sfântul ierarh leontie de la rădăuţi (1 iulie)

8/9/2019 Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-ierarh-leontie-de-la-radauti-1-iulie 1/78

Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi(1 iulie)

Index

Evanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................3anonul Sfântului Ierarh Leontie..........................................................................!



A"atistul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi...............................................#!Rugă"iune "ătre Sfântul Leontie de la Rădăuţi...............................................$!

%iaţa şi nevoinţele Sfantului Ierarh Leontie de la Rădăuţi..............................$&%ieţile Sfinţilor ' Sfântul Ierarh Leontie( epis"opul Rădăuţilor........................3)Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi...................................................................3&Sfinţi se"olele *I%'*% ' Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi.........................)+Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi , Sfinte -oaşte........................................)$Leontie de la Rădăuţi , oaştele şi proslăvirea "a sfânt...................................)/

Adrian Aga"hi ' Sfântul Ierarh Leontie( odorul de -ult preţ al "etăţiiRădăuţilor..............................................................................................................0+1i"olae 2as"al ' o-oara "ălugărilor de la -ănăstirea ogdana....................004ia". %asile . 4e-"iu" ' Sfântul Leontie( o"rotitorul "opiilor.......................!$ănăstirea ogdana.............................................................................................!0I"oane......................................................................................................................&&



Evanghelia şi Apostolul zilei

Evanghelia

Ev. Ioan 10, 9-16



9.Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui şi va intra şi va ieşi şi pşune va a!la.10."urul nu vine decât ca s !ure şi s #un$%ie şi s piard. Eu am venit ca via&s ai' şi din 'elşu$ s ai'.11.Eu sunt pstorul cel 'un. storul cel 'un şi pune su!letul pentru oile sale.1*.Iar cel pltit şi cel care nu este pstor şi ale crui oi nu sunt ale lui, vedelupul venind şi las oile şi !u$e şi lupul le rpeşte şi le risipeşte.1+.ar cel pltit !u$e, pentru c este pltit şi nu are $ri# de oi.1.Eu sunt pstorul cel 'un şi cunosc pe ale Mele şi ale Mele M cunosc pe

Mine.1.recum M cunoaşte /atl şi Eu cunosc pe /atl. i su!letul mi pun pentruoi.16.2m şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta. i pe acelea tre'uie s le aducşi vor au3i $lasul Meu şi va !i o turm şi un pstor.

Apostol

Epistola "ătre orinteni a Sfântului Apostol 2avel

I orinteni #$( $&'3#5 #3( #'/

*4. Iar voi sunte&i trupul lui 5ristos şi mdulare (!iecare) n parte.*. i pe unii i-a pus umne3eu, n 7iseric: ntâi apostoli, al doilea prooroci, al treilea nv&tori8 apoi pe cei ce au darul de a !ace minuni8 apoi darurilevindecrilor, a#utorrile, cârmuirile, !elurile lim'ilor.*9. are to&i sunt apostoli are to&i sunt prooroci are to&i nv&tori areto&i au putere s svârşeasc minuni+0. are to&i au darurile vindecrilor are to&i vor'esc n lim'i are to&i pot s tlmceasc



+1. ;âvni&i ns la darurile cele mai 'une. i v art nc o cale care le ntrece pe toate:

1. e aş $ri n lim'ile oamenilor şi ale n$erilor, iar dra$oste nu am, !cutu-m-am aram suntoare şi c%imval rsuntor.*. i de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiin&, şi de aş avea atâta credin& ncât s mut şi mun&ii, iar dra$oste nu am, nimic nusunt.+. i de aş mpr&i toat avu&ia mea şi de aş da trupul meu ca s !ie ars, iar dra$oste nu am, nimic nu-mi !oloseşte.. ra$ostea ndelun$ ra'd8 dra$ostea este 'inevoitoare, dra$ostea nu

pi3muieşte, nu se laud, nu se tru!eşte.. ra$ostea nu se poart cu necuviin&, nu caut ale sale, nu se aprinde demânie, nu $ândeşte rul.

6. <u se 'ucur de nedreptate, ci se 'ucur de adevr.4. /oate le su!er, toate le crede, toate le nd#duieşte, toate le ra'd.. ra$ostea nu cade niciodat.



anonul Sfântului Ierarh Leontie

ântarea #

Ir-osul6 Cântare de biruinţă...

Stih6 =!inte rinte >eontie, roa$-te lui umne3eu pentru noi.

Părăsind casa părintească iubitor prea ales al lui Dumnezeu te-ai făcut, cuvioaseLeontie, înălţându-ţi sufletul neîncetat cu postul şi cu ruăciunea către primitorul

de nevoinţe, !ristos Dumnezeul nostru.


Părăsindu-ţi părinţii trupeşti, părinţi du"ovniceşti ţi-ai dobândit în sfânta obşte dela Catedrala #ădăuţilor, şi de la ei ai învăţat smerenia şi râvna neîncetată spre laudalui Dumnezeu, Căruia roaă-te pentru sufletele noastre.

=lav /atlui şi "iului şi =!ântului u%.

$tăpânindu-ţi trupul cu înţelepciune, slobozire ai dat sufletului către înălţimilecuetării dumnezeieşti, împărtăşindu-te încă din această viaţă trecătoare de bucuriacea nespusă şi lumina cea neînserată a %mpărăţiei lui Dumnezeu.

i acum şi pururea şi n vecii vecilor. 2min (a <sctoarei).



Ca ceea ce ai îndrăzneală ca o &aică a lui Dumnezeu, către Cel ce $-a născut dintine, Cuvântul Cel 'nul (ăscut şi împreună fără de început cu )atăl şi de o fiinţăcu Du"ul, ruându-L nu înceta, ceea ce eşti cu totul fără pri"ană, ca să izbăveascădin nevoi, pe cei ce te măresc pe tine, de Dumnezeu (ăscătoare.

atavasie6 Desc"ide-voi ura mea şi se va umplea de Du"ul, şi cuvânt răspunde-voi %mpărătesei &aici şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei

bucurându-mă.

ântarea a 3'a


(evoindu-te cu înţelepciune după darul lui Dumnezeu, biruitor asupra patimilor

te-ai arătat, pentru aceasta povăţuirea obştii sfintei mănăstiri Laura ţi s-aîncredinţat ca să o conduci pe calea mântuirii, păzindu-o de lupii cei răpitori, $finte*erar"e Leontie.


*scusit păstor du"ovnicesc fiind, mai &arele păstorilor !ristos Domnul la altăturmă cuvântătoare, cea a episcopiei #ădăuţilor, te-a c"emat, ca să o paşti pe

pa+iştile dreptei credinţe şi să o adăpi la izvoarele "arului $fântului Du", fericiteLeontie.


Deşi retras de lume în liniştea si"ăstriei, cu draoste ai povăţuit pe calea mântuirii pe toţi cei ce veneau la tine, pentru folosul cel du"ovnicesc şi, ar"iereu fiind, n-aiîncetat nevoinţele si"ăstriei prin care te-ai întărit şi luminat în c"ivernisirea)ainelor lui Dumnezeu.


&intea mea cea omorâtă cu păcatele înviază-o cu puterea Celui ce $-a născut dintine, (ăscătoare de Dumnezeu şi pe calea vieţii curate o povăţuieşte, ceea ce aisfărâmat porţile iadului cu Cel născut din )ine.

Sedelna, las Crucea Domnului ridicând, înţelepte, şi Lui până în sfârşiturmând, mintea către Dumnezeu pururea ai îndreptat-o, şi cu înfrânarea şi



ostenelile si"ăstreşti te-ai făcut cu adevărat locaş al $fântului Du". Pentru aceasta,răsplătire de daruri ai luat, a vindeca bolile şi a izoni du"urile, de Dumnezeu

purtătorule Leontie. #oaă-te lui !ristos Dumnezeu iertare de reşeli să dăruiascăcelor ce prăznuiesc cu draoste sfântă pomenirea ta.

=lav /atlui şi "iului şi =!ântului u%. i acum şi pururea şi n vecii vecilor. 2min (a <sctoarei).

Ceea ce eşti mireasă cu totul fără de pri"ană a ăcătorului, locaş luminat prin fapta bună să mă faci, rou-te, ceea ce eşti de lumină primitoare Curată izoneşte-mineura patimilor şi împărăţiei celei de sus

ar"ieriei, cu draoste te-ai plecat ascultării întru cârmuirea /par"iei #ădăuţilor,încredinţată ţie de !ristos Dumnezeu.

&ulţime de căluări ţi-au urmat în viaţa si"ăstrească, dar între aceştia a strălucitcel mai mult $fântul Daniil $i"astrul, părintele du"ovnicesc al măritului 0oievod1tefan al &oldovei, care împreună cu tine se roaă pentru noi toţi.


C"ipul du"ovnicesc cu totul îmbunătăţit al Cuviosului Daniil $i"astrul tu l-ai rodit,$finte *erar"e Leontie, căci, cu "arul lui Dumnezeu, i-ai luminat mintea şi i-aicurăţit inima ca să poată fi cu adevărat părinte du"ovnicesc tuturor iubitorilor deDumnezeu.


Pe Dumnezeu Cel ce $-a întrupat din tine, cu lucrarea $fântului Du", roaă-L sădea iertare de reşeli şi mântuire sufletelor noastre, a celor ce te lăudăm pe tinedupă adevăr, (ăscătoare de Dumnezeu.

ântarea a 0'a


Locuind în inima ta !ristos, Cel ce toate le vede, fericite, te-a învăţat, luminat şiînţelepţit şi cunoaşterea ândurilor oamenilor ţi-a dăruit.




Darul tămăduirilor asupra bolilor ţi-a dăruit !ristos şi putere asupra du"urilor celor necurate, înţelepte părinte, că firea biruindu-ţi, darurilor Du"ului celor nerăite te-ai învrednicit.


2vându-te ruător fierbinte, folositor şi a+utător către Dumnezeu, fericite părinte,de toate nevoile, de ispite şi de prime+dii ne izbăveşte.


%nălţat-ai cu adevărat firea omenească cea căzută, prin iul Cel ce văzut $-a făcut pentru noi, deşi nesc"imbat în c"ipul cel dumnezeiesc şi întru o tocmire cu )atăl,

de Dumnezeu (ăscătoare, fără sămânţă L-ai născut.

ântarea a !'a


*erar" al lui !ristos fiind uns prin Du"ul $fânt, fericite părinte, preoţi ai sfinţit şi pecredincioşi spre mântuire i-ai povăţuit şi, prin acestea, pe Dumnezeu L-ai slu+it.


2părat-ai turma de toată vătămarea potrivnicilor, prea fericite Leontie, şi oricerătăcire de la dreapta credinţă ai făcut-o neputincioasă, cu lumina cuvintelor tale.


iind împodobit cu puterea Du"ului $fânt, prea fericite, du"urile cele viclene alerăutăţii le-ai alunat, neputând suferi certarea ta.

i acum şi pururea şi n vecii vecilor. 2min (a <sctoarei).Cel ce a zidit toate cu voirea, $e zideşte voind, din prea curatele tale sâniuri,întărind pe cei ce te cunosc pe tine, Curată, &aica lui Dumnezeu.

onda", lasul al 3-lea 2rătatu-)e-ai astăzi lumii şi Lumina )a, Doamne s-aînsemnat peste noi care cu cunoştinţă )e lăudăm, venit-ai şi )e-ai arătat, Luminacea (eapropiată.



Pe ierar"ul lui !ristos, vasul cel prea ales al Du"ului $fânt, care cu înţelepciune şismerenie s-a nevoit cu prive"erea si"ăstriei şi cu povăţuirea celor încredinţaţi luispre mântuire, pe $fântul Leontie cu cântări du"ovniceşti lăudându-l îl cinstim.

I"osul6 4ucură-te si"ăstrie, că ai rodit pe Leontie, vrednicul ierar" al 4isericii5 bucură-te cetatea #ădăuţilor, că păstorul tău cu nevoinţe si"ăstreşti şi-a împodobitîntreaa viaţă5 bucură-te 4ucovină, că păstorul tău cel du"ovnicesc ţi-a lăsatmoaştele sale, în care Du"ul $fânt $-a sălăşluit. Drept aceea, şi noi, pe !ristos,

primitorul de nevoinţe, îl ruăm să ne dăruiască pace şi bucuria mântuirii prinruăciunile sfântului ierar" Leontie, părintele nostru.

Sinaxar

%ntru această lună, iulie, ziua întâia, pomenirea $fântului *erar" Leontie, episcopul#ădăuţilor.

2cest sfânt purtător de Dumnezeu Leontie, s-a născut din părinţi drept măritoricreştini, în oraşul #ădăuţi, la începutul secolului al 6*0-lea.

%ncă din pruncie merând cu părinţii săi la biserică a fost cuprins de o maredraoste faţă de casa lui Dumnezeu, unde, mai apoi, merea zilnic şi asculta cutoată luarea aminte întreaa slu+bă, căutând să se apropie cât mai mult sufleteşte desfinţiţii slu+itori, de cuvioşii părinţi, şi de ostenitorii de la această catedralăvoievodală.

Părinţii din obştea catedralei, văzându-l cu atâta draoste pentru casa luiDumnezeu şi pentru $fintele slu+be, l-au primit în obştea lor, unde fericitul Leontieîn toate arăta râvnă şi smerenie.

Pentru viaţa lui du"ovnicească a fost căluărit, primind numele de Lavrentie.#âvna lui pentru nevoinţele du"ovniceşti sporea tot mai mult. Luând

binecuvântare de la stareţul obştii, s-a îndreptat către un loc si"ăstresc, nu departe

de Putna, unde erau câţiva si"aştri. &itropolitul &oldovei de atunci, *osif &uşat,aflând de această vatră si"ăstrească cu rânduială prea frumoasă, a mers şi a sfinţit

biserica acelui sc"it şi o dată cu aceasta, a "irotonit în preot pe cuviosul Lavrentie,numindu-l tot atunci eumen, potrivit dorinţei acelei obşti. 2ici, în aceastăcuvioasă obşte, vine să se nevoiască şi cuviosul Daniil $i"astrul, sub povaţa

părintelui său du"ovnicesc Lavrentie.



%nfiinţându-se scaun episcopal la #ădăuţi, în timpul lui 2le7andru cel nun, nu dupămultă vreme de la întemeierea /piscopiei #ădăuţilor, cuviosul Lavrentie estec"emat la această înaltă vrednicie şi răspundere de ierar". Primind "arul ar"ieriei,din ascultare, lasă locul nevoinţelor sale si"ăstreşti. 2r"iereu fiind, nu a încetat nicio clipă nevoinţele du"ovniceşti. 2 "irotonit preoţi şi diaconi, a sfinţit biserici şi ave"eat la păstrarea rânduielilor canonice, păzind scumpătatea şi poorământul întoate cele rânduite de 4iserica lui !ristos spre folosul cel mântuitor al păstoriţilor săi sufleteşti.

După ani mulţi de ar"ipăstorie, simţindu-se slăbit cu trupul, s-a retras din scaunular"ieresc reîntorcându-se la mănăstirea sa, Laura. 2ici, a primit sc"ima cea mare,luând numele de Leontie, nevoindu-se zi de zi şi ducând cu adevărat viaţă de îner în trup, până la trecerea sa la cele veşnice.

Cunoscându-şi dinainte sfârşitul vieţii sale pământeşti, a c"emat între soborul pentru a le da ultimele sale poveţe părinteşti. 2 rânduit ca eumen al acestei sfintemănăstiri pe cel mai apropiat ucenic al său, pe cuviosul Daniil $i"astrul, şi,

binecuvântându-l, a adormit în Domnul întru năde+dea învierii şi a vieţii veşnice.

Credincioşii şi fiii lui du"ovniceşti, veneau la mormântul său primind binecuvântare şi tămăduiri de tot felul de boli. Curând a fost dezropat şi dus la#ădăuţi potrivit dorinţei credincioşilor. La racla moaştelor sale venea multă lume,din împre+urimi şi c"iar de la mari depărtări, cunoscând darul lui Dumnezeu carese revărsa cu prisosinţă asupra tuturor celor care se ruau cu credinţă.

2mintirea faptelor sale minunate a rămas din eneraţie în eneraţie până astăzi.$atul Laura, unde a fost mănăstirea în care s-a nevoit sfântul Leontie pe când eraeumenul mănăstirii, înainte de a fi c"emat la treapta ar"ieriei, îi poartă numele5acest nume de Laura era numele acelei mănăstiri.

Cu ruăciunile sfântului ierar" Leontie, Doamne *isuse !ristoase, Dumnezeulnostru, miluieşte-ne pe noi. 2min.

ântarea a &'a


Pa+iştea înflorită a învăţăturilor tale şi viaţa ta cea dumnezeieşte strălucitoare, prealăudate, înmiresmează simţirile noastre ca o tămâie cu bună mireasmă.




8ertfă şi +ertfitor şi prinos te-ai făcut, cuvioase, şi te-ai mistuit cu sâruinţă, ca oardere de tot lui Dumnezeu, aducându-te +ertfă înaintea lui !ristos.


Domnul cerului, întru întărirea credinţei te-a rânduit ca pe o stea care să luminezilumea cu învăţăturile tale.


(esc"imbându-$e cu Dumnezeirea, Cuvântul $-a deşertat între pe $ine şi cuoamenii a vorbit, luând trup din tine, ecioară.

ântarea a /'a


9lindă nepătată a faptelor bune vădindu-te după cuviinţă, prea fericite, aratăcurate c"ipurile credinţei şi luminează pe cei ce cântă Dumnezeul părinţilor noştri,

bine eşti cuvântat.


Cinstit la c"ip şi înalt la cuvânt, cumpătat cu viaţa şi tare în credinţă te-ai arătat,sfinte Leontie, cântând Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

7inecuvântm pe /atl, pe "iul şi pe =!ântul u%, umne3eu

Pe )reimea cea de o fiinţă şi nedespărţită o ai prea mărit prin faptele tale minunate,ierar"e al lui !ristos, striând neîncetat Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşticuvântat.

i acum şi pururea şi n vecii vecilor. 2min (a <sctoarei).Pe tine $tăpână, Preacurată ecioară, (ăscătoare de Dumnezeu, care ne-ai adus

bucuria mântuirii, te lăudăm şi te ruăm să nu ne părăseşti în ziua +udecăţii.

ântarea a 7'a




#idicându-te cu mintea mai presus de toate, părinte, ai văzut bunătăţile cele preătite sfinţilor din veci, către care te-ai mutat ca să iei răsplata ostenelilor tale, bucurându-te.


După vrednicia dată ţie de Dumnezeu, ca dintr-un struure copt, izvorăşti, $finteLeontie, vin de nemurire şi "aruri de tămăduiri tuturor celor ce cu dreaptă credinţăcer a+utorul tău.


$trălucind cu înţelepciunea şi cu "arul, povăţuitorule în cele de taină, reverşilumina Du"ului în mi+locul credincioşilor prin sfinţenia vieţii tale, părinte Leontie5

pentru aceasta cu credinţă şi cu draoste, după vrednicie, cu cântări te fericim.


Cu lasul ar"an"elului cu mare bucurie striăm ţie, ecioară 4ucură-te,dezlearea blestemului5 4ucură-te, izbăvirea din tot felul de nevoi5 ceea ce aiîndumnezeit pe oameni cu naşterea ta, cea mai presus de cuet.

Luminânda

2odo8ie6 emei auziţi..., las :

$tâlp al 9rtodo7iei şi ar"ipăstor înţelept te-ai arătat Leontie, îndreptând turma către păşunile dreptei credinţe şi cu nevoinţele si"ăstriei ţi-ai luminat întreaa ta viaţă,slăvind )reimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.

=lav /atlui şi "iului şi =!ântului u%. i acum şi pururea şi n vecii vecilor.

2min (a <sctoarei).

%nfricoşătoare este minunea că ai născut în c"ip nerăit, ceea ce eşti cu totul fără de pri"ană, pe Cuvântul Cel de o fiinţă, Care a strălucit din )atăl mai înainte de veci.Pentru aceasta, $tăpână, te mărturisim pe tine cu adevărat (ăscătoare deDumnezeu.



La laude

Stihirile pe 3, las 3

%nţelept păstor te-ai arătat în casa Domnului, ca un măslin roditor din untdelemnulcăruia înţelepţeşte ai umplut candela faptelor bune, intrând în ceata $finţilor cucare împreună te desfătezi în viaţa cea nestricăcioasă şi nematerialnică a celor fărăde trup.

Dobândindu-te stea care luminezi, scăpăm de întunericul a toată rătăcirea, preafericite Leontie, cu învăţăturile şi ruăciunile tale, noi cei ce după datorie tecinstim pe tine.

%mboăţindu-ţi sufletul cu fapte bune, învăţător înfrânării te-ai arătat, povăţuitor

du"ovnicesc al cuvioşilor si"aştri şi 4isericii luminător ai fost, $finte *erar"eLeontie.

Plinit-ai călătoria, părinte înţelepte, credinţa cea dreaptă ai păzit şi ai a+uns încămările cele cereşti în care ţi s-a ătit cununa cea neveşte+ită a măririi. Dreptaceea, cu ruăciunile tale, îndură-te şi izbăveşte din răutate sufletele noastre.


Cu veşmântul ar"ieriei îmbrăcându-te, sfinte părinte Leontie şi, ca un iconomcredincios al "arului, înmulţind talantul cel dat ţie, ai păstorit 4iserica lui !ristoscu dreptate şi sfinţenie. Pentru aceasta, împodobindu-te cu nevoinţe si"ăstreşti, te-ai făcut pildă adevăratei păstoriri şi ai primit în ceruri cununa dreptăţii de la !ristosDumnezeu, Căruia roaă-te să se mântuiască sufletele noastre.


=tpân, primeşte ru$ciunile ro'ilor ti şi ne i3'veşte pe noi de toat nevoia şi neca3ul.

/oata nde#dea mea spre tine o pun, Maica lui umne3eu, p3eşte-m su' s!ânt acopermântul tu.



A"atistul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi

Rugă"iunile 9n"epătoare

n numele /atlui, şi al "iului şi al =!ântului u%. 2min.

=lav ?ie, umne3eul nostru, =lav ?ie @ =lav ?ie, umne3eul nostru, =lav ?ie @ =lav ?ie, umne3eul nostru, =lav ?ie @

mprate ceresc, Mân$âietorule, u%ul 2devrului, care pretutindenea eşti, şi toate le implineşti, Aistierul 'unt&ilor şi ttorule de via&, vino şi te

slşluieşte ntru noi, şi ne cur&eşte pe noi de toat intinciunea, şi mântuieşte, 7unule, su!letele noastre.

=!inte umne3eule, =!inte /are, =!inte !r de moarte, miluieşte-ne pe noi. =!inte umne3eule, =!inte /are, =!inte !r de moarte, miluieşte-ne pe noi. =!inte umne3eule, =!inte /are, =!inte !r de moarte, miluieşte-ne pe noi.



=lav /atlui şi "iului şi =!ântului u%. i acum şi pururea şi n vecii vecilor. 2min.

reas!ânt /reime, miluieşte-ne pe noi8 oamne, cur&eşte pcatele noastre8 =tpâne, iart !rdele$ile noastre8 =!inte, cercetea3 şi vindec neputin&ele noastre, pentru numele /u.

oamne, miluieşte @ oamne, miluieşte @ oamne, miluieşte @

=lav /atlui şi "iului şi =!ântului u%. i acum şi pururea şi n vecii vecilor. 2min.

/atl nostru, Bare eşti n ceruri, s!in&easc-se numele /u, vie mpr&ia /a, !ac-se voia /a precum n cer aşa şi pe pmânt. âinea noastr cea spre !iin&d-ne-o nou ast3i. i ne iart nou $reşalele noastre, precum şi noi iertm

$reşi&ilor noştri. i nu ne duce pe noi n ispit, ci ne i3'veşte de cel ru. B a /aeste mpr&ia şi puterea şi slava, a /atlui şi a "iului şi a =!ântului u%, acumşi pururea şi n vecii vecilor. 2min.

Miluieşte-ne pe noi, oamne, miluieşte-ne pe noi, c nepricepându-ne de nici unrspuns, aceast ru$ciune aducem ?ie, ca unui =tpân, noi, pctoşii ro'ii /i,miluieşte-ne pe noi.


oamne, miluieşte-ne pe noi, c ntru /ine am nd#duit8 nu /e mânia pe noi !oarte, nici pomeni !rdele$ile noastre, ci caut şi acum ca un Milostiv şi nei3'veşte pe noi de vr#maşii noştri, c /u eşti umne3eul nostru şi noi suntem

poporul /u, to&i lucrul mâinilor /ale şi numele /u c%emm.

i acum şi pururea şi n vecii vecilor. 2min.

Cşa milostivirii desc%ide-o nou,'inecuvântat <sctoare de umne3eu, ca snu pierim cei ce nd#duim ntru tine, ci s ne mântuim prin tine din nevoi, ctu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Bre3ul



Bred ntr-Cnul umne3eu, /atl 2to&iitorul, "ctorul cerului şi al pmântului,al tuturor celor v3ute şi nev3ute.

i ntru Cnul omn Iisus 5ristos, "iul lui umne3eu, Cnul-<scut, Bare din/atl =-a nscut, mai nainte de to&i vecii. >umin din >umin, umne3euadevrat din umne3eu adevrat, <scut, nu !cut, Bel de o !iin& cu /atl, prinBare toate s-au !cut.Bare pentru noi oamenii şi pentru a noastr mântuire.=-a po$orât din ceruri i

=-a ntrupat de la u%ul =!ânt şi din Maria "ecioara i =-a !cut om. i =-a rsti$nit pentru noi n 3ilele lui ilat din ont, i a ptimit şi =-a n$ropat. i a nviat a treia 3i dup =cripturi . i =-a suit la ceruri şi ade de-a dreapta /atlui. i iarşi va s vin cu slav, s

#udece viii şi mor&ii, 2 crui mpr&ie nu va avea s!ârşit. i ntru u%ul =!ânt, omnul de via& "ctorul, Bare din /atl purcede,Bela ce mpreun cu /atl şi cu "iul este nc%inat şi slvit, Bare a $rit prin

prooroci. ntru-una =!ânt =o'orniceasc şi apostoleasc 7iseric, Mrturisesc un 'ote3 ntru iertarea pcatelor, 2ştept nvierea mor&ilor şi via&a veacului ce va s !ie. 2min @

onda"ul #Preacuviosului ierar", iubitorului de nevoinţe du"ovniceşti, înţeleptului păstor alturmei celei cuvântătoare încredinţate din voia lui Dumnezeu, folositorului celor

bolnavi şi întăritorului dreptei credinţe cu draoste să-* cântăm 7ucur-te,

preacuvioase rinte Ierar%e >eontie@I"osul #2uzind lasul /van"eliei - Dintra&i pe poarta cea strâmt şi mer$e&i pe calea cean$ust care duce la via& din copilărie ai păşit pe această cale luând cu draoste

+uul lui !ristos şi cu totul ai urmat Lui, lepădându-te de sine, pentru care laude caacestea aducem ţie, sfinte ierar"e Leontie4ucură-te, ruătorule fierbinte către Dumnezeu54ucură-te, că prin ruăciunile tale se risipesc uneltirile diavolilor54ucură-te, că iubind ruăciunea, teolo te-ai făcut5

4ucură-te, că mintea şi inima pururea către Domnul le-ai avut54ucură-te, văzătorule de Dumnezeu54ucură-te, că prin ruăciune necontenită, înerilor te-ai asemănat54ucură-te, că nevoinţele tale si"ăstreşti cu neîncetate ruăciuni le-ai luminat54ucură-te, că ruăciunile tale scară către cer ţi s-au făcut54ucură-te, că prin ruăciunile tale mânâiere ai dat celor ce veneau la tine54ucură-te, că pe cei din prime+dii cu ruăciunile tale i-ai izbăvit5



7ucur-te, i3'vitorule de patimele cele trupeşti şi su!leteşti8 7ucur-te, ntrirea credincioşilor8 7ucur-te, =!inte preacuvioase rinte Ierar%e >eontie@

onda"ul $Catedrala #ădăuţilor ca un rai du"ovnicesc ţi-a fost ţie, părinte prea iubitorule alcredinţei ortodo7e5 aici cu slăviţii voievozi te-ai unit în $fintele ruăciuni cătreDumnezeu pentru 4iserică şi ţara strămoşească, cântând neîncetat cu aceştia luiDumnezeu 2liluia@

I"osul $Prea iubitor de linişte si"ăstrească fiind, către obştea cea mare a Lavrei te-aiîndreptat, unde nevoindu-te du"ovniceşte mintea &i-ai luminat cu luminacunoştin&ei de umne3eu, pentru care aceste laude aducem ţie

4ucură-te, omule ceresc în trup pământesc54ucură-te, a înerilor prea minunată privire54ucură-te, desfătarea #aiului54ucură-te, c"ivernisitorul prea înţelept al )ainelor lui Dumnezeu54ucură-te, a cuvioşilor cunună54ucură-te, al lavrei tale ocrotitor54ucură-te, al căluărilor prea înţelept îndrumător54ucură-te, că pentru curăţia sufletului tău, "arul preoţiei ţi s-a dat54ucură-te, că pe aceasta cu smerenia inimii ai încununat-o54ucură-te, că pe tine +ertfă prea curată te-ai adus slu+ind $fintele )aine54ucură-te, că toată viaţa ta lui !ristos ai dat-o54ucură-te, lauda preoţiei lui !ristos5

7ucur-te, =!inte preacuvioase rinte Ierar%e >eontie@

onda"ul 3Cunoscând că vrednicirea slu+irii preoţeşti numai oamenilor a fost dată deDumnezeu, la care înerii din cer doar cu frică şi cu cutremur privesc, tu cu aceştia

pururea ai cântat lui Dumnezeu 2liluia@

I"osul 3Primind "arul preoţiei odată cu vrednicia de păstor al obştii sfintei mănăstiri Lavra,şi mai mult ţi-ai sporit nevoinţele du"ovniceşti, cur&indu-&i su!letul şi luminându-&i mintea, pentru care laude ca acestea aducem ţie4ucură-te, al mănăstirii Lavra ocrotitor prin sfintele tale ruăciuni54ucură-te, prea înţelepte păstor du"ovnicesc54ucură-te, părinte bun al celor străini5



4ucură-te, al dreptei +udecăţi învăţător54ucură-te, odi"nă du"ovnicească a nevoitorilor54ucură-te, lumina căluărilor54ucură-te, înţeleaptă călăuză spre mântuire54ucură-te, al tainicelor ânduri cunoscător54ucură-te, al celor slabi întăritor54ucură-te, iscusit învăţător al cumpătării54ucură-te, cel ce ai dat iertare spre îndreptare54ucură-te, pururea ostenitor întru ruăciune5


onda"ul )Precum cerbul doreşte apele curate ale izvoarelor aşa şi tu pururea ai dorit linişteasfintelor nevoinţe, silindu-te a a+une, cu darul lui Dumnezeu, la măsura înerilor,

cu care neîncetat ai cântat lui Dumnezeu 2liluia@

I"osul )%n pustie sălăşluindu-te, mulţi ucenici ţi-ai făcut, între care cel mai iubit ţie şicunoscut nouă a fost Daniil $i"astrul, părintele du"ovnicesc al binecredinciosului0oievod 1tefan cel mare şi sfânt, pentru care te lăudăm aşa4ucură-te, privi"etoarea pustiei54ucură-te, ca &oise întru ruăciune54ucură-te, cel ce în peştere tainică te-ai nevoit54ucură-te, vistiere a ruăciunii inimii54ucură-te, a Du"ului $fânt desfătată sălăşluire54ucură-te, întru ruăciuni neadormit54ucură-te, a postitorilor laudă54ucură-te, al pustnicilor înţelept povăţuitor54ucură-te, al diavolilor înspăimântător54ucură-te, văzătorule de Dumnezeu54ucură-te, biruinţa luptătorilor cu patimile stricătoare de suflet54ucură-te, purtătorule de !ristos Dumnezeu5


onda"ul 0#etras în liniştea si"ăstriei Putnei, cercetat ai fost de căluări şi credincioşi pe carei-ai folosit du"ovniceşte, cu darul lui Dumnezeu, Căruia *-ai cântat neîncetat

2liluia@

I"osul 0



Precum lumina aprinzându-se în sfeşnic se pune ca să lumineze celor din casă, aşaşi tu ai fost rânduit ca să luminezi în sfeşnicul slu+irii ar"iereşti pe toţi cei din casalui Dumnezeu, 4iserica noastră strămoşească. Drept aceea, laude ca acesteaaducem ţie4ucură-te, ar"iereule al lui !ristos54ucură-te, cel mare între ar"ierei54ucură-te, îndreptător al credinţei54ucură-te, al turmei tale prea iubit părinte du"ovnicesc54ucură-te, făclie care luminezi pe cei din întunericul păcatelor54ucură-te, lauda ar"iereilor54ucură-te, cel ce ai în+uat viaţa si"ăstrească cu slu+irea ar"ierească5

7ucur-te, n&elept ntritor al dreptei credin&e84ucură-te, cel ce ai tăiat din rădăcini eresurile drăceşti54ucură-te, stâlp neclintit al creştinităţii5

4ucură-te, pilda slu+irii preoţiei lui !ristos5 7ucur-te, =!inte preacuvioase rinte Ierar%e >eontie@

onda"ul !8uul ar"ieriei împreună cu cel al vieţii căluăreşti deopotrivă purtând, ai urmat lui!ristos puitorul de nevoinţe, păstorind turma du"ovnicească în frica lui Dumnezeuşi cu draoste părintească cântând neîncetat 2liluia@

I"osul !Cunoscând răspunderea slu+irii ar"ipăstoreşti şi văzându-te cuprins de slăbirea

puterilor trupului, toiaul ar"ipăstoriei, cu frica lui Dumnezeu, i-ai încredinţataltuia mai tare şi în sfânta mănăstire Lavra te-ai retras întru prive"eri şi nevoinţedu"ovniceşti, pentru care laude aducem ţie4ucură-te, cel ce prin nevoinţele du"ovniceşti vasul sufletului l-ai curăţit54ucură-te, că pe acesta l-ai sfinţit cu "arul cel de sus54ucură-te, templu prea curat al $fântului Du"54ucură-te, că asemănarea cu Dumnezeu ţi-a fost cununa vieţii tale54ucură-te, blândule păstor al obştii tale54ucură-te, mânâietorule al nevoitorilor5

4ucură-te, cel ce ai aonisit bucuria #aiului54ucură-te, tămâie înmiresmată prin "arul Du"ului54ucură-te, fierbinte ruător către Dumnezeu54ucură-te, cel împreună cu înerii slu+itor lui Dumnezeu54ucură-te, c"ipul bunătăţii5




onda"ul &Cunoscând apropierea sfârşitului vieţii tale pământeşti, obştea mănăstirii aiadunat-o în +urul tău şi binecuvântând-o, cu pace te-ai mutat către Dumnezeu,Căruia pururea ai cântat 2liluia@

I"osul &)rupul tău cu adevărat templu al Du"ului $fânt l-ai făcut ,cu darul lui Dumnezeu,care în mormânt fiind coborât, neîncetat a izvorât dar de vindecări celor ce cucredinţă şi draoste veneau la mormântul tău, pentru care laude ca acestea aducemţie4ucură-te, izvor nesecat de tămăduiri54ucură-te, alinarea celor îndureraţi54ucură-te, că viaţa ta de ruăciune călăuză creştinilor s-a făcut54ucură-te, că şi după adormirea ta cu draoste ai fost cercetat de fiii tăi

du"ovniceşti54ucură-te, că pe aceştia în dreapta credinţei i-ai întărit54ucură-te, înţeleptule povăţuitor pe calea dreptei credinţe54ucură-te, lauda şi cununa obştii mănăstirii Lavra54ucură-te, împreună ruătorule cu Daniil $i"astrul54ucură-te, de Dumnezeu cuprinsule54ucură-te, făclie aprinsă în sfeşnicul slu+irii lui !ristos5


onda"ul /Cunoscute fiind darurile lui Dumnezeu revărsate prin tine asupra credincioşilor şidupă adormirea ta, cu evlavie, din voia lui Dumnezeu, sfântul tău trup a fost scosdin mormânt şi aşezat cu cinste în raclă, spre folosul cel sufletesc al celor ce cudraoste laudă pe Dumnezeu,cântând 2liluia@

I"osul /iind aduse cu cinste $fintele tale moaşte în catedrala de la #ădăuţi unde cuvrednicie ai ar"ipăstorit, credincioşii neîncetat au venit la tine sărutând sfintele talemoaşte cu credinţă şi cu draoste. Drept aceea cântare ca acestea aducem ţie

4ucură-te, învăţătorule al domelor credinţei ortodo7e54ucură-te, comoară de mare preţ a credinţei ortodo7e54ucură-te, podoaba 4isericii lui !ristos54ucură-te, rabnicule tămăduitor al celor bolnavi54ucură-te, limanul lin al celor învăluiţi de multe necazuri54ucură-te, îndreptătorul celor reşiţi54ucură-te, păzitorul cel neclintit al rânduielii 4isericii lui !ristos5



4ucură-te, cel ce înc"izi urile celor "ulitori de Dumnezeu54ucură-te, descoperitorul nedreptăţii54ucură-te, al credincioşilor tare a+utător54ucură-te, tăria oraşelor şi satelor noastre5


onda"ul 72devărat părinte te-ai arătat credincioşilor şi după adormirea ta, că tu împărtăşeştimânâiere şi întăreşti în săvârşirea faptelor bune pe toţi cei ce cu credinţă cântă luiDumnezeu 2liluia@

I"osul 76*zvor nesecat de vindecări s-au arătat $fintele tale moaşte tuturor celor care cucredinţă au venit şi au cerut ruăciunile tale bine primite la Dumnezeu, pentru care

laude ca acestea aducem ţie4ucură-te, părintele orfanilor54ucură-te, spri+initorul văduvelor54ucură-te, a+utătorul celor lipsiţi54ucură-te, împăciuitorul celor învră+biţi54ucură-te, năde+dea celor nedreptăţiţi54ucură-te, descoperitorul furilor54ucură-te, cel ce dai înţelepciune copiilor54ucură-te, pacea celor căsătoriţi54ucură-te, al bolnavilor doctor fără plată54ucură-te, a ostaşilor îmbărbătare54ucură-te, al călătorilor ocrotitor5


onda"ul #+*erar" luminat cu mintea prin Du"ul $fânt şi părinte cu adevărat te-au arătat faptelevieţii tale, ca cel care pururea ai cântat lui Dumnezeu 2liluia@

I"osul #+6

)eolo"isitor cu adevărat ai fost prin ruăciunile tale, neîncetat vorbind cuDumnezeu, Căruia cu inima şi cu buzele curăţite prin "arul $fântului Du", laude *-ai adus. Drept aceea, şi noi aducem ţie cântarea aceasta4ucură-te, lauda ar"iereilor54ucură-te, povăţuitorule cel bun54ucură-te, sabie ascuţită care tai eresurile54ucură-te, a credincioşilor bucurie5



4ucură-te, că ruşinezi pe cei vicleni54ucură-te, îndreptarea celor rătăciţi54ucură-te, trâmbiţa cuvântării de Dumnezeu54ucură-te, vestitorul cel tare al $fintei )reimi54ucură-te, candelă nestinsă a credinţei ortodo7e54ucură-te, mărăritarul de mare preţ al dreptei credinţe54ucură-te, călăuză înţeleaptă a păstorilor sfinţiţi prin "arul preoţiei54ucură-te, preasfinţite slu+itorule al "arului $fântului Du"5


onda"ul ##$fintele tale moaşte nenumărate faceri de bine au revărsat, prin darul luiDumnezeu, veacuri de-a rândul, dar vitreia vremurilor a făcut ca acest odor demare preţ al credinţei noastre să fie luat de cei răi şi dus în locuri necunoscute până

astăzi, din voia lui Dumnezeu, Căruia cu draoste cântăm 2liluia@

I"osul ##Deşi au fost răpite $fintele tale moaşte de cei răi, totuşi a rămas amintirea facerilor tale de bine în inimile credincioşilor din neam în neam, pentru care laude caacestea aducem ţie4ucură-te, doctorul bolnavilor, cărora lesne dai vindecări, cu darul lui Dumnezeu54ucură-te, învăţătorul înfrânării54ucură-te, întăritorul postitorilor54ucură-te, prea cuvioase părinte ierar"e54ucură-te, prea fericite slu+itorule sfinţit54ucură-te, vorbitorule cu înerii54ucură-te, că ai slu+it lepădat cu totul de cele ale lumi trecătoare54ucură-te, că nefurată şi nestricăcioasă comoară ţi-ai aonisit în cer54ucură-te, că de cele pământeşti lepădându-te, cele cereşti ai dobândit54ucură-te, vistieria milei lui Dumnezeu54ucură-te, împreună locuitorule cu înerii în cer54ucură-te, cununa 4isericii5


onda"ul #$Cetatea #ădăuţilor, întărire în credinţă şi alinare în necazuri pururea te are pe tine,sfinte ierar"e Leontie, pentru care cântă neîncetat lui Dumnezeu 2liluia@

I"osul #$



(eamuri străine de credinţă ortodo7ă şi de ţară, punând stăpânire pe pământulromânesc, nu au putut abate de la dreapta credinţă pe fiii 4isericii noastrestrămoşeşti avându-te pe tine, sfinte ierar"e Leontie, ocrotitor şi întărire neclintită,

pentru care laude ca acestea aducem ţie4ucură-te, a noastră tărie sufletească54ucură-te, zidul cel neclintit al credinţei noastre ortodo7e54ucură-te, a noastră binecuvântare54ucură-te, rabnic a+utătorule54ucură-te, a #ădăuţilor cunună54ucură-te, a 4ucovinei laudă54ucură-te, împreună ruător cu Daniil $i"astru şi 0oievodul 1tefan cel mare şisfânt54ucură-te, ierar"ul cel prea ales al lui Dumnezeu54ucură-te, părintele nostru du"ovnicesc5

4ucură-te, odraslia prea curată a Du"ului $fânt pe pământul 4ucovinei5 7ucur-te, c prin ru$ciunile tale n dreapta credin& ne pstrm8 7ucur-te, c prin ru$ciunile tale pe vr#maşii v3u&i şi nev3u&i i 'iruim84ucură-te, cununa 4isericii noastre strămoşeşti5


onda"ul #3 ;de trei ori<9, preacuvioase părinte ierar"e Leontie, cununa 4isericii lui !ristos şi laudacredinţei noastre strămoşeşti, izbăveşte-ne din orice prime+die şi roaă pemilostivul Dumnezeu să păstreze pe toţi fiii neamului nostru românesc în dreaptacredinţă, în unirea draostei şi tăria năde+dii împlinirii dorinţei noastre sfinte de atrăi în pace împreună, mulţumind pururea lui Dumnezeu pentru toate şi cântându-*

2liluia@

2poi se zice iarăşi

I"osul #2uzind lasul /van"eliei - Dintra&i pe poarta cea strâmt şi mer$e&i pe calea cean$ust care duce la via& din copilărie ai păşit pe această cale luând cu draoste

+uul lui !ristos şi cu totul ai urmat Lui, lepădându-te de sine, pentru care laude caacestea aducem ţie, sfinte ierar"e Leontie4ucură-te, ruătorule fierbinte către Dumnezeu54ucură-te, că prin ruăciunile tale se risipesc uneltirile diavolilor54ucură-te, că iubind ruăciunea, teolo te-ai făcut54ucură-te, că mintea şi inima pururea către Domnul le-ai avut54ucură-te, văzătorule de Dumnezeu5



4ucură-te, că prin ruăciune necontenită, înerilor te-ai asemănat54ucură-te, că nevoinţele tale si"ăstreşti cu neîncetate ruăciuni le-ai luminat54ucură-te, că ruăciunile tale scară către cer ţi s-au făcut54ucură-te, că prin ruăciunile tale mânâiere ai dat celor ce veneau la tine54ucură-te, că pe cei din prime+dii cu ruăciunile tale i-ai izbăvit5

7ucur-te, i3'vitorule de patimele cele trupeşti şi su!leteşti8 7ucur-te, ntrirea credincioşilor8 7ucur-te, =!inte preacuvioase rinte Ierar%e >eontie@

onda"ul #Preacuviosului ierar", iubitorului de nevoinţe du"ovniceşti, înţeleptului păstor alturmei celei cuvântătoare încredinţate din voia lui Dumnezeu, folositorului celor

bolnavi şi întăritorului dreptei credinţe cu draoste să-* cântăm 7ucur-te, preacuvioase rinte Ierar%e >eontie@

Rugă"iune "ătre Sfântul Leontie de la Rădăuţi

$finte preacuvioase părinte *erar"e Leontie, primeşte smerita noastră ruăciune, precum &ântuitorul a primit cei doi bani ai văduvei şi cere pentru noi dar şi putere,ca toate poftele trupeşti călcând, să vieţuim în bună cinstire şi curăţie, aonisindiertare de păcate şi trecere fără prime+die în ceasul morţii, şi când vom trece noiîntru năde+dea %nvierii spre viaţa de veci, pururea să ne desfătăm de prea fericitafaţă a lui Dumnezeu Celui în )reime înc"inat şi slăvit )atăl, iul şi $fântul Du",acum şi pururea şi în vecii vecilor. 2min.



%iaţa şi nevoinţele Sfantului Ierarh Leontie de la Rădăuţi

Acest cuvios părinte este numărat printre cei dintâi români cunoscuţi pe care i-aodrăslit pământul Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi începutul celui următor. <umele, via&a şi s!in&enia moaştelor sale se 'ucurau n trecut demare cinste şi evlavie n nordul Moldovei, ndeose'i n oraşul natal, ;du&i,atât pentru numrul !aptelor minunate, cât şi pentru darul nestricciunii cu

care le-a 'inecuvântat umne3eu.

Cuviosul Leontie s-a născut din părinţi binecredincioşi, care i-au dat o creştere cutotul aleasă, curată, sfântă, leându-l cu inima şi cuetul de Dumnezeu. Bci demic iu'ea slu#'ele din 'iserica =!ântul <icolae, &inea posturile, practicaru$ciunea n tain, se sim&ea le$at de to&i oamenii şi mai ales de copiii mici şi or!ani, cu care-şi mpr&ea %rana şi 'ucuriile vârstei. Pentru aceea era şi el iubit,fiind socotit un =copil bătrân>.

Dar fericitul Leontie avea şi câţiva buni dascăli sufleteşti, dintre care cel dintâi era preotul bisericii, care l-a botezat, precum şi unii cuvioşi si"aştri ce se nevoiau în pădurile seculare de pe valea Putnei. Ori de câte ori se întâlnea cu aceştia le cereabinecuvântare şi cuvinte de olos pentru mântuirea suletului. 4a, uneori, el sinur se ducea pe la c"iliile si"aştrilor din codrii #ădăuţilor şi le ducea de mâncare, iar de la ei primea sfaturi părinteşti.



%ntre anii ?@A-?@B, 4odan *, primul domn al &oldovei, a zidit din temelie în#ădăuţi o nouă biserică de piatră cu "ramul $fântul (icolae, a făcut c"ilii în +urulei şi a întemeiat o frumoasă mănăstire pentru el şi familia sa. A3ând aceasta,râvnitorul >eontie, care ardea cu du%ul pentru dra$ostea lui 5ristos, a intrat şi el n nevoin&a clu$reasc, aici, n mnstirea 7o$dana. 1i se smerea înainteatuturor, fiind foarte ascultător în toate, încât se mirau cuvioşii căluări de râvna lui

pentru Dumnezeu. /ra apoi nelipsit de la slu+bele bisericii, tăcut, blând şi se ruaneîncetat cu lacrimi şi prive"eri de noapte.

E$umenul mnstirii, n&ele$ând prin u%ul =!ânt c este un vas ales al 7isericii lui 5ristos, l-a tuns n mona%ism, punându-i numele de >avrentie. Dar tânărul nevoitor nu avea aici îndestulată odi"nă şi sporire du"ovnicească. Căci eracunoscut de mulţi credincioşi şi rude, iar sufletul său suspina după fericita linişte şiviaţă pustnicească. Deci, luând binecuvântare de la eumenul şi du"ovnicul său, s-

a retras la si"aştrii ce se nevoiau în codrii #ădăuţilor de pe valea Putnei. 2coloerau câţiva căluări vestiţi în nordul &oldovei pentru asprimea nevoinţei şisfinţenia vieţii lor. 2ceştia s-au făcut povăţuitori şi părinţi du"ovniceşti tânăruluinevoitor Lavrentie. !i l-au deprins meşteşu"ul #u"ăciunii lui Iisus şi îndemânarealuptei cu nevă$uţii duşmani% care ispitesc pe om cu "ânduri rele şi cu tot elul de

patimi% dintre care cel mai "reu de biruit sunt mândria şi desrânanea.

2stfel vieţuind Cuviosul Lavrentie şi mult sporind în nevoinţa si"ăstrească, însmerenie, ruăciune şi râvnă pentru !ristos, îndată au început să se adune în +urulc"iliei sale câţiva ucenici iubitori de viaţă isi"astă. 2poi, vestindu-se tot mai multnumele şi faptele lui, s-au adăuat acolo şi alţi si"aştri, ruându-l să le fie eumenşi părinte du"ovnicesc. Deci, neputând să le refuze draostea şi buna-credinţă, a

primit să le fie întâistătător şi îndrumător. <u dup mult vreme, mpreun cuucenicii si, a nl&at o mic 'iseric de lemn ntr-o poian, a !cut c%ilii, a pusrânduial de slu#' si%streasc şi aşa a luat !iin& pe la s!ârşitul veacului al

FIA-lea prima si%strie cunoscut n nordul Moldovei su' numele de D=c%itul lui >avrentie sau, popular, D=c%itul >aura. "iind nştiin&at de aceastamitropolitul Moldovei, Iosi! Muşat de la =uceava, ndat a s!in&it 'iserica şi,%irotonind preot pe Buviosul >avrentie, l-a numit e$umen şi printe su!letesc al

sc%itului şi al tuturor si%aştrilor ce se nevoiau n pdurile neum'late din nordul Moldovei şi de pe valea utnei.

*ar rânduiala de viaţă a mona"ilor, fi7ată de smeritul stareţ obştei sale, era aceastaîn fiecare zi primeau "rană o dată, la asfinţitul soarelui, în afară de sărbători5somnul dura trei, până la patru ore pe noapte, iar de la miezul nopţii pânădimineaţa se adunau în biserică şi săvârşeau 'trenia şi Laudele, după rânduiala



$fântului &unte şi tradiţia pustnicească. iua făceau rucodelie la c"ilii, adicămunceau individual, şi citeau Psaltirea o dată pe zi. $e mărturiseau în fiecaresăptămână şi primeau $fintele )aine Duminica şi la marile praznice. Cei mai tari învirtute posteau câte două-trei zile în şir, ţineau tăcere desăvârşită toată ziua şinoaptea făceau până la o mie de metanii şi de înc"inăciuni. $i"aştrii mai sporiţi şisc"imona"ii aveau binecuvântare, în posturi, să se retraă în adâncul codrilor seculari, pentru a petrece sinuri în înfrânare şi neîncetată ruăciune. Plecau înlinişte când se începea postul şi se întorceau înaintea marilor praznice, pentru a

primi )rupul şi $ânele lui !ristos şi a se bucura împreună cu toţi fraţii.

Aceasta era neputinţa pustnicească a si&aştrilor din sc&itul 'uviosului (avrentie. )iecare se străduia după putere şi după &arul primit şi pe toate le îndeplinea cudra"oste% ştiind că apta bună ăcută cu mânie şi cârtire% ără binecuvântare şi dininteres% iar nu pentru lauda lui *umne$eu% nu are nici o plată% ci% mai de"rabă%

osândă şi mustrare de conştiinţă.

e la nceputul veacului al FA-lea sc%itul ierosc%imona%ului >avrentie avea 3eci de si%aştri şi ucenici, printre care se numra şi mona%ul aniil, devenit mai târ3iu Buviosul aniil =i%astrul.

Pe acest tânăr ostaş al lui !ristos l-a crescut du"ovniceşte Cuviosul Lavrentie cuatâta ri+ă şi osârdie, încât i-a devenit adevăratul său părinte sufletesc. 1i nu eraualţi si"aştri mai sporiţi în această aşezare decât cuvioşii Lavrentie şi fiul săudu"ovnicesc, Daniil.

2mândoi posteau câte dou şi trei 3ile n şir. 2mândoi !ceau prive$%eri de toat noaptea nencetat ru$ciune şi

cu$etare du%ovniceasc. 2mândoi se retr$eau din timp n timp la linişte n mun&i, pentru a vor'i

numai cu umne3eu şi a i3$oni pe diavoli cu postul şi cu sa'ia ru$ciunii. 2mândoi si%aştrii s-au nvrednicit de la umne3eu de darul mai nainte-

vederii şi al !acerii de minuni. B ştiau mai dinainte cele viitoare,cunoşteau $ândurile şi ispitele celor ce veneau la dânşii şi vindecau pemul&i 'olnavi, cu ru$ciunile lor.

Din această cauză alerau numeroşi credincioşi bolnavi la sc"itul CuviosuluiLavrentie să primească sănătate.

%ntemeind 2le7andru cel bun episcopia #ădăuţilor, iar biserica mănăstirii 4odanatransformând-o în catedrală episcopală, se ândea pe ce bărbaţi mai vrednici şi cuviaţă aleasă să-i pună episcopi şi iconomi ai )ainelor 4isericii lui !ristos.



;mânând vacant episcopia de la ;du&i şi au3ind marele domn de via&a şi !aptele minunate ale Buviosului >avrentie, mpreun cu mitropolitul =ucevei şi cu tot clerul l-au ales episcop al ;du&ilor, c%iar !r voia lui. Deci,încredinţând sc"itul Laura ucenicului său, mona"ului Daniil $i"astrul, fericitulierosc"imona" de mai târziu a mers nevrând la scaunul său episcopal de la #ădăuţi,de unde era de metanie.

*ar nici aici nu a părăsit nevoinţa sa si&ăstrească de ru"ăciune neîncetată% de post% milostenie şi prive"&eri îndelun"ate. +nsă nevoinţa călu"ărească% pe care o ăcea în taină% o împletea cu slujirea ,isericii lui ristos% adică cu săvârşireaintelor slujbe% cu sinţirea noilor locaşuri% cu sătuirea credincioşilor% cuapărarea dreptei-credinţe şi mai ales cu multă milostenie. "ericitul >avrentie eraun pstor al dra$ostei, al ru$ciunii şi al !aptelor 'une. /ilnic împărţea săracilor

şi văduvelor ajutoare% bani% mâncare şi cuvinte de mân"âiere.

Dar sufletul acestui episcop nu putea avea pace deplină la #ădăuţi. /l sufereamereu după mult iubita lui linişte, unde se formase şi unde putea vorbi numai cuDumnezeu. Apoi% atât vârsta înaintată% cât şi slăbirea irii sale l-au silit să seretra"ă din scaunul episcopal şi să se reîntoarcă la si&ăstria sa de pe valea 0utnei%mai sus de satul Vicov% unde îl aşteptau ucenicii.

2ici, mai ostenindu-se câ&iva ani n aspr nevoin& pustniceasc, n post şi ru$ciune cu lacrimi, Buviosul >avrentie a a#uns la msura desvârşirii, ncât cunoştea cele viitoare şi vindeca multe 'oli şi su!erin&e omeneşti.

eci, cunoscându-şi dinainte s!ârşitul, a cerut s !ie tuns n marele şi n$erescul c%ip al sc%imniciei, dup o'iceiul mona%ilor români, primind numele de

=c%imona%ul >eontie. 2poi, c"emându-şi numeroşii săi fii du"ovniceşti, adică pesi"aştrii care se nevoiau în sc"itul întemeiat de dânsul şi pe toţi care locuiau încodrii 0icovului şi ai Putnei, le-a dat multe sfaturi şi le-a rânduit eumen şi părintesufletesc pe cuviosul Daniil $i"astrul, ucenicul său. La urmă, dându-le ultimasărutare şi-a dat sufletul cu pace în mâinile Domnului nostru *isus !ristos şi a fostînmormântat de ucenicii săi în biserica de lemn a sc"itului Laura, întemeiat de el,

unde se îndeplineau minunate vindecări de boli. 2ceasta se petrecea spre sfârşituldomniei lui 2le7andru cel bun.

2u3ind de via&a şi minunile ce se !ceau la mormântul =!ântului >eontie de la >aura, credincioşii şi clerul episcopiei ;du&ilor au cerut mitropolitului Moldovei s le apro'e scoaterea din pmânt a acestui mare odor du%ovnicesc şi strmutarea lui n catedrala episcopal din mnstirea 7o$dana-;du&i.



2şa au !ost de3$ropate şi aduse cu mult cinste moaştele =!ântului >eontie,nso&ite de sute de clerici, clu$ri, ieromona%i, e$umeni şi mii de credincioşi cu

!clii aprinse n mâini, n cântri du%ovniceşti şi n sunete de clopote. 2ici au !ost aşe3ate n 'iserica episcopal, n partea dreapt a naosului, şi veneau 3ilnicmul&i credincioşi s le srute, s se nc%ine şi s cear mi#locirea =!ântului

>eontie n neca3urile lor. i mul&i 'olnavi şi su!erin3i do'ândeau sntate şi mplinirea cererilor lor, cu darul lui umne3eu şi cu ru$ciunile =!ântului

>eontie. Aeneau credincioşi, atât din mpre#urimi cât şi de departe, ncât vesteaminunilor cuviosului se rspândise c%iar şi peste %otarele Moldovei.

2stfel, un învăţat teolo de la iev, iero-onahul :aharia ;op9stens<i, în carteasa Palinodia, scrisă în anii ?B:?-?B::, prin care apăra credinţa ortodo7ă, enumeracâţiva dintre sfinţii ortodocşi din ţările vecine, printre care amintea şi câţiva sfinţimoldoveni. *ată ce scrie el = >a români, la =uceava, n 'iserica mitropolitan,

=!ântul Ioan cel nou, mucenic al credin&ei, n racl ar$intat şi aurit, 3ace cutrupul ntre$, unde şi minuni se !ac spre vindecarea pelerinilor. n ;du&i, nepiscopie, =!ântul >eontie, !ctorul de minuni, 3ace cu trupul ntre$. nAorone&, n mnstire, aniil =!ântul, !ctor de minuni. i al&ii, nu pu&ini > ;p.@3E<.

4ătrânii din #ădăuţi şi din împre+urimi mărturisesc că $fântul Leontie se bucura demare cinste în acest oraş, încât şi strada numită astăzi 4odan 0odă, unde se aflăvec"ea catedrală episcopală muşatină, se c"ema în popor =Drumul $fântului>,

pentru că pe aici veneau credincioşii să se înc"ine la moaştele lui şi tot pe aici sescoteau ele în procesiuni şi litanii prin oraş şi pe câmp, în timp de mare secetă.

1ot tradiţia locală şi bătrânii mărturisesc că $iua de pră$nuire a ântului (eontiede la #ădăuţi era i2ată la 3 iulie% când se ăcea mare pelerinaj la moaştelecuviosului.

După terminarea $fintei Litur"ii, se oferea o masă comună în curtea bisericii4odana, încât mâncau sute de pelerini, săraci şi copii orfani. 2ceastă zi de

prăznuire, cu masă de obşte, se numea din bătrâni =Praznicul $fântului> şi nu se

pomenea în #ădăuţi alt praznic mai mare ca al acestui cuvios. 4a încă şi localniciiofereau atunci de mâncare pelerinilor şi săracilor, în casele lor, spre pomenirea şi încinstea $fântului Leontie.

2ceast mare tradi&ie s-a pstrat n Moldova de <ord, timp de dou secole, pentru c şi moaştele lui au stat n catedrala episcopal de la ;du&i din #urul anului 1+0, pân n anul 16+9, când au !ost rpite de nvlitori.



=n legătură "u a"easta( un do"u-ent al lui %asile Lupu( 9n"heiat la $+ aprilie&#)& >#!37?( arată "ă o "eată de tâlhari( veniţi de peste hotarele oldovei de1ord( au prădat oraşul Rădăuţi( noaptea( @efuind printre altele toate odoarelede preţ ale 8iseri"ii epis"opale şi -ai ales ra"la "u -oaştele Sfântului Leontie.Auzind de a"eastă nelegiuire( 9nsuşi do-nul oldovei( %asile Lupu( a venit lafaţa lo"ului( "are apoi deplânge( 9n do"u-entul a-intit( starea @alni"ă "reată(prin "uvintele6 4o-nia -ea a- văzut pe a"ea sfântă epis"opie lipsită deoa-eni şi prădată de tâlhari...B.

2şa au dispărut din ţara noastră moaştele acestui mare sfânt român, despre care nus-a mai putut afla nimic până în zilele noastre. ra3nicul lui de la 1 iulie s-a

pstrat ns cu aceeaşi evlavie şi adunare de credincioşi n pelerina#, cu a$apeledin curtea mnstirii 7o$dana, pân n vara anului 14+8 atunci austriecii,care ocupaser nordul Moldovei, des!iin&ea3 7o$dana trans!ormând-o n

paro%ie, iar pe clu$ri i risipesc peste tot.

*upă acest an% vec&ea tradiţie şi cultul ântului (eontie de la #ădăuţi dispar încetul cu încetul% păstrându-se astă$i doar mici urme în evlavia bătrânilor% în

povestirile populare% în toponimia şi olclorul local. *in veacul al XVII-lea şivec&iul sc&it (aura devine metoc al mănăstirii 0utna. Mai târ$iu% biserica

sc&itului devine biserică de paro&ie a satului (aura de astă$i.

Moaştele =!ântului >eontie de la ;du&i, mpreun cu ale =!ântuluii Ioan cel nou de la =uceava au mân$âiat, au ntrit n credin& şi au alinat su!erin&elesu!leteşti ale creştinilor moldoveni timp de peste dou secole. Iar dup rpirealor, umne3eu a 'inecuvântat poporul 'inecredincios al &rii noastre cu alt odor de mare pre&, racla Buvioasei arasc%eva, adus n vara anului 161.

Prin nevoinţa sa bineplăcută lui Dumnezeu, $fântul Leontie a înnoit deopotrivăviaţa de si"ăstrie şi cea de obşte, preoţia şi ar"ieria, slu+irea evan"elică acredincioşilor, a+utând la mântuirea multor suflete.

intre numeroşii si ucenici se remarc aniil =i%astrul. El n-a !u$it de

oameni, ci s-a desvârşit prin n!rânare şi ru$ciune, devenind mi#locitor pentrumântuirea tuturor. Iar dup mutarea la omnul, a lsat s!intele sale moaşte

!ctoare de minuni, ca şi prin ele s mân$âie pe credincioşi, s aline su!erin&eleoamenilor şi s mrturiseasc pe 5ristos.



Pe toate le-a săvârşit din draoste, ca fiu după "ar al Dumnezeului draostei, Celuiîn trei Persoane înc"inat şi mărit )atăl, iul şi Du"ul $fânt, Căruia * se cuvineslava, în veci. 2min.



%ieţile Sfinţilor ' Sfântul Ierarh Leontie( epis"opul Rădăuţilor

2cest purtător de Dumnezeu, Leontie, s-a născut din părinţi creştini dreptmăritori,în oraşul #ădăuţi, la începutul secolului al 6*0-lea. %ncă din pruncie, merând cu

părinţii săi la biserică, a fost cuprins de o mare draoste faţă de casa lui Dumnezeu,unde mai apoi merea zilnic şi asculta cu toată luarea aminte $fânta slu+bă, dupăcare zăbovea, căutând să se apropie cât mai mult sufleteşte de cuvioşii părinţicăluări, ostenitori şi slu+itori sfinţiţi la această catedrală voievodală.

Părinţii din obştea catedralei, văzându-l cu atâta draoste pentru casa luiDumnezeu şi pentru $fintele slu+be, l-au primit în obştea lor, unde fericitulLeontie, în toate cele rânduite arăta multă râvnă, smerenie şi ascultare.

Pentru viaţa lui du"ovnicească a fost căluărit, primind numele de Lavrentie.#âvna lui pentru nevoinţele cele du"ovniceşti sporea tot mai mult. Luând

binecuvântarea de la stareţul obştei, s-a îndreptat către un loc si"ăstresc, nu departede Putna, unde erau câţiva si"aştri.

&itropolitul &oldovei de atunci, *osif &uşat, aflând de această vatră si"ăstreascăcu rânduială prea frumoasă, a mers şi a sfinţit 4iserica acestui sc"it şi odată cuaceasta, a "irotonit în preot pe Cuviosul Lavrentie, numindu-l tot atunci eumen,

potrivit dorinţei acestei obşti.



2ici, în această binecuvântată si"ăstrie, vine să se nevoiască şi Cuviosul Daniil$i"astrul, sub povaţa părintelui său du"ovnicesc, Lavrentie.

%nfiinţându-se scaun episcopal la #ădăuţi, în timpul lui 2le7andru cel bun, nu dupămultă vreme de la întemeierea acestei episcopii, Cuviosul Lavrentie este c"emat laînalta vrednicie şi răspundere înfricoşătoare de ierar".

Primind +uul ar"ieriei, Cuviosul *erar" Lavrentie adauă la nevoinţele salesi"ăstreşti şi crucea slu+irii ar"iereşti. 2r"iereu fiind, nu a încetat nici o clipă a

prive"ea, a posti şi a se rua neîncetat. 2poi a sfinţit biserici şi a "irotonit preoţi şidiaconi pentru toate bisericile unde era trebuinţă, ve"ind la păstrarea rânduielilor canonice, păzind scumpătatea şi poorământul în toate câte le rânduia spre zidirea4isericii lui !ristos şi folosul cel mântuitor al păstoriţilor săi sufleteşti.

După ani mulţi de ar"ierească păstorie, simţindu-se slăbit cu trupul, s-a retras dinscaunul său şi s-a reîntors la mănăstirea de metanie, Laura. 2ici a cerut să i se deasc"ima cea mare, primind numele de Leontie, nevoindu-se zi de zi şi ducând cuadevărat viaţă de îner în trup. Cunoscându-şi dinainte sfârşitul vieţii sale

pământeşti, a c"emat între soborul pentru a le da ultimele poveţe părinteşti. #ân-duind ca eumen al acestei sfinte mănăstiri pe cel mai apropiat ucenic al său,Cuviosul Daniil $i"astrul, şi binecuvântând pe toţi, a adormit în Domnul, întrunăde+dea învierii şi a vieţii veşnice. Credincioşii şi fiii lui du"ovniceşti veneau lamormântul său ca şi cum ar fi fost în viaţă, primind binecuvântarea sa şi tămăduiride tot felul de boli.

&ai târziu moaştele sale au fost duse la #ădăuţi, potrivit dorinţei credincioşilor,unde venea multă lume din împre+urimi şi c"iar de la mari depărtări, cunoscânddarul lui de la Dumnezeu, care se revărsa cu prisosinţă asupra tuturor celor ce seruau şi sărutau cu credinţă racla sfintelor sale moaşte.

%n anul ?B@A, prădându-se biserica, au dispărut şi moaştele $fântului Leontie din#ădăuţi. 'nii cred că au fost luate de năvălitori. 2lţii spun că au fost înropate decăluări în biserică, în anul ?FG@, odată cu desfiinţarea mănăstirii. %nsă, locul unde

se află astăzi, sinur Dumnezeu îl ştie.

%ntre anii ?B:?-?B::, un vestit teolo ucrainean, ieromona"ul a"aria opHstensIidin iev, scria despre el =%n #ădăuţi, în episcopie, $fântul Leontie, făcătorul deminuni, zace cu trupul între...J.



La :E iunie ?AA:, $fântul *erar" Leontie de la #ădăuţi a fost canonizat şi trecut înrândul sfinţilor ierar"i, de $fântul $inod al 4isericii 9rtodo7e #omâne, cu zi de

prăznuire la ? iulie.

Cu ruăciunile $fântului *erar" Leontie, Doamne *isuse !ristoase, Dumnezeulnostru, miluieşte-ne pe noi. 2min.



Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi

(umele, viaţa şi sfinţenia moaştelor acestui vrednic ierar" al 4isericii noastre, se bucură de mare cinste şi evlavie în nordul &oldovei, îndeosebi în oraşul #ădăuţi,atât pentru numărul faptelor minunate, cât şi pentru darul nestricăciunii moaştelor sale, cu care le-a binecuvântat Dumnezeu.

$fântul Leontie s-a născut la începutul sec. al 6*0-lea, în oraşul #ădăuţi, din părinţi binecredincioşi, care i-au dat o educaţie aleasă, curată şi sfântă, leându-l cuinima şi cuetul de Dumnezeu. 2stfel, $fântul iubea de mic slu+bele bisericeşti,ţinea posturile, practica ruăciunea în taină şi se simţea leat de toţi oamenii, maiales de copii mici şi orfani, cu care împărţea "rana şi bucuriile vârstei. Pentru aceeaera iubit de către toţi, fiind socotit un =copil bătrân>.

%n anii ?@A-?@B, primul domnitor al &oldovei, 4odan *, a ctitorit la #ădăuţimânăstirea 4odana, cu "ramul =$fântul (icolae>. 0ăzând aceasta, râvnitorulLeontie a intrat şi el în nevoinţa căluărească, în scurt timp uimind pe vieţuitorii deaici prin smerenia şi ascultarea sa. 0ăzând acestea, eumenul mânăstirii l-a tuns peLeontie în mona"ism, cu numele de Lavrentie. La scurt timp după aceea, râvnind

pentru desăvârşire, va cere binecuvântare şi se va retrae în si"ăstrie, în codrii#ădăuţilor, pe valea Putnei. 2colo se aflau câţiva căluări vestiţi, care i-au fost

povăţuitori şi părinţi du"ovniceşti tânărului Lavrentie.



2stfel, bine vieţuind în rânduiala mona"ală, în scurt timp în +urul c"ilieiCuviosului Lavrentie au început să se adune ucenici iubitori de viaţă si"ăstrească,iar mai târziu, numărul acestora înmulţindu-se, aceştia îl ruau să le fie lor eumenşi părinte du"ovnicesc. Din draoste, Cuviosul a acceptat, şi a construit într-o

poiană o mică 4iserică de lemn, pe care a sfinţit-o mitropolitul locului, *osif &uşat. Cu această ocazie, Cuviosul Lavrentie a fost "irotonit ieromona", şi numiteumen al primei si"ăstrii înfiinţate în nordul &oldovei, cunoscută sub numele de=$c"itul lui Lavrentie> sau =$c"itul Laura>.

Potrivit tradiţiei, la acest sc"it se va retrae mai târziu şi $fântul Daniil $i"astrul,sub povăţuirea eumenului Lavrentie.

%ntemeind 2le7andru cel bun episcopia #ădăuţilor, biserica mânăstirii 4odana a

fost transformată în catedrală episcopală. 2uzind domnitorul de viaţa şi fapteleminunate ale Cuviosului Lavrentie, împreună cu mitropolitul $ucevei şi cu totclerul, l-au ales pe acesta ca întâistătător în scaunul de la #ădăuţi. 2cesta a trebuitsă se supună "otărârii, deşi era împotriva voinţei sale, şi ca urmare a lăsat peucenicul său cel mai râvnitor, Daniil, ca eumen peste sc"itul Laura.

$lu+ind vreme de mai mulţi ani în calitate de episcop al #ădăuţilor, fericitulLavrentie s-a arătat a fi un păstor al draostei, al ruăciuni şi al faptelor bune,împărţind zilnic săracilor şi văduvelor a+utoare şi cuvinte de mânâiere. 2+unândla vârsta bătrâneţilor, s-a retras din scaunul episcopal, şi s-a retras la sc"itul săumult îndrăit, unde s-a nevoit în continuare cu rânduiala pustnicească. 2stfel,Cuviosul a+unsese la măsura desăvârşirii, cunoscând cele viitoare şi vindecândmulte boli şi suferinţe omeneşti. Cunoscându-şi mai dinainte şi sfârşitul său, acerut să fie tuns în marele şi înerescul c"ip al sc"imniciei, primind astfel numelede sc"imona"ul Leontie. 2poi, c"emând pe toţi fraţii şi ucenicii, le-a dat ultimasărutare şi aşa şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului. 2 fost înmormântat deucenicii săi în biserica de lemn a sc"itului, ctitoria sa, iar la mormântul lui sesăvârşeau multe şi minunate vindecări de boli.

2uzind despre aceste vindecări. credincioşii şi clerul episcopiei de la #ădăuţi aucerut mitropolitului &oldovei binecuvântare ca să strămute sfintele moaşte aleCuviosului în catedrala episcopală. &itropolitul a încuviinţat acest lucru, şi astfelsfintele moaşte au fost strămutate în catedrala din #ădăuţi, în partea dreaptă anaosului. ilnic veneau la $fintele moaşte mulţi credincioşi, care primeauvindecare de boli şi a+utor în necazuri, astfel că vestea despre Cuviosul Leontie se



răspândise c"iar şi peste "otarele &oldovei, fiind menţionat şi de ieromona"ula"aria opâstensIi, în cartea sa numită Palinodia.%n anul ?B@A o ceată de tâl"ari veniţi de peste "otarele de nord ale &oldovei, aintrat în oraşul #ădăuţi noaptea şi l-au prădat, printre alte lucruri furate aflându-seşi racla cu sfintele moaşte ale Cuviosului Leontie. %nsuşi domnitorul &oldovei deatunci, 0asile Lupu, venind la faţa locului şi văzând neleiuirea comisă, a fostadânc întristat. 2şa au dispărut din ţara noastră moaştele acestui mare sfânt român,şi până în zilele noastre nu s-a mai putut afla nimic despre ele.

%n anul ?FG@, austriecii ocupă nordul &oldovei, transformă mânăstirea 4odana în paro"ie, risipesc căluării de acolo, şi astfel tradiţia şi cultul $fântului ierar"Leontie de la #ădăuţi dispar încetul cu încetul. mai târziu, şi biserica sc"ituluiLaura va deveni biserică paro"ială a satului Laura de astăzi.

Prin nevoinţa sa bineplăcută lui Dumnezeu, $fântul Leontie a înnoit deopotrivăviaţa de si"ăstrie cât şi cea de obşte, preoţia şi ar"ieria, a+utând la mântuirea multor suflete.

De aceea, $fântul $inod al 4isericii 9rtodo7e #omâne a "otărât, în anul ?AA:,trecerea acestui *erar" al 4isericii noastre în rândurile sfinţilor, cu zi de prăznuirela data de ? iulie, conform zilei de cinstire de care se bucura în vec"ime, în cetatea#ădăuţilor.

(Ierom. Ioanic%ie 7lan,=!ântul >eontie de la ;du&i, n vol. D=!in&i români şi aprtoriG, ed. cit. , p. ++1.)



Sfinţi se"olele *I%'*% ' Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi

$fântul *erar" Leontie este numărat printre cei dintâi sfinţi români pe care i-a

odrăslit pământul &oldovei şi adevăratul părinte du"ovnicesc al Cuviosului Daniil$i"astrul. După tradiţie era de loc din oraşul #ădăuţi. 2poi, râvnind $finţilor Părinţi de odinioară şi arzând cu inima după draostea lui !ristos, spre sfârşitulsecolului al 6l0-lea s-a făcut si"astru în pădurile seculare din partea locului.

Deci, căluărindu-se cu numele de Lavrentie, s-a învrednicit mai târziu de darul preoţiei. 2poi, împreună cu câţiva ucenici, a întemeiat o vestită si"ăstrie decăluări în codrii #ădăuţilor, ce se c"ema, după numele său =$c"itul LauraJ;Lavra< sau =&ănăstirea $fântului LavrentieJ ;Pe locul unde a fost $i"ăstria luiLavrentie se află satul Laura - $uceava.< .

%n obştea sa, Cuviosul Lavrentie a format mulţi ucenici cu viaţă aleasă, printre carese număra şi $fântul Daniil $i"astrul. %n $c"itul Laura, însuşi Cuviosul Lavrenties-a nevoit şi a avut o trăire aşa de înaltă, încât s-a învrednicit de la Dumnezeu dedarul facerii de minuni. Că pe mulţi bolnavi îi vindeca cu ruăciunea sa şi eratuturor părinte, sfetnic, dascăl şi ocrotitor.

După întemeierea /piscopiei de #ădăuţi, auzind domnul &oldovei, 2le7andru cel bun, de nevoinţa sa, l-a rânduit episcop al acestui scaun. 1i a păstorit cu multă

înţelepciune turma lui !ristos câţiva ani de zile, învăţând pe toţi dreapta credinţă şifăcându-se tuturor pildă de sfinţenie. 2poi, râvnind iarăşi vieţii si"ăstreşti, s-aretras din scaun şi s-a făcut sc"imona" cu numele de Leontie, a+unând cel maivestit si"astru şi părinte du"ovnicesc din nordul &oldovei. Deci, mai trăind puţinşi uimind pe toţi cu smerenia, cu nevoinţa şi cu darul minunilor pe care le făcea, şi-a dat sufletul cu pace în mâinile Domnului.



&ai târziu, proslăvindu-se prin oarecare minuni şi fiind ăsit în mormânt cu trupulîntre şi nestricat, s-a aşezat cu cinste în biserica episcopală din #ădăuţi spreînc"inarea tuturor, unde mulţi credincioşi primeau sănătate şi mânâiere la sfintelesale moaşte, a+unând vestit până dincolo de "otarele &oldovei.

%n anul ?B@A, prădându-se biserica, au dispărut şi moaştele $fântului Leontie din#ădăuţi. 'nii cred că au fost luate de năvălitori. 2lţii spun că au fost înropate decăluări în biserică, în anul ?FG@, odată cu desfiinţarea mănăstirii. %nsă, locul undese află astăzi, sinur Dumnezeu îl ştie. %n anii ?B:?-?B:: un vestit teoloucrainean, ieromona"ul a"aria opHstensIi din iev, scria despre el =%n #ădăuţi,în episcopie, $fântul Leontie făcătorul de minuni zace cu trupul între...J.

$finte Preacuvioase Părinte Leontie, roaă-te lui Dumnezeu pentru noiK



Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi , Sfinte -oaşte

Părticele din &oaştele $fântului se află la

&ănăstirea 4odana din #ădăuţi, +ud. $uceava.

$fântul *erar" Leontie de la #ădăuţi ;sec. 6*0-60<

$fântul *erar" Leontie s-a născut în nordul &oldovei, nu departe de #ădăuţi.Părăsind casa părintească, şi-a înc"inat viaţa lui !ristos, primind numele deLavrentie, şi a întemeiat o mănăstire în satul numit astăzi Laura, adică Lavra, nudeparte de &ănăstirea Putna. 2ici a dus viaţa pustnicească împreună cu uceniciisăi, printre care cel mai vestit era Cuviosul Daniil $i"astrul, care s-a învrednicit săfie du"ovnicul fericitului voievod 1tefan cel mare şi sfânt.

Cu rânduiala lui Dumnezeu, $fântul Leontie a fost "irotonit episcop al #ădăuţilor,unde s-a nevoit cu multă osârdie să vestească /van"elia lui !ristos şi să traă petoţi la calea mântuirii.



2+unând la adânci bătrâneţi, şi-a dat sufletul în mâinile lui !ristos, fiind plâns detot poporul pentru draostea şi blândeţea lui. 'cenicii săi i-au aşezat sfintele salemoaşte în pronaosul &ănăstirii 4odana din #ădăuţi.

2ici mulţi bolnavi şi suferinzi dobândeau sănătate şi împlinirea cererilor lor.0eneau credincioşi, atât din împre+urimi, cât şi de departe, încât vestea minunilor cuviosului se răspândise c"iar şi peste "otarele &oldovei.

'n învăţat teolo de la iev, *eromona"ul a"aria opHstensIi, enumerând sfinţiiortodocşi din ţările vecine, scria în anii ?B:?-?B:: în cartea sa Palinodia Laromâni, în #ădăuţi, în /piscopie, $fântul Leontie, făcătorul de minuni, zace cutrupul între.



La ? iulie, ziua de prăznuire, se făcea mare pelerina+ la moaştele sfântului.



%n tradiţia populară se păstrează şi astăzi un cântec al bătrânilor, în care se cinstea$fântul Leontie

M$oarele răsare$lu+ba-i slu+ba mare,$ânta mănăstirePlină-i de omenire.&oaştele lucesc,4ine-amirosesc5Câţi îs lână ele$capă de boli rele.Câţi din #ădăuţi$capă de boli iuţiJ.

%n anul ?B@A, o ceată de tâl"ari a furat racla cu moaştele sfântului, dar pelerina+elecredincioşilor au continuat până în ?FG@, când ocupanţii austrieci au desfiinţat&ănăstirea 4odana.

&oaştele $fântului Leontie de la #ădăuţi împreună cu ale $fântului *oan cel nou dela $uceava au întărit în credinţă şi au alinat suferinţele sufleteşti ale creştinilor moldoveni timp de peste două secole. După răpirea lor, Dumnezeu a binecuvântat&oldova cu alt odor de mare preţ, racla Cuvioasei Parasc"eva, adusă în vara anului?B3?.



Leontie de la Rădăuţi , oaştele şi proslăvirea "a sfânt

;acla cu moaştele =!ântului Ierar% >eontie de la ;du&i şi ale =!ântului /eodosie de la 7ra3i (Mnstirea 7o$dana)

$fântul *erar" Leontie de la #ădăuţi a fost un căluăr râvnitor şi episcop de#ădăuţi din secolele 6*0-60. /ste sărbătorit în 4iserica 9rtodo7ă #omână în ziuade ? iulie.

&oaştele

La mormântul cuviosului Leontielui veneau mulţi oameni să se înc"ine, iar acolose săvârşeau şi multe vindecări de boli.

2uzind despre aceste vindecări, credincioşii şi clerul episcopiei de la #ădăuţi aucerut mitropolitului &oldovei binecuvântare ca să strămute sfintele moaşte ale$fântului *erar" Leontie de la #ădăuţi în catedrala episcopală. &itropolitul aîncuviinţat, astfel că sfintele moaşte aduse în catedrala din #ădăuţi şi aşezate în



partea dreaptă a naosului. 1i aici veneau zilnic mulţi credincioşi şi primeauvindecare de boli şi a+utor în necazuri.

0estea despre $fântul *erar" Leontie se răspândise dincolo de "otarele &oldovei.2stfel, într-o carte din anul ?B:: numită Palinodia, scrisă de un teolo ucrainean,ieromona"ul a"aria opîstensIi, se aminteşte că moaştele $fântului se ăseauîncă în biserica episcopală din #ădăuţi.

%n anul ?B@A, oraşul #ădăuţi a fost +efuit de o ceată de tâl"ari veniţi de dincolo de"otarele de nord ale &oldovei, aceştia furând, între altele, şi racla cu moaştele$fântului *erar" Leontie. &oaştele sfântului n-au mai fost ăsite multă vreme. 9

parte din moaştele $fântului au fost redescoperite ca urmare a unor cercetăriar"eoloice de la sfârşitul secolului trecut.

2poi, când în anul ?FG@, &oldova de nord a fost ocupată de trupele austriece,mănăstirea 4odana a fost desfiinţată, căluării risipiţi, iar biserica transformată în

biserică de paro"ie, astfel că, în timp, cultul $fântului Leontie s-a pierdut. 'lterior,şi biserica sc"itului Laura a devenit biserica paro"ială a satului Laura.

Proslăvirea ca sfânt

$fântul $inod al 4isericii 9rtodo7e #omâne a "otărât în anul ?AA: să reînvie cultul$fântului Leontie de la #ădăuţi. %n acelaşi an s-a făcut proslăvirea sa ca sfânt, fiindrânduită ca dată de prăznuire a acestuia ziua de ? iulie.

&oaştele $fântului *erar" Leontie, împreună cu cele ale $fântului )eodosie de la4razi, au fost puse într-o raclă şi reaşezate în biserica mănăstirii 4odana din#ădăuţi.



Adrian Aga"hi ' Sfântul Ierarh Leontie( odorul de -ult preţ al "etăţiiRădăuţilor

La ? iulie 4iserica pomeneşte pe $fântul *erar" Leontie de la #ădăuţi, unul dintre primii cuvioşi vieţuitori în pământul &oldovei la sfârşitul secolului al 6*0-lea şiînceputul celui următor. Datorită vieţii alese şi ruăciunilor sale care aveau darulvindecării de boli şi neputinţe, evlavia populară l-a cinstit ca pe un adevărat sfântîncă din timpul vieţii, păstrându-i cu mare cinste moaştele după ce s-a mutat laDomnul. 2stfel, în lucrarea =PalinodiaM, alcătuită de teoloul ucrainean a"ariaopistensIi prin anii ?B:?-?B::, se aminteşte că, =la #ădăuţi, în episcopie, $fântulLeontie, făcătorul de minuni, zace cu trupul întreM, la moaştele sale având loc, ande an, la ? iulie, un pelerina+.

Despre $fântul Leontie tradiţia spune că s-a născut în nordul &oldovei, nu departede #ădăuţi, într-o familie creştină evlavioasă. %n cetatea #ădăuţilor, 4iserica=$fântul (icolaeM a fost zidită de 0oievodul 4odan * ;?@A-?@B<, ca mulţumireadusă lui Dumnezeu pentru izbânda în luptele purtate pentru a pune bazele unuistat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în Nara &oldovei. 2cest lăcaş a fostmediul în +urul căruia Cuviosul Leontie a învăţat carte şi a deprins draostea pentrucele sfinte, locul în care a făcut primii paşi către tainele lui Dumnezeu. 2ici avea săucenicească pe lână cuvioşii si"aştri ce se nevoiau în pădurile seculare de pe valeaPutnei, ducându-le acestora "rană trupească şi primind în sc"imb "rană spirituală.

0ăzând frumuseţea vieţii mona"ale, a ales calea &ănăstirii 4odana, a cărei obştes-a format tocmai în +urul ctitoriei voievodale a 4isericii =$fântul (icolaeM, laumbra căreia crescuse. La tunderea în mona"ism a primit numele Lavrentie,adunând în +urul său numeroşi ucenici ce l-au ales drept îndrumător. După primirea"arului preoţiei, Cuviosul Lavrentie s-a retras în Codrii #ădăuţilor, continuându-şiviaţa de sfinţenie în si"ăstrie.



$c"itul lui Lavrentie - prima si"ăstrie cunoscută în nordul &oldovei

Către sfârşitul secolului al 6*0-lea, Cuviosul Lavrentie, împreună cu ucenicii săi, aînălţat o biserică din lemn într-o poiană, a ridicat c"ilii şi a pus rânduială de slu+băsi"ăstrească într-un sc"it, ce avea să fie numit =$c"itul lui LavrentieM sau =$c"itulLauraM. 2uzind acestea, mitropolitul &oldovei, *osif &uşat, a sfinţit bisericaridicată, numind pe Cuviosul Lavrentie stareţ al sc"itului şi părinte du"ovnicesc altuturor si"aştrilor ce se nevoiau pe valea Putnei. Pravila "otărâtă de eumenulLavrentie pentru obştea lavrei era următoarea "rană o sinură dată în zi, laasfinţitul soarelui, afară de sărbători5 somn de trei-patru ore pe noapte, iar de lamiezul nopţii până dimineaţă - prive"ere în biserică, după rânduiala $fântului&unte şi tradiţia pustnicească. iua, mona"ii se îndeletniceau cu =rucodeliaM, acellucru de mână specific Patericului, ce împletea munca fizică şi ruăciunea inimii.Din secolul al 60**-lea, vec"iul sc"it devine metoc al &ănăstirii Putna, iar,

ulterior, biserica sc"itului avea să devină biserică de paro"ie. Pe locul unde a fost=$i"ăstria lui LavrentieM, astăzi se află satul Laura, comuna 0icovul de $us, din

+udeţul $uceava.

Cuviosul Daniil $i"astrul, ucenic al $fântului Leontie

Pe când era în &ănăstirea =$fântul (icolaeM din #ădăuţi, Cuviosul Lavrentie şi-aapropiat drept ucenic pe un tânăr, Dumitru, care la vârsta de ?B ani a ales să intre înmona"ism, primind numele David. *eromona"ul David avea să-şi urmezeînvăţătorul la sc"itul întemeiat de acesta în liniştea Codrilor #ădăuţilor. După ce avieţuit o perioadă în &ănăstirea $fântului Lavrentie, a primit de la eumen

binecuvântare şi a îmbrăcat marele şi înerescul c"ip al sc"imniciei, primindsc"ima cea mare şi sc"imbându-i-se numele din David în Daniil. Cu puţin timpînainte de anul ?3E, s-a retras în codrii de pe valea pârâului $ecu, unde s-a nevoittimp de paisprezece ani, iar mai apoi, în nordul &oldovei, aproape de Putna, pemalul pârâului 0iţeul, unde dăinuieşte până astăzi c"ilia-i dălţuită în piatră. 1ispune )radiţia că nu erau alţi si"aştri mai sporiţi decât Lavrentie şi fiul săudu"ovnicesc, Daniil, căci amândoi s-au învrednicit de la Dumnezeu cu darul maiînainte-vederii şi al facerii de minuni, alerând la ei numeroşi bolnavi pentru a afla

vindecare.

Cuviosul Lavrentie, de la câr+a ar"ierească la marea sc"imă mona"icească

Prin strădania domnitorului 2le7andru cel bun, s-a întemeiat /piscopia #ădăuţilor, biserica &ănăstirii =$fântul (icolaeM devenind, astfel, Catedrală episcopală. 1irămânând vacant scaunul ar"ieresc, mitropolitul $ucevei, clerul şi credincioşii au



ales episcop al #ădăuţilor pe Cuviosul Lavrentie. %ntors la mănăstirea sa demetanie acum ca ar"iereu, şi-a continuat viaţa de prive"ere monastică împletită cuslu+irea 4isericii, împlinindu-şi datoria de ar"ipăstor al sufletelor credincioşilor dinepar"ie. $imţindu-se departe de liniştea si"ăstriei şi fiind înaintat în vârstă, a decissă se retraă din scaunul episcopal şi să se întoarcă în mi+locul ucenicilor săi.

#eîntors în obştea $c"itului Laura, al cărei oranizator era, Cuviosul s-a maiostenit câţiva ani în post şi ruăciune, a+unând la măsura desăvârşirii. 2vând darulde a-şi cunoaşte dinainte sfârşitul, a cerut să primească marea sc"imă mona"ală,

primind numele de sc"imona"ul Leontie. 1i adunând pe fiii săi du"ovniceşti, le-adat multe sfaturi şi le-a rânduit eumen şi părinte spiritual pe Cuviosul Daniil$i"astrul, ucenicul său. 1i sărutându-i cu pace, şi-a dat sufletul în mâinileDomnului, fiind înmormântat de ucenicii săi în biserica din lemn a $c"itului Laura,unde au început să aibe loc minunate vindecări de boli.

=CanonizatM de evlavia populară

0estea minunilor ce se săvârşeau la mormântul fericitului Leontie de la Laura s-arăspândit în întreaa ţară, credincioşii a+unând a cere mitropolitului &oldovei săaccepte scoaterea din pământ a odoarelor du"ovniceşti şi strămutarea lor înCatedrala episcopală de la &ănăstirea =$fântul (icolaeM ;4odana< din #ădăuţi. %ndanăt de clopote şi în cântări de laudă, mulţime de clerici şi credincioşi au purtatmoaştele $fântului Leontie către Catedrala episcopală, aşezându-le în parteadreaptă a naosului. i de zi, oamenii în nevoi îşi aflau alinarea şi izbăvirea dinnecazuri, înc"inându-se pentru mi+locirea $fântului către Dumnezeu. Drumulvec"ii catedrale muşatine a fost numit, în popor, =Drumul $fântuluiM, bătut decredincioşi în pelerina+e şi procesiuni, la nevoie.

)radiţia mărturiseşte că $fântul Leontie era prăznuit la ? iulie, zi în care, dupăsăvârşirea $fintei Litur"ii, se oferea o masă pentru pelerini, săraci şi orfani,cunoscută în popor sub numele de =praznicul $fântuluiM. )imp de două secole,cetatea #ădăuţilor şi-a cinstit ocrotitorul, de pe la anul ?3@E până la ?B@A, cândoraşul a fost prădat de tâl"ari, iar sfintele moaşte au fost tăinuite.

Leenda spune că mona"ii, aflând de apropierea tâl"arilor, au ascuns moaştele$fântului c"iar sub locul unde erau depuse, în naos, în faţa tabloului votiv alctitorilor mănăstirii.

iua de ? iulie a fost prăznuită cu aceeaşi evlavie, pelerina+ul credincioşilor acontinuat an de an, până în vara anului ?FG@, când stăpânirea austriacă a desfiinţat



&ănăstirea 4odana, transformând-o în biserică de paro"ie. ără obştea căluărilor care sporea cultul $fântului cu ruăciune continuă, vec"ea tradiţie s-a pierdut,

păstrându-se doar reminiscenţe în evlavia bătrânilor, în poveşti populare sau înfolclorul local.

9 serie de cercetări ar"eoloice efectuate între anii ?AF3-?AFF aveau să scoată laiveală odorul de mare preţ, care nu părăsise nici o clipă lăcaşul în care $fântulLeontie a învăţat carte şi a primit voturile mona"ale şi câr+a ar"ierească.

2bia în anul ?AA? moaştele $fântului Leontie au putut fi aşezate într-o raclă, la locde cinste, pentru a fi venerate de credincioşi, conform )radiţiei de veacuri.

Ceea ce credincioşii au cinstit de secole, 4iserica a confirmat. 2stfel, în şedinţa delucru din :E iunie ?AA:, $fântul $inod al 4isericii 9rtodo7e #omâne a "otărât

canonizarea oficială a $fântului *erar" Leontie de la #ădăuţi şi includerea sa încalendarul creştin ortodo7, cu data de prăznuire ? iulie.

Cântec popular pentru $fântul Leontie

%n tradiţia populară se păstrează şi astăzi un cântec al bătrânilor în care era cinstit$fântul Leontie

=$oarele răsare,&ănăstire mareCu vlădica-n frunteCine să-l asculteO

Căluării mii*esă din c"iliiCu eumenul1i cu dic"iul&i se înşirarăPe prispă afară

1i mări-ncepură2 cânta din ură'n căluăraşCântă mai pe nas,*ar eumenulNine isonul.



Pe vlădică-apoi%l luară doiDe mi-l îmbrăcară%n strai nou de vară1i câr+ă mi-i dară.

2poi toţi intrarăPe uşi în altară.$oarele răsare,$lu+ba-i slu+bă mare,$fânta mănăstirePlină-i de-omenire.

&oaştele lucesc,

4ine-amirosesc5Câţi îs lână ele$capă de boli rele.

Câţi din #ădăuţi$capă de boli iuţi5

(umai Domnul ştie,$lava Lui să fieDe-acum pe vecieKM

(2drian 2$ac%i H n iarul >umina - Miercuri, 01 iulie *009)



1i"olae 2as"al ' o-oara "ălugărilor de la -ănăstirea ogdana

%ntr-una din zilele anului ?B@A, #ădăuţiul era în flăcări. Lumea fuea înrozită pestrăzi, bărbaţi şi femei cu copii în cârcă, ce ţipau cât îi ţinea ura, cei mai mărişori

prinzându-se de veşmintele mamelor, fără să mai simtă durerea din tălpile rănite de pietrele de pe uliţele colbăite. 2nimalele scăpate fueau înnebunite, parcă fuăritede fiare. Peste tot numai fum, iar focul părea că mistuie între oraşul. $ărăcimeacăuta cu disperare să-şi salveze pielea, iar cei mai înstăriţi încercau să ascundă orisă ia cu ei ce se mai putea salva. (imeni nu ştia cine sunt năvălitorii şi de unde au

apărut. %nsă, tuturor le era clară intenţia asediatorilor +aful.

La mănăstirea 4odana, însă, era slu+bă. Cineva obişnuit cu atmosfera de laslu+bele mănăstirii, însă, şi-ar fi putut da seama că înăuntrul bisericii, pe lânăslu+bă, se mai petrecea ceva. Din timp în timp, câţiva căluări mai vân+oşi,îmbrăcaţi cu straie lari, ieşeau din biserică, dar aveau un pas apăsat, de parcă ar ficărat cine ştie ce povară.

Căluării au auzit din timp despre rozăvia care se petrecea în oraş, dar măcar se

bucurau, dacă s-ar mai putea spune aşa, că atacatorii nu sunt turci şi, cu toate căurma +aful, ştiau că biserica nu va fi incendiată. Pentru că timpul era foarte scurt,au "otărât ca imediat să înceapă slu+ba prive"erii şi să ascundă comoara cea maivaloroasă a mănăstirii moaştele $fântului Leontie. Dar unde să le ascunzi, cândoraşul, curtea roiau de lume, iar biserica era şi ea, plină oc"iO



Leenda spune că mona"ii s-au adunat ciorc"ine în naos, în faţa tabloului votiv,încât nimeni nu-şi putea da seama ce se întâmplă în mi+loc. 2u ferit lespezile de

piatră de pe pardoseală şi au început să sape. Pământul scos era pus în traiste, iar căluării mai voinici le doseau pe sub larile rase şi le răsturnau prin dosulc"iliilor, c"iar în c"ilii, fără să-i vadă nimeni. După câteva ore, când prive"ereaera pe sfârşite, iar moaştele sfântului erau bine tăinuite, au apărut şi tâl"arii. Cât demare a fost +aful ori câţi vor fi pierit de sabie nu se mai ştie, însă istoria a lăsatcâteva indicii că, într-adevăr, în acea zi nefastă din ?B@A, #ădăuţiul nu a cunoscutmilă.

%nsuşi 0asile Lupu, domnitorul &oldovei din acei ani, a venit la #ădăuţi să vadă ces-a întâmplat, şi tulburat de distruerile văzute, ar fi spus cu tristeţe =Domnia meaa văzut pe acea $fântă /piscopie lipsită de oameni şi prădată de tâl"ariM.

Curios este că, după acea invazie, moaştele sfântului Leontie au fost considerate pierdute, la fel ca toate odoarele prădate, semn că nimeni din cei care au plănuit oriau înropat sfintele moaşte nu a mai rămas în viaţă.

2 rămas doar o leendă, pe alocuri obscură, despre o comoară înropată în rabamare de căluări, în timpul unei prive"eri.

Leenda se confirmă

%ntre anii ?AF3-?AFF, la biserica &ănăstirii 4odana, cea mai vec"e biserică de piatră din &oldova, ctitorită de 4odan *, întemeietorul statului feudal &oldova, s-au efectuat cercetări ar"eoloice şi, din întâmplare sau poate c"iar ispitiţi deleendă, ar"eoloii au ferit lespezile de sub tabloul votiv, iar ce au ăsit i-au pusîntr-o mare încurcătură.

*ndiciile ăsite de ar"eoloi, în măsură să permită datarea mormântului eraucontradictorii, unele indicând secolele 6*0-60, altele prima parte a secolului al60**-lea.

2dunând şi punând cap la cap tot felul de informaţii, misterul osemintelor necunoscute a fost elucidat. /lementele din veşmintele ăsite în mormânt plasauvec"imea osemintelor în secolelor 6*0-60, iar acoperământul de mormânt era,fără nici un dubiu, de la începutul veacului al 60**-lea. (u mai încăpea nici oîndoială fuseseră descoperite moaştele sfântului Leontie, primul episcop de#ădăuţi, socotite pierdute timp de @E de ani. *ndiciile ar"eoloice erau întărite şide menţiunea ăsită în manuscrisele ieromona"ului Iievean a"aria opâstensIi,



care spunea că =moaştele sfântului Leontie au stat în biserică în naos, în parteadreaptă, sub tabloul ctitoricescM.

Cu alte cuvinte, în raba mare de a salva de la pânărire nepreţuitele relicve alemănăstirii, mona"ii le-au ascuns c"iar sub locul unde erau aşezate de obicei, poatetocmai pentru a atrae cât mai puţin atenţia celor prezenţi la acea prive"ere.

&oaştele sfântului Leontie, din nou la lumină

/ lesne de înţeles că fiind plină epoca comunistă, o asemenea descoperire nu puteafi mediatizată. )oate elementele cu valoare ar"eoloică din mormânt au fostridicate, dar mormântul a fost din nou înc"is, pentru încă un sfert de veac.

%n ?AA?, s-a "otărât redesc"iderea mormântului şi repunerea moaştelor $fântului

Leontie la loc de cinste, pentru a putea fi venerate de credincioşi, aşa cum seîntâmpla cu mai bine de @E de ani în urmă.

2ctualul stareţ al &ănăstirii 4odana, părintele *ustin Draomir, îşi aminteşte demomentul e7"umării moaştelor, eveniment la care au participat, pe lână mai mulţi

preoţi, P$ "erasim Putneanul şi fostul stareţ al mănăstirii, ar"imandritul )eodor Pavlo, ambii trecuţi la Domnul între timp. )ot părintele *ustin ne-a spus că, spresurprinderea tuturor celor prezenţi, moaştele nu erau întrei, ci doar numai

porţiuni.

Cine a fost $fântul Leontie

$fântul Leontie s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea bucovinenilor. C"iar mai mult decât atât, cu doar câţiva ani înainte de traedia din?B@A, acelaşi ieromona" Iievean, a"aria opâstensIi, de care am amintit şi maiînainte, vorbea despre marele pelerina+ care avea loc an de an, la ? iulie, la #ădăuţi,la moaştele $fântului Leontie, la care veneau nu numai români, ci şi ucraineni şialte neamuri. Drumul care ducea la mănăstire, adică cel pe care veneau pelerinii la$fântul Leontie, se numea =Drumul $fântuluiM.

Dar cine a fost $fântul LeontieO

Lavrentie ieromona"ul a trăit la sfârşitul veacului al 6*0-lea şi prima parte a celuide-al 60-lea, în zona #ădăuţiului, la &ănăstirea Laura. 2 fost unul dintre căluăriicu viaţă aleasă, fiind considerat sfânt, încă din timpul vieţii, de cei care îl căutau

pentru a-i cere sfatul, la mănăstirea Laura. După înfiinţarea scaunului episcopal de



la #ădăuţi în timpul lui 2le7andru cel bun ;?3EE-?3@:<, smeritul mona" Lavrentiea primit cinstea episcopatului. &ănăstirea Laura a fost lăsată în ri+a celui maidestoinic ucenic al său, nimeni altul decât binecunoscutul Daniil $i"astrul,sfătuitorul voievodului 1tefan cel mare şi sfânt.

$pre bătrâneţe, vlădica Lavrentie s-a retras din scaunul episcopal, pentru a duceviaţă de sc"imnic ;cea mai înaltă consacrare mona"ală<, noul său nume fiindLeontie. După moarte, trupul său a rămas neputrezit şi, atât datorită amintiriirămase în mintea credincioşilor, cât şi faimei moaştelor sale de a fi făcătoare deminuni, a fost cinstit foarte curând după trecerea la Domnul ca sfânt, la data de ?iulie.

%n iunie ?AA:, $fântul $inod al 4isericii 9rtodo7e #omâne a "otărât canonizareaoficială a $fântului Leontie. Data pomenirii sale a fost păstrată la ? iulie, după

vec"ea tradiţie.

&ormintele voievodului 1tefan

=De !ristos iubitorulM voievod 1tefan cel mare a fost şi el leat sufleteşte de&ănăstirea 4odana, locul unde îşi dormeau somnul de veci mulţi dintre străbuniisăi. &ărturie stau şi astăzi inscripţiile de pe pietrele de pe mormintele din biserica=$fântul (icolaeM

- =Dreptmăritorul şi de !ristos iubitorul *o 1tefan voievod, domn al Nării&oldovei, fiul lui 4odan voievod, a înfrumuseţat acest mormânt mamei sale$tana, în anul FE:B ;??G< luna ianuarie :G, sub episcopul Pa"omieM.

- =*o 1tefan voievod, domn al Nării &oldovei, în anul FEE ;?3AF< luna lui aprilie??, a înfrumuseţat mormântul străbunicii sale, a cnea"inei 2nastasia, care a datCoţmanul acestui locaş, fiica lui Laţcu voievod, ea a răposat în anul BA:G ;?3?A<luna martie :BM.

- =Din mila lui Dumnezeu, *o 1tefan voievod, domn al Nării &oldovei, fiul lui

4odan voievod, a împodobit acest mormânt, străbunului său, bătrânului 4odanvoievod, în anul BAGG ;?3GE< luna ianuarie :FM.

- =4inecredinciosul şi de !ristos iubitorul, *o 1tefan 0oievod, domn al Nării&oldovei, fiul lui 4odan 0oievod, a împodobit mormântul acesta strămoşului săuLaţcu 0oievod, în anul BAGG ;?3GE< luna ianuarie :E, în timpul episcopului de#ădăuţi, *oanic"ieM.



- =Dreptmăritorul şi de !ristos iubitorul *o 1tefan 0oievod, domnul Nării&oldovei, fiul lui 4odan 0oievod, a înfrumuseţat mormânt strămoşului său *oan1tefan 0oievod cel bătrân, care a bătut pe unuri la !indău, în anul BAGG ;?3GE<luna mai :EM.

- =Din mila lui Dumnezeu, binecinstitorul domnul nostru, *o 1tefan 0oievod, domna toată Nara &oldovei, fiul lui 4odan voievod, a împodobit mormântul acestastrămoşului său, #oman 0oievod, domn al Nării &oldovei, în anul BAGF ;?3FA<luna decembrie ?M.

- =Dreptmăritorul şi de !ristos iubitorul *o 1tefan 0oievod, domnul Nării&oldovei, fiul lui 4odan 0oievod, a înfrumuseţat acest mormânt moşului său4odan 0oievod, fratele lui 2le7andru 0oievod, în anul BAGG ;?3GE< luna ianuarie:@ zile, spre veşnica lui pomenireM.

- =4inecredinciosul şi de !ristos iubitorul, *o 1tefan 0oievod, domn al Nării&oldovei, fiul lui 4odan 0oievod, a împodobit mormântul acesta unc"iului său,4odan 0oievod, fiul lui 2le7andru 0oievod în anul BAGG ;?3GE< luna ianuarie @EM.

&ănăstirea 4odana

4iserica =$fântul (icolaeM din #ădăuţi este prima biserică de piatră construită în&oldova. Ctitorirea ei coincide cu întemeierea statului medieval &oldova, anul?@A în care a început să fie ridicată fiind acelaşi cu anul în care voievodul 4odan* a venit din &aramureş în &oldova. Locaşul, sfinţit în ?@B3, avea să fie necropoladomnitorilor moldoveni, de la 4odan *, până la 2le7andru cel bun. &ai e7act, în

biserica &ănăstirii 4odana, în naos, îşi dorm somnul de veci 4odan *, Laţcu,1tefan *, #oman *, 4odan, fratele lui 2le7andru cel bun, şi 4odan, fiul lui2le7andru cel bun. %n pronaosul bisericii se află @ morminte al Doamnei $tana,soţia lui 4odan al ***-lea şi mama lui 1tefăniţă 0odă, şi mormântul 2nastasiei,fiica lui Laţcu. %naintea uşii pronaosului se ăseşte piatra de mormânt a episcopului*oanic"ie, mort la ?E3.

*storia bisericii, la fel de zbuciumată ca şi istoria ţării.%n ?FF, anul ocupării 4ucovinei de către "absburi, 4odana avea ?@ clădiri,semn că mănăstirea avea o viaţă înfloritoare. !absburii au înc"is, însă, mănăstireaîn acelaşi an, transformând biserica =$fântul (icolaeM în biserică episcopală,c"iliile căluărilor fiind transformate în adăposturi pentru cai. %n ?FG:, dupămutarea episcopiei la Cernăuţi, biserica =$fântul (icolaeM a fost transformată în

biserică de paro"ie. &ănăstirea nu a mai fost reînfiinţată nici după eliberarea



4ucovinei, în ?A?G, cea mai vec"e biserică de piatră din &oldova păstrându-şistatutul de biserică de paro"ie până în ultimii ani ai reimului comunist, când a fostînc"isă.

La B decembrie ?AA?, de ziua $fântului (icolae, după mai mult de :EE de ani,&ănăstirea 4odana a fost redesc"isă, slu+bele mănăstireşti răsunând din nou înctitoria voievodului 4odan *.

&ănăstirea 4odana este unul dintre principalele repere ale spiritualităţii creştin-ortodo7e româneşti, un semn că românii au început orice faptă istorică cu o

biserică. Pentru valoarea sa artistică şi culturală, biserica =$fântul (icolaeM esteinclusă în patrimoniul '(/$C9.

=&ănăstirea a intrat pe făaşul ei firescM

2stăzi, la &ănăstirea 4odana, pe lână slu+bele specifice unei mănăstiri, sedesfăşoară şi alte activităţi, unele în folosul comunităţii. Pe lână atelierul desculptură, în curtea mănăstirii e7istă un centru de dianostic, unde copiii, elevii,studenţii şi persoanele în vârstă beneficiază de analize ratuite.

De asemenea, &ănăstirea 4odana coordonează şi un ambiţios proram deconstruire a unui aşezământ pentru copiii orfani, de fapt un cartier de vile, în care,după spusele părintelui stareţ *ustin Draomir, după finalizare vor fi primiţi şiînri+iţi copii de diferite vârste, indiferent de confesiune, pentru că =suferinţa nuare confesiuneM, după cum s-a e7primat ar"imandritul *ustin.

Ce doreşte să aducă nou acest aşezământ este, pe lână ăzduire şi înri+ire,oferirea unei şanse şi după vârsta de ?G ani, când cei fără familie sunt pur şi simplualunaţi din instituţiile similare, care aparţin statului. 1i cum în ri+a mănăstiriisunt şi un număr de :@ de bătrâni care vor lăsa casele lor mănăstirii, părintele*ustin s-a ândit ca, în viitor, cei care vor părăsi aşezământul să primească acelecase, rămase de la bătrâni.

ândindu-se la istoria de aproape BE de ani a mănăstirii şi la activităţile pe caremănăstirea le desfăşoară astăzi, după ?B ani de la redesc"idere, stareţul &ănăstirii4odana, părintele *ustin Draomir, crede că totul se poate rezuma printr-o

propoziţie simplă =&ănăstirea a intrat pe făaşul ei firescM.

(<icolae ascal H n iarul >umina - uminic, 01 iulie *004)



4ia". %asile . 4e-"iu" ' Sfântul Leontie( o"rotitorul "opiilor

Moaştele =!ântului >eontie sunt !ctoare de minuni

Dintre atâţia ierar"i, căluări şi creştini îmbunătăţiţi pe care i-a odrăslit &oldova,în ceata celor care prin faptă şi cuvânt au îmboăţit spiritualitatea românească senumără şi $fântul *erar" Leontie, reprezentant de seamă al vec"ii noastre culturi

bisericeşti din secolul al 6*0-lea şi începutul secolului următor.

(ăscut în zona #ădăuţi, din părinţi drept-măritori creştini, care i-au dat o creşterecu totul aleasă, curată, sfântă, încă de mic iubea slu+bele, ţinea posturile, practicaruăciunea în taină, simţindu-se leat de cei cu care îşi împărţea "rana şi bucuria

vârstei. După înălţarea 4isericii J$fântul (icolaeJ, de către 4odan *, dupăterminarea c"iliilor în +urul ei, întemeindu-se o frumoasă mănăstire, fericitulLeontie a intrat în nevoinţa căluărească.

/umenul mănăstirii, înţeleând prin Du"ul $fânt că este un vas ales al 4isericiilui !ristos, l-a îmbrăcat în "aina mona"ală, iar la slu+ba căluăriei i s-a pus numeleLavrentie. &ult sporind în nevoinţă căluărească, în smerenie, în ruăciune şi în



râuri de lacrimi pentru !ristos, retrăându-se în biserica de lemn cunoscută maitârziu sub numele $c"itul lui Lavrentie, avea să îl primească mai târziu pe cel ce afost Cuviosul Daniil $i"astru.

%nfiinţându-se scaunul episcopal la #ădăuţi, Cuviosul Lavrentie este c"emat laînalta vrednicie şi răspundere înfricoşătoare de ierar".

0ârsta înaintată, slăbirea firii sale, suferind mereu după mult iubita linişte unde seformase şi unde putea vorbi numai cu Dumnezeu, toate acestea l-au silit să seretraă din scaunul episcopal şi să se reîntoarcă la si"ăstria sa de pe valea Putnei,

primind numele de sc"imona"ul Leontie.

Dându-le ucenicilor săi ultimele învăţături, şi-a dat sufletul în mâinile Domnuluinostru *isus !ristos, înmormântat fiind în biserica de lemn a $c"itului Laura, mai

sus de satul 0icov. Cunoscute şi răspândite, minunile ce se făceau la mormântul$fântului Leontie de la Laura, credincioşii şi clerul au cerut mitropolitului&oldovei de atunci să aprobe scoaterea din pământ a acestui mare odor du"ovnicesc şi strămutarea în 4iserica J $fântul (icolaeJ din #ădăuţi.

*eromona"ul a"aria opîstenIi de la iev, în cartea sa JPalinodiaJ din ?B::,amintea despre moaştele $fântului Leontie făcătorul de minuni care se aflau în#ădăuţi întrei.

Cercetările ar"eoloice efectuate la sfârşitul secolului trecut au identificat moaştele$fântului *erar" Leontie, fost episcop de #ădăuţi, canonizat de $fântul $inod al4isericii 9rtodo7e #omâne cu data de ? iulie ?AA:, devenind un adevărat

palladium al /par"iei #ădăuţiului.

2şezate alături de un frament din sfintele moaşte ale $fântului *erar" )eodosie,fost şi el episcop de #ădăuţi, într-o frumoasă raclă de arint, moaştele sale sunt şiastăzi făcătoare de minuni.

2şezământ pentru copiii suferinzi

2şezământul $fântului *erar" Leontie de la #ădăuţi, pus şi sub J2coperământul&aicii DomnuluiJ, alcătuit din ?: vile destinate copiilor, două blocuri dearsoniere şi multe alte clădiri adiacente, a fost început în anul :EE? şi terminat deaproape doi ani, dar încă nu a fost dat în folosinţă din cauza birocraţiei, care din

păcate mai este încă în vioare.



$copul pentru care a fost construit acest aşezământ a fost şi este acela de a ridicasuferinţele de pe umerii copiilor, să le creăm condiţiile necesare unui trai normal,să-i formăm buni români şi buni creştini, să fie de folos societăţii.



ănăstirea ogdana

raţioasele biserici ale $fântului 1tefan cel mare, amintesc anii de bărbăţie, delorie şi de pietate, de restrişte şi de speranţă, cu alte cuvinte de o intensă viaţănaţională du"ovnicească. Picturile din timpul lui Petru #areş şi până la 2le7andruLăpuşneanu ne prezintă concluzia unei arte pe deplin constituită, artă prin caretrece uneori o adiere de eroism. %ntre aceste mărturii ale valorii şi credinţei

naţionale se numără şi &ănăstirea 4odana din oraşul #ădăuţi.

&ănăstirea 4odana - 4iserica $fântul *erar" (icolae

%nceputurile &ănăstirii 4odana, cunoscută sub denumirea de 4iserica $fântul*erar" (icolae, se pierd în neura vremurilor, în perioada de constituire a statuluifeudal moldovean. De-a lunul vremii, acest monument ar"itectural de o frumuseţeaparte a îndeplinit un rol istoric, reliios şi cultural deosebit.



%n ciuda intemperiilor vremii, 4iserica a rezistat peste veacuri cotropirilor tătare şiturceşti, +afurilor, războaielor şi dominaţiei "asburice, constituind de-a lunultimpului o aranţie a spiritului naţional românesc.

Dacă în )ransilvania prima mănăstire a fost !odos - 4odro, amintită în anul ???Fîntr-o scrisoare a reelui 4ela al ***-lea, iar în Nara #omânească &ănăstirea lui

(eru 0odă, cu "ramul 2dormirea &aicii Domnului, în &oldova avem &ănăstirea4odana, înc"inată $fântului *erar" (icolae, ctitorită de 4odan *.



&onument de ar"itectură, 4iserica $fântul (icolae a fost zidită, de voievodul4odan 0odă ;?@A-?@B<, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânda înlupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsăritde Carpaţi, în Nara &oldovei.

2cest sfânt locaş de înc"inare avea să-i fie şi necropolă atât lui, cât şi urmaşilor familiei sale, aici fiind înropaţi domnitorii &oldovei până în timpul lui 2le7andrucel bun, dar şi rudele familiilor domnitoare.

%n timpul domniei lui 2le7andru cel bun, 4iserica a devenit locaş episcopal,episcopii avându-şi reşedinţa în incinta mănăstirii. 'nii istorici afirmă că&ănăstirea 4odana a fost reşedinţa mitropolitană, până la data de :B iulie ?3E?,când &itropolia &oldovei a fost recunoscută oficial de către Patriar"ia de laConstantinopol şi scaunul mitropolitan a fost mutat la $uceava.



%n anul ?FF, când nordul &oldovei a fost ocupat de "asburi, &ănăstirea 4odanaa fost desfiinţată, iar 4iserica $fântul (icolae a rămas biserică episcopală până înanul ?FG:, când episcopia a fost transferată la Cernăuţi.

Prin mutarea episcopiei la Cernăuţi, în anul ?FG:, 4iserica $fântul (icolae a fosttransformată în biserică paro"ială, de mir, o parte din c"iliile e7istente în +urul

bisericii au fost demolate, iar o altă parte transformate în ra+duri pentru caiiarnizoanei austriece staţionată aici.



După anul ?A?G, când 4ucovina a fost eliberată, &ănăstirea 4odana nu a mai fostreînfiinţată, iar 4iserica $fântul (icolae a rămas biserică paro"ială până în ultimiledecenii ale secolului al 66-lea, când a fost înc"isă de reimul comunist, fiindconsiderată monument istoric.

&ănăstirea 4odana a fost redesc"isă la data de B decembrie ?AA:, când a fostinstalat, primul stareţ al mănăstirii de după ?FF, în persoana ar"imandritului)eodor Pavlo. %n anul ?AAB stareţul )eodor s-a mutat la cele veşnice, în locul săufiind ales părintele ar"imandrit *ustin Draomir.

(oul stareţ a accelerat ritmul lucrărilor în curs de desfăşurare şi a început unelenoi, astfel că în anul ?AAB a fost înlocuită catapeteasma deradată din lemn de tei a4isericii $fântul (icolae cu una nouă din lemn de ste+ar şi a început construcţiaunui corp de c"ilii cu ar"ondaric, terminat în anul ?AAG. )ot în acest an a fostterminată şi acoperită cu tablă de cupru, noua biserică, cu "ramul $fântul Leontiede la #ădăuţi.

&ănăstirea 4odana - ar"itectura bisericii

4iserica $fântul (icolae este prima construcţie reliioasă de piatră din &oldova,care a fost păstrată în forma ei oriinală, nealterată până astăzi. 2ceasta esteconsiderată un adevărat document de naştere a ar"itecturii naţionale în &oldova.



4iserica $fântul (icolae aminteşte de zbuciumatele vremuri leate de întemeiereastatului feudal moldovean şi constituie e7presia unei admirabile sinteze artisticeîntre ar"itectura romanică, ar"itectura otică şi cea bizantină.

Dispoziţia enerală a planului prezintă caracteristicile basilicii romanice cu cor şicu absidă. )endinţa de a frâne unele arcuri şi bolţi sunt caracteristice ar"itecturii



otice, iar specific ar"itecturii bizantine este delimitarea spaţiului interior în altar,naos, pronaos şi pridvor.

&ănăstirea 4odana - pictura bisericii

*storicul afişat în biserică consemnează că, probabil primul strat de pictură dateazădin primele decenii ale secolului al 6*0-lea, din vremea lui 2le7andru cel bun. %ntimpul voievodului 2le7andru Lăpuşneanu, în anul ?G, se înreistrează un noustrat de pictură.

'n al treilea strat de pictură ar fi din anii ?F3-?FE, în timpul episcopului *acob

Putneanul. rescele a+unse în această ultimă fază sunt acoperite cu o picturărealizată în tempera, de pictorul bucovinean /paminonda 4ucevsc"i în anul ?GGE.



%n tabloul votiv, pictat în naos, 2le7andru Lăpuşneanu alături de 4odan * şi de2le7andru cel bun, se află şi 1tefan cel mare, dovadă a e7ecutării picturii în timpulsău.

2leerea 4isericii $fântul (icolae ca loc de odi"nă a domnitorilor este dovadaincontestabilă a primei biserici de piatră din &oldova. 2stfel, în naos se află Fmorminte.

Primul mormânt, în colţul sud-estic al naosului este al lui 4odan *. Pe aceeaşilatură a naosului este înmormântat şi Laţcu 0oievod.

%n apopierea mormintelor lui 4odan * şi a lui Laţcu este un mormânt cu inscripţialespezii funerare ştearsă, fiind amplasat la nivelul pardoselii şi nu deasupra cacelelalte. După dimensiunea pietrei funerare se presupune că aici a fostînmormântată o femeie, poate c"iar &aria soţia lui 4odan * sau 2na, soţia luiLaţcu.



Pe de altă parte istoricul 1tefan orovei susţine că acest mormânt aparţine lui Petru*, acesta nefiind înmormântat la Probota. /l îşi arumentează opinia prin faptul căla #ădăuţi, până la 2le7andrul cel bun, erau înmormântaţi voievozii conformsuccesiunii lor la tron, astfel că după 4odan * şi Laţcu urma Petru *, decimormântul acestuia urmând celui lui Laţcu.

Lână peretele nordic sunt 3 morminte ale lui 1tefan *, #oman *, 4odan, fratelelui 2le7andru cel bun şi 4odan, fiul lui 2le7andru cel bun.



%n pronaosul bisericii, se află @ morminte. Pe latura nordică se află mormântulDoamnei $tana, soţia lui 4odan al *** şi mama lui 1tefaniţă 0odă şi mormântul2nastasiei fiica lui Laţcu. %naintea uşii pronaosului se află piatra de mormânt aepiscopului *oanic"ie, mort în ?E3.

&ănăstirea 4odana - $fântul *erar" Leontie de la #ădăuţi

)ot în pronaosul bisericii se află şi moaştele $fântului *erar" Leontie de la #ădăuţi.$fântului Leontie s-a căluărit la &ănăstirea 4odana sub numele de Lavrentie, iar mai târziu, primind "arul preoţiei, s-a retras în codrii #ădăuţilor, unde a ridicat o

biserică din lemn cunoscută sub numele de $c"itul lui Lavrentie sau $c"itul Laura,una din cele mai vec"i si"ăstrii din (ordul &oldovei.



%n timpul domniei lui 2le7andru cel bun el devine ierar" al /piscopiei de #ădăuţi.După un timp nu prea îndelunat s-a retras din scaunul episcopal, reîntorcându-sela si"ăstria sa de pe 0alea Putnei, unde a îmbrăcat &area $c"ismă mona"ală subnumele de Leontie.

&urind la scurt timp după aceasta, a fost înmormântat de ucenicii săi în 4iserica delemn a sc"itului Laura. &oaştele $fântului Leontie, înzestrate de Dumnezeu cudarul facerii de minuni, au fost mutate în catedrala episcopală de la #ădăuţi.



&ănăstirea 4odana - monument naţional şi mondial

Prin calităţile artistice, ar"itecturale şi decorative, &ănăstirea 4odana este astăziunul din monumentele reprentative ale patrimoniului artistic şi cultural ale#omâniei, fiind inclusă în patrimoniul '(/$C9, dovedind o vec"e şi adâncă trăiredu"ovnicească a neamului nostru românesc.



I"oane



7ucur-te, =!inte prea cuvioase rinte Ierar%e >eontie@

sfântul ierarh leontie de la rădăuţi (1 iulie)

Documents