Anal al 20-lea Duminecă, 7 Octomvrie (20 Octomvrie) 1912 Nr. 41

PREŢUL ABONAMENTULUI: .Pa un a n ..................... ..... . 4 oar. 40 baniP i o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani. România, America ţi alte ţări strîine 11 cor. anual, Abonamente sa fao la „Tipografia Poporului1 Sibiiu

Foaie politicăApare In fiecare Duminecă.

.Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

Serbările „Asociaţiunii“Câteva zile înainte de începerea serbă­

rilor „Asociatiunii“ , lumea românească din Sibiiu era cuprins încă de îngrijorare, că oare — în urma timpului rece şi a ploilor, ce nu mai încetau, — cum va succede adu­narea generală a „Asociaţiei" şi serbările, cari se aranjează din acest prilej?

Dar cerul s’a îndurat. Norii cei de ploaie s'au îndepărtat, iar în dimineaţa zilei dc Duminecă în 13 Octomvrie n., măreţul soare tşî revărsa din nou razele sale asupra oraşului nostru. '

In zorile acestei zile sc făceau ultimele pregătiri pe locul unde s’a aşezat bustul marelui Bariţiu, iar hiai târziu stradele Si­biului începuse a se umpleâ dc lume româ­nească. Ifrati atâtea feţe străine: Proto­popi şi preoţi români, îmbrăcaţi în fru­moasa revereandă, advocaţi, ofiţeri români veniţi de prin alte oraşe, directori şi func­ţionari de bancă ctc., ctc., unii singuri, iar alţii cu familia.

O parte mare a străinilor a fost sosit încă de Sâmbătă seara. In cinstea acestora s’a aranjat o masă comună la restaurantul Brotc, unde dl preşedinte al comitetului dc organizare, Dr. I. Bcu, prin cuvinte potri­vite a salutat pe Cel prezenţi.

Duminecă înainte de ameazi s’au făcut serviciile dumnczccşti cu pompă deosebită, atât la catedrală, cât şi la biserica gr.-cat. din loc. In catedrală a servit înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul 'Meţianu dimpreună cu arhimandriţii Puşcariu, Musta şi Ham- zea, apoi protopopii Dr. O. Popovici dela Lugoj şi Dr. I. Stroia din Sibiiu. După sfânta slujbă I. P. S. Sa Mitropolitul Mc- tianu a ţinut o frumoasă predică, prin care a arătat însemnătatea Asociaţiei pentru po­porul român. — In biserica gr.-cat. a ser­vit dl canonic dela Blaj Dr. Suciu şi proto­popul Togan.

Dela biserică publicul a plecat cătră Palatul Asociaţiunii, unde la 11 ore s ’a "des­chis adunarea generală. ÎSala festivă a Aso­ciaţiei c plină de fruntaşi români, veniţi d e prin toate părţile ţării. In frunte stau înalţii trei arhierei ai bisericei gr.-or., Mi­tropolitul Meţianu dimpreună cu episcopii Cristea dela Caransebeş şi Papp dela Arad, cari sunt veniţi pentru a lua parte la con- ţgresul naţional bisericesc, ce încă se în­truneşte în aceste zile aici. Prezenta arhie­reilor face o deosebită bună impresie asu­pra publicului. Mai e de faţă şi primarul oraşului Sibiiu, dl Albert Dorr, care repre­zintă autoritatea politică. 'Ia r într’un colţ al salei, în frunte, alături de masa prezi- dială stă, încă neobservat de publicul mare,

marele mecenat Vasile Stroescu, care a ve­nit la Sibiiu anume pentru a lua parte la serbările Asociaţiei şi la congresul naţional- bisericesc. '

C uvân tarea de deschidere.In faţa acestui public ales, dl Andreiu

Bârseanu, preşedintele „Asociaţiunii", des­chide adunarea prin o pătrunzătoare cuvân­tare, din care dăm şi noi unele părţi mai însemnate. Fiind în foaia noastră locul mărginit, cu o parte din cele cuprinse în frumoasa vorbire, ne vom ocupa la vr’o jaltă ocazie potrivită. Dl Bârseanu a zis, între altele, urm ătoarele:

Excelenţa Voastră înalt Prea Sfinţite Părinte Arhiepiscop şi Mitropotit, Prea Sfinţiţi Părinţi Episcopi, Doamnelor şi Domnilor!

lată-nc întruniţi din nou în adunarea generali a „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român" pentru întâia oară dela memorabila adunare dela Blaj, în care anul trccut s’a serbat exi* stenţa dc 50 ani a însoţirii noastre cul­turale.

Este timpul, să ne dăm samă, ce a rămas pe urma nccstor clipe de înălţare sufletească, ce a răsărit din seminţele arun­cate în inimile noastre în frumoasele zile dela Blaj dc acum un an, şi in deosebi ce paşi înainte a făcut însoţirea noastră cultu­rală dc atunci încoace?

Şi dacă, spre a răspunde Ja aceasta întrebare şi pe temeiul răspunsului obţinut a câştigă o îndrumare pe viitor, am ales din nou sediul Comitetului central, în care am serbat înainte cu 3 ani amintirea ma­relui Arhiereu Andreiu Şaguna, am făcut-o ca să ne aducem aminte de un alt bărbat, carele deasemenea a stat la leagănul înso­ţirii noastre şi de al căruj nume c legat tot trecutul ei timp de 3 decenii şi mai bine. Bărbatul accsta este Gheorghe Ba- riţia, dela naşterea căruia s’a împlinit în primăvara anului acestuia un veac şi a că­rui binecuvântată activitate este vie încă în amintirea generaţii mai în vârstă.

Oricine a aruncat o privire asupra ra­portului general al Comitetului nostru cen­tral, sau a urm ărit cu oarecare băgare de samă mersul instituţiunei, ai cărei membri suntem, a trebuit să observe, că lucrarea cea mai de isamă a însoţirii noastre în tim­pul din urmăj a fost şi este răspândirea lu­minii în straturile 'cele mari ale poporului, propagarea cunoştinţelor folositoare şi a năravurilor bune,in cercuri cât mai largi, închegarea rândurilor între diferitele pă­turi ale poporului nostru: intre orăşeni şi

, INSERATE: bK prfmeso Ia BIROUL ADMINISTRAŢIEI,

({■Strada Măcelarilor Nr. 12.)Un ţlt p#it ptima-datA 14 bani, a doua-oarS

12 bani, « treia-ţ>ara 10 bani,\ •!

săteni, în tr^ cărturari şi îpecărturari, între intelectuali, meseriaşi şi pJugari. Lucrarea aceasta, îndeplinită cu deolpbire de despăr- ţămintele şi agenturile comunale ale înso- ţirei noastre, s ’av manifestat în sutele de prelegeri poporale\ţinute, /jn bibliotecile înfiinţate, în deprinderea.cu cctitul şi scri­sul al acelor necunoscători dc carte, în în­tocmirea câtorva expoziţiuni mai mari sau mai mici şi în premiarca produselor mai de samă expuse, în înfiinţarea câtorva reu­niuni culturale sau economice, în încuraja­rea învăţătorilor la o mai bună îngrijire a grădinclor şcolare, şi şl ici-colca, in dis­tribuirea dc altoi şi de maşini agricole în­tre ţăranii noştri.

Şi cu bucurie trcbuc să constatăm, că aceste nobile nizulnţe, cari stau în deplin acord cu menirea însoţire! noastre, încep a fi îmbrăţişate în cercuri tot mai largi, că la lucrarea mântuitoare dc luminarea po­porului nostru iau parte tot mai multe ele­mente, chiar şi în ţinuturi, cari până acum Icconsidcram, dacă nu aproape perdute, cel puţin nu tocmai accesibile culturii româneşti, în urma înrâuririlor nefavorabile străine de tot felul. Dovadă nouînfiinţatul despărţă­mânt Vişcu-Iza din ţinutul Maranturăşului, în care o mână dc oameni devotaţi dcsvoaltă o activitate din cele mai laudabile, şi despăr­ţământul Sătmar-Ugocca, în care acum dc curând câţiva vrednici tineri din dieceza Qhcrlci au ţinut o scrie dc prelegeri popo­rale, înviorând inimile poporenilor noştri din acele părţi şi storcând chiar şl aproba­rea străinilor. Şi tot astfel la Ceica şi la 'Marghita din comitatul Biharici, Ia Gittr- giul din săcuime şi peste tot unde a, ră­sunat glasul chemării la viaţă prin cultura naţională.

Toate acestea ne dovedesc, că poporul nostru e străbătui dc dorul dc lumină, că el începe a preţul tot mai mult cartea ro- \ptânească şi că în sufletul lui a început a prinde rădăcini tot mai adânci convingerea, că \mântuirea lui nu are să şi-o aştepte de­cât dela sine însuşi. Şi în împrejurările grele de azi pline de decepţiuni, de neno­rociri elementare şi de zăngănitul armelor, aceasta convingere este busola cea mai si­gură, care ne poate conduce Ia un viitor fericit. Numai prin luminarea minţii, prin întărirea puterilor noastre trupeşti şi sufle­teşti, sub pavăza unor principii morale să­nătoase şi sub steagul iubirii frăţeşti vom fi în stare a învinge greutăţile ce ne stau în cale şi a ne asigura un loc vrednic în­tre popoarăle, cu cari am fost Ursiţi p vieţui împreună. *

„EOAIA ROBORULUI" Nr. 41

Dl preşedinte vorbeşte apoi despre ne­cesitatea unei strânse legături, ce trebue să existe între "toate reuniunile noastre: de cântări, de meseriaşi, de învăţători, de fe­mei, de comercianţi şi agricole. Apoi con­tinuă : f

Mă gândesc dacă 'n’ar fi cu putinţă să se facă şi la noi aceea ce se obicinueşte de un timp încoace la alte neamuri şi ce a is- butit a face cu rezultat jaşa de strălucit Neo­bositul apostol dela Văleni, carele în câţiva ani de zile dintr’un orăşel cunoscut mai înainte prin prunele sale şi prin ţuica sa, a creat un centru cultural cercetat de atâ­ţia tineri, doritori de ştiinţă, ba chiar de vlăstare ale Familiei regale din Statul ve­cin, — înţeleg, dacă n ’ar fi cu putinţă să se întocmească şi la noi nişte cursuri de vară, — sau cum se mai numesc asemenea cursuri, — dacă n’am putea avea şi noi o Universitate poporală?

Dar pe lângă legăturile intelectuale ş i . morale, însă, suntem datori, — dacă voim să asigurăm viitorul poporului nostru, — să stabilim între noi şi cât sc poate de multe legături materiale, ştiut fiind, că bu­năstarea materială este condiţie neapărată a progresului cultural. *

Aceasta o vom putea facc dacă vom stărui din toate puterile noastre pentru în­făptuirea unei organizări eâi mai complete financiare şi economice intre toate păturile poporului nostru. Avent, cc c drept în pri­vinţa accasta un început destul de frumos în băncilc noastre, este vorba acum, ca lu­crarea începută să o dticcin mai departe, căutând formele potrivite, în care întreg poporul nostru şi în prima linie ţărănimea noastră, care formează temelia neamului nostru întreg, să-şi vadă ocrotite interesele sale materiale deprinzându-sc cu spiritul de cruţare, aitii.indit-se reciproc în cazuri de lipsă, purtând o cconomie mai raţională, valorându-şi mai bine produsele sale agri­cole, folosindu-şi mai bine munca sa, pă­răsind deprinderile păgubitoare şi peste tot tinzând la o vicaţă mai bună şi mai dcamnă de fiinţa omenească.

Îndeosebi in ce priveşte organizaţia economică a (âranimei noastre avem un în­demn cât se poate de preţios din partea acelui bărbat, pe care pare că însăşi pro- vedinţa l’a trimis in ajutorul |x>porului no­stru şi care cuprinde în inima sa în adevăr nobilă interesele neamului nostru întreg: „Dela Nistru pâri’ la Tisa“ cum zice poe­tu l , . . . din partea marelui binefăcător, în­treit dc mare în modestia sa, care «ste dom­nul Vasilc de Stroescu.

Nu numai prin darurile sale, in adevăr princiare şi-a câştigat acest marc bărbat un titlu de recunoştinţă vecinică a poporu­lui nostru ci tot aşa de mult a căutat să j ne stea într’ajutor prin sfaturile sale bine­voitoare îndemnându-ne să ne interesăm de aproape de păturile largi ale poporului nos­tru, să le uşurăm greul vieţii, organizându-le economiceşte, să Ie ridicăm la o viaţă mai conştie şi mai neatârnată, să-i învăţăm pe ţăranii noştri a fi „oameni de sine ştiu­tori şi stătători“ şi să nu-i lăsăm a ajunge „cerşitori“ . ‘

Problema aceasta este poate cea mai însemnată, care bate la. porţile instituţiu- nei noastre şi îndeobşte ale tuturor facto­rilor chemaţi să îngrijească de înaintarea poporului, din carele face parte şi dela 'deslegarea înţeleaptă şi corectă a ei atârnă de bună samă o parte însemnată a viito­rului nostru.

La sfârşitul vorbirii sale, dl Bârseanu se adresează cătră înalţii arhierei, mulţu- mindu-le pentru participare, zicând: „Aţi venit, îna lt Prea Sfinţiile Voastre, în mij­locul credincioşilor, urmând pilda, că unde e turma, acolo e şi păstorul“ .

Pătrunzătoarea cuvântare a dlui preşe­dinte a fost ascultată cu mult interes, iar Ia urmă publicul a erupt a i aplause pu­ternice.

Cuvântarea M itropolitu lu i M eţianu.

înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Meţianu, plăcut atins de cele spuse de dl Bârseanu, a răspuns îndată ţirin următoarele cuvinte:

„O norată adunare generală! Dupăce Domnul prezident, la finea frumosului său cuvânt de deschidere, a binevoit a apreţiâ şi participarea noastră a Arhiereilor pre­zenţi Ia această onorată adunare, ne sim­ţim îndemnaţi şi 'din parte-ne a declara, că dacă am venit să participăm şi noi, la salu­tarele lucrări ale acestei Asociaţiuni, am făcut aceasta, pentru a ne împlini nu nu­mai o ferbinte dorinţă a sufletului nostru, dar şi o mare şi sfântă datorinţă a che­mării noastre, de a conlucra, în tot timpul şi locul, Ia luminarea poporului nostru, du­pă sfintele cuvinte ale Mântuitorului lumii: „mergând învăţaţi toate popoarele“ .

Dar apoi chiar Şi dacă aceasta n’ar fi, precum în adevăr este, o aşa dc mare şi sfântă datorinţă, ca fii ai poporului avem cea mai m arc dorinţă a conlucra împreună cu toţi fruntaşii noştri la cultura şi lumi­narea Iui, când îl vedem înapoia celorlalţi compatrioţi, când prevedem că asemenea înapoiere i-ar puteâ pcriclita Viitorul, şi poate chiar şi existenţa, şi când ştim, — cecacc am intonat şi la alte ocaziuni, — că soartca noastră a tuturor fruntaşilor c strâns legată de soartca poporului, iar soar­tca poporului tot atât dc strâns legată dc cultura şi înaintarea lui, pe toate tcrenelc.

Dacă şi unii dintre potentaţii cei mai puternici din lume luptă cu stăruinţă pen­tru a-şi agonisi popor cât mai număros, chiar şi dintre negrii şi scmisălbatccii din pustietăţile Africci, pentru a*i civiliza şi a-şi întări cu ci domnia, cu cât mai mult trebue să stăruim noi la conservarea şi lu­minarea poporului nostru, destul dc inteli­gent şi capabil dc cea mai înaltă civilizaţie, ajutându-1 astfel a-şi întări tot mai bitto poziţiunca sa şi a noastră a tuturor.

Bunul Dumnezeu să binccuvintc toate năzuinţele şi lucrările noastre, ca să aducă roade mănoase, in folosul bisericci, al nea­mului şi al patriei mame, care doreşte bi­nele şi fericirea tuturor fiilor săi“ .

DI Bârseanu spune apoi, că se simte foarte fericit a putea saluta şi pe marele mecenat, dl Vasilc Stroescu, la accasta adu­nare. La auzul acestui nume publicul aplau- dcază cu tărie şi îndelung pe marele băr­bat, care abia acum e observat de lume, dupăce dl preşedinte s’a fost întors cu pri­virea spre dânsul.

Deschizându-se acum şedinţa se aleg diferitele comisiuni: pentru examinarea ra­portului general, censurarea socotelilor, în­scrierea de membri noi şi comisia de can-' didare. »

Alese aceste comisii, şedinţa se declară de închisă, iar publicul iasă în grădina in­ternatului de fete, unde se face desvelirea bustului Iui G heorghe B ariţiu . In frunte merg iarăş Arhiereii, dl Stroescu, generalul în penziune Cena şi alţi fruntaşi ai nea­mului. - '

In faţa bustului corul seminarial a c â n ­tat imnul „Astrei“ , apoi dl preşedinte B âr­seanu a rostit o a doua vorbire frum oasă despre Bariţiu. La urmă deodată a c ă z u t pânza albă de pe măreţul bust, care acum e admirat de lumea întreagă.

Cununi au depus: „Academia R om ână“ prin dl preşedinte Bârseanu, Reuniunea f e ­meilor din Braşov prin Dr. Lengher, T in e ­rimea universitară din Cluj prin Dr. O c ta - vian Russu, Societatea pentru fond de te a ­tru, Şcoalele din Blaj etc. etc.

La 2 ore după ameazi a fost b a n c h e t în sala dela „Unicum“ . Vorbesc şi a c i : p re ­şedintele Bârseanu pentru M aiestatea S a , dl P. Cosma pentru cei doi arhierei p re ­zenţi Papp şi Cristea, dl Bârseanu v o r­beşte din nou pentru marele nostru S tro ­escu, care — între aplauze nesfârşite — mulţumeşte liniştit. Mai vorbesc ep isco p u l Cristea pentru înflorirea Asociaţiei, p ă rin ­tele asesor Ivan pentru preoţi şi gaze tari. La urmă vorbeşte iarăş dl Bârseanu, ad u ­când mulţumite artistului Oscar Spăthe d e la Bucureşti, care a lucrat frumosul b ust a l lui Bariţiu.

La orele 4 după ameazi a fost ş e d in ţa festivă a secţiilor literare, unde dl p ro to ­pop Dr. loan Lupaş a vorbit cu multă c ă l­dură despre vicaţa şi faptele lui G heorghe Bariţiu, scoţând la iveală dragostea lui B a­riţiu pentru limba românească precum şi alte momente insemnate din viaţa Iui.

Seara Ia 8 orc s’a aranjat c o n c e r tu l dat dc Reuniunea română dc muzică d in Sibiui. A avut loc în sala cea marc de la Ocscllschaftshaus, carc era plină de lu m e româncască aleasă. Programul s’a execu tat cu prccisiune. „Doina“ de T. Popovid a trebuit repetată. Solo dc bariton al d lu i /. Constandin, teolog, a plăcut foarte m ult. Dcascmcnca a încântat publicul dc fa ţă doamna Vcturia Tritcanu,t carc cu b ine­cunoscuta ci voce de artistă a cântat so lo sopran in „Lorclcy“ şi „Frumoasa EHcn“ , iar părintele Dr. V. Cioban solo bariton In „Frumoasa Ellen“ . Nu mai puţin a p lăcut publicului cântările csccutatc la pian d c d-şoara Ana Voilcanu, bine apreciata p ia ­nistă a noastră.

Ş ed in ţa a doua*S’a început Luni Ia 8 orc şi jum ătate.

După dcschidcrca şedinţei sc ccteştc scri­soarea învăţatului profesor din Praga, D r.I. Urban Jarnik, care salută adunarea d c azi. Apoi sc ccteştc alte telegrame şi scri­sori dc salutare cătră adunare.

Inccpându-se desbatcrilc, raportorul comisiei însărcinată cu examinarea rapor­tului general al comitetului, dl protopop Dr. E. Dăianit, vorbeşte mai pe larg des­pre datorinţclc „Asociaţiunii“ , iar la urm ă propune: ca să sc primească raportul g e ­neral, cceacc sc şi în tâm plă; să se esprim e durerea pentru pcrdcrca membrilor răpo ­saţi ai „Asociaţiei“ , care propunere de a se ­menea se primeşte, dându-se espresiune prin sculare; să se esprime mulţumită tu ­turor binefăcătorilor „Asociaţiei“ , dar mai cu seamă dlui Stroescu; ceeace încă se pri­meşte.

A facerea tovărăşiilor.-Propunerea a patra a comisiei este, ca

adunarea să primească hotăririle luate d e comitetul central în afacerea tovărăşiilor, dar pe lângă schimbarea, că ajutorarea.cn bani a tovărăşiilor săteşti să nu se încre­dinţeze „Solidarităţii“ (asodaţia băncilor române), ci să se lase asta în grija băncilor din partea locului, unde se fac tovărăşii.

Nr. 41 FOAIA POPORULUI Fug. 3

Fiind acest punct unul dintre cele mai de căpetenie, ce cuprinde, adunarea din a- cest an, se ştia înainte, că o să se în­cingă discuţie vie în jurul afacerei cu to­vărăşiile. Astfel după cetirea propunerii raportorului vorbesc domnii: Etn. Ungu- reanu, I. I. Lăpădat, Nicolae Ivan, Vasile C.Osvadă, Dr. Aurel Vlad, Partenie Cosma şi V. Tordăşianu. ’

Dintre vorbitorii susnumiti, dl Osvadă s tă ru e cu tărie asupra înfiinţării şi organi­zării tovărăşiilor în tr’o astfel de formă, în­cât ele să se poată desvolta cum vor afla cu cale mai bine, fără a fi puse sub cârmuirea băncilor. Ceialalti vorbitori sunt mai mult sau mai puţin contra acestei propuneri, afară de dl V. Tordăşianu, care cere ca afacerea to­vărăşiilor să se iee dela ordinea de zi şi să fie predată spre studiare celorce au în­fiin ţat până acum tovărăşii, pentruca apoi aceste tovărăşii să înfiinţeze o centrală a lor.

Fiind cinstirile 10 trecute, când se face deschiderea congresului naţional-bisericesc, se propune închiderea şedinţei şi continua­rea ei la 3 orc după ameazi.

Şedinţa a tre ia .In şedinţa dc după ameazi dl V: Tor-

dăşianu îşi continuă vorbirea întreruptă înainte do ameazi, iar la urmă face o pro­punere mai lungă, de cuprinsul celei amin­tite mai sus. Mai vorbesc dl Dr. /u/iu Ala- niu pentru primirea propunerii comisiunii, apoi protopopul Dămian, prof. Demetriu Comşa şi l. Lăpădat. Părerile vorbitorilor sunt tare diferite.

La urmă sc primeşte propunerea comi­tetului cu 45, de voturi, iar propunerea co­misiei a întrunit numai 38 voturi.

Comisituica pentru cenzurarea socote­lilor şi a budgetului, prin raportorul său, dl I. Lăpădatu, propune, ca postul dc con­ferenţiar al „Asociaţiunii" să sc susţină şi pe mai departe, deşi comitetul a fost dc părere, ca acest post să sc delăture. Aci se încinge o dcsbatcrc tnai lungă. Vorbesc arhimandritul Puşcariu, Victor Tordăşianu şi alţii pentru susţinerea postului, iar ase­sorul Ivan pentru delăturarea Iui. Aduna­rea hotăreşte la urmă susţinerea acestui post.

Sc aleg apoi doi membri în comitetul central, in locul răposaţilor Dr. Lcmeni şi Dr. Ioan Borcia. Şi anume Protosincclul Dr. E. Roşea, director scminarial, ca mem-

Ou paloşul. «io>vc*te vltcjasci din vremea descălecatului

Moldovei de

R adu R osetti.

(Unaarţ).— Puiul de uliu are gură dc aur şi ştie

să se poarte ca un curtean, răspunse Ali- moş, care Ia rândul său nu se putea împe- deca să privească cu plăcere înfăţişarea fru­moasă şi voinică a tânărului său potrivnic— păcat numai că şi-o ales o meserie atât de scârboasă. Voiu primî chezăşia Părinte­lui ; dar cine-i celalt, strigă el deodată, ză­rind pe Ştefan, care rămăsese până atunce nebăgat de seamă. ’

— Este un prieten al nostru şi nu mă îndoesc, că în curând va fi şi un prieten al Dumitale, se grăbi să răspundă călugărul, ia r încât priveşte pe Păunaşul Codrilor îţi dau chezăşie că nu se va mişca din locul său până ce nu te vei întoarce.

Toma Alimoş, dupăce zise câteva cu-

bru ordinar, iar Dr. L. Borcia, advocat, ca membru suplent.

Dupăce dl Dr. Aurel Vlad face invi­tarea ca adunarea viitoare să se ţină la Orăştie, — dl preşedinte Andreiu - Bâr­seanu, în tre aplauzele celor de faţă, de­clară adunarea de închisă la 7 ore sara.

Dela adunare lumea 's’a împrăştiat care în cotr’o, pentruca la ciasurile 9 mulţi să se întrunească din hou la balul ce s’a ţinut în sala dela Gesellschaftshaus, unde încă a luat parte foarte mult public.

Episcop rom ân gr.-cat. la Lugoj e vorba să fie numit părintele protopop Va- leriu Frenţiu din Orăştie.

D ragostea fa ţă de Tisa. Stăpânul lui Mangra nu ajunge să petrcacă în vr’un loraş unguresc, fără ca poporaţia să nu-l salute cu „huideo!" Nu de mult a fosţJnJDobri- ţin. Socialiştii tocniai ţineau o adunare. Auzind, că Tisa se află în casa unui arhi­tect, au plecat gloată acolo şi au început să bubuie în porţile încuiate. Se vede, că ai casei aflaseră ce I se pregăteşte oaspelui, căci plecaseră de mai înainte cu el Ia gară. Poporul, convingându-se, că Tisa într’a- devăr nu ritai e acolo, a plecat.

A dunarea opoziţiei din Cluj. Mem­bri partidelor opoziţionale unite au ţinut o mare adunare în Cluj, la care au luat parte, dintre căpeteniile lor, Caroli, Aponi, Deji şi alţii. A fost şi socialistul Bocăni. Aponi a tras şi aici o minciună de fariseu, spu­nând că el c pentru votul universal, egal şi secret! Tot votul universal l-a cerut şi Dcji, sc’nţelcgc, socialistul Bocăni. La ur­mă a vorbit dl Iasi Oscar.

Sc’ntelegc, că afară dc Bocăni şi Iasi n’a fost nici unul dintre vorbitori, cari să dorească cu adevărat votul aşa cum îl cerc partidul nostru. ’

S 'au să tu ra t dc şconlc dc s ta t. E vorba, ca în anul 1913 să nu sc mai înfiin­ţeze nici o şcoală de stat. Cele 203, de cari am vorbit, ca au să sc dcschidă, vor fi a- runcatc printre Slovaci şi Români mai ales, pentrucă guvernul s’a convins, că partea cea mai marc a învăţătorilor dc stat sunt oameni, cari strică sufletele copiilor şi gu­vernele din Pesta tocmai pcirca noastră su­fletească o vreau. Printre Maghiari nu mai

vinte la urcchc unuia din tovarăşii săi, sc întoarse cătră călugăr şi spuindu-i că este gata să-l urineze, amândoi sc depărtară. Iar Mihu sc aşeză jos lângă foc; Stroici luă Ioc lângă dânsul şi tovarăşii Iui Alimoş sc aşezară şi el la oareşicare depărtare de tineri. In dosul Iui Mihu şi al lui Ştefan erau slugile cu caii.

Când călugărul se văzu la o depărtare de cincisprezece stânjeni de foc, se opri şi uitându-se împrejurul lui, văzu Ia lumina Iunei, care acuma eşise cu desăvâr­şire din nouri, un pop trânltit la pământ. Merse de se puse pe el şi făcu semn Iui Toma să iee Ioc lângă dânsul.

Isaia rămase câtăva vreme fără a vorbi. Părea sub stăpânirea unei mişcări adânci şi trupul îi erâ scuturat de im .iremur. După ce se reculese câtva începu să vorbească.

— De trei ani de când lucrăm îm­preună, nu ne-o fost dat să dăm ochi unul cu altul. Hotăriri vajnice au fost luate de noi fără ca să ne fi consfătuit altfel decât prin ajutorul unor credincioşi. Doream să te văd, doream să vorbesc cu Dumneta,

înfiinţează şcoale de stat, ci dă şcoaleloh lor confesionale orice ajutor ar cere. Sunt şcoale confesionale maghiare, la cari statut plăteşte 900 cor. şi gradaţiile (cvincvena- Iiile) Ia salarul unui învăţător, dar şcoala nu vrea să o facă de stat. < : n

O nouă dovadă, că şcoala de stat e iadul n im icitor'de suflete. ' -

, ; Şcoală p e n t r u con tab ili în Rom ânia.In România s’au înm ulţit băncile şi tovă­răşiile poporale aşa de mult, încât învăţă­torii, cari sunt de regulă contabilii (purtă­torii de ^socoteli) lo r nu mai pot prididi cu lucrul. De aceea la 1 Octomvrie anul ace­sta se va deschide la Târgu-Jiu o* şcoală în care să fie pregătiţi băieţi de ţăran mai ales pentruca să poată face slujba de con­tabili şi de vânzători la băncile şi prăvă­liile poporale.

Când vom avea şi noi pretutindeni băncile şi tovărăşiile noastre poporale?

Războiul.In numărul trecut am dat ştirea, că cel

dintâiu stat balcanic, care a declarat răz­boiu Turciei, a fost 'micul Muntenegrii. Ca să vadă şi cetitorii noştri, cum sc dcclară un războiu, lăsăm să urmeze scrisoarea de declarare a ministrului muntenegrean dela Constantinopol. Iată, ce spune ministrului de externe otoman (turc) :

’ îmi pare rău, că guvernul muntene­grean a încercat zadarnic toate mijloacele prieteneşti de-a regulă In mod paşnic nu­meroasele neînţelegeri, cari sc reînocscmC- reu în imperiul otoman (turc).

„După însărcinarea regelui, augustul meu suveran, am onoare a înştiinţh pc Ex­celenta Voastră, că cu începere dc azi gu­vernul regesc muntenegrean încetează orice raporturi cu împărăţia otomană lăsând ca soartca armelor muntenegrene să facă să sc recunoască drepturile sale precum şi drepturile conaţionalilor săi din Turcia.

„Părăsăsc Constantinopolul. Guvernul regesc va da pasa'portul reprezentantului otoman din Cetinic" (capitala Muntcnegru- lui).

In acecaş zi, trupele muntenegrene au trecut graniţa şi au atacat itităriturile dc pe dealuri ale Turcilor. Armată turcească nu c multă la graniţa muntegreană, aşa că cu putinţă, ca trupele turceşti să fi fost

însă îţi mărturisesc, tă nu mă gândeam la această întâlnire fără o teamă ascunsă.

— Dar pcntrucc, întrebă Toma Alimoş mirat, nu în ţe le g ...

— Ai să înţelegi în curând. îmi dai voie să-ţi fac o povestire, povestire din cele mai jalnice? (Te rog ascultă-mă cu tăb- dare. *

Sunt douăzeci şi cinci de ani, decând trăia într’un sat, în jos de Bârlad un tânăr, orfan de tată şi de mamă. El se scobora din neam cinstit; fără a fi bogat nu era lipsit de mijloace. Bunul său fusese kneaz peste satul întreg şi avusese patru copii, dar tânărul despre care vorbesc fiind singur Ia părinţi rămăsese stăpân pe a patra parte din sat adecă pe mai bine de o sută de pă­mânturi.

Tatăl său fusese preot şi el fiind slab de trup şi de fire pacinică, învăţase carte de tânăr şi se pregătea să între şi el în tagma preoţească. învăţătura şi-o primise într’un sat megieş, dela un preot prieten cu tatăl său, în casa căruia fusese luat după moartea părinţilor.

Pag. 4 fo a ia p o p o r u l u i Nr. 41

respinse, dupăcum vestesc telegramele din izvor muntenegrean. De altminteri alte ştiri, din izvor turcesc, spun că Muntene- grinii au fost bătuţi întâiu. Armata munte- hefgreană vrea să se întâlnească cu cea sâr­bească.

Bulgaria, Grecia şi Serbia erau până Luni ocupate încă tot cu 'mobilizările. Gre­cia a trimis cete de andarţi (tâlhari) în Turcia. Cetele acestea au fost respinse. Cete de tâlhari au trimis şi Serbia, dar şi acestea au fost bătute de Albanezi. Bulga­ria a umplut cu mine explozive porturile Varna şi Burgas (la Marea-Neagră), pe cari Turcii vor să Ie bombardeze.

încercările Marilor Puteri de-a împe- decâ isbugnirea războiului n’au avut deci nici un rezultat, şi asta mai ales din cauza, că au întârziat prea mult cu pertractările lor. Toată străduinţa lor e îndreptată acum spre localizarea războiului, acesta să se desfăşure adecă numai între Turcia, Bul­garia, Serbia, Grecia şi Muntencgru şi să nu se amestece cumva,şi vre-un alt stat din cele mari, căci atunci s’ar încăerâ Europa întreagă.

Şi aşa localizat, războiul va fi unul din cele mai sângeroase, căci e o ură ne mai pomenită atât dc partea creştinilor, cât şi a mohamedanilor.

Turcia, carc încă nu c chiar gata cu mobilizarea, a declarat, că pregăteşte re­formele în înţelesul unei legi votate* încă din anul 18S0, rămasă însă moartă până acum. In înţelesul accstci legi, vilaictole (provinciile turceşti) din Europa vor aveh valii (guvcrnatoriii) şi numiţi dintre creş­tini. Dacă valiul c turc, ajutorul dc valiu (viccvnliul) va fi crcştin, şi întors. ValUi vor fi numiţi pc termen dc cinci ani. Fie- carc ar aveâ un consiliu compus din Imcmbri pc jumătate numiţi de d , pc jumătate aleşi dc consiliil? cnmunalc cu vot sc- crct. Cheltuielile pentru armată, marină, listă civilă (plata Sultanului), apoi veniturile din ta \eic vamale şi monopoluri vor fi trccutc in bugetul vilaictelor. Jan­darmii vor fi recrutaţi piîntre locuitorii vilaiclclor.

Reformele acestea vrea să le introducă guvernul turccsc fără să lase, ca vr’un stat străin să se amestece în trebilc lăuntrice ale Turciei. Dacă nu vor să aştepte ve­cinii, Turcia c gata de războiţi.

Cceacc o ajută pe Turcia multe c şi

Accl preot aveâ o fată frumoasă, bună | şi blândă. Trăind lângă dânsa, văzând-o in fiecare cias, tânărul se văzii cuprins de o dragoste nebună. Ea, din partea ei, îşi închipuia că îl iubea. Tatăl fetei se invoî

• cu bucurie la căsătoria lor. Se hotărî ca tâ­nărul să meargă la Halici spre a dobândi treapta de diacon şi, apoi, să se întoarcă spre a se căsători. Dar preotul, tatăl fetei, muri fără de veste şi judecăţi neaşteptate cu neamurile intârzwră plecarea tânărului la Halici.

Tocmai atunci sosi în vecinătate, la un sat al său, un boier bogat, tânăr încă, dar vestit atât prin faima unor vitejii nepome­nite, săvârşite in războaie cu fel de fel de neamuri, cât şi prin frumuseţa strălucită a chipului său. Fata preotului, logodnica tâ­nărului despre care am vorbit, şi acest voi­nic se văzură din întâmplare. EI fu cuprins de pofta ei, ea uită totul pentru dânsul. Şi cum era să nu uite pe logodnicul ei, pe tânărul sarbed, urât, sfiicios, neînsemnat şi nu i-se umple ochii la vederea voinicului vestit, îndrăzneţ, frumos ca un soare, pu-

faptul,~că armata ei e mai bine îmbrăcată şi mai bine înarmată decât armatele veci­nilor ei dujmani. Afară de aceea, mohame- danii din India şi Africa au început să tri­mită ajutoare în bani. Nu-i vorbă, că Ruşii ajută mai pe sub' ascuns pe Bulgari, cărora le-au trim is câteva sute de mii de puşti, dar de cele Vechi, şi e vorba să meargă şj voluntari ruşi în ajutorul lor.

M ultă nelinişte pricinuieşte şi amâna­rea încheierii păcii între Turcia şi Italia. In Tripolitania s’a mai dat o luptă între trupele italiene şi cele arabe. Acestea din urmă au fost învinse. Pacea încă nu e în­cheiată şi e temere, că Italia va atacă Tur­cia în Europa, ceeace ar sili şi pe celelalte Puteri să se amestece.

(Ştirile mai nouă să se cetească la pag. 10.)

Ce scriu alte gazete?„R om ânu l“ (Arad). Preoţii, învăţă­

torii, advocaţii, funcţionarii şi toţi intelec­tualii (cărturarii cu şcoală mai multă) noştri din ţinuturile rămase pradă mizeriei (din cauza potopurilor) au datoria neapărată de a veni în ajutonil poporului cu sfaturi, în- lesnindu-i o uşurare a sorţii. înainte de toate intelectualii noştri ăr trebui să facă o propagandă dela om la om pentru lăpăda- rca dc beuturile spirtoase, pentru părăsirea ospeţelor costisitoare împreunate <\\ bote­zurile, cu cununile şi mai a i seamă cu po­menile. Ar trebuî chiar şi episcopii noştri să publice pastorale, îndemnând poporul să fie treaz, să nu facă cheltuieli cu ocazia serbărilor religioase. ' «

Să Ic venim apoi în ajutor ţăranilor anunţând pagubele lor autorităţilor, cerând încetarea execuţiilor pentru dare. Să ce­rem dela stat, pe zece ani, aşanumitele îm­prumuturi de foamete. Să se facă rapoarte despre cătim ilc «le cucuruz trebuincioase şi să ne îngrijim dc cu vreme de arvunirea cucuruzului dc vânzare şi dacă nu s’ar găsi decât la locuri îndepărtate, să cerem dela ministerul dc comerţ reducerea (micşora­rea) taxelor dc transport. Şi în sfârşit tre­buie să desbărăm poporul ~~ oricâtă oste­neală nc-ar costă de obiceiul prost al luxului (fudulie). Dar conducătorii cinstiţi ai poporului vor şti să mai găsească, desi­gur, şi alte modruri de-a veni în ajutorul lui.

tcrnic ca un zmeu, ale cărui fapte minunate erau povestite în serile dc iarnă pc Ia şe­zători. Logodnicul fu uitat, iubirea lui, cu­rată ca rugăciunea fu dispreţuită şi fata căzu pradă cu sufletul şi cu trupul, patimii voinicului.

Aice glasul călugărului carc, dc o bu­cată de vreme, se făcea din ce în ce mai răguşit, sc opri cu totul iar Alimoş a cărui băgare de seamă creştea mereu, îl întrebă cu un trem ur în glasul său :

— Cum se numea fata?Dar călugărul, fără ă răspunde, urm ă:— Bietul tânăr, înştiinţat de nenoroci­

rea Iui prin şoaptele şi şăgile (glumele) oamenilor, nici nu se gândi să între în luptă cu voinicul. Ştiind de mai înainte că nu va putea să iasă decât cu ruşine şi cu mai multă durere dintr’insa. Indura în tă­cere chinurile cele mai grozave. După trei luni de dragoste un -războiu Neprevăzut şdes- părţi pe voinic de iubita lui. Lumea începu să.răsune iar de minunile săvârşite de el, dar lunile trecură şi fata, care aveâ să fie mame, nu mai primea nici o veste dela iu-

Dela despărtămintele „Asociatiunii“.

D espărţăm ân tu l B is triţe i şi-a ţ in u t adunarea în Sărăfel, în şcoala românească, care eră plină de popor şi de oaspeţii v e ­niţi din Bistriţa. Cuvântul de deschidere îl rosteşte dl Dr. G. Tripon, advocat, c a re arată rostul Asocia(iunii şi dă poveţe f r u ­moase îndemnând poporul la muncă, h ă r ­nicie şi cruţare, la îmbrăţişarea m eseriilo r şi a negoţului şi la boicot faţă de m e se ­riaşii şi negustorii străini, căci aceştia cu banii câştigaţi dela noi lucrează la n im i­cirea noastră. Dl loan Corbu, secretarul despărţământului dă poveţe din p lugărit şi stupărit şi vestejind mai ales risipa cu beţia. Propune totodată înfiinţarea u n e i tovărăşii pentru lăpădarea 'de beuturi.

Tot cu prilejul acesta s’au îm p ă rţi t mai multe premii, anume: Paraschiva Şom - făleanu şi Florica Pop pentru ţăsături fru ­moase, Mihai Soincşan pentru pom ărit şi Paraschiva Pop lui Sandu pentru g răd in ă­rit. Aceasta vrednică femeie îşi susţine casa grea din cultura legumelor.

D espărţăm ân tu l Ccica şi-a ţinu t a - dunarca în Rogoz. După sfânta liturghie, părintele loan Pop din Dccăncşti a ţinu t o frumoasă predică despre Preacurata Fecioa­

r ă , îndemnând pe oameni să se lapede d e ruşinoasele concubinatc (convieţuire in tre bărbat şi femeie ca între vite). A u rm at adunarea în şcoala frumos împodobită, p li­nă dc ţărani şi cărturari. Dl Va si le Pop, dircctorul despărţământului, deschide ad u ­narea vorbind despre scopul Asocla(iunU şi datoria fiecărui Român dc a-şi păstră le ­gea, limba, portul şi obcciurilc naţionale. S’a cetit apoi raportul, din carc sc vede, că comitetul a ţinut în 6 comune M prelegeri poporale şi a înfiinţat patru agenturi, fic- carc cu bibliotecă poporală. Dl Dr. JoanC.omţa, medic, ţine o confcrcnţă despre în ­grijirea sănătăţii. Prelegerea a fost ascul­tată cu multă plăcere şi mult folos. DI Al. iJlpuştean a Vorbit cu multă dragoste despre datinile naţionale. româneşti. A u r­mat apoi banchctul, iar scara concert cu declamaţiuni şi petrccerc cu joc.

bitul ci. Logodnicul părăsit îşă mântuise ju ­decăţile în acest răstimp şi era gata să plcce la Halici. In ajunul plecării însă, împins d e un dor nebun, merse în satul vecin cu gân ­dul ca măcar să-şi sature ochii şi să-şi am ă­rască inima încă odată cu privirea acelei ce fusese şi era încă pentru dânsa fiinţa cea mai scumpă de pc lume.

Era noapte, o noapte senină şi lum i­noasă dc vară. Trecând pe dinaintea g ra ­dinei fetei, muşcat de dorul de a mai reve- deâ locul unde petrecuse odinioară ciasuri atât de fericite, sări peste gard.

De abia făcusesem câţiva paşi, când m’am găsit deodată în faţa ei. Am răm as încremenit privind-o: era atât de schimbată că, de mirare şi de spaimă -erâ să cadă dacă nu m 'aş fi grăbit s’o cuprind în braţe . Am rămas astfel o clipeală, fără a putea scoate măcar o voibă când, deodată, auzim gardul trosnind şi, dinaintea noastră, apare voinicul iubit de A ncuţa...

— Ancuţa, strigă Toma Alimoş ridicân- du-se în picioare, galben şi cuprins de o tulburare cumplită, o, atuncea eşti P a re i

•— Nr. 41 FOAIA POPORULUI Pag.

Din Raportul generalal comitetului central al „Asociaţiunii“.

'Membri. Până la 1 Septemvrie 1912, Asodaţhinea a avut următorii membri: 12 onorari, 25 activi şi 40 corespondenţi în secţiuni, 142 fondatori, 406 pe viaţă, 2101 ordinari şi 10296 ajutători, cu totul 13022. Numărul acesta, deşi 'sporit Jfaţă de janii ire- cuţi, mi e de Ioc mulţumitor şi dovedeşte, la bogaţi şi săraci, orăşeni şi ţărani, o ne­păsare faţă de interesele culturale ale na­ţiunii noastre. ..

Despărţăminte a avut Asociaţiunea 67, d intre cari 49 au şi lucrat, unele mai mult, altele mai puţin. Despărţămintele Hălma- giu, Buziaş, Ciacova, Cohalm, Lipova şi Treiscaune-Ciuc nici nu s’au constituit cel puţin.

S’au ţinut 714 prelegeri poporale . de cătră 271 de conferenţiari, între cari 101 preoţi, 66 învăţători, 23 profesori,-29 ad­vocaţi, 22 funcţionari de bancă, 10 studenţi,7 medici, 5 funcţionari de administraţie, 4 agronomi, 2 ingineri şi 2 femei. 21 de des- părţăminte, cari au ţinut împreună 403 pre­legeri poporale, au primit câte un ajutor de 100 cor. Cele mai multe prelegeri s’au ţinut în despărţământul Sibiiu (62), Dicio- Sân-Mărtin (53), Măruş-Oşorhciu (42), Brad (37) şi Tcaca (31).

Conferinţe şi sera/e arlistice-Uterare s ’au ţinut 76, mai regulat în Beiuş, Brad,. Braşov, Cluj şi Sibiiu.

Cursuri dc analfabeţi s’au ţinut numai în 18 despărţăminte, în multe din acestea cu puţin rezultat. Totuşi au învăţat să ce­tească şi s.1 scrie 430 dc Români, cari mai Înainte nu ştiau. Intr’o comună dindespărţ. Blajului au învăţat 50 dc analfabeţi, în trei din ale Devei 30, în trei din ale Gherlei 99, în una din ale Lăpuşului 35, în una din « Măhaciului 22, în două din al Mur.lş- Ludoşului 55, în două din ale Sibiului 20, In două din al Sighişorii 83, în trei din ale Tecii 83.

Banca „Economul“ din Cluj a dat la doi învăţători, cari au ţinut cursuri, câtc un premiu de câtc 25 coroane.

însoţiri. In desp. Abrud-Câmpeni s’au înfiinţat două însoţiri pentru asigurarea vi­telor, In desp. Lugojului o bancă poporală (Raiffciscn), în al Năsăudului o prăvălie (în Năsăud), unde sc vor pregăti copiii de ţăran pentru negoţ, în al Şimlcului

bănci poporale în Sig. Giurtelec, Hidig şi Agriş. i

Comitetul, central al Asociaţiunii a ho- tă rit să angajeze un tinăr anume pregătit care să lucreze pentru înfiinţarea a cât mai multe însoţiri economice pe la satele noa­stre. Cheltuielile se Vor acoperi din darul de 50 de mii de coroane al dlui Vasile Stroescu.

Expoziţii. Unele din despărţăminte au aranjat şi expoziţii: desp. Alba-Iulia, Ag­nita, Bistriţa, Cluj, Deva, Dicio-Sân-Măr- tin, Haţeg, Năsăud, Panciova. Unele des­părţăminte au îm părţit 'şi premii, altoi şi maşini agricole: desp. Brad, Sătmar-Ugo- cea, Bistriţa, Braşov, Bran, Marghita, Cluj, Deva, Agnita, Dicio-Sân-Mărtin, Haţeg, Năsăud,

Agenturi şi biblioteci. Gradul mai ma­re, de activitate, pe care-1 desvoaltă. despăr­ţămintele, se cunoaşte şi după numărul mai mare sau mai mic de agenturi şi biblioteci comunale, care se înfiinţează. Cu sfârşitul anului 1911 Asociaţiunea a avut 274 de a- genturi şi 442 de biblioteci poporale. Nu­mărul mic al acestora faţă de numărul cel mare de-sate curate româneşti sau cu po- poraţie şi româncască va fi un îndemn pen­tru toţi intelectualii (cărturarii cu şcoală mai multă) de-a lucra Ia înmulţirea lor. In bibliotecile poporale ale Asociaţiunii sunt 26 mii 335 dc cărţi, cari au fost cetite nu­mai dc 9818 cetitori.

Biblioteca poporală a Asociaţiunii a fost abonată până Ia sfârşitul anului 1911 de zece mii cinci sute optzeci şi nouă dc membri ajutători, cari au primit într’un singur an 116 mii 479 de cărticele. Chel­tuielile dc tipar şi de expediţie (trimitere) au fost de 24 mii 269 cor. 59 bani, iar în- cassărilc dc 20 mii 376 cor. 59 bani, aşa că din fondurile Asociaţiunii s’au plătit pe deasupra 425 cor., o sumă neînsemnată, dacă ne gândim la menirea accistci biblioteci. Deficitul acesta trebuie să fie un îndemn pentru toţi cei chemaţi să facă o propagan­dă cât mai marc pentru răspândirea acestei biblioteci printre popor, adccă pentru în­scrierea dc c ’.t .-.si nulţi membri ajutători. Căci c o marc *i i ie, ca un popor dc 3 mi­lioane şi jum ătate adccă 3500 de mii de suflete să aibă numai 10 mii 500 de ţărani şi meseriaşi cărturari.

Biblioteca incrctulm a fost îngrijită până bine dc curând dc regretatul profesor

Dr. Ioan Borcia. 'După moartea acestuia', îngrijirea a trecut sub îngrijirea inspecto­rului şcolar, a dlui Dr. Onisifor. Ghibu. In cursul anului trecut s’au jvândut aproape 12 mii de broşuri, Şi acesta !un humăr preai mic fa ţă de numărul cel mare al copiilor, noştri. O broşurică 'din aceasta bibliotecă' costă numai 4 bani.

Secţiunile, ştiinţifice-literare au lucrat şi ele am ăsurat celor cuprinse în regula­mentul lor.

Biblioteca \Asociaţiunii avea la sfârşi­tul anului 1911 un num ăr de 6451 opere în 8314 Volume. O hărnicie deosebită a des­făşurat dl Ioan Banciu, bibliotecarul Aso­ciaţiunii, care a aşezat şi catalogat cărţile în cea mai bună rândueală.

Muzeul Asociaţiunii şi-a înmulţit co­lecţiile cu 574 bucăţi, cele mai multe dă­ruite. . . . . . . . . ..........

Şcoala civilă de fete a avut în anul şco­lar 1911/12 118 eleve.

Averea administrată de • Asociaţiune eră la sfârşitul anului 1911 de un milion 154 mii 392 cor. şi 27 bani. Si’n cursul anului trecut, Asociaţiunea a primit mai multe donaţiuni, anume dela Sidonia Mun- teanu 40 mii cor., Dr. Simion Stoica 10 mii, dl Vasile Stroescu 20 mii, „Albina" 2000 cor. <

„FOAIA POPORULUI“este

cea mal veche, mai bună şi mal Ieftină foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru trebuinţele ţă ­ranului român.

Numeri dc probă sc trimit Ia cerere orl-cui gratis.

Abonarea sc poate face cu Începutul fie-cărd luni şi costă:Pe un an întreg 4 cor. 40 baniPe o jumătate dc an 2 „ 20 w Pentru ţările străine 11 „ anual Dc acum până Ia Anul-nou 1 „ „

Abonaţii cei noi primesc în cinstc şl partea romanului „Cu paloşul“ , care s,a ti­părit pănă acum în foaie.

Lăţiţi deci „Foaia Poporalul" preste lot locul, ca astfel să o putem face şi mal bună!

Toma Alimoş, cuprins dc o nemărgi­nită mâhnire şi dc o adâncă rcmuşcarc ră­mase în tăcere.

Dar călugărul urm ă:— Şi* această fiinţă care trăia numai

pentru tine, care de dragul tău jertfise cin­stea ei de fecioară, ai părăsit-o fără cuget după ce ţi-ai săturat pofta de frumuseţa e i!

— O nu! strigă Toma Alimoş, am fost vinovat când m’am 'îndoit de cridinţa ei, dar, până atuncea nici nu-ţni trecuse prin gând s’o părăsesc. Silit să mă despart de ea: pentru a mă duce Ia oaste, am avut neno­rocirea să cad în robia duşmanilor şi, când prin minune am scăpat, am venit întins la dânsa, neodihnindu-mă nici zi nid noapte, arzând de dorul s’o revăd. Când anr ajuns, te-am văzut sărind peste g a rd ; când te-am urmat şi am găsit-o în braţele tale, am crezut-o vinovată. Dar mă jur, pe cinstea mea, pe paloşul meu, pe numele nepătat purtat de strămoşii mei, că venisem nerăb­dător şi hotăfît să fac dintr’însa, chiar a doua zi, soţia legiuită a vieţii mele.

(V» uimi)

Hâncu 1— Taci şi ascultă până la sfârşit, zise

călugărul şi, cu o putere uimitoare intr’o fiinţă atât dc sârbedă, îl sili să se aşeze din nou lângă el. Apoi urm ă:

— Ancuţa sc zmulsc din braţele melc şi, cu un Strigăt de bucurie nebună vroi să se arunce pe pieptul lui, dar el, dând-o la o parte, grăm ădi asupra ei cuvinte de mânie şi dc ocară numind-o muiere fără credinţă şi lipsită de ruşine. Ea, cuprinsă j de spaimă, nu avii glas să se apere, iar ; când eu am desdiis gura spre a mărturia nevinovăţia Ancuţei, el a scos paloşul > s*o năpustit asupra mea. Nu m’am mişcai ; 4in loc, aşteptând lovitura, dar când palo­şul era să se scoboare asupra capului meu, se vede că el şi-o schimbat gândul şi nu wto găsit vrednic de tăişul paloşului, căd » 'o lovit în fa ţă cu mânerul, întinzându-

la pământ fără cunoştinţă.Când, după o bucata de vreme, mi-am

arenrt în conştiinţă, am auzit un vaier lân- mine: Ancuţa se trudea în durerile fa-

•«rii. Târând«-mă ameţit până la casa, ara

chcmat pe mama ei şi pe femeile din ve­cinătate.

Dar toak . 'rîjirile au fost zadarnice, Ancuţa o murii t acea noapte, dând na­ştere unui pniiu. :ar cel de pe urmă cuvânt ce l’o rostit o fo numele acelui pentru iu­birea căruia jc ri‘ se şi cinstc şi viaţă.

Călugăru’ u. Toma Alimoş carc nu­mai cu greu i.- putuse până atunci stă- n în î mişcarea. - sculă în picioare şi cu un „las răguşit, >-; :

— Jură-. 1 Ancuţa era nevinovată şi că ea nu* ise credinţa cătră mine.

Călu, culă *şi e l ; o privire dedispreţ, us: . :şî din ochii Iui.

— Ai cu, - - ->e Ancuţa, ai fost iubit de d£nsa şi c ă te îndoieşti de cură­ţenia sufletului c dse el cil mânie. O cât, de nevrednic io - -ai de iubirea d . As­cultă ! Pe haina ce o port, pe cruce, pe nă­dejdea ce o pun în ispăşirea sufletului meu de păcate, pe credinţi ce o am în mân­tuirea neamul^ , u : îţi ju r că Ancuţa te-o iubit numai pe .0 si că ţi-o fost cre- dindoasâ până la cea o î unnăa d suflare. |

Pag. 6 FOAIA POPORULUI Nn 41

j ■<I'tt .

Din străini!Stau pe culmea unui deal Şi privesc în zare,O sclipire de metal,Ca o luminare.

Este tum ul din Cindrel,Sat frumos şi harnic;Ştiu, c’am fost ast’vară ’n el, La un mare praznic.

Dela el mai spre apus, ,— Dorule te frânge; /Sub un deal cu fruntea’n sus, Cineva mă plânge. ’

Căci acolo-i satul meu,Am în el o m am ă;’Nalţă rugi Iui Dumnezeu Pentru a mea samă.

Că-i bătrână şi a r vrea, Domnul când - o chiamă,Să m ă ştie lângă ea,— Ca ori şi ce m am ă!

Dar de-acolo pan’ la mine ; > E o cale lungă; . , . Doririle ei de bine .N-o să şi Ie*ajungă.; .

Căci s’a pus un rău în drum Şi nu se fereşte, .Ba, din zi în zi acum Tot mai mare creşte.’ ,

Crească-i nouă capete! • ! . . . Sara, pentru tine, • •Eu tnă rog, tu roagă-te Mamă pentru mine!

Petru O. Orlăfartu.

Poezii poporale.>'.A6tă noapte pe *noptat i ţ

iTot mereu am trem urat .... . « La o cruce de ifereastră, ‘ ; La o ghiolbană de nevastă.Când a fost la 'sărutat r ’ ’ Pare-mi bine c’am scăpat Fără leac de păr pe cap. ' j ' ' f " Din Sâncef* <

Asta-i lelea cea fă ta tă ' ’•Cu nouă cămeşi în ladă,Trei rele, patru istricate,Două nu se ţin în spate.Aulică frunza-ţi pică •’

•La Sântă-Măria mică, • 'Aulică de trei ori,

■ G ura ta--ţi miroas’a flori Şi buzele a micşunele Ca şi fagurii de miere.

I Din Bila.

însufleţirea pentru războiu'în Grecia.Soldaţi şi popor în faţa palatului regesc în Atena, tf.ide aduc ovaţiuni regelui, pe lângă dorinţa, ca Grecia încă să declare răz-

’ boiu Turciei.

Nr. 41 EOAIA POPORULUI P*g. 7

Glume şi snoave.» Cum o schimbă!

— Bună ziua ! 1 r •— 'Mulţam' d-tale! > ■— Da vecine Ioane, mai tiu ruptura

aia de sac, care ti-am dat-o mai dăunăzi. 'Mi-ar trebui pentm cartofi.

— fAIa rupt?. 'Măi, că-mi pare, că l-am pierdut la p lug mai zilele trecute.

— Ui de mine, Doamne, şacul meu 'ăl noii să-l p e r z i? . . . .

Grea Alegere!Erăi pe vrem unle mai de demult, când

judecătorul pedepsiâ şi cu bătaia.Un' Ţigan furase o sută de galbeni

«dela stăpânul său. ‘Dar fu prins, şi judele11 puse să a leag ă : sau dă banii înapoi, sau mănâncă 25 kg. de ceapă sau se învoeşte s ă capete o sută 'de lovituri de bâtă. La­

com de bani, Ţiganul ialese cele 25 kg. de ceapă. r ‘

Cu chin cu Vai a mâncat cinci kg., dar nu mai putu. \

~~ Dacă, nu ţx>ti» dă banii Sau primeşte bătaia, îi zise judele.

Ţiganul alese bătaia. ' După 25 de lo­vituri strigă am an! (Nu mai voia să pri­mească cele 75 de' bâte pentru o lume în­treagă. El arătă locul, Unde ascunsese banii şi astfel s 'a ales cu cinci chilograme de ceapă mâncată, cu '25 de bâte şi — fără bani. i

Se urîţise.O Ţigancă jelea ţ>e dănciucu-i mort:— Maică

Când erai sănătos, ■'•Erai negru şi frumos;Da de când murişi,Cum albişi şi te u riţiş i! . . .

Hoţul dat de gol. :Unui boier i se furaseră mai ’ m ulte

lucruri din casă. Chemă slugile să le cer­ceteze. Toate tăgăduiau însă furtul. Le porunci atunci să ridice înâtfile în sus apoî în trebă: „A ridicat şi celce a furat?“ _Şî se auzi răspunsul Unei slugi, care sta mai fe rit: Da!

P ro v erb e tu rceşti.

Peştele, care ne-a scăpat, ne pare fot- deuna mare.

« .. *Cu un ac nu poti săpa o fântână.

Unei nicovale bune nu-i e frică de cio­can.

Limba taie mai mult decât sabia, i

Cum se poartă războiul pe munţi.E Chipul acesta ne arată o luptă între Muntenegrini şi Turci. *Cei dintâiu se află sus, ascunşi după nişte-dealuri, pe când Turcii gj le-au dat dc urmă şi au pornit spre ei cu gândul ca să-i încunjure sau să-i alunge în munţi mai departe.

Pag. 8 •** i ■_

Bibiio, 17 Octomvrie n.’ C ongresul naţional-b isericesc c / bi-

sţricel noastre ortodoxe \române s ’a des­chis Luni, în 14 Octombrie n., fiind 'de faţă 72 deputaţi 'din cler şi mireni, precum şi episcopii Cristea 'dela Caransebeş şi Papp dela Arad. Deschiderea 's'a făcut prin înalt Prea Sfinţitul Mitropolit !Meţianu, care a ţinut o frumoasă vorbire ocazională. De­spre desbaterile congresului vom raporta în numărul viitor :

A dunarea com ercian ţilor rom âni s ’a ţinut, conform 'programului publicat, 'Luni în 14 Octontvrie 1n. în şedinţa înainte de ameazi s ’au cetit referadele asupra co- 'merciului în general şi asupra organizării comercianţilor români. După ameazi s ’a continuat desbaterea asupra felului de or­ganizare, hotărându-se înfiinţarea unei reuniuni în legătură cu un birou pen­tru mijlocirea de comande şi darea a tot felul de informaţiuni necesare comercianţi- 'lor. Acest birou va avea chemarea să pre­gătească terenul şi pe se*ma mai târziu înfiinţândei C en tra lă pentru 'aproviziona­rea cu mărfuri 'trebuincioase comcrcianţilor noştri. — La adunare au luat parte vrc-o 60 comercianţi din diferite părţi ale ţării, iar aproape 100 au declarat In scris, că aderează ta mişcarea începută şi hotărîrile ce se vor lua. Raport detailat, vom aduce— din Upsd de loc — în numărul viitor.

AI 199—?QZ l -CaSbariaiyl-„Reuniunii rojK^j'e'îÎc înmormântare din ' Sibiiu“ in timpul din urmă a plătit ajutorul statutar după răposaţii membri: Petru Mihaiu, eco­nom, Ana Iordan n. Avrigeanu, Maria Sitn* tion, foste văduve dc economi şi Ludovic Molnar, muzicant. Acestea formează cazul al 199—202 dc moarte în sinul Reuniunii amintite. Intre membrii noi înscrişi să află : .Qcorge Baciu, măsar şi soţia Ana n. Mi­haiu, Nicolae Mihaiu, cc., Maria Văcariu, Mina Molnar n. Honţ, O. Bendorfean, lu­struitor, Maria Avripean n. Bendorfean, I. Dragoman, înv. penz. (Cichindeal) şi so­ţia sa Nuţa, Emanuil Rolian, ospătar şi so ţia Maria, Dem. Pandca, cc. (Şura-marc) şi soţia Elena, Fcrcnczi Ucs şi soţia Ro- zalia.

Expoziţia de copii din R ăşinari. In legătură cu cele publicate până acum despre expoziţia de copii cc se va ţin c i D u­minecă la 7/20 Oct. în Răşinari, mai amin­tim, că în juriul ei au fost numiţi: D r.N i­colae Calefariu, medic în Sălişte, totodată prezident al juriului; Dr. Ilie Beu, Dr. A. Dobreicu, Dr. Ilie lancu, Dr. N. Ittu, toţi medici în Sibiiu, Dr. I. Bucur, medic (Ră­şinar), Dr. Traian Petraşcu, medic (Tăl­maci), Dr. G. Prunaş, medic (O rlat), Pant. Lucuţa şi dna (Sibiiu), I. Chirca, notar, Pe­tru Draghits, primpretor şi dnele (Sălişte), R. Simu şi dna, Timoteiu Popovici şi dna, Dr.V .Stan şi dna, Dr. I. Stroia şi dna, Dr. L. Borria, A- Teodor, A. Coşciuc, Vie. Tor- dăşianu şi dna, Rom. Perian, Nicolae Iosif, Oprea Steflea şi doamna Valeria Dr. Beu, soţie de medic, toţi din Sibiiu; corpul preo­ţesc şi cel învăţătoresc şi dnele so ţii; d- şoara Alexandrina Iarca, conducătoarea „A- siluTui de cop ii" ; dnele Constanţa Dr. Bu­cur, Maria Irhnie Dancăş şi Soră Nicolae Vidrighin, toţi din Răşinari.

In Răşinari să lucră din răsputeri ca expoziţia să iasă. bine şi spre folosul po­

porului. Dela Sibiiu să aşteaptă să vină multă lume, că doar vorba este de o lu­crare, pentru care a ne însufleţi, datoria noastră a tuturora este!

O aspeţii sibieni şi din alte părţi vor fi primiţi la ora 8 şi j u m ă t a t e 'dimineaţa spre a azistâ la slujba Dumnezăiască, după care va urm a bogatul program al expoziţiei.

P rinc ipe le Carol al Rom âniei, care e sublocotenent într’un batalion de vână­tori, a luat şi el parte la Snanevrele jomâne, cari s’au isprăvit săptămâna trecută. Vre­mea a fost cât s e poate de urâtă, ploaie, vânt şi frig, dar, mândru că e soldat ro­mân, nu s’a tras dela nici o greutate şi a petrecut to t timpul alăturea de soldaţii plu­tonului (ţugului), pe cari îi comanda. Une- v ori trebuia să treacă prin apele umflate, cari îi ajungeau-până la brâu. Se’nţelege, că soldaţii văzând pie viitorul lor rege ne­păsător fa ţă de brice greutate erau înflăcă­raţi şi T a r 'f i urmat până’n iad. ■

S ocie ta tea „P etru M aior“ a studen­ţilor universitari din Pesta şi-a ţinut întâia şedinţă din anul acesta şcolar. Preşedintele a putut vesti cu bucurie, că anul acesta s’au în­scris cu o sută de membri mai mulţi ca anul trecut. • Studenţii au cântat apoi De- şteaptă-te Române. Interesant a fost mo­mentul, când, după Sfârşitul cântării, s’a sculat un student maghiar şi a declarat, că nici nu a crezut, că „Dcştcaptâ-tc Române“ e aşa .dc frumos.

T e a tru ro m ân în Sibiiu. Reprezen­taţia teatrală a Reuniunii meseriaşilor ro­mâni sibieni să va ţincâ Marţi, Ia 22 Oc- tomvrie 1912 în featrul orăşcncsc. Sc vor. juca conicdiilc „Pentru ochii lumi!“ , loca­lizare de „O ii“ şi „Vlăduţul mamei“ dc Lupcanu. Preţurile cunt cclc obicinuite, începutul la 7. ore şi jum ătate sara. Venitul curat c destinat pentru „Daru­rile dc Crăciun“ săracilor noştri. Amănun­te sc pot afla pc placatc. Bilete să vând, începând dc Sâmbătă, în Librăriaarhidiccc- zană şi sara la casă.

Un d a r dc o m iic coroanc a făcut dl Vasile Stroescu pentru elevii săraci din institutut pedagogic dela Arad.

P rim e jd ia foam etei pc V alca-M ură- şului. Nicăiri n’au suferit oamenii atâtea pagube din cauza potopurilor ca pc Valea- Murăşului. Socotind puţin, ele trcc de opt milioane dc coroanc, o sumă înspăimântă­toare, pentru a cărei acoperirc va trebui muncă încordată dc zcci de ani. Nenoroci­rea c cu atât mai mare, că dc data accasta oamenii puţin sc pot ajută între ei, căd n ’a fost ţinut locuit dc Români, care să nu fi suferit în cei doi ani din urmă din cauza revărsărilor râurilor şi văilor. E ded da­toria statului să sară în ajutorul cetăţenilor păgubiţi. Dupăcum aflăm, Is'a şi prezentat o deputaţiune la primministru şi ministrul d*e finanţe, arătându-le, că poporaţiunea e ameninţată de foamete. 'De aceea cere să se ierte dările, să înceteze execuţiile, să se dea alimente (de-ale mâncării) locuito­rilor din 205 comune năpăstuite, să se îm­partă seminţe şi bucate şi să se dea un împrumut de 228 mii de coroane pentru dregerea drumurilor vi ci nai e. - Pentru acest împrumut să nu se plătească dobândă, iar răsplătirea lui să se facă în tim pde lOani.

O gazetă nouă. rLa .Şimleu a apărut întâiul număr din „Gazeta învăţătorilor or­gan didactic-politic al învăţătorilor români din Ungaria“ . ’ Dorim noului confrate viaţă lungă şi rodnică în jnteresul învăţământului române^:. . J ; J • ; f , ,

r ’~ ' feSJAIA BQRgRLiLttl“ Nr. 41

Mare nenorocire de automobil. Iaapropierea oraşului Filadelfia ’din A merica fe’au docnit două automobile mari, cari a - iergau în goană nebună pe drum; O p t fa ­bricanţi bogaţi au rămas1 morţi pe loc, a lţii punt răniţi. Dar pentru aoeea încă to t n a se potolesc boerii nebuni cu autom obilele lor. ■ . ; ; -j . [ . ' ; , r ; i • -

Foc, care ţin e 'de t r e i luni. In a p ro ­pierea oraşului Tobolsc din Sibiria (A zia ' de meazănoapte* care a Rusiei) ard n i­şte păduri uriaşe de mai bine de t r e r lunL Orice încercare de-a istânge focul « zadar­nică, mai ales ică e lipsă şi de oameni. D e nu vor da nişte ploi mari, e am eninţat ch ia r şi oraşul. Se’nţelege, că în Jîădurile p p rin se e’au prăpădit mii şi mii de animalei #

D e-ale episcopului ro m a n o -c a to lic d jn O radea-m are . Puţini episcopi m a­ghiari vor fi, cari să poarte o ură aşa d e înverşunată împotriva Românilor, ca ep is­copul maghiar romano-catolic Seceni d in Oradea. EI e acela, care a alungat în m ij­locul nopţii, pe o vremea rea, pe cei 16 teologi români din seminar, pentrucă au vorbit româneşte. Acum ne vine ştirea d e ­spre o altă ispravă a lui. Românii din sa­tul Susag (Bihor) sunt siliţi de m inistrul cultelor să-şi facă o şcoală comunală. Ei n’au însă nici un petec dc loc pentru acea­sta, căci tot pământul e al episcopiei ro- mano-catolicc din Oradea, carc nu vrea sS dea câtcva sute dc metri pentru clăd irea unei şcoale într’un sat românesc. Românii dc altă parte n’au dc unde, căci clădind şi susţinând şcoala, ar trebui să p lătească u n arunc dc 336 la sută!

C oadă la toporu l s tră in . 'E cunoscu t! lupta, pc carc o duc Românii împotriva Sa­şilor în comunelc româneşti-săseşti. D e un şir dc ani'încoace, Saşii sunt a ţâ ţa ţi de-oi lor pc toate căile să împcdcce orice înain ­tare economică a Românilor. Intovărăşin- du-sc cu guvernele jidano-maghiare, au în­ceput *să Ic dea şi acestora sfaturi, cum nc-ar putcâ sugruma mai bine. Ba, dupS- cum am aflat dintr’o corespondenţă a „R o­mânului“ dela Arad, vlădica lor din Sitnhs cu prilejul vizitaţiunilor canonice, a îndem ­nat pc Saşi la luptă împotriva noastră, cari am fi un popor barbar.

Până acum lupta noastră a fost mai m ult biruitoare, atât din cauza puterii d e viaţă a Românilor, cât şi pentrucă preoţii noştri erau totdeauna în fruntea lupteL Cu multă durere aflăm acum din scrisorile u- nor preoţi vrednici şi ale poporalilor din Toarcla, publicate în foile noastre zilnice, că preotul din accasta comună a ajuns mai rău decât cea din urmă slugă a unui Sas. De câteori e vorba de interesele şcoalei ro ­mâne sau ale poporului român, acest preot u ita t de sine ţine cu Saşii şi tiu tu RomâniL Aşa a făcut cu lemnele pentru şcoală, unde s’a învoit, ca Românii, cari sunt maioritatea în sat, să capete 15 părţi, iar Saşii 45, din. ceeace dă comuna pentru şcoale, Românii cu 80 de copii Ia şcoală capătă o parte. Saşii cu vre-o '45 de copii trei, la lucrul co­munal cel sărac trebuie să muncească cât şi Sasul cu 100 de jugăre. Se’nţelege, d l oamenii dnstiţi nu-1 mai salută şi nu mai merg n id la biserică.

N id nu e mirare. Ei nu mai au preot, d o biată slugă săsească, învăţată să se târască-veşnic în faţa „stăpânilor“ săL

A viatorul nostru Vlaicu a făcut mi­nuni la manevrele române, unde a tfovedit, că cu nid unul din celelalte feluri de arero-

'Nr. 41 H3AIA POPORULUI Pag. 9

plane nu se poate zbura aşa de uşor ca ca »1 lui. Toţi ataşaţii militari străini, văzând întorsăturile Iui mai dibaceca ale unei pa­seri ziceau, că „e înspăimântător de fru­mos“ » Credeau adecă în lo t momentul, că se va da peste cap, aşa întorsături făcea. Ofiţerii francezi, veniţi la manevrele ro­mâne i-au botezat aieroplanul la mouche foile (ceteşte la muş fol), adecă musca

>. nebună. • ■Dl Vlaicu a fost săptămâna trecută în

^Bucureşti, unde vrea să încerce cu ajutorul •unor capitalişti înfiinţarea unei fabrici de aieroplane „Vlaicu“ . In curând se va a- pucâ să facă aieroplanul „Vlaicu 111“ .

Sborurile lui dela Vârşeţ au fost cine­matografiate (fotografiate pentru cinemato­g ra f) şi acum se pot vedea la un cinemato- -graf mare din Budapesta, unde îl admiră ■străinii, cari pot judecă, ce va să zică un .aviator român şi unul de-al lor.

A ju toare p en tru in spectorii şco lari. .Ministrul şcoalelor nu e mulţumit cu in­specţiile, cari Ie fac inspectorii de şcoale. ’Crede adecă prea mic numărul lor, aşa că şcoalele naţionalităţilor nemaghiare nu sunt destul dc spionate. Dc aceea dela 1 Sep^ temvrie anul acesta a înfiinţat câteva pos­turi de vizitatori de şcoală (aşa le ace) pentru ficcare comitat, cari au să viziteze fiecare şcoală cel puţin de două ori pe an, cercctând, dacă învăţătorii împlinesc toate leg ile şi ordinaţiunile ministeriale cu pri­vire Ia crcştcrca religioasă şi patriotică (?)

îndeosebi, dacă prin învăţământul lor fac propagandă naţională *) politică saa confesională.

Când vreau să viziteze vr’una din şcoa- le le noastre, trebuie să înştiinţeze dc mai înainte pc preşedintele scaunului şcolar (co-

1 «nitctului parohial).BSIcţli n o ş tr i la m eserii. La şcoala

de meserii din Bistriţa au fost In anul şco­la r 1911/12 în clasa pregătitoare 46 elevi români, 12 saşi şi 5 maghiari. In c1.*l au fost 12 români şi ,jl l străini, în £Iasa a Idoua 10 români şi 28 străini, în t l . III 2 românj şi 37 străini, în cl. IV 2 români şi 33 străini. Sc vede dcci, că învăţăceii noştri «unt mai slabi pregătiţi, dc aceea sunt aşa d e mulţi In clasa pregătitoare şi ajung aşa d e puţini în celelalte clase.

La sfârşitul anului s’a făcut o expo­ziţie, la carc au luat parte 80 dc învăţăcci. Premiaţi au fost 65, intre aceştia 28 români. S e vede deci, că lucrează bine, dar învaţă din altele mai puţin. Şi în ziua de astăzi nici meseriaşul, nici negustorul, ni*i pluga­ru l nu se mai poate ridică uşor fără ştiinţă mai multă de carte, mai ales cu privire la ocupaţiunea lui. 1

Din jan d arm h o ţ de cai. Poliţia din Pesta a prins pe unul Feldcş Marc, fost jandarm, care urându*i-s‘e să mai alerge cl după hoţii de cai se apucase însuşi de me­seria aceasta. In lunile din urmă furase vre-o 140 de cai. El a fost prins în mo­mentul, când voia Isă vândă nişte cai furaţi, cu cari venise la Pesta.

T O nouă constituţie (legea funda-jnentală) în statul Ohio-Amerlca. Ce­tăţenii iin Ohio (Statele-Unite) au votat In luna aceasta o lege nouă, care e foarte Tnmă pentru muncitori. 'Intre altele s’a ho-

*) Prin urmare Învăţătorilor na le este er- s i faci propagandă pentru „idei** fuchiată,

aceasta ar fi pentru naţionali ta tea magfai*r& «are după lege na e ertat să pretindă nud mol­ie drepturi in ţara noastră decom an celelalteeaţicnilitlţi

tărlt, ca fiecare lucrător să primească cel puţin un dolar şi 50 cenţi (7 cor. 50 bani) pe zL Ciasurile de muncă vor fi mai pu­ţine de zece pe zi. Fabricanţii şi ceice ţin lucrători vor aveâ să plătească anumite taxe, din cari Să se formeze un fond. Din fondul acesta fiecare muncitor, care a păţit ceva la lucru, va primi numai decât o des­păgubire, aşa că să mi mai fie lipsă de procese. Tot aşa Vor primi şi urmaşii celui mort într’o nenorocire. O măsură foarte bună e şi aceea, că se împuţinează crâj- mele, Unde mulţi şi din Românii noştri de- acolo îşi strică sănătatea şi-şi pradă banii câştigaţi cu atâta 'sudoare.

S inucidere din cauza recoltei rele. Anton. Coziac din Carloviţ, văzând că re­colta e rea anul acesta, s’a supărat aşa de rău, încât s’a sinucis. Şi-a făcut rost de o cartuşă (patroană) de dinamită de care se folosesc la spargerea stâncilor, a pus-o în gură şi i-a dat foc. Dinamita explodând i-a retezai capul şi i-a rupt şi umărul cu mâna stângă. Auzind detunătura, ai casei au a- lergat în grădină, unde s’a întâmplat sinu­ciderea, şi au adunat bucăţile nenorocitului slab de fire.

G heşeftu ri „pa trio tice“. Din banii storşi cu nemiluita din pungile noastre, gu­vernele din Pesta sprijincsc cu nemiluita aşa numita industrie „naţională“ , adecă fa­bricile şi întreprinderile stăpânite mai ales de Jidani. Sc’nţelege, că toţi aceştia se fo­losesc în măsură largă dc sistemul neno­rocit, care bântuie în Ungaria dccând cu dualismul şi înşală unde pot. Aşa s’a dovedit, că socictatca şelarilor şi curela- rilor din Pesta, carc aveâ să furnizeze pen­tru armată marfă „patriotică“ în valoare dc 16 mii coroane, a cumpărat marfa ju­mătate gata din Austria şi isprăvind-o ci, au vrut să o dea crarjlui. Acesta Insă a- flând despre înşelăciune, n’a vrut să o pri­mească, căci şi cl o puteâ cumpără cu mult mai eftin deadrcptul din Austria.

F oam etea în Rusia. O ccată dc cinci­sprezece ţărani ruşi mânaţi de grozăvia foametei au atacat un tren încărcat cu bu­cate şi au furat cincizeci de saci cu grâu. Nenorociţii au fost arestaţi.

P e n tru cel năpăstuiţi dc ape. Co- misiunca administrativă din comitatul Târ- navel-mici, unde au fost în anul acesta de cinci ori vărsări dc ap!S, a hotărit să ceară dela guvern ajutoare cât mai grabnicc pen­tru ceice au Suferit pagube dc pc urma ace­stor vărsări.

Un cand ida t de advocat nu poate fl m eseriaş. Aşa a hotărit camera de advo­caţi din Arad. Un candidat dc advacat, ta­tăl căruia Tuscse fabricant dc calapoade, a cerut să fie lăsat, după moartea bătrânului, să conducă el fabrica, dar să lucreze şi în cancelaria advocaţială. Camera de advocaţi din Arad nu s ’a învoit încă cu planul lui.

Rău a hotărit, căci orice muncă cin­stită cinsteşte pe om.

O je r t fă a beţiei. Un servitor dela un spital din Herţfelde (Germania) aveâ darul beţiei. De câteori întră în farmacia (apoteca) spitalului, unde se găseşte tot­deauna spirt, apoi vinuri bune, trăgea câ­teva înghiţituri. Deunăzi iarăşi l-a trimis un medic să aducă ceva de-acolo. El s ’a folosit de prilej şi luând o sticlă a beut cam un pătrar de litni, din beutura din ea. Trecuse câtva timp şi medicul văzu, că nu mai vine. Atunci se duse însuşi & fartoacie.

Aici găsi pe servitor întins jos, mort. Ne­norocitul b e ţiv rîn credinţă că bea spirt a < luat din greşâlă o sticlă cu lizol (o otravă f o a r t e tare), care l-a omorît numai decât.

Ce carn e m ănâncă locuitorii d in D resda (Germania)? Mănâncă ‘carne ,d e porc, de vacă, de oaie,, dar tot mai mulţi se mulţumesc, din cauza sărăciei, cu carne de cal şi *de câne. In anul 1909 s’au tăiat, pentru taâncare, în acest oraş 1664 de cai şi 125 de câni.

O inven ţie rom ânească în A m erica. Românii Iosif Clonţ (din Boholţ, com ite Târnavei m ari) şi A. Breţa din Agârbîciu, cari petrec acum , în America, au iscodit o maşină, care răceşte aierul aşa de tare, în- . cât vara nu rmai trebuie gheaţă pentru a ţi­nea •mâncările răci, ca să nu se strice. Cu maşina aceasta se face o mare economie, căci gheaţa e de multeori scumpă.

C opilă na ţionalis tă . Cetitorii noştri ştiu, că la graniţa apuseană a Germaniei, în provincia Lotaringia vecină cu Franţa, trăiesc şi câteva sute de mii de Francezi. Guvernul german nu le îngăduie de Ioc să-şi înveţe şi limba lor în şcoala statului (ca şi la noi), dar pentru aceea copiii ţin cu tărie Ia limba lor maternă. O dovadă frumoasă despre aceasta găsim într’o ga­zetă franţuzească. împărăteasa germană a petrecut câtva timp într’un castel al ei din Lotaringia. ' Inti^o zi a învitat pe toate şco­lăriţele din sat la ca. Una dintre ele eră foarte cuminte. Cătră aceasta a zis împără­teasa: „Dragă, cere-mi ceva, şi eu am să-ţi împlinesc dorinţa“ . Fetiţa se gândi puţin, apoi zise: „Doresc să învăţăm în şcoală franţuzeşte“. Împărăteasa a trebuit să-şi împlinească făgăducala şi i-a spus fetiţe i: „Bine, o să învăţaţi 1“ Şi acum în şcoala germană dc stat din Urville (aşa sc nume­şte statul) sc învaţă trei ore pc săptămăuK în franţuzeşte.

Bravo copilă! 1O că lă to rie nebună. De mai mulţi

ani au început muzicanţii ţigani din RomA- nia să meargă la Paris, unde muzica Ţiga­nilor români Ic placc la Francezi. U n i dintre Ţiganii aceştia au făcut bani fru­moşi, dar au fost şi dc aceia, cari nu s^au ales cu nimic. Intre cci din urmă a fost şi Ghcorghc Nitcscu, care ajunsese să nu aibă ce mâncâ. Apucându-1 şi dorul de România, s’a hotărit să plece înapoi. Nea- vând bani să plătească biletul, 8*3 vârât între osiile unui vagon marc dela Expresul» Orient, carc merge din Paris până la Con­stanţa în România. Intre roate a călătorit 30 dc orc până a ajuns Ia Beregsău, nu departe de Timişoara. Se vede, că a adoc» m it şi a căzut sub tren, căci i s’a aflat coc* pul zdrobit cu totul. După o scrisoare gX- sită în haine s’a putut şti cine e neno­rocitul. •

Facem cunoscut, că cine nu prim eşti vr’un număr din foaie să reclam eze ta* dată Ia postă, sau la noi cel mai tărzid fcf2—3 zile după aceea. Iar mi după dţfH tămâni, când nu mai avem acei numeri«

Cine n ’ar avea partea romanului ,,GH paloşul" complet, dela început, să ne eafti acum pănă mai avem. Bine înţeles, e d®* torinţa fiecăruia, ca să-şi grijească folia din cât se poate. In viitor nu vom n a i putea trimite nici din acestea aşa ma t e Iar cine nu ceteşte toate foile, acela nu v i putea înţelege nm t se cade acest rouiKl Istoric a tâ t de interesant şi frumos. Ori* jiţi, tfed, partea foii cu romanul ! , . —.

Pag. I C9

„FOAIA POPORULUI" Nr. 41

Ultime ştiri.Războiul în Balcani.

Muntenegrinii se luptă cu vitejie. — (Turcia a început se atace Serbia, dar războiu în toată forma n’a declarat. — Se crede însă, că lupte mai mari se

vor începe în câteva zile.Sunt tot mai islabe speranţele de pace

în Balcani. Muntenegrinii ţin mereu piept cu Turcii, ba ei au cuprins chiar oraşul Tuzi, care a capitulat.

După 'spusele Muntenegrinilor V au predat 5000 de soldaţi turci. Mai multe

■ tunuri au fost cuprinse, apoi la 7000 de puşti, cai mulţi şi corturi pentru soldaţi, precum şi proviant pe mai multă vreme.

Până acum numai Muntenegrul a de­clarat războiu Turciei în toată forma; pe când Bulgaria, Serbia şi Grecia stau pe loc, făcând însă mereu pregătiri.

Turcia încă n’a declarat războiul, dar cu toate acestea s’a pus şi a atacat pe Serbia, trecând peste graniţă în ţara ace­steia. Se vede, că Turcia şi-a pus în gând ca să sară numai asupra unei ţări, în spe­ranţă că o va bate pe aceasta, iar atunci celelalte se vor înfrica.

Atacul neaşteptat din partea Turciei s'a întâmplat în 14 Octomvric, când trupele turceşti au trccut graniţa pc teritor sâr­besc. Iată acum şi telegramele, cari ves* tesc despre stările din Balcani.

Sem lin. In dimineaţa zilei de Luni trupele turceşti au atacat graniţa sârbea­scă, între Ristovaţ şi Korny Vrotogos. In urma atacului turcesc trupele sârbeşti încă au luat lupta. La 10 cinstiri focul continuă, Turcii au 5 otorţi. Numărul trupelor tur­ceşti, cari au trccut graniţa este de 100 de mii.

Sem lin. Lupta Intre trupele turceşti şi sârbeşti dela Ristovaţ s’a terminat. Turcii s’au retras pc teritoriu turccsc, lăsând pe Ioc câţiva morţi.

Belgrad. In unita atacului turccsc prim-ministrul Pasici a avut o convorbire mai lungă cu ambasadorul Rusiei din Bel­grad. Sc spune, că accasta întâmplare nu va schimba planurile Sârbiei, dar guvernul a luat toate măsurile pentru respingerea astorfel de atacuri. In nota sârbcască, care va însoţi apropiata declarare a războiului, sc va înşiră şi atacul dela Ristovaţ.

Podgoriţa . Bombardarea oraşului Tuzi s’a reluat eri, fiindcă consfătuirile de pre­dare n’au avut succesul dorit. Oraşul Vra- nia de abia sc mai ţine. Comandantul ar­matei de nord, generalul Vukotici, a cucerit lângă Guzinjc trei poziţii turceşti.; C etinje. Statistica oficială publică ur­mătoarele: Până Duminecă seara au căzut din partea Turcilor un colonel, 4 ofiţeri,25 subofiţeri şi 650 soldaţi. Au fost ră­niţi 92 soldaţi, iar 126 au fost făcut pri- sonieri. Pierderile Muntenegrinilor sunt 148 morţi, 5S2 răniţi iar 2 soldaţi au dis­părut. .

-• Po dgoriţa . Oficios se vesteşte: Dupăo lupta sângeroasă oraşul şi fortifi- caţiunile dela Tuzi s’au predat împreună cu 5000 soldaţi turci. ‘

- C onstantinopol. Trupele turccşti con­centrate la Guzinje, după ce au primii afu- toare, au luat atacul şi au respins pe Mun- tenegrini peste graniţă. Pe anibel<^T\rti au fost mari pierderi. Luptele dela Berana continuă.

Viena. Ambasadorul (ministrul) Fran­ţei pe lângă guvernul din Viena a dat mi­nistrului austriac de externe Berchtold o scrisoare, în care stărue asupra ţinerii unei conferenţe a Marilor Puteri în afacerea bal? canică. Aceasta scrisoare a fost prezentată şi celorlalte Puteri şi este primită de toate.

Constantinopol. Poarta (guvernul tur­cesc) a dat ieri răspunsul Ia scrisoarea Ma­rilor puteri. In aceasta scrisoare a Porţii se recunoaşte lipsa reformelor, dar crede că un amestec străin ar împedeca aceasta lucrare. Recunoaşte pe deplin năzuinţele Puterilor Mari şi va face to t ce poate, ca să delăture oarecari primejdii cu urmări dureroase. Se va duce Ia îndeplinire legea dela 1880, despre ceeace se va prezenta igu- vemului un proiect de lege.

Constantinpol. Ministrul Greciei de pe lângă Poarta din Constantinopol a pre­dat Porţii o scrisoare, în care se cere să se dea libere în timp de 24 ore toate vasele greceşti, reţinute în apele Bosforului. In caz contrar Grecia va lua toate m ăsurile de lipsă pentru a-şi apăra drepturile ei. — La aceasta scrisoare Poarta a răspuns, că va libera toate vasele greceşti, cari au pc bord mărfuri străine.

Constantinopol. Poarta a trimis în16 Octomvric n. o telegramă Ia miniştrii ci de pe lângă guvernele din străinătate, unde zice: Din cauză, că scrisoarea trimisă nouă de Bulgaria şi Serbia, cu privire la vilae- telc din Turcia europeană, nu merită nici un răspuns, — am înştiinţat pc miniştrii (representanţii, ambasadorii) noştri din Sofia şi Belgrad, cn să rupă toate legătu­rile cu autorităţile de acolo şi să plece Ia Constantinopol. ţloi am lucrat destul în- tr’acolo ca să fie pace, dar statele ccle mici din Balcani au perdut orice respect.

Ruperea legăturilor diplomatico ar tre­bui să însemne începerea războiului îndată din partea Turciei. Cu toate acestea Tur­cia zice, că numai unei ţări mari, ca şi ca,i-ar puteă declara războiu. Aşteaptă deci ca ţările balcanice să declare războiul în toată forma.

Poarta n înştiinţat pe reprezentanţii ci din străinătate, că mai permite încă 4 zile trecerea corăbiilor cu mărfuri străine. Dar corăbiile, cari merg spre vr’un port gre­cesc, sunt oprite.

In urma ruperii legăturilor diplomatice, reprezentanţii din Constantinopol ai Bul­gariei, Serbiei şi Greciei, au cerut dela gu­vernele lor informaţii, că ce să facă. Con­sulul sârbesc din Ucskub şi Priştina au plecat deja, iar pajurile ţării lor le-au luat jos de unde locuiau.

Belgrad (capitala Serbiei). Intre gu­vernele bulgar, sârbcsc şi grecesc să poartă telegrame pentru a se înţelege asupra ce­lor ce sc facă, in urma ruperii legăturilor diplomatice din partea Turciei.

Pc de altă parte, reprezentantul Tur­dei la Belgrad a cerut în 16 Octomvric 4 paşapoarte, iar două ciasuri mai târziu a părăsit oraşul dimpreună cu întreg perso- ! naiul. La plecarc se aflau în staţia portu- i Iui toţi reprezentanţii celorlalte Puteri j mari. Supuşii turci din Bulgaria au fost ■ luaţi sub ocrotirea Germaniei. ;

A tena (capitala Greciei). Reprezen- ! tantul Turciei de aici încă a primit ordin din Constantinopol, ca să plece acasă.

Podgoriţa. In 17 Octomv’rie. Munte- -negrinii au ocupai întăritura de nt- mun­tele ii’uriş. Tunarii se pregătesc sc atace

Tara boş. O parte a armatei se p r e g ă te ş te să înainteze spre Berana, iar cea la ltă s p r e Scutari. ’ i

In Berana Muntenegrinii au c u p r in s dela Turci 14 'tunuri bune, cari au f o s t l ă ­sate aci. S’au mai (găsit şi m unitiune ş i proviant, ce ajunge pe două luni. P o p o ra - ţiunea din oraş a fugit mai toată. R e g e le Nichita a salutat pe igeneralul Vukotiş p e n ­tru lupta câştigată. 'înainte de ce au în tra t trupele în oraş, 's’a ţinu t slujbă în m ă n ă ­stirea sârbească Giurgeva.

Sofia. Se credea, că azi, în 17 Oc£_ Bulgaria încă va începe războiul co n tra Turciei. Dar pe ziua de astăzi nu e n im ic

| plănuit.I P odgoriţa . Muntenegrinii au cu p rin s

Bazne după o luptă înverşunată. T o ţi c re ­ştinii din jur s’au răsculat contra T u rc ilo r. Perderile Muntenegrinilor până acum su n t 600 morţi şi la 1000 răniţi.

Salonici. ‘Deşi războiul aici nu s ’a declarat, totuşi Ia Igraniţa sârbească su n t mereu lupte. Trupele turceşti au re sp in s însă pe Muntcnegrini, cari voiau să p ă tru n ­dă spre Scutari.

C onstan tinopol. ’S’a mai ho tă rît m o­bilizarea ţinuturilor Erzcrum, Ersinghiam ş i Beirut, lângă graniţa rusească. M in istru l turc de războiu a plecat la A drianopol, pentru a luă comanda militară.

După unele ştiri sosite aci, în 16 O c t. s’ar fi început luptele între Turci şi d u ş­manii lor Ia graniţa sârbo-bulgară.

C onstan tinopol. Aci sc Vesteşte d in nou, că pacea între Italia şi Turcia s ’a r f i încheiat, dar încă 'nu se fac cunoscute con­diţiile de pace. Sc susţine însă, că ita lia s’ar fi învoit a da o despăgubire pen tru Tripolis, pc carc să o plătcască în 50 d e rate.

(Jucureştl. In ziua de 17 Oct. a ven it aici ştirea, că autorităţile bulgare au o p rit în Bama vaporul „Principesa Marin", fiind că a voit să ducă supuşi turci din acel o raş. Dar în urma intervenţiilor energice vapo­rul a fost eliberat.

In Bucurcşti se vorbeşte, că România pregăteşte totul, ca să poată sări, dacă a r vedea că Bulgaria o să esc învingătoare. (România nu doreşte ca Bulgaria să în ­vingă, ci mai bine să fie bătută).

B udapesta. Sc vorbeşte, că în curând guvernul va ccrc sute de milioane p en tru trebuinţele armatei. E vorba de a se m ai comanda corăbii nouă, tunuri şi a lte mu-* niţiuni pentru armată. !

D’apoi, dacă şi armata noastră va m o­biliza? Atunci de sigur, că şi mai m ult s e va ccre. Dar să ne mângăiem, că deocam­dată armata noaştră nu mobilizează.

. Călindarul Poporului pe anul 1913c sub tipar şi va apărcâ în câteva zile, având un cuprins bogat şi interesant: novele, poezii, poveşti, icoane frumoase, mai multe desluşiri asupra legilor (Advoca­tul poporal) şi alte învăţaturi de folos pen­tru poporul nostru. Preţul e ca şi in anul trecui. Cine doreşte a căpătă călindarul îndată ce se va pune in vânzare, acela să. scrie de grabă, deoarece comandele se vor. trimite pe-rând, care după cum au sosit aici,

Dacă se ţin în vr’o comuna târguri de ţară, cari în anii trecuţi n’au fost în Călin­darul nostru, rugăm a ne înştiinţa momen­tan ziua târgului, pe care o vom însemna îndată.

Nr. 41 »*!■'■! I r ' ISSAIA POPORULUI Pag. 11

Târgurile de tară.(Hoa târgurilor o dupfc calendarul vcchtti),

,11 Octomvrie: Braşov, Bruiu, Cehul de Selagiu, Zorlenţul mare. # *

12 Octomvrie: Almaşul mare (comit. Cluj), Şinca veche.

13 Octomvrie: Buza, Gherla, Grădiş­tea, Ighiu, Poiana sărată, Rodna veche, Să- sciori. ’ ' . '

14 Octomvrie: Batania, Canija turcea­scă, Oclandul Homorodului, Vârşet.

15 Octomvrie: Chezdi-Oşorheiu, Erdeo Sân-Giorghi, Iacăsdorf (com. Tâmava- mare), Mănăradea, Petrişiu (com. Bistriţa- N ăsăud), Săvăghisla.

17 Octomvrie: Borgo-Prund, Deva, Ké­kes. ” " ' ............. ...

18 Octomvrie: Agârbiciu, Bandul de Câmpie, Nadeşul săsesc. :

20 Octomvrie: Ciozveni, 'Cluj, M e- hadia.

21 Octomvrie: Budapesta, Zeteleaca.22 Octomvrie: Câmpeni, Făget, Mar-

pod, Papolţ, lem ut, Sacul, Sighişoara, Şo- mortin. 1 . : _

Redactor resp.: Nicolae Bratu. Editura şi tiparul „Tipografia Poporului*'.

Nr. 15G7/912 not. '

Publicaţiune.Comuna politicii Felsö-árpás (comitatul

Yogaras) dă în licitaţio publica verbală localul dc crdşmă ţi boltă, împreunat cu drept do traftcă ţi nare, tn ziua do 5 Nov. a. c., la 11 oare a. m., in cancelaria comunali, pe durată da 5 ani, Inccpând din 1 Innunrio 1913 până In 31 Dcf. 1917, po lângă preţul strigărei do 10QP cor., anual, dela caro «urnă are a so depuno rediu do 10 */o •

Condiţiunilo mai amănunţite aă pot privi— in decursul oarelor oficiomo — In cmioclaria notarială. 786 1—1

Felső-árpás, In 9 Octomvrio 1912.Primăria comunală.

Un învă{ăceltaai In vârstă, do 15—17 ani, eo caută la moara taina t i cu npii |>o rAul Cibinului în Orlat, nrnn* junent cu 3 potri ţi «iutcmizată cu sâte, undo • i proiuco făină aloa*ă ţi gri«. A »o adresa la Ioan Beu, morar In Opiat. _________ _________ ___________ 788 1-1

Miere! Miere!garantată curată, po vinde in doza de blcch do b chilo cti K 7*50 trimiftă franco acasâ «pro do- plină mulţumire. 1. Klcincr, Podwoloczyska Nr. 183 Austria. 786 1—1

Institut pentru cursuri de ştiinţele co* m erdale de Frideric Meşter, proprietarul cele» de mai inainte peste graniţele Europei cunoscuta

. Academia comercială In: Lipsea. Prospecte gratis trimite Direcţiunea; i 7ee 2—4

Dentist 615 10 —63

VIRGIL MUNTEANSibiiu, strada Măcelarilor

intrarea prin

S trad a Poplăcii (Q uergasse) N r. 22.

Pune dinţiîn.cauciuc şi de a u r cu p re ţu ri m oderate.

Arândarc de păşuna!Comuna bisericească evanghelică A. B din

Noul-sSsesc (Srdszujfalu, po?ta ultimă Szâsz- veresmart), arândează:

1. Teritorul numit „Markokt“ In mărime de vre-o 208 jugăre catastrale, potrivit p intru păţunatul de oi. Arândarea se va face prin lici- taţiune- publică pe timp de trei ani tncep&nd cu 16 Noemvrie. 1912 pănă la 31 Decemvrie n. 1915. Preţul do strigare pentru un an 3000 cor. Vâdiu 180 coroane. Până la începerea licitaţiunii80 primesc ţi oferte in scris, daci sunt provă* rute cu vadiul recerut. Ofertele în scris trobuo Insă să cuprindă ţi dcclaraţiunec,. c i oferentul cunoaşte condiţiile do licitare ţi so supune lor.

2. întreagă pHţunea himericei, caro păşune cuprinde la 680 jugăre catastmle de asemenea so arândează prin ljcitnţiuno publică pentru pă* şunatdl de Iarnă, Începând «Un 15 Nocravrio n. 1912 pănă la 1 Martio n. 1913; partea do păţunat numită „Markokt" «o împlineşte Insă deja la HO Decctnvrio n. 1912.

Condiţiunilo mai dcnpronpo pentru ambolo Iicitaţiuni so pot vedea In orie© timp la oficiul parochial evanghelie A. B. Ijiccitnţiuncn se va ţinea Încă odată DumlnccS In 20 Octomvrie n. 1012, la 3 oro după ameazi, In cancclria comunali« din loc.

Noul-făm»;, la 14 Octomvrio 1912.

787 1-1 Presbiteriül evanghelie A. B.

2 băieţiw> prime«! ca Snv&ţilcel !n lucrStoirea mea dft ciimărie ţi ehetarip. Teodor Moldovan, Sibiiu, utrnda Eli* nabeta Nr. 85. 789 1—6

Sz. 1038—912. 790 1—2

dmerÉsi hirdetmény.Szebenvúrmegyo Szászujfalu köz?óg tulajdo­

nát képező „Mittelberg“ ncvil erdőré^zben a földmivclésflgyi ni. kir. Miniszter ur Ő Nagy­méltóságának 1912 évi 4633S számú magas rendeletivel engedélyezett mintegy 38'9 kát. hold területen levő 30—70 cm. mellmagnsíágban mórt átmérője mintegy 2S30 drb 214G m* haszon és 3102 ni1 tűzifának alkalma« tölgytörzs, f. éri november 9-én, délelőtt 9 órakor Szászujfalu községházánál zárt ajánlatokkal egybekötött nyil­vános árverésen fog cladatni.

Kikiáltási ár 60.800 azaz hatvanezernyolc- ezáz korona, bánatpénz 6000 hatezer korona, utánajánlat.k figyelembe nem vétetnek.

írásbeli ajá ilatokhoz a kiirt bánatpénz csa­tolandó. Az általános árverési éi szerződési fel­tételek Szá;zujfalu község elöljáróságánál, a nagyszebeni járási főszolgabírónál és a nagy­szebeni m. kir. járási erdőgondnokságnál a hiva­talos órák alatt megtekinthetők.

Az erdőmegtekintési engedély a községi elöljáróságnál kapható.

Száíxujfalu, 1912 október 14-én.A községi elöljáróság:

' Wallraen, Fenning,jegy». biré.

V i pudraţi? - Da!De când se află de vânzare şi în

Ungaria renumita'..

Pudră americană de porcelan

m’am obicinuit a folosi şi eu pudră, pentrucă

Pudra de 'lnnn este pudrai cu mirea- porcelan Juufci sma cea mai plăcută. Pudra de 1 . . . este pudra cea mai porcelan Juuii fină din lume. . Pudra do »ip_-"~este pudra cea mai porcelan Juutt inofensivă.'Pudra de rţnnn Împiedecă asudatul feţei a porcelan Juuu mânilor ţi a subsuorilor.Pudra de f i . . . face să dispară zgrSbunţeloporcelan Juutl ţi pieţele pistrui da pe faţă.Pudra de T««« se lipeşte de pieleaporcelan Juuu feţei admirabil.P u d ra de rIn n n dă o înfăţişare olo-porcelan J u u u gnntă ţi plăpândă.Pudra de Inpn eo uzită ţi ca pudra do faţă porcelan Juufl cea mai fină din lumo.Pudra de rIn n n so capătă In cutii originali porcelan Juuu americano do câta 3 ţi S Cor. în 6 culori diferite şi anume: în coloarea albă, roza, roza-pa- lidă, crem, crem-palid şi In co­loarea naturală a feţei. La co­mande să se spună anume şi lămurit: In ce coloare şi de cnro preţ b& ou trimită pudra comandată.

Fete până şi feciori dela tară

cumpără în cantităţi mari

Creme-Dianaş l

Săpun-Diana.Alifie pentru Snfpum- ■eţapea feţei şi pentru

fineţe«, mânilor,de‘ când aecsto să cnpătft pretutin-

dcnca cu preţul do

50 fileri.Unicul mijloc împotriva zgrăbunţelor

şi n petelor pistrui do pe faţă.S-î poate comanda prin postă po

lângă rambursă dela

Apoteoa-Diana

InBudapesta, Kâroly-korut Nr. 5.

Comanda cea mai mică e de 3 Cor. Se poate comanda pretutindenea în ţară. 762 3—10

Pag. 12 FOAÎA POPORULUI Nr, 41

Un număr foarte marcde Beţii dela banca „Ajutorul“, din Şeica-mare *unt de vânzare. Informaţii se dau la admi­nistraţia »Foii Poporuluic, în Sibiiu. 695 8 -1 8

De vanzare.Fabpioa de apă gazoasă,

, (Sodă) şi l i m o n a d ă a subscrisului e de vânzare. Maşinile (pentru acid carbonic fluid) sunt moleme şi .in' stare bună (de 7 ani); asemenea sifoanele (peste 1000 sis­tem Lamprecht), sticlele pentru limonadă, acare*

. turile, vasele, lăzile, etc. 760 8—8Preţul e foarte scăzut.

. Detailuri In persoană.D. BANCIU

. farmacist în Săllşte (Szelistye, Szeben m.).

Nr. 754/912. 781 2 -2

Pubiicoţiuno de licitare.Comuna Sebeşul-de-jos. comitatul Sibiiu,

vinde pe calea licitaţiunei publice verbală îm­preunată cu oferte Închise, de pe un teritoriu de arca 60® jug. catastrale, In „Riu Ionel* 9360 m* şi 1350 m* lemne de fag la trupină In pădure.

Licitaţiunea so va ţinea In 28 Octomvrîe 1912 la 4 oare d. a. tn cancelaria comunali.

Preţul strigării: 20010 Cor.Vadiu: 2061 Cor.

Oferte ulterioare nu so iau în considerare. La ofertele Jnchi?o o n se aclude vadiul. Con- diţiunile de liritaţîuno precum şi a contractului de încheiat ec pot vedea la primăria comunală pcrcum şi la curatorul «ilvaiml reg. ung. al ccr- eului Nngytalmics în Nngym'bcn.

Scbeşul-do-jo», la 8 Octoavrio 1912.Primăria comunală.

O franzelăriete dă în arândă momentan, având o scamă do muşterii buni. A ks airwa: Sibiiu» Gra* b o n g n s B O N p . 1 8 . 77? 9- 3

In Schlangengasse Nr. 15. *e află do vânzare o oasîi cu mai multo odăi de Ircuit

O casă 771 3 - 3

cu tonte « le de lip*ă Ia ea, cu curte, şură ce- peritfc cu ţ>Rl8, coteţ Ş» fântâna, se află d e v â n z a r e din mân* liberă la Ocorge Para in G u ^ t e r i ţ â . (lângă Sibiiu) Kr. 240

800 Coroanei* dinţi ori Q t» inirod gura dapl-ct ta folotl a ;a t4 dişU a l i t BnitlUn, o sticli cn 80 fii. E<t. Bar- U lU -W inkler Vite» 19 l.HotanjerRU»« 1. In Hlblln; ta UrsadU e: In P i»u m ro 10; ta Piaţa rn id 27: Btrada CUoSdiri 59: miţa Turnntai (SaţgaM«); oliţa Oca«l 2: iarinaeia TVutJ*ch{ HelUer, »tr. Gcţt«riţ*i

Î *tr. QsDÎdiei In B istriţa: f»nnjid* lnl Utrbert. ebcţaI-*A*e*e, farmacia L*derbilgfr: S lxhU osra:

(araaeîa lai Liipier.81 ie CfsrA pretotindenea apriat apa de dinţii

* Ini B artiila Dennnţiri de faltidcare vor A bine aîiUte. La lecnrUe unde an s t poate e lp ita , trimit 1 ttiele^ea & ecr. 80 fiL franco 66 83—

MILIOANEfol om sc contra

766 1 — 3 4

T U S E Ir&guşelei, catarului, flegm ei, ca - = taru lu i b ionchlal şl do gftt =

Caramelele de piept

m KaiserCI fin ‘t®5*4*® dela medici ţi prtTaţi, U IUU tntirite prin notarul pablic, garan-- tează succesnl s;gnr.

Bomboane foarte bane şi gnstoass.1 pachet 20 şi 40 bani, 1 dod 60 bani.

" s cipStä. în toate apotecele, drogheriile ptlTilnle de coloniale mai de frunte.

Fete la lucruse primesc In F a b r i c a d e m a c a * p o a n e J a o o b U h l F I I la

S i b i i u « 7582 —4

AVIZ.Prin aceasia imi permit a aduce la cunoş­

tinţa stimatelor dame din Sălişte şi jur, că pri­mesc BL friza dame la mine acasă, precum şi la dânsele a.-asfi.

Recomandându-mă binevoitoarei atenţiuni, semnez - Cu toată stima

Grete Dassinger" 771 8—3 ’ friseră pentru dame

JVîoară de Vânzare.Din mână liberă vând o m<5ară de benzio

cu motor german sistem Deimler de 25 puteri de cai dimpreună cu mai multe maşini de lin i. Cumpărătorul - are, voie a muta moara din loe, sau dacă voeşte o poate lăsa şi In ronmnS; având moara curte proprie. Comuna are pesta 160 gazde. Doritorii de a o cwnpăra aâ se adreseze 1* administraţia „Foii Poporului“, de unde vor afla adresa respectivului Yfinzător. Pentru răspuns este ,a se adauge , o marcă da 10 bani. 772 8 —8

Ce! mai vechili şi mai mare institut financiar românesc din S u s M n g a r i a

99A L B I N A C i

INSTITUT DE CREDIT Şl DE ECONOMII ÎN S I B I I UFiliale: Braşov, BdzoîIcId, Elisabetopole, Lugoş, Mediaş şl Mnreşoşorheln ilgeniDPi: Orşova, Sânmărfln, SânmlclănşoI-marB şi Şeica-mare % U&

Capital societar . . . . . . . . K 6,000.000*— Fonduri de rezervă şi penziuni ,, 2,350.000*—

Portofel de cambii . . R 17,700.000*— Improrantori hipotecare „ lZt900.Ç0D*—

Depuneri sa re fructificare R 24,500.000* Scrisori fo n d a re In circulai., , 10,000.000*

primeştedepuneri spre fructificare ca

__COI dnpâ terminul de abzicere, plă-U 10 tind fnsnşl darea de intere».

executiv ASEMNĂRI DE BANI LA AMERICA şi în- grijeşto încassftri do cecuri şi asignaţiuni aauprn ori­cărei picţi, mîjlocoşto tot folul do a f a c e r i de b a n c ă .Ori co informaţiuni eo dau gratis şi prompt atAt do Cen­trala din Sibiiu, cAt şi do filinlolo şi agenturile inst itutului.

782 1— Direoţiunoa.

De ce sunt matrozii atât de robuşti.De sigur aţi admirat sănătatea robustă a marinarilor. Trilcuc po maro în furtuni fi ral cri

totdeauna cu pieptul gol: cu toato aaestea nu sufere do catar, aprindere do gât. Ilar tuşeşte vro-uno i Nu >o află intre ci bolnavi de piept unu ofticoşi.

Pentru ce? Motivul o cunoscut din străvechime. Acest fnpt medicii totdeauna l’au atribţst Împrejurări, că mnrinnrii respiră constant cvnjiomţiunilo puourci cu caro sunt Impregnata corăbiile. Fiecare ştio co ofcct bun aro păcura asupra pieptului.

Cel mai uşor catar fnce, dacă so neglijează, ră sufere organelo respiraţiei, şi rate foarte greu a acipa do o luflaninţio a gâtului sau do un catar greu, So recumandft bolnavilor ca a i se Îngrijească de timpuriu do astfel de suferinţe. Iar mijlocul cel mai simplu şi sigur osto a bea ca piihar de apă cu jiăcură la mâncare. Boutura caro şi-o prepară singur aro efect puţin, fiind e» păcura naturală nu este solubilă cu apa.

Renumitul farmacist, dl Guyot din Paris au inventat o procedură, prin care păcura a l di- solvâ. 8ă capătă In toate farmadilo cu numelo Goudron-Guyot, un b'cher de păcură foarte con­centrată, cu caro so poate prepara imodiat un păhar do păcură cu bun efect.

O linguriţă do cafea ca Göadron-Gayot înti'un păhar de apl bout Ia mâncare e de ajuna, ca în scurt timp ai vindece catarul şi aprin­derea organelor respiraţiei.

Dacă vi 90 oferă alt product în locul lui Gotidron-Gayot, fiţi cu atenţie în Interesul propria.

Este neapărat do lipsă dacă voiţi să fiţi vindecaţi de catar aest cu deosebire Asthma se cereţi Goudron Qujot veritabile din farmacii.

Păcura Gujot so obţine din un soia de brad trasmarin, care creţta în Norvegia şi se prepară numai do Gujot inventatorul păcurei solubila,

Tinir m&rùtar Pnn urmare esta mai superior altor producte.Ca să nu Se cineva indus !n eroare, să observe bine eticheta hn •

Goudron-Guyot, pe care este tipărit numele „Gujot“ cu litere mari, şi peste cruce subscrierea in colori violet, verde şi roşu precum şi adresa: Maison Frère, 19 rue Iacob, Paris. Goudron-Guyot costă sticla 2 cor. 50 bani. Tratamentul se urcă la 10 bani zilnic.

P. S. Persoane care nu so pot obicinui cu gustul apei cu păcură, se folosească în Ioc d* apă picurată, Guyot-Capsule din păcarS carată din brad, 2 sau S capsule la fiecare mâncare. In modul acesta vor obţinea acelaş efect şi lnsănătoşare sigură. Folosite imediat înaintea sa» In decursul mân cărei se mistue foarte uşor şi aduc stomacala! servida mare.

Capsulele Guyot veritabile sunt albe, imprimate cu subscrieree „Goyot* cu litere negrv Preţul unei sticle 2 cor. 50 bani.

Se capătă In Sibiia la: Carol Möller apotecă »La vulturul negru«, Piaţa mare Nc. 10, Aag. Teatsch, apotecă „La leu“, Piaţa mare Nr. 17, Gaido Fabritias, apotecă „La urs“, Raţa mică Nr. 29. — In Braşov la: Apotecă „La ara* Vctor Rotb una. Carol Schmiedt, procm* şt­ia toate apotecele de preste »ot locul.

Nr, 41 (■!», SDAIA RORORULUr Pag« 1S

îetnti pentrn clădiri!Parchete de stejar de

primul rang fi bine uscat*, in orice cantitate, aduse Jela fabrici de parchete N e u B O h l O B B H b b I o z în S l a v o n l a » precum ţi lot felul de scânduri d e t o r * a d , trepte, l a ţ i ş i a lte l e m n e p e n t r u o l ă - d i t cu cele mai ieftine

i pttţuri recomandă şi liferează i88 81—filam , Szânto & Macelariu

magazin de lemn de lucru Sibiiu, strada Rtnlui(Flassgasse) Nr. 6

Beutură escelentă fi cu gust bun, care produce sânge. — Recomandată de medici contra boa- lei de anemie, lipsă de sânge, nervosltate, re- •convalescenţă.

Influinţează pro­ducerea sângelui, întărind muşchi fi nervii, dl apetit fără a avea ceva urmări neplă­cuta asupra stomacului sau la dinţi.

Preţul unoi sticle mari Qor. 3'50, una midi Cor. 2 —. So capătă Ln toate notecele.

Depozitul principnl la:GUIDO FABRITIUS,

a p o tc c n r In S lb llu . 691 21 —

30,000 plrethipăpuc! şi ghete ii vând cu prE( redus

Toate în lumese scumpesc I

pfcnea, carnea, chiria c a se i, — numai p&pucll f> c h e te le esecutate Io ateiiend Ici

VASILIE BANla „Cisma mare roşie“

dnpS r nf" se numeşte prîvllia lui, se ieftinesc9 Pentro d această renu- f^eniru c e r mită prfivâlle de ln-

eâlţAm lnte s ' a mărit In c a sa proprie şi ta fiecare pireche se txaee jos chiria. De aceea d

-poate H/era pâpucl buni şi trainici pe Ungi preţuri ieftine.

V A S IL IE BAN, S ibiiuS trad a O cnei (B urgergasse) Nr. 7 .

C a sa p ro p r ie .

Un local de prăvăliefi o odaie lângă ea, premiu şi grădină de pomi, este de arândat pe lângă preţul anual de 100 cor., începând cu 1 Noemvrie 1912. Pră­vălia se află în comuna Cacova Nr. 181 (cercul Săliştei). Amănunte sa dau la X. Popesou, Sibiiu, Hermansplatz Nr. 8. 776 3—3

M ere delvânzare.gUggLa - mai mulţi oameni din||Trailîeî, lângă. Răşinari, se află de vânzare vre-o 3—3 vagoane de mere frumoase. Cine doreşte a cum­păra poftească-la faţa locului.

Isdrailă Tara.

i'Dmaineca deschis p in i la 10 ere înainte de iraitzL COMANDELE DIN AFARA SE VOR EXE­

GETA n h C l COS CA Şl PANA ACUMA 66819—

Onorate Domnule!Cunoscând multele lipsuri ale publicului românesc din provincie, deja din anul

1910 Începând am deschis in Budapesta un

Birott ii informaţii şi f t p t n r ă românească.Dau ori-ce informaţii in ori-ce cauză ce se ţine de Budapesta. Dau informa­

ţii relativ la petiţiile înaintate Ia diferitele ministerii şi la alte oficii publice. Dau informaţii în chestii de licenţe. Urgitez resolvirea petiţiilor.. Vorbesc în persoană cu referentul cauzei şi rog resolvire favorabilă. Cu drag ii conduc prin Budapesta pe aceia, cari vin să vază frumuseţele orafului, ori cu afaceri prin capitală.

Cum păr pe bani gatatot felul de galiţe, ouă, miei, purcei, oi, viţei, v te mari, porc’, lână, piei, iepuri, — mai departe mere, pere, nuci, prune, miere de stup, ceară, fawle, cartofi, ciuperci,

varză, vin, rachiu, fân. mohor, lemne; păduri; moşii.D acă Tml trimiteţi a d re sa

bucuros Vă trimit ln fieştecare săptămână un „Aviz săptămânal despre preţurilediferitelor mărfuri din Budapesta.

Esoperez 627 9~dela băncile cele mari din Budapesta împrumuturi pe amortizare cu procente mici.

Vă fac atentcă în interesul DV. câte, dacă in ori-co causă Vă adresaţi mie. Dacă veniţi la Bu­dapesta, să veniţi la mine, căâ eu Vă recomand advocaţi buni, medici vestiţi, Vă conduc pe la fabrid să Vă alegeţi maşine, motoare, mori, ferestreio pumpe, automo- bilo ttc. Grijcsc ca să nu fiţi înşelaţi. Fiind de faţă, ca martore la facerea contrac­tului, nu las ca contractrl să conţină altceva, decât aceia, ce am hotărât şi cum ara tocmit.

Zilnic primejc plângnri dela ţărani români, cari cumpărând maşini prin agenţi străini, au fost înşelaţi iscălind contracte • căror conţinut nu l’au cunoscut neştiindţăranii români ungureşto. i . •

Planul meu c«to ca, conducând pe românul nostru la fabrici ş in u Ia agenturi do maşine, drept din mâna primi să-şi cumpere colo trebuincioase, şi săi scutoeo do ţarlataniile agenţilor şi rf-1 *«»P de procese. — Vă ofer scrviciill meu cinstit şi ro­mânesc pentru o taxă nucă. Pentru răspuns să Îmi alăturaţi o marcă poştali.

Cu stimă:

L. OLRRIU, Budapesta, II., Tfllgyfa-u. IG. II. 8.In Buda, Iflngă podul „Marglthid“.

Capital goolal Coroane 1,200.000.

Telefon Nr 188. Postspircass» ung. 29,$49.

_ iie ia ia ae asigîo ti î la ls pe a< |tl ln SiMin— K a n y î i r t« .

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de insti­tutele financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria.

Prezidentul direcţiunii! PABTEN1U COSMAd i r e c to r u l » e c n U r a l „A lbinei» f i p re x ld e n tu l „SolIdarltâţH**.

_____„„IX J- «aninnn>inn<( face tot felul de asigurări, ca asiţtirlri„ B a n c a Q B ÎlB F Q lu 0 B 3 S l j J l lP 3 F B conlra focului şi asigurlri asupra vieţiiîn toata comoinaţiunile. Mai departe mijloceşte: asigurări contra 8par(crUor| COntri

accidentelor şt contra firindinei.

Toate aceste asigurări „Banca generală de asigurare« le face in condiţiile oele mai ^ r a b i l e Asigurările să pot face prin orioe bancă românească, precum fi la agenţii şt b ă rb ii de Încredere ai sodetîţii. — Prospecte, tarife şi informaţ:un. să dau gratis şi imediat.

P e r s o a n e le c u n o s c u te c a a c v iz i t o r i b u n i ş i c u le g ă - t o r i — p o t f i p r im it e o r ic â n d î n s e r v ic iu l s o c ie t ă ţ i i .

BANCA GENERALI DE ASIGURAU»1 dă infonnaţiuiu gratuite in ori-ce afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcute Ia

ea sau Ia altă societate de asigurare. 'Cei interesaţi să se adreseze cu încredere la^

„B anca generală de as igu rare“423 57_ Sibtîu—ftafcyszeben — Edificiul „ALBINA*.

= X

14 FOAIA POPORULUI Nr. 41

I

A T E N Ţ IU N E50 ,000p& reoh i d e g lie te !

4 păreehi de ghete ntun&l pentm Cor. 8 '— Pentru încetarea de plată a mai multor fabrid

s ă r ii am fost Însărcinat a vinde o mare cantitate da ghete adânc sub preţul de fabricare. De aceea ea ' T&nd ori ţi cui 2 păreehl de ghete cn şinoare pen­t r u domni şi 2 pentru dame, de piele brună sau ■eagră, galoşate, cu capi, cu talpa bătută tare ca cuie, fasonul cel mai nou, foarte eleg. Mărimeadupă solsură. Toate 4 părechile costă nnmai Cor.8-—. - Espedare cu rambursă. 696 1— 1

& WIESEB, export de ghete, CracoTia Hr. 193.Schimbul e admis ţi banii retour.

Ludovic Ferencz,3 EăDITOR BE BXRBAŢI IliSilDi strada Cisnădiei Nr. 12,

«comandă p. t publicului cele mai noue stofe de toamnă şi

' iarnă în mare asortiment.n o u tă ţ ile 723 92—

Raite chiar acum, pentru haine de S&ESfaţl stofe englezeşti, franţuzeşti g! Indigene, din cari se executk după mKsurl cele mai moderne vestminte pxEcum: Sacko, Jaquete, şi haine de Bdsn« cu preturi foarte moderate.

S^iosebită atenţiune merită nou- tffţilfl de stofe pentru pardisluri şi *ERfiIamw, cari sc află totdeauna în diposlt bogat

Asapra reverenzilor confecţiouate 1« atelierul meu, îmi permit a atrage ttEoseblti atenţiune a On. domni preoţi |1 teologi absolvenţi. — In cazuri de ■rfcnţâ confecţionez un rînd com­plet dc haine tn timp dc 24 ore. — Uniforme pentru voluntari, cum şi tot fclol de articli de uniformă, dupX pre- Ksfpţffl croi tura cea mai nouîL

CălEifl cuoinle asupra boaltlor secrete.E triit, — dar In realiiite afev ln t că In

vremea de aii e t It.ltoare la o<bi Bultlmea actlor oameni, a ciror tănge ţi tocuri trupejti »unt alru- ftaxe fi cari ta urna uşurinţei din tinere;« ţi prn deprinderi reia »i-»u td,undnat tist*mul mrvos şi puterea tpititualL E tmpul tuirem ca acestei «ţări îngrozitoare >1 m puci capăt. Trebue aă fie cina va care tă d«a bnerimd dtvutiri bino-voitoare, etaccra şi amănunţite tn tot ce priveşte viaţa stxu- ală, — trebue t i fle d ttva cirul» otmenii să-şi facredlsţeze fără ttami. feri sfială şl cu incrcdere năcazurile lor te a «te. D»r nu • in deajuns Istă a destăinui aceste năcazuri ori şi <ci, ci tnbue să ne ţdresim unul astfel de medic «peditist, conştienciot, *are ştie să dea aiupra vieţei sfaturi bune sexuale ^ ţ tk & tţofa şl morburilor ce dej» eventual există a tund a pot va Inc« a existenţa boalelor secrete.

De o chemtre a tit de măriaţă şi pentru a c m scop e Institutul renumit In toată (ara al D-rului P A L O C Z , medic de spital, spedalisi, (Budapesta IV, Muzcum-k6rut 18), un ic pe lân*ă disacţia c ţa mai strictă, primeşte ori-cne (atât băr­baţii tă ţ •• fttndîe) deS^ţin asupra vleţd sexiuate osde siogele şi şocurile trupeşii tic bolnavulu să cară ţi, nervi, i-se întăresc, tet o r j ini «ani i-setlb trtaxă de mattriile de boali, chinnrile sufleteşti i-se liniştesc.

Fără conturbarea ocupaţie ni lor zilnice dr, P A L O C Z vindecă deja de ani de z3e rtpede şi radical cu metodul său propriu de vindecare chiar ţi caşurile ctle scai nemeşe, ranele sifilitice boa!de de ţeve, bcşîcl, nervi şl şi>a spinărel, înce­puturile de confuse a minţei, urmările onaniei şi ale sifilisului, erecţinnila de spaimă, slăbirea puterei b irb lte ţti (impotenţa), vătăaăturile, boalele de sânge de pide şi tcate boalda organelor sexuale feme- eştL Pentru femei o sală de aşteptare separată şi eşire separată. In ceeace priveşte cura, depăr­tarea nu este piedecă, căd dacă cin era, din ori-ce cauză n'ar potea veni In persoană, atund cu plăcere 1 se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare (în epistolă e de ajuns a te alătura nu­mai marca de răspuns.) Limba română se vorbeşte perfect După încheierea curei, epistolele te ard, ori la dorinţă se retrimit fiecăruia. Institutul se În­grijeşte şi de medicamente speaale. Vizitele se pri­mesc inceplnd dela 10 ore a. m. şi până la 5 ore p . m. (Dumineca până la 12 ore a. m.) 780 1 _Tratament şi cn Salvarsamul Ehrlich 606*

. _ Adresa: Dr. PALOCZ, medic de spual, sce- , «taBst, Budapest IV., Muzeum-kârut Nr. 1 3 .

-a s « « -Berea albă şi neagră

d in

Bereria dela Trei-Stejariîn SIBIIU

= este foarte bună şi gustoasă!' Această bere e căutată şi se bea cu plăcere de toţi cari o cunosc, atât Ia ortuje cât şi la sate. 724 8o—

•yCă berea noR-r

stră e foarte cău­tată se poate vedea şi de acolo, că co m -. părătorii se înmul­ţesc mereu«

Institutul de asigurare

„TE ANSSYL VANI A“Strada Cfsnădiel S..SM Elsnidltl 5. S IB IIU

rccomtuidă - • ■ • • • . .

Asigurări împotriva focului ------pentru edificii, rccoltc, m îirfun , m aşin i, m obile ctc. pc Iâng.1 premii recu­noscute dc ccle mai ci tine, şi în cele mai favorabile condiţii, , cum şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători confesionali şl preoţi romflni gr.W . şî gr.-cat. avantagii deosebite), pe cazul morţii, şi cu termin fix, cu plătire simpla sau dublă a capitalului ; asi/rtir;1ri de zestre, asigur.lri dc copii, asifftirîlri pentn« serviciu! m i­litar, asigurări dc studii, asigurări cu participare la câştig de *10o/o garantat şi cu restituire dc 3<y0 interese şi asigurări pe spesc dc înmormflntarc.

Sumdo plătite pentru p a g u b e d o fo c pftnă I Starea sslRtirîrilor cu / f o c K 127-76’ 744*—la finta .inului P.Ml . . . • K «fărşitul anului 1911 l vUtA ,, 10.93 i,3i2*__

CAp'talc A ilg u rn to p o v la ţA I Fonduri dc lntctnciarc si dcac,v,At0....................................... ..... S.U6,65636 | rexervă........................................ (| 2,820,492*___

Prospecte în combinaţiile ccle mai variate sc trimit gratuit, cum şi orice informaţii în birourile Dirccţiunci, strada Cisnndici Nr. 5 şi la toate agenturilePrsoane versate în actiisiţii, cari au leg ittu ri în cercuri bune, sc primesc în servi­

ciul institutului în condiţii favorabile.

Nu-i reclamă,—ci e faptcă fiecare în interesul său propriu numai in

Warenhaus Grünberser i& i73* 6—Bă facă c u m p ă r ă r i de

Haine pentru domni, dame, băieţi, feteşi copii

biuse, rochii, jupoane, négligés şi costume pentru dame.

Mare alegerel Preţuri fără con­

curenţă!Cel mai mare de­pozit de blănării I

Strada Cisnădiei. Palatul comandeî de corp.

tin 41 EDA1A POPORULUI Psff. 15

Femeile-din cele mai sărăcăcioase colibe, ca şi cele din palatele mii strălucite, trebue să grijească deo­potrivă de sănătatea lor, penttucă soţia, mama

sunt foarte de lipsăpentru menţinerea familiei. Curăţenia corpului femenim etă în legătură cu sănătatea, şi e foarte

•important, ca la

toaleta de toate zilelesilnic să folosească Lysoformul. E foarte bun la g p ilitu rile părţilor gingaşe ale corpului — cu •an cuvânt 727 8—5

la toaleta• intimă folosesc femeile apă călduţi In care toarnă• puţin Lysoform. In modul acesta folosesc un auîloc do curăţire şi do desinfectare,

Lysoformnl-•eutcţto do multo bonlo infecţioaso mu molipsi* toarts oprtşto nxutlarca şi miro»ul cel rău, care m iveşto cilto odată. Faceţi o înecrearo cu Ly- ? •ofonn. O aticlă originală costă 80 filon, bo a fli In oricare drogherie şi farmacie. In locurilo undo nu «unt farmacii şi drogherii se află do Tinxaro In băclnii, sau in neguţătorio do tot

■felul Oreţi dcln noi cartca interesantă Intitulată „S inău to şi deîinfoctaro“, care o trimitem gra- suit francată.

Dr. Keleti es Murânyi,fabrică chemică in Ujpest, lângă

Budapesta.

Mobile în toate stilurile, cea mai solidă executare

3moderne

pe lingă, gai&nţă recomandă

Iutii petatţiafabrică de mobile.

Telefon Nr. 47 eu legătură în iatreg comitatul.

Sibiiu, Snlzgasse Nr. 37.Expoziţie de mobilă zilnic des- chisă, fără silă de cumpărate.Prim esc ş l ex ecu t to a te l u c r ă r i l e d o l i p s ă l a d Is b -

ricl nouă ş l v e c h i.

| P R I M U L A T E L I E R D E M A Ş I N I |în OCNA-S1B IIU L U I ţ

Aducem la cunoştinţă onoratului public, că ne-am mărit atelierul nostru de maşini, ^ în care primim şi executăm tot felul de m a ş i n i s p e c |a ^Anume: m o t o a r e , m o r i , g a r n i t u r i p^um Tşi a p a d u c t u r i , i n s t a l a ţ l u n l a © l u m i n ă e l e o t r l o f t , ▼

t oonstpuoţiuni de for pentru edificii, cu preţurile oele mal •moderate. « ---- ▼Cu toată stima:

BUZDUGH1NĂ şi STANCIUOona-Slbiiului, Bospatak utca 0*

•atein America Opozit de cărţi rontittefîiBiblioteca Română * New-York

— 65 St Mark« PUc*. Ii6 75—

Este dar In interesul ficcărui Român carc plcacă eau este în Statclc-Unite sau C«- nada să ceară m arele şi ilu stra tu l catalog al acestei singure in s tltu ţiu n i ro ­m âne carc pe lângă tot felul de cărţi, note m uzicale, şi z ia re ce apar în Ro­mânia şi Transilvania, arc şi un foarte bogat asortiment de In stru m en te m u­z ica le ; fonografe, g ram afoane, plăci şi tuburi cu cantccc ro m an eşti, cea- so rn ice de tot felul, g iuvaertcale, m aşini de scris , p rep ara ţiu n l farm aceu­tice artico lc de toaletă şi alte m ărfuri de fo arte m arc treb u in ţă . - Catalogul se trimite ficcărui gratuit. - Se dau tot felul de informatiuni particulare adău­g ind marcă pentru răspuns. — Biblioteca Română“ primeşte şl m l}loccţtt 11 fa*

miterea de abonamente pentru „Foaia Poporalul“.O d a „B iblio teca RomSnă“ poate com andaşl „C ă lin d aru l Poporu lu i1* pe IjÎS»

Fraţii Gömöri “r t d e la f a b r ic ă " R n / I Q IX., Boráros-' AUJLULJL y n ■ ■ w i x p e n t r u m aşini econom ice j j I l l I d J J v î u LCtlj tér Nr. 2.Btpresentanţa generală pentru Ungaria a fabrice: de maşini şi turnatorie de fier K . & R . J e z e k In BlanskO.

. ___ __ * __•____ ____________ I . CTC~flr.sr.ar€D*'Oi

■Recomandăm m aşin ile de săm ănat, con­s tru c ţie tare, cu ap a ra t de săpat şi săm ă­nat cucuruz, sistemul cel mai nou, care corespunde întru toate timpului de faţă.

M aşinile de îm b lă tit cu m o to r, in s ta ­lă rile de m ori şi m aşinile de săm ănat, pe cari le-au liferat firma FRA ŢII GO- MORI sunt bine primite în toată ţara, de aceea ne recomandăm onoraţilor economi.

Mai departe recomandăm următoarele ma­şini speciale: tăvăluguri p e n tru zd rob i­tu l p ie trişu lu i cu suluri de peatră şi ci­lindru cemător, spre a se folosi la peţriş mărunt şi mai m are; cum şi a se mâna

G arn itu ri de îm b lă ti t cu m o to r! di**tinse cu numeroase premii prime, liferăm pe lângă deplină garanţie şi condiţii avan« tagioase de plată. Pentru instruarea l* purtarea maşinilor de îm blătit trimitea*

gratis un monteur la faţa locului.

I Z 7~™ntr>r Maşini oentru fabricarea de cărămidă, Instalări com- £Îete pentru ţiglării, maşini pentru producerea cimentului şi spargerea pietrii.

Cumpărători serio5i, cari se i—-cumpărătorii cruţă previziunea agentului, ajung a ^

Pag. 16 FOAIA POPORULUI

jîsitie pentru doini ? băieţicostume pentru copii, pardesiuri çi mărfuri de blănării in cea mai bună calitate şi cel mai nou façon recomandată, pe lângă preţuri 508 7— foarte'reduse.

Eduard EliasSibiiu, Piaţa-mică Nr. 13.

CtttlgBloelBalB&re - m itra l

na miilea «arca.

Antmţde

Ciftlgerlla sont gtraatale

d e s t a t ._______ noroc.______Invitare de participare Ia Şan zele de câştig

ale loteriei mari garantate de statul Hambqrg In care trebue s i se câştiga sigur

18 milioane 731.000 maree.In arma hotărârii guvernului, loteria aceasta

a'a îmbunătăţit foarte mnlt prin mărirea capitala- Ini, astfel eă aproape toate câştigurile b’#u urcat cam cn 40°/» f&ţ& do mai nainte, prin ceea co aceasta loterie are cele mai bune şanze de câştig.

Câştigul cei mai mare in cazai cel mai norocoj p ină accm a fost

«p* 600,000 de maree “Wiar pentru viitor s’a urcat la

Un milion de rnarcp.Celelalte câştiguri mai miri pot fi eventual de:

900.000 marca890.000880.000870.000860.000850.000 840000830.000820.000 810,000

»»»»»

»>»»

305.000 uarc»303.000 »302.000 * 301000 *300.000 >200.000 » 100000 »90.000 »80.000 » 70,000 »

precara ti molie cAţUguri do câte CO 000, 60 000, 40000. 80-000. 20-000, 10 000 maree etc.

Io total loteria conţine 11)0.000 do loturi, din cari BC Cri-S do numtrl — adccA tu a l m u lt c a JuxnAtittc — In do;ur*ul ctlor 7 ungeri trtbuo »1 tie truc.

Preţurile oficioase a loiuiilor da dări primi ron:: 769 3—10

M cr iln loiLot intrr„g 10 M. (12 K

Lî>£ de jutr2B0M .(S— K}

Pianul oficios de loiali prov&xat ca em­blema at&tulal In caro sunt espus» preţaril« losa- rilor din c!*:ele di/ctitc prtcum şi o cann«nrsTe a clftiffariJor, it trimit U dorinţă gr»li» fS franco

fiecare participant ptimeţt* ii*U oftcioMl _a Cragtriîor im;dlat iljpl trac<m.

I t l j 'i i 'u n l c al piltcsc jTorapt suh controla «tatălui- Co<n*ndc roc t r a s » »»a cel târziu pini la 25 Octomvrle n.

Samuel Hecktcher ae» . bani hei llambrrg pir. M4)T lh ţl aici

Comand! la Dl Samuel Hecktcher **«.,fcaccher, Hamburg (Nr. 99«)

[ lo t Intrtjj à 10 Harc* (12—K] Tri*lte-«ni—{ * dfjum îtate» 5 » (G.— *]

I » de un sfert • 2 60 ► <8 — »]Adresa:

Praţol ald alitant: ca mandat Trimiteţi ea raabarsl }C» na-i dorit,

s i ce ştearga.

Renume universalkx arc ciasul de buzunar marca „Si­

rena“, 14 cor. aur american dou* ble, ankfr-remonto r ce merge 36 de oare. Prin cumpărarea lntregei produccri din aceste ciasuri, mă aflu singur în poziţie a putea

oferi j.entrupreţul grozav de ieftin de 4 cor. 90 bani acest cias, care posede un mehanism prima elvtţ'-an, astfel că ni;i nu se poate deosebi de un ciaa de aur, ce costă 100 cor. Pentru mersul regulat garantez 5 ani.

1 bucată 4 oor. 90 bani, 2 bucăţi 9 cor. 60 bani, ilai departe oferez un ciaa Gloria, de

- argint, pentru buzunar, cu 3 cor. 60 bani. La oricare csas se alătură în cnşlş un lanţ ele­gant aurit. Nu e nici un risic, Schimbaifcâ o per­misă eau ee dau banii înapoi. Trimiterea cu tambursi prin 721 4—3

S . K o h a n e , export de daguriKrakau. Sebastiangassî Nr. 15.

1 3

La „Croitoria Universală“1 F E T B A Ş G U

S trada C îsnădiei N r. 30. S I B I I U * S trad a C isnădiei N r. 30.Telefon Nr. 172.

Premiat:Expoziţia internaţională de modă

Paris 1911 Grand P rii şi medalia de aur.

Premiat: •E i poziţia universală din

Roma 1911 Grand Premio şi medalia de aur.

JSEi'Prin aceasta îmi permit a aduce la cunoştinţa onoratu lu i

public, că în ate lie ru l m eu de prim ul rang , unde sunt ocupaţi la 20 de lucrători, primesc şi execut to t fe lu l de h a in e , a tâ t civile cât şi m ilitare .

Pentru sesonul de to am n ă şi ia rnă tocmai acum m i- a sosit o m are alegere de s to fe engleze şi indigene. C roială

’E j^cu gust şi după ultima modă, garantând pentru ori ce lucru.

Serviciu solid şi g rabnic. — P re tu r i m odera te .Sprijiniţi industria rom ână! 7.8 6

Hallo ! Unde gp&beşti Stimate???

L a

Usfreâi B o b Ucostinny Spolnfc,Budapest, VI. Vâci-korut 31.

D u p ă c e ? ? ?S & - m l c u m p t l r n i ş t e l o z u r i d e a l e

B ăncii H ip otecare U ngare,caro i»re 6 trageri anuale cu câştigurile principale de Cor. 1,000.000’—,

500.000 —, 300.000*—, 100.000'—, şl de douăori 75.000*—.

Tragerea proximă în 25 Octoinvrie. ~W9Lozurile ntvwtca foarte buno so vând azi po lângă comliţlunl foarto favornbilo ţi nnuroe:

pe lângă 4 6 rate lunare â 6*— coroane.Deja după primiren primei rnto i-?K pstrndS, roîpectivo i-cît trimito cumpărătorului Lifta lrgnlă do rnlo, în caro *o induco Scrin, Numărul şi eventual şi Litera lozului vlndut, po n căroi buză va putea participii rc»pcctivul cumpărător atât la tragerea din 25 Oct. a. c . rât şi In tonte colen viitoare, Întrucât no vn purtît cu achitarcn ratelor totdeauna putu tual. — Hain primă c mai bino a *o trimito prin mandat postai, po a cărui cupon trobuio indicaţii adrej*a cumpărătorului punctual şi Icgibil. Pentru a puteri acutl spcwlo do porto cu ocnriunea trimiterei ratelor viitoare, i-a& trimito cumpărătorului cu ocaziunc*

expedărei Liftei do rnto şi un cnmot do cccuri postalo gratia, v *a r 1 Toato lozurlte trobuio sâ s a sortoxe nocondlţlonat.

78-1 1— 1 Oomsntlelo «unt n »o ndreiîi Socţiei do lozuri n institutului

U stred n ă D anha U castin n y Spololi. Budapest, ui. yaci-horut 3i.

Mare atentiune !*

Sam. Wagner,Prima turnătorie de fer Sibiiană, Fabrică de maşini agricole,

Atelier de mori şi prăvălie de fer.Recomandă cu cea mai mare căldură bogatul seu asortiment de tot felul de

motoare dela ppima fabrică, dela cel mai mic şi pănS la cel mai mare; asemenea şi maşini de treepat din renumita fabrlcâ Hofherr» dela cea mai mică şi pănă la cea mai mare; numai puţin recomandă şi tot felul de article pentru edificări precum:

Cement de Portland şi Roman din Beooin, Traverse, Trestie, Carton cătrânit pentru învălit, Pânză, de sârmă pentru îngrădit, precum şi ori ce fel de ferărie apar­ţinătoare la edificări. ; /

Toate pe lângă cea mai strictă garanţie cu preţuri foarte moderate şi condi* ţiuni de plată avantagioase

Nu vS grăbiţi fi tomanda din alt loc, — pănă na veţi vizita pruna Imn aceasta mare şi bine asortată fabrică. „Kfll Ot

Efectuarea se face prompt şi conşdenţio9. _Feriţi-vâ stimaţi agricultori a nu cumpăra imitaţii şi vă feriţi de escroci.

It

i■-1 *

.T ip o ;ra fia Poporului*, Sibiia.