TRANSILVANIA O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U LITERATURA ROMÂNĂ ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN.

Nr. V. Sibiiu, Iunie 1901. Anul XXXII .

„SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM." — Capitol din „Cartea de Aur" de T. V. Păcăţian. —

Dintre toa te acţiunile noastre politice-naţionale din t recut , săvîrşite în epoca premergătoare redeşteptări i noastre naţio­nale, cea mai bine chibzuită, mai frumoasă şi de mai mare însemnăta te a fost : păşirea episcopilor români Bob şi Adamovici în faţa Tronului, la anul 1791, cu Suplica Românilor, memo­randul în care se aflau t recute toa te dorinţele şi toa te cere­rile Românilor din Ardeal , întemeiate pe cele mai nerestur-nabile drepturi istorice.

Memorandul acesta, int i tulat „Supplex libellus Valackorum", a fost pr ima peti ţ iune a Românilor pusă pe base istorice, sin­gurele base cari puteau fi luate în seamă pe acele vremuri .

De o es t remă temeinicie în fond, şi de o admirabilă frumseţă în formă, ea a fost primită cu cea mai mare bună­voinţă din par tea Imperatului Leopold 11, care a trimis-o sta­turilor din Ardeal cu stricta îndrumare, să ţ ină cont de do­rinţele şi cererile Românilor, esprimate în mod a t â t de convingetor.

Nu ni-a remas u rmă scrisă, că ideea a cui a fost şi cum s'a născut cu privire la înaintarea acestei suplice la adresa domnitorului. To t ce ştim este, că ea a fost compusă de Mâhes, pe atunci consilier la curte, în cooperare cu călugării din Blaj. Şi mai ştim, că ea a fost îna inta tă Coroanei după ce cur tea dela Viena primise de mult şi cunoştea în toa te

10

134 _

amănunte le sale proiectul ce-1 elaborase BeiscMag în chestia ridicării naţiunii române din Ardeal la rangul de a patra na­ţ iune liberă a Transi lvaniei ; şi astfel s'ar pute zice, că nu e tocmai lipsită de temeiu combinaţ iunea celor-ce cred, că pen­tru a da de isvorul adevărat t rebue sa mergem deadreptul la Viena.

Nu ne vom lua însă după combinaţiuni, ci ne ţ inem de faptele date . Antecedenţe le cunoscute, istoriceşte bine stabi­lite, cari au pu tu t să facă necesară înaintarea suplicei Româ­nilor din Ardeal , în forma în care ea a fost înaintată, au fost următoare le .

Ancă sub domnia împărătesei Măria Teresia se croise planul la Viena pentru int roducerea limbei germane ca limbă oficială, a t â t în scoale, cât şi în administraţ ia publică, în întreaga mo-narchie, prin urmare şi în Ungaria şi Ardeal.

E r a ideea consilierului de curte Gebler, care zicea, că Introducerea limbei germane în scoale şi în vieaţa publică e estrem de necesară şi folositoare, a tâ t în Ungaria şi Ardeal , cât şi în (xaliţia, fiind-că: „statul trebue să nisuiascâ să fie compus cu timpul dintrhin singur popor", — idee, care s'a dovedit, mai curând decum se credea, a fi cu totul greşită şi nerealisabilă.

Ideea avea însă la început mulţi şi mari aderenţi la curtea dela Viena; între ei cel mai mare era împăra tu l losif II, care după suirea sa pe tron s'a pus să o realiseze din tot adinsul. Pr in rescripte severe împărăteşt i a pus basele unificării admi­nistraţiei publice, introducând pre tut indenea l imba ge rmană ca l imbă oficioasă.

L a esecutare însă ordinele preaînalte s'au lovit de pe-deci. S'au lovit de resistenţa Maghiarilor, cari au înscenat o oposiţie energică. Aproape toa te comitatele maghiare din Ungar ia au ridicat proteste categorice în contra acestei „vio­lări de constituţie ungară", cerend, că dacă e vorba să fie înlo­cuită l imba oficială latină de până aci cu o limbă vie, atunci aceasta să fie cea maghiară pentru Ungaria. —• iar nu cea germană.

împăra tu l losif I I a răspuns insă la protestele Maghiari­lor cu următoare le a r g u m e n t e :

135

— „Dacă limba maghiară ar fi l imba generală în Ungaria şi părţi le apar ţ inătoare ei, — ar fi cu put in ţă să fie întrebuin­ţa tă în afacerile publice ale administraţiunii . Da r e bine cu­noscut, că l imba germană, şi cea iliricâ, cu multele ei dialecte, precum şi cea valahă, sunt to t aşa în folosinţă, prin ce limba maghiară îşi perde cu desâvîrşire dreptul de a fi considerată de ge­nerală".

P e lângă toa tă silinţa curţii dela Viena însă şi pe lângă toa tă energia împăra tu lu i Iosif 11, planul totuşi nu a pu tu t fi realisat şi Maghiarii au eşit învingători din lupta pu r t a t ă cu Coroana, în t r 'a tâ ta , că s'a făcut abatere dela int roducerea limbei ge rmane ca limbă oficioasă şi în Ungar ia a remas în folosinţă şi pe mai depar te limba latină.

Mişcarea aceasta a Maghiarilor în contra planurilor de germanisare ale curţii dela Viena, din care a eşit o luptă formală pentru revindicarea de drepturi pe seama limbei magh ia re : a pus în mişcare şi naţiunile nemaghiare din patrie!

Fie că motivul acţiunii înscenate din par tea lor a fost cel presupus de cei-ce aplicaţi sunt a-1 găsi în ordinul sau cel puţin în îndemnul, în boldul da t dela Viena, ca naţiunile ne­maghiare din Ungaria să ridice aceleaşi pretensiuni cu privire la limbă, pe cari le ridica Maghiarii, fiind-că şi ele au aceleaşi isvoare de drept în chestia aceasta pe cari le au Maghiarii, ca astfel acţ iunea Maghiarilor să fie paral isată şi ei să fie aduşi la tăcere cu pretensiunile lor, — fie că motivul a fost celalalt, mult mai firesc, îndemnul propriu de a cere dreptur i egale cu Maghiari i : fapt e, că toate naţionali tăţ i le nemaghiare din ţeară au început a se mişca.

Serbii au ţ inut congres naţional la 2 0 Iunie 1790, din care s'a trimis adresa Coroanei, cuprinse fiind în ea următoare le pretensiuni naţionale:

Sancţ ionarea privilegiilor naţ ionale ale Şerbi lor; Del imitare naţ ională pe seama poporului serbesc, pentru

a se pute constitui în persoană morală; Cancelarie aulică specială pentru poporul serbesc; Federa ţ i e naţ ională pe seama Şerbi lor; Liber ta te religionară, etc.

10*

136

Saşii din Ardeal iarăşi au cerut, iar dieta t ransi lvană li-a redat la 1790 consti tuţia municipală avută mai nainte şi perdută sub împăra tu l losif II, recunoscendu-i de nou de ^naţiune politică," cu dreptul de a se folosi în administraţ ia internă, precum şi în corespondenţa cu autori tăţ i le publice, de l imba lor germană.

Slovacii şi Rutenii asemenea au cerut dela Coroană, că dacă e să se introducă în viaţa publică a Ungariei l imba maghiară , paralel cu ea să fie respecta te şi limbile lor naţio­nale, în scoale şi în administraţ ia de stat.

Mişcându-se deci toa te popoarele terii, nu puteau nici Românii să r ămână în nepăsare. Şi au precisat şi ei durerile şi pretensiunile în memorandul înt i tulat „Supplex libellus Va-lachorum," şi le-au înaintat Coroanei.

Cuprinsul acestui însemnat act politic, care, cum am spus, a fost înainta t împăra tu lu i Leopold II provăzut cu subscrie­rea ambilor episcopi români de pe atunci, Ioan Bob şi Ghe-rasim Adamomci, ca conducători fireşti ai întregului cler şi popor din Ardea l : e de o frumseţă ra ră şi întregul document e un adevăra t cap de operă.

In t raducerea românească, făcută special pentru „Cartea de aur" de domnul Dr. Mie Dăianu, profesor în Blaj, care a reda t şi în românesce toa te frumseţile originalului latin, — textul suplicei, pană acum nepublicată în românesce, e ur­mătorul :

DIVULE CAESAR AUGUSTE! Cum scopul suprem şi intenţiunea cea mai justă a Maiestăţii Voastre

în guvernarea acestui imperiu este, ca peste tot atât drepturile omeneşti , cât şi cele civile, să se estindă acurat asupra tuturor membrilor, cari compun societatea şi o susţin cu jertfele lor de sânge şi de avere, şi nici o par te a cetăţenilor să nu se încumete (divellatur) a despoia pe alţii de drepturile

-lor şi a-i oprima, — drep t ' aceea : naţiunea română din Marele principat al Transilvaniei, vine prin aceas ta carte de cerere publică a se prosterne îna­intea tronului M. Voastre şi a se ruga cu tot de a dinsul (omnibus precibus obtestatur), ca să i-se redee drepturile vechi, cari aparţin în mod esenţial fiecărui cetăţean, şi de cari ea a fost despoiată în secolul trecut, fără nici o dreptate, numai prin reuta tea sorţii acelor vremuri, după cum îndată se va arata.

137

Naţiunea română este adi cea mai vechie dintre toate naţiunile din Transilvania, fiindcă ea îşi deduce originea dela coloniile romane, pe cari le făcu împăratul Traian în Dacia, la începutul secolului al II, ducend acolo adeseori un numer foarte mare de ostaşi veterani, în scopul de a asigura provincia. Acest lucru e sigur şi dovedit cu dovedi istorice, cu o neîntreruptă tradiţiune şi cu marea asemănare a limbei, moravurilor şi obiceiurilor.

Succesorii împăratului Traian au ţinut Dacia în posesiune câţi-va secoli de a r ându l ; sub stăpânirea lor s'a propagat în aceas ta provincie şi credinţa creştină, după ritul bisericei orientale, prin stăruinţa episcopilor Prothogen, Gaudenţiu, Nichita şi Theotin, cu deosebire în secolul al IV-lea, după cum ne învaţă istoria universală a bisericei.

în t r ' aceea deja în secolul al III popoare ba rbare au început a peri­clita soartea acestei preabogate provincii a imperiului roman, ba le-a succes în unele părţ i a se aşeza stabil pe un timp, nici odată însă n 'au putut ajunge la atât, ca să şteargă de aci numele şi s tăpânirea Romani lor ; pentru că e sigur că şi în secolul al IV mai multe cetăţi întărite din Orient, cu deosebire pe ţermurii Dunări i , erau supuse imperatorilor Romani, iar părţile din lăuntru ale provinciei aveau o abundanţă de locuitori romani aşa de mare , încât, scuturându-şi deja prin secolul al VII jugul veneticilor, au întemeiat un stat propriu.

Norocul acesta 1-a avut cu deosebire acea par te a Daciei, care astădi se numeşte Transilvania. Locuitorii ei romani, doborînd s tăpânirea altor neamuri , până la venirea Maghiarilor, erau supuşi unor principi aleşi din sinul naţiunei lor.

Apoi ca o urmă a stăpânirei, pe care între alte popoare străine, ce s'au perindat în Dacia, au avut-o asupra locuitorilor romani şi unele nea­muri slavice, a remas până în dilele noastre faptul, că numele de Vlachi sau Valachi, cu care popoarele slavice, după cum dovedeşte Luciu Dalmata şi Cromer Polonus, numesc pe ori ce Roman, Italic sau Latin, s'a păstrat în timpurile de mai târdiu cel puţin pentru locuitorii Români din Dacia. P e când Maghiarii au năvălit în Transilvania sub ducele Tuhutum, pe ia sfirşitul secolului al IX, locuitorii Romani ai acelor părţi se numiau deja cu numele preschimbat de Vlachi. După cum mărturisesce cel mai vechiu scriitor al Ungariei, Anonyrnus, notarul regelui Bela, în fruntea lor cu supremă potestate stetea pe atunci ducele lor propriu, Gelu; în lupta ce a avut-o însă cu Maghiarii, pentru apăra rea patriei sale, a fost nenorocos pentru că prin ea şi-a perdut şi domnia, şi viaţa.

După aceasta nenorocită soarte a principelui lor, locuitorii Români ai provinciei, cari ocură sub numele de Vlachi, nu s'au mai împotrivit Ma­ghiarilor, ci când au vedut moartea Domnului lor (după cum povestesee Anonyrnus in „Historia ducum Hungariae" cap. 27) de bună voie dându-şi manile şi-au ales şie-şi Domn pe Tuhutum, ducele Maghiarilor, şi cu ju ră­mânt şi au întărit credinţa, Gyula, nepotul mai betrân al ducelui Tuhutum,

138

deasemenea duce al Transilvaniei, călStorind la Constantinopol, în secolul al X, a îmbrăţoşat acolo religiunea creştină după ritul bisericei orientale, şi aducend cu sine în Transilvania pe monachul leroteu, mai târdiu episcop, a câştigat pentru aceasta biserică pe mai mulţi din poporul seu, după cum ne învaţă Samuel Timon în Imago antiquae Hvmyariae, lib. III, cap. I.

In secolul al XI, dupăce regele Ştefan cel Sfânt a învins pe ducele Gyula jun., a adaus Transilvania la regatul Ungariei, şi ceilalţi Maghiari din Transilvania au trecut la creştinism, prin sîrguinţa însă a unor preoţi adicţi bisericei occidentale, cari au ostenit întru convertirea lor, au fost adauşi la biserica occidentală, şi după-ce şi ceialalţi Maghiari, cari fuseră conver­tiţi la Christos deja sub ducele Gyula senior, au trecut încetul cu încetul la biserica apusană, aproape numai locuitorii Valachi ai provinciei au re-mas în sinul bisericei orientale.

Cu toa tă deosebirea aceasta a riturilor bisericesci drepturile cetăţe-nesci erau comune ambelor naţiuni, adecă celei maghiare şi celei valache, ancă de pe când s'au coaliat într 'o singură societate sub ducele Tuhutum. Ca argument pentru acest adevăr fie de ajuns, pentru scurtime, a cita scrisoarea autentică a conventului Preacuratei Vergure Măria din Cluj-Mă-năstur, edată la anul 1437, pe care clarisimul Prag a publicat-o astfel în a sa a VII disertaţiune istorico-critică, secţiunea a VI I I :

„Paulus Magnus de Vaida Haza, vexilifer universitatis Regnicolarum Hungarorum et Valachorum in part ibus Transilvanicis," etc. . . .

In acelaşi loc observă celebrul autor (Pray), că în scrisorile sale con-ventuale universitatea regnicolară a Maghiarilor şi Valachilor se provoacă la un Instrument al Regelui Ştefan cel Sfănt, în care se t ractează despre imunităţile lor, ceea ce este un nou argument, cum că fiecare din cele doue naţiuni a avut aceleaşi imunităţi, şi s'a bucurat de aceleaşi drepturi cetăţenesci .

Naţiunea maghiară e drept că ancă în acelaş secol şi în acelaş an, în care au fost espedate acele scrisori conventuale, a făcut o uniune par­ticulară de ajutor împrumutat cu SScuii, connaţionalii lor, cari în acelaş timp începuseră a forma o naţiune separată , cât şi cu Saşii, cari au fost aduşi în aceasta provincia în seclul al 12-lea.

Uniunea aceas ta a fost reînoită deja în anul următor 1438, după-cum ne ara tă actele estradate în privinţa aceasta, ale vice-voivodului din acel timp Lorand-Lepeş. Totuşi uniunea aceea n'a stricat chiar nimic drepturilor naţiunei române , ba soartea acesteia era înfloritoare tocmai în secolul în care s'a făcut uniunea, pentru-că din sinul acestei naţiuni a eşit Ioan Huniade Corvinul, care a fost înălţat la cele mai înalte ranguri mai ântâiu în Transilvania şi apoi a fost pus în postul de suprem-beliduce şi guver­nator în Ungaria, iar nemuritorul său fiu Matia a fost înălţat chiar la tronul regatului, şi pentru a nu mai aminti alţi Voivodi ai Transilvaniei eşiţi din sinul acestei naţiuni, însemnăm numai că „Ioan Gete" (Getzi), din a Cărui familia se dice că şi astădi mai există câţi-va nobili valachi în

139

comitatul Dobâca, a murit cu multă cinste pe Ia finea veacului al XVI-lea în înalta slujbă de guvernator al Transilvaniei; Ştefan Iozsika, (după-cum dovedesce însuşi istoricul Bethlen Farkas), român de origine şi neam a purtat distinsul oficiu de „cancelar" sub principele Bathori.

Pe la mijlocul aceluiaş secol se distingea în dignitatea de archiepiscop al Strigonului, în Ungaria, şi cancelar al regatului, Nicolau Olah, dease-menea născut din părinţi români în Sibiiu, iar fratele seu Mateiu func­ţiona în oficiul ereditar de jude regesc cu reşedinţa la Orăştie în Transil­vania. Aceşti înalţi bărbaţi, distinşi atât în statul Ungariei cât şi în al Tran­silvaniei, nici nu îşi ascundeau originea lor de neam românesc, ba Corvi-nescii amîndoi (Ioan şi Matia) se făleau, că ei şi naţiunea lor îşi deduc originea dela coloniile romane, dupâ-cum mărturisesc Bonfiniu şi Luciu Dalmata.

Pe lângă acestea împăratul Ferdinand I-ul dovedesce, că „Corvinescii" cât şi numitul archiepiscop de Strigon, cancelarul seu, îşi trag originea dela neamul valach al Romanilor (de gente valaha Romanorum sobole ortum), pentru-că în diploma familiară a numitului archiepiscop cu datul 23 Novembre 1548 se esprimă cu următoarele cuvinte: „Hae vero sunt omnes prope modum laudatissimarum gentium origines, inter quas Valachi gentiles Tui, minime postremas habent, utpote quos ab ipsa rerum domina urbe Roma oriundos constat: unde nune quoque sua lingua Romani vocantur, tua ista gens fortitudine praepollens fuit; multorum praestantissimorum Ducum Genitrix, inter quos et Johannes Huniades Inel ţ/ti Mathiae Regis Pater et illius aetatis proximi major es Tui potissimum enituisse ferunturu. (Acestea sunt ori­ginile aproape ale tuturor neamurilor celor mai lăudate între cari Românii connaţionalii tei nu sunt cei din urmă, ca şi unii despre cari e constatat că îşi trag neamul dela însăşi stăpâna lumei, urbea Roma: de aceea în limba lor şi acum se numesc Romani; neamul acesta al TSu a fost prea strălucit prin vitejia, a fost părintele multor prea distinşi beliduci, între cari şi Ioan Huniade, tatăl înaltului rege Matia şi strămoşii Tei despre cari se dice că mai mult au strălucit pe timpul acela).

După uniunea încheiată în anii 1437—38 între Maghiari, SScui şi Saşi, neamul Românesc a produs pe aceşti sublimi bărbaţi şi pe alţi mulţi bine­meritaţi de patria cari prin voturile libere ale staturilor şi ordinelor au fost aleşi şi ridicaţi la tot feliul de oficii şi dignitaţi chiar şi la cele mai înalte, aşa încât în decursul tuturor veacurilor trecute pană la veacul al XVII-lea Românii pe o formă cu ceialalţi cetăţeni s'au bucurat de toate drepturile regnicolare şi amintita uniune nici nu a stricat câtuşi de puţin drepturilor naţiunii române, nici n'a încercat la început să-1 strice.

Intr'aceea încependu-se reformaţiunea bisericei occidentale prin Calvin, Luther şi Socin, şi făcând ea deja in seclul al XVI progrese mari în Tran­silvania, după-ce în modul acesta între locuitorii Maghiari, Săcui şi Saşi s'a făcut în ce privesce religiunea o scisiune în patru părţi anume: Romano-catholici, calvino-reformaţi, evangelico-lutherani şi socino-unitari, s'au creat

140

în adunări le publice ale staturilor şi ordinelor mai mulţi articoli de lege, prin cari se luau disposiţii de siguranţă între aceste part ide religionare di­verse ; şi toate acele patru religiuni, pe cari le profesau Maghiarii, Secuii şi Saşii, împărţiţi după diversitatea lor în 4 părţi , au fost declarate prin acei articoli ca recepte după lege, precum aceasta se vede evident din colec­t iunea de legi „Approbatae Regni Constitutiones, Iussu et approbatione Prin-cipis Georgii Rakotzi ex Articulis Dietalibus ab anno 1540 usque ad 1603". Approb. Par t i s I, Tit. I Art. II.

In aceşti articoli nu se făcuse nici o amintire despre biserica greco-orientală, de care se ţine neamul românesc ancă din timpul întoarcerei sale la Chris tos ; dar nici nu trebuia, nici nu se putea face amintire, fiind-că articolii aceia de lege aveau ca obiect numai religiunile iscate în Transil­vania prin reformaţiunea bisericei latine. Prin urmare biserica greco-orien-tală sau mai bine dis poporul românesc adict al aceleia, a rămas şi în ce privesce religiunea în starea, în care se afla înainte de aducerea acestor legi, adecă în exerciţiul liber al religiunei sale şi în folosinţa tuturor drep­turilor împreunate cu acela.

Mult s'a schimbat soartea aceasta favorabilă a poporului românesc atât în ce privesce s tarea sa civilă cât şi bisericească în secolul trecut al XVII-lea, după ce anume Maghiarii, Secuii şi Saşii au renoit uniunea fă­cută în anii 1437—38 anume în anii 1613, 1630 şi 1649, şi atât condiţiunile acelei uniuni cât şi articolii pe cari în modul amintit îi alcătuiserâ în fa­vorul celor 4 religiuni, pe care ei Ie mărturisiau, di visaţi fiind în acest punct , — s'au îngrijit a le Introduce în colectiunea legilor dela anii 1540 adecă în „Approbatae Constitutiones".

Se introduseră anume în colectiunea aceasta de legi şi unele lucruri prejudiţioase şi stricăcioase naţiunei şi religiunei Românilor, cari din secoli au esistenţă legală în această provincia, d. e. Approb. Constit. P. I. T. al 8, Art. I : „Quamvis valachica Naţio in Regno inter Status reputata non sit, nihilo minus tamen donec, propter Emolumentum Regni tolerabuntur se-quentia Ecelesiastici observabunt" : (Deşi naţ iunea Valachica din regat nu e numgrată între staturi, totuşi până ce vor fi suferiţi pentru folosul rega­tului, preoţii au să observe următoarele).

Partis I-mae Tit. 9. Art. I. „Quam vis Naţio Valachica in Regno propter Bonum Publicum admissa sit, cum tamen ipsa vilem suum statum non considerando" etc. (Deşi naţiunea Valachica e admisă în stat pentru folosul public, fiind însă că ea neluând în samă starea sa josnică )

Par t i s IlI-ae Tit. I Art. I. „E tribus Nationibus consistente Regno (servatis Regni constitutionibus) si aliqua Naţio in suiş Libertatibus, Privi-legiis, Consuetudinibus laederetur, teneantur reliquae" etc. (Fiind-că regatul constă din 3 naţiuni, (: păstrând constituţiunile regatului :) dacă vre-una dintrâ naţiuni ar fi vă tămată în Libertăţile, Privilegiile şi Datinele sale, celelalte naţiuni să fie obligate )

141

Part is 3-tiae Tit. 53 Art. I. „Prout Religie- Nationis Valachicae e quator Receptis non est, ita nec ordo Religiosus" etc. (Precum religiunea naţiunei valachice nu este între cele 4 religiuni recepte, astfel nici ordul monachal — )

Cum au putut fi introduse aceste în colectiunea de legi nu se poate pri­cepe. Pentru-că colectiunea aceasta s'a putut face şi alcătui numai din decretele şi articolii dietali dela anii 1540, când Transilvania a fost separată de Ungaria şi până la anul 1653, după-cum se vede din prefaţa şi apro­barea ei. Nu există însă nici un articol dietal dela 1540 pană 1653, cu atât mai puţin v r e u n u l mai vechiu, care să fi statorit în mod positiv, că naţ iunea română nu este a se socoti între staturi, nici religiunea ei nu este recepta ci şi una şi alta ar fi a se admite în ţară numai pentru binele de obşte.

Lipsind ori-ce lege positivă de acest fel t rebue să concludem, că acelea s'au Introdus numai prin eroarea ori negrija compilatorilor, sau că în colec-ţ iune s'au furişat adausuri . Au doară şi intenţiunea de a strica va fi avut aci vreo influinţă?

Nu aparţ ine naţiunei suplicante de a discuta acest lucru, e cert însă că în colecţiune ocură unele espresiuni cari vedesc în mod clar mai mult ura decât dragostea compilatorilor faţă de naţ iunea romană, d. e. ser­vească espresiunea în locul citat P. I. T. 9. Art. I : „Quum tamen ipsa (naţio valachica) vilem suum statum non considerando". încolo, fie că din eroare ori negrijă, fie că din intenţiunea de a strica au fost Introduse în colec­t iunea legilor amintitele adausuri , Introducerea lor s'a făcut cu precauţ iune , aşa cât adausurile acestea sunt inserate în Approbatae, nu în stil direct nici în forma unei hotărîri legale, fiind-că aceasta nu s'ar fi putut face fără a cita articolul, pe care să se întemeieze şi care nici odată n ' a existat, ci numai în felul unui preambul pus în fruntea statutelor legale Introduse în colecţiune, cu ajutorul unor conjuncţiuni c a : Quamvis, cum, etc.

Deşi însă astfel de adausuri premise nu au de obiceiu nici o putere dacă nu se întemeiază pe oare-care fundament legal, totuşi ele au aflat la mulţi cetăţeni ai patriei noastre un aşa de mare succes, încât opinia, eutncă naţ iunea şi religiunea românească ar fi numai tolerată în principat, a devenit aproape universală şi a fost propagată şi la neamurile din afară.

Spre a întimpina aceasta opiniune, care se întemeiază pe amintitele adausuri lipsite de ori-ce fundament, t rebue să facem următoarele obser­vări deduse din însăşi legile şi din însăşi istoria patriei. Se dice în acele ad i t amen te : „Deşt naţiunea Valachica nu e socotită într6 staturi, ci este admisă în regat numai pentru binele public." Cât de străină de adever e aceas tă presupunere, cumcă naţ iunea română nu ar fi socotită între staturi, se vede din scrisorile acelea autentice ale conventului din Cluj-Mănăştur al Preafericitei Vergure Măria, emanate la anul 1437, în cari se pomenesc cuvinte exprese despre universitatea locuitorilor Maghiari şi Români în părţile Transilvaniei (Universitas Regnicolarum Hungarorum et Valachorum in Partibuş Transilyanicis). Ba mai dovedesce acest autentic document, că

142

pe vremea când a fost edat staturile provinciei, adecă universitatea locui­torilor, se compuneau din naţ iunea maghiară şi naţ iunea română, şi după-ce nu se mai poate cita nici o lege posterioară, care să fi statorit în mod positiv cumcă naţ iunea română nu este a se socoti între staturile şi cetă­ţenii ţărei , este dovedit, că prepunerea citatelor adi tamente este lipsită de ori-ce temeiu.

Că oare ce va să dică adausu l : că naţ iunea română ar fi admisă în regat numai pentru binele public, aceas ta nu se poate pricepe, după-ce acelaşi lucru se poate dice şj t rebue să se dică despre ori-care naţ iune. De altfel espresiunea citată nu se potrivesce la naţ iunea română , care este cu mult mai veche decât toate celelalte naţiuni din aceasta provincia; cu mai mult temeiu s'ar pute aplica acest termin celorlalte naţiuni, despre cari istoria patriei şi diplomele principilor ne arată , că au venit în principat cu mult mai târdiu decât Românii şi că au fost admise ca să locuiască în ţară şi să aibă drepturi cetăţenesci sau prin pacturi încheiate, sau prin privilegiile date de principi.

Atât istoria patriei, cât şi istoria Romanilor ne învaţă, că Românii au locuit de sigur cu multe secole înainte de ce ar fi venit Ungurii şi că per-dendu-şi ei în luptă pe propriul lor beliduce, Gelu, nu s'au mai împotrivit Ungurilor, ci au ales de bună-voie, dându-şi manile, pe ducele Maghiarilor Tuhutum ca domn şi al lor şi prin acest fapt ei au admis de bună-voie pe Maghiari, ca să conlocuiască cu ei, ca să aibă aceeaşi cetăţenie şi ace­leaşi drepturi regnicolare. Maghiarii au fost mulţămiţi cu această l iberă şi spontană procedură a Românilor şi amendoue neamurile şi-au aflat în co­munita tea de cetăţânie şi drepturi fericirea, pe care nu au voit să o con-creadă sorţilor răsboiului de al cărui sfirşit fiecare a trebuit să se t eamă înainte, prin urmare în mod clar se vede pactul încheiat între ambele na­ţiuni, pe care îl indică şi Anonimus, notarul regelui Bela, prin următoarele cuvin te : „Propria vohmtate dextram dantes Valachi in suum etiam dominum elegerunt Hungarorum ducem Tuhutum".

Cumcă Saşii au venit şi au fost admişi în seclul al 12-lea, Armenii şi Bulgarii în secolul al 17-lea, dovedesc pe lângă Istorie, şi diplomele, şi pri­vilegiile principilor.

Mai restează cetăţenii Germani ai patriei, cari după-cum dovedesce istoria, au venit în aceasta provincia cu oştirea divului împSrat Leopold cu deosebire la finea seclului al 12-lea şi au câştigat admisiune în acelaşi mod ca şi Maghiarii veniţi la finea seclului al IX-lea, anume staturile Transil­vaniei pe la finea veacului al XVII , când oastea împărătească era în aceasta provincia, s 'au supus de bună-voie stăpânirei casei austr iace întocmai precum Românii s'au fost supus pe la finea seclului al 9-lea lui Tuhutum, ducele Maghiarilor sosiţi atunci, alegendu-1 de bună-voie, dându-şi manile, — de domn şi al lor şi astfel precum Maghiarii sub ducele lor Tuhutum au fost admişi ' la concetăţănia Românilor, astfel şi Germanii au fost admişi sub împăratul Leopold în cetăţenia celpralalţi cetăţeni ai Transilvaniei.

143

Se mai dice apoi în citatele adauge: Nihilo minus tamen donec Mae (Naţio et Religio Valachorum) propter emolumentum Regni tolerabuntur etc.

Numai cât şi despre celelalte naţiuni şi religiuni se poate dice acelaşi lucru, anume că sunt tolerate pentru folosul regatului; pentru-că dacă nu ar fi tolerate ar urma sau emigraţiuni sau certe şi turburări, toate spre marea pagubă a provinciei. Insă terminul a fi „tolerat" (tolerări) înseamnă după stilul curial de astădi a fi lipsit de existenţă Jegală; acel termin nu poate fi aplicat nici religiunei, nici naţiunei Românilor, fiind-că din cele dise mai înainte se scie acum cu siguranţă, că şi naţiunea şi religiunea aceasta e cea mai veche în provincia şi că naţiunea Românilor s'a bucurat de drepturi regnicolare, iar religiunea lor de cel mai liber exerciţiu, şi nici nu există nici o singură lege, care sâ fi despoiat în mod consequent naţiunea sau biserica Românilor de drepturile sale.

Nu schimbă întru nimic faptul, că religiunea Românilor nu este nu­mărată special întră acele religiuni, cari în „Appr. Const." Part. I. T. I. Art. II. se numesc recepte: pentru-că chiar acei articoli vechi dietali, din cari s'a compus citata lege aprobatoare, dovedesc în mod evident, că obiectul lor au fost numai acele religiuni, cari sau n'au existat mai înainte în pro­vincia aceasta, ci s'au introdus aici numai în seclul al XVII, cum sunt re­ligiunea reformată, evangelico-luterană, şi unitară; sau cari au existat ce e drept şi mai înainte, dar după aceea prin lege publică au fost conturbate în exerciţiul lor liber şi în drepturile avute mai înainte, ori au fost aproape extirpate, cum era religiunea romano-catolică.

Religiunea Românilor nu aparţine nici la acestea nici la acelea, prin urmare nu putea forma obiectul numiţilor articoli, din cari s'a alcătuit legea approbatală, nu putea deci să se facă în lege amintire despre ea; şi în în­ţelesul acesta e adevărat că în Transilvania ar fi numai patru religiuni re­cepte şi că religiunea Românilor nu se tine de acelea.

Dacă însă ar vrea cineva să iee terminul recept în înţelesul, că numai acele religiuni se bucură de o existentă legală şi de libăr exerciţiu, cari se numesc recepte, atunci numirea aceasta nu se poate denega nici religiunii Românilor, cu atât mai puţin nu cu cât este mai sigur, că ea este cea mai veche in provincia şi în totdeauna s'a bucurat de liberul exerciţiu şi prin nici o lege publică n'a fost eschisă dela el.

In ce privesce adausul introdus în condiţiunile uniunei celor trei na­ţiuni: Appr. Const. Part. III. T. I: „E tribus Nationibus consistente Regno", — ori-cine va considera înţelesul întregului paragraf, în care este introdus, va pricepe uşor că nu are alt înţeles decât că în regat sunt numai „trei" na­ţiuni, cari au încheiat uniune între sine. Nu se poate lua adausul acesta în înţelesul, că numai acele trei naţiuni unite ar constitui universitatea ce­tăţenilor, adecă ordinele şi staturile, cu atât mai puţin se poate fiind-că cele spuse mai sus ne arată evident, că naţiunea română s'a bucurat de drep­turi regnicolare şi dimpreună cu naţiunea maghiară a alcătuit universitatea

144

cetăţenilor cu mult înainte de încheierea uniunei Maghiarilor, Secuilor şi Saşilor, şi prin nici o lege positivă ea n'a fost despoiată de drepturile sale.

Aşadară toată soartea tristă de astădi a Românilor din Transilvania se datoresce, nu legilor, ci injuriei timpurilor. De bună samă nici când nu se va put6 dovedi, că puterea legislativă din Transilvania ar fi săvîrşit o aşa de mare nedreptate, încât pe naţiunea cea mai veche în această provincia să o fi despoiat şi desbrăcat de drepturile sale civile, cari erau întărite, după-cum am arătat mai sus, prin convenţiuni şi pacturi. Ba chiar şi dacă soartea din cele mai vechi vremuri ar fi adus cu sine ca clerul acestei naţiuni să fie eschis dela drepturile de cari se bucura clerul altor naţiuni, iar nobilimea să fie eschisă succesiv dela oficiile şi cu deosebire dela demnităţile mai înalte; totuşi naţiunea aceasta nici o dată n'a fost eschisă dela cel mai liber exerciţiu public al religiunei sale, precum nici dela privilegiile şi imunităţile nobilimei, ba din contră, acei nobili români cari, sau ei înşişi, sau străbunii lor şi-au schimbat religiunea grecă şi au îmbrăţoşat pre cea romano-catolică ori reformată, au putut, şi de fapt pot, să ajungă şi la demnităţile cele mai înalte, despre-ce fie-ne permis a ne provoca la exemplul ilustrelor familii, conte „Kendefi", baron „Iozsiha", „Huszâr", „Nalâczi" şi la o mare parte a familiilor nobile din comitatul Hunedoarei şi din districtul Făgăraşului, cari în anii mai de demult sau mai de curând au îmbrăţoşat religiunea romano-catolică sau cea reformată. Aceste familii au purtat, şi unele persoane din familiile acestea poartă şi acum, chiar şi demnităţile cele mai eminente în stat, cu toate-că aceste familii întocmai ca şi altele dintre cele mai de frunte îşi deduc originea dela remăşiţele Romanilor, adecă din neamul Românilor de astădi, ceeace e foarte bine cunoscut înaintea celor mai mulţi cetăţeni ai patriei şi ceeace ne arată şi documentele literare ale acelora, cu deosebire cele mai vechi, dacă le examinăm în mod critic.

Fiind însă că chiar şi sub acei principi, cari au cârmuit principatul după compilarea „constituţiunilor aprobate" — în cari s'au fost inserat nesce aditamente, ce au dat ansă opiniunii, că naţiunea română ar fi numai tole­rată — mulţi inşi din neamul Românilor au fost ridicaţi în ceata bărbaţilor nobili, cu deosebire pentru merite câştigate cu arma, şi iarăşi mulţi au fost donaţi cu drepturi de posesiune; şi după-ce şi aceia şi aceştia se bucură pană în diua de adi de toate drepturile împreunate cu statul nobilitar şi donatar, întocmai ca şi nobilii şi donatarii altor naţiuni din provincia aceasta: urmează în mod limpede, că naţiunea română nici când nu a fost despoiată din partea puterii legislative de drepturile sale regnicolare, nici nu a fost de­clarată de tolerată, căci altfel nobilii creaţi din sînul ei s'ar fi putut bucura numai de onoarea nobilităţii, (după cum s'a observat pană aici faţă cu Armenii), nu însă şi de drepturile şi imunităţile legale, împreunate cu nobilitatea.

De altfel un astfel de statut, prin care cea mai veche şi cea mai nu­meroasă naţiune să fi fost despoiată de drepturile cetăţeniei, din mai multe

145

Consideratiuni, n'ar fi putut obţine nici când aprobarea principelui; iară dacă s'ar fi alcătuit statutul acela fără de consimţământul lui n'ar fi avut putere de lege, ci mai curând ar fi nimicit aceea însoţire civilă, în care s'au fost contopit Maghiarii şi Românii pe la finea seclului al 9-lea „Data dextera", sub ducele Tuhutum, şi ar fi readus pe fiecare din cele 2 naţiuni la starea, în care era înainte de ce Românii ar fi ales de bună-voie pe ducele Maghiarilor Tuhutum de domn şi al lor, anume la starea de re~sboiu. Atunci ar fi trebuit să se lupte de nou până când una dintre naţiuni ar fi subjugat pe cealaltă, sau prin un nou pact s'ar fi aliat împreună. După-ce însă nu se poate dovedi, că s'ar fi întâmplat nici una, nici alta, urmează de sine, că pacturile încheiate mai înainte au rămas în vigoare.

Astfel fiind starea lucrurilor, după-ce se vede că naţiunea română şi religiunea ei a suferit oare-care perdere a drepturilor sale, nu în urma unor legi publice, ci în urma răutăţii timpurilor, iar de altă parte opiniunea, cum că naţiunea aceasta dimpreună cu religiunea pe care o mărturiseşte ar fi numai tolerată în Transilvania, se întemeiază pe amintitele aditamente, cari au fost ulterior înserate în colecţiunea Legilor Aprobate şi cari sunt lipsite absolut de ori ce temeiu, atîrnă acum numai dela dreptatea şi îndurarea principelui, a scoate această naţiune din vechia sa soarte maşteră, şi a o repune în toate drepturile sale, de cari s'a bucurat mai înainte.

Recunoscut-a acest lucru augustisimul împărat şi principe oare-când Leopold I-iu, care nu numai a dispus, ca clerul acestei naţiuni, care a îm-brăţoşat pe la sfîrşitul secolului trecut unirea cu biserica romano-catolicâ, să fie admis la toate drepturile, privilegiile şi beneficiile de cari se bucură clerul celorlalte religiuni; ci prin diploma edată la 19 Martie 1701 a ho-tărît, ca toţi Românii, chiar şi mirenii şi plebeii, cari se vor fi unit cu bi­serica romană, numai decât să se numere in statul catolic şi astfel să se socotească între staturi şi asemenea celorlalţi fii ai patriei, să fie făcuţi capabili de toate drepturile legilor ţerei.

Recunoscut-a acest fapt augustisima principesă şi împărăteasă de pie memorie, Măria Teresia, confirmând ea la începutul stăpânirei sale dreptu­rile locuitorilor uniţi din provincia, şi cu deosebire şi privilegiile şi diplo­mele date de augustisimul său moş Românilor.

Recunoscut-a în urmă acest fapt divul Cesar de sempiternă memorie preadreptul mare principe al nostru Iosif al II-lea, care a înţeles atât drepturile pure şi simple ale omului, cât şi drepturile cetăţeanului, care a recunoscut nedreptatea şi opresiunea, care cu ochii săi proprii a vedut şi a străvădut, că naţiunea română este şi cu mult mai numeroasă decât ce­lelalte naţiuni din provincie, şi foarte folositoare atât în pace cât şi în resboiu; de aceea voind a satisface datorinţei de principe preadrept, spre a reda cetăţenilor drepturile avute şi spre a întîmpina toată cearta şi desbi-narea între naţiuni, lăsând la o parte toate prejudiciile celor potrivnici, de mai multe ori a dispus prea îndurat, ca în viitor ştergând cu totul ori-ce deosebire nedreaptă a inegalităţii, să se bucure şi Românii perfect şi fără

146

nici o considerare la naţiune ori religiune de aceleaşi drepturi şi aceleaşi beneficii, ca şi celelalte naţiuni din acest pr incipat ; şi pentru-aceea, fiind-că Românii supoartă în proporţ iune sarcini egale cu ceilalţi, t rebue să capete şi drepturi, şi beneficii egale.

P a n ă acum însă aceste diplome, decrete şi ordinaţiuni ale prea înăl­ţaţilor principi puţin efect au avut. Clerul unit cu biserica romano-catol ică este împărtăşit ce e drept de unele imunităţi, dară nu de drepturile şi be­neficiile de cari se bucură clerul celorlalte naţiuni. Bărbaţii eclesiastici de ritul grec neuniţi nu sunt scoşi însă nici dela obligâmântul dărilor, afară doar de taxa capului, cu toate-că şi ei au aceleaşi obligaţiuni, ca şi eclesia-sticii altor religiuni, nobilii Români, cu deosebire în comitate, nici astădi nu sunt admişi , decât numai cu mare greutate la unele oficii şi ancă de cele mici. In ce priveşte pe aceia, cari sunt de condiţiune plebeie, acelora li se opresce chiar şi învăţarea artelor şi măestriilor. P e lângă aceea chiar în dieta staturilor şi ordinelor celorlalte naţiuni, ţ inută la 1744, s'a declarat prin articlul 6, că concesiunile amintite mai sus, făcute Românilor, chiar şi mirenilor şi plebeilor, din par tea divului Cesar Leopold l-iu şi întărite de împără teasa Măria Teresia, s 'ar referi numai la eclesiasticii şi nobilii, a căror condiţiune e aceeaşi ca şi a celorlalţi cetăţeni din patr ie , şi cari sunt socotiţi acelei naţiuni, din cele 3 cari constitue sistemul principatului, în mijlocul căreia şi-au fixat locuinţa prin câştigarea de bunuri şi a n u m e : se socotesc că aparţ in acelei naţiuni prin însuşi faptul acesta, fâra a mai ridica şi constitui o a pa t ra na ţ iune ; s'a declarat tot odată, că acele con­cesiuni nu se pot estinde şi nu trebue să se estindă şi la plebei, ca nu cumva sistemul statului să se res toarne, ca nu cumva plebea Valachilor şi a altor străini (advenarum) să se numere între naţiuni sau sâ prejudece vreunei dintre cele trei naţiuni şi drepturilor, privilegiilor, imunităţilor şi prerogativelor acelora.

Recunoaşte , ce e drept, naţ iunea suplicantă că condiţiunea nobililor români , în ce priveşte folosul privilegiilor nobilitare este aceeaşi , ca şi a celorlalţi cetăţeni din patrie, t rebue însă tot odată să mărtur isească cu du­rere, că la demnităţi mai mari nimeni nu este admis dacă îşi păs t rează religiunea grecă, la cele. mai mici se admit puţini, dar şi aceştia cu cea mai mare greutate .

Trebue tot odată să mărtur isească că îi este necunoscută legea, în u rma căreia nobilii români ar fi număraţ i între membrii uneia din cele trei naţiuni recepte, şi anume aceleia în mijlocul căreia şi-ar fi fixat locu­inţa prin câştigarea de moşii. Din contră cunoscut este tuturor celor versaţi în istoria patriei, că Românii şi-au fixat locuinţele în Transilvania cu câţiva secoli înainte de cele trei naţiuni recepte şi că pe la sfîrşitul secolului al 9-lea au ales de bună voie, dându-şi dreapta lor, ca domn al lor pe Tuhutum, ducele Maghiarilor, cari atunci au intrat în provincia aceasta , şi că de atunci începend universitatea locuitorilor (universitas regnicolarum)

147

era constituită din Maghiari şi Români, iar nu că Românii ar fi fost nu­măraţi între Maghiari sau alte naţiuni.

Deasemenea trebue să mărturisească naţiunea suplicantă, că îi este necunoscută legea aceea prin care una sau alta naţiune din Transilvania ar fi declarată de recepta; e cunoscut însă că terminul „recepta" a început a se întrebuinţa cu privire la religiunile născute prin reformaţiune şi că în înţelesul legilor alcătuite în acel timp, „religiune recepta" nu înseamnă altceva decât o religiune, al cărei exerciţiu liber e permis; despre naţiuni însă terminul acesta nu se întrebuinţează nicăiri în legile existente înainte de „declaraţiunea" staturilor făcută la anul 1744, ci naţiunile cari se bucură de o existenţă legală se numesc regnicolare şi de acestea se ţine şi naţi­unea română, ceeace pană la evidenţă s'a dovedit in cele de mai înainte; există totuş în Transilvania naţiuni unite şi trei sunt naţiunile cari constitue sistemul acestei uniuni, dar că naţiunea română nu se ţine de numerul acelora, asemenea este sigur.

Intr'aceea, după ce uniunea celor trei naţiuni nici decum nu s'a putut întemeia astfel, ca să deroage drepturilor regnicolare ale naţiunei ro­mâne, care de altfel e cea mai veche în Transilvania, şi să le restoarne pe acelea, evident că o amară şi foarte mare nedreptate i se întâmplă acestei naţiuni, când amintita declaraţiune a staturilor dela anul 1744 o pune pe ea alăturea cu clasa străinilor venetici.

Nu venetică, ci antică, cu mult mai antică de cât toate celelalte, e na­ţiunea română din Transilvania. Nu a căutat, nici nu caută ea, resturnarea principatului, ci mai mult reîntregirea aceluia, căutând să fie restituită în drepturile cetăţenesci şi regnicolare, pe care i le-a răpit, nu vr'o lege oare­care, ci reutatea vremurilor.

Prin restituirea aceasta nu se va face nici un prejudiciu celorlalte trei naţiuni sau privilegiilor, imunităţilor şi prerogativelor lor, fiind-că prin restituire naţiunea română nu va căpăta altceva decât ceea ce a avut mai înainte şi ce numai prin injuria timpurilor a perdut; nici nu va fi de lipsă a întemeia pentru naţiunea suplicantă a patra naţionalitate, după-ce ea deja de mai multe secole constitue, imediat după Maghiari, a doua naţiune reg-nicolară.

După-ce însă prin numitul articol din 1744 numai nobililor români li se concede aceeaşi condiţie ca şi celorlalţi cetăţeni ai patriei, iară Ro­mânii plebei sunt eschişi dela aceasta, i-se face o foarte amară nedreptate naţiunei suplicante şi ea esperiază în paguba sa şi a provinciei funestele urmări ale acestei declaraţiuni, pentru-câ, ne mai amintind altele, de atunci de 2 ori a fost încercată turburarea acestei misere ţărănimi în unele dis­tricte ale fundului regiu, cu toate-că pre lângă cele citate mai sus chiar şi privilegiul fundamental asupra fundului regesc, dat naţiunii săsesci, dove-desce evident, că Românii şi acolo trebue să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi.

148

Nu este intenţiunea naţiunei suplicante, ca să câştige pent ru plebea sa mai mult, decât îi compete aceleia după drept, fiind însă că din cele premise apare limpede, că ei îi compete tot ceea ce compete plebei ce­lorlalte naţiuni din patr ie, iar plebea acestora nu este eschisă din numgrul cetăţenilor patr iei : naţiunea suplicantă se roagă cu deosebire ca şi ţărănimea sa să fie tractată în acelaşi mod ca şi ţeranii celorlalte naţiuni, şi după-ce şi ea poar tă aceleaşi sarcini ca şi acestea, să se bucure şi ea de aceleaşi beneficii, fiindcă şi de altfel lucrul acesta îl pretind felurite ordinaţiuni prea înalte.

După-ce însă aceste ordinaţiuni ca şi amintitele diplome ale augustilor predecesori ai Majestăţei Voastre, date în favorul poporului românesc , n ' au avut pană acum decât efect puţin, ori de scurtă durată , în to tdeauna însă un efect nes igur ; pe lângă aceea naţiunea suplicantă n'a fost restituită în folosirea comună a drepturilor cetăţenesci, de cari a fost despoiat-o vitre-gimea sorţii, ci pană în diua de astădi este silită a purta numai povara sarcinelor publice şi a fi lipsită de beneficiile regnicolare, după-ce însă acest fapt se opune nu numai principiilor de justiţia şi equitate, ci causeazâ foarte mare daună şi statului, fiind-că pănă-ce clerul şi nobilimea acestei naţiuni vor fi ţinuţi în s tarea lor de jos, nu se poate aştepta nici o cultură a acestui neam, nici un început de industrie, ci mai curând numai igno­ranţa, delăsarea şi slăbiciunea cu toate viţiile lor, cari ne putem teme că spre paguba provinciei vor cresce şi li se va adauge ancă neîncrederea acestei naţiuni faţă cu celelalte şi neîncrederea celorlalte faţă cu aceasta dimpreună cu urile interne ce se nasc d'aci, d impreună cu turburările ne­norocite ale spiritelor şi cu amărăciunile, cari constitue un pericol şi mai mare pentru securi tatea publică şi privată. (Intru preînt impinarea tuturor acestor rele mulţi cetăţeni ai patriei, cari au în vedere equitatea şi justiţia, au esprimat deja dorinţa, ca naţ iunea suplicantă să fie reaşeza tă în folosul tuturor drepturilor regnicolare). Drept aceea naţ iunea româna, rugătoare şi umilită, se apropie de tronul Maiestăţii Voastre, rugându-se şi cerend cu cuvenită veneraţ iune şi supunere u rmătoare le :

I. Ga numirile odioase şi pline de înjosire: „Toleraţi", „admişi" , „neprimiţi între s taturi" , şi altele de acestea, cari s"au dat naţiunei române fără nici un drept şi dreptate , ca nesce pete externe, de acum înainte să se retragă şi să se şteargă ca nesce numiri nevrednice şi injurioase ; astfel prin îndurarea Majestăţii Voastre sacratisime, naţ iunea română re ­născută, să fie reaşezată în folosinţa tuturor drepturilor civile şi regnicolare.

II. Naţiunii române să i-se resti tue între naţiunile regnicolare locul pe care 1-a avut după testimoniul citat mai sus, al conventului preacurate i fecioare Măria din Cluj-Mănăştur (anul 1437).

III . Clerul acestei naţiuni, credincios bisericei orientale, fără deose­bire dacă consimte întru toate sau nu întru toate cu biserica apusană, deasemenea nobilimea şi plebea, atât cea orăşenească, cât şi cea ţerănească, să se considere, să se t racteze în acelaş mod şi să se împărtăşească de

149

aceleaşi beneficii ca şi clerul, nobilimea şi plebea naţiunilor, cari consti-tuesc sistema uniunei.

IV. In comitate, scaune, districte, cu ocasiunea alegerii oficialilor, şi a deputaţilor dietali, deasemenea cu prilegiul restauraţiunilor şi promoţiu-nilor în oficiile ce vor obveni la dicasteriile aulice şi provinciale, să şe observe o consideraţie, în numer proporţ ionat , faţă cu persoanele ce ar fi de aplicat din naţ iunea română.

V. Comitatele, scaunele, districtele şi comunităţile orăşenesci , în cari Românii întrec cu numerul pe celelalte naţiuni să-şi aibă numirea şi dela Români ; acelea insă în cari celelalte naţiuni sunt mai numărase , să-şi aibă numirea dela ele, ori apoi să aibă numire mixtă Hungarică-Valachica, Sac-sonică-Valachică, ori apoi, în urmă stergend cu totul numirea luată dela una sau alta naţ iune, a tât comitatele, cât şi scaunele şi districtele să 'şi ţ ină numirea cea pur ta tă pană aci după riuri sau cetăţi şi să se declare că toţi locuitorii principatului, fără nici o deosebire de naţ iune ori religiune, să se bucure, f iecare după s tarea şi condiţiunea sa, de aceleaşi libertăţi şi beneficii, şi t rebue să supoarte , după măsura puterilor sale, aceleaşi sarcini.

Din ceie expuse mai sus apare destul de apriat, că cererile acestea se intemeiază pe equitatea naturală , pe principiile societăţii civile şi pe pactele încheiate. Şi fiind-că naţ iunea suplicantă deja la anul 1761 număra conform conscripţiunei făcută atunci în toate cercurile şi locurile (afară de districtul Braşovului) peste 547 de mii de individi şi dacă Românii din districtul Braşovului i-am socoti pentru timpul acela numai cu 13 mii, atunci naţ iunea aceasta consta din 560,000 toate celelalte naţiuni însă împreună, socotind aci şi pe Românii, cari părăsându-şi religiunea au trecut la altele, conform conscripţiei făcute la anul 1766, nu numărau mai mult de 392,000 şi câteva sute de individi; de aci se poate conclude, că par tea principală, poate un întreg milion, a populaţiunei de adi din Transilvania, care constă după conscripţia dela 1787 din un milion şi 3 sute de mii de oameni, se compune din membrii naţiunei suplicante.

Cum însă pe lângă aceea doue întregi regimente de graniţă din prin­cipat şi aproape 2 terţialităţi a celor 3 regimente campestre , şi mai mult decât o terţialitate din regimentul secuesc de călăreţi, se compune din in­d iv iz i naţiunei suplicante, şi în general naţ iunea suplicantă în proporţ iunea numărului seu mai mare susţine şi sarcinele publice a le provinciei în quanti tate mai mare decât toate celelalte naţiuni împreună, — se încrede aceasta naţiune în bunăvoinţă părintească a Măiestăţei Voastre că cererile sale, foarte jus te şi din aceste consideraţiuni, vor dobândi doritul resultat cu deosebire fiind-că numai dela auctori tatea supremă a Maiestăţii Voastre" a tâ rnă restituirea drepturilor sale regnicolare, din care m r prin lege, - ci numai prin trista fatalitate a fost scoasă.

Dacă însă totuşi intenţiunea Maiestăţii Voastre sacratisime ar fi, ca aceasta cerere a naţiunei, care tot-deauna a fost cea mai fidelă faţă cu

11

150

augustisima casă domnitoare, să se comunice prin comisariul regesc pleni­potenţiar staturilor şi ordinelor aduna te acum în dieta provincială şi după-ce în acest cas, cu toate că e destul de dovedită drepta tea rugârilor noastre şi cu toate că dorinţa unei mari părţi a regnicolarilor adunaţi în dietă, şi anume dorinţa acelora, cari au înaintea ochilor numai fericirea dulcei noastre patr ie şi promovarea binelui public, este îndreptată într 'aeolo ca cererei naţiunei suplicante să i-se satisfacă, — totuşi uşor s 'ar pute intîmpla ca unii dintre 1 cetăţenii patriei, cari se găsesc în dieta de acum, şi cari provocându-se la obiceiul contrar cererilor naţiunei noastre, obiceiu quasi întărit prin prescripţiune (deşi prescripţ iunea nu are loc în contra dreptu­rilor societăţii civile) sau cari nu au cunoscinţă corespundetoare despre drepturile societăţii civile, sau în fine cari necercetând istoria patriei şi înţelesul legilor din patrie nici nu pot petrunde drepta tea cererilor naţiunei subscrise, ba poate sunt conduşi încfttva şi de oare-care ură ascunsă contra naţiunei şi religiunii noas t r e : să încerce a împedeca în vre-un mod reuşi ta norocoasă a acestui lucru şi a-1 sufoca: naţiunea subscrisă se roagă cu toată umilinţa să se îndure Maiestatea Voastră sacratisima a permite, în acest cas, ca într'o conferenţă naţională — despre a cărei modalitate şi loc ar ave să facă Maiestăţii Voastre sacratisime propuneri cât mai îngrabă cei doi epi-scopi ai naţiunii, după-ce vor fi consultat pe câţi-va din cler, nobilime şi statul militar — să se aleagă şi să se provadâ cu instrucţiunea necesară în acest scop câţi-va deputaţi, cari ori unde ar fi de lipsă să represinte şi să apere causa naţiunei şi dacă acestei cause, cu toată dreptatea ci i-s'ar pune pedeci să arete toate gravamenile naţiunei împilate şi redactându-le în scris să le propună spre milostivă vindecare Mâiestâţei Voastre sacratisime.

Induratu-s 'a Maiestatea Voastră sacratisima a împărtăşi a semenea graţie şi mângăere nu numai acelei părţi a naţiunei suplicante, care locuesce în Bănat şi în comitatele vecine cu Ungaria, Bănatul şi Transilvania, ş i î n t r e -gei naţiuni ilirice, ci şi tuturor celorlalte neamuri ale prea vastei monarchii . Toate acele neamuri din adunări publice expusu-şi-au Măiestăţei Voastre sacratisime gravaminele şi postulatele lor şi nici unul nu s'a depărta t ne-mângăiat dela augustul tron al indură re i : drept aceea şi naţ iunea supli­cantă, numerând aproape un întreg milion de oameni, şi aşedată ce e drept la graniţele cele mai îndepărtate ale monarchiei , cu inima înse şi cu sufletul totuşi în to tdeauna cea mai credincioasă casei Măiestăţei Voastre, nădăjduesce că şi ea va primi dela isvorul dreptăţei şi al îndurărei mân-găerea, pentru care se roagă.

Ai Măiestăţei Voastre sacra t i s ime:

Cei mai umiliţi şi în totdeuna credincioşi supuşi, nobilii şi cetăţenii naţiunei române din Transilvania.

1B1

D I N E S T E T I C A T R A G I C U L U I .

Discuţiune de pe terenul dramaturgiei.

(A I I . serie),

de Dr. Iosif Blaga.

Domnul Dr. G. P o p din Bucuresc i a rep l ica t la r e spunsu l meu pu­bl icat în „Trans i lvan ia" sub t i tu la : „Din es te t ica t r ag icu lu i " . N u şi-a mai pub l ica t repl ica sa în „Convorbir i l i t e rare" , ci s'a cobor î t la „ T r i b u n a " în Sibiiu, de unde poţi , fără gr i je , apostrofa şi i n su l t a în discuţîunB* l i te-rară, ca şi în poli t ică.

I n es te t ică s 'au format mai mul te d i rec ţ iun i şi scole. De aceea se şi poate d iscu ta asupra mul to r ches t iuni .

F i ind -că adevărur i le şi observaţ iuni le , d in cari se formează legi le şi pr incipi i le estet ice, sun t scoase d in înseşi s imţeminte le omenesc i de­ş t ep ta t e pr in impres ionarea p roduc te lo r de ar tă , şi fiind-că oameni i s u n t foarte diferiţi în pr iv in ţa ps ichicului lor, în p r iv in ţa acelui for in te rn , care de te rmină cal i ta tea s imţeminte lor şi în genere felul de apreciare a t o t ce e în lume, e na tura l , că în estet ică n u se po t formula legi în ţe lese şi s imţi te la fel de toţ i , legi cu valoare absolută , care să poa tă satisface s imţeminte le t u t u r o r firelor şi na ture le lor omenesci . D in causa aceasta şi p roduc te le de ar tă , cari sun t cr is ta l isaţ iuni le s imţăminte lor şi t e n d i n ţ e l o r / omenesci , încă sun t de diferite nuan ţe . Şi aşa t r ebue să fie p a n ă firile/ şi felul cul tur i i oameni lor sun t a t â t de mul t ip le .

E în t rebarea a c u m : au aceeaşi va loare toa te pr incipi i le estet ice, ce ţ se formulează din diferite p ă r ţ i ? şi i a r ă ş i : sun t de aceeaşi va loare t o a t e i p roduc te le de ar tă , ce se crează de diferiţii a r t i ş t i ? B e s p u n s u l e, c ă : V nu. Acele legi es te t ice sun t cele adevăra te , cari vizează p roduc te le de artă, a căror concep ţ iune cuadrează cu concep ţ iunea cea adevăra tă , ce t r ebue să aibă omul despre lume. E na tu ra l acum, că acelora, cari se ocupă de cul t ivarea s imţului estet ic , fie ca ar t iş t i , fie ca crit ici , le i n c u m b ă da to r in ţa de a-şi da silinţa, ca să lucreze în di rec ţ iunea , care e m e n i t ă a i n d r u m a spir i te le spre consol idare şi p rogres . Şi în deosebi r e spunde re mare au m p r iv în fa ' a ceas t a crit icii şi p res t e t o t teoret ic iani i . Aceş t i a din u rmă în deosebi au să se ferească de a lăţi pr inc ip i i şi legi pr imejd ioase vieţ i i şi p rogresu lu i celui adevă ra t căci p r in forma şi con ţ inu tu l ei cr i t ica p roduce veder i şi j u d e c ă ţ i genera le .

Dar , mi se va reflecta, n u este ju s t , v r e n d a comba te pe u n om în c red in ţa şi convingerea , ce se basează pe felul de a s imţi al aceluia. Nu despre aşa ceva poa t e fi însă vo rba în d i scu ţ iunea d in t re mine şi d-I P o p . Noj_juu sun tem doi filosofi cu veder i or iginale . No i sun t em n u m a i do i

cari s tud!ahff ' 'maf m'oItŢes&Sca decâ t mu l ţ imea mare , ne -am 11*

152

văcjut puş i în măsura de a fi în şirul învă ţă tor i lor pe t ă râmul acesta. După cum s'a p u t u t vede, noi ne dăm chiar şi de învăţăcei i aceloraşi meş te r i es te t icani . Ne şi p rovocăm mai to t la aceleaşi n u m e ale scri i to­r i lor s t re ini de f runte . Dar noi to t n u ne vedem uni ţ i în părere . U n u l din noi greşesce d e c i ; e î nvă ţă to r fals. De aceea ni se şi impune da to -r i n ţ a de a ne desluşi . In deosebi mie mi se impune aceas ta da to r in ţă în m o d imper ios , căci eu am t ipăr i t şi o car te în mater ia aceasta, p r ima în l i t e ra tu ra românească . I n ca r t ea aceas ta sun t mul te lua te dela alţii , dar s u n t şi dela m i n e ; şi ce e în deosebi al meu, este s is temul şi metodul .

Dl P o p m'a cri t icat . Cet indu- i cr i t ica eu mi-am cjis: dl P . a cet i t car tea în mod superficial, u n defect ; şi apoi al do i l ea : n u e t a re în ma­ter ia aceas ta . D-sa avuse de mai înainte neş te mater ia l , pe care şi Ta r â n d u i t şi pub l ica t apoi cu ocas iunea aceasta .

M'am pus de i-am respuns , pe la rg şi desluşi t , ca să devină che­st iuni le con t raversa te pe depl in lumina te . N u voiam să las, ca să se lă­ţ ească învă ţă tu r i false şi confuse, cari la noi pot pr inde uşor, fiind puţ in b ă t u t te renul acesta . Doved i sem în s tudiul m e u : „Oin es te t ica t r ag icu lu i " , că dl P . mi-a lua t în deşer t mul te din părer i le mele, că in t e rp re t ează g reş i t t ragedi i le , că cele mai mul te legi asupra t ragiculu i da te de d-sa sun t false, că n u în ţe lege ros tu l t ragedie i , că nu în ţe lege nic i d r ama Greci lor vechi şi pe lângă acestea, că spusele d-sale s tau de to t în cont ra­z ice re cu păreri le estet iciani lor , la a căror au tor i t a te se provoacă. Şi curios, că de a tunc i încoaci dl P . a t r ebu i t să mai audă observa ţ iuni le aces tea şi dela u n al t pr ie t in , dela dl Bogdan-Duică , care publ icând în „Convorbi r i l i te rare" o dare de seamă asupra unor prelegeri de ale d-lui P o p , a supra l i te ra tur i i g e r m a n e , îi spune în t re altele, în „Convorbi r i l i terare^, u r m ă t o a r e l e : „Trebue să fim mai prudenţi in afirmaţii şi mai zeloşi în cercetări". Mai cons ta tă dl B o g d a n şi aceea, că dl Pop sus ţ ine despre Gr imm, Miillenhoff şi B u g e tocmai contrar iu l dela ce scriu aceşt ia . Aceleaşi lucrur i i le cons ta tasem şi eu pe basa celor publ ica te de D-Sa în „Con­vorb i r i l i t e ra re" .

Dl P. n u vrea însă să admită , că e greşi t , n u se d ă ; se apucă să r e spundă , cu aceeaşi necompet in ţă , dar devenind acum şi mai temerar , de r ea c red in ţă şi foarte necuvi inc ios . D-sa r e s p u n d e în un ton şi formă neob ic inu i t ă în d i scu ţ iun i de l i te ra tură . î ş i dă u n aer, de îţi pare că vor-besce un mare savant basa t pe cea mai mare e rud i ţ i e ; iar când îţi dai n u m a i pu ţ in s i l inţa de a esamina cele scrise, vedi, că to tu l e fără s imbure , că nici o ches t iune nu este a ră t a t ă la lumina şt i inţei . L a to t momen tu l dai pes te cont radicer i supără toare , peste îu tor toch iă r i şi părer i greş i te . N u mai .vorbesc apoi de l ipsa de sis tem în ceea ce scrie d-sa.

E s t e imposibi l a se repl ica dlui P . în r îndul , în care scrie, căci e un aşa ga l imat ias , de te perdi în mater ie .

Vo iu lua n u m a i unele ches t iuni şi legi pr inc ipa le din es te t ica t ra­gedie i , con t ra cărora greşesce aşa fel, de face de rîs t ragedia .

153

I. Idea ş i concepţ iunea din tragedie .

E s t e adevăr incontes tab i l , că ar ta stă în s t r însă l egă tu ră cu p r o ­blemele vieţii omului . Cine vrea să s tabi lească legile es te t ice ale artei , acela t r ebue să se ştie aprofunda, negreşi t , şi în problemele vieţ i i . Aceas t a din s impla causă, că şi a r t i s tu l se aprofundează în acelea, îna in te de a-şi a lcătui p roduc tu l seu. Şi îndeosebi pen t ru poe tu l d ramat ic da to r in ţ a aceas ta este sine qua non .

Pr inc ip i i le şi legile ar tei adevăra te se basează pe rapor tu r i l e biolo­gice ale vieţ i i omenesci , din cari r apo r tu r i s'a şi n ă scu t şi se to t p ro ­duce ar ta .

P e aceas ta basă me-am şi p u s eu, când am d i scu ta t ches t iuni d in es te t ica t ragicului . Şi am somat pe dl P . să-mi găsească greşel i le şi să mă combată . D a r ce mi-se r e s p u n d e ? Ia tă c e ! „Me rog eu nu mS ocup cu resolvirea problemei vieţii, aceasta este prea înalta pentru mine, o las altora. Ce me preocupă pe mine e întrebarea: dacă eroul trece ori nu prin suferinţe pană îşi află sfîrşitulu. Aşa de in te l igen t îmi r e s p u n d e dl P . la o chest ie a tâ t de cap i t a l ă ! Să sufere eroul, şi a t â t . . . Să-i r ă s p u n d şi e u : cine n u a ajuns să pă t rundă în problemele vieţi i , acela n u poa te p e t r u n d e nic i în fiinţa, nici în p rob lema artei . Ce a găs i t doară dl P . în t ragedi i le s tud ia t e de d-sa? Descr ie rea sufe r in ţe lor? S u n t doară poeţ i i neş te s impl i meş ter i , cari ş t iu copia şi a ra tă suferinţele unor o a m e n i ? Ar t i s tu l -p ic tor face doar ' ceea-ce face fo tografu l? Ce însemnează că : „ar t is tul creează?" Nu doară, că alcâtuesce din e lemente ideale rea l i tă ţ i un i ta re sensibi le , care r ep resen tă chipur i de ale vieţi i va loroase şi energ ice , ţ i nând tocmai seamă de concep ţ ia vieţ i i şi a l ume i? E i , iată, că dec larând dl P . , că chest ia p rob lemelor vieţ i i îi este prea înaltă, şi-a r ecunoscu t însuş i necompe t in ţ a de a se amesteca în es te t ica t rag icu lu i . U n coleg al meu, dl Dr . Bunea , a espr imat o prea d reap tă j u d e c a t ă despre dl P . de ja când îi cet ise pr imul ar t icol din „Conv. lit ." p i s e : „Dl P . cunoasce florile pe N

deasupra , şi 'i p lace de e le ; dar n u le cunoasce după legile lor o r g a n i c e ; n u le cunoasce te renul şi n ic i modul , în cari ele se desvoa l tă" . A d e c ă : ' dl P . n u cunoasce dramele ca special ist . N u admi te nici chiar fiinţa une l l coucep ţ iun i mai îna l te în dramă. De aici emanează apoi greşel i le de căpetenie ale d-sale. De aceea nici n u e în s tare a ne da în u n s i s tem principi i le es tet ice , pr in cari s'ar p u t e vede adevăra ta organisa ţ ie a t ra ­gedie i , şi nici a aprecia ac ţ iunea d ramat i că cum se recere să o a ra te u n special ist .

Dl P o p nu este deci în clar îna in te de toa te cu basa, din p roduc tu l ar t is t ic , cu idea şi ca concep ţ iunea artei . Aceas t a resul tă din vorbe le d-sale, dar se demons t rează în mod evident şi pr in modul cum esplică d-sa desvol tarea conflictului t ragic .

Să vedem acum, în ce mod esplică dl P . t ragedi i le scrise şi în ce mod îşi înch ipuesce apoi dl P . t ragedi i le , cari s'ar pu t e crea din Mihaiu, Ţ u d o r Vladimirescu ş. a.

154

a) Antigone.

Mă opresc la An t igone , căci espl icarea, ce ne-o dă asupra acestei t ragedi i , caracter isează des tu l de b ine felul, cum apreciază dl P . t ragedia .

Dl P . mânecă de pe o basâ forte greş i tă la apreciarea acestei t ra­gedii. D-sa crede, că A n t i g o n e a îndepl in i t o lege a rel igiei î nmormân­tând trupul f ratelui seu mor t , a supra căruia se enun ţase sen t in ţa regescă, de a nu fi pe rmis n imeru ia să-1 îngroape , din causa că mur ise ca t r ădă to r de patrie. „Ant igone avea de o par te legea re l igioasă s tabi l i tă de zei, care îi p o r u n c i a : să î ng rop i pe fratele tău, de al tă par te legea omenească, care îi p o r u n c i a : să n u îng rop i pe fratele t ău" — alice dl P. „Ea calcă pe cea mai inferioară, s tabi l i tă de oameni , şi îndepl inesce legea re l ig iuni i" . A ş a apoi scoate dsa pe An t i gone nevinovată, era universa lul v inovat , t i r an e t c , şi aşa a junge a-'şi b a t e j o c de „pr incipi i le j u s t e ale universa lu lu i , despre cari vorbesce dl B laga" . F r u m o a s e idei şi esacte are dl P. despre viaţa Grecilor şi special despre spir i tu l din t impul numi t „eroic" al Gre­cilor, precum şi despre felul cum apreciau Greci i înşişi v ia ţa din acest timp. D'apoi legea Greci lor , care dicta pe a tunci pedepse con t ra t ră ­dătorilor de pa t r ia , era cons idera tă de Greci ca în con t ra re l ig ie i? U n d e , l a ce i s t o r i o g r a f a cet i t dl P . lucrul a c e s t a ? Să mi-o spună şi m i e ! Din piesă de asemenea nu l 'a p u t u t afla. O lege a tâ t de capi ta lă din viaţa de stat a Thebei, în care se reogl indesce însuşi spir i tul moralei îna l te a Grecilor, să fi fost în con t ra religiei . A d ic ta pedeapsă în con t ra ace­luia, care atacase o raşul sfânt, u n d e fu în temeia tă o par te a vieţi i Gre­cilor şi care fu pus sub p ro tec ţ i a deilor, şi'l a tacase cu ajutorul duş ­manilor streini ai acelui oraş , era a se lucra con t ra aleilor ? U n d e pe faţa p ămân tu lu i mai era v ia ţa de s ta t şi ins t i tu ţ iun i le şi legile ei în aşa strânsă l egă tu ră cu rel igia ca la Grecii v e c h i ? ! Şi apoi l egenda aceasta , căci nu e fap t is tor ic , n u r ep res in tă ea însăşi spir i tu l rel igios al Grec i l o r ? D l P . îşi î nch ipue rel igia grecească vechia ca pe cea creşt ină, cu po ­runci, cari de mu l t e ori sun t în cont rad icere cu porunci le s ta tu lu i . Kreon era de convingerea , că lucrează cu complacerea deilor. Când vine un paznic şi anunţă , că cine-va a înd răsn i t a î ng ropa t r upu l lui Poli-

/neikes , pe nevăajute, şi când un bă t r ân reflectează, că „bănuesce , că ' fapta aceas ta v ine poa te dela dei" , K r e o n vorbesce a ş a : „Nu vedi , că

spui nemernicii, olicend, că deii au îngr ig i t pe un călcător de l eg i ? Ar fi putut să î ng roape ei, ar fi p u t u t ei cinst i pe cel ce v ru să arză t em­plele şi darur i le lor şi să -sdrobească legea l o r ? Când oare deii au cinstit pe păcătoşi?" Aşa vorbesce Kreon . E a r ă sora Ant igone i , I smene rugată să iee şi ea pa r t e la î nmormân ta re se espr imă a ş a : „Eu nu ne­socotesc pe rlei, dar n ' am puter i să înfrâng vo in ţa în t regulu i popor"".

Ca să se împedece t r ăda rea de pa t r ie se s tabil ise în T h e b a legea, c& acela, care se unesce cu duşmani i patr ie i cu scop a o pust i i — fapta nep lăcu tă deilor —, pr in ceea-ce se comitea, d u p ă concepţ ia Greci lor cel mai greu păcat , nu n u m a i în con t ra s ta tu lui , dar şi în con t ra deilor, acela

155

să n u fie înmormânta t . Şi anume de aceea era pedeapsa aceasta consi­dera tă de cea mai mare , pen t ru-că era c red in ţa , că dacă trupul omului n u este înmormân ta t , în u rma aceas ta sufletul n u poa te că lă tor i în lumea cealaltă, pr in ceea-ce el es te osândi t a ră tăc i un timp oare-care pe pă­m â n t — cel mai mare chin p e n t r u suflet —. L e g e a aceasta trebuia să o păzească to ţ i Theban i i , şi păzindu-o dovediau , că-şi iubesc patria şi 4ei i mai presus de păr in ţ i , fraţi , rudeni i şi amici . Legea aceasta a fost dic­t a t ă de K r e o n şi a sup ra lui Pol ine ikes . An t igone , cari îşi iubesce pe fratele seu în un mod subl im, ne l in iş t i tă de g â n d u l sufer inţelor îndu­ra te de sufletul lui , crede, că împl inesce vo in ţ a deulu i Hades, dacă îi înmormântează t rupu l . Iubirea de frate, n u respec tu l legii deilor, a fost impuls iunea , ce a de t e rmina t pe An t igone . Şi e f rumoasă acea pasiune, dar în caşul acesta, şi pen t ru t impul acela, când mai presus de toate era iub i rea de pat r ie , ceea-ce era una cu cinst i rea deilor, pasiunea aceea era uni la tera lă , şi ascul tarea de ea a cons t i tu i t o g reşa lă mare în sarcina Ant igone i . E a t ă în ce fel este cualificată fapta ei de choru l din tragedie, care r ep resen ta t o t d e u n a un ive r sa lu l : „Dar e cu p u t i n ţ ă aceea ce văd? Cum, pute-voiu să dic, că n u est i chiar tu , t u A n t i g o n a ! Vlăs ta r de regi ne­fericiţi , o nefer ici tă copi lă ! Ce e s t e ? Ce e s t e ? O, negreş i t , negreşit, nu t u fecioară ai înfrânt porunca regească , şi n u pe tine te-au prins v i ­nova tă" . Aces tea le ros tesce chorul a tunc i , când păz i to ru l aduse ştire regelui despre îndepl in i rea as tupăr i i cu ţ e r înă a t r upu lu i lui Polineikes.

Ant igone i însă nu- i pasă. „Moartă voiu zăcâ iub i tă lângă cel pe care l 'am iub i t ; căci voiu t ră i cu cei de j o s cu m u l t mai mult decât cu cei de aici" . Astfel vorbesce Ant igone surorei sale, când aceasta o des-m â n t ă dela i n t en ţ i unea ei. An t i gone merge în ascuns şi pune pe deasupra mortului un s t ra t de praf subţ i re , „ca şi cum ar fi v r u t să-1 scape numai de păca t" . Păzi tor i i înş t i in ţează pe Kreon , că An t igone , nepoata lui, a îndrăzn i t a î ng ropa t rupu l lui Po l ine ikes . K r e o n r ămâne pe lângă osânda dic ta tă îna in te . A n t i g o n e pr imesce cu r e s igna ţ iune să moară, căci e con­vinsă de bună l^ t ea faptei sale. E a d i c e : „De u n d e aş fi p u t u t să dobân­desc acum o glor ie mai s t ră luc i tă pe pământ , decâ t î n m o r m â n t â n d pe fratele-mi iub i t " . K r e o n însuşi pr imesce rolul să execute pedeapsa. „Pe drumur i părăs i te o voiu duce, dice el, voiu închide -o într.'o peşteră şi hrană îi vo iu da a tâ ta numai , cât e da t ina se po t scăpa cetatea de păcat. Apoi acolo ea ori va pu t ea să îndup lece pe Hades, singurul, pe care din t re dei îl p reamăresce , ca să'i ţ i e vieaţa , ori afla-va c'a cinstit pe H a d e s în zadar" .

D a r acum t r e b u e să ne mai cuge tăm, că aceas tă t r aged ia este gre­cească vechia şi că An t igone este fiica lui Oedipus , că E t eok l e s şi Polinei­kes sun t fiii lui, K r e o n unchiul lui şi că to ţ i lucrează în u r m a d ic tonulu i sorţii , care avea să n imicească neamul Labdakiz i lo r . Po l ine ikes a fost mâna t de soar te să lucreze ca un t r ădă to r şi A n t ig o n e tot de soarte a fost adusă să devină nelegiui tă , I n urma aceasta se s ch imbă situaţia. Vine

•jprofetul Tires ias şi preves tesce , că pr imeşdi i se ap rop ie de familia lui K r e o n — era şi el în rud i t cu Oedipus . — K r e o n spăr ia t voiesce a ie r ta pe An t igone şi a î n m o r m â n t a pe Pol ine ikes . Dar soar tea ho tă r i se a l t c u m : A n t i g o n e se spânzurase , H a e m o n fiiul lui Kreon , logodnicul Ant igone i , se s inucise în peşteră , l ângă Ant igone , pr imejdia profeţ i tă de T i res ias , E u r y d i c e , soţ ia lui Kreon , moare audjnd de caşul fiiului ei, şi în u rmă moare şi Kreon . — Aşa s'a sfârşit neamul lui L a b d a k o s . E a t ă soa r t ea ! A n t i g o n e are v ină t ragică , pas iunea uni la tera lă , şi universalul , în r a p o r t cu spir i tu l t impulu i , e j u s t , căci s'a desvol ta t în u r m a presiuni i lui, ceea-ce t r ebu ia să se desvoal te , ce era scris în car tea sorţ i i familiei Labdakiz i lo r ,

'•nimicirea ei din causa unu i păca t şi b lăs tem vechiu .

Dl P o p apreciează g reş i t aceas tă t ragedia , fiind-că n u o cunoasce , \nu i-a p r ins nici idea fundamenta lă nici concepţ ia . Şi aceas ta ră tăc i re a d lui P . es te causa tă de faptul , că dsa n u are e lemente le de j udeca t ă , ce avea să i le servească istoria, n u cunoasce adecă c red in ţa şi concep ţ ia despre v ieaţâ a Greci lor vechi . Concepţ ia aceas ta e aceeaşi cu concep ţ ia d in dramele acelui t imp d u p ă cum concepţ ia vieţii omului mode rn este aceeaşi cu concepţ ia dramei moderne .

Să mai vedem, pen t ru a cunoasce bine forţa de cr i t ic şi basa t eo­riei dlui P o p şi pen t ru a măsura la va loarea sa aceas tă teor ie , să vedem, clic, d in ce premise is tor ice îşi t r age dsa conclusiuni le sale referi toare la t r aged ia An t igone .

E a t ă ce espl icaţ ie is tor ică ne dă dl P . : „Pol ine ikes avea d rep t a supra t ronu lu i d in Theba , p r in u rmare , când el a po rn i t cu oaste a supra Thebe i , a fâcut-o ca să-şi revindice o parte din drepturile sale. D a r partida lui politică este înv insă şi el cade în luptă . Ce era acum firesc? Ca re ­ge le K r e o n să se mul ţ ămească cu aces t succes şi să er te pe duşmanu l seu. D a r nu , Kreon , r ep re sen t an tu l universa lului u rmăresce pe duşman şi d incolo de mormân t . F a ţ ă de această lege dictată de ură omenească A n t i g o n e păşesce cu legea iubir i i d ic ta tă de religie".^ Nimic adevăra t . Dl P . p u n e şi când face expl ica ţ ia istorică, ca şi la explicaţ i i le psichologice, fantas ia D-Sa le d rep t fapte şi a rgumen te . De unde a scos dl P o p po­vestea, că. a fost un rege în Theba , Kreon , care a junsese la t ron învin­g â n d pa r t i da pol i t ică a unu i alt p r e t e n d e n t u l lui Pol ine ikes , care el avea a l tcum d rep t asupra t ronulu i , e t c ? De unde a scos dl P . poves tea aceas t a? D a c ă cet ia is toria ori mi tologia găs ia al tceva, găsia, că Oedipus , după con­s t a t a rea crimei sale, îna in te de a-şi părăsi patr ia , d ispusese , ca fiii sei, Pol ineikes şi E t ioc les , să domnească p e r o n d â n d u - a e ; dar Pol ineikes , cu scop să a lunge pe fratele seu, se uni cu cei 7 duşman i ai Thebei şi urzi u n răsbo iu c râncen în con t ra pa t r ie i sale şi con t ra fratelui seu. In lup tă se omorî ră fraţii uni i pe alţii, eară cei 7 duşmani fugiră. A tunc i v ine la t r o n K r e o n , unchiu l lui Po l ine ikes şi E t ioc les , şi fratele mamei lor, a Io-castei . As t a e istoria, care n u se poa te în tor tochia , nici în locui cu poveş t i fabricate , d u p ă neces i t a te . T o t is tor ia de mai sus o găs ia dl P . şi dra-

157

mat i sa tă în t r aged ia „Antigone", câci se poves tesce în u n loc pe la rg . E a t ă poves t i rea ei f rumoasă :

„Rază de soare, ca azi luminoasă puhoiu uriaş cu târie n'ai spart nici odată bolta largă deasupra şijfală de aur şi sgomot, Thebei betrâne. lovesee trăsnind Ivindu-te peste isvoarele Dircei cu fulgerul frânt înfocat pe cel-ce strigase privesce acum deschis, tu ochiu de aur al dileiţ cu fală pe ziduri „isbândă" ! privesce ostile albe de scuturi, Cade trântit, răbufuit de păment, oştirile din Argos, fugare. purtătorul de foc nebunul, care în aventu-i De certuri aprins, Polineikes de fiară spumând le-aduse în ţeară la noi. sunase vârtejuri vrăşmaşe de abur. Ca vultur din nori repedită, Iar Ares, prielnic amic, într'o parte-i cu aripi ca neaua de albe, sdrobesce. cu armele 'n mâni într'alta-'i încurcă, le sparge aripa cădu-se pe ţeară — urgia de coifuri, de arme şi coifuri şi-i pune pe fugă. cu coame ce flutură 'n aer. Căci şefii cei şeapte Se repedise să cadă spre turnuri, la şeapte porţi fură aşedaţi, în zadar. serîşnind la cele şeapte porţi împietrite Fugiră, lăsară trofee cu umerii 'n ziduri. chiar armele lor de aramă, Dar fuge, 'nainte de a-'şi umplea afară de doi, şi pliscul şi ghearele sale de sângele nostru, născuţi dintr'un tată şi-o mamă, nu puse pe ziduri coroană de flăcări, ce s'au ucis între ei. căci Ares, strigând, o goni! Iată Isbânda, cu gloria largă Căci Zeus pe semeţ îl uresce, veni înaintea Thebei, cea plină de care, şi când îl vedu, că s'avântă cu faţa de raze"!

Aces te r endur i sun t de mare i m p o r t a n ţ ă pen t ru în ţe legerea piesei pes te tot , dar îndeosebi pen t ru în ţe legerea universa lu lu i şi a conflictului t r ag ic din Ant igone . T o t ce e ci ta t aci pune Sofocle în g u r a chorulu i . Şi chorul din t ragedi i le grecesci are o deosebi tă impor t an ţă . I a t ă ce ne spune Horaţiu în a sa Artă poetică despre c h o r :

„Şi chorul are rolul seu, e un actor, o parte, Dreptatea, legea, pacea, — dar de porţi Ce între acte cântă el de drept să facă parte deschidetor , Din acţiune, strins fiind de scopul ei legat. E streaja tainii şi la dei ferbinte rugător Al celor buni apGrător si sfetnic devotat, D e a sprigini pe cei sermani, pe trufaşi T J , - „ „ ... A' , • , când dărâmă". H.1 stimpera maniile, vertutea o îubesce, Cântând dulceaţa meselor frugale, elslăvesce

T o t chorul ros tesce şi u r m ă t o a r e l e :

„Dar iată şi Kreon sosesce, Kreon al Thebei al nostru stăpân, Pe care ni-1 deteră deii!"

Cred, că p u t e m fi în clar cu compe ten ţa dlui P . , de a aprecia t ra­ged ia An t igone şi cu ser iosi ta tea părer i lor dsale , dar cred de a mai fi şi a ră ta t t o tdeoda t ă la lumina sci inţei şi părer i le , ce eu le sus ţ inusem.

b) Horea.

Trecem acum la o t ragedia a dlui P o p , la H o r e a şi să ne dăm seama de espl icaţ ia şi aprecierea, ce însuşi autorul , ne-o dă asupra ei. E de i m p o r t a n ţ ă avend acum cuventu l au torulu i asupra acelei t ragedi i , căci aşa p u t e m cunoasce fidel idea şi concep ţ iunea şi pes te t o t miezul ei.

158

Dl P . ca să poa tă fi mai sincer, se abs t r age dela rolul de au to r şi se pune în posi ţ ie de cri t ic şi spec ta tor . Se î n t r e a b ă : „Dacă cine-va ar ave o astfel de t raged ia ar fi ea greş i tă" ? Şi cr i t icul , dl Pop , r e s p u n d e : „Nu, pen t ru că în carac teru l • lui H o r i a esistă toa te condi ţ i i le necesare unu i erou t rag ic . E s i s t ă vina, p en t ru că el a p rovoca t conflictul cu me­diul social, în care t răesce . E s i s t ă cusurul, căci opt imis t , cum este comite o mul ţ ime de greşel i în a legerea mijloacelor, esistă suferinţa şi esis tă moartea". Aşa. î n a i n t e de toa te vedem, că dl P. are acum alte con-di ţ iuni pen t ru desvol tarea acţ iunei t ragice , n u pe cele pa t ru , pe care şi le anun ţa se în ar t icolul din „Convorbi r i" . V e d e m apoi, că vorbesce acum despre vină, n u în înţelesul cum ne-o presen tase mai î na in t e : „vinovat de soar tea sa", ci de o vină, care este causa conflictului î n t r e erou şi mediu l social. Şi asta însemnează de t o t al tceva, decâ t „v ina" pe care o espl icase în „Convorbi r i" . D a r să ne mai desluşim. Dice dl P. că „esistă în Horia vina, pentru că el a provocat conflictul cu mediul social în care trăesce". Cine poa te să fie acum mediu l social, în care t răesce Hor ia" ? Mediul social de aci, universa lul , cum îl numesc eu, este pu te rea , care conduce pe acel t imp v iea ţa românească . Să nu-şi înch ipuească dl P . doară, că aci ar fi vorba de v iea ţa a l tu i popor, ori de pu te rea s ta tu lu i , de s tăpâ­nire . Nu, căci Hor i a r omân fiind n u pu tea ave a l t m e d i u social, decâ t în poporu l seu. Şi în înţelesul acesta se şi ia universalul , — ori numească-se şi med iu social, deşi această numi re n u espr imă tot , — t o t d e u n a în dramă. Numai în acel cas e admisibi l în d ramă conflictul p rodus d in antagonismul d in t re vo in ţa eroului t rag ic şi legile posi t ive, ori s tăpânirea , când t enden ţ a aces tora cuadrează cu in te resu l şi vo in ţa poporu lu i . E u espr im acest adevăr în car tea mea apr ia t , în mai mul te locur i . In un loc se d i c e : „Principi i le , pe cari se basează universa lul în t ragedia , t r e b u e să fie cele necesare pen t ru basa esis tenţ i i şi promovăr i i acelei pă r ţ i a genului omenesc, care servesce ca mediu pen t ru desvol ta rea acţ iuni i t rag ice" . Mediul social al lui Hor ia era deci v iea ţa românească , aşa cum fiinţa ea la sfârşitul seclului XVI I I . Principii le de es i s ten ţă şi p romovare ale acele i v ie ţ i sau le putea ataca Hor i a şi a tunc i poa te fi luat de erou tragic, sau le representa, şi a tunci e pot r iv i t a fi erou epic. Dl P . îl p re -seutează ca p rovocând conflict cu mediul social, deci de tragic. E i , dar să ne în ţe legem. Nu e păca t na ţ iona l a p re sen ta pe H o r i a în asemenea spiri t , în ar ta r o m â n e a s c ă ? I a t ă pent ru-ce mot iv nici n u vedi represen-ta ţ i în asemenea p roduc te ar t is t ice , nicăir i , la nici un popor , eroii na­ţ ional i de ta l ia lui H o r i a ! E lucru şi de înţeles . —

Să anal isăm acum caracterul lui Horia , după tabloul , ce ui-1 dă dl P., au toru l t ragedie i , ca să vedem, dacă e de aşa fel, — subl im, fie în v re -un s imţământ , fie în vo in ţă —, pent ru-ca să poa tă fi ca basă desvol tăr i i ac­ţ iun i i t ragice .

Dl P . ne spune , că „nota fundamenta lă a lui H o r i a e : sen t imentu l pen t ru d rep ta t e" . Aci avem observa ţ ia de făcut, că cine are no t a aceas ta

159

fundamenta lă în carac terul seu, cu g r e u poa te fi î nch ipu i t în conflict cu mediu l sâu social. E s t e o mare greşa lă de concep ţ ia de a p re sen ta pe eroul t rag ic „sublim în s imţementu l de d r ep t a t e " , pen t ru că e nena tu ra l să aduci „vina conflictului cu mediul social" în l egă tură cu un asemenea carac ter şi să motivezi tesa, c ă : „vina t rag ică este în conflictul, în care a a juns Hor i a condus de s imţul de d rep t a t e " .

Să aucjim mai d e p a r t e : „Dar cusu ru l " ? — se în t r eabă dl P . „Zace în însuşi carac terul e roulu i" . „Din s imţul de d r ep t a t e — con t inuă dl P. — isvoresce şi un optimism naiv. Aces t opt imism (naiv), l'a făcut pe Hor i a să creadă, că g rand ioasa reformă socială şi poli t ică, ce el visează, se poa te real isa pe cale pacinică" . Ce „naiv" ne face ar ta dlui P . p e mă­re ţu l H o r i a ! ?

Şi ca să se afirme mai b ine şi să se facă şi mai esplici t dl P., ne serveşte cu u rmă toa rea mot ivare : „Cum că aceasta e c red in ţa lui , o dovedesce faptul , că el aleargă, când la guvernor , când la împăra tu l , cerşind d rep tur i , pe când un altul ar fi lăsat , poate , la o par te şi împăra t şi guvernor şi ar fi p u s m â n a pe a rme" ! Dl P . ca să ne faoă artă din Hor ia , t r ebue să ni-1 p resen te cu un suflet, de care condus , n u p u t e a lucra ca „al tul" acela", ci numa i „cerş ind d rep tu r i " şi fer indu-se de a pune mâna pe a r m e ! H o r i a d-lui P . nu este carac teru l ho tă r î t a pune mâna pe arme, cu scop, să e lup te d rep tur i l e poporu lu i seu, ci „în optimismul seu naiv" se mul ţă -mesce cu a umb la să cerşească drepturi!

Ce impres ie va p roduce ar ta aceas ta în in ima n o a s t r ă ? Pe lângă alta, venim să în ţe legem, pentru-oe mot iv „a p rovoca t el conflictul cu mediul social. în care t r ăesce" . Dar aceasta e cea d o r i t ă ? Dar nu, căci dl Pop ne spune mai încolo, că el a junge în conflict cu al t mediu social, cu s t ăpân i r ea ! Nu sciu unde va fi aud i t dl P . luându-se n o ţ i u n e a : mediu social, în înţelesul de „s tăpân i re" . P o a t e pe vremea lui H o r i a ! Hor i a a junge în conflict cu „mediul social" din u rmă toa rea causă : „Natura l , că pr inc ip i i le sale — (simţul de d rep ta te , op t imismul naiv, t end in ţ a de a cerşi şi de a nu lua arma în mână) — şi desele alergări pe la împă­ra tu l , au t r ebu i t să-1 facă suspec t în ochii duşmani lor (de ce duşmani? ) . Şi astfel Hor i a se vode deoda tă pus (?) în faţa a l t e rna t ive i : ori lovesce ori este lovit , ori declară răscoală, ori cade je r t fă urei nobil imei feudale , care vede în el un ag i ta to r per icu los" . Ce ne spune adecă dl P . ? Că Hor i a n ' a lucra t îmbold i t de o pu te re , de o pas iune mare, ce tocmai t r ebue să caracter iseze fiinţa unui erou t ragic , pasiune, ce nu se poa te mul ţ ămi cu ord inea s tabi l i tă , ci t inde a se val id i ta în mod subl im şi a real isa reforme amăsura t tendinţei şi vrerei sale individuale, ci, că H o r i a „se vede deoda tă pus în faţa a l te rna t ive i" . Aşa fel e Hor ia , eroul tragic din t raged ia creată de dl P. El împins de aceea a l t e rna t ivă „a convoca t astfel o adunare la Mesteacăn, pentru a se consulta ce e de făcut. Şi aici t r e b u e să se veadă pană la ev iden ţă cusurul carac teru lu i seu. Consecuen t adecă credinţe i sale op t imis te (— naive —), că totul se poate câştiga pe

160

cale pâcinicâ, şi în tă r i t poate în aceas tă c red in ţă şi de făgădueli le împă­ra tu lu i el este contra unei rescoale cu versare de sânge". Adevăra t , că aşa „opt imis t na iv" cu disposi ţ i i de „a cerşi d rep tu r i " , cum îl Face dl P., cum să fi. p u t u t vrea, el, Hor ia , „vărsare de sânge" . Ce deosebi re în t re eroul Horia făcut de dl Pop şi eroina Feciora de Orleans făcută de Schiller. Aceas ta îşi făcuse de t o t al tă lege, încă îna in te de a în t ră în luptă , şi a l tă cale îşi alesese spre a m â n t u i pe regele şi pe poporu l seu. Să mergem mai de­pa r t e şi să ascul tăm încă pe dl P , căci n 'a înce ta t încă cu carac ter i sarea şi apreciarea eroului s eu : „Dar fiindcă impregiurările totuşi îl silesc pe H . să în t rebu in ţeze forţa, el urzesce un plan, care în adevăr numa i din u n carac te r op t imis t — na iv — poa te r ă să r i : L a un semn da t toţi io­bagii să prindă pe domni i feudali şi ducendu-i pe şesul dela Câmpen i să fie siliţi să jure, că vor şterge iobăgia şi vor da drepturi Românilor". Naiv, ori să d i c e m : p ros t îl face dl P . pe Hor ia . Ce plan, adevăra t naiv, îi p u n e dl P . în sarcina lui Hor ia . Pa r ' c ă ar fi vo rba de nesce ciobani — — iobagi i — şi de nesce oi — domni i feudali —. Uşor crede dl P . că se câş t igă dreptur i le . în ţe l eg asemenea scene în t re nesce copii, p en t ru oue roşii. Să înce tăm însă cu g lumă, căci va fi şi păca t a g lumi în contu l figurii lui Hor ia . Dar şi aceea e păca t ce face dl P. din Hor ia , e o adevăra tă impie ta te .

Să u rmăr im ac ţ iunea mai depa r t e . „Crişan, con t inuă a esplica dl P. , care r ep resen ta spi r i tu l r e sbunăr i i

în aceas tă rescoala, observă faţă de aces t plan naiv, lui Hor i a u rmă toa re l e : "

„Şi credi, că domnii s'ar ţine de vorbă, Când ei au fost siliţi la jurământ? Şi credi, că ura, ce s'a grămădit In sufletul Românului de veacuri N'a isbucnî, când domnii vor fi prinşi? Ce noi dorim aceea nu se poate Decât cu sânge a dobândi".

H o r i a n u în ţe lege cuvinte le bărbă tesc i ale lui Crişan, pen t ru -că îi r e s p u n d e a ş a :

„Toţi, cei ce nu se înfrâna, cugete, Că focul şi amnarul şi măciuca Ne aruncă într'un ciur cu ori-ce hoţ".

Apoi to t lui H . îi pune dl P . u rmătoare le sfaturi, v redn ice de un e r o u : „Dar să nu uităm un lucru: Cu oameni îndrăsneţi, dar cumpetaţi, da, Cu tăciunari lumea nu stă de vorbă"!

Dl P . îşi înch ipue t o t : „cerşirea d rep tu r i lo r" , ca să fie oameni i lui H . îndrăsneţi-cumpetaţi (l1?) Aceas ta o ba ţ jocoresce Crişan cu d rep t „rescoala cu apă sfinţi tă". Şi H o r i a e pus în f runtea „unei rescoale cu apă sfin­ţ i t ă " , d u p ă t raged ia d-lui P . „Şi a rgumente le lui H o r i a î nv ing" ne spune dl P . Au ascul ta t adecă moţi i a fi „ îndrăsneţ i , da r cumpă ta ţ i " , cum se recere a fi la o „rescoala cu apă sfinţi tă".

161

Şi era să câş t ige Român i i . „Dar un oare-care Nuţiu, esplică dl P., care pr in crudimile baronese i Hunfy şi-a p e r d u t t o t ce avea mai s cump pe p ă m â n t : soţ ie şi copii , n u m a i nu t r e sce decâ t un s igur d o r : să-şi res-b u n e asupra baronese i şi asupra t u tu ro r nobi l i lor feudali . E l convinge şi pe or tacul seu Pave l , că a tunci , când H . va da semnalul de rescoala ar fi t impul cel mai potr ivi t de a'şi potoli ura con t ra nobil i lor . Şi cu gându l de a câşt iga pr ie t in i pen t ru aceas tă idea ei se despăr ţesc hotă-r î ţ i : să ap r indă în ţ ea ră o bo lbo ta ie încâ t şi s telele să se topească" .

Ab ia resună buc iumul lui H . şi la î ndemnul lui Nu ţ iu şi Pave l î n t r eaga ţea ră este în flăcări. Iobagi i pus t iesc şi ucid. Se în ţe lege H o r i a d-lui P. t r ebue să se sparie , căci „Horia, d,ice dl P. , s'a înşelat în soco­teala sa: iu loc de rescoala fără sânge, a junge la un măcel genera l . Con­secinţele acestei greşe l i t r ebue să se vadă î n d a t ă ; a rma ta împără tească po rnesce con t ra resvrătiţilor, lucru, pe care H. voia sâ-l evite".

în adevăr dl P . ne-a p regă t i t pr in ar ta sa, „ca să c o m p ă t i m i m " pe Hor i a ajuns iu halul acesta. Nu sciu cum va fi astfel de ar tă meni tă a ne p re sen ta pe eroul t rag ic sublim, care de p u t e r n i c ce e, deşi lucrează necorect , câş t igă s impat i i le noas t re şi-'l admi răm" , „iar s impat ia e o ur­mare a însuşir i lor subl ime, pe cari t r ebue să Ie a ibă ori-ce erou t r ag ic" cum dice şi dl P . în un loc. Iar în al t loc mai d i c e : „vina t r ag ică este acea faptă, pr in care eroul câş t igă s impat i i le noas t r e " , a p o i : „vina t ra­g ică e una cu d rep tu l estet ic al eroului" . î n ce să admir i pe acest e r o u ? Că „a urzi t planul n a i v ? " Că a „voi t să facă răscoală fără s â n g e ? " Căci rescoala adevăra tă a făcut-o N u ţ i u şi Pave l . Ia tă , că dl P. şi aici e fa­t a l i s t ; se în t âmplă şi cu eroul H., cum se î n t â m p l ă cu unii eroi din dramele Greci lor vechi , cari erau duşi de soar te , pe o anume cale, spre per i re . — O altă în t r eba re să ne mai p u n e m :

î n ce zace cusuru l lui Hor ia , despre ce alice dl P . : „fără pas iune şi pr in u rmare fără cusur nu ne pu tem închipui eroi t r ag ic i ? Ori în caşul lui Hor ia este de părerea sa anter ioară , că eroii n ' au cusur, căci şi pă­re rea aceasta şi-o sus ţ inuse cu mul tă s t ă ru in ţă îna in te , şi pe l a rg espli-c â n d u - o ? ! Ce afirmase mai îna in te despre Hor ia , că a d e c ă : „opt imis t cum este comite o mul ţ ime de greşel i în a legerea mij loacelor" n u poate fi cons idera t de o caracter isare suficientă a cusurulu i t ragic . Cusurul zace în o pas iune omenească . „Opt imismul na iv" însă n u e pas iune , ci o slă­b ic iune . >

Să vedem acum cum ne esplică dl P . peripeţia t ragedie i sale. „Hor ia a s imţ i t ce în to r să tu ră iau lucruri le , dar carac terul seu nu-i permi tea să se în toarcă dela calea j u m ă t a t e " . Ajunge să esc lame: „n 'apoi n u mai pu tem, deci înainte , — şi el păşesce pe calea mor ţ i i " . Dar e mot iva tă mergerea aceasta a lui pe calea morţ i i , dacă nu a lui a fost vina, că a ajuns aci, dacă n u el a vo i t măce lu l ? p i c e dl P . în u n l o c : „Dar to ţ i eroii pier astfel, în u r m a greşel i lor şi a vo in ţe i ne s t r ămuta t e , cu care u rmăresce pană la moar t e un scop oare-care" . E i b ine H . vo ia revolu ţ ie

162

fără s â n g e ! P e n t r u ce moare e l ? Cum să ne înă l ţ ăm no i la finea t r age ­d ie i? De compăt imi t , adevera t , n i se oferă ocas iune . Dar cum am a junge la s tarea difinită de dl P . : „iar la finele t ragedie i , d u p ă ce to tu l s'a sfârşit în mod armonic, ne s imţim mai uşura ţ i , t emerea şi compăt imirea , au d ispăru t , ne -am cură ţ i t de ele, făcând loc u n u i avân t sufletesc" ? Adevera t , dl P . ne laudă piese cu mul te vorbe şi accentuează , că „în carac teru l u n u i H . concepu t astfel esistă toa te condi ţ i i le necesare unei t r aged i i " . „Ev iden t , adauge , că aceas tă t r aged ia n u poa te în t ră în teor ia î ngus t ă a dlui B laga" . „Şi bine a făcut d i le tan tu l (Pop), că n u s'a lua t d u p ă astfel de teor i i de bă ia t de şcoală". Adevera t . Şi dl P. es te care s t r igă la începu tu l analisei , ce-şi face t ragedie i s a l e : „sancta s implic i tas" . Fer ic i t , că se scie mângâ ia a tâ t de eftin. Dar n u se mul ţămesce numa i a me gratif ica cu acele floricele scoase din uzina s imţeminte lor dsale, ci mă mai insu l tă şi pe al tă coardă. Ca să facă adecă impres ie , mai re­curge la u n mij loc. Şi adecă s p u n e : „Dar dl B laga ar p u t e obiec ta aici, că H o r i a din t r aged ia d i le tantu lu i (Pop) n u co respunde cu Hor ia cel i s tor ic . Ces t din urmă, c | i c e _ s e ! a f ° s t un tâciunar şi tâlhar, pe când „di­letantul" a făcut din el o persoană ideală, un representant al ideilor înaintate". Adecă „cjice-se", v rea să dică despre mine , că ţ in la H o r i a cel „ tăe iunar" . B ine , b ine . . . laudă- te die P — „dice-se" . . .

I a t ă la ce se a junge cu teori i le dlui P o p . Şi noi profesorii r omân i să lă ţ im aces te teori i . Ba , clâu eu nu.

»

c) Tudor Vladimirescu şi Mihaiu Viteazul.

Dl P . sus ţ ine , că şi aces te figuri i s tor ice po t fi p re lucra te în t ra­gedii , în con t raz ice re cu ce am sus ţ inu t eu, care nu admit , că din eroii naţ ional i se po t face t ragedi i , pe mot ivul , că în fiinţa lor n u se gă-sesce cusurul mare, ce t r ebue se caracter iseze fiinţa eroului t r ag ic şi că aceia nu comit astfel de fapte, în mijlocul mediulu i , în care t răesc şi la care apar ţ in , din cari să se cons t i tue vina tragică. Dl P o p s t r igă u n a : „sancta s impl ic i tas" şi î nda tă n e face cadrul unor t ragedi i pen t ru acei eroii naţ ional i , găs ind prea uşor şi cusurul în fiinţa lor şi şi v ina t rag ică în faptele lor.

Desp re T u d o r ne s p u n e : „Ce vrea T u d o r ? Să sdrobească domnia î nde lunga t ă a s t ră ini lor şi să facă pe R o m â n s t ăpân în ţ ea ra sa. E v i d e n t , că el pr in aceas ta în t r ă în conflict cu mediul social, în care t răesce" . Şi aici, sub mediu l social pr ivesce dl P . t o t s tăpâni rea , ceea-ce n u e corect , cum s'a mai a r ă t a t deja. „Dacă din acest conflict va eşi invins şi vâ peri , a tunc i iarăşi e evident , că el îusuşi e v inova t de această pe-r i r e " . Ce no ţ iune despre „vina t rag ică ?! Minuna tă filosofare. Adecă dacă T u d o r înv ingea n ' avea vină. Ştefan cel mare e şi el v inovat , în ochii d-lui P . , căci fusese învins de Turc i . F i ind-că n ' au învins eroii noş t r i naţ ional i în a tâ tea rândur i , îi avem acli în in ima noas t r ă ca „vinovaţi". „Dar cusurul? D u p ă definiţia noas t ră , scrie dl P . , cusurul îl constitue însăşi pa-

163

siunea eroului". Ce pasiune-cusur să fi avut oare T u d o r ? I a t ă : „Cupr ins de vo lbura pasiuni i T u d o r comite greşel i în a legerea mijloacelor, adecă lucrează necorec t " . (In paran teze fie dis , despre mine încă afirmă dl P . , că „am repl ica t cupr ins de vo lbura pasiunii") . „Şi aceasta îi g r ăbesce moar t ea" . L a î n t r e b a r e a : „comite T u d o r astfel de g re şe l i " ; r e s p u n d e : „De-sigur, căci dacă ar fi lucra t în toa te corect , dacă n ' a r fi comis gre ­şeli, cu s igur i ta te ar fi i sbu t i t în planur i le sale" . „Aş pu te chiar să indic şi cusurul principal în carac terul lui T u d o r : e prea optimist, iar aces t op t imism îl face să fie neg l igen t în a legerea mij loacelor" . Acelaş i cusur ca la H o r i a numa i n u „naiv" ; dar în loc de naiv, las, că'l face pe T u d o r „negligent". H o r i a era e rou „naiv" şi T u d o r erou „neg l igen t" , dar a l tcum sublimi, d u p ă aprec iarea d-lui P o p , şi d-lui ş t ie t imbra pe altul cu : „sanc ta s impl ic i tas" , cu „băiat de şcoală" ş. a.

Să vedem acum, cum pune b ine dl P . pe Mihaiu Viteazul, căci şi pen t ru acest erou ne face schi ţă de o t ragedie . „Dint re mul te una cu sigu­r i ta te vrea Mihaiu : să r e s toa rne o s tare socială şi pol i t ică es i s ten tă şi de a crea al ta în loc. De aci conflictul. D a c ă în aces t conflict el îşi lasă vieaţa , evident , că vina e a lui, căci el a fost provocatorul". I a t ă cum avem noi să pr imim moar t ea lui M. în o even tua lă t ragedie , ce va scrie dl P . ; ia tă ce v ină avem să apreciam spre a vede, că „faptele eroului t r ebue să aducă moar t ea lui cu o neces i ta te absolută , p r ecum din gh indă resare s tejar şi n u cucută sau a l tceva" , cum prescr ie , cu mul t ă competen ţă , dl P. „Deci originea pentru vina tragică a lui Mihaiu este de a se căuta în însuşi planul de a cuceri Ardealul". Tocma i aceasta o dice şi is tor icul şovinis t magh ia r „ SsadecsJcg", în monografia sa a supra lui Mihâly, ha vas alfoldi vajda" . Dar „dacă înv ingea" Mihaiu, a tunc i era p lanul acela ori­g inea vinei s a l e ? ?

„Dar cusururi esis tâ în carac terul acestui b ă r b a t ? " se î n t r eabă dl P . Şi r e s p u n d e aşa pe s c u r t : „Câte vreai". E s t e deci pot r iv i t a fi pus şi Mihaiu Viteazul , cu vina şi cu cusurile sale în o ope ră ar t i s t ică şi a ră ta t , că „în u r m a faptelor sale moa r t ea a fost o neces i ta te abso lu tă" .

Ne-a lăsat D u m n e d e u pe Venerabi lul erou, dl Sever Axentea, în v iea ţă , căci a l tcum dl P . i-ar fi făcut deja o schi ţă c u : v ină şi cusururi, pen t ru -că nu i sbu t i se a schimba stări le sociale.

*

Vedem modu l cum apreciează dl P . t ragedi i le p recum şi teoria, după care cere densul să fie concepu te şi scrise t ragedi i le . .

Dl P o p n u admite , se vede , acea lege estet ică, d u p ă care ca idea fundamenta lă a une i t ragedi i , are a n i se p re sen ta un chip de energie de v iea ţă omenească , iară ca concep ţ iune a ei modul , cum acea energ ie se consumă în l up t a cu universalul , conform cu cer in ţa condi ţ ie i vieţi i noastre.

164

II. Conflictul tragic. Dl P o p n u . î n ţ e l e g e nici confl ic tul . t ragediei . Aceas t ă l ipsă de pr i ­

cepere încă îl face apoi să orbecheze în în tunec ime, când apreciează t ra ­gedi i le , şi să comi tă fel şi fel de părer i şi con t raz i că toa re şi false.

Doi factori conlucra la p roducerea conflictului t r a g i c : universalul (sau cum îl numesce dl P . ade se -o r i : mediul social) şi eroul.

E în t r eba rea a c u m : ce fel t r ebue să fie aceşt i factori , ca să resul te din re la ţ iunea lor conflictul tragic ? Cu acestea t r ebue să fie în clar cel ce vrea să aprecieze tragedia. Clarificată aceas tă chest iune, se va înve­dera şi abe ra ţ iunea dlui P.

I' Complecsul acestei legi basate în natură morală şi în convenţiunea so­cială, cari conduc vieaţa omenească cătră scopul ei, asigurându-i desvoltarea naturală, şi delăturând pedecile, ce i se pun în cale, este ceea-ee numim: wni-

^versal. Pu te rea , care conduce omenimea, aşa cum o avem în realitate, e universalul . Se în ţe lege lumea nefiind perfectă, nici pr incipi i le universa­lului nu s u n t t o t perfecţ iuni , nu sun t to t pr incipi i de ale legei morale , care şi es te p e n t r u noi numa i u n ideal . Universa l cu pr incipi i le sale e aşa, cum e de l ipsă să fie în vederea desvol tăr i i na tu ra le a omenimei , a na ţ iuni i , a poporu lu i . I n special principi i le , pe cari se basează uni ­versalul în t r aged ie , t r ebue să fie cele necesare p en t ru basa es is tentă şi p romovăr i i acelei părţi a genu lu i omenesc, care servesce ca mediu pen t ru desvol tarea acţ iuni i t rag ice . Aces te definiţiuni le am şi în car tea mea. Şi

-atrestea sun t cele adevăra te cu privire la universalul din t ragedia . N 'avem, se în ţe lege , să cău tăm morala îna l tă în universa l . E u anume am şi în t re ­b u i n ţ a t t e rminul de „universal" , ca să nu se confunde no ţ iunea lui cu noţ iu­nea t e rminulu i de „morală" . E u adecă nu admi t şi n u vreu să învăţ t iner i -mea^ că legea morală ar fi schimbăcioasă, după t imp şi loc^ceea-ce mul ţ i o susţ in . Ei i am"convingerea , că legea morală este sfântă. Vedem însă, că cu toa te aces tea au fost împrejurăr i , când înşişi biser icele au în t repr ins astfel de acţ iuni , cari n u po t fi numi t e mora l e . Oare resboaele c râncene pu r t a t e în t re catolici şi p ro t e s t an ţ i au fost ac ţ iun i morale ? Nu legea morală a r ec l ama t acele fapte, ci oamenii insp i ra ţ i şi conduş i de uni­versalul de a tunci , care a fost, se vede, o neces i ta te a t i m p u l u i , t ocmai în vederea desvol tăr i i omenimii d in acele locuri şi împreg iură r i . N ' a fost mora l universa lu l a tunc i , dar a fost j u s t , corect , — no ţ iun i to t re la t ive —, căci pr in el s'a lucra t conform cu neces i ta tea de desvol ta re a me­diului seu. Aşa a v r u t „ lumea" de a tunci să se în tâmple . Ceea-ce se d,ice în acest înţe les „ lume" este universalul .

Aces tea sun t părer i le mele despre universa l , în genere , şi în tra­gedie . Cred, că e des tu l de evident , că eu nu ident if ic .universalul cu legea morală . L a s , că lucrul acesta l 'am şi esplicat , pe la rg .

Nu în ţe leg pe dl P., pen t ru-ce cearcă densul să-mi pres in te un a l t c redeu, decâ t cel m ă r t u r i s i t ; şi acum chiar, după ce mă mai desluşisem şi în r ă spunsu l meu . Mă mir foa r t e ! N u se teme, că vor fi d in cet i tor i i

165

„Tr ibune i " şi de aceia, cât de pu ţ in i , cari vor fi ce t i t şi cele scrise de mine şi aceşt ia au d rep tu l să-1 osândească ca pe u n om necorec t şi de rea credinţă .

Dl P . adecă se preface, că n u în ţe lege deosebi rea în t re universa l şi morală , şi conform „unui p lan na iv" al său, face astfel de ref iecs iuni : „Ajungând la sfârşitul acestei lungi polologii , despre universal , m'am întrebat: acum, d o a m n e sfinte, cine conduce omenimea, ala, universalul , sau aia m o r a l a ? une-or i ai crede, că universa l conduce , că dl B l a g a djiee :

„puterea, care conduce omenimea, aşa cum o avem in realitate, este universalul". D a r amar ne înşelăm, căci t o t dl B laga elice: „cea mai înaltă espresie a acestor norme regulătore de vieţâ omenescă se află în legea morală, în morală. Morala, se înţelege, e o noţiune mai înaltă decât universalul". (Teoria Dra ­mei.) Ar urma, con t inuă dl P. , ca mora la să conducă lumea. D a r nici aşa, că to t dl B l a g a ne î n v e a ţ ă : „Lumea reală e condusă în traiul seu în adever de universal". Veclând eu, i^ice mai depar te , în prefacerea sa, di P., că din aceas ta filosofie cu b raga n u es la nici u n r e s u l t a t . . . "

Adecă d r e p t vorb ind n u s'a „înşelat amar" dl P., ci dânsul voesce să înşele pe alţii . Dsa citeză, ce-i se pare po t r iv i t p lanului . Esp l i ca ţ i a că esistă şi universal şi esistâ şi lege morală, dar că acomodarea după legea "morala este n u m a i un ideal pentru',<5meMme,_ o 4asâ . afară. Se spune în car te c lar ; ,7V7eţuirea după legea morală sfântă e idealul cel mai îna l t al omen imei ! Tocma i însă fiindcă este idealul cel mai îna l t legea mora lă , omen imea merge încet , încet , că t ră acest ideal , care este a l tcum şi iden t ic cu perfecţ iunea. L u m e a însă este depar t e de perfecţ iune. E lucru na tu ra l deci, că omenimea în s tadiul seu de neper fec ţ iune , n u va t ră i perfect conform legii mora le . In v ia ţa socială a omenimii vor fi încă m u l t e pr in­cipii, dec re ta te de no rme regu la toare , cari n u se basează în tocmai pe legea morală , sun t şi au fost p reocupa ţ iun i de ale omenimii , de ale cul­tur i i şi de ale t impulu i . Pu te rea , care conduce omenimea aşa, cum o avem în rea l i ta te e un iversa lu l" . Aşa am scris eu.

Cred, că e des legată chest ia şi ev iden t şi scopul d lui P o p ! Universa lu l în t raged ie e o pu te re nebi ru i tă . Cine se mesoară în

lup tă cu el, t r ebue să o pă ţească . Universa lu l , adecă „puterea aceea, care conduce omenimea" , îşi

r e sbună şi el. N u n u m a i legea mora lă îşi r e s b u n ă şi pedepsesce , cum crede dl P., ci îşi r e sbună şi pu te rea universalului . Dl P . ci tează urmă­toarele păre r i ale m e l e : Universa lu l nu pr ivesce numa i pe omul singuratic,N cum îl p r iv im noi, ci pr ivesce în t r eaga ordine a omenimii , cum t r e b u e să fie. Deci , când pedepsesce , n u poa t e comite ned rep t a t e , el aduce la valoare însăşi d rep ta tea . Universalul n u se presentează , ca crud, ci ca j u s t şi drept . Aceas t a n i se dă să o vedem în t raged ie , în u r m a ţesă tur i i şi compuner i i sale ar t is t ice . — L a acestea face dl P o p u rmă toa rea obiec-ţ iune şi o b s e r v a ţ i u n e : „Oare din aceas ta e spunere n u resu l tă în m o d evi­dent , că dl B laga identifică universa lul cu rep resen tan tu l legii m o r a l e ?

12

166

J C i n e al tul are d rep tu l sâ păşească şi să se valoreze ca pedeps i to r al V nelegiuiri lor, dacă n u r ep resen tan tu l legii m o r a l e " ? Apo i eu îi r e s p u n d :

Universa lu l are d r ep tu l ! D-sa n u va admi te . Nu, căci d-sa n u v rea a se aprofunda în p rob lemele vieţ i i omenesc i !

Universa lu l con ţ inând şi e sp r imând pr incipi i le şi condiţ i i le , car i conduc v iea ţa omenească că t ră scopul ei, as igurându- i desvol ta rea na tu ­rală şi de lă tu rând pedeci le , ce i se opun în aceas tă cale, şi fiind şi noi educa ţ i cu aceleaşi pr inc ip i i de vieaţă, el, universa lul , se află în psichi-cul fie-cărui om bine educat, fiinţează în noi prefăcut în un s imţământ , ce se d,ice: simţementul general al individului. Aceas t a e de mare i m p o r t a n ţ ă a se şti . Şi de aces t adevăr t r e b u e să se ţ ină con t la anal isa ps icholo-g ică a tâ t a dramei în genera l câ t şi a impres iuni lor de ş t ep t a t e de ea. Adevăra t , la î ncepu tu l t ragedie i n u obse rvăm în no i fiinţa universa lu lu i , d in s implul mot iv , că a tunc i se desfăşură pu t e r ea şi ac ţ iunea subl imă a ero­ului, în aşa măsură , de deven im legaţ i de erou, contopi ţ i în acea pu te re şi ac ţ iune . D a r da, a jungem s tăpâni ţ i de s imţământu l genera l , ce-1, care ecuivalează cu universa lu l , când devine şi un iversa lu l act iv, în mod mai sub l im decâ t eroul, când adecă ac ţ iunea universa lu lu i suge rând în

"no i pr incipi i le lui ne de t e rmină a ne con top i în ele. Şi a tunc i s imţim, că da, fiinţează in noi . Şi î nda t ă ce s imţim, că fiinţează universa lu l în noi , ceea-ce este egal cu mani fes ta rea s imţămân tu lu i nos t ru genera l de vieaţă , îl aprec iam ca just şi corect, ca pe o putere , care mesoară toa te cu m ă s u r a cea adevăra tă . Universa lu l din d rama m o d e r n ă este aşa cum e con-

\ v inge rea noas t ră despre viaţă , căci în el am crescut şi n e - a m desvol ta t şi \ c u pr incipi i le lui ne -am format cu l tura şi peste t o t filosofia noas t r ă prac t ică .

\ _ _ A s t f e l s t ând lucrul , n u e permis să afirmăm, că universa lu l din t ra­gedie , ca pes te t o t din ori-ce dramă, e bru ta l , in to le ran t , t i ran , ne jus t , n e d r e p t ş. a. Dl Pop înse aşa ceva sus ţ ine . I n cr i t ica sa din „Convor­bir i ' 1 pe mot ivu l aces ta mă şi esecută, cel pu ţ in p e vre-o 10 pag ine . T o t de esemple, p r in cari cearcă să-mi dovedească , că universa lul e t i ran, b ru ta l ş. c. se ocupă, făcând la acestea şi analise specia le . Şi cum ? T o t punându -mi în t rebăr i , că în cu ta re şi cu tare dramă, chiar şi în Macbeth , Othello, Wal lens te in , D o n Carlos, E g m o n t ş. a. es te j u s t un ive rsa lu l? apoi , că are v ină Ant igone , Hamle t , Posa, P iccolomini ş. a. ? Şi pe l ângă respunsur i l e cu „nua mă mai şi î n ţ eapă cu obse rva ţ iun i de ale dsale, pe cari şi le crede in te l igen te şi r id icul i să toare . Mă în t reabă dese -o r i . „Cum just i f ic i pe basa aces tu i p r inc ip iu m o a r t e a acelor eroi, cari n u sun t cri­minal i , cari sun t pas iona ţ i p e n t r u idei nobi le , u m a n e m o r a l e ? Cum j u s ­tifici moa r t ea unor fiinţe cu ra te în faţa m o r a l e i ? Şi t r ecând la t r age ­diile de pe scena lumii , cum just if ici m o a r t e a lui Chr is tos , Socra tes şi a t u tu ro r mart i r i lor . T o t ce e d ramă esplic cu a jutor iul pr incipi i lor un i ­versa lu lu i şi a r apor tu lu i eroilor cu universa lu l ; şi chiar „moar tea u n o r fiinţe cu ra te în fa ţa mora lu lu i " , nici aci adecă n u espl ic lucrul cu m o ­ralul. I a r moa r t ea celor de pe „scena lumei* ca neapa r ţ i nend t ragedie i n u

167

o p u n sub rapor tu l acesta . Sciu, că nu -mi va face n ime t r aged ia despre Socra te sau Chr i s tos mar t i r i e t c ; — poa te v re -un di le tant . Mai l uând apo i în vedere c u s u r u L ş i v ina t rag ică a eroilor, des leg toa te ches t iuni le din t o a t e dramele bune , cu teor ia sus ţ inu tă de mine .

Dl P . cearcă să a tenueze chiar şi v ina lui B icha rd , ca să scoată şi aci un iversa lu l „nejust , t i r an şi b ru ta l " , „căci, d_ l c e dsa, to ţ i , câţi r ivneau la t ronu l Angl ie i s tau în p r iv in ţa moral i tă ţ i i pe aceeaşi t r ep t ă cu Richard , adecă to ţ i sun t mişei şi c r iminal i" . F a c e şi aici poves te , se în ţe lege , dl P . , căci afară de R i c h a r d n ime n u „r ivnia" la t ronu l Angl ie i , eră despre fii lui E d . cei, ce aveau d r e p t să u rmeze la t r o n d u p ă bolnavul E d u a r d şi despre fratele mai mare al lui R ichard , nici u n cuvân t r ă u n u se elice în toa tă t ragedia . R icha rd omoară pe fratele seu, pe bunu l George , omoară apoi pe cei doi fii nev inova ţ i al rege lu i E d u a r d , cari avea d r e p t la t ron . Al ţ i i n u mai sunt . D e u n d e şi pană u n d e sus ţ ine dl P. , ca to ţ i aceş t ia erau „mişei şi cr iminal i" ? Cât de uşor face dl P . pe alţ i i chiar şi „mişei şi cr iminal i" , când are să-şi apere o afirmaţiune nenorocoasă .

î n r e spunsu l meu am c o m b ă t u t cu doved^. mu l t e g reşa la aceas ta a dlui P . Ce face însă dânsul acum în repl ica s a ?

Mai t â rd iu v ine to tuş i şi dl P. şi r ecunoasce şi dsa un fel de vină a eroului , „să fie vinovat de sortea sa. Şi v inova t în sensul aces ta dev ine a tunci , când împl inesce condiţ i i le de mai sus" . Şi car i sun t acele con­d i ţ i i ? E t ă - l e : „1 . am ave su fe r in ţ a" ; 2. „eroul să n u pr imească l up t a în mod pasiv, ci activ, a ră tând pas iune înfocată şi vo in ţă n e s t r ă m u t a t ă în urmăr i rea unu i scop serios şi m a r e " ; B. „ L u p t a să se sfârşească cu moar t ea eroulu i" şi 4. „Moar tea eroului să fie mot iva tă din carac teru l şi faptele sale" .

A m espl ica t pe l a rg în s tud iu l meu „Din es te t ica t r ag icu lu i " che­s t iunea vinei t r ag ice şi am dovedi t ne temein ic ia părer i i dlui P., conclu-dând, c ă : v ina se comite de noi, ca şi de eroul t r ag ic , când se lucrează necorect , n u m a i a tunc i . Deaceea , clic eu, n ' au făcut Greci i t r aged ie din L e o n i d a s , F rancez i i d in Napoleon, He lve ţ i en i i din Hofer , Po lon i i d in Kosc iusko şi n ' avem nici noi Român i i să facem t raged i i din Mihaiu Vi ­teazul , din T u d o r Vladimirescu ori din Hor ia , n u t raged i i bune, despre cari dl P . sus ţ inuse că sun t to t a tâ tea obiec te m i n u n a t e p e n t r u t ragedi i .

Ce face di P . când rep l i că? D u p ă ce mai ântâ iu , în vre-o câţ iva numer i , me esecută erăşi pe m o ­

t ivul părer i i mele ca vina eroului şi cu j u s t e ţ a universa lului , v ine numai în u n n u m ă r şi scrie aşa : „Cum? A m cjis eu, că t i rania , in to leranţa , b ru ta l i t a tea e n o t a carac ter i s t ică a universa lu lu i p res te t o t ? Nu, ci am accentua t , că a t â t în v ia ţa de toa te dilele, câ t şi în t r aged ie avem n e n u m ă r a t e esemple , u n d e omul sufere mai mul t decât a păcă tu i t , ba uneor i sufere fără să fi păcă tu i t " . „Nu afirmă şi L e a r acest l u c r u ? Tes t amen tu l nou, t e s t amen tu l veehiu, în t r eaga is tor ie a omenimi i e p l ină de astfel de esem­ple" . Nici vo rbă n ' a fost însă de ideea aceas ta în to t ar t icolul dsale,

12*

168

nicăir i . Mai a d a o g e : „ E u n u afirm în mod categor ic , că universalul e abso lu t t i ran , in to le ran t bruta l , ci în mod condi ţ ional ' ' . S'a a ră t a t mai sus esemplele dlui P . , aduse toa te con t ra părer i i mele şi tocmai cu scop, să scoată v inova t universa l şi nev inova ţ i eroii. D a r p e n t r u . c e n ' a adus nici un s ingur esemplu despre c o n t r a r u l ? P e n t r u ce n ' a amin t i t nici cu u n s ingur cuvânt , că esis tă şi universa l j u s t . Să mai citez unele afir-ma ţ iun i de ale dlui P o p : „Dacă universalul pedepsesce pe A n t i g o n e cu moar te , a tunc i aces t r ep re sen t an t al ordinii nu numai că n'a pedepsit după principiile juste, dar a comis o adeverată crima". D u p ă ce înşi ră apoi esem­plele cu Machbe th , Hamle t , Othello, "Wallenstein şi t oa te câ te le d i scu tă dsa, 4 i ° e : „Atunci conclusia logică ar fi, că universalul ar fi mai curând representantul nedreptăţii, decât al dreptăţii. Şi pare-mi-se cam acesta este adevârul". „ In loc de j u s t şi d r e p t mai curând s'ar pot r iv i epi t i tu l de t i ran , in to lerant , b ru ta l . Cam aceas ta este adevăra ta fisionomie a univer­s a l u l u i ' . „Dar când se ara tă t ragicul în toa tă măreţ ia lui înfiorătoare, dacă n u a tunci , când pur tă to r i i de idei mar i şi comune omenesci se c iocnesc cu ideile învechi te şi ine r te (?) ale universalului şi sun t sdrobi ţ i , ei, cari p r i n moar t ea lor au p u s roa ta lumii în t r 'o mişcare mai r epede spre binele şi p rogresu l omonimii" .

Şi lucrur i le aces tea dl P . le scr ie! Dar , adevăra t , t o t dânsul dice ş i : „ C u m ? A m dis eu, e tc . " Şi to t dânsul dice despre mine , fiindcă i-am re leva t ce a sc r i s : „ca adevăra t escamator" ş i : „e de n e c r e d u t cu câtă l ipsă de j u d e c a t ă şi logică comba te d-sa".

* Al doilea factor în conflictul t r ag ic es te eroul t ragedie i . E r o u l

t r ebue să fie îna in te de toa te un caracter sublim fie în voinţă fie în vre-un simţement. E r o u slab, cum este făcut H o r i a în t r aged ia dlui P. , n u este pen t ru a r t a n u m i t ă t ragedia . N u ma i es te t rebu in ţă , să d iscut chest iu­nea aceasta , căci o am d i scu ta t şi în car te şi în r ă spunsu l meu. D a r re levez şi aici o in te resan tă în to r toch ia re a dlui P. , care nuWai are seamăn, î n car tea mea, deja în ar t icolul despre carac tere le d ramat ice , vo rbesc despre sub l imi ta tea eroi lor t ragici . L a t ragedie vorbesc foarte mul t . Ana l i s ând în p r imul ar t icol pe Macbe th scot în relief tocmai subl imi­t a t ea vo in ţe i lui. î n defini ţ iunea t rag icu lu i spun că e nimicirea unei pu t e r i sub l ime omenesci . A r ă t apoi special însuşir i le subl ime ale eroului t rag ic , accen tuând c ă : pu te rea subl imă a unu i individ zace sau în vo in ţă sau în sfimţement pu te rn ic şi că eroii t ragic i po t să se a re te de regu lă sublimi sau desfăşurând o pu te re n e m ă s u r a t ă conduş i d e : voinţa egoistă, voinţa altruistă, voinţa altruistă trecând în egoistă sau de un simţement prea puternic. |Acestea le d iscut pe larg, i lus t rându- le cu exemple , n u mai p u ţ i n decâ t pe 22 pag in i (vecji teor ia Dramei p . 93—115). î n Es t e t i c a t rag icu lu i deasemenea amin tesc ches t iunea de m u l t e ori, d. e. pag . 7, 8, 9, 10, 15, 16 e tc . Cu toa te aces tea i a tă ce i m p u t a r e îmi face dl P. în repl ica s a : „Dl B laga n u admi te v o i n ţ a nes t r ămuta tă , ci af irmă: tocmai l ipsa de vo in ţă n e s t r ă m u t a t ă duce p e erou la sfârşit t ragic . Ce voin ţă nes t ră -

_ 1 6 9

m u t a t ă desfăşură Hamle t , B r u t u s , Coriolan, R o m e o şi Iul ia ? D a c ă aceş t i eroi erau conduş i de vo in ţă n e s t r ă m u t a t ă n u cădeau" . Ce voiesce dl P . aici ? E v i d e n t , că vrea să demons t reze , că eu aş sus ţ ine legea ge ­nera lă , că eroul t r ag ic n ' a re să fie carac ter de vo in ţă subl imă, puternica , şi că în genera l t ocmai l ipsa de vo in ţă e causa peir i i lui. Se şi p u n e şi dovedesce , pe vre-o câ teva coloane, absu rd i t a t ea teor ie i mele (?) cu l ipsa de vo in ţa subl imă, afirmând, că „dl B l a g a cere n u m a i două con-d i ţ i u n i : v ina mora lă şi cusuru l" şi s f î rş ind; „ Vedem că teoria dlui Blaga trebue întoarsă deadreptul cu fundul în sus". Şi în s imţemântu l aces ta de t r iumf n u u i t ă a î n t r e b a : „Oare pen t ru ce a mai scris dl B l a g a teor ia d ramei" — deşi în „Convorbi r i L i t . " la sfîrşitul cri t ici i t o t densu l scri­sese a şa : „Dacă m 'am opri t cam mul t la chest iuni le acestea , causa este tocmai impor t an ţ a , ce t r e b u e să dăm lucrăr i i dlui B laga . Aceas t a car te are valoare i n c o n t e s t a b i l ă : ea este cea d in tâ iu în l i te ra tura românească , care se ocupă în mod s is temat ic cu teor ia d rame i" .

Aşa, a tunc i e ra mai b inevo i to r !

D a r să vedem despre ce e vo rba şi să şi p r iv im în consci in ţa dlui P . şi aici.

In r e spunsu l m e u luasem sub cercetare cr i t ică condi ţ ia t rag icu lu i pusă de dl P . în r ându l al do i l ea : „pr imirea lup te i d in pa r t ea eroului în mod activ, cu vo in ţă n e s t r ă m u t a t ă " şi făcusem următoa rea observa ţ i -une : Sună f rumos legea aceasta , numa i cât î nda t ă ce o apl icăm la „tra­gedi i le de gen iu" , găs im, că ea n u cadrează cu multe. E mancă şi aceasta lege. Ce voin ţă n e s t r ă m u t a t ă în pu r t a r ea lup te i desfăşura Hamle t , B r u t u s , Coriolan, R o m e o şi Iul ia ş. a. Anal isând pe aceşt i eroi deduc , cu pr iv i re la e i : tocmai l ipsa de vo in ţă n e s t r ă m u t a t ă i-a dus la sfîrşit t r ag ic . Legea sus amintită, a dlui Pop are valoare deci numai pentru tragedii cu eroii su­blimi în voinţă. Aşa am scris eu. E u adecă desvol tasem mai îna in te pe larg c h e s t i u n e a : că sun t eroi t ragic i sublimi în voinţă şi sun t eroi t ragic i sublimi în simţement, şi astfel aici am ară ta t n u m a i că „această lege are valoare n u m a i p e n t r u eroii sublimi în voinţă". Dl P . omite însă s implu tocmai conclus iunea mea şi me declară, că sum în con t ra însuşir i i su-< blime în vo in ţă a eroului t ragic .

î n ţ e l e g e a m pe dl P. , dacă n e a d m i ţ â n d sub l imi ta tea eroilor t ragici , a tâ t ca s imţemen t cât şi ca voin ţa , d iscuta pe t ema aceasta . Căci de fapt d-sa crede şi despre R o m e o şi Iulia şi despre H a m l e t , că sun t su­blimi în vo in ţă şi n u în s imţământ , cum de fapt s u n t ; şi n u în ţe lege , că n u e t o t u n a a fi subl imi în vo in ţă cu a fi subl im în s i m ţ e m e n t şi n ic i aceea, că subl imi ta tea în s imţemân t poa te eschide sub l imi ta tea în voin ţă . Romeo şi Iu l ia însă ca şi H a m l e t de fapt n ' a u fost subl imi în voin ţă , ci în s imţemânt . S u n t caracter is t ice în p r iv in ţa aceas ta cuvinte le Iuliei adresa te păr in te lu i L o r e n z o : „ î m p r e u n ă - n e mani le cu sfintele cuv in te şi î n c o l o . . . " . Cine mai este, care ar sus ţ ine despre Hamlet , că a avu t vo in ţă nes t r ămuta t ă . Nici chiar dl P . a l tcum n ' a sus ţ inu t t o t d e u n a păre -

170

rea aceasta . Când şi-a scris cr i t ica din „Convorbi r i l i t ." j u d e c a altfel. Iată ce dicea pe a t u n c i : „ însuşir i le desvol ta te p res t e măsu ră (par tea su-A)limă) în carac teru l lui H a m l e t s u n t : sentimentalismul şi fantasia; ce-i lip-

Isesee e vo in ţa şi energia" . Şi acum în r e p l i c ă : „Hamle t e o vo in ţă n e ­s t r ă m u t a t ă " . „E de n e c r e d u t cu câtă l ipsă de j u d e c a t ă şi logică com­

b a t e d-sa" — cuvinte le dlui Pop . Şi densul are cu tesan ţa să încerce a dovedi vo in ţ a n e s t r ă m u t a t ă a dlui Hamle t . „O mică anal isă v a dovedi , că H a m l e t de acum se sbuc iumâ în t re cei doi p o l i : a v rea şi a n u pu te , de acum îna in te cons ta tăm la el l ipsa de vo in ţă şi energ ie p e n t r u o fap tă decisivă. D a r aceas ta l ipsă n u se referă la u rmăr i rea scopului , pe care şi 1-a p r o p u s " . A ş a ! D a r în ce avem noi să aprec iam pe eroii t ra­gici şi pes te t o t pe eroii d rama t i c i ? Nu tocmai în insuşir i le , ce s tau în r a p o r t cu scopul , ce şi-1 p ropun . „Nu p e n t r u aceea p iere Hamle t , pen­t ru că n ' a ucis la t imp pe Claudius , cum sus ţ ine dl Blaga , căci l 'a ucis t ocmai când t rebuia , ci fiind că n u şi-a s t r ă m u t a t v o i n ţ a de a da de gol p e Cl". Adecă l'a ucis când t rebuia , tocmai în m o m e n t u l adecă, când a mur i t şi el. A tunc i t r e b u i a ? „Chest ia de apre ţ i a re" .

T o t cu astfel de resoane şi logică sus ţ ine dl P . d i scu ţ iunea asupra acestei ches t iuni şi la eroii R o m e o şi Iulia, Fec ioa ra de Orleans ş. a. Dar cred că e des tu l la t ema aceasta .

s N u m a i pe basa însuşir i i subl ime a e roului n u se poa te desvol ta con-

/ flictul t rag ic . E r o u l t r ebu ie să aibă în fiinţa sa psichică şi un cusur , să fie adecă pă t runs de o pas iune v io lentă şi puternică , cum îi e da t indivi­dului subl im a fi, de o pas iune cu t end in ţ e nepermise însă, cu t end in ţe , ce n u cuadrează cu ord inea s tabi l i tă . Basa acestui cusur are să fie în sub l imi ta tea psichică. Tend in ţe le , ce isvoresc din cusur, să se desvoal te esclusiv în vederea şi de dragul val idi tăr i i şi valorări i pe rsona le a ero­ului . Să n u fie eroul pă t runs de pa t ima carac ter i s t ică unu i mişel ori cr iminal ordinar . F a p t e l e nepermise din punc tu l de vedere al un iversa­lului , ce comite eroul , să n u aibă al tă imboldi re , decâ t va lorarea aceluia

iîn vre-o pr iv in ţă oare-care. Aces t fel de cusur e cel p ropr iu eroului t ragic , ce creeză conflictul t r ag ic şi ce împinge pe erou la comiterea vinei t ra­gice , care apoi aduce per ipe ţ ia şi catas t rofa t ragică .

Nu în sensul aces ta vorbesce dl P . Las , că şi în p r iv in ţa acesta, ca şi în pr iv inţa vini i t r ag ice şi a universa lu lu i , în j u m ă t a t e a pr imă a criticii, unde d i scu tă asupra celor sus ţ inu te de mine , peste t o t n u recu-noscea nici cusur nici vina. Curgeau numai în t rebăr i le „ce v ină" şi răs ­punsur i l e „nici o v ină" . In pa r t ea a doua amintesce de : pas iune şi de vină, „de v ina eroului pen t ru soar tea sa". î n repl ică e deja mai p r o n u n ţ a t pen t ru „cusur" şi „vină" . Ac i se espr imă deja a ş a : „ F ă r ă pas iune şi pr in u rmare fără cusur n u se poa te înch ipu i eroi t r ag ic i " şi în alt l o c : „Dar to ţ i eroii pier astfel în u rma greşel i lor şi a vo in ţe i n e s t r ă m u t a t e " . P r o ­gres deci.

171

Vedem dar, că în fine a ajuns şi dl P . să admi tă şi cusuru l şi v ina în sarcina eroilor t rag ic i . D a r clar şi corect t o t n ' a ajuns să vorbească . Se vede aceas ta din difiniţiunile şi din d iscus iunea ce face asupra aceste i chest iuni . D-sa identifică „pas iunea" cu „cusuru l" . Crede că acele cuv in te au aceeaşi no ţ iune . E însă deosebire în t re ele. Când ( l ice: „Ar ta t r ag i că se basează pe v ina t ragică , ear fără pas iune , adecă fără cusur n u se poa te înch ipu i eroi t rag ic i " , în al t l o c : „ lumea fără pas iune şi p r in u rmare fără cusur" „în cursul acţ iuni i eroul cupr ins de pas iuni le sale (cusur)". „Cusurul îl cons t i tue însăşi pas iunea eroulu i" . „Puterea , care s t r ivesce pe e rou s u n t pas iuni le sale (cusurul)" , ev ident , că identifică cusurul cu pas iunea . E necorec t dl P . când judecă aşa fel. Pas iunea poa t e fi şi bună , poa t e fi şi rea. Dacă e bună , cum a fost la sfinţii păr in ţ i , la eroii na ţ ional i , la b inefăcător i i mari , ş. a., a tunc i real isează v i r tu tea , faptele mari , eară dacă e rea, nasc din ea greşel i le şi faptele rele . Pas iunea e p o t en ţ a r ea la un g r a d îna l t a s tăr i i psichice pes te to t . T o t aşa da necorec t j u d e c ă d. P . şi definind v ina t r ag ică a ş a : „Ea zace în însăşi lupta , pe care a p rovoca t -o eroul" . Nu, ci în comiterea acelor fapte ale eroului , p r in car i acesta t i nde a r e s to rna ord inea s tabi l i tă de universa l în mediu l seu social . Şi în con-sequen ţă apoi d. P . t o t pe o basă greş i tă se pune , când apreciază v ina la caşuri concre te din t ragedi i . A afirma, cu pr ivi re la v ina unu i erou, a ş a : „dacă în acest conflict îşi lasă viaţa , evident , că v ina e a lui , căci el a fost p rovoca to ru l " e greş i t . Sau s'a spus u n neadevăr , sau să măr-tur isesce c red in ţa despre înr iur i rea sorţ i i în desvol ta rea ac ţ iuni i t rag ice . P e n t r u că n u urmează , că to tdeuna , când moare eroul în o luptă , pe care el a p rovoca t -o , să fi fost el şi v inova t . E ro i i din epopei na ţ iona le p o t mur i şi neavend vină, se j e r t fesc . A p o i ce vină .a a v u t : L e o n i d a s ? Ga-l i le i i? Chr i s to s? şi a tâ ţ ia mar t i r i ? Dl P . n u e esac t în n imic . I n adevăr mai în t o t r ându l celor scrise de d-sa găsesc i greşe l i de soiul aces ta .

T o t l ipsă de j udeca t ă corectă şi aprofundare în ches t iune dovedesce dl P. , când încearcă să escepţ ioneaze felul cum se clasifică în car tea mea^ cusuru l î n : 1) pas iune neeumpe ta t ă , 2) uni la terală , şi 3) i n c o n s e q u e n t ă ^ S u n t mai mu l t e feluri de cusuri , ce obvin în t ragedi i , dar eu am l u a t ' numa i pe aces te t rei , cele de căpetenie . I n pai-tea, u n d e scrie despre An t igone , măr tu r i s ind încă teor ia despre nev inovă ţ ia eroului , n e a g ă s implu ori ce greşea lă în carac terul ei. C u s u r u l : pas iunea uni la tera lă , n u există pen t ru dl P o p . U n d e se t r ac tează apoi despre F e c i o a r a de Orleans , B r u t u s şi Coriolan, pe 9 coloane combate părerea mea, că acei eroi ar fi fost inconsequen ţ i . A d e c ă : F e c i o a r a de Orleans n u es te inconsequen tă , când cu descons iderarea mis iunei sale, se amorisează de cel mai mare englez, de L ione l , fiul regelui englez, care călcase, dejosise şi ocupase F r a n c i a ? Cor io lan n u e inconsequent , când el, pa t r ic ianu l mândru , care de a tâ tea ori identificase t end in ţe le şi vrer i le sale cu in teresul R o m e i , n u e inconsequen t , când declarând, că „ întoarce spa te le pa t r ie i sa le" , se duce la duşmani i de moa r t e ai Romani lo r , la Volsci , pe cari îi a ţ i ţă şi

172

apoi însuşi îi conduce în con t ra Romei , cu scop să o c u c e r e s c ă ? D a r vede şi dl P. , că ceva cusur e la mij loc ac i ! Şi ca să fie d-sa espl ici t şi esact, mai esplici t şi mai esact decâ t mine, cu o suverană conş t i in ţă a omului , care t oa t e le ştie, n e spune a ş a : „Ceeace n u m e s c e d. B laga „in­consequentă" , iarăşi n u e al tceva, decâ t o greşa lă comisă de erou" . Gre-şala aceas ta o găseş te la to ţ i eroii susamint i ţ i . Adecă e „numai o greşa lă" . B u n ă oară când cineva nu ştie declina, noi dicem, că greşesce . Copiii greşesc , şi g reşesc to ţ i cei fără ş t i in ţe ori cunosc in ţe . Şi dl P . greşesce , n u dic, că din cusur, căci cusurul e un ce lega t de firea omului . Dar de t o t a l tceva e, die P o p , cusuru l ca pas iune necompe ta t ă , i nconsequen tă şi uni la tera lă . Aceas ta însemnează , că există în om o anumi tă s ta re psichică po ten ţa t ă , care îi de te rmină ac ţ iunea . L a greşa le e alt ceva. Nici cuvântu l greşală , nici păca t n u espr imă starea psichică, ce carac ter isează pe eroul t ragic , când este în mersu l pe calea, ce duce căt ră sfîrşit t rag ic . E u mă-am cuge ta t şi a supra te rmini lor . N ' am fost nici în pr iv in ţa aceas ta aşa de g r ă b i t ca dl P. P r i n cuvân tu l „greşală" e p rea pu ţ in dis, iară pr in „păca t" prea mul t . î n t r e b u i n ţ â n d cuvân tu l „păcat" ai fi împins să iden t i ­fici „vina t rag ică" cu „vina morală" , ce n u e de admis, în toa te caşuri le , dar ce-i face dlui P . a tâ ta p lăcere a-mi impu ta cont inuu, că aş admi te eu. Şi apoi mai e ceva. Greşală ori pecă tu l e deja fap tă îndepl ini tă , şi n u s t ra rea psichică, ce împ inge pe om la faptă, la fapta, care cons t i tue vina t ragică . Nu e aşa uşor a vorb i fără „greşală" die P o p . Şi dl P. , (jjar să greşească şi mai grozav, îşi pe rmi te a sus ţ inâ şi o al tă tesă , că adecă inconsequen tă aceea, formulată şi apl ica tă de mine , şi aşa n ' a re nici o influinţă asupra desvol tăr i i sfirşitului t rag ic . Adecă , după pă re rea dlui P., n u faptul că Fec ioa ra de Orleans s'a amorisa t de L ione l , că B r u t u s a c ru ţa t în t reagă pa r t ida monarchică , afară de Caesar , şi că Coriolan a dus oas tea duşmani lor la R o m a , le-a crea t sfîrşitul t r a g i c ! ? ! N u mai d i scu tăm asupra acestui punct , pen t ru că el este clar, iară obse rva ţ iunea dlui P., că „a tunci n u se făcea t r aged ie" e prea pu ţ in jud ic ioasă . Ce am sus ţ inu t eu şi în pr iv in ţa aceas ta , nu se poa te r e s t u r n a cu frase goa le . Cusuru l eroului t r ag ic este s tarea lui psichică pas ionată , ce res idă în însăşi firea lui şi din cari i svo resc t end in ţe l e şi vreri le lui î n d r e p t a t e în con t ra ordinei s tabi l i te a lumei . Pe basa aceas ta v ine eroul în conflict cu lumea-universalul , din care l up t e , după ce s'a comis vina t ragică , se sfârşesce.

III. Problema tragediei ca artă. Cea mai grea şi mai g ingaşă ches t iune din teor ia t rag icu lu i este,

fără îndoială , cea despre efectul estetic, ce se deş t eap tă în sufletul n o ­s t ru la vederea r ep resen tă r i i une i t ragedi i . A m d iscu ta t asupra acestei ches t iuni în car tea „Teor ia Dramei" , şi mai pe larg în s tudiu l da t ca r e spuns la cri t ica dlui P . A m demons t ra t cum la î ncepu t se operează de căt ră ar ta t ragedie i , ca să devenim pregăt i ţ i a ne s u c u m b a cu toa tă fiinţa noas t ră ps ichică subl imi tă ţ i i eroului t ragic , cum apoi a jungem a

173

ne simţi sub impres ia subl imului , cum în fine devenim, cu încetul , scoşi de sub subl imi ta tea ind iv idua lă spre a fi t r anspuş i sub impres iunea une i pu t e r i mai înal te , sub subl imi ta tea colect ivi tă ţ i i — a universa lu lu i —, ceea-ce şi este p rob lema ar te i d ramat ice . Sufletul nos t ru în gus t a r ea artei t ragedie i degagează, t r e p t a t cu desvol ta rea ac ţ iuni i t ragedie i , dife­r i te feluri de emoţ iuni . F ior i , admira ţ iune , venera ţ iune , t emere , compăt imi re t ransfulgerează fiinţa sufletului nos t ru pană a jungem la înă l ţa rea —_caj£. hars is — dela sfârşitul t ragediei , când toa te s imţeminte le , cele înfiorătoare, şi cele ne l in iş t i toare dispar , p e n t r u a se înă l ţa sufletul în u r m a contopi r i i sale cu pr incipi i le , cari conduc lumea, aşa, cum cu l tu ra noas t r ă ne face să în ţe legem, că t r e b u e condusă lumea. Ce ar fi deci gus t a rea plăceri i es tet ice la vederea t ragedie i ? N u poa te fi alta, decâ t că pr in idea şi concep ţ iunea poe t ică a t ragedie i , p r ecum şi p r in t oa t ă fiinţa acesteia , es te adusă şi de te rmina tă v iea ţa ps ichică d in no i a r ep roduce în noi emoţ iuni , ce co respund cu idea vieţ i i valoroase omenesc i ; la sfârşit astfel de emoţ iuni , cari co respund cu idea condi ţ iuni lor de v iea ţă so­cială armonică , sub care r a p o r t tocmai ne es te da t şi n o u e să t ră im. In adevâr băgând b ine seama asupra celor ce se în t âmplă în noi, vom vede , că aşa e. Pană cet im ori vedem desvol tarea ac ţ iuni i sun t em t o t emoţ io ­naţ i de idea unor m o m e n t e pu te rn ice de vieaţă , b u n e şi rele, dar toa te pu te rn ice , iară la sfârşit sun tem împăca ţ i , că aşa s'a t e rmina t lupta . I n u rmă de t o t apoi r e m â n e m cu idea şi concep ţ iunea t ragedie i , cari re ţ i ­nu t e în conşt i in ţă , când ni se mai r ep roduc , iară ne mai înviorează, t o t b ine şi p lăcut , dar cu s imţemin te mai pal ide .

Plăcjerea aceas ta este de n a t u r ă . ideală, ea resu l t ă adecă din s imţe­min te ideale . S imţemin te ideale fiinţează a tunc i în noi , când idei le co-respunojâtoare, de a căror r e sonan ţă se cons ideră acelea, n u sun t p ro ­duse în u rma impres ionăr i i lucrur i lor lumei reale, ci sun t p roduse sau în u rma impres ionăr i i lumei ar t is t ice , sau s implu în u r m a imagina ţ iun i i . Şi fiind-că s imţeminte le estet ice sun t de n a t u r ă ideală şi n u reală, ur­mează, că ar ta nici n u moral isează. Nu moral isează a tunci , când este pe depl in în ţe leasă de a tare . Omul înse, care n u este înzes t ra t cu cu l tura es te t ică receru tă , apreciază mai m u l t cu sensul moral , decâ t cu cel es te t ic , J acela fiind format în ori-ce suflet. Aşa apreciează d. e. poporu l şi cop i lu l ' p roduc te le ar t is t ice . Pe un copil îl po ţ i moral i sa cu poveşt i , iară pe un om cul t nu, deci şi aceasta se încân tă de ele. D a r ce rce tând asupra fiinţei acelei păr ţ i ps ichice din noi, a acelei cul tur i , cu a jutorul căreia apreciem no i îndeoseb i ar ta dramat ică , vom găsi , că aceea este tocmai moralu l din noi , cul tura morală . E adevăr ps ichologic deci, că noi ap re ­ciam ar ta dramat ică tocmai pe basa cul tur i i noas t re morale , aşa cum se găsesce ea în noi, oameni i reali , după principi i le universa lu lu i . F ă r ă aceasta , de fapt, n ' a r fi în ţe leasă concepţ ia unei d rame. T o t aşa se face a l t c u m , şi cu în ţe legerea şi aprec ierea poesi i lor epice, cu concepţ i i d ramat ice . Să luăm un e s e m p l u ; „Garda Sara iu lu i" de Alesandr i . Ac i n i se arată ,

174

cum în o l up t ă cade şi Su l t anu l Selim, ves t i tu l , şi A b d u l Aga şi Orcan . Selim (1789—1809), omul cu cu l tu ră înal tă europenească , vede că e de l ipsă a reforma a rma ta şi adminis t ra ţ ia , v r â n d Turc i a să se mai sus ţ ină în concer tu l popoare lor din E u r o p a . Fana t i c i i mohamedan i , f runtaşi i eniceri lor, îl urăsc pen t ru aceas ta şi fac o conjura ţ iune . Capi i e rau A b ­dul şi Orcan. Când tocmai A b d u l era oficer de s t ra jă la pala t , v ine Or­can, cu o armată , cu scop să s t r ăba tă în palat . Orcan făcea, adevăra t , pa r t e din con jura ţ iune şi ura pe Selim, dar onoarea- i nu-i pe rmi te , că pană ţ inea el s traje, să fie omorî t Sul tanul , căci în cal i tatea-i de strajă avea al tă da to r in ţă şi p rob lemă. Şi tocmai el se opune . î n l up t a desvol-t a t ă mor to ţ i . Pen t ru -ce t r e b u e să m o a r ă ? Selim avea d rep t să se cu­ge t e la reformarea aşedeminte lor ter i i sale, pen t ru că-i vedea decadin ţa , ce n u pu tea fi opri tă , decâ t pr in reforme europenesc i . P e n t r u ce să moară deci ? U n d e e vina t rag ică ? Da, Selim avea drep t , da r nici Orcan şi Abdu l n u e rau mai pu ţ in în drept , pen t ru că ei vedeau pr in aceas ta a taca tă religia mohamedană, temel ia s ta tu lu i tu rcesc . E r a u în conflict deci p reocupa ţ iun i le unui r e g e n t cu cele ale religioşilor. Re l ig ia e lucru mai mare , Selim deci v inova t — din punc t de vedere al cer in ţe lor t ragedie i . D a r cum de cad Orcan şi A b d u l ? A b d u l fiind păr taş în con jura ţ iune t rebuia , n i s'ar pa re , să deschidă por ţ i le lui Orcan. D a r nu. Aces t a aşa-i r e s p u n d e lui O r c a n :

„Am resturnat cu a noastre mari cazane Şi a lui Selim peire cu toţii am jurat; Dar eu cu jurămentu-mi nu pot să fiu legat Cât stau pândar aici cu peptul meu în poartă Şi cât credinţa sfântă în mine nu e moartă".

E l dice că u resce pe Selim şi v rea să-1 omoare , făţiş , „Dar n u când sun t de pază la căpâ tu iu l seu", căci n u vreau să fiu t r ădă to r .

Poes ia aceas ta o în ţe legem, numa i în ţe legând mora la şi universa lul din Turc ia şi îndeosebi cel din t impul , care ne servesce acest obiect . Să ne cuge t ăm acum la concep ţ iunea din „Inelul şi Năf rama" . Aceas t a ne e mai uşoară . Concep ţ ia de aci e din v iea ţa noas t ră . Cum am în ţe­lege înse conflictul şi sfârşitul t r ag ic şi din aceasta, dacă n ' a m ave în sufletul nos t ru î n t r u p a t universa lu l cu mora la din vremur i le şi vieaţa noas t ră . Ce u rmează de ac i? Urmează odată , ca noi să în ţe legem univer­salul, d in mij locul căruia e lua t obiectul şi a doua oară, ca concep ţ iunea dramei să fie morală, aşa morală, cum s imţ im noi mora la lumei reale , morala vieţ i i reale, adecă aşa cum o prescr iu pr incipi i le universa lului . Aşa numa i ne poa te mul ţ ămi t ragedia . Aşa n u m a i n e vom p u t e înăl ţa sufletesce.

D a r cu toa te aceas ta înă l ţarea p rovoca tă de t raged ie n u es te sa t i s ­facţ ie conş t ien tă morală şi n u are pu te rea de a moral isa, căci ea este p rodusu l unor idei din lumea imaginativă şi noi ş t im, s imţ im lucrul acesta . Noi ş t im, s imţ im, că avem o înch ipu i re îna in tea nos t ră . In t ragedie , la

17B

fine, v e d e m cu ochii sufleteşti pe eroul t r ag ic , ca pe omul cel amenin ţă to r , eăclut ca o fiinţă a păca tu lu i sau ca nepo t r iv i t p e n t r u vieaţa , la care s'a anga ja t ; cum soar tea lui e dovada u n e i în ţe lepc iun i îna l te şi satisfac-ţ iunea cea mai cu ra t ă da tă cer in ţe i de es i s ten ţă a vieţ i i o m e n e s c i ; vedem că esis tă o p u t e r e păz i toare a ordini i lumii , care, s t ând mai p resus decâ t noi oamenii , aprec iează toa te la va loarea lor p r o p r i e ; vedem t e rminân-du-se o l up t ă omenească , cu astfel de resu l ta te , car i sun t meni te a mul ţ ămi s imţământu l sănă tos obş tesc al nos t ru , al oamenilor-— cum scriu eu în Teor ia Dramei . — S imţămin te le v iza te aci şi avân tu l sufletesc n u s u n t de n a t u r ă mora lă şi mora l i să toare , căci avântu l aces ta sufletesc n u e efluxul reflexiei morale . P lăce rea aceasta sanaănă cu aceea, care se p roduce în no i la vederea une i s imetr i i ori la auclirea une i a rmoni i , când deasemenea n u se fac reflexii morale , dar to tuş i se poa te cfice, că de aceea se p roduce , fiind-că s imetr ia şi a rmonia co respund condi ţ i i lor ceru te de es i s ten ţă vie ţ i i noas t re , ceea-ce noi , conform cu s imţul nos t ru genera l cu l t iva t t o t cu pr inc ip i i men i t e a co respunde cu cer inţe le es is tenţ i i vieţ i i , — simţim ca plăcut . — Sufletul nos t ru , sub impres ia ar tei t r aged ie i e adus în posi ţ ia de a r ep roduce şi el din sine aceleaşi emoţ iuni , cari p e r c u r g şi v iea ţa persoane lor r e p r e s e n t a t e ar t i s t ic . Şi fiind-că aceste emoţ iun i ecuivalează cu v ibra ţ iun i le vie ţ i i omenesc i valoroase , cu a vieţ i i omenesc i pu te rn ice şi fiind-că tocmai va loarea vieţ i i ne es te şi n o u ă t u t u r o r a p rob lema cea mai mare, ele, acele emoţ iuni , deşi s te rn i te numa i de chipul unei v ie ţ i reale, ne înviorează şi v iea ţa noas t ră , ceea-ce noi s imţim apoi ca plăcere — plăcerea estetică, cum scriu eu în „Din es te t ica t r ag icu lu i " .

Cu toa te aces tea dl P . sus ţ ine , n u numai , c ă : 1. D l B laga identifică universa lul cu r ep re sen t an tu l legii morale, 2. că dl B . identifică vina t r ag ică cu vina morală , ci şi 3. că dl B laga identifică plăcerea tragică (ce va fi a cea : p lăcere tragică? P l ăce re es te t ică p rodusă de t r ag ic , da!) cu sat isfacţia mora lă" . Şi aceasta conclusie o t r age d u p ă ce-şi p u n e pre ­mise le : „Dacă v ina t rag ică este i den t i că cu vina morală, universa lul e r ep re sen t an tu l legii mora le , a tunc i u rmează în mod logic, că p lăcerea es te t ică t r ebue să fie iden t ică cu plăcerea mora lă" . Apo i n u e tocmai aşa de logic, căci în a r tă n u es is ta plăcere morală , ci p lăcere estet ică. Sun t t r aged i i , unde , da, universa lu l e r ep re sen t an tu l legii morale , cum e în Macbeth , de care mă ocup mai în deta iu în car tea mea, u n d e v ina t rag ică e ca v ină morală , şi cu toa te acestea efectul lor n u e moral , ori moral isă tor , p e n t r u s implu cuvân t , căci el e p r o d u s nu de m o m e n t e reale, ci de imaginative, de artă. Şi din causa aceas ta aci e vo rba despre alte s imţămin te , de estet ice , şi n u de s imţăminte le mora le . D a r apoi fapt mai e, că n u în toa te t ragedi i le e universa lu l r ep re sen t an tu l legii mo­rale şi v ina t rag ică n u e t o tdeuna ident ică cu vina morală . E vorba deci , că ps ichologia ne spune , că s imţăminte le es te t ice sun t de al tă na tură , i svoresc din al te cause, şi p r o d u c al tă influinţă a supra sufletului omeţ nesc , decâ t s imţăminte le morale ,

176

/ E curios, că dl P . cau tă cu to t deadensu l a me" scoate pe mine / pa r t i san al teor iei cu mora la în ar tă şi n u observă, că tocmai espl icaţ i i le i d-sale sun t de n a t u r ă a n e p re sen ta a r ta ca u rmăr ind scopur i morale .

Ce să însemneze espl icaţ ia , că s tând sub impres iunea t ragedie i „te temi şi compăt imesc i" , că „simţi , că s iguran ţa ta p ropr ie e amen in ţ a t ă şi că ai p u t e pă ţ i şi t u ce a pă ţ i t e roul" ? N u sun t aces tea to t s imţămin te mora le eşite din reflexiuni morale ? P e n t r u ce nu s'a pus dl P . să d iscu te ches t iunea aceasta, căci îi dasem ocasiunea, d i scu tându-o şi espl icându-o eu pe l a r g ? P e n t r u ce t rece aşa cu g r a b a pes te ea î ncung iu rând ori-ce espl ica ţ iune . E u dovedisem pe larg, că acele s imţămin te sun t din cadrul s imţăminte lor morale şi că acele n u se po t real isa de suflet pănâ stă sub impres ia ar t i s t ică a t ragedie i , căci e în n a t u r a artei , ca ea să sugereze acele emoţ iuni , ce v ibrează în inimile pe r soane lo r din ar tă şi n u se ne de te rmine a face reflexii morale . Ce obse rva ţ iun i îmi face dl P ? L ă ­sând la o pa r t e mer i tu l ches t iuni i , se aca ţă de u r m ă t o a r e l e : „Filosofia dlui B . e a tâ t de adâncă încâ t descopere deosebi r i acolo, u n d e nici n u t e gândeş t i . Cine ar fi creclut, că a t e contop i cu o pe r soană şi a t e identif ica cu ea sun t doue lucrur i absolu t con t ra re , ca alb şi negru , ca foc şi apă" . A d â n c mai e dl P . D-sa t rece cu vederea , că t o t d-sa este, care sus ţ ine că a t e identifica cu cine-va, e una cu a-ţi s imţi b ine per­sona l i ta tea p ropr ie şi a te substitui în idea cu pe r soana aceluia, căci n e g r u pe alb scr ie a ş a : „Acela, pen t ru care mă tem, sum eu însu-mi, căci v ă d e n d pe erou în g r ea s t r îmtoare , noi i nvo lun ta r identif icăm personal i ­t a tea noas t r ă cu a lui , ne substituim în s i tuaţ ia lui cri t ică, iar subs t i -tu indu-ne s imţ im pas cu pas , că în acelea-şi pas iun i fie-care d in t re no i ar fi luc ra t î n tocmai ca eroul şi p r in u rmare ar fi pă ţ i t aceea, ce a pă ţ i t e l" . Că dl P . nu în ţe lege şi n u admi te , că a te contop i cu ac ţ iunea , ce ţ i se desfăşură pr in artă, cu a te subs t i tu i în posi ţ ia cri t ică a eroului , n u e t o t una, n ' a m ce-i face. I a t ă ce dic e u : S t ând sub impres ia es te t ică a unu i p r o d u c t ar t is t ic , sufletul numa i poa te face nici un fel de reflexiune, — dacă în adevăr se s imte estet icesce, — nic i asupra noas t ră înşine, n ic i a supra al tora, ci t r e b u e să steie con top i t cu ce i se dă să vadă desfă-şu rându-se în ar tă . Dacă eu mă contopesc cu eroul , fac, să se p roducă şi în mine aceleaşi emoţ iuni , cari v ibrează şi în fiinţa psichică a eroului . Adecă , dacă iubesce el, iubesc şi eu, în idea, ca s imţemin te ideale, dacă se înverşunează , mă înverşunez şi eu, etc . Şi fiindcă eroul n u compă t i -mesce şi n u se teme, n ' am să compă t imesc şi să mă tem nici eu. Iată, că la dl P . e vo rbă de o aşa subs t i tu i re , în u rma căreia s imte compăt i ­mire faţă de altul şi t o t a tunc i şi t emere de s iguran ţa sa propr ie , pană când la mine e vo rba de o con top i re sufletească, în u r m a căreia se p ro-

. duc şi în in ima noas t r ă emoţ iuni , ce v ibrează şi în in ima eroului , pe ce se şi basează plăcerea estet ică, eschisă fiind de to t posibi l i ta tea producer i i ş imţeminte lor de compăt imi re pen t ru persoanele d ramat i ce şi t emere a fiinţei noas t re propr i i . E mare deosebi re deci în t re ce dic eu şi ce elice

177

dl P . A m amin t i t aceea că în u n s ingur m o m e n t se po t sălăşlui în su­fletul nos t ru s imţămin te de compăt imi re şi de t emere şi adecă, când a jungem să fim scoşi desub subl imi ta tea eroului , spre a fi puş i sub cea a universa lu lu i .

î n t r eabă dl P. , că u n d e e p u n c t u l acela de u n d e începem a ne l ipi de un iversa l . Se vede că d-sa n ' a s imţi t , în t oa t ă pu te rea lor, t ragedi i le lui Shakespeare , n ' a u rmăr i t cu a t en ţ iunea r ece ru tă desvol ta rea ac ţ iuni i t rag ice în deosebi din ac tu l 1 V-lea. In Macbeth , R ichard , Hamle t , Coriolan, Iuliu Caesar aşa de admirabi l operează în d i rec ţ iunea aceas ta poetu l . I n Macbe th se începe actul al IV cu a le rgarea lui Macbe th la vră j i toare , de unde , d u p ă ce e chinui t de frică şi de pr imejdi i , îl vedem, cum se duce şi mai c rud de cum era, şi mai ho tar î t de a omorî . „O vreme, t u îm-pedeci grozavele în t r ep r inder i " . „De as tădi îna in te pâ rga inimei mele fie pâ rga şi a mân i i " . Şi î nda t ă t r imi te omorî tor i la familia lui Macduff. In scena a 3-a apoi aşa de frumos se influinţează spi r i tu l nos t ru în direc­ţ iunea de a aş tep ta să vadă rescoala universa lu lu i con t ra lui Macbeth . Se repres in tă aci în tâ ln i rea lui Macduff, a celui mai înve r şuna t om con t r a lui Macbeth , cu Malcolm, fiul omor î tu lu i rege D u n c a n , pe care Macduff vo ieş te a-1 a ţ î ţa şi a-1 pune în f runtea unei oş t i r i sp re a m â n t u i Sco ţ ia şi a as igura t ronu l . Malcolm la î ncepu t n 'a re încredere în Macduff, pe care îl crede spion al lui Macbe th . Când Macduff spune , ce ' l doare şi ce vrea . Malcolm r e s p u n d e prefăcut , că el es te nevredn ic de a fi rege , din causa defectelor sale mora le . In t impul acesta în a cui in imă n u se deş­t eap t ă dorul de a vede pe Malcolm decis , a cui in imă n u e nel in iş t i tă , când aude din g u r a lui Macduff „P ie rde dar, b ia tă ţară , perde sângele t ă u ! Aşadă - t e s ta to rn ic cumpl i t ă t i ranie , bunul d r e p t n u se l up t ă cu t ine ! R a b d ă chinul tău, legiui tul t ău d o m n (Malcolm) te lasă t r e m u r â n d " . Şi a cui in imă n u se înviorează, când aude, că Malcolm a vorb i t n u ­mai din gură , că e rău , t emendu-se de in t r igă şi spionagiu, da r că în in ima sa el e cel mai bun şi devo ta t ter i i sale şi ga t a a porni în f run tea unei a rmate , pe care o avea deja ga ta , în con t ra lui M a c b e t h ? A cui s impat ie n u e acum cu Malcolm şi Macduff, cari sun t r ep resen tan ţ i i un ive r sa lu lu i? De aci încolo suferim cu Macbeth , când sufere acesta , devenim viteji în sufletul nos t ru , când se manifestă vi te j ia din in ima lui, dar s imţ im şi aceea, că el t r e b u e să pea ră şi să înv ingă M a l c o l m ; pe Macbe th îl v e ­dem cu ochii sufletesci ca nepo t r iv i t pen t ru vieaţa , în care se învâr te , iară pe Malcolm ca r e p r e s e n t a n t u l pr incipi i lor de vieaţă . T o t aşa e la R icha rd . Să n u s impat i săm şi să n u ne al ipim de universal , când n i se da să vedem, că şi mama lui R. îl b las tămă şi osândesce cu cele mai aspre v o r b e ? Nu, acela, care n u în ţe lege şi n u simte, ci se lasă a fi condus , poa te de forma lucrur i lor . Ca să scape de d i scu ţ iune în mater i i de acastea, unde se recere pă t runde re psichologică, dl P . se apucă şi aici se facă n i ţ ică specula ţ ie de al tă na tură , g ramat ică , ori al tceva, p i c e : „Mărtur isesc, că p a n ă aci n ' am şt iut , că a suferi împreună cu cine-va şi

178

a-1 compăt imi sun t doue no ţ iun i diameatral opuse, căci aşa dice dl Bl . în m o d adversa t iv „nu" — „ci"." Şi eu espl icasem deosebirea . I lus t rasem, că fiind con top i t cu cine-va de t o t n u îl mai şi compăt imesci , s ta re ps i -chologică imposibi lă , ci suferi împreună cu el. C o n t o p i t cu soţ ia mea eu sufer î m p r e u n ă cu ea, ceea-ce e mai mul t decâ t când o compăt imesc , căci compă t imi re se p roduce în in ima noas t r ă şi a tunc i , când n u eşt i con top i t cu pe rsoana suferindă. Şi pe duşman îl compăt imesc i , dacă ai in imă. E aci vorba , adevăra t , de o deosebi re subt i lă în t re nesce s tăr i sufletesci. L a s acum, că logica dlui P., d u p ă care susţ ine , că „dicând „nu — ci" re levi „no ţ iun i" d iameat ra l opuse , e de t o t falsă. D a c a îmi ara tă c ineva o coloare dicend, că e cafenie, şi eu r ă s p u n d : nu cafenie, ci e s tacogie , — am e n u n ţ a t doară, că s tacogiul este d iametra l opus ca­feniului ? Aprec ie re . . . . T o t neser ioasă e observa ţ iunea dlui P., cu care

/îşi apă ră tesa, care e: „Numai u n luc ru e n e n a t u r a l ca noi să ne închi -/ puitn procesul de subs t i tu i re sau de identif icare în m o d abso lu t mater ia l ,

cum si-1 închipue dl Bl. , anume , că as is tând d. e. la t r aged ia Othel lo, ] ne prefacem cu toţ i i în arapi negr i ca fundul ceaonului şi ne vom su-1 g r u m a neves te le" . Câ tă prefacere . . . . !

E to t o apucă tu ră s implă şi obiecţ iunea, ce vrea să fi i r o n i e : „Pană când Chr is tos a t r iumfat , cucer ind lumea cu subl imele sale învă ţă tu r i , l 'am admira t , am s impat i sa t cu el. î n d a t ă ce însă universa lul , adecă fa­risei i l 'au res t igni t , noi , d u p ă teor ia dlui B laga , n u pu tem să nu-1 de-saprobăm, să nu-1 osând im şi în consequen ţă să n u înce tăm cu afecţiu­nea noas t ră şi să n u o î nd rep t ăm spre pu te rea , care l up t ă con t ra lui , adecă spre farisei" . Da, n u m a i cât ne deosebim în părer i . E u n u susţ in , că Chris tos e g reş i t , că ar fi bun de t raged ia , şi n u sus ţ in apoi n ic i aceea, că am s impat isa în drame cu persoane fariseice, ci eu apăr teor ia , pe care o comba te dl P., că noi în decursu l ac ţ iunei ne con top im cu principii le universalului , cari n u sun t fariseice, ci j u s t e şi d r ep t e . L a s ' apoi , că esemplu l n u se po t r ivesce pen t ru a invedera ce se în t âmplă în sufletul nos t ru s tând sub impres ia artistică.

IV. F a t a l i s m u l î n t r a g e d i e .

D l P o p sus ţ ine şi acum, că t ragedi i le Greci lor vechi n u sun t fa­ta l i s te ; şi acum to t fără dovedi . E u demons t rasem, că da, sun t fatal is te aducând măr tu r i e istoria, c red in ţa şi l i t e ra tura Greci lor vechi , ba şi o g r ă m a d ă de c i ta te t ocma i de o d ramă, la care se provocase dl P., ca la o dovadă p e n t r u tesa d-sale. Şi acum, după obiceiu , r epe tează dl P., ce a scris deja în p r imul seu art icol , mai adăugând unele î n t r e b ă r i : „Când şi u n d e i s'a p r ec i s Cl i temnest re i , că-şi va alege moar t ea de bună voie, p e n t r u că t r aged ia fa ta l is tă t r ebue să a ibă doue no t e ca rac te r i s t i ce : p redes t ina ţ i a şi inev i tab i l i t a tea" . Să în t r eb şi e u : când şi u n d e li s'a precis moa r t ea lui Iasomir şi B e r t a din t r aged ia „Ahnfrau" de Gri l lparzer , p e oare o r ecunoasce şi dl P . de fatal is tă ? Apoi , da, era precisă moar t ea

179

lui A g a m e m n o n şi Ant igon i i , de a tunci , de când s'a d ic ta t de căt râ 4 e i b lăs temul asupra neamulu i lor, al lui A t r e u s şi L a b d a c o s , ai căror des ­cenden ţ i sun t acei eroi . P r edes t i na ţ i a res idă deci în b lăs temul dei lor şi inevi tab i l i t a tea în vo in ţa n e s t r ă m u t a t ă a aleilor, a se îndepl in i b lăs tămul dic ta t . Dl P . şi acum, d u p ă ce-i adusesem eu doved i con t ra re în abun-danţă , se mul ţ ămesce a-mi declara, că dacă n u cred, că Sti irmeri i şi Drănger i i au i nven t a t ches t ia dramelor fatal is te la Greci , să cetesc mo­nografia lui A. Puosikat, d in 1891 şi apoi a mă scoate şi pe mine sprigi-n i tor al părer i i d-sale. Metod .

î n a i n t e de toa te eu n u neg , că Sti irmeri i şi Drănge r i i au fost cei d in tâ iu , cari au op ina t în acest sens, adecă scr i i tor i i mar i ai seci. X V I I I . Dar ştiu, că pă re rea aceas ta s'a făcut conv inge re la to ţ i l i tera ţ i i de a tunc i încoaci . N u sciu, c ine-va va fi acel Ros ika t , cu monografia dela 1891, care e marea au to r i t a t e a dlui P o p . Şi n u în ţe leg apoi, cum de vor-besce dl P . cu a t â t a d i sp re ţ de Drânge r i i şi St i i rmeri i d in l i t e ra tu ra ger ­mană r id icând aşa de sus pe acel Ros ika t , căci doar ' se şt ie, că cei ma i mari învă ţa ţ i g e r m a n i din seci. X V I I I au apa r ţ i nu t aşa n u m i t e i : „Pe r iode d. Original- u . Kra f tgen ies" , sau d u p ă numi rea lui Kl inger , spusă în ba t jocură în d rama sa, „S tu rm- u. D r a n g - P e r i o d e " . In t r e aceşt ia găs im pe Klops tock , Wie l and , Less ing , He rde r , Schiller , la început , ş. a< A doaua uşa de scăpare e şi mai b u n ă : me scoate şi pe mine ade ren t al părer i i d-sale — în ba t jocură — ; şi aceas ta pe mot ivul , că eu susţ in , că Ajas de Aischil los este dus la peire de cusurul s ă u : mândr ia , ca pas iune n e c u m -peta tă . Dl P. crede, că p r in faptul , că acel erou este condus de pas iune necumpe ta t ă , se eschide ames tecu l sorţ i i în de te rminarea căderi i t r ag ice . Dl P o p crede deci , că e vorba aci de o con t rad ice re . Şi n u e. Doar^ şi An t igone era pas iona tă şi Ajas şi Orestes , Oedipus şi t o ţ i eroii g r e -cesci erau conduş i de pas iune , deşi l up t a le era impusă de soar te . D u p ă ce e rau aduş i de soar te în luptă , ei, eroi dramat ic i , cu inimă de eroi, t r ebu ia să dev ină pas ionaţ i , în d i rec ţ iune nepermise . Ajax era din fire mândru . Ocas iunea l'a făcut fără cumpătare , ceea ce i-a adus peirea. Soar-tea era l iberă a-1 conduce la peire , cu toa tă pas iunea însăşi a eroului . '

E curios, că dl P . n u recunoasce pr incipiul fatal is t ic în d rama Gre ­cilor vechi şi de al tă pa r t e înse apreciează d rama m o d e r n ă în t r ' un mod de se p u n e în ev iden ţă tocmai soar tea ca ho tă r i toa re în de te rminarea ac­ţ iuni i şi în î nd rumarea eroului pe calea peiri i . Dl P . nu-ş i admi te felul acesta de in t en ţ iune în espl icaţ ia dsale şi acum se şi miră , că eu a m p u t u t deduce aşa ceva. Voiu cons ta ta şi acum, că e basa tă afirma-ţ i unea mea.

Dl P . espl icând teor ia sa cu „sufer in ţe" ca pr in e lement al t r ag i ­cului ne s p u n e : „Se elice, că v ieaţa e o luptă . E i b ine , în soc ie ta tea omenească valoarea omului deprinde dela modu l cum ştie să deie pept cu soartea, care ne i m p u n e aceas tă l up t ă " . Esp l i c ând moar t ea în t raged ie , d i c e : „Din t re toa te câ te soar tea prescr ie omului pe aces t pământ , moa r t ea

180

e de cea mai subl imă ser ios i ta te" (? ser ios i ta te sub l imă ? ) Când esplică v ina eroului t r ag ic , $ice: „Da, t r e b u e să fie v inovat , înse n u v inova t în sens mora l făp tu ind vre-o crimă, ci v inova t de soar tea sa, căci t r ag ică e moar t ea n u m a i a tunci , când văd, că omul îşi sapă m o r m â n t u l cu v ina sa propr ie , înse n u poate ( subtras de dl P.) a l tcum, fiindcă aşa 'i d ic tează carac terul şi consci in ţa for ţelor sale, p r in care a p rovoca t soar tea la lup tă" . Când esplică efectul t ragedie i , s imţăminte le de compăt imi re şi j temere, d i c e : „Atunc i n e p ă t r u n d e acel s imţământ dure ros despre slăbi-iciunile omenesci , a tunc i s inguran ţa noas t ră p ropr ie , pa re că e amen in ţa t ă de mâna pu te rn i că a sor ţ i i" . Când aşa fel esplică dl P . esenţa t ragiculu i ei adecă tocmai aşa cum o espl ică Ar is to te l , care aprecia dramele Gre-

/c i lo r vechi , cele fatal is te , să n u am d rep t a cjice, că dsa susţ ine pr inci­piul fatal is t şi în d rama m o d e r n ă ? Ale cui s u n t teori i le şi esplicaţ i i le de s u s ? Şi ea tă ce cuvin te de apera re găs im în rep l ica dlui P . : „Dar b ine n ' am scris eu în Convorbi r i , că poe tu l să mot iveze soar tea eroului d in carac teru l sSu şi faptele s a l e?" Şi earăşi n ' a m scris eu, că la finea t ragedie i publ icul să-şi poa tă diee aşa t r ebu ia să se în t âmple şi n u al t fel, căci a tunci vedem că în t ragedie e plan, ord ine şi ra ţ iune , că to tu l se basează pe necs logic şi causal şi n u pe i n t â m p l a r e ? " E i bine, clic eu, dar toa te acestea, având în vedere espl icaţ ia fiinţei t ragicului , se pot r ivesc perfect şi p e n t r u t ragedi i le fatal is te . î n Medea ori Ahnfrau, dec lara te şi de dl Pop de fatal iste, ori în t ragedi i le g receş t i vechi , n u e plan, r a ţ iune , nex logic şi c a u s a l ? N u se va elice şi chiar la finea t ra­gedie i „Oedipus" , că aşa a t r ebu i t să se în tâmple cu e r o u l ? Aşa e înse, când n u eşti cu des tu lă băgare de samă şi des tu l de jud ic ios la formarea legilor de n a t u r ă subt i lă .

D a r şi p r in faptul , că dl P . pune ca pr im e lement şi condi ţ ia a t r ag icu lu i suferinţa, a călcat deja pe d rumul , ce duce la dramele fatal is te . D e aceea nic i n u poa te fi sufer inţa pr imul e lement al t rag iculu i , ches ­t iune ce o d i scu tasem pe larg în r e spunsu l m e u ; eu n u negasem suferinţa, cum d,ice dl P . , ci n u m a i îi con tes tasem drep tu l de a figura ca pr im e lement al t rag iculu i .

*

Ţin , că ne -am desluş i t acum din des tu l şi cred că şi ches t iunea t rag icu lu i e des luş i tă binişor , şi în mul te pr iv inţe , şi în deosebi , că „teoria dramei , aşa cum o espl ic eu, este cea adevăra tă , r ăz imată pe fond scienţific.

Transilvania. Partea oficiala. 49

ad Nr. 553-1901.

C o n v o c a r e .

î n sensul §§-lor 23 şi 26 din s tatutele „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român" se convoacă

a d u n a r e a g e n e r a l ă o r d i n a r ă

a Asociaţiunii la Sibiiu, pe 4 u e ^ e 21 şi 22 Septembre st. nou 1901, pe lângă următoru l

P r o g r a m . :

Ş e d i n ţ a I. Sâmbătă în 21 Septembre st. n. 1901 la 11 oare înainte de ameacţi.

O r d i n e a d e d_i:

1. Desch iderea adunăr i i genera le . 2. Cons ta t a rea delegaţ i lor p resen ţ i . 3. R a p o r t despre ac t iv i ta tea comi te tu lu i cent ra l în anul 1900. 4. Alegerea comis iun i lo r :

a) p en t ru examinarea r apor tu lu i g e n e r a l ; b) pen t ru examinarea ra ţ ioc in iu lu i pe anul 1900 şi a pro iec tu lu i

de b u d g e t pe anul 1902; c) p en t ru s tudiarea modificărilor p ropuse la „Regu lamentu l p e n t r u

secţ iuni le sc i in ţ ince- l i te rare" ; d) pen t ru înscr ierea de membr i .

5. P r o p u n e r i eventuale .

Ş e d i n ţ a II. Du»/inecâ în 22 Septembre st. n. 1901 la 10 oare înainte de ameadi.

O r d i n e a d e 1. Rapoa r t e l e comisiunilor . 2. Alegerea pres identu lu i , v icepres iden tu lu i şi comi te tu lu i centra l . 3. F ixa rea locului pen t ru proxima adunare genera lă . 4. Dispos i ţ iun i pen t ru verificarea proceselor verbale . 5. î nch ide rea adunăr i i genera le . Se observă, că eventualele propuneri au să fie presentate în scris pre­

statului Asociaţiunii (în Sibiiu, Str. Morii Nr. 8), cu 8 dile înainte de adu­narea generală.

S i b i i u , din şed in ţa comite tului cent ra l al „Asocia ţ iuni i p e n t r u l i teratura r o m â n ă şi cu l tura poporu lu i r omân" , ţ î n u t ă la 8 A u g u s t 1901.

Iosif Sterca Şuluţu3 m. p. Dr. Ilie Beu, m. p.,

secretar II. 6

50 Transilvania. Partea oficiala.

Nr. 6 5 2 - 1 9 0 1 .

Raportul general al comitetului central al Asociaţiunii pentru literatura română

fi cultura poporului român pe anul 1900.

Onorată adunare generală!

In conformitate cu §. 23 din s ta tu te comitetul central are onorul a presenta următorul rapor t despre act ivi tatea sa dela 1 Ianuar ie pană 31 Decembre 1900 şi despre momente le mai însemnate dela adunarea generală, ce s'a ţ inut la Băile-Her-culane, încoace. îna in te de toa te însă ne credem îndatoraţ i a anun ţa Onor. adunări generale, cumcă I lus t r i ta tea sa dl Ioan M. Moldovan, prelat domestic şi preposit capitular, din causa unui morb de care sufere din Martie 1899, prin scrisoarea sa ddto 26 Maiu a. c., s'a re t ras dela presidiul Asociaţiunii. Agendele presidiale le-a prove4ut domnul vicepresident şi în absenţa acestuia membrul din comitet dl losif St. Şuluţu.

I. Şedinţe le comitetului .

In anul 1900 comitetul central a ţ inut 12 şedinţe ordinare, satisfăcând astfel prescrisele §-ului 21 din s ta tute , şi 11 şe­dinţe ex t raord inare ; a ţ inut deci în total 23 şedinţe. Decursul acestora s'a adus la cunoscinţa tu turor membrilor Asociaţiunii prin procesele verbale, cari s'au publicat în par tea oficială a „Transilvaniei".

Pr in 278 concluse s'au resolvat toa te chestiunile supuse deliberării comitetului central .

Numerul exibitelor a fost 881, cu 215 mai mic de cât în anul precedent .

Stipendiile conferite de Asociaţiune în anul şcolar 1900/901, A. se a ra tă prin consemnarea a lă tura tă sub A.

Cu privire la înfiinţândul museu etnografic şi istoric, pre­cum şi cu privire la loteria întreprinsă în acest scop se pre-

B. sentează rapor t special sub B.

Transilvania. Partea oficială. 51

II. Membri i Asociaţiunii .

In present Asociaţ iunea are 1533 membri , a căror listă se a lă tură acestui rapor t sub C. şi a n u m e :

1. Membri onorari (în viaţă) 7 2. membri corespondenţi 20: 3. membri fundatori (în viaţă) 8 3 : 4. membri pe viaţă 204 ; 5. membri ordinari 1219. Abs t răgend dela membrii onorari şi corespondenţi , numerul

membrilor activi ai asociaţiunii a crescut cu 121 faţă de anul t recut .

Sub D. înaintăm conspectul acelor membri despre cari D ne-a venit la cunoscinţă, că au decedat , cu rugarea, ca la locul seu să binevoiţi a exprima condolenţă.

III. Averea Asociaţiunii .

Ală tura t sub E. înaintăm rapor tul cassei, raţiociniul fondu- E iilor Asociaţiunii şi inventarul acesteia pentru anul 1900, toa te censurate de o comisiune specială şi apoi aprobate de comite t în şedinţa dela 25 Iulie a. c.

Amintim, că percepţiunile fondului general în 1900 au fost de K 32,541-53, erogaţiunile de K 28,001-23. Cassa s'a încheiat cu un sald de K 4,540-30.

Averea fondului general a fost la finea anului t recut de K 288,028 10.

î n t r eagă averea adminis trată de comitetul central a fost de K 493,900 37. Aceas tă sumă este mai mică de cât cea a ră ta tă în raportul pentru anul 1899; ceea-ce se explică prin împrejurarea, că depositul Iancu, în suma de K 9,402-80 a fost rec lamat de ministrul de interne. Dacă abstragem dela acest deposit averea adminis trată de Asociaţ iune în 1900 a crescut cu K 4,82707.

In a lă turare sub F. ne luăm voia a subşterne şi un proiect F de budget pentru anul 1902.

î n legătură cu acestea rugăm pe Onora ta adunare gene­rală să mai iee cunoscinţă de u rmă toa re l e :

Afacerea lăsămentului lui George Filep din Tăşnad ancă to t nu este terminată .

6*

52 Transilvania. Partea oficiala.

Lăsămentu l fericitului Ioan P e t r a n din Cluj, care în t reagă averea sa a testat-o pentru crearea unei fundatiuni sub nu­mirea „Fundaţ iunea Ioan Pe t r an" , s'a per t rac ta t în 30 Ianuar ie respective 16 Februar ie a. c. Representantu l comitetului central a declarat în numele Asociaţiunii, că primesce moştenirea şi a cerut, împreună cu veduva defunctului, observarea şi exe­cu ta rea tes tamentului lui Ioan Pe t ran . Dar fratele şi doi ne­poţi ai acestuia, pent ru pretinse defecte formale, nu au vrut să recunoască t e s t amen tu l ; în consecuenţă judecător ia cercuală din Cluj i-a îndrumat la proces. L a t impul seu vom rapor ta despre fiualisarea acestei afaceri.

Funda ţ iunea in tenţ ionată de fericitul Dr. Ioan Nichita din Şimleu, comitetul nu a pu tu t să o primească în administra-ţ iunea sa. Aducerea acestei hotărîri se întemeiază pe urmă­toarele motive: a) fundaţiunea de sub întrebare este de caracter pur local şi confesional, dest inată pent ru ajutorarea şcoalelor şi bisericilor gr.-cat. române din Selagiu; b) în sensul dispo-siţiunilor testatorului fundaţiunea este a se contopi cu un alt fond deja existent şi adminis t ra t de insti tutul „Silvania" din Şimleu, adecă de un organ ce nu aparţ ine organismului Aso­ciaţiunii ; c) şi nici referinţele de drept ale fundaţiunii nu sunt pe deplin clarificate, în deosebi Asociaţ iunea ar ave numai protectora tul asupra fundaţiunii.

P r in decedarea văduvei Ana Ioanet te n. Gromboş, întâm­pla tă în Martie eliberat de usufructul in tabula t averea rămasă dela Ioan Iancu, fost preot în Vidra-de-sus, şi t e s ta tă de acesta Asociaţiunii în scopul înfiinţării unei fundatiuni. Comitetul central în şedinţa sa dela 4 Aprilie a. c. a decis ven4area acestor realităţi , avend suma realisată a se admi­nistra conform disposiţiilor testatorului . Vend,area, ce e drept s'a efectuit, dar ancă nu sunt împlinite toate formalităţile cerute pent ru care motiv ne reservăm a rapor ta asupra finalisării ei la proxima adunare generală.

Comitetul prin conclusul seu Nr. 113 din 12 Iulie 1897 a decis, ca realităţi le remase dela Nemuritorul Avram Iancu, cu excepţiunea casei, să se vendă şi din suma realisată, augmen­t a t ă cu preţul a 800 ex. din scrierea „Biografia lui Avram Iancu" de losif St. Şuluţu, donată de autor Asociaţiunii, sa

Transilvania. Partea oficiala. 53

se întemeieze un fond, care să poar te numele lui Avram Iancu . Pană la încheierea acestui rapor t din ven4area realităţi lor s'a încassat peste K 4300-—, iar un rest de aproape K 1700'— mai este a se încassa, şt din veu4area broşurei amint i te peste K 800, va să c]\că, în total peste K 5000. De aceea comitetul a decis inact ivarea „fondului Avram Iancu" cu începerea anului şcolar 1901 —1902, avend a se conferi din venitele acestui fond deocamdată un stipendiu de K 100 la un s tudent r o m â n de gimnasiu, şcoală reală sau comercială, şi restul a se capi-talisa, iar când venitele fondului vor permite să se confere şi mai multe stipendii de aceeaşi mărime şi to t la s tudenţi ro­mâni de gimnasiu, şcoală reală sau comercială.

IV. Biblioteca Asociaţiunii .

A. Biblioteca proprie. Conform inventarului biblioteca „Asociaţiunii" la finea anului expirat a numera t 3944 opere în B613 tomuri, 4203 broşuri şi 22 har ţe , faţă cu 3796 opere în 5398 tomuri , 4028 broşuri şi 22 har ţe , dela finea anului 1899; prin urmare biblioteca s'a sporit în decursul anului 1900 cu 148 opere în 215 tomuri şi 175 broşuri. î n special după diferitele secţiuni biblioteca ne prisintă următoriul t ab lou :

opuri în tom. broş. harţe. Secţ . I. Teologie 234 252 202 —

II . Filosofie 44 52 12 — II I . P e d a g o g i e 81 80 104 — IV. L i m b ă , l i te ra tură , a r tă . . . . 1143 1300 996 — V. Is tor ie şi geografie 619 1272 511 18

VI . I s to r ia specială a Român i lo r . . 308 348 249 2 VII . Sci in ţe na tu ra le 127 426 231 2

„ V I I I . Matemat ică şi geomet r i e . . . 29 36 17 — I X . Medicină 210 252 96 — X . Sc i in ţe j u r id i ce şi pol i t ice . . . 388 502 241 —

„ X I . Economie , indus t r i e , comerc iu . 145 105 169 — „ X I I . Diverse 554 622 1375 — „ X I I I . F o i per iodice 62 366 — —

B. Depositul de cărţi meni te spre vân4are par te în fa­vorul fondului general al „Asociaţiunii", par te unele în favorul şcoalei civile de fete a „Asociaţiunii", şi altele dest inate a se distribui de aici gratui t , numSră 27 publicaţiuni în 4260 to­muri şi 3672 broşuri, şi a n u m e :

54 Transilvania. Partea oficială.

1. Ac te şi da te despre confer inţa na ţ iona lă ţ i n u t ă în Mercurea la 1869 — 84 exempl . â 1 cor.

2. Acte pr iv i toare la urz i rea şi înfi inţarea „Asociaţ iuni i t r ans i lvane" , 154 exempl . â 1 cor.

3 . A d u n a r e a (II) gen . a „Asocia ţ iuni i t r ans i lvane" ţ i n u t ă la B r a ş o v în 1862 — 236 exempl . â 1 cor.

4. A d u n a r e a (III) gen . a „Asociaţ iuni i t r ans i lvane" ţ i n u t ă în Blaj la 1863 — 1 exempl . 1 cor.

5. A d u n a r e a (IV) gen . a „Asociaţ iuni i t r ans i lvane" ţ inu tă la H a ţ e g în 1864 — 36 exempl. â 1 cor.

6. A d u n a r e a (VI) gen . a „Asocia ţ iuni i t r ans i lvane" ţ i nu t ă la Alba-Iul ia în 1866 — 1 exempl . 1 cor.

7. Anale le Academie i române , (din b ibl io teca lui S imeon Mangiuca) . Ser. I I . secţ . I. tom. I I I . — X . şi XV. , şi ser. II . secţ. I I . tom. I I I . , V I L — X . şi X V . (17 voi).

8. Anale le „Asociaţ iuni i t r ans i lvane" din 1880, fasc. I. în 354 exempl . â cor. 1-80.

9. Bardosy , D., R e g u l a m e n t de serviciu I . şi I I I . pa r t e . Sibi iu, 1900 — 18 exempl.

10. Bergner , R., S i ebenburgen . E i n e Dar s t e l l ung des L a n d e s und der L e u t e . Le ipz ig , 1884 — 26 exempl . â K 8*—.

11 . Bib l io teca popora l ă a „Asocia ţ iuni i" . Nr. 1. Sibi iu, 1900 în 1642 exempl . â 20 fii.

12. Cata logul b ibl io tecei „Asocia ţ iuni i t r ans i lvane" , de Nic . Togan . 332 ex. a 1 cor.

13. F o i ş o a r a „Telegrafului R o m â n " din 1876 — 12 exempl . şi d in 1877 — 15 exempl.

14. Ind ice alfabetic al publ ica ţ iuni lor revis te i „Trans i lvan ia" . (Anul I .—XXV.) , al acte lor şi analelor „Asocia ţ iuni i t r ans i lvane" (1862—1894), de Nic . Togan . — 117 ex.

15. Laur i an -Bă lcescu , Magazin is tor ic pen t ru Dacia. Tom. IV . şi din VI I . fasc. 1. în câte 2 ex.

16. Lazar ic i , I., E l e m e n t e de poet ica română . Sibiiu, 1882. 16 ex. â 60 fii.

17. Loser , J . , I s tor ia agr icul ture i . Trad . au tor i sa tă . Sibiiu, 1899. — 28 exempl .

18. Maior, Dr . G., Manual de agr icu l tu ra ra ţ ională . P a r t e a I. A g r o -logia. Braşov , 1897 — 48 ex.

19. Meitani , G. G., S tud i i a supra cons t i tu ţ iun i i Români lo r . F a s c . V. şi V I L — X I I . 363 broş .

20. Monografia şcoalei civile de fete a „Asocia ţ iuni i t r ans i lvane" . 224 ex. â 2 cor.

2 1 . P o p R e t e g a n u l , I., Poveş t i din popor . Sibiiu, 1895. 1497 ex. â 1 cor.

Transilvania. Partea oficiala. 55

22. Puşca r iu , Dr . II., P r inc ip i i din pedagog ia genera lă . Sibiiu, 1880 — 34 ex.

23. Puşcar iu , I . cav. de. Da te is tor ice pr iv i toare la familiile nobi le române . Sibi iu, 1892 şi 1895. Voi. I. în 147 ex. â 4 cor. şi voi . I I . în 280 ex. â 8 cor., laolaltă voi. I. şi II. 10 cor.

24. Stoica, S., H ig i ena copilului dela nascere pană la al 7-lea an al e tăţ i i . Sibi iu , 1895 — 51 ex. â 30 fii.

25. Şu lu ţ iu Cărpin işanu, Dr. A., Graiul a rdelenesc în r apo r t cu l imba l i te rară de pes te Carpa ţ i . Sibi iu, 1890 — 8 ex. â 40 fii.

26. Togan , N i c . Român i i din Trans i lvan ia la 1733. Conscr ip ţ ia episcopului loau In. Kle in de Sadu. Sibiiu, 1898. 21 ex. â 60 fii.

27. „Trans i lvania" , o rganul Asocia ţ iuni i , d in u rmător i i a n i : 1869 (50 ex.), 1870 (36 ex.), 1871 (67 ex.), 1872 (92 ex.), 1873 (68 ex.), 1874 (101 ex.), 1875 (119 e x ) , 1876 (124 ex.), 1877 (103 ex.), 1878 (183 ex.), 1882 (61 ex.), 1883 (76 ex.). 1884 (69 ex.), 1885 (259 ex.), 1886 (282 ex.), 1888 (42 ex.), 1889 (80 ex.), 1890 (97 ex ), 1891 (13 ex.), 1892 (16 ex.), l8!-3 (2 ex.), 1894 (73 ex.), 1895 (24 e x ) , 1896 (82 ex.), 1897 (9 ex.), 1898 (4 ex.), 1899 (20 ex.), 1900 (14 ex.).

Biblioteca proprie s'a sporit şi în anul expirat mai ales în urma relaţiilor de schimb legate cu diferite societăţi sciin-ţifice şi l i terare din patrie şi prin donaţ iunea făcută „Aso­ciaţiunii" de erecfii reposatului jude de t r ibunal Ioan Bădilă.

P r in cumperare s'a sporit biblioteca cu 17 opere în 29 tomuri şi 3 broş. şi s'a cont inuat completarea colecţiunii de c|iare.

Dintre publicaţiunile periodice au in t ra t la bibliotecă în anul 1900 u rmătoa re le : „Biserica şi şcoala" din Arad, „Bunul Econom" din Orăştie, „Controla" din Timişoara, „Convorbiri l i terare" din Bucuresci, „Erdely" din Cluj, „Erd61yi Muzeum" din Cluj, „Ethnographia" din Budapesta , „Familia" din Oradea-mare, „Foaia diecesană" din Caransebeş, „Foaia pedagogică" din Sibiiu, „Foaia poporului" din Sibiiu, „Foaia scolastică" din Blaj, „Gazeta Transilvaniei" din Braşov, „Hunyadmegyei tort . es regeszeti tâ rsula t evkonyve" din Deva, „Letopis Mati ţe srpske" din Neoplanta, „Lumina" din Bucuresci, „Noua Revistă Română" din Bucuresci, „Pat r ia" din Cernăuţi , „Poporul" din Budapesta , „Revista Economică" din Sibiiu, „Revista I lus t ra tă" din Şoimuş, „Revista politica e le t terar ia" din Roma, revista „Tinerimea Română" din Bucuresci, „Szâzadok", din Buda­pesta, „Tagebla t t " din Sibiiu, „Telegraful Român" din Sibiiu,

56 Transilvania. Partea oficiala.

„Tortenelmi Târ" , din Budapesta , „Tribuna" din Sibiiu, „Tri­buna poporului" din Arad, „Turul" din Budapes ta şi „Unirea" din Blaj.

Gra tu i t s'au trimis şi în anul 1900 publicaţiunile Acade­miei magh. de sciinţe din Budapes ta şi ale Academiei Române din Bucuresci.

Depositul de cărţi de o par te a crescut prin biblioteca poporală a „Asociaţiunii" Nr. 1, de al tă par te a scăcjut în decursul anului 1900 în total cu 293 tomuri şi 431 broşuri, între cari 243 tom. şi 418 broş. dăruite, 26 tom. date în schimb şi 2 4 tom. şi 13 broş. vândute .

V. Despăr ţeminte le Asociaţiunii .

Societatea noas t ră a fost în temeia tă pent ru doue scopuri nobi le ; să cultive l i tera tura românească şi să promoveze cul­tu ra poporului. Ajungerea acestui din u rma scop s'a crechtt a fi mai cu put in ţă prin mijlocirea despărţemintelor , cari — fiind mai mul te şi mărginite la un cerc mai restrîns — pot veni mai des în contac t cu poporul şi pot mai uşor cunoasce t rebuinţele culturale ale acestuia. Pen t ru acest motiv orga­nisarea temeinică a despărţemintelor a fost obiect de preo-cupaţiune al tu turor comitetelor, cari au stat în fruntea Aso­ciaţiunii.

Durere însă, că toa te silinţele de pană acum nu au fost de ajuns pentru a pute astătji spune, că act ivi ta tea despărţe­mintelor nu mai lasă mul t de dorit. Trebue să fim, nu e vorbă, mulţămiţi , căci faţă de t recut suntem în progres, după cum am consta ta t şi în rapor tul nostru trecut . în câteva despăr-ţeminte se lucră cu plan şi cu răbdare , putem cjice şi cu succes, dar în multe locuri act ivi tatea se reduce la ţ inerea unei adu­nări cercuale, încolo nimic. Ei, şi baremi dacă cu ocasiunea acestora s'ar aranja astfel de lucruri, cari să agite spiritele — în înţeles cultural — t imp mai îndelungat . Un concert, o prelegere economică, o exposiţie de manufacturi ţărănesci sau de al tă natură , inaugurarea unei biblioteci poporale sau di­stribuirea de cărţi scrise pe înţelesul tuturor , sunt to t a t â t ea mijloace, cari lasă reminiscenţe binefăcătoare în inima po­porului.

Transilvania. Partea oficiala. 57

Din toa te acestea numai prelegerile publice se cultivă mai extins. Sunt însă adunări cercuale, la cari nici baremi o di­sertaţ ie nu se cetesce, ci se mărginesc la cetirea raportului anual şi darea unei scurte socoteli. A tâ t rapor tul despre ac­t ivitatea comitetului cercual, cât şi raţiociniul cassei sunt lu­cruri prevăcfute în s tatutele Asociaţ iunii ; presentarea lor este indispensabilă. Fiind ele însă de-un conţinut mai sec, pertrac­ta rea lor să se mărginească la strictul necesar ; iar par tea principală a adunării cercuale să residă in prelegeri şi festivităţi culturale, cari sunt mai a t răgătoare pentru massa poporului şi mai potrivite a popularisa Asociaţ iunea şi scopurile culturale, representa te de ea.

Ce împiedică nu odată reuşita adunărilor cercuale, ce îm­piedică adese par t ic iparea mulţimii la adunările noastre cul­turale, este obiceiul de a încassa taxele în ocasia aceasta. P rocedura este — ce e drept — normată în s ta tu te şi regu­lamente ; dar înscenarea încassărilor se poate face în aşa fel, ca ea să nu fie j ignitoare pentru public. Mai practic şi mai folositor ar fi, dacă toa te categoriile de taxe s'ar încassa înainte de adunarea cercuală şi în această ocasie s'ar rapor ta numai despre resul tatul încassărilor. Felul acesta de. procedare s'a probat , s'a dovedit de pract ic .

To t aici credem a fi locul a suleva şi u rmătoarea chestiune. Am esperiat, că unele desparte minte an de an îşi ţin adu­

nările cercuale sau numai îu centrul despăr ţământului sau în câteva comune alternativ. Găsim, că este contra intereselor Asociaţiunii, înţelegem interesele culturale, iar nu pe cele ma­teriale, ca despăr ţământu l să se întrunească to t numai în o comună. Ar fi bine, ca adunările cercuale să se ţ ină pe rând în toa te comunele despărţemintelor, fără considerare la resul-tatele materiale, ci numai scopurile culturale avendu-se în vedere. E de lipsă deci, ca fiecare despăr ţământ să-şi facă un plan. dela care să nu se aba tă de cât obvenind motive serioase.

Am ţ inut să relevăm toate aceste pentru motivul, că nimic nu poate fi mai potrivit pentru a ră ta rea defectelor noastre de organisare şi procedură de cât raportul anual, ce este a se presenta adunării generale. Rapor tul anual ajunge în mâna

58 Transilvania. Partea oficială.

tu turor membrilor Asociaţiunii şi astfel toţ i au ocasiune a cu-noasce ideile, de cari ar t rebui sa fim conduşi, dacă e sa pro­gresăm ; şi astfel toţi pot să-şi spună cuventul lor pent ru îndreptarea neajunselor şi pentru in t roducerea unor lucruri folositoare.

Ne măgulim şi de as tăda tă a crede, că exemplul dat de unele despăr ţeminte şi cuvintele noast re vor ave efectul dorit, şi mişcarea noas t ră cul turală va s t răbate în toate colţurile locuite de Români şi va cuprinde în valurile sale pe toţi cei-ce l imbă românească grăesc.

Ia r după acestea să ne daţi voie a schiţa pe scurt acti­vi ta tea despărţemintelor .

Dintre 42 despăr ţeminte , câte a avut Asociaţ iunea în 1900, au funcţionat u rmă toa re le :

1. Abrud-Câmpeni ; 2. Agni ta ; 3 Beiuş ; 4. Bis t r i ţa ; 5. Blaj ; 6. Bocşa; 7. B r a d ; 8. B r a n ; 9. Braşov; 10. Caransebeş ; 11. Cluş ; 12. Coha lm; 13. Comloş-St.-Miclăuş; 14. D e j ; 15. St .-Mărtin; 16. F ă g ă r a ş ; 17. H a ţ e g ; 18. Hida-Huedin ; 19. L u d o ş ; 20. Me­d iaş ; 21. Mociu; 22. Năseud; 23. O r a d e ; 24. Orăşt ie ; 25. Ora-v i ţa ; 26. Oşorheiu; 27. Panc iova ; 28. Regh in ; 29. S ă t m a r ; 30. Sebeş ; 31. Seliş te; 32. Sibiiu; 33. Sighişoara; 34. Ş imleu: 35. Timişoara; 36. T u r d a ; 37. Treiscaune-Ciuc; 38. Verşeţ.

Nu au funcţionat despăr ţeminte le : Alba-Iulia, Deva, Lu-goş şi Zernesci .

Dela ul t ima adunare generală încoace s'au reorganisat despăr ţeminte le : „Agnita" şi „Dej" şi s'au înfiinţat din n o u : „Bran", „Dobra", „Lipova", „Mercurea" şi „Verşeţ".

Cu ocasiunea adunărilor cercuale s'au cetit u rmătoare le disertaţii :

1. „Stupări tul raţ ional" de Alexandru Ciura ; 2. „Cum s'ar pu te îmbunătă ţ i s tarea mater ia lă a poporului

r omân?" de Teodor Bu le ; 3. „Urmările beţiei" de Dr. I. Comşa; 4. „Despre educaţie" de Ioan G e r m a n ; 5. „Despre grâu şi păstrarea sămenţei" de I. F . Negru ţ iu ; 6. „Despre îmbrăţ işarea invenţiunilor noui, folositoare la

economie de Ştefan Albu ; 7. „Despre ţ inerea şi prăsirea vitelor" de P e t r u Ie remia ;

Transilvania. Partea oficială. 59

8. „Despre prăsirea de gal i ţe" de Demetr iu P runeş iu ; 9. „Despre pomărie şi sistemele de altoit" de Ştefan Albu ;

10. „Despre însemnăta tea sălaşelor în agronomie de Pe t ru Ie remia ;

11. „Despre datini bune şi datini re le" de Ioan Budint ian ; 12. „Despre însemnăta tea cruţării" de Ioan Budin t ianu; 13. „ îmbunătă ţ i rea stării poporului nost ru" de Ioan

L ă p ă d a t ; 14. „Monografia comunei H e r m a n " de Alexandru Dogariu ; 15. „Câteva cuvinte despre pomenile la Români" de

Dr. E. Elefterescu; 16. „Economia raţ ională" de Ioan P o p ; 17. „Despre industrie şi comerciu" de Ioan Muntean ; 18. Cum s'ar pute îmbunătă ţ i s tarea mater ială a popo­

rului nostru ? de Demetr iu V. Z a h ; 19. „Repriviri asupra t recutului Asociaţiuni" de Ioan

Câmpian ; 20. „Problema şcoalei poporale în present şi viitor" de

Georgiu Manoilă; 21. „Tra ta t economic" de V. Sal talechi ; 22. „Educaţ ia socială" de Teodor Pe t r i şor ; 23. „Căuşele sărăciei poporului român şi mijloacele pentru

delă turarea lor" de Gr. Tătar . 24. „Despre însoţiri în genere" de Ioachim Mun tean ; 25. „Despre unele căi, cari duc la bunăs tarea poporului"

de Dumitru Moşora; 26. „Despre hrana sufletească (bibliotecile poporale)" de

Romul S imu; 27. „Luxul la poporul român şi urmările lui" de Vasilie

Rădule ţ ; 28. „ însemnăta tea meseriilor" de Vasilie Suciu; 29. „ învăţătur i şi fabule" de Paul Rota r iu ; 30. „Despre însemnăta tea bibliotecelor poporale" de Dr.

Val. Moldovan; 31. „Despre poesia poporală română" de Gerasim V a n a ; 32. „Ceva din istoria cliinezatelor române" de Dr. Victor

Onişor. 33. „Despre credinţele deşerte şi urmările lor stricăcioase

de A d a m Băsarabă.

60 Transilvania. Partea oficială.

Mai remarcăm, că în unele despăr ţeminte s'au împărţ i t între popor cărţi de cuprins poporal, s'au distribuit premii la ţărani şi ţă rance , în deosebi pentru costumele lor — s'au vo­t a t premii pentru disertaţiile cele mai bune, pent ru cult ivarea pomăritului şi a legumăritului , s'au prenumăra t în mai mul te exemplare gazetele scrise pentru popor, în câteva despărţe­minte s'a decis conferirea de ajutoare la învăţăcei de meserii ; despăr ţementul „Blaj" a premiat şi t ipărit în broşură „Higiena sau Car tea sănătăţ i i" de Dr. Ştefan Erde ly i ; despăr ţementul „Timişoara" a votat câteva ajutoare pentru scoale lipsite, de asemenea şi desp. „ Abrud-Câmpeni" .

§-lui 39 lit. g) din Regulamentul pentru despăr ţeminte au satisfăcut, înaintând rapor t anual, domnii directori ai despăr-ţeminte lor : Abrud-Câmpeni , Agnita , Beiuş, Bistriţa, Bocşa, Braşov, Cluj, Comloş-S.-Miclăuş, Dej, Ha ţeg , Ludoş, Mociu, Năsăud, Orăştie, Oraviţa, Oşorheiu, Sătmar , Sălişte, Sibiiu, Sighişoara şi Timişoara.

Din datele, ce ne-au sosit pană la încheierea acestui raport , constatăm, că despărţămintele Asociaţiunii au 42 agen­turi comunale şi 54 biblioteci poporale (mai mul te ambulante) .

Nu putem încheia acest capitol fără a releva o împreju­rare, ce ne dă speranţe cu privire la o act ivi tate mai intensivă a despărţămintelor . E fapt, că adunări le generale din ultimii ani toa te au avut un splendid resultat , a tâ t din punctul de vedere material cât şi mai cu samă moral . Meritul revine despărţemintelor, conducătorilor acestora, cari au arangia t festivităţi culturale, ce pentru ani de-a rândul vor forma o plăcută amintire în acele părţi , şi au sciut să provoace ade­verat entusiasm pentru scopurile Asociaţiunii.

VI. Secţ iunile sciinţifice-literare.

Prin instituirea secţiunilor sciinţifice-literare la adunarea generală din Băile Herculane, act ivi tatea l i terară a Asocia­ţiunii a fost pusă pe base noue.

Organele de păn ' aci ale Asociaţiunii au fost mai mul t organe administrative, cari nu puteau fi chemate a conduce şi o acţ iune l i terară ce reclamă o anumită cualificaţiune specială.

Transilvania. Partea oficiala. 61

Acum asociaţiunea are în secţiunile ei sciinţifice-literare un organ de specialitate, care va pu te inaugura şi pe te renul l i teraturei noast re naţ ionale o mişcare mai intensivă şi ro­ditoare.

In anul expirat secţiunile au fost ocupate mai mult cu lucrări de organisare, stabilindu-şi programul de acţiune, regu­lamentele interne şi pregăt ind o modificare mai aprofundată a Regulamentului lor general , stabilit la adunarea genera lă dela Băile Herculane .

î n această privinţă, precum şi cu privire la întregirea lo­curilor devenite vacante în secţiuni, par te prin moar te , par te prin demisiune, se presentează propuneri speciale sub 67. 6.

Secţiunile au ţ inut doue şedinţe plenare, una la 14 Oct. 1900 în scopul de constituire, şi a doua la 14 şi 15 Iulie a. c , când au deliberat chestiunile per t rac ta te în şedinţele singu­rat icelor secţiuni.

Asemenea şedinţe au ţ inu t : secţiunea l i terară 3 în Braşov, secţiunea istorică 1 îu Sibiiu, secţiunea sciinţifică 1 în Rodna şi secţiunea şcolară 1 în Sibiiu. Secţ iunea economică nu s'a pu tu t întruni.

Afară de lucrările de organisare, mai sus aminti te, secţiunile s'au ocupat păn 'acum şi cu lucrări l i terare şi au da t în primul rend o a tenţ iune deosebită publicaţiunilor Asociaţiunii, anume organului acesteia „Transilvania" şi „Bibliotecii poporale".

P r in disposiţiunile luate în această privinţă, cari — dacă aduna rea generală va vota budgetul presenta t de comitetul central , — se vor pu te pune în lucrare deja în anul viitor, cre­dem că se va face un mare pas înainte spre a da publicului nostru ceti tor şi în deosebi poporului dela ţ ea ră o lectură pe deplin potrivită cu trebuinţele sale reale.

Comitetul central , împărtăşind părerea, că secţiunile sciin­ţifice-literare vor pu te desvolta o activitate cu a t â t mai mulţă-mitoare, cu câ t lucrarea lor se va pute mişca mai liber şi independent , r enunţă la influinţarea acestei activităţi prin pro­puneri concrete şi crede că şi adunarea generală va consimţi ca lucrările l i terare ce vor fi să se îndeplinească în viitor să se încredinţeze cu totul competenţei secţiunilor şi — întru câ t

62 Transilvania. Partea oficială.

nu a t ing chestiuni materiale — să se separeze de lucrările administrat ive ale celorlalte organe ale Asociaţiunii.

Din causa aceasta comitetul central — în conformitate cu conclusele şedinţei plenare din 14—15 Iulie a. c. — a re­nun ţ a t la presentarea în forma de păn'aci a raportului li terar obicinuit, şi r enunţă şi la presentarea unei propuneri pentru de terminarea activităţii l i terare viitoare a Asociaţiunii.

VII. Scoală civilă de fete.

In anul şcolar 1900—1901 şcoala civilă de fete, susţ inută de Asociaţiune, a fost cerceta tă de 81 eleve, anumit în cl. I 12, în cl. II 25, în cl. I I I 26 şi în ol. IV 18, iar alte 4 eleve — absolvente ale şcoalei civile — în lipsa cursului comple­menta r par te s'au pregăt i t pent ru studii pedagogice par te au u rmat cursuri de musică, pictură şi lucrul de mână.

In internatul împreunat cu şcoala civilă de fete au locuit 52 eleve.

î n corpul didactic s'au în tâmpla t oare-cari schimbări în urma abdicerii profesoarei suplente dşoara Măria Cioban. Co­mitetul central a publ icat concurs pen t ru ocuparea acestui post, dar nu s'a presenta t nici o concurentă, care să întru­nească toa te cerinţele legii pentru şcoalele civile de fete. Astfel s'a vedut necesi tat a face o suplinire provisorie, angajând pe dşoara Laura Vlad, absolventă a Academiei de pictură din Miinchen şi învăţă toare cualificată pentru şcoalele elementare, ca să propună desemnul şi caligrafia, şi pe dşoara Eufemia Katona, învăţătoare cualificată pentru lucrul de mână în şcoa­lele e lementare , ca să instrueze elevele în lucrul de mână.

Instrucţ ia a da t resul ta te mulţămitoare . E a a u rmat în cadrul noului plan de învăţământ , acomodat planului de în­vă ţământ ministerial publicat în 1887 sub Nr. 29000, vota t de comitetul central în şedinţa sa dela 5 Aprilie 1900 şi aprobat de ministrul instrucţiunii publice cu da ta 9 Ianuar ie 1901.

Mersul instrucţiunii a fost supraveghiat de d-nii Dr. Ilarion Puşcar iu şi Iosif St. Şuluţu ca representanţ i ai comitetului, iar ca delegat la examenele anuale a funcţionat dl Nicolau Togan.

Transivania. Partea oficială. 63

Date mai amănunţ i te cu privire la şcoala civilă de fete se găsesc în p rograma publicată de direcţ iunea şcolară, şi care se a lă tură sub H.

Raţiociniul şcoalei civile de fete şi al internatului împreunat cu aceasta a fost revizuit de comitetul central şi aflat în ordine.

VIII.

In fine avem onorul a aduce la cunoscinţă, că cu finea anului curent expiră mandatu l presidenţilor şi al comitetului . Onorata adunare generală va ave deci să aleagă în confor­mitate cu §. 17 lit. a) din s ta tu te pe un nou period de trei ani pe presidentul, vicepresidentul şi comitetul central .

IX. Propuner i .

Supunând acest raport , d impreună cu aduse l e sale, apre-ţierii Onoratei adunări generale, o rugăm, ca să binevoiască:

1. a lua spre scire rapor tul general pe anul 1900; 2. a da expresiune condolenţei pentru membrii reposaţi

după consemnarea p resen ta tă ; 3. a da absolutoriu pent ru raţiociniile Asociaţiunii pe

anul 1900; 4. a aproba proiectul de budge t pentru anul 1902: 5. a aproba modificările „Regulamentului pentru secţiu­

nile sciinţifice-literare; 6. a alege pe presidentul, vicepresidentul şi comitetul

central pe un nou period de trei ani, adecă pe anii 1902, 1903 şi 1904.

Din şedinţa comitetului central al ,,Asociaţiunii pen t ru li­t e ra tu ra română şi cul tura poporului român" , ţ inută în Sibiiu la 8 Augus t 1901.

losif St. Şuluţu, m. p. Dr. Ilie Beu, m. p.,

secretar II.

64 Transilvania. Partea oficială.

Aclus A. Nr. 481—1901.

L I S T A stipendiaţilor Asociaţunii în anul şcolar 1900/1901.

1. Pave l Guşe i lă -Negrea , stucl în ci. VIII g imn. în Braşov \ Stipendiul > I. Roman de

2. A lexandru Rusu , s tud. în ci. VI . g imn. în Blaj ) câte 120 K. 3. Basi l iu Başo ta , st. în cl. VII . g imn. în Nâseud ; 40 K din fund. Baş io ta . 4. lu l iu H a ţ e g a n , s tud . în ol. V. g imn. în Blaj ; 100 K din fund. Dobâca . 5. Mihaiu P a p p , s tud. în ol. VI I I . g imn. în B e i u ş ; 120 K din fund. Gal iană. 6. Virgi l Nis tor , s tud. în cl: IV. g i m n . în B r a ş o v ; 120K din fund. Marinovic i . 7. Silvia Ciora, elevă în cl. IV. civilă în S ib i iu ; 80 K din fund. Dr. I. Moga. 8. Aure l Vasil ie, s tud. în cl. V. g imn. în S ib i iu ; 80 K din fund. E î u r e a n u .

Aclus B.

Nr. 557—1901.

R A P O R T despre lucrările comitetului central referitoare la înfiinţarea

„Casei Naţionale". In decursul t impulu i expi ra t dela u l t ima adunare genera lă , comi te tu l

cent ra l a finalisat î n t r ep r inde rea Lo te r i e i Casei Naţ iona le , pr in care — deşi n u a p u t u t real isa un profit a tâ t de mare d u p ă cum se spera — fondul Casei Naţ iona le a fost a u g m e n t a t to tuş i cu o sumă des tu l de însemnată .

Căuşele pr inc ipa le pen t ru cari loter ia nu a da t resu l ta tu l a ş t ep ta t este a se căuta în pr imul rând în împre jurarea , că Minis teru l de finanţe nici după repe ţ i t e încercăr i din par tea comi te tu lu i cent ra l n u a încu­v i in ţa t planul loteriei compus de Asocia ţ iune , ci a i n t rodus în el dife­r i te res t r ic ţ iun i (s. ex. r educe rea tragei ' i lor la una s ingură , intercjicerea rescumperăr i i câş t igur i lor cu bani ga ta , l imitarea p re ţu lu i b i le te lor de loter ie la 1 Coroană, e t c ) , cari — reducând şansele de câş t ig — au în-fluinţat în mod depr imă to r asupra disposi ţ iei publ icului mare de a par­t ic ipa la aceas tă loterie.

De asemenea au avu t o înr îur i re păgub i toa re şi re la ţ iuni le economice nefavorabi le din t impul mai nou.

Cu toa te acestea se pu tea ob ţ ine un resu l t a t ma i n iul ţămitor , dacă în t r ep r inderea Asocia ţ iuni i ar fi î n t împina t p r e tu t i ndenea acelaşi spri j in pe care l 'a găs i t la o par te a despăr ţemin te lo r şi a ins t i tu te lor de c redi t românesc i . In unele locur i însă apelul comi te tu lu i cent ra l pen t ru spr i ­j i n i r ea loteriei a r emas cu to tu l fără efect.

Transilvania. Partea oficiala. 65

Contur i le loteriei au fost censura te şi ap roba t e în şed in ţa comi­te tu lu i cent ra l din 11 Iulie a. c , iar profitul n e t de

K 21,159-19 a fost adăuga t la fondul Casei Naţ ionale .

Cu ocas iunea ul t imei aniversăr i comi te tu l cent ra l a făcut o nouă încercare pen t ru a pune obiceiul felicitărilor de Anu l nou în serviciul cu l ture i na ţ iona le , şi a lansa t un apel pen t ru rescumpSrarea felici tări lor în favorul fondului Casei Naţ ionale . Şi de a s t ăda tă s'a rea l i sa t pe aceas tă cale o sumă des tu l de însemnată .

Nu au l ipsi t în fine nici în anul din urmă, dona ţ iun i în bani şi obiecte , şi astfel fondul şi inven ta ru l Casei Naţ ionale a c rescut în mă­sură considerabi lă .

A n u m e s tarea fondului a ră t a t ă în r apor tu l din a. tr . cu K 33,353-70 a c r e s c u t :

a) cu veni tu l loteriei „ 21,159-19 b) din r e scumpăra rea fel ici tări lor de Anu l n o u cu . „ 660-— c) din dona ţ iun i în b a n i :

«) dela d. P . Ba rbu , advoca t în Reghin , în memor ia soţiei sale, t axa de funda tor „ 2,000-—

Ş) dela dl Dr . P . Ţeg le în T imişoara „ 60-— y) dela dl Al. L u p u , colonel î. p . în Viena . . . „ 20-— 8) dela dl A n d r e i u Bâ r seanu , prof. în B r a ş o v . . „ 50-— s) dela dl E r n . G. Vâ rnav „ 37-40

deci fondul r ep res in tă în to ta l . K 57,340-29 Obiec te pen t ru Museul i s tor ic şi etnografic au în t r a t — afară de

cele amint i te în r apor tu l din anul t r e c u t : a) dela dl Iosif S terca Şuluţu , Car tea de rugăc iune a Met ropol i tu lu i

A lexandru St. Ş u l u ţ ; şi o scr isoare din 9 F e b r . 1849 a genera lu lu i B e m cătră Nic . S o l o m o n ;

b) dela Ioan Todescu , pa roch în B u c i u m - C e r b u : B u z d u g a n u l lui H o r i a ;

c) dela dl Georg iu de Gorog , loco tenen t î. p . în Or şova ; obiec te archeologice, d o c u m e n t e is torice şi o colec ţ iune de m i n e r a l e ;

d) dela dl Pa t r i c iu B a r b u în Regh inu l săsesc o cămaşă de z a l e ; e) dela dl Ios . P o p e s c u în R e g h i n u l s ă sesc : diferite obiecte de

bronz , şi / ) dela dl Georg iu M. Corcheşiu, p r imar în C â m p e n i : mai mul te

mone te vechi de argint . A v e n d în vedere , că în sensul conclusului adunăr i i genera le dela

Mediaş sumele colec ta te şi dona te pen t ru Casa Naţ ională , şi în deoseb i şi taxele fundator i lor şi veni tu l loter iei sun t a se folosi pen t ru z id i rea Casei Na ţ iona le pe locul care a tunc i forma deja p ropr ie ta tea Asocia ţ iuni i , Comi te tu l cent ra l speră , că — avend concursul publ icu lu i mare , — va p u t e p re sen ta în t imp aprop ia t p ropune r i concre te pen t ru r id icarea cel

7

66

pu ţ in a unei păr ţ i a pa la tu lu i Casei Naţ iona le , ca pr in u n asemenea î ncepu t să de lă tu re cu to tu l scept ic ismul cu care o par te a publ icului pr ivesce aceas tă în semna tă în t r ep r inde re cul tura lă a Asocia ţ iuni i noas t re .

P e n t r u p resen t Comi te tu l cent ra l roagă adunarea gene ra l ă : a) a lua ac t de aces t r apo r t şi a aproba lucrări le sSvîrşite, şi b) a da expres iune mul ţămi te i sale faţă cu spr i j ini tor i i mai sus în­

şiraţ i ai Casei Naţ ionale . D in şed in ţa comi te tu lu i centra l al „Asocia ţ iuni i pen t ru l i t e ra tura

r o m â n ă şi cu l tura poporu lu i r omân" , ţ i nu tă în Sibi iu la 8 A u g u s t 1901.

Aclus C.

Consemnarea membrilor „Asociaţiunii pentru literatura română

şi cultura poporului român". Starea dela 1 A u g u s t 1901 *).

Membrii secţiunilor sciinţifice-literare. Babeş Vicenţ iu , m e m b r u al Academiei rom., Budapes t a . Bă lan Iosif, profesor, Caransebeş . Bâ r se a nu Andre iu , profesor, Braşov . B a r z u Tra ian , asesor referent , Caransebeş . B l a g a Iosif, Dr. , profesor, B ia şov . B u n e a Augus t in D r , cauonic met ropol i t au , Bla j . Cosma Par ten iu , dir. execut iv , Sibi iu. Goldiş Vasile, secre tar consis torial , Arad . Hossu Vasi le , canonic met ropol i t an , Bla j . Marienescu M. Atanas iu Dr., j u d e de tablă î. p . , Sibiiu. Olariu Iul iu Dr., dir. ins t i tu tu lu i teologic, Caransebeş . Oni ţ iu Virgil , d i rec tor g imnas ia l , Braşov. Ple tosu Grregoriu, profesor, Năseud. Porc ius F io r i an , v ice-căpi tan î. p., R o d n a - v e c h e . P u ş c a r i u foan cav. de, sep temvi r î. p., B ran . St roia Ioan Dr., p ro topop , Săl iş te . Şu lu ţu St . Iosif, j u d e de t r ib . î. p. , Sibiiu. Viciu Emil iu , profesor, B la j . Vlaicu Arseniu , dir. şcoalei super. comerciale , Braşov . Vulcan Iosif, redactor , Oradea-mare .

Despăr ţ6 i i ien tu l Abrnd -Câmpen i . Membrii fundatori.

Başota Basi l iu , advoca t em., j u d e de t r ib . î. p., A b r u d . Chirtop Zosim, Dr., advocat , Câmpeni .

*) On. direcţiuni ale despărţemintelor, resp. P. T. membri ai Asociaţiunii sunt rugaţi a controla, dacă li-s'a introdus esact numele, locuinţa şi posta ultimă şi eventualele greşeli sa binevoiască a le rectifica, — tie şi numai pe o cartă poştală, — pentru-ca să se rectifice şi la centru.

Transilvania. Partea oficială. 67

Membrii pe viaţă. Adamovici Ana , Buc iurn-Poeni , p . u. Abrud . Adamovic i Nieolau, preot , Buc ium-Poeni , A b r u d . Achim Pe t ru , propr ie tar , Buc ium-Munta r i , Ab ru d . Andre ica Michail , p ropropr ie ta r , Câmpeni . „Aurăr ia" i n s t i t u t de credi t şi economii , Abrud . Bariţiu Victor , notar , Buc ium, p . u. Abrud . Biser ica gr . -or t . română , Vidra-de-sus , p . u. Câmpen i . Cândea P e t r u , propr ie tar , Z la tna . Cirlea Mihail, no ta r public regesc , Abrud . Cotişel Cons tan t in , preot , Cer tege , p . u. Câmpen i . Danciu Aurel iu , propr ie tar , Buc ium-Cerbu , p . u. A b r u d . David Candin , d i rec tor de mine, Buc ium-Şasa , p. u. A b r u d . „Doina" , socie ta te pe acţii , Câmpeni . Filip Ana, soţie de advocat , Ab rud . Gomboş Mihail , propr ie tar , Vidra-de-sus , p . u. Câmpen i . Henzel Simeon, propr ie tar , Roş ia . Jurca Iosif, propr ie tar , Roş ia . Lobonţ iu Nieolau, propr ie tar , A b r u d . „Munteana", ins t i tu t de credit şi economii , Ofenbaia. Paul Pe t ru , p ropr ie ta r , Z la tna , P o p Lauren ţ iu , Dr., advocat , A b r u d . P r e d a Basi l iu , Dr., advocat , Câmpeni . Sima Grigor ie , preot , Cărpiniş , p . u. Abrud , Todescu loan, preot , Buc ium-Cerbu , p . u. Abru d . „Zlăgneana", i n s t i t u t de credi t şi economii , Z la tna .

Membrii ordinari. Anca Iuliu, Dr. , medic cercual , Ofenbaia Ar ieşan Iosif, preot , Cer tege , p. u. Câmpeni . Banfi Ştefan, Dr., medic , Buc ium-Şasa . p . u. B u c i u m . Bocanic iu George, comerciant , Roşia . B o l o g Teodor , Neagra , p. ' u. Câmpeni . Candrea Michail , preot, Neagra , p. u. Câmpeni . Chi r top Vasi le , propr ie tar , Câmpeni . Ciura Alexandru , preot , Abrud . Cotişel Măria, soţie de pr imar , Cer tege , p . u. Câmpen i . Cotişel Niculae , pr imar , „ „ Cris tea Nieolau, preot , Valea-Bulzului , p . u. Z la tna . Darabant Alexandru , j u d e reg., B is t ra , p . u. Câmpen i . Dav id Samuil , comerciant , Ab rud . D u ş a Teodor , preot , Pe t r ângen i , p. u. Z la tna . Fodor Vasi le , Dr. , advocat , A b r u d . P u r d u i Romul , p ro topresb i t e r , Câmpeni . F o d o r e a n Nieolau, învă ţă tor , Ofenbaia. Goia Demetr iu , preot , Pe leş -Sohodol , A b r u d . G o m b o ş Ana, preoteasă , Abrud-sa t , p . u. A b r u d . Lazar Silviu, contabi l , Ab rud . Maior loan , preot , Roşia . Marcu Romul , capelan, Bis t ra , p . u . Câmpen i . M u n t e a n Dionisiu, no ta r , Ofenbaia. Oneţ Nieolau, preot , Pe leş , p . u. Abrud . Pop E l vira, soţ ie de advocat , Ab rud .

7*

68 Transilvauia. Partea oficiala.

P o p a Ar i ton , preot , Buc ium-Şasa , p . u. Buc ium. P o r u ţ i u Iuliu, paroch, Câmpeni . Scrob George, preot , SScătura, p. u. Câmpeni . Todea Ioan, preot , Albac , p . u. Câmpen i .

Despart6menti.il Agnita. Membrii ordinari.

Bonea Ioan, paroch, Fofeldea , p. u. Nocr ichiu . Câmpean Nicolae, pr imar , Bârgh iş . Conora Ioan , preot , Boholţ , p. u. Cincu-mare . Dordea Ioan, preot , Bârgh iş . Gavrea Nicolau, preot , Bendorf, p. u Nocrichiu. Lenea Axente , funcţ ionar la pre tură , Agni ta . Mihu Ioan. preot , Cincu-mare . Moldovan Nicolau, p ro top . , Nocr ichiu . Păcală Michail, paroch, Şu lumberg , p . u. Agni ta . Pa i cu Ioan, învă ţă tor , Agni ta . P ă r ă u Ioachim, preot, Agni ta . Răgneală Ioan , preot , Şoarş , p. u. Cincu-mare . Ta t Ioan , t eo log abs., Ţ ich indea l , p . u. Nocr ichiu .

Despărţ6mentul Alba-Iulia. Membru fundator.

Socie ta tea foştilor nobi l i husa r i de g r a n i ţ ă în Te iuş .

Membrii pe viaţă. Crişan losif, oficiant, Bă răban ţ , p . u. Alba-Iul ia . Florescu Nicolau, p ropr ie ta r , Ighiu . Lascu George , propr ie tar , Ampoi ţa , p. u. Ighiu . Pa t i ţa R u b i n , advocat , Alba-Iul ia .

Membrii ordinari. Bătăcui Aron, notar , Benic , p. u. Teiuş . Cirlea Ioan, propr ie tar , Alba-Iul ia . Filip Georgiu, advocat , Alba-Iul ia . Haţegan Vasile, notar , Oarda-de-jos . Marciac Ioan, Dr., advocat , Alba-Iul ia . Micu Simeon, p ro topop , Alba-Iul ia . Moldovan Simeon, propr ie tar , Alba-Iul ia . Rusan F lor ian , preot , Alba- Iu l ia . Toto ian Ioach im, preot , Miceşt i , p . u. Alba-Iul ia .

Despărţ6mentul Beiuş. Membrii fundatori.

Criste Nicolau, cive, Be iuş . Iţlegrean Demet r iu , comerciant , Be iuş . Oncea Teodor , notar , B . Lazur , p. u. Uieni . Papp Pau l , advocat , Beiuş .

Membru pe viaţă. Radu Nicolau, pădu ra r dominai , Be iuş .

Transilvania. Partea oficială. 69

Membrii ordinari.

Andru Teodor , preot , Chişcou, p . u. D u m b r ă v e n i . Antal Augus t in , p ro topop , Be iuş . Arde lean Alexiu, propr ie tar , Be iuş . Arde lean Coriolan, profesor, Be iuş . Ardelean Ioan, comerciant , Be iuş . Boiţiu Cons tan t in , propr ie tar , Be iuş . . Bot işel Miron, preot , Stei, p . u. Rien i . Bu le Teodor , profesor, Beiuş . Buş i t a Ioan, profesor, Beiuş . B u t e a n Angela , profesoară, Be iuş . Bu t ean E lena , profesoară, Beiuş . B u t e a n Ioan, d i rec tor g imnasia l , Beiuş. Cartiş Vasilie, propr ie tar , Rogoz , p . u. Ho l lod . Comşa Ioan Dr., medic , Somba t şag . Cosma A. Liv ia , soţie de advocat , Beiuş . Cosma Gavri i l Dr., advocat , Beiuş . Cost in Georgiu, propr ie tar , Vărăşeni , p. u. S o m b a t ş a g . Cris tea Gavri l , preot , D.-S.-ForSu, p. u. B.-Ujlak. Dan Ioan, pădurar , Budura sa , p . u. Be iuş . Diamandi Nicolae, profesor, Be iuş . —«•* D u m b r a v a Vasil iu, profesor, Be iuş . Erdelyi Ioan iun., inginer , Be iuş . E rde ly i Vasil iu, apotecar , Beiuş . Fabian Mar ta m. I epure , profesoară, Be iuş . P a b i a n Nicolau, profesor, Beiuş . F e k e t e Demet r iu , cantor-docent , Be iuş . Gera Alexandru , exac tor dominai , Be iuş . Gli ţa Ioan , notar , Nanhegheşe l . Iepure Ioan, profesor, Beiuş . I g n a t A. Sabin, cand. de adv., Be iuş . I g n a t Viora, Be iuş . Kovâry Ioan, preot , Ivaniş , p . u. B.-Ujlak. Nlaiorescu Danii l , no t a r pens., Beiuş. Mar inescu George , profesor, Be iuş . Mihoc George , j u d e şi econom, B.-Săliş te , p . u. Be iuş . Mureşan Georg iu Dr. , medic , Be iuş . Nicola Cornelia , profesoară, Be iuş . Nicoru ţa Vasil iu, teolog, Cusîiş, p . u. R ien i . Paladi An ton iu , preot , Feneş , p. u. Be iuş . Pa lad i Corneliu, comerc iant , Be iuş . Pap Augus t in , si lvan, dominai , Pe t ros , p . u. Be iuş . Pap Ioan, preot , Drăgiesc i . Pap Vasil iu, p ro topop , Be iuş . P a p p Ioan Dr., cand. de advocat , H a ţ e g . P a p p Vasiliu, preot , T o p a de sus, p . u. Dobreş t i . Papfalvai Andre iu , paroch, Ghelani . Pap luca George , indus t r ieş , Beiuş. Pavel Valeria, guve rnan ta , Be iuş . Pe t r i l a Ioan, învăţă tor , Merlău, p . u. Cordău . P i n t e r Ioan, învă ţă tor , Beiuş . P o p a Atanas iu , Campani i de j o s , p. u. Bă i ţ a .

70 Transilvania. Partea oficială.

P o p a Zachar ia , paroch, B.-Sălişte, p . u. Be iuş . Popovic i Cons tan t in , Dr., advocat , Be iuş . Popovic i Teren ţ iu , notar , R ien i . Sfetea Măria, profesoara, Cluj . S tan F l o r i a n Dr., profesor, Be iuş . S tan Il ie, profesor, Be iuş . Stefanica Vasiliu, profesor, Be iuş . S to lo jan Octavia, d i rectoară , Beiuş . Tau Ioan, învă ţă tor , Topa-super ioară , p . u. Dobreş t i . T e a h a Vasil iu, preot , V.-Sohodol , p . u. Văşcău . Valtner Măria n. Cosma, propr ie tară , Be iuş . Ven te r E u g e n i u , preot , Rogoz , p . u. Hol lod .

Despărţământul Bistriţa. Membrii fundatori.

„Bistr i ţana", i n s t i t u t de credit , Bis t r i ţa . Borgo-Bis t r i ţ a , comuna , B o r g o - P r u n d . B o r g o - P r u n d , comuna, Borgo -P rund . B o r g o - R u s , comuna, B o r g o - P r u n d . Borgo -T iha , comuna, B o r g o - P r u n d . Poru ţ iu Samuil , consil ier minis t . î. p . , B is t r i ţ a .

Membrii pe viaţă. Borgo-Joseni , comuna, B o r g o - P r u n d . Borgo-Mij loceni , comuna, B o r g o - P r u n d . Borgo-Murfişeni, comuna, B o r g o - P r u n d . Borgo-Susen i , comuna , B o r g o - P r u n d . Ciuta Demet r iu , Dr. , advocat , Bis t r i ţa . Pop Michail , p ropr ie ta r , Sânt ioana , p . u. Ş ieu .

Membrii ordinari. Dan El iseiu , preot , Borgo-Susen i , p . u. B o r g o - P r u n d . D e a c Ciril, p ro topop , Şeut , p . u. Şieu. Dologa Ioan, preot , Borgo-Tiha , p . u. B o r g o - P r u n d . German Alexandru , Dr., medic , Bis t r i ţa . Linul George , Dr., advocat , Bis t r i ţa . L o g i n Dionis iu , Dr., cand. de advocat , Bis t r i ţ a . Malaiu Ioan , Dr., cand. de advocat , Bis t r i ţa . Mihai laş Mihail , dir. de bancă , Bis t r i ţa . Monas te r ian Leon , contabi l , Bis t r i ţa . Monda Simeon, p ro topop , Borgo-Bis t r i ţ a , p . u. B o r g o - P r u n d . Onişor Victor, Dr. , cand. de advocat , Bis t r i ţa . Pahone Vasile, Dr. , advocat , Bis t r i ţa . P o p u Alexandru , Dr., medic , Bis t r i ţa . P o p u Ioan, preot , Nusfalău, p . u. Sieu. Ranta -But icescu Vasile, j u d e reg. , B i s t r i ţ a . Scr idon L e o n , Dr., p r im-vicenota r comi ta tens , B i s t r i ţ a . Tr ipon Gavri i l , Dr. , advocat , Bis t r i ţa .

Desparţimentul Blaj. Membrii fundatori.

Bunea Augus t in , Dr., canonic met ropol i tan , B la j . Capitlul me t ropo l i t an gr . cat . r omân din B la j .

Transilvania. Partea oficială. 71

Moldovan M. Ioan, p repos i t capitulai-, B l a j . Pop Gavri i l , canonic met ropo l i t an , B l a j .

Membrii pe viaţă. Hossu Vasi le , Dr., canonic met ropol i t an , B l a j . Mihâlyi Victor, Dr. , met ropol i t , B la j . Negruţiu F . Emi l , Dr., medic , Bla j . Negru ţ iu F . Ioan , profesor, B la j . Onişor Teodor , propr ie tar , B la j .

Membrii ordinari. Blasian Ar t imon , preot , Obreja, p . u. Te iuş . Bo ta P . Aurel , profesor, B la j . Ciato Aurel , Drd. , r igorosan t în drept , B la j . Coltor Augus t in , hotel ier , Bla j . Daianu El ia , Dr., profesor, B la j . Docolin F i l ip , preot , Micăsasa. D o m ş a C. Aurel , preot , B la j . Fodor Ioan, profesor, B la j . German Ioan, profesor emer., B la j . Hodoş B r u t Iun iu , dir. de bancă, B la j . Lita losif, preot, Iclod, p . u. B la j . Maior Ioan, provisor dominai , Blaj . Maniu Iuliu, Dr., advocat , B la j . Marcu Isidor, Dr., canonic met ropol i tan , B l a j . Mate iu P . Simeon, canonic met ropol i tan , B la j . M u n t e a n George, dir. p reparandia l , B la j . Negruţ iu F . Ioan, s t u d e n t technic , Blaj . Nes to r Si lvestru, profesor, Bla j . Oltean Ştefan, mesar , B la j . Pinca Ioan, p ropr ie ta r , Oergăul-mare, p . u . Cenade . P o p e s c u Nicolau, profesor, emer., B la j . Radeş David , inspec to r s i lvanal , B la j . Radu Ioan, econom, UifalSu, p . u. Aiud. R a ţ i u Basi l iu , rec tor seminarial , B la j . R a ţ i u Ioan, Dr., profesor, Bla j . S tan Sofron, contabi l , B la j . Stoia Tra ian , provisor dominai , Pe t r i sa t , p . u. B la j . Suciu Valer iu , profesor, Bla j . Szmigelszki Octavian, profesor, Ibaşfaleu. Szmigelszki Vasi le , preot , Sâncel , p . u. B la j . Szmigelszki Victor , Dr., canonic met rop . , B la j . T ru ţ a I acob , no ta r , Sâncel , p. u. Bla j . Vancea George , propr ie ta r , B la j . V a n d o r Teodor , prefect, B la j . Viciu Emi l , profesor, Bla j .

Despărţământul Bocşa. Membrii ordinari.

Adam Augus t in , p reo t , Vermeş . A lbu Ştefan, învă ţă tor , Reş i ţ a română , p . u. Reş i ţ a . An ta l Nicolau, j u d e cerc. reg., Bocşa -montană .

72 Transilvania. Partea oficială.

Bălan Mateiu, Reş i ţ a - română , p . u. Reş i ţa . Ba l ian Lazar , preot , Dognecea . B a r b u Ernanui i , notar , Reş i ţa . B i r t a Iosif, preot , Ierseg. Biser ica gr . or. româna , Valeapai , p. u. Rafna. B lo ju Nicolae, econ. Vasiova, p. u. Bocşa -mon tană . B o l b o c a Nicoiau, adm. pro topopeso , Vermeş . B u d i n ţ a n u Ioan, advocat , Bocşa ge rmană . Cornean Nicolae, preot , Apadia , p . u. Caransebeş . Cos tean Alexandru , comerc ian t şi pr imar , Bocşa -mon tană . Crăc iunescu Alexandru , notar , Socian, p. u. Reş i ţa . Crenian Alexandru , dir. de bancă, Reş i ţa . Ferar iu Ioan, notar , Reşi ţa română , p. u. Reş i ţ a -montană . Glava Luc ian , învăţă tor , Dezeşt i , p. u. Fâ r l iug . Grecu Iul iu, Dr. , medic , Ki râ lykegye . Ieremia P e t r u , preot , Câlnic. J ivoinoviciu Simeon, cassar, Bocşa -montană . J u c u Dimit r ie , notar , P r ebu l , p. u. Zor len ţu l -mare . J u r c a Ioachim, preot , Ezereş , p . u. Bocşa -mon tană . NI ar cu Ioan, învă ţă tor , Bocşa -montană . Mar t a Nicolae, p ropr ie ta r , Reş i ţ a -mon tană . Mlădin Pe t ru , Dr., medic , Prebul , p. u. Zor len ţu l -mare . Mureşan Axen te , Bocşa -mon tană . Neda Avram, învă ţă tor , Reş i ţ a -montană . Nicolaevic iu George, comerciant , Reş i ţa - română , p . u. Reş i ţa . Oprea Aure l , Dr., advocat , Bocşa -montană . Păiuşan Pa r t en ie , cancel is t , Reş i ţ a -mon tană . P a t e ş a n Cristian, p ropr ie ta r , Reş i ţ a -montană . P o c r e a n Iosif, ospătar , Reş i ţa . Popov ic iu Ioan, preot , Valeapai , p . n. Rafna. Popov ic iu Maxim, p r o t o p o p , Bocşa-montană . Popov ic iu Nicolae, învă ţă tor , Barbosa , p. u. Rafna. Sabin Anton iu , învăţă tor , Câlnic . Soare Toma, cojocariu, Bocşa-germână . Spă ta r iu Aure l , comerciant , Vasiova, p . u. Bocşa -montană . S t an Işfan Iancu, preot , Bocşa româna . Terfaloagă David, preot , Reş i ţ a -mon tană . T i smona r Eca te r ina , propr ie tară , Dognecea . Velcean Iosif, învă ţă tor , Reş i ţa . Vu lpe Nicolae, î nvă ţă to r î. p. , Bocşa -montană .

Despărţ6mentul Brad . Membrii pe viaţă.

Bacila Simeon, preot , Ormindea , p . u. Bă i ţ a (lângă Deva). Cosma E l i a Iuliu, preot , Crăciunesci , p . u. Bă i ţ a ( lângă Deva) . D a m i a n Silviu, propr ie tar , Brad .

Membrii ordinari. Balasiu Ar temiu , comerciant , B ă i ţ a ( lângă Deva) . Coţioiu R o m u l , comerciant , Ba ia de Criş. Damian Vasile, p ro topop , B rad . Dra ia Alexandru , învă ţă tor , Cr isc ior .

Transilvania. Partea oficială. 73

Gherman Ioan , profesor, Brad . Grozea Ioan, p ro topop , Hâ lmagiu . Moldovan Cornel iu Dr., medic , Băi ţa (lângă Deva) . Moldovan George , notar , Bă i ţ a ( lângă Deva) . Oprişa Pave l Dr., profesor, Brad . PărSu George, profesor, Brad . Per ian Lazar , p ropr ie ta r , Bă i ţ a ( lângă Deva). Pe r i an Pe t ra , preot , Tres t ia , p. u. Bâ i ţa ( lângă Deva) . P o p Cons tan t in , paroch, Baia de Criş. Pop Nicolau, capelan, Ormindea , p. u . Bă i ţ a ( lângă Deva) . Rimbaş Pe t ru , contabi l , Brad . R u s s u Ioan, medic , Brad . S tanc iu Ioan, a renda tor , Brad .

Despă r ţ6men tu l Bran. Membru pe viaţă.

Stoica Simeon, med ic î. p . , B r a n .

Membrii ordinari. Chiţu Alexe, Bran -Poa r t a , p . u. Bran . Enescu George , preot , Moeciul inferior, p. u . B r a n . Manoiu Nicolau Dr., advocat , Braşov . Moşoiu Axen te , notar , Bran -Poa r t a , p . u. Bran . Popovici Nicolau, comerciant , Bran . P u ş c a r i u Ioan cav. de, sep temvi r î. p., Bran-Sohodol p. u. Bran . Tă to iu Miron, B r a n - P o a r t a , p. u. Bran . Urdea George , p r im-pre tor , Bran .

Despârţfementul Braşov. Membru fundator.

Sever Axen te , p ropr ie ta r , Braşov .

Membrii pe viaţă. Bârseanu Andre iu , profesor, Braşov. B â r s e a n u Toma, preot , Ders te , p . u. Ders te -Sâce le . Damian S imeon, advocat , Braşov . Pet r ic Ioan , p r o t o p o p , Braşov . Popov ic i A. E lena , Braşov . Roman L u d o v i c , căp i tan î. p., Braşov .

Membrii ordinari. Aiser Cornel , oficial la fii. „Albina", Braşov . Alexi Teochar , p r iva t ie r , Braşov . A r o n Ioan , dir. învă ţă tor , Braşov . Bădiţ ioiu Ioan, comerciant , Braşov . Baiu lescu Bar to lomeiu , p ro topop , Braşov . Ba iu lescu George , Dr., medic , Braşov . B laga Iosif, Dr. , profesor, Braşov. B o g d a n Măria, învă ţă toa re , Braşov . B o g d a n Nicolae, profesor, Braşov. Camera comercială, Braşov .

74 Transilvania. Partea oficială.

Oâmpianu Marina, propr ie ta ră , Braşov . Câr lan George , no ta r , Ţ in ţa r i , p. u. Vlădeni . Chelar iu George , profesor, Braşov. Cior tea Aure l , profesor, Braşov . Ciurcu Ioan, l ibrar, Braşov . Comanesou losif, paroch, Codlea. Cr i s tan T. Theodor , zaraf, Braşov . Dima George, profesor, Braşov . Di rec ţ iunea şcoalelor medi i române , Braşov . D o g a r i u Alexandru , preot , H e r m a n . Eremias E . N., comerciant , Braşov . Făgărăşan Dionisie, profesor, Braşov . F r a t e ş Toma, paroch, Bacifalău, p. u. Sa tu lung . F u r n i c ă George , măcelar, Braşov. Gavrilescn Ion, paroch, Ţ in ţa r i , p . u. Vlădeni . Grăd ina r Nicolae, comerciant , Braşov . Ilie George , comerciant , Rîşnov . Kertsch Eufemia , Braşov. Lainer Ioachim, cantor , Măgheruş . L e m e n y E u g e n , Dr., advocat . Braşov . L e m e n y Nicolae, Dr., advocat , Braşov . L e m e n y Pompi l iu , Dr., advocat , Sa tu lung . L u p a n Andre iu Ioan, măcelar . Braşov . L u p a n Andre iu sen., măcelar , Braşov . Maeruşan Alexandru , preot , Măgheruş . Maxim losif, profesor, Braşov . Maximil ian Ioan, capelan, S tupin i , per Braşov . Maximil ian I. losif, preot , Braşov . Mocan Nicolae, comerciant , Braşov . Mun tean Iordan , asesor, Braşov . M u n t e a n Z. Dumi t ru , comerciant , Braşov . Murăşan Aurel , Dr., publ icis t , Braşov. Navrea G. iunior, măcelar , Braşov . Nemeş P e t r u , no t a r publ ic reg. , Braşov . Nica I. G., comerciant , Braşov . Oancea Nicolau, învă ţă tor , Braşov. Oniţ iu Virgil , dir. gimn. , Braşov . Pan ţu C. Ioan , profesor, Braşov . Pe rcea Pave l , profesor, Braşov . Pe t r e scu P . Nicolae, d i r igentul filialei „Albina" , Braşov . P l a to ş Dumi t ru , croi tor mili tar , Braşov . P o p e a Ioan, profesor, Braşov . Pufu Ioan, comerciant , Braşov . Puşca r iu losif, advoca t , Braşov . Sâbădean Ioan, comerciant , Braşov . Saftu Vasilie, Dr. , preot , Braşov . Schiopu Ion, paroch, Ţ in ţa r i , p. u. Vlădeni . Şe rban G., propr ie tar , Braşov . S tănescu D . Tache , comerciant , Braşov . S tănescu G. Mihail , comerciant , Braşov . S t inghe Dumi t ru , măcelar, Braşov . S t inghe George , măcelar , Braşov . S t ingho Ster ie , ospătar , Braşov .

Transilvania. Partea oficiala.

Susta i Nicolau, p reşed in te de t r ib . î. p., Braşov. Teculescu Ioan, paroch, R îşnov . Vătăşan George , profesor, Braşov . Verzea Alexiu, paroch , Sa tu lung . Verzea B,omul, capelan, Sa tu lung . Vlaicu Arsenie , dir. şi profesor, Braşov . Voina Vasile, p ro topop , Braşov . Zorea I acob , preot , Vlădeni .

Despărţământul Caransebeş. Membru fundator.

Popea Nicolae, episcop, Caransebeş .

Membru pe viaţă. Curescu Ilie, preşedinte le comuni tă ţ i i de avere , Caransebeş .

Membrii ordinari. Băcilă losif, vice-colonel , î. p., Mehadia. Bădescu Tra ian , Dr., secre tar consis torial , Caransebeş . Bălăc i Ioan , p r im-codrean , Orşova. Balaş Alecsandru , ing iner silvic, Caransebeş . B a r b u P e t r u Dr., profesor, Caransebeş . B e r n i a n ţ u David, ag ronom şi maestru , Zerveş t i , p . u. Caranse Blidar iu Mihaiu, preot , Pr i l ipeţ , p. u. Bozovic i . Bogoev ic iu Dimitr ie , preot , Bănia , u. p. Bozovici . Bogoev ic i Ghenadie , paroch , Budapes t a . Bozgan Flor ia , advocat , Caransebeş . B u r d e a Cons tan t in , p r imar orăşenesc, Caransebeş . Călciunariu Pe t ru , advocat , Orşova. Căpuşa Ef temie , primar, Mehadia . Cara iman Simion, pr imar , Tople ţ i . Chendi Ioan , preot , Pe tn ic , u. p. Iab lan i ţa . Ciugi ţa Simion, comerciant , Mehadia. Comuna bisericească din Iablani ţa , Iab lan i ţa . Costescu Mihaiu, preot , Eşe ln i ţ a , p . u. Orşova. Domil Pe t ru , preot , Bucoşn i ţ a , u. p. Cârpa. Feneşan Nestor , propr ie tar , Mehadia . Ghidiu Andre iu , p ro topop , Caransebeş . Grozavescu Nicolae, pr im-codrean, Orşova. Henţu Tra ian , învă ţă tor , Orşova. H î n d a Nicolae, comerc iant , Mehadia . Tonescu Pet ru , Dr., profesor, Caransebeş . l ovescu Paul , controlor , Caransebeş . Linţu Ioan, exactor consistorial , Caransebeş . L i t e r a t Vasile, căp i tan î. p., Caransebeş . Mândrean Vasi le , d i rector şi profesor. Miculescu Zar ie , comerciant , Pe rvova , p. u. Pr igor . M u r g u Gligor, pr im-codrean, Orşova. Mus ta F i l a re t , a rch imandr i t , Caransebeş . „Nera" Cassă de păs t ra re , Bozovic i . Nes torovic iu Nicolae, comerciant , Mehadia . Novac Iuliu, advocat , Bozovic iu .

76 Transilvania. Partea oficiala.

Olariu Iul iu Dr., profesor, Caransebeş . Popasu Cons tan t in Dr., medic , Caransebeş . Popescu George, propr ie ta r , Mehadia . Popov ic iu Ioan , comerciant , Mehadia . Popovic iu Ioan Dr., advocat , Orşova. Popov ic iu Ilia, preot , Pe t roşni ţa , u. p . Cârpa. Popov ic iu Iosif, învă ţă tor , Globucraiova, p. u. Iablani ţa . Popovic iu Mihail, p ro topop , Orşova. Popov ic iu Vasile, preot , P â t a ş , p. u. Pr igor . Radu Silviu, amploia t de mine , Mehadia . R a d u Trifu, ag ronom şi comerciant , J u p a , p . u. Caransebeş . Segârcean Vasile, s i lvicul tor , Orşova. Serb Gheras im, p ro topop , Bel in ţ . Spă ta r iu Nicolae, comerciant , Top le ţ . Stoica de H a ţ e g Isaia, oficiant î. p. , Caransebeş . Ta tucu George , paroch, Iablani ţa . Te leagă Mateiu, negu ţă to r , Pe rvova , p. u. Pr igor . Velcu Nicolae, înve ţă tor , Caransebeş . Vior Ştefan, contabi l , Orşova.

Despî\rţ6mentul Cluj. Membrii fundatori.

Almăşan Vasile, advocat , Cluj . Coroian Iul iu , advocat , Cluj .

Membrii pe viaţă. „Economul" in s t i tu t de credi t şi economii , Cluj . Pop Leon t in , j u d e reg., Cluj . Trac tu l p ro topopesc gr.-cat . român , Cluj .

Membrii ordinari. Bereş Ioan, oficial magis t ra tua l , Cluj . Fiiip Alexandru , comptabi l , Cluj . F r â n c u Amos Dr., advocat , Cluj . Giurgiu Augus t in , controlor , Cluj. |lea George Dr., advoca t , Cluj . I n d r e Vasil iu, advocat , Cluj . I sac Aurel Dr., advocat , Cluj . Laslo Ioan, p ro topop , Cluj . Morariu Ştefan Dr., advocat , Cluj . Podoaba Vasile, preot , dir. de bancă, Cluj . P o p Lad i s l au de, asesor orf. comit., Cluj . P o p Emer i c , advocat , Clu j . Roşescu Tuliu, p ro topop , Cluj . Roş ian Ştefan, capelan, Cluj. Scur tu Ioan, cand. de profesor, L ipsea . S tănescu Iosif, paroch , Ghero-Oşorheiu , p . u. Căpuş .

Despărţfinientul Cohalm. Membru pe viaţă.

J,upu Iosif, preot , S tena , p . u. Cohalm.

Transilvania. Partea oficiala. 77

Membrii ordinari.

Andron George, învă ţă tor , Ugra , p. u. H o m o r o d . Bănuţ P. Aurel , ju r i s t , Merehiaşa, p. u. Homorod . B a r b u L , oficial, Cohalm. Bâr san Ioan, învăţă tor , Bogata -Ol tu lu i , p. u. Homorod-Hev iz . Be rcan Ioan, preot , Merehiaşa, p . u. Homorod . Borcoman George , meser iaş , Cohalm. Borcoman Zachie, învăţă tor , Cohalm. B ro t ea Ioan, preot, Mateiaş , p. u. Racoş . Buzea Ieronim, paroch , Stena, p. u. Cohalm. Buzea Ioan, asesor, Cohalm. Elef'terescu Emano i l Dr., profesor. Grancea Ioan, morar , J ibe r t , Cohalm. Nlaniu Eft imiu, paroch , F â n t â n a , p. u. Homorod . Mircea D. Nicolau, p ro topop , Cohalm. Pintea Pat r ichie , paroch, Pa loş , p. u. Caţa . Repede George , preot , Homorod . Săracu Ioan, econom, Cohalm. Spornic George , preot , Cohalm. Unirea cu l tura lă a Român i lo r din Draos . Urs Ioan, profesor, Caţa.

Despărţeiiientul Coinloş-Sân-Miclănş.

Membrii ordinari.

Alessu Pe laghie , Comloşu-mare . Blaga Dumi t ru , paroch, Beba-veche . Deciu Vasil iu, paroch, Sân-Miclâuşul-mare . Luca Laur i an , Dr., p ro topop . Comloşul-mare . Miulescu Pau l , p ro topop , Comloşul-mare. Oprean Nestor , Dr., advocat , Sân-Miclăuşul-mare . Oprean Teren ţ iu , paroch, Cianadul-serbesc , p. u. C ianadu l -ge rman . Pascu Ioan, Comloşul-mare. Pascu Teodor , Comloşul-mare. Stanciu Ilie, Comloşul-mare . S to icănescu Tra ian , Drd . în drept , Sân-Miclăuşul-mare . Vuia Iul iu, învă ţă tor , Comloşul-mare.

Despărţeiiientul Deva.

Membru fundator.

Dima Nicolae , propr ie tar , Hunedoa ra .

Membrii pe viaţă.

Moţiu Ioan, j u d e de tablă î. p., Deva . Olariu Ioanichie Ioan , funcţ ionar , Deva. Popovici George , paroch, Leşn ic , p. u. Branic îca . Popov ic iu Nicolau, paroch, Josen i , p . u. H u n e d o a r a . S to ichi ţa Nicolae, propr ie tar , H u n e d o a r a .

78 Transilvania. Partea oficială.

Membrii ordinari. Ardelean Dionisiu, abso lven t de technică , Deva . „Corvineana", ins t i tu t de credi t , Hunedoa ra . Dânilă George , pr imar , Hunedoa ra . Dima a E v u ţ i i Alexandru , propr ie ta r , H u n e d o a r a . Fulea Teofil, notar , H u n e d o a r a . „Hondoleana" , i n s t i t u t de credi t , H o n d o l , Certeşul de sus. H o r v a t Simeon, procuror , Deva. H o s s u Aurel ia n. Pe t co , soţ ie de advocat , Deva . H o s s u E l e n a n. P o p , soţ ie de advocat , Deva . H o s s u - L o n g i n Alexandru Dr., advocat , Deva. H o s s u - L o n g i n F ranc i sc , advocat , Deva. „Hunedoa ra " , însoţ i re , Deva . Lazariciu loan, profesor, Deva . Mihuţiu A. Petru , preot , Hondo l , p. u. Certeşul de sus . Moisin Pe t ru , ospătar , H u n e d o a r a . Moldovan Alexandru iun., secretar de bancă, Deva . Moldovan Alexandru sen., d i rector de bancă, Deva . Oprea George, preot , H u n e d o a r a . Petco Valeriu, secre tar de finanţe, Deva . P o p Beniamin , cont ro lor comi ta tens , Deva . Romanul George , p ro topop , Deva . Simionaş loan, p reşed in te la scaun, orf., Deva. Şinca Pe t ru , preot , Bat iz , p . u. Călan. Vlad Aure l Dr., advocat , Deva .

Despârţămentul Dej. Membrii pe viaţă.

Ivaşco loan, canonic , Gher la . Trac tu l p ro topopesc gr . cat. al Derjei , Dergea , p . u. Panţe lceu.

Membrii ordinari. Barbul Clemente Dr. , advocat , D e j . Farkas loan Dr., advocat , D e j . Gradoviciu Georgiu , advocat , D e j . Kerekes l o a n Dr., advocat , De j . Hango Gavrii l , spi r i tual , Gherla . H o d o r e a n loan, preot , Gherla . Lemeny P . Alexandru , p ro topop , Gherla . Mihali Teodor Dr., advocat , D e j . Mikşa L i v i u Dr., advocat , Dej. Moldovan Simion, învă ţă tor , Beclean . M u n t e a n Alexandru , cand ida t de advocat , De j . Papiu loan , p repos i t capi tular , Gherla . P i n t e a Augus t in , comptab i l D e j . P o p Mateiu, preot , Ocna-Dejului . Puşca r iu Gregor iu , p ro topop , Bec lean . Ramonczai Vasile Dr., advocat , Gher la . R u s Simeon, dir. de bancă, D e j . Sl iam loan Dr., cand. de adv., D e j . Vajda-Voevod Alexandru Dr. , medic , Viena. Va jda -Voevod l o a n Dr., cand ida t de advocat , Cluj .

Transilvania. Partea oficială.

Despărţementul Dicio-Sân-Mărtin. Membru fundator.

Zehan Vasile, advocat , Dicio-Sân-Mărt in.

Membrii ordinari. Anca Ioan, preot , S u b p ă d u r e , p . u. D.-S.-Martin. Birtolom Moise, L ă s c u d , p. u. M.-Ugra. Căluţu S imeon, advocat , D.-S.-Mart in. Ciuchina Simion, cancel is t , D.-S.-Mart in. Costea Niculae, învă ţă tor , Boziaş , p. u. D.-S.-Mart in . Moldovan Alexandru , propr ie ta r , Chiri leu. Muntenescu B . Vasi le , preot , Boziaş , p . u. D.-S.-Martin. Nireştean P e t r u , preot , I e rno t . Oprea Sofron, propr ie ta r , Şomoste ln ic , p. u. Chiri leu. Pascu Lauren ţ iu , p ro topop , Dicio-Sân-Mărt in . P o p Emil iu , propr ie tar , Boboha lma , p. u. D.-S.-Martin. Socol losif, preot , L ă s c u d , p. u. Chir i leu.

Despărţementul Dobra. Membrii ordinari.

Anucuţa Romul , no ta r cercual , Dobra . Barbu Avram, preot , Br izn ic , p . u. Dobra . B u d i u Cons tan t in , contabi l , Zam. Bud iu F lor ian , comerc iant , Zam. Crişovan Vichente , econom, Lăpuşn i c , p. u. Dobra. Criste losif, p ropr ie ta r , Dobra . Dragomir Simeon, no ta r c e r c , Gurasada . Goştae Nicolae, propr ie tar , L ă p u ş n i c , p. u. Dobra . Hadan Pe t ru , preot , Rădu leş t i , p. u. Dobra . H a d a n Serafin, econom, Rădu leş t i , p . u. Dobra . Lesnican Adam, mag i s t ru postai , Dobra . Morariu losif, p ro topop , Dobra . Olariu Sofronie, preot , Tisa, p. u. Dobra . Oprean George , paroch, Dobra . Pecurar iu P . Avram, p ro topop , I l ia -mureşană . Pe t rov i t s Ioan, comerciant , L ă p u g i u l de sus, p. u. Dobra . Pe t rov i t s losif, comerciant , Dobra . P o p a Long in , preot , Tă tă reş t i , p . u. Zam. Rain Alexandru , econom, L ă p u ş n i c , p. u. Dobra . Ra in Ioan, econom, L ă p u ş n i c , p . u. Dobra . Si rb Ioan , preot , Roşcan i , p. u. Dobra . S tăn i lă Aure l , preot , Bă t r îna , p. u. Dobra . Suiaga E m a n u e l , candida t de preot , L ă p u ş n i c , p. u. Dobra . Vraci Lazar , comptab i l , Dobra .

Despărţementul Făgăraş. Membru fundator.

Popa Samuil Nicolau, propr ie tar , Ş inca-veche, p . u. Pe r san i .

Membrii pe viaţă. Avesalom George , funcţionar, Vjştea-inferioară. Bârsan Mateiu, căp i t an î. p. , Beclean, p . u. F ă g ă r a ş .

80 Transilvania. Partea oficială.

„Copăcel", comuna poli t ică, Copăcel , p . u. F ă g ă r a ş . „Furnica" , cassă de economii , socie ta te pe aeţi i , F ă g ă r a ş . Pop Emil iu , notar , Ş inca-veche, p. u. Pe r san i .

Membrii ordinari. Banciu Ioan, învă ţă tor , Viş tea-super ioară , p . u. i3âmbăta-de-jos. Bel le Alexandru , p ro tono ta r comi ta tens , F ă g ă r a ş . Biser ica gr.-cat . Ohaba, p. u. Şercaia. Biser ica gr.-cat. , Vaidarecea . Boer iu George , învă ţă tor , Viştea- infer ioară. Borzea George , notar , Viştea- infer ioară. Borzea Nicolau, preot , „ „ Chiorniţă Nicolau, propr ie ta r , Cuciula ta , p. u. Şercaia . Chişerean Demet r iu , preot , F ă g ă r a ş . Cin tea Ioan, funcţ ionar pens , F ă g ă r a ş . Cociş Ioan , învă ţă tor , S.ăsciori, p . u. F ă g ă r a ş . Codrea George, învăţă tor , Ucea-inferioară, p. u. Viştea-inferioară. Comanic iu George , notar , Veneţ ia- infer ioară, p . u. Şercaia . Comşa P . Valeriu, preot, Copăcel, p. u. F ă g ă r a ş . Dan Iul iu, p ro topop , F ă g ă r a ş . De jenar Ioan, comptabi l , F ă g ă r a ş . D o m b r a d i Iuliu, pre tor , F ă g ă r a ş . Fă tu Ioan , învăţă tor , Ohaba, p . u. Şercaia . Gherman P o m p e i u Dr., medic , Şercaia . Grama Geras im, căpi tan î. p., Rîuşor , p. u. F ă g ă r a ş . Halmâgyi George , notar , Comăna-de- jos . Macaveiu P . Iacob , vicar, F ă g ă r a ş . Macaveiu Victor , Ohaba, p . u. Şercaia. Micu A n d r e i u Dr., advocat , F ă g ă r a ş . Motoc Nicolae Dr., advocat , F ă g ă r a ş . „Olteana" ins t i tu t de credit , Viştea-irjferioară. Popeneciu Iacob , p r im-pre tor î. p . , Veneţ ia- infer ioară , p . u. Şercaia . Pop Octavian, învă ţă tor , Vad, p. u. Şercaia. Recean Maximil ian, preot , Vaidarecea , Sassebeşi Vaier, învă ţă tor , Veneţ ia- infer ioară , p. u. Şercaia. Şenchea Ioan Dr., advocat , F ă g ă r a ş . Şe rban Nicolau , Dr., d e p u t a t dietal , F ă g ă r a ş . Turcu Ioan, Dr., advocat , F ă g ă r a ş . „Unirea", i n s t i t u t de c redi t şi economii , Vad, p. u. Şercaia .

Despărţementul Haţeg. Membrii pe viaţă.

Bontescu Mihai l , advocat , H a ţ e g . Dima Ioan, comerc ian t , L u p e n i . Sa tu rn Is idor , p reo t , Merişor, p . u. Pe t roşen i .

Membrii ordinari. Bontescu Victor , j u r i s t , H a ţ e g . Ciuciu Iuliu, executor reg. , H a ţ e g . Făgăraş Teodor , maes t ru tă lpar , propr ie tar , H a ţ e g . „Haţegana" , i n s t i t u t de credit , H a ţ e g . lanza Vasi le , p re tor , Pe t roşen i .

Transilvania. Partea oficială. 81

Muntean Ioan, comptabi l , p ropr ie ta r , H a ţ e g . Nestor Nicolau, vicar, H a ţ e g . Oltean Pau l , învă ţă tor , H a ţ e g . Parasca L e o , Dr., medic , H a ţ e g . P o p Boc i a t Avei , p ro topop , Grădisce . P o p o v i c i Bucur , comerciant , H a ţ e g . Popov ic i Cornel , comerc iant , H a ţ e g . Popov ic iu Virgi l iu, comerciant , H a ţ e g . Raca Romul , preot , Bouţarii-inf. , p . u. Grădisce . Rădic Ştefan, p r o t o p o p , Pe t roşen i . Şelar iu Ştefan, comerciant , H a ţ e g . S t ră i ţa r A u g u s t i n Dr., cand. de adv., H a ţ e g . Suc iu Gavri lă, Dr. , advocat , H a ţ e g . Vladone Samuil , Dr., cand. de adv., H a ţ e g .

Despârţeuientul Hida-Huedin. Membru fundator.

Martin Ioan, no ta r , F i ldul -super ior , p . u. H u e d i n .

Membrii ordinari. Căciulă Cons tan t in , comptabi l , H u e d i n . Forna P e t r u , p ropr ie ta r , Asci leul-mic. Gali Ioan , n o t a r şi p ropr ie ta r , Săcueu, p . u. H u e d i n . Hajdeu F lo r i an , preot , Sebeşul -mare , p. u. Sebeşu l -mic . Marincaş Mihaiu, cassar, H u e d i n . Miron Iosif, s u b n o t a r c e r c , Secueu, p . u. H u e d i n . Moldovan Ioan , preot , Asci leul-mic. Mureşan Gavri lă, preot , Zomboru l -mare . Mureşan J o v i a n , preot , T ră snea Nosa Ioan, preot , Tres t ia , p . u. Hida. Olariu George , preot , S tâna , p . u. Zelau . Pe t ran F lor ian , preot , Almaşu l -mare . P o p Andre iu Dr., advocat , H u e d i n . P o p Ioan, p ro topop , Morlaca, p . u. H u e d i n . P o p Ioan, preot , Bosna , p. u. T răsnea . P o p Ioan, preot , Ni lvan, p . u. H ida . P o p Ştefan, preot , F i l du l de mijloc, p . u. H u e d i n . Poru ţ iu Iuliu, no ta r , dir. de bancă, Almaşu l -mare . P o r u ţ i u Vasi le , preot, Almaşu l -mare . Roşea Pavel , p r o t o p o p , Sân-Pe t ru , p. u. H i d a . Sancu Ioan, p reo t , Visag, p . u. H u e d i n . Sava Alexandru , preot , Bedec iu , p. u. M.-Ghero-Mănăs tur . Şerban Il ie, preot , Fi izes , p . u. H i d a . Tămaş Simeon, Dr., advocat , H ida . T r u ţ a Iuliu, preot , Ciucea. „Vlădeasa", i n s t i t u t de credi t şi economii , H u e d i n .

Despârţ6mentul Lipova. Membrii fundatori.

Mocsonyi Alexandru , Dr., p ropr ie ta r , Bi rch iş . Mocsonyi Victor, p ropr ie ta r , Insb ruck . Mocsonyi Zeno , propr ie ta r , Bulc iu , p . u. Bi rch iş .

82 Transilvania. Partea oficială.

Membru pe viaţă. Savieiu Aure l , L ipova .

Membrii ordinari. Avramescu Vasi le , Dr. , Arad . Barzu Iul ian, învă ţă tor , Ş iş ta roveţ . Beleş Vasile, p r o t o p o p , Măria R a d n a , p. u. R a d n a . Cimponer iu Ioan , capelan, L ipova . Cuparescu Zahar ie , Şoimuş, p . u. M.-Radna. Dalin David , L ipova . Dehe leah Vasilie, preot , Ususău , p . u. L ipova . Dozse Emi l , L ipova . Halic Aurel iu , Dr., medic , L ipova . H a m s e a Voie, p ro topop , L ipova . Iorgovici Corneliu, Cuveşdia , p . u. Aga . Io rgovic i losif, preot , Chesinţ , p . u. Temes -Hidegku t . Marienescu Gregor iu , L i p o v a . Mar ta Alexandru , Dr. , advocat , L i p o v a . Medrea Damasch in , învă ţă tor , Căpruţa , p . u. M.-Slat ina. Mircu Zariu, L i p o v a . Morar iu Valer iu , Dr. , advocat , M.-Radna . Neagu Teodor , preot , Ususău, p . u. L ipova . Oprian Valer iu , L i p o v a . Pascu Atanas iu , M.-Radna . P leş iu Georgiu , Şoimuş, p . u. M. -Radna . Pop Iuliu, L i p o v a . P o p Valer iu , p ropr ie ta r , Cr ivobava . p . u. Temes-Szekâs . P o p e s c u Aure l , p r im-pre tor , Bi rch iş . P o p e s c u Georg iu , Dr., advocat , L ipova . P o p o v i c i Georgiu , p r o t o p o p , Siria. Roxin F lo r i an , L ipova . Şand ru Andre iu , învă ţă tor , Ohaba-serbeaseă , p . u. Ba t t a . Se rbu Milan, Be lo t in ţ , p . u. Conop. Suc iu Meletiu, Ş iş taroveţ . Sur icescu Teodor , Ş iş taroveţ . Szida Pasca , L ipova . Tuducescu Ioan, d i rec tor de bancă , M.-Radna . Vuculescu losif, preot , Şoimuş, p . u. M.-Radna.

Despărţământul Ludoş. Membru fundator.

Suciu Vasi le , preot , Căpuşul -de-câmpie .

Membrii ordinari. Boeriu Ioan, preot , L e c h i n ţ a de Mureş , p . u. I e rnu t . Boe r iu L a u r a (văduva), L e c h i n ţ a de Mureş, p . u. I e rnu t . Boe r iu Virgil, s i lvicultor , Fi iz ine, (Fiume). Elecheş Mariu, Velcher iu l d e-câmpie, p . u. Miheşul -de-câmpie . Harşian Teodor , preot , Chimite lnic , p . u. Sânger . Orăsan Vasile, preot , M.-S.-Iacob, p . u. Cuciu. Orbean R o m u l S., preot , Ic lăndei , p . u. Căpuşul -de-câmpie . Popescu Iul iu , Dr. , advocat , M. -Ludoş .

Transilvania. Partea oficială. 83

P r e c u p Alexandru , preot , Şeuşa, p . u. NiraştSu. Solomon Nieolau, p ro topop , M.-Ludoş . Vlasa Vasi le , preot , Budiu l -de-câmpie , p . u. Sânger .

Desparte meritul Lugoj. Membrii fundatori.

Biserica r o m â n ă g . or. din L u g o j . Lupu Alexandru , colonel î. p. , Viena.

Membrii pe viaţă. Beşan Mihail , no t a r publ ic , L u g o j . „Făgeţana" , ins t i tu t de credi t şi economii , F ă g e t . Haţeg Ti tu , advocat , L u g o j . Maeştrii cojocari din L u g o j .

Membrii ordinari. Andrei Iosif, notar , Zăgujen i . Avramescu Pahomie , Dr., d e p u t a t dietal , L u g o j . Boroş loan , canonic , L u g o j . Bred icean Coriolan, advocat , L u g o j . Densuşianu Ben iamin , canonic , L u g o j . Dobr in Georgiu , Dr., advocat , L u g o j . Florescu Dimi t r ie , Dr., p ro tono ta r orăşenesc , L u g o j . Gianu Mihaiu, canonic , L u g o j . lancu Liv iu , preot , Visag, p . u. Duleu . I ancu le scu Iul ian , d i rec tor de bancă , L u g o j . loanov ic i l oan , no ta r , Vecsehâza , p . u. L u g o j . Io rga Iosif, vice-notar , L u g o j . „Lugoşana" , i n s t i t u t de credi t şi economii , L u g o j . Madincea loan . canonic , L u g o j . Maior l a c o b , Dr., medic , L u g o j . Maior Silvia n. B o g d a n , soţie de medic , L u g o j . Miclău loan , p ropr ie ta r , L u g o j . Micu Vichen te , preot , Spa ta , p . u . Bal in ţ . Olariu Sebas t ian , p ro topop , F ă g e t . Pop Is idor , Dr. , advocat , L u g o j . P o p Pet ru , canonic , L u g o j . Popescu l acob , asesor la sedria orfanală, L u g o j . Popov ic i Cons tan t in , înveţă tor , J i dova r . Popovie i Dionis ie , preot , Tiucova, p . u. Sacul . Popov ic i Georgiu , preot , Cliciova, p. u. Be t lenhâza . P o p o v i c i Georgiu , Dr. , p r o t o p o p , L u g o j . P r o ş t e a n Nieolau, advocat , Lugoj . Râcz Tra i an P . , comerciant , L u g o j . R a d u Demet r iu , Dr., episcop, L u g o j . R a d u lacob , Dr., a rchivar iu consis torial , L u g o j . Tă tar Dumi t ru , preot , J u p a n i , p . u. Bojur .

Despărţementul Mediaş. Membrii ordinari.

Ivan loan , Dr. , advocat , Mediaş . Mircea R o m u l , p r o t o p o p , Mediaş.

8*

84 Transilvania. Partea oficiala.

Moldovan Ioan , p ro topop , Mediaş . Popu Demet r iu , Dr. , advocat , Mediaş . Racoţa Ioana, soţie de medic , Şeica-mare. R a c o ţ a Nicolau, medic, Şe ica-mare . Suc iu Alexandru , învă ţă tor , Mediaş .

Despărţementul Mercurea. Membru fundator.

Măcelariu Ioan , propr ie ta r , Sângăt in , p . u. Mercurea .

Membrii pe viaţă. Colbasi Cons tan t in de, p ropr ie ta r , Şpr ing, p . u. Cunţa . Crăc iun Samuil , propr ie tar , Doştat , p. u. Cunţa .

Membrii ordinari. Albon Ioan, preot , Doş ta t , p. u. Cunţa . Apoldul -mic , comuna, Apoldu l -mic . Biserica gr.-or. din Apoldul -mic . B r a n g a Nicolau, contabi l , Po i ana . Cassa de păs t ra re în Mercurea, Mercurea . Comuna biser icească Po iana , Po iana . Dobrota Ilie, preot , Poiana. Dobro ta Nicolau, preot, Po iana . D r o c Ioan, p r o t o p o p î. p . , Săl iş te . Floaşu l l ie , comerciant , Mercurea . Însoţirea de c redi t Apoldu l -mic , Apoldul -mic . I u g a Dionis iu , notar , Rod , p. u. Po iana . Lazar Ioan , preot , Apoldul -mic . Mărginean Ioan, preot , Boga tu , p. u. Păuca . Micu Adam, notar , Poiana. „Mielul" cassă de păs t ra re , Poiana . Mihu Victor , Dr. , medic , Po iana . Munth iu Dimit r ie , notar , Reciu , p . u. Gârbova . Oprean Ioan . p r eo t em., Cun ţa . Oreş tean Ioan, preot , Apoldul -mic . Pamfiloiu Dumi t ru , preot , J ina , p . u. Po iana . P e t r a ş c u Ioan, preot , Cunţa . Pop R o m u l , p reo t , Gârbova . P redov ic iu Pompi l iu , preot , Vingard , p . u. Cunţa . P r o d e a Pamfilie, comerciant , J ina , p. u. Po iana . Sava Cons tan t in , învă ţă tor , J i n a , p. u. Po iana . Şe rbu Ioan, preot , Poiana. S t rău lea Ioan, no ta r , J i na , p . u. Po iana . St roia Dani i , propr ie tar , Mercurea . Topârc ian I l ie . notar , Apoldul -mic .

Despârţ6uientul M o c i u .

Membrii pe viaţă. Dan Ioan, medic, Mociu. Leoca Ioan, propr ie ta r , Sâmbote lec , p . u. Mociu. Moldovan Ioan, p ro topop , Cătina, p . u. Mociu.

Transilvania. Partea oficială. 85

Membrii ordinari. Bigian Alexandru, preot , Berchieş , p . u. F r a t a . B laga Ioan, preot , Ghir işul - român, p. u. Mociu. Bozae Ie ron im, propr ie tar , Buda te leo . Bo tezan P o m p e i u , comerciant , Şermaşul -mare , p . u. Ba lda . Bozac Ioan, preot , Sâmbote lecul -de-câmpie , p . u. Mociu. Cândea Lazar , învă ţă tor , Şermaşul -mare , p . u. Balda . Ciuca Simeon, p reo t , Mociu. Danilă Ieronim, preot , Buda te lec . Deac Alexandru , preot , Bothaza , p. u. Mociu. D u m b r a v a Teodor , propr ie tar , Buda te l ec . German Iuliu, învă ţă tor , Sâmbote lec , p . u. Mociu. Hopâr tean Basil iu, preot , Gedelin, p. u. Apahida . Laurenţ iu Augus t in , preot , Cămăraşul -deşer t , p . u. Mociu. L u p a n Alexandru , preot , Si lvaşul-de-câmpie, p . u. Ormenişu l -de-câmpie . Moldovan Susana, soţ ie de p ro topop , Căt ina, p . u. Mociu. Mureşan Auxen t iu , preot , Imbuz , p. u. Bon ţ ida . Oltean Alexandru , propr ie ta r , To thaza , p . u . Mociu. Pasca Ioan , preot , Geaca, p . u. Mociu. P i n t e a S imeon, preot , Ba lda . P o p u Simeon, preot , Naoiu, p . u. Mociu. Rus Cons tan t in , preot , Şermaşul -mare , p . u. Ba lda . R u s Pet ru , preot , Chiciudul-de-câmpie , p . u. B u d a t e l e c . R u s Valeriu, preot , To thaza , p . u. Mociu. S imon Georgiu , Dr., advocat , Mociu. Şu teu Basil iu, preot , Tuşin, p . u. Sân-Pe t ru . Vodă Andre iu , preot , Ormenişul -de-câmpie .

Despârţementul Năseud. Membrii fundatori.

„Aurora", ins t i tu t de credit , Năseud . Feldru, comuna, Fe ld ru , p. u. Năseud . Ilva-mare, comuna , I lva-mare, p. u. R o d n a - v e c h e . Maier, comuna, Maier, p . u. Rodna -veche . Mit i tei , comuna, Miti tei , p. u. Năsăud . Monda Andre iu , Dr., medic , Sângeorg iu . Năsăud, comuna , Năsăud . Rodna-nouă, comuna, Rodna -nouă , p . u. R o d n a - v e c h e . Rodna-veche , comuna, Rodna -veche . Sângeorg iu , comuna, Sângeorg iu . Telciu, comuna, Telc iu .

Membrii pe viaţă. Bichigiu, comuna, Bichigiu , p. u. Telciu . Cârl ibaba, comuna , Cârl ibaba, p . u. T ihu ţa . Cosna, comuna, Cosna, p. u. Dorna-Cândren i . „For tuna" , i n s t i t u t de credit , Rodna-veche . Găureni, comuna, Găureni , p. u. Nemigea-maghia ră . Hordău, comuna, H o r d ă u , p . u. Telc iu . Ilva-mică, comuna, I lva-mică , p. u. Sângeorg iu . Leşiu, comuna, Leş iu , p . u. Sângeorg iu . Măgura, comuna, Măgura , p . u. Sângeorg iu .

86 Transilvania. Partea oficiala.

Mocod, comuna, Mocod, p . u. Nernigea-maghiară . Nepos, comuna, Nepos , p . u. Năseud . Parva, comuna, Pa rva , p . u. Năseud . Po i ana (St.-Iosif), comuna , P o i a n a (St.-Iosif), p. u . Sângeorg iu . Poen i , comuna , Poen i , p. u. Nemigea-maghiară . Rebra-mare, comuna, Rebra -mare , p . u. NăsSud. Rebr i şoa ra , comuna , Rebr i şoa ra , p . u. NăsSud. Romul i , comuna, Romul i , p . u. Telciu . R u n c , comuna, R u n c , p . u. NăsSud. Salva, comuna, Salva, p . u. NăsSud. Supla iu , comuna , Supla iu , p . u. Nemigea-maghiară . Zagra, comuna, Zagra , p . u. Nemigea-maghiară .

Membrii ordinari. Bolfa Silviu, oficial î. p. , NăsSud. Cioanca Nicolau, supravigi l s i lvanal , Sângeorg iu . Domide Gerasim, preot , Rodna -veche . Făgărăşan Mihai l , p r o t o p o p , Teure , p. u. Nemigea -magh ia ră . Ghete Ioan , profesor, d i rec tor g imnas ia l subst . , NăsSud. Haliţa Alexandru , profesor, NăsSud. lleni Mate iu Dr., medic , R o d n a - v e c h e . Marcu Ioan, învă ţă tor , Sângeorg iu . Mihailaş losif, p ropr ie ta r , NăsSud. Mureşan Ioachim, advocat , NăsSud. Nichit i D a m i a n , înve ţă tor , I lva-mică, p . u. Sângeorg iu . Petr i Vasi le , profesor prepar . î. p., Năseud . P l e t o s u Gregor iu , protoiereu, profesor, Năseud . Pope lea Simeon, pe rcep to r reg. de dare î. p. , R o d n a - v e c h e . Po rc ius F lo r ian , v ice-căpi tan î. p., m e m b r u al Acad . rom. , Rodna-veche . „Reuniunea de î m p r u m u t şi păs t ra re în I lva-mare" , I lva-mare, p . u.

Rodna-veche . Scr idon Gavri lă , profesor, NăsSud. Seni Ignat , învSţător , NăsSud. Şe rban Ioan, no ta r , NăsSud. S lavoacă Ie ron im, preot , I lva-mare , p . u. Rodna -veche . Şo t ropa Virgi l , profesor, NăsSud. S te fănuţ Emi l , profesor, NăsSud.

Despărţementul Orade. Membrii fundatori.

Pavel Mihail , episcop, Oradea-mare . Sa rkady Ar temiu , canonic , Oradea-mare .

Membru pe viaţă. Papp Coriolan, Dr., advocat , d i rec tor de bancă , Oradea-mare .

Membrii ordinari. Ardelean Ius t in , r edac tor , Oradea-mare . Bardoşi Demet r iu , Oradea-mare . B ibescu Ioan, prepr ie ta r , M.-Telegd. „Bihoreana" , i n s t i t u t de credit , Oradea-mare . B u n a Ioan, Dr. , advocat , Oradea -mare .

Transilvania. Partea oficiala. 87

Ciceronescu Samuil , p reot , Oradea-mare . Daraban G-regoriu, no ta r , F e k e t e u , p . u. Ciucia. D i a m a n d i Iosif, contabi l , Oradea-mare . Dudu lescu Georgiu , preot , Nyârszeg , p . u. Cyapju . D u m a Flor ian , Dr. , advocat , Oradea-mare . Farfeas Georgiu, advocat , Marg i t t a . Genţ Ioan, preot , Oradea-mare . Gher l an Ioan, no ta r , F . -Vâsârhe ly . Groza Ioan, p ro topop , Oradea-mare . Horvath Andre iu , preot , V.-Velencze, p . u. Oradea -mare . H o s s z u Clemente , cassar la „Bihoreana" , Oradea-mare . luhâsz Georgiu, canonic , Oradea-mare . Kiss D., Dr. , advocat , Oradea-mare . Kovâ r i Teodor , p repos i t capi tular , Oradea-mare , Nesu Moise, canonic , Oradea-mare . Nyes Corneliu, Dr., medic , Koros -Tar jân . Păcală Toma, p ro topop , Oradea-mare . P â n t y a Pe t ru , comerciant , Oradea-mare . P o p a Mihaiu, notar , Tasâdfo, p . u. D r â g a c s e k e . P o p a R o m u l , învă ţă tor , Les s . P o p o v i c i Nicolau , Dr. , medic , Oradea-mare . Roman Iosif, advocat , Oradea-mare . R o x i n Nicolau, p ro topop , Micherechi , p . u. K o t e g y â n . Suciu Pe t ru , p r o t o p o p , Oradea-mare . Vulcan Iosif, redac tor , m e m b r u al Acad. rom., Oradea-mare . Zigre Nicolau, advocat , Oradea-mare .

Despărţementul Orâştie. Membrii fundatori.

„Ardeleana", i n s t i t u t de credit , Orăşt ie . Erdelyi Vic tor ia n . Bardoş i , soţ ie de medic , Orăşt ie . Mihaiu Ioan , propr ie tar , Orăşt ie . Mihu Ioan Dr. , advocat , Orăşt ie . M u n t e a n Aure l Dr. , advocat , Orăşt ie . Popovic i Samuil , p ro topop onorar , Ber i i , p . u. Orăşt ie .

Membrii pe viaţă. Corvin Simeon, comerciant , Orăşt ie . Draia E n e a Dr., advocat , Orăşt ie . Indrieş Iosif, p ropr ie ta r , Bâcă in ţ i , p . u . J i b o t . Moldovan Silviu Dr., advocat , Orăş t ie . Romos, comuna, R o m o s , p . u. Orăşt ie . Romoşe l , comuna, Romoşe l , p . u. Orăş t ie .

Membrii ordinari. Barcian Aure l P . , p ropr ie ta r , Orăşt ie . B ă s ă r a b ă A d a m , capelan, R o m o s , p . u. Orăşt ie . Bere ian Laur i an , no ta r î. p . , Orăşt ie . B o g d a n e s c u George , propr ie ta r , Orăşt ie . Crăciunescu Pe t ru , p ropr ie ta r , Romoşe l , p . u. Orăşt ie , Dobo de R u s c a R o m u l Dr., medic , Orăşt ie , D o m ş a Vasi le , p r o t o p o p , Orăşt ie .

88 Transilvania. Partea oficială.

Dubleş sen. Avram, propr ie ta r , Romoşel , Orăşt ie . Dub le ş Avram, învă ţă tor , Romoşel , p . u. Orăş t ie . Dub leş Nicolau, no ta r , Romos , p . u. Orăşt ie . F r iedman Liv iu , no ta r , J i b o t . Mibailă Nicolau, propr ie ta r , Vinerea , p . u. J i b o t . Nasta Avram, propr ie ta r , Romoşel , p . u. Orăşt ie . Orbonaş Iosif de, pre tor , Orăşt ie . Popovic i Ilie, preot , Sebişel , p. u. Orăşt ie . P o p o v i c i Ioan, preot , Gielmar, p . u. Orăşt ie . Roman Nicolau, preot , Romoşe l , p. u. Orăşt ie . Stefănescu P e t r u , propr ie tar , Romoşe l , p . u. Orăşt ie . Til icea Zachar ie , preot , Vaidei , p . u. Orăş t ie . T ruc a P e t r u , notar , Romoşe l , p . u. Orăşt ie . Vaidei, comuna biser icească gr.-or. Vaidei , p . u. Orăşt ie . Vaidei, comuna, Vaidei , p. u. Orăşt ie . Vulc Ioan, comerc iant , Orăşt ie .

Despărţemental Oraviţa. Membrii fundatori.

Petrovic iu Ioan, preot , Ciclova-română, p . u. Oravi ţa . Roşiu Pavel , preot , Vran i . S to ian Ioan, no ta r , Răcăşd ia . Tămăşel Iosif, preot , Vran i .

Membrii pe viaţă. Avramescu Şofronie, preot , Nicol inţ , p . u. Răcăşd ia . Corcan Dumi t ru , p ropr ie ta r , I ladia, p. u. Răcăşd ia . Mangiuca Alexiu Dr., advocat , Oraviţa . Mioc P e t r u , notar , Mercina, p . u. Vran i . Nedelcu Ioan Dr., advocat , Oravi ţa . Nemoian Mina, notar , Ciuchici , p . u. Răcăşd ia . Oprea Tra ian , p reo t , Moldova-nouă . Panc iovan Teodor , preot , Iertof, p. u. Vran i . Popov ic iu Alexandru P. , p ro topop , Oravi ţa . Savu Ioan, n o t a r î. p . , Iertof, p . u. Vran i . S t anca Toma , comerc iant , Cacova. S tupa r iu Nicolau, E i s ens t ad t . Trăi lă Ilia, advoca t , Oravi ţa . Viţan Simeon, comerciant , Slat ina, p. u. Sasca-montană . Vran ian ţu Iosif, no ta r , Vran i .

Membrii ordinari. Albu Adam, no ta r , I ladia , p . u. Răcăşd ia . Alexiu Petru , preot , Broş ten i , p. u. Oravi ţa . A n c a Georgiu, cand. de advocat , Oraviţa . Babeţ Iova, p ropr ie ta r , T icvaniu-mare , p. u. Cacova. Be lone Nicolau, comerc iant , T icvan iu-mare , p . u. Cacova. B i s t r ean Sinesie, preot , Ju r jova , p . u. Dognecea . B o g d a n Georgiu , comerc iant , Oraviţa . B o g d a n Ioan, învă ţă to r , Oravi ţa . Bo j inca S tanca Eva , comerc ian tă , T icvaniu-mare , p . u. Cacova. Bra ia Petru , econom, T icvan iu -mare , p . u. Cacova.

Transilvania. Partea oficială.

Caiman Georgiu , învă ţă tor , T ievaniu-mare , p . u. Cacova. Ciorogar Pet ru , v ice-notar , Răoăşdia . Cipu Pave l , învă ţă tor , Ju r jova , p . u. Dognecea . Chirila Ius t in , notar , Sasca-montană . Coca Alexandru Dr., advocat , Sasca-montană . Corcan Pet ru , pr im-pre tor , Iam. Cornean Petru , Dr., advocat , Oraviţa . Crenian Tra ian , notar , Ber l i ş te , p . u. I am. Cueu Costa , Oraviţa. Dragoescu Georgiu , învă ţă to r , Oravi ţa . Epure Ioan , notar , Greovă ţ , p. u. Cacova. Gropşan Ioan, preot , Sasca-montană . Gropşan Mihaiu Dr., cand. de advocat , Oravi ţa . Hubian P e t r u Dr., Cacova. lana Aure l , preot , Maidan. Jucu Maxim, comerc iant , Socolar , p . u. Răcăşd ia . Lazar Pau , econom, Mercina, p . u. Vran i . Leza Vasi le , comerciant , T icvaniu-mare , p . u. Cacova. L i n ţ a Tra ian , învă ţă tor , Cacova. L i p o v a n Ştefan, notar , Cacova. Mangiuca Ioan Dr., medic , Oravi ţa . Măran Ioan, preot , Ciclova-română, p . u. Oravi ţa . Mărg inean Vasile, func ţ ionar de bancă, Oravi ţa . Miclea Vasi le , învă ţă tor , Iertof, p . u. Vran i . M u r g u Vasile, Iertof, p. u. Vrani . Nedici Iosif, comerc iant , Oravi ţa . Pascu Şofron, p reo t , T icvan iu -mare , p . u. Cacova . Pavlovic iu Carol, funcţ ionar de bancă, Oravi ţa-rom., p. u. Oravi ţa . Piescu Ilie, oficiant, Oraviţa . Popa Georgiu , preot , Săcaş , p. u. D o g n e c e a . Popovic iu Aure l , învă ţă tor , Broş ten i , p . u. Oraviţa . Po ru ţ i u Vic tor , p r o t o p o p , Oravi ţa . Radits Costa, comerciant , Sasca-montană . B u s u Dimitr ie , p ro topop , T icvaniu-mare , p . u. Cacova. „Săscana" socie ta te pe acţii , Sasca-montană . Soc ie ta tea de lectură , Cacova. Tămăşel Iul iu Dr., advocat , Sasca-montană . Ţ e r a n Ioan E . , l ibrar, Oravi ţa . Ţ iunea Georgiu , învă ţă tor , Varad ia . T o a d e r Alexiu, preot , Ciudonovi ţa , p . u. Maidan . Velcean Ius t in , comerciant , Oraviţa .

Despărţfimentiil Oşorheiu. Membru fundator.

Cergliedi Nina n. Ciato , M.-Oşorheiu.

Membru pe viaţă. Ladoşan Irimie, pretor , M.-St.-Georgiu, p . u. M.-Oşorheiu.

Membrii ordinari. Barbnlescu Alexandru , preot, Băla, p. u. Ormenişul-de-câmpie . Bâ r san Ioan, preot , M.-St.-Craiu, p . u. M.-Oşorheiu.

90 Transilvania. Partea oficială.

Man loan , p ropr ie ta r , Rîc iu l -de-câmpie . Manegu ţ Nieolau, p ro topop , M.-Oşorheiu. Pan tea loan , preot , Rîc iu l -de-câmpie . P o p Andre iu , referent la sedria orfanală, M .-Oşorheiu. P o p F i l ip , preot, Bandu l -de -câmpie . Rusu Ştefan, preot , Nasna , p . u. M .-Oşorheiu. Sal te lechi Vasile, preot , Ba rdoş , p. u. M .-Oşorheiu. Suciu Pet ru , preot , Sâbadul-de-câmpie , p . u. M .-Oşorheiu. Tămaş Ştefan, învă ţă tor , Bandul -de-câmpie . T ă t a r Vasile, preot , Kebele-Szt . - Ivâny, p. u. M .-Oşorheiu. Vulc Nieolau, a rânda tor , Pogăceaua-de-câmpie , p . u. Rîc iu l -de-câmpie .

Despărţemeiitul Panciova. Membru fundator.

Neagoe Ioanichie , preot , Pe t rovose lo .

Membrii pe viaţă. „Concordia" , i n s t i t u t de credi t , Uzd in . Miclea George , Dr., advocat , Al ibunar . Miclea Trifon, p r o t o p o p , Sa tu l -nou . Popescu Damian , paroch , Ofcea, p . u. Panciova .

Membrii ordinari. Andrei Alexandru , învă ţă to r , Omoli ţa . Balnojan Ion , p ropr ie ta r , Satul -nou. Ba r to lome iu Aron, paroch , Dolova . B i reescu Alexandru , Dr., advocat , Panc iova . B o r t o ş R e m u s , î nvă ţă to r , Cubin. Boss ica Vasile, paroch , Glogon . B u n d a Ştefan, econom, Cubin . B u n d a N. Vasile, p ropr ie ta r , Cubin . Cocora Io ta , econom, Cubin . Codarcea Alexandru , Dr., medic , Pe t rovose lo . Conopean Onoriu, preot , Uzdin . Corul r o m â n bisericesc şi lumesc, Cubin . Drencea Svetozar , econom, Cubin . „Dunăreană" , i n s t i t u t de credi t şi econ., Cubin . F ren ţ George , econom, Cubin . Gaşpar Ion , învă ţă to r , Satul -nou. lankovi ts Cons tan t in , notar , Satul-nou. Mihailaşiu Victor , Dr., medic comunal , Sa tu l -nou. Milos Cornel, apotecar , Uzd in . Milu Iancu, paroch , Uzdin . Nistor George , m a g i s t r u de drum, Cubin . Nica Pe t ru , învăţă tor , Cubin. Olariu l oan , econom, Cubin. Onciu Cons tan t in , comerciant , Uzdin . Or topan George, propr ie ta r , Sa tu l -nou. Pen ţa P e t r u Dr., advocat , Panciova. Pe tcu loan , propr ie tar , Satul -nou. Pe t r i şor Teodor , învă ţă tor , Al ibunar . Popa Ştefan, paroch, Seleuş, p . u. Al ibunar .

Transilvania. Partea oficiala. 91

Popovic i Nicolae. paroch, Al ibunar . Popovic i Tirnoteu, paroch, Del ibla ta . Roşculeţiu Georgiu , supra loco teneu t î. p . , Satul -nou. Secoşian Luc ian , preot , Cubin. „Sent inela" , ins t i tu t de credit , Satul-nou. Spăr iosu Il ie, contabi l , Uzdin . „S teaua" , i n s t i t u t de credit , Pe t rovoselo . Stoica Petru , înv. pens. , Satul-nou. Tisu Pe t ru , advocat , Panciova.

Despărţământul Reghin. Membrii fundatori.

Barbu Pat r ic iu , advocat , Reghinul -săsesc . Şagău Galac teon, p ro topop , Idicel , p . u. Ieciu.

Membrii pe viaţă. Cetăţan Marc, sub jude , Reghinul -săsesc . Hossu Ioan, preot , Nilaşu-niare. Maier Ioan, propr ie ta r , Topl i ţa , p. u. Cuieşd. Orbonaş Garolina, soţ ie de advocat , Regh inu l - săsesc .

Membrii ordinari. Barbu E u g e n i a , Reghinul -săsesc . B a r b u Sever, contabi l , Reghinul - săsesc . B r a n E u g e n Dr., advoca t , Teaca . Ceuşan A lexandru Dr., medic , Reghinul -săsesc . Cheţan A u g u s t i n Dr., cand. de advocat , Regh inu l - săsesc . Ciobotar iu Pet ru , preot , M -Reghin , p. u. Regh inu l - săsesc . Neagoş Pe t ru , medic , Deda . Popescu Ioan Dr. , advocat , Reghinul - săsesc . Popescu losif, cand. de advocat , Reghinul -săsesc . Popescu L e o n , preot , Deda . Racoţan Ioan, preot , Ibăneş t i , p. u. Gurgh iu . Uilăcan Pe t ru , p r o t o p o p , Reghinul - săsesc .

Despărţământul Sătmar. Membru pe viaţă.

Barbul Gavrii l , p ropr ie ta r , Mocira, p. u. Ba ia -mare .

Membrii ordinari. Achim Georgiu , comptabi l , Seini . Ach im Măria, Seini . Ach im Vasile, Seini . Ande rco Vasile, paroch , Odoreu. Arde l ean Vasil iu, pa roch , Veteş , p . u. Să tmar . Bran Dionis iu , preot , Ardusa t . B u d Cornel iu, paroch, Gerţa-mică, p. u. Tur ţ . B r a n Pe l icean , Dr., archidiacon, p. u. Care iu-mare . Ceontea Dimit r ie , paroch , Dumbrăv i ţ a , p . u. Ba ia -mare . Ciurdar Mihaiu, p ro topop , Szamos-Dob. Darabant Mihail, paroch , T i ream.

92 Transilvania. Partea oficială.

Hengye Grigor iu , notar , Ardusa t . H e n g y e Ti tu , medic , Ardusa t . Ilniczky Vasile, paroch , Bătarc iu , p . u. Şîrieu. Lazar Pu rca re ţ i anu l Gavri i l , p ro topop , Sânis lău . L e ş i a n Vasil iu, paroch , Sân-Nicolau, p . u. Moft inul-mare. L u c a c i u Cons tan t in , paroch , Ios ip , p. u. Mezieş. L u c a c i u Vasile, Dr., paroch, Şişeşci . p. u. Ba ia -Spr ie . Marchiş Romul , paroch, Tămâia , p . u. Ardusa t . Mihalca Ioan, preot , Hurez , p . u. Supurul -de- jos . Mureşan Alexandru , p ropr ie ta r , Bozin ta -mare , p. u. H ideaga . Napoian Daniil, preot , Bot iz , p . u. Bot iz şi Vaşvareu . Pop Alexandru , paroch, Teuţ i i -de- jos . P o p Demet r iu , advocat , Vezend, p . u. Porte lek. P o p I acob , paroch, Bătarc iu , p . u. Şîr lâu. P o p Ioan, paroch, Tur ţ . Savanyu ioan , advocat , Să tmar . Szabo Ignaţ iu , paroch, Care iu-mare . Şu t a Georgiu , p ro topop , Moftinul-mic, p . u . Moft inul-mare. Te rnovean Coriolan, paroch, Amaţ , p . u. Să tmar .

Despărţementul Sebeş. Membrii fundatori.

„P ianu l super ior" , comuna , P ianul -super ior , p . u. Sebeşul-săsesc . „Sebeşul -săsesc" , comun i t a t e scaunală , Sebeşul-săsesc .

Membrii pe viaţă. „Lancrem", comuna , Lancrem, p . u. Sebeşul-săsesc . „Sebeşana" ins t i tu t de credi t , Sebeşul -săsesc .

Membrii ordinari. Aldea Vasi le , senator , Sebeşul-săsesc . Barb Aurel , notar , LancrSm, p . u. Sebeşul-săsesc . B a r b u Toma, comerciant , Şugag , p . u. Săsciori . Bo j i ţ a Ioan, advocat , Sebeşul-săsesc . Cib E u s t a t e , paroch, Daia- română, p . u. Oarda-inferioară. Cre ţoescu Cons tan t in , comerciant , Sebeşul -săsesc . David Avram, înv . dir ig. , Sebeşul-săsesc. Dobrescu Alexandru , p r o t o p o p , Sebeşul-săsesc . D r e g a n Ioan, no ta r publ ic , Sebeşul-săsesc . Elekes Ioan , Dr., medic , Sebeşul-săsesc . Floca Ioan, preot , RShău, p . u. Sebeşul -săsesc . F l o r i a n Ioan , no ta r , L a z , p . u. Săsciori . Ghibu Gregor iu , paroch, Şugag , p . u. Săsciori . Halalai Ioan , notar , Săscior i . H e n t e ş Ioan, pretor, Sebeşul-săsesc. Ispas Simion, propr ie ta r , Da ia - română , p . u. Oarda- infer ioară . Medean Sergiu, p ro topop , Sebeşul-săsesc . Mureşan Zevedeiu , preot , Sebeşul-s 'ăsesc. Oncescu Ioan, no ta r pens . , R e h ă u , p. u. Sebeşul -săsesc . Oni ţ iu Rafila, Sebeşul-săsesc . Paraschiv I. E u g e n i a , p ropr ie ta ră , Sebeşul-săsesc. „RShău", comuna, Râhău , p . u. Sebeşul-săsesc.

Transilvania. Partea oficiala. 93

R o ş u Samuil , învă ţă tor , Sebeşul-săsesc. „Săseiori" , comuna, Săsciori . S to icu ţa Ioan , preot , Săsciori . Vasilca Vasile, sub-notar , Daia- română, p . u. Oarda-infer ioară. Vulc M. Ioan, propr ie tar , P ianul -super ior , p . u. Sebeşul -săsesc .

Desparţ6mentul Selişte. Membru fundator.

Ittu Mihai l , s i lvicultor , Săl iş te .

Membrii pe viaţă. „Cacova", comuna, Cacova, p . u. Orlat . „Cacova", comuna biser icească, Cacova, p . u. Orlat . „Gurarîului" , comuna , Gurar îu lu i , p . u. Orlat . Popa Nicolae al Opri , Săl iş te . „Săl iş te", comuna, Săl iş te . „Til işca", comuna bisericească, Tilişca, p . u. Săl iş te . „Ti l işca" , comuna, Til işca, p. u. Săl iş te . Vulc Demet r iu , p ropr ie ta r , Sel iş te .

Membrii ordinari. Acileneseu Avram, notar , Galeş, p. u. Săl iş te . Aron Dionis ie , preot , Gurar îu lu i , p. u. Orlat. Banciu D u m i t r u ; farmacist , Săl iş te . B a n c i u Ioan, comerciant , Săl iş te . Biser ica gr.-or. , Gurar îu lu i , p. u. Orlat. B u n e a Ioan, notar , Cacova, p . u. Orlat. Calefariu Nicolae Dr., medic , Săl iş te . Chirca Ioan, v ice-notar , Săl iş te . Comşa Pe t ru , Săl iş te . Drăgan Alexandru , notar , Orlat . Drag i t s P e t r u , pre tor suprem, Săl iş te . Decei Aure l , vice notar , Gurar îu lu i , p . u. Or la t . Decei Dionis ie , preot , Orlat . Henţu Nicolae, no ta r , Săl iş te . H e r ţ a Cons tan t in , contabi l , Săl iş te . lacob George , propr ie ta r , Orlat. Ivan Ioan , notar , Gurar îu lu i , p . u. Orlat . Juga P e t r u sen., paroch , Til işca, p . u. Săl iş te . Măcelar Ilie, propr ie tar , Gurar îu lu i , p u. Orlat . Man ta Ioan, preot . Gurar îu lu i , p . u. Orlat . Milea Valeriu, no ta r , Til işca, p. u. Săl iş te . Mosora Dumitru , învă ţă tor , Săl iş te . Muntean Ioachim, preot , Gurar îu lu i , p . u. Orlat . „Orlat", comuna, Orlat . Pesamosca L u d o v i c , contabi l , propr ie tar , Orlat . P o p Valeriu, notar , Săcel , Săl iş te . P r u n a ş George Dr., medic , Orlat . Roşea Căpi tan Io rdache , comerciant , Săl iş te . Savu Sabin , no ta r , Vale, p . u. Sălişte. S to ia Ioan , învă ţă to r , Orlat . Stroia Ioan Dr., p ro topop , Sălişte. „Vale", comuna, Vale, p . u. Selişte.

94 Transilvania. Partea oficială.

Despărţementul Sibiiu. Membrii fundatori.

Harşiauu P . Basi l iu de, advocat , Sibiiu. Lebu Alexandru , propr ie ta r , Sibiiu. Popovici Sava, p ro topop , Sadu, p . u. Cisnădie . „Reşinari", comuna, Răş inar i . S te jar Cons tan t in , căp i tan î. p., Sibiiu. Şu lu ţu St. Iosif, consil ier de t r ib . î. p. , Sibiiu. Vişa Ioan, propr ie ta r , Sibiiu.

Membrii pe viaţă. Bardoşi Iul iu, inspec to r şcol. î. p . , Sibiiu. „Boi ta" , comuna, Boi ta , p . u. Tă lmaciu . Bo loga Vasile Dr. . dir. şi profesor, Sibiiu. Cordescu R. D., dir. emer., Fofeldea, p . u. Nocr ichiu . Cosma Pa r t en iu , dir. executiv, Sibiiu. Dancăş Bucur , econom, Răş inar i . Meţianu Ioan, arehiepiscop, Sibiiu. Muciu Urech iă I lariu, funcţ ionar , Sibi iu . Papiu Ioan, p ro topop , Sibiiu. P i p o ş P e t r u , j u d e de tab lă î. p., Sibi iu. P r e d a Ioan de, advocat , Sibiiu. Puşca r iu I larion, Dr., a rch imandr i t , Sibi iu. Roşea E u s e b i u Dr., dir. seminarial , Sibiiu. Rubsu Octavian Dr., advocat , Sibiiu. „Sadu", comuna, Sadu, p. u. Cisnădie. Tilea Onoriu, inginer , Sibiiu. T i n c u Avram Dr., advocat , Sibiiu. Vecerdea Nicolau Dr., advocat , secret , al „Alb ine i " , Sibiiu.

Membrii ordinari. Ardelea R a d u , funcţ ionar la „Albina" , Sibiiu. Baca Coman , preot , Pop laca , Sibiiu. B e u Ilie Dr., medic , Sibiiu. Boiu Zachar ia , asesor consis torial , Sibiiu. B r o ş t e a n Petru , Sibiiu. Comşa Georgiu , no ta r , Tălmăcel , p . u. Tă lmac iu . Cosma Măria, soţie de dir. de bancă, Sibiiu. Cre ţu Ioan , asesor la sedria orfanală, Sibiiu. Cris tea E l i e Dr., secre tar consis torial , Sibiiu. Cr is tea Nicolau, asesor consis torial , Sibi iu . Diaconovich Cornel iu Dr., p r im-secre ta r al A s o c , Sibiiu. Gamulea Vasilie, func ţ ionar de bancă, Sibiiu. Goga Iosif, preot , Reş inar i . lovescu E u g e n i a , profesoară, Sibi iu. Indr ieş iu Pe t ru , notar , Boi ta , p. u. Tă lmac iu . I sacu Pompi l iu Dr., advocat , Sibiiu. Ivan Nicolau, asesor consis tor ia l , Sibiiu. Lemenyi E l e o n o r a , soţ ie de advocat , Sibi iu. L e m e n y i L i v i u Dr., advocat , Sibiiu. L u c u ţ a Pan ta l eon , căp i tan î. p., Sibiiu. Marienescu Atanas iu Dr., j u d e de tab lă î. p . , Sibiiu.

Transilvania. Partea oficială. 95

Maxim de H o c h s t e n b e r g George , maior c. şi reg . î. p. , Sibiiu. Miilea Aure l , no t a r comunal , Pop laca , Sibiiu. Modran George , preot , Poplaca , p . u. Sibiiu. Moga Ştefan, maes t ru covrigar , Sibiiu. M u n t e a n Pau l , Sibiiu. Olariu Oprea, învă ţă tor , Pop laca , p . u. Sibiiu. Pâlos n. Todescu E u g e n i a de, Sibiiu. P e n c i u Nicolau, j u d e reg . î. p. , Sibiiu. Pe t r a şcu E lena , dir. in te rna tu lu i A s o c , Sibiiu. P o p a Ioan, advocat , Sibi iu. P o p Cons t an t i n , func ţ ionar de bancă , Sibi iu. Poplaca , comuna biser icească gr.-or.. Poplaca, p . u. Sibi iu. Pop laca , comuna, Pop laca , p. u . Sibiiu. P o p e s c u Iul iu, cassar al „Albinei" , Sibiiu. Popov ic i T imoteu , profesor, Sibiiu. Raţiu Dominic , funcţ ionar de bancă, Sibiiu. R a ţ i u Ioan Dr., advocat , Sibiiu. R ă d u ţ i u Ir imie, n o t a r cerc , Racovi ţa , p . u. Sebeşu l - super ior . R u s u V. Ioan , canonic , Sibiiu. S imonescu L e o n t i n , secre tar met ropol i t an , Sibi iu. S imt ion P e t r u , paroch , Sibiiu. St roia Ştefan, p ro tono t a r comita tens , Sibiiu. Togan Nicolau, adm. p ro top . , Sibiiu. Vătăşan Ioan, oficial de bancă , Sibiiu. Vecerdea E u g e n i a , soţie de advocat , Sibi iu. Viţelar iu Ioan, învă ţă tor , Pop laca , p . u. Sibiiu. Voi leanu Mateiu, asesor consis torial , Sibiiu.

Despărţementul Sighişoara. Membrii ordinari.

Doctor Nicolau, preot , Haşfalău. Ganea Zahar ie , preot , Fer ihaz , p . u. Sighişoara . Moldovan Demet r iu , p ro topop , Sighişoara . Manovici Ioan , preot , Ret işdorf . Niculescu Măria, p reo teasă văduvă, Saschiz, p . u. Haşfa lău . Oltean Vasil ie, inspec to r de drum, Saschiz, p . u. Haşfalău. Tă ta r Zahar ia , n o t a r de t r ib . , E l i sabe topo le . Urdea Vasilie, cojocar, Sighişoara.

Despărţementul Şimleu. Membrii fundatori.

Pop de Basesc i George , propr ie tar , Basesci , p . u. Cehul-Si lvaniei . P o p Iosif, consil ier reg., fost deputa t , Şomcu ta -mare . Nilvan Nicolau, advocat , Şomcuta-mare . „Si lvania" , i n s t i t u t de credit , Şimleu.

Membrii pe viaţă. Cosma Andre iu , dir . e x e c , Şimleu. Cosma F ranc i sc , P i r . Oficiul parochia l gr . cat . rom., Şomcuta -mare . Pop de Basesci Alexandru , j u d e de t r ibuna l , Cehul-Si lvaniei . Pop Teodor , p ro topop , Ortelec, p . u. Mirşid.

96 Transilvania. Partea oficială.

Membrii ordinari. Barbolovici Alimpiu, vicar, Şimleu. Bohă ţe l Mihail , propr ie tar , Supuru l -de-sus , p . u. Supurul -de- jos . B u c ş a Ilie, notar , Colţ irea, p . u. Şomcuta-mare . Cocian F lo r i an , advocat , Cehul-Si lvaniei . Cosmuţa P e t r u , j u d e în pens. , funcţ. de bancă , Şimleu. Dragomir Ch. loan , p ro topop , Năprade , p . u. J i bou . Dragomi r Ch. Teofil, p ropr ie ta r , Lupoaea , p. u. J i bou . Dragoş Augus t in , p ropr ie ta r , H ideaga . Flonta Gra ţ ian , preot , Căţe lu l - român, p . u. Crasna. Giurco Lad i s l au Dr., advocat , J i b o u . Iernea Lazar , p ro topop , Csomakoz. Marcuş Augus t in , oficial de bancă, Şimleu. Mar incaş Simeon, preot , Bogdana , p . u. Buc iu m. Medan Andre iu , advocat , Şomcuta -mare . Mica Vasil iu, posesor, Someş-Odorheiu , p. u. J i bou . Orga Iosif, comptab i l , J i b o u . Pă tcaş Vasile, preot , H a t v a n , p . u. Tâşnad . P o p Georgiu , Dr., advocat , Zelau. P o p Mihaiu, Dr., advocat , Şimleu. P o p Vasiliu, p ro topop , M.-Sân-Georgiu, p . u. Buc ium. Serb loan , p ro topop , Şomcuta -mare . Suc iu Demetr iu , dir. de bancă , J i b o u . Trif Gavri i l , profesor emer.. Şimleu. Trufaşiu loan , propr ie ta r , Girocuta , p. u. Supuru l -de- jos . Vajda Gavri l , preot , Bobo ta , p . u. Şarmaşag . Vicaş Augus t in , preot , H id ig , p. u. Şarmaşag .

Despărţeniei) tul Timişoara. Membrii fundatori.

Ţigle P e t r u Dr., advocat , Timişoara . Ungurian Emanu i l , advocat , Timişoara .

Membrii pe viaţă. Albu Timote iu , econom, Ghi lad. Bandu loan , propr ie tar , Mehala, p . u. Timişoara . B u i b a ş Alexandru , funcţ ionar de bancă , T imişoara . lonaşiu P e t r u , funcţ ionar de bancă , Timişoara . Mezin Valer iu Dr., cand. de advocat . Mehala , p . u . T imişoara . Mihailovici Costa, p ropr ie ta r , E l i sabe t inu l -Timişoare i . Nicola E n e a Dr., medic , Ciacova. Oprean Arcadie , func ţ ionar de bancă, Timişoara . S imon Sidonia, Ciacova. Vaianţu Vasi l ie , p ropr ie ta r , Mehala, p . u. Timişoara .

Membrii ordinari. Ardelean Georgiu , advoca t , Timişoara . „Beregsana", i n s t i t u t de credi t , Be regseu . Bla j Avram, învă ţă to r , P a r ţ a . B r e b a n Georgiu , Ghi lad. B u i b a ş Dimi t r ie , p ropr ie ta r , BucuvSţ , p . u. Temeş -Reme te . B u z a r i u F ranc i sc , func ţ ionar de bancă , T imişoara .

Transilvania. Partea oficială.

Cărăbaş Damasch in , p ropr ie ta r , Bel in ţ , p . u . Chise tău . Cărăbaş R o m u l , func ţ ionar de bancă , T imişoara . Carabe tz losif, econom, Ghi lad. Cosma Aure l Dr., advocat , Timişoara . Cosma Luc ia , soţ ie de advocat , T imişoara . C raşovan Vasi le , preot , Babşa , p . u. Chise tău . Czaranu Cons tan t in , comerciant , Timişoara . Diminescu Nica, econom, Ciacova. D r a g a n Aure l , preot , Ghi lad . D r a g a n Pe t ru , învă ţă tor , Sân-Mihaiu l - român. Ferentz Pe t ru , învă ţă to r , Pe t roman , p . u . Ciacova. Gerdan Nicolau, propr ie ta r , Fabr icu l -T imişoar i i . Ge ţa Ioan, econom, Sîrbova, p . u. Vucova . Groza Nicolau, preot , Sân-Mihaiul - român. Gruescu Ioan , învă ţă to r , Ciacova. l a n c u Pau l , preot , Obad, p . u. Ciacova. Ionescu Ioan, preot , J ebe l iu . Jurma P a u l , Dr. , advocat , Buziaş . Lăpădat Ioan, econom, Ghi lad. Micluţa Nicolae, preot , Cerneteaz , p . u. Temes -Gyarma ta . Miculescu Ioan, funcţ ionar de bancă, Timişoara . Nedelcu Ioan, advocat , Buziaş . Nicoara Cornel , Dr. , advocat , Timişoara . Pepa Ioan, p ro topop , Buziaş . P i n c i u Ana, soţ ie de p ro topop , Ciacova. P i n c i u Ioan, p r o t o p o p , Ciacova. P o c a n Teodor , preot , J ebe l iu . P o p Vasile, advocat , Aradu l -nou . P o p Vincenţ iu , p ropr ie ta r , J ebe l iu . Popov ic iu Aure l , preot , Chişoda. P r o ş t e a n Cornel , func ţ ionar de bancă, p . u. T imişoara . Pu t i c i u Tra ian , Dr., p ro topop , Fabr icu l -Timişoar i i . Rădnean ţu Ioan, oficiant pr ivat , Temeş-Rekâs . R o t a r i u Pave l , advocat , Timişoara . R u s s u Victor , preot , U tv in , p . u . Sân-Mihaiul- român. S imon Lazar , Dr. , advocat , Ciacova. Şincai Tra ian , Dr., advocat , Vinga . S ipe ţ i anu Luc i an , preot , Chise tău . S to ia Nicolau, preot , L ipe t . Teodorovic i Ioan , Timişoara . Tra i lă Georgiu, p ro topop , Fabr icu l -T imişoar i i . Vancu Dimit r ie , funcţ ionar de bancă , T imişoara . Zărie R o m u l , comerciant , Timişoara .

Despărţământul Torac. Membrii ordinari.

Cira Pe t ru , econom, Toracul-mic, p . u. Toracu l -mare . Ghilăzan Valer iu , învă ţă tor , Ec ica - română , p . u. Ec ica . Magdu Valer iu , paroch, Ec ica - română , p . u. Ec ica . Pe t rovic iu Pau l ina , preoteasă , Toracul -mic , p . u . Toracu l -mare . Pe t rov ic iu Vichent ie , paroch , Toracul -mic , p . u. Toracu l -mare . T e m p e a P a u l , preot , Toracu l -mare .

9

98 Transilvania. Partea oficială.

DespârţSmentnl Treiscaune-Ciuc. Membrii ordinari.

Câmpean Ilie, v ice -p ro topop , p . u. Gyergyo-Szt . -Miklos. Ciobotar iu Gavril , preot , Gyimes-Biikk, p . u. Gyimes . Coltofean Demetr iu , p r o t o p o p , B re ţ c . Damian Spir idon, p r o t o p o p onorar , B re ţ c . D ima Ioan, preot , S i ta-Buzeu, p. u. In torsura -Buzeulu i . Ionescu Georgiu , preot , Budi la . Neagovici-Negoescu Georgiu , capelan, In to r sura -Buzeu lu i . N i s to r Dionisiu, preot , Arpă tac . Oltean Ioan G., p reo t , Po iana-să ra tă . Pop David , diacon, Po iana-să ra tă . P recup Alexandru , Bicaz , p . u. Tu lgheş . Rafiroi Georgiu jun . , măcelar , A r p ă t a c . Ştefan Georgiu, comerciant , A r p ă t a c . Ţ in ţă rean Georgiu , cojocar, A r p ă t a c . Urzicean Ioan, no ta r , Bicaz, p . u. Tu lgheş .

Despărţementul Turda. Membru pe viaţă.

Popescu Georgiu, Dr., advocat , Turda .

Membrii ordinari. „Arieşana", i n s t i t u t de credit, Turda . Boldea Georgiu, căp i tan î. p. , T u r d a . Codarcea Ar temiu , p ro topop , Turda . Mesaroş Ioan, advocat , Tu rda . Nemeş Vincenţ iu , preot , Sân-Mărt inul -săra t , p. u. Gr ind . Pă tăcean E u g e n , Dr., advocat , Tu rda . Pop Simeon, p r o t o p o p , L u n a , p . u. Gr ind . Raţiu Nicolau P. , preot , Tr i tu l -de-sus , p . u. Ghir iş . Samoilâ Simeon, absolv, de teol. , Ofenbaia. Socol Iul iu, preot , Oeanul-mare. Suc iu Ioan, p ropr ie ta r , Tr i tu l -de-sus , p. u. Ghir iş . Vlăduţ Iul iu C., advocat , Turda .

Despărţementul Verset. Membru fundator.

Novac Aure l iu Dr., advocat , Biser ica-Albă .

Membrii pe viaţă. Corcea Avram, preot , Coşteiu, p . u. Iam. Damian Ioan Dr., advocat , De t t a . Ramneanţu Pat r ich ie , învă ţă tor , Coşteiu, p . u. Iam. B o ş i u Ioan M., advocat , Biser ica-Albă. • Zepeneag P e t r u Dr., advocat , Verşe ţ .

Transilvania. Partea oficială. 99

Membrii ordinari. Balanescu D., Biser ica-Albă. B a r b u Adam, maes t ru , Verşe ţ . B o b o r o n y Andrea , Biser ica-Albă. Bozanc iu Simeon, n o t a r î. p . , Biser ica-Albă. Cigărean L iv iu , cand. de advoca t , Verşeţ . Cocora Ioan , d i rec tor de bancă , Verşe ţ . Colojora Silviu, preot , Sculea, p . u . Găta ia . Coşteiu, comuna biser icească gr.-or., Goşteiu, p . u . I am. Dabiciu E l ia , capelan, Voivodinţ , p . u. I am. Fincu Victor , contabi l , Verşeţ . Gaşpar Georgiu , preot , Găta ia . Giuica Ioachim, preot , Marcoveţ , p . u. T e m e s - K u t a s . lorgoviciu Iuliu, preot , Mărgi ta . Juica Mihaiu, adm. prot . , Srediş tea-mică, p . u. S red i ş tea -mare . Korcsea Sima, comerciant , Coşteiu, p. u. I am. Lazarescu L u c a , preot , Fe r end i a . L i u b a Paul , Verşeţ . Maleta Avram, Verşe ţ . Male ta Iosif, p ropr ie ta r , Coşteiu, p . u. Iam. Meogan Pe t ru , comerciant , Coşteiu, p . u. Iam. Moise Ioan, notar , Marcovăţ , p . u. T e m e s - K u t a ş . Moise Mihail P., comerciant , Voivodin ţ i , p . u. Iam. Orza Iosim, econom, Coşteiu, p . u. I am. Otonoga Ştefan, învă ţă tor , Coşteiu, p . u. Iam. Panc iovan Bar to lomeiu , notar , Voivodinţ i , p. u . Iam. P a t e s i a n Maxim, Biser ica-albă. Pe t ru ţ l a c o b , Coşteiu, p . u. I am. Popov ic iu An ton iu , preot , Nicol in ţu l -mare . Popov ic i Nicolau Dr., advocat , Verşeţ . Popov ic i Simeon, preot , Voivodinţ i , p . u. I am. Popov ic iu T imoteu , preot , Del ib la ta . Raita Ioan, oficiant î. p . , Cubin . R e u n i u n e a de cet ire şi cân tăr i din Coşteiu, p . u. I am. Schiopu Simeon, comerciant , Verşeţ . Spăr iosu Mihail, cand ida t de advocat , Verşe ţ . S t epan Georgiu, p ropr ie ta r , Coşteiu, p . u. Iam.

Despărţementul Zerneşti. Membrii pe viaţă.

Garoiu Nicolau, advocat , Zerneş t i . Moşoiu Moise, p ropr ie ta r , Tohanul -nou , p . u. Zerneş t i .

Membrii ordinari. Brumboiu Moise, preot , Tohanul -vechiu . Comşa Ioan I., comerciant , Zerneş t i . Grozea Nicolau, propr ie ta r , Tohanul -vech iu . Meţianu Iancu , Dr., p ropr ie ta r , Zerneş t i . P lo togea Ilariu, preot , Tohanul -nou , p. u. Ze rneş t i . S t revo iu Ioan , preot , Zerneş t i . Ungur Hara lampie , Tohanul -vechiu . Vodă Nicolau, învă ţă tor , Tohanul -vech iu .

9*

100 Transilvania. Partea oficiala.

Afară de despărţeminte. Membrii fundatori.

Belloescu Stroe, profesor. Cimponer iu Atanas iu , j u d e de t ab lă î. p. , B u d a p e s t a . Lazar Georgiu, advocat , Arad . Neagoe Ştefan, profesor.

Membrii pe viaţă. Babeş Vincenţ iu , pr ivat ier , B u d a p e s t a . B r o t e E u g e n . Ciura Aure l Iosif, farmacist . Cr is te Nicolau, propr ie tar , Gernăuţ . Eremia Georgiu, Săcele . Fanea Ioan, preot , Szarvaszo, p . u . S ige t . Grosu Ioan N., Săcele. Pop Iosif, j u d e de curie, Budapes t a . P o p a Eremia , Săcele . P rocop ian-Procopov ic i Isidor, preot . Szerb Georgiu , d e p u t a t dietal , B u d a p e s t a .

Membrii ordinari. Beleş Augus t in , preot , Ş imand. B o n a A n t o n , profesor, Seghedin . B r ă t e a n Georgiu , funcţ ionar . B u d u Ti t , vicar, Siget . Cioban Măria, profesoară, Arad . Faur Ioan , profesor. F r â n c u Andre iu , j u d e de curie, Budapes t a . Hamzea Augus t in , a rch imandr i t , Arad . Lazurian Alexandru L. , inginer . Marin Nicolau, B r u n n . Nedelcu Ilie, B r u n n . Oncu Nicolau, Dr. , d i rec tor de bancă , Arad . Oni ţ iu Alexiu, j u d e reg. , Seghedin . P a p p Ioan, p ro topop , Bocsig . P o p Iul iu, Dr., advocat , Vişeul-de-sus . P r o c a Georgiu, Dr., profesor, Arad . Sp inean Samuil , comerc iant . S t ra jan Mihail , profesor. Suc iu Ioan , Dr., advocat , Arad . Şu lu ţu Aure l St., Dr., profesor. T ă m ă ş d a n Liv iu , Dr., advocat , Arad . Târz iu Augus t in , preot , Keri i los, p . u. Sinte . Vătăşan Nicolau, profesor, Beregszâsz . Vlassa Georgiu , p ro topop , Miskolcz.

Transilvania. Partea oficială. 101

Aclus D.

Nr. 556—1901.

CONSEMNAREA membrilor decedaţi ai Asociaţiunii în an. 1900—1901

I. Membri onorar i :

1. Ştefan Moldovan, preposi t , L u g o ş .

II. Membri fundatori:

1. George Boer iu , supra loco tenen t î. p. , Vad . 2. Dr . E u g e n i u de Mocsonyi , p ropr ie ta r , Capolnaş . 3. Ioan Popescu , profesor , Ber lad .

III. Membri pe v i a ţ ă :

1. E l e n a B a r b u n. Grecu, R e g h i n . 2. Măria F r a n c de F r a n k e n s t e i n , Bis t r i ţ a . 3. Dr . Geo rge Vuia, medic , Arad . 4. Ştefan Miilea, n o t a r emer. , Ti l işca. B. Octaviu Bar i ţ iu , profesor emer., Năsăud . 6. Ştefan Câmpian, p ro topop , E l i sabe topo le .

IV. Membri ordinari:

1. Dr . I o a n David , secret , ins t i tu t . „Albina" , Sibiiu. 2. Nicolau Cintea, medic , Zerneş t i . 3 . Alexandru Velican, advocat , Alba-Iul ia . 4. A lexandr ina Cunţan , Berlin. B. A n c h e d i m Candale , preot , Borgo-Bis t r i ţa . 6. Nicolau Maior, preot , Vameş-Odorhe iu , 7. Demet r iu F u r d u i , oant iner , Alba-Iul ia . 8. Gregor iu Maior, redac tor , Braşov. 9. Dr . Ioan Ra ţ iu , canonic , Blaj .

10. Ioan Danciu , p ro topop , Ofenbaia. 11 . Ioan Cutean, pr ivat ier , Brad. 12. T e o d o r cav. de Serac in , mareşa l locot. , Caransebeş . 13. P e t r u Mihuţi , p ro topop , Oradea mare . 14. P e t r u Cazan, contabi l , Bocşa-montană . 1B. Alexandru Silaşi, p ro topop , B is t r i ţ a . 16. Darie F i l ipo iu , pa roch , R o d n a veche . 17. P e t r u J u r m a , învă ţă to r , Şag. 18. Dr . Ioan Pop , vicar, Năsăud . 19. Aure l Popovic iu , paroch, Chişoda.

102 Transilvania. Partea oficiala.

Aclus E. Nr. 178-1901.

RAPORTUL CASSEI.

Onorat Comitet!

N e luăm voie a p re sen ta în aclus sub •/. ra ţ iocini i le fonduri lor , fundaţ iuni lor şi depos i te lor Asocia ţ iun i i pen t ru anul 1900.

L ă s â n d la o pa r t e posi ţ iuni le , cari sun t conforme prel iminar iului , sau n u rec lamă desluşir i speciale , în celealal te servim cu informaţ iuni le , cari u rmează mai j o s .

[. Fondul general.

A. Percepţ iuni . T i t l . 2. Sub t i t lu l aces ta se cupr ind p renumera ţ iun i pen t ru o rganu l

Asocia ţ iuni i cu Cor. 38, şi t axe de ale membr i lo r cu Cor. 13,691-96, la cari din u r m ă mai sun t a se c o m p u t a şi efectele de sub t i t l . 9 cu Cor. 1900.

Astfel taxele de m e m b r i dau suma to ta lă de Cor. 15,591 -96, faţă de a. 1899 un minus de Cor. 1671-78.

In contu l taxe lor s 'au r e s t i t u i t despăr ţămin te lo r 20° / 0 s t a tu ta r ie în suma de Cor. 129-20. R e m â n deci sub acest t i t lu pe rcep te efective Co­roane 15,462-76.

Ti t l . 4. P r in sepa ra rea lăsămentu lu i Oltean, care acum formează fond de sine s tă tă tor , in terese le d u p ă efecte au remas sub prel iminar , — în t reg i te însă cu cele de sub X I V t rec pes te pre l iminar .

Ca în anii anter ior i , n ' au adus in te rese nici de a s t ăda tă ac ţ i i l e : Gesel lschaf tshaus , S z a t m â r - n a g y b â n y a i şi N a g y v â r a d - b e l e n y e s - v a s k o h i vasu t t â r sasâg .

Ti t l . 5. Şcoala civilă de fete a r ec lamat lună de lună subven ţ ionă r i cons iderabi le din fondul genera l , astfel in terese le după depune r i au r emas sub suma pre l iminată .

Ti t l . 6. Taxele de adminis t ra re s 'au spor i t p r in funda ţ iunea Bădi lă , înf i inţată în anu l p receden t .

T i t l . 8. Venite e s t raord ina re mai remarcabi le s u n t : dona ţ iunea „Al­b ine i " de Cor. 2000-—, res tu l fondului pen t ru s t ipendi i le învăţăce i lor de meseriaşi , care s'a t r an spus aici d u p ă desfi inţarea fondului , — şi Cor. 288-— in t r a t e din vânojarea rea l i tă ţ i lor r emase după A v r a m Iancu, cari au t r ecu t mai apoi la fondul nou înf i in ţa t : „Averea lui A v r a m I a n c u " .

O posi ţ ie de Cor. 190-20 pen t ru căr ţ i re l igioase e numa i t r ans i toa re . Aic i e con ta t şi s t ipendiu l R o m a n cu Cor. 240-—, care ancă t rece

la e roga te la spesele es t raord inare . Ti t l . 9. Sub t i t lu l aces ta este a se în ţe lege o subven ţ iune pen t ru

şcoala civilă de fete, care p r e s u p u n e a m , că se va res t i tu i . N e u r m â n d res t i tu i rea , veni te le pre l iminate sub aces t t i t lu dau m i n u s u l a r ă t a t aici.

Transilvania. Partea oficială. 103

Veni te le to ta le fac ia ra ţ ioc in iu suma de Cor. 32,541"53 (faţă de anul 1899 — Cor. 18,424*43); faţă de pre l iminar în care se cupr indea a tunc i şi l ăsămentu l Oltean, un plus de Cor. 3 5 4 9 ' H .

D u p ă de t rage rea sa ldului din anul 1899 cu Cor. 5959 - 48 r emân per-cepte efective Cor. 26 ,58205.

F o n d u l genera l , unicul fond p rop r iu al Asocia ţ iuni i , care poa r t ă sarcinele adminis t ra ţ iuni i aceleia, şi e des t ina t a real isa scopur i le aceleia, ' a pe rdu t mu l t din veni te le sale de pană aci p r in separarea lăsămeutu lu i Oltean şi p r in înfi inţarea fondului „Averea lui Avram I ancu" .

P e lâDgă aceas ta în anul acum expi ra t au mai scădu t şi veni te le din taxele membri lor , şi saldul cassei ancă a ra tă un minus de Cor. 1419'18 faţă de anul p recedent .

Aces te m o m e n t e vor t r ebu i să ne îndemne , ca să ne ferim în v i i tor de a mai s lăbi fondul general , pr in crearea de fondur i speciale şi să s tăruim a spor i fondul genera l , cu ale cărui ven i te să se poa t ă real isa toa te scopuri le Asocia ţ iuni i , căci p r ecum v o m vede mai j o s , în anul cu ren t e rogate le fondului genera l au fost mai mar i decâ t veni te le lui .

B. Erogaţ iuni .

Ti t l . 6 î n decursu l anulu i sch imbându-se servi tori i , leafa servi to-tor iu lui s'a u r ca t la Cor. 600"— pe an, de aci resu l tă u n plus în e roga te de Cor. 9 0 — .

Tit l . 9. F o a i a „Trans i lvania" a causa t p r in u rcarea număru lu i mem­bri lor in anul p receden t , spese de t ipar cu Cor. 472 - 08 mai mar i decâ t cele pre l iminate .

Ti t l . 10. 2 fântâni săpate în p ivn i ţa edificiului şcoalei de fete, î n cari fântâni să se scurgă apa ce se adunase în pivni ţă , şi al te r epara tu r i , a causa t o e roga ţ iune neprevecjută de Cor. 541 -84, fără de aceas ta spesele conservăr i i edificiilor r emâneau sub prel iminar .

Ti t l . 11. D u p ă ce afacerea ecuivalentu lu i celui nou e ancă p e n d e n t ă , s'a ach i ta t şi în anul 1900 to t numa i suma ecuiva len tu lu i prescr is în anul 1899.

Ti t l . 14. S t ipend iu l pen t ru meser ia de l emnăr i t s'a s is ta t în decursu l anu lu i ; s'a solvi t deci numai o ra tă de Cor. 100-— p e n t r u semest ru l I I al anulu i şcolar 1899/1900.

Ti t l . 17. Ca subven ţ iune p e n t r u şcoala civilă de fete s 'au fost p re ­l iminat Cor. 2000-— din lăsămentu l Ol tean. S'au solvi t de acolo C. 1000 - —, iar din fondul genera l cons iderabi la sumă de Cor. 7373 - 59.

Res tu l de Cor. 1000- —, eventual a l tă sumă din l ă sămentu l Oltean, va ave să se solvească în anul 1901, după ce s'au cons ta ta t veni te le acelui fond, şi s'a fixat p ropo r ţ i unea de împăr ţ i re pen t ru capi ta l isarea unei pă r ţ i a l icuote din veni t , p e n t r u scopur i le Asocia ţ iun i i şi p e n t r u şcoalele po­pora le d in Cojocna,

104 Transilvania. Partea oficială.

Ti t l . 19. Spesele ex t raord inare ar fi r emas de a s t ăda tă în mod ex­cepţ iona l sub suma pre l iminată , dacă n u s 'ar fi înfi inţat un fond n o u . A v e r e a lui A v r a m I a n c u " , la care s 'au t r a n s p u s d in fondul gene ra l Cor. 2877-18.

Spesele efective ale fondului genera l — d u p ă de t rage rea sa ldului cassei — fac în to t a l . . . . Cor. 28,001-23; faţă de veni te le efective cu „ 26,582-05

un p lus de . Cor. 1,419 -18, care s'a acoper i t d in capi ta l .

II. Fondurile speciale. F o n d u r i l e , fundaţ iuni le şi deposi te le cu des t ina ţ iune specială sun t

ap roape cons tan te în veni te le şi spesele lor. Mai sus a m amint i t , că din fondul genera l s 'au separa t ca fondur i

de s i n e : lăsămentul Ol tean (XIV), şi Averea lui A v r a m Iancu. (XV). D in veni te le l ă sămentu lu i Oltean 5 0 % sun t a se capital isa, 4 0 %

s u n t a se folosi spre scopur i le Asocia ţ iuni i , şi s 'au v o t a t ca subven ţ iune şcoalei civile de fete în Sibiiu, iar 1 0 % compe t şcoalelor popora le din Cojocna, comuna na ta l ă a t e s t a to ru lu i .

Depos i tu l „monumentu l lui I a n c u " (XVII ) , l'a lua t în admin i s t ra re guve rnu l ter i i .

D e s p ă r ţ ă m â n t u l Timişoare i a înfi inţat un fond cul tura l de Cor. 1000-— ale cărui ven i te le r id ică d e s p ă r ţ ă m â n t u l .

— Inche i ând r apo r tu l nos t ru cu pr iv i re la ra ţ ioci ini i le anulu i 1900, n e luăm voia a p r e sen ta sub •//• Şi inven ta ru l fonduri lor , r e v ă d u t şi aflat în r egu lă de comis iunea care a s con t ra t cassa la 1 I anuar i e a. c.

S i b i i u , 20 F e b r u a r i e 1901. Leontinu Simonescu,

cassar.

Transilvania. Partea oficiala. 105

Inventarul Asociaţiunii, încheiat la 31 Decembre 1900. K f K f

I. F o n d u l g e n e r a l . (în care se cupr inde d o n a ţ i u n e a : S t ana

şi S t roe Bel lo iu de 20,000 Lei .) A) Realităţi:

a) Casa din Sibiiu. str . Morii, 8 . . . 83834 90 127652 90 211487 80

B) Soldul cassei in depuneri . . . . 4540 30

G) Efecte: 4 Abrudbâ-nyai t a k a r e k p e n z t â r . . . . 400 — 3 Act i i „Alb ina" 600 —

26000 — 1200 —

100 — 200 — 200 — 100 — 100 — 600 —

1 „ Sza tmâr -nbânya i v a s u t t â r s a s â g . 200 — 4 Obl iga ţ iun i de s t a t 1860 1600 — 1 „ , 1868 200 — 1 „ „ „ desărcin . pămân tu lu i 200 —

2200 — 4 Cred i t fonc. rom. (20,000 Le i ) . . . 18800 —

76 Oblig. „Trans i lvan ia" 15200 — 400 — 200 —

1 „ Nagyvârad-Be lenyes i vasuttâ-rs. . 200 — 200 — 200 — 200 — 400 — 200 — 100 — 70000 —

D) Mobilii 2000 — In to ta l Cor. . 288028 10

106 Transilvania. Partea oficială.

K f K f

II. Casa naţ ională .

A) A c t i v e : Realităţi: Casa Nr. 6. str . Morii , Sibi iu .

Efecte:

1 „ „Concord ia" (Qzdin) 1 R e n t a amort . r o m â n ă (1000 Lei) . .

44000 1139

200 100 940

34

46379 34 B) P a s i v e :

Dator ie la inst i t . „Alb ina" . . . . 16000 30379 34

III. Fondul Bariţiu.

1282 100

5000

50

6382 50

IV. Fundaţ iunea Bădilă.

253 800

20000

19

21053 19

V. Fundaţ iunea Başota.

397 1000

98 1397 98

VI. Fundaţ iunea Dobâca. 249

2500 02

2749 02

VII. Fundaţ iunea G. B. V.

7 Acţ i i „Albina" 361

1400 10000

09

11761 09

VIII. Fundaţ iunea Galliană. 458

3000 46

3458 46

IX. Fundaţ iunea Marinovici.

1 Oblig, de s t a t 1868 492

2000 4000

57

6492 57

Transilvania. Partea oficială. 107

X. Fundaţ iunea Dr. Moga. Saldul cassei în depune re . .

8 Oblig. „Trans i lvan ia" . . . 1 Scris. fonc. . A l b i n a " . . . .

XI. F u n d a ţ i u n e a Pop-Maior. Saldul cassei în d e p u n e r e

3 Scr isur i fonc. . A l b i n a " .

XII. Fundaţ iunea Rîurean. Saldul cassei în d e p u n e r e

2 Scr isur i fonc. „Alb ina" .

XIII. Fundaţ iunea Fi lep . Saldul cassei în depune re . .

XIV. L ă s ă m â n t u l Oltean. Saldul cassei în depunere . . . .

6 R e n t a amort . r o m â n ă (30000 Lei ) . 11 Cred i t fonciar r omân (55000 Lei) .

XV. Averea lui Avram lancu. Saldul cassei în d e p u n e r e . . . .

4 Scr isur i fonciare „Albina" . . . .

XVI. Depositul Deva. Saldul cassei în depune re . .

XVII. Depositul Mureşan. Saldul cassei în depune re

6 Scr isur i fonciare „Albina"

XVIII. Depositul fondului cultural al desp. Timişoara.

1 Scris fonciar „Alb ina"

S i b i i u , 31 Decembre 1900.

K

535 1600

500

481 4000

479 2500

3063 26200 51700

615 3500

478

344 7500

92

19

20

77

01

88

15 478

Leont in S i m o n e s c u m. p. , cassar.

Revecţut şi aprobat în şedinţa comitetului central din 25 Iulie 1901.

Şuluţu m. p . Dr. Beu m. p. , seqr. 11,

108 Transilvania. Partea oficială.

Nr. 178—1901.

Raţioc iniul V e n i t e

Nr. Pre l imina t Incas sa t + Plus cur. K f K f — Minus

I. F o n d u l g e n e r a l . 1 Saldul cassei din anul 1899 . — — 5959 48 2 Taxe şi p r enumera ţ i un i . . 12000 — 13729 96 + 1729-96 3 2600 — 2699 76 - 1 - 9 9 7 6 4 In te rese d u p ă efecte publ ice 7200 — 3532 70 — 3667-30 5 In te rese d u p ă depune r i . . 400 — 201 47 — 198-53 6 Taxă de admin i s t r a r e . . . 480 — 768 — - f 288-— 7 Veni te ex t ra-ord inare şi s t ip .

- f 288-—

2240 — 3750 16 + 1510-16 8 Ant i c ipa ţ iun i res t i tu i t e . . . 4072 42 — — — 4072-42 9 1900

Suma . 32541 53

II. Casa naţ ională .

1 Sald din anul 1899 . . . . 517 82 2 Dona ţ iun i , r e s c u m p . la a. nou

6184 50 3 1600 08 4 In te rese d u p ă efecte . . . 47 — 5 In te rese d u p ă depuner i . . 56 62

Suma . 8406 02

III. F o n d u l Georg iu Bariţiu. 1 Saldul cassei la 31 Dec . 1899 23 96 2 54 24 3 Cuo tă dela fondul genera l 2000 — 4 In te rese d u p ă efecte . . . 258 — 5 In te rese d u p ă depuner i . . 16 70

Suma . 2352 90

Transilvania. Partea oficiala. 109

ad Âclus E.

pentru anul 1900. S p e s e

Nr. Preliminat Erogat + Plus cur. K f K f — Minus

1 2 3 4 B 6 7

8 9

10

11

12 13

14 1B

16 17

I. Fondul general . Secre ta ru lu i I. r emune ra ţ i une Secre ta ru lu i II . r e m u n e r a ţ i u n e Cassarulu i „ Bib l io teca ru lu i „ Cancel is tu lu i „

Spese de cancelar ie , luminat ,

Do ta ţ i unea bibl io tecei . . . T ipar iu l foaiei „Trans i lvan ia" Conservarea şi as igurarea edi-

Con t r ibu ţ iune , ecuival . , fondul de pens iune învSţă toresc .

U n s t ip . la meser ia de l emnăr i t P e n t r u scrieri l i te rare la fon-

Subven ţ . şcoalei civile de fete Spese ex t raord inare şi s t ip .

Efec te t r a n s p u s e în contu l lor Saldul cassei la 31 Dec . 1900

3000 600 B60 400 720 480

1400 600

3000

800

2000 200

2000

1600

—

3000 600 B60 400 720 570

841 688

3472

1021

1259 100

2000 7373

3595 1900 4540

16 08 08

46

83

59

03

30

+ 90-—

— 558-84 — 1-92 + 472-08

•4- 221-46

— 740-17 — 100 —

+ 1995-03

S u m a . 32541 5b

1 2 3 4 B

II. Casa naţ ională . In t e r e se d u p ă î m p r u m u t u r i .

Sa ldul cassei la 31 Dec . 1900

1590 5000

674 2

1139

20 72 10

Suma . 8406 02

1

2 3

III. F o n d u l Georgiu Bariţiu. P e n t r u colabora tor i i „Transil-

Saldul cassei la 31 Dec . 1900

800 270

1282 40 50

Suma . 2352 90

1

110 Transilvania. Partea oficială.

V e n i t e 771 " î ncas sa t

K | f

IV. F u n d a ţ i u n e a Bădi lă . 1 1000 — 2 16 99

Suma . 1016 99 V. F u n d a ţ i u n e a B a ş o t a .

1 403 48 2 50 — 3

Suma . 18 70

Suma . 472 18 VI. F u n d a ţ i u n e a Dobâca .

1 Saldul oassei la 31 D e c e m b r e 1899 . . • 738 70 2 100 — 3

Suma .

31 63

Suma . 870 33 VII. F u n d a ţ i u n e a G. B. V.

1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 . . • 776 48 2 646 3 52 77

S u m a . 1475 25 VIII . F u n d a ţ i u n e a Ga l l i ană .

1 Sa ldul cassei la 31 Decembre 1889 . 410 52 2 150 — 3

Suma . 21 14

Suma . 581 66 IX. F u n d a ţ i u n e a Mar inov ic i .

1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 . . 1377 94 2 234 — 3 In terese d u p ă depuner i . . • . .

Suma .

61 79

Suma . 1673 73 X. F u n d a ţ i u n e a Dr. Moga .

1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 1014 76 2 86 40 3

Suma .

45 07

Suma . 1146 23 XI. F u n d a ţ i u n e a P o p - M a i o r .

1 Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1899 • . . 305 88 2 200 — 3 20 31

Suma . 526 19

Transilvania. Partea oficială.

IV. Fundaţ iunea Bădilă. Erecjilor din in terese le efectelor . . . . . P e n t r u pe r t r ac t a r ea l ăsămentu lu i , . . . . T a x ă de admin i s t r a re . . . . . . . . . Sa ldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . .

Suma . V. Fundaţ iunea Başota .

Un s t ipendiu ' Taxă de admin i s t ra re Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . .

S u m a . VI. Fundaţ iunea Dobâca.

Efec te cumpăra t e Un s t ipend iu T a x ă de admin i s t r a re Sa ldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . .

Suma . VII. Fundaţ iunea G. B. V.

Efec te c u m p ă r a t e Taxă de adminis t ra re Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . .

Suma . VIII. Fundaţ iunea Galliană.

U n s t ipend iu T a x ă de admin i s t r a re Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . .

S u m a . IX. Fundaţ iunea Marinovici .

Efec te cumpăra t e U n s t ipend iu Taxă de admin i s t r a re Saldul cassei la 31 Decembre 1900 . . . .

S u m a . X. Fundaţ iunea Dr. Moga.

Efec te cumpăra t e U n s t ipend iu Taxă de adminis t ra re Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . .

Suma . XI. Fundaţ iunea Pop-Maior.

Taxă de admin i s t ra re Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . .

Suma .

112 Transilvania. Partea oficială.

V e n i t e

Nr. I încassat cur. K f

XII. Fundaţ iunea Rîurean. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 . . . . 950 36 2 100 — 3 43 14

Suma . 1093 50

XIII. Fundaţ iunea F i l ep . 1 14500 —

XIV. L ă s ă m e n t u l Oltean. 1 Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1899 . . . . — — 2 85 41 3 3978 36

Suma . 4063 77

XV. Averea lui Avram Iancu. 1 3238 44 2 797 40 3 113 11

S u m a . 4148 95

XVI. Depositul Deva. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 . . . . 462 12 2 — — 3 03

Suma . 483 15 XVII. Depositul monumentu l Iancu.

1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 . . . . 9402 80

XVIII. Depositul Mureşan. 1 Sa ldul cassei la 31 D e c e m b r e 1899 . . . . 544 — 2 350 — 3 34 18

Suma . 928 18

XIX. Depositul fond. cult. Timişoara. 1 1000 — 2 25 — 3 10 —

Suma . 1035 — S i b i i u , 31 D e c e m b r e 1900.

R e v ă z u t ş i a p r o b Şuluţu

a t î n ş e d i n ţ a m. p.

Transilvania. Partea oficiala. 113

Spese Nr. Erogat cur. Cor. | b.

XII. F u n d a ţ i u n e a R î u r e a n . 1 504 30 2 80 — 3 30 — 4 479 20

Suma . 1093 50

XIII. F u n d a ţ i u n e a F i l e p . 1 14500 —

XIV. L ă s ă m e n t u l Ol tean . 1 1000 — 2 3063 77

S u m a . 4063 77

XV. A v e r e a lu i A v r a m I a n c u . 1 1 10 2 3492 84 3 40 — 4 Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . . 615 01

Suma . 4148 95

XVI. Depos i tu l Deva. 1 5 — 2 Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . . 478 15

Suma . 483 15 XVII. Depos i tu l m o n u m e n t u l I a n c u .

1 9402 80

XVIII. Depos i tu l M u r e ş i a n . 1 504 30 2 79 — 3 Saldul cassei la 31 D e c e m b r e 1900 . . . . 344 88

S u m a . 928 18

XIX. Depos i tu l fond. cul t . T i m i ş o a r a . 1 1002 24 2 22 76 3 10 —

S u m a . 1035 —

Leontinu Sitnonescu m. p. , cassar.

c o m i t e t u l u i , ţ i n u t ă î n 25 Iul ie 1901.

Dr. Beu m. p . secr. II.

10

114 Transilvania. Partea oficială.

Nr. 476—1901.

Proiec t de budget Nr. cur.

4 5 6 7

1 2 3 4

V e n i t e

I. F o n d u l g e n e r a l .

Taxe dela m e m b r i şi p renumera ţ iun i Chiri i şi a rendă In te rese d u p ă efecte publ ice . .

a) ac ţ iun i A b r u d b â n y a t aka rekp . .

c) d) e) f) 9) h)

i) Ic)

j A l b i n a " „Ar ieşana" „ E c o n o m u l „G-esellschaftshaus" . . „Mureşana" . . . . „Să tmăreana" . . . . „Si lvania" „Sebeşana" „Someşana

I) acţ . „Vajda H u n y a d . t akarekpz t . m) ob l iga ţ iuni „Trans i lvania" . . n) oblig, „sza tmâr-nagybânyai vas-

u t t â r s a s â g " o) obl igaţ iuni de s ta t din an. 1860 p) ob l iga ţ iun i de s ta t din an. 1868 q) obl igat , de s ta t despăg . pământ . r) oblig, r en t ă amort ib i lă â 5000 lei s) ob l iga ţ iun i I. soc. cred. f. r. B u ­

curesci â 5000 lei scr isuri fonc. „Alb ina" â 1000 fi. cu 5%_ . . . . _ scr isur i fonc. „Alb ina" â 500 fl.

5 %

t)

u) cu

In t e re se d u p ă depune r i Taxe de adminis t ra re . S t ipendiu l R o m a n } Ven i te ex t raord inare j

Suma

II. C a s a n a ţ i o n a l ă .

Bona ţ i un i , e tc Chiria In te rese d u p ă efecte . . . . In te rese d u p ă depune r i . . .

Suma

Ani i de o b s e r v a r e

1 9 0 0 1 8 9 9 K K

16469 2644

7226 72

519

4448

13729 2699

96 76

P r o i e c t a t p r o 1902

K

3532 70

201 768

3750

47

16

12200 2000

f

3500

200 700

2240

21440

2000 1600

50 50

3700

Transilvania. Partea oficială. 115

Aclus F.

pentru anul 1902. Nr. cur. Spese

Anii de observare Proiectat Nr. cur. Spese 1 8 9 9 1 9 0 0 pro 1902

K f K f K f

I. Fondul general .

1 2 3 4 5 6 7

8 9

10 11

12 13 14 15

16

Secre taru lu i I. r emunera ţ iune . . Secre ta ru lu i II . „ . . Cassarului - „ . . B ib l io tecaru lu i „ . . Gancel is tu lui „

Spese de cancelar ie , luminat , în-

Tipar iu l foaiei „Trans i lvan ia" . .

Con t r ibu ţ iune erarială şi ecuivalente , fond. de pens. , învă ţâ to resc . .

P e n t r u secţ iuni le sciinţif .- l i terare . Do ta ţ i une fondului G. Bar i ţ iu . . Subven ţ i a şcoalei civile de fete Spese ex t ra -ord inare şi s t ipendiu l

Capi ta l i sare în con tu l 20°/ 0 . . .

3000 600 560 400 720 480

1167 594

3387 1042

1572

1000 2448

7270

58 30 74 34

92

90

96

3000 600 560 400 720 570

841 588

3472 1021

1259

2000 7373

3595

16 08 08 46

83

59

03

3000 600 560 400 720 600

1000 600

4500 1000

1600 1000 2000

200

3000 660

—

Suma . 21440 — II . Casa naţ ională .

1 2 3 4

In te rese d u p ă î m p r u m u t u r i . . . 720 2000

700 280

—

Suma . 3700

10*

116 Transilvania. Partea oficială.

Nr. cur. V e n i t e

P r o i e c t a t 1902

p r o Nr. cur.

K f

1 2 3

III. F o n d u l Georgiu Bar i ţ iu . 260

20 2000

—

Suma . 2280 —

1 2

IV. F u n d a ţ i u n e a B a ş o t a . 1 scris fonciar „Albina" de 500 fl. cu 5 % • • 50

20 —

Suma . 70 —

1 2

V. F u n d a ţ i u n e a Dobâca . Scr isur i fonciare „Albina" de 500 fl. cu 5 % • 125

30 —

Suma . 155 — VI. F u n d a ţ i u n e a G. B. V.

1 2 3 4

Scr isur i fonciare „Albina de 500 fl. cu 5 % 1 Scris, fonciare „Albina" de 1000 fl. cu 5 % /

196

500

20

—

Suma . 716 —

1 2 3

VII. F u n d a ţ i u n e a Ga l l i ană . Scris, fonciare „Alb ina" de 500 fl. cu 5 % 1 Scris , fonciare „Alb ina" de 1000 fl. cu 5 % /

150

20

—

Suma . 170 — VIII . F u n d a ţ i u n e a Mar inov ic i .

1 2 3 4

1 obl iga ţ iune de s ta t din anul 1868 de 1000 fl. Scris, fonciare „Alb ina" de 500 fl. cu 5 % ] Scris, fonciare „Alb ina" de 1000 fl. cu 5 % / In terese d u p ă depuner i . . •

84

200

30

—

Suma . 314 —

1 2

IX. F u n d a ţ i u n e a Dr. Moga . 86 45

40

Suma . 131 40

1 2 3

X. Depos i tu l M u r e ş a n . Scris , fonciare „Alb ina" de 500 fl. cu 5 % \ Scris fonciar „Alb ina" de 1000 fl. cu 5 % /

375

10

—

Suma . 385

Transilvania. Partea oficială. 117

Nr. cur. S p e s e

P r o i e c t a t 1902

p r o

K f

1 2 3

I I I . F o n d u l Georg iu Bar i ţ i u . 1600

50 630

—

1 2 3

IV. F u n d a ţ i u n e a B a ş o t a .

S u m a . 2280

40 15 15

—

1 2 3

V. F u n d a ţ i u n e a Dobâca .

S u m a . 70

100 28 27

—

1 2

VI. F u n d a ţ i u n e a G. B. V.

Suma . 155

120 596 —

1 2 3

VII. F u n d a ţ i u n e a Ga l l i ană . Suma . 716

120 40 10

—

1 2 3

S u m a . VIII . F u n d a ţ i u n e a M a r i n o v i c i .

170

120 65

129 —

1 2 3

IX. F u n d a ţ i u n e a Dr. Moga . Suma . 314

80 30 21 40

1 2

X. Depos i tu l M u r e ş a n . Suma . 131

80 305

40

Suma . 385

118 Transilvania. Partea oficială.

Nr. cur. V e n i t e

Proiectat 1902

pro Nr. cur.

K | f

XI. L ă s ă m e n t u l Oltean.

1 2

100 4000 —

Suma . 4100 — XII. Fundaţ iunea Pop-Maior.

1 2 3

Scrisuri fonciare „Albina" de 500 fl. cu 5% 1 Scrisuri fonciare „Albina" de 1000 fl. cu 5°/ 0 J 200

20

—

Suma . 220 — XIII. Fundaţ iunea Rîurean.

1 2

Scrisuri fonciare „Albina" de 1000 fl. cu 5°/ 0 125 25 —

Suma . 150 — XIV. Fundaţ iunea Bădilă.

1 2

Scris fonciar „Albina" de 1000 fl. cu 5% . . 1112 50

Suma . 1162 — XV. Averea lui Avram lancu.

1 2

175 25

— Suma . 200 —

XVI. Depositul Deva. 1 25 —

Suma . 25 — XVII. Depositul fond. cult. Timişoara.

1 100 — Suma . 100 —

S i b i i u , 9 Iulie 1901.

R e v ă z u t ş i a p r o b a t î n

Şuluţu m. p.

ş e d i n ţ a

Transilvania. Partea oliciala. 119

Nr. cur. S p e s e

P r o i e c t a t 1902

p r o Nr. cur.

K f

1 2 3

XI. L ă s ă m e n t u l Ol tean . 1500 550

2050

—

Suma . 4100 —

1 2

XII. F u n d a ţ i u n e a P o p - M a i o r . 45

175 —

Suma . 220 —

1 2 3

XIII. F u n d a ţ i u n e a R î u r e a n . 80 30 40

— Suma . 150 —

1 2

XIV. F u n d a ţ i u n e a Bădi lă . 220 942

—

Suma . 1162 —

1 2

XV. A v e r e a lu i A v r a m I a n c u . 40

160 —

S u m a . 200 —

1 2

XVI. Depos i tu l Deva.

5 20

—

Suma . 25 —

1 2

XVII. Depos i tu l fond. cul t . T i m i ş o a r a . 20 80

—

Suma . 100 —

Leontinu Sitnonescu, m. p . , cassar.

c o m i t e t u l u i , ţ i n u t ă î n 25 Iul ie 1901.

Dr. Beu m. p . , secr. II.

120 Transilvania. Partea oficiala.

Aclus G.

REGULAMENT PENTRU SECŢIUNILE SCIINŢIFICE-LITERARE ALE „ASOCIAŢIUNII".

I . I n s t i t u i r e a ş i s c o p u l s e c ţ i u n i l o r .

§• 1. P e basa d ispos i ţ iuni lor §-lui 2 din S ta tu te se organisează 5 secţ iuni

sciinţifice-li terare, şi a n u m e : a) sec ţ iunea l i terară, b) „ i s tor ică, c) „ de sc i in ţe na tu ra le şi fisice, ă) „ şcolară, şi e) „ economică . I n cas de neces i ta te agende le a doue sec ţ iuni se po t î m p r e u n a şi

î nc red in ţ a membr i lo r une i s ingure secţ iuni .

§• 2. Scopul ins t i tu i r i i secţ iuni lor sciinţif ice-l i terare e s t e : ca aceste , în

cal i ta te de o rgane de specia l i ta te , să consi l ieze şi spr i j inească aduna rea gene ra l ă şi comi te tu l cent ra l în t ru rea l isarea p rob lemelo r l i terare , sciinţifice şi cul turale , impuse lor de scopuri le ce le u rmăresce Asocia ţ iunea .

I I . K l e m b r i i s e c ţ i u n i l o r .

Alegerea. §• 3.

Secţ iuni le se c o m p u n din câ te 5 membr i ord inar i aleşi din şirul membr i lo r ordinar i , pe v ia ţă sau funda tor i ai Asocia ţ iuni i , car i p r i n opere le sau ac t iv i ta tea lor s'au dis t ins pe t e ren l i terar , sciinţiflc sau cul tura l . P e lângă membr i i ord inar i fie-care sec ţ iune mai poa t e ave şi m e m b r i co responden ţ i p a n ă la n u m ă r de 5.

Alegerea membr i lo r ord inar i şi corespondenţ i , se face conform §. 8.

§• 4. Membr i i o rd inar i se vor p rovede cu d ip lomă şi vor fi scut i ţ i de

t axe . In adunăr i le genera le ale Asocia ţ iun i i însă n u m a i a tunc i vor ave v o t decisiv, dacă vor fi achi ta t t axa de m e m b r u fundator , pe v ia ţă sau ord inar (§. 16 din Stat . ) .

Drepturile membrilor.

§• 5. Drep tu r i l e membr i lo r ord inar i sun t u r m ă t o a r e l e : a) p o t pa r t i c ipa la adunăr i le genera le ale Asoc ia ţ iun i i cu vo t con­

su l ta t iv (§. 16 d in S t a t . ) ;

121 Transilvania. Partea oficială.

b) au vo t decisiv şi d r e p t de p ropune r i şi in i ţ ia t ivă în şedinţe le de secţ iuni şi în cele p l e n a r e ;

c) au d r e p t la d iurne şi la rebonif icarea speselor de călător ie îm­p reuna t e cu par t ic iparea la şedinţe le secţ iuni lor şi cu însărcinăr i le sciin­ţifice-literare p r imi te dela c o m i t e t ;

d) po t folosi b ib l io teca Asocia ţ iuni i fără cau ţ iune , şi în afară de oarele în cari b ib l io teca este deschisă pen t ru p u b l i c ;

e) p r imesc câ te u n exemplar din toa te publ ica ţ iun i le Asocia ţ iuni i . Membr i i co responden ţ i au numa i vo t consul ta t iv , şi se bucu ră nu­

mai de drep tur i l e înş i ra te sub d) şi e).

Datorinţele membrilor.

§• 6. Membr i i o rd inar i ai secţ iuni lor sun t d a t o r i : a) a pa r t i c i pa la şedinţe le sec ţ iun i lo r ; b) a se supune însărc inăr i lor pr imite dela secţ iune, şi în special a

censura opere le ce li-se vor î n c r e d i n ţ a ; c) a da pe calea co responden ţe i informaţ iuni le şi opini i le ce l i-se

vo r cere d in pa r t ea o rgane lor Asoc i a ţ i un i i ; şi în fine d) a urmăr i , în specia l i ta tea lor, p rogrese le şi apar i ţ iun i le sciinţifice-

l i te rare mai î n semna te şi a le comunica în sec ţ iuni . Aces t e înda tor i r i p e n t r u membr i i co responden ţ i sun t n u m a i facul­

ta t ive .

încetarea mandatului şi suplinirea vacanţelor.

§• 7. Manda tu l membr i lo r ord inar i î n c e t e a z ă : pr in moar te , p r in demis iune da tă în scris, p r in absen ţă nemot iva t ă dela şedinţe le secţ iuni lor în t imp mai l u n g

de doi ani. Vacan ţe l e de m e m b r i ord inar i şi co responden ţ i le declară p lenul

secţ iuni lor (§. 17 a). §. 8.

î n cas de v a c a n ţ ă sec ţ iunea respec t ivă în proxima şed in ţă candi ­dează persoana , care să se aleagă în locul vacant , şi î n t run ind cand ida tu l ei 2/s <l e vo tu r i în şed in ţa p lenară a secţ iunilor , va fi p roc lamat m e m b r u o rd ina r al respect ive i sec ţ iuni .

T o t astfel se aleg şi membr i i co responden ţ i . Alegerea se notifică p r in comi te tu l cent ra l adunăr i i genera le proxime (§. 17, b).

§• 9. L a cas dacă vr 'o sec ţ iune în r e s t imp de u n an dela declararea

vacan ţ e i , n ' a r cand ida m e m b r u ord inar în locul vacan t , p lenul secţ iuni lor va face alegere i n d e p e n d e n t ă .

122 Transilvania. Partea oficială.

I i i . A g e n d e l e s e c ţ i u n i l o r ,

în general.

§• 10. Agende le secţ iuni lor în genera l sun t u r m ă t o a r e l e : Secţ iuni le , fiecare în r amul ei, a) vor cont ro la mersul desvol tăr i i cu l tura le a poporu lu i român , şi

s tudi ind deopa r t e piedeci le acestei desvol tăr i , iar de al tă pa r t e căile şi mij loacele p r in cari ea ar p u t e fi în lesni tă şi îna in ta tă , vor face organe­lor Asoc ia ţ iun i i p ropuner i pen t ru rea l isarea scopur i lor aces te ia ;

b) vor s tud ia şi del ibera chest iuni le , în cari o rgane le Asocia ţ iun i i le vor cere consi l iu l ;

c) vor u rmăr i mişcarea l i te rară română în diferitele r amur i , vor face p ropuner i pen t ru edi ta rea de publ ica ţ iun i , pen t ru premii şi burse sciinţifice-li terare şi vor censura lucrăr i le in t r a t e la c o n c u r s ;

d) vor da m â n ă de a jutor la crearea şi comple ta rea colecţ iuni lor sciinţifîce ale Asocia ţ iuni i , la a rangearea de expos i ţ iun i şi la înfi inţarea şi desvol tarea al tor in s t i tu ţ iun i cul tura le .

Secţiunea literară. §. 11.

Sec ţ iunea l i te rară va ave u rmătoare le agende s p e c i a l e :

a) se va ocupa cu s tudi i l inguis t ice încâ t pr ivesce adunarea mo­numen te lo r l imbei popora le şi culegerea şi pub l ica rea even tua l în d ic­ţ iona re speciale a formelor dialectale şi provincia l i smelor l imbei române din p a t r i e ;

b) va culege monumen te l e şi i svoarele l i t e ra ture i r omâne indigene , va reed i ta operele scr i i tor i lor noş t r i vechi şi va publ ica biografiile, scri­sorile şi no t i ţ e le aces to ra ;

c) se v a ocupa cu culegerea şi coord inarea mater ia le lor folclorice r o m â n e din p a t r i e ;

d) va da o deosebi tă a t en ţ iune bibliografiei r omâne , vechi şi moderne , îngri j ind ca în fiecare an să se publ ice un comple t r epe r to r iu bibliografic şi s ta t i s t ic al în t regei p roduc ţ iun i l i terare rom. din p a t r i e ;

e) va conlucra la publ icarea de cărţ i pen t ru t r ebu in ţe l e poporulu i , la p rovederea aces tu ia cu lec tură bună , ieftină şi even tua l g ra tu i tă , şi în deosebi va conduce edi tarea „Bibl io teci i popora l e a A s o c i a ţ i u n i i " ;

f) va îna in ta p ropuner i p e n t r u a rangearea şi înavu ţ i rea bibl io tecelor Asoc i a ţ i un i i ;

g) va u rmăr i mişcarea l i t e ra ră în mate r ie de l i t e ra tu ră frumoasă, va ini ţ ia ed i ta rea de scrier i l i terare , va p r o p u n e pub l i ca rea de premi i pen t ru a semenea lucrăr i şi va censura t oa t e lucrăr i le de l i t e ra tu ră fru­moase şi be lear te , ce vor in t r a la concursur i le Asoc ia ţ iun i i .

Transilvania. Partea oficială. 123

Secţiunea istorică.

§• 12.

Sec ţ iunea is tor ică se va ocupa în special cu următoare le a g e n d e : a) cu aduna rea şi aşezarea în colecţ iuni le Asocia ţ iun i i de docu­

mente , mone te şi ori-ce al te obiec te de in te res is toric, în deosebi şi cu comple ta rea colecţ iuni lor de c j i a r e > precum pes te to t cu a rangearea şi înavuţ i rea Museului is tor ic p ro iec ta t de Asoc i a ţ i une ;

b) cu explorarea archeologică a ter i i pr in misiuni şi p r in înfi inţarea de societăţ i sau comisiuni a rcheo log ice ;

c) cu s tudi i etnografice, şi în deosebi cu explorăr i , pub l ica ţ iun i speciale, şi cu exposi ţ iuni etnografice, cu a rangearea şi comple ta rea Mu­seului etnografic p ro iec ta t de Asoc ia ţ iune , şi în fine cu măsur i refer i toare la conservarea por tu lu i na ţ iona l şi a mot ivelor or iginale în indus t r i a de casă a poporu lu i român .

Mai depa r t e sec ţ iunea is tor ică d) va in i ţ ia ed i ta rea de documen te şi s tudi i i s tor ice , v a p r o p u n e

publ icarea de premii pen t ru lucrări apa r ţ ină toa re istoriei , etnografiei , geografiei pol i t ice şi i s tor ice , j u r i s p r u d e n ţ e i şi sci inţelor pol i t ice şi so­ciale, şi va censura scrieri le de asemenea cupr ins , i n t r a t e la c o n c u r s ; în fine

e) va u rmăr i publ ica ţ iuni le is tor ice , a t â t cele r o m â n e s c ! câ t şi cele apă ru te în l imbi s t ră ine , şi va conlucra a tâ t direct , cât şi prin aver t i sa rea bărba ţ i lo r de specia l i ta te , la rectif icarea pub l ica ţ iun i lo r e rona te sau ten­denţ ioase asupra is tor iei şi s tăr i lor poporu lu i român .

Secţiunea sciinţifică.

§. 13.

Sec ţ iunea de sci inţe na tu ra le şi fisice se va ocupa î n d e o s e b i : a) cu lucrăr i de sci inţe exacte şi fisice de ut i l i ta te genera lă , dând

o deosebi tă a t en ţ iune explorăr i i geografice şi fisiografice a ţ inu tur i lo r teri i locui te de R o m â n i ;

o) va conlucra la in temeia rea de colecţ iuni de is tor ie na tura lă , mai ales încâ t aces te pr ivesc dead rep tu l l ipsele şi in terese le poporu lu i r o m â n ;

c) va culege mater ia l pen t ru edi ta rea unu i d ic ţ ionar al nomenc la -tu re i popora le române de is torie n a t u r a l ă ;

d) va da o a t en ţ iune deosebi tă igienei ţ e ranu lu i român, şi a t â t p r in pub l ica ţ iun i câ t şi pe al te căi ce s tau deschise organelor Asocia ţ iuni i , va cău ta să amel ioreze s tăr i le igienice ale poporu lu i n o s t r u ;

e) va urmăr i p roduc ţ iunea li terară-sciinţifică, va ini ţ ia pub l i ca ţ iun i şi premii în aces t r am şi va censura scrieri le sciinţifice in t ra te la concurs .

124 Transilvania. Partea oficială.

Secţiunea şcolară.

§• 14. Sec ţ iunea şcolară va ave următoare le agende spec i a l e : a) se va ocupa cu s tud ia rea s tăr i i şcoalelor noas t re românesc i d in

pat r ie , cău tând căi şi mij loace pen t ru a ju tora rea şi as igurarea lor, p re -mi ind în depl ină în ţe legere cu organele compe ten t e persoanele b ineme­r i t a t e pe t e renu l î nvă ţ ămân tu lu i popora l , şi in i ţ iând înfiinţarea de scoale speciale rec lamate de l ipsele poporu lu i r o m â n ;

b) va consil ia comi te tu l cent ra l ca organ de specia l i ta te în ches­t iun i refer i toare la şcoalele şi in te rna te le sus ţ inu te de A s o c i a ţ i u n e ;

c) va a d u n a mater ia l p e n t r u s ta t is t ica cu l tura lă a poporu lu i r omân şi va îngri j i de publ icarea şi exploa tarea l u i ;

d) va u rmăr i p roduc ţ iunea l i terară în mate r ie didact ică , pedagogică , filosofică, şcolară şi biser icească, va ini ţ ia pub l i ca ţ iun i şi premii , şi va censura lucrăr i le in t ra te la concurs , apar ţ ină toare ramur i lo r î n ş i r a t e ;

e) în cercul de ac t iv i ta te a secţ iuni i şcolare va mai cade şi îngr i ­j i r ea de bibl ioteci le ambu lan t e ale Asocia ţ iuni i , de crearea, do ta rea şi admin is t ra rea lor.

Secţiunea economică. §. 15.

Sec ţ iunea economică va ave u rmătoare le agende s p e c i a l e : a) va u rmăr i desvol ta rea economică a popo ru lu i r omân pe toa te

te renele economiei na ţ iona le şi va ini ţ ia d ispos i ţ iuni p e n t r u îna in ta rea acelei desvo l t ă r i ; p r in edi ta rea de publ ica ţ iun i , p r in pre leger i şi a ju torarea înfi inţări i de asocia ţ iuni economice, va s t ă ru i p e n t r u amel iorarea s is te­mulu i economic al poporu lu i nos t ru şi p e n t r u înb ră ţoşa rea de noue r amur i ale economie i ;

b) va in i ţ ia înfi inţarea de scoale profesionale şi va conlucra la or­gan i sa rea şi sus ţ inerea l o r ;

c) va îngri j i de culegerea, pub l ica rea şi exploa tarea date lor s ta t i s t ice refer i toare la stări le economice ale poporu lu i r o m â n ;

d) va in i ţ ia expos i ţ iun i economice şi va face p r o p u n e r i p e n t r u bu r se în diferitele r amur i e c o n o m i c e ;

e) va u rmăr i l i t e ra tu ra economică, va ini ţ ia premii în aces t r am şi va censura scrieri le economice in t ra te la concursur i le Asoc ia ţ iun i i .

Sec ţ iunea economică în lucrarea sa va cău ta să r ă m â n ă în con t inuă şi in t imă coa t ingere cu societăţ i le şi corpora ţ iuni le economice ale .Ro­mâni lor din patr ie , va spr ig in i ac t iv i ta tea aces tora şi le va cere conlu­crarea la în t r ep r inde r i n o u e .

I V . O r g a n i s m u l s e c ţ i u n i l o r . §. 16.

Secţ iuni le îşi vor exerci ta ac t iv i ta tea lor a) în şed in ţe p lenare (ordinare, ex t raord inare şi festive),

Transilvania. Partea oficiala. 125

b) în şedinţe le secţ iunilor , c) pr in oficialii lor, şi d) pr in comisiuni şi pe rsoane însărc ina te cu mis iuni speciale.

Şedinţe plenare. §. 17.

Şedinţe le p lenare ord inare se vor î n t run i în Sibi iu, cel pu ţ in oda tă pe an, la 1/14 Iul ie , vor fi convoca te şi p res ida te de preşedinte le Aso­ciaţ iunii , şi se vor ocupa mai ales cu chest iuni persona le şi mater ia le .

I n compe ten ţ a şedin ţe lor p lenare cad în special : a) dec lararea vacan ţe lo r în s ec ţ iun i ; b) în t reg i rea locuri lor v a c a n t e ; c) nominarea de cand ida ţ i pen t ru a legerea membr i lo r onorar i , cari

se vor p r o p u n e adunăr i i genera le pr in comi te tu l cent ra l ( § 1 1 din S ta t . ) ; d) p remiarea operelor i n t r a t e la concurs , pe basa p ropuner i i sec­

ţ iuni lor r e s p e c t i v e ; e) s tabi l i rea budge tu lu i sec ţ iun i lo r ;

/ ) de te rmina rea temelor pen t ru concursur i l i t e r a r e ; şi g) pes te t o t s tabi l i rea propuner i lo r ce se vor îna in ta p r in comi te tu l

cent ra l la adunarea genera lă .

§• 18. Conclusele se vor lua, în caşuri le prevăcjute în § 17 sub a) b) c) şi

d) cu a /a> iar în al te caşur i cu major i ta tea abso lu tă a votur i lor . P e n t r u va l id i ta tea concluselor se cere p resen ţa a cel pu ţ in 7 membr i .

P reşed in te le , dacă n u este m e m b r u în sec ţ iuni , n u votează .

§. 19. Notaru l şedinţe lor p lenare este pr im-secre ta ru l Asocia ţ iuni i , iar re­

ferenţ i vor fi referenţ i i secţ iuni lor .

§• 20. Procese le verba le vor fi subscr ise de p reşed in te şi no t a r şi verifi­

ca te de doi membr i i des ignaţ i de preşed in te la începu tu l şed in ţe i . E x e c u t a r e a concluselor cade în sarcina no ta ru lu i şedinţelor .

§. 21. Desbater i le şedinţe lor p lenare sun t no rma te în r egu lamentu l in te rn .

§• 22. Şedinţe le p lenare ex t raord inare se vor convoca la p ropune rea unei

sau mai mul to r secţ iuni , sau şi la cererea comi te tu lu i cent ra l p r in pre ­şedinte le Asocia ţ iuni i , care va cere opinia preşedinţ i lor de secţ iuni cu pr ivi re la da ta şi locul în t runi r i i .

§• 23. Şedin ţe le p lenare festive se vor ţ i ne de r egu lă cu ocas iunea şi

la locul adunăr i i genera le o rd inare a Asociaţ iuni i .

126 Transilvania. Partea oficiala.

§. 24. Şed in ţe le p lenare fest ive se vor ocupa exclusiv numa i cu u rmă­

toare le ob i ec t e : a) p resen ta rea r apor tu lu i anual despre lucrarea secţ iuni lor şi despre

mişcarea l i terară şi cul tura lă a Români lo r din p a t r i e ; b) d iscursur i comemora t ive asupra persoanelor decedate cari şi-au

câş t iga t mer i te deosebi te pen t ru Asocia ţ iune , a membr i lor onorar i , funda­tor i şi corespondenţ i , şi asupra donator i lor şi spr i j ini tor i lor decedaţ i ai Asoc ia ţ iun i i ;

c) cet i rea de d iser ta ţ iuni sciinţifice şi l i terare. î n şedinţe le p lenare festive n u se vor admi te desbater i , şi n u se

vor lua concluse formale. Membri i Asocia ţ iuni i , cari n u sun t membr i ai secţ iuni lor , vor pu t e ţ i ne discursur i şi d iser ta ţ iuni numai la cas dacă vor p re sen ta t ex tu l aces tora cel pu ţ in cu 8 c}ile îna in te de adunarea gene­rală la pres idiul Asocia ţ iuni i , care va dec ide asupra admiteri i după ascul­ta rea referentului secţ iunii respec t ive , în cas de t r ebu in ţ ă a secţ iuni i în t reg i .

Aces te şedinţe avend mai mu l t carac terul une i fest ivi tăţ i , se vor pu t6 ţ ine fără cons iderare la n u m e r a l membr i lo r ord inar i presenţ i . P e n t r u par t ic iparea la şedinţe le festive n u se vor l ichida rebonificările prevSolute în §. 5 punc t e).

Şedinţele de secţiuni.

§• 25. F ie-care din secţ iuni se în t runesce în şed in ţe o rd inare cel pu ţ in de

doue-or i pe an, şi a n u m e : a) oda tă la locul şi t impul ce însăşi sec ţ iunea îl va alege cu con­

s iderare la domicil iul majori tă ţ i i membr i lo r s e i ; b) a doua-oară în Sibiiu, îna in te de în t run i rea şedin ţe i p lenare or­

d inare , convoca tă de p reşed in te le Asocia ţ iuni i .

§. 26. Şedin ţe le ex t raord inare se vor convoca când t r ebu in ţ a va cere, şi

anume la in i ţ ia t iva b i roulu i sau membr i lo r secţ iuni lor , sau şi la cererea comi te tu lu i centra l .

§. 27. Şedin ţe le de secţ iuni vor fi convoca te şi p res ida te de că t ră p re ­

şedinţ i i secţ iuni lor . No ta ru l lor va fi referentul secţ iuni i . P rocese le verba le se vor ve­

rifica şi conclusele se vor executa de preşedinte şi no ta r . Conclusele se vor lua cu major i ta tea absolu tă a votur i lor membr i lo r

p resen ţ i . F i i n d vo tur i le egale , d i r imă votu l preşedin te lu i . t

§. 28. Secţ iuni le în şedinţe le lor se vor ocupa mai ales cu agende le lor

sciinţifice-li terare, şi anume vor desba te şi de l ibera chest iunile puse la

Transilvania. Partea oficială. 127

ordinea cailei d in in i ţ ia t iva membr i lo r lor, ori în u r m a recercăr i i comi te­tu lu i centra l .

I n deosebi cad în compe t in ţ a şedin ţe lor de secţ iuni u rmătoare le ob i ec t e :

a) s tabi l i rea propuner i lor , informaţ iuni lor şi r ăspunsur i lo r ce ru te de comite tul cen t r a l ;

b) s tabi l i rea p ropuner i lo r din propr ie ini ţ ia t ivă, ce se vor face şe­d in ţe lor p lenare sau comite tu lu i cent ra l în ches t iun i ce cad în cercul de compe ten ţă al a c e s t u i a ;

c) candidarea pen t ru locuri le vacan te în sinul sec ţ iun i i ; d) s tabi l i rea şi îna in ta rea la şed in ţa p lenară a proiectului de b u d g e t

al secţ iuni i , în l egă tu ră cu p ropuner i l e p e n t r u burse şi p remi i în r amul apa r ţ ină to r sec ţ iun i i ;

e) censurarea opere lor in t r a t e la c o n c u r s ; f) a legerea preşed in te lu i şi referentului sec ţ iun i i ; g) însărc inarea membr i lor propr i i (ordinar i şi corespondenţ i ) , şi în

cas de l ipsă emi terea de comisiuni compuse din alţi bă rba ţ i de specia­l i tate , pen t ru s tudi i şi lucrăr i spec ia le ;

h) s tabi l i rea r egu lamen te lo r şi a p rogramulu i de ac ţ iune pen t ru de l iberarea şi executa rea agendnlor impuse secţ iuni i de acest r e g u l a m e n t ; şi în fine

i) s tabi l i rea sediului secţ iuni i cu cons iderare la domicil iul b i roului şi al maior i tă ţ i i membr i lo r secţ iuni i .

Y. O f i c i a l i i s e c ţ i u n i l o r . §. 29.

Oficialii secţ iuni lor s u n t : a) p reşedin ţ i i de secţ iune, b) referenţi i de sec ţ iune , c) p r im-secre ta ru l Asocia ţ iuni i .

Preşedinţ i i şi referenţi i t r ebue să fie d in t re membr i i ordinar i .

Preşedinţii de secţiuni.

§• 30. F i eca r e sec ţ iune la p r ima cons t i tu i re alege din şirul membr i lo r or­

dinar i t o t pe t imp de câte 3 ani, un preşedin te , şi pen t ru cas de împe-decare a acestuia , p recum şi eventua l p e n t r u conducerea afacerilor la sediul secţ iuni i , în con lucra re cu referentul acesteia , u n v icepreşed in te .

§• 31 . P reşed in te l e secţ iuni i convoacă şi conduce şedinţe le de sec ţ iune ,

subscr ie procesele verba le şi execută conclusele a c e s t o r a ; s t ând în con­t i nuă şi in t imă l egă tu ră cu referentul secţ iuni i , cont ro lează ac t iv i ta tea acestuia , şi împar t e în t re membri i secţ iuni i lucrăr i le p regă t i toa re p e n t r u şedinţe le secţ iuni i .

128

Referenţii de secţiuni.

§• 3 2 -Referen ţ i i de sec ţ iuni se aleg — înda tă după cons t i tu i rea sec ţ iuni i

— în şed in ţa şi din sinul acesteia, pe t imp nede te rmina t . Agende le lor sun t u r m ă t o a r e l e : a) red igează procesele verba le ale şedinţe lor de s e c ţ i u n e ; b) referează toa te chest iuni le puse la ord inea cailei, încâ t n u au

fost împăr ţ i t e la referenţ i spec ia l i ; c) îngr i jesc de în t r eagă co re sponden ţ a secţ iunii , a t â t cu membr i i

acesteia, cu comisiuni le exmise, cât şi cu comite tu l cent ra l , p r in p r im-secre tarul Asoc i a ţ i un i i ;

d) r ed igează r apo r tu l anual despre ac t iv i ta tea secţ iuni i , u rmăresce mişcarea l i terară şi cul tura lă pe terenele ce cad în c o m p e t e n ţ a secţ iuni i , şi publ ică în o rganu l Asocia ţ iuni i recens iun i a supra t u t u r o r p roduc te lo r l i te rare apa r ţ ină toa re special i tă ţ i i l o r ;

e) cont ro lează edi ta rea publ ica ţ iun i lor Asociaţ iuni i , ce apar ţ in spe­cial i tăţ i i lor.

§. 33. Referenţ i i de secţ iuni , afară de res t i tu i rea spese lor de cancelar ie ,

p r imesc o r e m u n e r a ţ i u n e anuală, care — la p ropune rea sec ţ iuni i — se s tabi lesce în budge tu l seeţ iuui lor . F i i n d mul ţ imea şi ca l i ta tea agendelor referenţ i lor diferite în diferi tele secţ iuni , r emune ra ţ i unea referenţ i lor n u t r ebue să fie aceeaşi în toa te secţ iuni le .

Prim-secretarui Asociaţiunii.

§. 34. P r im-sec re ta ru l Asocia ţ iun i i este o rganu l in t e rmed ia r în t r e sec ţ iun i

şi comi te tu l centra l , şi a n u m e : a) execută conclusele comi te tu lu i cent ra l încâ t pr ivesc lucrăr i le

sec ţ iun i lo r ; b) referează în sinul comi te tu lu i cent ra l t oa te p ropuner i l e şi acte le

i n t r a t e dela s e c ţ i u n i ; c) red ig iază procesele verba le ale şedinţe lor p l e n a r e ; d) sus ţ ine con t inue legă tur i de co responden ţă cu referenţ i i sec­

ţ iuni lor , r a p o r t â n d comi te tu lu i cent ra l d in t imp în t imp despre act iv i ­t a t ea aces to ra ;

e) îngr i jesce de p rovederea secţ iuni lor cu toa te isvoarele şi m i j ­loacele t rebu inc ioase pen t ru lucrări le lo r ;

/ ) ca r e d a c t o r al o rganulu i Asoc ia ţ iun i i împa r t e spre recenseare scrieri le apăru te , îngr i jesce de publ icarea în foaia Asoc ia ţ iun i i a acte lor şi comunica te lor s ec ţ iun i lo r ; şi în fine

<j) execută însărc inăr i le ce i-se vor da d in pa r t ea secţ iuni lor .

Transilvania. Partea oficiala. 128

T I . M i j l o a c e l e s e c ţ i u n i l o r .

Resursele. §. 35.

Mijloacele necesare p e n t r u îndepl in i rea lucrăr i lor apa r ţ ină toa re compe ten ţe i sec ţ iuni lor se vor l u a :

a) d in fondul genera l al Asoc ia ţ iun i i ; b) din do ta ţ iunea anuală a fondului „George Ba r i ţ i u " , şi în fine c) d in dona ţ iun i speciale făcute pen t ru l ipsele şi scopuri le sec ţ iuni lor

Budgetul. §• 36.

Pen t ru sumele ce vor fi de lua t din resurse le amin t i t e în §. 36 sub a) şi 6), şed in ţa plenară ord inară va face an de an un b u d g e t de -ta ia t , lucra t pe basa proiecte lor in t r a t e dela diferi tele secţ iuni .

Aces t budge t , d u p ă ap roba re din pa r t ea comi te tu lu i cent ra l , va fi l ua t în b u d g e t u l gene ra l al Asocia ţ iun i i şi supus cu aces ta aprobăr i i adunăr i i genera le .

V I I . P u b l i c a t i u n i l e s e c ţ i u n i l o r . §. 37.

Secţ iuni le vor publ ica operele lucrate , in i ţ ia te şi ed i ta te de dînsele : a) în edi ţ iuni separa te , b) în o rganul Asoc ia ţ iun i i , şi c) în „Bib l io teca popora lă a Asocia ţ iun i i " .

§. 38. î n edi ţ iuni separa te se vor publ ica scrieri le p remia te (afară de caşul

p r e v ă z u t în §. 41), apoi opere mai voluminoase , p r ecum şi acele, al căror cupr ins indică o publ icare separa tă .

§. 39. î n o rganu l Asocia ţ iuni i se vor publ ica desbater i le şi acte le admi­

n i s t r a t i v e ale secţ iuni lor , iar scrieri sciinţifîce şi l i te rare numa i încâ t pub l i ca rea lor n u ar rec lama o t recere pes te budge tu l foii Asoc ia ţ iun i i .

§• 40. î n „Bibl io teca popora lă a Asocia ţ iuni i" , care în cas de t r e b u i n ţ ă

se va pu te împăr ţ i după cupr ins în diferite secţ iuni , se vor publ ica scrieri în tocmi te pent ru t r ebu in ţe le şi usul poporu lu i , in t ra te la concur­sele publ ica te , sau câş t iga te pe al tă cale anume p e n t r u aces t scop.

§. 4 1 . P e n t r u fiecare ed i ţ iune modu l de pub l ica re se va stabi l i de secţ i ­

u n e a respec t ivă .

V I I I . A l t e d i s p o s i ţ i u n i .

§• 42. L a cas dacă o sec ţ iune n u se în t runesce în t imp de doi ani , sau

în t imp de aceeaşi dura tă n u resoalvă agendele înc red in ţa t e ei, comite tu l 11

130 Transilvania. Partea oficiala.

centra l va convoca o şedin ţă p lenară ex t raord inară , în care cons ta t ân -du-se căuşele şi piedeci le neac t iv i tă ţ i i sec ţ iuni i r espec t ive , se va îucerca de lă tu ra rea acestora . Nesucceclend aceasta, şed in ţa p lenară va anula m a n d a t u l membr i lo r v inova ţ i şi va recons t i tu i secţ iunea.

§. 43 . Sch imbarea aces tu i r e g u l a m e n t se va p u t e face numa i pr in aduna ­

rea genera lă la p ropune rea şedin ţe i p lenare . P r o p u n e r e a are să fie accep ta tă în şedin ţa p lenara cu a / 3 ale vo tu­

r i lor membr i lo r p resen ţ i .

Nr. 499—1901.

Proces verbal din i i Iulie 1901. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Ios. St. Şuluţu. — N o t a r : Dr . Ilie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zach. Boiu, Part. Cosma, Ioan Creţu, Dr . Cornel Diaconovich,

*/. Papiu, Leontin Simonescu şi Nicolau Togan.

1 1 6 . Cu verificarea procesului verbal al şed in ţe i de adi Se încred in ţează d o m n i i : Zahar ia Boiu , I oan Cre ţu şi

L e o n t i n Simonescu.

1 1 7 . (491—1901). Comis iunea exmisă pr in conclusul Nr . 71 din 13 Apri l ie 1899 pres in tă raţiociniul biroului asupra loteriei Casei naţionale şi r apor tează , că a examina t toa te contur i le şi le-a aflat în depl ină ordine . Contu l profit şi p ierder i consună cu regis t re le pu r t a t e de b i rou şi cu inven ta ru l bi le te lor de loter ie , censura t de comisiune la 15 N o v e m b r e 1900. T o a t e spesele au fost jus t i f ica te pr in documen te şi făcute în cadrul au-tor isăr i i şi concluselor comisiunii . D e asemenea şi venolarea obiecte lor s'a făcut cu pre ţur i le s tabi l i te de comis iune.

Se ia act. B,aţiociniul, examina t de comisiune şi aflat în ord ine

depl ină, se ap roabă şi biroului se dă abso lu tor iu pen t ru ges ­t iunea sa.

Profitul n e t de K 21,159'19 se asemnează la cassă în contul fondului Casei na ţ iona le . Cu privire la obiectele de câş t ig ner id ica te şi ancă nevendu te , se decide, ca exemplare le de căr ţ i să se predee la b ib l io tecă , iar obiecte le de valoare (35 bucăţ i în p re ţ de K 3445"—) se p redau b i roulu i pen t ru mai depar t e desfacere în favorul fondului Casei na ţ iona le , având a se în­t r ebu in ţ a şi ca premi i şi p e n t r u aranjarea unei tombole la p rox ima aduna re genera lă .

Transilvania. Partea oficială. 131

1 1 8 . (369—1901). Se presentă scr isoarea ddto 20 A u g u s t 1900 a d-lui Andreiu Cosma, p len ipo ten ţ i a tu l comite tului centra l în causa „Fundaţiunîi Ioan Nichita", pr in care r apor tează despre pe r t r ac t a r ea l ăsământu lu i d in 5 Maiu 1900 şi despre împăciui rea încheia tă în această ocas iune cu erecţ i l ega l i ; mai depar t e scrisoarea aceluiaş r e p r e s e n t a n t dd to 6 Iun ie a. c , p r in care dă informaţ iuni le ceru te de comi te tu l centra l cu pr iv i re la s tarea şi v i i toarea admin i s t ra re a acestei fundaţ iuni .

Comite tu l cent ra l c o n s t a t â n d : 1) că fundaţ iunea de sub î n t r eba re este de caracter pur local şi confes ional ; 2) că în sensul d isposi ţ iuni lor t e s t a to ru lu i es te a se con top i cu un al t fond deja exis tent şi admin i s t r a t de ins t i tu tu l „Silvania", adecă de un o rgan străin de organismul Asoc ia ţ iun i i ; în fine

2) că n ic i refer inţele de d r e p t ale funda ţ iun i i n u sun t p e depl in clarificate, — n u se poa te angaja la admin is t ra rea aceste i fundaţ iuni .

9 . (465—1901). Comitetul cercual al despărţământului „D.-S.-Martin" în şed in ţa sa din 4 Iulie a. c , r ev ine din n o u la chestiunea arondării despărţemintelor şi declară, că la cas dacă pană la p rox ima adunare cer-cuală n u i-se va satisface dor in ţa , membr i i comi te tu lu i cercual îşi vor d e p u n e manda tu l şi vor decl ina ori-ce r ă spunde re pen t ru vi i torul des ­pă r ţ ământu lu i .

I n cons ide ra r ea : 1) că la a r o n d a r e a din u r m ă s'a ţ i n u t cont de toa te dor inţe le despă r ţ ămân tu lu i „D.-S.-Mărt in" şi numa i cu pr ivi re la 5 comune , r ec lamate de al te despă r ţ ămin te mai mari , s 'au făcut excep-ţ i u n e ; 2j că ter i torul despă r ţ ămân tu lu i a fost măr i t faţă cu a rondarea v e c h e ; 3) că comunele F ă g e t şi Crăciunel , r ec lamate de de spă r ţ ămân tu l „D.-S.-Mărt in" , şi în t r ecu t au a p a r ţ i n u t la desp . „Bla j " , şi că aces ta — unu l d in t re cele mai act ive despă r ţ ămin te — a cerut , să i-se păs t reze aceste comune şi pen t ru v i i t o r ; 4) că desp . „Mediaş" sub nici o cond i -ţ iune n u s'a învoi t , ca celelal te 3 comune rec lamate , Basna, Blăjel şi Velţ, despre cari sus ţ ine , că g rav i tează spre Mediaş , să se încorporeze la „D.-S.-Mărt in"; cons ide rând mai d e p a r t e : 5) că Asoc ia ţ iunea în 4 d int re cele 5 comune rec lamate n u are nici un m e m b r u şi în a c incea n u m a i unu l s ingur , şi astfel soar tea despă r ţ ămân tu lu i „D.-S.-Mărt in" la nici u n cas n u poa te dep inde dela încorpora rea aces tor c o m u n e ; apoi în fine având în v e d e r e : 6) că R e g u l a m e n t u l de a ronda re n u poa te fi supus la con t inue schimbăr i , şi că p e n t r u caşul proximei a rondăr i s'a p u s în v e ­dere despă r ţ ămân tu lu i „D.-S. Mar t in" deja p r in conclusul Nr . 235 d in 25 Octobre 1900, că se va ţ ine cont de dor in ţa s a ; şi 7) că rea l isarea imedia tă a dor in ţe i comite tu lu i cercual ar p rovoca un nou conflict cu al te două despăr ţămin te mai mari , —

Comi te tu l centra l sus ţ ine conclusul său din 25 Octobre 1900 şi regre tă , că comite tu l cercual ins is tă fără mot ive des tu l

1 1 *

132 Transilvania. Partea oficialii.

de în temeia te la pr ima sa p ropune re şi amen in ţă chiar cu des­fiinţarea despă r ţ ămân tu lu i dacă nu i-se va satisface cererea.

D in cont ră aş teap tă dela membr i i comi te tu lu i cercual , ca în vederea scopur i lor u rmăr i t e de Asoc ia ţ iune să nu provoace d ivergen ţe în t re organele acesteia, ci supunendu- se s tăr i lor create p r in n o u a arondare , să amâne real isarea dor in ţe lor lor pen t ru de lă turarea scăder i lor pre t inse ale aceste i a rondăr i pană la t impu l opor tun , şi punând la o par te ori-ce cons idera ţ iun i subiec t ive , să desvoal te o ac t iv i ta te cât mai in tens ivă , care să just if ice pe vi i tor r educe rea al tor despă r ţ emin te în favorul des­pă r ţ ămân tu lu i „D.-S.-Mart in".

1 2 0 . (490—1901). Secre taru l pr im rapor tează , că t e rmenul concur­sului literar, pub l ica t la 8 Mar t ie 1900 sub Nr. 146 pen t ru lucrăr i a supra v re -unu i subiec t din is tor ia ins t i tu ţ iun i lor cul tura le ale Român i lo r din Unga r i a şi Trans i lvan ia a expira t la 30 Iunie a. c. şi că la acest concurs n u a in t r a t nici o lucrare .

Se ia act . Sec ţ iuni le sciinţif ice-l i terare se vor recerca, ca în sensul

§-lui 17 al r egu lamentu lu i lor să pres in te o p ropunere pen t ru publ icarea unu i nou concurs .

1 2 1 . (112—1901). Se rapor tează , cumeă în F e b r u a r i e a. c. au fost recercaţ i să-şi achite taxa restantă pe 1900 in total 469 membri. Din aceşt ia au ach i ta t d i rec t 272, pe calea despăr ţemin te lor 36, iar 160 au refusat solvirea taxei şi 1 m e m b r u a decedat .

R a p o r t u l se ia spre scire. 1 2 2 . (485—1901). Dl Nieolau Togan, de legatu l comi te tu lu i cent ra l

pen t ru examenele publ ice dela şcoala civilă de fete, îna in tează cu data 11 Iulie a. c. raportul seu despre decursul examenelor, pr in care resu l ta tu l aces to ra îl declară mul ţămi to r .

Rapo r tu l domnulu i delegat se ia spre scire cu mul ţămi tă .

1 2 3 . (458—1901). Se presen tează scr isoarea ddto 22 Iun ie a. c. a d-lui Dr . Alexandru Mocsonyi, pr in care mul ţămesce comi te tu lu i cent ra l pen t ru par t ic iparea la doliul pen t ru pierderea fratelui său E u g e n i u şi e te rn isarea pro toco la ră a memorie i acestuia .

Spre scire.

1 2 4 . (478—1901). Se anun ţă decedarea membrului pe viaţă Ştefan Oâmpian, fost p r o t o p o p în Ibaşfaleu.

Comi te tu l cent ra l dă expres iune regre tu lu i seu prin r id i ­care, având a se expr ima condo len ţă şi familiei reposa tu lu i .

1 2 5 . (468 şi 469—1901). Oficiul de cassă î na in t ează : 1) raţiociniul şcoalei civile de fete şi al in te rna tu lu i împreuna t cu aceas ta pe anul şcolar 1900—1901, pe care îl însoţesce cu u n r apo r t exp l ica t iv ; şi 2) un proiect de budget pen t ru aceaş şcoală şi acelaş in t e rna t pe an. şcol. 1901—1902.

Transilvania. Partea oficială. 133

Se p r edau coinisiunii financiare ins t i tu i t e pr in conclusul Nr. 39 d in 7 Mart ie a. c.

1 2 6 . (408—1901). Se presentează scr isoarea inspectorului regesc de scoale dd to 22 Iunie a. c , pr in care a recerca t comite tul cent ra l , ca în basa ordinaţ iuni i minis ter ia le Nr. 41731 —1901 să numiască în comisiunea pentru pensionarea înueţătorilor doi membri, cari să repres in te in terese le Asocia ţ iuni i . I n l egă tură se comunică , că — ţ i n e n d numi ta comis iune şed in ţă în 22 Iun ie a. c , şi având a se presenta pen t ru pens ionare şi prof. I. Popov ic i dela şcoala civilă de fete, — din p res id iu au fost de­legaţ i domni i Ioan P a p i u şi Dr. Il ie Beu .

De scr isoarea inspec to ru lu i regesc se ia act . Dispos i ţ ia pres id ia lă se ap roabă şi se decide, ca şi în vi i tor t o t domni i I. P a p i u şi Dr . II. Beu să repres in te Asoc ia ţ iunea în comis iunea pen t ru pens ionare .

1 2 7 . (430 şi 441—1901). Direcţiunea şcoalei civile de fete î na in t ează : I. Procesul uerbal al conferenţei corpului didactic din 21 Iun ie a. c.

In această conferenţă s'au pe r t r ac ta t afaceri cu ren te şi s 'au s ta to r i t clasificaţiile elevelor pen t ru anul şcolar 1900—1901. D i n t r e 81 eleve înmat r i cu la te au fost clasificate 75, au repăş i t în decursul anulu i 2 eleve, alte 2 s'au î n d r u m a t la examen suple tor iu în Sep tembre şi 1 elevă s'a declarat , că repe tează clasa benevol . I D semest ru l al doilea au fost 571 absenţ i i scuzate şi 5 nescuza te .

I I . Procesul uerbal al conferenţei corpului didactic din 28 Iunie a. c. In această confe ren ţă : 1) s'a cons ta ta t , că examenele anuale şi încheierea fest ivă a anului şcolar 1900—1901 au decurs conform programei s ta­bili te, fiind comite tu l cent ra l r ep re sen t a t pr in dl Nicolau Togan , admi ­n i s t ra to r p ro topopesc , şi inspec toru l reg. de scoale pr in dl L . Mirtse , ac-tuaru l aces tu i a ; 2) s'a decis a se sus ţ ine şi p e n t r u anul v i i tor p lanu l oarelor s tabi l i t în 1900—1901; 3) ca t e rmin pen t ru examenele de pr imire şi emendare s'a s ta to r i t 2, respec t ive 4 Sep tembre a. c . ; 4) pen t ru anu l şcolar vi i tor s'a s tabi l i t un proiect de b u d g e t la e roga ţ iun i cu K 31,880'—, în care se cupr inde şi al doilea cuincuenal p e n t r u prof. Dr . V. Bologa , I. Popovic i , E u g . Moga şi d i rec toara in t e rna tu lu i E l . Pe t raşcu .

ad I . Spre scire. ad I I . Procesul verbal se ia spre scire cu ap roba rea

concluselor de sub 2) şi 3). P ro iec tu l de b u d g e t se t r a n s p u n e comisiuni i f inanciare. In l egă tură se decide a se publ ica con­curs pen t ru ocuparea postului de învă ţă toa re suplentă , care în anul şcolar t r ecu t a fost ocupa t in mod provisor de domni­şoarele L a u r a Vlad şi Eufemia K a t o n a .

1 2 8 . (475—1901). D-soara Laura Vlad, anga ja tă în mod provisor ca ins t ruc toa ră la şcoala civilă de fete, aduce la cunosc in ţa comi te tu lu i centra l , că D-sa din r emune ra ţ i a anuală de K 400 '— a p r imi t n u m a i

134 Transilvania. Partea oficiala.

K 299 - 97 (lunar K 33-33), şi se roagă a i-se asemna şi res tu l de K 100. D-şoara L a u r a Vlad şi-a î ncepu t funcţ iunea la 1 Octobre 1900.

Cererea d-şoarei L a u r a Vlad se încuvi in ţează .

1 2 9 . (447—1901) Dl Dr. Victor Onişor, cand. de advoca t în Bis t r i ţa , comunică cu da ta 1 Iulie a. c , că a pus sub t ipar scr ierea sa „Leg iu i r ea ţăr i i noas t r e " , şi roagă comite tu l centra l , ca să- ' l spr i j ineaseă pr in p re -n u m ă r a r e a unu i n u m ă r de exemplare . E x e m p l a r u l va cos ta K. 1-—.

D in scr ierea „Legiuirea ţăr i i n o a s t r e " de Dr . Vict . Onişor se p renumerează 100 ex. în contul „fondului G. Ba r i ţ i u " .

1 3 0 . (450—1901). Dl Nicolau Albani, învă ţă to r d i r igent în Sambă ta -de-jos, ofere g r a t u i t 200 exemplare (â K 1.—) din scr ierea sa „Prăsirea raţională a gătitelor", ca să se d i s t r ibue cu ocas iunea adunăr i i genera le .

Ofertul dlui Nicolau Alban i se pr imesce cu mul ţămi tă .

1 3 1 . (373 şi 455—1901). Direcţiunea despărţementului „Selişte" îna­in tează procesele verbale ale şedinţelor comitetului cercual d in 7 Iun ie şi 1 Iul ie a. c. î n p r ima şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a decis , ca adunarea cercuală din es t -an să se ţ ină în comuna Săcel, la 14 Iul ie a. c . ; iar în a doua şed in ţă s 'au lua t disposiţ i i le necesare pen t ru adunarea cercuală şi s'a s tabi l i t p rog ramul acesteia .

Sp re scire.

1 3 2 . (381—1901). Direcţiunea despărţementului „Timişoara" î na in tează : 1. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 30 Apri l ie a. c.

î n această şed in ţă s'a decis, ca adunarea cercuală din es t -an să se ţ i nă la 19 Maiu a. c. în Buz iaş , şi s'a v o t a t a jutore de câte K 100.— pen t ru scoalele comunelor biser icesci din Fen i , Medves , P a n i o v a şi Icloda.

I I . Procesul uerbal al adunării eercuale, ce s'a ţ i n u t în Buziaş la 19 Maiu a. c. D in aces ta se c o n s t a t ă :

J. s 'au p r e sen t a t şi l ua t spre scire r apor tu l genera l despre act ivi­t a t ea comi te tu lu i cercual dela u l t ima adunare cercuală încoace şi ra ţ io -ciniul cassei pe acelaşi t i m p ;

2. s 'au î n sc r i s : a) m e m b r u pe v ia ţă dl A lexandru Bu ibaş , v rând a achi ta taxa în ra te , iar b) m e m b r i ordinar i d-nii Dr . T ra i an Şincai , Ioan Nedelcu , I oan Ge ţa şi ins t i tu tu l „ B e r e g s a n a " ;

3. s'a ce t i t d i s e r t a ţ i a : „Gunoi rea şi îmbună t ă ţ i r e a chemică a pă­mân tu lu i " , de învă ţă to ru l Ioan G r u e s c u ; (au mai fost a n u n ţ a t e două di­s e r t a ţ i i : „Cul t ivarea pomilor în mod prac t ic" , de învă ţă to ru l G. Pel ic iu şi „Luc ra rea şi cu l t ivarea pămân tu lu i " de învă ţă toru l I. C iu rc iu ; — toa te t re i se vor t ipăr i în o b roşură şi se vor d is t r ibui cu ocas iunea adunăr i lo r eercuale) ;

4. d r ep t b u d g e t s 'au pus la d isposi ţ ia comi te tu lu i cercual toa te veni te le d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i ;

5. în scopul înfiinţării a pa t ru b ibl io tec i popora le în pa t ru comune d in cercul Buz iaşu lu i s'a co lec ta t suma de K 168-—.

Transilvania. Partea oficială. 135

ad I. Spre scire cu ap roba rea concluselor ce s 'au luat . ad II . P rocesu l verba l se ia spre scire şi conclusele adu­

nări i cercuale se aproabă . Se ia ac t de înscr ierea de m e m b r u pe v ia ţă a dlui Al. Bu ibaş , având a se p rovede cu d ip lomă după achi tarea în t rege i taxe. D-ni i amin t i ţ i sub 2. l i t . b) se declară membr i ordinar i ai Asoc ia ţ iun i i .

1 3 3 . (388—1901). Direcţiunea despărţământului „Cohalm" îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 7 Iun ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s'a conferi t un a ju tor de K 2 0 - — la un învăţăcel de meser ie şi s'a decis, ca pen t ru conferirea premiului de K 20 '—, des t ina t acelui în­vă ţă tor , care va doved i mai mu l t p rogres în g răd inăr i t , să se publ ice nou concurs .

P rocesu l verbal se ia spre scire cu ap roba rea concluselor .

1 3 4 . (407 şi 415—1901). Direcţiunea despărţământului „Beiuş'' îna in­tează procesele verbale ale şedinţelor comitetului cercual d in 5 şi 20 Iun ie a. c. î n pr ima şedin ţă s'a lua t act de înfiinţarea unei agen tu r i pen t ru comunele B. -Lazur i şi Cusî iş , s 'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a decis , ca adu­narea cercuală din est-an să se ţ ină în Be iuş la 27 Iun ie a. c . ; în a doua şedin ţă s'a decis a se p remia un ţ ă ran p e n t r u pomăr i t , apoi s 'au lua t disposi ţ i i le necesare pen t ru aduna rea cercuală .

Procesele verbale se iau spre scire cu ap roba rea con­cluselor.

1 3 5 . (417—1901). Direcţiunea despărţământului „Bistriţa11 î na in t ează :

I. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 31 Maiu a. c. în aceas tă ş e d i n ţ ă : 1. s'a p r e sen t a t r apor tu l dlui S imeon Monda re la t iv la cons t i tu i rea în o agen tu ră a comunelor din Valea-Bârgău lu i cu sediul în B o r g o p r u n d ; în aceas tă ocasie s 'au înscris m e m b r i ordinar i no i domni i Dr . Nicolau H ă n g ă n u ţ , I lar ion Bozga, Pave l Beşa, I acob R u s , şi 7 membr i a ju t ă to r i ; 2. s'a decis a se premia p e n t r u pomăr i t t re i economi, iar u n u i învă ţă to r a se expr ima m u l ţ ă m i t ă ; 3. s 'au pe r t rac ta t afaceri curen te .

I I . Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în B o r g o p r u n d la 3 Iun ie a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea co­mi te tu lu i cercual şi ra ţ ioe in iu l cassei pe 1900; în l egă tură s'a v o t a t p ro­iectul de b u d g e t pe 1902 la pe rcep ţ iun i şi e roga ţ iun i cu K 380 '—, dest i -nându- se pen t ru cumpăra rea de cărţ i K 50-—.

2. s'au înscr is m e m b r i ord inar i noi d-nii Vic to r Varna , Teofil Vlad, T e o d o r Vrăşmaş , Iul iu Suceava, Pan t i l imon Zagra i şi 45 membr i a ju t ă to r i ;

3. p e n t r u t r ieniul 1901—1904 s'a ales d i rec tor cercual dl Vasi le Ran ta -Bu t i ce scu , iar m e m b r i în comi te t d-nii Dr . Al . P o p , Dr . Gavr i l Tr ipon , Dr . George L i n u l şi Dr. Vasile P a h o n e ;

4. r ep re sen t an ţ i ai despă r ţ ământu lu i la adunarea genera lă a Aso ­ciaţ iuni i s 'au ales dni i Dr . D. Ciu ta şi Dr . V. P a h o n e ;

136 Transilvania. Partea oficială.

5. dl Ioan Corbu a ţ i n u t o pre legere l iberă „Despre s tupăr i tu l ra­ţ iona l " ; alte douS diser ta ţ i i anun ţa t e , fiind t impul îna in ta t , n u s 'au p u t u t ceti .

I I I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual din 10 Iunie a. c. î n aceas tă şed in ţă s'a cons t i tu i t comite tu l cercual , a legendu se v ice-pre-s iden t Dr . Gavr . T r ipon , secre tar Dr . Vict. Onişor, cassar Dr. I. Mălaiu, cont ro lor Dr. Dion . L o g i n , şi s'a decis a se conferi noui premii , spre care scop dni i Dr. Gavr . Tr ipon , Dr . V. P a h o n e şi Dr . G. L i n u l au d o n a t câ te K 20"— în aur .

ad I. Sp re scire aprobându-se conclusele aduse şi luându-se act de înscr ierea membr i lo r numi ţ i .

ad II . P rocesu l verba l al adunăr i i cercuale se ia spre scire, ap robându-se pro iec tu l de b u d g e t pe 1902 şi a legerea comi te tu lu i cercual . D e înscr ierea dlor amint i ţ i sub 2. se ia act .

ad I I I . Spre scire, ap robându-se cons t i tu i rea comi te tu lu i cercual .

1 3 6 . (423—1901). Direcţiunea despărţământului „Orauiţa" îna in tează cu da ta 25 Iun i e a. c. raportul anual despre ac t iv i ta tea de spă r ţ ămân tu lu i „0-raviţa" în anul 1900.

Spre scire.

1 3 7 . (424—1901). Direcţiunea despărţământului „Braşov" î na in tează cu da t a 27 Iun ie a. c . :

I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual din 22 Maiu a. c. In aceas t ă şed in ţă s 'au lua t disposi ţ i i pen t ru adunarea cercuală şi s 'au per­t r a c t a t afaceri curen te .

I I . Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 25 Maiu a. c. In aceas tă ş e d i n ţ ă : 1. s 'au făcut mai mul te comunicăr i , în t re cari una re ­la t iv la dona ţ iunea sumei de K 218-08 pe sama bibl io tecelor popora le d in p a r t e a unei socie tă ţ i de di le tanţ i ca veni t cura t al une i representa ţ i i t e a t r a l e ; 2. s'a decis , ca înfi inţânda r eun iune agr icolă să fie a ju tora tă cu K 100-—, iar când aceas ta n u s'ar înfiinţa suma amin t i t ă să se în t r ebu­inţeze ca premii p e n t r u o exposi ţ ie economică şi de iudus t r ie de c a s ă ; 3 . s'a lua t ac t de ra ţ ioc in iu l cassei şi s'a s tabi l i t p ro iec tu l de budge t pe 1901—1902, p recum şi t ex tu l r apor tu lu i genera l , ce este a se p resen ta pro­x imei adunăr i cercuale .

I I I . Procesul verbal ai adunării cercuale, ce s'a ţ i nu t în Braşov la 26 Iunie a. c. D in aces ta se c o n s t a t ă :

1. s 'au p re sen ta t şi lua t spre scire r apor tu l genera l despre activi­t a t ea comi te tu lu i şi ra ţ ioc in iu l cassei pe 1900—1901 ; în l egă tură s'a da t indemnizare pen t ru spesele avute cu paras tasu l pen t ru r eg re ta tu l Gr. Maior şi cu augmen ta rea bibl io tecelor popora le şi s'a decis , ca b ib l io teca ur­mă toa re să fie n u m i t ă „Bibl io teca Gr igore M a i o r " ;

2. p e n t r u anul 1901—1902 s'a vo t a t un proiec t de b u d g e t la per-cep ţ iun i cu K 1263-43; la e rogaţ iuni , în t re altele, s'au p re l imina t K 100-—

Transilvania. Partea oricială. 137

ca a jutor pen t ru înf i inţânda r eun iune agr icola şi K 3 6 9 0 3 pen t ru b i -bl iotecele p o p o r a l e ;

3. pen t ru t r ieniul 1901—1904 s'a ales d i rec tor cercual dl Andre iu Bârseanu , iar membr i în comi te t dni i 1. Săbădean , Corn. Aiser, N. Oancea, G. Vătăşan , E o m . Verzea şi N . B o g d a n ;

4. r ep resen ta rea despă r ţ ămân tu lu i la a d u n a r e a gene ra l ă a Asocia­ţ iun i i s'a lăsat în gr i ja comi te tu lu i ce rcua l ;

5. s'a decis a se r ecomanda comi te tu lu i cent ra l pe t i ţ iunea păr in te lu i T o m a F r a t e ş din Bacifa lu pen t ru acordarea unu i a ju tor pe sama şcoalei confes ionale ;

6. s'a decis a se înfiinţa pe te r i toru l de spă r ţ ămân tu lu i o r eun iune agricolă, înc red in ţându-se cu luarea disposi ţ i i lor necesare comite tu l cercual împreună cu 9 preoţ i .

IV. Petiţiunea părintelui Toma Frateş d in Bacifalu p e n t r u acordarea unu i a ju tor anual de K 200-— p e n t r u acoper i rea salari i lor învă ţă to resc i

ad I . Spre scire. ad II . Spre scire cu aprobarea concluselor . ad III. P rocesu l verba l al adunăr i i cercuale se ia spre

scire şi conclusele aduse , în deosebi pro iec tu l de b u d g e t şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă .

ad IV. Se t r a n s p u n e secţ iuni i şcolare .

1 3 8 . (429—1901). Direcţiunea despărţământului „Sighişoara" îna in tează cu da ta 22 Iun ie a. c. raportul anual despre act iv i ta tea despă r ţ ămân tu lu i în 1900.

Spre scire.

1 3 9 . (436—1901). Se îna in tează procesul verbal al adunării cercuale a despărţământului „Comloş-St.-Miclăuşu, ce s'a ţ i n u t la 12 Maiu a. c. în St . -Miclăuşul-mare. Se c o n s t a t ă :

1. s'a cet i t şi luat spre scire r apor tu l comi te tu lu i ce r cua l ; 2. s'a inscr is m e m b r u ord inar nou dl I oan P o p o v i c i u ; 3. pen t ru t r ieniul 1901—1904 s'a ales d i rec tor cercual dl Dr . Nes to r

Oprean, iar membr i în comi te t d-nii Pau l Miulescu, Ioan Popovic iu , Vasi le Deciu şi P a u l F u m o r ;

4. de lega ţ i p e n t r u adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i s 'au ales d-nii Silviu Bich icean şi Te ren ţ iu O p r e a n ;

5. s'a decis, ca în vi i tor numirea despă r ţ ămân tu lu i să fie „St.-Mi­c lăuşu l -mare" şi sediul biroului în opidul cu acelaş n u me .

P r i n scrisoarea, cu care dl Pau l Miulescu, fostul d i rec tor cercual , îna in tează acest proces verbal , declară, că r e n u n ţ ă a fi m e m b r u în co­mi te tu l cercual .

P rocesu l verba l se ia spre scire şi conclusele aduse, în deosebi alegerea comitetului cercual se aproabă . D e înscr ierea d-lui I . Popov ic iu de m e m b r u ord inar se ia act . — Dl P a u l

138 Transilvania. Partea oficială.

Miulescu este r u g a t a-'şi p resen ta abajicerea din comi te tu l cer­cual acestuia .

1 4 0 . (492—1901). Dl Paul Miulescu pr in scr isoarea sa dd to 2B Iun ie a. c. se roagă, ca să fie dispensat dela postul de comisar pentru constituirea despărţământului „Torac".

R e n u n ţ a r e a d-lui P . Miulescu se ia spre sc i re ; cu finali­zarea const i tu i r i i despă r ţ emen tu lu i „Torac" se înc red in ţează dl Dr . Nes to r Oprean.

1 4 1 . (437—1901). Direcţiunea despărţământului „Abrud-Câmpenia înain­tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 24 Iunie a. c. I n această şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri c u r e n t e ; s'a s ta to r i t tex tu l rapor­tu lu i genera l pe 1900—1901 şi s'a rev izu i t ra ţ ioc in iu l cassei pe acelaş pe r iod ; s'a î nc red in ţ a t dl Dr . L a u r . P o p cu înfi inţarea unei agen tu r i în B u c i u m ; s'a decis , ca adunarea cercuală din es t -an să se ţ înă în Cer tege sau A b r u d la 21 Iul ie , even tua l 4 A u g u s t a. c . ; şi s'a lua t act de unele dona ţ iun i de cărţ i .

Spre scire cu aprobarea concluselor .

1 4 2 . (439—1901). Direcţiunea despărţământului „Cluj" îna in tează cu da ta 28 Iun ie a. c . :

I. Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 20 Iunie a. c. In această şed in ţă s 'au pe r t r ac ta t afaceri c u r e n t e ; s'a lua t act de înscr ierea de m e m b r u ord inar a d-lui Valer iu P o p ; şi s'a decis , ca. adunarea cer­cuală d in es t -an să se ţ î nă în Mănăş turul -Cluju lu i şi să se adreseze u n apel că t ră fruntaşi i din despă r ţ ămân t , ca să par t ic ipe la adunarea cer­cuală şi să con t r ibue la cons t i tu i rea de agen tu r i în n u m ă r sat isfăcător .

I I . Raportul anual p en t ru 1900. ad I şi II. Spre scire .

1 4 3 . (453—1901). Direcţiunea despărţământului „Hida-Huedina îna in tează procesele verbale ale şedinţelor comitetului cercual d in 14 Maiu şi 18 Iun i e a. c. In aceste şed in ţe s'a lua t conclus referi tor la înfiinţarea mai mul to r agentur i şi s'a s ta tor i t p rog ramul adunăr i i cercuale, p recum şi t ex tu l rapoar te lor , ce sun t a se adresa acesteia.

Spre scire.

1 4 4 . (466—1901). Direcţiunea despărţământului „Braşou" îna in tează procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 20 Iun ie a. c. In aceas tă şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri curen te .

Spre scire.

1 4 5 . (473—1901). Direcţiunea despărţământului „Agnita" îna in tează cu da ta 7 Iul ie a. c. proiectul de budget pe 1901—1902 la pe rcep ţ iun i cu K 125-— şi la e roga ţ iun i cu K 24 , 30, în t re aces tea din u r m ă o sumă de

Transilvania. Partea oficială. 139

K IO - — p e n t r u delegaţ i i despăr ţSmentu lu i la aduna rea genera lă a Aso ­ciaţ iunii .

P ro iec tu l de b u d g e t se ap roabă cu excep ţ iunea sumei de K 10 - — pen t ru delegaţ i i de spă r ţSmen tu lu i ; asupra în t rebu in ţă r i i acestei sume se va p r o n u n ţ a comite tul cercual ul ter ior .

1 4 6 . (419 şi 463—1901). S t ipendia ţ i i Alexandru Rusu şi Aurel Vasilie îşi legi t imează progresu l făcut în s tudi i în anul şcolar 1900—1901. Aces t a din u rmă se roagă, ca să i-se acordeze un s t ipend iu mai mare .

Leg i t imarea se ia spre scire, lăsându-se ambi lor s t ipendiu l şi pe mai depar t e în folosinţă. Cererea lui Aurel Vasil ie n u se poa te încuvi in ţa .

1 4 7 . (363—1901). Dl Zaharia Boiu, asesor consis tor ia l , t r a n s p u n e cu da ta 24 Iun ie a. c. harta şi cronica principatului Moldova, t ip . în Iaşi la 1842, dona tă de dl Danii l R . Cordescu pe sama muzeulu i Casei na ţ ionale .

Se pr imesce cu mul ţămi ta .

1 4 8 . (378—1901). Dl Pa r t en iu Cosma, d i rec toru l „Albine i" , t r a n s p u n e cu data 10 Iun ie a. c. suma de K 37 - 40 dona tă de dl Ernest Gr. Varnav pentru fondul Casei naţionale.

D o n a ţ i u n e a se pr imesce cu mul ţămi ta .

1 4 9 . (380 şi 414—1901). L a fondul Casei naţionale a î n t r a t dela ins t i ­t u tu l „Sent ine la" din Sa tu l -nou K 400 '— ca r a t a a doua şi a t re ia şi dela ins t i tu tu l „Doina" din Câmpeni suma de K 500 - — ca ra t ă ult imă din taxa de m e m b r u fundator .

Spre p lăcu tă scire.

1 5 0 . (440—1901). Dl Teodor Onişor, p ropr ie ta r în Bla j , oferă cu da ta 1 Iulie a. c. doue acţii â K 100 - —, de-ale societăţ i i comerciale „Consum", pen t ru a fi p r imi t în şirul membrilor pe viaţă.

Ofertul d-lui Teodor Onişor se pr imesce .

1 5 1 . (387, 397, 433 şi 470—1901). S'au înscris membri ordinari noui d-na Eleonora de Lemeny şi d-nii Constantin Popp, Irimie Raduţiu şi Vasile Gămulea.

D-na E l . de L e m e n y şi d-nii amint i ţ i se declară membr i ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

D. u. s.

Şuluţu m. p. , .Dr. Beu m. p . secr. I I . — S'a verificat. Sibiiu, în 16 Iulie 1901. Z. Boiu m. p. , L. Simonescu m. p. , 2. Creţu m. p .

140 Transilvania. Partea oficială.

Proces verbal. Şedinţa p lenară ord inară din 14 şi 15 Iulie 1901 a Secţ iu­

nilor sciinţifîce-literare ale Asociaţ iunii pent ru l i te ra tura r o m â n ă şi cul tura poporului r o m â n .

Preşedinte: Notar: Parteniu Cosma. Dr. C Diaconovich.

I . D o m n u l Pa r t en iu Cosma anunţă , că v icepreşedin te le Asocia ţ iun i i es te absen t din Sibiiu, iar dl Ios . Sb. Şuluţ , însărc ina t de comi te tu l cent ra l cu conducerea şedinţe i p lenare de astădi , es te împiedeca t pr in morb . î n cal i ta te de cel mai în e ta te m e m b r u p resen t al Comi te tu lu i cent ra l deschide şed in ţa şi o înv i tă să d i spună cu pr ivi re la conducerea desbater i lor .

D. Parteniu: Cosma este ruga t , ca pe basa §. 7 din R e ­gu lamen tu l in te rn al Comite tu lu i central , care în mod provisor este a se obse rva şi în şedinţe le p lenare , să pr imească agen­dele de pres ident .

I I . Preşedin te le cons ta tă că sun t de faţă d in t re membr i i secţ iuni lor d-ni i : 1) Andre iu Bărseanu , 2) Dr. Iosif Blaga , 3) Dr . At . M. Marienescu, 4) Virgil Oni ţ iu şi 5) Iosif Vulcan, din sec ţ iunea l i te rară ; 6) E m i l Viciu, 7) Arseniu Vlaicu, din sec ţ iunea sciinţifică; 8) Dr. Vasile Hossu , 9) Dr . Iul iu Olariu, 10) Gr igore Pletos şi 11) Dr. Ioan Stroia , din sec ţ iunea şco­l a r ă ; în fine 12) Tra ian Barzu şi 13) P a r t e n i u Cosma, din sec ţ iunea economică.

Şi-au scusat absen ţa dela şedinţa de as tăd i d-nii V incen ţ iu Babeş , Dr . A u g u s t i n B ă n e a , Vasile Goldiş , Ioan cav. de Puşca r iu şi Iosif St . Şu lu ţu , din sec ţ iunea istorică, apoi F lo r i an Porc ius , din sec ţ iunea sciin­ţifică. Dl Iosif Bă lan n u şi-a scusa t absenţa .

Vacan te sun t 5 locuri . Se ia act . Şed in ţa se declară capace a lua concluse val ide .

III . Pr im-secre ta ru l Asocia ţ iuni i r apor tează despre ac t iv i ta tea sec­ţ iuni lor în t impul decurs dela u l t ima şed in ţă plenară , şi p r e s in t ă u n pro iec t p e n t r u ord inea cfilei.

Se ia act . Ordinea dilei p ropusă de pr im-secre ta ru l Asocia ţ iuni i se

pr imesce . IV. Pr im-secre ta ru l Asocia ţ iuni i r apor tează , că dl Dr . G Vuia,

m e m b r u în sec ţ iunea sciinţifică, a deceda t la 21 Decembre 1900. Şed in ţa p lenară dă expres iune durer i i sale pen t ru per-

derea valorosului membru Dr. G. Vuia, pr in r idicare şi înscr iere în procesul verbal .

Transilvania. Partea oficială. 141

Sec ţ iunea sciinţifică este inv i t a tă a însărc ina pe u n mem­bru din sinul său, ca cu ocas iunea p rox imei adunăr i genera le să ros tească un discurs comemora t iv asupra deceda tu lu i .

L o c u l D-rului Vuia se declară vacan t , şi sec ţ iunea sciin­ţifică se va recerca a nomina un cand ida t p e n t r u acest loc.

V. Se pres iu tă scr isoarea d-lui Dr . l o a n Mihu (fără dată) p r in care — din mot ive sani ta re — r e n u n ţ ă la manda tu l seu şi la pos tu l de re feren t al secţ iuni i economice .

Demis iunea d-lui Dr. l oan Mihu se pr imesce . L o c u l lui se declară vacan t şi sec ţ iunea economică se va recerca a no ­mina al t candida t .

VI . P u n e n d u - s e la ordinea dilei în t reg i rea secţ iunilor , pr im-secre-tarul Asocia ţ iun i i p ropune , ca în cas de vacan ţă să se admi tă membr i lo r din al te secţ iuni dreptu l de op ţ iune pen t ru locurile vacan te .

P r o p u n e r e a se p r imesce . î n cas de vacan ţ ă membr i i celorlal te sec ţ iuni vor pu te

usa de d rep tu l de op ţ iune spre a t rece în sec ţ iunea în care se află u n loc vacan t .

VI I . P e n t r u în t reg i rea secţ iuni i sciinţifice, în care doue locuri au fost declara te vacan te , sec ţ iunea nominează pe d-nii S imeon Stoica, medic în B r a n şi George Ghelariu, d i r igent al şcoalei rea le din Braşov .

Se face votare secretă, la care dl Simeon Sto ica a în t run i t 8 din 12 votur i , iar dl G. Chelar iu 7 din 12 votur i .

F i i n d al doilea vot , nul , se face vo ta re nouă , la care dl G. Chelar iu a în t run i t 6 d in 12 vo tur i .

Preşedin te le n ' a vo ta t . î n sensul §. 8 al Regu l . secţ iuni lor dl S imeon Stoica va

fi p ropus adunăr i i genera le spre alegere. Sec ţ iunea sciinţifică se va recerca a face o n o u ă nomina re

pen t ru al doilea loc vacan t . VI I I . Pen t ru în t reg i rea secţ iuni i economice , în care au fost decla­

r a t e vacan te doue locuri , op tând dl Dr . Vasile H o s s u din sec ţ iunea şcolară pen t ru un loc, membr i i secţ iuni i nominează pe dl Alexandru L e b u , p ropr ie ta r în Sibi iu pen t ru locul al doilea.

Se face vo ta re secretă la care se admi te t r ece rea d-lui Dr . Vasile H o s s u din sec ţ iunea şcolară, cu unan imi ta t ea votur i lor . Dl Al. L e b u de asemenea a î n t run i t to ta l i t a t ea votur i lor .

Se vor p r o p u n e adunăr i i genera le spre alegere d-nii Dr . Vasi le H o s s u şi A lexandru L e b u .

I X . P e n t r u în t reg i rea secţ iuni i şcolare, în care a fost dec la ra t va­can t un loc, şi va deveni vacan t pr in t r ece rea d-lui Dr . Vas . H o s s u în sec ţ iunea economică, un al doilea loc, sec ţ iunea nominează pe d-nii Pa­t r ic iu Drăgă l ina şi l o a n F . Negru ţ iu .

142 Transilvania. Partea oficială.

Se face vo ta re secretă, la care ambi i candida ţ i au în t run i t to ta l i ­t a t ea votur i lor .

Se vor p r o p u n e adunăr i i genera le spre a legere d-nii: Pa t r i c i u Drăgă l ină profesor în Caransebeş şi I. F . Negru ţ iu ,

profesor în Bla j , cel din u rmă n u m a i î n t ru cât va fi admisă t r ece rea d-lui Dr . V. Hossu în sec ţ iunea economică .

X . I n u r m a p ropuner i lo r în t ra te dela sec ţ iunea l i terară (şedinţele din 11 Mart ie şi 3 Iul ie a. o.), dela sec ţ iunea i s tor ică (şedinţa din 16 Apr i l ie a. c.) şi cea sciinţifică (şedinţa din 5 Maiu a. c ) , se p u n e la ord inea dilei modificarea R e g u l a m e n t u l u i genera l al secţ iuni lor .

Se va p r o p u n e adunăr i i genera le modificarea r egu lamen­tu lu i în tex tu l a lă tura t la aces t proces verba l sub A).

X I . P r im-sec re ta ru l Asocia ţ iuni i p res in tă u n pro iec t de R e g u l a m e n t al desba te r i lo r p e n t r u şedinţe le p lenare .

R e g u l a m e n t u l desbater i lor pen t ru şedinţe le p lenare se s tabi lesce în tex tu l a l ă tu ra t la acest proces verba l sub B).

X I I . Se p re s in t ă p rogramul de ac ţ iune al secţ iuni i l i terare, s tabi l i t în şed in ţa aceste ia din 30 Ian . a. c , al secţ iuni i sciinţifice, p re sen ta t de referentu l ei, şi al secţ iuni i şcolare, s tabi l i t în şed in ţa din 13 Iulie 1901.

Se ia act cu observarea , că sec ţ iunea l i terară se va aco­moda disposi ţ iuni lor r egu lamen tu lu i modificat p r in conclusul X de as tădi .

Sec ţ iunea i s tor ică şi cea economică se vor recerca a-şi s tabi l i câ t mai în g r a b ă p rogramul de ac ţ iune , spre a pu t e începe o ac t iv i ta te s is temat ică .

X I I I . Sec ţ iunea l i terară , pe basa însărcinăr i i p r imi te dela şed in ţa p lenară de cons t i tu i re din 14 Oct. a. tr., p res in tă un proiec t pen t ru s ta­bi l i rea modal i t ă ţ i lo r edi tăr i i v i i toare a revis te i „Trans i lvan ia" .

Cu pr iv i re la p lanul de red ig ia re a „Trans i lvan ie i " se adop t ă ca d i rec t ivă pr incipi i le cupr inse în p ropune rea secţ iuni i l i terare , d u p ă cum acele se află expuse în procesul verba l al şedinţe i secţ iuni i d in 30 Ian. a. c.

Ce pr ivesce însă modal i tă ţ i le de edi tare , şed in ţa p lenară , cons iderând deopa r t e exigenţe le publ ic is t ice- l i terare ale aceste i revis te , iar de altă pa r t e împre jurarea , că „Trans i lvan ia" se dă g ra tu i t t u tu ro r membr i lo r Asocia ţ iuni i , fără să aibe resurse propr i i de veni tur i , va p r o p u n e comi te tu lu i centra l , ca organul Asocia ţ iuni i să se edi teze în 6 numere pe an, anume la finea luni lor F e b r u a r e , Apr i le , Iunie , Augus t , Octobre , Decembre . P a r t e a l i terară , sub t i t lul „Trans i lvania" , va cupr inde circa 3 coaie de fascicol, în to ta l deci 18 coaie de t ipar . T o a t e scr ie­r i le l i terare publ ica te în „Trans i lvan ia" să se r emunereze cu câ te K 40.— de coală. P a r t e a oficială să se in t i tu leze „Analele Asoc ia ţ iun i i " şi d u p ă pos ib i l i ta te să se mărg inească la 12 coaie 1.

Transilvania. Partea oficială. 143

X I V . Sec ţ iunea l i terară pres in tă pro iec tu l a lă tu ra t la acest proces verbal sub C/. refer i tor la a legerea şi p rocurarea scrieri lor t r ebu inc ioase pen t ru con t inuarea „Bibl io tec i i" popora le a Asocia ţ iuni i .

Proiectul secţ iuni i l i terare se pr imesce în în t reg cupr insu l său, şi se va t r imi te Comi te tu lu i cen t ra l cu p ropune rea de a-1 a d o p t a ca d i rec t ivă pen t ru con t inuarea „Bibl ioteci i popora le ."

P e n t r u or ien tarea cercuri lor l i terare pro iec tu l e labora t de m e m b r u l secţ iunii , Dl . A. Bărseanu , se v a publ ica în „Tran­si lvania"

Pen t ru B fascicole ce se vor edi ta în anul vi i tor se va cere la Comite tu l centra l suma de K 2000.

X V . î n u r m a p ropuner i lo r in t ra te dela secţ iuni cu pr ivi re la pu­bl icarea în ed i tura Asocia ţ iun i i a a rmatoare lor sc r ie r i :

a) Consc r ip ţ iunea parochieni lor , parochi i lor , biserici lor şi a t u tu ro r lucrur i lo r bisericesci din diecesa F ă g ă r a ş u l u i cu da ta de 1 Oct. 1750;

b) U n lexicon toponomas t i c a ţ inu tur i lo r ter i i locui te de R o m â n i ; c) „ î n t roduce re în sci inţa bo tan ică" de F l o r i a n P o r c i u s ; d) „Vocaţ iunea femeii r o m â n e " de Gr ig . T a m a ş Miculescul .

se dec ide ad a) Conscr ip ţ iunea să se publ ice în „Transi lvania" şi

să se re t ipărească separa t în 300 exemplare , din cari 200 să se p u n ă la d isposi ţ ia Dlui Dr. A. Bunea .

P e n t r u copiarea conscr ip ţ iuni i comi te tu l centra l es te r u g a t a vo t a o r e m u n e r a ţ i u n e de 50 cor.

ad b) se aş teap tă p ropune rea secţ iuni i i s tor ice refer i toare la s tabi l i rea unu i p r o g r a m de ta ia t după care să se lucreze Dic ţ ionaru l t o p o n o m a s t i c ;

ad c) deşi şed in ţa p lenară apreciează va loarea în sine a scrierii Dlu i F . Porc ius , şi numa i cu recunosc in ţă îi da toresce au toru lu i pen t ru munca desvol ta tă , — to tuş i , având în vedere că sun tem în s tadiul popular i săr i i sci inţelor şi n u facem sci in ţă p u r ă pen t ru specialişti , şi având în vedere , că Asoc ia ţ iunea d i spune în gene re de pu ţ ine mij loace mater ia le , şi că şi aceste t r ebue folosite în mod de to t prac t ic şi în in teres câ t de g e ­neral , — şed in ţa p lenară regre tă a n u pu t e cere dela Comi­te tu l centra l , ca să t ipărească pe spesele Asocia ţ iuni i p re ţ iosu l m a n u s c r i p t de bo tan ică al Dlui P o r c i u s .

ad d) se pr imesce p ropune rea secţ iuni i şcolare de a n u t ipă r i în ed i tu ra Asocia ţ iuni i lucrarea p resen ta tă de D. T a m a ş .

X V I . Comite tu l centra l anun ţă , că concursu l l i terar pub l i ca t de Asoc ia ţ iune în 26 Ianuar ie 1899 şi înoi t la 8 Mart ie 1900, a expira t la 30 Iun ie a. c. şi a r emas fără resu l ta t .

Se ia act .

144 Transilvania. Partea oficiala.

In vederea d ispos i ţ iuni lor lua te pen t ru con t inuarea bibl io­teci i popora le , şed in ţa p lenară deocamda tă n u p r o p u n e comi­te tu lu i cent ra l publ icarea unui concurs nou.

X V I I . Cu pr iv i re la p re sen ta rea unu i r a p o r t l i terar anual cu oca-s iunea adunăr i lo r genera le

se d e c i d e : 1. P r im-sec re ta ru l Asocia ţ iuni i să c o m p u n ă şi în v i i tor

r epe r to r iu l bibliografic p e n t r u fie-care an, şi să-1 publ ice în „Trans i lvan ia" cel pu ţ in cu o lună îna in te de şed in ţa p lena ră ordinară ,

2. Referenţ i i secţ iuni lor , cari conform R e g u l a m e n t u l u i genera l au să u rmărească — fie-care în ramul său, — mişcarea l i terară, folosindu-se de date le cupr inse în reper to r iu l biblio­grafic şi de s tudi i le şi observăr i le lor propr i i , vor face din t imp în t imp un r apo r t mai amenun ţ i t despre mişcarea l i terară. Aces t e lucrăr i , cari fără a în t r ă în censurarea s ingura t ice lor scrieri , vor ave să apreţ ieze în genera l d i rec ţ iunea şi in ten­s i ta tea p roduc ţ iun i i l i terare , — p re sen tându- se şedinţe lor ple­nare , vor forma basa propuner i lo r aces tora pen t ru p romovarea l i te ra tur i i şi pen t ru vi i toarea ac t iv i ta te a secţ iuni lor .

3. R a p o r t u l care se va p resen ta adunăr i i genera le , să expună n u m a i lucrarea sevîrş i tâ de secţ iuni , şi p res te to t acti­v i t a tea Asocia ţ iuni i pe t e ren l i terar.

X V I I I . Sec ţ iunea şcolară rapor tează , că s'a ocupa t cu ches t iunea a jutorăr i i mater ia le a şcoalelor confesionale românesc i , şi opinează, că din mijloacele d isponibi le nici pe depar t e n u s'ar pu t e satisface cereri le in t ra te , şi că o asemenea a ju torare par ţ ia lă n u ar li de nici un folos p e n t r u in terese le mar i şi genera le ale învă ţământu lu i nos t ru na ţ iona l poporal , dar de al tă pa r t e ar espune Asoc ia ţ iunea mul to r inconven ien te .

A d o p t â n d u - s e veder i le secţ iuni i şcolare se va p r o p u n e comi te tu lu i cent ra l să r e sp ingă cereri le in t ra te pen t ru a ju toare şi. să folosească suma v o t a t ă de adunarea gene ra l ă p e n t r u t r e ­buin ţe le bibl ioteci lor şcolare.

X I X . Secţ iunea şcolară pres in tă opinia sa asupra propuner i lor făcute de dl Iul iu Vuia la adunarea genera lă din anul t r ecu t în scopul înfiinţării mai mul to r fondur i p e n t r u diferite t r ebu in ţ e şcolare.

Conform p ropuner i i sec ţ iunei şcolare se va re t r imi te p ro ­punerea la Comite tu l centra l cu opinia, că p e n t r u m o m e n t şe­d in ţa p lena ră n u vede neces i ta tea şi pos ib i l i ta tea înfiinţării fondur i lor p ro iec ta te de dl Iu l iu Vuia .

X X . Diurne le şi spesele de călătorie ale membr i lo r ord inar i ai sec ţ iuni lor

se s tabi lesc în modul u r m ă t o r : D iu rne câ te 10 Cor. pe fie-care c\i de şed in ţe şi spesele efective de călătorie .

Transilvania. Partea oficială. 145

X X L B u d g e t u l secţ iuni lor sciinţif ice-l i terare pe anul 1902 se s tabi lesce în modul u r m ă t o r :

Diurne le şi spesele membr i lo r K 1000"— B u d g e t u l Trans i lvanie i „ 4600.— Bib l io teca popora lă 4 fascicole „ 2000*— Conscr ip ţ ia din 1750 „ 200"— A l t e spese de ed i ţ iune „ 200*—

tota l . K 7900-— Cu aces te şed in ţa s'a încheiat .

P. C o s m a Dr. Diaconovich preşedinte. notar.

Aclus B.

REGULAMENTUL DESBATERILOR

pentru şedinţele plenare ale secţiunilor sciinţifice-literare ale Asociaţiunii.

P e basa d i spos i ţ iun i lo r §-ului 21 din R e g u l a m e n t u l sec ţ iuni lor sciin­ţifice-li terare, se s tabi lesce u rmă to ru l R e g u l a m e n t al desba te r i lo r p e n t r u şedinţe le p l e n a r e :

A . Ş e d i n ţ e l e p l e n a r e o r d i n a r e .

Deschiderea şi conducerea.

§• 1.

Şedin ţe le p lenare ordinare se vor deschide şi conduce p r in preşe­dinte le Asocia ţ iuni i sau subs t i tu tu l acestuia , iar în cas de împiedecarea aces tora p r i n t r ' u n preş . ad hoc ales de p lenul secţ iuni lor .

Biroul.

§• 2. Bi roul şedinţe lor se compune din p reşed in te , din pr im-secre taru l

Asocia ţ iuni i , ca notar , şi d in un ajutor de no tar .

§• 3. Preşedintele are a ţ ine b u n a ord ine în ş e d i n ţ ă ; el face a se obse rva

r e g u l a m e n t u l ; el acordă cuven tu l d u p ă ord inea însc r i e r i lo r ; el pune în­t rebăr i le spre luminarea desbater i lor şi l ămur i rea op in iun i lo r ; el e n u n ţ ă resu l ta tu l vo tur i lo r şi conclus iuni le pr imi te de şedinţă .

Prim-secretarul Asociaţ iuni i , ca notar , r edac tează procese le verba le şi resoluţ iuni le şedinţe lor . E l are să îna in teze la fiecare şed in ţă p lena ră o rd inară u n s c u r t r a p o r t despre ac t iv i ta tea t u t u r o r secţ iuni lor , despre

12

146 Transilvania. Partea oficială.

execu ta rea concluse lor şedin ţe i p remergă toa re şi despre actele in t ra te dela Comite tu l centra l în anul expirat .

Ajutorul de notar, de regu la b ib l io tecarul Asocia ţ iuni i , ori alt func­ţ ionar des igna t de preşed in te , supl inesce pe pr im-secre ta ru l în cas de î m p i e d e c a r e ; el cetesce apelul nomina l , rapoar te le , p ropuner i l e şi al te comunica ţ iun i supuse del iberăr i i şedinţe i .

Membrii.

§• 4.

Membri i şed in ţe lor p lenare s u n t : membr i i ord inar i ai secţ iuni lor cu vo t decisiv, şi membr i i co responden ţ i cu vo t consu l ta t iv . Membri i bi roului , încâ t n u ar fi m e m b r i o rd inar i ai secţ iuni lor , de

asemenea au n u m a i vo t consul ta t iv .

Referenţii.

§• 5.

Referen ţ i i şed in ţe lor p lenare sunt , de regulă, referenţ i i secţ iuni lor , fiecare pen t ru obiecte le ce d u p ă n a t u r a lor cad în compe ten ţ a secţ iuni i lor sau au fost in i ţ ia te de aceasta .

Şedin ţa p lenară şi secţ iuni le în cas de t r e b u i n ţ ă po t alege însă şi referenţ i speciali din sinul membr i lor ordinari , corespondenţ i , sau ai b i roului .

Ordinea dilei.

§. 6. D u p ă deschiderea şedinţe i pr in p reşed in te , se face apel nomina l

pen t ru cons ta ta rea membr i lo r presenţ i , î n semnându- se absen ţa membr i lo r ord inar i cu sau fără mot iv .

Urmează apoi cet irea r apor tu lu i p r im-secre ta ru lu i Asocia ţ iuni i , care va ave să cupr indă în t o t d e a u n a şi o p ropunere pen t ru s tabi l i rea or-dinei dilei.

D u p ă p resen ta rea ac te lor şi p ropuner i lo r i n t r a t e la preşedin te , şe­d in ţa s tabi lesce ordinea dilei, şi începe desba te rea obiec te lor acesteia.

Discuţiunea.

§• 7.

Nici un m e m b r u n ' a r e facul ta tea de a vo rb i decâ t n u m a i d u p ă ce a cerut cuvântu l dela P re şed in t e şi numa i în ordinea p recum s'a înscr is .

Un m e m b r u poa te ceda a l tu ia rândul seu de vorbi re . Nime n u poate vorb i decâ t cel mu l t de doue-ori la u n obiect .

Aceas t ă res t r ic ţ iune n u se aplică însă la desbater i le sciinţifice, nici la explicări le ce are a da un r apo r to r în ches t iunea despre care r apor tu l său t rac tează .

Transilvania. Partea oficială. 147

§• 8. Oratoru l se adresează, căt ră p lenul şedinţe i . Impută r i l e , personal i tă ţ i le şi în t re ruper i le nu s u n t permise . P reşed in te l e este în d rep t a chema la ord ine pe ora toru l care sau

s'a a b ă t u t dela obiect , sau t race la impu tă r i şi persona l i tă ţ i . Dacă ora toru l persistă în aba te rea sa, P reşed in te le îl opresce de a

mai vorb i în acest obiect , şi dacă şi la al t obiect cade în asemenea aba te r i îi poa te opr i cuvân tu l pen t ru to t cursul şed in ţe i .

închiderea discuţiunii.

§• 9.

Când un m e m b r u ord inar cere înch iderea discuţ iuni i , P reşed in te le consul tă şedin ţa , şi dacă ea încuvi inţează, d i scu ţ iunea se înch ide .

Când u n m e m b r u ord inar cere amânarea d iscuţ iuni i pen t ru a l tă şedinţă , P reşed in te le deschide înda tă d i scu ţ iunea asupra aceste i cereri .

Propuneri.

§. i o .

Ori-care m e m b r u ord inar are d rep tu l de a face p ropune r i p e n t r u a fi desbă tu t e . P ropuner i l e şi amendamen te l e t r ebu iesc a fi formula te în scris , spre a se p u n e la vot . N u m a i p ropuner i l e s imple , p r ecum cele pen t ru t recerea la ord inea dilei, p e n t r u amânare , pen t ru s impla r e sp in ­gere , p e n t r u t r imi te re la secţ iuni sau comisiuni , şi al tele de asemenea na tură , se po t p u n e la vo t fără ca ele să fie formula te în scris.

Votarea.

§• 11 .

Votu l a supra ori-cărei chest iuni pr iv i toare la pe r soane numi t e se dă în secret . A s u p r a al tor ches t iuni vo tu l se face pr in apel nominal sau pr in r id icarea mane i .

L a cererea a 3 membr i vo tu l se va face în ori-ce ches t iune în secret .

§• 12.

A m e n d a m e n t e l e se pun la vo t îna in tea p ropuner i i p r inc ipa le . Din t re a m e n d a m e n t e se pune ântâ iu la vo t cel care este mai depă r t a t de p ro­p u n e r e a pr incipală . S u b a m e n d a m e n t e l e au prefer in ţă la vo t a supra amen­damente lor .

Conclusele.

§. 13.

Conclusele se vor lua, în caşuri le prevecjute în §. 17 al R e g . genera l sub a) b) c) şi d) cu 2 / 3 , iar în a l te caşuri cu major i t a tea abso lu tă a votur i lor .

12* .

148 Transilvania. Partea oficială.

§. 14.

P e n t r u va l id i ta tea concluselor se cere p re sen ţa a cel p u ţ i n 7 m e m b r i ordinar i .

Procesul-verbal.

§• 15. Desp re decursu l şedinţe lor pr im-secre ta ru l Asocia ţ iun i i redactează,

proces verba l , în care se vor în semna obiecte le pe r t r ac t a t e şi conclusele . In caşuri de i m p o r t a n ţ ă mai mare se vor în semna la procesul ve rba l şi p ropune r i l e şi mot iva rea lor în punc te le de căpe ten ie .

P ropune r i l e căcjute, dacă p ropună to ru l cere, se vor lua în p rocesu l verbal .

Vo t separa t n u se admi te la procesul verbal .

§• 16.

Procesele verbale , subscr i se de p reşed in te şi no ta r , se vor verifica pr in 2 membr i des ignaţ i de preşed in te la deschiderea şedinţei .

Publicitatea.

§. 17. Şedin ţe le ordinare , în cari se t rac tează despre pe r soane numi te ,

despre b u d g e t şi al te ches t iuni pur adminis t ra t ive , se vor ţ ine cu eschi-derea publ ic i tă ţ i i .

15. Ş e d i n ţ e l e e x t r a o r d i n a r e .

§• 18.

I n scr isoarea de convocare a şedinţe lor ex t rao rd ina re preşedin te le va ave să comunice obiecte le puse la ord inea dilei. Obiecte ne ind ica te în convocator , n u se vo r p u t e supune discuţ iuni i .

C Ş e d i n ţ e l e f e s t i v e .

§• 19.

In şedinţe le fest ive n u se vor admi te desba te r i şi n u se vor lua concluse formale. (Reg. s. sc. 1. §. 24). P e r s o a n e cari n u sun t m e m b r i ai secţ iuni lor , vor pu t e ţ i ne discursur i şi d i ser ta ţ iuni numai în caşul p r o v ă d u t în §. 24 al R e g u l a m e n t u l u i genera l (alinea ult imă).

Şedin ţe le publ ice se vor pu t e ţ i ne fără cons idera re la număru l membr i lo r presenţ i .

Desp re decursu l şedinţe lor publ ice pr im-secre ta ru l Asocia ţ iuni i va r edac t a proces verbal , care se va verifica numai pr in subscr ie rea preşe­dinte lui .

Transilvania. Partea oticială. 149

ad Nr. 532—1901.

Proces verbal din 25 Iulie 1901. Şedin ţa ext raordinară a comitetului centra l

al Asociaţiunii . P r e ş e d i n t e : Iosif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr . llie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Dr . Cornel Diaconovich, Nico­

lau Ivan, Leontin Simonescu şi Nicolau Togan. 1 5 2 . Cu verificarea p rocesu lu i verba l al şedin ţe i de acU

Se încred in ţează d o m n i i : P a r t e n i u Cosma, Dr . Cornel Diaconovich şi Nicolau I v a n .

1 5 3 . (B21—1901). Comisiunea ins t i tu i t ă p r in conclusul Nr . 17 din 7 Mart ie a. c. p re sen tează cu da ta 20 Iul ie a. c. r apo r tu l său despre revisuirea ra ţ ioc in iu lu i şi inven ta ru lu i Asocia ţ iun i i p e anul 1900 şi p ro­p u n e a p roba re a aces tu ia şi a se îna in ta la aduna rea genera lă .

R a p o r t u l comisiuni i se ia spre scire şi se aproabă . Ra­ţ ioc in iu l şi i nven ta ru l anului 1900 se îna in tează la adunarea genera lă .

1 5 4 . (531—1901). P r im-sec re ta ru l Asocia ţ iuni i p res in tă procesul verba l al şedinţe i p lenare din 14—15 Iul ie a. c. a secţ iuni lor sciinţif ice-l i te rare .

I n aceas tă şed in ţă p l e n a r ă : a) s 'au făcut candidăr i le p e n t r u locuri le v a c a n t e de membr i ordi­

nar i ai s ec ţ iun i lo r ; V) s'a modificat r egu lamen tu l genera l al sec ţ iun i lo r ; c) s'a s tabi l i t u n r e g u l a m e n t al desbater i lor p e n t r u şed in ţe le p l e n a r e ; d) s'a s tabi l i t p rog rama de ac ţ iune a t re i sec ţ iuni ( l i terară, sciinţi-

fică, şcolară) ; e) s'a s tabi l i t u n nou plan de r edac ta re şi ed i tare al o rganu lu i

Asoc ia ţ iun i i ; / ) s'a s tabi l i t un p ro iec t p e n t r u con t inuarea „Bibl iotecei popora l e "

a Asoc ia ţ iun i i ; g) s'a decis ed i ta rea unei scrier i i s t o r i ce ; h) s'a r e n u n ţ a t la publ icarea unu i nou concurs l i terar în locul ce­

lui exp i ra t la 30 Iunie a. c ; i) s 'au s tabi l i t condi ţ iuni le , în cari să se publ ice pe vi i tor r apor tu l

l i terar anual de păn ' a c u m ; Jc) s'a îna in ta t o p ropune re în causa ajutorăr i i mater ia le a şcoalelor

confesionale r o m â n e s c i ; l) s'a de l ibera t p ropune rea făcută de dl Iu l iu Vuia la adunarea g e ­

ne ra lă din anul t r e c u t ; m) s 'au s tabi l i t d iurne le şi spesele de călător ie ale membr i lo r sec­

ţ i u n i l o r ; şi în fine n) s'a s tabi l i t budge tu l sec ţ iuni lor pe anul 1902.

150 Transilvania. Partea oficiala.

ad a) Se ia act. Candida ţ i i nomina ţ i se vor p r o p u n e spre alegere în proxima aduna re genera lă , şi anume :

dl S imeon Stoica, med ic în Bran , p e n t r u sec ţ iunea sci­inţifică ;

dl A lexandru L e b u , p ropr i e t a r în Sibiiu, şi dl Dr . V. H o s s u (păn ' acuma m e m b r u în sec ţ iunea şcolară) pen t ru sec­ţ i unea economică ; şi în fine dl Pa t r i c iu Drăgă l ină , profesor în Caransebeş şi (pent ru caşul t recer i i dlui Dr . V. H o s s u în sec ţ iunea economică) dl I. F . Negru ţ iu , profesor în B la j , pen ­t r u sec ţ iunea şco la ră ;

ad b) Modificările r egu lamentu lu i genera l al secţ iuni lor se pr imesc şi se vor p re sen ta la proxima adunare genera lă spre a p r o b a r e ;

ad c) Se ia act . R e g u l a m e n t u l se va publ ica în „Tran­s i lvania" şi se va re t ipă r i în 200 e x e m p l a r e ;

ad d) Se ia a c t ; ad e) P rogramul p e n t r u r edac ta rea şi ed i ta rea v i i toare a

revis te i „Trans i lvan ia" se p r imesce ; ad f) P ropune r i l e şedinţe i p lena re p e n t r u modal i tă ţ i le

cont inuăr i i „Bibl io tece i popora l e " se p r imesc şi suma de K 2000*— se va t rece în b u d g e t u l Asoc i a ţ i un i i ;

ad g) „Conscr ip ţ ia diecesei F ă g ă r a ş u l u i " se va pub l i ca în „Trans i lvan ia" . P e n t r u copiarea conscr ip ţ iun i i se vo tează o r e m u n e r a ţ i u n e de K 50 '—.

ad h) Se ia act . ad i) Se ia act . ad h) P r o p u n e r e a şedin ţe i p lenare se p r imesce . B i rou l se au tor i sează a îna in ta o p ropune re p e n t r u mo­

dal i ta tea a jutorăr i i b ibl io tecelor şcolare . ad l) P r o p u n e r e a şedinţe i p lenare se p r i m e s c e ; ad m) Se ia act . ad ri) Se ia act. Sumele ceru te pen t ru t r ebu in ţe le secţ iuni lor

se vor cons idera la s tabi l i rea budge tu lu i gene ra l al Asoc ia ţ iun i i .

1 5 5 . (522—1901). Comis iunea financiară ins t i tu i t ă p r in conc lusu l Nr . 17 din 7 Mart ie a. c. p resentează cu da ta 21 Iul ie a. c. r apor tu l sSu despre revisui rea ra ţ ioc in iu lu i şcoalei şi i n t e rna tu lu i Asoc ia ţ iun i i pe anul şcolar 1900—1901 şi despre pro iec tu l de b u d g e t p e n t r u anul şcolar 1901—1902.

Comi te tu l centra l ap roabă ra ţ ioc in iu l şcoalei şi in te rna ­tu lu i pe anul 1900 —1901 şi dă cassarului abso lu tor iu p e n t r u ges t iunea aces tu i an. Pro iec tu l de b u d g e t pe anu l 1901—1902 care p revede la pe rcep ţ iun i şi e roga ţ iun i suma de K 30,724'79 şi o s u b v e n ţ i e : din lăsămentu l I. Ol tean de K 1500 - — şi d in fondul gene ra l al Asocia ţ iun i i de K 200 - —, se p r imesce . î n

Transilvania. Partea oficială. 151

l egă tu ră se decide, ca pe vi i tor ra ţ ioc in iu l şi budge tu l să n u se mai compună pe anul şcolar, ci pe anul solar. î n p ro ­iectul de b u d g e t pe anul şcolar 1901—1902 s'a p re l imina t şi al doilea cu incuena l pen t ru prof. Dr . V. Bologa , E u g . Moga şi direct . E l . P e t r a ş c u .

1 5 6 . (521—1901). Aceeaşi comisiune presentează pro iec tu l de b u d g e t al fondur i lor Asoc ia ţ iun i i pen t ru anul 1902.

Pro iec tu l de b u d g e t se pr imesce în tex tu l a l ă tu ra t şi se îna in tează la adunarea genera lă .

D. u. s. Iosif St. Şuluţu m. p. , Dr . Ilie Beu m. p. , secret . I I . S'a verificat. Sibiiu,

27 Iulie 1901. P. Cosma m. p. Dr . C. Diaconovich m. p . Nicolau Ivan m. p .

Nr. 560—1901.

Proces verbal din 8 Augus t 1901. Şedin ţa ord inară a comitetului cent ra l

al Asociaţiunii . P r e ş e d i n t e : Iosif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr . Ilie Beu. — M e m b r i i

p r e s e n ţ i : Parteniu Cosma, I. Creţu, Dr. Corn. Diaconovich, N. Ivan, I. Papiu şi N. Togan.

1 5 7 . Cu verificarea procesului verbal al şedin ţe i de aştăoji Se înc red in ţează d-n i i : Ioan Creţu, I. P a p i u şi N . T o g a n .

1 5 8 . (520 — 1901). Secre taru l I I . rapor tează , cum-că din vânza rea rea­l i tă ţ i lor r ămase dela Avram Iancu şi a broşur i i „Biografia lui Avram I a n c u " de Ios . St . Şu lu ţu pană la finea lui Iun ie a. c , s'a încassa t suma de K 5 3 9 1 ' — , şi p r o p u n e a se inactiva „Fondul Avram Iancu" c rea t pr in conclusul Nr . 113 din 12 Iul ie 1897.

„ F o n d u l Avram Iancu" , creat din sumele real isa te p r in ven4area real i tă ţ i lor , cu excep ţ iunea casei, r ămase dela feri­citul Avram Iancu şi din dona ţ iunea făcută în acest scop de dl Iosif St . Şu lu ţu , se înact ivează cu începerea anului şcolar 1901—1902. Din veni te le acestui fond se va conferi un s t i ­pendiu de K 100"— la un s tuden t r omân de g imnas iu , şcoală reală sau comerc ia lă ; res tu l veni te lor , d u p ă scăderea taxei de adminis t ra ţ ie , se va capital isa. Când veni te le fondului vor permi te , se vor conferi şi mai mul te s t ipendi i , de aceaş măr ime şi t o t la s tuden ţ i de g imnas iu , şcoală rea lă sau comercială .

1 5 9 . (552 —1901). Secre ta ru l II . presentează proiectul de raport general p e n t r u anu l 1900.

Se pr imesce în tex tu l aclus aces tu i proces verbal , avend a se îna in ta la adunarea genera lă , / " s ^ ^ ' j ^

162 Transilvania. Partea oficiala.

1 6 0 . (553—1901). î n l egă tură cu conclusul Nr. 88 din 22 Maiu a. c , secre tarul I I . face p r o p u n e r e re la t iv la programul adunării gene­rale, care se s tabi lesce în u r m ă t o a r e l e :

Şedinţa primă. Sâmbătă în 21 Septembre st. n. 1901 la 11 oare înainte de ameadi.

O r d i n e a d e d i : 1. Desch iderea adunăr i i genera le . 2. Cons ta t a rea delegaţ i lor p resen ţ i . 3 . R a p o r t despre ac t iv i ta tea comi te tu lu i cent ra l în a. 1900. 4. A lege rea comis iun i lo r :

a) p e n t r u examinarea r apor tu lu i g e n e r a l ; b) p e n t r u examinarea ra ţ ioc in iu lu i pe anu l 1900 şi a

pro iec tu lu i de b u d g e t pe anul 1902; c) p e n t r u s tud ia rea modificărilor p r o p u s e la „Regula ­

men tu l pen t ru secţ iuni le sci inţ i f ice- l i terare ' ' ; d) p e n t r u înscr ierea de membr i şi încassarea t axe lo r ;

5. P r o p u n e r i eventuale .

Şedinţa a doua. Duminecă în 22 Septembre st. n. 1901, la 10 oare înainte de ameadi.

O r d i n e a d e <\i: 1. Rapoa r t e l e comisiuni lor . 2. Alegerea pres iden tu lu i , v i cepres iden tu lu i şi a comi te­

tu lu i cen t ra l . 3 . F ixa rea locului pen t ru proxima adunare genera lă . 4. Dispos i ţ iuni pen t ru verificarea procese lor verbale . 5. î nch ide rea adunăr i i genera le .

1 6 1 . (557—1901). Secre ta ru l I. p resen tează raportul special refer i tor la lucrăr i le comi te tu lu i cent ra l în 1900 pen t ru înfi inţarea Casei na ţ iona le .

Se pr imesce în tex tu l a lă tu ra t aces tu i proces-verbal şi se decide a se îna in ta la aduna rea genera lă .

1 6 2 . (548—1901). Secre ta ru l I I . aduce la cunosc in ţă cumcă învă ţă ­to ru l dela scoală civilă de fete Ioan Popouici a fost pens iona t cu începere dela 1 S e p t e m b r e a. c. p r in o rd ina ţ iunea min is te r ia lă Nr. 45,256 dd to 19 Iul ie a. c.

Se ia act . P e n t r u ocuparea pos tu lu i deven i t vacan t se decide a se publ ica concurs cu t e rmin de 15 4 u e sub cond i -ţ iuni le s tabi l i te p r in conclusul Nr . 47 din 18 Mart ie 1891.

1 6 3 . (534—1901). Se a n u n ţ ă decedarea membru lu i funda tor Ioan Popescu, fost profesor.

Comi te tu l cent ra l dă expres iune regre tu lu i său pr in r idi­care, avend a se expr ima condo len ţă familiei deceda tu lu i .

1 6 4 . (558—1901). Bib l io tecaru l Asocia ţ iun i i aduce la cunoscinţă . că a p r imi t 100 esemplare din scr ierea „Legiuirea ţărei noastre" de Dr, Victor

Transilvania. Partea oficială. 153

Onişor, p r e n u m e r a t e de comi te tu l cent ra l la cererea au toru lu i . Comun ica to toda tă , că în scr ierea amint i tă se găsesce un capi tol , pe care îl află j i gn i t o r pen t ru organele Asocia ţ iuni i şi care l ipsia din manusc r ip tu l cunoscu t comi te tu lu i .

I n vede rea acestei împre jură r i comi te tu l cent ra l reasu-mează conclusul seu Nr . 129 din 11 Iul ie a. c. şi r e t r imi te au toru lu i exemplare le de sub în t rebare .

D . u. s.

Şuluţu m. p. , Dr. Beu m. p. , secr. I I . — S'a verificat. Sibi iu în 10 A u g u s t 1901. Nic. Togan m. p., I. Papiu m. p , Ioan Creţu m. p.

Ad Nr. 593—1901.

Proces verbal din 20 August 1901. Şedin ţa ext raordinară a comitetului central

al Asociaţiunii .

P r e ş e d i n t e : Iosif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr. llie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zaharia Boiu, Partenie Cosma, Dr. Cornel Diaconovich, Nicolau

Ivan, Ioan Papiu, Dr. Eusebie R. Roşea şi Nicolau Togan.

1 6 5 . Cu verificarea procesului verbal al şedin ţe i de acli Se înc red in ţează d o m n i i : Dr . Cornel Diaconovich , Nicolau

Ivan şi Dr . E u s e b i e E . Roşea .

1 6 6 . (550—1901). Se p res in tă decisul vice-comitelui cot tu lui Să tmar Nr. 35808/1900 din 13 Ianuar ie a. c. în causa opririi adunării cercuale a despărţământului „Sătmar" pr in pre toru l din Careiul -mare .

Aces t decis l ibe ra t în u rma cereri i Asocia ţ iuni i , adresa tă min is t ru lu i de in t e rne în sensul conclusului Nr . 212 din 24 Sep t embre 1900, şi t r i ­misă de aces ta vice-comitelui spre mai depar t e afacere, — n u a da t loc rec lamaţ iuni lor Asocia ţ iun i i pe mot ivul , că comi te tu l cercual nu a u sa t în t e rmin legal de remedi i le de d rep t ce i-au s ta t la d isposi ţ ie .

Comi te tu l central , luând act de aces t decis , regre tă , că minis t ru l de i n t e r n e n u a aflat căi şi mij loace p e n t r u asigu­ra rea ac t iv i tă ţ i i n e c o n t u r b a t e a organelor s t a tu t a re ale Aso­ciaţ iuni i .

Din aces t inc iden t se decide a adresa despăr ţămin te lo r Asociaş iuni i un cercular în acel sens, ca să an u n ţ e adunăr i le cercuale cât mai de t impur iu la au tor i tă ţ i l e competen te , şi fiind eventua l împiedeca ţ i de aceste , a se în t run i , să useze la t imp de toa te remedi i le legale.

1 6 7 . (468—1901). Secre ta ru l I I rapor tează , că restanţele de didactru şi taxa de întreţinere în in te rna tu l Asocia ţ iuni i cu finea lui Iunie a. c,

154 Transilvania. Partea oficiala.

dau suma de K 3,806 -28, d in t re cari suma de K 1,446'44 d ina in te de anul şcolar 1900—1901.

I n conformita te cu conclusul Nr . 150 lit d) d in 13 Iulie 1899 se recearcă d i rec ţ iunea şcolară a îna in ta r apo r t de ta ia t referi tor la demersur i le ce a făcut pen t ru încassarea res tanţe lor .

1 6 8 . (501 — 1901). Dl Andreiu Bârseanu, profesor în Braşov , donează pen t ru scopuri le înfi inţândei Case na ţ ionale sama de K 50 —.

D o n a ţ i u n e a se pr imecce cu mul ţămi tă .

1 6 9 . (529—1901). D-nii Dr. Il ie Beu, Iosif St. Şu lu ţu şi Nico lau Togan fac propunerea , ca sub numirea „Panteonul Asociaţiunii11 să se edi­teze o publ ica ţ iune , care să cupr indă biografiiile (in nuce) şi por t re te le t u tu ro r fundator i lor , membr i lo r fundator i şi p e viaţă , pres idenţ i lor , p re ­cum şi acelor bă rba ţ i , cari au p romova t în mod deoseb i t in terese le cul­tura le ale Asocia ţ iuni i .

Comi te tu l cent ra l d e c i d e : B i rou l se însărc inează a începe adunarea date lor b iogra­

fice şi por t re te le membri lor b inemer i t a ţ i ai Asociaţ iuni i , ale spr i j ini tor i lor aces te ia şi p res te to t ale persoanelor , cari au p r o m o v a t in terese le ei cul tura le , ca aces te să se publ ice la t impu l seu în condi ţ iun i co re spunde toa re scopulu i , ce se ur-măresce pr in o asemenea publ ica ţ iune .

1 7 0 . (488, 489, 493, 536 şi 569—1901). S t ipendia ţ i i luliu Haţăgan, Virgil Nistor, Pauel Guşeilă-Negrea, Basiliu Başiota şi Silvia Oiora îşi legi­t imează progresu l făcut în anul şcolar 1900—1901; aceşt i t re i din urmă, t e rminând s tudi i le g imnas ia le , respec t ive civile, mu l ţ ămesc pen t ru a jutorul de care au beneficiat .

Spre scire . S tuden ţ i i lu l iu H a ţ ă g a n şi Virgil Nis to r se lasă şi în v i i tor în folosinţa s t ipendi i lor de care au beneficiat .

1 7 1 . (474—1901). Direcţiunea despărţământului „Mociuu î na in t ează : I . Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 3 I anua r i e a. c.

In aceas tă şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a decis , ca din suma disponibi lă să se p renumereze 16 ex. foi popora le pen t ru 16 co­m u n e de pe ter i torul despă r ţ ămân tu lu i .

I I . Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 23 Iun ie a. c. I n această şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri cu ren te şi s'a decis , ca adu­na rea cercuală din est-an să se ţ i nă în Mociu la 21 Iul ie a. c.

III. Raportul anual despre ac t iv i ta tea despă r ţ emen tu lu i în 1900. ad I, I I şi I I I . Spre scire cu aprobarea concluselor .

1 7 2 . (497—1901). Direcţiunea despărţământului „Agnita" î na in t ează : I. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 15 Iunie a. c. In

această şed in ţă s'au lua t disposit i i le necesare pen t ru adunarea cercuală d in es t -an.

Transilvania. Partea oficiala. 155

I I . Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în A g n i t a la 7 Iulie a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p r e sen t a t şi luat spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea co­mi te tu lu i cercual şi ra ţ ioc in iu l cassei pen t ru anul e x p i r a t ;

2. delegaţ i ai despă r ţ ământu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i au fost aleşi dni i E m . Corfar şi N . C â m p e a n ;

3. p e n t r u t r ieniul u r m ă t o r a fost ales d i rec tor cercual dl Nicolau Moldovan, iar membr i i în comi te t dnii I. Răgnea lă , I. Bonea , N . Câmpean şi Axen t ie L e n e ;

4. s'a decis a se a t r age a t en ţ iunea comite tului centra l la neces i ta tea înfiinţării unu i i n t e rna t de băe ţ i în Sibiiu.

ad I. Spre scire. ad I I . P rocesu l verbal se ia spre scire şi a legerea comi­

te tu lu i cercual se aproabă . P r iv i to r la ches t iunea amint i tă sub pet . 4. se observă, că înfiinţarea unui i n t e rna t de băe ţ i preo­cupă comite tu l cent ra l din 1897.

1 7 3 . (500 şi 507—1901). Direcţiunea despărţământului ,,Beiuş" înain­tează procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ î n u t în Be iuş la 27 Iunie a. c. Se cons t a t ă :

1. s 'au p r e s e n t a t şi lua t spre scire r apor tu l genera l despre act ivi­t a t ea comi te tu lu i cercual şi ra ţ iociniul cassei pe anul t recut , apoi s'a s tabi l i t p ro iec tu l de b u d g e t pe 1902 la in t ra te cu K 203 - 66 şi eşite cu K 177 '—, în t re cari şi premiul de K 2 5 ' — vo ta t pen t ru pomăr i t ;

2. s 'au ce t i t d i se r ta ţ i i l e : „ Ins t ruc ţ iunea repe t i ţ iona lă economică pen ­t r u adu l ţ i " de Vas . Stefanică şi „Greşeli le n o a s t r e " de R a d u C u p a r i u ;

3. s'a ales pe u n nou per iod de t re i ani d i rec tor cercual dl G. M. Marinescu, iar m e m b r i în comi te t dnii I. B u t e a n , Aug . Anta l , Vas . P a p , şi Dr . Const . P o p o v i c i ;

4. delegaţ i ai despă r ţ ămân tu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i s 'au ales dni i A. Pa l lad i , Vas. P a p şi Dr. C. P o p o v i c i ;

5. s'a decis a se conferi u n premiu de K 2 0 - — pent ru lucru de m â n ă femeesc.

In despă r ţ ămân tu l „Beiuş" s'au înscris membr i i ordinar i noui dnii Ioan Kovâry , Ioan Tau , Vasi l ie Nicoru ţa şi I oan Gli ţa .

P rocesu l verbal se ia spre scire şi conclusele aduse , în deosebi pro iec tu l de b u d g e t şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă .

Dn i i amint i ţ i se declară m e m b r i ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

1 7 4 . (510 şi 573—1901). Direcţiunea despărţământului „Cohalm" îna­in tează :

/. Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 12 Iul ie a. c. î n aceas tă şed in ţă s'au luat disposiţ i i le necesare p e n t r u adunarea cercuală fixată pe 4 A u g u s t a. c.

156 Transilvania. Partea oficiala.

//. Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ î n u t în Cohalm la 4 Augus t a. c. Se c o n s t a t ă : 1. s 'au p resen ta t şi lua t spre scire r apor tu l genera l despre act iv i ta tea comi te tu lu i cercual în anul expirat , , ra ţ ioc in iu l cassei şi r apor tu l b ib l io tecaru lu i pe acelaş t i m p ; în l egă tu ră s'a vo t a t pe anul 1902 un pro iec t de b u d g e t la in t ra te şi eşi te cu K 417-57;

2. p reo tu l G. R e p e d e a cet i t d iser ta ţ ia sa „despre p ă s t r a r e " ; 3. de legaţ i ai despă r ţ ământu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i

s 'au ales dnii I. Bercan şi I . Buzea, suplen ţ i dni i I. Mihai lă şi Pa t r i ch ie P i n t e a ;

4. pen t ru t r ien iu l u r m ă t o r s'a ales d i rector cercual dl N. D. Mircea, v ice-pres ident dl I . Bercan , cassar dl G. Sporn ic , no t a r dl I e ron im Buzea , cont ro lor dl I . Buzea , membri i în comi te t dnii I. B ro t ea şi G. Maican, b ib l io tecar dl G. A n d r o n ;

5. s 'au înscr is membr i ord inar i nou i dni i I . Mihailă, I . Vă tă şan şi Şofron Roşea , to ţ i preoţ i .

ad I. Spre scire. ad I I . P rocesu l verbal se ia spre scire, conclusele aduse ,

îndeosebi p ro iec tu l de b u d g e t pe 1902 şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă . Dnii amint i ţ i sub pct . 5. se declară m e m b r i ord inar i ai Asocia ţ iuni i .

1 7 5 . (516—1901). Direcţiunea despărţământului ,,Bocşau îna in tează procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ î nu t în Reş i ţ a română la 30 Iun i e a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p r e s e n t a t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea co­mi te tu lu i cercual dela în temeiarea despă r ţ ămân tu lu i pană în present , ra­ţ iociniul casei pe 1900—1901 şi s'a vo t a t u n pro iec t de b u d g e t pe 1902 la in t r a t e şi eşite cu K 8 0 . — ;

2. î nvă ţă to ru l Iosif Velcean a cet i t d iser ta ţ ia sa „Despre crescerea copii lor" , î nvă ţă toa rea Măria D r ă g ă n a p r e d a t pr in trei copile t r i logul „Despre c ru ţare , lene şi lux" , secre tarul Pe t ru Ie remia a cet i t d i se r ta ţ ia sa „Ce e de făcut, ca să avem cât mai mul tă d o b â n d ă dela l a p t e " ;

3. s 'au înscris membr i ordinari nou i d n i i : Avram Neda , Cris t ian Pa t e şan , Ioan Fe ra r iu , Nico lau Marta , Pa r t en ie Pă iuşan şi David Te r fa loga ;

4. de legaţ i ai despă r ţ ămân tu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i s 'au ales dni i Dav id Terfaloga şi George Nico laev ic iu ;

5. pen t ru nou l per iod de t re i ani s'a ales d i rec tor cercual dl David Terfaloga, iar membr i i în comi te t dni i Dr . Aure l Oprea, Dr . P . Mladin, Ştefan Albu şi A v r a m Neda, secre tar dl Ioan Marcu şi casar dl Nicolau V u l p e ;

6. pen t ru b ibl io tecele şcolare din R ă c i ţ a r o m â n ă şi Câlnic s 'au d o n a t opere de cupr ins economic în valoare de K 20-—.

Procesul verba l se ia spre scire şi conclusele aduse , în deosebi pro iec tu l de b u d g e t pe 1902 şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă . D-nii amint i ţ i sub pct . 3 . se declară de membr i i o rd inar i ai Asocia ţ iuni i .

Transilvania. Partea oficială. 157

T o t o d a t ă comite tu l centra l expr imă m u l ţ u m i t ă sa d-lui l o a n Bud in ţ i anu , p recum şi celorlal ţ i m e m b r i ai fostului comi­t e t cercual pen t ru ex t raord inaru l zel, cu care au p romova t in­teresele cul tura le ale Asocia ţ iuni i .

1 7 6 . (524—1901). Direcţiunea despărţământului „Mercurea" îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 6 Iul ie a. c. In această şed in ţă s'a cons t i tu i t comi te tu l cercual a legându-se v icepres iden t dl l o a n Măcelar iu , cassar dl I. Albon , cont ro lor dl Il ie D o b r o t ă şi no t a r dl loan Munth iu . Directorul cercual comunică to toda tă , că aduna rea cercuală se va ţ ine în Mercurea la 11 A u g u s t a. c.

Spre scire ap robându-se cons t i tu i rea comi te tu lu i cercual .

1 7 7 . (526—1901). Se p resen tează raportul anual pe 1900 al di rec­toru lu i despărţământului „Oşorheiu".

Spre scire.

1 7 8 . (527—1901). Direcţiunea despărţământului „Haţeg" îna in tează pro­cesului verbal al şedinţei comitetului cercual din 21 Iulie a. c. In aceas tă şed in ţă s 'au p e r t r a c t a t afaceri curen te , s 'au lua t disposi ţ i i le necesare p e n t r u a d u n a r e a cercuală fixată pe 11 A u g u s t a. c. şi s'a ho tă r î t a ranjarea une i pe t recer i în favorul despă r ţ ămân tu lu i .

Spre scire.

1 7 9 . (542—1901). Direcţiunea despărţământului „l/ărşeţ" îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 1 A u g u s t a. c. In aceas tă şed in ţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri curen te şi s'a decis , ca proxima adunare cercuală să se ţ ină în Vărşe ţ la 29 A u g u s t a. c. S'a inscris m e m b r u or­d inar n o u dl Mihail Spăr iosu, iar dl Dr . Pe t ru Z e p e n i a g a ach i ta t t axa de m e m b r u pe viaţă.

P rocesu l ve rba l se ia spre scire. Dl Mih. Spăr iosu se declară m e m b r u ord inar al Asocia ţ iuni i şi dl Dr . P e t r u Z e p e n i a g se p rovede cu d ip loma prescr isă .

1 8 0 . (554—1901). Direcţiunea despărţământului „Panciova" îna in tează procesele verbale ale şedinţelor comitetului cercual d in 26 Maiu şi 14 Iul ie a. c. In p r ima şedin ţă s'a lua t spre sc i in ţă cu mu l ţ ămi t ă o dona ţ iune de K 5 0 - — făcută de ins t i tu tu l „Sent inela" pen t ru a se conferi ca s t ipend iu unu i învăţăce l de lăcă tăr ie sau zidărie de nascere din Satul-nou, apoi s'a decis , ca adunarea cercuală din es t -an să se ţ ină în Satu l -nou. I n a doua şed in ţă s'a decis , ca să se avanseze K 4 0 ' — d-lui Teodor Pe t r i şo r pen t ru a ins t rua pe un băiat r o m â n în compactor ie , şi ca aduna rea cer­cuală să se ţ iuă în 28 A u g u s t a. c. S '

Spre scire cu aprobarea concluselor .

1 8 1 . (564—1901). Secre taru l I I rapor tează , că încă în 17 Iun ie 1900 s'a ţ i n u t adunarea de organisare a despărţământului „Torac" sub conducerea d-lui P a u l Miulescu ca de lega t al comi te tu lu i central . In aceas tă ocas iune s ' au înscr is 8 membr i ordinar i , d in t re cari însă n u m a i d-nii P e t r u Civa,

158 Transilvania. Partea oficiala.

Valer iu G-hilăzan, Valer iu Magdu , Vichen t ie Pe t rov ic iu şi d-na Pau l i na Pe t rovic iu au ach i ta t taxa de K I O - — ; s'au înscr is şi 26 membr i a ju tă tor i dar numai 8 inşi au solvi t o taxă de K 2-—. Di rec to r cercual a fost ales dl Vichent ie Pe t rov ic iu , iar m e m b r i în comi te t d-nii G. L u p ş a , P . Gira, losif Secoşan şi Val . Ghi lăzan.

N u s'a r a p o r t a t mai curând asupra const i tu i r i i acestui despăr ţământ , de oare-ce abia acuma s'a î na in t a t t axa dela 5 m e m b r i ordinar i , min imul necesar acolo, u n d e e să se înfiinţeze u n despă r ţ ămân t .

Organisarea despă r ţ ământu lu i „To rac" se ia spre scire şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă . D-nii amint i ţ i se de­clară membr i ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

1 8 2 . (566—1901). Direcţiunea despărţământului „Abrud-Câmpeni" îna­in tează procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în Cer tege la 4 A u g u s t a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p re sen ta t şi lua t spre scire r apo r tu l despre ac t iv i ta tea co­mi te tu lu i cercual dela u l t ima adunare cercuală încoace şi ra ţ iociniul cassei pe acelaş t i m p ; în l egă tu ră s'a s tabi l i t p ro iec tu l de b u d g e t pe 1902 la in t r a t e şi eşi te cu K 790-— (pentru t rebuin ţe le despă r ţ ămân tu lu i K 78"—);

2. s 'au î n s c r i s : m e m b r i pe v ia ţă d-na Sofia Cothişel şi dl Nicolau Cothişe l din Cer tege , iar membr i ordinar i d-nii G. Ţ in ţa r iu , P e t r u Gligor, G. M. Corcheş, losif Cothişel şi Vas . T o m u ţ a ;

3 . s'a incassa t suma de K 740-40, din care s'a t r imis la cassa cen­t ra lă K 681-16;

4. de lega ţ i ai despă r ţ ămân tu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i s 'au ales d-nii R o m u l F u r d u i u şi Const . Cothişel , suplen ţ i d-nii Dr. Zosim Chi r top şi Dem. G o i a ;

5. s'a ales p e n t r u un nou per iod de t re i ani d i rec to r cercual dl Dr . Basi l iu P r e d a , iar membr i în comi te t d-nii R o m u l F u r d u i u , Dem. Goia, Ar i ton P o p a şi Ios . Gomboş .

P rocesu l ve rba l se ia spre scire. Conclusele aduse , în­deosebi proiectul de b u d g e t pe 1902 şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă . D-na Sofia Cothişel şi dl Nic. Cothişel se declară membr i pe v ia ţă ai Asocia ţ iun i i şi se p rovăd cu di­ploma presc r i să ; d-nii ceilalţ i amint i ţ i sub pc t . 2. se declară m e m b r i o rd inar i ai Asocia ţ iuni i .

1 8 3 . (576—1901). Direcţiunea despărţământului „Brad" îna in tează pro­cesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în Brad la 28 Iul ie a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p r e s e n t a t şi lua t spre scire r apor tu l comi te tu lu i cercual despre ac t iv i ta tea sa dela adunarea cercuală d i n 1899 şi r apor tu l cassa-ru lu i despre încassarea t axe lo r ;

2. s 'au înscris m e m b r i ordinar i noui dni i Ş tefan Albu , Nicolau F lo r ea , Nicolau Bedea , Dimi t r ie Moldovan şi Georgiu O m ă t ă ;

Transilvania. Partea oficială. 159

3. s'a v o t a t pro iec tu l de b u d g e t pe anul 1902 la in t r a t e şi spese cu K 96"—, în t re e roga ţ iun i 3 a jutoare â K 10 '— p e n t r u învăţăce i de meser ie şi 2 a ju toare â K 1 0 — pen t ru cei-ce se vor d i s t inge în cul t i ­va rea g r ă d i n ă r i t u l u i ;

4. pen t ru t r ieniul u r m ă t o r s'a ales d i rec tor cercual d l Vasile D a -m i a n , iar membr i în comi te t dni i Dr . Pave l Oprişa, George Părău , P e t r u R i m b a ş şi I oan G e r m a n ;

5. delegaţ i ai de spă r ţ ămân tu lu i la adunarea genera lă a Asoc ia ţ iun i i s 'au ales dnii Geras im Gandrea şi P . R i m b a ş , sup len ţ i dni i Silviu Da-mian şi Alex. Dra ia .

P rocesu l verbal se ia spre scire. Dni i amint i ţ i sub pc t 2. se dec lară m e m b r i ord inar i ai Asocia ţ iuni i . Conclusele aduse îndeoseb i pro iec tu l de b u d g e t pe 1902 şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă .

1 8 4 . (581—1901). Direcţiunea despărţementului „Selişte" î na in t ează : I . Procesul verbal al adunării eercuale, ce s'a ţ i n u t în Săcel la 14

Iu l i e a. c. Se c o n s t a t ă : 1. s 'au p r e sen t a t şi l ua t spre scire r apo r tu l genera l despre act ivi­

t a tea comi te tu lu i cercual şi ra ţ ioc in iu l cassei pe anul e x p i r a t ; în legă­tu ră s'a s tabi l i t şi p ro iec tu l de b u d g e t pe 1901, 1902 (cifrele n u sun t ind ica te în p rocesu l ve rba l ) ;

2. p remiul pub l i ca t pen t ru cu l t iva toare le de g răd in i în l ipsa de concuren te n u s'a d is t r ibui t , r e se ivându- se pen t ru anul p r o x i m ; spre acelaş scop a mai d o n a t dl G. B r ă t e a n K 2 0 - — ;

3. dl loach im Muntean a d i se r ta t despre însuşir i le rele ale p o p o ­rulu i nos t ru , îndeoseb i despre lux ;

4. de legaţ i ai de spă r ţ emen tu lu i la adunarea genera lă a Asoc ia ţ iun i i s 'au ales dni i Nicolau H e n ţ i u şi Valer iu Mi lea ;

5. p e n t r u t r ieniul u r m ă t o r s'a ales d i rec tor cercual dl Dr . I. Stroia , iar m e m b r i în comi te t dni i Dr . N. Calefariu, l oach im Muntean , Dionis ie Decei şi I acob Stef lea :

6. s 'au înscr is membr i ordinar i n o u i : doamnele Agap ia Droc , Cons tan ţa Bră tean , Neaga Iosof, dnii Octavian Berghezan , A l e x a n d r u Viad , Iacob Şteflea, Ione l Comşa, George I t t u , P e t r u Iuga , A r o n F l u c u ş , şi comuna biser icească din Săcel .

I I . Procesul verbal al şedinţei comitetului cercual d in 12 A u g u s t a. c. I n aceas tă şed in ţă noul comi te t c e r cua l : 1. s'a cons t i tu i t a legându-se v ice-pres ident dl Dr . N. Calefariu, secre ta r dl Iac. Steflea, cassar dl D u m . L ă p â d a t şi cont ro lor dl Dion . D e c e i ; şi 2. a lua t în pr imire actele şi cassa despă r ţ ămân tu lu i dela vechiul comite t .

ad I. P rocesu l verba l al adunăr i i eercuale se ia spre scire. Conclusele aduse se aproabă cu observarea , că pro iec tu l de b u d g e t pe 1901 — 1902, nefiind specificat în procesul ve rba l , să se îna in teze ul ter ior spre aprobare . Asemenea se ap roabă

160 Transilvania. Partea oficiala.

alegerea comi te tu lu i cercual . Dne le şi dni i amint i ţ i sub pc t 6. p recum şi comuna biser icească din Săeel se declară m e m b r i ord inar i ai Asocia ţ iuni i .

ad I I . Sp re scire cu a p roba re a const i tu i r i i comit , cercual . D . u. s.

Iosif St. Şuluţu. Dr . 1. Beu, secre tar I I . S'a verificat. Sibiiu în 24 A u g u s t 1901. Nicolau Ivan m. p . Dr . C. Diaconovich m. p. Dr . Eusebiu Roşea m. p .

D I N S I N U L A S O C I A Ţ I U N I I .

Examenele la şcoala civilă de fete cu internat, sus ţ inu tă de „Asocia ţ iunea p e n t r u l i t e ra tura r o m â n ă şi cu l tu ra poporu lu i r o m â n " s 'au ţ i n u t conform p rog ramu lu i s ta to r i t cu u n r e su l t a t m u l ţ ă m i t o r ; s 'au în­c e p u t L u n i în 24 Iun ie st. n . cu s tudiul re l ig iuni i şi s 'au con t inua t în dilele u r m ă t o a r e : Marţ i , Mercur i şi J o i în 25—27 Iun ie cu toa te clasele. E x a m e n e l e din s tudiul re l ig iuni i au fost conduse de delegaţ i i celor două Consis tor i i r omâne (Blaj şi Sibiiu), a n u m e : canonicul me t ropo l i t an Ioan V. Rusu şi asesorul consis tor ia l Moise Lasar, iar la celelal te a p re s ida t de legatu l comi te tu lu i cent ra l Nicolau Togan. Pub l i cu l român a a ră ta t acelaşi in te res faţă cu aces te examene, ca şi în ani i p r eceden ţ i . Luc ru r i l e de mână , de caligrafie şi de semn au fost expuse în t o t decursu l exame­ne lor î n t r ' una din şalele ins t i tu tu lu i . Aceas tă f rumoasă exposi ţ ie a fost ce rce ta tă cu deoseb i t in te res din par tea publ icului , care a remas depl in sat isfăcut de pres ta ţ iun i le elevelor. No tăm că lucrul de m â n ă în anul şcolar 1900/901 1-a p r o p u s în toa te clasele d-şoara Eufemia K a t o n a . J o i în 28 Iunie s'a făcut încheierea so lemnă a anului şcolar î m p r e u n a t ă cu cântăr i corale, la pian, şi d in violină, şi cu dec lamaţ iuni , în p resen ţa unu i numeros şi d is t ins publ ic din Sibiiu şi din al te păr ţ i în f runte cu E x c e l e n ţ a Sa I. P . S. D . a rch iep iscop şi me t ropo l i t Ioan Meţ ianu. î n ­cheierea aceste i î nă l ţ ă toa re fes t ivi tă ţ i şcolare au format-o frumoasele d iscursur i ros t i t e d e : d i rec torul Dr . Vasile Bologa , de E x c e l e n ţ a Sa met ropol i tu l , care de te şi de as t ăda tă elevelor p re ţ ioase învă ţă tu r i pă -r intesci , şi de de lega tu l comi te tu lu i centra l , Nic. Togan , care a accen tua t îna l ta mis iune cul tura lă-na ţ ională , ce a împliui t -o deja p a n ă acum şcoala civilă de fete cu i n t e rna t a „Asocia ţ iun i i " în mijlocul poporu lu i r omân şi in teresul , ce t r ebue să-1 a ibă pub l i cu l nos t ru faţă cu acest mărgă r i t a r pre ţ ios în şirul ins t i tu te lor noas t re publ ice de învă ţământ .

I n anul şcolar 1900/901 au fost înmat r i cu la te în cele 4 clase ale şcoalei civile de fete 81 eleve, iar în in te rna tu l şcoalei au fost adăpos t i t e 52 eleve, în t re cari 5 eleve ale şcoalei e lementare , sus ţ inu tă de R e u ­n iunea femeilor r o m â n e d in Sibi iu. D a t e mai amănun ţ i t e cu pr ivire la şcoală şi in te rna t , cum şi condi ţ iuni le de pr imi re în acestea se găsesc în p r o g r a m a ins t i tu tu lu i , pub l i ca tă de d i rec torul Dr . Vasi le Bologa . Taxa de în t re ţ ine re în i n t e rna t e de 400 cor.

Redactor; Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane.