9i ifi voi da.(23,) $i s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine ifi voi d4 pAni la jurnitate dinregatul meu26. (24) $i ea, iegind, a zis mamei sale: Ce si cer? Iar Irodiada i-azis: Capul lui Ioan Botezitorul. (25) $i inhAnd indati, cu grabi, la rege, i-acerut, zicdnd: Vreau si-mi dai indati, pe27 tipsie, capul lui Ioan Botezitorul.(26) $i regele s-a mAhnit adinc'?8, dar pentru jurimAnt Ei pentru cei ce sedeaucu el la masi, n-a voit s-o intristezeze. (27) $i indati trimifind regele unpaznic30, a poruncit a-i aduce capul. (28) $i acela, mergind, i-a tiiat capul intemnifi, l-a adus pe tipsie3l 9i l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. (29) $iauzind, ucenicii lui auvenif au luat trupul32lui Ioan gi l-au pus in mormint.

(6,21) Facere 40,20 I Matei 74,16 (6, 22) 4 Regi 2, 9 / Matei 14, 6

6,2 Estela5,3;7,21Marei14,7 (6,2+25) l,,atei,'1,4,8 (6,26-29) Matei 14,9 12

Ospdf se face gi satana joacd prin fati gi jurdmAnt fird de lege 9i firdde Dumnezeu gi cu covArgire nebunesc se sdvArgegte. Iar muierea Ifemeia]cea rea zice: ,,Dd-mi mie indatd, acum, adicd chiar in ceasul acesta!" Iarnebunul 9i biruitul de dragostea cea rea Irod, se teme de jurdmAnt gi pentruaceasta i1 omoaripecel ,,drept" (Marcu 6,20). Dar s-ar fi cuvenit ca acumsd calce iurimAntul gi sd nu facd un asemenea lucru spurcat [preapAngdrit],cdci nu intotdeauna este lucru bun a pdzi iurdmdntul.

,,speculatorul" este numit ostigul cel rinduit spre a omori; iar,,cizituri" numegte trupul, dupd ce i s-a tiiat capul, cdci dupd ce capul se

taie, trupul cade gi din aceastd pricini se numegte ,,cizituri".

a in edilia de la 1805, in loc de,,fiind", se gdsegte ,,intirnplindu-se".'?r

in edifia de la 1805,in loc de,,dregitorilor lui 9i cipeteniilor ogtirii gi fruntagilor",se gdsette ,,boierilor lui si cdpitanilor gi celor mai rnari".

'?5 in edifia de la 1805, in versetele 22-27, in loc de,,regele", se gisegte ,,impiratul".'6 in edifia de la 1805, in loc de ,,din regatul meu", se gdsette ,,de impirifia mea".

'?7 in editia de la 1805, in loc de ,,pe", se gasette ,,in".'z8

in edifia de la 1805, in loc de ,,s-a mahnit adanc", se gesegte ,,foarte intristindu-se".2'gin edi;ia de Ia 1805, in loc de,,n-a voit s-o intristeze", se gdsegte,,n-a vrut si se

lepede de cerere".30 in edilia de la 1805, in loc de,,un paznic", se gesette ,,speculatorul".I ln edifia de la 1805, in loc de ,,pe tipsie", se gdsegte ,,in blid".3'l ln editia de la 1805, in loc de,,au luat trupul", se gisegte ,,au ridicat cizitura".

Capitoiul 6 SFANTUL TEOFILACT ARHTEI'ISCOPUL Bt,'LGARIEI

$i se cuvine a le intelege acestea Fi dupd videnie [vederea dumne-zeiascd33]: cd ,,Irod" este norodul cel trupesc al iudeilor, gi a luai de ,,femeie"slava cea mincinoasd gi neinfrAnatd, a cirei ,,fiici" - cunogtinla inchipuitd a

Scripturilor, adicd - incd gi acum,,joac5" 9i se migce Ia iudei, intel6ndu-i pedAnpii, pdrAndu-li-se lor cd ar cunoatte ScripfLrrile. Dar nu cunosc Scripturile,cdci ei ,,au tiiat capul" lui Ioan, care este cuvAntul cei proorocesc, iar pe

,,capul" [vArful] proorociei, adicd pe Hristos, nu L-au primit! De acee4 degi

au cuvAntul proorocesc, fdrd ,,cap" il au, adici firi de Hristos.

6, 30-33: $i s-au adunat Apostolii la Iisus gi l-au spus3{ Lui toate cAte

au ficut si au invdtat. (31) 9i El le-a zis: Venifi voi ingivi de o parte3s, inloc pustiu, gi odihnifi-vi pufin. Cici mulfi erau cale veneau gi mulfierau care se duceau gi nu mai aveau timp nici si minAnce. (32) $i auplecat cu corabia spre un loc pustiu, de o parte. (33) 9i i-au vizut plecAndgi mulli au inleles gi au alergat acolo pe jos de prin toate cetifile 9i ausosit inaintea 1ot'6. (6, .10-33) Matei 14, 13 / Marcu 3, 20 / Luca 9, 10-11

Dupd ce au propoviduit Apostolii, s-au adunat la Iisus, ca gi noi se

invS!im, cAnd vom fi rAnduifi la oarecare slujire, sA nu ne semefim, nici sd

ne sculdm asupra [impotriva] ceiui ce ne-a rAnduit, ci pe acela sd-l gtim decap gi la el sd ne intoarcem gi s5-i vestim lui toate cate am ficut sau aminvdfat. Cd se cutine nu numai a invela, ci 9i a face.

$i-i odihnegte Hristos pe ucenici, pentru ca iardgi si se invele intdistd-titorii a invrednici de odihnd pe cei care se ostenesc in cuvAnt ti intruinr.dfdturi gi nu intotdeauna a-i intinde pe dAngii la osteneli3T.

$i Se duce Domnul ,,in loc pustiu", pentru neiubirea de slavd; insd niciacolo nu se poate tiinui de cei care-L ciutau, cdci atat privegheau aceia ca

si nu se depirteze E1 de dAngii, incAt 9i mai inainte de dAngii au mers -adici mai inainte decAt Apostolii au apucat noroadele ti au mers in loculunde avea sd Se odihneascd Iisus. Deci, aga gi tu, mai,,inainte" apuce-L

lprinde-L] pe lisus, neagteptAnd sd te cheme El pe tine, ci mai ,,inaintealeargi" gi mai vartos sarguiette-te ca tu sd-L ajungi pe El.

'3 Sau inalta inlelegere.! In edilia de la 1805, in loc de,,I-au spus", se gasegte,,I-au vestit".

'5 in edifia de la 1805, in loc de,,de o parte", se gdseqte,,deosebi",ro in edilia de Ia 1805, in loc de ,,au sosit inaintea lor", se giseFte ,,au sosit inaintea

lor gi s-au adunat la DAnsul".r7 Adicd sd nu-i tini pururea intru osteneli.

ffim:

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MAI{CU Capitolul6 99

6,34-40: Si iesind din corabie38, Iisus a vizut multime mare gi I s-a

ficut mili de ei, cdci erau ca nigte oi firi pistor, gi a inceput si-i invelemulte. (35) Dar ficindu-se tirziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I-au zis:Locul e pustiu 9i ceasul e tArziu3e;(36) slobozegte-i, ca mergAnd prin cetifile

9i prin satele dimprejur, si-gi cumpere si mininces. (37) RispunzAnd, Elle-a zis: Dafi-Ie voi si minince. $i ei I-au zis: Si mergem noi si cumpirimpAini de doui sute de dinari gi si le dim si minAnce? (38) lar El le-a zis:CAte pAini avefi? Ducefi-vi gi vedefi. $i dupi ce au vizut, I-au spus: Cincipiini gi doi pegti. (39) 9i El le-a poruncit si-i ageze pe tofi cete, cetear, peiarbi verde. @0) $i at gezut cete, cete, cate o suti gi cite cincizeci.

G, 34) lsaia73,74 | lezechiil 34, 5 / Mateig,36i 74,74 I Marcu 8, 2 / Luca 9, 11(6, 35-36) Malei74,15 / Luca 9, 12 (6, 37) Numeri 11, 13, 22 / 4 Regi 4,43 I Matei74,76 I

Lucae'13/Ioan5'7'7':'i'Xi^?,:?,:?,i?,illilif i.i:iii:til.|iLl::l'i,?

Fariseii, ,,lupi ripitori" fiind (Matei 7 , 15), nt pdtteau poporul, ci ilmAncau; de acee4 fugind de ei, mulfimile ,,se aduni" la Hristos (Marcu 6,

33), adeviratul ,,Pistor" (loan L0,11,14).Drept acee4 El leddlorhrand,mai intAi pe cea mai folositoare gi mai cinstitd, adici cea prin cuvAnt, apoigi pe cea trupeascd.

Dar, vezi gi pe ucenici, cum sporesc spre iubirea de oameni, cdci, fiin-dule mili de noroade, vin la Hristos pi-L roagd pentru acelea. Iar Domnulzice Apostolilor: ,,Dafi-le voi si minAnce", ispitindu-i 9i punAndu-i laincercare, ca sd se videasci dacd ucenicii au cunoscut puterea Lui, cd Elinsugi poate sa-i hrineascd gi pe ei gi multimile.

Iar Apostolii supirdndu-se, cu prihdnire Ireprop] au zis: ,,Si mergemnoi si cumpirim pAini de doui sute de dinari gi si le dim si minAnce?"ca gi^cum El nu ar pti cAt sunt ei de lipsili gi cAid este ti multimea norodului.

Insi pe urmd ii pune pe toli si gadd pe iarbd, despirfifi. Cici aceastainsemneazd ,,mese, mese", anume ci au gezut in cete, cete.

6,4L-44: gi luAnd cele cinci pAini gi cei doi pe9ti, privind la Cer, abinecuvAnta82 9i a frAnt pAinile gi le-a dat ucenicilor, ca si le puni inaintea3,

33 in edi;ia de la 1805, in loc de,,9i iegind din corabie", se gesette ,,9i ie9ind".3e in edi;ia de la 1805, in loc de ,,ceasul e tirziu", se gisegte ,,vreme a trecut multX".10 in edigia de Ia 1805, in loc de,,si-gi cumpere si minAnce", se gaseFte ,,si-9i

curnpere lorugi piine, ci nu au ce sd minAnce".a1 in edi;ia de la 1805, i:r versetele 39-40, in loc de ,,cete, cete", se gdsegte ,,mese, mese".f in edi;ia de la 1805, in loc de,,a binecuvAntat", se gesegte ,,le-a blagoslovit".13 in edigia de la 1805, in loc de ,,str le puni inainte", se gisegte ,,si le puni inaintea lor".

asemenea 9i cei doi pegti i-a impirlit tuturor. (42) $i au mAncat to! gi s_ausiturat. (43) Si au luat douisprezece coguri pline cu firAmituri gi

"., ."_"

rimas din pegtir. (44J Iar cei ce au mAncat pAinile erau cinci miir5 de bbrbati.(6, 11) l lRegi 9,73 I Matei 14, t9 / Marcu 8,7 I Lucag, t6 / Ioan 6. U

(6. l?_14) Matei 1;1, 20,27 | Marcu g,8,17_79 | Luca g.17 t loan 6,70-74Cauti [Se r-rit.i] ,,la Cer", mai intAi in,,,i]Andu_ne pi pe noi ca de la

Dumnezeu si cerern hrand, iar nu de la diavoi, cum fac cei care se hrdnescdin chipul [dintru felul] agoniselilor celor necrrepte. incd face aceasta sispre a ardta mulgimilor cA nu este impoirivnii lui Dumnezeu, ci peDumnezeu il cheamd.

Si ,,di ucenicilor" [si impartd pAinea] ca si nu uite minune4 fiindcdau primit pAinea cu mAinile lor. $i ,,douisprezece coguri,, prisosesc, pentruinsdgi aceast4 ca fiegtecare [Apostol] pe umeri ridicAnd un cog, neuitatdsi

-pdzeascd rninunea. $i covArgirea puterii Sale se arati prin aceea cd,hrinind atAta mulfime, rimAn gi priiosinfe [,,firimituri,,l. Cici Moise,

degi da [i-a hrdnit cu] mand [pe iudei] in pustie, numai cAt era de trebuin]dfieciruia a dat, pentru cd tot ceea ce prisosea ficea vierm i Qepire 16,19_2U.Incd gi llie, hrlnind-o pe vdciuvd, numai ceea ce-i era de ajuns ii ddde4 iarDomnr-rl lisus, ca un StdpAn, face sd ;i prisoseascd. Acestea dacd socotimdupd chipul istoric.

Iar dupd inalta in;elegere, ,,cinci pAini,,sunt cuvintele lui Moise,pentrtr cd cinci sunt c.lrfile sale: Facereo, le;iren, Leuiticul, Ntnnerii, Deute_rortontul.lar ,,doi pegti", cuvintele pescarilor: Ap ostolul gi Eannpheliaa|. Decicu acestea se hranesc cele cinci simfiri ale noastre, cici acest-ea sunt cele,,cinci mii". $i nu pe toate le putem mAnca, ci multe pnsosesc, pe carenumai Apostolii pot a Ie purta, pentru cd cele mai grele inlelesuri aie Legii9i ale Evangheliei, noi, cei care inci slujim celor cinci simfiri, nu le pute-mpurt4 ci nunrai Apostolii.

6,45-52: $iindati a silit pe ucenicii Lui si intre in corabie gi si mearg!inaintea Lui, de cealalti parte, spre Betsaida, pAni ce El va slobozimulfimea. (46) Iat d,upA ce i-a slobozit, S-a dus in munte ca si Se roage.

I In ed(ia de )a 1805, in loc de ,,cu fdrirnituri 9i cu ce_a rimas din pegti,,, se gdsegte,,cu sfirAmituri 9i din pesti".

rt in edigia de la 1805, in loc de,,erau cinci mii,,, se geserte,,erau ca la cinci mii,,.16 Pentrtr a fi intrebuinlat in sfintele srujbe ale Bisericii ortodoxe , NoLrr restament a

fost impdrtit in nurneroase pericope care alcatuiesc doua cerfi, numite in greaceEuanghelion, Evanghelia (care cuprinde cele patru Evanghelii) gi Apostolos, apostolul(care cuprinde Faptele Sfintilor Apostoli 9i Epistolele lor). Din ,4posto I gi din Eannghclie,dar gi dirr Vechiul Tcstnnent sc citegte in caclrul sfintelor slujbe ale Bisericii.

SFANTUL TEOTIILACT ARHIEPISCOPUL BT]LGARIEI


(47) $i ficAnd,t-se seari, era corabia in mijlocul mirii, iar El Singur petlrmaT . (48) $i i-a vizut cum se chinuiau vAslind, cici vintul le era impo-trivd. $i citreas a patra straji a nopfii a venit la ei umblAnd pe mare givoia si treaci pe lAngi ei. (49) larlor, vizAndu-L umblAnd pe mare, lis-apirut ci este niluci gi au strigat. (50) Cnci toli L-au vizut gi s-au turburat.Dar indati El a vorbit cu ei gi le-a zis: indriznifi! Eu sunt; nu vi temeli!(51) pi S-a suit la ei in corabie 9i s-a potolit vAntul. $i erau peste misuride uimili in sinea lor; (52) cici nu pricepuseri nimic de la minuneapAinilor, deoarece inima lor era invArtogatiae.

(6, 45) Matei74,221loa'r. 6,75-17 (6,46) Matei 14, 23 / Luca 6, 12,9,78 (6,17) Marei,74,23 |loan 5,7G77 (6,48) Matei,74,27-25IL'rca24,28 |loa 6,19 (6,49) Matei74,26 /Lnca24,37

(6, 5A) ban 5,79-20 (6,51) Matei74,32 |l,''arcn 4,39 (6, 52) Matcn 8,17,27

,,A silit pe ucenici", fiindcd ei nu voiau sd se despdrleascd de DAnsul, cide sild se despdrleau, intAi pentru dragostea pe care o aveau pentru El, apoipentru cd nu se dumireau cum va veni El la dAngii, nefiind [neavAnd] corabie.

Deci, dupd ce ,,a slobozit" mul|ime4 ,,S-a dus in munte si Se roage"Singur, cdci rugdciunea are trebuinld de indeletnicire gi neturburare.

$i-i lasi pe ucenici a se ispiti [,,in mijlocul mirii"] ca sd se inve]e ardbda; de aceea nu vine la ei indati, ci-i iasd toatd noaptea sd se invdluiascdde furtunS, ca sd-i invele a suferi ti sA nu nddijduiascd odihnd, intruincepatura patimirilor fiind.

Deci gi aceasta se cuvine a o infelege, cd Domnul nu i-a izbdvit peucenici dintru incepdtura pdtimiriior, ci numai cAnd acegtia au fost cuprinpicu totul de fricd; cdci vizAndu-L, au strigat, inspdimAntAndu-se ca de ondlucd. $i indatd, prin glas [cuvAnt] ii vindecd pe ei, zicAnd: ,,indriznifi!Eu sunt; nu vi temefil" Apoi gi prin intrarea in corabie le pricinuiegte ceamai de sdvArgit IdesdvArgitS] neturburare, cici indatd a incetat vAntul.

$i minune mare era a umbla pe mare, gi cu adevdrat lucru al luiDumnezeu, iar cAnd gi furtund era gi vAntul sta impotrivd, preasldvitdminune se arate a fi. Iar Apostolii, daci nu s-au iscusit din minuneainmulfirii pAinilor, din aceastd minune ce s-a fecut pe mare gi pe cealaltdau priceput-o. Se vede cd pi peniru aceasta i-a ldsat Hristos in ispitd, cd, devreme ce din minunea cu pAinile nu L-au cunoscut, sd-L cunoascd gi sd sefoloseascd din minunea sdvArsitd De mare.

'? in ediFa de la 1805, in loc de ,,iar El Singur pe tirm", se gdsegte ,,iar El insugi pe uscat".

'8 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,cdtre", se gdsette ,,intru".a'in edi;ia de la 1805, versetele 51-52 sunt: ,,9i S-a suit la dAngii in corabie si s-a

potolit vantul. 9i ei foarte peste misure se spdimintau intru sine 9i se minunau; cicin-au priceput din piini, cici era inima lor impietriti".

101


6,53-56: Si trecAnd marea50, au venit in

'inutul Ghenizaretului si au

tras la tirmsl. (54) $i iegind ei din corabie, indati L-au cunoscut. (55) 9istribiteau tot linutul acela5'?9i au inceput si-I aduci pe bolnavi pe paturi,acolo unde auzeau ci este El. (56) $i oriunde intra in sate sau in cetilisau in situlete, puneau la rispintiis3 pe cei bolnavi, gi-L rugau si leingiduie si se atingi micat de poala hainei Sale. $i cAli se atingeau deEl se vindecausa. (6, 53) Matei 74,34 (6, 51) Matei 74,35

( 6, 55) Matei 4,24;14, 35 | Ll:ta 6,17-19 (6, 56) Mate\ 9,20-27:74, 36 I Matcu 5,27-28Dupi multi vreme, se pare, a mers Domnul in acest loc, de aceea gi

Evanghelistui zice: ,,L-au cunoscut". Si-i puneau inainte pe cei bolnavi,ci nu-L mai chemau prin case, ci ei ingigi ii aduceau pe cei bolnavi, rugAn-du-se ca ,,si se atingi micar de poalele Lui". Cdci minunea ce s-a fdcutcelei care avea curgere de sAnge ajunsese la auzul tuturor gi mai multicredinfd a pus Iaceastd auzire] intr-inpii.

50 In edi;ia de Ia i805, in loc de ,,gi trecind marea", se gisette,,gi trecAnd".

't in edigia de la 1805, in loc de,,au tras la term", se gAsette ,,au stitut la liman".ir in edilia de la 1805, in loc de ,,stribiteau tot !inutul acela", se gisette ,,incunjurind

El toati latura aceea".

'r in edilia de la 1805, in loc de ,,in sate sau in cetili sau in situlefe, puneau larispAntii", se gdsegte ,,in orase sau in cetAfi sau in sate, puneau la ulife".

ir In edilia de la 1805, in loc de ,,se vindecau", se gesegte ,,se mAntuiau".

103

Clprrolur 7

listts oshndepte poruttcile ndscocite de farisei.Femeia cannneesncd gi fiica ei.

Vindecaren celui surd si mutl

7, 1-5: $i s-au adunat la El fariseii gi unii dintre cirturari, care veniseridin lerusalim. Q) $i vdzind, pe unii din ucenicii Lui ci mininci cumAinile necurate, adici nespilate, cirteau2; (3) cici fariseii gi tofi iudeii,daci nu-gi spali mAinile pAni la cot, nu minAnci, linind datina bi-trAnilor3. (4) $i cAnd vin din piafi, dacd nu se spali, nu minAnci;9i altemulte sunt pe care au primit si le !ini: spilarea paharelor gi a urcioarelor

9i a vaselor de arami gi a paturilor. (5) $i L-au intrebat pe El fariseii gicirturarii: Pentru ce nu umbli ucenicii Tii dupi datina bitrinilor, ciminAnci cu miinile nespilate{?

(7, 1) Matei 75,7 (7,2) Matei 15, 2 /Luca 11, 38 (7, 3) Matei 15,2;23,35

Ucenicii Domnului, fiind invdlali numai de fapta bund a se line gi

nimic altceva a nu mai iscodi, ,,mincau cu mAinile nespilate", simplu gi

fdrd a mai intreba.Iar fariseii, vrAnd sd afle pricini de prihinire, aduc in mijloc rAnduiala

spdldrii mAinilor. $i nu-i invinuiesc de cdlcarea Legii, ci a ,,aqezimAntuluibitrAnilor", cdci nu era scris in Lege si se spele ,,pAni la cot", ci de labitrAni aveau aceasti rAnduiald.

7,6-13: lar El le-a ziss: Bine a proorocit Isaia despre voi, fifarnicilor,precum este sclis: ,,Acest popor Mi cinstegte cu buzele, dar inima lui estedeparte6 de Mine". (7) Dar in zadar Mi cinstesc, invitAnd invitituri care

1 in edi;ia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pe[t/lr I rcenici cknd ntL nrincst ar ntriniletrcspdlnte. Pentru cilcnrea pomncii lui Dutnnezeu pentru obiceiurile oanrcnilor. Pentru femeincen din Fenicia Siriei cu fata indrdcitd. Pentru uindecnren surduhLi ce grdia cu aneooie" .

2 in edilia de la 1805, in loc de,,mindnci cu mAinile necurate, adici nespllate,cArteau", se gdsegte ,,minAncd pAine cu mainile necurate (adici nespilate), ii prihineau".

3 in edilia de Ia 1805, in versetele 3-5, in loc de ,,datina bitrAnilor", se gdsegte ,,a9eza-mAntul bitrinilor".

{ in edilia de la 1805, in loc de ,,mininci cu mAinile nespitate", se gdsegte ,,minincipAine cu mAinile nespilate".

qi ,,., !' Irr edifia de la 1805, in loc de ,,Iar El le-a zis", se gdsette ,,Iar El rispunzlnd,le-a zis" .

6 in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,este departe", se gesette ,,departe sti".

10,1 C.rpito|"r1 7 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

sunt porunci omenegti. (8) Cici lisdnd porunca lui Dumnezeu, tinefidatina oamenilo/: spilarea urcioarelor gi a paharelor 9i altele ca acesteamulte, pe care le facefi. (9) $i le zicea lor: Bine, ali lepidat porunca luiDumnezeu, ca sX lineli datina voastri! (10) Cici Moise a zis: ,,Cinstegte petatil tiu si pe mama ta", 9i ,,cel ce va grii de riu pe tatil siu sau pe m:nna sa,cu moarte si se sfArgeasciE". (11) Voi insi ziceti: Daci un om va spune tatiluisau mamei: Corban! adici: Cu ce te-ag fi putut ajuta este diruit luiDumnezeu, (12) nu-l mai lisati si faci nimic pentru tatil siu sau pentrumama sa. (13) Si astfel desfiinlali cuvintul lui Dumnezeu cu datina voastriepe care singuri ati dat-o. $i facefi multe aseminitoare cu acestea.

(7, 6) Pilde 23,26 I lsaia 29, 13 / Matei 15,7-8 (7,7) Malei75,9 lTil],74(7, 8) Matei 23,25 / Lu.ca \\,39 (7, 9) Matei 75,3 (7,1A) I€tite 20,72;27,17 I

Levitic 20, 9 / Deuteronorn 5,16;27,1.61 pilde 20, 20 / Sirah 3,7-A I trlatei7s,4lEfeseni 5, 13 f7, 11) Pild,e 28,24 | Matei 15, 5:23,78 (7, 12-13) Matei 75,6

Mai cu asprime mustrand Domnul pe iudei, aduce inainte gi peProorocul, care ii prihinegte pe ddngii. Agadar, aceea [ziceau fariseii gic5rtnrarii din iemsalim c5] era gregeala ucenicilor, anume de a fi cilcatagezimAntul bitrAnilor. Dar Domnul, impotrivi, le aduce mai mare vinefariseilor, anume ci ei calcd Legea lui Moise. Si aga zice Domnul: ,,Legeaporunce;te: "Cinstegte pe tatil tiu 9i pe mama ta>, iar voi ii invifali pe fiis.l zici pirinfilor: "Corbanl", adic5, <dar gi afierosit lui Dumnezeu esteceea ce ceri de la mine"". Pentru cd fariseii, voind sd mdnAnce averileoamenilor de rAnd, ii invifau pe fii, ca de ar fi avut ceva pe care-l socoteaua fi numai cAptig al lor gi cerAnd pirinlii din cAgtig, fiii si rdspundd: ,,Iatd.,am afierosit-o pe aceasta 1ui Dumnezeu ti sA nu o mai ceri, fiindcd s-aafierosit Domnului". Deci intru acest fel ingelAndu-i fariseii pe fii giplecdndu-i pe dAngii sd afieroseasci cele ce aveau ca 9i cum le-ar fi diruitlui Dumnezeu, ii fdceau sd treacd cu vederea ajutorarea pdrinlilor ti mancauei cele afierosite. Deci pentru aceasta ii prihinegte pe ei Domnul, anumeci pentru cAgtig, calcd Legea lui Durnnezeu.

7,14-23: Si chemind iardsi multimea la El, le zicea: Ascultafi-Mitofi 9i intelegefi: (15) Nu este nimic din afari de om care, intrAnd in el,si poati siJ spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care il spurci.(16) De arc cineva urechi de auzit si aud,i. (77) $i cind a intrat in casi de

' ln edilia de la 1805, in loc de,,datina oamenilor", se gdsette ,,agezemantul biha-nilor".

6 in ecli;ia de la 1805, in loc de,,si se sfirgeasc;", se gesette,,si moari".e in edilia de la 1805, in loc de,,9i astfel desfiinfafi cuvAntul lui Dumnezeu cu datina

voastri", se g.isegte ,,cdlcind cuvintul lui Dumnezeu pentru asezimantul vostru".

..5r|Il5 -.

-'w

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LAMARCU Capitolul 7 105

la mulfime, L-au intrebat ucenicii despre aceasti pild5. (18) 9i El le-a zis:Agadar gi voi suntefi nepricepufi?lO Nu infelegefi, oare, ci tot ce intri inom, din afari, nu poate si-l spurce? (19) Ci nu intri in inima lui, ci in pAn-tece, gi iese afari, pe calea sa, bucatele fiind toate curate . (20) Dar ziceaci,ceea ce iese din om, aceea spurci pe om. (21.) Cici diniuntru, din inimaomului, ies cugetele cele rele, desfrinirile, hofiile, uciderile, (22) adulterul,licomiile, vicleniile, ingeliciunea, nerusinarea, ochiul pizmag, hula, trufia,uguritateal2. (23) Toate aceste rele ies diniuntru si spurci pe om.

(7,14) Matei 15,70 (7, 15) Matei 15,11/ Romani 14, 17 / Tit 1, 75 (7,1.6) Matei 77,15 /Marcu 4, 9 ( 7,'17 -2A) Matei 15, 15-18 (7, 21 ) F acere 5, 5; 8, 27 I Pilde b, 14 I

leremia 17, 9 / Matei15,a9 (7,22-23) Matei 15, 19-20

Domnul, invSfAnd pe oameni ca ferirea de bucatele pe care le porun-cette Legea nu suntem datori a o intelege trupegte, incepe de aici adescoperi cAte pulin voinla Legii gi zice: ,,Nimic din cele ce intrd iniuntrunu pot spurc4 adicd a pAngiri pe cinev4 ci cele ce ies din inimd, aceleasunt cele care spurcd [pAngiresc]" - gi le numdri [ingird] pe acestea.

Iar,,ochi viclean" numegte sau zavistia sau invergunarea [invArto-garea], pentru ci gi cel ce zavistuiegte, ochi pizmag gi zavistnic pune asupracelui zavistuit precum gi invergunatul [inv6rtogatul], prin ochi cizAnd,face lucrul cel rdu.

$i numegte ,,huli" ocara cea cdtre Dumnezeu - ca atunci cAnd hulind,cineva zice cd nu este Pronie [dumnezeiascd ]. Pentru aceasta gi pune [Domnul]impreuni ,,hula" cu ,,trufia", cici mdndria este oarecum defdimare a luiDumnezeu, cAnd cineva ficAnd vreun bine, nu il pure in seama lui Durnezeu,ci in seama puterii sale.

Iar prin ,,nebunie" sd inlelegi ocara cea cdtre oameni.Pentru cd toate aceste patimi [,,cugetele cele rele, preacurviile,

curviile, uciderile, furtigagurile, asupririle, viclesugurile, ingelSciunile,invergunirile, ochiul viclean, hula, trufia, nebunia"] - pAngiresc sufletul,fiindci izvordsc Ai se aratd dintr-insul.

Deci mulfimilor in chip mai umbrii le-a griit Domnul, de aceea gizicea: ,,"Cine are urechi de auzit, si audi>, adicd acela ce inlelege sd infe-

l0 in edi;ia de la 1805, in loc de,,Asadar 9i voi sunteti nepricepufi?", se gisette,,Aga de neinlelegitori suntefi 9i voi?"

l1 in edigia de la 1805, in loc de ,,pe calea sa, bucatele fiind toate curate,,, se gisegte,,pe afedron, curifind toate bucatele".

12 in edilia de la 1805, versetul 21 este: ,,CAci diniuntru, din inima omului, iescugetele cele rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtigagurile, asupririle,viclepugurile, inseliciunile, invergunirile, ochi'rl viclean hrrla rrrfia nph'.nir"

il

106 Capik)lul 7 SFANTU L TEOFII-r\CT ARHITTPISCOPUL BUI-CARIEI

leagd" (MarctL 4, 23). Dar pe Apostolii, cei care au socotit ca ceea ce a zisDomnul ascunde un inleles mai addnc ;i au venit la DAnsul gi L-au intrebatdespre pildd, aclici despre cuvAntul cel tainic - cici pildd este cuvantulcel tainic, pe ace;tia mai intAi i-a dojenit, zicAnd: ,,Aqa de neintelegitorisunteti si voi?" [,,A9adar si voi suntefi nepricepufi?"] Dupd aceea le-adezlegat nedumerirea.

7,24-30: Si ridicAndu-Se de acolo, S-a dus in hotarele Tirului 9i aleSidonului 9i, intrAnd intr-o casi, voia ca nirneni si nu stie, dar n-a pututsi rimAni tiinuit. (25) Clci indati auzind despre El o femeie, a cireifiici avea duh necurat, a venit gi a cizut la picioarele Lui. (26) $i femeiaera pigAni, de neam din Fenicia Siriei. $i il ruga si alunge demoniilrdin fiica ei. (27)Dat Iisus i-a vorbit: Lasi intAi si se sature copiiira. Cicinu este bine si iei pAinea copiilor gi s-o arunci ciinilor. (26) Ea insi arispuns gi I-a zis: Da, Doamne, dar 9i cAinii, sub masi, minAnci dinfirAmiturile copiilorr5. (29) $i Iisus i-a zis: Pentru acest cuvant, mergi. Aiegit demonu|6 din fiica ta. (30) Iar ea, ducAndu-se acasi, a gisit pe copiliculcati in pat, iar demonul iegisel'.

(7, 21-26) N{arei,'15,2-l-22 (7,27-30) los]ua 21, 4,1-45 / Matei 15, 26'28

Dupd ce a zis Domnul despre mAnciri gi i-a vizut pe iudeii cA nu sesupun, a trecut in hotarele pigAnilor, cd necrezAnd iudeii, mAntuirea aveasd ajungd la pdgAni. Insd El mai intAi se sArguiegte si Se tiinuiascS, pentruca si nu-L poatd invinui iudeii mai pe urmi cum cd la piganii cei necuratialearg;. ,,Dar n-a putut si rimAni tiinuit", caci nu era cu putinli a Se

tiinui Domnul 9i a nu fi cunoscut de cineva.Deci, auzind femeia despre E1, araid credin|5 fierbinte. De aceea,

Domnul nu indatd o asculti, ci intirzie darul, pentru ca sd arate credinfacea statornicd a femeii;i cum cd, mecar ce o gonegte pe dAnsa, ea stiruie,ca gi noi sd ne invdfdm ca nu degrabd sd dim inapoi atunci cAnd ne rugimgi nu dobAndim indatd cele ce cerem, ci si stdruim prAni ce vom lua Iprimi].

Iar,,ciini" ii numegte pe pdgAni, ca pe cei care pireau spurcali pentruiudei. Iar ,,pAine" este numitd facerea de bine, pe care ,,fiilor" [,,copii1or"],adicd iudeilor, a rAnduit-o Dumnezeu, pentru ci lor li s-a trimis facerea de

13 in edigia de Ia 1805, in lcr de ,,si alunge demonii", se gisegte ,,se goneasci dracul".ra in edilia de la 1805, in loc de,,copiii", se gdse9tc,,fiii".15 in edi;ra de Ia 1805, in loc de ,,firAmiturile copiilor", se gisette ,,sfiramiturile fiilor".16 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,demonul", se gdsette ,,dracul".17 in edi;ia de la 1805, in loc de,,a gisit pe copili culcati in pat, iar demonul

iegise", se gisegte ,,a gisit pe fati zicAnd in pat, iar dracul iegit".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELU DE LA MARCU Capitolul T 107

bine. Deci, Domnul zice cd nu se cuvine a se impdrtdgi pigAnii de facerea debine cea r6nduitd iudeilor. Dar, deoarece cu multd iscusinti gi inlelepciunea rdspuns femei4 dar gi cu credinli, a dobAndit ea ceea ce dorea Cd zice

[femeia]: ,,Iudeii, au "pAinea", adici pe Tine cu totul intreg, Care din CerTe-ai pogorAtls, dar gi pe toate facerile Tale de bine. Iar eu, "sfirAmituri"cer, adicd in parte facere de bine". Dar vezi gi pe Domnul, cd n-a zis: ,,PutereaMea te-a mAntuit pe tine", ci ce zice? ,,Pentru acest cuvAnt al tdu, adicdpentru credinla t4 mergi, cd s-a curilit fiica ta".

Deci 9i tu invald de aici invilituri de folos, cum ci fiecare din noi cAndpdcdtuiegte, ,,muiere" [,,femeie"] este, adicd suflet neputincios. Iar ,,dinFenicia", ca acela care are pdcatul cel ,,fenicesc" [,,rogu"], sAngeros gi ucigaple.

$i un suflet ca acesta are ,,fiici" pe fapta cea re4 care are ,,drac", cici faptelecele rele ale dracilor sunt. Deci picdtogi fiind noi, gi ,,cAini" ne numim, cdcisuntem plini de necurSfie; de acee4 nici nu suntem vrednici de a primi,,Piinea lui Dumnezeu" (loan 6,33), adici a ne impdrtigi cu PreacurateleTaine. Iar de ne vom cunoagte pe noi ingine prin smerenie gi vom mdrturisicA suntem ,,ciini" gi ne vom spovedi picatele noastre, atunci se va vindeca,,fiica", adicd fapta cea driceascd.

7,31--37: $i, iegind din pirfile Tirului, a venit, prin Sidon, la MareaGalileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei. (32) $i l-au adus un surd,care era 9i gAngav'?o, 9i L-au rugat ca si-$i puni mAna peste el. (33) $iluAndu-l din mulfime, la o parte, $i-a pus degetele in urechile lui, giscuipind, S-a atins de limba lui. (30 gi privind la Cefr, a suspinat 9i azis lui: Effatta! ceea ce inseamni: Deschide-te! (35) $i urechile lui22 s-audeschis, iar legXtura limbii lui indati s-a dezlegat, gi vorbea bine23. (36,)

$i le poruncea si nu spuni niminui. Dar, cu cit le poruncea, cu atit mai

18 ,,Iudeii murmurau impotriva Lui, fiindci zisese: Eu sunt pAinea Ce S-a coborAtdin Cer" (Ioan 6,41).

re Numirea regiunii din jurul Tirului gi Sidonului, Fenici4 este derivati din cuvdntulgrecesc plninix, care desemneazi culoarea rogu inchis (viginiu). Descoperirea gi folosireatimpurie a vopselei obtinute din aceastd culoare a fost atribuitd fenicienilor 9i din aceastipricine le poarte numele. Mai mult, insugi cuvdntul phoinix derivd din cuvintul grecp,tonos, care inseamnd ,,vdrsare de sAnge" sau ,,crimd".

[1805] ,,Fenicia" se telmdcette ,,rogu".20 in edigia de Ia 1805, in loc de ,,care era gi gAngav", se gdsegte ,,griind anevoie".2l in edi;ia de la 1805, in loc de,,privind la Cer", se gesette ,,cautand la Cer".22 in edi;ia de Ia 1805, in loc de,,urechile lui", se gasette,,auzurile lui".23 in edilia de la 1805, in loc de ,,vorbea bine", se gasette ,,gr5ia drept".

108 Capitolul 7 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

mult ei Il vesteau. (37) $i erau uimifi peste mlsuri, zicAnd: Toate le-afhcut bine: pe surzi ii face si audi gi pe mufi si vorbeasci2a.

(7,31)Matei75,28(7,33)loa 9,6 (7,37) Isaia 35,5-6 / Sirah 39,21l Matei 11,5;15,31

Nu zdbovegte in locurile pdgAnilor, ci degrabd Se duce de acolq caprecum am mai zis, sd nu dea pricind iudeilor sd spuni cum cd este cilcatorde Lege, fiindca Se amestec;limpreun;lcu peganii.

Si dupi ce a iegit din hotarele Tirului gi ale Sidonului, vine irL Calileeagi iatd vindecd pe un surd care grdia anevoie gi a cdrui patimd de la diavolulera. Deci il ia Hristos de o parte pe ce1 surd, cdci nu era Domnul iubitor deslavd deparid, El care S-a smerit pe Sine pAnd la sirdcia noastrd gi nici n-arfi voit de multe ori sX facd minunile in fafa mulfimilor, de n-ar fi fost pentrufolosul celor care le vedeau. $i ,,scuipind, S-a atins de limba lui';, ca siarate cd toate pirlile sfAntului Slu trup erau dumnezeiegti gi sfinte, precumgi scuipatul a deziegat acum legiturile limbii; degi lucru de prisosinld Ifdrdmare insemndtate] este tot scuipatul, insi la Domnul toate sunt minunate9i dumnezeiegti'?5.

$i ,,ciutind la Cer" suspind, poate 9i rugAnd pe Tatdl ca sdl miluiascdpe om, dar gi pe noi inv5jAndu-ne c4 atunci cind voim si facem vreominune [vreun lucru minunat'?6], la Dumnezeu ,,si ciutim" 9i de acolo sicerem puterea IsdvArgirii] minunilor. Dar poate [Domnul] face aceasta gimAhnindu-se oarecum pentru firea omeneascS, cum aga s-a dat diavolului,incat intru acest chip sd fie batjocoritd gi unele ca acestea sd pdtimeascd. $idupd ce a timdduit, este propoviduit El de cdtre cei tdmdduili, depi DAnsulii opregte gi le porunce;te sd nu spuni nimdnui. Drept aceea ne invdtdm ginoi de aici ca, atunci cAnd facem bine, nu suntem datori a cere laude pipropovdduiri; iar cAnd primim facere de bine, datori suntem a vesti gi apropovidui, chiar dacd ficdtorii nogtri de bine nu voiesc.

2a in edilia de la 1805, in loc de,,si vorbeasci", se gisegte,,si grliasci".25 Domnul fi-a pus degeiele in urechile ornului, sdvArgind astfel minune fdre a rosti

cuvAnt, aritAnd cAt de mare e lucrarea puterii Sale dumnezeiegti, revirsatd prin trupul Sdu.26 Lucru minunat este cu adeverat toati virfutea, cdci duDd mdrturia Sfantului Marcu

Ascc{ul. fiinta virhrtilor este insu5i Hristos.

Cerlrolur- 8

Sdturnren celor potru mii. Acest neattl ccTe set t1.

Pdzili-ud de farisei pi de lrod. Vindecnrea unui orb.Mdrturisirea lui Petru. itrtiin ucstire tr Patintilorl

8, 7-9: in zilele acelea, fiind iarigi mullime multi 9i neavdnd ce siminAnce, Iisus, chemAnd la Sine pe ucenici, le-a zis: (2) Mili imi estede mullime, ci sunt trei zile de cAnd agteaptX lingi Mine gi n-au ce siminAnce. (3) $i de-i voi slobozi fliminzi la casa lor, se vor istovi pedrum2, ci unii dintre ei au venit de departe. (4,) $i ucenicii Lui I-aurhspuns: De unde va putea cineva si-i sature pe acegtia cu pAine, aici inpustie. (5) El insi i-a intrebat: Cite piini aveli? Rispuns-au Lui: $apte.(6) $i a poruncit multimii si gadi jos pe pimint. gi, luind cele gaptepAini, a mulfimit3, a frAnt gi a dat ucenicilor SXi, ca si le puni inainte. $iei le-au pus mulfimii inainte. (7) gi aveau 9i pufini pegtigori. $ibinecuvAntindu-i4, a zis si-i puni 9i pe acegtia inaintea lor. (8) $i aumAncat gi s-au siturat gi au iuat gapte cosuri cu rim5gife de firAmituris.(9) $i ei erau ca la patru mii. $i i-a slobozit.

(8, J) Matei 15, 32 / Marcu 6, 34 (S. ,1) Numeri 11, 22 / Matei 15, 33(8' 5) Matei 1 t 34 / M arc) j iiJii"?,T"fi ii"*11,i'; ; i il:fl i3; ]? I

Marcu 6,42-4J;8, 20 / Ioan 5,12 (8, 9) Matei 15,38

$i mai inainte a fdcut Domnul acest fel de minune gi acum iarigi faceminune, pricind cuvioasd luAnd (Matei 11, 15-27; Mnrm 6, 35-44; Luca 9,72-77;loan 6,5-13). pi acest lucru s-a petrecut, anume ci ,,trei zile" gezusenorodul gi se sfArgiserd merindele tuturor. Iar IDomnul] nu face intotdea-una Iasemenea] minuni cu hranele, ca sd nu se pard ci pentru hrand rnergdupd DAnsul mulfimile. De aceea gi acum, de n-ar fi fost norodului pesteputintd gi primejdios sd mai rimAnd nemAncat, n-ar fi fdcut [E1] minune.

r ln edifia de la 1805, titlul capitolului este: ,,PentrLt cele yryte pditti. pentru cei ce

cereatL semn din cer. Pentru nluahtl fariscilor. Pentru ccl orb. Penfnt infrebaraa ce a ficut lisL;s ittCezareea lui Filip. Cine Il zic a fi? Pcntru certnrea llti Pctru".

'?in edi;ia de la 1805, in loc de ,,se vor istovi pe drum", se gisegte .,vor slibi pe cale".3 in edifia de la 1805, in loc de ,,a mulfimit", se gisegte ,,multimind,'.'in edifia de la 1805, in loc de ,,binecuvintAndu-i", se gesette ,,blagoslovindu-i".s in edilia de la 1805, in loc de ,,9apte cosuri cu rin.rdgite de firamituri", se gisegte

,,9apte cosnite cu rim;gife de sfirAmdturi".

109

L10 Capitolul s SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Dar vezi-i gi pe ucenici cum incd firi de inlelegere [fdri de priceperegi iscusinldl se afld, necrezAnd incd puterii Lui din cele mai dinainte[sivArpite]. Iar El cu nimic nu-i prihdnegte, invdfAndu-ne ti pe noi ca nufoarte sd-i mustrdm [adicd peste mdsurd] pe cei neinvi]a]i, ci si le gi iertdm1or unele, ca unor neinlelegdtori [neinfelep]ifi, neiscusi]i].

Socotegte incd gi aceasta dupd inalta inlelegere: Hristos nici pe unul nuvoiegte si-l slobozeascd ,,flimAnd", ci voiegte ca tofi sd se desfateze dedarurile Lui gi mai vArtos cei care au agteptat lAngi DAnsul ,,trei zile", adicicei care s-au botezat. Cd ,,luminare" se numegte Botezul gi in ,,trei" afunddrise sdvArgegte gi ,,trei zile" agteapte cei ce se lumineazd prin Sfantul Botez

[catehumenii6]. Deci, ia ,,cele sapte pAini", adici cele mai duhovnicegticuvinte, pentru cd numdrul de ,,gapte" este semn al Duhului - gi Duhuleste Cel Care le sivArpegte [pe] toate -, gi intru numirul cel de ,,9apte" sesdvArgepte viala noastrdT pi veacul acestas. $i mdnAnci cei care s-au luminatpi se saturd gi lasd 9i prisosinfe, cAci nu toate inlelesurile dumnezeiegti lepoate manca norodul ce s-a luminat. Insd acolg intru facerea de minuni a

celor ,,cinci pAini" (Matei 14, 19; Maru 6, 41; Luca 9, 16), ,douisprezececosuri" au fost [au rdmas] gi prisosin]e multe, cdci ,,cinci mii" erau, adicdcelor cinci simfiri slujeau gi de aceea n-au putut sd mdnance multe, ci cupufine s-au indestulat ti de aceea au gi fost multe prisosinlele. Iar aici sunt,,sapte cosnite" gi puline [prisosin]e] au rdmas, caci erau ,,patru mii", adicd[erau] depringi cu cele patru fapie bunee gi de acee4 ca unii mai tari [putemici]

6 ln vremurile cregtinismului primar, catehumenul (numit gi ,,cel chemat") era opersoand mature, pregAtite pentru pdmirea Sfantului Botez care este poarta intrddi increttinism. Liturghia catehumenilor este partea din SfAnta Liturghie rAnduiti intreProscomidie 9i Liturghia credinciogilor ti care se incheie cu cuvintele preotului; ,,Catisuntefi chemali (catehumeni), iegifi!". in lliserica primara. catehumenii nu puteauparticipa la Liturghia credinciogilor

7 ,,Anii nogtri s-au socotit ca panza unui ptianjen; zilele anilor nogtri sunt Faptezecide ani" (Psnlnr 89,70).

3 [1805] Vezi tilcuirea de la Marcu 14,25.

'Cele patru fapte bune le numette Sfdntul Teofilact in predoslovia tAlcuiriiEvangheliei de la Matei: ,,9i poate de aceea ne-au fost date patru Evanghelii, pentru ca

din ele, cele patru sobornicetti virtufi si le invetim: birbAti4 inlelegerea, dreptatea Fiintreag;a inlelepciune. Birbdtia, adic5 cea despre care zice Domnul: ,,Nu vE temeli de ceice onoari trupul, iar sufletul nu pot si-l omoare" (Mntci 10,28). lnfelegerea, cAndsfAtuiette: ,,Fifi dar infelepfi ca gerpii" (Mntei 10,16). Dreptate4 cAnd ne invafe: ,,Precumvoi!i si vi faci voud oamenii, facefi gi voi asemenea" (Luca 6,31). Iar intreagainfelepciune, cAnd hoteregie: ,,Oricine se uiti la femeie, poftind-o, a si sivargit adultercu ea in inima lui" (Matei 5.28).

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU Capitolul8 111

au mancat multe ti au lesat puline. Caci numai Pe acelea n-au putut se lemAnance, cate au fost mai duhovnicegti gi mai adAnci, cdci aceastainsemneazd Iaratd] cele ,,sapte cosnife Icu rimigife de sfirAmituri]".

Iar dupd chipul istoric sd inveli gi aceast4 cd se cuvine si nu cdutdmmai mult decAt este de trebuinli, cdci iatd, norodul, dupi ce a mAncat gi

s-a sdturat, n-a luat cu sine rimigifele pAinilor, ci ucenicii le-au luat peacele4 precum gi Ia cea dintai minune a pAinilor. Deci intru acest chip gi

noi se cuvine sd ne indestuldm cu mdsura trebuinlei.

8,10-1.2: $i indati intrAnd in corabie cu ucenicii Sii, a venit in pirfileDalmanutei. i11) $i au iegit fariseii gi se sfideau cu El, cerAnd de la Elsemn din cer10, ispitindu-L. (12) $i Iisus, suspinAnd cu duhul Siu, a zis:Pentru ce neamul acesta cere semn? Adevirat]1 griiesc voui ci nu se vada semn acestui neam. (8,14)Matei.75,39 (8, 11,) Matei 12, 38i 16,4 | L.uca 77,16 |

Ioan 5, 30 (8, 12) Matei7z,3\16,4 / Lucall,29 I loa']. 4,48

Dupd ce a fdcut minunea cu pAinile, indatd se duce in alt loc, temAndu-Seca nu cumva norodul, pentru acest fel de minune, sd izvodeascd ceva nou gi

sd-L facd pe E1 impdrat (loan 6,75).Iar fariseii cer ,,semn din cer", adici sd faci sd stea soarele sau luna sau

sd pogoare triznete, sau sd schimbe aerul [sd arate stipAnire peste vAnturi],cici socoteau ei cd nu va putea El sd facd ,,semn din cer", ca gi cum intruBeelzebul (Marcu 3, 22) putea sd facd numai semnele cele de pe pdmAnt.Dar El nu se pleaci lor, cdci alta era vremea semnelor din Cer - pi anume a

Venirii celei de a doua cAnd Puterile Cerurilor se vor ciitina 9i luna nu-gi vamai da lumina ei (Matei 24,29). Iar vremea Venirii celei dintai nu are nimicde acest fel, ci toate sunt pline de blAndefe. De acee4 zice Domnul: ,,Nu se

va da neamului acestuia (<semn>> ca acest4 adich "din cer"".

8,13-21: $i lisAndu-i, a intrat iarigi in corabie si a trecut de cealaltiparte. (14) Dar ucenicii au uitat si ia pAine si numai o paine aveau cu eiin corabiel2. (15) $i El le-a poruncit, zicAnd: Vede!i, pizilivil3 de aluatulfariseilor gi de aluatul lui Irod. (16) $i vorbeau intre ei, zicAnd: Aceastao zice, fiindci n-avem pdine. (17) $i Iisus, infelegAnd, le-a zis: De ce

gAndifi ci n-aveli pAine? Tot nu infelegefi, nici nu pricepefi? Atit de

r0ln edilia de la 1805, in loc de ,,se sfddeau cu El, cerind de la El semn din cer", se

gdsette,,au inceput a se intreba cu Dinsul, cergind de la El semn din cer",rr in edilia de Ia 1805, in loc de,,Adevirat", se gdsepte,,Amin".I in edi]ia de la i805, in loc de ,,9i numai o piine aveau cu ei in corabie", se gdsette

,,9i mai mult decAt o paine nu aveau cu ei in corabie".rr in editia de la 1805, in loc de ,,Vedeli,pdzili-vi" , se gitsegte ,,Cdutali de v dpdzili" .

1',12 Capitolul 8 SFANTUL TEOFTLACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

invArtogati este inima voastri?ta (18) Ochi avefi gi nu vedefi, urechi avefigi nu auzifi si nu vi aduceli aminte. (19) CAnd am frant cele cinci piini,la cei cinci mii de oameni, atunci cite cosuri pline de firAmituri afi luat?Zis-au Lui: Douisprezece. (20) $i cind cu cele gapte pAini, la cei patrumii de oameni, cate coguril5 pline de firimituri ali luat? Iar ei au zis:

$apte. (21) Si le zicea: Tot nu pricepefi?16(8, 13-14) Matei 16, 4-6 ( 8, 15 ) Matei 76, 6 I Lvca 72,7 ( 8, 76) Matei16,7

(8. 17.) Matei 16, 8 / Marc! 5,52;8,2-l (8,'18-19) Matei 14,20 / M arctt 6,43 lLluca9,\7 I

- Ioan 6,12-13 f8,20) Matei7s,37;76,10 / Marcu 8,8 (8,21) Matei 16,11/ Marc! 5,52;8,77Ii lasi Domnul pe farisei, ca pe nigte neindrepiati, caci unde este

nidejde de indreptare, acolo se cuvine a zdbovi, iar unde neindreptate[de neindreptat] este reutatea, de acolo se cuvine a se [a ne] depdrta.

$i cu iconomie ,,ucenicii au uitat si ia pAine", c4 dojenili fiind, sd se

facd mai buni gi sd vind intru simlirea [9i in]elegereal puterii lui Iisus. CdDomnul, zicAndule lor sd se,,pizeasci de aluatul fariseilor", adicd deinvdfdtura lor cea re4 ei socoteau cd-i opregte pe ei Hristos de la aluatulpAinilor. Drept aceea cu cuviinld sunt mustrati, ca unii care nu pricepputerea lui Hristos, anume cd poate se facl pAine dintru nefiinfa.

Iar invS|itura fariseilor gi a irodienilor o numette ,,aluat" , pentru ca

era acri gi plind de rdutate veche, caci tot cel ce este invechit intru riutategi nimic duhovnicesc nu poate a gr;i ca si indulceascd gAilejul celui ceasculti, unul ca acesta are ,,aluat" - adici invildturd de rdutate veche

[driceascd] -/ care ,,mu9cA" gi intru cdinfd aduce mai pe urmd pe cel carei s-a supus ei.

Dar cine erau ,,irodienii"? Unii invdldtori de cur6nd ardtali, care ziceauci Irod este Mesia [Hristos] gi cum cE lui se cuvine a-i crede.

8,22-26: $i au venit la Betsaida. $i au adus la El un orb gi L-au rugat sise atingi de el. (23) $i luind pe orb de mAni, l-a scos afari din sat gi,scuipind in ochii lui gi punAndu-$i mAinile peste el, l-a intrebat dacivede ceva. (2a) $i el, ridicindu-gi ochii, a zis: ziresc oamenii; ii vid ca peniste copaci umblAndtT. (25,) Dupi aceea a pus iarigi mAinile pe ochii lui,

rr In edifia de la 1805, in loc de ,,Atit de invirtogati este inima voastri?", se gesegte

,,inci irnpietriti aveli pe inima voastri?"

'r in edilia de Lr 1805, in loc de ,,cosuri", se gisegte ,,cotnile".'6 irr edilia de la 1805, in loc de,,Tot nu pricepeti?", se gdsette,,Dari cum inci nu

inlelegeIi?"f in edigia de la 1805, in loc de ,,ziresc oamenii; ii vid ca pe ni;te copaci umblAnd",

se giselte ,,viz oamenii, ca copacii umblAnd".

_h


si el a vizut bine gi s-a indreptat, cici vedea toate, limuritls . (26) $i l-atrimis la casa sa, zicandu-i: Si nu intri in sat, nici si spui cuiva din sat.

(8.23) loa 9,6

Se vede ci Betsaida bolea cu multd necredin!d, de aceea o gi ticdlogegteHristos pe dAns4 dupd cum cltim la Matei: ,,Vai !ie, Horazine, vai fie,Betsaida, ci daci in Tir 9i in Sidon s-ar fi ficut minunile ce s-au ficut invoi, de mult, in sac ai in cenugi, s-ar fi pociit" (Matei 11, 21; Luca 70,73).

Deci, venind Domnul acolo, ,,au adus la El un orb", insd nu adevdratdera credinla celor ce l-au adus, pentru aceea gi Domnul il scoate pe orb dinsat gi a9a il tdmdduiegte pe el. pi,,scuipl in ochii" orbului gi-$i ,,punemAinile" peste el, ca sd ne invdlim cum cuvdnt dumnezeiesc ai faptdurmAnd cuvAntului, pot a sdvArgi minunile, cdci ,,mAna" este semn allucririi, iar ,,scuiparea", al cuvAntului, filndcd este din gurd. Dar nici orbulnu avea de sivArgit [desdvArgiti] credln]a gi pentru aceasta nu indatd ilface pe el si vad5, ci [intAi] in parte, ca pe cel ce nu intreage avea credin]+cici dupi credinfe se fac ai vindecdrile. $i ii poruncegte lui ,,si nu intre insat", de vreme ce, precum am zis, necredinciogi fiind cei din Betsaid4 s-arfi vitimat omul la suflet; gi nici sd nu spuni cuiva ce i s-a fdcut, c4 ne-crez6nd ei, mai rea osanda sa-gi tragi asupra lor.

Aga 9i noi, de multe ori suntem ,,orbi" la suflet,in ,,sat" fiind, adicd inlumea aceasta. Apoi, ,,afali din sat", adicd din lume gi din lucrurile eifiind scogi de Hristos, ne vindecim. Iar dupi ce ne vindecAm, ne zice sinu ne mai intoarcem ,,in sat", !a cele ale lumii adicd,] ci fiecare ,,la casa

sa". Iar ,,casi" a fiecdruia dintre noi este Cerul gi licagurile cele de acolo.

8, 27-30: $i a iegit Iisus gi ucenicii Lui prin satele din preajma Cezareiilui Filipl'q. $i pe drum2O intreba pe ucenicii Sii, zicAndule: Cine zic oameniici sunt? (2B) Ei au rlspuns Lui, zicAnd: Unii spun ci egti Ioan Botezitorul,alfii ci egti llie, iar alfii ci egti unul din Pro oroci. (29) $i El i-a intrebat: Darvoi cine ziceli ci sunt Eu? Rispunzind, Petru a zis Lui: Tu egti Hristosul.(30) 9i El le-a dat porunci si nu spuni niminui despre El.

(8,27) Matei76,13l Luca 9, 18 (8, 28) Matei74,2;75,741 Lttcag,19 (8,29) Matei75,7*a6lLuca 9, 20 / loan 1, 49 ; 6, 69; 17, 27 ( 8. 30) Malei 16, 20;77 , 9 I L'uca 9, 2l

DucAndu-i pe ei departe de iudei, atunci ii intreabi despre Sine c4netemAndu-se de nimeni, sd mirturiseascd adevdrul. Deci au rdspuns:

r3 In edifia de la 1805, in loc de ,,a vizut bine gi s-a indreptat, cici vedea toate,linurit", se BAsette ,,a vizut luminat pe tofi".

" in edi;ia de la 1805, in loc de ,,satele din preaima Cezareii lui Filip", se gdsegie

,,satele Cezareii lui Filip".:0 in edigia de la 1805, in loc de ,,drum", se gdsegte,,cale".

113

114 Capitolul S SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

,,Unii spun ci esti Ioan Botezitorul, alfii ci egti Ilie, iar allii ci egti unuldin Prooroci". Cdci mul;i socoteau cd a inviat Ioan, cum credea gi Irod(Mnrcu 6,15), gi cd a primit, dupd inviere, putere de a face minuni, fiindciin timpr-rl viefii sale, nici o minune nu fdcuse Ioan. Iar dupd ce i-a intrebatDomnul pe Apostoli de pdrelele [pererile] altora ii irtreabd pe ei 9i de alor socoteald, ca pi cum ar fi zls:,,Aceia intru acest fel socotesc despreMine, rdticindu-se, dar voi, ce altceva ziceli?" Deci, ce zice Petru? Ilmirturisepte pe El cd este Hristosul Cel vestit de Prooroci. Dar ce a zisDomnul despre mdrturisirea lui Petru 9i cum l-a fericit pe ei? Marcu nu lespune pe aceste4 pentru ca sd nu se creadS cd fiind el [Marcu] ucenic alIui Petru, spune aceasta spre har flauda] dascdlului sdu. Iar Matei, neldsAndnimic, le-a spus pe toate (Matei 16, 13-20).

Si i-a oprit pe ei ca ,,niminui si nu spuni despre Dinsul", cdci voiasd se ascundi slava cea pentru El, ca sd nu se sminteasc; muf i de El Fi dinaceastd pricind necrezand ei, sd se faci vinovafi de mai mare muncdIosAndi, caznd].

8, 31-33: Si a inceput si-i invele cd Fiul Omului trebuie2r si pitimeascimulte 9i sX fie defiimat2'? de betrani, de arhierei 9i de cirturari gi si fieomorAt, iar dupi trei zile si invieze. (32) $i spunea acest cuvint pe fafi. $iluindu-L Petru de o parte, a inceput si-L dojeneascA. (33) Dar El,intorcindu-Se si uitindu-Se23 la ucenicii SIi, a certat pe Petru si i-a zis:Mergi, inapoia Mea, satano! Cici tu nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, cicele ale oamenilof4. (8, 37) Matei16,2l;77,22-23;27,63 I Marcu 9, 31; 10, 33-34 /

Luca 9,22,4q 24,7 (8,32-3 Matei 76,22-23

Dupi ce ucenicii au mdrturisit cd El este adeveratul Hristos, atunci learatA lor [gi] taina Crucii, dar nu cu totul descoperit, cici nici a9a nupricepeau ei ce zice Domnul, nici nu inlelegeau ce este aceea a invi4 citloar atAt socoteau cd mai bine este sa nu pitimeascd El nicidecum. Deaceea gi Petru incepe a-L prih5ni [I1 dojenegte'?s], cdci fiind cu putinfd ca sA

nu pitime:sci El nimic, Se arunci pe Sine in moarte. Iar Domnul, aritAndcd pentru mAntuirea noastrd se va face Patima Lui gi cum cd numai satana

'' In edilia de la 1805, in loc de ,,trebuie", se gdsette ,,se cuvine".

']r in edigia de la 1805, in loc de,,si fie defiimat", se gisette,,a se urgisi".:'in editia de la 1805, in loc de ,,uitindu-Se", se g5sette ,,ciutind".l in edifia de Ia 1805, in loc de ,,Cdci tu nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale

oamenilor", se gdsette ,,Ceci tu nu cugefi cele ce sunt ale lui Durnnezeu, ci cele ce suntale oamenilor".

r5 Vezi 9i tilcuirea urmitoare (8, 34-37).

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU Capitolul8 115

nu voiette sA patimeasce El, pentru ca sh nu-i mantuiascd pe oameni,,,satani" il numegte pe Petru, ca pe cel care cugeta pe cele pe care gi satana

[e cugeta]. fi [incd i1 numegte Domnul pe Petru aga] pentru ci nu voie9tesd pdtimeascd El, ci este impotrivitor Lui, cici ,,satana" se talcuieFte,,impoirivnic". fi zice: ,,Mergi, inapoia Mea", adic5 ,,urmeazd voii Mele

9i nu te impotrivi, nici sd stai impotriva Mea, ci pe utma Mea urmeazit".$izice Domnul cd Petru cugeti ,,cele ale oamenilor", fiindcd unele smerite

Ineputincioase] gi trupegti cugetAnd, voia ca Domnul si fie in odihnd gi sd

nu Se rdstigneascd, nici sd cadi in ispite pentru mAntuirea oamenilor.

8, 34-37: $i chemAnd la Sine mullimea, impreuni cu ucenicii Sii, le-azis: Oricine voiegte si vini dupi Mine si se lepede de sine, si-gi ia Cruceagi si-Mi urmeze Mie. (35) Cici cine va voi si-9i scape sufletul26 il va pierde,iar cine va pierde sufletul siu pentru Mine gi pentru Evanghelie, acela ilva sc5.pa27. (36) Cici ce-i folosegte omului si cdgtige lumea intreagi, dacii9i pierde sufletul?'?b (3/) Sau ce ar putea si dea omul2e, in schimb, pentrusufletul siu? lE, 3.1) Matei 10, 38; 16,241 L'uca9,23;\4,27

(3, -351 Matei 10, 39; 1 6, 25 l Luca 9, 2q 17, 33 l loan'12, 35(8, 36) Matei 1.6,26 I Luca 9, 25 (8, 37) Psalm 48,7-8 lMatei'i6,26

De vreme ce Petru L-a dojenit pe El pentru ci avea sd Se ristigneascd,Domnul cheami mul;imea gi, intru auzul tuturor, cdtre Petru mai multardtAnd [indreptAnd] cuvAntul, zice: ,,Tu, o, Petre, Mi prihinegti Idojenegti]pe Mine pentru ci aleg Cruce4 iar Eu ili zic lie cX nimeni nu se va mAntuide nu va nuri pentru lucrr-rl cel bun gi pentru adevdr". $i vezi cd nu a zisDomnul: ,,micar de nu r.oiegte cinev4 [trebuie] si moari", ci, ,,oricinevoiegte", ci zice: ,,Pe nimeni nu silesc, cici la lucrud bune chem, nu larele, ca sd-1 silnicesc; pentru aceasta, daci cineva nu voiegte, nici nu estevrednic de acestea".

Iar ce este a te ,,lepida de sine", intru acest chip ne-am fi invilai, daciam fi cunoscut ce este a te lepdda de altul, atunci cAnd, cel ce se leapidd dealtul de frate poate, sau de siugi, sau de tatd -, micar in cazne fiind acelasau omorAt fiind, nu se intoarce, nu este impreund-pitimitor, ca unul care s-ainstrdinat [deja de ei]. Deci, irtru acest chip voiegte Domnul nici de trupulnostru - micar de-ar fi b;tut, mdcar oricAte ar pdtimi -, sd nu ne fie mild, ci

?6In edifia de Ia 1E05, in loc de ,,si-9i scape sufletul", se giseFte ,,si-gi mAntuiascdsufletul".

'7 in edigia de Ia 1805, in loc de,,il va scipa", se geseFte,,il va mintui pe el".} In edrgia de la 1805, r'erselr,rl 36 ester ,,Ci ce va folosi omul de ar dobAndi lumea

toati gi i9i va pierde sufletul siu?"

"'in edi;ia de 1a 1E05, in loc de ,,ar putea sd dea omul", se gdsette ,,va da omul".

l1! Capitohrl8 SFANTUL TEOFIT,ACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

[fiecare] ,,si-si ia Crucea", adici moartea cea de ocari, cdci Crucea de ocardpdrea [a fi] atunci. Dar, fiindcd se restignesc multi pentru cd sunt tAlhari giuci6;agi, adaugd ci impreund cu rdstignirea se cuvine sd aibS gi toatd faptabun5, cd aceasta este: ,,9i si-Mi unneze Mie". $i pentru ce grea gi fird demild pare a fi ceea ce a poruncit [Domnul], adicd a se da pe sine omul lamoarte, aratd Domnul ci [porunca ludrii Crucii,] este un lucru mai vArtos[cu prisosinfd] al iubirii de oameni. ,,Cdci acela care "igi pierde sufletul",insi <pentru Mine" - nu ca un tAlhar fiind omorAt sau sugmmAndu-se pesine, cd aceasta nu este <pentru Mine" -, unul ca acesta igi va afla sufletul sdu[adicd se va mAntui]. Precum, iaragi, cel cdruia i se pare cd gi-a dobAndit suflehrlil va npierde", dacd ir vremea muceniciei nu va sta impotrivd [rdbdAnd]"r.Ci sd nu-mi zici mie cd a dobAndit viaf4 cdci daci impreund cu aceasta veiadiuga c-a dobAndit;i toatA lume4 nici un folos nu are. Cici au doari este cuputinla a r5scumpdra mAntuirea cu bani? Cdci de-ar fi fost aceasta cu putinfd,cel care a dobAndit lume4 dar gi-a pierdut sufletul ar fi dat [mullime de bani]ca sd se afle nevinovat atunci cAnd se prijegte ca in tigaie in para focului[vegnic]. insd un asemenea ,,schimb" nu este cu putin;d a se face acolo. Deci,dintr-unele ca acestea vom astupa gurile ereticilor care urmeazi socotelii luiOrigen gi care zic ci sufletele vor veni iarigi la starea cea dintAi, dupd ce sevor munci pe potriva Idupi misura] picateloCt. Deci si audd ei ca nu este cuputinld a da acolo ceva ,,in schimb, pentru suflet". Deci nici nu este cu putinfda se mr-rnci [cdzni] pe atAta cAt a se misura cu pdcateld2.

B, 38: Cici de cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, inneamul acesta desfrAnat si picitos, gi Fiul Omului Se va rugina de el,cAnd va veni intru slava Tatilui siu cu Sfinlii ingeri33.

r" Cr-rviogii Calist ti lgnatie Xantopol nc invati astfel: ,,De dragul poruncilor deviafd dititoare gi de dragul credinfei in Domnul nostru Iisus Hristos, suntem datod,cand timpul o cere, sd ddm cu bucurie pAnd gi sufletul nostru, sau sd nu ne cruldm nicichiar via;a noastrd. Cdci insugi Domnul nostnr Iisus Hristos zice, in privinla aceasta, c6,

,,cine va pierde sufletul Siu pentru Mine 9i pentru Evanghelie, acela il va scipa"(Mtrcu 8,35). Aceasta, fdri indoiali, pentru cd crede gi nu se indoiegte, ci insugiDumnezeu-Omul Iisus Hristos, MAntuitorul, este invierea gi \4ala gi tot ce este m6ntuire"(Filocalia romhnenscd, vol. 8, capul 18, ed. IBMBOR, Buctlre9ti, 1979, p.59).

3r Aceastd erezie a lui Origen, apocatastaza (restauralia generald) a fost condamnaticle Bisericd Ia al Vlea Sinod ecumenic care a avut loc la Constantinopol in anul 553.

3r Adicd nu este cu putinii a se potrivi, a fi pe potrivi caznele cu mdsura pecatelor.33 Versetul 8, .38 al ediliei din i805, cste versetul 9, 1 din edifia S.fhttei Scripttri din

anul 1988.

1.1.7

CeprroLur 9

Sclrinfunrea Ia fnld. Virrde caren lutnticului.A tlttus oestire a Pntimilor.

C,:nrta pentru locuL htthi. Prilejul tle pdcal

8,38 - 9,1: (38) Cici de cel ce se va rusina de Mine si de cuvinteleMele, in neamul acesta desfrAnat']si picitos, gi Fiul Omului Se va ruginade el, cAnd va veni intru slava Tatilui siu cu Sfintii Ingeri. (1) Si le zicealor: Adevirat3 grdiesc voui ci sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vorgusta moartea, pini ce nu vor vedea ImpXrilia lui Dumnezeu, venindintru puterer. 1.,', -16,l Marei 10, 32; 16,27 | L:uca 9,26;72, 8-9 / Romani 1, 16 /

2 Timotei 2, 12 / 1 Io a\ 2,23 (9, 1) Isaia 33,'17 / L.uca 9,27

Nu este de ajuns credinfa cea din minte, ci cere [Domnul] gimdrturisirea prin guri IcuvAnt]. Cici de r,reme ce indoit este omul, indoitifacd-se gi sfin!ire4 sfinfindu-se sufletul prin credinli, iar trupul sfinlin-du-se prin mdrturisire. Deci, ,,de cel ce se va rugina" a-L mdrturisi pe Celrdstignit, ci este Dumnezeu al sir,r, de acesta ,,Se va rugina" gi DAnsul,nevrednici slug.i a Sa judecinclu-I, ,,cAnd va veni", nu iarigi smerits, niciprecum S-a aritat acum, nebrigart in scami, aga incAt unii sd^se ruginezepentru [de] DAnsul, ci ,,intru slavi" pi inconjurat de,,Sfintii Ingeri".

Dar, de vreme ce pentru ,,slava" Sa a griit, ca si le arate 1or cd nu indepert le spune acesteA zicc: ,,Sunt unii din cei ce stau aicea fde fa]d],adici Petru gi Iacov gi Ioan, care nu r-or muri pAni cAnd nu le voi arita lor,intru Schimbarea Me;r Ia fafi, in ce fel de siav.i voi veni intru a doua Venire.";cdci nimic altceva n-a fost Schimbarea la fali fi.ri decAt mai inainte vestirea Venirii celei de-a douav cd intru acest chip gi Insugi E1 va strdluci atunci,dar gi drep!ii6.

I In edifii de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pcntnr Sclurtbaran In jnli a lui lisus. PenLru

:tl ltutntic. I)atttnt uct:ttici critul inLr$mt it1trc ei c 1t nr fi u|i nnre. Puf ru.iertren da suintcli".r in ecii;ia cle la 1805, in loc de ,,in neamul acesta desfrdnat", se gasegte ,,intru

neamul acesta preacurvar".3 in edijia de la 1805, in loc de,,Adevirat", se gdsegte,,Amin".'Versetul 6, 38 al edifiei clin 1805, este versetul 9, 1 din edilia Sfirttei Scr\turi din

anul 1988.s [1805] Precum irrtru cea dintii Venire.n Dumnezeiescul Maxim Mdrturisitorul ne invald: ,,(13) Dar trebuie s.l se ttie cd $j

'intre cei ce stau lAngd Domnul existi deosebiri, dupd cuvAntul Evangheiiei: ,,sunt unii,

118 Capirolul 9 SFANTUL TEOFTLACT ARHTEPTSCOPUL BI]I-CARIEI

9,2-3: $i dupi gase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru gi pe Iacov gi peIoan gi i-a dusT intr-un munte inalt, de o parte, pe ei singuri8, gi S-aschimbat la fati inaintea lor. (3) $i vegmintele Lui s-au ficut strilucitoare,albe foarte, ca zdpada, cum nu poate' inilbi aga pe pimint inilbitorul.

(9,2) Matei77,7 | L..l.ca9,28 (9, 3) Daniil7,9 lMatei77,2;23,3 lLlca9,29

[Evanghelistul] Luca spune ci dupd ,,opt zile" (9,28), dar nu impo-trivindu-se acestuia, ci acelagi lucru zicdnd, cdci el a socotit gi ziua in carea vorbit gi pe cea in care i-a suit Hristos in munte, iar Marcu le pune numaipe cele din mijlocul acestora [dintre ele]. Agadar, luAnd [Domnul] peverhovnici, ,,ii suie intr-un munte inalt": pe Petru, ca pe cel ce L-amdrturisit gi care-L iubea pe El, pe Ioan, ca pe ce1 iubit de DAnsul, iar peIacov, ca pe cel ce gi el era prea mare glSsuitor gi bogoslov [cuvAntdtor deDumnezeul gi atAt de nesuferit a fost iudeilor, incAt gi lrod, vrAnd sd placievreilor, l-a omo6tpe el (Faptele Apostolilor 12,2). Iar,,intr-un munte inaltii suie", ca mult mai preaslavite sd fie minunea; ti ,,deosebi", cici taineVoia se le arate.

Iar ,,Schimbarea la fali" s-o inlelegi nu ca prefacere a chipuluiIDomnului], ci, rdmdnAnd chipul tot aga cum era mai inainte, addugire delumind negrdit5t0 s-a fdcut asuprd-i.

din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, plni ce nu vor vedea lmpirifia luiDumnezeu, venind intru putere" (Mlrcu 9,1.). Cdcinu tuturor celor ce stau lAngd El li se

aratd Domnul totdeauna intru slavi; ci celor incepdtori li se aratd in chip de rob, iar celorce pot s.1-L urmeze, urcAndu-se pe muntele inalt al Schimbirii Sale la fafd, li se aratd ininfd|igarea lui Dumnezeu, in care a fost mai inainte de-a fi lumea. Deci, este cu putinle caDomnul si nu Se arate in acelagi fel tuturor celor ce stau lAngi El; ci unora intr-un fel,altora altfel, schimbAndu-9i ardtarea dupd mdsura credintei din fiecare. (14) CdndCuvAntr.rl lui Dumnezeu se face in noi clar 9i luminos 9i fata Lui strelucette ca soarele,atunci pi hainele Lui se fac albe. Iar acestea sunt cuvintele (raliunile) Sfintei Scripturi a

Evangheliilor, care se fac strdvezii gi clare, nemaiavAnd nimic acoperit. Ba apar lAngd Elpi Moise pi IIie, adice raliunile (inlelesurile) mai duhovnicegti ale Legii gi ale Proorocilor"- Filocalin ronthneascd, vol.2, Capete gnostice kau teologice), capetele 13-14, ed. Humanitas,Bucuretti, 1999, p. 770.

7 in edifia de Ia 1805, in loc de ,,i-a dus", se gasegte ,,i-a suit"3In edilia de Ia 1805, in loc de ,,de o parte, pe ei singuri", se gesette ,,deosebi, singuri".e in edi;ia de la 1805, in loc de ,,cum nu poate", se gisegte ,,in ce chip nu poate".r0 Aritindu-ne arvuna pe care Petru, Iacov 9i Ioan au dobAndit-o pe Tabor, Sfintul

Crigore Palama ne spune pentru cei trei Apostoli: ,,Aceia [Apostolii] nu mai puteauprivi, mai bine zis, nemaifiind in stare sA caute la lumina aceea au cdzut cu fala la pimant.Totuti, dupa fAgiduinta Mantuitorului, au vizut impir;tia lui Dumnezeu,lumina aceea

dunnezeiascd 5i iainici pe care Griqorie si Vasile cel mare o numesc Dumnezeire. Cel

TALCUIREA SFiNTEI EVAr.!CHELII DE LA \4Al<CU Capitolul9 I79

9, 4-8: $i li s-a aritat Ilie impreuni cu Moise gi vorbeau cu lisus. (5,)

$i rispunzind Petru, a zis lui Iisus: Invifitorule, bine este ca noi si fimaici; 9i si facem trei colibe: Jie una 9i lui Moise una 9i lui Ilie una. (6)

Cici nu gtia ce si spuni, fiindci erau inspiimAntalitl. (7) Si s-a ficut unnor care ii umbrea, iar un glas din nor a venit zicindl2: Acesta este FiulMeu Cel iubit, pe Acesta si-L ascultalir3. (8) Dar, deodati, privindta eiimprejur, n-au mai vizut pe nimeni decit pe Iisus, singur cu eirs.

(9. 1) Matei 17,3 I Luca 9, 30 (9, 5) Psalm 732,7 I Matei77, 4 ILuca 9, 33 49, ;) Marcu 1, 11/ Luca 9, 35 / 2 Petru 1, 17

Ilie 9i Moise se aratd ,,impreund vorbind" Icu Hristos], pentru multepricini, dar ajr"rnge sd spunern doui. De vreme ce ucenicii au spus cimulfimile, unii zic ci El ,,este Ilie", iar alfii ,,unul dintre Prooroci" (Marcu

5, 15), El le arati lor pe r.erhovnicii Proorocilor, ca de aici sd invefe osebirea

Ideosebirea] dintre robi gi StipAn. Aceasia este una dintre pricini. Iar alt+pentru cA mulgl il numeau pe El [Hrisios] potrivnic lui Dumnezeu, ca peCel Care dezleagd sAmbdta gi calci Lege4 Ii aratd MAntuitorul in muntepe cei doi Prooroci'6, dintre care unul era cel care a pus Lege4 iar celdlalt,rAvnitor fal ei]. $i n-ar fi vorbit unii ca acegti Prooroci cu Cel Care Se pdreaa fi cdlcdtor al Legii, de nu le-ar fi fbine]pldcut [Proorocilor] ceea ce zice

IDomnui despre Lege].

dint6i zice: ,,Dumnezeirea ce s-a aritat pe munte ucenicilor este lumind gi frr-rmusefe a

Celui cu adevirat p!rternic, Dumnezeirea inteligibili gi contemplata a Lui". Vasile celMare zice: ,,Acea lu:nin.l este pi fi'umusefe a lui Dumnezeu, contemplatd numai de Sfinfiintru puterea Duhrrlui dumnezeies('. De aceea gi zice iaraFi: ,,Petru gi fiii tunetului auvdzut frumuselea Lui in rnunte covirgirrcl strdiucirea soarelui gi s-au invrednicit sd vaddcu ochii arvur.ra prezenfei Lui". Iar culAntdtorul de Dumnezeu loan Damaschin, impreundcu Ioan cel cu Curi de Aut a numit hrmina aceea ,,raza naturalS a Dumnezeirii". CeldintAi scrie: ,,Fiu niscut fSri de inceput din Tatdl are raza naturalA fdrd de inceput a

Dumnezeirii gi slava Dunurezeirii sc face slava tlupului", Iar Cuvdntitorul de Aur zice:

,,Domnul S-a aritat pe munte mai striilucit decit Sine, Dumnezeirea aritAnd razele Sale"(Filocalin ronthnenscd, :,, o1. 7 , Dcsprc cufi)rtit1!a naLurnld, capelele 13-14, ed, Humanitas,Br,rcuregti, 7999, pp. 513-51 ;1).

tr in edilia de la 1805, versettrl 6 este: ,,Cici nu gtia ce va grii, cA erau infricosafi".u in edifia de la 1805, in loc de',,zicAnd", se gdsegte ,,griind".Ir in editia de la 1805, in loc de ,,pe Acesta si-L ascultali", se gasette,,pe Acesta

ascultafi".

'r in edilia de )a 1805, in loc de ,,Dar, deodati, privind", se gdsegte ,,fi de niprasnicAutAnd".

'r in edigia de la 1805, in loc de,,singur cu ei", se gdsegte ,,impreuni cu ei".j'in BisericS, Moise este numit deopotrivA ,,lrrooroc" 9i ,,Ddtitor al Legii".

120 Capitolui 9 SFANTLTL TEOFILACT ARHIEPISCOPLTL BLILGARIEI

Iar Petru, temAndu-se sd se pogoare din munte - ci se temea pentruristignirea Domnului - zice: ,,Bine este noud a fi aici gi a nu ne pogoriacolq in mijlocul iudeilor. Iar de vor veni aici cei ce cu turbare se arat;impotriva T4 ii avem pe Moise, care a biruit pe egipteni (Iepire L4) gi peIlie, care a pogorAt foc din Cer gi a ars pe cei mai mari peste cincizeciimpreunS cu ostagii 1or" (4 Regi1,10,12).

Dar ce grdiau Proorocii impreund cu Iisus? Cele pentru Cruce gimoartea Lui. Iar Petru grdia cele ce le grdi4 negtiind ce greiegte - cdci erauinspdimAntali de negriita lumind pi slavd -, nefiind cu adevdrat intrumintea s4 nevrAnd el ca sd Se pogoare Iisus si Se ristigneascd pentrumAntuirea noastrA, ci sd petreacd in munte.

Incd se cuvine sd aducem cuvAntul 9i la videnie [a vederea dumne-zeiascd,la inalta inlelegerel: dupd sfArpiiul lumii acestei4 care s-a zidit in,,9ase zile", ne va ,,sui" pe noi Iisus, de vom fi ucenici ai Lui, in ,,muntelecel inalt" (MarcLr 9,2-3) -in Cer adicd * pi ni Se va arita pe Sine prealuminat,cdci acum ?ntru neslavd S-a ardtat, ca gi Cel Care a fost ,,rlstignit" (Marnt15,24-25) ti fiu de ,,teslar" (Mnrcu 6,3), iar atunci vom vedea ,,slava Luica a Unuia-Niscut" (Ioatt 7, 14). Yom vedea inci gi Legea gi Proorocii,,impreuni" cu El ,,vorbind", adici cele ce s-au spus pentru DAnsul deMoise gi de Prooroci, atunci le vom infelege gi 1e vom afla implinite 9i [tot]atunci, cu adevirat vom auzi Clasul cel pirintesc, descoperindu-ni-L noudTatdl pe Fiul, gi invilAnd cd: ,,Acesta este Fiul Meu [Cel iubit]". $i cumne va invila pe noi? ,,Norul umbrindu-ne", adici Duhul cel Sfant, cdciAcela este Izvorul Infelepciunii.

9,9-10: $i coborAndu-se17 ei din munte, le-a poruncit lor ca niminuisi nu spuni cele ce vizuseri, decit numai cind Fiul Omului va invia dinmorti. (10) Iar ei au tinut cuvAntul, intrebAndu-se intre ei: Ce inseamnirsa invia din morti? (9, 9) Maiei77,9 I Luca 9,35

Pentru care pricind le poruncette Domnul ucenicilor si nu spundnimdnui despre Schimbarea [Sa] la fa]d? Pentru ca sE nu se sminteascdoamenii, auzind unele ca acestea sldvite lucruri pentru Idespre] Hristos,iar apoi s5-L vadd pe El ci Se rdstignepte. Iar dupd ce a inviat din morfi,era vreme buni [potrivitd] sd spuni pentru Hristos aceste lucruriIpreaslSvite], care inainte de Cruce s-au fdcut Is-au sdvArgit]. Deci Apos-tolii ,,au ginut cuvintul, intrebAndu-se intre ei: Ce este aceea a invia dinmorti", cici incd nu stiau cd se cuvine a invia Domnul din morti.

'7ln editia de la 1805, in loc de ,,9i coborindu-se", se gesegte ,,iar pogorindu-se"

'r in ecligia dc. la 1E01, in loc cle ,,Ce inseamni", se giseFtc ,,Ce este aceea".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELN DE LA MARCU Capikrlulg 127

9,71-13: $i L-au intrebat pe El, zicAnd: Pentru ce zic fariseii gicirturarii ci trebuiere si vini mai int ii llie? (LD lar El le-a rispuns: Ilie,venind intii, va ageza iarigi20 toate. 9i cum este scris despre Fiul Omuluici va si pitimeasci multe 9i si fie defiimat? (13)Darvdzic voui ci Iliea 9i venit gi i-au ficut toate cAte au voit, precum s-a scris despre el.

(9, 11) Maleahi 3,23 I Matei 77,74;77,70 (9.1D Psalm 21,7-8 | lsaia 53,2-3,7 |DaniitT'73:e'26/M"'""i::;?-rlY",!:','r\l]:i?;1i;?i!,i'JrliJ,"?11

Despre Ilie era r.rn cuvint la iudei cum ci va r.eni mai inainte de Hristos.Dar fariseii nu tAlcuiau precum se cuvine cele despre Ilie. ci cu riutateascundeau adevirul din inshpi voinla lor. Peniru ci doud sunt Venirile luiHristos: cea care a fost gi cea care va si fie. Celei dintAl Ioan Botezdtoruli-a fost inaintemergdtor, iar celei de a doua va sd fie Ilie. Deci, Hristos ilnumegte pe Ioan Botezdtorul [cu numele] ,,Ilie", ca pe cel care era mustritorgi rAvnitor 9i pustnic. Drept aceea Se impotrivegte Domnul socotelii[cugetului.l fariseilor, care socoteau cd inaintemergdtor al celei dintAi Veniria lui Hristos este I1ie. $i cum Se impotrivegte [Domnul]? [SpunAnd c5:]

,,Ilie, venind intii, va tocmi toate [va ageza iarigi toate]. $i cum estescris despre Fiul Omului ci va si pitimeasci multe [9i si fie defiimat]?"Iar ceea ce zice [Mintuitorul] aici intru acest fel este: ,,Ilie Tezviteanul,cAnd va veni, pace va si faci iudeilor celor nesupupi gi la credinfi ii vaaduce pe dAngii. Deci, al celei de a doua Veniri va fi Ilie inaintemergator".Cd de ar fi fost inaintemergdtor al celei dintAi Veniri Tezviteanul, care vas; tocmeasca toate, cum, dar, s-a scris ci Fiul Omului va sd pdtimeascdtoate cele care s-au zis? Deci, una din doud rdmAne: sau sd nu fie Ilie, daciScripturile adeveresc cd se cuvine si pdtimeascd Hristos; sau sd nu se

adevereascd Scripturile cele ce zic ci va sd pdtimeascd Hristos, de vomcrede dupi cuvAntul fariseilor care zice cd Tezviteanul va sI fie ina-intemergitor al Venirii celei dintAi. Cdci Ilie ,,va se tocmeasci toate gi nuva fi atunci vreun evreu nesupus, ci toli vor crede propoviduirii, cAnd ilvor auzi pe Ilie [Tezviteanul]".

Deci socoteala [socotin]a] fariseilor surpAnd-o Domnul, zice ci: ,,Iliea si venit", adicd Ioan Botezbtorul gi ,,i-au ficut toate cate au voit", cdcinu s-au supus [propovdduirii] lui 9i dupi toate i s-a tdiat gi capul, ficAn-du-se acesta dar ai pAngdritei ddnluiri (Marcu 6, 21-28).

"'in edigia de la 1805, in Ioc de,,ci trebuie", se gdsette,,ci se cuvine".:0 in edifia de la 1805, in loc de,,va ageza iarigi toate", se gesegte,,va tocmi toate"

122 Capitolul9 STANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPLq- BULGARIEI

9,74-78: $i venind la ucenici, a vizut multime mare imprejurul lorgi pe cirturari sfidindu-se intre ei21. (15) $i indati toatX mulfimea,vizAndu-L, s-a spiimAntat 9i, alergAnd, I se inchina. (16) $i Iisus a intrebatpe cirturari: Ce vi sfiditi'?2 intre voi? (17) $i l-a rispuns Lui unul dinmullime: Invilitorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut.(18) $i oriunde-l apuci, il arunci la pim6nt']3 gi face spume la guri 9iscrAgneste din dinfi si intepenegte2r. Si am zis ucenicilor Tii si-l alungezs,dar ei n-au putut. (9, 11-181 Matei 17, 14-75 | L'j(a9,37-39

Dupd ce a venit Ia ucenici, adicd Ia cei noui, pe care nu-i suise cu El inmunte, i-a vizut pe ei cd erau intrebafi [iscodi;i] de farisei, cdci acegti4 afl6ndvreme [cu prilej] cAnd lipsea Iisus, se ispiteau si-i rizr.rdteascd pe ucenici.

Iar ,,multimea vizAndu-L, I s-a inchinat" Lui, cici poftea a-L vedeape El 9i I s-a inchinat ca gi cum dupd o indelungatd ducere [despdrfire].Unii spun cd gi infdligarea Lui mai frumoasd fdcAndu-se din luminaSchimbdrii la fali, trdgea mullimea spre a ,,I se inchina". pi ,,I-a rispuns"unul din norod gi le-a spus pe ale sale; slab era omul acesta la credinJi,precum gi Domnul mdrturisegte zicdnd: ,,O, neam necredinciosl"; gi iardpi:,,toate sunt cu putinli credinciosului [celui ce crede]"; gi acela insugiIstrigAnd a zis cu lacrimi]: ,,Cred, Doamne! Ajuti necredinfei mele". $i-iprihinegte [invinuiepte acel om] pe ucenici, ca un necredincios cu adevirat[cu covArgire], cdci nu se cuvenea ca inaintea tuturor sd-i prihdneascd

Iinvinuiasci], ci deosebi.

9,79-27: Iar El, rispunzind lot, a zis: O, neam necredincios, pinicAnd voi fi cu voi?26 PAni cAnd vi voi ribda2T ne voi? Aducetil la Mine.r20) 9i l-au adus la El. $i vizindu-L pe Iisus, duhul indati a zguduit2'pe copil, qi, cizAnd la pimAnt, se zvircolea:e spumegAnd. (21) $i l-aintrebat pe tatil lui: CAti vreme este de cAnd i-a venit aceasta? Iar el arlspuns: din pruncie. (22,) $i de multe ori l-a aruncat gi in foc 9i in api casiJ piardi. Dar de poli ceva, ajuti-ne, fiindu-Ti milS de noi. (23) Iar

'?] in edifia dela 1805, in loc de,,sfddindu-se inhe ei", sc gisegte,,inheb6ndu-se cu dAn9ii".

:1 in edigia de la 1805, in loc de,,vi sIaditi", se gasette ,,vi intrebali".']! in edilia de la 1805, in loc de ,,il arunci la pimAnt", se gdseFte ,,il zdrobegte".:{ in edi;ia de la 1805, in loc de ,,si intepenegte", se gisegte ,,9i se usuci".r: in edi;ia de la 1805, irr loc de,,sil alunge", se gAseite,,si-l scoafi".

'16 in edilia de la 1805, in loc de ,,O, neam necredincios, pini cAnd voi fi cu voi?", se

gisettc,,O, neam necredincios! Pini cAnd voi fi cu voi?"

'17 in edi;ia de la 1805, in loc de,,vi voi ribda", se giseste,,vi voi suferi".

:s in eclilia de la 1805, in loc cle ,.a zguduit', se gislegte ..a scuturat".:u in edigia de la 1805, in loc de,,se zvircolea", se gaseste,,se tivilea".

TALCUIREA SFINTEI EVAI "VCHELII DE LA IIARCU Capitolul 9 123

Iisus i-a zis: De pofi crede, toate sunt cu putinli celui ce crede30. (24) $iindati strigAnd tat;l copilului, a zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajutinecredinfei mele. (25) Iar Iisus, vizind ci mulfimea di nivali, a certatduhul cel necurat3r, zicAndu-i: Duh mut gi surd, Eu ili poruncesc: Iegidin e132 gi si nu mai intri in el! (26) $i ricnind 9i zguduindu-l cu putere33,

duhul a iegit; iar copilul a rimas ca mort, incit mulfi ziceau ci a murit.(27 ) Dar lisus, apucAndu-l de mini, l-a ridicat, gi el s-a sculat in picioarer{.

(9, 19 ) Matei 77 , 17 /Luca9,47 (9,20) Lnca9,42 (9,21-22) MateiTT,75(9, 23) Matei 17,20;27,22 / Lruca 77, 6 / loal]. 17, 40 (9, 21) Lvca77, 5

Omului care a venit la Domnui gi i-a invinuit pe ucenici ci n-au pututs5-i tdmdduiasci feciorul, Hristos chiar la acela a intors gregeala, ca gi cumar fi zis:,,Tu, necredincios fiind, te-ai ficut pricina de nu s-a tdmdduit fiultdu". $i nu numai acestuia ii zice astfel, ci de obgte face cuvAntul, mai cuseamd pe tofi iudeii invinuindu-i de necredinld - cici era cu putinte camulgi din cei ce se aflau de fala sa se fi smintit.

$i aratd cd doritd ii era Lui moarte4 dintru a zice: ,,PAni cind voi fi cuvoi?" - adici ,,mult M-am ingreuiat petrecAnd impreuni cu voi, necre-dinciogii". Dar nu rim6ne numai la mustrare, ci gi tdmdduire adaugd, nu cutrufie apucAndu-se a tdmddui pe copil, ci mai vArtos cu multi smerenie.Cici vezi, cd nu [pe seama] puterii Sale, ci Ipe seama] credinfei aceluia pr.rne

tdmdduire4 zicAnd: ,,Toate sunt cu putinfi credinciosului Icelui ce crede]".i.^^::^ ^^^*- ^: r- ^-^-rll.-a ra Dsa.!r,a t^,o o..asta: vdzAnd cd se adund poporul, a certat pe

duhul [cel necurat], c5ci nu voia sd-1 timiduiascd inaintea norodului, nefiindDomnul trufag gi iubitor de slavd degartd. Iar certAndu-l gi zicAnclu-i: ,,Ie9idintr-insul gi si nu mai intri in el!", arati cd, din pricina necredinlei omului,iarigi ar fi intrat dracul, dacA nu l-ar fi oprit cu porunca Sa. $i-l zguduie giJcutremuri pe copil, ca sd cunoasca toli vatAmarea pricinuit5 de demon gi cil-ar fi omorAt pe om, dace n-ar fi fost oprit de dumnezeiasca mAnd.

Iar acestea pot fi infelese pi in chip alegoric: omul este aruncat de diavolin ,,foc" - adicd in focui mAniei gi a1 poftei - gi in ,,ap5" - adicd in turburarealucrurilor lumegti. Iar dracul acesta este ,,mut gi surd" -,,surd" pentru cd

30In edigia de la 1805, in loc de ,,celui ce crede", se gisegte ,,credinciosului".3' in edilia de la 1805, in loc de,,vizind ci mullimea di nivali, a certat duhul cel

necurat", se gesegte,,v;zand ce nivilegte norodul, a poruncit duhului necurat".3'?in edilia de la 1805, in loc de,,Eu iti poruncesc: Iegi din el", se giselte,,Eu lie iti

poruncesc: Iegi dintr-insul".I in editia de la 1805, in loc de,,ricnind si zguduindu-l cu putere", se gdselte

,,strigAnd gi mult scuturAnduJ pe el".1in edi;ia de la 1805, in loc de ,,9i el s-a sculat in picioare", se gdse;te ,,9i s-a sculat".

Capitolul9 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

nu voiegte se audd cuvintele lui Dumnezeu, iar ,,mut" fiindci nici pe alliinu poate sd-i invefe cele ce se cuvin. Iar dacd ,,Iisus", adicd evanghelicesculCuvAnt, ne va,,apuca de mini" - adici de puterea faptei bune celeilucrdtoare -, atunci vom fi slobozili de dracul [acesta]. Insi ia aminte cdDumnezeu ne ajutd noui, dar apoi 9i de la noi se cere sa facem lucrul celbun; cd zicAnd: ,,Iisus, [apucAndu-l de mAni,] l-a ridicat" aceasta arataajutorul lui Dumnezeu, iar: ,,gi [el] s-a sculat [in picioare]", aceasta estesArguinla aceluia cdtre lucrul cel bun.

9,28-29: Iar dupi ce a intrat in casi, ucenicii Lui L-au intrebat, de oparters: Pentru ce noi n-am putut si-l izgonim? (29) Elle-azis: Acest neamde demonis cu nimic nu poate iegi, decdt numai cu rugiciune gi cu post.

(9 , 28 ) Matei 17 , 79 (9, 29 ) Matei 77 , 27

Ucenicii s-au infricopat sd nu fi pierdut darul dat de Domnul gi pentruaceasta sd nu fi putut a scoate ei demonul. Vezi incd gi cucernicia lor, cum..deosebi" vin la E1.

,,Acest neam". Care? Sau al celor lunatlci, sau tot neamul dracilor nuiese in alt fel, ,,decAt numai cu rugiciune gi cu post". Cd se cuvine ca gicel ce pitimegte sd posteascA, dar pi cel ce vrea sd mijloceascd pentrutimdduire, cd amAndoi au trebuinfd, iar mai vArtos acest cuvant cerepostirea de la cel ce pdtimette. $i se cuvine nu numai a posti, ci gi a serugA nici numai a se ruga, ci gi a posti, pentru c; numai intru acest chiprugdciunea cea adevdratd se sdvArpegte, de va fi insoliti de postire, cAndnu se ingreuneazi de aburii mincirurilor cel care se roagd, ci este ugor gifdrd de greutate.

9,30-32: Si, iesind ei de acolo, stribiteau3T Galileea, dar El nu voia sigtie cineva. (31) Cici invila pe ucenicii Sii 9i le spunea ci Fiul Omului Seva da in mAinile oamenilor gi-L vor ucide$, iar dupi ce-L vor ucide, a treiazi va invia. (32,) Ei insi nu infelegeau cuvAntul gi se temeau si-L intrebe3e.

(9, 30-31) Matei 16,27i 77,22 I l'arcu 8,37;70, 33-34 I

pretutindeni, ra racerile o"';11,i;?,i,"1i,,1:i:;1,;i ?aliilii:,i#F:r,?#Sa ca sd nu fie socotit ci din pricina neputinlei a pdtimit. Deci, dupi ce azis cea de intristare - cd-L ,,vor omori" adicd -, aduce [adaug5] ti pe cea

ri in editia de la 1805, in loc de ,,de o parte", se gisegte ,,deosebi".16 in editia de la 1805, in loc de,,Acest neam de demoni", se gdsegte,,Acest neam".37 in edigia de la 1805, in loc de ,,stribiteau", se gAseFte ,,mergeau prin".38 in edifia de la 1805, in versetul 31, in loc de ,,vor ucide", se gisette ,,vor omori".} in edilia de la 1805, in loc de ,,si-L intrebe", se gisegte ,,si-L intrebe pe El".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA \,1ARCU Capitolul9 tz)

de bucurie, cd ,,a treia zi va invia" -, ca se ne invdldm ce Pururea duPecele de intristare urmeazd cele de bucurie gi ca sd nu ne intristdm in degertpentru cele de mAhnire, ci sI ndddjduim 9i spre cele mai bune.

9, 33-37: $i au venit in Capernaum. $i fiind in casi, i-a intrebat: Ce

vorbeafi intre voi pe drum?r0 (34) lar ei ticeau, fiindci pe cale se intre-baseri{1 unii pe al}ii cine dintre ei este mai mare. (35) $i gezAnd jos, achemat pe cei doisprezece 9i le-a zis: Daci cineva vrea si fie intiiul, sifie cel din urmi dintre toti si sluiitor al tutwo/2. (36) $i luind un copil{3,l-a pus in mijlocul lor 9i, luindu-l in brafe, le-a zis: (i7 ) Oricine va primi,in numele Meu, pe unul din acegti copiirl pe Mine Mi primegte; 9i oricineMi primegte, nu pe Mine Mi primeste, ci pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.

(9, .13) Matei 18, 1 i L lca 9,46;22,24 O, 35) Matei 20, 25 / Marc\rlo,43-441 Lrucag,4q 22,26(9, .36) Matei 18, 2 5 I Lluca9,47-48 (9,37) Matei 10,40; 18, 5 / Lucag,48;70,76 | loan\2,44

Ucenicii inci cele omenegti cugetdnd, se prigoniserd intre ei care dintrudAngii este mai mare gi mai cinstit inaintea lui Hristos. Iar Domnul nuopregte pofta [rAvna] de a fi [mai mare gi] mai cinstit - cdci voiegte sd

rdvnim noi treapta cea mai inalti -, dar nu voiegte ca si ripim [cu trufie]intAietifile, ci prin smerenie, mai vArtos sE cAptigdm indljimea [ceaduhovniceascdl. $i ,,un prunc pune in mijloc" gi voiegte ca asemeni aceluiasi ne facem gi noi, pentru cd pruncul nici slavd nu poftegte, nici nupizmuiegte, nici nu pomenegte [;ine minte] riul. ,,$i nu numai voi singuri,de vi vefi face ca unii ca acegtia, veti lua platd mare, ci gi pe alfii ca acegtiade-i veli cinsti pentru Mine, r,eli dobAndi Impdrdlia Cerurilor, cici pe MineMd primifi, iar primindu-Md pe Mine, primifi "pe Cel Care M-a trimis peMine," (uezi pi loan cap. 11), Vezi cAt poate smerenia gi obiceiul celnefdlarnic ai lipsa de viclegug? CA [acestea toate] pe Fiul pi pe Tatil Ii fac

si Se silisluiascd intru noi si aritat este cd si pe Duhul Cel SfAnt.

9,38-40: $il-azis Ioan: invilitorule, am vizut pe cineva scofind demoniintru numele Tiu, care nu mergers dupi noi, 9i l-am oprit, pentru ci numerge dupi noi. (39) Iar lisus a zis: Nu-l opriti, cici nu e nimeni care, ficAnd

'" in edifia de la 1805, in loc de ,,i-a intrebat: Ce vorbeafi intre voi pe drum?", se

gdsegte,,i-a intrebat pe dingii: De ce vi prigoneafi pe cale?"

" in edigia de la 1805, in loc de,,se intrebaseri unii pe allii", se gdsegte,,se priciseunul cu altul".

rr in editia de la 1805, in loc dc ,,9i sluiitor al tuturor", se gise;te ,,si tuturor slugi".$ in edigia de la 1805, in loc de ,,copil", se gisette ,,prunc".rr in edilia cle la 1805, in loc de,,in numele Meu, pe unul din acegti copii", se

gisette ,,intru numele Meu, pe unul dintru acesti copii".r! in edilia de la 1805, in versetul 38, in loc de ,,nu merge", se gaseFte ,,nu vine".

126 Capitolul9 SFANTUL TF:OFII"ACT ARHIEPISCOPU L BULCARIEI

vreo minune in numele Meu, si poati, degrabi, sX Mi vorbeasci de riua6.40) Cdci cine nu este impotriva noastrd este pentru noir7.

(9, 38) Numeri 11, 28 / Luca 9, 49 /9. ,i9/ 1 Corinteni 12, 3 (9, !10) Matei 12, 30

Nu de vreo pizma sau zavistie fiind linut,,fiul tunetului" (Marur 3,17),1-a oprit pe cel ce scotea dracii, ci pentru ci voia ca toli cei care cheamdnumele lui Hristos s5-I urmeze Lui gi un trup se fie toli ucenicii; cdci intruinceputul propoviduirii, unii, fiind stdpAnili de dragostea iubirii de slavivoiau gi ei si faci semne gi vdzAnd cd numele lui Hristos mult poate, feceaurninuni, chemAnd numele lui Iisus asupra celor bolnavi; insd dupd adevirne','rednici erau eirs de dumnezeiescul dar. Iar Domnul voia ca sd se intinddpropor,'iduirea chiar gi prin cei nevrednici.

Dar ce zice MAntuitorul? Nu-l lasi pe Ioan sAl opreascd pe cel ce facesemne, ci zice: ,,Ldsafi-l, cd nimeni care va sivArgi minune in numele Meu,nu va putea degrab si Md grdiasci de rdu! Cici cum MA va grdi de rdu celcare va sivArgi minune intru numele Meu sau cel care are numele Meupricini de slavi gi prin chemarea acestui nume face minuni?" insi se parecd Domnul impotrivd-$i grdiegte cici intr-alt loc zice: ,,CeI ce nu este cuMine, este impotriva Mea" (M atei 12, 30). Agadat par acestea a fi potrivnice,dar nu sunt; cdci zicAnd: ,,Cel ce nu este cu Mine, este impotriva Mea", ospune pentru draci, care se sArguiesc a trage de la Dumnezeu gi ripesc pecele ce sunt ale lui Dumnezeu; iar cele de acum s-au zis pentru oameni, caremai vArtos aduc pe unii la Dumnezeu prin facerea [sAvirgirea] minunilor.

9,47-42: Iar oricine vi va da si befi un pahar de api, in numeleMeu{e, fiindci sunteli ai lui Hristos, adevirat zic voui ci nu-9i va pierdeplata sa. @D $i cine va sminti pe unul din acestia mici, care cred inMine, mai bine i-ar fi lui daci si-ar lega de gAt o piatri de moari gi si fiearuncatso in mare. t9. 4 1t Matei 10, 42;25,40 t 9. 12t Malei 78,6 I Lrca 17,'l-2

,,Nu numai pe cel ce face puteri Iminuni] intru numele Meu nu-l opresc,ci chiar de-ar face cineva un lucru oricAt de mic, mdcar <un pahar de apiucle vd va da si beli in numele Meu 9i vd va primi pe voi pentru Mine gi nupentru har [hatAr, lucru] lumesc ori omenesc, nu-gi va pierde plata sa".9i a

'" In edilia de Ia 1805, versetul 39 este: ,,Iar Iisus a zis: Nu-l oprili, ci nimeni nueste care face putere intru numele Meu 9i si poati, degrabi, a Mi grli de riu".

" in edi;ia de la 1805, in loc de ,,este pentru noi", se gdsette ,,pentru noi este".I Adica, aceia care s;\'6rgeau minuni gi nu erau in ceata ucenicilor Domnului.t'in edifia de la 1805, in loc de,,Iar oricine vi va da si beli un pahar de apl, in numele

Meu", se g;segte ,,Ci cine vi va adipa pe voi cu un pahar de api, intru numele Meu".i0 in edi;ia de la 1305, in loc de ,,si fie aruncat", se gdsette,,se se arunce".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU Capirolul 9 127

zis ,,un pahar de ap5", pentru ca si nu fie sirdcia pricind de neddrnicie: ,,cd

micar <un pahar de ap5" de vei da - care este prea mic lucru -, nici peacesta nu-l vei pierde".

,,fi precurnpe unul din cei mici de vei cinsti, te faci plicut lui Dumnezeu,intru acest chip pe unul dintre cei mici de vei sminti - adicd de i1 vei necinstisau ii vei fi pricini de poticnire -, mai de folos liar fi tie de s-ar spAnzurapiatri de moard imprejurul grumazului tiu", ci mai grea munc5 [cazni]vom suferi, precum se pare. $i acest chip de chinuire gi moarte Pune inainteDomnul, infricogAndu-ne pe noi prin pilda aceasta simfitd.

9,43-50: $i de te smintegte mina ta, tai-o ci mai bine ifi este si intriciung in viafi, deci! amAndoui mAinile avAnd, si te ducisl in gheena, infocul cel nestins. (44)Unde vie:rmele lor nu moare gi focul nu se stinge. (45)

$i de te smintegte piciorul tiu, taie-I, ci mai bine ili este fie si intri firi unpiciors'? in viali, decAt avind amAndoui picioarele si fii azvArlit in gheena,in focul cel nestins. (46) unde viermele lor nu moare gi focul nu se stinge.47) Si de te smintegte ochiul tiu, scoate-I, ci mai bine ifi este fie cu unsingur ochi in lmpirifia lui Dumnezeus3, decAt, avAnd amAndoi ochii, sifii aruncat in gheena focului. (48) Unde viermele lor nu moare 9i focul nuse stinge. (49) Cici fiecare [om] va fi sirat cu foc, dupi cum orice jertfi va fisirati cu sare. (50) Buni este sarea; daci insi sarea igi pierde puterea, cu ce

o vefi drege? Avefi sare intru voi 9i triili in pace unii cu alliisr.(9, 43) Deuteronom 73,6-S lMatei 5,29-30; 18, 8 (9, 44) Isaia 34,70;56,271 Sirah7,78

(9, 45) Matei18,8 (9, 46-17) Marei 9,29;78,9 (9, 48) lsaia 66,24 19, 19) Levrtic 2,13 |lezechiil43,24 (9, 50) Matei 5, 13 / Luca 74,34 I Romani 72,1q 14,79 I

2 Corinteni 13. 11/ Efeseni 4. 29 / Coloseni :1. 6 / Evrei 12, 1'l

Dupi ce i-a ingrozit pe cei ce smintesc cum cd mai de folos le-ar fi fostlor de s-ar fi aruncat in mare, acum ii sfdtuiette gi pe cei care se smintesc,ca sd se pdzeascd de cei ce sunt gata a-i sminti gi a-i impiedica pe ei lde IamAntuire]. Cd mlcar de-ar fi ,,pi cior" , ,,mind" sau ,,ochi" cel ce te sminte9tepe tine, adici cineva din cei de aproape, cei care se inrudesc cu tine dupisAnge gi ili sunt de trebuinld, ,,laie-l" pe el, adicd leapddd-te de prieteniagi dragostea cea cdtre dAnsul.

5r ln edilia de la 1805, in loc de ,,si te duci", se gdsegte ,,si intri".5? ln edilia de la 1805, in loc de ,,firi un picior", se gdsegte ,,9chiop".53 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,in impirelia lui Dumnezeu", se gdsegte ,,si intri

intru impirifia lui Dumnezeu",s{ in edilia de la 1805, versetele 49-50 sunt: ,,cici fiettecine cu foc se va sira gi toati

iertfa, cu sare se va sira. Buni este sarea; iar de va fi sarea nesirati cu ce se va indulciaceasta? Avefi sare intru voi 9i pace si avefi intre voi",

ilLll

128 Capitolul 9 SFANTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Iar ,,vierme" pi ,,foc" ce muncesc [ciznesc] pe picitogi sunt congtiinfafiecdruia gi aducerea aminte de lucrurile cele necuvioase ce s-au fdcut decitre ei in viata aceast4 care ca un ,,vierme" roade 9i ca un,,foc" arde.Cdci fiecare ,,cu foc se va sira", adicd se va ldmuri, ceea ce zice gi Pavel:,,ILucrul fieciruia se va face cunoscut; il va vidi ziua Domnului.] Pentruci in foc se descoperi, gi focul insugi va lirnuri ce fel este lucrul fieciruia"(7 Corinteni 3, 13).incd.,,gi toati jertfa, cu sare se va sira". Iar aceasta s-ascris tr Levitic, caci acolo zice Dumnezeu:,,Tot darul iertfei voastre cusare se va sdra"ss (Leaitic 2, 13). Deci, bine este sd sirdm jertfele noastre cu,,sarea" lui Dumnezeu, adicd sd nu aducem iertfe sldbenoage gi trAndave,ci intirite gi dulci [intru totul gustoase].

,,Sare" incd ii numepte Domnul gi pe Apostoli gi pe tofi cei care auputerea de a fine gi de a inchega (Matei 5, 13). Ceci precum sarea

'inelpdstreazd] cdrnurile gi nu le lasd sd nascd viermi, ata gi cuvantulinvdfitoresc, de va fi intiritor strAngAnd [inchegAnd] pe oamenii ceitrupegti, nu lasd se se nasce intru ei viermele cel neadormit. Iar dacddascdlul va fi nesarat li nu va avea saramurd care sd intdreasci gi si strAngd

[sd inchege], cu ce va sdra? $i cu ce va indulci [va da gust bun]? ,,Deci, sd

aveli intru voi <sare,', adicd darul Duhului care indulcegte [di gust bun]gi |ine [pistreazd], ca sd ave]i "pace" unii cu altii, ca acela ce este strans[inchegat] cu legitura dragostei cdtre aproapele, acela are .,sare" gi dintruaceasta are <pacen cu fratele siu".

5s in edifia Sy'nlei S cripturi din anul1988, aici avem: ,,Toate prinoasele tale de piinesireazi-le cu sare; str nu lagi iertfele tale firl sare, semnul legimAntului Durnnezeuluitiu; cu toate prinoasele tale adu Domnului Dumnezeului tiu gi sare" (Leaitic 2,'13).

179

Carrrolur" 10Despre despdrlirea solilor. lisrts binectnittteazd pe copii.

Tindrul cel bogat. A treia aestire n Patitnilor.Fiii lui ZeuedetL. Bartinrcul

10, 1-9: $i sculindu-Se de acolo, a venit in hotarele Iudeii, de cealaltiparte a Iordanului, gi mullimile s-au adunat iarigi la El gi iarisi le invifa,dupi cum obignuia. (2) $i apropiindu-se2 fariseii, il intrebau, ispitindu-L,daci este ingiduitr unui birbat si-gi lase femeia. (3) Iar EI, rispunzAnd,le-a zis: Ce v-a poruncit voui Moise? (4) Iar ei au zis: Moise a dat voiesi-i scrie carte de despirfire 9i sd o lase. (5) $i rispunzAnd, Iisus le-a zis:Pentru invArtogarea+ inimii voastre, v-a scris porunca aceasta; (6) dar dela inceputul fipturii, birbat gi femeie i-a ficut Durnnezeu5. (7) De aceeava lSsa omul pe tatil siu 9i pe mama sa gi se va lipi de ferneia sa. (8) *civor fi amAndoi un trup; aga cd nu mai sunt doi, ci un trup6. (9) Deci cea;rce a impreunat Dumnezeu, omul si nu mai despartdT.

( 10,'l) Matei19,1('lA, 2) Matei19,3 ( ],0. 3-4) Deuteronom 24, 1, I Matei 5,31;19,7 ILuca 16, 18 (10, 5/ Deut€ronom 31, 27 / Iezechiil 2,4 / Matei 19, I (10, 6) Factre 1,27 5,21

Matei"19,4 (14,7 9) Facere 2, 24 / N,tatei19,5-611 Corinteni 6, 16 / Efeseni 5, 31

Adeseori Domnul ldsa [pleca din] Iudcea pentru zavistia acelora, daracum Se duce acolo fiindci se apropie Patima Sa. Insi nu Se suie laIerusalim, ci ,,in hotarele ludeii",ia si foioseasca mulfirnile cele firi de

I in edilia de la 1805, titlui capitolulu I este: ,,Penf n! cei ce nu intrcbat l1e |isus de se coclc

bdrbattLlui sd-si Lose Jeurcia. Pentru pturcrea nfiinilor lui lisus pe copii. Petttru bogatLl ce a intrcbatpc Iisus ce bitrc ta fnce. PettrtL suirea Lui Iisus in lerusolin spre Pntitlld. Pentru fiii lti Zeuedeu.

Pcntru Bat titleu orbuI" .

'?in edifia de la 1805, in loc de ,,apropiindu-se", se gisette ,,viind".r in edi;ia de la 1805, irr loc de ,,este ing;duit', s. giseytc ,,se cuvine".'in edigia de la 1805, in loc de ,,pentru invartogarea", se gdsegte ,,dupi impietrirea".i in editia dc la 1805- versetul 6 este: ,,Iari dintru inceputul zidirii, birbat 9i femeie

i-a ficut pe ei Dumnezeu".6 in edigia de la 1805, I'elsetul ll este: ,,Si vor fi cei doi intru un trup, cat de acia nu

n.rai sunt doi, ci un trup".7 in edifia de la fS0S, in loc de,,si nu mai desparti", se gisette,,si nu desparii".

130 Capitolul 10 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPTSCOPULBULGARTET

rautate, cdci Ierusalimul era prdvdlie [tArg] a toatd riutatea din pricinaviclegugului fariseilor. Pi vezi rdutaiea 1or, cum Il ispitesc pe Domnul,nelSsind poporul sd creadd Lui, ci pururea vin la El, pdrAndu-li-se ci intrunedumerire Il vor afunda gi vor astupa gura Lui prin intrebdri. $i punintrebare care avea de amandoui pdrlile prdpdstii: ,,Oare se cuvine omuluisi-9i lase femeia sa?" Ca de va zice [Domnul] cA se cuvine sd o lase, sh-irispundd Lui: ,,Dar cum al zis cd afard de cuvAnt [pricind] de curvie nu secuvine sd o lase?" (Matei 5, 32); iar de va zice cd nu se cuvine, sd-Linvinuiascd pe El ca pe un potrivnic al legilor lui Moise. Dar Hristos, Careeste insigi Inlelepciune4 Ie rispunde rdspuns prin care scapa de curselelor gi-i intreabd pe ei ce 1e-a poruncit Moise. Iar ei, rdspunzAnd cd le-aporuncit s-o lase, le tAlcuiegte lor Lege4 zicAnd: ,,Nu era aga de aspru

[nemilos] Moise, incAt si pund o lege ca aceastas, ci ndupi impietrirea[invArtogarea] inimii voastre v-a scris [porunca] aceasta"". Iar Dumnezeua ingiduit ag4 cunoscAnd silbdtdciunea evreilor gi cum cI acel ce ti-ar fiurAt femei4 cu lesnire [foarte lesne] ar fi omorAt-o de vreme ce o ura pedAnsa; din aceaste pricin5 a ingiduit Dumnezeu sd-9i lase femeia cel ce

nu va izbuti sa se impace cu ea Dar, dintru inceput nu a fost at4 ci voialui Dumnezeu impreund ii leagd unul cu altul pe cei insofili gi una ii face,incAt gi pe p5rinlii care i-au ndscut si-i treacA cu vederea [s5-i lase].

Si vezi ce zice, cd Dumnezeu nu voieFte multa insurare [deasd inso]ire],adicd pe una a lSsa gi alte femeie a lua gi iarigi pe aceea a o ldsa gi de altaa se lipi. Cd de ar fi fost aFa ar fi fdcut Dumnezeu un berbat gi mai multefemei, dar n-a fdcut aga ci ,,birbat 9i femeie a ficut" gi a poruncit ca unulcu una sd se insofeascd.

Dar, poate gi aga am fi putut sd infelegem locul acesta: cuventul celdiscdlesc [invdfdtoresc] semin]e bune punAnd in sufletul omului celuicredincios, rAnduiald de ,,birbat" line Iare] cdtre sufletul cel care l-a primit.$i de multe ori cuvdntul voind sd foloseascd sufletul ce l-a primit, ,,lasi petatil siu", adicd infelegerea cea inaltS, ,,gi pe maica sa", adicd vorba cea

impodobitS, gi se lipegte de ,,femeia sa", adlcd invaJd cele ce sunt sprefolosul sufletului acelui4 pogorAndu-se !a siarea] lui gi alegAnd de multeori infelegere de rand gi vorbe neimpodobite. $i de aici se fac cei doi ,,intruun trup", adicd sufletul crede cd,,S-a ficut trup" CuvAntul lui Dumnezeu(Ioan 1,14). Si nici un gAnd omenesc nu poate sd desparti acel suflet deuna ca aceasta credinte (Romani 8,39).

s Adici, se dea o astfel de poruncd,

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU Capitolul 10

70,10-72: Dar in casi ucenicii L-au intrebat iarigi despre aceasta. (11)

$i El le-a zis: Oricine va lisa pe femeia sa gi va lua alta, sivirgegte adultercu eae. (12) Iar femeia, de-gi va l5sa birbatul ei gi se va mirita cu altul,sivirseste adulterlo. (10,1r,Pilde7,s O0,11)Matei 5,32:79,9 lLuca 16,18 / Romani Z 3

insd gi ucenicii s-au smintit gi peniru aceasta vin iarSgi la DAnsul gi ilintreabd, fiindcd nu s-a vindecat gAndul lor indeajuns. Iar El le rispundelor, zicAnd: ,,"Oricine igi va lisa femeia sa 9i va lua alta>, este preacurvaral celei de a douai de asemenea incd gi femeia care gi-a ldsat bdrbatul gi s-a

insolit cu altul preacurvi este".

10,73-L6: $i aduceau la El copii, ca si-$i puni mAinile peste eil1, darucenicii certau pe cei ce-i aduceau. (14,) Iar Iisus, vizAnd, S-a mAhnit gi le-azis: Lisali copiiir2 sd vini la Mine 9i nu-i opriJi, cici a unora ca acegtia este

impirifia lui Dumnezeu. 0.5) Adevirat zic voui: Cine nu va primi impi-rilia lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra in ea13. (16) $i, luAndu-i inbrafe, i-a binecuvAntatlr, punindu-$i mAinile peste ei.

(10,13) Matei 79,3 | Luca 18, 15 (10, 14) Matei 18, 3-4 / Luca 18 ,75 I 7 Petru 2,2 I1 Colinteni 14, 20 (10, 15) Matei 11, 25; 18, 3 (i0, l6) Matei 19, 15 / Marcu 9,36

MultI esie credin;a noroadelor. de vreme ce socoteau cd gi numai prinpunerea mAinilor Hristos ii blagoslovegte pe cei ce sunt adugi la DAnsul.Iar ucenicii, socotind cd este lucru cu necuviinld a se ad-uce pruncii laHristos, ii opreau pe cei ce ii aduceau. Dar ce zice Hristos? InvdlAndu-i pedAngii smerit a cugeta gi a cilca mAndria cea lumeascd, ii gi primegte peprunci gi-i gi ia in brale, ardtAnd cd pe cei fdri de rdutate ii primegte laSine, de aceea gi zice ci ,,a unora ca acegtia este Implrifia lui Dumnezeu".Si nu zice: ,,a acestora", ci ,,a unora ca acegtia", adicd a celor care dintrunevoinld au [dobAndesc] nerSutatea pe care pruncii o au din fire; cdcipruncul nici nu pizmuiegte, nici nu fine minte rdul, nici se depdrteazd de

'in edifia de la 1805, in loc de ,,sivirgeste adulter cu ea", se gesette ,,preacurvegtecu dansa".

10 in editia de la 1805, in loc de ,,se va mirita cu altul, sivArgegte adulter", se gesegte

,,se va mirita dupA altul, preacurvegte".1r in edifia de la 1805, in loc de,,aduceau la El copii, ca si-Si puni miinile peste

ei", se gAsette ,,aduceau la DAnsul prunci, ca sd se atingi de ei".

': in edi;ia de la 1805, in loc de ,,vizind, S-a mihnit;i le-a zis: Lisafi copiii", se

gdsegte ,,vizind, nu I-a pirut bine gi le-a zis: Lisafi pruncii".

'r in edilia de la 1805, in loc de ,,ca un copil, nu va intra in ea", se gdsegte ,,ca unprunc, nu va intra intru ea".

1r in edilia de Ia 1805, in loc de,,i-a binecuvintat", se gdsegte,,i-a blagoslovit",

131

132 C.rpitolul 10 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

maica s4 bdtut fiind de ea; ci mdcar ti haine ponosite gi zdrenluite de-arpurta maica s4 mai mult o cinstegte pe dAnsa decAt pe insigi impAreteasa.

Intru acest chip [fel] gi cel ce viefuiegte intru fapta cea bund, nimic nucinstette mai mult decat pe maica sa - adici Biserica -, nici micar dulceafalscea care impdriJegte peste mulfi. De acee4 Domnul ii gi ia in brate pe uniica acegti4 zicAnd: ,,Veniti la Mine tofi cei ostenili gi insircinafi [impo-virafil" (Matei 11 ,28) Si-i blagoslovepte [binecuvinteazd], zicAnd: ,,Venifi,binecuvAntafii Pirintelui [Tatilui] Meu" (Matei 25, 34),

Iar aici ,,Impiritie a lui Dumnezeu" numeFte Domnul propovdduireaSa gi figdtluinla bunitifilor. Deci, cel ce va primi propoviduirea luiDumnezeu ca ,,pruncul", adici intru nimic indoindu-se sau necrezand,acela va intra intru ,,impirilia lui Dumnezeu" 9i intru bundtdlile cele pecare acum le-a primit prin credinfi.

10,'17-22: $i cAnd iesea El in drumr5, alergAnd la El unul 9i inge-nunchind inaintea Lui, il intreba: invifitorule bunr7, ce si fac ca sImogtenesc viata vesnicd? (?8) Iar Iisus i-a rispuns: De ce-Mi zici bun?Nimeni nu este bun decit unul Dumnezeu. (19) 9tii poruncile: Si nuucizi, si nu sivArgesti adulterrs, si nu furi, si nu mirturisegti strAmb, sinu ingeli pe nimenire, cinsteste pe tatil tiu gi pe mama ta. (20) Iar el l-azis: Invititorule:0, acestea toate le-am pizit din tinerefile mele. (2L) larIisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Un lucru ifi mai lipsegte: Mergi,vinde tot ce ai21, di siracilor gi vei avea comoari in Cer; gi apoi, luAndCrucea, vino de urmeazi Mie. (22) Dar el, intristindu-se de cuvintulacesta, a plecat mAhnit, cici avea multe bogi!ii,,.

( 10,17-18) Marei \9,76-77 | LucaA8,78-79 (10, 19) legire 20,73-77 IDeuteronorn 5, 17-27 / Matei 5,21,27;19, 18 / Luca 18, 20 / Romani 13, 9

(10, 20) Matei 79,20 I L'uca 78,21, ('10, 2'l-22) Matei 6,79; t9,2t-22 I Lrnca'.&22-23

ri Cu acest infeles: indulcirea, desfitare4 dezmierdarea.

'6 in edilia de la 1805, in loc de ,,cind iegea El in drurn", se gisette ,,iegind El in cale".

'7 in edilia de la 1E05, in loc de ,,invifitorule bun", se gisegte ,,Dasclle bune".'3ln edigia de la 1805, in loc de ,,sd nu ucizi, si nu sivirgegti adulter", se gdsegte,,si

nu curvesti, si nu ucizi".D In edigia de la 1805, in loc de ,,si nu ingeli pe nimeni", se gdsegte ,,si nu ripegti".r0 in edigia de la 1805, irr Ioc de ,,invifitorule", se gesegte ,,Dascile".'?r

in edifia de la 1805, prima parte a versetului 21 este: ,,Iar Iisus, cdutAnd spre el,l-aiubit pe dinsul si i-a zis lui: inci una ifi lipsegte fie: Mergi de vinde cate ai", cuurmdtoarea notd pcntru ,,vinde": [1805] Sf6ntul Teofilact aratd ci Hristos nu-i spunetanirului si clea cdte pufin din averile sale siracilor, pind le va sfArgi cu totul, ci ii spuneca indatd toate sd le dea ;i siJ urmeze Lui (ci acesta este infelesul cuvdntului grecesc).

':: in edi;ia de la 1805, in loc de ,,rnulte bogifii", se gesette,,avulii multe".

TAI,CUIREA SFINTEI EVAN(;IIEI-II DE LA M,,\RCU Capitolul 10

Unii il prihdnesc pe acest taner, ca pe un oarecarele viclean ii amAgitor

ti ispititor. Dar nu este afa ci iubitor de averi era omul [acesta], iar nuispititor. Cdci auzi pe Evanghelistul cd spune: ,,Iisus, ciutAnd spre el, l-aiubit pe dinsul" [,,Iisus privind la el cu dragoste"]. Dar de ce ii rdspundeHristos aga: ,,nimeni nu este bun"? Fiindci venise la Hristos ca ia un om

9i ca la unul dintre dascilii [invd]dtorii] cei mul;i. Cd aceasta zice Hristos:,,Dacd, Md socotetti bun, ca pe un dascil [invi]dtorl, [afle cd] nici un omnu este bun fafd de bundtatea lui Dumnezeu. Iar dacd Md socotegti bun ca

pe un Dumnezeu, pentru ce Md numegti dascdl [invdfdtor]?" Iar zicAndacestea Hristos voiegte sd faci mai inaltd mintea omului acestuia spre a-Lcunoapte pe El ca pe un Dumnezeu.

Inci gi altceva sdvArgepte MAntuitorul, invilAndu-l pe taner ca atuncicAnd va vrea si vorbeascd el cu cineva, r'ru cu mdgulire sd vorbeascd, ci sd-Lgtie pe Dunrnezeu ca rdddcina gi izvorul bundtdfii gi Lui sd-I aducd cinstea"

Si md minunez de tAnirul acesta, ci toli ceilalli vin la Hristos pentruvindecdri de boli, insi el rnogtenire a rrielii veFnice callt;, degi de cumplitapatimi a iubirii de argint era stepanit, pentru aceasta auzind: ,,Mergi devinde cAte ai si di siracilor", s-a dus mAhnit. pi vezi ci nu a zis: ,,mergi,vinde o parte - cAte pufin - gi dd", ci ,,r'indele deodatd gi diJe" - insd ddlesdracilor, iarnu mdgulitoriior gi neinfrAnafilor. inci adaugd IDomnul]: ,,$ivino de urmeazi Mie", adici ,,implinegte gi toate celelalte fapte bune";pentru cd mul|i sunt neagonisitori, dal nu sunt smerif i, sau gi smerili sunt,dar belivi sunt sau altd oarecare riutate an. Agadar, pentru aceea ziceDomnul: ,,Mnde gi di siracilor gi urmeazd Mie, ludndu-ji Crucea - adicig;tindu-te pe tine insufi spre moartea cea pentru Mine". Iar el, infristAndu-sepentru acest cuvAnt, s-a dus, pentru cd ,,avea avufii multe". $i nu in zadareste spus: ,,avutii multe", pentru ci nu asemenea Icu aceeagi pr.rtere] suntstdpAnifi cei ce au multe gi cei ce au pufine, ci mai cumplite gi mai cuanevoie de dezlegat sunt legdturile avuliilor celor multe.

Dar gi aga sd infelegi: chiar,,tAnir" de ar fi cineva, copilandru 9i ugorla minte gi neagezat intru socotinte, si-Si ,,v6ndi" averile sale - adicd mAniapi pofta gi rdutilile toate care odrdslesc dintru ele *, gi sd le ,,dea" pe elearuncAndu-le dracilor, care sunt ,,siraci", lipsifi de tot binele gi cizuli dinbogdfia bundtilii lui Dumnezeu. $i [abia] atunci sd ,,urmeze" lui Hristos,cici cel care gi-a aruncat bogdlia pdcatelor, la draci, acela poate s d ,,urmeze"lui Hristos. Cdci scris este: ,,abate-te de la riu" - adici aruncd bogdlia cearea puterilor celor sdrace ale dracilor, ,,9i fi binele" (Psnlm 33,13) - adiciurmeazd lui Hristos si-ti ia Crucea.

134 Capitolul 10 SFANTL]L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

L0,23-27: Si Iisus, uitandu-Se in juf3, a zis cetre ucenicii Sii: Cit degreu vor intra bogatii in Impirilia lui Dumnezeu!24 (24) Iar ucenicii erauuimi!i25 de cuvintele Lui. Dar Iisus, rispunzAnd iarigi, le-a zis: Fiilor, cAtde greu este celor ce se incred in bogifii,6 si intre in impirilia luiDumnezeu! (25) Mai lesne este cimilei si treace prin urechile acului, decAtbogatului si intre in impiritia lui Dumnezeu'zT. (2d lar ei, mai multuimindu-sez8, ziceau unii citre allii: $i cine poate si se mantuiasce? Q7)Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni lucrul e cu neputinti2e, dar nu laDumnezeu. Cici la Dumnezeu toate sunt cu putinfi.

(14, n) Pilde 77,78 lMatei 19, 23 / Marcu 4, 18-19 / Luca 18,14,241 lacov 2,5l7Ttnotei6,77(10,24) lov 3\,241 Psalm 51, 7; 51,10 / Pilde 11, 28 / 1 Timotei 6,77 ('10,25-20 tr/atei7g,24-25I

Luca 78,25-26 (10, 27 ) lov \0,73;42,2 / Matei79,26 I Marclu 74,36 I Ltca7,3778,27Nu avuliile sunt rele, ci cei ce le au pe acestea sunt cu adevirat vrednici

de a fi prihdniti [mustrati], cdci se cuvlne a nu le avea pe acestea - adica anu le fine -, ci a le unelti [folosi] pe ele pentru cele cuviincioase. Atadatcei care le au ;i Ie pun sub cheie, cu ,,anevoie vor intra intru impirifia luiDumnezeu". Iar aici, prin ,,anevoie" sd infelegi ,,cu neputintd", ceci cuneputintd este vreun om bogat si se mAntuiascd. Iar acest lucru aretat estedin pilda pe care o pune [inainte] Domnul, zicAnd: ,,Mai lesne este cimileisi treaci prin urechile acului, decAt bogat si intre intru impirilia luiDumnezeu" - cdci cu neputinld este a trece cdmila prin urechea acului.Iar prin ,,cimili" sd inleiegi fie insugi dobitocul [animalul], fie o funiegroasd, care este folositd la cordbiile cele mari. Deci, cu neputinld este,vreun om, intru cAt [intru vremea in care] este bogat, sd se mAntuiasci,dar la Dumnezeu ,,este cu putinfi", cdci a zis Hristos: ,,Facefi-vi prietenicu bogitia nedreapti" (Luca 76,9). Vezi, cAnd vom asculta de Dumnezeu,cum se face aceasta ,,cu putintS"? Iar,,la oameni este cu neputin!i", adicd,

?3 in edilia de la 1805, in loc de ,,uitindu-Se in jur", se g;isegte ,,ciutind".rt in edilia de la 1805, in loc de ,,Cit de greu vor intra bogafii in lmpirifia lui

Dumnezeu!", se gdsegte ,,CAt de anevoie vor intra intru implrilia lui Dumnezeu ceice au avulii!"

'?5 in edilia de la 1805, in loc de ,,erau uinifi", se gesette ,,s-au spiimantat".

'?6 in edilia de la 1805, in loc de ,,se incred in bog;fii", se gdsette ,,se nidijduiesc

intru avulii".:7 in edi;ia de la 1805, in loc de,,decAt bogatului si intre in impirilia lui

Dumnezeu", se gisegte,,decit bogat si intre intru impArilia lui Dumnezeu".

'z8 In edilia de Ia 1805, in loc de,,mai mult uimindu-se", se gdsette ,,mai mult se

spAimAnta".:'in edi;ia de la 1805, in loc de,,La oarneni lucrul e cu neputinfi", se gisegte,,La

oameni este cu neDutinti".

TALCUIREA SFTNTEI EVANGHELII DE LAMARCU Capirolut 10 135

dacd omeneFte cugetdm, cu neputintA este aceasta Dar. pentru care pdcin;ucenicii se ,,spiimdnti" de cuvintele acestea? Cdci cu adevlrat ei nu eraubogafi. Mie mi se pare cd din prlcind cd le pdrea rdu pentru iofi oamenii,cici incepuserd acum a fi iubitori de oameni.

Iar unii aici nu se dumiresc cum a zis: ,,La Dumnezeu toate sunt cuputinfi". Deci, zicem ci atuncr cAnd spune ,,loate", vorbegte despre celece sunt, iar pdcatul nu este din cele ce sunt, ceci este lucru fdrd de fiinfi gifdri de ipostas. $i osebit [afari] de aceasta, pdcatul nu este al puterii, ci alputinlei, dupd cum zice Apostolul: ,,Hristos, inci fiind noi neputinciogi,[a timpul hotirAt] a murit [pentru cei necedinciogi]" (Romani 5,6) giiardgi Dar.id: ,,Inmulfitu-s-au neputinfele Islibiciunile] lor" (Psalm 15,4). Deci pdcatul ,,neputinfi" fiind, nu este putincios la Dumnezeu. Dar,zic aceia: ,,Oare poate Dumnezeu sd facd gi ceea ce s-a ficut, ca gi cum nus-a fdcut?" Le rdspundem acelora cd Dumnezeu Adevir este (loan 74,6),iar a face ceea ce s-a fdcut ca gi cum nu s-a fdcut, este minciund. Cum, dar,Adevdrul va sivArgi minciuni? Cdci dacd ar face aceast4 mai intAi gi-arplerde firea sa! Unele ca acestea zic cei ce grdiesc: ,,Oare poate Dumnezeua nu fi Dumnezeu?" Iatd, agadar, o intrebare vrednicd de tot rAsul.

L0,28-31: $i a inceput Petru a-I zice: Iati, noi am lisat toate si Ti-amurmat30. (29) Iisus i-a rispuns: Adevirat griiesc voui: Nu este nimenicare 9i-a lisat casi, sau frafi, sau surori, sau mami, sau tati, sau copii,sau larine3lpentru Mine si pentru Evanghelie, (30) gi si nu ia insutit -acum, in vremea aceasta, de prigonirir2 - case 9i frali gi surori gi mame 9icopii gi tarine, iar in veacul ce va si vini33: viali vesnici. (31) $i mullidintre cei dintAi vor fi pe urmi, si din cei de pe urmi intii3a.

(10,30-31),.J'^?,',Zi'J^y;:tril;l!;1,';{,';Z',"ii1i;ll;i3;33-31Degi puline a lisat Petru, spune cd le-a ,,lisat" pe ,,toate", pentru cd gi

cele puline au legdturi a impitimirii, de aceea fericit este gi cel care pecele puline le-a ,,lisat".

Insd Petru singur intreb6nd, Domnul tuturor le rdspunde, zicAnd: ,,Nueste nimeni care gi-a lisat casi, sau frafi, sau surori, sau mami, sau tati,sau copii, sau farine pentru Mine gi pentru Evanghelie, 9i si nu ia insutit".

:

30 In editia de la 1805, in loc de ,,9i fi-am urmat", se gesegte ,,am venit dupi Tine,,,I in edifia de la 1805, in \/ersetele 29-30, in loc de ,,copii,/|arine", se gisegt e ,,teciori/

mo;ii".rr in edilia de la 1805, in loc de ,,de prigoniri", se gdsegte,,cu goniri,'.I in edigia de Ia 1805, in loc de,,ce va si vini", se gisegte ,,cel viitor,,.3r in edifia de la 1805, r,ersetul3l este: ,,9i multi dintAi vor fi apoi, gi de apoi int6i,,.

Capiroltrll0 SFAITT|ULTEoFILACTARHIEPISCOPULBULGARIEI

lar acestea le spune nu ca pe parinfi sd-i ldsdm neajutorafi 9i de femei sd nedespirfinr, ci pentru a ne invdfa pe noi sd alegem gi sd prefuim cu intAietatebuna cinstire cea c;tre Dumnezeu mai mult decAt pe toate cele trupegti.

Ci, de vreme ce rdzboi35 se aprindea prin propovddute (Matei 10, 37) giaveau sd se lepecie fiii de pdrinli din pricina bunei cinstiri a lui Dulrmezeu,zice MAntuitorul: ,,Oricine va ldsa pe rudeniile dupA trup sau toate lucruriletrupe9ti, <insutit" le va lua pe ioate in veacul de acum, iar intru ,,[veacul]cel viitor: viati vesnici"". Da; gi femei va lua <insutit>? Cu adevdrat aga

[este], degi blesternatul Iulian [Apostatul]36 lua in rAs cuvAntul acesta. Ci,spune-mi mie, la ce foiosegte femeia la casa bArbatului? Cu adevdrat grijdpoarti pentru hrana lui gi pentru imbrdcdminte, iar bdrbatul nici o grijd nuare de acestea. Deci, r'ezi acestea 9i la Apostoli. CAte femei nu le purtau lorde glijd, pentru hrani 9i imbriciminte gi le slujeau lor? Iar ei de nimic dintruacestea nu se ingrijeau, decdt numai de cuvAnt gi de invdfiturd. $i ,,ta!i" gi

,,mame" ii aveau Aposiolii pe tofi cei care ii iubeau pe ei gi care cu pdrinteascedragoste se aflau citre dAngii. $i numai o,,casi" l5sAnd Petru, mai pe urmda arrut casele tuturor ucenicilor lui. incd gi acum bisericile din toate pdrfilepdmAntului, numite cu numele lui, ,,case" prea str5lucite le are. Dar lucrulcel mai mare este ci in prigoane fiind, toate acestea le mogtenesc Sfinfii, nuintru desfdtate petreceri [viefuiri] pi odihne aflAndu-se, ci goniti [prigoni]i,necdjilil fiind (2 Corinteni 12,'10;2Tintotei 3,77).Dreptaceea li cei care par cdsunt [cei mai] de pe urmd in veacul de acum, pentru cd sunt necdji]i giprigonili, r,or fi,,intii" [,,cei dintii"] pentru nldejdea [or] cea cdtreDumnezeu. Dar gi fariseii, ,,intii" [,,cei dintAi"] fiind, s-au fdcut,,[cei de]pe urmi". Iar [Apostolii], cei care,,au lisat toate" gi,,au urmat" lui Hristos,s-au f6cut ,,intAi" [,,cei dintAi"].

15,,Nu socotifi ci am venit si aduc pace pe pemant; n-am venit si aduc pace, cisabie" (Matci 14. 31).

r" impdratul roman Iulian Apostatul a domnit intre anii 361-363 gi a fost nepotulSfintr.rlui Constantin cel Mare. Dupi intronale, acesta s-a lepidat de cregtinism gi,

devcnirrd pigAr,, a acordat Iibertate religioasd tuturor ereziilot pentru c4 nimicindu-sereciproc, acestca si distrugi in acelagi tinp forta gi unitatea cregtinismului, Fatd de cregtinia intrebuinlat perfidi4 combit6nd clegtinismul in lucrarea Contra Galileenilor, cum iinumea in dc.ridere pe creFtini, voind sd demonstreze lumii pdgAne inutilitateaEvangheliei. A rnulit in chip infrico;;itor, stripurrs de o sulifd, cAnd, ridicdndu-gi ochiispre cet a strigat: ,,Ai invins, Calileene!" (pentru moartea lui Iulian Apostatul vezi vialaSfAntulr:i Mucenic Mcrcuric din Vielile Sfitt!ilor pe lunn noientbrle, ziua a doudzeci gi cincea,ed. Episcopiei Romanului gi Flugilor, 1993, p. 486).

'*dl.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHEI-II DE LA N4AI{CU C.rpitolul 1{)

L0,32-34: $i erau pe drum, suindu-se 1a Ierusalim37, iar Iisus mergeainaintea lor. Si ei erau uimifi gi cei ce mergeau dupi El se temeau38. $iluAnd la Sine, iarigi, pe cei doisprezece, a inceput si le spund cele ce

aveau si I se intimple: (fi) Ce, iatd, ne suim la Ierusalim 9i Fiul Omuluiva fi predat3e arhiereilor si cirturarilor; 9i-L vor osAndi la moarte 9i-Lvor da in mAna pigAnilot'o. (30 $i-L vor batjocori 9i'L vor scuipa 9i-Lvor biciui{1 gi-L vor omori, dar dupi trei zile va inviar:.

(10, 32) Matei 20,77 / Luca 18, 30-31 (1A, 33) Matei16,27;17,22-23;20,78 | Marcu 8, 31 /Luca 9,22, 44;18,37 (10, 34) Matei 20,7q 27, 63 | tr4arcr 8,31; 9, 31 / Luca 18, 33

Pentru care pricini le spune dinainte cele ce I Se r.or intAmpla Lui?Pentru ca mai inainte si gdteasci [pregiteasci] mirrtea ucenicilor ca, maiinainte auzindu-le, mai cu lesnire si le sr.rfere gi si nu se inspiimAnteze deintAmplarea cea fdrd de veste gi si cunoasci ei ci de buni voie pAtimeFie

[DAnsul]. Cici cel Care mai inainte a gtiut gi putea si fugi gi n-a fugit, ardtateste cd de bundvoie Se dd pe Sine la Patimi. $i deosebi [de-o parte] luAndpe ucenici, numai lor le spune, pentru cd, taini fiind Patima, celor mai deaproape se cuvenea si le fie descopedt;. Perltru aceasta gi mai ,,inainte" detoti merge,,in cale", vr6nd sd desparti pe ucenicii Sii de cealaltd mullime.Incd gi prin aceasta cd ,,merge" mai ,,inainte" de tofi gi ii intrece ,,in cale" ,arati ci aieargd la Patimd gi nu fuge de moartea cea pentru mAntuireanoastrS. $i, degi pe toate cele intristitoare le povesteFte, insi a tuturor aces-

tora una este mAngAiere4 aceasta adici: ,,a treia zi va invia".

^ 1-0,35-39": Si au venit la E|3 Iacov 9i Ioan, fiii lui Zevedeu, zicAndu-I:Invilitorule, voim si ne faci ceea ce vom cere de la Tine. (36) Iar El le-azis: Ce voifi si vi fac? (37) lar ei l-au zis: Di-ne noui sI gedem unul de-adreapta Ta, si altul de-a stAnga Ta, intru slava Ta. (38) Dar Iisus le-a rispuns;

37In edilia de la 1805, in loc de ,,pe drum, suindu-se la lerusalirn", se gAsette ,,pecale, suindu-se in Ierusalim".

3s in edilia de Ia 1805, in loc de,,$i ei erau uimifi 9i cei ce mergeau dupi El setemeau", se gesegte,,Iari ei si spiimAnta gi mergind dupi Dinsul le era frici".

} In editia de la 1805, in loc de ,,va fi predat", se gdseitc ,,se va da".{0 in edilia de la 1805, in loc de,,la moarte gi-L vor da in mina pig6nilor", sc

gisette ,,spre moarte gi-L vor da pigAnilor".{1 ln editia de la 1805, in loc de ,,biciui", se gdsegte,,bate".{'1 in editia de la 1805, in loc de ,,dar dupi trei zile va invia", se giseFte ,,9i a treia zi

va invia".43 in edigia de la 1805, in loc de ,,gi au venit la El", se gisegte ,,9i au venit la El

deosebi".


Nu gtifi ce cerefil Putefi si befi paharul pe care il beau Eu sau si vA botezaficu botezul cu care MI botez Eu? (39) Iar ei I-au zis: Putem.

Alt Evanghelist zice cd maica lor a venit la Iis "' Qt:t:i;tr':#i''ii.1? 11,1cu putinli sd fi fost amAndou5: 9i Apostolii, ruginAndu-se, si fi pus mijlo-citoare la inceput pe maica lor, iar dupd aceea si fi venit gi ei, [uAndu-L],,deosebi" Ide o parte], lucru pe care gi Evanghelistul il insemneazd zicAnd:,,au venit la El deosebi", adicd despArlindu-se de ceilalli.

Iar acum si ne invdldm ce era ceea ce cereau Apostolii. Ei socoteau ciDomnul Se,,suie la Ierusalirn" (Marcu 10,32) ca sdimpirSleascd impdrSfievremelnicd, iar apoi, dupd ce va impdrdli, va pdtimi cele ce avea sdpdtimeasci. Deci, aceasta socotind ei, cer a gedea de-a dreapta 9i de-a stAngaLui. De aceea ii gi ceartd [mustrd] Domnul, fiindce cer un oarecare nebunesc1ucru, 9i zice: ,,Nu gtili ce cerefi, ci voi socotifi cd impirilia Mea estevremelnicd - pentru aceea ti vremelnicd dregitorie cereli -, insd nu esteaceasta [aga], ci acestea toate mai presus de minte sunt, iar a gedea "de-adreapta" Mea mare lucru este gi covArgegte gi rAnduielile ingeregti. $i voispre [dupd] slavd cdsca]i [tanji]il{, iar Eu la moarte vi chem pe voi". Cici[spunAnd Domnulj ,,pahar" gi ,,botez", Crucea o numette. ,,Pahar" , capecel ce indati spre somn aduce ti ca pe cel primit cu indulcire de cdtre El.Iar ,,botez", ca pe cel ce a fdcut curS|ire de pdcate4s. Dar ei, neinlelegAnd

{r ,,5i voi spre slavi cescali" cu inlelesul de ,,r,oi rivniti, taniifi, poftifi dupi slavi".a5 in rlspunsurile sale cdtre Talasie, la intrebarea 30: ,,Ce inseamni "Puteti si beti

paharul pe care il beau Eu sau si vi botezafi cu botezul cu care Mi botez Eu"?(MarcLt 70,.38) Care este deosebirea intre "pahar" 9r <botez"?", Sfintul MaximMirturisitonrl r"lspunde a;a: ,,Botezul Domnului este chipul ostenelilor noastre debundvoie pentru virtute/ prin care, ttergand petele de pe conttiinti, omorAm debundvoie inclinarea voii noastre citre cele ce se vdd. Iar paharul este chipul incercirilorfdrd de voie, care vin asupra noastri in timpuri de stramtoare, pentru ce stdm in slujbaadevdrului gi prin a ciror suportare, pun6nd dorul dupd Dumnezeu mai presus chiarti de viale, primim de bundvoie pAnd chiar gi moartea silnicd a fiinfei noastre. Iueziscolia llPrin urmare, aceasta este deosebirea intrebotez gi pahar, ci botezul face moartAaplecarea vointei noastre spre pldcerile vietii, de dragul virtufii, iar paharul convingepe cei evlaviogi se puni adevdrul mai presus chiar gi de viale. Paharul 1-a pus inaintede botez, deoarece virtutea este pentru adevdr, nu adevdrul pentru virtute.loezi scolin2] De acee4 cel ce cultive virtutea pentru adevir, nu e rinit de sdgelile slavei detarte;dar cel ce se strdduiegte dupd adevdr, de dragul virtulii, deschide in sine culcut pdreriide sine a slavei degarte,

[scofin 1] Botezul Domnr-rlui, zice, este omorArea desivArgiti a inclinirii noastrespre lumea sirnfurilor; iar paharul este idgdduirea chiar gi a vie!ii de aici, pentru adevdr.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA N,{ARCU Capitoiul 10

ce zice, s-au fdgAduit [ci vor primi ,,paharul" gr ,,botezul" acesta], socotindcd vorbette de pahar slmtit Fi de botez, cu care se botezau iudeii, spdlAn-du-se inainte de a mAnca'u.

1.0,39b-40: $i Iisus le-a zis: Paharul pe care Eu il beau il veli bea, 9i cubotezul cu care Eu mi botez vi vefi boteza. (40) Dar a gedea de-a dreapta Mea,sau de-a stAnga Mea, nu este al Meu a da, ci celor pentru care s-a pregitit.

('10, 39b-10 ) Matei 20 , 22-23

,,La mucenicie veli ilrtra gi veli muri cu moartea cea pentru adevdr,

"dar a gedea de-a dreapta Mea, sau de-a stAnga Mea, nu este al Meu ada"". Aici doud lucruri se cuvine a cerceta. Unul: Oare s-a pregdtit cuivasd gadd? Iar celSlalt: Oare StipAnul a toate nu poate sd dea aceastd ,,gedere"?Deci, zicem ci nimeni nu va gedea ,,de-a dreapta" sau ,,de-a stAnga"; cimdcar cd in multe locuri a1e Scripturii auzi,,gedere" [,,a gedea"], sd nuinfelegi Federe, ci cinste prea mare. Iar aceea ce zice: ,,Nu este al Meu a

da", aceasii inleiegere are: ,,Nu este al Meu, adicd al Dreptului ]udecdtor,a da voud in dar cinstea aceasta pentru cd nu ag fi fost drept, ci celor cares-au nevoit, acelora s-a gdtit cinstea aceasta. Precum un impdrat drept, dear fi privit la oarecare lupt;, apoi ar fi venit la el oarecare prieteni de-ai luigi i-ar fi zis: "Di-ne noud cununile,', le-ar fi zis [impiratul]: "Nu este almeu a da, ci, de se va nevoi cineva gi va birui, aceluia s-a gdtit cununa".Deci gi voi, fii ai lui Zevedeu, veli lua mucenicia pentru Mine; iar de se vaafla cineva avAnd impreuni cu mucenicia Fi pe toate celelalte fapte bunemai mult decAt voi, acela vi va intrece pe voi"rt.

Iscolia 2] Adevdrul, zice, este cunogtin]a dnmnezeiasci, iar virtutea, lupta pentruadevdr a celor ce-l doresc. Agadar, cel ce indnri ostenelile virtutii pentru cunottintd nuse robegte slavei degarte, intrucat gtie cd adevdrul, prin firea lui, rdmAne mai presus detoate ostenelile. Cdci el prin fire nu poate fi cuprins de cele din urmd. Dar cel ce cauticunottinta de dragul ostenelilor pentru ea, desigur, se robegte slavei degarte, ca unulce crede ce a luat cununa inaintea sudorilor, negtiind cd ostenelile sunt pentru cunund,iar nu cununa pentru osteneli. Orice metodd se dovedegte necugetatd atunci cand, inloc de-a se ajunge prin ea la ceea ce este absolut (pentru sine), e crezutd ea ca un lucluabsolut (pentru sine) - Filocnlin ronthneasci, voI. 3, Rdspunsuri cdtre Talasie, intrebarea30, ed. Humanitas, Bucuregti, 1999,p.123.

{6 Aceasta era una dintre rAnduielile ritualice ale bdtranilot pe care iudeii le respectaucu strictele. Caci spune gi Sf6ntul Evanghelist Marctr cd ,,fariseii 9i tofi iudeii, daci nu-9ispali mAinile pAni la cot, nu mininci, finind datina bitrAnilor" (Marcu 7, 3).

{7 Mdrturisind adevirul crediniei intru Hristos, SfAntului Apostoh-rl lacov i-a fosttSiat capul la Ierusalim in anul i15, iar SfAntul Apostol loan a mucenicit in Roma, iarapoi a fost exilat in insula Patmos.

139


1-0,4145: Si auzind cei zecel au inceput a se mania pe Iacov gi pe loan.(42) $i Iisus, chemAndu-i la Sine,le-a zis: gtiti ci cei ce se socotesc cArmuitoriai neamurilor domnesc peste ele si cei mai mari ai lor le stipAnesc. (43) Darintre voi nu trebuie si fie agaa8, ci care va vrea si fie mare intle voi, si fieslujitor al vostrure. (44) $i care va vrea si fie intAi intre voi, si fie tuturorslugi. (45) Ci gi Fiul Omului n-avenit ca si I se sluj easci, ci ca El si slujeasci9i si-$i dea sufletul riscumpirare pentru mulli.

( 1 0, 41 -4 2 ) Matei 20, 24-25 I Luca 22, 24-25 ('10, 4 Matei 20, 26 I Marcu 9, 35 ILuca 9, 48;22,26 ('10, 44) Matei.20,27 lMarcu 9, 35 / 1 Petru 5,3

- (10, 45) Matei 20,28 I Ioan 13, 14-15 / Filipeni2, T l'fit 2,-I4l 1Pettu 5,3Incd omenegte [intru cele omenegti]50 aflAndu-se ucenicii, au fost birui]i

de zar..istie gi de aceea s-au gi mAniat asupra celor doi. Dar cAnd? CAnd i-auvizut pe ei cd n-au fost primili de Domnul, ci ca gi cum izgonifi, atunci s-aumAniat pe ei, cdci pAnb cAnd [fiii lui Zevedeu] erau cinsti]i de Domnul,[ceilal;i] sufereau [ribdau] nemdniindu-se, degi ii vedeau pe ei [cei doi] cdmai mult sunt cinstiti. Dar, fiindcd atunci ingigi aceia au cerut cinste4 nu-imai suferd ceilalli, intruc6t acum nu se aflau incd de sivArgit [desdvArgi]i];iar mai pe urmd ii vei vedea pe dAngii cu cuviin|i cinstindu-se unul pealtul. Insd Hristos ii vindeci, mai intAi potolindu-i prin aceea cd-i aduceaproape de EI - ci aceasta insemneazi ceea ce zice: ,,chemindu-i la Sine" -,apoi ardtAndu-le cd a-9i rdpi cinstea gi a iubi incepitoriile [int6ie6file,dregitoriile] este lucru pigAnesc. ,,"Cei ce se socotesc cArmuitori ai nea-murilor. in chip stdpinitor gi cu tiranie se poarti cu cei pe care-i stdpAnesc,dar la voi, ucenicii Mei, nu [se cade a fi] ag4 ci cel care voiegte sd fie mare, sd

slujeasci tuturor". De vrerne ce gi aceast4 adicd a suferi pe toli gi tuturor e

sluji, a unui suflet mare este [ucrare]sl. Si pilde aratd: ,,Ci gi Fiul Omuluin-a venit ca si I se slujeasci, ci ca El si slujeasci gi sn-$i dea sr:fletulriscumpirare pentru mulfi", lucru care este mai mare dccAt a sluji. Cdci celucru mai mare gi mai minunat este decAt atunci cAnd cineva nu numai arsluji, ci ar gi muri pentru acela cAruia ii slujegte?

Dar aceastd slujire pi aceastd smerenie, inillare gi slavd gi Lui gi tuturors-a fdcut, cici, mai inainte de a Se face om, numai de ingeri era cunoscut,

tx In edifia de la 1805, in loc dc ,,Stifi ci cei ce se socotesc carmuitori ai neamurilordomnesc peste ele ;i cei mai nari ai lor le stipanesc. Dar intre voi nu trebuie si fieata", se gesette ,,$tili cA cei ce li se par ca sunt incepitori ai limbilor le stipanesc peele 9i cei mai mari ai lor le domnesc pe dinsele. Iari la voi nu va fi aga".

{e in editia de la 1805, in loc de ,,sluiitor at vostru", se gdsegte ,,sluge tuturor".50 Adicd intru cele ale firii cizute, intru cele pe care il mottenim pe Pdrintele Adam.5r Cdci a sluji tuturor gi pe toate a le suferi este lucrarea unui suflet rnare.

loan.ritori) Dar;i fieturor:asci

ru5,3ru5,3iruifi

mul,)u ca

nu-i'pilil;,1 p"lucee" -,i rilonea-

'e, sa

:or .luluieruici ceri ar

lror

rilori fiecPe

Iam.

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE Lr\ MAITCU Capitolul 10 1.11

iar dupi ce S-a fAcut om ti S-a ristignit, nu nurnai slava aceea o.rre, ci 9ialta a mai luat gi peste toatd lumea impirdlegte.

70,46-52: $i au venit in Ierihon. Si iesind din lerihon El, uceniciiLui 9i mullime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, gedea ;'os, pemarginea drumu.luisz. (47) $i, auzind ci este Iisus Nazarineanul, a inceputsi strige gi si zici: Iisuse, Fiul lui David, miluieste-mii (48) $i mulfi ilcertau ca se taci, el insi cu mult mai tares3 striga: Fiule al lui David,miluiegte-mi! (49) $i lisus, oprindu-Se:r, a zis: Chemati-l! Si l-au chematpe orb, zicandu-i: indriznegte, scoali-tel Te cheami- (50) Iar orbul, lepi-dind haina de pe el, a serit in picioare55 gi a venit la Iisus. (51) $i l-aintrebat lisus, zicAndu-i: Ce voiesti si-ti fac tie? Iar orbul I-a rdspuns:invifitorule, si vid iarigi. (52) Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinla ta te-amantuit. $i indati a vizut gi urma lui Iisus pe calero.

1i0,46-.51) M.rtei 20,29-3,1/ Luca 17. 19; 18, 35 43

Matei vorbegte de ,,doi orbi" (Matei 20,30),insd este cu putinli sd fifost doi cei care s-au vindecat, dar cel mai insemnat dintr-ingii si fi fostacesta despre care pomeneFte Marcu acum.

$i vezi cum Il cinstesc pe Iisus noroadele, ca 9i culn un oarecare impiratar fi trecAnd, incAt il gi ceartd pe orbul ce strigi. $i{ intreabi Domnul pe orbce voiegte sd-i faci, pentru ca si nu zici cineva cd unele r.oind el, altele ii diDomnul. fi suflet binemulfdmitor Irecunoscitor] a fost cel al orbului, care,dupi ce l-a tdmdduit, nu L-a pdrisit pe Dornnul, ci a mers dtrpd DAnsul.

Insi este cu putinld gi dupd inalta inlelegere a se inlelege [pricepe]aceasta: ,,Ierihonul"sT este locul acesta de jos, iar,,Bartimeu orbul, fiullui Timeu" care gade aici, este firea omeneasci, cea care era ,,fiu al lui"Dumnezeu, Celui Care este mai presus de toat.i cinstea:r. Deci aceasta

5']In edifia de la 1805, in loc de ,,sedea jos, pe marginea drumului", sc gisette,,9edea lAngi cale, cer9ind".

53 in edifia de la 1805, in loc de ,,mai tare", sc giscFte ,,mai mult".a in edi;ia de la 1805, in loc de ..oprindu'Se , se g.rseytc ,,stind".'o in edigia de la 1805, in Ioc de ,,lepidAnd haina de pe el, a sirit in picioare", sc

gisegte ,,lepidindu-9i haina sa, s-a sculat".56 in edilia de la 1805, versetr-rl 52 este: ,,Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinla ta te-a

mantuit pe tine. Si indati a vizut si a mers dupi lisus in cale".5T lerihonul este situat in partca de miazizi, lirrgi riul Iorr'lan, apropriat ca inilfime

de nivelul Mirii Moarte, mult mai jos dec6t locul inalt irr care'se afl.i Iertrsalimul.s3 Aici, Sfintul Teofilact folosegte rrn joc de cuvinte lcgat de sonodtatc.r cuventul

evreiesc ,,Bartimaeus". in evreiegte,,bar" ins('amn; ,,fiu al", iar,,timaeus" este aproapesimilar ca sunet cu cuvdntul greccsc ,,time", care insealnni ,,cinste

tr$FJ.

j

142 Capitolul 10 SFANTUL TEOFILACT ARH] EPISCOPUL BULGARIEI

[firea cea omeneascd] ,,stiga" cdtre lisus, Care cdldtorea prin ,,Ierihon",adicd prin viala aceasta; gi a miluit-o pe dAnsa Domnul gi prin ,,credinfi"o a ,,mintuit", dezbrdcAndu-se [,,lepidindu-se"] ea de ,,haina" cea veche,a pdcatului. Iar dupi ce s-a ,,mAntuil", ,,a mers dupi" DAnsul, lucrAndporuncile ,,in cale" - adici in viafa aceasta -, cdci aici este cu putinli ,,amerge dupi" Hristos, iar dupd aceasta [aceasti via]d] pentru to]i esteincuiatd lucrarea Doruncilor,

&d*

1.13

Cnprrolur- 11

lntrarea tn lerusalim. Sntochinul neroditor.Curdtirea temniului.

Puterea credintei. Botezul lui loan'

11, 1-6: $i cand s-au apropiat de lerusalim, la Betfaghe si la Betania,lAngi2 Muntele Mislinilor, a trimis pe doi dintre ucenicii Sii, (2) 9i le-azis: Mergeli in satul care este inaintea3 voastri gi, intrAnd in el, indativeli afla un minz legat, pe care n-a gezut pAni acum nici un oma. Dezlega-

fi-l 9i aducefi-I, (3) Iar de vi va zice cineva: De ce facefi aceasta? Spunelici Domnul are trebuinfi de els gi indati il va trimite aici. (4) Deci au mers

9i au gisit minzul legat la o poarti, afari la rispintie6, gi l-au d ezlegat. (5)

$i unii din cei ce st;teau acolo, le-au zis: De ce dezlegafi mAnzul? (6) Iar eile-au spus precum le ziseseT Iisus, si i-au lisat.

(11, '1) Matei 27. \ / Lucalg, 29 | loalj. 12,12(11,2-3) Matei 27,2-3 / Luca 19, 30-31 (11, 4-O Malel2a,6 I Luca 19, 32-34

Si in alte ddti, de multe ori a venit Domnul la Ierusalim, dar niciodaticu atAta slavd ca acum, ca mai inainte Se ascundea [tdinuial din pricinazavistiei iudeilor. Iar acum, pentru ci sosise vremea Patimii, pe care Ei insugia rAnduit-o pentru Sine, mai cu slavA vines, c4 de vor vre4 si inleleagdslava Lui; gi din proorociile care se irnplinesc la [cu] DAnsul sd cunoascd cdeste Dumnezeu adevdrat. Iar de nu vor vrea sA infeleagd, spre mai mareosAndd si [e] fie lor, cd nici dupi atAtea ardtate minuni n-au crezut.

I In edifia de la 1805, titlul capitolului este'. ,,Pentnt minzul asinei. Pentru smochinul cel

uscnf. Pentru zalafii ce s-au scos din templu, Pentru nddejdea cea intru Dumnezeu. Pentru pomeniren

de rdu pi iertarea grepalelor Pentru arhiereii Fi b r1nii ce L-nu tntrebat pe Domnul de puterea Sa" .

'?in edigia de Ia 1805, in loc de,,la Betfaghe 9i la Betania, lAngi", se gesegte,,inBetfaghe gi in Betania, citre".

r in edilia de la 1805, in Ioc de ,,inaintea", se gdsette ,,in preajma".'t in edilia de la 1805,ln loc de ,,n-a gezut p6ni acum nici un om", se gdsegte ,,nirneni

din oameni n-a gezut".5 in edifia de la 1805, in loc de,,Spunefi ci Domnul are trebuinfi de el", se gesette

,,Si ziceti: Domnului trebuieste"6 in edifia de la 1805, in loc de ,,la o poarti, afari la rispintie", se gdsegte,,la u95,

afard la rispAntii".7 in edifia de la 1805, in loc de ,,zisese", se gasegte ,,poruncise".3 Adicd, vine Dornnul cu slavd mai aritatd.


Vezi cAte semne [se aratd] aici: le-a zis ucenicilor ce vor gesi un mAnz,a zis cA vor fi oprifi, apoi zicand cd Domnul are trebuinlA de mAnz, ii vorlisa. Pentru ca nici acesta nu este lucru mic a li se da voie Apostolilor sdaduci mAnzul - lucru care nu s-ar fi imDlinit de nu in chiD tainic ar fi statasupra stdpinilor m6nzului oarecare dumnezeiascd sild, iare ii impingeape ei sA lase dobitocul. Cd nu este lucru mic sd-i fi lSsat pe ucenici sd ialucru strdin, de n-ar fi fost puterea dumnezeiasci ca sd-i sileascd pe stipAnia-gi lisa [da] dobitocul [unor strdini], mecar ce poate sdraci erau stdpAniiasinei si lucrdtori de pdmAni.

insi invafi-te cd iru in zadar a fdcut Domnul aceasta - cd n-avea nici otrebuinld de mAnz Cel Care de atAtea ori a inconiurat pe ios toatd Iudeea giCalileea -, ci ca sd arate cd va gedea deasupra [va stipAni peste] norodulpigAnesc. Cici acesta era nesupus gi neinvifat 9i era legat prin pacatelesale ,,afari la rispAntii" - adici in viala aceasta-, ,,la ugi" [,,1a o poarti"]- adici afard de Bisericd - 9i au fost dezlegafi de ucenici prin Botez gi princredinld. $i a incilecat pe el [,,a lezut pe el"] Domnul, punAnd uceniciideasupra ,,hainele lor", adicd toatd podoaba cea din faptele cele bune.Cdci mai inainte, goi fiind pdgAnii, se fdceau grozavd priveligte lucrAndfirddelegie. Iar dupi ce au fost aduti de Apostoli, atunci dar5, atunci s-auinvifat a umbla cu bunl cuviinf5 gi pentru aceasta gi deasupra ior estepurtat Hristos, ,,qezand" [El] deasupra Dar cine erau cei mai dintAi stipAniai ,,mAnzului", care ii opreau pe Apostoli? Aritat [r'5dit] este cu adeviratci diavolii, insd Apostolii se fac mai putemici 9i decAt acegtia.

L7,7-70: Si au adus minzul la Iisus gi 9i-au pus hainele pe el gi Iisus a

gezut pe el. (8) $i mulfi igi astemeau hainele pe cale/ iar alfii agterneauramuri, pe care le tiiau de prin gridinitO. (9) Iar cei ce mergeau inainte gi ceice veneau pe unni strigau, zicAnd: Osana! Bine este cuvAntatlr Cel Ce vineintru numele Domnului! (10) Binecuvintati este impirifia ce vine a pirin-telui nostru David! Osana intru cei de Sus!12 (11,7) 4Regi9,13 |

Matei 21, 7 / Luca 19,35 I loan12,74 ('11,8) Matei 21, 8 / Luca 19,3511oan12,13II I,9) Psalm777,26lZahaia{,T lMateizt,glloaf.72,13 ('1'1,10) Matei 21, 9 / Luca 13,35; 19,38

'qhr lumca pigAni greacd gi romand, goliciunea predomina atat in viala privatd, catpi in cca publici 9i religioasi (biile publice. jocurile atletice, orgiile).

'0 in edilia de la 1805, in loc de,,hainele pe cale, iar altii agterneau ramuri, pe carc'

le tiiau de prin gridini", se gisepte ,,vesmintele lor, iar alfii tiiau stilpEri din pomi 9ile agterneau pe cale".

r) in edifia de la 1805, in loc de ,,Bine este cuvantat", se gisette ,,Blagoslovit este".rl in edilia de la 1805, versetul 10 este: ,,Blagosloviti este impirifia care vine intru

numele Domnului a pirintelui nostru David! Osana intru cei din iniltime!", cu

$!r4...

TALCUIRE-^ SFINTIiI E\ANCllhLll DF L:\ I'l'\ltCU Capitolul 1l

Cati r leme p,etlccc np:tric.tt, tl(\r{ldul cunolste cc se cr.tvine s; de aceel ilcinstegte pe Iisus, fiecare dupi a s;r prutere. Dar. ce spun cei ce-L laudi? Aceastilaudii de la Davicl an luat-o. Iar ,,osana", clupd cum socotesc unii, inselrrneazii

,,O, m6ntuie9tel", iar dLrpti cLrm s()coiesc allii insemlleazzi ,,laucli"; insi maibun [potrivit] este inlelesul cel clintAi, intrr,rcAt it Psolrrtul 717 se afld ,,O,Doamne, mdntuiegtel" (117 ,25), care irtru grair.rl cel evreiesc se scrie ,,osana".

Iar' ,,impirilie a lui David" este nunriti Impirafia lui Hristosr3, maiintAi pentru ci din siminla ltri David se trigea Domnul, dar gi pentnt cii

,,David" se tAlcuiegte: ,,puternic la m.lni" sarr ,,indestulat la mAni". $icine altr-rl este ,,ind.estlll:rt la mina", firi r-rurnai Domnttl, ale cirtti miiniatAtea minuni au ficttt?

Si agterr-rem gi rroi, rlar, ,,hainele" noastre, adic.l trupul - cici haini a

suf'letului este trul-r'.rl - 9i si-l supurlem pe el Donrnului. $i si agternemcalea viefii noastrer ,.tiind stAlpiri din pomi", adici urmind, noi, r'ielilorSfirrfilor, cici ,,pomi" strnt Sfinfii, din care ,,taie stAlpiri" cel care urmeazifaptele lor cele bunc ale acelora ISfinf ilor]. Ci ,si firptele noastre cele ce ,,rnerginainte" ;i ce.le ce ,,r'in pe umr5" ,.pre slar a lui Dnmnezett si fie, cicj uniiin viala tlinainte [.rni incep.itur'.i au ar.itat. iar viafa cea de pe ttrmi a lorn-a fost a,c4 nici spre slala lui Dumnezeu fn-atr f.lc'-tt-o lucritoare].

11, 11-11: $i a intrat Iisus in Iernsalitn 9i in ternplu 9i, privind toatein iurrt gi vremea fiind spre seari, a iesit spre Betania cu cei doisprezece.i12) $i a doua zi, iegind ei din Betania, El a fliminzit. (1.3) pi vizAnd dedeparte un smochin care avea ftuttze, a mers acolo, doar va gisi ceva inel;9i, afungAnd la smochin, n-a gisit nimic decAt frunze. Cici nu eratimpullr smochinelor. /14) $i, vorbindro, i-a zis: De acum inainte, roddin tine nimeni in veac si nu minince. $i ucenicii Lui ascultau.

('l I . '12-'l 3) M atei 27 . 17 -\9 I Ltlc^ "13 , 6

,,A intrat" Iistrs ,,in tenlplu", tlar iarigi ,,a iegit", aritAnd cd il pirisegtecle aculn;i-l lasi pLrstir-r gi sl.rf lcfrrire. $i se tlucc iu,,Betania", care se

urrl.itoarcle inserrrnii li: Ii El-]5] ,,Osana " esic cu\,Ant cvlcjesc li uncori inseanrni ,,iaudd",alteori ,,O, nrirrtr.rie5te!", iar aici irrsernni ,,laudir l;iulrri luj David". Iar ,,intru cei dininilfime" arat.i ci 1;rudi lj putci rlc t tlt' tlirr irr.ilf irle - atlici ingerii - pe' Dumnezcrt,Care. nt:-a trirlis llou,i Iurp,ir.ri;i ,r inrloit inlli.if,rtii\ lr-ri Dalicl (dupi Zigaben).

'r ,,$i mare va fi stipinirea LLri si pacea Lui nu va avea hotar. Va impirifi pe tronul9i peste impirdfi.r lrri David, ca s-c int,ireasci gi s-o intemeieze prin iudecati gi prindreptate, de acum 5i pini-n veac Rivna l}rnrnului Savaot va face aceasta" (lsnu 9,5).

rrlrredi;irdeia1ii0i,hLv:Llt,,rrrirjnCtoateinjur".segiseite,,dupic€auv;zuttoate".ri in r.clifia dc l.r iil()5. in lrrr: clr' , timrrui" .r qiscitc ,,vrcmea".i" Lr cdigia dt la ! !05, i r i,,- rlc ,vorl'rrrrl- sc lliis(';+,r ,,ri spr,r nzind ".

1'1

l.16 capirolul 11 SFANTUL TEOFILACT ARHTEPISCOPUL BULGARIET

tAlcuiegte ,,casa ascultdrii", pe iudeii cei nesupugi gi impietrili Ia inimiIds6ndu-i, pentru ca la cei ce il asculti pe El si vind impreuni cu ucenicii.

Dar sd vedem gi cele pentru [despre] ,,smochin", c5ci multe se par a finepotrivite. IntAi cI a fldmAnzit Domnul de dimineali, apoi cd, nefiindvremea smochinelor, Ei cauti roade. $i pentru care pricind a pedepsit pomnesimfibr? insd toate aceste4 dupi iconomie le face. Cdci, de vreme cedeseori a ficut minuni spre facerea de bine a oamenilor gi n-au vdzut uceniciiputerea Lui intru a pedepsi pe cinev4 pentru aceast4 voind sd arate uce-nicilor cd gi rdu poate si facd gi de-ar voi pe cei care aveau sd-L rdstigneascdputea s5-i piardd intr-o clipitd, asupra pomuiui nesimtitor i9i aratd puterea

[minunea]. Ci lucru gi minune mare este cum pomul cel atAt de mustos s-auscat, cdci mai plin de sevd decAt toli pomii este smochinul.

$i ,,flimAnzeste" de dimineald, cu iconomie dAnd voie trupului. $iroadd cere de la smochin, cdruia nu-i era ,,vremea" de road5, ca - precumam zis mai sus - sd arate ucenicilor ci 9i a munci [cdzni, pedepsi] poate.

Dar este ,,smochinul" acesta gi inchipuire sinagogii iudeilor, care aveanumai ,,frunze" - adicd Legea - acestea dAndu-le lor umbrd, iar ,,roadi"nicidecum nu avea (Matei 3, 8;21,19) pi de aceea ,,a flimAnzit" Iisus demAntuirea lor. Cici zice IDomnul]: ,,Mincarea Mea este si fac voia CeluiCare M-a trimis pe Mine, gi si sivArgesc lucrul Lui" (loan 4, 34) - iar voialui Dumnezeu este a intoarce pe cei ce pAcdtuiesc. Deci, de vreme ce nuavea ,,roadi" sinagoga, a fost blestematd gi ,,s-a uscat" (Marcu 11,20-21-),nemaiavAnd nici prooroc, nici dascdl.

71,15-78: $i au venit in lerusalim. $i, intrind in templu, a inceput sidea afarilT pe cei ce vindeau si pe cei ce cumpirau in templu, iar meseleschimbitorilor de banil8 gi scaunele vinzitorilorde porumbei le-a rtrsturnat.(76) $i nu ingiduia si mai treaci nimeni cu weun vasle prin templu. (i7) $i-iinvita si le spunea: Nu este, oare, scris: ,,Casa Mea casi de rugiciune se vachema, pentru toate neamurile?O"? Voi insi afi ficut din ea pegterl de tAlhari.(18) pi au auzit arhiereii si cirturarii. $i ciutau cum sI-L piardi21. Cici se

temeau de El, pentru ci toati multimea era uimiti de invifitura Lui.(11,15) Matej,2172lLuca 19, 45 / Ioan 2, 14('11,16-17) lsaia56,7 llercmia7,77 |

Matei 21, 13 / Luca 19,46 /loan2,76 ('1'1,'18) Matei 21, 15, 45 / Marcua2,12l Lrrea79,4748

'r in edigia de Ia 1805, in loc de ,,si dea afari", se g;segte ,,a scoate".

'3 in edilia de Ia 1805, in loc de ,,mesele schimbitorilor de bani", se gdsegte ,,meselezanfilot" .

r" in cdilia dc la 1805, in Ioc de ,,$i nu ingiduia si mai treaci nimeni cu vreun vas",sc gdsette ,,Si nu lisa si poarte cineva vas".

':! inedilia dela 1805,in Ioc de,,pentru toate neamurile", se gdsette,,intru toate limbile".

IALCUIREA SFINTEI EVANGHELIi DE LA MARCU Capitolul 11

Cum ci Iisus a scos [din tempiu] pe cei ce r,lndeau acolg povestegte gi

Ioan, insd acela ia inceputul Evangheliei sale (Ioan 2, 13-17), iar Marcu,citre sfArgitul Evangheliei. Deci, socotind cd aceasta a fost a doua oari, gi

mai mare prihdnire se face iudeilor, de vreme ce, de multe ori aceleagi

Iindreptiri] fdcAnd Domnul, Iei] nu s-au intors.

fi numegte Domnr-rl templul ,,pe9teri de tAlhari", din pricina iubiriide cAgtig, cdci neamul tAlhiresc este Ineam] dedat la cAgtig. Deci, de vremece gi acegtia fdin templu] vindeau pentru cAgtig dobitoacele cele ce se

aduceau pentru jertfi, [pentru aceasta] ,,talhari" i-a numit pe et.lar ,,zarafi"erau cei care schimbau banii. pi aduce asupra ior pArAg pe Proorocul isai4care zice: ,,Casa Mea, casi de rugiciuni se va chema" (lsaia 56,7).

Dar, o, sd nu fie aceasta fgi pentru noi]!Adicd sd ne afldm gi noi scogiafard din Bisericd; pentru cd multi intrdm ti in Biserica noastrd , ,,vlnzind"cele bune gi ,,cumpirAnd" cele rele. Sunt inci gi cei ce au ,,mesele" plinecu bani, adici cei ce iconomisesc ai chivernisesc pe cele bisericegti, insitoate pentru iubirea de bani le fac. Dar gi ,,scaunele vAnzitorilor de porum-bei le ristoarnd", adtcd pe arhiereii care vAnd darurile cele duhovnicegti- cici ,,porumbelul" este sen'm al Duhului *, ii scoate Domnul afard dinarhierie; cdci acela care pentru aur hirotonette, este caterisit. Dar gi celcare darul gi curilia din Botez le va vinde diavolului, gi acesta pi-a ,,vAndutporumbelul" lui pi pentru aceasta se Fi scoate din Biseric5.

11,19-23:lar cind s-a ficut seari, au iegit afari din cetate. (20) Dimineata,trecAnd pe acolo, au vizut smochinul uscat din ridicini. (21) $i Petru,aducAndu-si aminte, I-a zis: Invititorule, iati smochinul pe care l-ai bles-temat s-a uscat. (22) $i rispunzAnd, Iisus le-a zis: Aveli credinfi inDumnezeu2r. (23) Adevfuat zic voui ci oricine va zice acesfui munte: Ridi-ci-te si te arunci in mare, si nu se va indoi in inima lui23, ci va crede ci ceeace sDune se va facez+. fi-va lur once va zlce. ( 11 , 20) Matei. 21, 19

('11,21) Matei 21,,20 / Evrdt 6,8 ( 11,22 23) Matei77,2q27,21/ Luca 17, 6 / Ioan 11, 40

Degi Maiei zice ctLrn ci ,,indati s-a uscat smochinul" gi vdz6nd aceasta

,,ucenicii s-au minunat" (Mrtei 21,79-20), sit nu te turburi auzind acum peMarcu, care zice cd a doua zi ,,au vizut smochinul uscat" -, caci dator egtiaga sd inlelegi spusa lui Matei: ,,$i smochinul s-a uscat indatd", deci zdbovepte

rrin edifia de la 1805, in loc de ,,cum si-L piardi", se gisette ,,in ce chip L-ar fipierdut pe El".

I in edi;ia de la 1805, ln loc de ,,Avefi credinfi in Dumnezeu", se g6segte ,,Aveticredinfa lui Dumnezeu".

I in edilia de la 1805, in loc de,,in inima lui", se gisegte,,intru inima lui".!inedi;iaclela1605,inlocde,,cespunesevaface",segisegte,,cevazicevafi".

148 Capitolul 11 SFANTUL TEOFILACT ARHTEPISCOPUL BULGARIEI

pufin dupa acest cuvAnt, apoi zr: ,,YdzAnd aceasta, ucenicii s-au minunat".CAnd, adici, ,,vizAnd"? Nu indatS, ci a doua zi. Si cu adevdrat cel ce aga

inlelege nici o nedumerire nu i se va ir:rtAmpla [nu va avea].

$i vezi cum gi de aici Hristos Se aratd cd este Dumnezeu, cici ziceDomnul prin Prooroci: ,,Eu usc lemn verde gi inverzesc lemn uscat"2s(lezechiil 17,24. $imimtneazd-te de dumnezeiasca iubire de oameni, cumpi noud, celor ce prin credinfS ne asemdndm Lui, ne dd putere de a faceminuni * pe care El in chip firesc o are -, incAt gi munlii s5-i putem muta!

Iar ,,munte" este ti socoteala [cugetarea] cea mdndri [plinA de trufie],neinduplecat5 fiind gi inil|ime oarecare [ingelEtoare] avAnd. Deci, cel ce vedecd patima mAndriei il supdrd pe el gi se sArguiegte [aceasta] sdl scoata pe eldin cercetarea gi pronia lui Dumnezeu - ci mAndru este cel care zice cum cdtoate prin sine le isprdvegte pi nu prin Dumnezeu -, unui ca acesta este datora certa acest ,,munte" - pe mindrie zic - gi a-i zice ei [mdndriei]: ,,Ridici{e gite arunci in mare", adicd in oamenii lumegti gi necredincio9i, care se afld inmarea viefli acesteia Iar el .,nu se va indoi intru inima lui", adicd nu se vadespdrfi de Dumnezeu - cdci cel mAndru se desparte de Dumnezeu, zicand:,,Nimic nu am de la Dumnezeu, nici nu am trebuinfd de aiutorul Lui"'?6.

1L,24-26: De aceea vi zic voui: Toate cAte cerefi, rugAndu-v5, sicredeli ci le-afi primit 9i le veti avea27 . (25) Iar cAnd stafi de vi rugafi,iertafi orice avefi impotriva cuiva, ca gi Thtil vostru Cel din Ceruri sI viierte voui gregealele voastre. (26) Ce de nu iertafi voi, nici Tatil vostruCel din Ceruri nu vi va ierta voui gregealele voastre.

(1,1,24) leremia29,73l Matei7,7)27,22lLuca 11, 9 / loan 14, 13;75,7 I lacov 7,54(11,25) Siah28,2,7 I Matei 5,2i-24t 5,l4 / Efeseni 4, 32 / Coloseni 3, 13 (11, 26) Matei 6, 15

Cel care crede din tot cugetul sdu, cu adevirat gia intins inima sa spreDumnezeu ti, ca sd zic ceea ce zice David, gi-a vdrsat sufletul sdu inaintealui Dumnezeu (Psalm 41, 4; 67, il. Iar cel care gi-a intins inima sa citreDumnezeu, s-a unit cu El gi inima lui infierbAntAndu-se, [dintru aceasta] seadeveregte ci va dobAndi cererea sa Deci ce a pdtimit aceast4 acela vacunoagte. Si socotesc cd pdtimesc aceasta toti cei ce mdcar pufin iau aminte28.

'?5 in edilia Bibliei de la 1988, aici avern: ,,8u, Domnul, pomul inalt il fac mic gi pe

cel mic il fac inalt; pomul verde il usuc ai pomul uscat il inverzesc".26 Adici nu se va dezbha in sine, trdindu-gi viafa launtricd in doud feluri (adici in

chip indoit): intru Dumnezeu pi intru mdndrie.

'?7 in editia de la 1805, in loc de ,,si credefi ci le-afi primit Fi le veti avea", se gasegte

,,si credefi ci vefi lua gi va fi voui".'?3 Adicd: Cel intru care s-au sivar5it acestea, acela va cunoagte adeverirea lucrului.

Iar cunogtinta celor pomenite aici, o au toti cei care macar putin iau aminte.

, i&xl'

TALCUIREA SFINTEI E\ANC}JELII DE LA \I'\RCU Capitolul 11

De aceea gi zice Domnul: ,,Toate le vefi lua, cate cu credintd le velicere", cici cel care credc, cu totulu,si tot [pe de-a-ntregul] pe sine se dd luiDumnezeu, cu lacrirni vorbind cr,r L)insul, ca gi cum finAndu-se depicioarele StdpAnului, intru rugiciune. Voiegti inc.i pi intru alt chip [fe1] a

primi [ua] ceea ce ceri? Iarti orice ]i-a gregit ]ie fratelezq. Vezi lesnireadarului lui Dumnezeu?ro

11,27-33: $i au intrat iarisi in Ierusalim. $i pe cind Se plimba lisus3lprin templu, au venit la El arhiereii, cirturarii gi bitrinii. (28) $i l-au zis:Cu ce putere faci acestea? Sau cine Ti-a dat Tie puterea aceasta, ca si le faci?(29) Iar Iisus le-a zis: Vi voi intreba gi Eu un cuvant: Rispundefi-Mi 9i vivoi spune gi Eu cu ce putere fac acestea: (30,) Botezul lui loan din Cer a fost,sau de la oameni? RispundefiMi! (31) $i ei vorbeau intre ei3'?, zicind: Devom zice: Din Cer, va zice: Pentru ce, dar, n-afi crezut in el33? (32) Iar de vomzice: De la oameni - se temeau de mr.ritime, cici toti il socoteau ci Ioan eraintr-adevir Prooroca. (33) $i rXspunzind, au zis lui lisus: Nu gtim. $i Iisusle-a zis: Nici Eu nu vi spun voui cu ce putere fac acestea.

f 1i. .17) Maiei 27,23 I t-u.a 2A,1 ('11, 23) legite 2,74 / Matei 2'1.,23 | L'uca 20,2( 11, 29-i0) Matei 2l,24-25 / Lr.a 20, 3-4 (11, 31-32) Matei 21,26-27 l Luca 20,6-8

TulburAndu-se ei din pricini ci Domnul scosese din templu pe cei cenegustoreau/ \'ir-r ia DAnsul, r'oind si-L prinr,li in cuvAnt gi I-au zis: ,,Cu ce

r'' Cuviosul lsaia l'ustnicirl ne inr,trli .rstfel: ,,infricos.itoi cstL. cuvantul Domnului, cicle nu vczi inima ta curat.i fati de toli, si r'-, cc; nim'c r'e la Dtirnlezeu, c.ici ii aduci ocar),o dati ce, fiincl 2iciitos gi ar'6nd vreo srrpiirare fa;i de onrul asemenea fie, spui Celui Cecunoatte ininril('. ,,l.rrti-rni pdcatel': mele". Unul ca acesta nr-r se roagi cu minte4 ci cubuzele, intrtr nettiinfi. Fiinclci cel ce voicgtt cr.r a(ie!,;rat si se roage lui Dumnezeu cuniintea, in Drrhul Sf6nt;i cu inima curat.;, iii cercetcazd, inainte de a se rug,r, inima s4 dc.

este neinpovii:'i15 cle ' r'eo griji ta;.l de orice om, sau nu, Si claci nu o face, se amigeFte pesine. Cici in acest caz, nu este cine si-l ascrrlte pe el, pentru cl nu mintea Jui se roagi, ciimplinegte o obiprruirrf.i a orelor de canon. Dar cel cc voiegte si lucrezc in chip curat, vacerceta intAi mrntea )ui, ce are in ea. Astfel, c1e zici: ,,Mihriegte-mi", miluiegte gi tu pe cel ce

te roagi, ;ii de zici: ,,lariti-mi", iart.1 gi tu, nevrednicrrl. Iar de zrci: ,,Nu-Ji aduce aminte depdcatele Mele", nici lu:i nu refuzi sA ierli p.icatele aproapelui tiu. pi dacd zici: ,,Nu-Tiaduce aminte de relele ce le-am f.lcrrt, fie cu voia, fie silit" - degi nu este silS - nu trebuie sigandepti ce'r,a impotrir'.r vrenmri orn- De n ai ajuns si faci accstea, in zadar te rogi" (Filocnlinronfitrcnscd. vol.12, Crrurintul X\tlll, ed. Harism4 Bucuretti, 1991, p. 143).

r') Vezi cJrt de lesnicioasi este primirea darului de. la Dumnezeu?rr in cdifia de la 1805, in loc de ,,pe cind Se plimba lisus", se gisegte ,,umblind El".I in editia de la 1805, in loc de ,,vorbeau intr€ ei", se gasette ,,cugetau intru sine;i".r1 in ecligia de la 1805, in loc de ,,in el", se gisegte ,,lui"! in edigia tle la 1805, irr loc de ,,cici toti il socoteau ci Ioan era intr-adevir Prooroc",

se gisette ,,cici tofi il aveau pe Ioan ci adevirat Prooroc a fost".

149

rL|l llt

i50 capitolul 11 SFANTUL TEomAcT ARHIEPISCOPLI" BLILGARTEI

putere faci acestea? [Sau cine fi-a dat ]ie puterea aceasta, ca si le faci?]"ca gi cum i-ar fi spus: ,,Cine egti Tu de faci unele ca acestea? Dascil egtipus [rAnduit]? Arhiereu egti hirotonit?" Iar acestea il intrebau, sArguin-du-se sd-L aducd pe E1 intru nedumirire, ca sd-Lbiruiascd pe El3s; cd de vafi zis: ,,Eu cu puterea Mea fac acestea", si-L improagte cu pietre, ca pe unpotrivnic al lui Dumnezeu, iar de va fi zis: ,,Cu puterea lui Dumnezeu facacestea", sd indepdrteze de la El norodui ce1 care I1 socotea pe DAnsul cieste Dumnezeu. Deci, Domnul ii intreabd pe dAngii despre ,,botezul luiIoan", nu in zadar, nici in chip sofistic adici inpeldtor, ci ca sd-i prindi peei in cuvAnt; gi fiindcd Ioan mdrturisise despre Ei, ii intreabd pe acegtivicleni. Astfel, de-ar mirturisi ei cd Ioan este de ia Dumnezeu, si fie sililia primi gi mdrturia lui Ioan pentru Hristos. Dar, fiindcd acei4 din pricinardutilii lor cea de bund voie, stdteau la nedumirire36, MAntuitorul nu Iezice: ,,Nici Eu nu gtiu ce vi voi spune voud", ci ,,Nici Eu nu vi spun vouicu ce putere fac acestea" - adicd ,,de vreme ce viclenili, gi de bund voie vdfacefi rXi, nu vd voi invrednici de rdspuns".

rs Adicd, ei credeau cA pot si-L vaneze gi sd-L biruiascl pe Domnul prh cuvAnt. $ipe potriva judecdtii lor primesc cuvdnt de Ia Cuvantul lui Dumnezeu.

36 StAteau la nedumerire din pricind ci stSruiau intru viclenie.

,&d.,

151

Carrrorul 12Pilcla ltLcrdtorilor uiti. Platn dnjdiei. Ittaiarea ntorfilor.

Cen nni nure portLncd din Lege.

Dottttrul ;i FirtL lui Dauid. Bntul rddtrceil

12,1-9: $i a inceput si le vorbeasci in pilde2: Un om a sidit o vie3, a

imprejrnuit-o cu gard, a sipat in ea teasc, a clidit turna gi a dat-o lu-critorilor, iar el s-a dus departe. (2) $i la vreme, a trimis la lucritori oslugi, ca si ia de la ei din roadele viei. (3) Dar ei, punAnd mAna pe ea, aubitut-o 9i i-au dat drumul firi nimic. (0 $i a trimis la ei, iarigi, altislugi, dar gi pe aceea, lovind-o cu pietre, i-au spart capul gi au ocirAt-ot.(5) $i a trimis alta. Dar 9i pe aceea au ucis-o; si pe multe altele: pe unelebitAndule, iar pe altele ucigAndu-le. (6) Mai avea 9i un fiu iubit al siugi in cele din urmi l-a trimis la lucrXtori, zicAnd: Se vor ruqina de fiulmeu. (7) Dar acei lucritori au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; venitisil omorAm si mostenirea" va fi a noastri. (B) $i prinzAndul l-au omorAt9i l-au aruncati afari din vie. (9) Ce va face acum stipAnul viei? Va venisi va pierde pe lucritori, iar via o va da altora.

( 12, 1) l'salm 79,8 / Cantarea CAntirilor S, -I-l / lsaia 3,7q 5,7 /Ieremia 2, 21l Matei 21, 33 /

Lrca 20,9 ( 12, 2 3) M^tei,5,12;2'1,31-35;23,311 Lluca2},70-11(12, 1) Luca 20,77{.1:, 5 6l Matei 21, 36-37 | Luca 20,12-73 ('12,7 ) Psahn 2,2 | Matei,27,38:26,3 |

Luca20, 14 (12, S 9) Matei 27, 39-41 I Luca 20, 15-16 / Evrei 13, 12

,,Vie" este norodul pe care l-a ,,sidit" Domnul, cd zice psalmistul:,,SivArsegte via aceasta pe care a zidit-o dreapta 'la" (Psal.m 79, 15-16); iarMoise zice: ,,AducAndu-i inliuntru, risideste-i pe ei in muntele sfinteniei

I In edifia clc Ia 1805, titlul capitolului este. ,,Pctttrlt pildt oiei ce o au dnt luudforilor.Ptnt'ru cti ce au inLt ebnt pe Donuul Lle tlajdie. Pentru sncluclrcii cei ce tdgdduiesc Itn,ttrtn. PatlrLL(irturnrul ,tiLttor Llc LeSc. Petltru inLrcLlLtrttl Donuttiui, al uri Fiu zic cdt'hrrarii cd este EL

PattrrL ptizirca dc cdrttLrnrii cei fdLnrnici. Pantru uitlut:n aceca cc a pus doi bdnu!i".

'?in edigia de Ia 1805, in loc cle ,,si le vorbeasci in pilde", se gdsegte ,,in pilde a legrii lor".

'in edifia de la 1805, ir.r loc de ,,a sidit o vie", se gdseFte,,a sedit vie".I in edilia de la 1805, irr loc c1e ,,a sipat in ea teasc, a clidit turn", se gesegte ,,a s:dit

in ea teasc, a zidit turn".'in eclilia de la 1E05, in ioc de,,lovind-o cu pietre, i-au spart capul si au ocdret-o",

se gAsette ,,ucigindu-l cu pietre, i-au sfiramat capul si l-au trimis ocerat".6 in edilia de 1a 1805, in loc de ,,mostenirea", se gdsette ,,mogia".t in edigia de la 1805, in loc de,,l-au aruncat", se gdsegte ,,I-au scos".

Capitolul 12 SFAT,\TUL TEOFIL,ACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Tale" (Iegire 75,17)8.Iar ,,gard" este Lege4 care ii oprea pe iudei si se ameste-ce cu alte neamuri. ,,Tum" era templul, sldr.it fiind, iar ,,teasc", jertfelniculunde se vdrsa sAngelee.

$i l-a dat pe norod ,,lucritorilor", adici dascdlilor [invd]dtorilorl gistdpAnitorilor celor dupd vremi ai iudeilor. Si a trimis ,,o slug6" - poate peIlie - dintre Prooroci, gi dupi acela pe algii, precum Miheial0, pe care l-abdtut SedechiA proorocul cel mincinos (3 Regl22,24).Iar pe a doua ,,slugi",pe care au improgcat-o cu pietre gi i-au spart capul - adicd au sivArgit gi aupus vArf ocirii -, pe Osea gi pe Isaia Proorocii. Iar a treia ,,slugi", pe cei dinvremea robiei, pe Daniil gi pe Iezechiil. Iar in vremurile ,,din urm5" a trimisDumnezeu pe Fiul SIu * Care din iubire de oameni S-a fdcut om *, zicAnd:,,Se vor rusina de Fiul Meu". Dar Domnul nu zice aceasta ca gi cum n-ar fittiut ceea ce va si fie, ci spune ceea ce trebuia sd se facd gi se cuvenea sd fie.

Iar ,,lucritorii" cei rdi, cunoscAnd cd Acesta este Fiul lui Dumnezeu,,,L-au scos afari din vie", adicd afari din Ierusalim gi L-au omorAt, cdci,,afari" din cetate a fost ristignit Domnu|1. Deci, Domnul ,,viei [,,stipAnulviei"l", Tatdl Fiului Celui ,,omorAt", iar mai r.artos insugi Fiul Cel ,,omorAt"de ei, ii va pierde pe ,,lucritori", dAndu-i romanilorr2. Iar norodul i1 va da,,altor lucritori", adici Apostolilor. Iar daci t,oieFti sd afli cum au lucratApostolii ,,via", citepte Faptele Sfintilor Apostoli 9i vei afla cd dintr-o datdau crezut,,trei mii" pi alte,,cinci mii" gi,,roadi" au adus [Apostolii] luiDumnezeu (2, 11; 1, 4).

12,10-12: Oare13 nici Scriptura aceasta n-ali citit-o: ,,Piatra pe care aunesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns si fie in capul unghiului?14 (11) De

3 in edi;ia Bibtiei de la 1988, aici avem: ,,CautA din Cer gi vezi gi cerceteazi viaaceasta, gi o desivirgegte pe ea, pe care a zidit-o dreapta Ta" (Psaltn 79,15-16) 9i ,,'tu ilvei duce gi-l vei sidi in muntele mogtenirii Tale" (Iesire 15,17).

' [1805] Adicd sdngele dobitoacelor ce erau jertfite (dupi Zigaben).r0 Doi prooroci au purtat numele Miheia. Unul care a proorocit lui Ahab, impdratul

lui lsrail, ci va fi biruit gi ucis de asirieni in tAzbor (3 Regi 22); celdlalt a fost acela care avestit mai inainte despre nagterea din Betleem a MAntuitorului lisus Hristos, in cartea sa

de proorocie (Mifteia 5, 1).rr ,,Pentru aceea gi Iisus, ca si sfinleasci poporul cu sAngele Siu, a pdtimit in

afara portii" (Eurei 4,12).u Rornanii distrug lerusalimul in anul 70, dupi un rizboi crancen impotriva iudeilor.r3 In edifia de la 1805, in loc de,,oare", se gisegte,,au".u in edilia de la 1805, in loc de ,,Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a

ajuns sd fie in capul unghiului", se gisegte,,Piatra pe care nu au bigat-o in seamiziditorii, ;icensta s-a ficut in capul unghiului".

TALCUIRI.A SFINTEI E\ANCH!LII DI] I-.\ \'1,\RcU C.rp.Ltn1.'1 ta

la Domnul s-a fecut aceasta gi este lucru minunat in ochii noqtri1'". (72)

$i ciutau si-L prindi, dar se temeau de popor. Cici infeleseseri cA impo-triva lor zisese pilda aceasta. Si lisindu-L, s-au dus.

(12, ltr ll ) Psal'J. -117,22-23 / lsaia 8, 14; 28, 16 / MateL 27,42 / Ll.l.ca 20,17 |Faptele Apostolilor {, 11/ llomani 9, 33 / 1 Corinteni 3, 11 / 1 Petru 2, 7( 12, 12) Matei 14, ,21, {5 / Marcu 11, 18 / Luca 20, 19 / Ioan7,25,30,44

Prin toate acestea arate ce ar-r fost leo.idati afari iudeii. iar neamurile aufost primite, cA ,Piatrd" este Insupi Domnul, iar ,,ziditorii" [sunt] dasciiii[invdfitorii] norodului. Deci pe Cel nebigat in seami de dascdli [invd]dtoril,pe Acesta L-a pus Dumnezeu ,,in capul unghiului", Cap al Bisericii fdcAn-du-Se; cici Biserica este ,,unghi", ca cea care-i impreuneazd;i unegte petoli, pe iudei ;i pe elini. Precum unghiui o laturi cu alta impreuneazA, miilG.cind amAnduror4 gi ,,unghiul" acest4 adicd Biseric4,,de Ia Domnul s-aficut si este fiucru] minunat intru ochii nogtri", ai credinciogilor, pentrucd cei necredinciogi, chiar gi minunile le clevetesc. Deci Biserica este mi-nunati, ca pi cea care din minuni s-a intirit, Domnul impreund lucrAnd cuApostolii gi cuvdntul adeverindu-l prin semnele Ininunile] ce-i urmau.

12,73-1.7: $i au trimis la El pe unii din farisei 9i din irodieni, ca s5-Lprindilr'in cuvAnt. (74) lar ei, venind, I-au zis: invititorule, gtim ci spuiadevirul gi nu-!i pasi de nimenirr, fiindci nu cauli Ia fala oamenilor, cicu adeviratrE invefi calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da daidie Cezaruluisau nu? Si dim sau si nu dim? (15) El insi, cunoscand f;timicia lor, le-azis: Pentru ce Mi ispitifi? Aduceji-Mi un dinar ca si-l vid. (16) $i I-auadus. $i i-a intrebat Iisus: Al cui e chipul acesta gi inscriptia de pe el? Iarei I-au zis: Ale Cezarului. (17) lat Iisus a zis: Dati Cezarului cele aleCezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. Si se mirau de Ele.

(12, 13-16) l'salm 40, 7-8 / Ieremia 9, 3 / Avacum 1, 15 I Matei 22, -15-27 | L\tca 20,20 24(17, '17) legie 22,28 / 1 Regi 15, 30 / Matei 22,21 I Luca 20,25 / Romani 13, 7

Arn mai spus gi in alt loc despre ,,irodieni":'r, ci erau eres de curAndivit, al celor caie spuneau ci Irod este Mesia [Hristos], fiindci in vremea lui

'5 In editia de la 1805, in ioc de,,este lucru minunat in ochii no9tri", se gdse$te

,,este minunat intru ochii nogtri")" in edilia de la 1805, in ioc de ,,si-L prind5", se gdsette ,,si-L vineze pe El".i7 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,9tim cd spui adevirul 9i nu-Ji pasi de nimeni", se

giselte,,gtim ci adevirat egti 9i nu-Ji este Jie griii de nimeni".'3 irr edilia dc la 1805, in loc de,,cu adevirat", se gasegte,,intru adevir,'.'' in edilia dc la 1805, \'ersetul 17 este: ,,Iar Iisus a zis: Dafi inapoi pe cele ce sunt

ale Cezarului, Cezarului, si pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu. Si s-aumirat de DAnsul".

:('Vezi tAlcuirea de la,!larcrr -1. 6-12.

154 qapitolul 12

au lipsit diadohiile'?l impdralilor din luda. Iar allii spun cd ,,irodienii" erauostagii lui lrod, pe care i-au luat fariseii cu ei, ca sd fie martori a ceea ce vazice Hristos gi apoi si-L prindi gi sd-L ducd. insd vezi niravul ior cel rdu,cum cu momire se ispitesc sd-L ingele pe Domnul, zicAnd: ,,$tim cd nu caulila fafa omului, deci nici de Cezarul nu te vei sfii". Iar aceasta toate eramegte;ugire care avea in amAndoud pirfile pripdstii, aga incAt de va zice cdse cuvine si dea dajdie Cezarului, sd-L cleveteascd pe El citre norod, ca peCel Care ii supune pe ei robiei, iar de va zice si nu dea dajdie, sd-L pdrascdpe El, ca pe Cel Care intdrAtd norodul impotriva Cezarului. Dar Cela Careeste Izvoiul inlelepciunii, scapd de viclegugurile lor, zicAnd: ,,AducellMiun dinar [ca si-l vid]". $i vdzAnd cd are chipul C ezarului, a zis:,,Da]i inapoipe acesta ce are chipul, celui al ciruia este chipul - adici Cezarului pi pecele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu; adicd a da dajdie Cezaruluinu vi impiedici pe voi cu nimic citre cinstirea de Dumnezeu, cd puteli 9iCezarului a-i da daldie 9i lui Dumnezeu a-l da pe cele ce sunt ale Lui".

Iar ,,Cezar" alhecdruia dinrre noi este si nevoia cea sDre trebuintd a truou-lui. Deci Domnul poruncegte si-i ddm gi trupului cele ce sunt ale lui, haine giacoperimAnt [deasupra capului]. Iar pe cele care sunt,,ale lui Dumnezeu,lui Dumnezeu": priveghere [trezvie] dupd putin]d, rugdciune gi celelalte.

Dar gi diavolului, care este ,,Cezal', aruncd-i pe cele de la dArsril date fie4:mAnia pofta rea; iar pe celecesunt,,ale lui Dumneieu", adile,,lui Dumnezeu".

12, 18-27: $i au venit la El saducheii care zic ci nu este inviere gi-Lintrebau zicAnd: (19) invifitorule, Moise ne-a lisat scris, ci de va muri fratelecuiva si va lisa femeia firi copil, si ia fratele siu pe femeia lui gi sI ridiceurmagr fratelui. (20) $i eralu gapte {rafi. $i cel dintAi gi-a luat femeie, dar,murind, n-a lisat urmag. (21) $i a luat-o pe ea al doilea, 9i a murit, nelisAndurmag. Tot aga gi al heilea. (22) $i au luat-o tofi gapte gi n-au lisat urmag. inurma futuror a murit gi femeia. (23) La Inviere, cAnd vor invia, a ciruiadinhe ei va fi femeia? Cici tofi sapte au avut-o d e solie. (24) fi le-a zis Iisus:Oare nu pentru aceasta riticifi, nestiind Scripturile, nici puterea luiDumnezeu? (25) Cici, c6nd vor invia din morti2a, nici nu se mai insoarS, nicinu se mai mSriti, ci sunt ca ingerii din Ceruri. (26) Iar despre morfi ci vor invia,n-ali citit oare, in cartea lui Moise, cind i-a vorbit Dumnezeu din rug zic6nd:

:r in lumea elenistici, drnrioft era numit mogtenitorul tronului.22 Asta nu inseamni cd putem inlelege de aici cd diavolul ne-a alcdtuit partea cea

manioasA a sufletului, ci cd el ni se face momitor si impreund-lucrdtor la tot lucrul celr6u pe^care il facem dintru pofta cea rea gi iulimea miniei. Vezi continuarea talcuirii.

'?r In edi;ia de la 1805, in versetele 19-22,inloc de,,urmag", se gesette ,,simAnfa".

r{ In edilia de la 1805, in loc de ,,cAnd vor invia din rnor}i", se gisegte ,,dupi ce dinmorfi vor invia".


;&4-

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA N{ARCU CapitoJul 12

,,Eu sunt Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac 9i Dumnezeul luilacov"? (27) Dvnnezeu nu este Dumnezeul celor mo4i, ci a celor vii. Multriticifis. (12, 1b Matei 22,23 tLuca 20, 27 / Faptele Apostolilor 23, 8 (11, 19) Facere 38, 8 /

Deuteronom 25, 5 / Mateiz2,241 LlucaZO,28 (12, 20 24) Mateiz2,25-29 ILuca 20,29-33 (72, 25) Matei 22. 30 / Luc a 20,36 | 7 Corinteni 15, 42

(12, 26) legie 3, 6 I Matei 23, 31-32 / Luca 20,37 (12, 27 ) Matei 22,32-33 | L.dca 20,38

Saducheii erau eretici [de] la iudei, care spuneau cA nu este inviere,nici Inqer, nici duh.

i-!In chip dugminos, ca niFte vicleni venind la Iisus, plSsmuiesc povestirea

aceasta prin care clevetesc InviereA ca sd o surpe. 9i urzesc ei povestire carenici n-a fost vreodate ti poate nici nu va fi, zicAnd ci ,,9apte" au fost cei cares-au insurat cu femei4 ca mai mult sa-si bati ioc de inviere. Deci Domnul,de vreme ce aceia I-au pus inainte Legea lui Moise, le aratd lor cd nu cunoscScripturile, zicAnd: ,,Nu infelegeli despre care inviere vorbegte Scriptura; civoud vi se pare ci iardgi acest fel de agezare trupeasca va sd fie, dar nu esteaga. Deci, nici nu inlelegeti Scripturile, nici puterea 1ui Dumnezeu nu ocunoatteli; cAci voi poate ciutafi la greutatea aiestui lucru [al invierii adicijti pentru aceasta nu vd dumiriti cum trupurile ce s-au risipit vor putea a seimpreuna cu sufletele, dar puterii lui Dumnezeu, ca o nimica ii este aceasta".

Deci va fi Inviere, dar nu [intr-o stare] trupeascd, ci [intru] dumne-zeiasce gi ingereasci atezare a vielii. Pentru ci, de vreme ce nu ne vomstric4 ci aceiagi care suntem vom rdmAne, pentru aceasta gi insurarea[nunta] se va strica; cdci insurarea [nunta] acum din pricina stricdciuniifirii se face, ca prin primirea neamului, unul de la altul trdgAndu-ne, si nupierim. Iar atunci lvom fi] ca ingerii, care, fari de a se trage unul din altulprin nuntA, aceiagi sunt gi niciodatd nu se sfArgesc; intru acest chip gi cei cevor invi4 fdri de nuntd, neimpulinati vor petrece.

Inci 9i intru alt chip ii mustrd IDomnul] ci nu gtiu Icunosc] Scripiurile,cdci dacd ie-ar fi inleles pe ele, ar fi infeles gi in ce chip s-a zis: ,,Eu suntDumnezeul lui Avraam" (legire 3, 6), adicd.,,a celor vii". Cdci nu a zis:,,Eu am fost", ci,,Eu sunt", ca al celor ce gi acum sunt aceiagi gi n-au pierit.

Dar, poate ar zice cineva cd Domnul a spus aceste4 vorbind numaipentru sufletul 1ui Avraam, iar nu gi pentru trup, drept aceea trupurile nuinviazd.Insd Domnul spunAnd: ,,Avraam", cuprinde la un loc ai sufletul gitrupul. Deci, Dumnezeu este Fi al trupului fiindcd la Dumnezeu gi acelaeste,,viu" gi nu cu totul intru nefiin|5 s-a dus. $i pentru ci saducheii seindoiau de Invierea trupurilor, Domnul cu prisosinld despre trupuri spunecI sunt ,,vii" la Dumnezeu, nu despre suflete, caci aceasta, cu adevdrat eramdrturisiti gi de saducheii cei trupegti.

155

'?5 In edilia de la 1805, in loc de ,,Mult riticiti", se giseFte ,,Deci voi, mult vi rlticifi"

Capitolul l2 SFANTIIL I EOI:'1,\C1 r\]<HIEPISCOPUL IlUl-CARlEl

^ Apoi gi aceasta socotette: scularea ti Ll\'ierea ale celui cdzut sunt sculare

gi Int'iere; iar nu sufletul a cazut, c;ci estc iara de moarte, ci trupul. Deciacesta va gi ir1\'i4 impreunAndtrsr. iard;i cr-r sulletul cel irnpreuni insofit2".

12,28-34: $i apropiindu-se27 unul din c5rturari, care ii auzise vorbindintre ei28 gi, vizAnd ci bine le-a rispuns, L-a intrebat: Care porunci esteintAia dintre toate"? (29) Iisus i-a rispuns ci intAia3'este: ,,Asculti Israile,Domnul Dumnezeul nostru este singurul f)omn". /30) $i: ,,Si iubegti peDomnul Dumnezeul tiu din toati inima ta, din tot sufletul tiu, din totcugetul tiu gi din toati puterearlta". Aceasta este cea dintii porunci. (31)

Iar a doua e aceasta3:: ,,Si iubegti pe aproapele tiu ca pe tine insufi". Maimare decAt acestea nu este alti porunci. (.321 9i I-a zis cirturarul: Bine,invilitorule. Adevirat ai zis ci unul este Dumnezeu 9i nu este altul afaride El. (33) $i a-L iubi pe El din toati inirna, din tot sufletul, din tot cugetulgi din toati puterea gi a iubi pe aproapele tiu ca pe tine insufi este maimult decit toate arderile de tot si decit toate iertfelel. (34,) Iar Iisus, vizAn-du-l cii a rispuns cu inlelepciune, i-a zis: Nu egti departe de impirilia luiDumnezeu. Si nimeni nu mai indr;znea si-L mai intrebesr.

(12, 28) Matei 22,34-36 I Lvca 10, 25 (12,29) Deuteronon 6, ,l / Efeseni ,1, 6 / Iacov 2, 19(12, .i0) Deuteronorr' 6, 5 / Nlatei 22, 37-38 | Lrca lt,27 ( 12, 31 ) Levitic 19, 18 /

N{atei 5,43;22,39-40 / Ioan 13, 34 / Romani 13, 9 / Galateni 5, 14 / l Tesaloniceni 4,9 /Iacov 2, 8 / 1 Petru 7,22 (12, 32) Deuteronom 4, 35; 6, 4 | Isaia 45, 6; 46,9 I

Luc^ 20,39 (12, 33) l Regi 15, 22 / Osea 6 ,6 112, 3J) Matei 22,46

Matei spune ca a \.enit ,,ispitindu-L" (fuIitei 22,35), iar Marcu, aici,spune cd ,,a rispuns cu infelepciune". Deci, oare unul grdiegte impotrivaceluilalt? Nu, ci cu putintd este ca mai intAi cu ispitire si fi venit, apoi, dupdct- s-a folosit el din rdspuns-ul lui Hristos gi cti inlelepcir-rne rispunzAnd, sdfi fost ldudat [de Domnul]. hrsi vezi gi lar"rd4 cum il mdi'turisegte ce nu estede savirgit [desavArgit], caci rr-a zis IDourrrtrl]: ,,inlir,rntru iirtru impirilialui Dumnezeu egti", ci: ,,Nu egti departe [de impirilia lui Dumnezeu]".

26 Cu sufletul cu carc. irr insolire a petrecut.:7 in edilia de la 1805, in bc de ,,apropiindu-se", se giseltc ,,viind la D6nsul",13 in edilia de la 1805, in kx cle ,,vorbind intre ei", se giscgtc ,,prigonindu-Se cu Iisus".

" in editia de la 1805, in loc de ,,este intiia d intre toate", se gisq;te ,,este mai intai de toate",3u in edi;ia de Ia i805, in loc de ,,intAia", se g.isette ,,mai intii de toate poruncile".3' in edigia de la 1805, in versetele 30 9i -33, in loc cle ,,puterea", se gesette ,,tiria"-rr in edifia de la 1805, in loc cle ,,Iar a doua e aceasta", se gase;te ,.lar a doua,

asernenea acesteia".rr in edigia de la 1805, in loc cle,,dec6t toate arderile de tot ti decal toate jertfele",

se gisette ,,decat toate prinoasele 9i jertfele".I in edigia de la '1605, ir.r loc de ,,$i nimeni nu mai indriznea si-L mai intrebe", se

giscate,,Si nimeni mai mult nu indriznea si-L intrebe".

54,

lALCU]ITEA SFINTEI EVAN.C]HELII DE LA MARCU Capitolul 12

Dar penhrr care pricini cirturarul acesta a pus inaintea lui Hristos aceastiintrebare? Socotind el c5-L va prinde pe Hristos ca gi cum indreptAnd Lege4iar pentru aceasta sd-L prihineascd pe DAnsul ca pe un impotrivitor al Legii.

Dar Domnul, ardtAndu-i lui cd dintru a t1u avea dragoste gi dintru a se

topi de zavistie, il asupresc pe el intrebdri ca aceste4 zice cd cea dintAi gi maimare porunci este a iubi pe Dumnezeu gi a dou4 asemene4 a iubi peaproapele. Dar cum sunt ele ,,asernenea"? Fiindcd una pe alta se |in. Cdcicel care-L iubegte pe Dumnezeu, iubepte gi fiptura Lui;lar dintre fipturi,omul este Icel] mai de aproape. Deci, cel ce iubegte pe Dumnezeu, va iubi gipe iofi oarnenii, iar cel carel iubegte pe aproapele sdu, cu mult mai vArtos[I1 r'a iubi] pe Dumnezeu. Cici dacd ii iubegte pe oameni, pe c_are de multeori dau pricini de srninteli gi urAciunis5, cu mult mai vArtos [Il va iubi] peDumnezeu, Care este pun-rrea Ficdtor de bine36. Auzi incd gi pe Domnul[cum zice]: ,,Cel ce Mi iubeste pe Mine, poruncile Mele va pAzi"37 (Ioan

14, 75). Yezl cd dintru a iubi noi pe Durnnezeu pdzim poruncile Lui? Iartoate por-r.rncile Lui dragostea unuia spre altul cuprind, pi ,,intru aceastavor cunoaste tofi ci sunteli ucenicii Mei, de vi vefi iubi unul pe altul"(low 13,35). Vezi iard;i cd din iubirea unuia citre ce1ila1t se alcStuiegteaceast4 adici a avea prietenie cu Hristos pi a fi ucenici ai Lui gi prieteni.

$l socotegte cum pe toate puterile sufletului le-a numdrat, cd este puterea sufletului cea dobitoceasca, pe carc o arati zicand: ,.din tot sufletul",pentru cd mAnia gi pofta voiegte si le ddm cu totul intregi dragostei luiDumnezeu. Si altd putere a sufletului este cea a sadurilor, adicd hrinitoaregi crescdtoare - gi pe aceasta toati se cuvine toatA sd o ddm lui Dumnezeu.Inci gi putere cuvAntdtoare este, pe care Legea a numlt-o ,,cuget". Deci,toate puterile sufletului se cuvine sd le ddm dragostei38

r5 Care adesea sunt prilej de sminteali ;i de uriciuni.16 Aici SfAntul Maxim M.irturisitorul ne invafi: ,,Ccl ce se strdduiette s; tin.i cuvAntul:

,,Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta, din lol sufletul tiu, din totcugetul tiu si din toati puterea ta, iar pe aproapele tiu ca pe tine insuti" (Marcu 72,30-31) implinegte toate poruncile. Cel ce se strdduiette sA fini acest cuvant implinegtetoate poruncile. Dar cel care nu s-a desficut de impitimirea dupd cele materiale, nupoate cu adeverat sd iubeasci nici pe Dumnezeu, nici pe aproapeie. Cici este cu neputintdca cineva s.1 se lipeascd gi de celc materiaie gi si iubeasci pi pe Dumnezeu. Aceasta esteceea ce zice Domnui ,,Nimeni nu poate si slujeasci la doi domni!" (NIntci 6,24); sau:,,Nimeni nu poate si slujeasci lui Dumnezeu si lui mamona" (Luca 15, 13). Cdci,lnmdsura in care mintea noastrd se alipegte de Iucrurile lumii, e robitd de ele Fi se nesocotegteporunca lui Dumnezeu, cilcind-o" (Filocnlia rominanscd, t,ol.2, Cuttint ascetic, capu\ 6,ed. Humanitas, Bucure;ti, 1999, p.27).

37 in edi;ia Bibliei din 1988, aici avem: ,,De Mn iubifi, pizili poruncile Mele".r8 Vezi tdlcuirea 9i nota de la lvlafe i 22,34-10.

--


12,3540: $iinviifAnd Iisus in templu, griia zicAnd: Cum zic cirturariici Hristos este Fiul lui David? (36) insugi David a zis intru Duhul SfAnt:,,Zis-a Domnul Domnului meu: $ezi de-a dreapta Mea pini ce voi punepe vrijmagii tii agternut picioarelor Tale". (37) Deci insugi Oavid llnumegte pe El Domn; de unde dar este fiul lui? $i mulfinea cea multiIl asculta cu bucurie3e. (38) $i le zicea in invifitura Sa: Luafi seama lacirturari cirora le place si se plimbe in haine lungi gi si li se plecelumea in piele, G9) gi si stea in bincile dintAi in sinagogi gi si stea incapul mesei la o spete, (40) ei, care secituiesc casele viduvelor gi de ochiilumii se roagi indelung, igi vor lua mai multi osand5{O.

(12,3 Matei 22,47 I Ltcaa',47 (12, 36) 2 Regi 23,2 | Psalm 709,7 ILuca 20,42 / Evrei 1,ls (12,37)Matei 22,44-45 02, 38) Matei 23,5,2 lLncatt,4J

(12, 39 Matei 2i,6 I Lu.a 77,43;20,46 02, {c,lezechiil22,25 I Matei 23,1.4 I Luca 20, 47

Fiindci Domnul vrea [doregte] sA meargd spre Patimi, indrepteazdpdrerea cea ritdcitd a cdrturarilor care socoteau cd Hristos este,,fiul luiDavid", iar nu Domn [Dumnezeu]. Deci Se aratl pe Sine cd este Dufitrlezeu,dintru insegi graiurile lui David 9i [spune aceasta] nu aga de rAnd, ciingrozindu-i prin ceea ce zice: ,.PAni ce voi pune pe vrijmagii Tii agtemutpicioarelor Tale" (Psalm 1.09,1), cdci, cu adevArat, ei erau vriimagii Lui,pe care i-a pus Dumnezeu gi Thtdl ,,agternut picioarelor" lui Hristos. insdvezi gi cum intreabd, ci n-a zis: ,,Ce vi se pare voud [ce credefi voi] pentruMine?", ci pentru ,,Hristos" [Mesia] intreabd, ca sd nu-i impungd pe ei.,,Dar nici nu-Mi veli putea rdspunde ci fdrd Duhul a zis-o aceasta David",[gi Ie spune cd] ,,cu Duhul L-a numit David pe El "Domn", adicd mipcatfiind de darul Duhului. Agadar, cum Hristos este <fiu al lui David", darnu gi "Domn" si Dumnezeu al 1ui?"

Iar norodul ,,cu dulceafi" findulcindu-se] i1 asculta pe El. $i le grdianoroadelor: ,.Pdzifi-vi de cdrturari, care poartd haine mai frumoase ti dintruaceasta voiesc ei sd fie mai mult cinstili 9i care intrebdrile de sdndtate 9ilaudele le prirnesc prin tArguri gi megtepugesc cAte aitele spre slavd, care gicasele vdduvelor [1e] mdnAnc5". Cdci se duceau la femeile care nu aveau penirneni care sd le poarte de grijS gi sd le apere, ca gi cum ei le-ar fi fost purtEtoride grijd gi apdrdtori ai lor. pi cu pricind [sub cuvAnt] cd se roagd indelung gi

3e in edi;ia de la 1805, in loc de,,mul;imea cea multi il asculta cu bucurie", segesette ,,norodul cel mult il asculta pe El cu dulceafi".

{0 in edigia de la 1805, versetele 38-40 sunt: ,,$i le zicea intru invtrfitura Sa: Pizifi-vide cirturari care voiesc a umbla in podoabe gi iubesc intrebirile de s{ntrtate prin targuri,gi scaunele cele mai de sus in sinagogi gi gederile mai intai la ospete, ei, care minAncicasele viduvelor gi cu pricini indelungi se roagi, acegtia vor lua mai grea osAndi".

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU Capitolul 12 159

cu prefacere de evlavie gi cu fdt;rie ingelAnd pe cei simpli, mAncau caselebogafilor. Deci acegtia mai mult decAt ceilalfi iudei care pdcituiesc se vorosAndi, cdci cei care sunt tari, tare se vor certa (lnfeLepciune 6, 5-8).

Prin aceasta inc5 gi pe Apostoli ii invatd si nu vieluiascd precurncirturarii, ci Lui sdl urmeze, cdci inv;tetori alegAndu-i gi rAnduindu-i peei, cu cuviinti 9i pentru viefuire ii sfAtuiette.

12,41-44: $i gezAnd in preajma cutiei darurilorrl, Iisus privea cummulfimea arunci bani in cutie. $i mulfi bogafi aruncau mult. (42) $i venindo viduvi siraci, a aruncat doi bani{2, adici un codrant. (43) Si chemind IaSine pe ucenicii Sii le-a zis: Adevirat griiesc voui ci aceasti viduvisiraci a aruncat in cutia darurilor mai mult decAt tofi ceilalfia3 . (44) Pentrrtci tofi au aruncat din prisosul lor, pe cind ea, din siricia eiar, a aruncat totCe avea, tOati avufia Sa. (12,U) 4F.eg]12,9 tLuca21,1n2. Q)Luca27,2

(12,4 Ltca 27,3 l 2 Coi.nter.i,8, -12 ('12, 11) Marcu 14, 8 / Lu.a 21, 4

Oarecare minunat obicei era finut la [ddinuia la] iudeii, ca aceia careau gi voiesc, si arunce bani in vistieria ce era in templu - ci aceasta se nu-mea ,,gazofilachie" [,,cutia darurilor"] -, ca gi preo;ii gi sdracii gi vdduveledintru acegti bani si se hrineascd. Deci mulfi ficAnd aceasta [adica,aruncAnd bani in gazofilachia], a venit gi o vAduve care gi-a ardtat bu-nivoinfa mai bogatd decAt putinfa.

Slavd Jie, Hristoase, Care gi pe cele mici le primegti de multe ori maivArtos decAt pe cele mari! O, fie ca gi sufletul meu acest fel de ,,viduvi" sise facA, lepedandu-se de satana, de care s-a lipit gi sd arunce in sfAntavistierie ,,doi binufi": trupul gi minte4 subliind trupul prin infrinare, iarmintea prin smerenie, ca gi eu si aud ci ,,toati avufia" mea am ficut-osfAntd, nici o inlelegere sau migcare lisAnd lumiias.

arln edilia de la 1805, in versetele 41-43,in loc de,,cutia darurilor", se g;segte,,gazofilachia".{ in edi;ia de la 1805, ln loc de ,,doi bani", se gdsegte ,,doi fileri'. in Moldovamedievald, filerul era o alte denumire a obolului. Obolul era a Fasea parte dintr-o drahmi,iar o drahmd era mai micd decAt un dinar (4/5 dintr-un dinar). in vremea candMAntuitorul a vieluit pe pAmant, un dinar era plata unei zile de munce (Mntci 20, 1:15).Putem pricepe de aici cat de putini bani avea vdduva gi, totodatd, cat de mult ddruise luiDumrezeu Drin dania sa.

" in edilia de la 1805, in Ioc de,,decat toti ceilalli", se gdselie,,decAt toli".aa in edilia de la 1805, in loc de ,,din siricia ei", se gasegte ,,din lipsa ei".rs Adicd neldsAnd lumii nici un cuget gi nici o migcare a sufletului, a inimii.

ldi

C.rrrrolur 13lisrrs lorbcita despre dd rft t ntrto I cr r -r.nl in t t t I rLi

si desprc a Dotm Vetlirc n Fittlri OnttLlirii n d em nt r ri I a ltriz, c pl rr tr

13, 1-4: $i iesind din templu, unul dintre ucenicii Sii I-a zis: in-vititorule, privegte ce fel de pietre 9i ce clidiril (2) Dar Iisus a zis: yeziaceste mad clidiri'?? Nu va rirnine piatri peste piatrd sd nu se risipeasci.(3) $i gezAnd per Muntele Misliniior, in fafa templuluir, il intrebau, de oparte, Petru, Iacov, Ioan si cu Andrei: (4) Spune-ne noui cAnd vor fi acestea?$i care va fi semnul cand va fi si se implineasci toate acesteai?

'll. I'Matei 2.1. l/Luca21 5'jr I 3t{egiq 7/M.:rei 2{, Z / Luca 19,Il.j21,6 ( l:1, 3 -ll Matei 2{, 3 / Luca 21. 7

Pentru ci Domnul gr. .r rnulte despre pustiirca Icrusalirnului, zicAnd:,,Iat;, casa voastri vi se lasi prrsiie" (Mttci j3,38), Lrcenicii Lui, ca pi cummirAne-lu-se cd se vor strica zidir.i atet de nl.tri gi rle fruntoase, ii arata Luiaceasti podoabi a templr.rlrri. I"rr El le spune lor urai dinainte cd nu maipLrlin decit Ierusalimul se vor strica acestc.r, ci nici ,,piatri pe piatrA,,nuva rimine. D.rr zic unii ci au rimas lnulte rimisite din vechea cetate aIerusalimuh-ri gi a9a se ispitesc s.r-L.rr.,tte lnincinos pe Hristos, dar nu esteapa: ci micar cle ar fi gi rit'nas oarecare rdrni;ifc - Iucru care nu esteader.drat -, insi pAni la sfirgittil ccl cle obgte nu va r:itnAnea piatrd pepiairi. Insd isbriile sprur czi in.rPi12111l .\tlrian a;rus si fie di16mate cutotul cetatea gi templul chiar din tcmelii, iar apoi si fie arat locul, incat giaceasta s-a plinit, ci nici ,,piatri pe piatri" n-a rimas dintru c.le.'.

Iar ,,gezind El in Muntele Mislinilor", au venii s,i-L intrebe IApostolii]cind r.or fi toate aceste4 adici [sb le spund vrernea] cAnd se vor,,sivirgi,,

In edigh clc la 1805, titltri capikrlul,,ri (]:ie: ,.p{,,rtr.l ilii}!ittl luj ii. potnt zitur sicto:ul ntdn, tuttr id i rcttio t t iti.

':In edilia de la 1805, in loc de,,mari clidiri", sc g.isegte ,,zidiri mari,,,r in edilia de la 1805, in Joc cie ,,pe''. se g.rscyte ,,El in,,.'In cdjtia de la 1805, in loc cle ,,in fata templului". sc gisegte ,,in preajma bisericii,,.: in edi;ia de la 1805, in lcrc de ,,cind va fi si se implineascA toate acestea,', se

g.iseite,,cand acestea toate vor a se sivirgi'.n istodcul evreu Iosif Flavill, porrenettc tle clistrugcre.r cornpietd a ler.usalimului

dirr anul 70, cdnd Vespasian €.la imperator. l)ar. sulr imp.iratul Aclrian, in anul 132,lcrusalimul a fost djn nou asediat de ronttrni, iilr r.azltlerifa el,reilor a fost inibugiti,

:@-

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU Capitohrl 13

cele lspuse] despre Ierusalim. Iar El, mai inainte de a le ldspunde ior pentrucele ce au intrebat, firtdregte mintea lor, spre a nu fi ingelali. Cici fiindcdincepuserd cei din Iudeea a boli, s-au ridicat unii, numindu-se pe ei ingitiinvdfdtori, gi de aceea le spune Domnul: ,,Ciutafi si nu vi ingele cineva".

13, 5-10: Iar Iisus a inceput si le spuni: VedeliT si nu vi ingele cineva.6) Cdci multi vor veni in numele MeuE, zicAnd ci sunt Eu, 9i vor amigiepe mulli. (7) Iar cAnd veti auzi de rizboaie, gi de zvonuri de rizboaie, sinu vi turburafi, cici trebuie si fie10, dar inci nu va fi sfirgitul. (8) $i seva ridica neam peste neamll 9i impirifie peste impirifie, vor fi cutremurepe alocuri si foamete gi turburiri vor fi. Iar acestea sunt inceputuldurerilor. (9) Luali seama la voi ingiv5. Ci vi vor da in aduniri si veti fibitufi in sinagogi 9i veli sta inaintea conducitorilor gi a regilor, pentruMine, spre mirturie lor. (70) Ci mai intii Evanghelia trebuie si sepropoviduiasci la toate neamurilel2.

(i3, 5) Ieremia 29, 8 / Matei 24, 4 | Ltca 21, 8 / Ef eseni 5, 6 / 1 Tesaloniceni 2, 3 /2 Tesaloniceni 2,3 (?.1, 6) Ieremia 14, 14 / Matei 2Ll, 5, 11 / Luca 21, B

(1 3, 7 ) N4atei 21, 6 / Llca27, 9 (13, E) 2 Paralipornena 15, 6 / Matei 24, 7-8(i3, 9) Matei 10, 17; 24,9 /loan\5,20;16,2 | A,pocalipsa 2,10 (1.3, 10.) Matei 24, 14

Mulfi vor veni, cum au fost Iuda sau Teudas (Faptcle Apostolilor 5, 36-37 ).

care ziceau despre ei ingigi ci sunt trimigi de Dumnezeu. $i ,,vefi auzi der5.zboaie" , zice lDomnul], despre care ti Iosif Flaviu mirturisegte ci s-au ficutinainte de robie, pentru cd s-a impotrivit neamul iudeilor gi nu dddea dajdia[birul] romanilor. Deci, mAniindu-se acegtiq au venit asupra lor [iudeilor] 9idese ndvSliri au ficut, dar incd nu era sfArgitul Ierusalimului, cdci se milos-tiveau romanii. Si nu numai rdzboaie au fost, ci gi bdt;i de Dunnezeu trimise,,,foamete" gi ,,cutremure", ar5tAndule lor Dumnezeu aievea [pc- fa]d, vAditlcd Insugi El Se luptd cu ei.

Iar toate acestea erau ,,incepituri a durerilor", adicd a rc'lelor celor ceerau sd [i] se intAmple lor. [Deci Domnul zice:] ,,Deci piziti-vi pe voi ingivi.

7In edifia de la 1805, in loc de ,,vedeJi", se gdsette ,,ciutati".3 in edilia de la 1805, in ioc de,,in numele Meu", se gasettc ,,intru numele Meu".! in edi;ia de la 1805, in loc de ,,vor amigi", se gisegte ,,vor ingela".10 in edilia de Ia 1805, in loc de ,,zvonuri de rizboaie, si nu vi turburafi, cici trebuie

si fie", se giseFte ,,vegti de rizboaie, si nu vi spdirnAntati, c;ci se cuvine si fie acestea".r1 in edilia de la 1805, in loc de,,se va ridica neam peste neam", se gdsette,,se va

scula limbi peste limbi".D in edigia de la 1805, versetele 9-10 sunt: ,,Deci pizifi-vi pc voi insivd. Ci vi vor

da pe voi in soboare 9i vefi fi bituli in aduniri gi veti sta inaintea domnilor 9i a

impiralilor, pentru Mine, spre mirturie lor. 9i in toate neamurile se cuvine mai intiisi se propoviduiasci Evanghelia".

t6l


Ci vi vor da pe voi in soboare [gi veli fi bitufi in aduniri]", ca sd aibi[ucenicii] oarecare mAngdiere din ceie de obgte13, Ia ale lor primejdii. Dar gicAnd le-a spus: ,,Vefi sta inaintea domnilor gi a impirafilor, pentru Mine",nu mici mAngAiere a pus intr-ingii, ardtAndu-le cd pentru El au sd petimeascd.Iar aceasta ,,spre mirturie lor", aratd cd vor fi iudeii fdrd rdspuns gi incd deacum gi de aici vor fi osAndifi, cici, zice: ,,nici chiar muncindu-vd [chinuin-du-vi, ciznindu-vd] pe voi n-au putut sd biruiascd adevarul". Apoi, pentruca si nu socoteasca ei ci primejdiile gi necazurile vor impiedica propovdduire4 spune cd ,,la toate neamurile" se cuvine sd se propoviduiasciEvanghelia gi [abia] atunci va fi robit Ierusaiimul. Iar cum mai inainte derobie s-a propovdduit Evangheli4 auzi-l pe Pavel care zice: ,,in tot pimintula iegit vestirea lor 9i la marginile lumii graiurilelor" (Romani 10, L8; Psalm18,4).lnsd gi aceasta spre mai mare osAndd a iudeilor s-a fdcut, adicd, maiinainte de robie s-a propoviduit pretutindeni. Cd se cuvenea vdzAnd eicum in scurtd vreme in toate lumea a strdlucit propovdduirea, se cunoasceputerea lui Dumnezeu gi sd se pocliascd gi si scape de primejdii, dar n-auinleles gi pentru aceasta gi mai mare le este lor osAnda

13,11-1-3: lar cind vi vor duce ca si vi predea,la nu vi ingrijifi dinaintece veti vorbi, ci si vorbiti ceea ce se va da voui in ceasul acelars. Cici nu voisuntefi cei care vefi vorbi, ci Duhul SfAnt. (12) $iva da frate pe frate lamoarte gi tati pe copil gi copiii se vor rizwiti impokiva pirintilort6 gi ii vorucide. (1J) $i veli fi urAli de tofi pentru numele Meu; iar cel ce va ribdapini la urmd17, acela se va mAnfui. ('l 3, 11 ) Matei 1:O, 19-20 I Lttca 12, 7lt 21, 15 I

Ioan 16,13 / Faptele Apostolilor 2,4 (73,7D Iezechiil 38,21 / Miheia 7, 6 /Matei 10,21 / Luca 21,75 (13,1! Daniil72,72lMatei24,73lLnca 21, 17 / Apocalipsa 2,10

Mai inainte de a se aprinde de sdvArgit [desivArgit, deplin] rdzboiul,cate n-au pitimit de la iudei Apostolii, inaintea divanelor [scaunelor dejudecatil fiind pupi gi la impirafi dugi fiind, la Irod, Ia Agripa gi la Nero!Deci, [e spune Dornnul:] ,,Nu vi ingriji]i de mai inainte ce vegi respunde,pentru cd "intru acel ceas" vd va da voud Duhul cel SfAnt cele ce veti grdi".

'3 Adicd, fireascd mAngdiere luand Apostolii, tocmai pentru cd Domnul le spunedinainte pdtimirile ce le vor ribda.

" in edigia de la 1805, in loc de ,,ca si vi predea,". se gdsegte ,,pe voi dAndu-vl sl".r5 in editia de la 1805, in loc de ,,ci se vorbili ceea ce se va da vouE in ceasul acela",

se gdsette ,,ci ceea ce se va da voui intru acel ceas, aceea si griifi"16 In editia de la 1805, in loc de ,,la rnoarte gi tati pe copil 9i copiii se vor rizvrlti

impotriva pirinfilor", se gisegte ,,spre moarte gi tati pe fiu gi se vor scula fiii asuprapirinfilor".

17 in edifia de la 1805, in loc de ,,pini la urmi", se gdsegte ,,pinI in sfargit".

TALCUIREA SFIrt!TEI E\A\\GHELII DE LA \IARCU Capitoh.rl 13 16,1

$i mai inainte le spune lor gi pe aceea ce este mai grea decAt toate, ci pi

de cei mai apropiali ai lor vor fi lupiali. Iar aceasta 1e spune lor ca maiinainte auzind ei, sd se pregdteascd pentru cele ce vor fi 9i de aici cu ugurare

sd sufere primejdia. Apoi Ile dd] mingAierea: ,,9i ve]i fi urAfi de tofi pentrunumele Meu" - cdci a fi urAfi pentru DAnsul, de ajuns era ca sd le ugureze

toate primejdiile. Dar gi aceasta: ,,cel ce va ribda pini in sfArgit, acela se

va mAntui", prea mare mAngAiere este.

13,11-1-7: Iar cAnd vefi vedea urAciunea pustiiriils, stand unde nu se

cuvine - cine citegte si injeleagi * atunci cei ce vor fi in ludeea si fugi inmunfi, (15) 9i cel de pe acoperig si nu se coboarere in casi, nici si intre ca

si-gi ia ceva din casa sa, 06) qi cel ce va fi in larini sA nu se intoarciindirit, ca si-gi ia haina. (17) Dar vai celor ce vor avea in pAntece gi celorce vor aliptaz0 in zirele acelea!

,rr1lr1;iti,"^Iii'l;Tr!,i'^!""iilf !i,\i?;?rii,,Uriciune a pustiirii" este stAlpul Istatuia] cu chipul celui care a robit

cetatea, pentru ci tot idolul ,,urAciune" se numegte. Iar,,a pustiirii" spunepentru ci Ierusalimul robit fiind 9i pustiire pdtimind, au pus statuia aceasta

inliuntrul celor neumblate ale templr-rlui.inci 9i Pilat, pentru cd a adus noaptea in templu statuile Cezarului, s-a

fAcut pricinuitor de multd turburare in popor. De atunci a inceput 9i rdzboiulsi oustiirea Ierusalimului.

Deci, atunci,,,cei ce vor fi in Iudeea si fugi in munli". Bine a zis:

,,cei ce vor fi in Iudeea", pentru cd Apostolii nu erau in Iudee4 ci, precumam zis, mai inainte de a incepe rdzboiul fuseserd izgonifi din Ierusalimiar, mai vArtos Imai bine zis], ei ingigi au iegit Iau plecat], de DumnezeiesculDuh fiind migca;i [trirnigi]. Deci ,,cei ce vor fi in Iudeea si fugi".

$i cel ce l'a fi ,,deasupra casei" [,,pe acoperig"), pentru nimic din cele

ce sunt,,in casi" si nu se intoarcd, intrucAt iubit [nepre]uit] lucru este

mdcar numai cu trupul de va scdpa cineva. Dar, ,,vai" gi celor ce vor avea

fii sau ,,vor avea in pAntece"! Pentru care pricini? Pentru cd cele care voravea fii, de dragostea cdtre prunci fiind

'inute,

nu vor putea si fugd. Iarcele ce ,,vor avea in pintece", pentru greutatea pdntecelui, nici acelea nuvor avea lesnicioasi fuga. Insi socotesc cd este insemnati aici gi m6ncarea

'i in edifia de la 1805, in loc de ,,uriciunea pustiirii", se gdsegte ,,uriciunea Pustiirii,ce s-a zis de Daniil Proorocul".

''q in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,cel de pe acoperig si nu se coboare", se g;segte

,,cela ce va fi deasupra casei si nu se pogoare".:') in c"difia de Ia 1805, in loc de ,,vor alipta", se gisette ,,vor apleca".

164 Capitolul 13 SFANruL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

de fiu, pentru ci din pricina foametei, inconjurate fiind cetatea de oaste gide fii s-au atins2r.

73,18-20: Rugafi-vi, dar, ca si nu fie fuga voastri iama. (19) Cici inzilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost pAni acum, de la incepufulfipturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, si nici nu va mai fi. (20 $i de nu arfi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scipa nici un trup, dar pentru ceiale9i, pe care i-a ales, a scurtat acele zilez2. (13, 18 ) Matei 24, 20

(13, 19) Danlil9,26;72,7 I loil2,21 Matei26,2r (13, 20 Matei 24,221 Lucal7,21-22De va fi fuga ,,iarna", de greutatea vremii se vor impiedica cei ce vor

voi si fugd pi, ca si zic pe scurt, cumplit necaz va fi, cum ,,n-a mai fost" gi

,,nici nu va mai fi". ,,$i de nu ar fi scurtat Dumnezeu" vreme4 adicd den-ar fi potolit degrab5 rizboiul romanilor, ,,nu s-ar fi mdntuit tot trupul",adici nici un iudeu n-ar fi rimas. ,,Dar pentru cei alegi", adici pentru ceidintre evrei care crezuserd sau care mai pe urmd aveau si creadd, s-a potolitindegraba fcur5nd] rizboiul. Caci Dumnezeu, mai inainte gtiind ca din evreimulli vor crede dupd robie, pentru aceasta n-a slobozit sd piard neamul[or] de tot.

Dar este cu putinli a inlelege aceasta 9i spre indreptarea ndravurilor23.,,UrAciune a pustiirii" este toatd inlelegerea sataniceasce, care ,,sti in locsfAnt" (Matei 24,15), adicit in mintea noastri. Deci, atunci, ,,cel car€ este inIudeea si fugi in munfi", adici cel ce s-a miriurisit [spovedit] sd alerge lamunjii faptelor bune; cdci ,,Iudeea" se tAlcuiegte ,,m5rturisire". Iar cel ce stdintru inilfirne [,,pe acoperig"], ,,si nu se pogoare", c;ci afland noi oarecareinfelegere pdtimatA stand intru noi, se cuvine prin mdrturisire lspovedanie]si aiergim la cele inalte gi sd nu ne pogorAm dintru indlfimea faptei celeibune. $i cel care lucreazd lucrul cel bun [,,in farini"], sd nu se intoarci sb iagtiinla cea veche, care este ,,haina" de care s-a dezbrlcat (Marcu 13,15-10. q1

vai de cel ce fuge ,,iama"! Cd se cuvine ca noi sd fugim de pdcat cu fierbinfeald,iar nu cu riceale gi fdri de migcare, cdci aceasta i$eamnd ,,a fugi iarna".

!r Despre aceasti curnplitd fapti pi despre foametea dinaintea ddrAmirii Ierusalimuluivezi talcuirea de la Mntei 24,19, Deuteronont 28,53-57,precum ti anexa editot'rald Pdtimirileiudeilor dirt ttremea Cazarultri Gairs Cnliguln (anii 37-41) pi pind ln ddrimnrea lerusnlinruluirlin arenrct lui Tit fttnul 70) - des*ise dupd Eusebiu de Cezareea gi Iosif Flauiu, din volumulThlcuirii Sfitttei EuangheLii c1e ln Lucn.

2'in edi;ia de la 1805, versetele 19-20 sunt: ,,Cici va fi in zilele acelea scirbtr ca

aceea care n-a fost de la inceputul zidirii care a zidit Dumnezeu, pini acum, gi nici vamai fi. $i de nu ar fi scurtat Dumnezeu zilele acelea, nu s-ar mintui tot trupul, darpentru cei alegi, pe care i-a ales, va scurta zilele acelea".

:r Adici in chip moral. etic.

.:*#;

:]

I

TALCUIREA SFINTEI EVANGFIELII DE LA MARCU Capitohrl 13 155

13,21-26: $i atunci daci vi va zice cineva: Iati, aici este Hristos, sauiati acolo; si nu credeli. (22) Se vor scula hristogi mincinogi 9i proorocimincinogi si vor face2{ semne 9i minuni, ca s; duci in riticire, de sepoate, pe cei ale9i25. (23) Dar voi luati seama. Iati dinainte v-am spusvoui toate26. (24) Ci in acele zile, dupi necazul acela, soarele se vaintuneca 9i luna nu-9i va mai da lumina ei. Q5) $i stelele vor cidea dincer 9i Puterile care sunt in Ceruri se vor clitina2T. (26) Atunci vor vedeape Fiul Omului venind pe nori, cu putere multi 9i cu slavi28.

(13,21) Matei24,23lLu.a77,23:27,8 (73,22) Deuteronom 13, 1-3 / Matei 24, 2l(13.2 Matei 24,25l1Tesaloniceni 3,4 / 2 Petnt 3,7 (13,21) lsaia73,10; u,4l

Iezechiil 32, 7 / loil 2,70;3,1;4.75 (13,2, Matei 21,29 I L\tca 27,25 (13,20 Daniil7,73 /Malei 76,27;24,30I Marcv 14,62 | Lruca 21, 27 / Faptele Apostolilor 1, 11 / Apocalipsa 1, 7

A sivArgit [sfArgit] acum cele [griite] pentru Ierusalim gi de aici incepe sispuni cele despre venirea lui Antihist. Iar auzind cuv6ntul ,,atunci" sd nusocotetti cd acelea vor fi c6nd s-au zis cele de mai sus despre lerusalim: ,,$iatunci daci vi va zice cineva: Iati, aici este Hristos, sau iati acolo, si nu credefi" .

Ci sd gtii cd este obicei in Scripturi, dupd cum pi la [Evanghelistul] Matei vedem,cd dupd Nagterea lui Hristos, spune: ,,In zilele acelea a venit Ioan [Botezitorul]"(Matei 3,1.). In care zile? Oare intru cele ce indatl au urmat duoi Nasterea luiHristos? Nu, ci [spune apa in chip] nehotirAt, adicd fdrd a ingr5di vrcmea. Totaga gi aici spr,ne: ,,atunci", nu cAnd Ierusalimul se va pusfii, ci ir vremea veniriilui Antihrist, atr.rrci si nu vi ldsafi ingelayi, cdci mulfi vor lua asupra lor numelelui Hristos, ,,ca si ingele, [de va fi cu putin]i] gi pe cei alegi". Iar dupd venirealui Antihrist, fAptura toate se va schimbA inttrnec6ndu-se stelele c-lin pricinacovArgrii luminii lui Hristos. Si ,,se vor cliti" Prrterile ingeregti, adici se vorinspdimAnta vdzAnd ci se face atata schimbare Fi pe cei impreund cu ei robi c.i

sunt judecafi. $i atunci vor vedea pe Domnul ca pe ,,Fiul Omului", adici av6ndfrup, cdci cel ce se vede, cu adevdrat hup estei gi degi cu trup, ca om va veni[Mantuitorul], ins5,,cu putere 9i cu slavi mult5".

13, 27-31: $i atunci El va trimite pe ingerir'' gi va aduna pe alegii Siidin cele patru vinturi, de la marginea pimAntului pAni la marginea

It in edigia de la 1E05, in loc de ,,vor face", se gdselte ,,vor da

']5 in edi;ia de la 1805, in loc de,,ca si duci in riticire, de se poate, pe cei ale9i", se

gisegte,,ca si ingele, de va fi cu putinf; ti pe cei ale9i".

'?o in edilia de la 1805, versctul 23 este: ,,Iar voi vi pizi;i. Ci iati mai inainte am

spus voue toate".?7 in edigia de la 1805, in loc de,,se vor clitina", se gisette,,se vor cliti".'?3

in edigia de la 1805, in loc de ,,cu putere multi gi cu slavi", se gisette ,,cu puteresi cu slav5 multE".

} in edilia de la 1805, in loc de ,jngeri", se gdsette ,.ingerii Sii".

c

1

I

t

:l1

Ie

iI

Capitoh.rl 13 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cerului. (28) InvdLlali de la smochin pilda: CAnd mlidif a lui se facefragedi gi infrunzegte, cunoastefi ci vara este aproape30. (29) 'tot aqa qivoi, cind vefi vedea implinindu-se aceste lucruri, si gtifi ci El esteaproape3r, lAngi ugi. (30) Adevirat griiesc voui ci nu va trece nearnulacesta pAni ce nu vor fi toate acestea. (31) Cerul gi pimintul vor trece,dar cuvintele Mele nu vor trece. (13, 27-34) Matei 24, 37-34 1 L1rca27, 29-32

(13, 31) Psalm 101, 27;778,89 I lsaia 40,8 / Matei 24, 35 / Luca 21, 35

Vezi cd gi Fiul ,,trimite pe ingeri", precum Tatdl? Unde, dar, sunt ceice zic ci nu este deopotrivd cu Dumnezeu gi Tatil? Deci vor veni ingerii,,si adune pe cei ale9i", ca fiind ei ,,tipifi in nori", si intdmpine pe Domnultl tesnronlcent 4, !/ ).

$i de la smochin te invala cd, precum atunci cAnd infrunzegte smo-chinul, indatd vine gi var4 tot a9a dupi necazul cel de 1a Antihrist, nimicaltceva urmAnd, va fi Venirea lui Hristos, care cu adevdrat ,,vari" adreptilor este, dupi ,,iarna" prigoanelor, iar pdcdtogilor, ,,iarni" Ie estedupd ,,vara" desfdterii (Marcu 1.3, 18).

,,Amin grdiesc voud ci .,neamul acesta>, al credinciogilor, al cregtinilorzic, nu va trece pAnd nu vor fi toate aceste4 atat cele pentru Ierusalim, cAtgi cele pentru venirea lui Antihrist". Cici, cu adevdrat, ,,neam" numegtenu pe cel al Apostolilor, fiindcd nu vor trdi pAni la sfArgitul lumii Apostolii,intrucAt nici pAnd la sfArgitul Ierusalimului cei mai mulfi n-au ajuns a trei.Deci ,,neam" numegte aici pe cel al creptinilor, mAngAindu-i pe Apostoli;9i ca sd nu socoteasc; ei cd aiAtea rele ficAndu-se, poate va lipsi credintale zice: ,,indrdznifi, nu va trece..neamul,, cred incircailor, nicinu va lipsi,ci mai curAnd <vor trece> stihiile acestea nemigcate - adicE <cerul gipimAntul" -, decAt "cuvintele Mele" intru ceva sd cadtr [sd nu se ade-vereascAl/ pentru cE toate cate le-am spus se vor plini [implini]".

13, 32-37: lar d,espre ziua aceea ti despre ceasul acela nimeni nu gtie,nici Ingerii din Cer3'z, nici Fiul, ci numai Tatil. (33) Luafi aminte33, prive-gheafi 9i vi rugafi, ci nu 9ti!i cAnd va fi acea vreme. (30 Este ca un omcare a plecat in alti fari3a 9i, lisindu-gi casa, a dat puterea in minaslugilor, dAnd fieciruia lucrul lui, iar portarului ia poruncit si vegheze.

]0 in edifia de la 1805, versetul2S este: ,,invifali de la smochin pilda: CAnd stilpirilelui sunt tinere gi ii cresc frunzele, gtiti ci aproape este vara".

3' in edigia de la 1805, in loc de,,ci El este aproape", se gisegie,,ci aproape este".rr in edilia de la 1805, in loc de ,,ingerii din Cer", se gesegte ,,ingerii care sunt in Cel'.rr in ediiia de la 1805, in loc de ,,Luati aminte", se gesette ,,Pdzili-vi".3r ln edifia de la 1805, in Ioc de,,in altd tari", se gisegte,,departe".

TALCUIREA SFINTEI E\ANCHELII DE LA IlA ItCU Capitolul 13 1.67

(35) Vegheali35, dar, ci nu gtili cAnd va veni stipAnul caseir6: sau seara, saula miezul nop!ii, sau la cAntatul cocogilor, sau dimineafa. (36) Ca nu cumvavenind fird de veste, sd vi afle pe voi dormind . (37 ) lar ceea ce zic voui,zic tuturor: Privegheafil ( I3. 32) Matei 24,35 (13, 33) N,atei 24,12;25,13 I

Luca 72, 40;21,36 I Romani 13, 11 /-,l3, -34 35) Matei 24,42,15 | Luca79, -12

VrAnd Dornnr-r1 sd opreascd pe ucenici^de a inireba despre,,ziua" gi

,,ceasul acela", zice: ,,Nimeni nu stie, nici Ingerii Icare sunt in Cer], niciFiul". C.ici de-ar fi zis: ,,9tiu, dar nu voiesc sd r.i descopdr vou5", i-ar fimAhnitrT. Iar acum, lucru mai cu infelepciune face 9i ii oprette pe ei cu

totul de a cerca si se inr.ele [si afle] aceasta ti a-L supdra pe El, zicAnd c6:- -, i

,,Nici lngerii, nici Hu nu gtlrr".Si tLi dintr-o pilda vei intelege ce se zice aici: de multe ori pruncii,

vdzAnd un lucm in mAinile pdrinlilor 1or, il cer de la ei, iar pdrinlii, nevoindsi le dea, copiii plAng, fiindcd nu primesc [ceea ce cer]. Atunci pdrin]iiascund lucrul acesta gi ardtAnd pruncilor mAinile goale, spun ci n-au gi iiopresc pe ei din plAns. intru acest chip pi Domnul, ca gi cu nigte prunciprurtAr-rdu-Se cu Apostolii, a tainuit ziu4 cici de-ar fi zis: ,,$tiu, dar nuvoiesc si vd spun", s-ar fi intristat Apostolii, fiindcd nu s-au ingtiinlat dela DAnsul. Iar cd Domnul gtie,,ziua 9i ceasul", aritat [vidit] este, pentruci El hrsugi a fdcut veacurile. Deci, cum si nu gtie [cunoasci] cele pe care

[El Insugi] le-a ficui?Dar cu adevarat gi spre folos a tiinuit Dumnezeu sfArgitul r.iefii, fie

pe cel de ob9te, fie pe al fieciruia ca, fiind neardtat sfArgitul, pururea sd ne

rt in edilia de la 1805, in versetele .14-35, in loc de ,,vegheze/vegheafi", se gesette

,,privegheze/privegheaf i".ro in edilia de Ia 1805, in loc de ,.stipAnul casei", se gdsegte ,,domnul casei".rt Aici Sf6ntr.rlN{axim ne invafa astfel: ,,Existi doud feluri de neFtiinli: una vrednici

de ocari, alta ner,inovatd. Cea dintdi atirn.i de noi, a doua nu ,rtarnd de noi. Cea vrednicdr'le ocard gi atArnitoare de noi este negtiinfa cu privire Ia viftuie ti evlavie, Cea nevinovatiti neatanlitoare de noi e negtiinla cu plivire la toate acele lucruri cAte, r'rind sd le

cunoaltem. nu le cunoagtem: de pildii, cu privire la lucrurile ce se petrec departe sau la

ccle ce se vol intimpia in viitor. Dar daci Sfinfii Plooroci an cunoscut prin har cele de

cleparte gi neaiarn;toare de noi, cunl nu le-ar fi gtjut cu atAt mai virtos pe toatc Fiu] lr-ri

Dumnezeu, iar prin El li omenitatea Lui, nu prin file, ci prin unirea cu Cuvintul? Ciciprecum fierul ars in foc are toate insr.r;irile focului, pentr u ci lumineazd Fi arde Fi totugi,prin fire nu e foc, ci fier, la fel si omenitatea Domnului, intrucdt era uniti cu Cuventul lc

$tia toate 9i aceste insugiri dumnezeiegti le arate in sine, dar ca fire omeneasca luati insine. adici neuniti, se zice cd nu le gtra (Filocnlin rotuhtteasci, t,ol.2, intrcLtdri j rdspunstu i,

intlebarea 66, ed. Humanitas, Bucure9ti, 1999, pp.236-237).

t68 Capitolul 13 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGAP.IEI

nevoim/ atteptandu-L pe Dansul Fi temandu-ne ca nu cumva cand nusuntem noi gata se soseascd asuprd-ne38.

Dar si lulm aminte gi graiurile [cum spune]: ,,seara" vine sfArgitulcAnd cineva, dupd ce va imbitrAni, va muri; iar ,,la miezul nopfii" cAndcineva in vArsta cea de mijloc va fi; iar ,,la cAntatul cocogilor" cAnd cuvAntul

- adicd partea cea cuvAntdtoare - intru noi va veni la sdvArgire. Cdci ,,cocog"este cuvAntul, care ne degteaptd pe noi din somnul nesimfirii; cdci atuncicAnd copilul va incepe dupi cuvAnt [cugetare, ra]iune] a vietui ti a socoti[iudeca, g6ndi], atunci se cheami ci ii cAntd ,,cocotul". Iar ,,dimineafa"este vArsta cea cu totul copildreascd. Deci se cuvine ca toli sd poarte degrijd pentru sfar9it, cd macar prunc de va fi, se cuvine a purta de grijd gipentru acel4 ca nu cumva sd moare nebotezat. $i tuturor le poruncegteDomnul acestea, gi celor ce sunt in lume gi celor ce sunt depertati de lume.Deci suntem datori,,a priveghea gi a ne ruga", cdci amandoui acesteasunt trebuincioase, ceci mulli privegheaza, insd cheltuind noplile intrulucruri rele.

$i vezi ci n-a zis: ,,Nu gtiu cand va fi vremea", ci ,,nu 9tifi", adici noinu gtim, cdci pentru al nostru folos s-a iiinuit [,,ceasul acela"]. Cdci dacdgi acum, cand este neardtat sfArgitul, unii asupra altora ne turburim, cenu am fi fdcut dacd am fi gtiut sfArgitul? Cu adeverat, intru cea mai de peurmd rdutate poate am fi cheltuit vremea cea mai inainte de sfArgit gi apoi[numai] intru o zi ardtand pocAin]a, foarte rdu ftare] ne-am fi vdtdmat.

ls Adicd, si vini peste noi ceasul sfargitului, nefiind noi pregitili pentru acesta

6i4

rldrl

:l

ti

e

:e

3.

t69

Ceptrolur 1.4

Ungerea din Betanin. Citn cea de Tnitfi. Glrctsimati.c .-.,

Prinderea. lttfdligarea Io Cninfa. Lepddnrea Iui Petrul

14, 1-5: $i dupi doui zile erau Pagtile 9i Azimile. Si arhiereii 9i cirturariiciutau cum si{ prindi cu viclegug2, ca s;-L omoare. (2) Dar ziceau: Nu lasirbitoare, ca si nu fie turburare in popof. (3) $i fiind El in Betania, in casa

lui Simon Leprosul, gi gezind la masi, a venit o femeie avAnd un alabastru,cu mir de nard curat, de mare pre!, 9i, spirgAnd vasul, a virsat mirul pecapul lui Iisus. (4) Dar erau unii mihnifi intre ei5, zicAnd: Pentru ce s-a

ficut aceasti risipi de mil'? (5) Cici putea si se vAndi acest mir cu pestetrei sute de dinari, 9i si se dea siracilor. $i cArteau impotriva ei'.

(14, 1) Matei26,2 I L!.a22,7-z I loan 7:1,47, 55;13,7 ( 1J, 2) Matei 26,5('14, 3) Matei 26,5-7 | Lluca 7,37 I lo^n 77,2:72,7,3 ( 1'1, 1-5) Matei 26, 8-9 / Ioan 12, 4-6

Miercuri s-a adunat soborul gi a ficut [a ]inut] sfatul gi pentru aceastapostim Fi noi miercuriles.

Deci aceia voiau sd treaci vremea ,,praznicului", dar n-au fost in-gdduili [de Hristos], ci El insugi iconomisind [purtAnd grije de] vremeaPatimii Sale, la Papti a binevoit a Se rdstigni, pentru ci El Insugi era Paptilecele adevdrate (lonn 1L,25). Drept aceea, [ni] se cuvine [noui] a ne minunade puterea Lui, cdci atunci cAnd aceia voiau si-L prindd pe DAnsul, n-au

1 in edilia de la 1805, titlul capitolului este: ,Ptntnt caca ce a uts pe Dttttutrr[ crr ttrit gr

pentrtr cele ce n zis luda petttru nrir, Pcntru Pnstele cel dc Tai d, Pefitnt i)i11dL,te lui Hristos.

Pentnr rugiciturcn si pritderea Lui ,i petltrLt tlucerea la nrlt[creul. Petttrr nuirtu'iilt celc

nirtcinonse si pentru ocdrile ce l-au fdcut lui listLs irniutea orhfun:ului. Pttrtru lepidtrta ltLi

Petru. Petltru inuinuir{le ce s-nu pus Domnului de ln nrlierel'.

'?in edi;ia de Ia 1805, in loc de,,viclegug", se g5sette ,,ingeliciune".r in edi;ia de la 1805, in loc de ,,Nu la sirbitoare, ca si nu fie turburare in popor",

se gisegte ,,Nu in praznic, ca si nu fie turburare intru norod".

' in editia de la 1805, in loc de ,,mir de nard curat, de mare prel, ti. sp;rgand vasul",se gdsegte,,mir de nard de credingi, de mult pre[,9i, sfirAmind alabastrul".

3 in edifia de la 1805. in loc de ,,erau unii mAhnifi intre ei", se gisette .,erau unii detAnieau intru sine".

6 in editia de la 1805, in loc de ,,risipi de rnir", se gisegte ,,pagubi a mirului".? in edifia de la 1805, in loc de ,,cArteau impotriva ei", se gisette ,,se risteau asupra ei".! Din epoca apostolicd 9i pAnd in prezent, crettinii ortodocAi postesc niercur€'a gi

vinerea fiecdrei siptamani, cu exceptia zilelor insemnate in calendar cu ,,harli".

)la

e

)i

170 Capitolul 1.1 SFANTUL TEOFILACT ARH]EPISCOPUL BLILCARIEI

putut (Luca 4, 30; loan 8,59), iar cAnd ei nu voiau, din pricina praznicului,atunci de bundvoie S-a dat pe Sine [1or].

,,$i fiind El in Betania, in casa lui Simon Leprosul, 9i gezAnd la masi,a venit o femeie". Tofi patru Evangheligtii fac pomenire de mtr (Matei 26,7;Lucn 7,37; loan 77,2) gi 1e pare unora cd una singuri este femeia cea cumirul, dar nu este ag4 ci doui sunt, gl anume: una cea de Ia Ioan - care ii erasord lui Lazir -, iar alt4 cea pomeniti de ceilalgi trei Evangheligti. insi, devei lua aminte, vei vedea ci aceste femei sunt trei: la Ioan unA la Luca alta gi

la ceilal;i doi alta. Iar spusa din urmd se adeverepte prin aceea cd, femeia dela Luca era 9i curvi gi a venit la Hristos pe la mijlocul propovdduirii, iar ceade la Matei a venit aproape de vremea Patimii gi nici nu se mdrturisette[aratd] c5 ar fi fost curvd.

$i primegte Domnul voinla IrAvna] femeii care a adus aici un alabastrucu mir, pentru ci atAt de mult a cheltuit pentru nard. Iar ,,nard de credinfi"se cuvine a se inlelege ci, sau un fel de nard apa era numit, sau este ar5tataici nardul cel curat 9i neamestecat ti cu adeverire gi de credinli intocmit.

$i sau mAniat unii oarecare [vreunii], iar Ioan zice cA Iuda s-a mAniat,dar se poate si fi prihinit pe femeie gi ceilal;i Apostoli, fiindcd il auzeaupe Hristos pururea invifAnd pentru milostenie. Dar Iuda nu cu aceeagisocoteale s-a mAniat asupra femeii, ci din pricina iubirii de argint gi dintruuraciunea cAgtigdrii argintului. Pentru aceasta pi Ioan numai de el facepomenire (Ioan 72,4-6), ca de unul ce cu vicleane socoteale a prihdnit-oIdefdimat-o] pe acea femeie.

,,$i se risteau asupra ei", adicd se maniau, o ocirau, o mustrau pe ea.

1.4, 6-9: Dat Iisus a zis: Lisafi-o. De ce ii facefi supirare? Lucru bun aficut ea cu Mine. (7) Ci pe siraci totdeauna ii avefi cu voi 9i, oricAnd voifi,putefi si le faceli bine, dar pe Mine nu Mi avefi totdeaunae. (8) Ea a ficutceea ce avea de ficut: mai dinainte a uns trupul Meu, spre inmormAntarer0.(9) Adevdrat zic voui: Oriunde se va propovidui Evanghelia, in toati lumea,se va spunerr gi ce-a ficut ace",?il;ffiliif

iililrii, ur, n reuteronom 1s, 11 /Matei 25, 11 / Ioan 12,8 ('14, 8-9) Pilde 31,371 Mate1,25,72-73

Domnul ii mustri pe Apostoli, fiindcd fir6 de vreme poticnescIimpiedicS] osArdia femeii, zicAnd: ,,"De ce ii facefi ei supirare", dupi cea adus darul, intorcAnd-o pe dAnsa inapoi prin infruntare?"

e in edifia de la 1805, versetul 7 este; ,,Ci pe slraci pururea ii avefi cu voi 9i, cindveli vrea puteli a le face lor bine, dar pe Mine nu Mi avefi pururea".

'0 in edifia de la 1805, in loc de ,,inrnormAntare", se gesette ,,ingropare".rr in edilia de la 1805, in loc de ,,se va spune", se gdsegte ,,se va povesti".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE L.4 MAITCU Capitohrl 14

incd il imboldegte IHristos] gi pe [Iuda] vAnzdtorul, cAnd zice: ,,,.Spreingroparea" Mea a fbcut acest lucru" gi ca pe un neinlelegitor il mustrd,ca gi cum i-ar fi zis 1ui: ,,Tu la moarte dAndu-md pe Mine, nu egti mustratde cugetul tdu, iar aceastd femeie spre ingroparea Mea aducdnd mirul, ca

de Dumnezeu fiind indemnatd, este cu cuviin|6 si fie mustrati de tine?"pi proorocegte Iface] aici Domnul doud proorocii: cum ci Evanghelia se vapropovddui in toati lume4 gi cum ci lucrul [fapta cea buni a] femeii se vavesti dimpreuni Icu Evanghelia Sa].

Drept acee4 si se rugineze de aici cei ce pe sdraci mai mult decAt peHristos ii cinstesc, cd am auzit gi eu pe oarecare argintari zicAnd: ,,Dacd vassfinlit stricAnd eu, voi da siracilor gi voi trdi gi eu, nu este osAndi". Sd audi[dar aceia], cum Hristos alege mai mult a Sa cinste decAt pe sdraci! Cdci cuadevdrat Trupul lui Hrlstos este cel ce esie pe discul cel de aur, gi cu adevdratSAngele Lui cel ce este in potir. Deci, acela care ia discul de mult pref pi

silegte sd se pund Trupul lui Hristos intr-unul mai prost, aducAndu-i ca

pricind pe sdraci, sd cunoasci de aici al cdrei pdrli este [al cui pdrtag se face]!

1.4, 10-11: Iar luda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus laarhierei ca si li-L dea pe Iisus. (11) $i, auzind ei, s-au bucuratr2 9i aufigiduit si-i dea bani. $i el cluta cum si-Ldea-foill#ffi fflr1lf.r,

CAnd femeia igi aratd a sa osArdie gi dragoste, atunci se turbeazd [igiiese din fire] ucenicul, cel care este,,unul din cei doisprezece". $i nu fdrdde socotealS este pusi [scris5] aceasta: ,,unul din cei doisprezece", cipentru ca sd se arate cd gi Iuda a fost ales a fi unul din cei de frunte.

Dar ce este aceasta ,,si-L dea lor"? Adicd sd le vesteascd lor cAnd va fi[Hristos] singur, cdci ei se temeau sd nivdleascd asupra Lui cAnd invS]adin pricina norodului. Iar iuda le-a fdgdduit arhiereilor si-L dea pe El lor,cAnd va fi [Domnul] singur

L4, 12-L5: Iar in ziua cea dintAi a Azimelor, cAnd jert{eau Pagtile,ucenicii Lui L-au intrebat: Unde voiegti si gitim, ca si minAnci Pagtile?(1il $i a trimis doi din ucenicii Lui, zicAndu{e: Mergeli in cetate gi viva intimpina un om, ducAnd un urciorr{ cu api; mergefi dupi el. (14) $i

r2 Arhiereii ,,s-au bucurat" pentru ci L-au putut prinde pe Iisus firi a face tulburaremare, fiind Acesta trddat de luda. De asemenea, ei ,,s-au bucurat" ti pentru ci Iisus -dupd cum credeau ei - a inceput si fie ur6t de propriii Sdi ucenici.

13 In edilia de la 1805, in loc de ,,fi el ciuta cum si-L dea lor, la timp potrivit", se

gAsegte ,,Fi ciuta curn in vreme cu prilej L-ar da pe El lor".rr in edi;ia de la 1805, in loc de,,urcior", se giseFte,,vas de lut".

171

172 Capitolul 14 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BWGARIEI

under5 va intra, spunefi stipAnului casei cl invifitorul zice: Unde esteodaia in carer6 si minanc Pagtile impreuni cu ucenicii Mei? (15) Iar elvi va arita un foigor mare aFternut gata. Acolo si pregitifi pentru noi17.

(14'12)teF:ft e,tz14i,ff ll?:i;llffi 'ri,Y:,iiif ,'i{lJ:,:,Tii,,Zisa cea dintAi a Azimelor" este numitd ziua de joi, care era mai

inainte de Azime, pentru cd azimele se mAncau vineri.Deci au venit la DAnsul ucenicii gi L-au intrebat unde vor mdnca Pagtile.

Iar dintru aceasta se aratd cum ci nu avea Hristos un locag osebit al Siu,dar nici ucenicii nu aveau case, cd de ar fi avut, L-ar fi luat pe El impreundcu ei acolo.

,,Si a trimis doi dintre ucenicii Lui", pe Petru gi pe Ioan - precumLuca spune (Luca 22,8-11) - citre un om negtiut, aritAnd lor cd ar fi pututsi nu pdtimeascd, deoarece Aceia Care a piecat cugetul omului negtiut casd-L primeascd pe DAnsul, ce nu ar fi ficut in allii lde ar fi voit]?

pi le dd lor gi un sernn pentru a afla casE si meargd dupd omul care ducevasul cel ,,cu ap5". Iar acestea pot a se lua [pricepe] gi dupi inalta in]elegere:,,vas [de lut] cu api" duce cel ce s-a botezat gi merge in ,,casi", adicd in stareacea cuviincioasd celor cuvAntdtori [cugetdtori], pentru ci acela care are Botezul,intru odihni merge. viefuind cu cuvAntr8, ca intru o ,,casi" odihnindu-se intrustarea aceasta Iar ,,stipin al casei" este mintea care arate ,,foigor mare",[adice] pe inilgimea in]elegerilor ei. Dar ,,foigorul" acesta este ti ,,attemut"gi, degi este inalt, nimic asprule gi mAndru nu are, fiindcd este attemut tinetezit20 de smerenie. Deci, acolq intru o minte ca aceasta se .,gitesc" luiHristos ,,Pagtile" de cdtre doi ucenici - Peku 9i Ioan -, adicd de citre lucraregi de cdtre videnie [vederea dumnezeiascX], pentru ci Petnr, ca r:n fierbinte[in credin;d], este lucrdtor, iar Ioan, vdzdtor ca un bogoslov [teolog].

14,16-21.: $i arriegit ucenicii gi au venit in cetate gi au gisit a9a precumle-a spus si au pregitit2t Pagtile. (17) Iar ficindu-se seari,, a venit cu ceidoisprezece. (18) Pe cind gedeau la masi si mAncau, Iisus a zis: Adeviratgriiesc voui ci unul dintre voi, care mininci impreuni cu Mine, Mi va

15 In edifia de la 1805, ir, loc de ,,unde", se gisegte ,,oriunde".16 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,odaia in care", se gesegte ,,silagul intru care".u in edilia de la 1805, in loc de ,,Acolo si pregitifi pentru noi", se gesette ,,Acolo si

gitili noui".13 Adici viefuind cu cuvant, cu sfat, sau in chip cugetetor, rational.)e Sau nemilostiv.

'?o [1805] Sau moale.

':' in edilia de Ia 1805, in loc de ..au pregltit", se gesette ,,au gitit".

TALCUIREA SFINTEI EVANCFIELII DE LA MARCU Capitolr-rl 14 173

vinde. (19) Ei au inceput si se intristeze 9i si-I zici, unul cite unul: Nucumva sunt eru? (20) Iar El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, careintinge cu Mine in blid. (21) Ci Fiul Omului merge precum este scrisdespre El; dar vai de omul acela prin care este vAndut Fiul Omului. Bineera de omul acela daci nu s-ar fi niscut2Z.

(11, 16-17 ) Matei.26,19-20 I Lldca 22,73-14 (14, 1E) Psalm 40,9 | tr{atei 26,2a-21 |Lnca 22, 27 | loar. 13,21 ('14, 19-21) tr{atei 26, 22 24 I L'uca 22, 27 22 I loan 73,26 27

Cum de au ,,gezut" , fiindcd Legea poruncea ca stAnd in picioare sd

mdnAnce Pagtile? (Iegire 12, 11) Urmeazd de aici cd mai intAi au sivArgitcele ale Legii, apoi au gezut, vrAnd [Hristos] si dea Pagtile Sale.

f,i ucenicii ,,au inceput si se intristeze" pentru cuvAntul Domnului,prin care a zis: ,,unul dintre voi, [care minAnci impreuni cu Mine,] Miva vinde". Cdci mdcar ci erau ei afard de patima aceast4 insi se temeau,crezAnd lui Dumnezeu Celui Care gtie inimile, mai mult decAt lor ingigi.

Vezi gi cuvdntul acesta ,,merge", cdci ca gi cum o cildtorie Ii era moarteaiui Hristos, iar nu moarte.

Iar,,mai bine ar fi fost de nu s-ar fi niscut" s-a zis pentru nuncaIcazn4 osAnda] ce avea sd pdtimeasci IIuda] vAnzitorul, cici mai bine erade nu s-ar fi ndscut nicidecum, decAt sd se fi ndscut spre munci [cazni,osAndd]. Deci, chiar din sfArgitul lucrului se vede ci mai bine era de nu arfi fost nicidecum Iuda. Cdci Dumnezeu 1-a fdcut pe el spre lucruri bune,dar, de vreme ce el intru atAta de mare rautate a cAzut, precum se pare,mai bine era ,,de nu s-ar fi niscut" nicidecum.

14,22-25: $i, mAncAnd ei, a luat Iisus pAine 9i binecuvAntAnd2s, a frAntgi le-a dat lor 9i a zis: Luafi, mincafi, acesta este Trupul Meu. (23) $i luAndpaharul, mulfimind, le-a dat gi au biut din el toli. (24) $i a zis lor: Acestaeste Singele Meu, al Legii celei Noi, care pentru mulfi se varsi. (25) Ade-viraP{ griiesc voui ci de acum nu voi mai bea din rodul vi}ei pAni inziua aceea cind il voi bea nou in:5 imoiritia lui Dumnezeu.

Ol. Zll ir'latei ie . ze /L|1ca22.19 | ..corinteni 11. 23-24

unii zic cd Iuda nu s-a impdrtdgit c" +:il'#::T:?;i?3?iHl?:[':da Domnul Tainele, iar alfii zic cd gi lui, nemulfAmitorului i-a dat IHristos]din Cele Sfinte.

" in edifia de la 1805, in loc de,,Bine era de omul acela claci nu s-ar fi niscut", se

gdsegte,,Mai bine ar fi fost lui, de nu s-ar fi niscut omul acela".

'?r In edigia de la 1805, in loc de ,,binecuvAntAnd", se p;isepte,,blagoslovind".

'?{ in edifia de la 1805, in loc de,,Adevdrat", se gisegte,,Amin

:s in edigia de la 1805, in loc de ,,in", se gisegte ,,intru".

174 Capirolul 14 SFANTUL TEOFILACI ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

$i ,,blagoslovind", adicd multamind, ,,a frdnt" pAine4 lucru pe caregi noi il facem citind rugdciuni26. ,,"Acesta este Trupul Meu>, acesta pecare acum Il primili", ci pAinea nu este inchipuire a Tiupului Domnului,ci intru insugi Trupul Lui Hristos se preface [preschimbd]. Pentru ci giDomnul zice: ,,PAinea pe care Eu o voi da [pentru viata lumii] TrupulMeu este", iar nu ,,inchipuire a Trupului Meu este", ci ,,Trupul Meu este"(loan 6, 57), $i iardgi: ,,Dacd nu veti minca Trupul Fiului Omului [gi nuveli bea SAngele Lui, nu vefi avea viali in voil" (loan 6,53).9i cum zice,,Trup"? Ci nu trup se vede a fi! Pentru a noastre neputin|i, q omule! Cdde vreme ce pAinea gi vinul ne sunt obipnuite noud [ochilor nogtri], iarsAnge gi carne de am fi vdzut cd ne sti inainte, nu am fi suferit, ci ne-am fiinfiorat, pentru aceasta Iubitorul de oameni, pogorAndu-Se neputinfeinoastre, chipul pAinii pi al vinului finAndu-l [pdzindu-1, ardtAndu-1], intruputere a Trupului gi a SAngelui [Sdu] le preface [preschimbd].

iar ,,SAngele [Meu, al] Legii celei Noi" a zis, spre deosebire de alcelei Vechi, pentru cd gi Legea cea Veche avea sAnge cu care se stropeanorodul 9i Cartea Legli Uepire 25, 0.

Iar ,,unu voi mai bea" din vin p6nE la inviere" a zis, fiindci ,,impirifie"pe inviere o numegte, pentru ci aimpdrdlit atuncea peste moarte. aa dup;Inviere a mAncat gi a bdut cu ucenicii (lonn 21, 15), adeverindu-le lor ciInsupi El este Cel Care a pdtimit. $i ,,nou" i1 ,,bea" pe el - adice intru oarecarechip nou gi strdin -, pentru cd nu mai avea trup pdtimitor, ciruia sd-itrebuiascd hrand, ci nestricicios 9i nemuritor.

inlelege inci pi aga: ,,vifA" este insugi Domnul, iar ,,rodul vifei" -tainele gi cunogtinta cea ascunsi pe care insugi o rodegte Cel CareJ invaldpe om cunogtinla. Deci, ,,intru Impirifia lui Dumnezeu" - adicd intru aloptulea veac - va ,,bea" cu ucenicii Sii tainele gi infelepciune, oarecare

[ucruri] noi gi nemaiauzite invd]Andu-ne pe noi pi descoperind Idescope-rindu-ni-le] pe cele ce acum sunt ascunse.

14,26-31: Si dupi ce au cAntat cintiri de laud527, au iegit la MunteleMislinilor. (27) $ile-azislisus: Toti vi vefi sminti'?8, ci scris este: ,,Bate-voipistorul gi se vor risipi oile" . (28) Dar dupi invierea Mea, voi merge mai

'z6 E vorba de rugiciunile de sfinJire a Cinstitelor Darurilor sdvarlite in vremea Sfintei

Liturghii.

'?7 in edi;ia de la 1805, in loc de ,.9i dupl ce au cantat cantiri de laudl", se gisegte

,,si dAnd laudi".'?$

in edifia de la 1805, in loc de ,,Tofi vA vefi sminti", se gdsette ,,ToJi vi vefi smintiin Mine, in noaptea aceasta".

tIEI

lrepeui,

Fr,ule"

IALCUIREA SFINTEI EVANCI-IELII DE LA MARCU Capik)hrl I11 175

inainte de voi in Galileea. (29) Iar Petru I-a zis: Chiar daci tofi se vor smintiintru Tine, totuti eu nu. (30) $i i-a zis Iisus: Adevirat griiesc fie: Ci tuastizi, in noaptea aceasta, mai inainte de a cAnta de doui ori cocogul, de treiori te vei lepida de Mine. (31) El insi spunea mai stiruitor: $i de-ar fi simor cu Tine, nu Te voi tigidui. $i tot aga ziceau tofi2e.

(11.2 Matei26,30 I Luca 22,39 | loan78,1(14,27) Zahari,a73,7 IM^tei 25,31,IMarcu 14, 50 / Ioan 76,32 (14, 28-30) Matei 26,33-34;28,7, \O I N{arcu 74,72; 1.6,7 |

Luca 22, 34 / Ioan 13,37-3q 27,1 (11, 3'l) Matei 20,22;26,35 / Lnc^22,33-38

A ,,multimit" [Domnul] gi mai inainte de a bea (Marcu 1.4, 23), a mul-tdmit gi dupi ce a bdut, ca gi noi sd ne invatdm ca se cuvine sa mu$Amimgi ,,si ddm laudi" gi mai inainte de hrand gi dupd ce ne-am hranit.

lnci gi aceasta arat5, ca iubit; li era Lui moartea cea pentru noi, cdci 9i,,iegind" ca sd Se dea [Patimii 9i morfii], ,,laudi" pe Dumnezeu. $i cuadevdrat gi pe noi ne invald ca atunci cAnd vom cddea in necazuri, pentrumentuire a multor4 si nu ne mAhnim, ci si mulfemim lui Dumnezeu,Celui Care prin al nostru necaz lucreazi mAntuire a multora.

$i ,,a iegit la Muntele Mislinilor", ca fiind El singur, si vie aceiaasuprd-I gi, prinzAndu-L, sd nu facd atAta turburare. Ci de ar fi venit eiasuprd-I cdnd era DAnsul in cetate, poate s-ar fi turburat multimea pentruDAnsul gi atunci pricini cuvioasd luAnd vrdjmagii, s-ar fi pirut cd dup;dreptate Il omoard pe El, ca pe un turburdtor de norod.

pi le proorocegte lor [ucenicilor] cd se vor sminti. Apoi, ca se nu se paracd aceasta este aritatd [r.dditd] prihdnire impotriva tuturor, aduce gimirtudrie de la Proorocul Zahari4 ci: ,,[Bate-voi pistorul 9i] se vor risipiloile]" (Znluria 73,7).Iar mai pe urmd gi mAngAiere le adaugi lor: ,,[Dardupi invierea Mea,] voi merge mai inainte de voi in Galileea". Dar Petruse impotrivegte, pentru aceasta gi aude: ,,IAdevirat griiesc fie: Ci tu astizi,in noaptea aceasta,] mai inainte de a cinta de doui ori cocogul, de trei orite vei lepida de Mine". Iar aceasta intru acest chip este, cd s-a lepbdat odatd Petru, apoi a cAntat cocoFul. LepddAndu-se mai apoi gi cu celelalte douiIepdddri, atunci a cantat a doua oard cocogul. Deci aceasta zice aicea prin,,mai inainte de a cinta de doui ori cocogul, de trei ori te vei lepida deMine"; asemenea^inca Fi tofi, fierbinleald rece ardtAnd, se fdgdduiau ILui],pe Cel Care este Insupi Adevdrul, fdcAndu-L mincinos. Pentru aceasta gi

Domnul lasd ca firea cea omeneascd sd-ti arate cele ale ei, cdci cu adevdratDomnul putea sd-i pdzeascd pe dAngii gi mai vArtos pe Petru, dard i-nsd i-aldsat, pentru a ne invdla sd nu ndddjduim spre noi ingine.

?'in edifia de la 1805, versetul 31 este: ,,El insi cu mult mai stiruitor zicea; $i de-arfi si mor cu Tine, nu md voi lepida de Tine. Asemenea inci ti tofi ziceau".

nuce

.-a

,fiielru

alea

e"

:dIC

i-i

al

)lri

ILLI

176 Capitotul 14 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Iar ceea ce zice: ,,Bate-voi plstorul [gi se vor risipi oile]" Thtil zice,cd de vreme ce a lasat a fi batut Fiul, se zice cI Thtdl ,,bate" pe Cel Care cua Lui ldsare [ingdduinfi] a fost betut (Marcu 74, 65).lar ,,oi" i-a numit peApostoli, ca pe cei care sunt fdrd de rdutate.

-14, 32-42: Si au venit la un loc$ al cirui nume este Ghetsimani, 9iacolo a zis citre ucenicii Sii: $edefi aici pAni ce Mi voi ruga. (33) $i a luatcu El pe Petru gi pe Iacov 9i pe loan gi a inceput a Se turbura3r gi a Semihni. (34) Si le-a zis lor: intristat este sufleful Meu pini la moarte.RimAnefi aici si priveghe ali. (35) $i mergAnd pulin mai inainte, a cizutcu fata la pimAnF'z gi Se ruga, ca, de este cu putinfi, sA treaci de la Elceasul [acesta]33. (36,) 9i zicea: Awa Pirinte, toate sunt ]ie cu putin]i.Depirteazi paharul acesta de la Mine3a. Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea cevoiegti Tu. (37) $i a venit gi i-a gisit dormind gi a zis lui Petru: Simone,dormi? N-ai avut tirie ca si veghezi un ceas?3s (38) Privegheali gi vi rugafi,ca si nu intrati in ispiti. Cici duhul este osirduitor, dar trupul neputincios.(39) $i iarigi mergand, s-a rugat, acelagi cuvint zicAnd. (40) $i iarisi venind,i-a gisit dormind, cici ochii lor erau ingreuiafi gi nu gtiau ce si-I rispun-d;. (4i) 9i a venit a treia oari 9i le-a zis: Dormifi de acum 9i vi odihnifi! Egata!36 A sosit ceasul. Iati Fiul Omului este dafT in mAinile pictrtogilor.(42) Sculafi-vi si mergern. Iati, cel ce M-a vAndut s-a apropiat.

(14, 32-35) Matei 20,22 26,36-39 | Luca22,3942 (14, 30 Matei26,39 I l1'arc1u 70,27 I loan 5, 30; 6, 38 /Filipeni2,8/Evrei5,7-8('14,37)Matei,4OlLnca22,45(14,38)Matei25,13;26,471Luca 22, 46 / Romani 7,23 ('14, i9) Matei26, A (74,4G4D Malei 26,4345 I Luca72,47

[Domnul] avea obicei ca intotdeauna deosebi a Se rug4 dAndu-ne ginoud chip [pildd] ca linigtea sd o cdutam intru [sdvArgirea] rugiciunii. $i i-aluat numai pe cei trei care au fost vdzitori gi ai slavei Lui de pe Tabor (Matei1,7,2; Maru 9, 2-3; Luca 9,28-29), ca aceia care le-au vdzut pe cele sldvite sd

vadi pi pe cele de intristare gi sd cunoascd [despre Sine] cA gi El om este cu

x'in edilia de la 1805, in loc de,,la un loc", se gasegte ,,in satul".3' in edi;ia de la 1805, in loc de ,,a Se turbura", se gdsegte ,,a Se spiimAnta".31in edigia de la 1805, in loc de ,,a clzut cu fafa la pimint", se gAsetie ,,a clzut pe

pimAnt".13 in edilia de la 1805, in loc de ,,ceasul [acesta]", se gisegte,,acel ceas".3r in edifia de la 1805, in loc de ,,DepirteazE paharul acesta de la Mine", se gdsegte

,,Treci de la Mine paharul acesta".35 In editia de la 1805, in loc de ,,N-ai avut tirie ca si veghezi un ceas?", se gese9te

,,Nu putugi un ceas si priveghezi?"16 in edi;ia de Ia 1805, in loc de ,,E gatal", se gisegte ,,Destul este!"r7 in edi;ia de la 1805, in loc de ,,este dat", se gdsegte,,se dl".

IEI

tu)e

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE I,A I1ARCU Capjtolul 1.1 177

adevirat. fi Se ,,intristeazi" gi Se ,,mAhnegte" deopotdve cu noi, ci de vremcce pe om tot [intreg] l-a luat cu insugirile [ui] cele firegti, cu adevdrat a luaifiregte gi a Se intrista 9i a Se mAhni, cdci noi oamenii, in chip firesc, spremoarte finaintea mor]li], fird de indulcire Fi bucurie ne aflim.

Deci, zicAnd ,,dephrteazi paharul", aratd firea Sa omeneascS, iar zicdnci

,,dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voiegti Tu", ne invali ci, mdcar ci firea arfi silitd, sd o defdimim, cerAnd noi ceea ce place fce este binepldcut] luiDumnezeu.

Si dupd ce a venit dupd rugdciune pi i-a aflat pe cei trei ,,dormind",mustrd numai pe Petru, ca gi cum unele ca acestea ar fi zis cdtre dAnsui:,,Au, nu tu egti cel ce te-ai fdgdduit cd impreuni cu Mine vei muri? Unceas nu ai putut si prir.eghezi, deci cum moartea o r.ei defiima? Dar

"privegheafi gi vi rugafi, ca si nu intrali in ispita> lepid.lrii de Mine,

"cici duhul vostru este osirduitor" spre a nu se lep.lda de Mine - gi pentruaceasta imi fdgdduili Mie aceasta -, <dartrupul este neputincios, gi, clacinu vd va da Domnul putere trupr-rlui prin rugiciune, vi vefi primejdr-ri".

,,$i iarigi mergAnd S-a rugat, acelagi cuvint zicAnd", ca rugAndu-5cgi a doua oari si-i ader.ereze fincredinfeze ] cd in chip firesc gi intru adevdrom era gi ca si ne invefe;i pe noi si ne rr-rgdm de multe ori, iar nu nrrm.rio dati zicAnd cev4 s.l ne ldsdm [de rugdciune].

Si aflAndu-i pe dAngii iarigi dormind, nu greu ii c-lojenegte, ,,cici Iochiilorl erau ingreuiati" de somn. Pentru aceasta cunoaFte tu gi ugurimea gi

slibiciunea omului, cum noi, care nici impotriva somnului nu putem sistdm, fdgiduim de multe ori cele ce nu sunt intru putinta noastri.

$i iard;i ,,a treia oari" Se roagd, pentru aceleapi pricini l.e care mai susle-am pomenit. pi a venit iarSgi, nu mai greu certAndu-i - micar ci se

cXdea sd-i certe, fiindci nici dupd mustrare nu s-au f.icr-rt mai bur.i, ci s-audat somnului. $i ce zice [Domnul]? ,,Dormi]i de acum 9i vi odihnifi!" $icu ironie a zis cdtre dAngii aceasta cdci, fiindci gtia cd vine [Iuda] r'Anz5,torul, zice cdtre dAngii aceasta: ,,Acum vremc este de dormit, dormili, iat.ivrijmagul vine!" $i aceasta a zis-o luAnd in rAs somnul lor. Iar ce si ptii cia zis aceasta cu ironie, asculti ce zice mai jos: ,,Sculali-vi si mergem".insd nu pentru ca si fugi zice aceasta, ci pentru ca mai vArtos s5-i intdmpinepe vrdjmagi.

Iar unii, acel cuvint ,,intristat este sufletul Meu pAni la moarte", aga

l-au inleles: ,,Mi intristez nu pentru ci voi muri, ci pentru c.l israilitenii,cei ce sunt ai Mei, ei voiesc sd Mi ristigneascd pe Mine gi pentru aceastavor fi lepidali dintru impiralia lui Dr-rmne zeu".

9rat

te

e.

rtlli.e

i,i.

I,

E

17E Capitolul 1,1 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

14,43-49: $i indati, inci vorbind El, a venit luda Iscarioteanul, unuldin cei doisprezece, 9i cu el mulfimes cu sibii gi cu ciomege, de la arhierei,de la cirturari si de la bitrAni. (44) lar vAnzdtorul le diduse semn, zicind:Pe Care-L voi siruta, Acela este. Prindefi-L 9i ducefi-L cu pazil. @9 $ivenind indati 9i apropiindu-se de El, a zis Lui: invilltorulel3e $i L-a sdrutat.(46) Iar ei au pus minaao pe El gi L-au prins. (47) Unul din cei ce stdteau pelingi El, scofand sabia, a lovit pe sluga arhiereului gi i-a tiiat urechea.(48) $i rispunzAnd, Iisus le-a zis: Ca la un tAlhar ali iegit cu sibii 9i cutoiege, ca si Mi prindefi. (49) In fiecare zi eram la voi in templu, invifind,9i nu M-ali prins. Dar acestea sunt ca si se implineasci Scripturileat.

(14, 1341) Jvd,e.el'tr'i]f,27l Marei 26,4648 I loanlg,3 (14,45)2Regi 20,9 lMatei26,49(14,4648) Matei26, il-55 lLtca22, 5f-521 loa 78,10 (14,49,lw79,13-741

Psalm 21,17;68, \4 87,9 I lsaia53,72l Matei26,55l LrJca 22,53t 24,44

Ceea ce zice Evanghelistul, gi anume,,unul din cei doisprezece", nuin zadar este pusd, ci spre prihana Iruginea] vAnzdtorului, ci din ceata ceadintAi fiind el, asupra StdpAnului s-a turbat [rdzvrAtit]. 9i vezi Fi nesimtirealui, cum a socotit cd se va tdinui de Domnul, iar prin serutarea ce I-a datcrezAnd el cd va fi socotit ca un prieten al lui Hristos. Iar de egti prieten,pentru ce ai venit cu vrdjmagi? Cu adevirat nebunie este viclegugul!

Iar ,,unul din cei ce stiteau pe lAngi El" - Petru este acesta dar Marcutrece sub tecere numele lui, ca si nu se pari ci laudd pe Petru, dascdlul siu,ca pe cel care a fost ravnitor pentru Hristos - cu cuviintd ,,a tiiat urecheaslugii arhiereului", aceasta insemndnd cum cA neascultdtori gi nesuputierau, defdimAnd Scripturile. Pentru ci de ar fi avut urechi care ascultd Scrip-turile, ,,nu ar fi ristignit pe Domnul miririi [slavei]" (7 Corinteni 2, B). $iPetru nu pe sluga altuia ,,a lovit", ci,,pe sluga arhiereului", pentru ce ceidintAi neascultdtori ai Scripturilor erau arhiereii, robi ai zavistiei gi ai iubiriide sine ficAndu-se Iei].

$i a zis [Domnul] mul]imii; ,,Ca la un tilhar afi iegit [cu sibii 9i cutoiege, ca si Mi prindefi.] in fiecare zi eram la voi in templu, invifind,9i nu M-afi prins". Iar aceasta arati Dumnezeirea Lui, cdci cAnd invila intemplu nu au putut si-L prindd pe El, degi era in mainile lor, din pricinicd incd nu sosise vremea Patimii, iar cAnd El a voit. atunci S-a dat pe Sine,

rr in edifia de la 1805, in loc de,,mullime", se gesegte ,,mulfime multi".! in edi;ia de la 1805, in loc de ,,invifitorule!", se gdsegte ,,invtrfitorule! lnvifi-

torulel"{0 in edi;ia de la 1805, in Ioc de ,,au pus mina", se gdse9te ,,qi-au pus mAinile".rt in edilia de la 1805, in loc de ,,Dar acestea sunt ca str se implineasci Scripturile",

se gisette ,,Ca si se plineasci Scripturile".

q

di,l:rl

e

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA N,IAIICU Capitolul 14 1.79

ca sd implineascd Scripturile Proorocilor, anume cd S-a adus spre junghiereprecum o oaie, fdrd impotrivire, nici strigAnd, cl urmAnd [mergAnd] devoie42 (Isaia 53, 7 ).

1.4, 50-54: $i, lisAndu-L, au fugit toJi. (51) Iar un tAndr mergea dupiEl, infigurat intr-o pAnzituri, pe trupul go1, qi au pus mAna pe el. (52) Elins5, smulgAndu-se din pinzituri, a fugit gola3. (53) $i au dus pe Iisusla arhiereu 9i s-au adunat acoloa4 toli arhiereii 9i bitrAnii gi cirturarii.(54)larPetru, de departe, a mers dupi El, pAnX a intrat iniuntru in curteaarhiereului 9i gedea impreuni cu slugile, incXlzindu-se la foc.

'"'iil,':"i:"i;'J,],i,iii^Ji,'J;ii,xif 'Jf iili#{\iit:,1!,,Au fugit" ucenicii, cdci nu era cu putinld sd mintd Cel Care este insugi

Adevdrul, nici Proorocii [nu era cu putin]d sd se afle mincinogil.,,Iar un tAnir oarecare mergea dupi El" gi tAndrul acela er4 poate,

din casa aceea unde a mAncat Hristos Pagtile impreund cu ucenicii. Iarunii zic cd acesta este Iacori fratele Domnuluia5, care a mai fost numit gi

,,drepI" , cdci acesta o singurd imbrdcdminte a purtat in toatd viala lui, iardupi Indlfarea Domnului a primit de 1a Apostoli scaunul Ierusalimului.Deci acesta ,,lisAnd giulgiul IsmulgAndu-se din pAnzituri] a fugit", insinu este nici un lucru de mirare, daci, verhovnicii fugind pi acesta L-a lAsatf.^^-X-:!l ^^ r_\^,..'^.,1ry.rrarrr j Pc,,/wrru Lul.

Dar Petru ,,merge dupi El", dragoste prea fierbinte aritAnd cdtreDascdlul IInr.ifitorul].

Degi Legea poruncea ca un singur om sa se afle in slujba arhierieitoatd viafaa6, in vremea aceea mulfi erau, cumpdrAnd in fiecare an de laromani incepdtoriile Idregdtoriile]. Deci ,,arhierei" sunt numi]i aici cei ce

implirriseri vreme.r oranduita lor ri lisaseri arhieria.

': ,,Chinuit a fost, dar S-a supus 9i nu gi-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghieres-a adus gi ca o oaie firi de glas inaintea celor ce o tund, aga nu $i-a deschis gura Sa"(lslin 53,7).

ar in edi;ia de la 1805, versetele 57-52 sr.rnt: ,,Iar un tane! oarecare mergea dupi El,imbricat fiind cu giulgiu, pe trupul gol, ;i l-au prins pe el tinerii. El insi lisind giulgiul,a fugit gol de la ei".

r{ in edi}ia de la 1E05, in loc de .,s-au adunat acolo", se gdse;ie ,,s-au adunat la DAnsul".1i Aceasti numire de ,,flate al Domnului" a fost daid lui Iacov, fiul h-ri Iosif pi fralilor

vitregi ai Mantuitorului. 13661', fratele Domnului, a devenit primul episcop allerusalimuluj ;i r-rnul dintre primii martiri (163). Pr.lznuirea sa se sdvArpegte in fiecare anla 23 octombrie.

!" Yezr lepirea 29, 29-34 gr Nunteri 35, 25,28, 32.

t.

|l

I

180 Capitolul 14 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI

14, 55-61": Arhiereii gi tot sinedriuFT ciutau impotriva lui Iisus mirturieca si-L dea la moarte, dar nu giseaur8. (56) Ci multi mirturiseau mincinosimpotriva Lui, dar mdrturiile nu se potriveau. (57) $i ridicandu-se unii, audat mirturie mincinoasi impotriva Lui, zicindre: (58) Noi L-am auzit zicind:Voi dirima acest templu ficut de mini, 9i in trei zile altul, neficut de mAni,voi clidi. (59) Dar nici aga mirturia lor nu era la tel. (60) $i, sculandu-se inmiilocul lor, arhiereul L-a intrebat pe Iisus, zicAnd: Nu rispunzi nimic la totce mirturisesc impotriva Th acegti a? (67) lar El tlcea gi nu r;spundea nimic.

(14, 55) Psalm 26,76;34,77 I Dar.iil6,6 I Matei 25, 59 / Faptele Apostolilor 6, 13174, 56-57) Psalm TOA, T lMatei 26,60 (14,58) Matei 26,61 I Marcu 15, 29 / Ioan 2, 19

(14, 60) Matei 26, 62 ('11, 61a) lsaia 53,7 I Matei 26, 63 / Faptele Apostolilor 8, 32

Cei vrednici de osAndd chip de divan de judecatd plismuiesc, ca sd separi cum cd, fdcdnd judecatd [dreaptd] L-au omorAt pe 81. $i cum este ju-decati dreaptd aceea unde unii ca acegti martori se aduc, care nimicadevirat nu grdiesc, ci toate turburate gi nepotrivite? incd gi cei ce pireauci zic cev4 vorbe mincinoase grdiau, pentru cd Domnul n-a zis: ,,Voi dirA-ma Eu templul", ci ,,dirimafi"; gi nu a zis ,,ficut de mini", ci aga simplu:,,templul Iacesta]"so (Ionn 2, 19).

Iar arhiereul ,,sculAndu-se", il intreabd pe lisus, vrAnd sd-L tragd pe Elspre rdspuns, ca din rispuns si-Lprindi pe D.1nsul. ,,Iar El tace", cunoscanddinainte cX nu vor lua aminte la cuvintele Lui, ceea ce gi Luca zice cd, intrebatfiind Domnul de este El Hristosul, a zis: ,,Daci vi voi spune, nu veti crede;iar daci vi voi intreba, nu-Mi veli rispunde" (Luca 22,67-68).

14, 61b-65: Iarigi L-a intrebat arhiereul 9i I-a zis: Egti Th Hristosul,Fiul Celui binecuvAntat'l? (62) Iar Iisus a zis: Eu sunt 9i vefi vedea pe FiulOmului gezand de-a dreapta Celui Atotputernic 9i venind pe noriiceruluis2. (63) Iar arhiereul, sfisiindu-si haineles3, a zis: Ce trebuinlI mai

rT In edi;ia de la 1805, in loc de ,,sinedriul", se gdsette ,,sfatul".J3 in editia de la 1805, in l<r de ,.sd-L dea la moarte, dar nu geseau", se gdsette ,,si-L

ornoare, 9i nu aflau".re in edilia de la 1805, \,ersetele 56-57 sunt urmitoarele: ,,Ci multi mirturiseau

minciuni asupra Lui, gi nu erau asernenea mirturiile. ti ridicAndu-se unii, au mirturisitminciuni asupra Lui. zicind".

50,,DirAmafi templul acesta 9i in trei zile il voi ridica" (Iotut 2,19).5r in edifia de la 1805, in loc de ,,binecuvintat", se gdsegte ,,blagoslovit".s'?in edi;ia de la 1805, in loc de ,,de-a dreapta Celui Atotputernic si venind pe norii

cerului", se gesegte,,de-a dreapta Puterii gi viind cu norii cerului".t3 in edifia de la 1805, in loc de ,,sfigiindu-9i hainele", se g5sette ,,rurnpindu-gi

hainele".

TALCUIREA SFINTEI E\ANGHELII DE L}. \lARCU Capitolul l.l

avem de martori?5r (64) Ati auzit hula. Ce vi se pare voui? Iar ei toli aujudecat ci El este vinovat de moarte:i. (55) $i unii au inceput sd-L scuipegi si-I a-copere fala 9i si-L bati cu pumnii5" gi si-I zici: Proorocegte! $islugile Il biteau cu palmeler:.

(14, 6lb) Matei 26,63 I Ltca 22, 67 | E\rrei 1, 5 fl{, 6:) Daniil 7, 13-14 / Nlatei 24,30;26,64 IMarcu 13, 26 / Luca 22,69 | 2Tesalo^icelri 1, 10 (11, 6-3/ Mat e1 26, 65 ( 11, 61) lere/I].ia 26,71' I

Matei 26,65-66 (U,65) 2 Paralipomena 18, 23 / Isaia 50, 6 / Matei 26, 67 I L\ca 22,63-61

,,Iarigi L-a intrebat arhiereul", nu pentru ca si creadd, dupd ce se vaingtiinla, ci pentru ca si afle in vorbele Lui oarecare pricind [de osAndire].

$i adaugd 1a cuvintele ,,e9ti Tu Hristosul" gi pe celelalte ,,FiuI Celui bla-goslovit", pentru cd mulli erau ,,hristogi", adic;i ungi, precum impdralii pi

arhiereii, dar nici unul dintre aceia n-a fost Fiul lui Dumnezeu, al Celuipururea blagoslovit gi liudat. Iar Iisus rispunde: ,,Eu sunt". [EI] gtia cd einu vor crede, insl rispunde, silit fiind, ca sd nu poatd zice [acegtia] mai peurmd,,ci de L-am fi auzit pe El, spunAnd in chip aritat, am fi crezut".Pentru aceasta este 9i mai mare osAnda lor, ci nici acum, dupi ce au anzitn-au crezut. $i zice [Domnul]: ,,Mi vefi vedea, c.r pc un Fiu al Omului,gezAnd de-a dreapta puterii Tatilui" - prin,,Putere" i'rici pe Tat;il numin-du-L -, ,,pentru ci nu fdri de trup r,'oi veni, ci intru acest chip, ca si fievdzut trupul Meu de cei care l-au ristignit gi dintru aceasta se cunoasci"( F np tele Apostolil or 7, 77 ).

iar arhiereul, [,,sfA9iindu-9i hainele",] obicei iuciaicesc implinegte, c.icievreii igi rupeau hainele cAnd ii intAmpina pe ei ceva greu gi de necaz:n.Pentru aceasta Fi aici igi rupe arhierer.rl hainele, ca;i cum ar fi hr,rlit Domnulgi mare riu s.ar fi ficut. Dar in buni vreme ar fi zis cineva pentru aresteacuvAntul lr.r i David: ,,Ruptu-s-au 9i s-au umilit"'" (Psnlnt -34, 19). Insi gi

semn era acesta, n1Ac"1r ci acela nu infelegea, cum ci arhieria iudeilor se

va rupe 9i se va Ca pierzanit,i.

sr In edigi" de la 1805, in loc de ,,Ce trebuinli mai avem de rnartori?", sc gise9te

,,Ce ne mai trebuie noui rnirturii?"ir in edilia de la 18r)5, in loc de ,,vinovat de moarte", se giselte .,vinovat mortii".56 in edi;ia de la 1805, in loc cie,,si-L bati cu pumnii", se gisette ,,a-L bate pe El

peste obraz".

'7 in edigia de Ia 1805, in loc dr' .,il bdteuu cu palmele", se giselte ,,il biteau cupalmele peste obraz".

5s Drrpi rdnduiala Lcgii, arhiereului nu-i cra ingiduit si-gi sfigie haincie: ,,Marelepreot din frafii tii, pe capul ciruia s-a turnat nirul de ungere 9i care este sfintit, ca sise imbrace cu vegmintele sfinte, si nu-9i descopere capul siu, nici si-si sfAsie hainele"(Leoitic 21.70).

t'in edifia 1988 a Sfintai Suiplrrri versetul c'ste: ,.llisipifi au fost, dar nu s-au ciit".

181


Deci, dupi ce prin hotararea de obtte a arhiereilor L-au osAndit peDAnsul. atunci slugile acoperindu-L pe El, il loveau gi ziceau: ,,Proorocegtecine este cel ce Te-a lovit pe Tine?" (Luca22,64) CAte, dar, suntem datorisd piiimim gi noi, ca se rAspl;tim deopotrivd StipAnului! Pline [despiimAntare gil de fricd sunt acestea!

74,66-72: $i Petru fiind jos in curte, a venit una din slujnicelearhiereului, (67) gi vAzAndu-l pe Petru, inctrlzindu-se, s-a uitat la el gi azis: $i tu erai cu Iisus Nazarineanul. (68) El insi a tigiduito, zicind:Nici nu gtiu, nici nu infeleg ce zici. $i a iegit afari inaintea curfii; gi acAntat cocogul. (69) Iar slujnica, vizAndul, a inceput iarigi si spuni celorde fali cd acesta este dintre ei. (70) lx el a tigiduit iarigi6t, $i dupipufin timp, cei de fali ziceau iarigi lui Petru: Cu adevirat egti dintre ei,cici egti si galileian 9i vorbirea ta se aseamini6'. (71) lar el a inceput sise blesteme si si se jure: Nu stiu pe Omul Acesta despre Care zicefi.(/2) $i indati cocogul a cAntat a doua oari. $i Petru gi-a adus aminte decuvAntul pe care i{ spusese Iisus: inainte de a cAnta de doui ori cocogul,de trei ori te vei lepida de Mine. Si a inceput si plAngS.

,1'66-68)te'lemia12,f ,lXiii:^?!iil:iil"iir::;:titr:,3ii":*i{:i

(14, 7U Matei 26,74-74 I Marc\r 14,30 I Lnea 22, 60-621 loa 18,27

A sldbit Petru in credinla - mecar cd mai fierbinte era - gi ,,se leapidi"de Domnul, de frici fiind turburat gi mai vArtos ,,slujnica" infricogAndu-lpe el, Iar Dumnezeu cu iconomie l-a slobozit si pdtimeasci aceast4 ca sd

nu se inalle, dar gi ca sd fie lesne iert6tor celor ce gregesc, de la cele intAmplatesiepi, invdlAndu-se ce este sila gi neputinla omeneascS.

$i lucru fdrd de insemnAtate este de era aceeagi ,,slujnici" cea care l-avddit pe Petru, ori de era alta - cd Matei zice cd alta era aceasta (Matei 26,71), iar Marcrs. zice cd era aceeagi. insd acest lucru nu ne este noua podcnfuecitre adevdrul Evangheliei, ci au doard nu se unesc cele doui Evangheliiintru lucrurile cele mari pi cuprinzdtoare ale mantuirii noastre? Au doardunul a zis ci S-a rdstignit Domnul, iar altul, nu? Sd nu fie! Deci Petru defricd fiind turburat gi uitAnd cuvAntul pe care l-a zis Domnul, cd ,,de cel ce

se va lepida de Mine [inaintea oamenilor] 9i Eu Mi voi lepida de elinaintea TatiluiMeu" (Matei 10,33; Marcu 8,38; Luca 12,9), s-a lepddat [de

@ in edilia de la 1805, in loc de ,,a tigeduit", se gesette ,,s-a lepIdat".6r in edi;ia de la 1805, in loc de ,,a tigiduit iareti", se gdsette ,,iarlgi s-a leptrdat".o? in edi;ia de la 1805, in loc de,,vorbirea ta se aseamini", se gdseFte,,graiul tiu

seam;ni".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELn DE LA N,lARCU

u-omlutl Dar pocainta gi lacrimile iardgi L_au imprietenit pe el cu Hristos,cd ,,a inceput a plAnge", adici pi-a acoperit capuigi plAnge4 sau a inceputcLr mare durere [a plAnge]63.

. 63

J1805] Pricina gi inlelegerea acestor cuvinte este intru acest chip: in Evanghelieunde s-a pus in romanette ,,a inceput,,, in elinegte este cp iballon.Deci arci,sfantul Teofilactzice cum ci acest cuvant are doud infelesuri: or.i,i-a acoperit capul gi aga plAnge4 ori cda inceput cu mare durere.

6{ Novafienii 9i cei care le urmau in invif;turi au fost lepEdafi de la trupul Bisericiiprin hotirarea unui sinod local, iar mai apoi aceastd hotdrAre a tost confirmatd ;i deSinoadeie ecumenice.

Domnull. Dar pociinla gi

Iar ceea ce a zis Matei in chip acoperit,,mai inainte de a cAnta cocosul,,(Matei 26, /5), Marcu a tAlcuit ,,inainte de a cAnta de doui ori .o;;;;l;,.C.i obignuiesc cocoFii a centa de multe ori la fiecare ce"tu.", upoi ou.".r-a dormita gl iaripi dupi oarecare r.reme incep iardgi a cdnta. Deci ceea ce azis Matei,,mai inainte de a cAnta coco9ul,, insemneazi ci,,mai inainte dea plini cocopul strigdrile cele dintAi, te vei lepida de mine de trei ori,,.. . De aici sunt ruginali novalienii. care pe cei care au pdcdtuit dupi Botez

gi dupi impirtSgirea cu Sfintele Taine nu_i primesc, cii iutd petru pidup; ces-a impirtdpit cu preacuratul Trup_gi-Sange gi dupd ce s_a lepadat,'prinpocdinld a fost primit. Ci neajungerile [neputinyele]-sfinlllor pe.rtr., u."'ustus-au scns/ ca ti noi, dacl vreodatd, din neluare aminte vom gregi, sd puterna privi la pildele acelora gi prin pocdinld si ne sArguim a ne indrepti.

184

Cerrrolur 15lisus innintea lui Pilat. ludecata si osftnda- Cununa de spini.

Rds t ignir en g i i ttntor n thn t ar e a1

15, 1-75: $i indati dimineafa, arhiereii, linind2 sfat cu bitrinii, cuclrturarii gi cu tot sinedriul3 gi legAnd pe Iisus, L-au dus gi L-au predatalui Pilat. (2) $i L-a inhebat Pilat: Tir egti regele iudeilors? Iar El, rispunzand,i-a zis: Tu zici. (3) Iar arhiereii il invinuiau^ de multe. (4) Iar Pilat L-aintrebat: Nu rispunzi nimic? Iati cAte spun impotriva Ta7. (5) Dar lisusnimic n-a mai rispuns, incAt Pilat se mira. (6) Iar la sirbitoarea Pagtilor, leelibera un intemnilat pe care{ cereau ei. (7) $i era unul cu numele Barabainchis impreuni cu nigte rizvritili, care in riscoali8 sivArgiseri ucidere.(8) $i mulfimea, venind suse, a inceput si ceari lui Pilat si le faci precumobignuia pentru ei. (9) Iar Pilat le-a rispuns, zicind: Voili si vi elibereztOpe regele iudeilor? (10,) Fiindci stia ci arhiereii il dhduseri in mdna luidin invidie. (11) Dar arhiereii au alifat mulfimea ca si le elibereze maidegrabi pe Barabalr, (12) lar Pilat, rispunzAnd iarigi, le-a zis: Ce voi facedeci cu Cel despre Care ziceti ci este regele iudeilor? (13) Ei iarigi austrigat: Ristign egte-Lt (14) Iar Pilat le-a zis: Dar ce riu a ficut? Iar ei mai

'in edilia de la 1805, tiilul capitolului este: ,,Pentru cale ce a pdtilttit Hristos in Dremea

hi Pilat. Ptrrtru judccata, bdtaia gi fistignirca Iui Hristos. Pcntru cereren trupului Domruiui;ipetirtt ingroparan Lui".

'?in edifia de la 1805, in loc de ,,finAnd", se gdsegte ,,ficind".I in edilia de la 1805, in loc de,,tot sinedriul", se gisegte ,,toaltr adunarea".o in edifia de la 1805, in loc de ,,L-au predat", se giseFte ,,L-au d.al".5 in edifia de la 1805, in versetele 2,9 9i 12, in loc de ,,regele iudeilor", se gesegte

,,impiratul iudeilor".6 in edifia de la 1805, in loc de,,il invinuiau", se gisegte ,,il pirau".? in edifia de la 1805, versetul 4 este: ,,Iar Pilat iardgi L-a intrebat: Nimic nu rispunzi?

Vezi cAte mirturisesc asupra Ta'.3 in edilia de la 1805, in loc de,,riscoali", se gisegte,,zawi".'in edifia de la 1805, in loc de,,mulfimea, venind sus", se gisegte ,,strigAnd

norodul".

'o in editia de la 1805, in loc de ,,eliberez", se gisegte ,,slobozesc".! in edifia de la 1805, versetele 10-11 sunt: ,,Ci gtia ci pentru pizmi L-au dat pe El

arhiereii. Dar arhiereii au indemnat pe norod ca mai vArtos pe Baraba si slobozeascl lo1'.

ufl,a

TALCUIREA SFINTEI EVANCHI]LII DE LA \lAitcU Capikrlul 15 185

multl2 strigau: Ristignegte-L! (15) $i Pilat, vrAnd si faci pe voia mullimii,1e-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat ca si fie ristignitl3.

(15, 1) Psalm 2,7 I Matei 27,7-2 I Luca 22,66;23,7 I [oa^18,28 / Faptele Apostolilor 3, 13('15, 2) Matei 27,11 / Luca 23, 3 / Ioan 18, 33 / 1 Timotei 6, 13 (15, 3-1) Matei 27,12-13

(15, 5) lsaia 53,7 / Matei 27, 14 / loan 19, 9 ( 15, 6 1{)) Matei 27,1.5-1.8 I Lldea 23,77-tq IIoan18,33(15, 11)Matei27,20lLluca23, 18 / Ioan 18, 40 / Faptele Apostolilor 3, 14

(15, 12- 15) Marei 27,22'26 I L'uca 23,20-25 I loan 78,39-40;19,7,16

,,L-au dat" iudeii romaniior pe Domrrul, au fost dali gl ei de Domnul inmAinile romanilor. $i se plinesc Scriphrrile cele ce zic: ,,Vai celui firi de lege!Ci rele vor fi lui, dupi lucrul miinilor lui" (lsoio 3, 11); gi iardgi: ,,Dupilucrul mAinilor lor, dile lor" (Psalnr 77,6); pi iara;i: ,,in ce chip ai ficut, aga

va fi risplitirea ta" (Aatlie 7,15)ra.

$i intreband Pilat ,,Tu esti impiratul iudeilor?", Domnui dd rdspunsindoit [cu doud in]elesuri]- Pentru cd aceasta: ,,Th zici", poate si se in]eleagicd ,,Adevdrat ai zis, tu ai zis ceea ce sunt", dar poate sd se inleleagd gi aga: ,,Eunu zic aceast4 ci tu zici". fi iardgi intrebat fiind dupi ce,,nimic" n-a rispuns,intru mirare l-a adus Hnstos pe Pllat. Cici sc minuna cd ttiutor de Lege pl

cuvAntdre| flesne griitor] fiind Domnul;i putAnd prin rispuns sa surpeclevetirile, ,,nimic" nu graiE ci rdbda mai vtirtos cu birbd;ie ndpdstuirile.

Insd vezi turburarea spre ucidere a iudeilor gi blAndelea lui Pilat, mdcarci gi el vrednic este de osandire, fiindci nu cu osarciie a stdruit pentru drep-tate! Ci mulfimea striga si se ristigneasc.i, iar el cu n-roliciune se ispitegte siripeascd de 1a os6ndire pe Iisus, ci pentru aceasta iardgi intreabd: ,,Ce voiface deci cu Cel despre Care zicefi ci este impiratul iudeilor?", din toatepdrfile dAndu-le lor pricini de a slobozi pe Domnul nevinovat, gi penfru aceasta

[Pilat] zibovegte gi prelr-urgegte vremea. lar n'ri.ri apoi de toate plecAndu-sevoii acelor4 a pus si fie bitut Domnul cu bici de curele irnpletite, ca sa par;ci de la divanul de judecati L-au luat pe El osAndit. $i L-a dat lor ca si fierdstigrrit, cd voia sd facd pe voia norodului, adicd spre a pldcea acestuia pe cAtar fi cu putinfd, iar nu spre a fi bineplicut dreptifii 9i lui Dumnezeu.

15, 16-21: Iar ostagii L-au dus iniuntrul curlii, adici in pretoriu, gi auadunat toati cohortals. (l /) Si L-au imbricat in purpuri gi, impletindu-I o

''z in edilia de la 1805, in loc de ,,mai rnult", sc llisogte,,mai vArtos".r3 in edilia de la 1805, r'ersetul 15 estc: ,,9i Pilat, vrAnd si faci pe voia norodului,

le-a slobozit lor pe Baraba, iar pe lisus, bitAndu-L, L-a dat ca si se ristigneasci".'r In editia 1988 a Sfinfei.Scriplrlri, avem: ,,Vai de cel riu, c; riutatea este a lui 9i va

fi judecat dupi faptele lui" (lsnia 3,17);,,Cum ai ficut, aga !i se va face; fapta ta se vaintoarce asupra ta" (A|dir 1, 15)

tr in edilia de Ia 1805, in loc de,,adici in pretoriu, 9i au adunat toati cohorta", se

gdsefte,,ce este divan, gi au adunat loati oastea".

s

e

a

).

10

Ii:

i


cununi de spini, I-au pus-o pe capr6. (18) $i au inceput si se plece in fafaLui, zicAnd: Bucuri-Te regele iudeilorlll (19) $i-L biteau peste cap cu otrestie gi-L scuipau si, cizAnd in genunchi, I se inchinau. (20) $i dupi ce

L-au batjocorit, L-au dezbricat de purpuri gi L-au imbricat cu haineleLui. $i L-au dus afarils ca si-L ristigneasci. (2i) $i au silit pe un trecitor,care venea din farini, pe Simon Cirineul, tatil lui Alexandru 9i al lui Ruf,ca si duci Crucea Lui. ('15,16-21) Matei27,27-33 I Lsca23,26 I Ioan 19, 2-3

Neamul ostetesc pururea intru neorAnduieli pi ociri indulcindu-se[desfdtAndu-se], pe cele ale sale le ardta. Cd daci iudeii, cei care mii deinvifdturi auziserA gi de multe ori faceri de bine dobAndiserd, unele caacestea ii fdceau Lui, ce putem si zicem pentru [de] pigAni? Deci ,,auadunat toati oastea [cohorta]" - adici toati ceata - ,,si L-au imbricat peEl in porfiri", ca pe un impdrat, bdtendu-gi joc. $i ,,cununi de spini" inloc de coroan5, iar,,trestia" in loc de sceptru le iau aicijucdugii diavoiului.

$i ,,au silit" pe oarecine sd ducd Crucea Lui - mAcar cd alt Evanghe-list zice cd Iisus ,,ducAndu-Si Crucea, a ieqit la locul ce se cheami al Ci-pifAnii" (loan 19,17). insd amAndoui s-au fdcut, cd pAnd la un loc a dus Ellernnul [Crucii], iar dupd ce au aflat pe altul sel ducd, l-au silit pe acela gide aici incolo de acela a fost dusi Crucea. Dar, pentru care pricine a spus[Evanghelistul] 9i al ciror feciori era tatd [omul acela]? Spre mai mult;incredinfare, cdci poate incd trdia omul pi putea sd spund toate cele ce s-aufdcut pe Cruce.

Dar gi noi se purtem ,,porfifi", ceea ce este impdrdteascd podoabe -adicd suntem datori, ca nigte impdrali, s; calcAm ,,peste gerpi gi pestescorpii" (Luca 10, 19) gi se biruim pdcatul. Cici ,,hristiani" [cregtini] nenumim, adicd ,,ungi" suntem gi noi, precum gi impdralii sunt numili,,hristogi" sau ,,un9i". Fie dar viala noastrA nu ca de robi gi de neamnecinstit, ci impdrdteascd gi plind de slobozenie. Si purtdm incd gi ,,cununAde spini", adicd se ne nevoim a ne incununa cu viafa cea asprd gi infrAnaidgi nedesfdtatd. Si ne facem incd gi ,,Simon", ceea ce se tAlcuiegte ,,ascultare"gi sd ridicdm Crucea lui Hristos, omorand mddularele noastre cele de pepdmAnt [patimile noastre cele trupegti].

15,22-28: Si L-au dus la locul zis Golgota, care se tilmicegte ,,loculCipilAnii". (23) $i I-au dat si bea vin amestecat cu smime, dar El n-a luat.QQ $i L-au ristignit 9i au impirlit intre ei hainele Lui, aruncAnd sorfi

'6 in edifia de Ia 1805, in acest verset, in loc de ,,purpuri", se gdsegte ,,porfird".17 in editia de la 1805, in loc de ,,regele iudeilor", se Bdsegte ,,impiratul iudeilor".rF in edilia de Ia 1805, in loc de,,L-au dus afari", se gisegte,,L-au dus pe El".

pentru ele, care ce si ia. (25) lat cAnd L-au ristignit, era ceasul al treilea.(26) $i vina Lui era scrisi deasupra: Regele iud eilot" ' (27) $i impreuni cu

El au ristignit doi tAlhari: unul de-a dreapta 9i altul de-a stinga Lui. (28)

$i s-a implinit Scriptura care zice: Cu cei firi de lege a fost socotit.Q5,2D Matei27,33lLuca 23,33 / Ioan 19,77 IEvrci'l3,72(15 23)Psalm68,25/

Plangeri 3, 19 / Matei 27, 34 l loa 79, 28 ( 1 5, 24 ) Psalm 21, 20 | Matet 27, 35 ILu.a 19,23-34 05,25-27 )Matei 27,37-38 lL!.a23,32-33,38 ('15,28) lsaia 53,72 | Lu.a 22,37

De la Sfinfii Pdrinli a ajuns pAnd la noi o predanie care zice cd Adamacolo a fost ingropat. Deci Domnul, Cel Care vindecd pi cdderea, dar 9imoartea lui Adam, acolo Se rdstignegte, ca unde a fosi incepdtura morfii,acolo sd fie si stricarea mortii20.

9i ii dau Lui ,,si bea vin amestecat cu smimi", iar smi.rna prea amarA

este; ins6 betandu-ti ei joc, unele ca acestea ii dadeau Domnului lsi bea].

Iar alt Evanghelist zice ci ,,ofet cu fiere" (Matei 27, 34) s-a adus lui lisus, iaraltul altceva pomenegte cd s-a adus2r. Dar nici o impotrivire nu este intreacegti4 cd neorAnduiald fiind, unii unele aduceau, al1ii alteie. De pildd unuladucea ,,ofet cu fiere", iar altul ,,vin amestecat cu smirni" pi, poate, incd gi

vinul era ofetit 9i smima amari. $i de aici se unesc intre ei gi cel ce zice ,,vinamestecat cu smimi", gi cel ce zice,,olet cu fiere"; cd vinul era,,olet" 9ismima ,,fiere", acela pentru ce era otetit, iar aceasta pentru cd era amara.

Dar nici cel care zice cd ,,I-au dat Lui si bea Ivin amestecat cu smirni],iar El n-a luat" nu se impotrivette celui ce zice ,,gi gustind, nu a voit sibea" (Matei 27,34), cdci cu adevirat cAnd s-a zis ci ,,n-a luat", s-a aratat c;n-a bdut.

Au pus inci gi sorli pe hainele Lui (Matei 27,35; Lucn 23,34; Ionn 19,

24); gi aceasta au fdcut-o ei spre luarea in rAs, ca gi cum ar fi impirlit nigtehaine ale vreunui impdrat, mdcar ci acele haine erau cu totul de rAnd.

Au scris incd gi titlu, adicd pricina pentru care S-a restignit: ,,impiratu I

iudeilor", ca pi prin aceasta sd batjocoreascd slava Lui ca gi cum Domnular fi fost potrivnic ai S-ar fi propovdduit pe Sine impirat - 9i ca tuturorcelor care vor trece [pe lAngd locul Crucii], sd nu li se faci mild de El, ci

mai vArtos si strige asupra Lui ca gi asupra unui ripitor de impdrdfie.Dar cum Marcu zice cd S-a rdstignit Domnul in ,,ceasul al treilea", iar

Matei, cd in ,,ceasul al gaselea" Q7 , 45) s-a ficut intunericul? La acesta

re in edigia de la 1805, in loc de,,regele iudeilor", se gasegte ,,impiratul iudeilor".20 ,,Cici, precum in Adam tofi mor, aga gi in Hristos tofi vor invia" (1 Corltrtetti 4,22).2r SfAntul Evanghelist Luca spune numai: ,.aducdndu-I ofet" (23, 36), iar Sfantul

Ioan Teologul: ,,punAnd in virful unei trestii de isop, un burete inmuiat in ofet, l-audus la gura Lui" (19,29).Pentru aducerea oleiului pomene;te gi SfAntul Marcrr (15, 35/.

TALCUIREA SFINTEI EVANGHEL]I DE LA MARCU

r88 Capitolul 15 SFANTUL TEOFII-ACT ARHIEPISCOPIJ'I- BULCARIEI

rAspundem c; in ,,ceasul al treilea" S-a rdstignit Domnul, iar intunericula inceput a se face de la ,,ceasul al gaselea" pAnd 1a ,,ceasul al nouilea".

Si impreund cu tAlharii este rdstignit [Domnul], ca oamenii sd ia reasocoteali pentru DAnsul, cum cd gi El a fost fdcdtor de re1e. Iar aceasta cuiconomie s-a ficut [sdvArgit], cd se plinegte proorocia care zice: ,,Cu ceifiri.de lege S-a socotit"22 (Isaia 53,72).

Incd gi intru a1t chip [si in]elegil: sernn sunt cei,,doi tAlhari" ai celordoud noroade, al celui iudaicesc ai al celui pigAnesc, fiindcd neamul celpdgAnesc a cdlcat legea cea fireascS, iar ce1 iudalcesc a cdlcat-o Fi pe aceastagi pe cea scrisd pe care i-a dat-o Dumnezeu 1ui. Dar neamul pigAnesc [esteinsemnat prinl binecunoscdtorul-de-Dumnezeu tAlhar, pe cAnd cel iudaicesc

Ise adeverepte] pAnd in sfArgit [ca neam] hulitor. Iar ,,in mijlocul" celor doitAlhari este rdstignit Domnul (lcan 79, 18), pentru ci El este ,fiatra" cea

care ne unepte pe noi23.

15,29-32:lar cei ce treceau pe acolo il huleau, clitinAndu-9i capetelegi zicAnd: Huu! Cel Care dirAmi2' templul 9i in trei zile il zidegti. (30)

MAntuiegte-Te pe Tine Insufi, coborAndu-Te2s de pe Cruce! (31) De ase-menea si arhiereii, batjocorindu-L intre ei, impreuni cu cirturarii, ziceau:Pe allii a mintuit, dar pe Sine nu poate si Se mAntuiascS! (32) Hristos,regele lui Israil, si Se coboare?6 de pe Cruce, ca si vedem gi si credem.

$i cei impreuni ristignifi cu El Il ocirau.(15,29) Psalm 27,7-9 / Plangeri 2, 14-15 I Matei 26,6a;27,39'40 I

Marcu 14, 58 / Ioan 2,19 (15, 30-32) Matei 27,40-44 I Lluca23,35-43

Si zice [Evanghelistul] ci gi,,cei ce treceau" pe cale gi aceia,,il hulean"pe Domnul, batjocorindu-L ca pe un ingelStor. Asemenea Fi arhiereii ziceau:

,,Pe alfii a mAntuit, pe Sine nu poate si Se mAntuiascil" Iar aceasta o ziceauei, bitAnclu-gl joc de minunlle Lui gi luAndu{e in rAs, ca gi cum toate dupendlucire ar fi fost ficute. Cicl fdcAnd IDomnul] minuni, pe mul]i ii mAntuia.iar diavolul ii indemna pe ei sd ztcd: ,,Pogoard-Te de pe Cruce!", cdcicunoscAnd incepitorul riutdfii cd mAntuirea prin Cruce va sd se facd, pentruaceasta iardgi Il ispitea pe Domnul, c4 de Se va pogori de pe Cruce, sd se

:r In edifia 19E8 a 5f ntai Scripturi,aicr avem: ,,Cu cei ficitori de rele a fost numirat"(Iwia 53.12).

']3 Vezi si Psclrr 1'17 ,22-2i; Isnis 28,16 Zshnria 3, 9; Matd 27 , 42; Marcu 12,10; Lucn 14,

24; 20, 17 ; F sptele Aposf olilor 4, 11 ; Efeseni 2, 2A ; 1 PetrtL 2, 4, 6 7,

'?' in ec-ligia de ia 1805, in loc de,,ddrAmi", se geseFte,,strici".

" In edigia tle Ia 1805, in loc de ,,coborAndu-Te", se gdse9te,,9i pogoari-Te".

'?o in edilia de la 1805, in loc de,,regele lui Israil, si Se coboare", se gisegte ,,impi-ratul lui Israil, pogoare-Se".

I

I

I

Ii

TALCUIREA SFINTEI EVANGI-]ELII DE LA NlAltcU Capitolul 15 189

adevereasce [oamenilor] cum cd El nu este Fiu al Lui Dumnezeu gi aga si se

surpe mAntuirea cea [care s-a sdvArgit] prin Cruce. Dar Acela gi Fiu al luiDumnezeu era cu adevdrat gi pentru aceasta mai vArtos nu S-a pogorat; ce

de ar fi voit sd Se pogoare, nici nu S-ar fi suit dintru inceput. Drept acee4

gtiind ci aga va fi [se va lucra] mAntuirea oamenilor, Hristos a ribdat gi a Se

ristigni gi toate celelalte a pAtimi gi a-$i s.1r,irgi luc-rul Sdu.

$i cei ce erau ,,impreuni ristigniti" cu Dinsul ,,Il ocirau" amAndoi intruinceput, apoi unul L-a cunoscut pe EI cd este nevinovat, precum Luca spune,

gi mai vArtos gi pe celAlalt tAlhar il certa pentru cA hulegte2T (Luca 23,40-41).

15,33-37: Iar cAnd a fost ceasul al saselea, intuneric s-a ficut peste

tot pimintul pAni la ceasul al nouilea. (34) $i la al nouilea ceas, a stri-gat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tilmicegte:Dumnezeul Meu, Durnnezeul Meu, de ce M-ai pirisit'?s? (35) Iar uniidin cei ce stiteau acolo, auzind, ziceau: Iati, il strigi pe Ilie. (36) $i,alergAnd, unul a inmuiat un burete in otet, l-a pus intr-o trestie 9i I-a datsi bea'?e, zicAnd: Lisati si vedem daci vine IIie ca si-L coboare30. (3/) IarIisus, scofAnd un strigit marerl, Si-a dat duhul.

05,33) M.atei 27,45 I Luca 23, 44 (li, .lll l'salm 21, 1 / Matei 27,46 (15, 35) Matei 27,47(15, J6) Psalm 68, 25 / Matei 27, 48 / Ioan 19,29 (15, 37) Matei27,50 / Lluca23,46lloa\l79,30

,,intuneric s-a ficut" nu doar intr-un singur loc, ci ,,peste tot pimAntul".

$i de ar fi fost vremea intunecirii Soarelui [eclipsA], ar fi putut zice cinevaci fireascd a fost patim4 dar acurn dc paisprezece zile era lumina Lunii,cAnd cu neputinfd este a se face iniunecare fireasci a Soarelui32.

$i strigd Domnul evreiegte cur.Antul cel proorocesc33 (Psalnt 27,'L),ardtAnd cd gi pand la suflarea cea rnai de pe'urmd, la cinste le are pe celeevreiegti. Iar spunAnd ,,Pentru ce M-ai lisat?", o zice ca despre fafa firiicelei omenegti, ca gi cum ar fi zis: ,,O, Dumnezeuie, pentru ce m-ai ldsatpe mine, omul?", dar gi pentru ca si ptim ca are nevoie de Dumnezeu cel

care igi ia Crucea ti se rAstigneFte pentru Domnul. Pentru cd noi, oamenii,

'?7 Dupi Sfinta Traditie, acest talhar carc s-a pociit se numette Dismas.

'?6 in edilia de la 1805, in loc de ,,de ce M-ai pirisit", se gasette ,,pentru ce M-ai lisat".

" in edigia de la 1805, in loc de ,,I-a dat si bea", se giseite ,,L-au adipat pe El".a'in edilia de la 1805, in loc de ,,coboare", se g;selte ,,pogoare".r1 in editia de la 1805, in Ioc de,,scofAnd un strigdt mare", se g.lsegte ,,slobozind

glas rnare".3? Calculul astronornic adeveregte cA r1u era cu putinld formarea eclipsei in acest

mornent al calenclarului.11 ,,Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai pirisit?"

(Psalm 21.'l).

190 Capitolul 15 SFANTUL TEOFILACI ARHTEPISCOPUL BULGARTEI

eram lesati Ilepada]il, insA M6ntuitorul niciodate n-a fost pdrdsit de Tatil.Ci auzi-L pe Dansul ce zice: ,,Nu sunt singur, pentru ci Tatil Meu cuMine este" (IoanL6,32). Sau gi pentru evrei zice [Domnul] aceast4 ca CelCare gi El insugi evreu era dupd trup: ,,Pentru ce pe mine, adicd pe norodulcel evreiesc, m-ai pirisit ca sd rdstigneascd pe Fiul Tdu?" Cd precum ne-amobignuit a zice ,,Dumnezeu S-a imbricat cu mine" in loc de: ,,cu fireaomeneasci"3a, apa gi aicea prin: ,,M-ai lisat [pirisit]", sd in]elegi: ,,pe fireaMea cea omeneasci sau pe norodul Meu cel iudaicesc",

$i alergAnd unul ,,L-a adipat" pe El cu ,,o,tet", ca mai degrabd sd-Lomoare pe El iulimea oletului.

Iar Iisus, strigAnd cu ,,glas mare, $i-a dat duhul", ca gi cum ar fi chematla Sine moartea ca un Stapan ti cu stdpAnire a murit.

Iar ce glas a fostacel4 a ardtat Luca: ,,Pirinte, in mAinile Thle incredinfezduhul Meu" (L uca 23,46).Cdgi aceasta ne-a isprdvit [rAnduii] nou5 Domnul,adici in mAinile lui Dumnezeu a se sui duhurile Sfintilor. Cd mai inaintesufletele tuturor in iad erau finute, pAni ce a venit Cel Care a propovdduitcelor robili slobozire.

15,38-4L: $i catapeteasma templului s-a rupt in doui, de sus pAni jos.(39) Iar sutagul care stitea in fata Lui, vizind ci astfel $i-a dat duhul35, azis:Cu adevirat Omul acesta era Fiul lui Dumnezeul (40) $i erau gi femei carepriveau de departe; intre ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov celMic ai a lui Iosi, gi Salomee4 (41) care, pe cAnd era El in Galileea, mergeaudupi El qi ii slujeau, gi multe altele care se suiseri cu El la lerusalim.

(15, 3E-41) Matei 27 , 51,-56 I L]uca 23 , 47 -49 I loan 79 , 25

,,S-a rupt catapeteasma", aritAnd Dumnezeu cd darul Duhului s-a

depdrtat de ia templu gi cum ci SfAnta Sfintelor de toti va fi vdzutd 9icilcatd, ceea ce s-a gi fdcut dupd ce au intrat romanii [in templu]. [Acestamai aratdl cum ce plange gi templul gi dupd obiceiul iudeilor de a-gi rupehainele, aga gi tempiul, ca gi cum ar fi fost insufletit, a aretat pe ZiditorulCel Care pitimea, rupandu-gi haina sa Icatapeteasma].

Incd gi alt lucru se arati dintru aceasta: trupul acesta este ,,catape-teasmi a templului" [bisericii] nostru, adicd a min]ii; deci puterea trupuluipe care o avem asupra duhului s-a rupt cu Patimile lui Hristos, ,,de sus

! Intru acelagi chip, auzim ti in rostirea cantirii bisericegti: ,,Cdgi in Hristos v-afibotezat, in Hristos v-ati si imbrdcat".

f in edilia de la 1805, in loc de ,,in fafa Lui, vizAnd ci astfel $i-a dat duhul", se

gdsettte ,,in preaima Lui, vizind ci aga strigAnd $i-a dat duhul".

TALCUIREA SFINTEI EVANCHELIT DE LA MARCU Capitolut 15 191

pAni jos" - adicd de 1a Adam pAnd gi la cei mai de pe urmd oameni. Pentrtrcd Adam s-a sfinlit cu Patimile lui Hristos gi trupul aceluia nu va mai fiblestemat, nici supus stricdciunii, ci cu nestriciciune am fost cinstili tolir6.

$i vdzAnd sutagul cA apa cu stipAnire $i-a dai [Domnul] duhul, s-aminunat gi a mdrturisit pe Hrlstos [zicAnd: ,,Cu adevirat Omul acesta eraFiul lui Dumnezeu!"]

insi vezi gi rAnduiald impotrivd intoars5: iudeii omoard, pdgAnulmdrturisegte; ucenicii fug, femeile rdmAn. Cd erau gi femei intre care era

,,Maria Magdalena" gi,,Maria, mama lui Iacov 9i a lui Iosi", iar aceastaera Ndscdtoarea de Dumnezeu, care fiind logoditd cu iosif, era ,,mami" gia fiilor 1ui Iosif, anume ,,mamd" a 1ui Iacov 9i a lui Iosi. Deci este numitd,,mami" a 1or in 1oc de ,,vitregd", precum i se zice 9i ,,femeie" a 1ui Iosif,in loc de ,,logodnici" (Matei 7, 20, 24).Iar ,,Salomeea" era mama fiilor luiZevedeu; dar mai erau multe alte femei, insi numai pe cele mai insemnatele-a pomenit lEvanghelistul] dupa numele lor.

15,42-47: $i ficAndu-se seari, fiindci era vineri, care este inainteasAmbetei, (43) 9i venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care agtepta gi elImpir5lia lui Dumnezeu3T, gi, indrbznind, a inhat la Pilat gi a cerut trupul luilisus. (44) Iar Pilat s-a mirat ci a 9i muriFs gi, chemAnd pe sutag, l-a intrebatdaci a murit de mult. (45) $i aflAnd de la sutag, a diruit lui Iosif trupul. (16) giIosif, cumpirAnd giulgiu gi coborAndu-L de pe Cruce, L-a infigurat in giulgiugi L-a pus inh-un mormAnt care era sipat in stAnci3', gi a privilit o piatri laugaa mormdnfului. (47 ) lalMana Magdalena si Maria, mama lui Iosi, priveauunde L-au pus. (15,421 Mate:t 27,57-58 / L.uca 23, 50-52 / Ioai 19, 38

(15,4445) Matei,27,58 / Ioan 19, 38 (15, 16-47) Matei27,59-611 Luca 23, 53-55 / Ioan 19,40 42

fu,,Precum prin gregeala unuia a venitosanda penhlr tofi oamenii, a9a 9i prinindreptareaadusi de Unul a venit, pentru tofi oamenii, indreptarea care di viati; cici precum prinneascultarea unui om s-au ficut picitosi cei multi, tot aga prin ascultarea Unuia se vor facedrep$i cei mulli" (Romani 5,18-19). ,,CiLci trebuie ca acest trup stricicios si se imbrace innestriciciune gi acest [trup]muritorsi se imbrace in nemurire.Iar cAnd acest [trup] striciciosse va imbrica in nestriciciune gi acest [trup] muritor se va imbrica in nemurite, atunci va ficuvantul care este scris: (Moartea a fost inghititi de biruinti. Unde iti este, moarte, biruinlata? Unde ili este, moarte, boldul tiu?,," (1 Cointeni 15, 53-55).

3? in edifia de Ia 1805,inloc de ,,sfetnic ales, care agtepta ti el impdrifia lui Dumnezeu",se gesegte ,,sfetnic cu bun chip, care 9i acela era agteptind impirilia lui Dumnezeu".

33 in edifia de Ia 1805, in loc de ,,s-a mirat ci a si murit", se gdse;te ,,s-a mirat curnde a murit aga degrab".

3'in edilia de la 1805, in loc de ,,stAnci", se gesette ,,piac.e".ao in edilia de la 1805, in loc de,,la uga", se gdsette,,pe usa".

192 Capitolul 15 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCoPUL BULGARIEI

Fericitul Iosif, slujind incd Legii, pe Hristos L-a cunoscut ca esteDumnezeu; peniru aceasta indrdznegte indrizneald ldudati, cA nu a cu-getat: ,,sunt bogat gi voi cddea din bogifie, de voi cere trupul Celui Care afost osdndit pentru rdpirea de impdr5lie pi voi fi clevetit de iudei". Nimicdintru acestea n-a zis intru sine, ci toate socotindu-le in al doilea rAnd gitrecdndule cu r,edere4 a cerut spre a fi ingropat trupul Celui Ce s-a [afostl osAndit.

,,Iar Pilat s-a mirat ci a murit aga degrabi", cd socotea cd va suferi Elmai mult, precum [a fost cu] tAlharii. Si a intrebat 9i pe sutag ,,daci a muritde mult".

Deci Iosif, luAnd trupul, a cumpSrat gi giulgiu gi pogorAndu-L pe El depe Cruce, L-a infdgurat cu giulgiul, pe Cel cinstit cu cinste ingrop6ndu-L; cducenic era gi el al lui Hristos gi gtia cum se cuvine a cinsti pe StipAnul. $i,,cu bun chip" era el, adici cinstit, cucernic, fird de prihand; iar,,sfetnic"era el, adicd dregitor cu slujbi;i insemnAtate obgteascd, fiind silit prinslujba lui a cerceta pr-icinile cetdfii. $i multora, de multe ori le-au venitasuprd-le primejdii dintru aceasti dregitorie, din pricina rdutifilor dincetate. Sd audd deci bogafii gi cei ce se indeletnicesc la lucrurile cele deob;te ale norodului, cum pe Iosif cu nimic nu l-a impiedicat [intors] dinsprefapta cea bund dregitoria sfetniciei. Iar ,,losif" se t6lcuiegte ,,addugite",iar ,,Arimateea", ,,finAnd pe Acela".

O, deci, faci-se ca gi noi, ca ,,Iosif din Arimateea" sd fim, purureaaddugind la drumul faptei celei bune intru a line pe Acela - adicd pe Celcu adevirat bun! Si luim inci gi Trupul lui Iisus prin impdrtdgire gi si-Lpunem pe El in ,,mormAnt sipat in piatri" - adici in suflet ce line mintegi nu uitd pe Dumnezeu. Inci fie sufletul acela ,,sipat in piatri", adici dela Hristos - Care este ,,Piatra" - avAnd intemeiere Gnptele Apostolilor 4,

10-1,1; Efeseni 2,20; l Petru 2,4). pi s5-Linfigurdm pe EI ,,in giulgiu", adicdsi-L primim pe El in trup curat, c5 oarecum giulgiu gi haind a sufletuluieste trupul nostru. Deci se cuvine nu numai in suflet curat sd primimDumnezeiescul Trup al Domnului, ci gi in trup cr.rrai gi si-L infdguram peE|r - adicd si-L intoarcem gi si-L strAngem, iar nu sd-L intindem, pentrucd Taina este stransd [infdguratS] 9i ascunsi, iar nu intinsd [ardtatd].

rr,,S5-L infigurim pe El" 9i nu ,,siJ infigurdm pe el", dupd cum adeveregte merturiaBisericii: ,,Omorit ai fost, dar nu Te-ai despirtit, Cuvinte, de trupul pe care l-ai luat; cide s-a si stricat templul Tiu in vremea Patimii, gi a9a unul era Ipostasul Dumnezeirii9i al trupului Tiu; ci in aminoui, Unul e9ti, Fiul 9i CuvAntul lui Dumnezeu, Dumnezeuqi orn" (Cintaraa a VI-n din Cnrtorrtrl Sdnfuetei celei Mari).

193

Ceprrolul 16Ilnarcrefl L)omnulur. Iret ardtdri. Porurtco Bolez ui.

i -,,finltarea La Ler

16, 1-8; $i dupi ce a trecut ziua simbetei'?, Maria Magdalena, Maria,mama lui Iacov, gi Salomeea au cumpirat miresme, ca si vini si-L ung5.(2) $i dis-de-dimineaf i, in prima zi a siptimAnii [Duminic5]3, pe candrisirea soarele, au venit la mormint. (3) $i ziceau intre ele: Cine ne vaprlvili noui piatra de la ugar mormAn tului? (0 Dar, ridicAndu-gi ochii,au vlzut ci piatra fusese risturnati; cici era foarte mares. (5) $i, intrAndin mormAnt, au vizut un tinir gezAnd in partea dreapti6, imbricat invesmint alb, gi s-au spiimAntat. (6) Iar el le-a zis: Nu vi inspiimAntafi!

I in edilia de la 1805, titlul capitolului e ste: ,,PenLnt inrierea lui Hristos. Cdrarn tlupiInoierea S-q ordtat Dotrrrrtrl. Ctun n poruncit Apostolilor propoudduirea Euangheliei".

r in edilia de la 1805, in loc de,,duptr ce a trecut ziua sambetei", se gdsegte ,,daci a

trecut sambita".l in editia de la 1805, in loc de,,fi dis-de-dimineafi, in prima zi a siptiminii

IDuminici]", se gdsegte,,$i foarte de dirnineati, intru una din sAmbete". Vezigi tilcuireade la Mntei 28, 1. Denumirea de ,,sambdtd", ca gi cea de ,,siptimand", Iegati de ea, .rrr

rdmas in Noul Testament ca un ebraism, sau ca un fel de exprimare evreiasci, fcl care nrrcorespunde modului nostru de gandire 9i exprimare- Trebuie gtiut cd evreii nu cuneitL-ausau nu foloseau ,,sdptdmana planetard", cu denumirea zilelor sdptdminii dupi zei, cumo aveau romanii: Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn gi Ziua Soarelui. Ci iucleii,ca 9i elinii (grecii), numdrau zilele sdptim6nii, zicAnd: ,,prima zi a sAmbetei (sau a

sdptdmAnii)", ,,a doua zi a sAmbetei (sau a siptdminii)", .. iar a taptea se numea ,,sabat".Acesta era un fel greoi de exprimare a zilelor De acee4 treptat, au adoptat gi crettinii -dupi romani - numirile zilelor, incit Ia inceput, Ziua Domnului era numitd ,,ZiuaSoarelui", pAnd cAnd s-a creat expresia ,,Dies-Dominica", numire care traducea expresiagreceasci ,,Kiriaki imera" - Duminica, ,,Ziua Domneasci" sau ,,Ziua Domnului". Aga seexplici de ce ziua in care a inviat Domnul Hristos este nurniti cAnd ,,una a sAmbetelor"sau ,,ziua intii, prima a siptiminii" (Matei 28, 1; Marcu 76,2,9; Ioott 20,'1,19), adi,cd

Duminic4 cAnd ,,prima zi de dupi sAmbitd" (Luca 24, 1) - dup1 Diclionarul NouluiTestnnwrt, ed.IBMBOR, Bucuregti, 1995, p. 451.

{ in edifia de Ia 1805, in loc de,,de la usa", se gdseFte,,de pe uta".r in edilia de la 1805, r,ersetul .1 este: ,,9i ciutand au vizut piatra priviliti, cici era

mare foart€".6 in edilia de la 1805, in loc de,,in partea dreapt5", se gisette,,de-a dreapta".

--

1,94 Capitolui 16 SFANTUL TEOFILACT AIiHIEPISCOPUL B(JLCARIEI

Ciutati pe Iisus Nazarineanul, Cel ristignit? A inviat!7 Nu este aici. Iatilocul unde L-au pus. (7)Dar mergeli gi spuneli ucenicilor Lui gi lui Petruci va merge in Galileea, mai inainte de voi; acolo il veti vedea, duplcum v-a spus. (8) $i iegind, au fugit de la mormint, ci erau cuprinse defrici si de uimires, 9i niminui nimic n-au spus, cici se temeau.

(16, 1-, Matei28,7 l Lrca23, 56;24, 7 1 loa\ m,7 (16, 34) L!ca24,2 1 loa 20,7(16,5)Matei28,2-41Luca 24,3-5 / Ioan 20,77-72 (16,6)Matei28, 5-5 / Luca 24, 5-5

(16,7) Matei26,7,32;28,7 lMarcn74,28lLvcaz4,G7 lloa 27,7 (16, &Mateizl,8lLvca24,9NecugetAnd femeile nimic mare ori vrednic de Dumnezeirea lui Iisus,

gedeau lAngd mormAnt, $i miruri cumpird [femeile] spre a unge trupuldupd obiceiul iudeilor, pentru a fi trupul bine mirositor gi pentru a nusuferi impuficiune din pricina stricdciunii; cici mirurile, avAnd Ioarecare]putere de a usca gi sorbi umezeala trupului, neputred il pdzesc pe el. Uneleca acestea socoteau Icugetau] femeile.

Si ,,foarte de dimineafi" -la Matei 28 zicAndu-se aceasta prin cuvintele,,simbita tirzirt", iar la LtLca 24 prin ,,minecare adanci" -, ,,intru una dinsAmbete" - adica intru cea dintai din ziJele sdptdmAnii, pentru ci ,,sAmbete"erau numite zilele siptdmAnil, iar ,,una" era numitd cea dintAi dintre ele -,sculAndu-se au venit la mormAnt 9i se i:rtrebau irtre ele: ,,Cine ne va privllipiatra". Iar in vremea in care au cugetat ele aceste4 un inger a prdvdlit piatr4femeile nesimlind nimic, lucru pe care gi Matei il zice, cum cd dupi ce auvenit femeile, un inger,,a privili t piatua" (Matei28,2).Iar Marcu a trecut subtdcere acest lucru, fiindci a spus Matei de cine a fost prdvilite piatra"

Iar de zice Matei ci ingerul-,gedea" pe piatrd (Matei 28,-D, iar Marcuzice cd femeile l-au vdzut pe Inger dupd ce ,,au intrat in mormint",inlduntru gezand, nu se cuvine a te turbur4 caci este cu putinli ca pe celpe care 1-au vdzut gezAnd afari pe piatr5 (precum zice Matei), tot pe acestaeste cu putintA si-1 fi vizut iardpi inliuntru in mormAnt, apucand el maiinainte de femei, gi intrAnd. Iar unii zic cd altele au fost femeile cele de laMatei gi altele cele de la Marcu gi cum ci Maria Magdalena cu toate merge4fierbinte fiind 9i infocaii cu osArdia. Deci, cel ce s-a ardtat a zis femeilor:,,Nu vi inspiimdntalil" , cdci e1 le izbivette mai intai pe ele de temere, iarapoi gi Invierea le-o binevesiegte. fi ,,ristignit" Il numegte pe El, cA nu serugineazd de Cruce, fiind aceasta mantuirea oamenilor gi capui [tuturor]bundtdfilor. ,,S-a sculat!" [,,A inviat!"] ,,De unde este ar;tata aceasta? Cenu este alci! $i voili a vi incredinfa? Iati locul unde L-au pus pe E1l" Fi, cuadevirat, pentru aceasta a ridicat ingerul piatra, ca sd arate locul.

'in editia de la 1805, in loc de ,,A inviat!", se gisegte ,,S-a sculat!"3 in edi;ia de Ia 1805, h loc de ,,de frici gi de uimire", se gisegte ,de cutremur gi de spaiml".

IEI

tarutale

t,7

t,9

IS,

ullu'el

le

ili

rb

lein

TALCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA N,lARCU Capitolul 16 195

,,Dar mergefi gi spuneli ucenicilor Lui gi lui Petru". Pe Petru il deo-sebegte de ucenici ca pe un verhovnic - cu mai multa cinste numinduJ peel osebit de aceia -, sau fiindcd Petru s-a lepddat? De ar fi venit gi ar fi zisfemeile: ,,Ni s-a poruncit sd spunem ucenicilor", Petru ar fi zis Irdspuns]:,,Eu m-am lepidat, de acum nu mai sunt ucenic al Lui, cdci M-a lepddat

[9i El] pe mine, m-a urAt [Domnul]"; deci, pentru aceasta adauge: ,,gi luiPetru", ca sd nu se sminteascd Petru, ca unul ce de acea chemare nu s-ainvrednicit, fiindcd s-a lepddat ti pentru aceasta nici impreund cu uceniciia se rAndui n-a fost vrednic.

Iar ,,in Galileea" ii trimite pe ei ca sd ii scape de turburare gi de multafrica din pa rtea iudeilor.

Iar pe femei le-a cuprins multd fricd gi spaimd din pricina vederii Inge-rului gi pentru infricogata Inviere. $i pentru aceasta ,,niminui nimic n-auspus", fiindcd se temeau de iudei; sau^erau finute din pricina fricii care lecuprinsese la infricogitoarea vedere Ia Ingerului] gi mintea le era turburatdgi de aceea ,,niminui nimic n-au spus", uitAnd gi cele ce au auzit.

76, 9-14: $i inviind, dimineala, in ziua cea dintai a siptimeniiIDuminici]'EI S-a aritat intAi Mariei Magdalena, din care scosese gaptedemoni. (70) Aceea, mergind, a vestit pe cei ce fuseseri cu El si care setAnguiau si plAngeau. (1D $i ei, auzind ci este viu si ci a fost vizut deeal n-au crezut. (12) Dupi aceea, S-a aritat in alt chip, la doi dintre ei,care mergeau la o farini. (13) $i aceia, mergAnd, au vestit celorlalti, darnici pe ei nu i-au crezut. (14) La:urmd, pe cAnd cei unsprezece gedeau lamas5, li S-a aritat si I-a mustrat pentru necredinfa 9i impietrirea inimiilor, cici n-au crezut pe cei ce-L vizuseri inviat.

(16, 9) Matei28,9 / Luca 8, 2 / Ioan 20, 11-74 (16,1A) Lluca 24,10,22 / loar.r20,78( 16, 11- 13) Lnca 24,17-73,33,35 (16, 14) Llca26,35-471 loan 20, 19 / I Corinteni 15, 5-7

,,Iar dupi ce a inviat Iisus" - aici pune virgul4 apoi zi ,,dimineafa, inziua cea dintAi a sAmbetei, El S-a aritat intAi Mariei Magdalena", cd nuzice cd a inviat ,,dirnineafa" - pentru cd cine a vdzut cAnd a inviat? - darS-a aritat diminea|5 in ziua Duminicii (pentru cd aceasta este cea dintAi asAmbetei, adici a siptdmAnii, pe care mai sus am numit-o ,,una dinsAmbete") Mariei Magdalen4 dintru care scosese ,,gapte demoni", adicimulfi. Cdci obignuiegte Scriptura ca num5rul ,,sapte" in loc de ,,multe"sau ,,mulli" a-l socoti, precum se vede: ,,Cea stearpi va naste de gapteori" (1 Regi 2,5) sau cAnd zice,,gapte demoni", numindu-i aga pe cei care

'In edilia de la 1805, in loc de ,,fi inviind, dimineafa, in ziua cea dintii a siptiminiiIDuminicil", se gdsepte,,Iar dupi ce ainviatlisus, dimineafa, in ziua ceadintAi asAmbetei".

elta

t^

r:lr;e

rl

196 CaprtoluJ t6 SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

sunt impotriva celor gapte duhuri ale faptei celei bune: duhul netemerii,duhul nepriceperii, duhui necunoFtinlei, duhul minciunii 9i cati altii suntpotrirnrici ai damrilor Duhului SfAnt (Isala 11,2-3).

Iar ,,dupi aceea, S-a aritat intru alt chip, la doi dintre ei", iar pentruacettia Fi Luca spune (Luca 24, 15-16, 31).,,$i aceia, mergand, au vestitcelorlalfi, dar nici pe ei nu i-au crezut". Dar cum zice Luca cd dupi ce ,,s-auintors" aceia [din Emaus in Ierusalim] ,,au aflat adunafi pe cei unsprezece"care ,,ziceau ci S-a sculat [a inviat] Domn:ul" (Luca 24,33-34),iarMarcu ziceaici ci nici pe cei care veneau de la farind ,,nu i,au crezut"? Zicem agadar, cA

acest cuvant ce spune: ,,au vestit celorlalti" nu pentru cei unsprezece Apostolie zis, ci pentru alfii oarecare, cdci pe aceia i-a numit ,,ceilalfi" [,,celorlalfi"],de vrerne ce ,,cei unsprezece" L-au vdzut pe El intru aceeagi zi, in care L,auvdzut gi cei care s-au intors de la farind [din Emaus] gi i-a aflat pe ei [pe ceiunsprezece] zic6rnd: ,,S-a sculat [a inviat] Domnul" (Luca 24, 31).

16,1,5-20: Sile-azis: Mergeti in toati lumea 9i propoviduifi Evangheliala toati fiptura'0. (16) Cel ce va crede gi se va boteza se va mintui; iar cel cenu va crede se va osAndi. (17) lat celor ce vor crede, le vor urrna acestesemne: in numele Meu, demoni vor izgonirt, in limbi noi vor grii,0& qerpivor lua in mini si chiar ceva dititor de moarte de vor bea, nu-i va vdtima,peste cei bolnavi isi vor pune m6inile gi se vor face sinitosil2. (19) DeciDomnul Iisus, dupi ce a vorbit cu ei, S-a iniltat la Cergi a gezut de-a dreaptalui Dumnezeu. (20) Iar ei, plecAnd, au propoviduit pretutindeni 9i Domnullucra cu ei si intirea cuvAntul, prin semnele care urmau. Aminr3.

(16, 15) lsai,a 2,3:52,10 / Matei 28,19/ loan 15,16 / Coloseni 1,2j (16,16,loan3,t 78,35;72,481Faptele Apostolilor 2,38;16,30-31/ Romani 10,9 / 1 Petru 3,21(16,17) Lttca70,77 I

Faptele Apostolilor 2, 4; 5, 76; 8, 7; 70, 46; 75,78;79, 6, 12 / 7 Cointeni 12, 10(16, 18) Luca 9,6;70,19; 13, 13 / Faptele Apostolilor 28,3-5, 8 / Iacov 5, 14

t i6, l9) Psalrll. 709,7 lLuca 24, 51 / Faptele Apostolilor 1,9 / Efeseni 1,20 / Ewei 1, 13(16, 20) Faptele Apostolilor 14, 3 / 1 Corinteni 3.6; 15, 10 / Evrei 2,4

Vezi porunca Domnului: ,,propoviduifi IEvanghelia] la toati zidirea",cd nu a zis ,,la cei supugi propoviduifi", ci ,,la toati zidirea", sau de se vorsupune, sau de nu. ,,Cel ce va crede" - Fi nu aiunge aceasta ci,,gi se vaboteza", cdci cel ce va crede, dar nu se va botez4 ci va fi doar chemat lcatehu-men], nu ,,se va mintui".

rtr irr edifia de la 1805, in loc de ,,fiptura", se gesette ,,zidirea".IL in edifia de Ia 1805, in loc de ,,le vor urma aceste semne: in numele Meu, demoni

vor izgoni", se gisefte ,,acestea vor urma: intru numele Meu, draci vor scoate".

'r in edigia de la 1805, in loc de ,,se vor face sinitogi", se gisegte ,,bine le va fi".r3 in edi;ia de Ia 1805, r,ersehrl 20 este: ,,Iar ei, iegind, au propoviduit pretutindeni,

Domnul impreuni lucrind gi intirea cuvintul adevirului, prin sernnele ce urmau. Amin".

TALCUII{EA SFINTEI EVANCHELII DE LA MARCU Cat)itolul 16

,,Iar celor ce vor crede, acestea vor urma: intru numele Meu, dracivor scoate, in limbi noi vor grii, terpi vor lua in mini", adicd vor dapierzaniei terpi, sau pe cei simlifi, sau pe cei gAnditori, precum aceea cezice: ,,[Iati v-am dat putere si] cilcafi peste gerpi gi peste scorpii [9ipeste toati puterea vrijmagului gi nimic nu vi va vitima]", adici pestegerpii cei gAnditori (Luca70,19). Dar este cu putinld gi apa a inlelege: ,,$erpivor lua", precum Pavel a luat ndpArca in mAna s4 cu nimic vdtdmAndu-sede ia ea (Faptele Apostolilor 28,3).

,,$i chiar ceva dititor de moarte de vor bea, nu-i va vitima". lar uneleca aceste4 cu adevdrat s-au ficut multe, precum in istorii aflAm, cA mu\ichiar otravd bdnd, prin semnul Crucii nevdtdmali s-au pazitl{.

$i dupd ce Domnul Hristos a gr5it aceste4 ,,S-a inillat la Cer gi agezut de-a dreapta lui Dumnezeu"r5. Iar Apostolii au propor,Sduit pretu-tindeni, ,,Domnul impreuni lucrind" pi cuvAntul adeverindu-l ,,prinsemnele ce urmau". Vezi? Pretutindeni ale noastre intAi, apoi ajutorul luiDumnezeu. Ci noi lucrAnd gi incepdturd dAnd [inceput punAnd], ,,Domnulimpreuni lu.creazd" [impreuni lucritor Se face]; iar dacd noi nu vom dapricind, nu ,,impreuni lucreazi" [cu noi Domnul].

Socotette incl gi aceasta: cd pe urma cuvAntului sunt lucrurile gicuvAntul prin lucruri se adeveregte, precum ti la Apostoli atunci pe cuvintil adevereau lucrurile gi semnele ce-i urrnau.

O, fie, dar, Hristoase Cuvinte, ca gi cuvintele noastre pe care le grdimpentru fapta cea bund, prin lucruri sd se adevereasci 9i prin fapte, ca desdvArpit [desdvArgiti] fiind noi, si stim inaintea T4 a Celui Ce ne ajufinoud intru toate lucrurile pi cuvintele. Cd Jie se cuvine siava gi cea princuvinte gi cea prin lucruri. ,,Amin".

SfArgit al tAlcuirii SfAntului Teofilactla Evanghelia cea de la

rr Intre acegtia este 9i SfAntul Ierarh Calinic de la Cernica (1787-+1868).ri Dupd cum mirturisea 9i Sfintul Arhidiacon gtefan, in vremea muceniciei sale:

,,Iati, vid Cerurile deschise 9i pe Fiul Omului stind de-a dreapta lui Dumnezeu!"( F nptele Ap ostolilor 7, 56 ).

197

Marcu;

tr+titl

198

CELE MAI DE CAPETENIE PORUNCIALE DOMNULUIcupRrNSE iN vgculut- sI NouL TESTAMENT.

ADUNATE pg cArnE sreNTUL NrcoDIM ACHIoRtTuL

Cuvint al SfAntului Nicodim Aghioritulcitre iubitul cititor'

Cu adevirat sunt kebuincioase toate poruncile Domnului, pentru ce sunt vialXgi viafi adevirati gi vegnici, precum a zis Domnul tAndrului aceluia:,,De vrei siintri in viafi, pizeste poruncile" (Matei 19, 17).9i iardgi Domnul gl5suiegte:,,Pentru ci Eu n-am vorbit de la Mine, ci Tatil care M-a trimis, Acesta Mi-a datporunci ce si spun si ce si vorbesc. $i gtiu ci porunca Lui este viala ve9nictr"(Ioan 12, 49-50).

Deci precum este trebuincioasd omului viala vegnicd, aga-i este trebuincioasilui gi pdzirea poruncilor lui Hristos, prin care cAgtigd viala cea vegnicd. Pentruaceasta a zis gi Solomon:,,Cel ce ia seama la porunci igi pistreaztr sufletul siu,iar cel ce dispreluiegte cuvAntul (Domnului), va muri" (Pilde 19,16).

VECHIULTESTAMENT

CeIe zece oorunci(Decnlogul - Ieigire 20, 2-17)

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tiu, Care te-a scos din pimAntul Egiptului 9idin casa robiei. Si nu ai alli dumnezei afari de Minel

2. Si nu-!i faci chip cioplit gi nici un fel de aseminare a nici unui lucru din citesunt in cer, sus, gi din cite sunt pe pimAnt, jos, 9i din cAte sunt in apele desub pimAnt! Si nu te inchini lor, nici si le slujegti.

3. Si nu iei numele Domnului Dumnezeului tiu in degert, ci nu va lisa Domnulnepedepsit pe cel ce ia in degert numele Lui.

4. Adu-fi aminte de ziua odihnei, ca si o sfinfegti. Lucreazi gase zile 9i-fi fi inacelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna DomnuluiDumnezeului tiu: sX nu faci in acea zi nici un lucru'

5. Cinstegte pe tatil tiu 9i pe mama ta, ca si-!i fie bine gi si trtiegti ani mulli pe

pimintul pe care Domnul Dumnezeul tiu |i-l va da |ie.6. Si nu ucizi!7. Si nu fii desfrinat!

'CilAuza de fafi este o prelucrare dupi H,'isloillr Sfantului Nicodim Aghioritril, ed. Bunavestire,Baciu, 1997, pp.562-563 9i 616-633. Versetele biblice au fost actualizate duPe SF, ta Scripturd 1jPerite

cu aprobaiea Sfantului Sinod, Bucurelti, 1988.

;d

e:

rt

uL,

1.99

8. Si nu furi!9. Si nu mirturisegti strimb impotriva aproapelui tiu!10. Si nu doregti casa aproapelui tiu; sI nu doregti femeia aproapelui tiu, nici

ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui gi niciunul din dobitoacele lui 9i nimic din cAte are aproapele tiul

NOULTESTAMENT

lubirca de Durnnezeu

1. Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tlu, cu toati inima t4 cu tot sufletul tiu 9icu tot cugetul ti,t (Matei 22, 37).

2. De Mi iubifi, pizili poruncile Mele (loan 1.4, 1.5).

3. Cel ce are poruncile Mele 9i le pizegte, acela este care Mi iubegte; iar cel ceMi iubegte pe Mine va fi iubit de Tatil Meu gi{ voi iubi gi Eu 9i Mi voiarita lui (lonn 11,21).

4. Cel ce nu Mi iubegte nu^pizeste cuvintele Mele (loan 14,24).5. Pe El, firi si-L fi vizut, Il iubiji (1 Petrtt 1,8).6. Oricine crede ci Iisus este Hristos, este niscut din Dumnezeu, 9i oricine iubegte

pe Cel Care a niscut, iubegte 9i pe Cel Ce S-a niscut din El(1 loan 5,1).

Iubirea rle aproapele

1. Si iubegti pe aproapele tiu ca pe tine insu,ti (Matei 22,39).2. Porunci noui dau voui: Si vi iubili unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe

voi, a9a gi voi si vi iubili unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti cisunteli ucenicii Mei, daci vefi avea dragoste unii citre allii (Ionn 13,34-35).

3. Niminui cu nimic nu fifi datori, decit cu iubirea unuia fali de altul; ci celcare iubegte pe aproapele, a implinit Legea. Pentru cd poruncile: Si nusivirgegti adulter; si nu ucizi; si nu furi; si nu mirturisegti strimb; si nupofte9ti... si orice alti porunci ar mai fi se cuprind in acest cuvAnt: SI iubegtipe aproapele tiu ca pe tine insufi. Iubirea nu face riu aproapelui; iubireaeste deci implinirea Legii (Ronnnt-13, 8-10).

.1. Curifindu-vi sufletele prin ascultarea de adevir, spre nefilarnici iubire defrafi, iubifi-vi unul pe altul, din toati inim4 cu toati stiruinfa (-L Petru 1,22).

5. Dafi tuturor cinste, iubifi frilia (1 Pctru 2, 17).6. Cine nu iubegte pe fratele siu rimine intru moarte (1 Ionn 3,11).7. In aceasta am cunoscut iubirea: ci El $i-a pus sufletul Siu pentru noi,9i noi

suntem datori si ne punem sufletele pentru frali ('1 loan 3,16).8. Fiii mei, si nu iubim cu vorba, numai din guri, ci cu fapta gi cu adevirul

(1 Ioan 3,18).9. Iubililor, dacl Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, si noi suntem datori si ne

iubim unul pe altul (1 lonn 4,7'l).

I

CELE MAI DE CAPETENIE

10. Si aceasti porunci avem de la Hristos: cine iubegte pe Dumnezeu str iubeasci9i pe fratele lul ('l Ionn 4,21.),

Vieluirca in pact cu aproapele

Suntem datoli a nu ne certa nici a avea pomenire de rdu sau uriciune fafi deaproapele, iaL de ne vorn turbura, iarigi degrabd si fim papnici.1. Oricine se rnAnie pe fratele siu vrednic va fi de osindi; 9i cine va zice fratelui

siu: netrebnicule, vrednic va fi de iudecata sinedriului; iar cine va zice:nebunule. vrednic va fi de gireena focului. Deci daci ili vei aduce darul tiula altar 9i acolo ili vei aduce aminte ci fratele tiu are ceva impotriva t4 lastrdarul tiu acolq inaintea altarului gi mergi intAi gi impaci-te cu fratele tiu giapoi, venind, adu darul tiu. Impaci-te cu pirigul tiu degrabi pani ce etticu el pe cale (Mntei 5, 22-25).

2. Soarele si nu apuni peste mAnia voastri (Efcseni 4, 26),3. Un sluiitor al Domnului nu trebuie si se cette, ci si fie blind fafi de toli,

destoinic sa dea invilituri, ingiduitor (2 Titnotei 2, 24).

4. Iar cel ce ureste pe fratele siu este in intuneric gi umbli in intuneric ai nustie incotro se duce, pentru ci intunericul a orbit ochii lui (1 Ioan 2,11).

5. Oricine urigte pe fratele siu este ucigag de oameni si stiti ci orice ucigag deoameni nu are viali vesnici, diinuitoare in El (1 loan 3,1,5).

infrhnarea ninlii gi a poftei

1. Eu insi vi spun voui: Ci oricine se uiti la femeie, poftind-o, a gi sivaryitadulter cu ea in inima lui (Mate i 5.28).

2. Nu iubiti lumea nici cele ce sunt in lume. Daci cineva iubegte lume4 iubireaTatilui nu este intru el; Pentru cA tot ce este in lume, adici pofta trupului 9ipofta ochilor 9i trufia viefii, nu sunt de la Tatil, ci sunt din lume. $i lumea trecegi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rimine in veac (1 loan 2,15-77).

Lepddarea de minciund

1. Eu insi vi spun voui: Si nu vi iurali nicidecum nici pe cer, fiindci estetronul lui Dumnezeu, nici pe pimAnt, fiindci este agternut al picioarelorLui, nici pe Ierusalim fiindci este cetate a marelui impirat, nici pe capultiu si nu te iuri, fiindci nu poli si faci un fir de pir alb sau negru. Ci cuvAntulvostru si fie: Ceea ce este d4 da; gi ceea ce este nu, nui iar ce e mai multdecit acestea, de la cel rdu este (Matei 5, 34-37).

2. Iar inainte de toate, fratii mei, si nu vi iurafi nici pe cer, nici pe pimint, nicicu orice alt jurimint, ci si vi fie voui ceea ce este d4 da gi ceea ce este nu,nu, ca si nu cideti sub iudecati (Iocor, 5, 12).

PORUNCI ALE DOMNULUI

Lepddnrea rizbundsii

Nu este lucru al cregtinului ruci sd se rizbr-rne, nici si rispliteasci riu pentru riu.1. Eu insi vi spun voui: Nu vi impotriviti celui r;u; iar cui te loveste peste

obrazul drept, intoarce-i 9i pe celilalt (Matci 5,39).2. Iar de te va sili cineva si mergi cu el o mili, mergi cu el doui (Matei 5,11,).3. Iubili pe vriimagii vogtri, binecuvintati pe cei ce vi blestemi, facefi bine celor

ce vi urisc 9i rugali-vi pentru cei ce vi vatimi 9i vd p{gonesc (Mntct 5, 44).4. Nu risplitili niminui riul cu r5u (Ronnni 72,17).5. Nu vi rizbunafi singuri, ci lisali loc mAniei lui Dumnezeu (Ronmni 12,19).6. Deci, daci vrijmagul tiu este flimind, di-i de mincare; daci ii este sete di-i

sI be4 cici, ficAnd aceast4 vei grimidi cirbuni de foc pe capul lui. Nu telisa biruit de riu, ci biruiegte riul cu binele (Ronnni 12,20-21).

7. Nu risplititi riul cu rdu sau ocara cu ocard, ci, dimpotrivi, binecuvdntafi, ciciinspre aceasta ali fost chemati, ca si mogteni!i binecuvintarea (1 Petru 3,9).

8. Iubitule, nu urma riul, ci binele. Cel ce face bine din Dumnezeu este; cel ceface riu n-a vizut pe Dumnezeu (3 lonn 1, 1'1).

Supunerea fatd. de judecdtorii dulrczsnicesti

1. Celui ce voiegte si se judece cu tine 9i si-ti ia hain4lasi-i si cimaga (Matei5,10).2. Indriznegte, oare, cineva dintre voi, avind vreo piri irnpotriva altuia, si se

judece inaintea celor nedrepfi si nu inaintea celor Sfinfi? Au nu stiti ciSfinlii vor judeca lumea? (L Corinteni 6, 1-2).

3. Negregit, si aceasta este o scidere pentru voi, ci avefi ludecili unii cu allii.Pentru ce nu suferifi mai bine strAmbitatea? Pentru ce nu ribdali mai binepaguba? Ci voi ingivi face!i strAmbitate si aduce!i pagubi, 9i aceasta, frafilorlNu stili, oare, ci nedrepfii nu vor mosteni impiritia lui Dumnezeu? Nu viamigifi: Nici desfrinafii, nici inchinitorii la idoli, nici adulterii, nicimalahienii, nici sodomifii, nici furii, nici lacomii, nici betivii, nicibatjocoritorii, nici ripitorii nu vor mosteni impirifia lui Dumnezeu (lCorinteni 6.7-10.

Nejudecarea apro opelui

1. Nu judecafi, ca si nu fiti iudecali. Cici cu judecata cu care judecafi, veli fiiudecali,9i cu misura cu care misurati vi se va misura. De ce vezi paiul dinochiul fratelui tiu, gi birna din ochiul tiu nu o iei in seami? (Matei 7,1 3)

2. Pentru aceeo oricine ai fi, o, omule, care judeci, egti firi cuvint de rispuns,cici, in ceea ce iudeci pe altul, pe tine insuli te osindegti, cici aceleagi lucrurifaci gi tu care ju d,eci (Romani 2,1).

3. De aceea, nu iudecali ceva inainte de vreme, pAni ce nu va veni Domnul,care va lumina cele ascunse ale intunericului gi va vidi sfaturile inimilor.Si atunci fiec;rro va avea de la Dumnezen lauda (1 Corirt,,ti .i \\


4. Nu vi griili de riu unul pe altul, fratilor. Cel ce griiegte de riu pe frate, ori ju-deci pe fratele siu, griiegte de riu Legea; iardaci judeci Legea nu egti implinitoral Legii, ci judecitor. Unul este Dititorul Legii 9i f udecitorul: Cel Ce poate simAntuiasci 9i si piardd. Iar tu cine egti, care judeci pe aproapele? (Incor,4,11-12).

Iert are a greselil or aprc ap elui

1. Tatil nostru, Care esti in Ceruri.,. ne iarti noui gresealele noastre precum sinoi iertSm gregifilor nogtri (Matei 6, 9, 12).

2. Ci de veli ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va 9i voui Tatil vostru CelCeresc; iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatil vostru nu viva ierta gregealele voastre (Matei 6,14-15).

3. Slugi vicleani, toati datoria aceea ti-am iertat-q fiindci m-ai rugat. Nu secide4 oare, ca si tu si ai mili de cel impreuni slugi cu tine? $i mAniindu-sestipAnul lui, l-a dat pe mana chinuitorilor, pini ce-i va pliti toate datoria.Tot aga gi Tatil Meu Cel Ceresc vi va face voui, daci nu veli ierta - fiecarefratelui siu - din inimile vo astre (Matei 18,32-35).

4. CAnd stali de vi rugali, iertafi orice aveti impotriva cuiv4 ca 9i Tatdl vostruCel din Ceruri sX vi ierte voui gresealele voastre (Morcu L1, 25),

5. Luafi aminte la voi ingivi. De-!i va gregi fratele tiu, dojenegte-l gi de se vapocii, iarti-I. $i chiar daci ifi va gregi de gapte ori intr-o zi gi de gapte ori seva intoarce citre tine, zicind: Mi ciiesc, iarti-l (Lucn 17, 3).

Milostenia gi nrgdciunea

Se cuvine si facem milostenie, sd ne rugdm ti si postim dar nu din fdgirniciegi pentru lauda oamenilor, ci numai pentru slava lui Dumnezeu.1. Luafi aminte ca faptele dreptitii voastre si nu le faceli inaintea oarnenilor ca si

fifi vizufi de ei; altfel nu veti avea plati de la Tatil vostru Cel din Ceruri. Decicind faci milostenie, nu trimbita inaintea t4 cum fac filamicii in sinagogi 9i peulife, ca si fie slivi!i de oameni; adev{rat griiescvoui: gi-au luat plata lor. Tu insicind faci milostenie, si nu gtie stAnga ta ce face dreapta t4 ca milostenia ta si fieintr-ascuns gi Tatil tiu, Care vede in ascuns, iti va riaspltrll |i,e (Matei 6,1-4).

2. Iar cind vi rugali, nu spuneti multe ca filarnicii cirora le place, prin sinagogigi prin collurile ulifeloq, stind in picioare si se roage/ ca si se arate oamenilor;adeverat griiesc voutr: gi-au luat plata lor. Tir insi, cAnd te rogi, intri incimara ta gi, inchizAnd uga, roagi-te Tatilui Tiu, Care este in ascuns, giTatil tiu Care vede in ascuns, ili va rispliti |ie (Mntei 6,5-6).

3. Cind postifi. nu fili trigti ca fifarnicii; ci ei igi smolesc fefele lor ca sI se

arate oamenilor ci postesc. Adevirat griiesc voui, gi-au luat plata lor. Tuinsi, cAnd postegti, unge capul tiu 9i fafa ta o spali, ca si nu te arili oamenilorci postegti, ci Tatilui tiu Care este in ascuns, gi Tatil tiu, Care vede in ascuns,ifi va rispliti lie (Matei 6, '16-18).


Agonisire a co moilor cetegti

Ni se cade sd nu agonisim Iucruri materialnice, ci mai vArtos cele ceregti,nenddijduind in ar.ufii, ci plAngAnd gi tAnguindu-ne.1. Nu vi adunali comori pe pimint, unde molia gi rugina le strici 9i unde furii

le sapi 9i le furi. Ci adunafi-vi comori in Cer, unde nici moli4 nici ruginanu le strici, unde furii nu le sapi gi nu le furi. Cici unde este comoara taacolo va fi gi inima ta (Matei 6, 19-21.).

2. Adeviratzic voui, ci un bogat cu greu va intra in impirilia Ceturilor (Matei19,23).

3. Vai voui bogalilor, ci vi luali pe pimint mingAierea voastrd (Luca 6,24).4. Vindefi averile voastre 9i dali milostenie; face!i-vi pungi care nu se invechesc,

comoari neimpulinati in Ceruri. unde fur nu se apropie, nici molie nu ostricd (Luca 12, 33).

5. Agadar oricine dintre voi care nu se leapidi de tot ce are nu poate si fieucenicul Meu (Luca 14, 3 .

6. Celor bogafi in veacul de acum porunceste-le si nu se semeteasci, nici si-gipuni nidejdea in bogilia cea nestatornici, ci in Dumnezeul cel viu, Carene di cu belgug toate, spre indulcirea noastri (1 Timotei 6, 17 ).

7. Venifi acum, voi bogafilor, plingefi 9i vi tinguifi de necazurile care vor sivini asupra voastri. Bogilia voastri a putrezit 9i hainele voastre le-au mdncatmoliile. Aurul vostru 9i argintul au ruginit gi rugina lor va fi mirturie asupravoastri 9i ca focul va mistui trupurile voastre; ali strAns comori in vremeadin urmi. Dat iati, plata lucritorilor care au secerat tarinile voastre, pe carevoi afi opriFo strigi;9i strigitele seceritorilor au intratin urechile DomnuluiSavaot (lacozt 5,1-4).

Netmpdtimirca de cele pdnrhntegti

Cu cuviinti este se nu ne ingrijim de bunitilile pimAntului, ci ciutAndbunitifile cele ceregti gi vegnice, sd nu rimAnem in impdtimire fa!5 de lume gi

cele lumegti.1. De aceea zic voui: Nu vi ingrijili pentru sufletul vostru ce veli mAnc4 nici

pentru trupul vostru cu ce vi vefi imbrica; au nu este sufletul mai multdecAt hrana gi trupul decAt imbricdmintea? Privi!i la pisirile cerului. ci nuseamtrni, nici nu seceri, nici nu aduni in jitnife, gi Tatil vostru Cel Cerescle hrineste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele? $i cine dintrevoi, ingrijindu-se poate si adauge staturii sale un cot? Iar de imbricimintede ce vi ingrijifi? Luafi seama la crinii cimpului cum cresc: nu se ostenesc,nici nu torc. $i vi spun voui ci nici Solomon, in toati mirirea lui, nu s-aimbricat ca unul dintre acegtia Iar daci iarba cimpului, care astizi este gimaine se arunci in cuptor Dumnezeu astfel o imbraci, oare nu cu mult maimult pe voi, pulin credinciogilor? Deci, nu ducefi griji, spunAnd: ce vom


manc4 ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbrica? Ci dupi toate acesta sestriduiesc neamurile;9tie doar Thtil vostru Cel Ceresc ci aveli nevoie deele. Ciutali mai intAi impirilia lui Dumnezeu si dreptatea Lui 9i toateacestea se vor adiuga voui. Nu vi ingriiifi de ziua de miine, ci ziua demiine se va ingriji de ale sale. Ajunge zilei riutatea ei (Matei 6,25-34).

2. $i aceasta v-o spun, fralilor: Ci vremea s-a scurtat de acum, aga incat gi cei ceau femei si fie ca 9i cum n-ar avea $i cei ce pling si fie ca si cum n-arplAnge; gi cei ce se bucuri, ca si cum nu s-ar bucura; 9i cei ce cumpiri, ca gicum n-ar stipini; gi cei ce se folosesc de lurnea aceasta, ca gi cum nu s-arfolosi deplin de ea Cici chipul acestei lumi trece (1 Corinteni 7, 29-30D.

3. Neprivind noi la cele ce se vtrd, ci la cele ce nu se vid, fiindci cele ce se vtrdsunt trecitoare, iar cele ce nu se vid sunt vesnice (2 Corinteni 4, L8).

4. Cetatea noastri este in Ceruri, de unde 9i agteptim MAntuitor, pe DomnulI isus Hristos (Filipcni 3,20..

5. Cici nu avem aici cetate sttrtitoare, ci o ciutim pe aceea ce va si fie (Eorei13,14).6. PreadesfrAnafilor! Nu gtifi, oare, ci prietenia lumii este dugminie fali de

Dumnezeu? Cine deci va voi si fie prieten cu lumea se face vrijmag al luiDumnezeu (Incoo 4.4).

7. Nu iubi!i lume4 nici cele ce sunt in lume. Daci cineva iubegte lume4 iubireaTatilui nu este intru el (1 loan 2, 15).

Smerenia

Cu tofii suntem datori si nu fim mindri, ci pe cele smerite sd le iubim.1. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul aiest4 acela este cel mai mare in

Impirilia Cerurilor (Matei 18,4).2. Cine se va inilfa pe sine se va smeri, gi cine se va smeri pe sine se va inilfa

(Mntei 23. 12).

3. Cici oricine se inalfi pe sine se va smeri, iar cel ce se srncreste pe sine se vainilla (Luca 14, 11).

4. Nu cugetafi la cele inalte, ci lisali-vi dugi spre cele smerite (Rumnni 72,1.6).5. Nu facefi nimic din duh de cearti, nici din slavi degarti, ci cu smerenie unul

pe altul socoteasci-l mai de cinste decit el insugi (Filipeni 2, j)-6. Smeriti-vi inaintea Domnului gi El vi va inilla (Incoa 4,10).7. Tot aga gi voi, fiilor duhovnicegti, supunefi-vi preofilor; 9i tofi unii fali de

al!ii, imbricafi-vi intru smerenie, pentru ci Dumnezeu celor mindri le stiimpotrivi, iar celor smerifi le di har. Deci, smerifi-vi sub mina cea tare alui Dumnezeu, ca El si vi inalle la timpul cuvenit (1 Petru 5,5-6),

Ribdarea necazuilor gi a ispitelot

1. Dar cel ce va ribda pini la sfArgit acela se va mAntui (Matei 24, 13).2. Prin ribdarea voastri veti dobindi sufletele voastre (Luca 21, 19).


3. $i nu numai atAt, ci ne liudim 9i in suferinfe, bine gtiind ci suferinfa aduceribdare, gi ribdarea incercare, gi incercarea nidejde (Ronnni 5, 3-4).

4. in suferinti fiti ribditori (Romani 12,12).5. Dar tu, o, omule al lui Dumnezeu urmeazi ribdarea (1 Tintotti 6,11).6. Ci avefi nevoie de ribdare c4 ficAnd voia lui Dumnezeu, si dobAndili

figiduinfa (Earei 10, 36).

7. Rnbdafi spre infelepfire, Dumnezeu se poarti cu voi ca fafi de fii. Cici care

este fiul pe care tatil siu nu-l pedepsegte? (Eorei 12, 7)

8. Iar ribdarea si-9i aibd lucrul ei desivArgit, ca si fili desdvArgili 9i intregi,nelipsili fiind de nirr.ic (Incox 1,4).

9. Fericit este birbatul care rabdi ispit4 cici limurit ficindu-se va lua cununaviefii, pe care a figiduifo Dumnezeu celor ce Il iubesc pe El (lncoa 1,1.2).

10. Fifi indelung-ribditori, fralilor, pini la Venirea Domnului. Iat5. plugarulagteapti roada cea scumpi a pimAntului, indelung ribdind, pAni ce

primegte ploaia timpurie gi tirzie. Fifi, daq, 9i voi indelung-ribditori, intirifiinimile voastre, cici Venirea Domnului s-a apropiat (lncou 5,7-8).

11. Punefi gi din partea voastri toati sirguinla gi adiugati la credinta voastrifapta buni, iar la fapta buni, cunogtin!4 1a cunogtinli, infrinarea; la ribdare,evlavia (2 Petru 1, 5-6).

12. Aici este rdbdarea Sfinfilor, care pizesc poruncile 1ui Dumnezeu 9i credinlalui Iisus (Aoocnlipsn 14 ' I ))

piacghcrca

Dacd nu ne vom invArtoga in griji lumegti, in nepdsare gi in slujirea pintecelui,vom fi treji gi pururea gata inaintea ceasului morlii pi Judecilii lui Dumnezeu.1. Priveghea!i deci, ci nu gtifi in care zi vine Domnul vostru. Aceea cunoasteti,

ci de-ar 9ti stipinul casei la ce straji din noapte vine furul, ar priveghea gin-ar lisi si i se spargi casa. De aceea gi voi fiJi gata, ci in ceasul in care nugindili Fiul Omului va veni (Mnte i 24, 42 14).

2. Iarceea ce vi zic vortl, zic tuturor: Privegheali (Mnrcu 73,37).3. Privegheali 9i vi rugali ca si nu intrati in ispiti. Cici duhul este osirduitor,

iar trupul neputincios (Marcu 14,38).4. Si fie milloacele voastre incinse 9i ficliile voastre aprinse. $i voi fili asemenea

oamenilor care agteapti pe stipinul lor cAnd se va ?ntoarce de la nunti, ca,

venind gi bitAnd, indati si-i deschidi. Fericite sunt slugile acelea pe care,venind, stipinul le va afla veghind (Luca 12,35-37).

5. Luafi seama la voi ingivi, si nu se ingreuieze inimile voastre de mincare side biuturi gi de grijile viefii,9i ziua aceea si vini peste voi firi veste, ca ocursi; cici va veni peste toti cei ce locuiesc pe fala intregului pimint.Privegheati dar in toati vremea rugAndu-vi, ca si vi intirifi si scipali detoate acestea care au si vini gi si stafi inaintea Fiului Omului (Luca 21,31-36).

6. La sArguinfi, nu pregetati; cu duhul fifi fierbinfi; Domnului sluiifi (Ronnni72,17).7. Fiindci gtili in ce timp ne gisim, cici este chiar ceasul si vi trezili din sornn;

ceci acum manfuirea este mai aproape de noi, decat atun€i cand am crezut.Noaptea e pe sfArgite; ziua este aproape. Si lepidim dar lucrurile intune-ricului gi si ne irnbricim cu armele luminii (Ronrnni 13,11-L2).

8. Degteapti-te cel ce dorrni si te scoali din morti si te va lumina Hristos (Efxati 5,14).9. De aceea si nu dormim ca 9i ceilalfi, ci si priveghem gi si fim treji. Fiindci

cei ce dorm, noaptea dorm; 9i cei ce se imbati, noaptea se imbati. Dar noi,fiind ai zilei, si fim treii, imbricindu-ne in platoga credinlei 9i a dragostei9i punind coiful nideidii de mintuire (l Tesaloniceni 5, 6,8).

10. Duhul si nu-l stingeli (7 Tesaloniceni 5, L9).11. Fifi treji, privegheafi. Potrivnicul vostru, diavolul, umbli, ricnind ca un leu,

ciutAnd pe cine si inghiti, ciruia stafi impotrivi, tari in credinli (i Petm5,8-9).12. Iar de nu vei priveghe4 voi veni ca un fur si nu vei 9ti in care ceas voi veni

asupra ta (Apocalipsa 3, j).Pocdinta

^Pociinfa cea din adAncul sufletului ne este datode de toatA vremea

1. In zilele acelea a venit Ioan Botezitorul 9i propoviduia in pustia ludeii,spunand: Pociifi-vi ci s-a apropiat imparilia Cerurilor (Matei 3,1-2).

2. De atunci^a inceput Iisus si propoviduiasci 9i si spuni: Pociifi-vi, cici s-aapropiat Impiri!ia Cerurilor (Mntei 4, '17).

3. Dacd nu vi vefi pocii, toli veli pieri \a fel (Lucn L3, 3).4. Deci pocii!i'vi si vi intoarce!i, ca si se gteargi picatele voastre, ca si vini de

la fafa Domnului vremuri de usurare (FLtpte j, 19-20).5. Drept acee4 adu-fi aminte de unde ai cizut gi te pociiegte 9i fi faptele de

mai inainte; iar de nu, vin 1a tine curAnd 9i voi misca sfegnicul tiu din locullui, daci nu te vei pocii (Apocnlipsa 2, 5).

DreDtated

Cu adevirat datori suntem a Fti cd de nu vom intrece cu lucrurile cele bune pedreptii cei din Lege, nu vom intra intru imp,irifia Cerurilor, iar de r om picatui,mai greu decAt cei fdridelege vom fi chinui!i in vegnicie.1. Ci de nu va prisosi dreptatea voastri mai mult decit a cirturarilor 9i a fari-

seilor, nu veti intra in impirifia Cerurilor (Ma tei 5,20),2. Iar sluga aceea care a ficut voia stipAnului 9i nu s-a pregitit, nici n'a ficut

dupi voia lui, va fi bituti mult. Si cea care n-a 9tiut, dar a ficut lucrurivrednice de bitaie, va fi bituti pufin. $i oricui i s-a dat mult, mult i se vacere, gi cui i s-a incredintat mult, mai mult i se va cere (Lucn 12,47-48).

3. CAli, deci, firi Lege au picituit, firi Lege vor 9i pieri; iar cifi vor picitui inLege, prin Lege vor fi judecali (Ronnni 2, 12).

4. Cici mai bine era pentru ei si nu fi cunoscut calea dreptifii, decit, dupi ceau cunoscut-o, si se intoarci de la porunca sfinti datl lor (2 Petru 2,21).

207

iNDRUMAR

Cuttt se citesc Apostolul 9i Sfinta Eoanghelicde cdtre sluiitori $i credhrciogi

in toate zilele de peste angi h felurite rdnduieli

Dupi rAnduiala bisericeasc.i, anul, in ce privette citirea Aposiolului gi a SfinteiEvanghelii, incepe in ziua Sfintelor Patti gi se imparte in trei cicluri:

. CiclLLL int|i cuprinde opt sdptdmdni, incepAnd de la Palti gi terminAndu-se cuseptemana de dupd Duminica Mare.

t Ciclul nl doilen cuprinde treizeci gi gase de siptemani, incepAnd cu Duminica int6iade dup"i Cincizecime 9i terminAndu-se la Postul Mare.

, Ciclul nl ircilea cuprinde siptimAnile Postului Mare.

APOSTOLII SI EVANGHELIILE DE PESTE TOT ANUL BISERICESC

S dptdtnina 1- a - a P agtilor:ln zhn dc Pn;ti,la linrg}de - Fapte 1, 1-8; Ioan 1,

1-17. In aceeagi zi, la vecemie: Ioan 20,

19-25.

Ltuti: Fapte 7,12-17 ,27-26; loan 1,18-28.Marfi: F apte 2, 1*27; Luca 24, 72-35.Mieranri: Fapte 2,2-38; Ioan 1,35-51.

loi: Fapte 2,3843; loan 3, 1-15.

Vneri : F apte 3, 7 3, F rlipetu 2, 171 ; 1o m 2, 12-22.

Sdmbdtd; Fapte 3,11-16; loan 3,22-!3.

Sdptdnirut a 2-a - a Tomii:Dtutrirticd: la utrenie Matei 28, 1G20, iar la

lih.ughie - Fapte 5, 12-20; Ioan 20, 19-31 .

Lutti: Fapte 3,19-26; Ioan Z 1-11.

Mnrli: Fapte 4,7-70;loan 3,1G27.Miercuri: Fapte 4, "13-22;loarrr 5,77-24.

loi: Fapte 4,2T31;loan 5,2430.\4nei: Fapte 5,1-17; loan 5, YI47;6,1-2.Shnbdfd:F aple 5,21-32; loan 6, L1-27 .

S dptdndna a 3- a - a Mirono sitelor,Dunrirricd: la utrenie - Marcu 16, 9-20, iar la

Jih.rrghie .- Fapte 6, 1-7;Metst 15,4347;16, 1€.

LtLni: Fapte 6, *1.5;7,7-5,474t0;loan 1, td>51.

Mnrti: Fapte 7 ,5-77; Ioan 6,27-33.MieraLi: Fapte 8,78-25; Ioan 6,35-39.

fii: Fapte 8,2G39; loan 6, -10-14.

l4nei: Fapte 8,40;"10, 1-19; Ioan 6, -l&5-1.

Shmbdtd: Fapte 9,19-31; loaur 15,77-77; L6, t-2.

Sdptdnfina a Sa - a Sldbdnog ui:Duntitticd: la utrenie - Luca 24, 1-12, iar Ia

lihnghie - Fapte 9, 3242; loan 5,1-1,5.

Lrotir Fapte 1Q 1-16,lom 6,5649.Mnrli: Fapte10,21-33; Ioan Z 1-13.

Mierad: Fapte 16, G18; loan7, \*30.,foi: Fapte 1Q 34-13; Ioan 8, 12-20.

Vtrei: Fapte 10,4448; 11, 1-10; Ioan 8,21-30.Sitttbdln: Fapte 12, l-11: loan 8, 3142.

S dptfu ndna a 5- a - i S affieinencii:Duninicd: la utrenie - Ioan 20, 1-10, iar Ia

Iihrghie - Fapte 11, 19-30; Ioan 4, 5-{2.Luni: Fapte 12,12-17; loan 8,42-51.Mnr!i: Fapte 12,25;13, 1-12; Ioan 8,51-59.Miarcni: Fapte 13,1924; Ioan 6, !14./oi; Fapte 14, 20-28; 15, 14; Ioan 9, 39-11; 10,

1-9.

l4rreri: Fapte 15, 5-12; loan 70, 17-28.Sr?rrldfri Fapte 15, 35-41;loan 70,/]i8.

208' INDRUMAR PENTRU CITIREA APOSTOLULUI

Sdptdtndna a Ga - a Orb ui:Dwlinicd: la utrenie - Ioan 20, 11-18, iar la

fitughie- Fapte 16, 1G34;Ioan9, 1-38.Luni: F apte 77 , 1-9; loan 11. , 47 -57 .

Morfi: Fapte'17,I94; Ioan 12, i9-3b.Micrcwi: F apte -18,

22-28, loan 72, 3G47.

Itti - indltarea Domrrrlrrdr la utrenie - Marcu16, 9-20, iar la )iturghie - Fapte 1, 1-12;

Luca 24, 3653.Vittcti: F apte 1.9 , 7 -8; Ioan 14, 1-11.

Sffn tifd: Fapte 20, 7-12 loan'14,'10-2'1.

Sdptdmdna a 7-a - a Sfintilor Pdinfi:Dwtitttti: la utrenie - Ioan 21, l-14, iar la

litughie - Fapte 20 , 1G18,2&36; loan17,1,-13.

Luni: Fapte 21,8-I4; Ioan 74,21-31;15, L-7.

M n r I i : F apte 21, 2G32; lo an 16, 7-13.Miercwi: Fapte23,-I-11; Ioan 16, 15-23.

/oi; Fapte 25' 1119; Ioan76,2333.\/itrri: Fapte 27,I14;28,1; lour 17,1*25.Snnlbitd: Fapte 28, 131 iar pentru morli - 1

Tesaloniceni 4, 1&17 ; Ioan27, 1525 iarpenhu morli - Ioan 5, 2430.

Dun in ic a Rusaliilor (C itcizcchnii):Drurarriir-: la uhenie - Ioan 20, 1q23, iar la litu-

glrie - Fapte | 1-11; Ioan 7,37-5!8,72

Sdptdmdna a 7-a dupd Rusalii:Lrirti: Efeseni 5,8-19; Matei 1g 1G20.Mnr ! i : Romani 1, 7a, 7!77 ;Matei 4, 25; 5, L-"13.

Mrrrcrrri: Romani 1, "1V27 Matei 5, 2U26.

/oi; Romani 1,2&3} 2,1-9;Matei 5,2732.Wloi: Romani 2, 14-29; Matei 5, 3341 .

Srirr&rifii: Romani 1, 7-12;Matei 5, 1748.Dunitici: la uhenie - Matei 28, 1G20, iar la

liturghie- Evrei 11, 3340;"12, |-Z;Matei10, 32-35, 37 -38; 19, 27 -3|.

Sdptdmrtna a 2-a dupd Rusalii - a Tufi$orSfinlilor

Lrrtti: Romani 2, 28-8; 3, "l-78; Matei 6, 31-A;7,9-'t1,.

Mrrrfi: Romani 4, 412i,Matei7,75-27.Micrcrrrl: Romani tl, 1T'25;Matei 7,21-23.

/oi: Romani 5, lG16; Matei 8, 2137.

Vnert Romanr 5,17 -21;6,7-L Matei 9,7*17.Sittbdtd: Romari 3, 19-'26; Matei 7, 1.3.

DtLninicri: la utrenie - Marcu 16, 1-& iar laIihughie - Romani Z 1G16; Matei 4,"t&-23.

Sdptdmfrna a 3-a dupd Rusalii:Lunl; Romani 7, 1-13; Matei 9,3G38; 10, 1{.Mnr! i: Romant 7, 1Q25; 8, 12 Matei 10, 9-"\5.

Miercrlnr Romani 8 ,2-13; Matei 70,762.Ioi: Romani 8,22-27; Matei 10,2331Vinei: Romani9,619; Matei 1O 32-36; 11,1.

Srimhifli: Romani 3, 2&37;4,14Matei7 ,2429;8,14.

Drntinicd: la utrenie - Maror 16, l9-2O, rar lalihtghie - Romani 5, 1-10; Matei 6,

22-23.

Sdptdmina a 4-a dupd Rt salii:Lrrrr: Romani 9,1&33; Matei ll,2-15.I4rrf i; Romani 10, 11 -21;17,7-2;Mabi"\l,lGN.Mr'ercrrri: Romani 17,2-72; Matei 77, W:26.

Iol: Romani 11, 1124;Matei "l7, Ti0.Wrert: Rornani 11, a5-36; Matei 12, 1-8.

Sr?nrldfii: Romani 6 ,17-77: Matei 8,142j.Duminicd: la utrenie - Luca 24, 1-72, iar Ia

lihughie - Romani 6, 1&23; Matei 8,

5-13.

Sdptdmdna a 5-a dupd Rusalii:Lrrni; Romani 12, 45 ,112L; Matei'!2,y13.Mnrli: Romani 14, 9-78; Matei 72, 74-L6, 22-30.Micrcrn: Romani 15,7-1.6; lNdatei 72, n-Ls.,foi: Romani 15, 17-29; Matei 12,21650;13,1-3.Wncn; Romani 16, 1-16; Matei 13,99.SArrDrifd; Romani 8, 14-2"1;Malei 9,9-13.Duninid: launsie-Luca24, 12-35, iarla )itrughie

-Romani 101-10 Mabi 8,&U;9)

Sdptdmina a Ga dupd Rusalii:Luni: Romani 16, 17-24; Matei 13, 1G23.

Mnr,fir 1 Corinteni 1, 7-9;Matei13,2L30.Mrercrrnr 1 Corinteni 2,9-16;3,7-8; Matei 13,

3i-36.Ioi; 1 Corinteni 3, 1&23; Matei 13, 3643.Wrrir 1 Corinteni 4 5-8; Matei 13,44-54.Sfrntbdtd: Rornani9, 1-5; Matei 9, 1&26.

9I A SFINTEI EVANCHELIT PESTE TOT ANUt.

Dumiticd: la utrenie - Luca 24, 3G53, iar laIitu€hie - Romani 12, G14; Matei9,1-8.

Sdptdmira a 7-a dupd Rusalii:Lurl l Corinteni 5,9{3;6,1-11; Matei 13,5,l-58.

Mtrli; 1 Corinteni 6 ,20;7, L-I2;Matei 11,7-13.

Miacui: I Cointeni 7 , 12-24; Matei 74, 35-36;15, 1-11.

/oi:1 Corinteni Z 2435; Matei 15, 12-21.

Wroir L Corinteni Z 3S{0; 8, 1-7; Matei 15,

2931.Sinlai'tri: Romani 12, 1+ Matei 10, 3742;71, 7.

Dumiticd: la utrenie - loan 20, 1-10, iar laIihrghie - Romani 1 5,7-7;loan9 ,27-35.

Sdptdndna a 8-a dupd Rusalii:Lrorl; 1 Corinteni 9, 13-18; Matei 16, 16.Mnrli: 1 Corinteni i 0,5-12; Matei 16, G12.

Microirlr 1 Corinteni 70, 12-22; Matei L6,20-24.

/oi: 1 Corinteni 10,2&33;11,1€; Matei 16,24-28.

Wnedr l Corinteni 11,8-23; Matei 1Z 10-18.

S/imbdfdr Romani 13, 1-10;Matei 12,30-37.Dtoniticd: la utrenie - Ioan 20, 11-18, iar la

Iiturghie - 1 Corinteni 1, 10-17; Maiei1L 1J-))

SdpttunAna a 9-a dupd Rusalii:Lrr,i: 1 Corinteni 71,31-31;12, 1-6; Matei 18,

1-11.

Mnrli; 1. Corinteni 12, '12-26; Malei 78, 1*22;19,1-2,"13-15.

Miercui:7 Cointeni 13,4-13; 141-5; Matei 201-1,6.

,lolr 1Corinteni 1,1, 619; Matei20,77-2E.Wnen; 1 Corinteni 14, 2g+ Matei 21 , 12-14,

17-20.Sdrlbli'td: Romani 14 , G9; Matei 75,32-39.Duniticd: la uhenie - Ioan 20, 19-31, iar la

ljturghie - 1 Corinteni 3,9-17; Matei 1.1,

Sdptdmdna a 1Ga dupd Rusalii:Lrrri: 1 Corinteni 15,72-79; Matei2T,1*22.i,4nr,li: 1 Corinteni 15, 2*38; Matei 27, 2&27.Mirrcrrn; 1 Corinteni 76, 5-72; Matei 27, 2t132.

/o,; 2 Corinteni 1, 1-7;Matei21,4T46.Vi eri : 2 Cointeni l, 72-20 ; Matei 22, 2T33.

Sdrr&rifri: Romani 15,30-33;Matei 17,2*27 ; 78,

1-{.Dturtitticd: la utrenie - Ioan 21, 1-1-1, iar la

liturghie- 1 Corinteni 4,9-76;Matei 77,

1+23.

Sdptinina a 11-Lr dupd Rusalii:Lrrrir 2 Corinteni 2. 3-15; Matei 23, 13-2.MarJi: 2 Corinteni 2, I*17;3, 1-3; Matei 23,

&{ierorrl; 2 Corinteni3, f7l; Matei 23,29-39.

/oi:2 Corinteni 1, 1-12; Matei 24, 1328.l4rrri: 2 Corinteni 4, 1i18; Matei 24, 27-33,

12-51.

Srirrrbritri; 1 Corinteni 1, 39; Matei 19, 3-12.

Dwttittici: la urrenie - Ioan 21, li-2q, iat Ialihughie - l Corinteni 9,2-12; Matei 18,

28-35.

Sdptdnuina a 12-n tlupd Rusalii:Lrrrri: 2 Corinterri 5, 10-15; Marcu 1,9-15.Mn4ii 2 Corinteni 5 ,75-21; Marctt 7,1G22.Mrirrcrrrir 2 Corinteni 6,

.1116; Marcu 1, 23-28.

loi: 2 Cointeni 7 , 1-1 0; Marcu '1

, 29-35.

Vinci: 2 Cointeni 7,10-15; Marcu 2, 1&2.Sriirrbdfn-: 1 Corinteni 1,2G31;2,7-5; Matei 20,

29-U.Duniticd: la utrenie - Matei 2E, 7G20, i,ar la

liturghie - 1 Corinteni 15, 1-11; Matei19,1G .

Sdptdnfina a 1i-a drryd Rusalii:l-rrrri: 2 Corinteni 8, 7-15; Marcu 3, G12.

M?rlir 2 Corinteni 8, 7G24;9, l-S;Marttt3, 7?21.Mlcrcririr 2 Corinteni9, 72-75; 10, 7-7 ; Marcu 3,

20-27.

/oi; 2 Corinteni 10, 7-18; Marcu 3,28-35.V/rrc'dr 2 Corinteni 11,5-21; Marcu 4, 1-9.

Sdrrdrifri; 1 Corinteni 2, G9; Matei 22, 1-t-22.

Duntitticri: Ia utrenie - Marcu 16, 1-8, iar laliturghie- l Corinteni 16, 192,1; Matei21,334.

Sdptdnlna a'Ltl-o dttpd Rusalii:Lrrrlr 2 Corinteni 12, 1G19; Marcu 4, 1t)-23.

Mr?rlii 2 Corinteni 12,20-27;73,7-2; Marctt 1,

2+34.

:10 INDRUMAR PENTRU CITIREA APoSToLULUI

Mirrcui:zcorirLteni 13, 313; Marcu 4 35-41.

/oi; Galateni 1, 1-3, 20-24; 2, 7-5; Mtcu 5, 1-20.

\4 ne i : G a\ateni 2, G10 ; Marcu 5, 22-24, 35 ; 6,-t.srr?{,iifdj 1 Corinteni 4, 1-5; Matei 23,'l-12.Dunitici: la utrenie - Marcu 16, 9-20 iar Ia

Utughie - 2 Corinteni 1.21-24:2. 14;Matei 22, 1-L4.

Sdptdnina a 15-a dupd Rusalii:Ltlti; Galateni 2, 11-76;Mrrcllt 5,24A.Mnrf i: Galateni2,2l;3,1-7; Marcu 6,1-7.Misrcrin; Galateni 3, 7*22; Marcu 6, 7 -73.

loi: Galateni 3,23-29; 4, 1-5; Marcu 6, 3G45.Wred: Galateni 4, 8-21; Marcrr 4,4353.Sriittbrifri: 1 Corinteni 4, 17-21; 5, 1-5; Matei 24,

1-13.

Drmtinici: Ia utrenie - Lwca 24, 1-12, iar Ialituryhie -2 Corinteni 4, G75;Matei 22,

3546.

Sdptdnfina a 16-a rlupd Rusalii:Lani: Galateni.4, 2&31; 5, ll;Marcu 6,5456;7,

1-8.

Ma ir Galateni 5, 1I-21;Maru7,5-L6.Miercui: Galateni 6,2-1.0; Marcu 7,7*24./01: Efeseni 1, 1-9; Maru7,2S30.Vrci: Efeseni L,7-17; Maror 8, 1-10.

Snrrrrit'd 1 Corinteni 10,23-28;Matei24,3444.Dunitticd: la utrenie - L:uca 24, 72-35, iar la

Jiturghie -2 Corinteni 5,1-10, Matei25,1+30.

Sdptdrndna a 77-a dupd Rusalii:Luni: Efeseni L,22-23;2,74, Marot l0, t6-52.

Mar ! i: Eteseni 2, 79 -22; 3,'l :7 ; Marct 71, 174.

Mierah: Efeseni 3,8-21; Marct "11.,23-26.

l oi : Ef eseni 4, 1 L17 ; Marou 71., 77 -33.Vineri: Efeseni 4, 17-25; Marc's 12, 1-'12.

Srimlrritd': 1 Corinteni 14, 2025; Matei'25, 7-13.Duninicd: Ia ufrenie - Luca 24, 36-53, iar Ia

Iihughie - 2 Corinteni 6, 7G18;7,-l;Matei 15, 21-28.

Sdptdmdna a 18-a dupd Rusalii:Luni: Efeseni 4,25-32; Luca 3,19-22.Mnrli: Efeseni 5, 20-25;Luca3, 2738; 4, 7.

Micran'i: Eleseni 5, 25-33; Luca 4, 1-15.

/or': Efeseni 5, 33;6, &9; Luca 4,"1G22.

Vineri: Eleseni 6,78-24; Luca 4,22-30.S1mbdtd: 7 Cointeni 15, 39-45; Luca 4, 31-36.

Duminicd:Ia uY.enie - Ioan 20. 1-10. iar la litur-ghie - 2 Corinteni 9, 611; Luca 5, 1-11.

Sdptdmdna a 19-a dupd Rusalii:Lturi: Filipeni 7,7a;Luca 4,3&44.Mnrli; Filipeni 1, &14;Lura5, 12-76.Miercui: Filipeni 7 , 12-19; Luca 5, 3339.

loi: Fiipeni 1,2U27; Ltca 6,12-19.\4neri: F ilipeni 7, 27 30; 2, 14 htca 6, 17 -23.

Simbdt d : 1 Cointeni 15, 58; 16, 14 Lwca 5, 17 f.6.Duminicd: la utrenie - Ioan 20, 11-18, iar la

lhughie - 2 Corinteni 11,31-33; 12, 1-9;Luca 6, 31-36.

Sdptdmdna a ZGa dupd Rusalii:Luni : F ilip eni 2, 12--! 6 ; Lrca 6, 24-30,Mnrl i : Filipen 2, 1G2j: Luca 6, 37 45.Mierni: Filipeni 2, 2430; Luca 6, 4649; 7, 1.

/or Filipeni 3, 1{; LucaT , 17-3[.Wrrnr Filipeni 2' &79; Ltrca7,31-35,Simbdtd:2 Corinteni 7, A71,;Lrca 5,2712.Duminicd: la utrenie - Ioan 20, 19-31, iar la

lihnghie - Galateni 1, 11-19; Lrca 7,

11-15.

Sdptdmdna a 21-a dupd Rusalii:Llnr: Filipeni 4, l0-3; Luca Z 3650.Marfi; Coloseni 1, 1-11; Luca 8, 1-3.

Mr'acrn: Coloseni 1 ,1U23;Luca 8,22-25.

I oi : Coloseru 1, ZLD ; Luc: 9, 7 -77.

Vneri: Coloseni 2, 1-7 ; Luca 9, 12-18.

Stmbdtd.2Corjnteni 3, 12-18; Luca 6, i-10.Duminici: la uderie - Ioan 21, 1-14, iar la litLu-

ghie - Galateni Z 1G20; Luca & 415.

Sdptdmina a 22-a dupd Rusalii;Lunir Coloseni Z 13-20; Lrca 9, 7422.Mnrli : Coloseru 2, 20.23, 3, "I -3; Luca 9, *27.Mierafi : ColoseriS, 77 25; 4, 1-2;Ltca9, 4450,

Ioi: Caloseni 4,2-9; Luca9,4%56.Wnen: Coloseni 4, 1G18; Luca 1O 1-15.

Simbdtd: 2 Cointeni 5, 1-10; Luca Z 1-10.

Dtrminicd: la ulaie - Ioan 21, 1525, iar la litur-ghie - Galateni 6, 11-18; Luca 16, 1931.

211ULUI 9I A SFINTEI EVANGHELII PESTE TOT ANUL

t-36.

litur-t-11.

Sdptdmdra a 2i-a furyd Rusalii:Lrini; 1 Tesaloniceni 7,7-5; Luca10,22-21.Marti: l Tesaloniceni 1, G10; Luca 11, 1-10.

Mrigrarn; l Tesaloniceni 2, 1{; Luca 11,9-13.

/ol; 1 Tesa.loniceni 2 , 9-74; Luca 11 , 7L23 .

Wttrn; 1 Tesaloniceni 2, I*20; Luca 7I, 23-26.Sdrr&iituir 2 Corinteni 8, 1-5; Luca 8, 1G12.

Dwninicd: la utrenie Matei 28, 16-28, tar Ia

Litughie- Efeseni 2, 470; Luca8, 2G39.

Sdpthndna a 24-a dupd Rusalii:Lriri: 1 Tesaloniceni 2, 20; 3, 7-8; Luca 71, 2933Mnrll: I Tesaloniceni 3,8-13; Luca 11,34-,11.

Mbrcui : 7 Tesaloniceni. 4, 7 -12; Luca 11, 1246.

/or11i=aloniceni {,18;5, l-10; Luca 11,l7-c.l;12. I.

Wrar: 1 Tesaloniceni 5, %13, 2Q28; Luca 12, 2-72.

9irrlxiiir 2 Corinteni 17,1-6; L.u'ca 9,1-9.Durrriraizir la uhenie - Marcu 16, 1-8, iar la litnr-

ghie - Efeseni 2, 1422; Luca 8, 41.-56.

Sdptdmina a 25-a dupd Rusalii:Lunir 2 Tesaloniceni 1, 1-10; Luca 12, 13-15,

22-31.Mnrlir 2 Tesaloniceni 7 , 10-12; 2, 1.-2; Luca 12,

42-48.Mieraui:2Tesaloniceni 2, 1-12; Luca 12, 48-59.

/cti; 2 Tesaloniceni 2 ,13-17;3,7-5; Luca 73,1-9.

rtrz: 2 Tesaloniceni 3, 1G18; Luca 13, 31-35.

S d n rhdtd : G alateni 1, }-70 ; Luca 9, 37 -13.Dumiticd: la utrenie - Marcu 16, 9-20, iar la

Iitr.ughie.- Efeseni4, 7-7 ;Luca70,2537.

Sdptdmixa a 26-n dupd Rllsalii:Lriri: l Tlrmotei 1, l-7;Lrca 14,7,12-75.Mn{i; 1 Timotei 1, 8-14; Luca 14, 25-35.Miercui:1.TrrrLotei1.,1&20; Z &15; Luca 15, 1-10.

/oi: l Timotei 3, 1-13; Luca 16, 1-9.

VirLei: 7 Ttmotei 4, 4-8, 16; Luca 16,15-18;17,14.

Srir r rlzitrir Galateni 3,U72;Luca9,5742.Dttrttitticd: la utrenie Luca 2,1, l-12, iar la

liturghie - Efeseni 6, 9-19; Luca 12,7G27.

Sdptdndna a 27-a rlupd Rusalii:Lutti; 1 Trmotei 5, I -10; Luca 77,2U25.Mnrli: 1 Timotei 5, 11-72; Luca 77 , 2G37 .

Miuctui: I Trmotei 5, 22-:E; 6, 1-11; Luca 18,

15-17,2G30.

./,)i 1 Timotei b, l7-21; Luca 18,31-3.1.

Vrni: 2 Timotei 1, 1-2, &78; Luca 19, 72-2f.S6tttbitd: Galate 5,22-26;6,1-2;Ltca10,19-21.Duninicd: Ia utrenie - Luca 24, 1245, iar Ia

litughie - Efeseni 6, 10-11Lrca L3,10-17.

Sdptdndna a 28-a dupd Rusalii:Lturi: 2Trmotei 2, 20-26; Luca 19 , 3744.Mar ! i : 2 Ttmotei 3, 7 G77 ; 4, 14; Ltca 19, 4548.Micrctui: ZTimotei 1,92; Lluca 20, L-8.

/oir Tit 1, 5-1.1; Luca 2Q 9-18.14 neri: Til "1, 75-76; 2, 1-70; Lwca 70, 79-26.Snnfudtd: Eflese\i 1, tG23; Luca 1.2,32-4Q.

Drrrnlnlai Ia utrrenie - Luca 24 3G53, iar la litur-ghie .- Coloseni 1, 12-18; Luca14,7G24.

Sdptdmdna a 29-a dupd Rusalii:Lrrrir; Evrei 3, F11, '17-79;Luca20,2744.

Mnrti: Evrei, 4, 1-13; Ltca 21 , 72-19 .

Miercuri: Evrei5,17-14;6, 1-8;Luca21, F8, 1G11,

20-24.

loi Ewei,7 ,14; Luca21,28-33.\h r ct i : Ew ei 7, 7&?5; Luca 21, 37 -38; 22, 1 -8.

56n tudtd: Efeseni 2, 71-13, Luca 13, 1&29.Drrrrrlrrrii Ia ubenie - Ioan 20, 1-10, iar la litur-

ghie - Coloseni t zf'l7,Luca L7,72-79.

Sdptdnfina n 30-a dupd Rusalii:Lrrrl: Evrei 8,7-13; Marcu 8, 11-21.

Mnrti : Ewei 9, 8.23; Marcu 8, 22-26,

Miercuri: Ewei 10,7-i8; Marcu & 30-31.

/oir Ewei 10, 3F39; 11, 1-7; Maror 9, 1G16.Vittcti:Ewei I l, &16; Marcrl 9, 3H1.Srirrrlrriti': Efeseni 5, 13; Luca 14, l-11.Drrrrririai; la utrenie - Ioan 20 11-1& iar la litu-

glne - Coloseni 3, 12-16;LtcaI8,1&T.

Sdpttunina a 31-a dupd Rusalii:Lu i: Evrei 77,7711; Marcu9, 47-50;10,7-2.Marfi: Ewei 12, E-29; Marcu 1O 2-12.Miarctui: Iacov L,-l-18; Marcu 10, 11-16.

loi: lacov 1,19-21; Marcu 1.0,17-27.Vitrri: lacov 2,7-73; Marcu 10, 2332Sdnrbriiri Coloseni 1, 1{; Luca 16, 1G15;

-23.

L7-26.

iar la) 1-q.

7,7.

2.

iar Iarca 7,

,27.450.

litur--31.

0.

litur-15.

INDRUMAR PENTRU CITIREA APOSTOLULUI

Dininriei: la utrenie - Ioan 20. 19-31. iar la litu-ghre - l Tlmotei 1, f.i1Z Luca 1& 1443.

Sdptdmdna a 32-a dupi Rusalii:Luni: lacov 2, 1*26; Maror 10, 4652.Marli:lacov 3,7-10; Marcu 11, ll-23.Miaari lacov 3, 77-78; 4, 1.4; Marc.t 77, ?2-26.

loi: Iacov 4, 7-I7 ; 5, 7-9; Marcu 71, 27 -33.

Vnffi: TPetru 7,725;2,1-70; Marcu 12,1.-12.

9Ardd'fli': 1 Tasaloniceni 5, 1+23; Luca 1 7, $10.Dumhicd: la utrsie - Ioan 21, 1-14, iar la litlrr-

ghie - 1 Tunotei 4, 115; Luca 19, 1-10.

Sdptfunfrna a 33-a dupd Rusalii:Luni: I P el.rlrl 2, 21. -25; 3, 1 -9 ; Matc:tt -12,

13-17.Marfi: 1 Petur 3,'10-22; Marc.t 12, 1A27.Miercurt 1 Petru 4, 1-II; Marou 72, 2&37.

Ioi:lPetru 4,12-79;5, i-5; Marcu 12,3&44.Viuw|2 Petru 1, 1-10; Marcu 13, 1-8.

SAmbdtd:zTtmotei 2,11-19; Luca 1& 2{.

Duminka VamcT rti gi a Faisanlui:ta uhenie Evanghelia invierii care va fi la rAnd,

iar la lihughie- 2 Trmotei 3, 1G15; Luca18, 10-14.

SdptdmAua a 34-a dupd Rusalii:Luni:2 Petru I,20-2L;2,7-9; Marot 13,%73.Marfi:2PeE!2,92; Marcu 13, 14-23.

Miercui: zPetru 3,'1-18; Marcu 13, 2431.

loi: 7 loan 1, &10; 2, 7-{; Marctt 13, 31-37 ; 14, 7-2.Vit eri: 7 loan 2, 7 -17; Marcu 14, 19.SAmb d td : 2 Trlnotei 3, 1 -9 ; Luca 20, t^(t-47 ; 21, 1 1.

Dutninica Fiului Risipitor:La utrenie Evangheliainvierii care va fi la r6nd,

iar la liturghie - 1 Corinteni 6, 12-20;

Luca 15, 11-32.

Sdptdmdna a 3*a dupd Rusalii:Ltuti:lloanZ,\9D;3, 1-8; Maror 11, 1-11.

Mnrli: I loan 3,9-22;Marcu 14,1.M2.Mbori: llctn3,27-2\ \7-11;N4ant14, 137175,1.

Ioi: 7 (oar. 4, 20-2L 5, 1-21; Maror 15, 1-15.I,4neri:2loan 1, L-13; Marcu 75,2,25,3T47.SAn fitd: I Corinteni 70, 2?28; Ltca 27, &9,

'25-27,3T%.

kn-prtsali: 1 Tesaloniceni 4, 1117; Ioan 5 2430.

Dhnhtica ldsab tti scc cle came:la u trenie, Evanghelia invierii care va fi la r6nd,

iar la lihughie - 1 Corinteni & &13; 9,

7-2;Matei 25,3746.

Sdptdmina a 36-a clupd Rvsalii:Lutti: 3 loan 7, 7-75; Luca 19, 2940; 22, 7-39.

Mn r l i : luda l, T-10 ; Luca 22, 3942, 4r7 1 ; 8, 1.

M/ercuru nu este lihughie..fol; Iuda 1, 11-25; Lu ca 23,I-34, +q6.hcri nu este liturghie.Sintudtd: li.omari 1. 4, \9-23; 1.6, 25-27 ; Galateni

5, 22-E; 6, 1-2; Matei 6, 1-73; 11, 27-30.

Dwninica ld.sahLhti sec de brdnzd:[a utrenie, Evanghelia invierii careva fi la rdnd,

iar la liturghie - Romani 13, 11-14; 1474 Matei 6,14-27.

Euangheliile care se citcsc seara in sdptdmdnaintdia t Sfdntului si Matclui Post:

Lroti setra: Luca21, *36.Marti seara: Matei 6,1-13.Mierctti yara: Marct 11, ?2-26; Matei 7,7-8.

loi saara: Matei 7 , 7-17 .

Vinei scnra: loan 75,7-7.

APOSTOLUL 9I SFINTELE EVANGHEUIALE SAMBE-TELOR 9r DUMTNTCTLOR

SFANTULUI 9I MARELUI POST

SAnfudtd 1-a a Postuhti:ta litughie{:crolul zilei-Evrei i, 1-12;Aprntcl-

ul S6nlului - 2Tunotei 2' 1-10; EvangMiaala - Marr:.t 2, *28;3, 1-5; EvangheliaSfintidui - loan 15, i7Z;76,12-

Dutnirrica l-a s Postuhti:La utrenie: Evangheiia invierii. ta liturghie:

Ewei 1I,2*26,324t); Ioan 1, 4351.

Simbdta a 2-a Posfillui:[a fih:rghie: Ewei 3,12-16; a] mo4ilor 1 Tesa-

loniceni 4, 1&12. Evanghelia zilei -Marcu 1,3544; a morJilor- Ioan 5,2&30.

SI A SFINTEI EVANGHELII PESTE TOT ANUL

Duminica a 2-a a Postului: APOSTOLUL 9I SFINTELE EVANGHELIIIa uhenie: Evanghelia invierii, iar la lihrrghe DIN SAPTAMANA PATIMILOR

Apostolul zilei - Euei 7, lGL1;2, 11 als6ntlnuiElr€i 7,2G28;8,1-2 Evanghelia zi' in Sfintn gi Mtrea Lui:lei-MaruZ 1-lZa sEmnui Ioan i0,916. Ia utrenie - Matei 21, 18-1.1, iar Ia litughie -

Matei 24, 135.Simbdta a 3-q Postubri:La liturghie: Evrei 10, 32-38; al morfilor 'L in Sfdnta gi Marea Marfi:

Tesaloniceni 4 1312 Evanghelia zilei - [a uherLie - Matei Z 1146; 23, 1-39, iar ia ]itu-Maran2,741\amo4ilor-Ioan 12430. ghie - Matei 24, 3657;8,746;26,1:L

Duffiinica a 3-q a Postuhri: in Sfinta ;i Marca Mierctd:l-a uhqrie: Evanghelia inr.ierii, iar la liturghie La utrenie - loan 72,I7-5Q, Jar la liturghie -

Ewei 4, 7L76; 5,1.4;Marcu & 3438; 9, 1.

SLmbdtaaLaaPostului:ta lihrrghie Apostolul zilei - Evrei 6,9-12; al

morlilor 1 C-orintmi.l, 1312 Evangheliaznel -Mafl7,37-37, a mo4ilor - Ioan !2+n.

Duminis a 4- a a P ostului:La utrenie: Evanghelia invierii, iar la liturghie

Apostolul zilei - Evrei 6, 13-20; alsfdnnrlui - Efeseni t &19; Ei'angheliazilei - Marcu 9, 17-32; a sfAntulrri -Matei 4,25;5,1-12.

S 6mb dta a 5- a a P ostului:[a liturghie: Euei 9, 2428; aJ Niscitoarei - Evrei

9, 1-l Evanghelia - Marcu 8, 27-31, a

Ndscitoarei - Luca 10, 3842; 77,27-28.

Dwninica a 5-a a Postuhti:L utenie: Evanghelia invieni, iar la liturghie

Apostolul zilei - Evrci 9, 11-14 al Cuvicsr.rlui - Galateni 3, 2.129; Evarrghelia zi-iei-Marcn 10 3245, a Cur"iosului- Luca7,bw.

Simbdta a Ga, a lui Lazdr:la liturghie: Evrei 12, 28; 13, 1-8, Evangheli4

Ioan 11, 1-45.

DwninicaaGqaFloiilonla uherrie: Matei 21, 7-7"1, 15-77, iar la litur-

ghie - Filipeni 4,49; Ioan 12, 1-18.

Matei 24, G16.

in Sfinta 9i Marea loi:[a utrenie - Luca 22, 1-39, iar la liturghie - 1

Corinteni 11, L132 Evanghelia inaintede spilare, Matei 26, 2-20. Dupd spilarc,Ioan 13, }17; Matei 26,27-39;Luca22,434.1; Matei 26, 4G75; 27, 7-2

Cele 12 Eaanghelii ale Pstittrilor:Evanghe)ia 1-a .-Ioan 13,37-3€; 74t15;1,6; 17;18, 1.

Evarghelia a 2-a - Ioan 1$ 1-28.

Evanghefia a 3-a - M atei 26,57-75.

Evanghelia a 4a - Ioan 18, 2840; 19, 1{.Evanghelia a !a - Matei27, T23.Evanghelia a Ga - Marcu 15, 1G32.

Evanghelia a 7-a Matei2T,3T54.Evanghelia a &a - Luca 23,3219.Evarrghelia a 9-a - Ioan 19, 25-37.

Evanghelia a lGa Marcu 15, {}47Evanp;helia a 11-a - Ioan 19,38.12.Evanghelia a 12-a - MateiZT ,624$.

in Sfinta ;i Marea Vineri la Ceasuile intpd-rdterfi:

Ccrurl ?r Galateni 6, 1{-18; Matei 27, 1-56.

Ceasrl nl3Jec: Romani5, G10; Marcu 15,16-41.

Cnstl al 6-kn: Evrei 2,1L-18;Lwca23,32-10.Cmsul nl 9-len: Ewei 10, 19-31; Ioan 18, 28-40;

19,117.

a ^.^.In 5f nta tt Nt rea vntefl: se4f4:1 Corinteni 1, 1&24; 2, 1-2;Matei27,7-54loan

19, 3737 ; Matel 27, 5541.

21.1 INDRUMAR PENTRU CITIREA APOSTOLULUI

in Sfdnta gi Marea Simbdtd:ta utrenie, dupi Doxologie - 1 Corinteni 5,

&8; Galateni 3, 1314; Matei 27 , 626,iar la litughie - Romani 6, 111; Matei28,1-20.

ALTE RANDUIELI ALE CMRIIAPOSTOLULUI 9I EVANGHELIILOR

Cele 11 Eaanghelii ale invierii:Eva.nghelia 1-a - Matei 28,1G20.Evanghelia a 2-a - Marcu 16, 1-8.

Evanghelia a }a - M arcu 16, 9-20.Evarghelia a 4-a - Lwca 24,1-12.

Evanghelia a Aa - Luca 24, 1235.Evanghelia a 6-a - Lwca 21, 36-53Evanghelia a 7-a - Ioan 20, 1-10.

Evanghelia a &a - Ioan 2O 11-18.

EvangheJia a 9-a - Ioan 20, 79-31,Evanghelia a 10-a - Ioan 21, 1-14.

Evanghelia a 11-a - Ioan 21, 15-25.

Apostoli ;i Eoangheliile hninte gi dupd Praz-nicele impdrdtegti:

Dturrinicn inainte de zirin Cnrcii; Ga.lateni 6, 11-18;

Ioan 3, 1317.Dtntinicn dupd zitLa Crucii: Galateni 2, 7G20;

Marcu 8, 3438; 9, 1 .

Dun inicn trwinte de Cr dciun: Evrei 71,9-10, 3240;Matei 1, 1-25.

Dumhicn dupd Crdch ir: Galateni 1, 11-19; Matei2, 13-23.

Dunrinicn inaitrte de Botez: 2 Tirnotei 4, 5-8;Marcu 1, 1-8.

D un itim du6t BAzz E(erxri 4,7 -l3;Mabi 4,72-17.

Apostolii 9i Eoangheliile la cele '1.2 Prazniceimpdrdtegti:

L, La N^gterea Maicii Domnufui: la utenie -Luca I, 39-49, 56, iar la liturghie -Filipeni 2, i11; Luc a 10, 3y2; 11, Z7 -n.

2, La indlfarea Sfinfa Cruclr la uhenie - Ioan12, 2&36, iar la liturghie - 1 Corinteni 1,

18-24; loan 19, G71, 1T20, 25-28, 30-35.3. La hfiares inBisericd a Maicii Domnului:Ia

utrenie - Luca 1,3949,56, iar la liturghie

- Evrei 9, 1-Z Luca 1I,3842;11,2728.

4. La Nagterea Dotmalui: la utrenie - Matei 1,

1&24, iar la liturghie - Galateni 4 tL7;Matei 2, 1-12.

5. La Botezul Dorflnulai; la utrenie - Marcu 1,

9-11, iar la litqghie -Trt2,1L-1.4;3, *7;Matei 3, 1117.

6. La intdmpinarea D omnului: la utrr.ie -Luca2, 2532, iar la Iitqghie - Evrei7,7-77;L:uca2,2240.

7, La Bmaoestirc: h ufrsrie - Luca 1, 39-49, 56,

iar la lihlghie - Evrei ? 11-18; Luca 1,

2+8.8. La Schimbarea ld fatd: la utrenie - Ltca 9,

2&36, iar la liturghie - 2 Petru 1, 1GlZMatei 1Z 1-9.

9. La Adotnirea Maicii Domnului: la utrelie -Luca 1, 39-49, 56, iar la liturghie -Filipeni 2, $11; Luca 70,3842;71,77-?3.

10, LalntrareaDomnuluitn lerusalimGloi :la utrenie - Matei 21 , 1-1"1 , 15-"17 , iar laIihrrghie - Filipeni 4, U9; loan 12,1{.

Tl. La Indllarea Dorlrdui: la utrenie - MaKu16, 9-2O iar la lihughie - Fapte 1, 1-12;

Luca 24 3653.12. La Duminica Mare; la uhenie - Ioan 20

19-23, iar la lihqghie- Fapte ? 1-11; Ioan

Apostoli / Eaanghelii deobgte,la Sfinfi:1. In zilele Mnicii Domnrfui: la utrenie - Luca 1,

3949,56, iar la lihrghie - Filipeni 2,

5-11; Ewei 9, 7-7; Luca 7Q,3842; 11,27-n.

2. I"n Ingeri : la uhwie - N'fatei 73, 2+9, 37 43, wla lihughie - Evrei 2, 2-10; Luca 10 1G21.

3. La Prooroci; la utrenie - Matei 23, 29-39, iar lalihlghie - Iacov 5, 1G20; 1 Corinteni74, 20-25; sau Ewei 6, 7T20; Luca 4,22-30; sau Luca 11,47-54;12,1,.

4. h un Apostol:\a unenie - Ioan 21, 15-25, iarla lih.nghie- 1 Ioan 1,1-7 ;Luca70,1G21 -

5. In mai multi Apufoli; la utenie - Luca 1O

1-15, iar la litulghie - 1 Corinteni 4, 9-16;

Matei 9, 3G38; 10, 1-8.

6. ILt un lemrh: la ttterLie - Ioan 10, "19, iN Ia

littnghie - Evrci 7, 2628; & 1-? Ioan 109-"t6.

9i A SFINTEI EVANGHELII PESTE TOT ANUL 215

7 . In nainulli lernrlti: la utrenie - Ioan 10, 9-18 iarla lihrrghie.- Er.rei E, 17 -zLMateis,7+19.

8. In tm MtLcmic: la utrenie - Luca 21, 12-19, iarla liturghie - 2 Timotei 2, 1-10; Ioan 15,

17-27;16,7-2.

9. ILt nui nwlli Mttccnlcir la utrcnie - Luca 21,

12-19, iar Ia Liturghie - Romani 8, 2&29;

sau Ewei 11,3340; Matei 10, 1G22.

10. In un Sf t1lit MLLcerric: la liturghie, Ewei 13,

7-16; Luca 72,3240.1L. b rni mu\i Sf,nfifi Mumicli la utrenie -

Matei 12. l-R. ia" la lfurphie f wei 5,

4-10; sau Filipeni 3 ,20-21; 4, 1.4; Luca12,8-12; sau 6,17-23; sau 10,22-24; sau

12. br o Sfhnti Mucenifri: la ukenie - Marcu 5,

2{34, iar Ia liturgh.ie - 2 Corinteni 6,

1-10; sau Galateni 3,22-29; Matei 75,21-28.

13. br Cuuiopi pi Nebt ni petrtrLt Hristas: la utrerie

-Ltca 6,17-23,iar Ia lltu.ghie - Galateni5, 22-26; 6, 7-27; Matei 4, 25; 5, 7-21.

11.Ia wr Cuuios MtLcen rcr la litughie,2 T:motei1,3-1E; Marcu 8, 34-38; 9, 1.

75. IrL mqintulti Cuuiosi ;i Prmnniopi MtLcenici: la

utrenie. Luca 6.31--)6. iarb lirurghieRomani 8, 2&39; Marcu 8, 343E; 9, 1 .

16. Ia o Cuuioastl pi o Preacuuionsi: la utterie -Matei 25, 1-13, iar Ia liiurghie - Galateni3,2129; Luca 7,3G54.

77. Ln Prcnunimse Mlce,lfer la utrenie-Matei74,7622, rar la litughie - Galateni 3,

23-29 ; 1, 1-5; Matei 5, 7[79.18. ht Mirttuisitoi; la Jiturghie - Efeseni 6,

10-77; Luca 72, U72.l9. L1 Slltftii Do(fori falr ,ic nr,irrii: L [ih Lrgh ie

1 Corinteni 12,27-31;13,1-8; Matei 9,

36'38; 10, 1-8.

Apostoli si Eaanghelii la moftj:Lrirrlr Romarri 14, 5-9; Ioan 5, 77-24.

Mnr,t'r 1 Corinteni 15,39-45; Ioan 5,2{-30.Mierqni:2 Cointeni 5, 1-10; Ioan 6, 35-39.

/oi: 1 Corinteni 15, 20-28; Ioan 6, 40-44.

l4nai; 1 Corinteni 15,47-57; Ioan 6, 4E-5;1.

S/i /ir&c'tlir 1 Tesaloniceni '1, 13-17; Ioan 5,2-1-30.

Apostoli 2i Eaanghelii la feluite tntdmpld*

La Sfdnh Maslu:1. Iacov 5, 10-20; Lucal],25-27.2. Romani 15, 1-Z Luca 19, 1-10.

3. 1 Corinteni 12, 27-31.; 73, 1-8; Matei 10, 1,

5-E.

4. 2 Corinteni 6, 16-78; 7, 1; Matei 8, 1$23.5.2 Corinteni 1,8-11; Matei 25, l-ll.6. Galateni 5, 22-26; 6, 7-2; Matei 15, 21-28.7. l Tesaloniceni 5, 1423;Matei9,9-73.

1 Altgust, Ia sfinlirea apei:Ewei 2, 11-18; Ioan 4, 1-1.

La sfinlirea Bisericii:Ewei 2" 11-18; 9, 1.-7; 3,14; Matei 16, 13-19;

Luca 70, 38-42; 71, 27 -28 ; lo an 10, 22-28.

La areme de secetd:lacov 5,7-9,17-78; Matei 15, 1{.

La ptea multd ploaie:Romani 8, 22-27; Mai'ei7,7-1I.

La cutrelnut:Ev r ei 12, 17 -13, 25-27 ; Marei 8, 2T27.

La molimd:Evrei 12, 613; Luca 4, 3&44.

L& orice neuoie:Marcu 11, 2126.

La ndadlirca bqtb&ilor:Efeseni 2,4-10; Luca 13, 1-9.

La incendiu:Evrei 12, 1424; Lucal2,1&59.

Pentru inpdcarca ,i unirea Dreptei Cretlinp:Marcu 17,2T26.

La firclrcierca pdcii:Efeseni 2,74-22; loan L4,27-27.

Penhtr cei ce fac milostanie:Matei 6,7-11.

216

Pentru bolnqai:Iacov 3, 10-16; 5, 10-20; Matei 8, 1il-23; Marcu

5, 24A; loan 4, 4G54; L.uca 9, 74.

La tttndere a monalilor:Efeseni 6,1G12 M atei 10,3742;11,1.

La orice cewe:Efeseni 5, 9-21; Matei 7, 7-7\ Marcu 17, 22-26)

Lu.ca78,2&Matei7,73.

La Sfdntul Botez:Romani 6, !11; Matei 28,1G20.

La Sfdnta Cununie:Efeseni 5,2G33; Ioan Z 1-11.

La SfdntaTaind a Pocdinfei:Matei 9, q13 sau Luca 15, 1-10.

La mdrturisirea femeilor:Ioan 12, 19-36.

La cei chinuili de duh rdu:Matci 8,2&34;9, 1; sau Matei '17,1423; *u

Marcu 5, 1-20; sau Maroa 9,17-32; auLuca9,3743.

La ingroparea monahilor Fi mirmilot:1 Tesaloniceni 4, 1!17 ; loan 5, 2L30.

La fi ffiorlnAfltateo pnmcil ot:1 Corinteni 15,39-45; Ioan 6, 3$39.

La tngrop area preofilor:1. 1 Tesaloniceni 4, 1!"17;loan 5,2{30.

2. Rornani 5, 12-21; IoNr5,17-24.3. l Corinteni 15, 1-11; Ioan 6,3!39.4. 1 Corinteni 15, 20-28;Ioan 6,4{44.5. Romani 14 G9; Ioan 6, 40-5"4.

La Ceasuile impdtdtcgti ale Crdciunului:Ceosrl 1: Evrei 1, 1-12; Matei 1, 1&24.Ccasul al 3-lm: Galatefi 3,2329t L'ucaz,1-20.Ceasul al 6-lm: Evrei 1, 10-14; 2, 1-3; Matei 2,

1-r2.Ceasu[ nl 9-lea: Evrei2,11-18; Matei 2, "13-23.

Lt oecmrie, fir ajwul Criciunului: Ewei -1, "I-13;

Luca2,1-20.

Lt Ceaatile irupdrdtegti ale Bobotezei:Cmsul 1: Fapte 13,25-33; Matei 3, 1-11.

Crasul nl 3-len: Fapte 19, 1-8; Marcu 1, 1-8.

Censul al 6-les: Rornani 6, &11; Marar 1, 9-11.

Cens nl 9 -ltn: Til 2, l"L-1 4; 3, *7 ; Luca 3, 7T16.Ia teccnie, in njtoutl Bobolezti: 1 Corinteni 9,

1927; Ltca 3,1-78.

La Tedaunuri:L. Ln Anul Not r:

-l Trmotei 2,74; Luca 4, LG22.

2. Lt drsdritleren Sfhttlultri Sinod: Eapte 15,5-11,224, 30-72; Matei 78, 7*20.

3. Ln zin Mitropolitalui: Evrei 13,17-2"1; loan10, 9-16.

1. I-a deschitleren trnei gcoli bisriceFti:zTrlr.otei3,1G77 ; 4, 2-5; Lrca 8, 5-15.

La sfinfrea AgJiasmei nai:l Corinteni 10, 1-l; Marcu 1,9-11.

La slinlirca Aghiasmei mici:Evrei 2, 11-18; Ioan 5, 1-4.

217

SCARAiNrocvnn SFINTEI EVANGHELTI

DE LA MARCU

Capitolt T

1, lr lnceputul Evan8heliei.1,2-3: Plinirea proorrriilor Iui Isaia 9i Maleahiin loan Botezdtorul.1, 4-6: \tefuirea, propovdduirea gi botezul pocdinlci dat de citre Ioan.7,7-8: ,,Eu v-ambotezat pe voi cu api, El insi vi va boteza cu Duh Sfint".1, 9j MAntuitorlllestE bote/,rt in lordan de cdtre inaintemcrg,ltorul Ioan.7, 10-77: La Botezul Domnului Cerurile se deschid, Duhul Se pogoari in chip dc porumbel, iar

glasul Tat;lui mirturisepte din Ceruri.l, 12-13r Domnul Hristos este manat de Duhul in pustie pentru a fi ispitit de Satana,1, 14-15r Dupa ce Ioan a fost prins, Domnul vjne in Calileea punAnd inceput propoviduirii impi-

rifiei lui Dumnezeu.1, t6-18r Man!uitorul Hn.t(.5 chc.lnr.i 11e Sinron >i pH Andr(.i. i.lr,lcc)lia il urme.lzi.1,19-20r Fiind chemali fiii lui Zevedcu, acettia L urmeazi dc indit; Domnului lisus.1, 21-28r \4ndccarea unui indr;cit intr-o zi de sambitd in sinagoga clin Capernaum.1,29-JIr \4ndccared soacrei lui lerru.1, J2-J4; Tim6rluirea mai multorsuferinzi.1,35-36: Domnul Se roagi singur in loc pustiu.1,37-39: MAntuitorul propoviduiegte prin toate cetilile ii satele Galileii.1, 40-45r Curdlirea minunati a unui lepros gi porunca dati lui de Domnul

Capitolul2

2, 1-2r Domnul propoviduieite intr-o casi din Capernaum.2,3-4: Aducerca sl;binogului spre vindecare gi slobozirea sa pe funii p n acoperit.2, 5: ,,Fiule, iertate ili sunt picatele tale!"2, 6-7: CArteala fariseilor2,8-10: Rispunsul Domnului citre fanser.2,17-72: ,,Scoall-te, ia-ii patul tiu gi mergi la casa ta". Timiduirea slebinogului.2, 13: M6ntuitorul invali mulfimilc.2, 14-12 Chemarea lui Matei-LeYi qi osp.itarea dati de accsta. Fdlarnica nedumerire a fariseilor pi

risprlnsul Domnului Hristos: ,,Nu cei senitogi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-amv-enit si chem pe drepli ci pe picitogi la pociinfi".

2, 18-2O Intrebarca pusi lui Hristos pentru nepostirea ucenicilor Sii. Prietenii Mirelui ti vremea postiriilor-

2, 21-22r Petecul nou Lr haina veche. Mn nou in burdufuri vechi.2, 23-28: Splcale de grAu smulse sambita. Carteala fariseilor ;i rdspunsul dumnezeiesc al

Mentuitorului.

Capitolul3

3, 1-5: \4ndecarea in zi de s.inb;ti a unui om cu mina uscat5.3,6: Fariseii 9i irodianii se sfdtuiesc sd-L piardA pe Domnul.3, 7-8r MAntuitorul esbe urmat de mulfimi muite.3,9-l2r Numeroasele tamdduiri sivartite dc' Domnul. Dracii sunt oprifi de Hristos in a-l mirturisi

Dumnezeirea.3, 13-15; Alegerea celor doisprezece Apostoli.3, 16-19; Numele Apostolilor.

E'218 SCARA INTOCMIRII SFINTEI

3,20; MAntuitorul 9i ucenicii Sii sunt atat de cAutati incat nu pot nici sd mAnance.3,21r Ce credeau rudele Domnului despre EI?3, 22: Fariseii se impotrivesc lui Mesia spunand ci scoate dracii cu Beelzebul.3, 23-27: Domnul ii chemi pe farisei la Sine pi le spune pilda cu dezbinarea impdrifiei pi casei.3,28-30: Hula impotriva Duhului Sfant.3,31-35: ,,Oricine va face voia lui Dumnezeu. acesta este flatele Meu 9i sora Mea gi mama Mea".

Capitolul 4

4, l-2i Iisus invali mul9imea in pilde.4, 3-9: Pilda semSn5torului.4, 10-12: Ucenicii il intreabl pc Domnul de ce vorbegte in pilde.4, 13-20r Mantuitorul talcuiette Apostolilor pilda seman;torului.1, 27-23: Pilda f.icliei puse sub obroc.4,24-25: ,Ct ce misuri misurafi vi se va m;sura".4,26-29: Prlda serninlei care cregte p.1ni la secerig f.ire gtirea sem;nitorului.4, 30-32: Pi,ld,a griuntelui de mugt.rr.4 33-34: Mantuitorul griiette numai in pilde pe care nlai apoi le talcuiegte pe toate ucenicilor.4, 35-4?; Minunea potolirii furtunii de pe mare.

Ctrpitolul5

5, 1-12 Mndecarea indricitului din linutul Carlarenilor. Turma de porci. Rugdmintea gadarenilorficuti citrc Domnul.

5, 18-20: Mintuitorul il trimite pe cel tinl.idujt si vesteasci binefacerile lui Dumnezcu, iar acestavestette minunea in Decapole.

5,21r Domnul trece de cealalt; parte a m,irii plinind rugimintea gadarenilor.5,22-23: lair roagd pe Mantuitorul Hristos c.r venind in casa lui si o izbiveasci de moarte pe fiica sa-

5,24'34r Femeia cu curgere de singe se r,indecd prin atingere de haina Mantuitorului. Cuvintelepe care i le spune Hristos.

5,35-36. Vestea despre moartea fiicei i.ri l.rir 9i cutintului Domnului c;tre lair.5,37-43: Ludnd cu Sine pe Petru, lacov li [oan, Domnul lisus o inviazi pe fiica lui lair Porunca

Domnului de a nu Ii proliovid!ritd aceasti minune.

Capitolul6

6, 1-2: MAntuitorul merge in patria sa Fi ir1\,alA ir1 sinagoti.4 2-3: Sminteala celor care-L cunogteau pe Domnui dupi !iala Sa trupeasc;.44 Prooroculdispretuit in patria lLr..

6, 5-6; Din pricina necledinlei Domnul face doar citeva minuni in patria Sa; apoi propoviduiegiein satele dimprejur.

6, 7-11: Domnulii trimite pe Apostoli la pr('po\ iduirc doi c;t(. doi. inv.ifituri pentru cum se cu\,inea propovidui.

4 l2-13i Lucrarea Apostolilor ii roadele propoveLiuirii lor.6, 14-16: Scrcoteala lui Irod 9i a mulfimii despre Domnul lisus.6, 17-29; Istorisirea despre intemnifarea gi t.iierea capului Sfarrtului Ioan Botezdtorul. Ucenicii i-au

trupul lui Ioan gi-l ingroap.i.O 30-32j Apostolii se intorc la lisus ti-l Vestesc toate cete lc-au sdvartit. Domnul ii cheami se

meargi cu corabia Ia lcrc pustiu Fi singuratic.6,33j Multimile pricep incotro se indreapti Domnul cu ucenicii Sii gi pornind la drul]1 au ajuns

inaintea Sa.

6, 34: CoborAnd din corabie Domnului I 5e face mili de mtrllimi 9i incepe siJ invefe.6, 35-36: FdcAndu-se sear; ucenicii cer Domnului s.i slobozeasci mullimile pentru ca acestea se-li

eiseasci de mAncare.

6,

6,

6,6,

6,

7,

7,

7,

7,

7,

8,

8,

8,e

I,

I,

8,

I,

q

I,9,

9,

I9,

9,

qq

9,

|}xf

EVANCHELII DE LA MARCU 219

6, 37-38: ,Da,ti-le voi sE minince".6 39-44r Minunea inmulfirii celor cinci pAini 9i doi pegti. Sdturarea celor cinci mii de oameni.6,45-46i Mantuitorulii sileite pe ucenici sd plece cu corabia ;i dupi aceasia Elslobozette mullinlile.6,47-51i Domnul Hristos vine in corabie,la ucenici, umblAnd pe ape.o/ rz-J4: lnvarroiarea ucenlclior,O 55-55: Vindecarea multor suferinzi prin atingerea de poala hainei lui Hristos.

Capitolul T

Z 1-13r Fariseii il invinuiesc pe Domnul cd ucenicii Sii calci datina bitrAniior 1a sp:larea mainilor,iar Hristos ii vadeiie pe fadsei ce intru ei se plinegte profelia lui Isaio ca inifl.r unii ce

propovAduiesc invrl;turi omenetti gi nu dumnezeieFti.7, 14-15r Iisus chemAnd mullimile le spune ce anume il spurcd cu ade\'5rai pe om.Z 17-23r Domnul le lSmuregte ucenicilor pilda, spunAnduJe cd cele ce pornesc din inime il spurca

Pe om.Z 24-30i \4ndecarea fiicei femeii cananeence p n sarguinta rnanei in a cere nilosti|irea Dotnlulr-1i.Z 31-32 Domnul vine lAngi Marea Calileii, pi urcAndu-Se in munte vindecd nulfin1e mare de;chiopi,

orbi, ciungi ii muti ce Ii urmeaze; vindecarea celui surd care era gAnga\'.

Capitalul S

$ 1-9: Siturarea ceior patru nii de oameni cu tapie parni ti pulini pelti;ori.8, 10-13: MAntuitorul merge in pArfile Dalmanutei iar acolo vin ti se sfadesc cu E1 fariseii care L

cereau semn drn cer.8, 74-21: ,,Pizili-vi de aluatul fariseilor gi de aluatul lui Irod".& 22-26r \4ndecarea orbului din Betsaida.8,27-30: in Cezateea lui Filip, Mantuitorul ii intrebi pe ucenicir ,,Cine zic oamenii c; sunt Eu?",

iar Petru raspunde: ,,Tu egti Hristosul".8, 31-32i Mantuitorul vestette ucenicilor cA irebuie se patimeasc; multe Fi si moari iar a treia zi si

invieze.8,33:,,Mergi inapoia Mea satanol"8,34-32 Datoria de a ne purta Crucea ii valoarea sufletului.& 38; Sd nu ne ruginim de Domnul gi de cuvintele Lui ca si nu fim irecufi cu vederea inaintetl

Tatelui Ceresc.

Capitolul9

9, 1-8j Mantuitorul Se schimbd la falA impiridtindu-le lui l'etrr-r, Ioan gi lacov slava Dunnezei iSale.

9, 9-10: La coborarea de pe munte Mantuitorul le spune uceniciior ci va inyia din morli.Nedumerirea ucenicilor.

9, 11-13r Ucenicii il inlreab; pe Domnul pentru venirea lui llie Fi pricep cele pentlu Ioan Botezdtorul.9, 14-27i \ ndecarea fiului lunatic.9, 28-29; Ucenicii nu pot s;l vindece pe cel lunatic din pricina pufinei lor credinfe. Pfisosul

rugiciunii pi al postului.9,30-32r A doua vestire a Patimilor.9, 33-32 Care dintre ucenici este mai mare. Pilda copilului.9, 38-40: Apostolul Ioan vrea siJ opreasci pe cel cate fAcea minunj in numele lui Hristos, da1 nu-l

urma Lui.9,41-48r Osanda smintitorilor gi cum se cuvine a duce lupta cu sminteliie.9,49-50 Sarea duho\ niceasc; >i putcrea ei.

lE

220 SCARA INTOCMIRII SFINTEI

Capitolul T0

10, 1: Manhiitorui pleaci din Galileea pi sc duce in hotarele Iudeii, dincolo de lordan, gi invalinorodul.

10.2-12: Fariseii il ispitesc pe Domnui Hristos pentru cele ce privesc desfacerea c;sitoriei.10, 1J-16: Iisus binecuvinteazi copiii1O 17-22r Intristafea teniruluj bogat carea fost primit de Mantlritorul,10, 23-25: CAt de greu ! a intra bogatul in lmparalia Cerurilor?10,26-27: Cinc ooale sA se mentuiasci?10,28-31r Rdsplata celor ce au i6sat toate pentru a urma Fiului lui Dumnezeu.10,32-34; A treia vestire a Patimilor.lO 35-40: Cererea fiilor lui Zevedcu de a sta de-a dreapta gi de-a stanga Sa intru imp;ir.igie.tO 41-45i Cearta ucenicilor pentru int6ietate ti tineduirea lor de citre Domnul.I0,46-52i \4ndecarca lui Bartimeu orbul.

Cdpitolll TT

11, 1-3: Mintr.ritorul trimite doi ucenici dupi m6nzul asinei.It, 4-Z Ucenicii implinesc porunca Domnului gi aduc minzul.11,8-11i Intrarea Mant!itorului cu slavi in lerusalim.11, ?2-14r Blestemarca sm(rhinului neroartor.11,15-77: lzgot\iea! anzetorilor ti schinlbitorilor de bani din templu.11, l8: Mania arhiereilor gi a c.irturarilor asupra Domnului.11, l9i Mantuitorul pleaci impreuna cu ucenicii in Betania.11, 20-21: in dimineata zilei u;mitoarc, ucenicii se minuneazi de uscarea smochjnului.11,22-26: Puterea credinfei, a rug:iciunii li a iert;rii aproapelui.11,27-33: Arhiereii gi betrAnii poporului Il ispitesc pe Donnul pentru puterea cu care sivarteFte

lucrurile Sale, iar Domnul le vidc9te fAf;rnicia prin intrebarea despre botezul lui Ioan.

Capitol!112

12, 1-9: I'ilcla lLrcritorilor celor rii.12, 10-11; Piatra ce.r din capul untlriLrlui gi puterea ei.12, l2r Inlelegind c; au fost vidili, arhiereii 5i fariseii voiesc si-L prindd pe Dorrnul clar se tem de

PoPor.12, 13r l'ariseii ii trimit pe irodiani ca s.i-L ispiteasci pe Iisus.12, 14-17: Dinarvl Cezarului gi rinduiala dumnezeiascii.12, 18-27r Sadr"rcheii il ispitesc pe MAntuitorul cu pildi mincinoas.i def;imend invierea. Rdspunsul

rninunat al Domnului.12, 28-34: Un invifitor de l-ege il ispitette pe Domnul intrebindr.r-L care porunci este mai mare

din Leee.1Z 35-32 Mentuitorul inchide gura c.lrturarilor 9i fariseilor intrebandu-i al cui Fiu este Hristos.12, 38-4tr ln faia mullimilor gi .1 ucenicilor Sii, Mantuitorul mustrS f;r;delegile fariseilor 9i a cAr-

turarilo! \'idindule riutelile 9i ttlirnicia.12, 42-44: Binuful viduvei.

C.ipitolti 13

13, 1-2: inaintevestire.r dirimdrii lcrusalimului.13, 3-4: Ucenicii cer Domnului sd le arate vrenea ti semnelc ce vor vesti ddramarea Ierusalimului,

Venirea Domnului ;i sfal;itul veacului.13,5-8r l{ispunsul l)omnului. lnceputul durerilor, hristoiii mincinoti, rizboaie li zvonuri de

rizboaie, foanrete, cium; ;ii cutremure pe alocuri.13, 9-11r Propoviduirea Evangheliei in toatA lumea li mArturia ce o vor da Apostolii inaintea

mai-marilor acestei h1nli.

EVANGHELII DE LA MARCU

73' 72-73: zavistiile,vriimiiiile, snrinterije, prcrlr(xii cei rnincjnoii sunt inaintemergitorii rui Antihrist,care vor ingela pe nlulli ti ii vor arunca pe mulgi intru toati fiiridelegeal,i intr_atdt se voisSlbitici oamenii, incat nici citrecei de-aproape ai lor nu vot mai avea piclturi de dragoste,ci se vor

'inde unii pe alfii. Iar cel care va ribda pand Ia sfargit, suferind toate fird a se iminti

_ ^ , , Fi fira-a se sldbtrnogi de cele aduse asuprd-i, sc va mantui ca unul care s_a ardtat osta, iscusit.13, 14-15: UrAciunea pustiirii gi izbdvirea prin lepddarea de cele trupegti ,r materiatnice.1,3' 1-7-20: Alte necazuri gi stramtr)rAri la ddrimaiea lerusalimglui ,i ururarea acestora13, 21-23: l^ l,remea AntihrisLului vor fi prooroci mincinogi mul1i, cire folosindu_se de ndluciri

diavolegti vor voi si-i ingele ;i pe cei aleti.13, 24-26: ChipulYeni i preasDvite a Fiului lui Dumnezeu, La Venirea Domnului soarele 9i luna

se vor intuneca iar Puterile Cerc,gti se vor zgudui.13,27; inqerii vor fi trimiti sj-i adrrne pc Jlesii Doinului.13,28-29: Se crrvine sj clllto,rttem vremurile cle npoi prin semnele ei.13,30-31: \eamul .el(\r credinciosi \'a dainui pAna la sfir5itul reacurilor.13, j2-33: Ziua gi ceasul Venirii Domnului. indernn la prir;eqhere 5i rugAcrune.13,34-J6: Pilda slugii credincioase 9i r;splAtire,l ei.13,37r Toti. indcob)te, suntern d,rtori cA prircshcm.

Cauitolul14

14, 1-2: Sfatul plin de viclcgug al arhiereilo$i bitranilor poporului pertru a_L prinde,i a_L ucidepc Domnul.

t4,3-9 unterea Mantuitorurui in Betania de citre femeia picdtoa$ 9i ned.merirea Apostoliror.14, l0-11: Iuda se tocmeFte cu arhiereii pentru vAnzarea Domnului Hristos.74,12-77: Pregllj.rca Cinei celei de Taini.14, 18-2tr FicAndu{e searA ii menc,ind Domntrlil vestepte 9i i) videqte pe Itrda vAnz6torul.74,22-26.: Domnul d; ucenicilor spre m..incare ij h;uhrra Truput pi Sing'ete S;u in chipul p6inii 9ivinului. Iert,irea p,tc.rtelor. Mnrrl nou in impAritia Tatilui-74,27-28: Merye^d in Muntele Mislinilor M;nt*itorur re spune uceniciror ca se vor sminti intru El,insl ii ming.iie cu vcstirea invierir.14,29-37: I^ddzneala lui Petru ti atotgtiinta Donnului Hristos.14, 32-41 : Rugeciunea din gridin,r Ghetsim.ini.74,42-45: Vanzarea Domnului de catrc Iuda e *vargite plintr,o sdrutare.14,47: letnl taie urechea sluqii .rrhrerculrri.

:1,l!--20^: D^:nlnitinfrunti p;in btandefc pe.cei ce au venir ca si il prindi, iar ucenicii il p;risesc.

14 5l-52: T6nirul care era infigurat intr-o pAnzituri, urma Domnului.14 53-54: Domnul este dus ld.rrhiereu i.rr petru il urmeazA d( depdrte.14,55-59i lnfiligarca irraintea arhiereilor. sinedriur ir in'inrriegt" p"bo*nut p.i,r n.,a ori mincinori.74, 60-62.: Arhiereul il conjuri pe Domnul sd-i sprrni auca'gt iste n.isto., iar Mantuitorul ii di

rdspuns pe potriva cererii_14_, 63-65i Arhiercul igi sfagie hain4 iar Domnul e batjocorit cu scu ipdri, cu pu mni, cu palme ,i cu cuvinte.14,66-72: cele treilepddiri ale rui pctru gi cantarea cocogilor hetnr piicepe ca se plinesc cuvintele

Domnr,rlui gi c6indu-se p16nge cu amar

Capitohl T5

15, 1: DomrtuJui Iisus I se renduiette hotiraie dc moarte dinpoportrlrri gi este dat dregitorului pontiu pilat.

15 2-5.' Mentuitorul Hristos inaintea lui pilat.15, 6-lti4ultimea aiarati dc arhierei iibitrani cere eliberarea tarharului Baraba,i rtrstignirea luiHristos. Pilat incearci siJ, elibereze pe Domnul dupi obiceiul ce era statorn,cit, prin care

la Pagti era slobozit un vinovAr.

partea arldereilor ti a b;tranilor

222

1i 12-15: Implinind dorirea norodului, Pilat elibereazi pe Baraba iar pe Domnul il da Ia biciuire tirAstignire.

lt I6-20r Ducindu-L in pretoriu ostagii romani ilbatjocoresc pe Domnul prin hlamide rogie, cunundde spini, scuipdri, bitii peste cap cu trestia gi cuvinte pline de defiimare.

15 20-21i Mantuitorul este dus la ristignire, iar intru aceastd cale Simon Cirineul ii poarte Crucea-15, 22-25: Domnul este rasdtnit pe Golgota, iar hainele Lui sunt impartite aruncend la sorfi.15, 26:,,Regele ludeilor".15,27-32: Hula trecdtorilor, a arhiereilor, a betranilor 9i a tAlhadlor impreund rSstignili cu Domnul.15, 33: intuneric peste tot pim6ntul de la ceasul al gaselea pAni la ceisul al nouiiea.15, 34:,,Eloi, Eloi, lama sabahtani?"15 35-36: GAndurile gi graiuriie norodului inaintea Crucii.15, 37-38j Domnul i9i di duhul pc Cruce. Sf6gierea catapetesmei.1t 39; Credinta sutapului in Fiul lui Dumnezeu.15, 40-41r Femeile 16ngi Cruce.15,42-47:loslf din Arimateia cere de la Pilat trupul Don.nulrri, ;i infigurAnduJ cu giulgiu de in l-a

atezat in mormantul sdu nou, fiind de fatd femeile mironosile.

C.tpitolti 16

76, 7-2: MarraMagdalena ti cealalti Made la mormAntul Donrnului.76,3-4: Pre\elirea Dietrei de pe mormant.16, 5-7; ingerul vesiegte femeilor invierea Domnului gi Ie spune si vesteasci ucenicilor ci Domnul

inviat va merge inaintea lor in Gaiileea.16, 8: Femeile fug de la morm6nt fiind cuprinse de frici gi uimire.16 9-11i Hristos Cel lnviat Se arati Ma ei Magdalena, care lc vestegte ucenicilor intristali invierea

Domnului.16 12-13r Mantuitorul se arati celor doi care cAldtoreau la larine.76, l4: Domnulse arata celor unsprezece ucentci.16,75-78: Porunca dati Apostolilor de a propovedui Evanghelia la toati feptura. Porunca Botezului

5i Duterea lui.16, 19: inillarea la Cer a Domnului Iisus Hristos.1t 20i Apostolii propoviduiesc pretutindeni, iar Domnul Iucreazi impreuni cu ei intirindule

cuvantul prin semne si minuni.

223

etl

rnaINDICE AL REFERINTELOR EVANGHELICE

USOR DE RETINUTSAU DESEORI INTREBUINTATE

Lul. A

A cizut cu fafa la pimint gi Se ruga, ca, deeste cu putinfS, sA treaci de la El ceasullacestal -Marcu 14,35

A certat ventul ii a poruncit mirii: Taci! in-celeazil 9i vantul s-a potolit gi s-a ficutlinigte mate - Marcu 4, 39

A chemat la Sine pecei doisprezece gi ainceputsi-i tdmiti doi cAte doi gi le-a dat putereasupra duhurilor n eclurate - Marcu 6,7

A doua zi, foarte de dimineaftr, sculindu-Se,a iegit 9i S-a dus intr.un loc pustiu gi Sentga acolo - Matcu 1, 35

A ietit de acolo gi a venit in patria Sa, iarucenicii Lui au merc dupiEl - Marcu 6,1

A ietit demonul dirl.fiicata- Marcu 7,29A ietit la mare gi toati mullimea venea la El

qi ii invila - Motcu 2,'13A ie9it ii S-a dus intr-un loc pustiu 9i Se ruta

acolo - Marcu '1, 35A ieiit vestea despre El indati pretutindeni in

toattr imprejurimea Galileii - Marcu 7,28A intrat Iisus in Ierusalim ti in t€mplu ti,

privind toatein iurti vremea fiind spresea-rtr, a iegit spre B€tania cu cei doisprezece -Malcu 71, LL

A inceput a Se tulbun gi a Se mahni -Ma@ 14,33A inceput sl dea afari pe cei ce vindeau gi pe

cei ce cumpirau in templu, iar meseleschimbitorilor de bani gi scaunele vanzA-torilor de porumbei le-a ristumat - Ma,"crl11,15

A inceput sl invefe in sinagogi.9i mulli,auzindu-L, erau uimili 9i ziceaur De undeare El acestea? 9i ce este inlelepciunea cateI s-a dat Lui? $i cum se fac minuni ca aces-tea prin mainile Lui? - Marcu 6,2

A inceput si-i inyefe ctr Fiul Omului trebuiesI ptrtimeasci multe gi si fie deftrimat debitrini, de arhierei ti de ctrrturari gi si fieomolet, iar dupi trei zile s; invieze -Marcu 8, 3'l

A intins mAna 9i S-a atins de el si !a zis: Voiesc,curiteste-te - Md,"cr, 1, 41

A inviatl Nu este aici. Iati locul unde L-au pus-Marcu '16.6

A mers dupi El Simon 9i cei ce elau cu el -Marcu 1, 36

Aplecatmahnit,ciciaveamultebogilii-Ma/c!10,22

A randuit pe cei doi,sprezece - Marcu 3,1,6A randuit pe cei doisprezece, pe care i-a numit

Apostoli, ca si fie cu El gi si-i tdmiti s;propoviduiasci - Maror 3, 14

A timiduit pe multi care pitimeau de Ieluriteboli qi demoni mulfi a alungat. Iar pedemoni nu-i lisa si vorbeasci, pentru ci-Lgtiau ci EI e Hristos - Marcu 7, 34

A trimis doi din ucenicii Lui, zicindu-lerMergeli in cetate ti vi va intampina un om,ducind un urciorcu aptr; mergeli dup5 el -Marcu 14,13

A v;zut Cerurile deschise 9i Duhul ca un po-rumbel coborindu-S e peste El - Marcu 1, 10

A vizut pe Iacov al lui Zevedeu gi pe loan,fratele lui. $i ei erau in corabie, dregindu-9imreiele - Marcu 1,19

A vizut pe Levi al lui Alfeu, gezind la vami,gi i-a zis: Urmeaz;-Mil Iar el, sculdndu-se,l-a !fir.al - Mirc 2, '14

A vizut pe Simon 9i pe Andrei, fratele luiSimon, aruncind mrejele in mare. cici eierar pescati. - Marcu 1, '16

A venit de cealalti part€ a mirii in linutulGadarenilor - Marrri 5. I

A venit Iuda lscarioteanul, unul din ceidoisprezece, gi cu el mulfime cu sibii gi

cu ciomege, de la arhierei, de la c;rturariti de la bitrani - Marcu 71, 43

A venit in casi, 9i iar59i mul.timea s-a adunat, incatei nu puteau nici s; md^ence - Marcu 3,2A

A venit unul din mai-marii sinagogilor,anume Iair, ti vizandu-L pe Iisus, a cizutla picioarele Lui - Marcrr 5, 22

A zis lor: Se cuvine. simbita. a face bine sau a

face riu, a mantui un suflet sau a-l pierde?Dar ei ticeau - Mar"l'l J, 4

A zis Luir invtrtitorulel Si L-a sirutat - Mdlcu14,45

rul

lui

-le

224 REFEITINTE IIVANGHELICE

A zis mamei sale: Ce si cer? Iar Irodiada i-a zis:Capul lui loan Botezitoral- MLlrcu 6,24

A zis omului care avea mana uscati: Ridic;.tein mijlocl -,Vtarcir 3, -i

A zis ucenicilor Sii si-I fie pusi la indemanio coribioar;, ca s; nu-L imbulzeasci mul-limea - t\,irl,clr j, 9

Aceasta este cea dintii portnci - Marcu 12, 30Ac€asta o zice, fiindci n-avem piine-Marctr 8, 16

Aceea, mergind, a vestit pe cei ce fuseseri cu EIsi care se tinguiau gi plengeau - M0r.r 16, 1{l

Aceia, mergind, au vestit celorlalli, dar nicipe ei nu i-au crezut - MtlrctL 16,13

.{cest neam de demoni cu nimic nu poate iesi,decit numai cu ruticiune Fi cu post -Mnr. 9, 29

Acest popor Mi cinstegte cu buzele, dar inimalui este departe de Mine - Marcu 7, 6

Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe Acesta si-Lascultati - rlor.ll 9, /

Acesta este fratele Meu gi sora Il lr a si mamaMea Mnrcrr .1, 35

Acesta este mogtenitorul; venili si-l omorim9i mottenirea va fi a noastri - Morcrr 12, 7

Acesta este Singele Meu, al Legii celei noi,care pentru multi se varsi - Mrtrcu 1,1, 21

Acestea sunt ca si se implineasci Scripturile -Mtrtu 11,19

Acestea sunt inceputul durerilor - Mal'.L 1J, E

Acolo il veti vedea, dupi cum v-a spus -Md,'.li16, 7

A.olo si preg;titi pentlu noi - Mr,.cr 1.1, i54dev:rat ai zi5 cd unul esle DumnezeU si nu

este altul afar; de El - A4drcu '12, 32Adevirat griiesc fie: Ci tu astizi, in noaptea

aceasta. mai inainte de a c6nta de doui oricocogul, de trei ori te vei lepida de Mine -Mrtrcu 11,30

Adevirat griiesc voui ci aceastl viduv;sSraci a aruncat in cutia darurilor maimult decat toli ceilalJi - Morcu 12,13

Adev:ral gr;iesc i oui cA de acum nu voi maibea din rodul vilei pini in ziua aceea cindil voi bea nou in impirSlia lui Dumnezeu -Morcu 11,25

Adevirat gr;iesc vou; ci nu se va da semnacestui neam - Mnr"cll 8, 12

Adevirat griiesc voui ci nu va trece neamulacesta peni ce nu vor fi toate acestea -Marcu 13, 3l)

Adevirat griiesc vouA ce sunt unii, din cei ceStau aici, care nu vor gusta moartea, pan;

ce nu vor vedea impir:fia lui Dumnezeu,venind intru putele - Marcu 9,1

Adev;rat ttiiesc voui ci toate vor fi iertatefiilor oamenilor, picatele 9i hulele cate vorfi h'tlit - Marcu 3. 28

Adev;rat trdiesc vouA ci unul dintre voi, careminanc, impreuni cu Mine, Mi va vinde-Marcr! 11,13

Adevirat gr:iesc vou;: Mai ugorva fi Sodomei

9i Gomorei, in ziua Judec5lii, decat cetiliiaceleia - Marcu 6, I l

Adevirat griiesc voui: Nu este nimeni care ti-al;sat case, sau frali, sau surori, sau mami,sau tati, sau copii, sau ;arine pentru Minegi pentlu EvanBhelie - Mlrcu 14,29

Adevirat zic vou; ctr oicine va zice acestuimunte: Ridic5-te ti te arunci in mare, ti nuse va indoi in inima lui, ci va crede ci ceeace spune se va face, fi-va lui orice va zice *Mnrct 11,, 23

Adev;ral zic vou;: Cine nu va primi imptrifialui Dumnezeu ca un copil nu va intra inea- Matcr 10, 15

Adevarat zic voui: Oriunde se va propoviduiEvanghelia, in toati lumea. se va spune 9ice-a frcut aceasta, spre pomenirea ei -lv\arc'14,I

Aduceli-Mi un dinar ca sl-lved - MLtrcu 12,15Adulterul, Iicomiile, vicleniile, ingeliciunea,

nerusina!ea, ochiul pizmat, hula, tiufia,ttgur;latea - Matcu 7, 22

Afland de la sutag, a diruit lui Iosif trupul -Marcu'!5,15

Ai venit ca s; ne pierzi? Te gtim cine egti:Sfantul lui Dumnezen- Marcu '1, 24

Ajuti necredintei mele - Motcu 9,21Al cui e chipul acesta ti inscriptia de pe el? Iai

ei l-au zis: Ale Cezarulti - Marcu 12,16A-L iubi pe El din toati inima, din tot sufletul,

din tot cugetul 9i din toati puterea Fi a iubipe aproapele tiu ca pe tine insuli este maimult decet toate ardedle de tot si decattoate jertfele - Mdrcu 12, 33

Alta a cizut pe loc pietros, unde nu aveapimant mult, ti indati a risirit, pentru c;nu avea pimant mult - MarcLt 4, 5

AltA simanii a c;zut in spini, a crescut, darspiniiau inibusit-o si rod n-a dat - Marcu 4,7

Altele au cizut pe p;mintul cel bun gi, inil-lindu-se gi cresc6nd, au dat roade ti auadus: una treizeci, alta taizeci, alta o suti -Marcu 1. 8

INTREBUINTATE DESEORI

Altii insi ziceau cA este llie qi altii ci esteprooroc, ca unul din prootoci - Marcu 6,15

Andrei - Marcu 3,18Apoi cind se intimpli shemtorare sau prigoan;

pentru cuvant, indatA se smintesc - Marcl1,17

Apropiindu-Se a ridicat-o, apucand-o de mani.$i au lisat-o frigurile gi ea le slujea-Marcr

Apropiindu-se fariseii, Il intrebau, ispitin-du-L, daci este in8;duit unui birbat si-tilase femeia - Marcu 10, 2

Apropiindu-se unul din cirturari, care iiauzise vorbind intre ei gi, v;zand ci binele-a rispuns, L-a intrebat: Care poruncieste intaia dintre toate? - Marcu 12,28

Apuc5nd pe copili de mini, i-a griit: Talitakumi, care se tilcuieste: FiicS,lie zic, scoa-li-tel - Morcu 5, 11

Are duh necurat - Mai"cu 3, 30Arhiereii gi clrturarii ciutau cum siJ pdnd;

cu viclegug, ca si-L omoare - Marcu 14, 1

Arhiereii gi tot sinedriul ciutau impotriva luiIisus mirturie ca si-L dea la moarte, darnu giseau - Md,".lr 1,1, 55

Arhiereul, sfigiindu-9i hainele, a zisr Ce trebu-infA mai avem de martori? - Marcu 14, 63

AscultAndu-1, multe ficea gi cu drag il asculta-Mnrcu 6,20

Ascultati: Iate, iesit-a semAnitorul si semene -Morcu 4. 3

Ascultali-Mi toli giintelegeli - Mnrcn 7, '14

Asculti Israile, Domnul Dumnezeul nostrueste singurul Dom^ - Mircu 12, 29

Asemenea lucruri n.am vizut niciodati -Marcu 2,12

Astfel ci Fiul Omului este Domn gi al sambe-tei - MarcLt 2, 28

Aga este impirilialui Dumnezeu,ca un om carearunci simenla in pima'].t- Marcu4,26

Atadar 9i voi suntefi nepricepuli? Nu inJele-geli, oate, ci tot ce intri in om, din afari,nu poate si-l spurce? - Marctt 7, 18

Atet de invartogati este inima voastri? -Morct 8,17

Atunci dac; v; va zice cineva: Iati, aici esteHlistos, sau iat; acolo, sd nu credeti -Marcu'13.21

Atunci El va trimite pe ingeri;i va aduna pealegii Stri din cele patru vinturi, de lamarginea pimantului panA la margineacernllui - Marcu 13,27

Atunci vo!vedea pe Fiul Omului venind pe nori,cu putere multi ti cu slavA- Mntcu 13,26

Ali auzit hula, Ce vi se pare vou;? lar €i toliau judecat ci El este vinovat de moa*e -MarcLr 74,61

Au adus la El pe toli bolnavii gi demonizafii -Mnrcl 1, 32

Au adus la El un orb gi L-au rugat si Se atingide el - Marcu 8, 22

Au desficut acoperitul casei unde era lisusgi, prin spirturi, au lisat in ios patul incare zicea sl;binogldl - Morcu 2,1

Au dus pe lisus la arhiereu gi s-au adunat acolototi arhiereii 9i b;tranii gi cirturarii -Mnrcu14,53

Au iegit fariseii gi se sfideau cu El, cerand de laEl semn din cer, ispitindu-L - Mnlcrr o', 11

Au impi4it intre ei hainele Lui, arunc6nd sorfipentru ele, care ce se ia - Morc! 15,21

Au luat douisprezece coguri pline cu firinri-turi ti cu ce-a rimas din pegii - A'lorcr ti, .13

Au luatgapte coguri cu limigile d€ f;remituri -Marcu 8,8

Au luattrupul lui Ioan 9i l-au pus in mormint -Marcu 6,29

Au mancat toti si s-au siturat - A.lrl,'L:rr 6, -J2

Au niciodat; n-ali citit ce a ficut David, cAnda avut nevoie gi a flimanzit, el gi cei ceera! .! el? - Marcu 2.25

Au nu este Acesta teslarul, fiul Marici gi fratelelui Iacov 9i al lui losi gi al lui luda gi al luiSimon? $i nu sunt, oare, surorile Lui aicila noi? $i se sminteau intru El - Ma,.u 6, 3

Au propovdduit pretutindeni 9i Domnul lucracu ei gi intirea cuvantul, pdn semnele care\rfiau - Marcu 76, 20

Au sezut cete, cele, cate o suti si cate cincizeci -Marcu 6,40

Au venit in casa lui Simon 9i a lui Andrei, cuIacov gi cu Ioan - Mar". 1, 29

Au venit la El Iacov 9i loan, fiii lui Zevedeu,zicindu-I: invifitorule, voim si ne faciceea ce vom cere de la Tine - Mnror I0, 35

Au venit la El. aducind un slibinog, pe careJpurtau patru insi - Mnrcu 2,3

Auvenitla unloc al cirui nume esteGhetsimani,

ti acolo a zis citre ucenicii Sli: Sedeti aicipani ce Mi voi ruga - Matcu'14, 32

Au venit mama Lui 9i fralii Lui 9i, stind afari,au trimis la El ca si-L cheme - Mdr.! 3, 3i

Auzind ai Sii, au iegit ca si.L prindi, ci zi-ceau: $i-a iesit din tire - Marcu 3, 2'l

ZlO REFERINTE EVANGHELICE

Auzind c; este Iisus Nazarineanul, a inceputsi stiige 9i si zici: Iisuse, Fiul lui David,milnieste-m;l - Marc 10, 47

Auzind cei zece, au inceput a se m5nia peIacov 9i pe Ioan - Marcu 1A, 41

Auzind despre El o femeie, a cirei fiici aveaduh necurat, a venit gi a cizut la picioareleLri - Marcu 7, 25

Auzind ea cele despre Iisus, a venit in mul-lime ti pe la spate s-a atins de haina Lui -Marcu 5, 27

Avefi credinli in Dumnezgo - Marcu 11,22Aveti sare intru voi Si tr;iti in pace unii cu

al,tii - Marcu 9, 5AAvva Pirinte, toate sunt Jie cu putinfi. De-

pirteazi paharul acesta de la Mine. Darnu ce voiesa Eu, ci ceea ce voiesti Tu -Mnrctt 11,36

Bartimeu orbul. fiul lui Timeu.;edea jos. pemarginea drumului - Marcu 10, 46

Bartolomeu - Malcrl 3, 18Bate-voi pistorul si se vor risipi oile - Marcu

14,27Bine a proorocit Isaia despre voi, fi;arnicilor,

precum este sciist ,,Acest popor Mi cin-stegte .u buzele, dar inima lui este departede l{irl.e" - Marcu 7, 6

Bine era de omul acela daci nu s-ar fi n;scut -Marcu 74,21

Bine, afi lepidat porunca lui Dumnezeu, casi linegi datina voasfte! - Marcu 7,9

Binecuvantati este impiritia ce vine a pirinte-lui nostru Davidl Osana intru cei de Susl-Marcu 11,1A

Boanerghes, adici fii tunetului - Mnlcr 3, 17Botezul lui Ioan din Cer a fost, sau de la

oameni? Rispunde+i-Mil - Matcu 1'1, 30Bucuri-Te regele iu deilort - Marcu 15,18Buni este sarea; daci insi sarea i9i pierde pu-

terea, cu ce o veti diege? Avefi sare intru voigi tr;ifi in pace unii cu altii , Md7.c 9, 50

C

Ca la un talhar afi iegit cu s;bii gi cu toiege,ca si Mi prindefi - Marcu 14,18

Ca nu cumva si se intoarci gi si fie iertali -Marctt 1, 12

Ca nu cumva venind firi veste, si vi afle pevoi, dofi\ind - Marcu 13, 36

Ca uitandu-se, sA priveasci gi si nu vadi,9i,auzind, si nu inteleagi, ca nu cumva str seintoarci gi si fie iefiali - Marcu 4,12

C6nd a fost ceasul al gaselea, intuneric s-a fi-cut peste tot pimantul pini la ceasul alno.urlea - Marc 15, 33

Cdnd a fost singur, cei ce erau l6ngi El, irn-preuni cu cei doisprezece, il intrebaudespre pilde - Marcu 4, 10

Cand a intrat in casi de la mulfime, L-auintrebat ucenicii despre aceasti pild; -Marcu 7,17

Cind am frint cele cinci piini. la cei cinci miide oameni, atunci cate coguri pline defiramituri ati luat? Zis-au Lui: Douispre-zece - Matctt 8, '19

Cand mlidita lui se fac€ fragedi Fi infrunzegt€,cunoaiteF.A vara este aptoape - Marcu 13,28

CAnd s-a ridicat soarele, s-a vettejit gi, nea-vind ridicini, s-a uscat - Marcu 4, 6

Cind s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe tila Betania,langi Muntele Mislinilot a tdmispe doi dintle uceniciiSii- Marcu 1'1,1

Cind gedea El in casa lui Levi, mulli vamegisi picetosi sedeau la masS cu lisus ti cuucenicii Lui. Ctr etau mulfi gi.I urmau -Marcu 2, 15

Cind vi vor duce ca sd vi ptedea, nu vtringrijifi dinainte ce veli vorbi, ci sA vorbiticeea ce se va da voui in ceasul acela -Marcu 13,11

Cind vefi vedea uraciunea pustiirii, standunde nu se cuvine -cine citette si infeleagi- atunci cei ce voi fi in Iudeea si fugi inmunli * Marcu 13,14

Capul lui loan B o t ezdlot:ul - Marcu 6, 24Care isi avea Iocuinta in morminte, ti nimeni

nu putea si-l lege nici micar in lanluri -Marctr 5,3

Care ili este numele? Si I-a r;spuns: Legiuneeste numele meu, cici suntem mulfi -Matcu 5,9

Care porunci est€ intaia dintle toate? - Malc'l12,28

Care va vrea si fie intai intre voi, si fi€ tuturorsluge - Marcu 10, 14

Casa Mea casi de rugiciune se va chema,pentru toate neamutile - Marclt 11,17

Cdt de greu vor intra bogafii in impirilia luiDtmnezet! - Marcu 10, 23

227]E iNTREBUINTATE DESEORI

lllde'e-

28

ta-

us

:sicul-

viili

ndgiin

Pe

9e

al

1l-

itu

tu

tnl1-

nei-

'c

aor

14,

Lur

Catapeteasma templului s-a rupt in doui, desus pan; ios - Mdrcr 15, 38

Citi vrerne au pe mire cu ei, nu pot s; pos-leasci Mtlrcn 2,19

Cati vreme este de cand i-a venit aceasta? Iarel a rispuns: din pruncie - Mnrcr 9, 21

Cite piini avefi? Ducefi-vi 9i vedefi. Si dupi ce

au v;zut,I-au spus: Cinci paini gi doi pesti-Marcu 6,38

C5te p6ini ave!? Rispuns-au Lui: gapte tr lnrcr 8,5Cdgi se atingeau de El se vindecau Marcu6,56CA de nu iertafi voi, nici Tatil vostru Cel din

Ceruri nu v; va ierta voui gregealelevoaslre - MorcLt 1l,26

C; nu irtr; in inima lui ci in pintece si ieseafari, pe calea sa, bucatele fiind toatecurate - Mdr'alr 7, 19

Ci odcine va face voia lui Dumnezelr, aaestaeste fratele Meu gi sora Mea si marnaMea-Marcu 3,35

C; pe seraci totdeauna ii avefi cu voi gi, oricindvoiti. puteti sd le [aceti bine dar pe minenu Mi avefi totdeatna - Mnrct 11, /

Ci gi Fiul Omului n-a venit ca si I se slujeasci,ci ca El si slujeasci si si-9i dea sufletulriscumpirare pentru multi - Mara / 0, 45

CAci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nuare, si ce are i se va lua Mr?rcr 4, 25

Cici de cel ce se va rusina de Mine gi decuvintele Mele, in neamul acesta desfra-nat si picetos. \i fiul Om ulu i Se va rusinade el, cind va veni intru slava Tatilui siucu 5trnt tngetr - lvlnr( d, Jd

Cici fariseii 9i toti iudeii, daci nu-9i spalimAinile pAni la cot, nu minanci,

'inanddatina bitranilor - Marcu 7, 3Cici fiecare [om] va fi serat cu foc, dupi cum

orice jertfi va fi sirate cv sarc - Mnrcu 9,49Cici ii zicea: Iegi duh necurat din omul acesta-

Marcu 5,8Cici in zilele acelea va fi necaz cum nu a mai

fost pini acum, de la inceputul feptu i,Pe care a zidiFo Dumnezeu, si nici nu va/]i,ai fi MarcLL 13,19

Cici infel€seseri ci impotriva lor zisese pildaaceasta Marcu 12,'12

Cici invila pe ucenicii Sii ;i 1e spunea ci FiulOmului se va da in miinile oamenilor;i-Lvor ucide, iar dupi ce-L vor ucide, a treiazi va invia - Marcu 9, 3l

Cici la Dumnezeu toate sunt cu putinfi -Mnrcu 14,27

Cici l;sand porunca lui Dumnezeu, finelidatina oamenilor: spilarea urcioarelor tia pahalelor ti altele ca acestea multe, pecare le face|1, - Marcu 7, 8

Cici Moise a zis: ,,Cinstette pe tat;l t;u gi pemama ta", 9i ,,cel ce va grii de r;u pe tat;lsiu, sau pe marna sa, cu moarte si se sfar-Feasce" - Marcll 7, '10

Cici mulgi vor veni in numele Meu, zicend c;sunt Eu, 9i vor amigi pe mulfi Marcu 13, 6

Cici nu e nimic ascuns ca si nu se dea pe fa!;;nici n-a fost ceva tiinuit, decil ca s; vinela aritare - Marcu 4, 22

CAci nu este bine si iei piinea copiilor gi s-oarunci, cai,nilot - Malcu 7, 27

C;ci nu ttia.e s; spun:. fiindci erau inspii-mefta+i - Malcu 9, 6

C;ci putea s;sevendi acestmircu peste trei sutede dinari, gi si se de a s5lacilot - Marcu 14,5

Cici toti L-au vizut si s-au tulburat. Dar indatitl a vorblt cu er sr le-a zrs: lndrizniti: Eusunt; nu vi temetil - MarcLL 6, 50

CAci toli gapte au avnt-o de solie - Marc 12,23Cici, cind vor invia din morfi, nici nu se mar

insoari, nici nu se mai militi, ci sunt calngerrr orn Lerurr .v)rlall 11. lr

Cirturarii si fariseii v;z;ndu-L ci minanciimpreunS (u !amesii ti p;citofii. ziceauc;tre ucenicii Lui:De ce minanci gi bea in-vititorul vostru cu vamegii ti picitotii? -Marcu 2,16

Carlurarij, care veneau din lerusalim, ziceauci are pe Beelzebul gi ci, cu domnul demo-nilor, alungi demon.ii - Marcu 3, 22

Ciruia nu sunt vrednic, plecindu-mi, si-ldezleg cureaua inciltimintelor - Mar"c l,7

Citre a patra straji a nopiii a venit la ei um-blind pe mare gi voia si treaci pe langl ei -Marcu 6,18

C;utali pe Iisus Nazaiineanul, Cel ristignit?A inviatl Nu este aici. Iati locul unde L-aup'us - Marcu 16, 6

Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui DumnezeuCelui Preainaltl Te jur pe Dumnezeu sinu mi chinuie;ti - Marcu 5,7

Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca

si ne pierzi? Te gtim cine ettir Sfentul luiDumnezeu - Marcu 7, 24

Ce este a.easta? O invitituri noui gi cu putele;ci ti duhurilor necurate le poruncegte, gi Ise su,pn - Marct 1,27

Ce este mai ugor a zice slibinogului: lertate

228 REFERINTE EVANGHELICE

iti sunt picatele, sau a zice: Scoali-te, ia-!i Celor ce vor crede, le vor urma aceste semne:patul tiu gi umbli? Marcu 2,9 in numele Meu, demoni vor izgoni, in

Ce inseamni a invia din moqi? - Marcu 9, 10 limbi noi vor grSi - Marcu '16, 17Ce s; cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are,

Bolez;tor:ul - Marcu 6, 21 9i ce are i se va lua - Marcu 4, 25Ce trebuinli mai avem de martod? - Mnr?u Cere de la mine orice vei voi si iti voi da -

11, t;3 Marcu 6,22Ce va face acum stipa[ul viei? Va veni si va

pierdc pe lucritori, iar via o va da altora -Mortu 12, 9

Ce v-a poruncit vou Z l'jioise? , Mnrcu 10, 3Ce va sfSditi intre voi? - Motcu 9,10Ce vi se pare voui? - Marcr 11,61Ce voi face deci cu cel despre care ziceti ci

este regele iudeilor? - Md/cl 15,12Ce

^voiesti s6-ti fac? lar orbul I-a rispuns:

Inviiitorule, s; v;d iatAgi - Marcu 10, 5'1

Ce voiti si vi fac? - \4nrn 10, 36Cc vorbeati intre voi pe drun? - Mnrcu 9,33Ceca ce a impreunat Dumnezeu, omul si nu

mai despart; - A4ar.l 10, 9Cei care-i pistea! au fugit gi au vestit in cetate

gi prin sate. $i au venit oamenii si vad:ce s-a intemplat - Mnlclt 5, l4

Cei ce vor fi in ludeea si fug; in munfi -Marcu 13,'11

Ce-i foloseste omului s; cagdge lumeaintreagi,daci-9i pierde sufletulT - MnrcLt 8,36

Cel (e nu va crede se va osindi - Marcu 76,16Cel ce va crede 9i se va boteza se va mantui; iar

c€l ce n u va crede se v ^

osa\di - Marcu '16,'16

Cel ce va fi in farin5 sd nu se intoarci indirit,ca s;.gi ia haina Nlitcu 13,16

Cel ce va grii de riu pe tat;l siu, sau pe mamasa, cu moarte si se sferseascd - Marcu 7, 10

Cel de pe acoperig si nu se coboare in cas5,nici si intre ca si-Fi ia ceva din casa sa -Marct 13,'15

Cele ce ies din orn, acelea sunt care il spurci -Morcu 7, l5

Cele de lAngi cale sunt aceia in care se sea-Drdni cuvantul, gi, cArrd il aud, indati vinesatana gi ia cuvantul cel seminat in ini-mile lor - A4orra .1, 15

Cele seminate iltre spini sunt c€i ce ascultecuvantul - Mdrcrr 4, 18

Cele seminate pe loc pietros sunt aceia cdre.cind aud cuvantul, il primesc indat: cubuctrie - MarcrL 1, '16

Celeseminatepe pimantul cel bunsuntcei ceaudcuvantul sil primesc gi aduc road€: unulheizeci, altu I gaizeci si alhll o sote- Mnrcu 1,20

Cerul si p:mantul vor trece, dar cuvinteleMele nu vor trece - Marcu 13,31

Chemindu-i la Sine, le-a vorbit in pilde: Cumpoate satana si alunge pe sata a?-Marcu3. 23

Chematill Si l-au chemat pe orb, zicandu-i:Indriznegte, scoali-te! Te cheam; - Marclt14,49

Chiar daci toli se vorsminti intru Tine, totutieu nu - Morctt'14,29

Ci sd fie inc;lfati cu sandale gi si nu se imbra-ce cu douS haine - Mnrcr 6. 9

Cinci piini gi doi peqti - Marcu 6, 3dCine are urechi de au zit si audr- Matat 4, 9; 4,23Cine €ste mama Me agi frclii Mei? - MalcLt 3,33Cine este oare, Acesta, ce gi vantul li marea I

se suplurr? - Marcu 4, 1'lCine ne va privili noui piatra de la uta mor-

rJ:.antlului? - Marcu 16, 3Cine nu este impotriva noastri est€ pentru noi -

Marcu 9,10Cine nu va primi imp;ritia lui Dumnezeu ca

un copil nu va intrain ea - Marcu '10,15

Cine poate si ierte picatele, ftrri numai unulDumnezer? - Marcu 2,7

Cine s-a atins de Mine? - Marci 5, 30Cine va huli impotriva Duhului SfAnt nu are

iertare in veac, ci este vinovat de osandavegnicl - Marcu 3,29

Cine va sminti pe unul din acegtia mici, carecred in Mine, mai bine i-ar fi lui daci 9i-arlega de gat o piatri de moari 9i s5 fie arun-cal in

'J.rarc - Marclt 9 , 42

Cine va voi si-9i scape sufletulil va pierde, iarcheva pierde sufl€tuI S;u pentru Mine ii pentruEvanghelie, acela il va seapa - Mnrcu 8, 35

Cine zic oamenii ctr sunt? - Marcu 8,27Cinstette pe tattrl tEu Qi pe mama ta - Marcu 7 , 1A

Coborindu-se ei din munte, le-a poruncit canim:nui si nu spuntr cele ce vtrzuserd,decit numai cand Fiul Omului va inviadin rto\i - Marcu 9,9

Copila n-a murit, ci doatme - Marcu 5, 39Corban! AdicI: Cu ce te-at fi putut aiuta este

dlruit lui Dumneze\t- Marcu 7,1'l

iNTREBUINTATE DESEORI

Cred, Doamnel Aiuti necredinlei mele -Marcu 9,24

Crede numai - Marcr 5, 36Cu adevirat egti dintre ei, cici egti gi galileian

gi vorbirea ta se asearnind - Marcu '14,7a

Cu adevlrat omul acesta era Fiul lui Dumnezeul -Marcu 15,39

Cu ce misuri misurali, vi se va mtrsura; iarvoui celor ce ascultati, vi se va da ti vi vaprisosi - Marcu 4,24

Cu cei flri de lege a fost socotit - Mn,"c! 15, 28Cu domnul demonilor, alungi demonii -

MarcLt 3, 22Cu BrAuntele de mustar care, cand se seam;n;

in plmant, estemaimic decat toatesemin-tele de pe p;rnant - Morcu 4, 31.

Cu multe pilde ca acestea le griia cuvantul dupicum puteau si inteleagi- Marcu 4,33

Cum a intrat in casa lui Dumnezeu, in zilelelui Abiatar arhiereul, gi a mAncat pAinilepunerii inainte, pe care nu se cuvenea sile menance decat numai preolii, ii a dat gicelor ce erau cu el? - Marcu 2,25

Cum de nu aveli credinle? - Marcu 4, 40Cum poate satana si alunge pe satana? -

Marcu 3.23Cum vom asemina impirilia lui Dumnezeu, sau

in ce pildi o vom inchiptri? - Marcu 4,30Cum zic cirtura i ci Hristos este Fiul lui

David? - Marcu 12,35Cunoscdnd Iisus in Sine puterea iegiti din El,

intorcandu-Se citre multime, a intr€bat:Cine s-a atins de Mi^e? - Marcu 5,3A

CunoscAnd Iisus, cu duhul Lui, ci aga cugetauei in sine,le-a zis lor: De ce cugetali aces-tea in inimile voastte? - Motcu 2,8

D

Da, Doamne, dar ti ciinii, sub masi, min6ncidin firemiturile copiilot - Mor 7,28

Daci cineva vrea s; fie intaiul, si fie cel dinurm; dintre toti qi sluiitor al tuturor -Marcu 9. 35

Da(e ink-un loc nu vA vor primi pe voi, nicinu vi vor asculta, ietind deacolo, scuturafipraful de sub picioarele voastre, sprem;rturie lor. Adevirat trii€sc voui: Maiugor va fi Sodomei si Gomorei, in ziuaJud ec;ti i, d ecat ceti tii aceleia - I\ntrcu 6, 11

Daci o casi se va dezbina in sine, casa aceeanu va mai putea s; se tini - Malc! 3, 25

Daci o impiri$e se va dezbina in sine, ac€a

impirtrlie nu mai poate diinui -Marcrr 3,21Daci satana s-a sculat impotriva sa insusi ri

s-a dezbinat, nu poate s; d;inuiasca. ci aresferqit - Mnrcu 3, 26

DacE un om va spune tat;lui sau manlei:Corban! Adici: Cu ce te-ag fi putut aiutaeste dtrruit lui Dntrneze! - Mlrcu 7,'11

Dara gedea de-a dreapta Mea, sau de-a stangaMea, nu este al M€u a da, ci celor pentrucare s.a pregitit - Marcu 10, 40

Dar acei lucr;tori au zis intre ei: Acesta estemottenitorul; venili sil omoram ti mogte-nirea va Ii a noastril- Marcu 12,7

Dararhiereii au atetat multimea ca si Ie eliberezemai degrabi pe Baraba- Marcu 15,11

Dar cine va huli impotriva Duhului Sfant nuare iertare in veac, ci este vinovat de osan-da vegnice - Marcu 3,29

Dar cum vefi infelege toate pildele? - Md, r.r 4, l3Dar de la inceputul fipturii, birbat ti femeie

i-a ficut Dumnezeu - Marcu 10,6Dar de poli ceva, ajuti-ne, fiindu-Ji mili de

\oi - Mnrcu 9,22Dardupi invierea Mea, voi merge mai inainte

de voi in Galileea - Marcu ll,23Dar ei ticeau - Md,'c! 3, 4Dar ei, punand mana pe ea, au bitut-o 9i i-au

dat drumul firi nimic Marcu 12,3Dar El le-a poruncil, cu st;ruint:, ca ninreni

s; nu afle de aceasta. $i le-a zis si-i deacopilei si min6nce - Marcu 5,13

Dar El, intorcAndu-Se gi uitandu-Se la ucen-icii Sii, a certat pe Petru gi i-a zis: Mergi,inapoia mea, satanol C;ci tu nu cug€li celeale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor-Marcu 8,33

Dar el, intristAndu-se de cuventul acesta, a

plecat mahnit, cici av€a multe bogilii -Marcu'10,22

Dar erau unii mihniti intre ei, zicand: Pentru ce

s-a ficut aceasti risipi de mir? - Morcrr 14, .1

Dar fAcandu.se tarziu, ucenicii Lui, apropiin-du-se, I.au zis: Locul e pustiu gi ceasul eterziu - Marcu 6, 35

Dar grijile veacului ii ingeliciunea bogilieiti poftele dupi celelalte, pitrunzand in ei,inibuti cuvantul gi il fac neroditor -Marcu 4.19

Dar Iisus a zis: Lisafi-o. De ce ii faceli supi-rare? Lucru bun a ficut ea cu Mine -Mdlcu11,5


Dar Iisus a zis: Vezi aceste mad clidiri? Nuva rimene piatri pegte pi.lre se nu seris;,peasce - Mnrcu 13, 2

Dar Iisus i-a vorbit: Lasi intai str se saturecopiii. Citci nu este bine si iei piineacopiilor gi s-o arunci cein:rlot - Matcu 7,27

Dar Iisus nimic n-a mai rispuns, incat Pilatse mira - Mnrcu 15, 5

Dar Iisus, apucindu-l de manA, l-a ridicat, giel s-a sculat in picioarc - Marcu 9,27

Dar lisus, auzind cuvantul ce s-a griit, a zismai-marelui sinagogii: Nu te teme. Credenumai - Marcl 5, 36

Darin casi ucenicii L-au intrebat iariti despreaceasta - Marcu 10.10

Dar in zadar Mi cinstesc, invitand invilituricare sunt porunci otnenegti - Marclt 7,7

Dar intre voi nu tlebuie si fie asa, ci care vavrea si fie mare intre voi, si fie slujitot alvosftt - Marcu 10, 13

Dar n-au ridicini in ei, ci lin pani la un timp;apoi cind se intAmpli stramtorare sauprigoan; pentlu cuvant, indat, se smin-lesc - Marcu 1, 17

Dar nici aga m;rturia lor nu era la fel - Ma,'cr11. 59

Dar nimeni nu poate, intrind in casa celui tare,si-i ripeascd lucrudle, de nu va lega intai pecel tare, si atunci va ie fui casalui - Marcu 3, 27

Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voiegti Tu -Marcu ll, 36

Dar gi pe aceea au ucis-o; gi pe multe altelelpe unele b5t;ndu-le, iar pe altele ucigin.dru-le - Marcu 72,5

Dar ucenicii au uitat sa ia piine gi num,ri opaine aveau cu ei in corabie - Marct 8,11

Dar vai de omul acela prin care este vandutFiul Omului. Bine era de omul acela dacinu s-ar fi niscut - Marcu '14,21

Dar vi zic voui c; llie a si venit si i-au ficuttoate cate au voit, precum s-a scris despreel - Marcu 9,13

Dar voi luati seama. Iati dinainte v-am spusvonl toate - MLlrcu 13. 23

Dar vor veni zile, cind se va lua mirele de la eigi atunci vor posti in acele zile - Marcu 2,20

Dar zicea ce ceea ce iese din om. aceea spurc;pe ofi - Matcu 7, 2A

Dar, auzind,Iisus le-a zis: Nu cei slnitogi aunevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-amvenit si chem pe cei drepfi, ci pe picitogila poclinli - Marcu 2,77

Dar, cu cit le poruncea, cu atat mai mult ei itvestea! - Marcu 7, 36

Dar deodat}, privind ei imprejur, n-au maivizut pe nimeni decit pe lisus, singur cuei - Marcu 9, 8

Dar, dupi ce s-aseminat, cregte 9i s€ facemaimare decAt toate legumele gi face ramurimari, incat sub unbra lui pot si 6eliglu-iasci pisirile cerulni- Marcu 4, 32

Dar, ridicAndu-9i ochii, au vizut ci piatrafusese ristumati; cici era foarte mare -Marcu '16. 4

Dati Cezaruluicele ale Cezarului, iar lui Dumne-zeu cele ale lui Dumn'eze]u - Marcu 72,'17

Dafi-le voi si minence. $i ei I-au zis: Simergem noi si cumpirlm pAini de dou5sute de dinari gi si le dim si minance? -Morcu 6,37

Di-ne noui str gedem unul de-a dreapta Ta,9ialtul de-a stanga Ta, intru slava Ta - Marcu10, 37

De aceea va lisa omul pe tatil sAu ti pe mamasa gi se va lipi de femeia sa - Marc 10, 7

De aceea vi zic vou;: Toate cate cereti, rugan-du-vi, si credeli cA le-ati primit gi Ie vetiavea- Marcu 11, 24

De acum inainte, rod din tine nimeni in veacsi nu manance - Marcu 11,'14

De are cineva urechi de auzit si audi-Mnrcu7, '16

De asernenea gi arhiereii, batjocorindu-L intreei, impreuni cu cirturarii, ziceaur Pe al;iia mantuit, dar pe Sine nu poate si Semantuiasci! - Marc! 15, 31

De ce cugetali acest€a in inimile voastre? -Marcu 2, 8

De ce dezlegati men.zul: - Mnr(u 11.5De ce gindifi ci n-av€ti paine? Tot nu lnlele-

gefi, nici nu pricepeli? Atat de invartogatieste inima voastrtr? - Mnrcu 8,17

De ce ii facefi superare? Lucru bun a ficut eac! Mifle - Marcu L1.6

De ce mai superi pe inv;t;torul? - Mafc! 5, 35De ce minAnci ti bea Invifitorul vostru cu

vamegii gi picitogii? - Marcu 2,16De ce ucenicii lui loan gi ucenicii fariseilor

postesc, iar ucenicii Tii nu postesc? -Marcu 2, 18

De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decatunul Dumnezeu - Marcu 10,18

De la cel ce nu are, gi ce are i se va lua -Mcrcr4,25

iNTREBUL.*'f ATE DESEoRI 231.

De la Domnul s-a licut aceasta gi este lucruminunat in ochii noglti - Marcu 12, 11

De mi voi alinge micar de haina Lui, m; voivindeca! - Marct 5, 28

De poti crede, toate sunt cu putinti celui cecrede - Marcu 9, 23

De te smintette mana ta, tai-o ci mai bine ifieste si intri ciung in viafi, decat, amandouem6inile avind,si te duci in gheena, in foculcel nestins - Mnrcir 9,-13

De te sminteste ochiul t:u, scoate-I, cA maibine iti este tie cu un singur ochi in impi-rilia lui Dumnezeu, decat, avand amandoiochii, si fii aruncat in gheena focului -Marcu 9,17

De te smintette piciorul tiu, taiel, ci mai bineili este lie si intri fir; un picior in viali,decit avind amindoui picioatele si fiiazvirlit in gheena, in focul cel nestins -Mnrcu 9,45

De unde are El acestea? ti ce €ste inielepciu-nea care I s-a dat Lui? $i cum se fac min unica acestea prin miinile Lui? -Mnlcr 6,2

De unde va putea cineva si-i sature pe acettiacu paine, aici in pustie - Mdrcu 8, 4

De vi tulbura!i gi plingefi? Copila n-a murit,ci doarme - Mdrcu 5,39

De voiegti, poli si me curilegti -Mnr"cll 1,40De vom zice: Din cer, va zice: Pentru ce, dar,

n-ali crezut in el? Mdrcu 11,3lDe ziua sa de nagtere, a ficut ospil dregito-

rilor lui 9i cipeteniilor ostirii gi fruntagilordi,n Galileea - Marcu 6, 21

Deci a randuit pe cei doisprezece: pe Simon,ciruia i-a pus nurnele Petru - Mu,,cu J, 16

Deci au mers ti au g;sit mAnzul legat la opoarti, afari la rdspantie, si l-au dezlegat -Marcu 11,1

Deci ceea ce a impreunat Dumnezeu, omulsi nu mai desDarti - Marcu 10, 9

, - . i..Deci insugi David Il numegte pe El Domn, deunde dar este fiul I n|? - Marcu 12,37

Depirteazi paharul acesta de la Mine. Darnu cevoiesc Eu, ci ceea ce voiegti'fu - Marclt 14,36

Desfiinlali cuvintul lui Dumnezeu cu datinavoastri pe care s ingu i ali d,at-o - Mat cu 7 . 13

Dezlegaf iJ ,i aduce,ti-l - Marc 17,2Dimineafa, trecend pe acolo, au vizut smochi.

nul uscat din rid;ci.ni - Marcu 1'1,20Din;untru, din inima omului, ies cugetele

cele rele, desfranerile, holiile, uciderile -Matcu 7, 21

Dis-de-dimineafi, in prima zi a sipt;manii[Duminici], pe cand risirea soarele, auvenit la mormant - Marcu 16, 2

Domnul Iisus, dupi ce a volbit cu ei, S-ainillat la cer gi a lezut de-a dreapta luiDumnezeu - Msrcu 16,19

Domnul lucra cu ei gi intirea cuvantul, prinsemnele care urmat - Marcu 16,20

Dormiti de acum gi v; odihniti! E gatal A sositceasul. Iati Fiul Omului este dat inmainile picitogilor - Marcu 14,41

Duh mut gi su!d, Eu ifi poruncesc: Iegi din el9i si nu mai intri in ell - Mnrcrr 9, 25

Duhul ca un porumbel cob016ndu-Se pesieEl - Marcu 1,'lA

Duhul este osirduitor, dar trupul neputincios -Mntcu 11, 38

Duhul L-a manat in pustie - MLlrcu 7,72Duhurile cele necurate, cand il vedeau, ci-

deau inaintea Lui gi strigau, zicand: TU ettiFiul lui Dumnezeu - Matc 3,'11

Duhulile necurate au inhat in porci gi turma s-aaruncatde pe liimul inalt, in mare.9i erau ca

la doui mii gi s-au inecatin mare - Mal"! 5, 13

Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morli, cia celor vli - Matcu 12, 27

Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ceM.ai pirisit? - Mal'cr 15, 34

Dupi aceea a pus iarigi miinile pe ochii lui,si el a v;zut bine gi s-a indreptat, cicivedea toate, limu!it - Marcu 8, 25

DupA aceea, S-a ar;tat in alt chip,la doi dintreei, care mergeau la o ,tarirl.l - Mnrcu'16,12

Dupi cateva zile s-a auzit c; este in casiMnrcu 2. I

Dupi ce a iegit din corabie, indati L-a intam-pinat, din morminte. un om cu duh necu-ral - Malcu 5. 2

Dupi ce a trecut ziua sAmbetei, Maria Magda-lena, Maria, mama lui lacov,ti Salomeea aucumpirat miresme, ca s; vini s;-L unti -Marcu 16, 1

Dup; ce Ioan a fost prins, Iisus a venit inGalileea, propoviduind Evanghelia impi-rAfiei lui Dumneze! - Marcu l, 'll

Dupi ce s-asemSnat, cregte gi se face mai maredecSt loate legumele 9i face ramuri mari,incat sub umbra lui pot si sil5gluiascepisirile cerului - Mnrcr 4, 32

Dupi doui zile erau Pagtile ti Azimile. Siathiereii 9i cirturarii ciutau cum si-l prindicu vicleguB, ca sA-L or oarc- Mnrc 14,7

t.tl REFERINTE EVANCHELICE

Dupi gase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru tipe Iacov gi pe Ioan si i-a dus intr-un munteinalt, de o parte, pe ei singuri, si S-a schim-bat la fati inaintea lot - Mar.u 9, 2

Dupi trei zile va invia - Marcu '10, 31

E

Ea a ficut ceea ce avea de ficut: rnai dinaintea uns trupul Meu, spre inmormantate -I1,rr.u ll. E

Ea insi a r;spuns qi I-a zis: Da, Doamne, dar9i ciinii, sub masS, rn5ninci din fi16mitu-rile copiilor -,\4nlcr 7, 28

Ea, din sir;cia ei, a aruncat tot ce avea, toatiavulia sa - i,lnrcrr 12, JJ

Effattal Ceea ce iltseamn;: Deschide-tel - Mr,'cu;31

Ei au inceput si se intristeze si si-l zici, unulcite unul: Nu cumva sunt eu? - Marrl 1-1, J9

Ei au rispuns Lui, zicindt Unii spun c; ettiloan Botezitorul, al!ii ce egti llie, iar alliic; elti unul din Prooroci - Malctr 8, 28

Ei au zis: Moise a dat voie si-i scrie carte dedespirtire gi s; o lase - N\drcu 10,1

Ei erau ca la patru mii. 9i i-a slobozit -Mnrc!/.a, 9Ei iar;9i au strigat: R;stignette-L!- Mdrcl 15 13Ei insi nu inleiegeau cuvintul;i se temeau

s;-L intrebe -,\'1rlclr 9, .12

Ei, auzind ci este viu si c; a fost vizut de ea,n-au crezUt - Mrr|Cll 16, 71

Ei, care secituiesc casele viduvelor 9i de ochiilumii se roagi indelung, igi vor lua maimultl osand; - Mo,'c 12, f0

El a flinrinzit M*.u 1'1, 12

El a zis lor: S; mergem in alti parte, princetatile si srtele invecinate. ca sl propova.duiesc si acolo, cici pentru aceasta amvenit - Molcu i, .lo"

El hulegte. Cine poate si ierte picatele, f;rinumai unul Dumnezeu? Marcu 2,7

El i-a zis: Fiici, credinla ta te-a mentuit, mergiinpace gi fii s;nitoasi de boala tal-Md,'.! 5,3.1

El ii invifa pe ei ca Cel Care are putele, iar nuin felul cirturarilor - ItIdru 1, 22

El insi i-a intrebat: Cate piini aveli? Ris-puns-au Lui:gapte - Ir,ltrcu 3,5

El insi spunea mai stir uitor: $i de-ar fi si morcu Tine, nu Te voi tag;dui. 9i lot asa ziceautoli - Mnrcu 11.3I

El insl vi va boteza cu Dulr Sfant - Md, clr l, I

El insi, cunoscind filirnicia lor, le-a zis:Pentru ce Mi ispitili? Aduceli-Mi un dina!ca si-l vAd - Morcu 12,15

El le certa mult ca si nu-Ldeapelali- Mnrct 3,12El le-a dat porunci si nu spuni niminui

despre El - Mntcu 8, 30El le-a dat voie. Atunci, iegind, duhurile

necurate au intrat in porci ti turma s-aaruncat de pe lirmul inalt, in mare. Fi erauca la doui mii gi s-au inecat in mare -Marcu 5,13

El le-a poruncit sr-i ateze pe toti cete, cete, p€iarbi verde - Marcu 6, 39

El le-a poruncit, zicand: Vedefi, pdziti-vtr dealuatul fariseilor 9i de aluatul lui lrod -Marcu 8,15

El le-a rtrspuns: Ilie, venind intai, va agezaiar;gi toate. $i cum este scris despre FiulOmului ci va si pitimeasci multe gi si fiedeliimat? - Marcu 9, 12

El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimicnu poate iegi, decit numai cu rug;ciun€qi cr1 post - Molcu 9, 29

El le-a zis: Oricine va lisa pe femeia sa gi va luaalta, sivarseste adulter crt ea- Mnrcu 10,17

El le-a zis: Unul dintre cei doisprezece, careintinge cu Mine in blid - Mnrcu 14,20

El s-a arltat intai Mariei Magdalena, din carescosese gapte demoni - Marcu 16,9

El s-a dus 9i a inceput str vest€asci in Decapolecate i-a ficut lisus lui; ti tofi se minunau -Morat 5,20

El vi va arita un foigormare agtemut gata. Acolosi preg;tifi pentru noi- Marcu 14,15

El, iegind, a inceput si propoviduiasci multe;i si rispindeasci cuvdntul, incit lisus numai putea str intre pe fali in cetate. ci stlteaafari, in locuri pustii, pi veneau la El depretutindeni - Marcr 1, 45

El, rispunzind, le-a zisi Ce v-a poruncit vouiMoise? - Marcu 10, 3

El, scu16ndu-Se, a ce{at vantul 9i a poruncitmirii: Tacil Inceteazll 9i vantul s-a potolit9i s-a ficut linigte mare - Morcu 4, 39

EIoi, Eloi, lama sabahtani?, care se t5lmicegte:Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ceM-ai pitAsit? - Marcu 1.5, 34

Era acolo un om avind rnina uscati - Marcu 3, 1

Era in sinagoga lor un om cu duh necurat, caregtriga tate - Morcu '1, 23

Era o femeie care avea, de doisprezece ani,curgere de singe - Maru 5, 25

INTREBUINTATE DESEORI 233

Era unul cu numele Baraba inchis impreunicu nigte rizvlitifi, care in riscoali sivir-giseri ucidere - Mdlcr 15, Z

Erau ca nigte oi f;rd pdstor - Marctr 6, 34Erau gapte frali. $i cel dintAi gi-a luat femeie,

dar, murind, n-a lisat urlnag - Marcu 12,20Erau uimifi de invititura Lui, cici El ii invita

pe ei ca Cel Care are putere, iar nu in felulcittutatilor - Morctt 1,22

Este ca un om care a plecat in alti tari gi,l;sen-du-ti casa, a dat puterea in mena slugilor.dind fieciruia lucrul lui, iar portarului i-apolun.it si vegheze - Marcu 13, 34

Este loan ciruia eu am pus si-i taie capul; els-a sculat din morf i - Marcu 6,16

Etti tu Hristosul, Fiul Celui binecuvantat? -Marcu'14, 61

Eu sunt Dumnezeul lui Avlaam gi Dumne-zeul lui Isaac gi Dumnezeul lui Iacov -Marct 12,26

Eu sunt gi veli vedea pe Fiul Omului gezindde-a dreapta Celui Atotputernic gi venindpe norii cerului - Morcu 14, 62

Eu v-am botezat pe voi cu ape. El in<i vi vaboteza cu Duh Sfant- Mnrctr 1, 8

Evanghelia trebui€ s; se propoviduiasci 1a

toate neamurile - Marcu'13, 1A

F

Fariseii au ficut indati sfat cu irodianii im-potriva Lui, ca si-L pi,ardi - Marcu 3, 6

Fariseii Ii ziceau: Vezi, de ce fac simbita cen! se cnvine? - Marcu 2, 21

Ficindu-I-Se mili, a intins mana gi S-a atinsde el gi i-a zis: Voiesc, curifegte-te -Mn,.c1,41

Ficindu-se seard, era corabia in mijloculmirii, iar El singur pe lerllj. - Marcu 6,47

Femeia era pigini, de neam din Fenicia Siriei.fi Il ruga si alunge demonii din fiica eiMarctt 7,26

Femeia, de-9i va lisa bArbatul ei gi se va miritacu altul, sivartette adulter - Marc 10, 12

Femeia, infricosandu-se gi tremurAnd, gtiindce i se ficuse, a venit gi a cizut inainteaLui 9i I-a mirturisit tot adevirul - Ma,,clr5, 33

Fiecare Iom] va fi sirat cu foc, dupi cum onc€iertfi va fi s;rati ca sarc - Marcu 9, 19

Fiica Irodiadei, intrand gi iucand, a plicut luiIrod 9i celor ce gedeau cu el la mase. Ial

regele a zis fetei: Cere de la mine orice veivoi gi iti voi da - i,lar'.]l 6, 22

Fiica mea este pe moarte, ci, venind, punemiinile tale peste ea, ca si scape gi sitr;iasc; Mdl. 5, 13

fii\a ta a murit De ce rn.risuperi pe inv.it,ito-rul? - NIatcu 5, 35

Fiice. credinta ta le-a nrantuit. nrergi in pacegi fii sinitoas; de boala tal - MnI4r 5, .14

Iiilor, c.lt de greu e^ste celor ce se incred in bo-gifii si intre in lmpiritia lui Dumnezeul-Marclt 10,24

Fiind ispitit de sata\a - MitctL 1, 13Fiindci stia ca arhiereii il d:rdu.eia in mina

lui din invidie - MnrcLr'15,'10Fiindci vindecase pe mulfi, de aceea n;vileau

asupra Lui, ca si se atingS de El toli cilieiau bolnavi - Md;'.! 3, 10

Filip - Marcir .3, 18

Fiul Omului este Domn Fi al sambetei Mdl'.lr

Fiul Omului merge pr€cum este scris despreEl; dar vai de omul .rcela prin care estevAndut Fiul Omului. Bine era de omulacela daci nu s-ar fi n;scut Mr/'cll -14,21

Fiule al lui David, miluiegte-mil - r\4nr.u 10, l3Fiule, iertate ili sunt picatele talel -Mrr.r12,5

G

Gitili calea Dornnului, drepte faceti ciririleLtt:r - Marcu 1, 3

Glasul celui ce strigi in pustie: Gitifi caleaDomnului, drepte faceti ciririle Lui -Marcu l,3

Craunlele de rnutlar cnre. cind se seam;niin pimant, este mai mic decat toate semin-lele de pe pimAnt Mnrc 1,3l

Grijile veacului gi ingeliciunea bogifiei 9ipoftele dupi.elelalte, pitrunzand in ei,inibugi cuvantul gi il fac neroditor -Matcu 4,19

H

Hristos, regele lui Israil, si Se coboare de peCruce, ca s; vedem;i si credem. $i ceiimpreuni r;stigniti cu El il ocirau -l{a?.cll15,32

Hula, trufia, uguritatea - MnrcLL 7,22Huu! Cel cale dirami templul gi in tlei zile il

zidegti - Marcu 15, 29


II-a numit Apostoli, ca s, fi€ cu El ti si-i trimitA

si propoviduiasci - Mnrcu 3,14I-a rispuns Lui unul din multimet inv;li-

torule, am adus la Tine pe fiul meu, careare duh mut - Mdlc,i 9, I7

I-a tAiat capul in temnili,l-a adus pe tipsie til.a dat fet€i, iar fata l-a dat mamei sale -Matcu 6,28

I-a zis Iisus: Adevirat griiesc !ie: Ci tu astizi,in noaptea aceasta, mai inainte de a cantade doui ori cocogul, de trei ori te vei lepi-da de Mine - Mnrcu 11, 30

I-a zis loan: invEtitorule, am vSzut pe cinevascotand demoni in numele T;u, care numerge dupi noi, si l-am oprit, penttu c;nu merge dup; noi - Mnrcu 9,38

I-a zis slibinogului: Fiule, iertate iti suntp:catele talel - Mrfclr 2,5

I-a zis: Urmeaz;-Mil Iar el, sculAndu-se, I-alrftat - Marc 2, 11

I-a zis: Vezi, nimenui si nu spui nimic, cimergi de te arati preotului ti adu, pentrucuretirea ta, cele ce a renduit Moise. spremer1.].trie lot - Marclt 1,44

Iacov al lui Alfeu - Marcu 3,'18lacov al lui Zev€de\r - Nlnrcu 3, 17Iar a doua e aceasta: ,,Si iub€tti pe aproapele

tiu ca pe tine insuli". Mai mare decitacestea nu este alti porvr].ce- Marcu 12,31

Iar arhiereii Il invinuiau de multe -Malclr 15,3Iar cand a fost singur, cei ce erau langi El,

impreuni cu cei doisprezece, Il intrebaudespre pilde - Morcr 4, i0

Iar cand L-au r;stignit, era ceasul al treilea -Marcu 15,25

Iai cand rodul se coace, indatA tiimite secera,ci a sosit sec€ritul - Matcu 1,29

Iar cind s-a f;cut seari gi soarele apusese, auadus la El pe toti bolnavii gi demoniza!ii -Marcu '],, 32

Iar cand s-a ficut seali, au iesit afari dincetate - Morcu ll,19

Iar cand stati de vi rugafi, iertafi orice avetiimpotriva cuiva, ca ;i Tatil vostru Cel dinCeruri si vi ierte voui gregealele voastre -Marcu 11,25

Iar cind veti auzi de rizboaie, gi de zvonuride rizboaie, si nu vi tulburati, cici trebuiesi fie, dar inci nu va fi sfarsitul - Marcll1? 7

Iar cirturadi ti fariseii, vizindu-L ci mininciimpreun:r cu vamegii si pic5tosii. ziceaucetre ucenicii Lui: De ce mlninci si bea in-vititorul vostru cu vameiii 9i picitotii? -Marc1t 2, 16

Iar ctrrturarii, care veneau din Ierusalim, zi-ceau ci are pe Beelzebul 9i ci, cu domnuldemonilor, alungi d emor.ii - Marc 3,22

Iar ceea ce zic voui, zic tuturor: Privegheati! -Mnrcu 13,37

Iar cei ce au mancat piinile erau cinci mii deberbali Mnrc, 6, 41

Iar cei ce au vizut le-au povestit cum a fost cudemonizatul gi despre porci - Marcu 5, '16

Iar cei ce mergeau inainte 9i cei ce veneau peurmi stligau, zicand: Osanal Bine este cuvan-tat Cel Ce vine intru numele Domnuluil -Murcu 11,9

lar cei ce treceau pe acolo il huleau, clStinan.du-9i capetele si zicandr Huul Cel caredirimi templul ti in trei zile il zidegti -Matcu 15,29

Iar cele seminate pe pimentul cel bun suntcei ce aud cuvintul 9i-l primesc gi aducroade: unul treizeci, altul gaizeci 9i altul os!6 - Marcu 1,20

Iar de vi va zice cineva: De ce faceli aceasta?Spuneli ci Domnul are trebuinti de el tiindati il va trimite aici - Matcu ll,3

lar de vom zice: De la oameni - se temeau demultime, cici toti il socoteau cA Ioan eraintr-adevir Prooroc - Marcu 1'1, 32

Iar despre mo4i ci vorinvia, n-a!i citit, oare, incartea lui Moise, cand i-a vorbit Dumnezeudin rug, zicind: ,,Eu sunt Dumnezeul luiAvraam gi Dumnezeul lui Isaac ti Dum-nezeul lui lacov"? - Marcu 12,26

lar despre ziua aceea ti despre ceasul acelanimeni nu gtie, nici ingerii din Cer, niciFiul, ci numai Tatil - Marcu 13, 32

lar duhurile cele necurate, cind il vedeau,cideau inaintea Lui 9i strigau, zicind: Tuetti Fiul lui Dumnezet - Mnrcu 3, 11

Iar dupi ce a iegit din corabie, indati L-a in-tampinat, din morminte, un om cu duhnecurat - Marcu 5, 2

lar dupi ce a intrat in cas;, ucenicii Lui L-auintrebat, de o parle: Pentru ce noi n-amputut sil izgonim? - Marcu 9,28

Iar dupi ce i-a slobozit. S-a dus in munte ca

sA Se roage - Marcu 6, 46

INTREBUINTATE DESEORI 235

,l

Iarea, ducindu-se acasi, a g;sit pe copili elcatiin pat, iar demonul iegise - Marcu 7,30

Iar ei au pus mAna pe El gi L-au prins-Mnrci/14,46

Iar ei au linut cuvantul, intrebandu-se inke eilCe inseamnl a invia dinmofii? - M.arcu 9,'14

Iar ei I-au zis: Di-ne noui si gedem unul de-adreapta Ta, ti altul de-a stanga Ta, intruslala Ta - Morcu 10, 37

Iar€i I-au zisr Putem. $i Iisus le-a zis: Paharul pecare Euil beau il veti bea,9i cu botezul cu careEu m; botez vi veti boteza - Mmct'10, 39

Iar ei le-au spus precum le zisese lisus, si i-aulesat - Marcu '11, 6

Iar ei ticeau, fiindci pe cale se intrebaser;unii pe al;ii cine dintre ei este mai mare -Mnrcu 9, 34

Iar ei tofi au judecat ci El este vinovat demoatte - Mnrcu'14, 64

Iar ei, lisAnd pe tatil lor Zevedeu in corabie,cu lucritorii, s-au d]us dupiEl - Marcu 1,2A

Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii citteallii:9i cine poat€ si se mintuiasci? -Matcu 10,26

Iar ei, plecand, au propoviduit pretutindeni9i Domnul lucra cu ei ti intirea cuvantul,prin semnele care urmdu - Marcu 16, 20

Iar ei, venind, I-au zis: invilitorule, gtim cispui adev;rul ti nu-Ti pasi de nimeni,fiindci nu cauli la fata oamenilor, ci cuadevirat inveti calea lui Dumnezeu. Secuvine a da dajdie Cezarului sau nu? Siddm sau si nu dim? - Marcu 12. 14

Iar el I-a zisr invtrfXto!ul€, acestea toate le-amptrzit din tin€letile mele - Marctt ll0, 2A

Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia desptevoi, filarnicilor, precum €ste scds: ,,Acestpopor M5 cinstegte cu buzele, dar inimalui este depa e de Miae" - Marcu 7,6

Iar El le-a zis: Cate paini avefi? Ducefi-vtr 9ivedeti.9i duptr ce au v;zut, I-au spus:Cinci piini 9i doi pelti - Mnrcu 6, 38

Iar El le-a zis: Ce voili,slvilac? - Marcu 1A,36Iar El ttrcea gi nu rispundea nimic*Marcr i4, 61

lar el, iegind, a inceput si propoviduiascimulte gi si rispAndeasci cuvantul, incatIisus nu mai put€a si intre pe fafl incetate, ci stitea afari, in locuri pustii, giveneau la El de pretutindeni - Malc 1, 45

Iar El, rlspunzind lor, a zisi O, neam necre-dincios, pinicind voi fi cuvoi? Pini cindvi voi ribda De voi? - Marcu 9,'19

Iar El, scolandu-i pe toti afaii, a luat cu Sine petatil copilei, pe mama ei 9i pe cei ceil insofeau

ti a inhat unde era copila - Marcu 5,40Iarficandu-se seari, a venit cu cei doisprezece-

MatcLt 14, 17

Iar firi pildi nu le griia;;i ucenicilor Sii lelimurea toate, deosebi - Marcu 4, 34

Iar femeia, de-gi va lisa birbatul ei 9i se vamilita cu altul, sivargegt€ adulter-M4,'4t14, 12

Ia! Iisus a zis:Dali Cezarului celeale Cezarului,iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu.$i se mirau de El - Marcu 12, 17

lar lisus era la partea dindirit a cortbiei,dormind pe cipitai. L-au detteptat ti I-auzis: Inv;litorule, nu-Ti este triii cA pie-rifir? - Morcu 4, 38

Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinla ta te-a men-tuit. 9i indati a vizut gi urma lui lisus pecale - Morcu 10, 52

Iar Iisus le-a zis: Vd voi intleba gi Eu uncuvantr Rtrspundeli-Mi gi vA voi spun€ 9iEu cu c€ puteie fac acestea - Marcu '1'1, 29

Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis: Unlucru iti mai lipsegte: Mergi, vinde tot ce ai,di siracilor 9i vei avea comoari in Cer; 9iapoi, luind Crucea, vino si urmeazi Mie -Marcu 10.21

Iar lisus, vizind ci multimea di nival;, a

certat duhul cel necurat, zicandu-it Duhmut gi surd, Eu iti poruncesc: Iegi din el gis; nu mai intri in el! - Matcu 9, 25

Iar lisus, vizand, S-a mahnit gi le-a zisr Lisaficopiii si vini laMineginu-i oprifi, cici a unoraca acettia este Impirifia lui Dumnezeu -Mnrcu 10,14

Iar lisus, vizAndu-l ci a rispuns cu inlelep-ciune, i-a zis: Nu egti departe de Impirifialui Dumnezeu - Marcu '12, 34

lar intrand El in corabie, cel ce fusese demo-nizat il ruga ca s;l iacuEl - Marat 5,'18

Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan ciruia eu ampus s5-i taie capul; el s-a sculat din morti -Morcu 6,16

Iar lrodiada il ura 9i voia si-l omoare, dar nup\rtea - Marcu 6,19

Iar in ziua cea dintai a Azimelor, cand ieltleauPattile, ucenicii Lui L-au intrebat: Und€voietti sA g;tim, ca si min6nci Pattile? -Marcu 14,12

Iar lor, vizindu-L umbland pe mare,li s-a pirutci este nilucd 9i au sftigat - Marcu 6,49


Iar multimea sedea imprejurul Lui. $i l-au zisunii: Iati nama Ta gi fralii Ttri 9i surorileTale sunt afar5. Te c astd - Mnrcu 3, 32

Iar orbul l-a rispuns: invilitorule, si vidiarisi - Marcu 10, 51

lar orbul, lepidind haina de pe el, a si t inpicioare gi a venit lalislls - Mnrcu l0,50

Iar pe demoni nu-i lisa si vorbeas.i, pentruci-L ttiau ci Ef e Hristos - Morcu 1, 31

Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice veivoi si iti voi da - Maru 6,22

Iarsoacra lui Simon zicea, prinsi de friguri, siindati l.au vorbit despre ea - Marcu 7,30

Iar ucenicii erau uimifi de cuvintele Lui. DarIisus, rispunzind iarisi, le-a zisr Fiilor, catde greu este-celor ce se incred in bogifiis; intre in lmp;rilia lui Dumnezeu! -Mnrcu 10,21

Iar un tanir mergea duptr El, infipurat intr'opinzituri, pe trupul gol,9i au pus minape el - Marcu'14, 57

Iar unii din cei ce stiteau acolo, auzind,ziceau: lati, il strigi pe llie - Motcu'15,35

Iar vanzitorul le diduse semn, zicand: P€care-L voi siruta, Acela este. Prindeti-L siduceti-L cu paz; - Marcu 11, 41

Iar vizandu-L de departe pe Iisus, a alergat gis-a inchinat Lui - Md?cit 5, 6

larigi a ietit la mare 9i toati mullimea veneala El 9i ii invila - rvldfol 2, J3

larSti a inceput lisus s; invete. lSngi mare, sis-a adunat la El muuime foarte multi, incatEl a intrat in corabie gi Fedea pe mare, iartoati mullimea era Ien8i mare, pe uscat -Marcu 4,'l

Iarigi mergind, s-a ru8rt, acelagi cuvant zi-cind - Mnrcu 14, 39

Iariti venind, i-a Bisit dormind, cici ochii lorerau ingreuiali gi nu ttiau ce si-l tispundi-Marc 14,40

Iati dinainte v-am spus voui toate - Mnr.ll13, 23

Iati Eu trimit ingerul Meu inaintea felei Tale,care va pregiti caleaTa- Marcu l,2

Iati Fiul Omului este dat in mainile picito-gilot - Motcr '11,41

Iati locul unde L-alu pus - Marcu 76, 6tati mama Mea gi f ftjiilN{ei - Marcu 3, 34Iati mama Ta li fralii Tii 9i surorile Tale sunt

afati.'fe caute - Marcu 3, 32Iati, aici este Hristos, sau iati acolo, sl nu

ctedeti - Marcu 13.21

Iatii, cel ce M-a vindut s-a apropiat - Marcu 14, 42Iati, ie$it-a seminitorul si semene - Mdrct 4,3Iat;, il strige pe llie - Mnrcu 15,35Iati, ne suim la Ierusalim gi Fiul Omului va

fi predat arhiereilor gi cirturarilor; 9i-L vorosandi la moarle gi-L vorda in m6na pigS-nilor - Mnrcu 10,33

Iati, noi am lisat toate si Ti-am urmat-Mdrcu'10, 28

I-au adus un surd, care era gi gangav, ti L-au rugatca si-9i puni mena p *te el - Mnrat 7 , 32

I-au dat si bea vin amestecat cu smim;, darEl n-a ltrat - Mnrcu 15 , 23

I-auzis unii: Iati mama Th si fratii Tii Fi surorileTale sunt afari. Te catti - Marcu 3,32

I-au zis: Toli Te .auti peTine - Mnrcu 1,37lertate ili sunt picatele, sau a zice: Scoali-te,

ia-li patul tiu 9i umbli? - Mnrcu 2, 9Ieteau la el tot linutul Iudeii 9i toJi cei din Ieru-

salim gisebotezau decitre el,in raul lordan,mirturisindu-9i pic atele - Marcu 1,5

Iesi din el si sd nu m ai i^tIjin ell - Marcu 9,25Iegi duh necurat din omul acesta - Malc1r 5, IIegind din api, a v;zut cerurile deschise ii

Duhul ca un porurnbel cobordndu-Sepeste El - Marcu 1, 1A

legind din Ierihon El, ucenicii Lui 9i mul!imemare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, sedeajos, pe marginea drumullui - Marcu 14, 46

Iegind din templu, unul dintr€ ucenicii SAiI-a zis: Invifitorule, privegte ce fel depietre gi ce clidiril - Marcu'13, 1

legind ei de acolo, str;biteau Galileea, dar Elnu voia si gtie cineva - Marcu 9, 3a

Iegind ei din sinagogi, au venit in casa luiSimon si a lui Andrei, cu lacov 5i cu loan -MotcLt 7,29

lelind, fariseii au ficut indati sfat cu irodianiiimpotriva Lui, ca si-L piardi - Marcu 3,6

IegiFa seminitorul se sefiene - Marcu 4, ilisus a inceput si le spuni: Vedeli sE nu vi

ingele cineva - Mnrcl 13, 5Iisus a intrebat pe cirturarir Ce vd sfidifi intre

voi? - Marcu 9,16lisus a vizut multime mare si I s-a ficut miltr

de ei, cici erau ca nigte oi firi ptstor, gi ainceput si-i invefe

'lralle - Marcu 6, 34

Iisus a venit din Nazaretul Galileii 9i S-a bote-zat in Iordan, de clfte loan - Marc 1,9

Iisus a zis: Eu suntgi veti vedea pe Fiul OmuluigezAnd de-a dreapta Celui Atotputemic aivenind pe norii cerul\ri - Mnrcu 14,62

iNTREBUINTATE DESEoRI 237

Iisus a zis: Nu-l oprili, cici nu e nimeni care,ficind vreo minune in numele Meu, sipoati, degrabi, si Mi vorbeasci de riu -Mntcu 9, 39

lisus era la partea dindirit a coribiei, dor-mind pe cipitai. L-au degteptat si I-au zis:Inviritorule, nu-Ti este griji ci pierim? -Morcu 4, 38

lisus i-a rispuns ctr inteia este: ,,Asculti Israi-le, Domnul Dumnezeul nostru este singu-rul Dott\^" - Mnrcu 12, 29

Iisus i-a r;spuns: Adevirat Briiesc voui: Nu estenimeni care gi-a lisat casi, sau frafi, sausurori, sau mami, sau tattr, sau copii, snu

larine pentru Mine gi pentru EvanghelieMarcu 10,29

Iisus i-a rispuns: De ce-Mi zici bun? Nim€ninu este bun decat unul Dumnezeu - Mnrcr10,18

lisus i-a zis: De poti crede, toate sunt cu putin-li celui ce crede - Ma,'., 9, 23

lisus i-azis: Pentru acestcuvant, mergi. A iesitdemonul din fiica ta Mnrcu7,29

lisus instr nu l-a lisat, ci i-a zis: Mergi in casata, la ai ttri, 9i spune-le cate lia ficut lieDomnul gi cum te-a miluit - Mcrcrr 5, 19

Iisus l-a certat, zicand: Taci 9i iesi din elMarcu I, 25

Iisus le-a rispuns: Au niciodati n-ati citit ce aficut David, cand a avut nevoie gi a flema-nzit, el 9i cei ce erau ct el7 - Mnrcu 2,25

Iisus le-a rispuns: Nu ttifi ce cereti! Puteli sibeli paharul pe care il beau Eu sdu si v;botezali cu botezul cu care Mi botez Eu? -Marcu'10,38

lisus le-azis: Ca la un tilharali iegitcu sibii 9icu toiege, ca si Mi ptildeli - Mnrcu 11,48

lisus le-a zis: Nu c€i sinitogi au nevoie dedoctor, ci cei bolnavi. N-am venil si chempe cei drepli ci pe picAtogi la pociinli -Marcu 2, '17

Iisus le.a zis: Pentru invaftosarea inimiivoastre,v-a scris porunca aceasta- Marcu 10,5

Iisus le-a zis: Pot, oare/ prietenii mirelui siposteasci cat dmp este mirele cu ei? Citivrem€ au pe mire cu ei, nu pot sA posteasci -Marcu 2,19

Iisus nu mai putea si intre pe fafi in cetate, cist:tea afari, in locuri pustii, 9i veneau laEl de pretutindeni - Mnrcu'1,45

Iisusprivea cummuUimea arunci bani in cutie.$ i mu lti bogati arun calr mnlt - MitctL 12, 41

Iisus, chemindu-i la Sine,le-a zis: $ti!i ci ceice se so€otesc cirmuitori ai neamurilordomn€sc peste ele gi .ei mai nari ai lor lest;panesc - Md,cr 10, 42

Iisus, impreuni cu ucenicii Lui, a plecat in-spre mare 9i multimc multE din Galileeasi din ludeea L-a lrfiat - Mnrcu 3, 7

lisus, inlelegand, le-a zis: De ce ganditi (;n-aveti piinel Tot nu inlelegeti, nici nupricepefi? Atat de invartosati este inimaloasftA? - Mdtcu 8, 17

lisus, oprindu-Se, a zis: Chemafi-l! 9i l-au che-mat pe orb, zicindu-i: Indriznette, scoa-li-t€l Te cheami - Marcu'10, 49

Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni lucrule cu neputinfi, dar nu la Dumnezeu. Cicila Dumnezeu toate sunt c! putinli - Mnrc!/10, 27

lisus, rispunzand iarrgi, le-a zis: Fiilor, cat degreu estecelorce seincred iD bogitiisA intrein Impirilia lui Dumnezeul - Mdrcll 10, 24

Iisus, scofand un strigit mare, 9i-a dat duhul -Marcu l5,37

lisus, suspinind cu duhul SIu, a zis: Pentruce nearnul acesta cere senrn? Adeviratgriiesc voui cA nu se va da semn acesturneam - Marcrr o^, i2

Iisus, uitindu-Se in iur. a zis citre ucenicii Sii:Cat de greu vor intra bogafii iu lmpir.iti.lui Dumnezeu| - Marcu 10, 23

Iisus,vizind, S-amihnitgi le-a zis: Lisali copiiisi vini la Mine gi nu-i oprili, cici a unora ca

acettia este impiritia lui Dumnezeu -Marcr '10, 11

lisuse, Fiul lui David, miluiegte-nil rvl{rr'.110,17

llie, venind intei, va ageza iar;si toate I4ir,-al/9, 12

lntrend iariti in Capernaum, dupi citeva ziles-a auzit ci este in casi - M,?tc 2,'1

Intrind in mormAnt, au vizut un tenir gezandin partea dreapti, imbr;cat in vetmant alb,

ti s-au sp;imantat - Mnrcu 16,5Ioan boteza in pustie, plopoviduind botezul

pociinleiintruiertareapicatelor-Marrti 1,4Ioan Botezetorul s-a sculat din morli gi de

aceea se fac minuni prin el - Marcu 6,11Ioan era imbricat in haini de pirde cimil;, avea

cing;toare de piele imprejurul mijlocului 9imanca licuste ti miere s;lbatici - Marrl i, 6

Ioan ii zicea lui Irodr Nu-li este ing;duit sifii pe femeia fratelui t;u - Mruc 6, 1.9

238 REFERINTE E\ANCHELICE

loan, fratele lui Iacov- Marcu 3,'17Iosif, cumpirind giulgiu gi coborindu-L de pe

Cruce, L-a infigurat in giulgiu ti L-a pusintr-un mormant care era sipat in stanci,ti a pr:v;lit o piatrd la usa mormintului -Marcu 15,46

Irod se temea de loan, ttiindu-l b;rbat dreptti sfant, ti-[ ocrotea. $i ascultAnduJ, multeficea 9i cu drag il asclulla - Marcu 6, 20

lrod, auzind ziceat Este Ioan ciruia eu am pussi-i taie capul; el s-a sculat din morli -Marcu 6, 16

Irod, trimitand, l-a prins pe loan si l-a legat,in temniti, din pricina Irodiadei, femeialui Filip, fratele sdu, pe caie o luase desotie - Morcu 6, 17

Irodiada i.a zis: Capul lui Ioan Botez;torul -Marcrr 6, 24

luda Iscarioteanul, cel care L-a ti vendut -Marctr 3,19

Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece,s-a dus la arhierei ca si li-L dea pe Iisus -Marc '11,10

iii invita rnulte in p ilde - Marcu 1, 2

Il pindeau pe Iisus si vadi daci il va vindecasambita, ca si-L invinuiasci - Malcu 3, 2

ilruga sd alunge demonii din liica ei-Marru 7,25Il rugau mult sA nu-i trimiti afari din acel

^ tinnt - Marcu 5, 10Impletindu-I o cununi de spini, I-au pus-o

^ pe cap - Morcu'15,17In acele zile, dupi necazul acela, soarele se

va intuneca si luna nu-9i va mai da luminaei Marc 13,24

in fiecare zi eram la voi in templu, invifend,gi nu M-afi prins. Dar acestea sunt ca si

^ se implineasci Scripturile - Mnlcu 14, ,19

In numele Meu, demoni vor izgoni, in limbi

^ noi vor glii - Mnrc 16, 17In orice casi veti intra, acolo s; rimaneti pani

^ ce vefi iegi de acolo - Mo;'crr 6, 10In zilele acelea, fiind iarisi multime mult;9i

neavand ce s; minance, Iisus, chemind la

^ Sine pe ucenici, le-a zis - Mnrcu 8, lIn zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul

Galileii gi S-a botezat in lordan, de c;treloar. - MLttcu 1, 9

inc6t corabia era aproape si se umple -,[{arcii

incit ei nu puteau nici si minince - Marcu .1,20lncat erau toti uimiti si sl;veau pe Dumnezeu,

zicind: Asemenea lucruri n-am vizut nicio-dati - Marcu 2, 12

incAt Iisus nu mai putea si intre pe fafi incetate, ci st;tea afari, in locuri pustii, gi

^ veneau la El de pretutindeni - Mrrcl l, .15

Inci vorbind El, au venit unii de la mar-ma-rele sinagogii, zicandr Fiica ta a murit. De

^ ce mai superi pe invifitorul? - Mnrcl 5,35Inceteazil 9i vantul s-a potolit gi s-a ficut

linigte mare - Marcr 4, 39indati cr.:noscind lisus. cu duhul I ui. ci asa

cugetau ei in sine,le-a zis lor] De ce cugetatiacestea in inimile voaslre? - Marcu 2,8

indati intrAnd in corabie cu ucenicii Sii, a

^ venit in piltile Dalmanutei - Mdr.r 8, l0Indati izvorul sangelui ei a incetat si ea a

simtit in trup ci s-a vindecat de boali -Marct 5,29

indata s-a i depdrtat lepra de la el si s-a cur}-lit-Marc.l1,12

indati s-au adunat mulli, incat nu mai era loc,nici inaintea ugii, gi Ie griia lor cuvantul -Marcu 2,2

indat; trimilend regele un paznic, a poruncrr

^ a-i aduce capul - Marcu 6,27Indrizneste, scoali-te! Te cheami -,&lorcu 10, 49lnsugi David a zis intru Duhul Sfint: ,,Zis-a

Domnul Domnului meu: 9ezi de-a dreaptaMea pana ce voi pune pe vr;jmasii tii as-telnut picioarelor Tale" - Mnrcu l2, 36

ingeliciunea, nerusinarea, ochiul pizmag, hu-la, trufia, usur;tatea - Marcu 7,22

intinde mina ta! $i a intins-o,9i mAna lui s-afScut sinitoasi - Mdlclr J, 5

intristat este sufletul Meu pan; la moarte.

^ R:rneneti aici gi privegheali - Marcu 11, 34Invilafi de la smochin pilda: Cand mlAdila lui

se face fragedi gi infrunzegte, cunoasteti c;

^ vara este aproape - A'l.rrcu 13, 18Invif;torule bun, ce si fac ca sA mostenesc

^ viafa vesnici? - Motc lA, 17

lnvititorulel 9i L-a serutat -,&lr?,".rr 14, 15Inv;ttrtorule, acestea toate le-am pizit din

^ tineretile mele - Marcu 10,20InvAlatorule, am adus la Tine pe fiul meu, care

are duh mut - Mi?,'c,r 9, 17invifitorule, am vizut pe cineva scoland de-

moni in numele Tiu, care nu merge dupinoi, ti l-am oprit, pentru c; nu merge dup;noi - Md?'cr 9, 38

iNTREBUINTATE DESEoRI 239

invititorule, bine este ca noi sl fim aici; ti sifacem lrei colibe: Tie una si lui Moise unagi lui Ilie una - Mnrcr 9, 5

invllltorule, iat; smochinul pe care l-ai bles-temat s-a uscat - Mnrcu 11, 21

invtrtitorule, Moise ne-a lisat scris, ci de vamuri fratele cuiva gi va ldsa femeia firicopil, si ia fratele siu pe femeia lui 9i siridice urmag fratelui - Marcu 12,19

invlfitorule, nu-Ti este grij! ci pierim? -Matcu 1, 38

invtrfitorule, privegte ce fel de pietre gi ceclidiril - llnrcu 13. 1

invilitorule, si vid iafi$, - Mnrcu 1A, 51

InvtrfAtorule, ttim cispui adevirul si nu-Ti paside nimeni, fiindci nu caufi la fa!a oarnenilor,ci cu adeviratinveti calea lui Dumnezeu. Se

cuvine a da dajdie Cezarului sau nu? Si dimsau si nu dim? -Maror 12, 14

invelAtorule, voim si ne faci ceea ce vom cerede la Tine - Marcr 10, .15

inviind dimineafa, in ziua cea dintii a

stptimanii IDuminici] El s-a aretat intaiMariei Magdalena, din care scosese Faptedemoni - Marcu 76,9

L

La al nouilea ceas, a strigat Iisus cu glas mare:Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tilmi-cette: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu,de ce M-ai pirisit? - Marcu 15,34

L-a intrebat Iisus, zicindu-i: Ce voiesti si-tifac.' lar orbul l-a respuns: invel;torule, sd

vid iarigi, - Marcu 10, 51

La inviere, cand vor invia, a ctrruia dintre eiva fi femeia? Ceci tofi gapte au avut-o desolie - Marc 1.2, 23

La oameni lucrul e cu neputinli, dar nu laDumnezeu. Cici la Dumnezeu toate suntcr p'uti'].le - Marcu 10, 27

L-a ru8at mult, zicAnd: Fiica mea este pemoarte, ci, venind, pune miinile tale pesteea, ca si scape gi sA ftii,ascA - Marcu 5,23

Lasirbitoarea Pagtilor, leeliberaunintemni;atpe care-l cereau ei - Mnrcu 15, 6

La urmi, pe cind cei unsprezece gedeau lamasi, li S-a aritat gi I-a mustrat pentrunecredinfa gi impietrirea inimii lor, cicin-au crezut pe cei ce-L vizuseri inviat -Marcu 16,11

Lasi intei si se sature copiii. Cici nu este binesi iei piinea copiilor;i s-o arunci cAinilor-Morcu 7, 27

L-au degteptat gi I-au zisr inv!!itorule, nu-Tieste griii ci pierim? - Marc 1, 38

L-au dus afari ca si-L ristigneasca - M4lar i5,2uL-au dus la locul zis Golgota, care se tilm;-

cegte,,locul Cipilanii" - Marcu 15.22L-au imbricat in purpuri gi, impletindu-I o

cununtr de spini, I-au pus-o pe cap - Md,'.ti15.17

L-au intrebat pe El fariseii ti c,rtuiarii: Pentruce nu umbli ucenicii Tii dupidatina bitra-nilor, ci mininci cu niinile nespilate? -Marcu 7,5

L-au inhebat pe El, zicend: Pentru cezic fadseii gicirturarii ci hebuie si vini mai intai llie? -Marcu 9,11

L-au ristignit gi au impiilit intre ei haineleLui, aruncend solli pentru ele, care ce sjia- Marcu 15. 21

L-au rugat si se atingi de el - Marcu 8,22L-au rugat, zicindrTrimite-ne pe noi in porci,

ca si intlim in ei - Marcu 5,12Licomiile, vicleniile, ingeliciunea, neruginarea,

ochiul pizmag, hula, trufia, usuritatea -Marcu 7, 22

Lisind mrejele, au mers dupi El -Mnrcu 1, 18

Lisind pe tatil lor Zevedeu in corabie, culucritorii, s-au dus d,opl El - Morcu 1, 20

Lisafi copiii si vini la Mine ;i nu-i oprifi, cicia unora ca acettia este Imp;rilia luiDumnezet - Marcu '10, '11

Lisafi siv€dem daci vine Iliecasi-L coboare-Marcu L5,36

LAsali-o. De ce ii faceli supirare? Lucru bun aficut ea cu Mine - Marcu 14. 6

Le zicea in invilitura Sa: Luali seama la cir-tulaii ciroia le place si se plimbe in hainelungi gi si li se plece lumea inpiele-Mdror12, 38

Le-a poruncit s; nu ia nimic cu ei, pe cale, cinumai toiag. Nici piine, nici traistA, nicibani la cing;toare - Mnrcu 6, 8

Le-a zis Iisus: Toti vi veti sminti, cA scns esrel

,,Bate-voi pistolul gi se yor risipi oil€" -Marcu 14,27

Legiune este numele meu, cici suntem muui -Marc 5,9

Li s-a aritat Ilie impreuni cu Moise gi vorbeaucu lisus - Mnrcu 9,4

Locul e pustiu gi ceasul e tirziu - Mnrcr 6, 35

2-r0 REFERTNTE EVANGHELICE

Luand paharul, mulfumind, le-a dat gi au biutdin el toti - Marcu 14, 23

Luind pe orb de mini, l-a scos afari din satsi, scuipind in ochii lui 9i punindu-gimiinile peste el, l-a intrebat daci vedecer'a - Marcu 8, 23

Luind un copil, l-a pus in miilocul lor - Malclr 9, 36LuAndu-i in brafe, i-a binecuvintat, punan-

du-$i miinile peste ei - Marcu 10,16Luindu-l din mulfime, la o parte, gi-a pus

degetele in uiechil€ lui, si scuipand, S-aatins de limba lui - Marcu t-,33

Luindu-L I'etru de o parte, a inceput si-Ldojeneasci - Md,.clr 8, 32

Luandu-gi patul, a ietit inaintea tuturor, inceterau toli uimifi gi slAveau pe Dumnezeu,zicAnd: Asemenea lucruri n-am vizutniciodati - Mnrc .2, i2

Luafi aminte, privegheafi gi vi rugati, ci nugtili cend va fi acea vteme - Mnrcu 13, j3

Luali seama la cirturari cirora le pla.e se seplimbe in haine lungi gi si li se plecelumea in picle - tlntcu 72, 38

Luati seama la ce auziti: Cu ce misuri misu-ra[i, vi se vn misura, iar voui celor ceascultati, vi se va da gi vi va prisosi -

Mnrtu 4,2,1Lua;i seama la voi i n1ivl - Mnrcu 13,9Luali, lnancafi, acesta este Trupul Meu -

Marcu 14,22Lucru bun a f;cut ea cu Mine - Mrrcll 14. 6

M

Mai avea gi un fiu iubit al siu si in cele dinurmi l-a trimis la lucritori, zicandt Se vorrugina de fiul me|l - Mnrcu 12. 6

Mai dinainte a uns trupul Meu, spre inmor-mefitarc - Marcu 14, 8

Mai lesne este cimilei s: treaci prin urechileacului, decit bogatului si intre in impird-tia f ui Dumnezeu - Mnrru lo, 25

Mai mare decat acestea nu este alt; poruncS -Mirc 12,31

Mai usor va fi Sodomei gi Comorei, in ziuaJudecifii, decat cetitii aceleia - Matcu 6,'11

Mama Lui qi fratii Lui - Marcl 3,31Mama Ta 9i frafii Tii si surorile Tale sunt afa-

16.'fe cauti - Marcu 3, 32Mincind ei. a luat Iisus piine 9i binecuvintind,

a frant 9i le-a dat lor ti a zis: Luati, mancati,acesta este Trupul Meu - MataL 1.4,22

Mdntuiegte-Te pe Tine insugi, coborAndu-Tede pe Ctucet. - Marcu 15, 30

Maria Magdalena si Maria, mama lui losi,pdveau unde L-au p:os - Mnrcu 15, 4l

Maria Magdalena, Maria, mama !ui lacov celMic ai a lui Iosi,9i S alomeea - Mnrc 15,40

Matei. - M rcu 3,78Mirturisindu-9i pieatele - Marat 1, 5Mergand pulin mai inainte, a cizut cu fala la

pimant gi Se ruga, ca, de este cu putinti, sitreaci de la El ceasu I lacestal - Marcu 14,35

Mergeti in cetate gi vi va intampina un om,ducind un urciorcu api; mergeli dupi el-Mnrct 14,73

Mergeti in satul care este inaintea voastri gi,intr6nd in el, inda(i veti afla un manzlegat, pe care n-a sezut pind acum nici unom. Dezlegali-l 9i a d]uceti-l - Marcu 11, 2

Mergeti in toati lumea ti propov;duiti Evan-ghelia la toatt fiptura, Mnrat 16,15

Mergeti ti spuneli u(enicilor Lui si lui PetrucA va merge in Galileea, mai inainte de voi;acolo il vefi vedea, dupi cum v-a spus -Marcu 16,7

Mergi de te arati preotului gi adu, pentru cu-rilirea ta, cele ce a randuit Moise, spre mir-tufie lot - Marcu 'l

, 44Mergi in casa ta, la ai tdi,9i spuneJe cite !i-a

ficut lie Domnul 9i cum te-a miluit -Morcu 5,19

Mergi,credinla tate-amantuit. Siindatiavizutgi urma lui lisus pe eale - Marc l0,52

Mergi, inapoia mea, satano! CAci tu nu cugefi celeale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor -Marcu 8,33

Mergi, vinde tot ce ai, di s;racilor si vei aveacomoartr in Cer: gi apoi, luind Crucea, vinoti urmeazi Mie -Marcu 10,2'1

Mili imi este de muliime, ci sunt trei zile decend atteaptA lingi Mine si n-au ce sim;nance - Mii,'c! 8, 2

Moise a dat voie si-i scrie ca e de despirtiresi se o lase - Mnrclt 70. 4

Mula titj'cili - Marcu 12 , 27Mulfi dintre cei dintai vor fi pe urmi, gi din

cei de pe urmE intii - Marcu 10, 31MulJi erau care veneau si multi erau care se

duceau gi nu mai aveau timp nici si m5.ie^ce - Marcu 6, 31

MulF merturiseau mincinos impotriva Lui, darmirturiile nu se pofiiveau - Marcu 11, 56

iNTREBUINTATE DESEORI 2.11

Mulli vamegi gi p;c;togi gedeau la masi cuIisus gi cu ucenicii Lui. Ci €rau mulli ii-lltmau - Marcu 2, 1,5

Mulli, auzindu-L, erau uimifi si ziceaui Deunde are El acestea? 9i ce este intelepciuneacare I s-a dat Lui? $i cum se fa( minuni ca

acestea prin mainile Lui? - Mdrcu 6,2Mullime multS din Galileea gi din Iudeea l,-a

urmat - Marcu 3, 7

Mullime multi il urma pe Iisus gi il inbulzea -Marcr 5,21

Mullimea cea mult; il asculta cu bucurie -Malcu 12, 37

Mulfimea gedea imprejurul Lui. $i l-au zisuniir Iati marna Ta 9i fralii Tii Ei surorileTale sunt afari. Te caluti- Marcu 3,32

Multim€a, venind sus, a inceput si ceari luiPilat si le faci precum obignuia pentru ei-Marc 15,8

N

N-a putut acolo si faci nici o rninune, decAtci, punandu-ti miinile peste pufinibofnavi, i-a vindecat - Mnrcrr 6, 5

N-ai avut tiiie ca s; veBhezi un ceas? - Mrl,'cll14,37

N-am venit s5 chem pe cei drepti ci pe pace-toti la pociinti -Mnlcri 2, 1/

Neincetat noaptea gi ziua era prin morminte9i prin munti, strigand gi t;indu-se cupietre - Mdrc! 5, 5

Neputind ei, din pricina mullimii, s; se apropiede El, au desfacut acoperitul casei unde eralisus 9i, prin spirturi, au lisat in jos patulin care zdcea slibinogrl - Mnrcu 2.1

Neruginarea, ochiul pizmat, hula, trufia, u9u-ritalea - Marcu 7,22

Nici Eu nu vi spun voui cu c€ putere fac aces-tea - Mirclt 11,, 33

Nici n-a fost ceva t;inuit, decet ca si vini Iaaretare - Mnrcu 4,22

Nici piine, nici traisti, nici bani la cing;toare-Marcu 6,8

Nimeni nu coase la haini veche petic dintr-obucattr de stofi noui, iar de nu, peticul nouva trage din haina veche si se va face orupturi gi mai tea - Marcu 2, 21

Nimeni nu mai indriznea si-L mai intrebe -Mar 12, 34

Nimeni nu poate, intrand in casa celui tare, si-iripeasci lucrurile, de nu va lega intii pe celtare, gi atunci va iefui casa lui Morcrt 3,27

Nimeni, iar;ti, nu pune vin nou in burdufurivechi, iar de nu, vinul nou sparge burdu-Iurile gi vinul se vais; gi burdufurile se

stiici; incat vinul nou trebuie si fie irrburdufuri noi - Marlu 2, 22

N"oi L-am auzit zicind: Voi dlrima acesttemplu f;cut de mant, 9i in trei zile altul,neticut de man;, voi cl:di -M/i/.r/ ll,5S

Nu cei sin;toti au nevoie de doctor, ci ceibolnavi. N-am venit si chem pe cei drepfici pe picitogi la pociinli - Marcu 2, 17

Nu cumva sunt eu? - Mnrcu ],1, 19

Nu e nimicascuns ca si nu sedeape faf;; nici n-afost ceva tiinuit, decat ca sA vini la aritare -Marcu 1,22

Nu este aici. IaE locul unde L-au pus -Mrrrcti 16,6

Nu este nimeni care 9i-a lisat casi, sau frafi,sau surori. sau mam;, sau tat;, sau copii,sau larine pentru Mine 9i pentru Evan-ghelie - Marcu 14, 29

Nu este nit't'tic din afari de om care, intrind inel, si poat; s;-l spurce. Dar cele ce ies dinom, acelea sunt care il spurc; - Mtrarr l, I5

Nu este prooroc dispreluit, decat in patria sa

gi intre rudele sale 9i in (asa sa -,Llrt,rrl 6, .l

Nu €ste, oare, scris: ,,Casa Mea cas; de rugi-ciune se va chema, pentru toate neamurile"?Voi ins: ati ficut din ea pegter; de talhari-Mnrcu 11,1,

Nu egti departe de impir;lia lui Dumnezeu -Mor.u 12,3-]

Nu ingiduia sA mai tr€aci nimeni cu vreunvas prin templu - Mircu 1l, I6

Nu intelegefi, oare, cA tot ce intri in om, dinafar;, nu poate s;-l spurce? - tr4,tr-crr 7, io"

Nu la s:rb;toare, ca s; nu fie fulburare inpopor - N'ltrtc u 11,2

Nu pricepeli pilda aceasta? Dar cum veliinlelege toate pildele? - Marcu 1, 13

Nu pricepuseri nimic de la minunea piinilor,deoarece inima lor era invartogati - I,1r?'.16,52

Nu r5spunzi nimic la tot ce m;rl urisesc impo-triva Ta acegtia? - Mnrcu 11, 60

Nu gtili ce cerelil Puteli si beti paharul pe careil beau Eu sau si vi botezati .u botezul cucare Mi botez Eu? - Marcu 1,0,38

Nu stiu pe omul acesta despre care ziceli -Morclt 11,71

Nu te teme. Crede numai - Mnrcrr 5, 36

Nu va rimine pialra peste piatri se nu serisipeasci - Mnr-ctr 13, 2

112 REFERINTE EVANCHELICE

Nu vi insp;imantatil Ciuta!i pe Iisus Nazari-neanul, Cel ristignit? A inviatl Nu esteaici. Iati locul unde L-a:u prus - Mlrcu 16,6

Nu voi mai bea din rodul vifei^p6ni in ziuaaceea cand il voi bea nou in Impirilia luiDumnezeu - Md,'alt i.1, 25

Nu voi sunteli cei care vefi vorbi, ci DuhulSfent - Mnfcr 1.i, 11

Nu-l mai lisafi s5 faci nimic pentru tatdl s;usau Pentru mama sa - Mdtcu 7,12

Nu-l opriti, c;ci nu e nimeni care. ficind vreominune in numele Meu, si poat;. degrab;,si Mi vorbeasci de riu- NInrctL 9,39

oO inv;titur; nou: ti cu putere; ci gi duhurilor

necurate le poruncegte, si I se supun -l4arcu 1,27

O simenli a c;zut langi cale gi pisirile ceruluiau venit si au mincat-o - Matcu 1,1

O turma mare de porci, care pigtea - Mrrrctr 5, I lO, neam necredincios, pani cand voi fi cu voi?

Pini cind vi voi tibda pe voi? Aduceti-lla Mine -,Vld,.1 9, 19

Oare nici Scriptrrra aceasta n-ali citit-oi ,,Piatrape care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajunssd fie in captrl unghlull.i? Mrrat 12,'lA

Oar€ ru ca si fie pusi in sfegnic?-Mdfclt 4,2lOare nu pentru aceasta rAt;citi, nettiind Scrip-

turile, nici puterea lui Dumnezeu? - M4rclr12, )J

Ochi aveti si nu vedeti, urechi aveti si nu auzitigi nu vi aducef i aminte - Marcu 8,"18

Ochiul pizmag, hula, tlufia, ugur;tatea -l\larctr 7, 22

Orice vei cere de la mine ili voi da, pini la iu-m;tate din regatul meu - Mdrcu 6, 2-l

Oricine Nti primegte, nu pe Mine Mi primegte,.i pe Cel Ce M-a trimis pe Mine-Mdrlt/ 9, J/

Oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta estefratele Meu si sora Mea 9i mama Mea -.\{itrr:rr,j. -15

Oricine va lisa pe femeia sa si va lua alta, sd-varteste adulter cu ea Mircu 10,1'l

Oricine va primi, in numele Meu, pe unul dinacesti copii pe Mine M; primesle:ti oricineM; prime9te, nu pe Mine MA primette, cipe Cel Ce M-a trimis pe Mine -Mn,'cu 9,37

Oricine vi va da si beti un pahar de ap;, innumele Meu, fiindci sunteti ai lui Hristos,

adevirat zic vou; ci nu-gi va pierde ptatasa - Marcu 9. 11.

Oricine voiette si vini dupi Mine si se le-pede de sine, si-9i ia Crucea gi si-Mi ur-meze ;Mi,e - Marcu 8, 34

Oriunde intra in sate sau in cetifi sau instrtulete, puneau la rispantii pe cei bolnavi,ti-L rugau si leingiduie si se atingl mlcarde poala hainei Sale. ti cali se atingeau deEl se vindecau - Marcu 6, 56

Oriunde se va propovidui Evanghelia, in toa-ttr lumea, se va spune ti ce-a flcut ac€asta,spre pomenirea ei - Marcu'11,9

Osana intru cei de Srsl - Marcu'11,10Osanal Bine este cuvantat Cel Ce vine intru

numele Domnuluil - Marcu 11,9Ostatii L-au dus iniuntrul curlii, adici in

pletoriu, ti au adunat toati cohorta-Mar"cll15.16

P

Paharul pe care Eu il beau il vefi bea,9i cu bo-tezul cu care Eu mi botez vi veli boteza -Marcu 10, 39

Pintr c6nd vi voi ribdape voi? - Marcu 9,19P:mantul rodegle de la sine: mai intii pai,

apoi spic, dupi aceea trau d€plin in spic-Marcu 4,28

Pe allii a mantuit, dar pe Sine nu poate si Semantuiascil - Marc, 15, 31

Pe cand mergea El intr-o sambAti prin semi-nituri, ucenicii Lui, in drumul lor, au in-ceput s; smulg, spi,ce - Marcr 2,23

Pe cind semina el, o simanti a cizut lang;cale si p;s;rile cerului au venit Fi au m:n-cal-o - Mnlclt 4, 4

Pe cind gedeau la mas; gi mancau,lisus a zis:Adevirat griiesc voui ci unul dintre voi,care minanc: impieuni cu Mine, Mi vavitde - Marcu 14,18

Pe care-L voi siruta, Acela este. Prindeti-L siducefi-L cu pazi - Marcu 74,41

Pentru ce de multe ori fiind legat in obezi gi

lanluri, el rupea lanfurile, 9i obezile le sfi-rama, gi nimeni nu putea si-l potoleasci -Marcu 5, 4

Pentru c; toli au aruncat din prisosul lor, pecand ea, din silicia ei, a aruncat tot ce avea,toati a'tulia sa - Marcu 12, 44

Pentru d ziceau: Are duh necurat -Malc! 3,30

!\CHELICE iNTREBUIN'IATE DESEORI 213

pierde plata

ine si se le-gi si-Mi ur-

etifi sau in: cei bolnavi,atingi m;carI atingeau de

helia, in toa-icut aceasta,,91'1, 10le vine intru1.9lii, adici intorta - Marcu

:ea,9i cu bo-veti boteza -

Marcu 9,19ai intai pai,,lin in spic -

r poate si Se

: prin semi-ul lor, au in-

cizut langiit gi au man-

u, Iisus a zis:rl dintre voi,rline, Mi va

Prindefi-L 9ii-]Lt in obezi gibezile le sfi-potoleasci -

sosul lor, peat totce avea,

- Marcu 3,34

Pentru ce MA ispitili? Aduceti-Mi un dinar ca

si-l vid - MatcLt 12, 15

Pentru ce neamul acesta cere semn? Adeviratgriiesc vou; c; nu se va da senn acestuineart - Marcu 8, I2

Pentru ce noi n-.rm putut si-l izgonimi -Marci 9, 26

Pentru ce nu umbli ucenicii Tii dupi datinabitranilor, ci mininci cu mainile nespi-late? - Marcu 7, 5

Pentru ce s-a Iicut aceasti risipi de nir?Mircu 14, 4

Pentru ce sunteti aga de fricogi? Cum de nuaveli credinli? - trIal.ll ,1, {0

Pentru.e volbegte Acesta astfel? El hulegte.Cine poale si ierte picatele. firi numaiunul Dumnezeu? - Marcu 2,7

Pentru.e zic fariseii;i c;rturarii ci trebuiesi vini mai intai Ilie? - Marcu 9,11

Pentru invartogarea inimii voastre, v-a scris

POrUnCa aceasta - ful 'a, 10, 5

Pelicul nou va trage din haina r eche .i se va

face o rupturi gi rnal rea NInrcu 2,21Petru I-a zis:Chiardaci toti se vorsmintiintru

Tine. totugi eu nu - Mnrc1t 11,29Petru insi a tigiduit, zicindr Nici nu gtiu, nici

nu inleleg ce zici. $i a iegit afari inainteacurlii; ti a cantat cocogul Mrr'.li 14, tiE

Petru 9i-a adus aminte de cuvantul pe care iJspusese Iisus: inainte de a canta de douiori cocogul, de trei ori te vei lepida deMine. 9i a inceput si plenge Marcu11,7)

Petru. aducindu-\i aminte I-a zis: invalalo-rule, iat; smochinul pe care l-ai blestemats-a \scat Marcu 11 , 21

Petru, de departe, a mers dupi El, panA a intratin;untru in curtea arhiereului 9i gedeairnpreuni cu slugile. incAlzindu-se la foc -Mdtcu 11,51

Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a

ajuns si fie in capul unghiului - rWtrcr.r 12, 1l)

Pilat L-a intrebat: Nu r;spunzi nimic? Iatdcate spun impotrivaTa - Mircu 15, 7

Pilat Ie-a rispuns, zicAnd: Voi!i si vi eliberezpe regele iudeilor? - Marcu 1,5,9

Pilat le-a zis: D.rr ce rau a ficutl lar ei maimult strigau: Ristigr.erte-Ll - Matcu 15, 11

Pilat s-a mirat ci a 9i murit 9i, chemand pesutag, l-a intrebat daci a rnurit de mult -Marc 15,14

Pilat, r;spunzand iarigi, 1e-a zis: Ce voi facedeci cu cel despre care ziceti.i este regeleiudeilot? - Marcu 15, 12

Pilat, vrind si Iaci pe voia mullimii,le-a eli-berat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L,L-a dat ca si fie risti8nit - Ma,'., 15, 15

Pociifi-vi gi credeti in Evanghelie -Marct 1, 15

Poruncindu-i cu asprime, indati l-a alungat -Marcu 1,43

Pof, oare, prietenii mirelui si posteasci cattimpeste rnirele cu eil Cati vreme au pe mire (uei, nu pot si posteasci- Marcu 2,19

Piecum este scris in proorocie [la Maleahi] 9iIsaia: ,,lati Eu kimit ingerul Meu inainteafelei Tale, care va ple Bati caleaTa - MdrcLt 1,2

Prin \p;rtur;. au l;sat in jo\ patul in care z;-cea slibinogul - Marcr 2, 4

Prindefi-L 9i duceli-L c! paz| - MtircLt 11, 41Privegheafi ti vi rugali, ca si nu intrati in

ispitA. CAci duhul este osarduitor, dartrupul neputincios - Marcu 14,38

Privegheali gi vi ruga!i, ci nu gtifi cind va fiacea vreme - Mdlcrl 13,33

Privegheafil - Mrrca 1.3, 37Privind la cer, a suspinatgi a zis iui: Effattal Ceea

ce inseamn;: Desch!de-tet. - Marcu 7, 31I'rivind pe cei ce qedeau in jurul Lui, a zis:

Iat; mama Mea 9i ffttii Mei - Marcu 3,31Privindu-i pe ei cu rnanie gi intristandu-Se de

inr;rtosdrea inimii lor. a zis omului: in-tinde mana tal $i a intins-o,9i mana luis-a ficut sinitoasi - Marcu 3,5

Propoviduia in sinagogile lor, in toati Galileea,alungind pe demoni - Marcu 1,, 39

Propoviduind botezul pociinfei intru ier-lnrea pecaftlot - Marcu 1, 4

Putere are Fiul Omului a ierta picatele pep;]J\ant - Marcu 2, 1A

Puteli se befi paharul pe care il beau Eu sause v; botezali cu botezul cu care Mi botezE!? - Marc 10, 38

R

Ricniid gi zguduindu-l cu putere, duhul a

ietit; iar copilul a rimas ca mort, incatmulfi ziceau ci a m..f,rit - Marcu 9, 26

Rimanefi aici gi privegheali, - Mntcu 14, 34Respundeti-Mi 9i vi voi spune gi Eu cu ce

putere fac acestea - Marcu 11,29Rispunzind lor,le-a zis: Cine este mama Mea

Fi frafii Mei? - Malcr J, 33

l

Z+J REFERINTE EVANCHELICE

Rispunzind Petru, a zis lui Iisus: inv;!itorule,bine este ca noi si fim aici; 9i s; facem treicolibe: Jie una 9i lui Moise una si lui Ilieuna - Mdrcu 9, 5

Rispunzand, au zis lui Iisus: Nu stim. Si Iisusie-a zist Nici Eu nu vi spun voui cu ceputere fac accstea - Marct 11,3.1

Rispunzand, El le-a zis: Dafi-le voi si minin-ce. $i ei l-au zis: Si mergem noi sd cumpi-"im paini de doui sute de dina si s; led;m s; minance? - Marcu 6,37

Rlspunz5nd, Iisus le-a zisr Aveti credinli inDumnezeu - Marcu 11, 22

Rispunz6nd, Iisus le-a zis: Pentru invertosareainimii voastre, v-a scris Dorunca aaeasta _lr,lortu i0,5

Rispunzend, Petru a zis Lui: Tu esti Hristosul -N1rrcu 8,29

Ristigneste-L! - ,t111|cu 15. 13, 11Regele iudcilor - M nrat 15,26Regele s-a m6hnit adenc, dar pentru iur;ment

si pentru cei ce sedeau cu cl la masi n-ivoit s-o intristeze - NlurcrL 6,25

RidicAndu-se unii, au dat m;rturie mincinoasiimpotriva Lui, zicAnd - MnttLL 11,5/

Ridici-te in mijloc!- A{at-rr 3,3Ridic;-te ti te arun.i in mare zice - I1dr,. 11,.2.jRugati-vi, dar, ca s; nu fie fuga voastri iarna-

Mnt.u 13,1il

S

S-a apropiat imparifia lui Dumnezeu. pociiti-vigi credefi in Evanghelie - ,^,lr.!/ 1, i5

5-a atins de el gi i-a zis: Voiesc, curiteste-te -Mal '1, 4l

S-a atins de f imba lui - Marcu 7, 33S-a botezat in lordan, de c;tre Ioan -,^,f,?rcu l, gS-a dus in munte ca sA Se roage - Md?.cll 6, {6S-a implinit Scriptura care zice: Cu cei f;ri

de lege a fost socotit - Ildfall 15. l.cS-a implinit vremea si s-a ilpr,rpiat irnp,irjti.r

lui Dumnezeu. Pociiti-vi si crcdeti inEvanghelie - Marat 1, 1!;

S-a in;ltat la Cer gi n gezut de-a dreapta luiDurnnezeu - Mnrrtr 16, i9

sl;veau pe Dumnezeu, zicand: Asemenealucruri n-am vizut niciod.atA - Marcu 2,12

S-a suit pe munte 9i a cheftat la Sine pe caF avoit, si au venit la El - Mnrcl .3, i3

Semb;ta a fost ficut; pentru om, iar nu omulpentru sambiti Morct 2,27

S'au adunat Apostolii la Iisus si I.au spus Luitoate cate au ficutgi au invitat-Ma,"c! 6,30

S-arl adunat la El fariseii gi unii dintre cirtu-rari, careveniseri din Ierusalim - Marcrr Z 1

S-au adunat mulfi, incat nu mai era loc, niciinaintea u9ii, ti le gliia lor cuvAntul -Marcu 2.2

Sau ce ar putea si dea omul, in schimb, pentrusufletul siu? - Morctr 8, 37

S-au dus la Iisus si au vizut pe cel demonizatsezind ios, imbr;cat gi intreg la minte, elc.rre nvu\ese legiune de demoni. si s-auinfricosat - Mnrdr 5. 15

S-au infricogat cu fric; mare gi ziceau unulc.itre alful: Cine este oare, Acesta, ci givantul ;i marea I se supun? - Marcl 4, 41

S-au mirat indat; cu uimire mare - Md)"cll 5, 42S-au spiim:ntat toli, incet se intrebau intre

ei, zicand: C€ este aceasta? O invl$iturinou; ti cu putere; ci ti duhu lornecuratele poruncette, si I se stpun - Marar 1, 27

Si aibi putere si vindece bolile ti si alungedemonii Mnrcu 3, 1.5

Si iubesti pe aproapele tiu ca pe tine insuti -LInrcu 12,31

Si iubesti pe Domnul Dumnezeul tiu din toatiinima ta, din tot sufletul tiu, din tot cueetultiu si din toat; puterea ta - Mnrrl /1,310

Si mergem in alti parte, prin cetrlile gi sateleinvecinate,.a si piopoviduiesc ti acolo,cici pentru aceasta afi verit - Marcu l,38

Si mergem noi si cumpirim piini de douisute de dinari gi si le dim si minance? -Mnrcu a,37

Si nu intri in sat. nici si spui cuiva din sat -N|ar.u 3. 26

S; nu ucizi, si nu siversesti adulter, si nu furi,si nu mirtuiisegti strAmb, sA nu ingeli penimeni, cinstette pe tatil tiu li pe mamata - Mdtcu 10,19

S-a pornit o furtuni mare de vint;i valurile S;-I fie pusi la indemAni o coribioartr, ca sise prSv;leau peste corabie, incet corabia nu-L imbulzeasci multimea _ Marcu .3, 9era aproape si se umple - Mircu 1, 37 Scoali-te, ia-fi patul t,u li mergi la casa ta _

S-a sculat indati gi, luindu-;i patul, a ietit Marcu 2,-11inaintea tutuior, incat erau toti uimifi ti Scoal;-te, ia-ti patul tiu si tlfirble _ Marc 2, g

iNTREBUINTATE DESEORI 245

SculAndu.Se de acolo, a venit in hotareleludeii, de cealalti parte a lordanului, gimulfimile s-au adunat iaregi la El gi iaregiIeinvifa,dupi cum obignuia-Mrr.r ,l0, 1

Sculati-vtr s; mergem. lati, cel ce M-a vanduts-a apropiat - M|ral 11, 42

ScuturAndul duhul cel necurat gi stligand cuglas mare, a iegit din el - Mnrcrr 1, 2b

Se aduce oare ficlia ca si fie pus; sub obrocsau sub pat? Oare nu ca si fie pus; in6leg(ie? - Mnrcu 4, 21

Se cuvine a da daidie Cezarului sau nu? S;dim sau s; nu dim? - Mnrc 12,14

Se cuvine, simbita, a face bine sau a face riu,a mantui un suflet sau a-l pierde? Dar eiticeau - Mircu 3, I

Se mira de necredinta Ior. Si stribitea sateledimprejur invifind - Mdrcu 6,6

Se temeau de El, pentru ci toati mullimea elauimiti de invS$itura Lni - Marcu 1'1, 18

Se temeau de multime, cici toti il socoteau ciIoan era intr-adevir Prootoc- Marcu'11,32

5e uita imprerur si vadi pe aceea care f;cuseaceasla - Marct 5,32

Se vor rugina de fiul meu - Morctt 12, 6Se vor scula hristogi mincinogi si prooro(i

mincinosi si vor fdce semne li minuni, ca siduci in riticire, de se poate, pe cei alesi -Marcu 13,22

Seminitorul seamin; cuvantul-Mdr.! 4, i.1Sirnon Cananeul - Mnrcrr 3, l8Simon Cirineul, tatil lui Alexandru ti al lui

Ruf - Marcu 15, 2lSimon, ciruia i-a pus numele Petru - Mn,'.u J, 16

Simone, dormi? N-ai avut tirie ca si vegheziun ceasl - Mnrcu 11, i7

Slobozegte-i, ca meigand prin cetitile gi prinsatele dimpreiur, si.9i cumpere sI minan-ce - Marcu 6, 36

Smulg6ndu+e din pAnz etwe, a fuglt- Mltrcu 14 , 52

Soacra lui Simon zicea, prinsi de friguri, giindate l-au vorbit d espre ea - Marcu 1, 30

Spune-ne noui cand vor fi acestea? 9i care vafi semnul cand va fi si se imDlineascitoate aceslea? - Marcu'13,4

Spuneli ci Domnul are trebuintS de el giindati il va trimite aici - Marc '11,3

Stelele vor cidea din cei gi Puterile care suntin Ceruri se vor clitina - Marcu 13, 25

Stribiteau tot linulul acela ti au inceput se-Iaduci pe bolnavi pe paturi, acolo undeauzeau ci este EI - Marcu 6, 55

Strigind cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine,Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preai-nalt? Te iur pe Dumnezeu sd nu mi chinu-iegti - Marcu 5,7

Sutatul care st;tea in fala Lui, vizand cd astfel

9ia dat duhul, azisiCu adeviratomul acesta

era Fiul lui Dumnezeu! .lfnrtr 15, .]9

I$edef i aici pini ce M; voi ruga MttrL:tt 1'1, 32

$erpi vor lua in mini ti chiar ceva dit;tor d€moarte de vor bea nu-i va v;t5ma, Pestecei bolnavi i9i vor pune mainile ti se vorface sinitogi - &li,c! 16, l8

$ezind in preajma cutiei darurilor, Iisus priveacum mullimea arunci bani in cutie. $imulti bogali aruncau rnult - Mnrr! 12, .lJ

9ezand jos, a chemat pe cei doisprezece gi le-azis: Da(i cineva vrea si fie intiiul, sd fiecel din urmi dintre toti ti slujitor al tutu-ror - Mnrcu 9,35

$ezind pe Muntele M:slinilor, in fala tem-plului. il intrebau, de o parte, Petru, Iacov,loan gi cu Andrei - Mdrc 13,3

Sezi de-a dreapta Mea p;n; ce voi punc pevrijmagii tii aiternut picioarelor Tale -Mnrctr 12,36

$i a auzit regele Irod, cici numele lui lisus se

ficuse cunoscut, gi zicea ci Ioan Botezi-torul s-a sculat din morfi 9i de aceea se facminuni prin el lt/larcu 6, 11

9i a doua zi, foarte de dimineali, sculindu-5e,a ietit ti S-a d!s intr-un loc pustiu gi 5eruga acolo -,ll,rrcrr 1, -35

$i a doua zi, iegind ei din Bet.rnia, El a flimin-zit - l\4ircu 17, 1?

9i a fost in pustie patruzeci de zile, fiindispitit de satdna. 9i era inpreuni cu fiarele

;i ingedi ii slujeau - -Vrrcu I. 1iti a iegit de acolo 9i a venit in patria Sa, iar

ucenicii Lui au mers dupi El - Morca 6, i$i a iegit Iisus gi ucenicii Lui prin satele din

preajma Cezareii lui Filip. $i pe drumintreba p€ ucenicii Sii, zicindu-le: Cinezic oam€nii ci sunt? - Mnrcu 8,27

9i a ie;it vestea despre El indat; pretutindeniin toati impreiurimea Galileii - Maror .1, 28

9i a inceput Petru a-l zice: Iat:, noi am lSsattoate gi Ti-am urmat - Mnrcu ],0, 28


$i a inceput si le vorbeasci in pilde: Un om as;dit o vie, a impreimuit-o cu gard, a sipatin ea teasc, aclidittumsi a dat-o lucrltorilor,iar el s-a dus departe - Marcu 72,1

Si a intins-o, si mana lui s-a ficut sinAtoasd -Marcr 3. 5

$i a luat cu El pe Petru gi pe Iacov gi pe Ioan ;i a

inceput a Se turbwa 9i a Se milrri -Mnror I4 J3

$i a mers dupi El Simon 9i cei ce erau cu el -iy4arcu'1, 36

9i a poruncit multimii si gadi ios pe pdment.

$i,luind cele gapte peini, a muuumit, a frant9i a dat ucenicilor Sii, ca s; le puni inainte.$i ei Ie-au pus mulfimii inainte - Mrlcrl 8, 6

Si a ri nduit pe cei doisprezece. pe care i-a nu-mit Apostoli, ca si fie cu El gi si-i trimitis; propovSduiasci - Marcu 3,'14

Si a tim;duit pe multi care pitimeau defelurite boli si demoni multi a alungat. Iarpe demoni nu-i Iisa si vorbeasc:, pentruci-L stiau ci El e Hristos - Marcr 1, 3l

9i a trimis la ei, iarigi, alti slug;, dar gi peaceea, lovind-o cu pietre, i-au spart capulsi au ocirit-o - Marcu '12, 4

9i a venit a treia oari gi le-a zis: Dormifi deacum ti vi odihnilil E gata! A sosit ceasul.lati Fiul Omului este dat in miinilepic;togilor - Marcl 14,,11

Si a venit de cealalti parte a mirii in tinutulGadarenilor - Marcr.r 5, l

9ia venitincasi, ti iadgi rnullimea s-a adunat. in-cit ei nu puteau nici se fiio:ence - M.1tru 3,20

9i a venit si i-a gisit dormind gi a zis lui Petru:Simone, dormil N-ai avut t;rie ca si ve-ghezi un ceas? - MarcrL 11, 37

$i a venit unul din mai-marii sinagogilor,anume Iair, si vizindu-L pe Iisus, a cizutla picioarele L:ui - Mnrcu 5, 22

$i a zis lor: Se cuvine, simbita, a face binesau a face riu, a mantui un suflet sau a.lpierde? Dar ei tice au - Morcu 3, I

Si a zis omului care avea mana uscati:Ridici+e in rnijloc! - MarctL 3,3

$i a zis ucenicilor Sii s5-I fie pusi la indeminio coribioari, ca si nu-L imbulzeasci mulli-mea - Matcu 3,9

$i acela, mergind, i-a tiiat capul in temnili,I-a adus pe tipsie gi l-a dat fetei, ia! fatal-a dat mamei sale - Marc! 6,23

$i aduceau la El copii, ca si-9i puni mainilepesteei, dar ucenicii certau pe cei ce-i aduceau -Nlnrcn 10.13

$i afl6ndu-L, I-au zis: Toli Te cauti pe Tine -Mdrcu 1, 37

9i alta a cizut pe loc pietros, unde nu aveapimdnt mult, gi indati a risirit, pentru ctrnu avea pimant mult- Marcu 4, 5

Si altele au cizut pe plmantul cel bun pi,inilfAndu-se 9i crescind, au dat roade giau adu!: una treizeci, alta gaizeci, alta o$utr - Marcu 4,8

$i am zis ucenicilorTii sl-lalunge, darein-aupufut - Morcu 9,18

fi apropiindu-Se a ridicat-o, apucand-o demini. $i au lisat-o frigurile gi ea le slujea-Marat'1, 31

Si astlel desfiintati cuvintul lui Dumnezeucu datina voastri pe care singuri ali dat-o.Si faceti multe aseminitoare (u acestea -Marcu 7, 13

9i auadus manzul la Iisusgi gi-au pushainelepe el gi lisus a g€zut pe el - Marcu '1L, 7

9i au iegit ucenicii gi au venit in cetate gi augisit a9a precum le-a spus ti au pregititPagtile - Marcu 14,76

9i au inceput si se plece in fata Lui, zicind:Bucuri.Te regele iudeilorl - Marcu 15, 18

$i au lisat-o frigurile gi ea le sluiea-Ma/c, 1,31

$i au luaFo toli Fapte gi n-au lisat urmat -Marcu 12,22

9i au mancat gi s-au siturat gi au luat tapte co-

turi cu rdmlgite de fitAmitui - Morctt 8, 8

9i au mancat toti ti s-a! siturat - Marcu 6,429i au plecat cu corabia spre un loc pustiu, de

o parle - Matc| 6, 32

9i au silit pe un trecitor, care venea din tarini,pe Simon Cirineul, tatil lui Alexandru gi allui Ruf, ca si duci CtuceaL'ui,- Marcu 15,21

$i au trimis la El pe unii din farisei ti din ircdieni,ca str-L prindtr in cuvint - Marc1t 12,13

$i au venit in Capernaum.9i fiind incastr, i-aintrebat: Ce vorbeati intre voi pe d!um? -Marcu 9, 33

9i au venit in Ierihon. Si ieiind din Ierihon El,ucenicii Lui si multime mare, Bartimeuorbul. fiul lui Timeu, gedea jos, pe margineadntmlului - Mnrcu 10, 46

$i au venit la Betsaida. $i au adus la El un orbti L-au rugat si se ati'l.ge d,e el- Marcu 8,22

9i au venit la casa mai-marelui sinagogii ti a

v;zut tulburare gi pe cei ce plangeau gi se

tinguiau mult - Marca 5, 38

9i au venit la El saducheii care zic ci nu esteinviere 9i-L intrebatzicAnd - Marcu 12,18

iNTITEBUINTATE DESEORI 247

$i au venit la El, aducind un slibinog, pe

care-l purtau patru inEi - Marcu 2,3

!i au venit mama Lui 9i fralii Lui gi, stand afaii,au trimis la El ca si-L cheme - Marc! 3, 31

$i auzind ai Sii, au ietit ca si-L prindi, ciziceaur $i-a iegit din fire - Mnrar 3, 2i

$i auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupullui Ioan 9i l-au pus in morment-M/i,'dr 6, 29

$i aveau 1i pu!ini pegtisori.9i bine(uvin-tandu-i, a zis si-i puni ii pe acegtia inaintealot - Mnrcu 8,7

$i cind cu cele gapte piini, la cei patru mii deoameni, cite coguri pline de f;remituri aliluat? Iar ei au zis: 9apte - Morcu 8,20

$i cind iegea El in drum, alergind^la Fi unulgi ingenunchind inaintea Lui, Il intrebalInvi!Storule bun, ce s: fac ca si mottenescviala vegnici? - Mrlrcl 10,17

$i cind s-a ridicat soarele, s-a vegtejit gi,neavAnd ridicini, s-atscat Marcu 1,6

Si cind qedea El in casa lui Levi, mulli vamegi

9i picitoFi gedeau la masi cu Iisus ti cuucenicii Lui. C; erau multi 9i-I urmau -Marcu 2,15

$i cAnd vin din pial;, daci nu se spali, numinanci; ti alte multe sunt pe care auprimit s; le !ini: spilarea paharelor 9i aurcioarelor gi a vaselor de arami gi a patu-rilor - Mnrcu 7,4

$i care va fi semnul c6nd va fi si se implineas-ci toate acestea? - MrIc! l-1,4

$i c;rteau impotriva ei - M,rr.r 1J, 5

$i ciutau si-L prind:, dar se temeau de popor.Cici inleleseseri c, impotriva lor zisesepilda aceasta. $i lisindu-L, s-au dus -Marcl12,12

9i ce este inlelepciunea care I s-a dat Lui? $icum se fac minuni ca acestea prin rnainileLrri? - Marcr 6, 2

$i cei impreund restignili cu El il oc.irau -Marctr 15, 32

$i chemind iar;ti mullimea la El, le zicea:As.ultati-Mi tof i gi i,^leleteli - Marct 7,11

Si chemind la Sine mul;imea, impreun) cuucenicii Sii,le-a zis: Oricine voiegte si vinidupi Mine si se lepede de sine, si-9i iaCrucea 9i si-Mi urmeze Mie - Mnrcu 8, -lJ

$i chemind la Sine pe ucenicii Sii le-a zis:Adevirat Briiesc voui ci aceasti viduv;siiaci a aruncat in cutia darurilor maimult decet toli ceilalti - Mnrcu 12,13

Si chemAndu-i la Sine, le-a vorbit in pilde:Cum poate satana st alunge pe satana? -Mnrcu 3,23

9i cine poate si se m entuiascl? - Marcu 10,26

9i cu multe pilde ca acestea le griia cuvantuldup; cum puteau si inleleaga - Mtrrclt 4,33

5i cum este scris despre Fiul Omului ci va s;pitimeasci multe 9i si fie defiimat? -Nlnrcu 9, '12

9i cum se fac minuni ca acestea prin mainileLui? - Nlorcu 6, 2

9i daci inlr-un loc nu vi vor primi pe voi, nicinu v; vorasculta, iegind deacolo, scuturalipraful de sub picioarele voaslre, spre mer-turie lor. Adevirat griiesc voui: Mai ugorva fi Sodomei gi Gomorei, in ziua judecifii.decat cet;lii aceleia - Marcu 6,11

$i daci o casi se va dezbina in sine, .asa a.eeanu va mai putea si se |i^e - Marcu 3, 25

9i dac; satana s.a sculat impotriva sa insu;i1i s-a dezbinat, nu poate s; d;inuiasc;. ci

arc slergit - Marcu 3,265i de multe ori l.a aruncat;i in foc gi in api

ca sd-l piardi, Dar de poti ceva, aiuti-ne,fiindu-Ji mili de n oi - Marcu 9, 22

$i de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea,n-ar sc;pa nici un trup, dar pentru ceiale9i, pe care i-a ales, a scurtat acele zile-Marcu 73. 20

$i de-ar fi si mor cu Tine, nu Te voi tigidui -Marcu 74. 37

Si de-i voi slobozi fltrm6nzi la casa lor, se voristovi pe drum, ct unii dintre ei au venitde departe - Mnror 8, 3

$i doarme ti se scoali, noaptea 9i ziua. sisemanla risale gi cregte, cum nu gtie elMnrc 4.27

$i dupi ce au cintat cAntiri de laudi, au iegitla Muntele Mislinilot - Mnrcu 11, 26

Si dupi ce L-au batiocorit, L-au dezbricat depurpuri gi L-au imbricat cu hainele Lui.Si L-au dus afari ca s5.L restigneasc; -Marcu 15. 20

Si ea, iesind, a zis mamei sale: Ce si cer? IarIrodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezitoml-Marcu 6,24

9i ei au inceput si-L roage si se duci dinhotarele lor - Mnrcu 5, 17

Si ei vorbeau intre ei, zicind: De vom zice:Din Cer, va zice: Pentru ce, dar, n-ati crezutin el? - Marcu'll, 3l

248 _ REFERTNTE EVANGHELICT

$i El a zis lor: Si merBer in alti parte, princet;!ile gi satele invecinate, ca si propov;,duiesc 9i acolo, c;ci pentru aceasta amvenit - Marat 7, 38

9i el ciuta cum s:-L dea lor,la timp potrivit-Mircu 14, '.I1

$i El i-a intrebat: Dar voi cine ziceti c; suntEu? Rispunzdnd, Petru a zis Lui: Tu egtiHristosul - Marcu ,J. 29

$i El le certa mult ca si nu-L dea pe lati -Matcu 3,12

$i Ll le.a zis: Agadar ;i voi sunteti neprice-puti? Nu intelegeli, oare, c; tot ce intri inom, din afari, nu poate si.l spurce? -Marcu 7.18

Si el, ridic5ndu-si ochii, a zis: z5res< oamenii; iivid ca pe nigte copaci urnblind -Mnrcu 8,2-1

$i El, sculAndu-Se, a certat vantul ti a poruncitmirii: Taci! [nceteaz:! Si vantul s-a potolitqi s-a ficut Iiniste mare- Marcu 4,39

$i era acolo un om avind mina uscati -,\4nrct r 3, I$i era impreuni cu fiarele 9i ingerii ii slujeau -

Marc 1. 13

$i era in sinagoga lor un om cu duh necurat,care striga tare - Mdlalt 1,23

$i erau pe drun, suindu-se la Ierusalim, iarIisus mergea inaintea lor- 9i ei erau uimiliti cei ce mergeau dupi El se temeau.5iluend la Sine, iarisi, pe cei doisprezece, ainceputsi le spun: ce aveau si I se intam-ple - Marcu 10, 32

$i erau gi femei care priveau de departe; intreeler Maria Magdalena, Maria, mama luiIacov cel Mic 9i a lui losi, gi Salomeea -Marcu l5.4l)

9i erau uimiti de invititura Lui, cici El iiinvi!a pe ei ca Cel Care are putere. iar nuin felul cirturadlor - Morc| '1,22

9i erau uimiti peste misur5, zicind: Toate le-aftrcut bine: pe surzi ii face si audi gi pemuli si vorbeasci - Morcu 7, 37

9i fariseii Ii ziceau: Vezi, de ce fac simbita cenu se c!.l],ine? - Malclt 2, 21

9i f;cendul-Se mili, a intins mana 9i S-a atins deel gi i-a zis: Voiesc, cur'teste-te - Mnrcu 1 , 41

$i fiica Irodiadei, intrand ti jucand, a plicutlui Irod gi celor ce gedeau cu el la masi.Iar regele a zis fetei: Cere de la mine oricevei voi si iti voi da - Mnrctr 6,22

de mare pret, Fi, spirgand vasul, a virsalmirul pe capul lui Iisus - Marcu 14,3

Si fiind o zi cu bun prilej, cind Irod, de ziuasa de nastere, a ficut ospS! dregitorilor Iuigi cipeteniilor ottirii 9i fruntagilor dinGalileea - Marcu 6, 21

$i glas s-a ficut din Ceruri: Tir egti Fiul Meu Celiubit, intru Tine am bi'].evoit - Mnrcu'1,11

9i i-a chemat pe ei indati. Iar ei, lisAnd petat;l lor Zevedeu in colabie, cu lucritorii,s-au dus dup; El - Mdlcl 1, 20

Si i-a vizut cum se chinuiau vAslind, cicivintul le era impotrivi.9i citre a patrastraii a noplii a venit la ei umblind pe mare9i voia si treaci pe lingi ei- Mnrcu 6,48

Si i-a zis; Vezi, niminui si nu spui nimic, cimergi de te aiati preotului ti adu, pentrucur;tirea ta. cele ce a rinduit Moise, spremirturie loi - Mdrc! 1. 44

9i iarigi a iegit la mare ti toati mul;imea ve-nea fa Et gi ii invita - MarcLt 2, 73

Siiar;sia inceputlisuss; invete,langi mare, gi s.aadunat la El mulFme foarte multi, incet H aintrat in corabie ;i gedea pe mare, iar toatimultimea eIa lengi m aJe, pe uscat - Marqt 4, 1

9i i-au vizut plecend si multi au inleles gi aualer8at acolo pe jos de prin toate cetitilegi au sosit inaintea lor - Marcu 6, 33

$i l-au zis unii: lati mama Ta si fraliiTSi si suro-rile Tale sunt afar;. Te catte'Marcu 3.32

$i I-au zis: Cu ce putere faci acestea? Sau cineTi-a dat Tie puterea aceasta. ca str le faci? -Marcu 1l,28

$i iegind din corabie, Iisus a v;zut multimemare si I S-a f;cut mil; de ei, ceci erau ca

nigte oi firi pistor, si a inceputsi-i invefemllte - Marcu 6, 31

$i iegind ei din corabie, indati L-au cunoscut-Mnrcu 6.54

Si iesind, au fugit d€ la mormant, ci eraucuprinse de frici 9i de uimire, 9i niminuinimic n-au spus, c;c i se temeau - Mqrcu 16,8

$i iegind, ei propoviduiau si se poceiasci -Marcu 6, '12

$i iegind, fariseii au f;cut indattr sfat cuirodianii impotriva Lui, ca si-L piardi -Marcu 3,6

9i lisus l-a certat, zicand: Taci si iegi din el -Marcu 7,25

Si fiind El in Betania, in casa lui Simon Le. pi lisus te-a rispuns: Au niciodati n-ali citit ce aprosul, gi gezind la masi, a venit o femeie ficut David, cand a avutnevoiegi a flimenzit,avend un alabastru, (u mir de nard curat, el gi cei ce erau cu el? - Marcu 2,25

=7


$i Iisus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui s;posteasci cat timp este mirele cu ei? Cativremeau pe mire cu ei, nu pot si posteasci-Marcu 2,19

$i intrAnd iarigi in Capernaum, dupi cAtevazile s-a auzit ci este in casi - Md,'.ll 2, 1

9i intrand indati, cu grabi, Ia rege, i-a cerut,zicdnd: Vreau str-mi dai indati. pe tipsie,capul lui loan Botezitotr:l - Marcu 6, 25

$i inkind,lea zisr Dece vi tulburali ti plangefi?CoDila n-a mudt, ci doarme - Mrlcu 5, 39

9i il iAndeau pe lisus se vadi daci il vavindeca simbJta. ca se-L invinurasc, -Marcu 3.2

$i il rugau mult sd nu-i trimiti afari din acel

\i^ttt - Marcu 5, 10

fi impreuni cu El au ristignit doi telharilunul de-a dreaptagi altul de-a stanga Lui-Morclt 15,27

$i in ziua aceea, cind s-a inseral, a zis cStre eilS; trecem pe lirmul celilalt - Mdi'cr 4, J5

$i indati a silit pe ucenicii Lui si intre incorabie Fi si mearBi inaintea Lui, decealalti parte, spre Betsaida, pan; ce El vaslobozi mullimea - Marcu 6,15

9i indati a vizut ti urma lui lisus pe cale -Mnrcu 10,52

9i indati cocogul a cantat a doua oari. 9i Petrusi-a adus aminte de cuvAntul pe care i-lipusese Iisus: inainte de a cAnia de douiori cocogul, de trei ori te vei lepida deMine. 9i a inceput si plingi - Marcrt 11,72

$i indati cunoscind Iisus, cu duhul Lui, cia9a cugetau ei in sine, le-a zis lor: De cecugetali acestea in inimile voastre? -Marcu 2,8

9i indati dimineata, arhiereii, tinand sfat cubitrenii, cu cirturarii 9i cu tot sinedriul 9ilegAnd pe lisus, L-au dus gi L-au predatlui Pilat - Marcl 15, 1

$i indati Duhul La manat in pustie-Marcr/ 1,l2$i indati iegind ei din sinagogd, au venit in

casa lui Simon gi a lui Andrei, cu lacov gi

c! loan - Marcu 1, 29

$i indati izvorul sAngelui ei a incetat ti ea asimlit in trup ci s-a vindecat de boali -Morcu 5, 29

Si indatl s-a indepirtat lepra de la el gi s-acwelit - Marcu '1, 12

9i indati s-a sculat copila li umbla, caci erade doisprezece ani. 9i s-au mirat indat; cuuimire rnare - Mrrc! 5, 4:

9i indat; s-au adunat mulli, incat nu mai eialoc, nici inainlea usii, 9i le griia lor cuvin-l|rl - Marcu 2, 2

9i indati strigand tatil copilului, a zis culacrimir Cred, Doamnel Aiuti necredinleinJ.ele - l\4drct 9, 21

9i indati toati mullimea, v;zandu-L, s-aspiimaniat 9i, aler-s.1nd, I Se inchina -Marcu 9,15

$i indati, iegind din api, a vdzut Ceruriledeschise gi Duhr.rl ca trn porumbel cobo-rindrr-Se peste El - Nlartt 1, 10

$i indati, inci vorbind El, a venit luda Isca-rioteanul, unul din cei doisprezece, gi cuel multime cu sibii 9i cu ciomege, de laarhierei, de Ia cirturari ti de la bitrani -Marc 11,13

$i indata, lisind mrejele, au mers dupi El -Mnrcu L '18

$i invifand Iisus in templu, griia zicind:Cum zic cirtularii ci Hristos este Fiul luiDavid? - Ma;'crr 1.?,35

9i l-a intrebat p€ tat;l lui: Ceti vreme este decind i-avenit aceasta? larel a rispuns: dinpruncie - lvlnrcu 9, 21

9i L-a intrebat Pilat: Tir egti regele iudeilor? IalEl, rispunzAnd, i-a zis: Tu ziei - Marcu 15,2

9i l-a intrebat: Care ifi €ste flumele? 9i I-ar)spuns: I egiune est€ numele meu, cicisunt€rn mulfi - Mdr.r -5, 9

9i L-a s;rutat - &fur.lr 1-1, .15

Si la vreme, a trimis la lu(r,itori o slugi, ca sd

ia de la ei din roadele viei - Mrrcrl 12, 2gi l-au adus la El. $i vizAndu.L pe Iisus, duhul

indati a zguduit pe copil,9i, cizind lapSmant, se zvarcolea spumegind -Mnr.:rr

$i L-au rugat. zicind: Trimile-rre pe noi i|rporci, ca si intrim in ei - Morcu 5, 12

ti lasind ei multimea. L-au luat cu ei incorabie, asa cum era, cici erau cu El 9i altecoribii - Marcu 4, 36

$i lisindu-i, a intrat iariti in corabie 9i atrecut de cealalti parte - Marcu 8,'13

$i le poruncea si nu spuni niminui. Dar. cucat le poruncea. (u atet mai mult ei ileeslea! - Marcn 7, 36

Si le zicea lisus: Nu este prooroc dispretuit,decet in patria sa ti intre rudele sale 9i incasa sa - Morclt 6, I

$i le zicea lofl Adevirat griiesc voui c; suntunii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta

ItI

e

e

e

.l

II


moartea, peni ce nu vor vedea impirifialui Dumnezeu, venind intru putere -Mnrcu 9,1

9i le zicea lori Bine, afi lepidat porunca luiDumnezeu, ca si linefi datina voastril -Marcr 7, 9

$i le zicea lor: Simbita a fost f;cut pentru om,iar nu omul pentru sambiti - Marcu 2, 27

Si le zicea: in orice casl veti intra, acolo s; r;me-neli peni ce veli iegi de acolo - Mnrc 6,1A

Si le zicea: Luati seama la ce auziti: Cu cemisurl misurafi, vi se va misura; iar vouicelor ce ascultali. vi se va da si vd va prisosi-Motcu 4,21

$i le zicea: Se aduce oare ficlia ca si fie pusisub obroc sau sub pat? Oare nu ca si fiepusl in sfegnic? - Mdrck ,1, 2i

$i le zicea: Tot nu pricepe,ti? - Mrt.u 8, 21

$i le-a rispuns: Voui vi e dat s; cunoagtelitaina imptrrifiei lui Dumnezeu, darpentru cei de alare totul se face in pilde -MorctL 4, 1'l

$i le-a zis lisus: Oare nu pentru aceastar;tecili, nettiind Scripturile, nici putereaIui Dumnezeu? - Marcu 12,21

fi le-a zis Iisus: Veniti dupi Mine si vi voiface si fiti lescad de oameni - M4rdr l, 17

9i le-a zis lor: lntdstat este sufletul Meu panila moalte. Riminefi aici ti privegheafi -Morcu 14,34

$i le-a zis lor: Pentru ce sunteti aga de fricoti?Cum de nu avefi credinli? Matcu 4,14

$i le-azis: Nu pricepefi pildaaceasta? Darcurnveli infelege toate pildele? - Mutcu 1,'13

$i luSnd cele cinci paini 9i cei doi p€9ti, pri-vind la Cer, a binecuvantat 9i a frant pii-nile gi le-a dat ucenicilor, ca s; le puniinainte, asemenea 9i cei doi pegti i-aimpirlit tutuior - Mn,'cu 6, 41

$i luind la Sine, iarigi, pe cei doisprezece, a

inceput sA Ie spuni cele ce aveau si I se

intample - Md,rr ?0, 32

9i n-a lisat pe nimeni s; meargi cu El, decatnumai pe Petru gi pe Iacov gi pe Ioan,fratele lui Iacov Marcu 5,37

9i n-a putut acolo sA faci nici o minune, decitci, punindu-$i mainile peste pulini bol-navi, i-a vindecat - Marcu 6, 5

5i neputind ei. din pricina mullimii. sd se apropiede El, au desf;cut acoperigul casei unde eralisus gi, pin spifturi, au lisat in jos patul incare zicea sl;binogul- Mdrcu 2,I

9i nu sunt, oare, surorile Lui aici la noi? $i se

sminteau intru El - Marcn 6,3Si odunde-l apuci, il arunc; la pimant gi face

spume la guri 9i scrignegte din dinfi 9iinfepenette. $i am zis ucenicilor Tii si-lalunge, dat ei n-au plutut - Marcu 9,18

Si pe cind mergea El intr-o simbiti prin se-minituri, ucenicii Lui, in drumul lor, auinceput si smulg; sprce - Morcu 2, 23

$i pe cind semina el, o s;manl; a cizut langacale si pdsdrile ceruluiau venit siau min-cat-o - Marcu 1, 1

Si poruncindu-i cu aspime, indat; l-a alungat -Marcu'1,13

$i pinzindu-l l-au omorit gi l-au aruncatalare din vie - Marcu 12, I

Si privind pe cei ce tedeau in iurul Lui, a zis:Iati mama Mea 9i fralii Mei - Mnrcu 3, 34

$i privindu-i pe ei cu manie gi intristendu-S€de invertotalea inimii lor, a zis omului:intinde mana tal 9i a intins-o,9i mina luis-a f;cut sin;toasi - Mntcu 3,5

Si ridicandu-Se de acolo, S-a dus in hotareleTirului;i ale Sidonului gi, intrand intr-ocasi, voia ca nimeni si nu gtie, dar n-aputut si rimani tdinuit Mdr.Ir 7,24

9i s-a ficut un norcare ii umbrea, iarun glas dinnor a venit zicand: Acesta este Fiul Meu celiubit, pe Acesta s;-L ascultali - Mdlcli 9, ;

$i s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine iti voida, pAni la iumitate din regatul meu -Ir4ttrcu 5,23

9i mergend pulin mai inainte, a v;zut pe Iacov 9i s-a pornit o furtuni mare de vant 9i valurileal lui Zevedeu 9i pe Ioan, fratele lui. $i ei se priv;leau peste corabie, incat corabiaerau in corabie, dregAndu-gi mretele - era aproape s; se umple Mnrrtr 4,3/Mar* 1, 19 Si s-a sculat indat; 9i, luandu-ti Patul, a iegit

$i multi il certau ca si tac;, el insi cu mult inaintea tuturot, incat erau toli uimiti 9imai tare striga: Fiule al lui David, milu- sl;veau pe Dumnez€u, zicand: Asemeneaieste-mi! - Mnrcrr 10,48 lucturin-amvizutniciodate-Marcu2,12

Si multi isi asterneau hainele pe cale, iat alfii 9i s-a suit la ei in corabie 9i s-a Potolit ventulagterneau ramuri, pe care le tii au d e prin 9i erau peste misur; de uimifi in sinea lor -gtidini - Marcr.r 11,8 Nltltcr 6,51


$i S-a suit pe munte gi a chemat la Sine pecati a voit, $i au venitlaEl- Marcu 3,13

9i s-au inlricogat cu frictr mare ti ziceau unulcitre altulr Cine €ste oare, Acesta, cA gi

vantul gi marea I se supu'1? - Mdrcu 1, 41

9i s-au spiimantat toti, incat se intrebau intreei, zicAnd: Ce este aceasta? O invalitu!trnoui ti cu puterei ci gi duhurilor necuratele poruncegte, 9i I se stJprui - Marcu'1,27

9i si aibi putere si vindecebolile 9i si alungedemoni\ - MarcLt 3,75

9i si nu ia insutit - acum, in vremea aceasta,de prigoniri - case gi frati si surori gi mame

li copii gi tarine, iar in veacul ce va si vinilviafl vegnici - Mnrdr 10,30

$i si steain bincile dintai in sinagogi 9i si steain capul mesei la ospele - Marcu L2,39

$i scoteau multi demoni gi ungeau cu unt-delemn pe mul;i bolnavi pi-i vindecau -Marcu 6,13

9i scuturandu-l duhul cel necurat gi strig6ndcu glas mare, a iegit din el- MarcLt l,26

9i se sminteau intru El - Marcu 5, 3

9i se va ridica neam peste neam ti impiriliepeste imptrrilie, vor fi cutlemure pealocuri si foamete si tulburiri vor fi -Morcu 13,8

$i spunea acest cuvant pe fafi. $i luAndu-LPetru de o parte, a inceput s5-L dojeneas-ci - Marcu 8, 32

$i strigind cu tlas puternic, a zis: Ce ai cumine.Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu CeluiPreainalt? Te jur pe Dumnezeu si nu michinuielti - Malc't 5, 7

Si toatA cetatea era adunati la usi -Moror 1,.33

Si tot a9a ziceau toti- Marcu 14,31.

9i kecand, a vizut pe Levi al lui Alfeu, gezindla vami, gi i-a zis: Urmeazl-Mi! Iar el,sculandu-se, I-a ulmat - Marcu 2, 11

$i tu erai cu lisus Nazatineanul - Marcu 14, 67pi ucenicii Lui I-au rispuns: De unde va putea

cineva si-i sature pe acegtia cu piine, aiciin ptstie - Marcu 8, 4

$i umblind pe lingi Marea Galileii, a vizutpe Simon 9i pe Andrei, fratele lui Sirnon,aruncend mrejele in mare, cici ei eraupescai - Morc 1,76

$i un lepros a venit la El, rugindu-L ;i inge-nunchind gi zicind: De voiegti, poti si micwe+egti - Mdrcu 1, 40

$i unii au inceput si-L scuipe 9i sA-I acoperefala qi st-L bati cu pumnii ti sA-I zictr;

Prooroc€gtel 9i slugile il bat€au cu palme-le - MarcLt 14, 65

9i unii din cei ce st;teau acolo, le-au zis: Dece dezlegali m6nzul? - Marcu 11,5

$i vizind de departe un smochin care avea(runze, a mers acolo, doar va gSsi ceva inel; gi, ajungAnd Ia smochin, n-a gisit nimicdecat fiunze. Cici nu era timpul smochi-nelor - Marcu 11,73

9i vlzand Iisus credinla lor, i.a zis slibinogu-lui: Fiule, iertate ili sunt prcatele talelMarcu 2, 5

$i venind in Capernaum gi indati intrandsamb;ta in sinagoga,iiinvala- Matcu 1,21

$i venind indati 9i apropiindu-se de El, a zisLui: invilitorule! 9i L-a sirutat - Marcil

9i venind propoviduia in sinagogile lor, in toat;Galileea, alungdnd pe demoni -,Ma?&/ 1, 39

$i vor fi amindoi un trup; ata ci nu mai suntdoi, ci un trup - Ma,'cu 10,5

Fi vorbeau intre ei, zicand: Aceasta o zice,fiindci n-avem pAine - Marct 8,1,6

$i zicAnd: S-a implinit vremea gi s-a apropiatimpirilia lui Dumnezeu. Poc;ili-vi ticredefi in Evanghelie - Malcrr i, 15

$i zicea: Aga este impirilia lui Dumnezeu, ca

un om care arunci sAmanfa in p;mant -Matcu 4,26

$i zicea: Cum vom asemina impirifia luiDumnezeu. sau in ce pildi o vom inchi-p]ui? - Marcu 1, 30

$i, alergind, unul a inmuiat un burete in otet,l-a pus intr-o trestie ti I-a dat si bea,zicand: Lisafi si vedem dacd vine llie ca

si-L coboare - Mdt'c1r 15, 36

$i, auzind ei, s-au bucurat 9i au figiduit s;-idea bani - Marctt 14, 11

9i, Iiind sambiti, a inceput sa invele insinagogi. $i multi, auzindu-L, erau uimifigi ziceau: De unde are El acestea? 9i ce esteinlelepciunea care I s-a dat Lui? 9i curn sefac minuni ca acestea prin mainile Lui? -Marcu 6, 2

$i, iegind din pirfile Tirului, a venit, prinSidon, la Marea Galileii, prin mijloculhotarelor Decapolei - Marcu 7, 31

$i, lisindu-L, au flgit toli - Matc! 14, 50

$i,luAndu-i in bra;e, i-a binecuvantat, punan-du-$i miinile peste ei,- Matcu 10,16

$i, rSspunzSnd lor, le-a zis: Cine este mamaMea gi frafii Mei? - Marcu 3,33


$i, sculindu-se in miilocul lor, arhiereul L-aintrebat pe Iisus. zicendt Nu rispunzinimic la tot ce mirturisesc inpotriva Taacettia? - Nlnrcu 14,6A

$i-a iegit din fire Marcu 3,21$i-a pus degetele in urechile lui, 9i scuipand,

S-a atins de limba lll - Marc 7,3i9i-i invita multe in pilde - Mnrcu 4,25i-i inv.ita si le spunea: Nu este. oare. s(ris:

,,Casa Mea cas; de rugiciune se va chema,pentru toate neamurile"? Voi insi ati ficutdin ea pegteri de telhati - Marc '11, l7

9i-L bifeau peste cap cu o trestie gi-L scuipau9i, cizend in genunchi, I se inchinau -Nlrrc l5,19

9i-L luau in ras. Iar El, sco!indu-i pe toti afari,a luat cu Sine pe tatel copil€i, pe ntama ei9i pe cei ce il insofeau gi a intrat unde eracopila ' tln,.a!r i, J{)

$i-L vor batjocori gi.L vor scuipa si-L vorbiciui 9i-L vor omori, dar dupi trei zile vainvia -,\{ar'.1 10,.l.l

$tii poruncile: Si nu ucizi, si nu sivartestiadulter, sA nu fu!i- si nu mirturisegtistramb, s; nu ingeli pe nimeni, cinstestepe tat;l tiu si pe mama ta Marcu'10,19

Stiti c: cei ce se socotesc carmuitori al neamu-rilor domnesc pesfe ele gi cei mai mari ailor le st;penesc - rlnrct 10, J2

T

Taci si iegi din el - Mrrrcrr i, 25Tacil lnceteaz;l 9i vantul s-a potolit gi s-a ficut

liniste mare - Marcu .I,39Tadeu - Mrl'crr 3, 18Talita kumi, care se talcuieFte: Fiic5, lie zic,

scoali-tel - Mrt,'.1r 5, 4lTe cheami - Ma,-clr 10, .,lg

Te jur pe Dumnezeu s; nu mi chinuiesti -Nlnrcu 5,7

Te ttim cine egtii Sfantul lui Dumnezeu -Mirtu 7, 21

Toati cetatea era adunati la \rre - Marcu 1 , 3.J

Toatimulfimea venea la El siii invifa - Mrror 2,13Toate aceste rele ies diniuntru si spurce pe

om - Marcu 7,23Toate cate cereli, rugendu-v:, si credeli c;

le-afi primit 9i le veti avea - L4Jrrlt 1l , 21Toate le-a ficut bine: pe surzi ii face si audi

Fi pe muti s; vorbeasci- Mnrcr 7,37Toate suntcu putinti celui ce crede -Mnrrir 9,23

Tolrl.a - Marcu 3, '18

Tot a9a gi voi, cAnd veli vedea implinindu-seaceste lucruri, si gtiti ci El este aproape,langi, lFi - Marcu'13, 29

Tot nu infelegefi, nici nu pricepefi? Atat deinvartogati este inim a voastrl? - Marcu 8, 17

Tot nu pricepeli? - MarcLt 8,21Toli Te cauti pe Tine - Marcu 1, 37Tofi vi vefi sminti, ci scris este:,,Bate-voi

pistorul gi se vor risipi oile" , Marcu 14,27Trecand Iisus cu corabia iarigi de partea cea-

lalti, s-a adunatla El mulfime multi gi erallngi rnare - Marcu 5,21

Trecand marea, au venit in finutul Gheniza-r€tului gi au lraslalerm- Mdtc 6,53

Trec6nd, a vizut pe Levi al lui Alfeu, gezAndla vami, gi i-a zis: Urmeazi-Mil Iar el,sculandu-se, I-a urmat- Marcr 2,11

Trimite-ne pe noi in porci. ca s; intr;m in ei -Marcu 5,12

Trufia, usuritatea - Marc 7,22Tu astizi, in noaptea aceasta, mai inainte de a

cinta de doui ori cocogul, de trei ori te veilepida de Mine - Mircu 14,30

Tu etti Fiul fui Dumnezeu - Mircu 3,17Tu egti Fiul Meu cel iubit, intru Tine am bine-

voit - Marcu 1, 17

Tu etti Hristosul - Md,'qi 8, 29Tu egti reBefe iudeilor? - Marcu L5,2Tu nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, ci cele

ale oamenilor - Mnrcri 8, 33Tu zici - Mnrcu 15, 2

T

Tie una gi lui Moise una gi lui Ilie una - Mdror 9,5

U

Ucenicii lui Ioan si ai fariseilor posteau gi auvenit si l-au zis Lui: De ce ucenicii lui loansi ucenicii fariseilor postesc. iar uceniciiTii nu postesc? - Marcl? 2, 18

Ucenicii Lui, in drumul lor, au inceput sismulg; spice - Mdr.,l 2.23

Ucenicilor Sii le limur€a toate - Mar"cu 4, 34Uitindu-se, si priveasc;9i sA nu vadi,9i,

auzind. si nu in!eleage, ca nu cumv. sa seintoarci 9i si fie iettati - Marcu 4,12

Un lepros a venit la El, rugindu-L gi ingenun.chind 9i zicind: De voielti, poti si mi.lureqlti - Mnrcu 1, 10

--:E iNrnerutNlete orsroRr 153

'5e)e,

de17

'oi27ta-

'ta

rd

i-

:aei

e-

le

.5

.u

.nii

4

i,;e

l-

Un lucru ifi mai lipsegte: Mergi, vinde tot ce ai,d; seracilor gi vei avea comoara in cerj siapoi, luind Crucea, vino 9i urmeazi Mie -Matctr 10,21

Un om a sidito vie, aimpreimuit-ocu gard, a s;-patin ea teasc, aclidit turn 9i a dat-o lucrifo-rilor, iar el s-a dus departe -M.lrar/ ll, I

Una treizeci, alta gaizeci, alta o sut; -,\'lnrcrl J, S

Unde este odaia in care s: minanc Pagtile im-preuni cu ucenicii Mei? - N1dt.t 11, 11

Unde va intra. spufleti stapinului casei ca

invilitorul zice: Unde e.te odaia in caresi mSnanc Paltile impreuni cu uceniciiN4ei? - Mrrcu 11.11

Unde viermele lor nu moare si focul nu sestinge - M.rrc! 9, ,l.l;9,16;9, 18

Unde voielti $ gitim, ca si minanci Patiile?Marcu 11,12

Unii spun ci egti Ioan Botezitorul, al!ii .i estiIlie, iar allii ci egti unul din prooroci -Matcu 8, 28

Unul din cei c€ stiteau pe langi El, scotindsabia, a lovit pe sluga arhiereului si i.atiiat urechea - Mdrc! 1-1, +/

Unul dintre cei doisprezece, care inlinge cuMine in blid - &fdrcr 1.1, 20

Unul treizeci, altul gaizeci ti altul o sut: -Marcu 4, 20

Urechi avefi gi nu auzili si nu vi aducefiaminte - Ma|flr 3, 13

Urechile lui s-au deschis, iar legitura limbiilui indat; s-a dezlegat, gi vorbea bine -Morcu 7, 35

Urmeaz;-Mil Iar el. sculindu-se, l-a urmat -Marcu 2, 14

Uqwritatea - Marcu 7, 22

V

Va da frate pe frate la moarte si tat; pe copil9i copiii se vor razvrAti impotriva p;rin-filor gi ii vo! ucide Mircu 13,12

Vai celor ce vor avea in pantece 9i celor ce voralipta in zilele acelea! - Mnrcu'13, l7

Vi vor da in aduniri si veti fi bAtuli in sinagogigi veti sta inaintea condu.itorilor si aregilor, pentru Mine, spre mirturie lor -Marcu 1i,9

Vizind Iisus credinla lor, i-a zis slibinogului:Fiule,iertateifi suntplcateletalel-Mdrcll2,5

VizAnd pe unii din ucenicii Lui ci mininci

cu miinile necurate. adici nesp;late, cer-teau - Mnrcu 7, 2

Vizindu-L de departe pe Iisus, a alergat ti s-ainchinat Lui - Marcl 5, 6

Vizandu-L pe Iisus, duhul indati a zguduitpe copil, ii, cizand la pimant, se zvarcoleaspumegAnd Marcu 9,20

Vizindu.L umbland pe mare, li s-a pirut c5este niluc; gi au strigat - Mnr.r/ 6, 49

Vedeli si nu vi intele cineva - M,?r'.tl 13, 5Vedeli, p;ziti-vi de aluatul fariseilor gi de

aluatul lui Irod MorLu 8, l5Vegheali, dar, c; nu stili cand va veni stipanul

casei: sau seara, sau la miezul nopfii, saula centatul cocotilor, sau dimineala -NIntcu l3,35

Venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales,care agtepta gi el impirii,a lui Dumnezeu,gi, indriznind, a intrat la Pilat gi a ceruttrupul lui tisus -Mnrcll 15, 43

Venind in Capemaum gi indati intrand sam-bita in sinagogi, ii inv|la - Mnrcu 1,21

Ve,rind la ucenici. a v;zut mullime mareimprejurul lor 9i pe cirturari sfidindu-seintre ei - ua,flr 9, 1J

Venind o viduvd siraci, a aluncat doi bani,adici un codrant - Marct 72, 42

Vcnifi dupA Mine gi v; voi face s; fiti pescaride oameni - M/rrar I, 17

Veniti voi in;ivi de o parte, in loc pustiu, giodihnigi-vi putin. Cici multi erau care ve-neau si mulli erau care se duceau si nu maiaveau timp nici s: minence -Mnf .rr 6,31

Vetmintele Lui s-au f;cut strilucitoare, albefoarte, ca zipada, .um nu poate inilbi agape pimant in;lbitortl - Marcu 9,3

Veli Ii urAli de toli pentru numele Meu; iarcel ce va ribda pani la urmi, acela se vanintui - Marcr 13, 13

Vezi aceste mari clidiri? Nu va r;mene piatripest€ piatri s; n! se isipeasce- Marcu 13,2

Vezi mr.rltirnea imbulzindu-Te gi zicii Cine s-aatins de Mine? - Mnrcr 5, 31

Vezi, de ce fac sambita ce nu se cuvine? -Morcrr 2,21

Vezi, niminui si nu spui nimic, ci mergi dete arate preotului 9i adu, pentru (uritireata, cele ce a renduit Moise, spre mirturielor-Nlnrcu L14

Vi se va da ti v; va prisosi - Marct 4,24Vicleniile, inseliciunea, neruginarea, ochiul

pizrnag, hula, trufia, .ugl'rtet, tea- Marctl7,22

Vina Lui era scrisi deasupra: Regele iudeilor -Morcu 15,26

Vine in urma mea Cel Ce este mai tare decatmine, Ciruia nu sunt vrednic, plecan_du-mi, si-I dezleg cu!eaua inciltimin_telor - Marcu'1,7

Vinul nou sparge burdufurile si vinu I se varsi_-_ ti burdufurile se strici _M,?r,.r,.), ):Vinul nou trebuie si fie pus in burdutu noi _

Marcu 2,22Voi.dirama acest templu ficut de mini, si in

trei zile altul, nef;cut de mani, voi clidi _Marcu 14, SB

Voi insi ali f;cut din ea pesteri de talhari _Marcu 11,17

Voi insi ziceli: Daci un om va spune tatilui saumamei: Corban! Adici; Cu ce te_a9 fi putut

-- _

aiu ta este diruit I ui Dumnezeu _ Marci 7, 11Voi merge mai inainte de voi in Galileea _

Marcu 14,28

Voiesc, curitegte-te - Marcu j, 41Voitisi vE efiberez pe rcgele iudeilor? _ Mnrar t5,9vor veni zile. c;nd se va lua mirele de la ei si_. atunci vor posti in acele zile _ Mnrcu 2, j0Uo:,.ul" dat si cunoasteli taina impEr);iei

lui Dumnezeu, dar pentru cei de afaritotul se face in pild e _ Mircu 4, j.)

Vreau sA-hi dai inddte, pe tipsie, capul luitoan botezelorul _ Marc 6, 25

zZiresc.oamenii; ii v;d ca pe niste copaci

umoland _ Mnral B, 24Zic fie: Scoali-te, ia-ti patul tiu gi mergi la casa

ta - Mnrc 2,1'lZis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a

d_reapta Mea pjn6 ce voi pune pe vrijmasii_. rar a9ternut picioarelorTale _ MnrCn t2,JoZis-au Lui: Donesprezece _ Mnrctt g, lg

255

INDICE REAL SI ONOMASTIC

A

Abiatar arhiereul - Morcu 2,23-28Abimelec - Marcu 2,23-28Adam: e ingropat pe Colgota- Marcu 15,22 28Adam: s-a sfinJit cu Patimile lui Hristos -Malcll

15,38-41adevdrul: inlelegerea i i - Marcu 2, 6-12adevirul: moartea pe^tru eI - Marcu 8, 34-37aducerea aminte de moatte - Marcu 1,3, 32-37adulterul - Marcu 7, 14-23; 10, 10-12agoniselile nedrepte - Marcu 6, 41-44ajutorarea parinlilor - Mdrcu 7,6-13ajutorul lui Dumnezeu - Matcu 9, 19-27alegerea pentru hirotor.i.e - Marcu 3,13-19aluatul fariseilor - Marcu 8, L3-27Andrei: e chemat de Hrislos - Marcu'1,16-20Andrei: unul din cei doisprezece - Marcu 3,

1,3-19

Antihrist: schimbarea fipturii in vremea sa -Morcu 13,21-26

Antihrist: venirea sa - MarcLt 73, 21-26apocalastaza - MarcLt 8, 34-37Apostolii: cucernicialor - Morcu 9,28-29Apostolii: intoarcelea lor de la propoviduire-

Marcu 6, 30-33Apostolii: invinuirea ce le este adusd - Marcr!

9,11-18Apostolii: numele lor - Marcu 3,13-19Apostolii: propoved:uirealor - Marcu 16,15-2AApostolii: roadele pro poveduiiJlor - Marcu 12, 1-9Apostolii: sunt luminA - Mmat 4,21-23Apostolii: sunt mai puternici ca diavolii -

Marcu 11, L-6Apostolii: sunt prigonili de iudei. - Mnlc 13,

11-13Apostolii: sunt sare a

43-50Apostolii: trimiterea

Marcu 6,6b-11

pimantului - Marcu 9,

lor la propovdduire -Apostolii: ung cu untdelemn - Marcu 6,12-13aproapele: slujirea I''ri - Marcu'10,4'1-45apropierea de Hristos - Marcu 5, 30-34arhiereii iudeilori neascultarea lor - Mafc! 14,

43-54

arhiereii iudeilorr viclenia lor Mnrcr 11, 2/-3.3

aruncarea in ispite - Malcu 1,, 12 13

averile: impirfirea lot Marctt 14,17 22

B

Baraba - Marcu 15, 1-15Bartolomeu: unul clin cei doisprezece - Mdr(

3.13-'19birbattrl 9i femeia - Mnrcu 10,1-9barbatulr unirea sa cu femeia - tldrcll 10, 1-9befta^elea - Marc|'13, 32 37binele: sivirgirea lui - Marcu 5, 11b-20biruinla asupra picatului - Marcu 15,16 2L

Biserica: Captrl ei - Marcu 12,14-12Bisericar cinstirea ei - M.trcu 10,13-16Bise ca: e minunat a|ceftid - Marc, 12, 14-12blestemarea smochi^!lrr\ - MarcLt '11, 11-11bogaliiinlmpariliaCerLrrilor Mn,,i, l0.lJ :-bogaliile: piedica ce o aduc omului -Md,'.,i lLl.

23-27bolile: mustrari trimise de Dumnezeu - Marcu

3,6-12bolile: vindecarea lor - Marcu 2,'I 5Botezul - Mc,'c! 11, 1-6;'14, 12-15; 16.15-20botezuf Crucii - Marcu 10, 35-39aBotezul lui Hristos - Matcu 1,9-11botezul lui Ioan - Marcu 11, 27-33botezul poc:infei - Mnrcu 1, 1-3; 1 , 1-5Botezul pruncilor - Ma/cn'13, 32-37Botezul: curilia ce o daluiegte-Ma/cll 11, i5-i8buc\l(ia - Mfircu 9, 30-32bucuria duhovniceasca - MarcLt 6, 12-13bucuria duhovniceasci: vrenea er - Mdrcu 2,

18-24bunetatea dumnezeiasci - Marcu 10,17 22bunetatea omeneascl - Marcu 10, 17 22bunetilile vetnice: dobandirea lor - Mnr.U 10,

13-16

C

Capul Bisericii - Mdrcu 12, 10 12

casa noastri adeviratit - Marcu 8,22-26catapeteasma templuluise rupe - Mdrcr 15,.13-41

256 INDICE REA L

catehumenii - i,lo|r.tr 8, I !)cazncle did\rolilor - l4rtrc r 5,6-10cazn!'le pentru pic.:t te Nlnrcx8,3J-37caznole ve;nice ale lLri luda - Malor 14, 16,21cilcn ren jurin'rAntului , Marcu 6, 2l-29carturarii asupresc \.idu\'cle - Mrirc!r 11, jj-,t0cilturarii: Inustrarca lor ale c.itrc Hristos

Mortu 12,.)i 1L)

c.irturnrii: osinda lor - Mnrn 1?,,f5-10cirturarii: \,iclenia lor Mnrcu 11,27 33.isat()ria -,l1rl,.U J, 1-l-fflcca n'\ai m.trc ponlnci ditl Lege * Mnrc| J2,

ls-.lJcele cinci sinttiri - /VIit.u t;,.11-|Jcele pntru fapte bun(. Nlut:u E, l-!)cererc(l citrc Dunrnezcu - r\frrrrrr -J, l-1-25cercrca fiilor lui Zcvedeu - Mdr,.r/ i0, .1.5,.J9dcert're'a inrpliniti -,4,1ircu i, 2b-12cerr'rc.r lui lair - M,?rCl 5,:i-19Cerutile: clt'schider e,t lor - MarctL I , 9 1lCezartrl - Md?aU l:, ? I l/chenrarr.a f.icik)tilor Ia pftiinF l\4nftu2,13 17chinuriie veinicc i\hrctl 6, bl) 11

.hinLrrile \jremelnice - l\tlar( 6. 61):ljCin.r cca tlt- tarn.i lyldrcu 11,'la 2lcine po.rte sa sc mAntuiasci? - Mdfdt ?l/, f3-.?/cinstea - i'17,'.r/ I0, -l9l',.1{l.rnstc^ lui IJristo-< Mrr.r iJ, 6-9.rnstircir Bisfricii - ,\10j.u 10, 13,16.instir('n.elor mi.i - it"lrtu !),11-.1).irrstircn lLri DLLmnezeu Mrrcr 12, 1.3 i7.lrr-lirll( ,,n1('nr')li . M .u ltt. Jt 1ic.intare.l cocolului - Mnrcu 14, 66 72canfililc de lilLlcl; - Mttctt 1J,26-3'lcL)co9ul: cantirca lui - NInrcu 11,66j2.on;hrnla: putcrea ei - Marcu 9,13-50.opiii: ucjderca lot - Marat 1.f, 1l-17copiliria - Mdr.r/ 1.1. .l: 37Corbanl- MnrLrl /, 6- 13cfeLlinla femeii cananeence - rldlcu 7, fJ-j{)credinla in Er.anghelie - Mnlcu 1, i.l-15cred inla in Hristos - Mnrcu 16, I5-20crcdinla in intruparea lui Hristos - Marat 5,

21-29credinla zibavnici a luiIair - Mnrcn 5,2j-29credrnfa: mirturlsitii prrin q111in1 - Marcu 3,

.r8 9,7credinla: putercn ei - Ild,'.r/ 2,1-5; 6, 1-6a: 11,

ls)-13creFtinii: Lliinirirea ior - MrrctL 13,27-31Crucea: purLrrea ei - Marcu 10, 17-22;15,76-21:

15,.3.3-.37

Crucea: taina ei Mnrcu 8,31 33;g, q Icucernrcia Apostolilor Mnrcu 9, 28-29cugetarea trufdgi - Marcu 11,19-23cugetele omeneiti - Marcu 8,3'l 33cunoaSterea cle sine - MarCu 7, 21,30cunottinfa inchipuit,i a Scriptruilor - Mdl.c! 6,

21-29cunogtinla neputincioase - Marcu 2,21-22cunoltinla tatnicd - Marcu 1.!,22-25cunrina cu spini - Marcu 15,16-21curilia Botezului - Mnrcu 1 l, 15-18curvia - M4lcl 7,11-23;1A,10-12cuventul bun - Mrlr'cu 16, 15-20cu\.antril in\,af.itoresc - Mnrcu g, 13-Sl)cuventul lucr:ltor: puterea sa - Marc! 1, 6clrvarltul lui Dumnezcu: puterca sa - Mai,c! 10, 1-9cuvintcle lr-1i Hristos se implines. - Mnrclt'13,

27-31

D

Daniil Proorocrrl -rlorcu 12,1-9darul clunlnczciesc - Mnrct 9, 38-40; 1'j,24-26clartrl viduvei - .{,1a rcu 12, 11-11clarurile Dulrulrri Sfint - Marar 6,12-13; 11,15-78clarurile in rrunrele lri Histos - Marcu 9,4'l-42daruril(' mari - M.?r'cu 12, 41-J4darnrile'mici - MarclL 12,11-44clatina bdtrinilor - Marcu 7, I-Srlatoria fald de l)um^ezer - M|rcLt 12, 13-71clatoria fafi cle lume - Marcu 12,13:17clatoria propoviduirii - Marcu 1, 35-39DaYid J'roorocrrl: impara\ia lui - M0tcu 11,7-10Da r i.l l r,'orocr.r l: man.i rrc, r piinr le puneri i ina-

inte - I4dl.1 2, 23-28d,iinuirca creltinilor - MLtrct '13, 27-31Liiramarea Ierusalimului- Mnrcu 13, l-4d;ramarea temphrlui din Icrusalin - Mar.rl 13,

1-4;14,55-61adefAimarea - Md,'.! 6, 1-jdefiimarc. Scriptuiii - Marcu 11,13-49deliimarea trupului, - Marcu 8, 31-3/ ; 1 3, 11-17deschiclc'rea Cerurilor - Marcu 1,9-17desf;tdrile - Mdrc, 5, 11-11a: 10, 13-16dcsfranarea - Mrrrcr r 7, 11-23; '10, 10-12dcsp.irlirea solilor - Mircu 10, 1-9dczridicinarea patimilor - Mrrcl 2, 23-28dtayolii - Marci 1,23-28diavolii: cazn€'lc lor , A4arcu 5,6-10dhvolii: intr; in trrm a dc porci - Marcu 5,11-14ndi.rvolii: indrdznealak:tr - Mnru 7,12-'],3di.rvoliir ingeliciunealor Mnrcu 5, 1-5

9I ONOMASTIC 257

diavolii: invArtogarealor - Marclt 5,6-10diavolii: mullimea pecatelor lor- Marc! 5,6-10diavolii: nu trebuie asq)ltaJi - Marcu'1,23-28diavolii: sunt ingiduifi de Dumnezeu - Mrrtcrr

c, ll-l4ndiavolii: \,or sd z.idirniceasc; nlantuirea -

Marcu 15,29-32dinarul Cezarului - Marcu 1,2,13-1,7

dobindirea DuhuluiSfdnt - Marcu '1,9-1],

dobandirea lumii - Morcu 8, 34-37dobAndirea vegnicelor bunitili - Marcti I Q 1.3-16

doi benui - Marcu 12 , 1'l -41

doudsprezece coguri cu firamituri - Marcu 6,

47-44dragostea fal6 de aproapele - Marcu 9, 13-50;

12,28-31dratostea lui Petru pentru Hristos - Malcl, lf,

50-54dragostea pentru Dumneze:u- Marcu 12,28-31dregitoriile omeneiti - Marcu 10, 41-45dreptatea lui Dumnezev - Marcu 10, 39b-10duhul e osArduitor - M|rcu 14, 32-42duhul pitonicesc - Mnrct 1,32-34Duhul Sfanf darurileSale - Marcu 6, 12-13; 1'l,

15-18Duhul SfAnt: dobindircaSa - Marcu 1,9-'17

Duhul Sf6nt e Izvorul inlelepciunii - &k/ctt 9, .l-8

Duhul SfAnt: hula inrpoftivaSa- MnrcLt 3,28-30Duhul SfAnt: venirea Sa - Marcu 1, 9-1,,

duhulr slobozenia Iui - MLlrcLt 15, '16-2'1

duhul: ugurimea Iui - Marcu 9, 28-29duhurile necurate - Marar 1,23 28duhurile riutelii (in numar de tapte) - Mdrcir

16,9-14duhurile Sfintilor - Marcu '15, 33-37dumnezeiescul dar - Marcu 9, 38-40Dumnezeu: ajutorul dat cle El - Marcu 9,19-27Dumnezeu: cererile c|fte El - Motcu 1, 24-25Dunrnezeu: cinstireaSa - Mlrcu 12,13-17Dumnczeu: darul SA1I- Mircu 9, 3840; 1,1,24-2liDumnezeu: ddruiettehra a- Marc 6,4l-4JDumnezeu: dreptateaSa - Marcu l0,39b-10Dumnezeu: e adevir - Marcu 10,23-27Dunurezeur e izvorulbvu:.Ald;li - Matcu 70, L7-22

Dumnezeu: e viu - ML1tcu 12,18-27Dumnezeu: iubirea Sa dc oameni - Mar cri 11,19-23

Dumnezeu: nrila Sa - Marcu 6, 12-13Dumnezeu: pronia Sa - Mnrcu 5, 11-11u;5.

14b-20; 7, 14-23; 1'/,, 19-23Dumnezeu: puterea 5a - Marcu 12,78-27Dumnezeu: gederea dc-a dreapta Sa - Mdrcrl

10,39h-40

Dumnezeu: gederea dc-a stinga Sa -Mnrctt 10,

39b-40Dumnezeu: voia Sa - Mnrcu 1,21-23

E

Elisei Proorocul - Marcu'1, 10-12Euharistia - Mn,.r/ 7 , 21-30: 14, 22-25; 15, 12'17Evanghelia de la Marcu: rrierea ei - l,rtltfcrcrinlorEvanghelia: credinf ainftu ea - Morcu L 11-15Evanghelia: propoveduiea ei - Marcu 11, 6-9Evanghelia: se va propovidui la tGlte neamr.rile

Mnrcu'13,5-10Evangheligtii - Mcrcu 2,6-12EvangheliFtii: sirnboluile lot - I 'rni n t ectah u t or c

exemplul Sfinlilor - Marcu 14, 66-72

t

facerea de bine - A4orcu 7, 31-37fapta bunA lucriitoare- Marcu 1, 35-39; 2, 18-20;

3,'1-5;7,1-5;9,19-27:11, 7- 10; 'L5, 42-17; '16,

15-20lapta cea rea - Mntcu 7, 21 30faptele bune - Mdr"u'13,18-21)faptele bune de cipAGi - lvlarcu 8, 7-9faptele bune: podoabalor - Morcu 11, I-6fariseii: aluatul lor - Marcu 8, 13-21fariseii: cer scnrn din cer - Marcu 8, 10-12fariseii: ll clcvetesc pe Hristos - Morcrr 2, 6-12

fariseiir^ll ispitesc pe Domnul - Marcu 10, 1-9

fariseii: ll invinuiesc pc Domnul - Mrrrca 2, 13 17

fariseii: reutatca lor - Marcu 9,1'l-13fariseii: se socotesc drepJi ti curap, - tr4n cu 2, 13-17

fariseii: sunt lupi rapitori -,Jalcll 6, .lil-lt)fariseii: uncltesc inrpreunA cu irr)dienii - Mdrcl

3,6,12fariseii: \'or si-i riz\'!Steasci pe rce! ci - Mtl'cl

9,14-18ficlia sr,rt' obroc - r\'Itrcu 1, 21-23f;gaduinl.r Irfi Pctru - Morcu 14, 26-31fdl;rnicia cirturarilor - Mnrcu 12, 35-10iecioria - i4alcr 4, 13-20fcmeia picatoasa cu firilul - Murcu 11, 1-5femeia qi birbatul - Mnrc '10, 1-9

femeile care L-au uns pe Hristos cu mil-Mrrrca14,1 5

ferreile mironosile - Marct 1,5, 38-41teneile: statornicia lor - Milrcu 15, 38-1'lfcrirea de srriflteli - Marcu 9,43-50ferirea de trufic - &Inrcu 1,35-39

lllrilliil

2s8 INDICE REAL

ferirea de tulburdrile \,ielii - Marcu 3, 6-12fiii nunlli - Marcu 2,18-20fiii turet.']h:ti - Marcu 3,13-'19Filip: unul din cei doisprezece - Morcu 3, 13-19firea dnmnezeiascd - Marcu 1,2, 18-27firea omeneasci - Marcu 12, 18-27tirea omeneasci a lui Histos - Marcu 14,32-42firea omeneasci: e sAtteroasa - Marcu 5,21-29firea omeneascd: mA ntuirea ei - Mnrcu 1A, 46-52hrea omeneasca: neplltnla ei- Matcu 14,26-31fiu al lui Dumnezeu ptin har - Marcu 2, 6-12foigorul pentru Patti - Matctt'14,12-15fralii Domnului il pizmuiesc - Mdrcl 3. 3i-i5frica in ispite - Malcu 6, 45-52hica lui lrod - Marcu 6, 14-16fuga de slava degartA - Marcu 2, 13-17fuga din Ierusalim - Marcu 13,14-17furii de cele sfinte - Mnrcu 14,6,9

G

glndurrle rzvor;te din inim.i il spurcd pe om -MorcLt 7, 14-23

Colgota - Marcu 15, 22-28grdirea in pilde - Marcu 4, 30-34grija pentru siraci - Matcu 11, 6-9grija pentru trup - Morcu 12, 13-'17

H

llaina veche - Mafc! 2, 2'l-22hainele lui Hristos sunt trase Ia sorli - M4rct

15.22 28hirotonia - Mnlcr 3, 13-i9holia - Marcu 7.14-23hrana lui Ioan Botezittorvl - MarcLt 1.,6hrana trebuie ceruti de la Dumnezeu - Marcu

6,41-44Hristos: a doua Sa Vcnire - Marcu 8, 10-12; 8,

38-9, 1

Hristos: apropierea de El - Mnrcu 5, 30-34Hristos: aretarea Sa - Marcu 8, 38-9, 1

Hristos: are putere se hrdneasce multimile -Marcu 6, 34-40

Hristos: binecuvinteazAprtt ci\ - Mnrcu 10, 13-16Hristos: Botezul Siu - Marcu 1.9-11Hristos: cinstea sa - Mnrcu 14,6-9Hristos: cunoagte gandurile oamenilor - Mr?/cu

2, 6-12Hristos: cuvintele Sale se implinesc - Mnlc! 13,

27 -31

Hristos: daru le ficute in numele Sdu - Malc,r9,41-42

Hristosr dezleagd pildele ucenicilor - Mr]/clr 4,30-34

Hristos: Dumnezei!ea Sa - Marcu 14, 43-49Hristos: e adipat cu frere - Marcu 15,22-28Hristos: e adev;ratul PAstor - Mntcu 6, 34-40Hristos: e batjocorit de ostari - Mdrcu 15,16-21Hristos: e batjocorit peCruce - Marcu 15,29-32llristos: e batjocorit g i lvat 1n As - Marcu 5, 35-40Hristos: e Capul Biseri.cii - Maru 1,2, 10-12Hristos: e clevetit de farisei - Marcu 2,6-12Hristosr e coborat de pe Crtce - Mlrcu 15,42-47Hristos: e dat r;stignitti - Marcu 15, 1-15Hristos: e defiimat inpatia Sa - Marcu 6,1,-3Hristos: e deopotriva ctrTa|j'l - Mnrc 13,27-31Hristos: e Dumnezeu ri om - Motcu 4, 35-41Hristos: e dus pe Colgota - Marcu 15,22-28Hristos: e fiul lui D avid - Motcu 12, 35-40Hristos: e Fiul lui Dumnezeu - Marcu 14,

61h-65;15,29-32Hristos: e ispitit de irodieni - Marcu 12, 13-17Hristosi e ispitit de sadnchei - Marcu'12, 18-27Hristosr e imbulzit de mulf\me - Marcu 5,21-29Hristose inf6gurat in giulgiu - Marcu 75, 42-47Hristosr e intrebat de citre arhierei - Marca 11,

27-33Hristos: e judecat de sinedritr - Marcu 14, 55-61aHristosr e mirturisit de cel vindecat - Mcrct 5,

14b-20Hristos: e,,mancicios 9i biutor de vin" -Marca

3,28-30Hristos: e neiubitor de slavd. - Marc 3,6-12; 6,

30-33;7,31-37Hristos: e om adevirat- Marct 14,32-42Hristos: e osAndit de sinedriu - Marcu 14,

61b-5sHristos: e p5risit de uce ici - Marcu'14, 50-54Hristos: e Piatra - Marcu 15,22-28Hristos: e Piatra din capul unghiului - Marcri

12, 10-12Hristos I e prigonit de neamtl Sdu - Marcu j, 6-12Hristos: e pus in motm|fi - Marcu 15,42-47Hristos: e restignit - Marcu 15,22-28Hristosi e rdstignit de ivdei - MarcLt 12,1-9Hristosl e rugat sA plece din Gadara -Marcri 5,

14b-20Hristosr e socotit indrAcit - Marcu 3,20-22Hristosr e stipAnul Proorocilor - Marcu 9,4-8Hristos: e uns cu mi! de femeia pdcitoasA -

Marcu 14, 1-5Hristos: e vandut de luda - Marcu 14,10-7'l

SI ONOMASTIC 259

Hristosr e vrijmatul dlavoblor - Marcu 3,23-27Hristos: firea Sa omeneascA Morcu 14,32 12Hristosr Fiul TaiAlui - Marctr 1,9-71Hristosr greiegte in pilde - Marcu 4,30-31Hristosr ii incearci pe vcenici, - Marcu 6, 34-44Hristos: ii mustri pe cdrturari - Marcu 12,35-44Hristos: ii mustri pe iudei - Matctr 7, 6-13Hristos: il mustri pe Iuda - Marclt 11, 6-9

Hristos: implinegte poruncile - Marcr l, 9-11

Hristos: inaintea lui Pilat - Matclt 15,1-15Hristos: inaintemergdtorii Venirilor Sale -

Marcu 9, 11-1,3

Hristos: inrudirea ctEl- Marcu 3,31-35Hristos: inLru El se implinesc proorociile -

MotcLt '11, 1-6Hristos: intruparea Sa- Marcu 5, 21-29;'10,'1 9;

14,41-15Hristos: invala lengd nare, ciin corabie - Mdr.rl

4, 1.-2n

Hristosi lnvititura Sa mustr;toare Md,'cr 1,

21 22

Hristos: invierea Sa - MarctL 11,22-25;'16,'l 8

Hristos: i;i biruie vrd,jmagii - Marcu 12, 35 4l)Hrisios: i9i cinstegte Maica - Marcu 3, 31-35; 4,

Hrisios: iti doreFte m oattea - M,uclt 9,'19-27Hristos: iti t;inuiegte Dumnezeirea - Mdrc, 8,

27-30Hristos: jertfa Sa - Mdrcu 14, 43-49Hrisk)s: mdrturisirea Dumnezeirii Sale - Marca

Hristos: mdrturisii dePetru - MdrctL 8,27 30Hdstos: merge de bunivoie la Patimd Mnrca

14,32 34Hristos: Mirele sufletelot - Marcu 2,'18-2AHristosl moartea Sa Marcu 9,1-E;11, 16-21;

15,33-37Hristos: mustri necredinta ucenicilor - Malc&

4,35-41Hristos: nu esfe p otrrvr.lc Legii - Marcu 1,13-15;

9,18Hristos: pitimegte pentru mantuirea noastri -

Marct 8,31 33Hristos: pizmuit de fralii Sdi - Marcu 3,31-35Hristos: prielenia Sa cu Ioan Botezetorul -

Marcu I, I 3

Hristos: prima Sa \lenjrc - Marcu 8,10-'12Hristos: prime;te prunci\ Mdrcu 10,13-16Hristos: prinderea Sa - Marcu '11, 43-49Hristos: prisosul dAr:'rt de el- Marcr,t 6,41-14Hristos: propovaduielte in cetAli ii sate -Ma,'c1t

6,6b-11

Hdstosr puterea Sa pedepsitoare - Marcu 11,,11-14

Hristos: puterea Sa se imparte rimanand neim-p::li^ate - Marcu 5,30 34

Hristosl rudele Sale - Malcu 3,24-22Hristos: sivArlegte putine vindeciri in patria

Sa - Marcu 6, 1-6a

Hristos: Se aratA Mariei Magdalena -Ma,'c, 16,

9-14Hnstos: Se arat; ucenicllor dupa inr iere -

Marcu 16,9-11Hrisios: Se inalle la Cer Marcu'16,'15 20

Hr'sros: Se intrr5!edz; ri 5e mihnepte in rugi-ciune - MarctL 14, 32-12

Hristosr Se ristignegte la Pa;tile iudaice -MarcLt 1l, 1-5

Hristos: Se r;stignegte pentru mantuireanoasfte Marcu 15,29 32

Hristos: Se schimbi \a fal;. - Matc 9,2-3Hristos: slava Sa Marcu 14, 41 15Hristos: slava Sa de pe Tabor - Marcu 9, 4-8Hiistosr smerenia Sa - Marcu 5,14b-20; 5, 35-10;

7, 31-37; 9,19-27; 10, 41-15Hristos: trebuie sd pdtimeascd - Marcr 8, 31-33Hristos: Trupul ti Sangele Sdu - Marcu 14,22-25Hristos: ucenicii Sai - Marcu 2, 21-22Hristos: umblarea Sa pe ape - Marcu 6, 45-52Hristos: urce pe Tabor cu trei ucenici - il, rcr 9, 2-3

Hristosr urmarea Sa - Marcu 7,76-24;10,77-22Histos: va stepani p este peganj - Mlrcu '11, 1-6

Hlistos: va gedea de-a dreapta Tatdlui - Mrlc11, 61b 65

Hristosl vanzarea Sa Marcu 11,16 21

Hristos: vAdegte ciedinfa femeii timeduite -Morctt 5,34-34

Hristosr Venirea Sa i^ slavl - Marc 13,21-26Hristos: vindecd sufletul pi trupui Marcu 2, 6-'12

hula - Marcu 7,14-23hula impotriva Duhului SfAnt - Mnrcr 3, 28-30

I

Iacov a lui Zevedeu: ucis de lrod - Mcrca 9, 2-3Iacov a lui Zevedeu: e chemat de Hristos -

Marcu 1,16 2aIacov a lui Zevedeu: unul din cei doisprezece -

Marcu 3,13-19Iacov al lui Alfeu: unul din cei doisprezece

Marcu 3,13-1,9iacov, fratele Domnulul - Marcu 14, 5A-54Iair: cererea sa - Mnrcu 5, 21-29Iair: credinJa sa zib avnice - Marcu 5,21-29

Io0 IN DICE RLA L

Ilie Proorocrr l: se a ra ta pe ln bor - M arctL 9, I I iudeii: su[t da]i inm6inilc ronanilor-Mfldr 15, 1-15intrarea irr lerusalint - Mttctt '11, l-10 iudeii: sunt hulitori - Mutcl 15,22-28Ioan a lui Zevodeu: unul dirl cei doisprezecc iudeii: sunt nimicifi de ronrani - Mnrcrr 12, I 9

MnrcLt 3, 1.j 19 Iulian Apostatul , Marcu 10, 2E-31

iarna piicitolilor t\ltltu 13, )r- 31iarna prigonirjlor - t\lnrtu 13, 27 3liclolul - Alrilrrr 13, 1.i l/iertarea apronpclui .- Miu ctt 11, 2.]-26iL'rtarea p;c.1teior - l nrcu I, 1-5t 2,'l-sIczechiil Pi oorocui - i\,|arc 12, 1,9llie Proorocul - MarL:l 72, l-9Ilie Proorcul pi hrarra vitlu\,ei -,\{orcir ii, fl,-l-1llie Prcxrr'ocul: e'ste irrailrtemergitor- al Domnului -

Mtltcu9,1l-1.3

Io.|ll Botr /dt.'"1.1: . -r. irrl rr. nrr'rb.rrrrr ..r

Domnului - ,Vlt?'.ll 9, 1.i-1.iIoan Botezittrrul: hrana sa -,M,rt rr 1, 6Ioan Botezetol.tr]i imLrr.icinlintca sa - [1i7r.lt I, 6

Io.rn Botezitorult irrietcltia sa ctl Hristos -Marclt '1, l-3

Ioan Boteziik)rul: Priiclcrc,l fi n1()arte,r sil -Mrrcu 6, 17-20

Ioan BotezibrrrL: proPrr'. idrrirt'a s.r -A,larcrr 1. I jIoan Botczit()rul: ucjdcrcn sil - Ilrtr.tr 6, f'1-29Ioanr e chemat rlc Hlistos - Mdrc 1, 16,:{)Iosif din Arim.rtei.r ccre tnlpul lLri Hristos,

i,lnrc,/ 15,.12 17Ifod tetrarhLrli cste socotit l\4ci;ia lr,4rtrcu i, a-12Irod tctrarhrrl: frica sa - -\Jnrcrr 6, 1l ?iiIrod tetrarhrrlt il socotL.ttc pc Ijrisfos a fi loan

inviat - ,\,1d,'.1 6, l,l 16Irod tetrarlrul: jrrrimirltul siu ,\4r,'ctl {r, l'l-f9Irocl tetrarhul: tic5lofia s.1 ilarcu 6, l1:16Irod tetrarhrl: triicsie cLr fe'nteia fr.ltelui sit -

Mnrcu 6, 17-20irodicnii - Mn,'c! -1, 6-11; 8, 1J,21irodielii: il ispitcsc pc Hristos - tldl.tl 12, 1.3-]7irodienii: uneltesc cu fariseii - Morcrr 3, 6-12Isaia Proorocul - ,4,1nrcu 12,1-9iscusinla duhoIniceasci - Air '.Il 5, 1J-1lnispitele - Mnlcrr 1, I2-13; 1, 26 29ispitele: ribdarea lor - ltltrar 4,35-1'Iirtbirea de ar1;irrt - i.,lirat 71, I 5iubirea de bani |It1t c, 11,'15:lSiubirea de caltig - i1a|cu 11. ./5 il-iubirea de oaureni - Morctt 8,.31-37iubirea clc oanrcni a lui Drurlrezeu - A,lorcrr 11,I9-fiIuda Iscarioteanul: caznele sale vetnice - Mdrclt

11,16 21

hrda lscariotcanul: e iulritor dc ar liint-,[h/rr i+, 1-5

Iuda lscariotcanul; L, lr'rustLat de MinthiiorulHl ist()s - A4d,.r lJ,6 9

Itrda lscariofc.rDul: e Lrrrul tlin cei cloisprezc'cc -Mnrcu 3,13-19; 11, 1[11; 11, 43-19

Iuda lscarioteanul: il vinde pe Hristos - Mrtrcu11,10-11

Iuda lscariotcanul: imPirtAgirea sa cu Sfintele'fai^e - Marcu 11, 22-25

luda, proorocul nrincinos - Mrrrcu 73, 5 10iudc'ii: necinstesc potu cile - Mnr 7,6-'13ir.rdeii: osAnda lor - NInrcu 13, 5-10iudeii: soarta lor - Mnrcu'14, 32 12

izgonirca vdnzitorilor din templu - Mrfcli 11,

15-1S

iiml-rriciintintci lui lo. 1 Botezitorul -M4].c!i 1, 6

i-nlpirilia lui Da\id Mnrcu 1'1,,7-IIlirnpdrtigirea fui Iucl

^ - Marcu 14, 22-25

t^mp.lrfirea ar.crilcrr - Alarc l0,17-22inlpdtiDlirea clc' Drateti! Mirc| 10, 23-31implinirea cercrilor - i4arcl 4,2b:12implinirea poruncift\r - Mdr(l '10, l6-52inplinirea proorociil('}r intru Hrisios - Mrlr'.r/

11, 1-6itnplinirea voii lrri Dumnezcu -rln,'cr 3,.11-35ilnpriitierea minlii - Mdr.,i 5, .3f)-3tinaintenlergitorii Venirilorlui Hristos I4r,'c

9, 11-13

inaintevcstirea celci cle a doua Veniri Morcrr13, 1-1

inaintcvestireadirinrfirii Icrusalimului Mnicrr13,1-4

incepAtura nrorfii - lvlrrcu '15,22-28

incepatura vielii - ll,lcu '15,22-28

indrizneala diirltrlrlrri - M0rcu 1,'12-13irdreptirrea cu sirg:tinli - Mnrcu 14,66-72indreptarea malnici - l\40rcu 1,29-3'1indulcirile pic.itoase - Marcu 5,11-11dinfierea prin lrnr'- Mnrcu 2,6-72i\ftanarca - Ml.rcu 12,11-44ingerul prd\'tle$te piatra de la morm6ntul

Domnului - Md,.flr i6, l-8ingerul venit la mormAntul lui Hristos-Mr,'c!

16,1-8ingreunarea cu nincare - Marcu 9, 28-29irrrrulfile'a cclor cinci p.lini ti doi peiti - Mfl'cli

tt, il-l(i

SI ONOMASTIC 261.

innrultiren celor Fapte piini ii a pe;tigorilor -Mnrcu 3,'1-9

irrrrrdirea cu Hristos- Mnrcu 3.3L-35ingel.iciunea - Marca 7, 1-1 2Jingeliciune:r diavoleascii - Mdtrl 5, 1-5intiietatea - Ma,'cr 9, 3.1-.37

intristarea - Marc, 9, 30-.J2intristarea clupi lucrrrrile piimantetti - Malcu 5,

'14b-20

intruparea lui Flristos * Mrrrcu 10,'1-9;'10,4'1 15

inhrnericul de la r;stignire Marcu 75,22-28, 33 3tlnlelegerea adevirLrlut - Mntctt 2, 6-12inleiegerea driiceascd - Marcu 13,18-24inleleterea lucrului bun - ,\Jarrtt 4,2b-12inlelegerea pdtimali, - Nlntcu 13,18-20infelepciunea lui Hristos - Mnrcu 11, 27-33intelepciunea omeneasc;: neputinla ei - I44rrll

5, 21 29in[eleplirca ucenicilor - Mrrr ca 6, 45 52inlelesurilc adanci aie acripturii Marcu 6,41-14invirtop.rrea - Mnroi 7, 14-23invertogarea driccasci - Marcu 5,6 lainvalitura nustritoarc a lui [{ristos-Mnrcri 1,

21 22

irlvierca dirr nro4i - Nlnrcu 9,9-10;10,32-31invierc.r fiicei lui lair - Mnn'u 5,35-40Invierea lui Hristos - Marcr 11,22-25inviefea trupurilor - I\,lnrcli 12, 13-2iinvinuirea adusi Apostolilor - Mrilar 9, 1.1-13

fJ

jertfele adrrsc ltri Dumnt'zerr - Mnrcu 9, f3-5lljertfirea lui Hristos - A,lnlcrr 1.1,43-49jur.:mintul: ci:lcarea lrri -,\lrrr-crr 6, 21-29

L

lacrrmrle Marcu 1'1, 24-2lilicir;urile cefetti - Marcu lJ, 22-26lic<tnia - MnrctL 7,14-2iiicomia pintccelui- Morcu 6,6b-11Lege;r cca Noui - A/nrcu I, I 3:'14,22-25Legea Veche - Marrlt 1, l-3,40 12lencviren Marcrr 4, 24-25lep.idare.r de picat - Mtitct 13,18-20lepirdarca de satana Mdrcu 12,41-44lepitiareir dc sine - Mnrcu 8,34-37lepidarea lui Petru - Mnrat 14, 26-31, 65-72lirrgupirea Mucu 10, I t'-22liniptei'r Marc! 2, 23-23; 1J, 32-12

iuarea Crrrcii - Mnrcu 3, 34-37; 10, 17-22

luarea-anrinte - Mrrrcr 4, 21-25lucrarea minfii - Marct 1,4, 12-15Itrcrarea porunciior Mnrcu 2,6-12lucrul celbun:moartea penlru el -/vldlcrl 8,34-37Irrcrrrlile p.imanle:li: rrrtri.t,r'.r .lup,i e)e -

MnrcLt 5,'l4b-20lnnrina dulrovniceasca Mnrcu 6,12 13

Irrmina dumnezeiasci - Marct 9, 2 3

M

N4aica I)omnului - Marcu 15,38 4lllaica Domnuir.ri: il chcanri pe Hristos - Mdrdr

.3,31-.15man,l din fustie Mrrc,l 6,11 11nrarca vicfii - M,i|crL 11, 19-23Mateir e chenrat de Histas Marc 2,'13 17il,latei: rrnul din cci doisprezece - Marcl 3, 13-19migulirr:a - Marcr 10, 17-22nirtu a mincinoasa - Mnrc 11, 55-61amirturisirea - Md,.u 3,38-9, 1

mir iurisirea Dumnezeirii lui Hristos -,{,{n,-cl5,1-5

mirturisirei lui Petri Nlttrctr 3,27-34nriirturisirea picntcl or - Marcu 2,'l3 17;7,24-30miriurisirea pentru llristos - Marcir 13,5-10m;riurisirea sutaFuLui j\4rrrc.l 1-;, .13-41

Miheia Proorocul - Mnrcu 12,7-9mila lui Drlmnezeu - Matcu 6, 12-13milosteni. - Md,'.r 14, l-5nrintca omeneasci - Marcrr ),6 12

mintea: lr.lcrarea ei- Marcr 14, 12-15minunea umblirii p-re itPe Mdrclr 6,45-52nlirlur le Mdl'al .16, l5 20rlinunilei si\,.if girea lat Llarc u,l,'l -5 ; 7, 3 l -.37 ;

9. 33-10Irrir'lunilei urmc.rzi ploPoviduirii Mdr.lr 12,

10 12

mireasn lui Hlisios Mdr.!:, 1E-20lvlirelc sufletelor e Hristos Mrrlca 2, 18-20mirenii - Mnrcr 4, 1.J-2aJ

lrli.orlositelc la nlormant Mrr., 16, 1-3nironosifel€ sc infricogeazi de inger - Malca

16,1 3nirtrrile pi putere:i lor Nlarcu 16, 1-8

mahnirea Nfill'.r/ 9, i0-32nancarea - Mdr.1r 9, .l.s-29melldria - Md,,.!r 11, l9-:.1mangaierea ucenicilor - i'la;-crr 6, -10 33nAnia - Md,..r 10, I) 12: 12, l:-17mania: inCreptarLrir ct - MrraI L 29-31

INDICE REAL

ma\ia: puterea ei - Morcu 1, 2g-31mentuirea firii omenetti - Mltrcu 6,31- ;1a,

45 52manhlirea: nu se liscunlpdri cu bani - Mnrc!

8,34-37manzul asinei - Mdrctr 1'1. L-6moartea lui Hristos - Mrrrcu 9,4-8; 14, 16-21;

15,33.37moartea lui Ioan BotezAtotrrl - Mirclt 6, 21-29moartea pentru adevAr - Mnrct 8,34-37moartea pentru lucrul cel bun - Mrr,.cu 8, .14-37moartea: aducerea aminte de ea - Marcu'13,

32 37Nloise Proorocul fi mana - Mnrcu 6, 41-11Moise Proorocul: se arata pe Tabor -Mdl.I/ 9,.1-8moliciune.r lLri Pilat Mn". r/ 15 i -i5mogtenirea Sfinlilor , Marcu 'la,28-31mucenicia - Mdlcr 10, 39b-10mullimea I se inchin; lui Hristos - Marcu 9,

11 18

mullimea picatelor dricegti - Marcrr 5, 6,i0mul;imirea fald de Dumnezeu - Marcti 14,

26 31

mulfdmirea in ispite - Malcu'11,26-3'lmus|narea - Mnrcu l, 21-22mustrarea celor neifilelepli, Marcu 8, 1-9mustrarea lui Dumnezeu - Marcu 3, 6-12mutarea munlilor - Marcu '11,'19,23

mulenia sufleteasci - Mlrc 9, 19-27

N

niddjduirea in sine - Mnrcu 11,26-31nidcjdea buni - Mnrcu 9,3a-32n5dejdea de inclreptare - Mnrcu 8, 13-21nidejdea fnvierii - Mnrcu 10, 32-34ndlucirea pimdnteasce - Mnr.u 2, 23-28neagoniseala - Marcu 6,6b-11\ebu^ia - Marcu 7,11-23necazurile - Mnrcrl 1, 12-13: 10, 28-31; 13, 5-10necredinla - Mfrc 8,22-26;9,19 27necunottinla Script\trtlor - Mnrc 12, 18-27nec'|.re!a - MarcLt 1,10-42Neeman Sirianul - Mnrcu 1,10-42neindreptarea - Marcu 8,13-21neinfrAnarea - Marct 6, '17-20

neputir.la - Mnrcu 7,21-30neputinla firii omenetti - Malcu 14,26-31neputinla infelegerii - Matcu 2,2L-22neputinla inlelepciunii omenegti - Marc, 5,

21-29neputinla omeneascdt - Mnrcu 11,66-72

ncpuiinfele Sfinlilor - lt4ut.cu 14, 66-22neru;inarea - Ma,"cu Z, 1.1-2.1

nestricdciunea trupurilor - M/uc! 15, 38,41lnevotnla - Marcu 1,21-25novalte^ii - Morcu 14,66-72nunta duhovniceasca - M0rcu 2, 18-20nunta: scopul ei - Mnrcu 12,18-27

ooamenii trupelti - Marcu 3, 6 '12

oamenii: mantuilea lor - Marcu 8,31-33obiceiul nefitarnic - Msrcu 9,33-37ochiul pizmai - Mnrcu 7,'14 23odihna l:untrici - Mdrc 14, 12-15oile fir; pistor - Marcu 6,34-4AomorArea patimilor trLtpelti - Mttctt 15, 16"21omul cu vasul cu apa - Mnrcu 11, 12-15omul: spurcarea lui - Marc 7,11-23orbirea sufleteasci - Marcn 8,22-26C)rrgen - Marcu 8, 31-37osa a-Mnrcu1'1,7-'10osanda cirturailor ' Mnrcu '12,35-10

osanda iudeilor - Marcu'13, 5-10osedia - M(trcu 4, 24-25osardia cea buni - Morcu 6,6b 1IOsea Proorocul - Marcu 12,1-9ostatii il batjocoresc pe Hristos - MarcLr'!5,

15-21ostenelile drepte - Morc 1,76 20

P

pacea - Marcu 9,13 50paharul cu apA - Marc, g, 1'l-42paharul pdtimirii - Marc 10,35-39apeinile punerii inainte - Mnrc 2,23-28pang;rirea ldvrrtrice Marcu 7, 14-23patimile celui ce-9i poarti Crucea - Mnlcu 15,

33-37Patimile lui Hristos - Mnrcu 9,30-32; 15.38-41patimile trupelti: omorarea k:t - Mntcu'15,

16-21patimile: dezrdd;cinarea lor - MarcLt 2,23-28picatele: iertarea lor - Mnrcu 1,4-5;2,1-5pi:caiele: mdrturisirea lor - Marcu 2, 13-17;7,

21-30p.icateler sunt pricinabolilor - Morcu 2,1-5pdcatul - M0rc, 10, 23-27 ; 1 3, 27 -3'l ; 1 4, 66-72picatul: aduce slSbiLnogite - Marcu 2,6-12; 7,

24-30

9r oNoMASTTC

pAcatul: biruinla as.upta sa - Marcu 15, 16-21pdcatul: e virsetor de sen9e - Marcu 5,27-29picatulr lepidarea de el - MatcLt 13,18-20pdcatul: timiduirea lui, - Matcu 2, 6-12

pdcituirea dupi primirea Botezului-Ma,'c 14,

66-72pdc;tuirea dupi primirea Sfintelor Taine -

Marcu 14, 66-72pigAniir mAntuirea lot - Marcu 15,22-28pimantul cel bun - Marcu 4, 2b-12

pirasirea p;rinfiior - Marcu 1,16-20pdrerea de sine - Marcu 6,21-29parinfii: ajutorarea lot - Morclt 7,6-13pdrintii: pirisirea lor - Marcu 1,16-20pis;rile cerului - Marcu 4,2b-12pitimiriie cu care ii suntem dato lui Hristos -

MarcLt 14,61b-65pedeapsa pentru sminteald - Matcu 9, 47-42peitera de talhari - Marcu 1,1,15-18petic nou la haini veche - MarcLt 2, 21,-22

Petru Apostolui: m irt'Jnsiea sa - Marcu 8 , 27 -3A

Petrur dragostea sa pentru Hristos - Ma,'c! 14,50-51

Petru: e chemat de Hrj,stos - M|rcu 1,, 16-20Petru: e defiimat de Hrrstos - Marcu 8, 31-33Petru: f;Beduinta sa - Morcu 14,26-31Petru: lepddarea sa - Marcu '14,26-31, 66-72Petru: nu vrea sd Se rdstigneasci Hristos -

MarcLt 9,4-8Petru: plingerea sa - Marclt 14, 66-72Petru: unul din cei d otsprezece - Morcu 3,13 19

piatra din capul unghiulul - Marcu 12,14 12

piedica bogiliiloi - MarctL 14,23-27pierderea sufletului - Marcu 8,34-37Pilat: Il apiri pe Hrislos - Marcu 15,1-75Pilat: moliciunea sa - Marclt 15,1-15pilda griuntelui de mugtar - Marctr 4,30-34pilda lucr;torilor viei - Marc, 12, 7-9pilda nevinoviliei pruncului - Marcl 9, 33-37pilda omului cu larrnl - MarcLt 4,26-29pilda semSndtorului - MarcLt 1, 2b-12pilda smochinului - Marcu 13,27-3'lpilda stripAnului caser- Marcu 3,23-27pizma - Marcu 6, 1-3; 7, '14 23plengerea lui Peiru - Marcu 14,66-72pocejrlla - MarcLt 1., 7-8, 14-15; 2, 1j-17; 13, 32-37pociinla cu sArguillld - Marcu'14, 66-72pociinfa: vremea ei - Marcu 2, 18-24polta - Marcu 1A, 17-22pofta cea rea - Mrrcu 12, 13-17porunca propovdduirii Evangheliei - Marca 16,

15-24

porunciler implinirca 7ot - Marcu 2, 6 12; 10,46-52

poruncile: sunt necinstite de rudei, - Marcu 7,

6-'t3postiea - Marcr.r 1, 23-28postul - Morcu 1, 23-28postul de miercurea - Marcu 14,1,-5postul: puterea lui - Marcu 9, 28-29potolirea furtunii pe fi1arc - MatcLt 4, 35-41poviluirea duhovniceasch - Marcu 2,23-28Preacuratele Taine - Mnrcr T, 21-30pteacurvia - Marcu 14, 1A-12pregdtirea Pagtilor - MalcLt 11,72-15pricina birbatului cu femeia - Mnrcu 10, 1-9

prietenia lui Ioan Botezetorul cu Hristos -Marcu 1,1-3

prietenul lui Hristos - Marcu 12,28 34

prigonirile - Marcu 13, 27-37pritoniile Sfinlilor - Marcu 10,28-31prima Venire a Domnul:ui - Marcu 8,10-12primejdiile - Marcr i3, 5-10prinderea lui Hristos - Marcu 14, 43-49prisosul ddruit de Hristos Dumnezeu - Mdrc,

6, 41-41privegherea - Mar"cu 13, 32-37privegherea cea rea - Marcu 13, 32-37pronia dumnezeiascA- Marcu 5, 1'l -24; 7 , 14-23;

1t, 19-23proorocii mincinogi - Marcu 13, 5-14proorocul necinstit ifl pattia sa - Marc 6, 4 6a

propoviduirea - Marctr'1, 35 39propoviduirea Apostolllor - Mircu'12,1 9;16,

15-20propoviduirea Evangheliei - Mnrcu 14, 6-9propoviduirea Evangheliei la toate neamurile -

Marcu'13,5-10propoviduirea inaintemerBitoruiui Ma,'c, 1,

1-3propovtrduirea: puterea ei Marcu 4,30-34prwcla - Marcu 14, 13 16

purtarea Crucii - Marcu'15, 16-21, 33-37pustnicia - Mnrctt 4, 13-20puterea conttiinlei - Marcu 9,43 5A

puterea credinlei - Mdrcu 2, 'l-5; 6, 4-6a; 1'1, 19 23

puterea cuvantului lLtcretor - MarcLt'1, 6

puterea cuvantului luiDumnezerr- Marcu 10,1 9

puterea lui Dumnezeu - M0rcu '12, 18-27puterea maniei - Marc 1, 29-31putelea minunilor - Marctt 9,38-44puterea pedepsitoare a Iui Hristos - Mdr"cu 11,

11-14puterea postului - M4tcu 9,28-29

L tLL[i lltl

ll,

261 INDICE REAL

puterea propovdduirii - M1tcl 4, 30-34puterea .ug;ciLltlii - Marcu 9,28-29putere.r siverSirii minunilor -,LIdr.tl 9, -13-40;

11, 19 23

puterile strfletegti Mnrcu 2, 6-12; 12,28,31

R

rinduiclile l-egii sunt invechite - Mdlt! 1, 40-.12livna duhovniceasct - Mar 9, 33-37rivna f;iri fierbinfeald - Marct 14, 26-31ribdarea - A4nrcrr 13, 1l-1-3ribdarea in ispite - Mntcu 'l, 12-13; 4, 35-41rispindirea minlii - Marar 5,30 31risplitirca insutit.i - Matcu 10,2t1,-31riutatea - Mdrc! 6, 1-3riutat!'a fariseilor - M0,.1 g, 1 l -1 3rccunoitinla - Mcrcu I, 13 45; 7, 31-37recunoitinla fali de Dumnez-eu -Mdrrlr 3, 1.1-19rrrada duhovniceascit treptcle ei , Marut 4,

B-24roadele propo\';d uirii Apostolilor -Mrrrr 12, 1-9rodu\ viSei - ltlnrcu 14,22 25rudefe Domnului - Marcu 3.20-22rudcnia cluhovniceasci - Mnrclt .3, 37-35rudcniilc - Mdlclr 3, 6-i2rugiciunea - Mil,rll 1.3, 32,37rugiciunca cu crcdinyi - Marcu 11,24-26rLlgiciunca din grdLlina Chetsinrani - I{nrcrr 1,1,

32-12rugiciunen dulri masd - Marcu'14,26-31rtrgiciunea in singuritate - Mttrcu 6,45-52rug;ciunea inairrte de rnasi -,4,lnrflr 14, 26-.3'lrugiciunea stirrritoare - ltlarar 7,24-30rugicirnea ii lirrigtea - Marct'14,32-42rugaciunc.l puterea ei - Mnrcu 9,28-29rrrlliciuneat si\,.irsirea ei - tlnrc 14, 32-42

s

saducheiil il is;'itesc pe Hristos - M|rcu 12,13-27

snrea duhovnicc'asci - Nlnrcu 9, 43-50simAnla cu\rAntulul - Marct 4, 2b-12sinitnt!'a gi slujirea h.ri Dumnezeu - Mnrrrr 1,

29-3'1sinitnten trlrpenscii - Matcu 1,29 3'1

siracii: grija pentru ei - Mircu 1.1, 6-9siturarea celor cinci ]-,j,ii . ivlnr.u 6, 31-40s.lturar€,a celor patru nrii -,4,llffti 8, 1-9sivirgirea ['inclui- Mnrcu 5.14b 20

sivAriirca lucrului bun - Mtlrcu 3, 1-5s?lvartirea minunilot - Mar. 3,1-5;7, 31-37sivArtirea rugiciunit - Marcu '14, 32-42schimbarea fiptnfii in vremea lui Antihrist -

Mnrcu 13,2'l-26Schimbarea la fafi - Marcu 8,33-9,1.scopul nunlii - Mdlcrr 12,18-27scri.erea Sfintei EYanghelii dc la Marcu -

InniticcuoAntaft.Scriptura: defiimare a ei - Marcu 14, 43-49Scriptura: intelesu ri le ei addnci - Marcu 6, 41-44Scripturn: necunoagtetea ei - Marcu 12, '18-27

Sedechia, proorocul mincinos - Marcu 12, 1-9semne ti minuni - M/ircu 15,15-20sf6lgitul vielii omenerti - M.t/c| 13, 32-37sf6tierea hainelor - I\1orc 14, 61b.65sfintele vase - Mrr'.u 14, 6-9Sfinfii: dtrhurile lor - Mnrcu 15, 33-37Sfintii: mogtenirea lor - Marcu 1,0,28-3i,Sfinlii: neputinlele lot - Mnrcu 14,66-72Sfinfii: pilda lor - Marcu 14, 66-72Sfinlii: prigonirile lor - Marat 10,28-31sfinlirea puterilor sutlelegti - Muar 12, 28-31simbolurile Evangh eliglilor - lnnhtccuuhntareSimon Cananeul: unul din cei doisprezece -

Matcu 3,13-'19Simon Cirine[l duce Crucea Domnului-Marcl

15,16-21simonia - Mdrcl 11, 15-:18

sina8oga iudeilor: blestemarea ei , Mnrcu 11,11-'14

sambita: e f;cutal pentr! om - Marut 2, 23-28;3,1-5

SAngele lui Hristos e L\haristic - Mntcu '14,22-25

sirguinta in rugicir.ne - Marcu 14, 32-42sirguinta intru cele bune - Marlr 14,66-72slava delarti: fuga de e^ - Marcr 2,13-'17slava lui Hristos de peTabot - Marcu 9, 4-8slava pimAnteasci - M0tcu 10, i5-39aslobozenia duhului - Mnrcu 15, 16-21sluiire.r nproapelui - Mnrcu 10,4l-45sltrjirea lui Dumnezeu ti s.initatea - Marcu 1,

29-31smerenia - Mdlc', 1, 43-45; 9, 33-37;12, 4'1-44smerenia lui Hristos - Marcr 5, 'l4b-20, 35-40snrerita cugetare - Marcu 10,13-'J,6sminteala - Marcu 9,4'l-42sminteala ingiduiti - Marcu 3, 28-30smintirea celor mici - Marcu 9,4'I-42smintirea: pedeapsa ei - Marcu 9, 4'l-42sm(rchinul neroditor: blestemarca lui - Mara!

11, 11-14

9I ONOMASTIC 265

smulgerea spicelor - Mnrctr 2, 23-28so[ii: desperfirea ]or - Marcu 1,0,1-9spovedania - Marcu 13, 18-20spurcarea omului - Marcu 7, 14-23statornicia - Mrlc'l 2, 2J 28statornicia feneilor - Mnrcu 15, 38-41staruinla in rugdciune - Marcr.r 7, 24-30striciciunea firii - Mnrcu 12,'18-27sufletele feciorelnice - Marcu 2,78-24sufletele morlilor - Marcu 5, 1-5

sufletefe pietroase - Marcu 1,2b-1,2sufl,etul - Marcu 17, 7-10sufletul cuprins de multe |.rtji - Marclt 4,2b '12

sufletul ii trupul - Mnrcu 15, 42-47sufletuli mutenia lui - Marcu 9,1,9-27sufletul; orbirea lrri - Marcu 8,22-26sufletul: pierderea llui - Mnrcu 8, 34 37slrfletul: puterile sale gi sfinlirea lor - Marcu

12,28-34sufletr.rl: surzenia lur - MLrrcu 9,19-27sufletul: unirea sa c! tru?vl - Marcu 12, 18-27sufletul: vindecarea sa - Marcu 2,6-12supunerea fafi de po.velrritor - Marc 6,30-33supunerea fati de voia lui Dumnezeu - M4l'cll

14, 32-42surzenia sufleteascd - Marcu 9,19-27sutagul: m;rturisirea lll - Marcu 15, 38-41

Iiapte (numirul 7) - Mnrcu 8,1-9gederea de-a dreapta lui I)umnezeu - Mnrcrr

10,39b-44

lederea de-a stanga lui Dumnezeu -Marcu 10,

39b,10

T

Tadeu: unul din cei doisprezece - Mdlcu 3, 13-19taina Crucii - Md,'crr 8, 31 33; 9, 4-8tatnele - Mnrcu '11, 22 25tiierea urechii slugii arhiefeului - Mnrcu'11,

43-19timiduirea pacatulnt - Marcu 2, 6 '12

Teuda, proorocul mincinos - Morcl 13, 5 10

ticilogia iui Irod l'Iarcu 6,'14:16tinerelea ,\,1!r.r/ l -1, -12-.17

telharii rdstjgnili impreund cu Hristos - Mdrcrl15, 22-26

tilharul cel bun - Morcu 15,29-32tanirul iubitor de averi - Marcu 10, 17 22

Toma: r.rnul din cei doisprezece - Mnrcr ,3, 13-19

trebuinla firii - Mdl'.l/ .9, 1-9

treptele rodirii duhovni,cepti, - Marcu 4, 13-24ireptele viefii duhovnicegti - Morcu 1, 26-29ftezyra - Marc',t 4, 24 25; '12, 41-44trimilerea Apostolilor la propovdduire - Marca

3,13-'19; 6,6b-11truda binecuvantate - Marcu 1, 16-20trlrtia - MarcLt '1, 43 45; 7, 14 23; 9, 33-37; 11,

19 23

trufia: ferirea de ea - Marctl 1,, 35-39trupul e neputirlcios - Marc 14,32-42Trupul lui Hristos errhaistlc - Marcu 14,22-25trupul ti sufletul Mnrcu'15,42 47trupul: def;imarea ltti - Mnrcu 8, 34-37; 13,

14 17

trrrpul: c haini a su'ilehuhti - Marcu 11,7 l0trupulr Srija pentru el - Marcu 12,1,i-17trupull nestdcicjunea sa - Marcu'15, 38-4'1

trupul: unirea sa cu suflelvl - Mnrcu 12,'18-27trupul: uFurimea lul - Mtirclt 9,28-29trupul: vindecarea sa Marcu 2,6 12

tulbu.irile vielii: ferirea de ele - Marcr 3, 6-12tnrbarea indricirii - Mdrcu 6,17-24

U

ucenicii Domnuh.ri: calca datina bitranilor -Mnrcu 7,1-5

ucenicii Domnului: inleleplirea lor Malcr 6,

45-52ucenicii Domnului: m6ngAierea lor - M.trcu 6,

30 3-l

ucenicii il pArisesc pe Hristos Mar"cr 14,50 54ucenicii lui Hristos - Marcu 2,21-22ucenicii lui Ioan BotezAtorul' - Matcu 2,78-20ucenicii pregdtesc Partile - Marcu 14,12-15ucenicul lui Hristos - Marclt 12,28-34lcidetea - Mnrclt 7, 1,1-23

uciderea copiilor Marcu 13,14 17unrblarea pe ape a lui Hristos Mat ctL 6, 45 52ungerea cu untdelemn - Matcu 6, )2 13

unirea birbatului cu femeia - Marcu 14, 1-9

Lrnirea dintre suflet gi ttllp - Marcu'12,18-27untdelemnul pentru u^gere Marc, 6,12-'13ura.iune.r pLlstiirii -M.,r.r, i3 l4 /-urmarea lui Hristos - Mnrct 1,16-20; 8, 31-33;

10,17-22;14, 16 52; 12, 35-40uturitalea - Marcrl 7, l4-23utudnrea trupului gi duhului - Mnrcir 9, 28 29

Llt, il

Ll:'t

V

vara desfitArilor - Marcu'13,27-31vara drepfilor - Mdtcu '13,27-31

vidirea celor tdinuite - Marcu 4,2'1-23veacul al optulea - Mrrcu'14.22-25vederea dumnezeiagcA - Morcu 2, 6-12; 14,

12-15Venirea Domnului cea de a doua - Morcu 8,

10-'12;13,21-26venirea Duhului Sfd^t - Marcu 1,9-7'lvenirea Iui Antihrist - Marcu 13, 21-26veselia duhovniceasce- Matcu 4, 26-29; 6,'12-L 3vestirea invierii catre ucenici Fi catre Petru -

Marcu 16, 1-8vestirea Patimilor - Marcu 10, 32-34via duhovniceasci - Marcu 12,'l-9\ti,a\a aspte - Mqlcu 15, 16-21viala de obtte - Marcu 4, 13-20viala duhovniceasci treptele ei- Marcu 4,26-29viata infranati - Marcu '15,16-21

viafa intinati - M4lcu 5,11-14aviafa omeneasci: sfarritvl ei - Marcu 13, 32-37viata porceascd - MqrcLt 5, 11-14avlcler.ia - Marcu 7,14-23viclenia arhiereilor, cArturarilor ti bdtranilor -

Marcu 11,27-33videnia Ivederea durnnezelascll - Morcu 2,6-12;

14,12-15viefile Sfinlilor - Marcu'17,7 ':]0

vieluirea evanghelicd - Marcu '1,14-'15

vin nou in burdufut noi - Marcu 2,21-22vindecarea bolilor - Marcu 2,'l-5Vindecarea celui cu mana uscate - Molcll 3, 1-5vindecarea demonizatului din tinutul Gada-

renilor - Marcu 5, 'l-5

vindecarea fecioruluii^&ecit - Marcu 9,14-18

vindecarea feluritor bolnavi ti demonizali -Marcu 1,32-34

vindecarea femeii cu curgere de sAnge-Marcu5,21-29

vindecarea fiicei femeii cananeence - M4lc! Z24-30

vindecarea indricitului din Capernaum -Marcu 1,23-28

vindecarea leprosului - Marcu 1,40-42vindecarea lui Bartim e! otblul - Malcu 1.0,46-52vindecarea orbului din Betsaida - Matcu 8,

22-26vindecarea sldbdnogului din Capernaurn -

Marcu 2, L-5vindecarea soacrei lniPeftu - Matcu'1,29-3'lvindecarea surdului gAngav - Mnrcu 7, 31-37vindecarea hupului 9i sufletului - Mnrcu 2, 6-1.2

vindecari piin atingelea de poala hainei luir{ristos - Marcu 6,53-56

vinul cel nou - Mafcu 2, 21-22; 14, 22-25vjrtutea pilduitoare - Marcu 1,14-']5vanzarea lui Hristos: - Mqrcu 14, '16-2'1

varsta de mijloc - Marcu 73, 32-37voia lui Dumnezeu - Marcu 4, 21-23voia lui Durmezeu: implinirea ei -Malcl3,31-35voia lui Dumnezeu: supunerea fal, de ea -

Marcu 14, 32-42vreimigia casnicA - Marcu '13,11-13

vrednicia pentlu hirolo ie-Mlrcu 3,13-19v remea bucuriei duhovnicegti - Marcu 2, '18-20

vremea pociinlei - Marcu 2,18-20

z

zavistia - Marcu 7, 14-23ziua cea dintai a Azimelor - Marcu 14,'12-'15ziua Venirii Domnului - Marcu 13, 32-37

267

zal -

Vlarcu

trcu 7,

um-

46-52rcu 8,

LUm -

9-31

2,5-12rei lui

INDICE SCRIPTURISTICAL TALCUIRII SFINTEI EVANGHELII DE LA MARCU

,31-3seea-

.-19

18-20

Facere 49, 10 - Mrrcr 3, b-12

lejire 3,6 - Marcu 12, 18-27Ietire 12, 1l - Mnrcu 11, 16-21legite 74 - Mntcu 9,1-8Iesire 14, 16-21 - Marcu 4,35-11letire 75,17 - Marcu 12, 1-9Ietire 16, 19-20 - Marcu 6,4L 44legire 25, 30 - Mnrcu 2, 23-28leqite 25,8 - Mnftu 14, 22-25

Leviti.2, 13 - MarcLt 9, 43-50Leviti( cap. 13 - Motcu 1, 10-12Leviti. cap, 14 - Mnrcu l,43-45

Deuteronom 25,5-70 - Mircu 6,17-2

Iosua cap, 3 - Mnrcu 1,35-41

1 Regi 2, 5 - Marc 16, 9-14'1. Regi 21 - Marcu 2,23-281 ReSi 21. 1-2 - Marcu 2, 23-28

3 Regi 22, 24 - Motcl 12, 1-9

4 Regi 1, 10, 12 - Marcu 9,4-84 ReBi 2,74 - Marcu 4, 35-174 ReBi 5,70 - Marcu L, 40-42

1 Paralipomena 28,9 - Marcu 2, 6-12

Psalm 7,9 - Marcu 2,6-12Psalm 15, 4 - Marc! IA, 23-27Psalm 77,6 - Marcu 15, 1-15Psalm 17,45-49 - Mnrc 1,1-3Psal']. lE, 4 - Mnrcr 13,5"10Psaln 21,1 - ML1rc, 75, 33-37Psalm 33, 13 - Mnr.u 10,17-22Psalm 34, 19 - Mrrcu 14,61b-65PsalrJ. 41,4 - Matcu 11,24-26Psal'r. 61, 8 - Marcr 11, 24-26Psalm 79, 15-16 - Marcu l2,1-9Psalm 109, 7 - Marcu I2, i5"40Psalm 117, 25 - Mdrcu 11,7-'10

Pilde 21.2 - .\tlariu 2,6-12

Ecclesiastul 1,9 - Marcu 6,6h-11

fsaia 3, 11 - llitcu 15,1-15Isaia 11, 2-3 Ilrrcr 16, 9-11lsaia,l0,3 - ]'Inrc u 1, 1-3lsaia 53, 7 ).lartu 11, 1i-49Isaia 53, 12 ,\1arcu 15, 22-28

leala 55, ? - Marc 11, 15"18

lerc'n.ta 11,20 - Marcu 2, 6-12Ieremia 17, \0 - Mdrcu 2,6-72Iezechiil .ap. 7 si 10 - Inni lecuxAnhrcIezechiil 1, 10 - lrraiutecti)h tareleze.hiil17,24 - Marcu ll, 19-23

Avdie 7,75 - Morcu 15, 1-15

Zaharia 13,7 - Marcu 14, 26-31

Maleahi 3, 7 - Marcu 1,1-3

Intelep(iun€ 6,5-E - Marcu 12, 35-40

Matei 7,20 - Matcu 15, 38-41Matei 1,24 - Marcu 15, 38-41Malei 2,76 - Mnrcu 6, 14-16Matei 3,7 - Marcn 13, 21-26Mdlei 3,8 - Marc 11., 11-14N{atei 3,15 - Marc 1,9-11Matei 4,17 - Marcu 1, 12-73Matei. 5, 13 - Marc 9, 43-50Matei 5,32 - Matcu 10, L"9Matei 7, 7 - Marcu 4, 2b-12Matei 7, 13 - Marcu 6, 34-40Matei 9,2 - Marcu 2, I-5Malei.9,9 - Nlarcu 2, 13- 17Matei 10, 31 - Mnlrrt 10,28-31Mntei 10, 33 - Mn,cr 14,66-72Matei 71,77 - Marcr 1, 6

Malei 1\, 78 - Mnrcu 1, 6

Matei 17,19 - Marcu 3, 28-30Matei 11,21 - Marcr 8,22-26Matei 11, 28 - MnlcIl 10,13-16Matei 72,30 - Marcu 9,38-40Matei.13,38 - Marcu 13.1-1Matei 14, 15-21 - Matc 8,1-gMatei 14,79 - Marcr 8, 1-9Marei 16, 13-20 - Morcu 8,27-30Metei 17,2 - Marcu 14,32-42Matei 77, 17 - Marcu 6, 14-76Matei 17,21 - Marcu l,23'28Matei 20,20 - Marcu 1, 16-20Matei 20,20 - L'Iarcu 10, 35-39aMatei 20, 30 - M4r.u 10,46-52Matel 27,79 - Marc, 11, ll-14Matei 21, 19-20 - Marcu 11, 19-23Matei 22,35 - Marcu 12, 28-34Matei 24,15 - Marcu 13, 18-20Matei 24,29 - Marcu 8, 10-12Matei 25,34 - Morcu 10, 13-16Metei.25,7 - Marcu 14, l-s

268

Mirtei 26,71 Marcu 14,66-72Ilatei 26, 75 :rlnrcu 11,66-72M,rrri :7,34 - NIarcu 15,22 23Itntei 27, 35 - Mnrc! 15, 22 23Mntci 27,45 - Mnrcu 15,22-23Nl.rtei 27, 56 N1drct 1, 16-20Matei 28, 1-2 N1arc I6, 1-8

lUnrcu 3, 17 Mnrcu 9,38'.10Nf.rrcu :J, 22 ,\4nrc! t, I0-12Marcll 4, 23 - Mdrcu 7, 11-23i\lar(u 6, 3 - Mdrcu 9.1 3Marcu 6, 15 - Marr:u 8, 2/--10Marcu 6, 15 Nlrrcu 9, 1-BMnrcu 6, 21-28 - lvlnrc 9,11 13Nlarcu 5,35--l.l - Mr.rc,/ 8, I 9Niar.u 6,41 Mrr,.r 8, :l-9N'fnrcr 8, 38 - Mrrf.rt 11,6a-72NIarcu 9,2-3 - M.tjcu 9,1-3vfMnrcu 9, 19 - .VJd,.u 6, 1,1"i6Marcu 10,32 - ll,r,-.u 10, i5-39dM.rrcu 11, 20-21 - MarcLL 1,,, 11-14Nt.rrcu 13, l5-16 - Ili,cu 13, 13-20N{arcu I3, 18 \1tlrctL 13,27 31Marrr 14,23 Mnrc 11,26-31Mnrcrr 14, 65 - r!1rr. 14, 26-31M.1rcu 15,2,1-25 - &lnrcu 9,1 3

LU(n ), A7 - t "ntcu

1, 10 12Lncn ,1, 30 AIr]t:u 14, 1-SLu.a 7, 3{ ,\lrr.'r i, 2J-3t)Luca7,37 - l4a,1: 1.1, 1 5Luca 9, l2-'17 - r\irr.l J, 1.9Lucn 9, 16 - Mnrcr 8, 1-tLucn 9, 28 .{l,rrirr 9, 2'.1Luca 9, 28-29 Mrrrcn 11, 32-.]2Lu(a 9,.|t -,\l,r/.[ 6, l.l 16Luc.r 10, l3 - i nrcu 8,22 26Lu.i 10, 19 - .Vartu 15,11t-21Luca 10, 19 - Md?'cr 16, ?.5"?0Luci 1!, 9 irlarcx 1.2b-12Luca 12, 9 N1ur.r 11,66-72Lu(a 16, f - i\1nrcu 10,2i-27I-uca 22, 8-11 - lrhrc! 1.1, 12 15LUCa 22, 6.1 - iJdf.r 11,611'-65Lnca 22,67-68 - Mrttu 14, 55-6'ldLu(n 23. 34 - Llarcu l5,22-28Luca 23,40-41 - Mnrcr 75,29-32Luc.1 23,46 - i,idfrll 15,33-37LnCa 24,1 Mnr(u 16, 1-3Luca 21, 15-16 Mdrcu 16,9 11Luc.r 2.1, 31 - MarcLt 16,9 14Lucr 21, 3i'3{ - LJdrcu 16,9'11

Ioan l, 1- iIni l.;ul,itnltlt.loan 1, 1.1 - Alrf.ll 9,,1-D'loan L l.{ il,r/.tr 10. J-9lod|l1,3i-37 - lrl tcu l, Ib-20Iorn l, 13-17 -

^l,rrcu 11, I5-18

loai 2,19 - MLltc| 11.55-61aIoan.l,34 l,lnr.|l ?1, 1l-1JIonn 5,5-15 - Mnftu 2, 1 5loan 6, 5-13 - IIn,.Il S, 1'9Ionn 6, 15 - tldf.r/ ,r. 11) 12

lonn 6,51 -,\lnr.r/ 1.1, l: lijIoitn 6, 53 l{,rf.rl 14, 22'1.';toan 8, 59 ,\,r,r.l i.l, I 5loan 10, ll -

^.larcu 6,3.1 !t)

loan 10, 14 -,Udf.! 6, 3l-41/Ioan 11, 2 &ldf.ll 7./, I 5Ioan-11,25 - Ilnrirr 1J, I 5loatr 72, 1-6 - NInrcli 11, l-5Ioa 13,35 - Ilnr.'r 12, 23-3.1Ioan caF. 'l4 - llfn,'i l1 9..3.1-17Ioan 14,6 -,\,tir,.1r.1, : lj- 12Ioan 11,6 - ildtcu 10,23-27loan 1.1, 15 - IJdf.r/ 1:, 28-.14loan 16,12 - NInr.u 15, 33 .17

loan 19, l7- tl 7rc 1r.16 21Ioan 19, l8 Alrr.ft 1.5, 2l :.SIoar! 19,24 - Ilir/.r/ 15.2-? 2dloan 21,75 - i\lnrct 11,22 25

Faptcle Apostolilor 1,11 - l)hrcu 1.1, 6lb 65Faptt'le Aposlolilor 2, 41 - I4nr 12, 1-gFaptcle Apostoliloll,l - nturcu 12,1-9Faplel€ Apostolifor J,10-11 - Marcu ;5, 12-47Faptele Apostolilor 5,36-37 - Mntcu 13,5-10Faplel€ Apostolilor 12,2 Mnrc 9,2-3laptele Apostolilor 16,77-18 - Mnrcu l,32 31Faptcl€ Apostolilor 16,31 - tldrcr,l,30-31Faptelc At'oslolilor 28,3 lvlarcu 1rt, 15-2A

Rom.rni 5, 6 - i\4nrc 1t),23'27Romnni 8,39 - il.rr.r 1l), 1'10llonlnni 10, 18 r\'1,rr.r/ Ll,5-iuRonrini 1.1, 1i - itln,iu 1,11-15

I Corinleni 2, 3 ,\1.?r.r 1.J, l3 .J1)

1 Corinteni 3, 13 Mrr.r/ !, .lJ 5{lI Corinteni 10,.1 - r\'lrrrctl {, :ir-12

2 Corinteni 72,10 - l\litL l0, 28-31

Ef€scni 2,20 - Mrrr.! 15,42-,!7ljfescni 4, 13 -,\,lorcrr,1,2tj l9

1 Tesnloniceni 4,1i - l\lnrctr 13,27-31

2 Tinlotei 3, 1'l r\l,rr.r iU, lJ 3l

Iacov 1, 17 -.\4rr.r l, -35-.19Iacov 5, l.l -,\1,?r.Il 6, 12-i-l

1 Pelr0 2, { - I1,rr.r 15, .12 l71 Petru 5, l3 . ijtai]tt.ctL.,Atrtnrr

Apocnlipsa 3,19 - Mnrc, 3, i;-12Apocafipsr 74,13-16 NIarc l, 26 29

269

NUME PROPRII TALCUI'f E DE SFANTUL TEOFILACT

Arirnateia -,,lil]:1nrl pi A(fln .^,JrlfcU I5,42-47Avraam -,,pdrintf lI rrc;rmurilot" -Mofei l, 2n

Baraba - ,,iiul tatnhri" - A,lrrldi 27, 15-lD"

Betnnia -,,c.rj.r .r:,cult.irii" - I4nl( i 11, 17; Morc 'l'), '17-14; Lucn'19,29-40Betfaghe ,,c.si n fnlcilor" - Lrcl 19, 29 -10

Betlecrrr ,,casa piirrii" - Mnt.r l, 1a; I.uco 2,15-18carraneeanc.r - ,,gititi spt-e smererrit"'- Matei 15,28Capernaunr - ,,c.rsir n1;rngiierii" - Ildici 4,'12;17,23-24; Marcu 2, It-72

David - ,,prrtcrrric l,i nan.i/indestul.rt la mind" - Marcu 11 ,1-10diavol - ,,clcvctitor" - Motei 1,1ltElim -,,suire" - Lrrcn 10, l-3Elisabeta -,,a lui DuinnczeLr odillni" - Lrc, i,5Fares - ,,tAicre" - Mr?icl l, Jrt

fariseu - ,,tei.rt ti dcspirlit dc ccililli" - Mnlci i,7a; Luca 5, 27-32

Fenicia - ,,ropu" - rVlarat 7,21-30Galileea - ,,praviiliti ios" -.\4d['i ]. 1:Cavriil - ,,om-Dunrnezeu" - Lr.,r 1, .lo JsGolgota - ,,locLrl c;['Alanii" - I4rtti 27, 33-37

tlristos -,,Uns" - A'l,rh'i l, 1.lao -,,r'nintuirc" - LuL:'t l, 3 I 33Ierusafinr ,,r.ede|c.r picii" - Lua'1 lo.29-37Iisus - ,,Mintu itor" - l\'latL'i 1, 1b; Lucn l, 31-33loan - ,,dar al ltri Dlrnr!1ezcu" - Lrarr l, 57 64losif - ,,arlirrgirc" - Mnn'u 15,12'17Irod - ,, m inte tf rlpcnsci" - Ilirh'/ 11, L9l)-21; Mnrcu3,6'12Isaac - ,,bncurie/r.1s" - Mnlci 1, 20

fsrail - ,,r,izirrd Pt' DuDrnezcu" - ,|lrrfci 2 , i;c; Lrca 1, 51-56luda - ,,NirlLrrisire" - Lu.n 7,1-9; !3, I0 '17

ludeea - ,,nrir1rrrisirc" - l\4t1tti 2, 1r; Nlnrclt 13,18-20iudeu -,,care sc rndrtrrriseite" Mrlrl 27,33-37Mariar -,,Doamni" - Lucn 1,36-.15;10,38 12

Nazaret - ,,sfinlirc" - Lrrrr 1, 36 33nazarincan -,,sfi11lit" - A{aLi l,l.lDNeftali - ,,lirgime" - Mnt/i 1,12osana * ,,mantuiclto-ne pc noil/o, miniuieltel" - Mntci 21, 8-9; Mnrcu 11, /-10Pa;ti (Fasec) - ,,trcccrc" - Lu.n 2?,7-'13Rama - ,,inalt" - A1di.i l, 18,r

saducheu - ,,drept" - Mn|ti i, ;l'simbita - ,,<rdilrni" - l\1arc 1, 2.1.13: Ltrcn 18,9-11satana -,,potri\,nic" - Matti12, !:;Sidonul ,,\'initor" - Motti 15,23Simon ,,irscultik)r/.rscultarc'" Mnll 27.31-32; Matcu I5, 16-21) Ltrca 23, 13 :1Sotida - ,,miituiro a lui Dumnczcu" - ltca 1, 31-33Tirul - ,,fincrc" Nlolti 15,28Zabulon - ,,r'in.rrc. rlc noaptc" - Mdtu1 4, 12

Zaharia -,,porncnirc'a Domnului" - L/rclr 1,5Zoro - ,,scmin.itura /

^^rterea" - Mnt(i 2, 6b

Ztrroba[rel ,,semin.it/rlascut in Babilon" - Mntci 2,6b

ilrl

270

CUPRINS

Rugiciune inainte de citirea din Sfintele Cdrli .................,.....................................2

CuvAnt citre fratele cititor..... .......................... 5

Despre edilia de fate................ ....................... 12

Despre cele patru infelesuri ale Sfintei Scripturi ..................... 17

Canonul de umilin!5, acatistul gi sinaxarul SfAntului Teofilact ....................,.... 19

Viala Sfintuiui Apostol 9i Evanghelist Matei ....................................................... 47

TALCUIREA SFINTEI EVANGHEL]I DE LAMARCU

inaintecuvintare........................, .................... 53

Cernolur 1: Ioan Botezdtorul. Boteatl Iui lisus Hristos. Ispitirea. Predica. Primii tLcenici.

Primele uindecdri .......... 55

Cernorur- 2: Vindecarea sldbdnogului. Chenrtrea lui Matei. Postul. Snu gerea spicelor

in zi de shnrbdtd.. .........,.66

C.qprrorur- 3: Vindecarea celui cu minn uscatd gi alte aindecdri. Alegerea celor doisprezece

Apostoli. Pdcntul impotriun Sfhntului Dtth. Manta gi fralii ltti lisus ......,.,........ 73

CaprroLul 4: Felwite pilde despre Intpnrdlin Cerurilor. Potolirea furtunii de pe

nnre ,.,.,...,.....,,.,. ..........,79

C,qrtrorur- 5: Vindecaren unui denonizat in tinutt Gndnrenilor. Inuiereafiicei ltLi lair gi

aindecarea fenrcii bolnaue tle doisprezece ani. ................. ......... 87

CerroLur 6'. Proorocul dispreluit in pntria lui. Trimiterea celor Doisprezece. Uciderea

Iui lonn Botezdtonrl. Sdturaren celor cinci mii. Iisus umbld pe mare .......,.......... 93

Ce.r,norur- 7: lisus oshndegte porwcile ndscocite de fnrisei. Femeia cannneeancd gi fiicaei. Vindecarca celui surd gi mut ........,...... 103

Ceprrcrrur- 8: Sdturarea celor patru mii. Acest neam cere semn. Pdzifi-t;d de fariseigi de Irod. Vinclecarea urnLi orb. Mdrturisirea ItLi Petru. lntiia uestire a

Potintilor........... .,....... 109

Cepnorul 9'. Schimbarea la t'ald. Vindecnrea ltnnticului. A doun aestire a pttintilor.Cenrta pentrtt locul irtii. Prilejul de pdcat .. ..........................1I7

Cerrror-ur- 10: Despre despdrliren so!ilor. Iisus binectninteazd pe copii. Thndrul cel bogat.

A treia aestire n pqtimilor. Fiii lui Zeuedeu. Bultimeu ........, 129

Ceprrorur- 11: Infrarea?n Ierusalinl. Smochittul neroditor. Curdlirea templultti. Puterea

credinfei. Botezul luiloan.. ...................... 143

C.rl.norur- 12: Pilda lucrdtorilor uiei. Plntn tlajdlei. Inuieren morfilor. Cea mai mare

toruncd din Lege. Domnul gi Fiul lui Daaid. Banul udduaei.......................,... 151

Capnorul 73: lisus uorbegte despre ddrrtmarea lerusalimulut;i despre a doua Venire a

Fiului Omului. Indentnuri la priueghere .................. ............ 160

Cepnorul 14: Ungerea din Betania. Cina cea de Taind. Ghetsimani. Pinderea.lnldlipareala Caiafa. Lepddarea lui Petru ..................1.69

Capnorur- 15: .llsus inaintea lui Pilat. Judecata pi oshnda. Cununa de spini. Rdstignirea

FitnmormAnturea ........ 184

CaRtrorur- 16: lnaierea Domnului. Trei ardtdri. Porunca Botezului. Indltarea

(1) Cele mai de c5petenie porunci ale Domnului cuprinse in Vechiul gi NoulTestament, adunate de citre SfAntul Nicodim Aghioritul ......................... 198

(2) indrumar pentru citirea Apostolului gi Sfintei Evanghelii de citre slujitori gi

credinciogi in toate zilele de peste an gi la felurite rAnduieli........... .........207

Scara intocmirii Sfintei Evanghelii de la Marcu ....................2I7krdice al referinlelor evanghelice ugor de refinut sau deseori intrebuinlate .......223Indice real gi onomastic..........

DifuzareS.C. SUPERGRAPH S.R.L.

Str. Ion Minulescu nr. 36, sector 3, 031216Bucuregti

Telefon/fax: 021 -32061t9e-mail: [email protected]

www.sophra.ro

Scrietatea de dihlzare SL.I?ERGRApH vd oferd posibilitateade a primi prin pogti cele mai bLrne cdrli de spirih:alitate,ieolqgie, cu.lturA rcligioa-sd, artd, filosofie, apdrule h edituride prestigiu. I,lata se face ramburs la primirea cdrfilor, iaxele

poitale 6jnd suporiate de Supergaph.

Vi _agteptim laLIBRARIASOPHIA

str. Bibescu Vodd nr. 24, O10l,SZ, Bucuregti, sector 4(lAngi Facultatea de Teologie) tel. 072226661,8

w n'w. librariasophia.ro

teologie. filosofie. istorie. artd. eseu

Sacrifici pulind vreme pcntru a risfoi cdrlile noastre:este cu neputrlli si nu gdsegti ceva

pe gustulgi spre folosul tdul

Tipa rul execu ta t laS,C. LUMINA TIPO S. R. L.

str. Lr-rigi Calvani nr. 20 bis, sector 2Bucuregti

tel / fax 021-21 13260, rel 021 -2722927e-mail: off ice@lu mina tipo. com

$,w 1{'.lu m inatipo.com

COLECTIA TAL(UIRI LA sFANTA 5CRIPTU RA

U, FRATE, FA CETA CE-TI 5PUN. AJUTA-TE CU(ITIREA CARTILOR FOLOSITOARE DE 5UFtET

tr FARA sA rEr 5EAMA, vEr vEDEA o 5cHrMBARIiN 5UFLETUL TAU. A6oNISE'TE-TI A5TFEL DiCARTI FOLOSITOARE, MAI ALES CELE 5CRI'E DE

OAMENII VIRTUOSI CUM 5UNT: MARTURI-5IREA ORTODOXA, TAICUIRILE CELOR PATRU

EVAN6HELil, A EPTSTOLEtOR LUt PAVEL tr A

EpTSTOLtLOR SOBORNtCEtTt DE TEOFTLACTAL BUL6ARTET tr ALTELE, DrN CARr POrr irulrLrCtTAINTTE CREDINTEI NOA5TRE, CTtT DE CARE

ARE NEVOTE FTECARE CREtrtN, VtRTUTItECARE iL APROPIE PE OM DT DUMNEZEU,RETETE CARE ir iNVRAJBE5( CU tL tl MULTEALTELE iN LE(,ATURA CU /V\ANTUIRTA TA.

SFANTUL CALINIC DT LA CERNICA

ilillilililllillllililillil

sfantul teofilact al bulgarie- talcuire la evanghelia dupa sfantul apostol si evanghelist marcu.pdf

Documents