Semințe și Material SăditorAnul XIV, Numărul 1, Februarie 2012, Preț 9 lei

ISSN 2068-6862

Tudor AlexAndru

Adunarea Generală a Asociației Ame-lioratorilor, Producătorilor și Comer-cianților de Sămânță și MaterialSăditor (AMSeM) din românia a con-stituit un bun prilej, pentru a analizaactivitatea din 2011 și programul pen-tru 2012. Totodată, a avut loc unschimb de impresii asupra temelor ac-tuale în domeniu și promovarea in-teresele sectorului de semințe.evenimentul s-a desfășurat pe 8 de-cembrie 2011, la Hotel Golden Tulip,din București.În prima parte, membrii AMSEM au discu-tat aspecte administrative, referitoare labuget, venituri și cheltuieli, cotizații saupropuneri pentru viitorul apropiat. Însă, îna doua parte, mult mai dinamică, la careau participat și invitații, s-a pus accent pelegislația europeană și cea naționalăprivind semințele.Printre invitanți, s-au aflat Valeriu Tabără,pe atunci ministru al Agriculturii și Dez-voltării Rurale, Petre Daea, președinteleComisiei de Agricultură a Senatului șiMihai Nicolescu, vicepreședinte al Acade-miei de Științe Agricole și Silvice „Gheo-rghe Ionescu-Șișești“.Valeriu Tabără s-a arătat interesat de prob-lemele AMSEM și a promis sprijin. Fostul

ministru a recomandat ca propunerile leg-islative înaintate forurilor europene săajungă și la MADR, pentru că Ministerul lepoate propune direct Comisiei Europene.Astfel, pot fi contracarate unele interesecare apar pe filiera semințelor.

Organizația, receptată pozitiv„Sunt plăcut surprins de faptul căprezența noastră în peisajul agriculturiiromânești este receptată pozitiv, că ni seacordă importanța care se cuvine uneiasemenea organizații. Din păcate, uniimembri ai noștri nu-i acordă aceeași im-portanță. Îi rog pe membri asociației sătrateze industria de semințe așa cum esteea. De asemenea, trebuie să ținem cont căindustria de semințe nu poate să fie sep-arată de producția agricolă și de proce-sarea ulterioară. Toate fac parte dintr-unlanț care nu poate fi rupt niciodată“ – aafirmat Gheorghe Nedelcu, președinteleAMSEM.În opinia sa, este necesar un program delungă durată, pentru viitorii 15-20 de ani,când, probabil, formele de sprijin eu-ropene și naționale vor dispărea. Astfel, seva urmări ca agricultura să fie perfor-mantă, plecând de la îmbunătățirea cal-ității pământului, de la semințe șitehnologii până la tot ce înseamnă lanțulde producție.

De asemenea, președintele AMSEM a ex-plicat pe scurt, consecințele noii legis-lații care permite delegarea certificăriisemințelor, către marile companii pri-vate din domeniu.„În funcție de posibilitatea creării unuilaborator și formării de specialiști, oricemare companie poate să ceară și să i seaprobe delegarea de atribuții, în ceea ceprivește certificarea“ – a afirmatNedelcu. Conform celor spuse, un mic producător,lipsit de forță economică, nu va aveaposibilitatea să doteze un laborator cuaparatura necesară și nici să-și formezeinspectori și personal calificat.

Chestiuni legislative„A apărut în sfârşit şi Legea nr. 204/2011,pentru modificarea și completarea Legiinr. 255/1998, privind protecția noilorsoiuri de plante și a Legii nr. 186/2000,referitoare la aderarea României la Con-venția internațională pentru protecțianoilor soiuri de plante“ – a declarat Ghe-orghe Hedeșan, președinte executiv alAMSEM.Domnia sa a afirmat că anul 2011 a fostun an important pentru sectorul de sem-ințe. S-au pus bazele unor modificărimajore ale regulilor care guvernează sis-temul viitor al Uniunii Europene, caatare, și al României. Procesul va con-tinua și se va finaliza treptat. Acest lucrupresupune mobilizarea operatorilor eco-nomici participanți la sectorul semincerși partenerii sectorului din toata Europa.Hedeșan a amintit că, în 2011, au intratîn vigoare noi reglementări importante,la care AMSEM și-a adus aportul. Acesteasunt modificarea Legii semințelor nr.266/2002 și modificarea Legii nr.255/1998. Astfel, a apărut Legea nr.204/2011, pentru modificarea și com-pletarea Legii nr. 255/1998, privind pro-tecția noilor soiuri de plante și a Legii nr.186/2000, referitoare la aderareaRomâniei la Convenția internaționalăpentru protecția noilor soiuri de plante.De asemenea, a început aplicarea Regu-lamentului CE 1107/2006, în Romania.

Februarie 2012 3

Eveniment

Realizări și perspective ale AMSEM,prezentate la Adunarea Generală

EvENIMENTRealizări și perspective ale AMSEM, prezentate la Adunarea Generală 3

Subiecte adordate la Adunarea Generală a AMSEM 5

Stelian Fuia, ministru al Agriculturii 10

INFORMAțII EuROPENEInterzicerea OMG în Franţa, ilegală 18

Priorități în agricultără, pe perioada Președinției daneze a UE 20

REFORMA PACExplicarea elementelor principale (II) 22

CERCETAREÎnceputurile ameliorării științifice în România (I) 24

Cercetări românești asupra OMG 28

PANORAMICResponsabilitatea Europei pentru hrănirea lumii 35

INTERvIuCNDP, numai pentru sămânță certificată 45

DILEMA OMGAspecte privind culturile şi politicile legate de organismele modificate genetic (II) 46

TâRGuRI-ExPOzIțIIRomânia, partener pentru Săptămâna Verde la Berlin 47

STuDIu AMSEMExercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate șicrearea sistemului de colectare a redevențelor (VI) 48

Februarie 20124

Cuprins

TALON DE ABONAMENTDa, doresc să mă abonez la revista Info AMSEM pentru aparițiiNumele PrenumeleS.C. C.I.F.Reg. Com. Cont IBANBanca AdresaLocalitatea JudețulCod poștal Tel FaxMobil E-mailBanii pentru abonamente se vor achita prin mandat poștal sau prin ordin de plată pentru

Asociația AMSEM, cod fiscal 12138946, cont IBAN RO 14 BRDE 445 SV007 4138 4160,

deschis la BRD, sucursala Triumf București

Decupează talonul și expediează-l completat, însoțit de dovada plății , prinpoștă pe adresa Str. Ing. Vasile Cristescu, nr. 7, ap. 1, parter, sector 2, Bucu-rești, cod poștal 021984 sau prin fax 021-317.72.91 sau prin e-mail com-pletând talonul din site-ul www.amsem.ro

RedacțiaInfo AMSEM este proprietatea AMSEM.Președinte: Gheorghe NedelcuPreședinte executiv: GheorgheHedeşan

responsabil revistăGheorghe Hedeşan

redactoriTudor AlexandruAlin DobreColaboratoriAlexandru Viorel VrânceanuMircea PopPaul Mihail VargaIon DuţuGheorghe IttuRodica BadeaPetre DiaconuAdrian ŞerdinescuConcepție grafică și dTPBogdan Anghelredacția și administrațiaStr. Ing. Vasile Cristescu, nr. 7, ap. 1,parter, sector 2, Bucureşti, Cod poştal021984, Telefon 021-320.0420Tel./Fax: 021-317.72.91, e-mail office@amsem.ro, info-amsem@amsem.ro,site www.amsem.ro.

Tipar executat la RH Printing.www.rhprinting.ro

Abonamente la revista

Tudor AlexAndru

Adriana Paraschiv, colaboratoare aAMSEM, specialistă în protecția intelectu-ală asupra soiurilor, a prezentat ultimelereglementări europene în domeniu. Ac-centul a fost pus pe drepturile bănești aleamelioratorilor.Dinu Toma, decan la USAMV București, aprezentat „Situaţia culturilor cu plantemodificate genetic, miză şi implicaţii încomerţul cu produse agricole“.În „replică“, Teodora Aldescu, directorgeneral al EcoR Partner, a tratat prob-lema obținerii semințelor ecologice.Aurelian Cojocaru, din partea AIPROM, avorbit despre inițiativa europeană deetichetare a semințelor tratate, cu accentpe traducerea eronată în limba română aArt. 49 din Regulamentul 1107/2009privind introducerea pe piaţă a pro-duselor fitosanitare.Alt subiect s-a referit la importanța colec-tării ambalajelor în agricultură, indiferentdacă provin de la pesticide sau semințetratate.Gheorghe Hedeșan a citat din Legeanr.204 din 07.11.2011, pentru modifi-carea şi completarea Legii nr. 255/1998,privind protecţia noilor soiuri de planteşi a Legii nr. 186/2000, privind aderarea

României la Convenţia internaţionalăpentru protecţia noilor soiuri de plantedin 2 decembrie 1961, revizuită laGeneva la 10 noiembrie 1972, la 23 oc-tombrie 1978 şi la 19 martie 1991.Tot președintele executiv al AMSEM avorbit despre „Asociaţia Europeană aSeminţelor - O mai bună legiferare pen-tru seminţe“ (Better Regulation) și aprezentat Raportul de activitate pe2011şi Programul de activitate pe 2012.Printre documentele supuse spre apro-bare Adunarii Generale, s-a aflat Regula-mentul de organizare și funcționare alDepartamentului de Proprietate Intelec-tuală ca parte a statutului AMSEM; deasemenea, Contractul pentru exercitareadrepturilor de proprietate între propri-etarul soiurilor și AMSEM, sub rezerva căacesta poate fi modificat și aprobat deDepartamentul de Proprietate Intelectu-ala al AMSEM.

un nou departamentÎn timpul Adunării Generale, GheorgheHedeșan a anunțat înființarea unui noudepartament în cadrul AMSEM, care seva ocupa în exclusivitate de protecția in-telectuală a soiurilor.„Noul departament va urmări asigurareaprotecţiei soiurilor şi recuperarea rede-

venţelor pe baza licenţelor de multipli-care şi a seminţelor de fermă utilizatepentru necesar propriu și, implicit,scoaterea la lumină a pieţei negre“ – amenționat președintele executiv.O altă noutate, pentru 2012, se referă laorganizarea structurilor teritoriale. Estevorba de finalizarea formalităţilor de re-constituire a filialelor Moldova la Iaşi şiIalomiţa la Slobozia (sau afilierea laCălăraşi), precum și de înfiinţarea fil-ialelor Oltenia şi Nord-Vest la Oradea sauSatu Mare.

Sistemul de protecție comunitarȘirul prezentărilor a fost deschis de Adri-ana Paraschiv, care a vorbit despre „Eval-uarea aquisului comunitar privindprotectia comunitara a drepturilor soiu-lui (CPVR)“.„Sistemul de protecție comunitar a fostcreat în anul 1995, când a luat ființă Ofi-ciul Comunitar pentru Protecția Soiurilorde Plante. Înaintea acestui moment, timpde doi ani, a fost efectuat un studiu, la in-ițiativa Direcției Generale pentru Sănă-tate Publică și Protecția Consumatoruluidin cadrul Uniunii Europene. S-a bazat peanaliza chestionarelor de evaluare trans-mise tuturor factorilor implicați, în urmaunor consultări largi cu reprezentanțiiguvernamentali, ai industriei de seminte,ONG-uri, amelioratori și fermieri individ-uali, organizații de profil și firme“ – a spusParaschiv.Dintre obiectivele studiului, domnia sa aenumerat: Stabilirea dacă obiectiveleaquisului privind protecția juridică aufost atinse; Identificarea slăbiciunilor sis-temului CPVR; Găsirea măsurilor adec-vate pentru întărirea drepturilor soiurilorde plante în UE.Concluziile studiului de evaluare au ară-tat că sistemul de protecție CPVRfuncționează bine, iar beneficiari dorescca acest sistem să continue cu uneleajustări. De asemenea, că este necesarăpăstrarea echilibrului între interesul ame-lioratorilor și al consumatorilor. S-a maiconstatat că regimul de protecție comu-nitar coexistă bine cu sistemele de pro-

Februarie 2012 5

Eveniment

Subiecte abordate la AdunareaGenerală a AMSEM

De la stanga la dreapta, Valeriu Tabara, fost ministru al Agriculturii, GheorgheNedelcu, președintele AMSEM și Gheorghe Hedeșan, președintele executiv alAMSEM

Februarie 20126

Eveniment

tecție națională și determină investiții șiîncurajează cererea de noi soiuri. AquisulCPVR presupune armonizarea protecțieilegale a soiurilor la nivel UE, dar în prac-tică enforcementul nu funcționează înmod egal.Un punct important s-a referit la pro-tecția care se extinde și asupra materialu-lui recoltat, dacă este folosit neautorizat.Excepțiile de la drepturile amelioratorilorreprezintă cea mai importantă prevedere,pentru a crea un sistem eficace de pro-tecție legală a soiurilor (PVP).Aquisul prevede derogarea pentru fer-mieri de a folosi sămânță de ferma (FSS)contra unei taxe reduse către proprietariide soiuri.

Sămânţa de fermăÎn continuare, Adriana Paraschiv a avut adoua prezentare, „Statutul legal al semi-nţei de fermă“ în România. Este vorba deașa numitul „privilegiu al fermierului” dea folosi FSS, fără autorizația titularuluibrevetului pentru soi, conform căruia fer-mierii sunt îndreptățiți să foloseascăsămânță din soiurile protejate, în vedereareînsămânțării pe terenurile personale,pentru utilizarea în scopuri proprii, cu ex-cepția hibrizilor și a soiurilor sintetice.Agricultorii trebuie să plătească titularu-lui (proprietarului) soiului o remunerațiemai mică decât licența de multiplicare,pentru materialul semincer certificat, cal-itate slabă.Conform legii, fermieri și procesatori desemințe sunt obligați să transmită propri-etarului informații scrise, cu privire la can-titatea de semințe de fermă folosită șidatele sale de identificare.Totodată, proprietarii soiurilor vor furnizainformații cu privire la prețul încasat pen-tru licența de multiplicare.„La noi, modul de colectare a redevențeieste foarte slab, iar cantitatea de sămânțăde fermă este foarte mare. Studiul româ-nesc a fost făcut pe principalele specii –grâu, orz, ovăz și cartof“ – a spusParaschiv.

Poziția eSA asupra IPTot Adriana Paraschiv a prezentat „PozițiaAsociației Europene a Semințelor (ESA) îndomeniul proprietății intelectuale (IP)“.Domnia sa a spus că ESA cere limitareaunor anumite prevederi în domeniulbrevetării plantelor, prin invenții

biotehnologice. Astfel, procedeele deameliorare bazate pe încrucișări și se-lecție (respectiv procedeele esential bio-logice) să fie excluse de la brevetare, iaracest principiu să se aplice și materialuluibiologic, obținut prin procedee esențialbiologice.De asemenea, efectul oricărui material bi-ologic brevetat, printr-un brevet de in-venție, să nu se extindă la oricare altmaterial biologic care are aceleași propri-etăți, dar a fost produs independent,adică fără utilizarea materialului biologicbrevetat (obținut printr-un procedeu es-ential biologic).„În practică, înseamnă că o plantă sau uncaracter al unei plante este brevetabil,numai dacă nu se bazează pe încrucișareși selecție. De exemplu, folosirea pro-cedeelor de modificare genetică, muta-

geneza indusă, fusiunea protoplasteloretc.“ – a precizat Paraschiv.Referitor la comercializarea materialuluibiologic ce conține un element brevetat,s-a spus că ESA își menține poziția, con-form căreia este necesară încheierea deacorduri bilaterale între titularul brevetu-lui și amelioratorul creator al noului soi.În acest fel, în Europa se va reglementa in-terfața dintre drepturile amelioratoruluiasupra soiului (PBR) și brevetele de in-venție biotehnologice.

Carențe legislative europene„Sinergia dintre CPVR, aquis și directive“a constiutit un alt aspect tratat de aceeașiautoare.Adriana Paraschiv a mai afirmat cădefiniția micului fermier, prezentă în Reg-ulamentul EC1768/75, nemulțumește

proprietarii și/sau titulari soiurilor prote-jate. De asemenea, noțiunea de terenuriproprii (own holdings) și remunerațieechitabilă trebuie clarificate.Totodată, calitatea testării DUS necesităîmbunătățiri, pentru a se uniformiza peîntreg teritoriul UE. Testarea DUS sebazează numai pe caracteristici morfo-logice și durează două cicluri de vege-tație, soiul candidat fiind comparat cusoiuri notorii, cunoscute în UE.Conform celor spuse, costurile privind sis-temul de protecție comunitară sunt, îngeneral, considerate rezonabile, cu ex-cepția celor de menținere în vigoare a ti-tlurilor de protecție. Enforcementul este cea mai delicatăproblemă a sistemului de protecție co-munitar (CPVR), pentru proprietari.Prevederile comunitare privind enforce-

mentul sunt satisfăcătoare, dar modul deimplementare în multe state membre UEeste nesatisfăcător. Ca urmare, s-au iden-tificat tensiuni între Regulamentul debază CPVR și Directiva de Enforcement.

raport de activitatea pe 2011Gheorghe Hedeșan a spus că nu afuncționat recomandarea Adunării Gen-erale, către companiile multiplicatoare desemințe membre, să promoveze în-scrierea în asociație a partenerilor lor dinfiliera semințelor, atunci când încheiecontracte de multiplicare și de comer-cializare, cu fermieri și dealeri, în cadrulfilialelor teritoriale.„Considerăm că trebuie insistat mai multpe aceasta soluție, pentru a mări numărulmembrilor si a întări asociația și filialele,astfel încât membrii noștri să fie promo-tori ai spiritului de asociere“ – amenționat președintele executiv alAMSEM.Domnia sa a mai afirmat că, în compo-nenta 2011, Consiliul Director nu afuncționat corespunzător la nivelul secți-unilor pe specii.O altă problemă s-a referit la filialeleIalomița și Iași, care au fost înscrise în2010, dar nu au continuat activitatea. Dinacest motiv, trebuie „să reconstruimaceste filiale“. De asemenea, AMSEMcaută, în continuare, membri fondatori,pentru constituirea filialei Oltenia laCraiova și a filialei Nord-vest la Oradeasau Satu-Mare. Hedeșan a afirmat că AMSEM a oferit aju-tor membrilor, prin consultanță directă,precum și prin intermediul revistei InfoAMSEM.Despre revista noastră, numai de bine. Aufost editate 6 numere, așa cum a fostaprobat în Adunarea Generală anterioară.Problema majoră, privind rentabilitateafinanciară, a fost rezolvată în 2011. Începand cu numărul 2, președintele ex-ecutiv a preluat în mod direct respons-abilitatea revistei, cu scopul rentabilizării,în condițiile păstrării calității.Conținutul și aspectul revistei InfoAMSEM  au continuat procesul de îm-bunătățire și diversificare, care răspundeîn mai mare măsură interesului, atat almembrilor, cât și al fermierilor. „Din pă-cate, publicarea a numai 6 numere nupermite furnizarea informațiilor în timpreal. Considerăm că ar trebui să ne prop-

unem, e adevarat, cu putin efort, să pub-licăm 12 numere pe an, poate începândcu 2013“ – a spus responsabilul de re-vistă.

Au uitat să onoreze cotizațiaÎn cadrul Bugetului de venituri și cheltu-ieli, Hedeșan a spus că, pe 10 luni, s-au în-casat din cotizații numai 47% din buget.Mai mulți membri, 20 la număr, nu auonorat obligațiile, nici măcar parțiale, decotizare (Agricover, Amia, Calypso Agro-tel, Ciproma, ICD Cartof Brasov, ICD PajistiBrasov, , ICDVV Valea Calugareasca, SCDAAlbota, SCDA Braila, SCDA Livada, SCDALovrin, SCDA Marculesti, SCDA Secuieni,SCDA Simnic, SCDA Suceava, SCD CartofTg.Secuiesc, SCDCPN Dabuleni, Sem-plant-Romhol, Yurta Prod ).Consiliul Director a stabilit măsura de sus-pendare temporară a calității de membruși a dreptului de vot, conform preveder-ilor din statut.

Programul de activitate pe 2012Și la acest capitol, prezentăm numaicâteva aspecte, din cauza lipsei despațiu.Astfel, importantă este atragerea de noimembri, atât la nivel central, cât şi local,pentru întărirea capacităţii de acţiune aasociaţiei.AMSEM și-a mai propus continuarea pro-movării reglementărilor privind obliga-tivitatea folosirii la însămânţări aseminţelor certificate la speciile impor-tante economic sau care îndeplinescstandardele de calitate reglementate şidin soiuri acceptate prin aplicarea decătre MADR a prevederilor Art.2, lit.e) dinLegea seminţelor nr.266-2002, republi-cată, precum şi la nivelul CE pentru aju-toarele financiare acordate fermierilor. De asemenea, Asociația vizează pro-movarea şi sustinerea aplicării codurilorde bune practice din domeniul agricol,care să aibă în vedere producerea şi com-ercializarea seminţelor de calitate, asoiurilor înregistrate şi brevetate, a drep-turilor de autor de soiuri, a tratamentuluiseminţelor şi plantelor, etichetarea sem-inţelor tratate.Totodată, se vor organiza întâlniri pe de-partamente şi secţiuni profesionale, cuspecialişti ai instituţiilor şi firmelor mem-bre AMSEM, pentru stabilirea strategiei şia programelor de acţiuni.

Eveniment

Februarie 2012 7

Adriana Paraschiv, specialistă în protecția intelectuală asupra soiurilor Prof. Mihai Berca (Probstdorfer)

Petre Daea

Februarie 20128

Sămânța, între protecție și intențieMarius STAnCIuManager Tehnic RomâniaSyngenta Agro SRL

Atunci când vorbim despre activitateaagricolă, vorbim de fapt despresămânță. Știm că tratamentul semi-nțelor este primul pas în protecția cul-turilor. În unele cazuri este singurasoluție în controlul unor dăunători saual unor patogeni (Zabrus, ustilagonuda), după semănat neavând alteposibilități de control. Protecția o putem face în fabrică, înmod profesionist și cu utilaje perfor-mante, sau mai puțin adecvat, cu uti-laje de tot felul, în fermă sau în afara ei.

O bună aplicare a produselor de trata-ment sămânță înseamnă să luăm în calcultoate caracteristicile seminței, dar și car-acteristicile produselor de aplicat. Pot fimai multe situații în care tratamentul nueste făcut corect:1. doza este corectă, dar acoperirea sem-inței cu produs este mai mică (50%) și ne-uniformă - în acest caz nu se poateasigura o densitate optimă a culturii, da-torită înmulțirii patogenilor și dăunăto-rilor;2. doza este mai mică, deși acoperireaeste bună - cantitatea mai mică de sub-stanță activă duce la un atac masiv alpatogenilor și dăunătorilor; 3. doza este calculată greșit, fiind maimare - în această situație vor fi fenomenede fitotoxicitate care vor duce la acelașirezultat - pierderea plantelor respective șidensitate mai mică;4. dozare și aplicare corecte - poaterezulta însă o cantitate mare de praf dinprodusul cu care se tratează, ceea ce ducela afectarea albinelor în timpul semănat-ului, dar și la o pierdere a unei părți dinsubstanța activă de pe bob în urma ma-nipulărilor seminței; sau sămânța este lipi-cioasă, aderă una de alta, fapt ce poateafecta semănatul și densitatea culturii.

Tratamentul industrial al semințelor cuproduse de protecția plantelor se facepornind de la câteva principii legate desămânță, produsele care trebuie aplicate,echipamentul cu care se face tratamentulși personalul calificat care participă la acți-unea respectivă.

În ceea ce privește semințele, se aleg lo-turi omogene bine calibrate, curate, fărăpraf, coji sau semințe sparte, cu indici decalitate cunoscuți (ajută în calculul prelim-inar pentru stabilirea cantității de produspe bob), ceea ce în fermă de cele maimulte ori nu se întâmplă. Trebuie deasemenea cunoscut și luat în calcul masaa o mie de boabe (MMB), dar și tipulsuprafeței de acoperire a seminței (rugos,striat, lucios etc.), pentru o acoperire câtmai bună a suprafeței bobului.

Un alt factor cheie îl reprezintă și calitățilehigroscopice ale seminței (comportamen-tul față de apă). Întrucât la tratamentul in-dustrial se adaugă și apă, aceasta trebuiesă fie într-o cantitate cât mai mică, pentrua nu influența umiditatea boabelor și a nudeclanșa procesul de germinare. Pe dealtă parte, dacă semințele sunt hidrofobe,în cantitatea de produs trebuie adăugate

și rășini sau polimeri care să ajute pro-dusul să adere mai bine la suprafețele re-spective.

Când se aleg produsele de protecțiaplantelor cu care se tratează, se ține seamade formularea produsului, pentru oaderență cât mai bună la suprafața semi-nțelor, se respectă cu strictețe cantitateade substanță activă pe bob și rețeta reco-mandată pentru fiecare cultură sau specieîn parte. Se folosesc suplimentar, în cazulîn care este nevoie, rășini, polimeri, col-oranți, care ajută foarte mult la o acoperiremai bună (în cazul semințelor neuniforme,rugoase sau lucioase), la o aderență supe-rioară a produsului la suprafața seminței,cu beneficii majore în limitarea prafului deprodus în timpul semănatului, dar și la lim-itarea pierderilor de substanță activă de pebob datorită manipulărilor. Specialiștii în tratamentul seminței sunt in-teresați și de fenomenele de curgere alesemințelor tratate (suprafața semințelor seschimbă în urma tratamentului), întrucâtajută foarte mult la semănatul în condițiioptime. Acestea sunt acțiuni și măsuri decare nu se ține cont în tratarea semințelorîn afara fabricii.

(Continuare în pag. 14)

Doz : 100 % Doz : 50 %A i 100 %

Doz : 100 %Acoperire: 100 %

Doz : 100 %Acoperire: 100 %

Doz : 150 %Acoperire: 100 %Acoperire: 50 %

NUAcoperire: 100 %

NU

Acoperire: 100 %Acoperire: 100 %lipicioase / praf

NU

Acoperire: 100 %NU DA

Februarie 201210 Februarie 2012 11

Eveniment

Alte prioritățiale noului ministeriatStelia Fuia consideră că estenevoie de o zonare a producţieiagricole a României, atât în sec-torul vegetal cât şi în celzootehnic, astfel încât subvenţiilesă fie acordate în funcţie de prior-itatea activităţilor în aceste zone.„Nu putem să mai plătim sub-venţii, de exemplu, pentru culturacartofului sau pentru creştereaanimalelor în anumite zone, undenu sunt prioritare aceste activ-ităţi“ – a declarat noul ministru.Acesta a precizat că deşi Româniaa avut un an agricol bun în 2011pe producţia vegetală, care aechilibrat balanţa comercială cuproduse agricole, România a ex-portat foarte multă materieprimă, importând însă produsealimentare cu valoare adăugatămare.De asemenea, a menţionat că tre-buie găsite noi pieţe de exportpentru produsele româneşti, fiindimportantă intrarea pe piaţa asi-atică.Totodată, este important săgăsească rapid o schemă pentruco-finanţarea programelor eu-ropene.„Pe lângă disponibilul de bani defonduri europene, avem o ratădestul de mare de dezangajare aunor proiecte care nu sunt banca-bile. Trebuie să ajutăm să se fi-nanţeze aceste proiecte“ – a spusFuia.În opinia sa, trebuie luate măsuriserioase la Agenţia DomeniilorStatului, pentru că pierde bani.„ADS nu aduce azi bani la buget,de fapt pierde bani pe bandă ru-lantă, pentru că pierde procesede milioane de euro. Trebuieluate nişte măsuri după o analizăatentă. Ori terenurile vor trece laadministraţiile locale, ori se orga-nizează în cadrul MADR, dar înniciun caz nu mai poate mergeaşa“ – a precizat noul ministru.

Despre Stelian FuiaS-a născut la data de 1 ianuarie 1968, înBucureşti. Este căsătorit și are un copil.

Studii• 2006 - Cercetător știinţific gradul III• 1999 - Kellog University (USA ), curs„Strategii de negocieri pentru manageri”• 1999 - Harvard University (USA), curs„Strategic Marketing Management”• 1998 - Purdue University ( USA), curs„Management in Agribusiness”• 1993-1999 - Universitatea de ŞtiinţeAgricole şi Medicină Veterinară Bucureşti,doctorat în specializarea Management şiMarketing în Agricultură• 1989-1993 - Universitatea de ŞtiinţeAgricole şi Medicină Veterinară Bucureşti• 1982-1986 - Liceul Agricol Fundulea• Cursuri interne ale companiei Mon-santo (USA) în vânzări, marketing, man-agementul proiectelor precum şi înafaceri cu seminţe şi biotehnologii.

experiență profesională• februarie 2012, ministru al Agriculturii şiDezvoltării Rurale• septembrie 2010 - februarie 2012,preşedintele Comisiei pentru Agricul-tură, Păduri, Industrie Alimentară şi Ser-vicii Specifice din Camera Deputaţilor• 2008-2012, deputat, colegiul 4, Călăraşi• 2007-2008, deputat, Călăraşi• 2005-2007, director general la SCDPMAFundulea• 2002-2005, director executiv la ProceraAgrochemicals România• 1999-2002, director comercial la Mon-santo România Ltd.• 1996-1999, Business DevelopmentManager pentru Europa Centrală şi CIS(fostul URSS) la Monsanto Europe SA,Brussels, Belgia• 1995-1996, manager vânzări la Mon-santo România SRL• 1993-1995, specialist marketing laAgrEvo GmbH, biroul România

Stelian Fuia, ministru alAgriculturii

Tudor AlexAndru

urări de bine și succese, indicațiiprețioase, felicitări, mulțumiri,aplauze furtunoase, strângeri căl-duroase de mâini – pe scurt,aceasta a fost atmosfera cere-moniei de preluare a portofoliuluide ministru la Ministerul Agricul-turii și dezvoltării rurale (MAdr),de către Stelian Fuia.

Continuitate în agriculturăCu această ocazie, Valeriu Tabără a de-clarat că salută venirea lui Stelian Fuiapentru ceea ce înseamnă continuitatea înagricultura românească, prin numireaunui specialist la conducerea MADR. Deasemenea, a spus că mulţumeşte tuturorcolaboratorilor săi din Minister, pentrueforturile făcute, chiar dacă a avut cu uniidintre ei discuţii, astfel încât instituţia pecare a condus-o până astăzi să atingăperformanţa.„Nu este un moment în care să se între-rupă o activitate performantă, într-undomeniu de importanţă deosebită pen-tru economia României. Salut venireacolegului Fuia la Ministerul Agriculturii,pentru ceea ce înseamnă continuitate și

chiar pentru a plusa, în ceea ce priveșterezultatele și performanțele din agricul-tura României. Vine din domeniu, este unfoarte bun cunoscător și este capabil săcontinue și să rezolve problemele, pecare eu mi le-am asumat. Astfel, putem sămergem înainte și să fim performanți.Ministerul Agriculturii pornește de la unnivel de absorbție a fondurilor europenede aproape 50%, o performanță bună șiîn ceea ce privește investițiile de 33,2% și,cu tot ceea ce s-a făcut în competițiaproiectelor pe diferite măsuri, putemvorbi de aproape 3,2 miliarde de euro“ –a afirmat Tabără.În opinia sa, sunt încă multe lucruri defăcut, pentru că România trebuie sărămână o țară mare producătoare de pro-duse agricole, să rămână în piața inter-națională, să-și pregătească politicaagricolă pentru perioada 2014-2020 și, înacelași timp, să aibă un parteneriat sigurcu cei care produc, cu fermierii. Are certi-tudinea, mai ales după discuția avută cuprimul-ministru, că nivelul de atențiepentru agricultură va crește.În încheiere, Valeriu Tabără a mulţumitcolegilor de Guvern, pentru modul cumau colaborat pe perioada mandatuluisău, respectiv în perioada 3 septembrie2010 - 10 februarie 2012.

Minister al economiei ruraleStelian Fuia consideră că mandatul săuconstituie o provocare maximă și doreștesă continue munca depusă de ValeriuTabără.„Este un minister foarte greu, iar obiec-tivul meu este foarte clar, să-l transformîntr-un minister al economiei rurale, prinmodul de a acționa. Putem face investiţiide infrastructură în mediul rural, dar,dacă nu creăm şi locuri de muncă,această infrastructură nu va avea viitor“ –a afirmat noul ministru.În opinia sa, MADR trebuie să accelerezeabsorbţia fondurilor europene deoareceagricultura are multe fonduri alocate:„Este foarte important să accelerăm ab-sorbția fondurilor europene. Este un min-ister cu multe fonduri alocate și încămulte de accesat, din care numai anulaceste între 2,4 și 2,6 miliarde de euro,ceea ce înseamnă cam 40% din angaja-mentele actuale. Este o provocare, pentrutor ministerul: dacă facem față, mergemmai departe, dacă nu, mergem acasă!Acest lucru trebuie să fie foarte clar“.

Fermierii așteaptă camerele agricoleStelian Fuia a spus că are obligaţia de ada fermierilor Camerele Agricole în acestan, pentru a se organiza. Acestea trebuieiniţiate, înfiinţate şi pregătite astfel încât,în 2014, când începe noua Politică Agri-colă Comună, să poată fi accesate fon-durile pentru consultanţă.În acelaşi timp, domnia sa a menţionat că,în ceea ce priveşte personalul din Minis-

ter şi din instituţiile subordonate, va urmao perioada de analiză şi reorganizare, darşi de debirocratizare a acestei infrastruc-turi, în vederea creării unei noi baze, efi-ciente şi regionale.Totodată, dorește creașterea suprafeţeicultivate în România, pentru că a con-statat, în ultimi ani, că se poate.„De la 2,5-3 milioane de hectare neculti-vate, în 2011 mai erau sub un milioan dehectare. Voi lua măsuri pentru ca aceastăsuprafață să scadă, dar îi vom sacționa pecei care nu-și lucrează terenurile agricole“– a adăugat noul ministru.

Cu mână de fierÎn încheierea ceremoniei, Mihai RăzvanUngureanu i-a urat succes noului min-istru și a spus că MADR este un ministerfoarte greu, pivot în ansamblul economical României.„Este un minister important, nu numaiprin gradul de absobție a fondurilor eu-ropene, ci și prin problemele pe care leare de rezolvat, probleme de multe oriîmpiedicate în soluționarea lor, pe motivepolitice. Poate să fie unul dintre minister-rele esențiale, în compoziția prosperitățiinoastre. Nu vreau să spun vorbe mari, dareste un minister cu un potențial decreștere fantastatic și care, print-o atentăși consistentă îndrumare, mai severă, cuo mână de fier, cu determinare, poate săfacă o reformă profundă a agriculturii și,implicit, să ducă la o creștere reală aeconomiei rurale, în ansamblul economical țării“ – a afirmat premierul.

Eveniment

Februarie 2012 13

Faceţi cunoştinţă cu Procera Genetics - ofirmă românească cu cercetare privatăîn domeniul agricol!din respect pentru preţiosul dvs. timp,vom lăsa deoparte genul prezentărilorample şi obositoare şi vom încerca săfim cât se poate de eficienţi răspunzândscurt şi la obiect la cele 6 întrebări fun-damentale care vă pot ridica semne deîntrebare: cine, ce, cum, unde, când şinu în ultimul rând, de ce...

Cine este Procera Genetics ?companie privată, cu capital 100%românesc şi preocupări de asemenea,100% româneşti !

Născută din dorinţa de a oferi fermieruluiromân soluţii tehnice cât mai diversificateşi de a răspunde efectiv la principaleleprobleme cu care acesta se confruntă,compania Procera a decis anul trecut, la10 ani de la înfiinţare, să despartă activi-tatea de cercetare de celelalte departa-mente ale firmei.Astfel, noua firma desprinsă, Procera Ge-netics SRL, îşi poate canaliza 100% efor-turile către problemele specifice decercetare din domeniul agricol, mai pre-cis pe ameliorarea principalelor plante decultură din România – floarea-soarelui şiporumb.

Ce face Procera Genetics ?material genetic adaptat (linii parentalesi hibrizi), creat special pentru condiţiilediferitelor zone agricole din România !

Începând cu momentul în care am pornitpe drumul riguros al cercetării, ne-amasumat programe de ameliorare com-plexe, în vederea creării, înregistrării şibrevetării unor genotipuri româneşti val-oroase, stabile, cu potenţial genetic supe-rior, pe măsura exigenţelor crescânde aleagricultorului român.Plecând de la acest scop, cercetătoriinoştri, având deschidere către solicitărilevenite din teren, au integrat problemelemajore întâlnite în cadrul programelorproprii de ameliorare. Ce a rezultat ... sepoate vedea uşor în portofoliul de hibrizimarca genetica Procera aflaţi deja în cul-tură, atât la floarea-soarelui, cât şi la po-rumb.Şi nu ne oprim aici. Relaţionăm cu cât maimulţi beneficiari ai rezultatelor cercetăriipentru a putea ajunge în viitorul cât maiapropiat la performanţele înregistrate înalte ţări, unde cercetarea răspunde şi lu-crează la comanda socială venită dinpartea pieţei.În prezent la floarea-soarelui avem dejaomologaţi 2 hibrizi (PF 100 și PRO 229) pecare-i comercializăm atât în România cât

și în alte țări ale UE şi alţi doi nou ieşiţi pepiaţă: PRO 111 SU şi PRO 112 SU). Toţi hi-brizii de floarea-soarelui marca geneticaProcera prezintă rezistenţă homozigotăla erbicidele sulfonilureice. Astfel, culti-varea lor prin Tehnologia Procera reprez-intă soluţia optimă pentru controlulburuienilor problemă din această cultură(pălămida şi cornuţii).Ca bilanț al activității programului deameliorare la porumb, putem remarcaprezența pe piaţă a 5 hibrizi de porumbmarca genetica Procera respectiv Cera3908, Cera 6, Cera 2504, Bărăgan 48 șiCera 10, cu grupe de maturitate diferite –de la FAO 290 până la FAO 540.

Cum reuşeşte Procera Genetics ?muncă asiduă, perseverență, seriozitateși multă pasiune !

Anual testăm în rețeaua proprie (4 centrede testare - Fundulea, Brăila, Vâlcelele şiLovrin) peste 1500 hibrizi experimentalide porumb și respectiv 700 de floarea-soarelui. Aceștia sunt analizați cu exi-gență, iar cei care se apropie cât mai multde cerințele pieței și implicit de aștep-tările fermierului român, sunt promovaţiîn rețeaua de testare ISTIS, unde înprezent avem înscriși un număr de 10 hi-brizi noi de porumb și 6 de floarea-soare-lui.Deoarece considerăm cercetarea o prior-itate importantă, accelerăm procesul deameliorare prin efectuarea unei generaţiisuplimentare, pe timpul iernii, în emisferasudică, astfel că timpul obţinerii unui hi-brid experimental este redus la jumătate. În plus, în programul de ameliorare a po-rumbului folosim înca din anul 2008tehnicile de haploidie în vederea obţineriirapide a liniilor homozigote, di-haploideşi a hibrizilor de porumb cu aceste linii.

Oana dIACOneSCudirector Marketing

(Continuare în pag. 14)

Creăm în România pentrucondiţiile din România

Genetica românească de la Procera

Februarie 201214 Februarie 2012 15

Informatii europene

Creăm în Româniapentru condiţiiledin România(Urmare din pag. 13)

Credem cu convingere în cercetare şi osusținem prin investiții de ordin materialși uman, dar și în informare, promovămprin toate mijloacele posibile hibriziicreați în România pentru a putea ajungela beneficiarii lor de drept - fermieriiromâni.

unde găsiţi Procera Genetics ?localitatea Fundulea, judeţul Călăraşi!

Hibrizii noştri sunt cartea noastră de vizităpe care o puteţi vedea în loturile demon-strative şi de promovare amplasate îndiferite zone ecopedoclimatice, astfelîncât toţi cei interesaţi să poată vedea cuochii lor modul în care se manifestă cul-tura în diferite faze de vegetaţie şi dez-voltare.Însă puteţi descoperi genetica Procera laea acasa, onorând invitaţia de a ne vizitacâmpurile de ameliorare cu ocazia ZileiCercetării Procera, devenită deja renumităprintre cunoscători.Totodată suntem prezenți la târgurile și

expozițiile de profil, unde pe lângă pro-movarea creațiilor noastre din domeniulcercetării agricole, interacţionăm direct cuproducătorii agricoli și întâlnim potențialiparteneri în viitoare proiecte de cercetare.

Când puteţi lua legătura cu Procera Ge-netics ?

oricând... mereu la dispoziţia dvs. !

Atenţia noastră este întotdeauna îndrep-tată către clientul final – fermierul,deoarece dorim să menţinem deschis di-alogul creat şi să fim permanent la curentcu nevoile agricultorilor din diferite zoneagricole şi a putea răspunde pe măsură, cumaterial genetic adaptat, creat specialpentru condiţiile cu care ei se confruntă.

Şi nu în ultimul rând...de ce Procera Genetics ?

pentru că fermierul român are nevoie deprodusele unei cercetări de calitate, dehibrizi autohtoni adaptaţi şi productivi !

Pentru că susținem producătorii desămânță autohtonă, prin iniţierea unuiprogram special de licențiere a hibrizilormarca genetica Procera, concretizat înprimă fază cu licențierea hibridului de po-rumb Bărăgan 48 către producătorii desămânță de porumb din România (mem-brii Clubului BĂRĂGAN).

Pentru că suntem transparenţi şi ne dorimca beneficiarii rezultatelor cercetării sădeţină cât mai multe informaţii, săcunoască materialul genetic cu care lu-crăm, astfel încât să fie interesaţi să cultivehibrizii noştri şi să capete încredere în ge-netica românească materializată prin pro-dusele pe care le punem la dispoziţiaspecialiştilor agronomi.Promitem să mergem în aceeași direcțiedictată de angajamentul pe care ni l-amasumat inițial la nivel de echipă, săsusținem și să dezvoltăm parteneriatesolide cu toți agricultorii români care audrept obiectiv performanța!Fiţi alături de noi şi în numărul următor, încare vom continua prezentarea realizărilorînregistrate de genetica Procera.

Sămânța, întreprotecție și intenție

(Urmare din pag. 8)

În fabrică se folosesc echipamente detratat concepute pentru diferite tipuri desemințe, echipamente moderne în caretoți parametri necesari sunt respectați custrictețe. Aceste utilaje sunt verificate șicalibrate permanent, se reglează înfuncție de caracteristicile produsului deaplicat, dar și în funcție de calitățile sem-inței – MMB, formă, mărime, tegument,etc. După utilizarea fiecărui produs înparte, echipamentele se curăță pentru anu exista urme de alt produs pe semi-nțele tratate ulterior. Nu în ultimul rând,o importanță foarte mare o are opera-

torul, care este o persoană calificată, cucunoștințe temeinice și experiență înceea ce privește semințele, produsele detratat și echipamentele cu care se faceaceastă operațiune.

Beneficiile tratamentului industrialcomparativ cu tratamentul în afarafabricii sunt multiple:1. aplicarea produselor uniform pe toatesemințele - se asigură o densitate reco-mandată a culturii prin evitarea înmulțiriipatogenilor și insectelor de pe semințelesubdozate sau supradozate;2. cantitatea de produs corect aplicată șicalculată în funcție de suprafața desfășu-rată a semințelor;3. aplicarea concomitentă a fungiciduluiși insecticidului;4. evitarea spargerii semințelor; 5. aplicarea suplimentară a aditivilor șicoloranților acolo unde este nevoie și

dacă sunt semințe cu suprafețe dificil detratat;6. utilizarea echipamentelor profesionalede tratat create pentru tipuri diferite desemințe;7. curățarea seminței înainte de efectu-area tratamentului;8. calculul corect al cantității de apănecesară în funcție de higroscopicitateasemințelor, pentru a nu afecta umidi-tatea lor;9. managementul corect al prafului, unelement foarte important în protejareainsectelor folositoare mediului în gen-eral, dar și în evitarea pierderilor de pro-dus în timpul manipulării semințelor;10. se ia în calcul și capacitatea de curg-ere a semințelor tratate pentru a nuafecta semănatul;11. garanția calității aplicării, dar șigaranția produselor (semințe și produsede protecția plantelor).

La 10 ianuarie, Secretariatul ESA s-a întâl-nit cu DG SANCO, în cadrul unei reuniunipentru anul acesta. Cea mai importantăparte a discuțiilor s-a axat pe procesul delegiferare. Comisia este încrezătoare căva îndeplini termenele limită, în ceea cepriveşte revizuirea legislaţiei seminţelor.Analiza impactului a fost finalizată şi vafi abordată de către Comitetul de evalu-are a impactului (CEI). Există o oarecareîngrijorare referitoare la lipsa de date fi-nanciare, în special asupra întreprinder-ilor mici şi mijlocii, dar în mod normalevaluarea impactului ar trebui să fie fi-nalizată la mijlocul lunii februarie. Dupăaceea, o consultare inter-servicii va în-cepe în perioada martie-aprilie, iarprimul text juridic se aşteaptă întrimestrul al III-lea al anului. Comisia a precizat unele linii directoare,pe care le redăm mai jos.

n Costuri. Toate costurile legate de com-ercializarea seminţelor (certificarea, în-registrarea soiurilor, etc) ar trebui să fietransferate către beneficiari. Nu ar trebuisă mai existe subvenţii indirecte, aşa cumexistă astăzi în majoritatea ţărilor. Înacest scop, diferite elemente legate decosturi vor fi specificate în legislaţie.

n Testarea VCU. Va fi obligatorie pentruculturile agricole. Importanţa aceasteiprevederi pentru întreprinderile mici şi

mijlocii este recunoscută. Se observă cădatele privind numărul de astfel de com-panii lipsesc.

n Soiuri în conservare. Deşi prevederilepentru varietăţile în conservare au fostadoptate de numai câţiva ani sunt deaşteptat schimbări în legislaţie. Statelemembre s-au plâns în ceea ce priveştesarcina administrativă, şi de asemenea,au invocat restricţiile cantitative exis-tente.

n Circuitul închis. Statele membre aupus sub semnul întrebării dispoziţiilepentru această derogare. Comisiadoreşte să primească reacţia de la indus-tria de seminţe până la mijlocul lunii feb-ruarie.Grupul de lucru pentru o mai bunălegiferare al ESA s-a întâlnit pe 13 ian-uarie pentru a discuta aceste aspecte.Grupul de lucru s-a axat în special pedomeniul de aplicare al legislaţiei şidefinirea comercializării. În ceea cepriveşte circuitul închis, s-a decis ca, în vi-itor, această dispoziţie ar trebui să fie re-glementată de legislaţie, dar că soiurilecomercializate sub aceasta ar putea fiscutite de anumite elemente, cum ar fiVCU, de certificare şi de anumite cerinţede etichetare. Intenţia este de a finalizaaceastă discuţie până în februarie şi săinformeze Comisia în consecinţă.

Noua legislaţie a se-minţelor uE

Remaniere laParlamentulEuropean

Martin Schulz, în vârstă de 56de ani, este noul preşedinte alParlamentului European (PE).Socialistul german conduce PEtimp de doi ani şi jumătate,până la începutul legislaturiiviitoare, în iulie 2014.De asemenea, comisiile parla-mentare au ales preşedinţiicomitetelor şi locţiitorii lor. Cele cinci comisii de interesprincipal pentru industria deseminţe sunt acum condusede: la Agricultură şi DezvoltareRurală (AGRI), Piaţa internă şiProtecţia consumatorilor(IMCO), precum şi la Comerţ in-ternaţional (INTA), Paolo deCastro, Malcolm Harbour şiVital Moreira; la Mediu, Sănă-tate publică şi Siguranţă ali-mentară (ENVI), MatthiasGroote; preşedinte la Comite-tul de industrie, cercetare şi en-ergie (ITRE) va fi Amalia Sartori.

Atelier tehnic ABS-ESAÎn procesul UE de ratificare şipunere în aplicare a Protocolu-lui de la Nagoya, privind acce-sul la resursele genetice şiîmpărţirea corectă şi echitabilăa beneficiilor rezultate din uti-lizarea lor (ABS), Comisia Euro-peană a completat activitateacurentă şi a oferit o platformăde schimb de experienţă, prinorganizarea unui seminartehnic pe 26 ianuarie. ESA afost reprezentată de Anke vanden Hurk (Plantum NL), însoţităde Katharina Bednarz. Pentruetapele anterioare, Comisia acerut un studiu de impact.

Februarie 201218

Informatii europene

Februarie 2012 19

Informatii europene

Alin dOBre

Conseil d'État, cea mai înaltă instanță aFranţei, a confirmat recent, hotărâreaCurţii europene de Justiţie, potrivitcăreia interdicţia din 2008, de a cultivaporumbul MOn 810, este ilegală. Am-bele instanţe au declarat că Guvernulfrancez nu a prezentat nici o dovadăştiinţifică cu privire la eventuale riscuripentru sănătate sau mediu, care arputea fi generate de aceste culturi.În conformitate cu legislația Uniunii Eu-ropene, măsurile de urgenţă, în ceea cepriveşte organismele modificate genetic,pot fi invocate numai în cazul existenţeiunei situaţii care ar putea reprezenta unrisc evident şi grav pentru sănătateaumană, sănătatea animală sau mediu.Instanțele au considerat că interzicerea cul-turilor modificate genetic nu se poate bazape considerente pur politice, ci pe doveziştiinţifice, valabile.Vă reamintim că, în anul 2008, în timp ce se

aştepta reînnoirea autorizaţiei pentru po-rumbul MON 810, singurul autorizat pen-tru cultivare în Uniunea Europeană, în bazaRegulamentul CE 1829/2003, Guvernulfrancez a interzis cultivarea acestuia, dinmotive de risc pentru sănătate şi mediu. Deaici a pornit bătălia juridică lansată de pro-ducătorii de porumb împotriva moratoriu-lui de interdicție.Avocatul Paolo Mengozzi, consilier juridicla Curtea Europeană de Justiţie, a demon-strat clar faptul că riscurile invocate nu potfi ipotetice, pentru a justifica o interdicţie.În urma verdictelor date de Curtea Euro-peană de Justiţie și de Conseil d'État, Gar-lich von Essen, secretarul general alAsociaţiei Europene a Semințelor, a afirmatcă hotărârile nu reprezintă o surpriză.„De peste un deceniu, culturile modificategenetic au fost cultivate la nivel planetar,pe mai mult de un miliard de hectare. Sig-uranţa acestora a fost evaluată de către oa-meni de ştiinţă din întreaga lume, iar înUniunea Europeană, de către EFSA, Autori-tatea Europeană pentru Siguranţa Alimen-

tară. Nici Franţa şi nicio altă ţară europeanănu a adus vreodată probe ştiinţifice con-trare. Acum, ar trebui să ia sfârșit astfel deacuzaţii nefondate“ – a spus von Essen.Teoretic, anularea acestei clauze de salv-gardare face posibilă cultura acestui hibridîn Franța, chiar din primăvară. Însă Guver-nul francez și-a anunțat deja intenția de agăsi mijlocul, prin care să împiedice în-sămânțările cu MON 810 în 2012.

Alin dOBre

exporturile franceze de semințe șirăsaduri au atins un record istoric încampania 2010-2011, depășind 1 mil-iard de euro, în timp ce importurile s-austabilizat la 480 de milioane de euro.Soldul de beneficii reprezintă 600 demilioane de euro, din care mai mult dejumătate provin din rezultateleobținute în urma recoltei de semințe deporumb.Informația ne-a fost oferită de JeanGeorges Cazaux, manager de proiect laOrganizația unificatoare a sectoruluifrancez de porumb Maiz’Europ, din carefac parte Asociația Generală a Producăto-rilor de Porumb (AGPM) și FederatiaNațională a Producătorilor de Semințe dePorumb și de Sorg (FNPSMS).În cazul semințelor de porumb, expor-turile au înregistrat o creștere remarcabilăîn 2010-2011, atingând 435 de milioanede euro, după o curbă de progres de 23%

față de campania precedentă. Pe de altăparte, importurile au scăzut cu 18%,ajungând la 120 de milioane de euro. Sol-dul de beneficii al producției de semințede porumb a atins 315 milioane de euro,marcând o crestere de peste 50%.„Principalele destinații ale semințelor deporumb sunt țările Uniunii Europene (UE27), printre care și România, care reprez-intă 90% din valoarea exporturilor. Acestedebușee au înregistrat o creștere consid-erabilă, în urma extinderii suprafețelor

cultivate cu porumb-boabe în EuropaCentrală si de Sud, dar și cu porumb-siloz,în special în Germania și Italia, datoritădezvoltării sectorului de biogaz. În total,agricultorii europeni (UE 27) au însămân-tat 14,2 milioane de ha în 2011, cu 7%mai mult decât în 2010“ – a afirmatCazaux.Valoric, principalele destinații de exportsunt următoarele: Germania cu 45% dinvaloarea totală a exporturilor, Spania10%, Olanda, Italia, Ungaria, fiecare cucâte 6% și Polonia 4%.Managerul de proiect a adăugat că, înafara Uniunii Europene, vânzările au fostla fel de bune, cu exporturi care au atins44 de milioane de euro. Țările beneficiareau în majoritatea lor din partea vestică aComunității Statelor Independente(Ucraina și Rusia) și din Balcani, unde, decâtiva ani, agricultorii manifestă un in-teres crescând pentru genetica occiden-tală de înaltă calitate și hibriziioccidentali.

la întâlnirea de la Angers, au participat24 de experţi duS la legume, reprezen-tând 15 ţări, care au discutat mai multeaspecte.• Testarea obligatorie privind rezistenta laboli: participanţii au discutat analizele efec-tuate de Oficiul Comunitar, au convenitasupra drumului de urmat şi au agreeat căpentru moment, nici o modificare nu tre-buie adusă sistemului actual.• Utilizarea de fotografii color: utilizareaimaginilor color este o practică comună înprocedura de solicitare pentru protecţiasoiurilor pentru plantele ornamentale darnu şi pentru legume. La propunerea ESA, s-a decis ca, pe viitor, în Chestionarele tehnicese va „recomanda“ furnizarea de fotografiicolor ale soiurilor candidat.• Testarea DUS în paralel la legume: înprezent, testarea are loc în anumite condiţiişi pentru anumite specii în două locaţii într-o singură ţară, dar şi în diferite state membreale UE. Există unele beneficii pentru amelio-ratori, dacă poate avea ca rezultat deciziaprivind DUS după două cicluri de încercareîntr-un singur an. Cu toate acestea, existăunele riscuri legate de faptul că ar puteanecesita un an suplimentar de testare pecheltuiala solicitantului. Prin urmare, ESA asolicitat ca o astfel de posibilitate să fie vol-untară, numai la cererea amelioratorului.• Acceptarea de seminţe tratate: o prop-unere de a se accepta seminţe tratate pen-tru DUS a fost prezentată de NAK. Bazapentru această cerere este că, în specialpentru amelioratorii din SUA, devine din ceîn ce mai dificil de asigurat seminţe ne-tratate. După o lungă dezbatere a fost con-

venit să se discute fondul problemei înprimul rând în ESA pentru a verifica am-ploarea problemei.• Lista caracteristicilor de rezervă: NAK pro-pus să se definească o listă de caracteristicide rezervă care ar putea fi luate în viitor, caresă conţină şi caracteristici de importanţăpentru piaţă. ESA a pledat pentru necesi-tatea de a fi separate caracteristicile pentruDUS şi caracteristicile de importanţă com-ercială. S-a decis că pentru moment nu estenevoie de a înfiinţa o astfel de listă şi că însecţiunea 17 se prevede o asemenea posi-bilitate de a se indica astfel de informaţii. • Revizuirea protocoalelor tehnice: au fostrevizuite unele caracteristici tehnice la to-mate, ceapă, varză, spanac, ceapă japoneză,salată verde.

Intâlnire CPVOTot la Angers, a avut loc reuniunea anuală aOficiului Comunitar cu oficiile de exam-inare. Au participat de 55 de persoanereprezentând 29 state membre ale UE şi ţăricu statut de observator. ESA a fost reprezen-tată de dna Schenkeveld şi Bert Scholte. S-a discutat despre: testarea obligatorie arezistenţei la boli la legume, testarea DUS asoiurilor modificate, prezentarea cererii detestare fără material vegetal din soiurile dereferinţă.În plus, s-a analizat înregistrarea soiurilor es-enţial derivate. Potrivit art 87.2 din Regula-mentul de bază, CPVO este obligat săînregistreze soiurile esenţial derivate. Pânăîn prezent aproximativ 20 de soiuri au fostînregistrate în această categorie toate laplante ornamentale.

Interzicerea OMG în Franţa, ilegală Reuniuni ale experţilorOficiul Comunitar al Soiurilor de Plante (CPvO)

Record la exportul francez de semințe de porumb

Polonia la CEJ pen-tru încălcarea legi-slaţiei la seminţeComisia Europeană a anunţat căPolonia se va confrunta cu o acţiuneîn justiţie la Curtea Europeană deJustiţie, pentru încălcarea normelorUE privind conservarea soiurilor deseminţe „vechi“de legume, din ce înce mai ameninţate de erodare ge-netică. CE consideră că Varşovia nua reuşit să se conformeze Directivei2009/145/CE.

Schimbări la ESADin noiembrie, Gaia Serena Car-bone, asistent şi recepţionist, o în-locuieşte temporar pe MargueriteRyan (concediu de maternitate).Din 2012, Katharina Bednarz o în-locuieşte pe Sabine Bausch.De la 1 februarie, Jean Paul Judsonocupă poziţia de manager al ESApentru afaceri publice. Această poz-iţie este nouă şi a fost creată în prin-cipal, pentru acoperirea nume-roaselor proceduri legislative, careurmează să înceapă în acest an,pentru o mai bună legiferare a sem-inţelor, fitosanitară, alimentară şi decontrol alimentar, a soiurilor deplante etc.

Reuniunea CPVOprivind denumi-rile soiurilorCa urmare a reuniunii de anul tre-cut, CPVO a revizuit liniile directoareşi notele explicative privind denu-mirile soiurilor pentru a corespundecu problemele ridicate de cătreamelioratori. La Bruxelles, cei 15 ex-perţi din Franţa, Germania, Irlanda,Italia, Olanda şi Spania, precum şidin organizaţiile de amelioratori, audiscutat despre dificultăţile în ceeace priveşte mărcile comerciale şi in-terpretarea CPVO cu privire la posi-bila confuzie în ceea ce priveşterecunoaşterea sau reproducereaunui soi prin denumirea sa.

Februarie 201220

Informatii europene

Februarie 2012 21

Informatii europene

Alin dOBre

reprezentanţa Comisiei europene înromânia a organizat recent,prezentarea priorităților Preşedinţieidanemarcei a Consiliului uniunii eu-ropene, pentru perioada 1 ianuarie –31 iunie 2012, cât durează mandatul.expunerea a fost făcută de excelențaSa Michael Sternberg, ambasador ex-traordinar şi plenipotenţiar al regatu-lui danemarcei în românia.Au fost de față ES Marek Szczygiel, am-basador extraordinar şi plenipotenţiar alRepublicii Polone în România, în numelePreşedinţiei poloneze (preşedinţia ante-rioară), şi ES Andreas Ignatiou, însărcinatcu afaceri al Republicii Cipru în România,în numele Preşedinţiei cipriote (preşed-inţia următoare), Leonard Orban, min-istrul Afacerilor Europene, TeodorBaconschi, ministrul Afacerilor Externe, șialții.În cadrul programului, sunt înscrise patrupriorităţi fundamentale: O Europă respon-sabilă; O Europă dinamică; O Europăverde; O Europă sigură.Michael Sternberg a prezentat chestiunilegate de macroeconomie și a punctatunele elemente care interesează directțară noastră.

reforma PACConform programului, în domeniul Agri-culturii și Pescuitului, Preşedinţia danezăva avea următoarele priorități: reformaPoliticii Agricole Comune (PAC); reformaPoliticii Pescuitului Comunitar (asupracăreia nu vom insista); îmbunătăţirea sig-uranţei alimentare şi sănătăţii animalelor.Astfel, Preşedinţia daneză se angajează săsprijine reforma PAC. În primul rând, vaasigura impulsul necesar, în cadrul ne-gocierilor referitoare la cadrul financiarmultianual, pentru perioada de după2013, ceea ce înseamnă că acestea pot fiîncheiate numai ca parte a acordului final,privind viitorul cadru multianual financiar.O piaţă puternică, eficientă și unică îndomeniul agriculturii şi al produselor ali-mentare este decisivă, în vederea asig-

urării condiţiilor de concurenţă echitabile,pentru producţia agricolă.Un obiectiv comun în cadrul reformei estecă, în viitor, PAC trebuie să răspundă maibine la noile provocări, de exemplu, înceea ce priveşte mediul, natura și clima.PAC poate soluţiona mai multe problemeşi poate contribui la analizarea noilor ven-ituri şi dezvoltarea durabilă, inclusiv la efi-cientizarea consumului de apă şimanagementul biodiversităţii, la sigu-ranţa alimentară. De asemenea, poatecontibui la influențarea pozitivă a schim-bărilor climatice şi a importanței mediului,a furnizării de energie verde, a agriculturiiecologice, precum şi a promovăriibunăstării animalelor.

Strategia europa 2020Strategia Europa 2020 reprezintă o opor-tunitate de a gândi în viitor, modul princare se poate asigura competitivitatea lanivel mondial în întregul sector agricol şialimentar. Prin urmare, scopul acesteistrategii va constitui o parte a negocierilorcu privire la viitoarea PAC, cu accent sporitasupra naturii, a mediului, obiectivelorprivind schimbările climatice şi restruc-turării generale a sectorului verde.Îmbunătățirea bugetului UE – cu privire lacercetare, dezvoltare şi inovare (Orizont2020) – ajută sectorul agricol şi cel alimen-tar şi contribuie la sprijinirea realizăriiobiectivelor strategiei Europa 2020.De asemenea, simplificarea va fi un altscop urmărit în reforma PAC, în sensul de

a elabora norme mai simple şi mairaţionale, cu un minim de sarcini adminis-trative.

Agricultura ecologicăPe baza raportului Comisiei Europene,privind regulamentul pentru agriculturaecologică, Preşedinţia va începe o nouăetapă de discuţii, referitoare la modul încare funcționează actualele regulamenteîn acest tip de agricultură.În acest sens, Preşedinţia va invita statelemembre pentru a spune fiecare ce credecă ar trebui să conțină o nouă propunerelegislativă, ca o condiţie prealabilă pentruo bună funcţionare a pieţei ecologice şi omai mare încredere a consumatorilor înaceste produse alimentare. Astfel, vaputea fi planificată revizuirea actualelorregulamente.

Îmbunătăţirea siguranţei alimentarePreședinția daneză consideră, în ceea cepriveşte siguranţa alimentară, că suntnecesare dezvoltarea continuă şi modern-izarea legislaţiei. Consumatorii UE trebuiesă aibă garanția că alimentele de pe piaţăsunt sănătoase, sigure, de înaltă calitate şiproduse cu respect pentru bunăstarea an-imalelor. Orice oportunitate de a îm-bunătăți nivelurile de siguranţă alimentarăîn UE, prin armonizarea standardelor, va fide mare importanţă. Acest lucru va fi real-izat pentru a proteja consumatorii din UE,a consolida exporturile UE și a asigura sig-uranţa alimentelor importate.

Priorități în agricultără, pe perioada Președinției daneze a uE

Preşedinţia danemarcei este de părerecă uniounea europeană ar trebui săpromoveze tranziţia la o economie„verde“ şi să sporescă concentrarea pedurabilitate. un sector agricol care săcuprindă mediul, natura şi metode deproducţie agricolă favorabile climaticeste văzută ca parte a soluţiei. În con-formitate cu dorinţele danemarceipentru a promova tranziţia către oeconomie „verde“, Preşedinţia vaprezenta ideile sale, la o conferinţă aComisiei privind cercetarea şi inovareaîn sectorul agricol, pe 7 martie.

Una dintre prioritățile Preşedinţiei se referăla o posibilă restricţionare a autorizaţiilorpentru utilizarea de culturi modificate ge-netic (OMG). Unele state membre, inclusivFranța, Germania, Marea Britanie şi altele,arată o opoziţie de principiu faţă de pla-nurile iniţiale ale Comisiei. Acum Preşed-inţia daneză este determinată să facă onouă încercare, iar Copenhaga şi-a făcutpublică dorinţa de a face din acest aspecto prioritate în perioda celor 6 luni.Potrivit ultimului text de compromis elab-orat de către Preşedinţie, statele membrear trebui să aibă posibilitatea să re-stricţioneze cultivarea plantelor modifi-cate genetic pe teritoriul lor, pe bază de„motive complementare de mediu“, prindecizii independente de rezultatele eval-uărilor efectuate la nivel european. Proiec-tul de șapte pagini, pregătit pentru a fidiscutat pe 30 ianuarie, la nivel de grup delucru ad hoc, privind OMG, subliniază fap-tul că motivele locale, legate de impactulasupra mediului, care ar putea apărea dindiseminarea deliberată sau introducereape piaţă a OMG, trebuie să fie comple-mentare la impactul asupra mediului con-statat de EFSA în timpul evaluăriiştiinţifice.

Prevenirea unui impact negativ?Documentul de lucru oferă o listă detaliatăde motive posibile pentru astfel de justi-ficări care merge dincolo de lista orienta-tivă a Comisiei şi reflectă în mare măsurăpoziţia Parlamentului European (PE) din

iulie 2011. Lista include prevenirea unuiimpact negativ asupra mediului la nivellocal cauzat de o schimbare în practicileagricole ca urmare a cultivării OMG, în-treţinerea şi dezvoltarea de practici agri-cole de producţie care se armonizează cusustenabilitatea ecosistemelor,menţinereabiodiversităţii locale în anumite habitate şiecosisteme, caracteristici naturale şi alepeisajului, absenţa sau lipsa de informaţiiadecvate cu privire la impactul potenţialnegativ al OMG-urilor asupra mediuluilocal sau regional al unui stat membru, in-clusiv asupra biodiversităţii saumenţinerea ecosistemului (de exemplu,apa sol).

Pretexte se găsescStatele membre ar putea să recurgă la mo-tive legate de efectele negative socio-eco-nomice, care ar putea apărea de lacultivarea de OMG pe teritoriul său. Aces-tea ar putea include, de exemplu, dis-funcţionalităţi sau costuri ridicate alemăsurilor de coexistenţă sau imposibili-tatea de punere în aplicare a normelor decoexistenţă datorită condiţiilor geograficespecifice, necesitatea de a proteja diversi-tatea producţiei agricole, precum şi nece-sitatea de a asigura puritatea seminţelorecologice. Pe lângă aceste două marigrupe de soluţii, ţările UE ar avea, deasemenea, permisiunea de a invoca „alţifactori legitimi“,pentru a restricţiona culti-varea de OMG pe teritoriul lor, cum ar fiplanificarea utilizării terenurilor, a oraşelor

şi ţării, precum şi din alte motive în confor-mitate cu articolul 36 alineatul din Tratatulde la Lisabona, cum ar fi moralitatea pub-lică şi ordinea publică. Statele membre artrebui să fie autorizate să adopte acestedecizii în tot sau parte din teritoriul lor, darse arată că nu ar trebui să se împiedicecercetarea din domeniul biotehnologiei,cu condiţia ca toate măsurile necesare desiguranţă să fie respectate.Contrar cererii Parlamentului European,articolul 114 (piaţa internă) este gândit sărămână ca temei juridic, pe care Comisiasă îl propună în forma pe care o considerăcea mai potrivită. Mulţi observatori pun laîndoială posibilitatea de a revigoradiscuţiile pe tema restrcționării, atât timpcât opoziţia faţă de propunerea Comisieieste destul de fundamentală.De asemenea, Preşedinţia daneză a sug-erat că acest lucru ar putea fi considerat caun efort, pentru a ajunge la un acord finaldin partea statelor membre.

Preşedinţia Danemarcei intențio-nează să restricţioneze culturile OMG

Februarie 201222

Reforma PAC

Explicarea elementelor prin-cipale (II)(Urmare din numărul anterior)

Tinerii fermieriPlata de bază pentru tinerii fermieri care îșiîncep activitatea (cei care nu au împlinit 40de ani) ar trebui să fie completată de o platăsuplimentară de 25% în primii 5 ani de la in-stalare. Această măsură este limitată la di-mensiunea maximă a unei ferme medii dinstatul membru respectiv. În cazul statelormembre în care dimensiunea fermei este re-dusă, limita este de 25 ha. Această măsurăva fi finanțată cu până la 2 % din pachetulfinanciar național.

Micii fermieriOrice fermier care solicită sprijin în 2014poate decide, până la 15 octombrie 2014, săparticipe la schema pentru micii fermieri și,prin urmare, să primească o plată anuală fix-ată de statul membru la o sumă cuprinsăîntre 500 și 1 000 EUR, indiferent de dimen-siunea fermei. (Cifra va fi legată fie de platamedie per beneficiar, fie de plata medienațională per hectar pentru 3 ha.) Aceastava fi o simplificare enormă pentru fermieriiîn cauză și pentru administrațiile naționale.Participanții vor avea de respectat cerințemai puțin severe legate de ecocondițional-itate și vor fi scutiți de la aplicarea măsurii deecologizare. (Evaluarea impactului arată căaproximativ o treime dintre fermele care so-licită finanțare în cadrul PAC au o suprafațăde cel mult 3 ha – dar aceasta nu reprezintădecât 3 % din întreaga suprafață agricolă aUE-27.) Costul total al schemei pentru miciifermieri nu poate depăși 10 % din pachetulfinanciar național, iar nivelul plății va fi ajus-tat în consecință dacă este necesar. Deasemenea, va exista o finanțare în cadrulFondului de dezvoltare rurală pentru con-silierea micilor fermieri în vederea dez-voltării economice şi granturi pentrurestructurare în cazul regiunilor cu o marefragmentare a terenurilor agricole.

Opțiunea „cuplată”Pentru a contracara eventualele efecte neg-ative ale redistribuirii plăților directe pe o

bază națională și pentru a ține cont decondițiile existente, statele membre voravea opțiunea de a oferi cuantumuri limi-tate de plăți „cuplate”, adică plăți legate deun anumit produs. Finanțarea acestei mă-suri va fi plafonată la 5 % din pachetul finan-ciar național dacă statul membru acordă înprezent un sprijin cuplat de 0-5 % sau la 10% dacă nivelul actual al sprijinului cuplateste mai mare de 5 %. Comisia poate aprobaun procent mai ridicat dacă statul membrupoate demonstra că acest lucru este justifi-cat.

Transferul de fonduri între piloniStatele membre vor avea posibilitatea de atransfera până la 10 % din pachetul lor fi-nanciar național pentru plăți directe (primulpilon) către pachetul financiar destinat dez-voltării rurale, iar statele membre careprimesc mai puțin de 90 % din media UEpentru plățile directe pot transfera acumpână la 5 % din fondurile lor pentru dez-voltare rurală către pachetul financiarnațional destinat primului pilon.

ecocondiționalitateAlocarea tuturor plăților din pachetul finan-ciar național destinat plăților directe va con-tinua să fie legată de respectarea unorcerințe de referință legate de standardele demediu, de bunăstare a animalelor și desănătate a plantelor și a animalelor. Totuși,din dorință de simplificare, numărul cer-ințelor statutorii de management (CSM) afost redus de la 18 la 13, iar normele privind

bunele condiții agricole și de mediu (GAEC)au fost reduse de la 15 la 8 - de exemplu,prin excluderea unor elemente care nu suntrelevante pentru fermieri. Se propune, deasemenea, ca Directiva-cadru privind apa șiDirectiva privind utilizarea durabilă a pesti-cidelor să fie încorporate în normele privindecocondiționalitatea de îndată ce se va fidemonstrat că dispozițiile respective au fostimplementate în mod adecvat în toatestatele membre, iar obligațiile pentru fer-mieri au fost clar identificate.

„Plafonarea”Cuantumul sprijinului pe care îl poate primiorice fermă în cadrul schemei de plată debază va fi limitat la 300 000 EUR/an, iar platava fi redusă cu 70 % în cazul sumelorcuprinse între 250 000 și 300 000 EUR, cu 40% în cazul celor cuprinse între 200 000 și 250000 EUR și cu 20 % în cazul celor cuprinseîntre 150 000 și 200 000 EUR. Totuși, pentrua ține cont de ocuparea forței de muncă, ex-ploatația poate deduce costurile salarialedin anul precedent (inclusiv impozitele șicontribuțiile la fondul asigurărilor sociale)înaintea aplicării acestor reduceri. NB: fon-durile „salvate” prin acest mecanism rămânîn statul membru în cauză și sunt transferateîn pachetul destinat dezvoltării rurale, ur-mând a fi utilizate pentru inovare și investițiide către fermieri și de către grupurile oper-aționale din cadrul Parteneriatului euro-pean pentru inovare.

(Continuare în numărul viitor)

Mic fermier

și începuturile științifice ale ameliorării plan-telor este posibilă utilizând datele rămasede la ilustrul agronom V.P. Sassu, fost mi-nistru al agriculturii în perioada 1934-1937.Acesta a întocmit lucrarea ”Ministerul Agri-culturii și Domeniilor, Istoric, Organizarea,Realizări și Perspective” pe care a publicat-o în Monitorul Oficial și Imprimeriile Statuluiîn anul 1936. Sunt prezentate producțiilemedii la ha pentru perioada 1890-1936, lip-sind cele din anii 1916-1917 când producțiaagricolă a fost jefuită de trupele de ocupa-ție.

Considerând că datele respectiveconstituie informații deosebite pentru isto-ria agriculturii noastre, prezentăm, în tabe-lul 1, producțiile medii la ha pentru grâu șiporumb. Aceasta nu înainte de a cita câtevacuvinte ale autorului: ”lucrarea de față aremenirea de a înfățișa, în linii mari, ceea ce s-aputut face până azi și ceea ce rămâne și tre-buie să se facă de azi înainte”.

Din datele prezentate, în tabelul 1,reiese că în perioada analizată producțiamaximă de grâu la ha s-a înregistrat în anul1910 (1550 kg/ha), iar cea de porumb înanul 1906 (1640kg/ha).

Cea mai mică producție de grâu s-a înregistrat în anul 1918 (250 kg/ha), iar deporumb în anul 1904 (240 kg/ha).

În tabelul 1, pentru anii 1890-1936, sunt prezentate mediile aritmetice aleproducțiilor la ha pe 10 ani. Aceasta pentrua include în mediile respective atât produc-țiile din anii favorabili cât și din cei nefavo-rabili, România fiind situată într-o zonă încare din 10 ani minimum 2 sunt nefavorabilisau puțin favorabili, atât pentru culturile detoamnă (grâu, orz, rapiță) cât și pentru celede primăvară (porumb, floarea-soareluietc.). Este recomandabil ca producțiile să secompare pentru o medie de 10 ani. Refe-rindu-ne la producția de grâu din perioa-dele 1891-1910 constatăm că în decada1891-1900, anii 1897 și 1899 au fost nefavo-

rabili, producția medie fiind de 610 și res-pectiv 420 kg/ha, iar anii 1891 și 1894, puținfavorabili, producția medie pe țară fiind de840 kg/ha. Pentru decada 1901-1910 s-a în-registrat un singur an nefavorabil (1907 cu680kg/ha) și 3 ani puțin favorabili: 1904 (880kg/ha); 1908 (840 kg/ha) și 1909 (950kg/ha).Pentru cultura porumbului, în perioada1891-1900 s-au înregistrat doi ani nefavo-rabili, 1894 și 1899, producțiile fiind de 440și 360 kg/ha. În decada 1901-1910 s-au în-registrat, de asemenea, doi ani deosebit denefavorabili, cea mai mică producție obți-nându-se în 1904 – 204kg/ha.

Frecvența anilor nefavorabili,puțin favorabili și favorabili este asemănă-toare și în prezent. Analizând producțiamedie la ha, la grâu, pentru perioada 2001-2010, constatăm că anul 2003 și 2007 aufost nefavorabili, producția fiind de 1429kg/ha și respectiv 1541 kg/ha, pentru pe-rioada 2001-2010 producția medie la hafiind 2556 kg/ha. Frecvența anilor nefavo-rabili pentru cultura porumbului este ase-mănătoare dar, de regulă, anii nu coincid.Pentru cultura porumbului s-a dovedit ne-favorabil anul 2007 (1526 kg/ha) și puțin fa-vorabili, anii 2002 și 2003 cu producții de2900 și 2980 kg/ha, media perioadei fiind3335 kg/ha. Atât la grâu cât și la porumb,producțiile medii pe țară sunt cu mult infe-rioare comparativ cu Franța și Germaniaunde depășesc 7000 kg/ha la grâu și 8000kg/ha la porumb, România fiind depășităchiar și de Bulgaria și Ungaria.

În sporirea producției de grâu șiporumb, precum și la celelalte culturi, s-auînregistrat mai multe etape. La grâu, deexemplu, până în anul 1960 s-au cultivatpopulații extensive, heterogene, sensibilela factorii nefavorabili de mediu. Dintreacestea amintim: B ă l a n r o m â n e s c, deB a n a t și R o ș u u r i a ș. Acestea au fost în-locuite, în anul 1957 cu soiuri semiintensive:T r i u m p h, din SUA; H a r r a c h, din Austria;Ponca, din SUA, precum și de soiuri româ-nești; create la stațiunile ICAR: B u c u r e ș ti 1; C l u j; I a ș i 1 și altele.

Etapa soiurilor intensive începe cuanul 1959 când au fost introduse soiurile Be z o s t a i a 1 și S k o r o s p e l k a 3, createla Institutul de Cercetări din Krasnodar demarele ameliorator P.lukianenko, care înanul 1969 a vizitat Institutul de Cercetări dela Fundulea (foto).

Soiul Bezostaia 1 s-a dovedit celmai valoros soi de grâu de toamnă din țaranoastră. A fost omologat în anul 1961 șimenținut în cultură peste 20 de ani. În tim-pul celor trei ani de testare, în diferite Cen-tre, producțiile au fost cuprinse între 2600și 4450 kg/ha, când producția medie pe țarăpentru perioada 1951-1960 a fost de 1128kg/ha, an de vârf fiind 1953 cu 1440 kg/ha.În anii 1968-1969, soiul B e z o s t a i a 1 s-acultivat pe 90% din suprafața cultivată cugrâu în fermele de stat și 80% în cooperati-vele agricole. În anul 1968, secetos pentruDobrogea, cu soiul B e z o s t a i a 1 s-a obți-nut o producție medie la ha de 2838 kg/hape o suprafață de 93340 ha, iar în Bărăgan(zona Slobozia), pe o suprafață de 70000 ha,s-a obținut o producție medie de 3496kg/ha, media pe țără pentru cultura grâuluiîn anul respectiv fiind de 1720 kg/ha.

Soiul B e z o s t a i a și alte soiuricreate de L u k i a n e n k o au fost utilizateca material inițial pentru crearea de soiuriintensive, în România rezultate deosebiteobținându-se la INCDA Fundulea de cătrecolectivul de cercetători de la ameliorareagrâului, dintre care actualul academician n.n. Săulescu, la începutul carierei de ame-liorator a efectuat un stagiu de schimb deexperiență la Institutul din Krasnedar.

Soiurile de grâu obținute și omo-logate după anul 1960 fac parte din grupacelor intensive, prin producțiile obținute,atât în România cât și în lume, realizându-se revoluția Verde, al cărui părinte esteconsiderat norman Borlaug, cercetătoramerican căruia, în anul 1970, i-a fost decer-nat Premiul Nobel pentru Pace, datorităsucceselor obținute în crearea de soiuri degrâu semipitice, foarte productive și rezis-

Cercetare

• Fondatorii cercetării științificesunt Ion Ionescu de la Brad și Gheor-ghe Ionescu-Șișești

Autor prof. univ. dr. PetredIACOnu

Dorind să introducem în istoriacercetării științifice agricole, în general, aameliorării plantelor, în special, numele per-sonalităților meritorii, în afara miniștriloragriculturii, menționați în articolul prece-dent, trebuie să subliniem poziția favorabilăa tuturor partidelor de atunci, liderii aces-tora fiind convinși că de dezvoltarea agri-culturii depinde, în mare măsură, stareaeconomiei naționale, aceștia putând servica model de urmat și în zilele noastre.

Începuturile ameliorării științifice,în România, datează din perioada numirii cadirector general al Institutului de CercetăriAgronomice din România (ICAR) a inegala-bilului savant Gheorghe Ionescu-Șișești,în acea vreme legile mendeliene și teoriacromozomală a eredității putând servi cabază științifică, traducerea lor în limba ro-mână fiind asigurată de Andrei Piescu în

anul 1927 și respectiv în 1938. Pentru acti-vitatea științifică, prin care se deschideadrumul spre introducerea în cultură a se-mințelor selecționate și pentru cea de pu-blicistică, prin care informa publicul dinRomânia cu noutăți asupra mecanismeloreredității și a Centrelor de origine a plante-lor, stabilite de M. I. Vavilov, A. P i e s c u afost distins în anul 1939 cu Medalia 100 deani de la nașterea Regelui Carol I. Mareleagronom și publicist român își exprima oprofundă nemulțumire față de întârzierea

traducerii operei darwiniste Originea specii-lor, publicată de darwin în anul 1859 și tra-dusă în limba română deabia în anul 1957,după 98 de ani de la publicare.

Micile producții, obținute de agri-cultorii români îl nelinișteau profund pe Gh e o r g h e I o n e s c u-Ș i ș e ș t i, care deșiabsolvise liceul real cu calificativul foartebine, dorind să contribuie la dezvoltareaagriculturii, și-a ales cariera de agronom. Înplus teza de doctorat, susținută la Jena înanul 1911, cu distincția ”Magna cum lau-dae” a avut ca temă Agricultura țărăneascădin România.

Atât ca director general al ICAR-ului cât și în mai multe funcții de Ministru alAgriculturii, G h e o r g h e I o n e s c u-Ș i șe ș t i considera că rolul cercetării științificeeste sporirea producției agricole, care eracea mai mică din Europa. Deși nu este loculmenționăm regretabila situație, din pre-zent, când producția agricolă la ha este de2,47 ori mai mică față de cea din U.E.

Realizarea unei legături între pro-ducția medie la ha din perioada 1890-1936

I o n e s c u-# i ! considera c$

Tabelul 1

Dinamica produc"iilor medii de grâu !i porumb (Kg/ha) în perioada

1890-1936 pe decade

Decadele

Grâu Porumb

Kg/ha Limitele produc"iilor în Kg/ha pe ani

Kg/ha Limitele produc"iilor în Kg/ha pe ani

1892-1900 966 420 (1899) - 1280 (1895) 942 360 (1899) – 1320 (1892)

1901-1910 1170 680 (1907) – 1550 (1910) 992 240 (1904) – 1640 (1906)

1911-1920 1002 250 (1918) – 1410 (1913) 1176 340 (1918) – 1390(1913)

1921-1930 922 610 (1924) – 1160 (1930) 1022 620 (1928) - 1440 (1926)

1931-1936 843 670 (1934) – 1060 (1931) 1088 940 (1933) – 1070 (1936)

Cercetare

Începuturile ameliorării științi-fice în România (I)

Istoria ameliorării plantelor

Februarie 201224 Februarie 2012 25

Februarie 201226

Cercetaretente la boli și dăunători, soiuri cu care a sal-vat viața a circa 245 milioane de ființeumane din țările în curs de dezvoltare. Ma-rele om de știință, în domeniul ameliorăriigrâului, a fost premiat, de asemenea, cu nu-meroase distincții în Statele Unite ale Ame-ricii și în India. În anul 2004 a fost alesmembru de omoare al Academiei de ȘtiințeAgricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești,iar în anul 2009, membru de onoare al Aca-demiei Române. Guvernul Indiei, una dințările care a beneficiat de soiurile de grâucreate de N. B o r l a u g, în anul 1968, a lan-sat timbrul R e v o l u ț i a V e r d e, dorind săinformeze populația asupra posibilitățilorde sporire a producției agricole, concomi-tent organizând producerea de sămânță șicomercializarea soiurilor performante.

În România, s-a înregistrat o mareîntârziere și în ameliorarea porumbului, carepână în anul 1923 s-a realizat de agricultoriamatori care au creat soiurile Lăpușneac,cultivat în zona Hunedoara, Ardelenesc, înzona Dej, Regele Ferdinand, creat la Societa-tea Sămânța din Cenad pentru zona Bana-tului etc. Începând cu anul 1923,ameliorarea porumbului a fost preluată destat și organizată în ferme model, îndruma-rea fiind încredințată de către MinisterulAgriculturii și Domeniilor lui d. Andro-nescu, care este apreciat ca primul amelio-rator de porumb din România. Din anul1930, ameliorarea porumbului și a celorlalte

plante de cultură a fost preluată de Institu-tul de Cercetări Agronomice din România,efectuându-se în stațiuni de cercetare, or-ganizate în zone cu diferite condiții ecolo-gice: Valu lui Traian (Constanța); Mărculești(Călărași); Băneasa (București); Moara Dom-nească (Ilfov); Tg. Frumos (Iași), Suceava;Cluj; Câmpia Turzii (Cluj), Cenad și Lovrin(Timiș) și Studina (Dolj).

Primele cercetări de ameliorareaporumbului s-au efectuat la Băneasa-Bucu-rești de către V. Moșneagă, la Cluj de cătreV.Velican, creatorul soiului Arieșan și la Tg.Frumos de către Al. Priadcencu, unde a ob-ținut soiul Portocaliu de Tg. Frumos.

Dintre amelioratorii menționați Vl a d i m i r Mo ș n e a g ă și-a consacrat toatăviața ameliorării porumbului, începând cuanul 1930 la Cluj, apoi la ICAR București șiICCPT Fundulea, până în anul 1961 când oboală necruțătoare l-a înlăturat din rândulamelioratorilor la vârsta de 60 de ani. Dintrerealizările mai importante ale lui V. M o ș ne a g ă, care îl înscriu ca părinte al soiurilorși hibrizilor românești de porumb și pen-tru care a fost Laureat al Premiului de Stat(1953) și decorat cu Ordinul Muncii (1954)amintim: soiul ICAR-54, introdus în produc-ție în anul 1938, au urmat mai mulți hibriziîntre soiuri, adaptați condițiilor din toate zo-nele ecologice: Românesc de Studina x LesterPhister pentru zona de vest; Românesc deStudina x ICAR-54, pentru Oltenia și vestulMunteniei; Dobrogean x ICAR-54, pentruBărăgan și Dobrogea etc. Cunoscând suc-cesele înregisctrate în cultivarea hibrizilordubli în SUA și vestul Europei, în anul 1933,V. M o ș n e a g ă a inițiat obținerea de liniiconsangvinizate la Băneasa și apoi la MoaraDomnească, Cluj și Câmpia Turzii. A fost ob-ținut un număr mare de linii consangvini-zate din soiuri românești și italiene.Părintelui soiurilor și hibrizilor de porumb șicolaboratorilor săi de la Stațiunea ICARMoara Domnească (n. Bica și P. diaconu)și de la alte stațiuni, le revine meritul obți-nerii și omologării primului hibrid soi x linie– H.S.l.-196, care a fost cultivat cu rezultatefoarte bune din anul 1962 până în anul

1980. V. M o ș n e a g ă și colaboratorii săi auobținut și primii hibrizi simpli, care au asi-gurat sporuri cuprinse între 12 și 40%, com-parativ cu soiurile inițiale. A urmatobținerea hibrizilor dubli, prin încrucișareahibrizilor simpli, sporurile de producție fiindcuprinse între 10 și 50% (foto). Liniile con-sangvinizate obținute de V. M o ș n e a g ă,părintele porumbului hibrid din România,au fost predate laboratorului de ameliora-rea porumbului de la ICCPT Fundulea, undeau patricipat la obținerea hibrizilor autoh-toni.

În anul 1959, sub redacția lui Tra-ian Săvulescu, director general al ICAR-uluiși președinte al Academiei Române, a fostpublicată lucrarea ”Porumbul-Studiu Mono-grafic”, în prefață subliniindu-se sprijinul de-osebit acordat de stat cercetării științifice. Încele peste 900 de pagini ale acestei operegăsim informații totale privitoare la culturaporumbului până la crearea primilor hibrizipe bază de linii consangvinizate.

Întrucât se doreşe cunoaştereaadevăraţilor înaintaşi ai ameliorării porum-bului din România şi evitarea apariţiei de in-formaţii necorespunzătoare, chiar înpaginile revistei INFO-AMSEM (2011, Nr.6,pag 28) recomandăm lucrarea menţionată,mai sus, ca sursă de documentare pentrutoţi cei care doresc să contribuie la îmbo-găţirea istoriei ameliorării porumbului, înmod deosebit a porumbului hibrid care aconstituit cea mai mare realizare a ştiinţeloragrobiologice din ultima sută de ani.

(Va urma)

erată la nr. 6/2012Pag. 17 , col 1, paragraf 2, rând 28: tipărităîn anul 1852, în loc de 1952Pag. 17 , col 2, paragraf 3, rând 4: Nicolai,în loc de NicolaePag. 17 , col 3, paragraf 2, rând 5: Mudra,în loc de MurdreaPag. 19 , col 1, paragraf 5, rând 7: împle-tiri, în loc de împliniriPag. 19 , col 2, paragraf 6, rând 4: ur-măreau , în loc de urmau

Valentin Moșneagă

Februarie 201228

Cercetare

Cercetări românești asupra OMG

Tudor AlexAndru

Academia română și Academia de Ști-ințe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheo-rghe Ionescu-Șișești“ au organizatrecent, simpozionul cu tema„Biotehnologiile agricole în românia“,la Casa oamenilor de știință, din Bu-curești. În cadrul evenimentului, a fostlansată cartea „Plante transgenice.Obţinere, testare, cultivare“, coordo-nată de prof. elena Marcela Badea, de lauSAMVB Timișoara, și acad. Păun IonOtiman, secretar general al Academieiromâne.Este considerată o lucrare de referință acercetării românești, despre care CristianHera, vicepreședintele Academiei Române,a spus că este o carte extrem de binevenită,utilă și necesară.„Întâlnirea de astăzi este dedicată, în primulrând, prezentării unor noutăți în domeniulbiotehnologiilor, realizări la nivel național.În ultimii ani, problema organismelor mod-ificate genetic (OMG) a devenit un fel devedetă. Personal m-am implicat în introduc-erea, în cultură a OMG, în folosul fermierilor“– a menționat Hera.

„Este cartea cea mai completă apărută pânăacum, în România, în ceea ce privește prob-lematica la care se referă. Orice afirmațieeste bine fundamentată, astfel încât citito-rilor să le dispară îndoiala asupra plantelormodificate genetic“ – a declarat GheorgheSin, președintele ASAS, care a făcut oprezentare pe larg.

Impactul porumbului transgenicElena Marcela Badea a prezentat lucrareade cercetare „Impactul utilizării porumbuluitransgenic asupra mediului: persistențaproteinelor Bt în sol“.Domnia sa a afirmat că, din cele 148 de mil-ioane de hectare, cultivate în 2010 cu OMG,o bună parte este reprezentată de planterezistente la atacul unor dăunători, folosindgene de la bacteria Bacillus thuringiensis(Bt), existentă în sol. Aceasta produce în fazade sporulare proteine insecticid sub formăde cristale parasporale, care conțin una saumai multe proteine (toxine Cry), numite șiδ-endotoxine. Acestea sunt activate de pro-teazele gazdei, legarea de receptori in-ducând formarea unei structurioligomerice, care au competențe in-serționale. În final, este indusă, în cele mai

multe cazuri, inserția în membrană.„Bt a fost folosită inițial ca insecticid, încă din

anii ′50. Prima genă care codifică o toxinăBt a fost clonată în 1981, iar modul lor dereglare a fost cunoscut în 1986. Apoi, a fosttransferată la porumb, în 1990. Primii hibriziBt au fost vânduţi în anul 1997. Cu toate căinsecticidul Bt avea o istorie îndelungată deutilizare sigură ca insecticid organic,obţinerea produsului comercial a durat 16ani“ – a afirmat Badea.Proteinele Cry sunt grupate în cel puțin 50de subgrupe, cu mai mult de 200 de mem-bri. Cel mai mare grup conține membrii cutrei domenii. Conform nomenclaturii tox-inelor produse de B. thuringiensis există 143de toxine Cry. În funcţie de omologiasecvenţei aminoacizilor, toxinele suntclasificate în mai multe grupe:

nCry I toxice pentru lepidoptere;

nCry II toxice pentru lepidoptere și diptere;

nCry III toxice pentru coleoptere;

nCry IV toxice pentru diptere.

nCry V și CryVI active împotriva nematode-lor.

Ce au constatat cercetătorii româniMarcela Badea a explicat că, în mod normal,proteinele şi ADN sunt descompuse de mi-croorganismele din sol. Însă trebuia verifi-cat, dacă acest proces este valabil și în cazulcelor provenite de la porumbul Bt. Astfel,cercetătorii au încercat să stabilească: dacăaceste proteine cu acţiune insecticidă ajungîn sol, în caz afirmativ, în ce cantitate; dacăse acumulează în timp; dacă afectează mi-croorganismele implicate în circulaţia nu-trienţilor.Monitorizarea persistenţei în sol a pro-teinelor sintetizate s-a făcut pentru porum-bul MON810 x NK603, 89034 şi 89034 x88017, la Stațiunea Lovrin, județul Timiș.Porumbul MON810 x NK603 sintetizeazăproteina Cry1Ab. Porumbul MON  89034sintetizează proteinele insecticideCry1A.105 şi Cry2Ab2.Cry1A.105 este o proteină de tip Cry1A de

Februarie 2012 29

Cercetare

la Bacillus thuringiensis, în timp ce Cry2Ab2este o proteină de la Bacillus thuringiensissubsp. kurstaki. Combinaţia proteinelor in-secticide Cry1A.105 şi Cry2Ab2 într-o sin-gură plantă asigură o protecţie maieficientă şi oferă un mijloc suplimentar decombatere integrată a insectelor.MON 89034 × MON 88017 este o combi-naţie, obţinută prin metode tradiţionaleîntre două linii parentale consangvinizatemodificate genetic derivate dinMON 89034 şi din MON 88017. AsemănătorMON 88017, MON 89034 × MON 88017 sin-tetizează proteina modificată Cry3Bb1, de-rivată de la Bacillus thuringiensis subsp.kumamotoensis. Sinteza acestei proteineconferă protecţie împotriva unor insectecoleoptere dăunătoare, printre care mem-brii complexului viermilor rădăcinilor (Dia-brotica spp.).

B. thuringiensis nu se acumulează în solCercetătoarea a spus că, în urma recoltăriiprobelor de sol, în lunile noiembrie și aprilie,la adâncimi de 0-15 cm și 15-30 cm, s-a con-statat că prezenţa în sol a proteinelor Bt sin-tetizate de porumbul care cumulează maimulte transgene a fost influenţată de tipulde endotoxină sintetizat, nu şi de numărultransgenelor exprimate. Proteina Cry3Bb1a fost rapid degradată, au urmat Cry2Ab2 şiCry1Ab (CryA.105). Important, cantităţile deproteine Bt ajunse în sol au fost sub limitade determinare sigură la aproximativ 40 dezile de la recoltare şi, practic, inexistentedupă şapte luni.„Aceste rezultate confirmă datele publicateîn literatura de specialitate, care atestă fap-tul că proteinele Bt nu se acumulează în sol.De altfel, peste 80% din pesticidele utilizateîn agricultura organică se bazează pe acţi-unea insecticidă a acestor proteine. Dar noitrebuie să monitorizăm, pentru că așa cerelegislația“ – a afirmat Badea.Cercetătorii români au analizat și cantitateade proteine Cry din frunzele şi rădăcinilesenescente ale porumbului Bt11 × MIR604× GA21. Astfel au determinat că rata dedegradare a proteinei Cry1Ab este mai micădecât cea a proteinei mCry3A, atât în frun-zele, cât şi în rădăcinile senescente. Deasemenea, în raport cu nivelurile din frun-zele mature, în frunzele senescente, conţin-utul de proteină Cry1Ab a fost echivalent cu50%, iar cel de proteină mCry3A, de aprox-imativ 10%. În raport cu nivelurile dinrădăcinile mature, în rădăcinile senescente

conţinutul de proteină Cry1Ab a fostechivalent cu aproximativ 35%, iar cel deproteină mCry3A, de aproximativ 2%.Cercetătorii au mai stabilit că rezultatelemonitorizării caz-specifice au evidenţiatfaptul că proteinele Cry1Ab şi mCry3A suntfoarte instabile în reziduurile vegetale, iar însol ajung în cantităţi extrem de mici şi, fiindrapid degradabile, nu se acumulează.

Impactul economic al OMGCu ocazia aceluiași eveniment, acad. PăunIon Otiman a prezentat „Impactul economical utilizării unor plante transgenice în agri-cultura României“. În preambul, a spus că unproiect susținut de Monsanto – privind cul-tivarea plantelor transgenice, finanțat deBanca Mondială, foarte important dinpunct de vedere financiar – a fost blocat deMinisterul Mediului, tocmai în momentul încare proiectul începuse să dea roade șiputea fi extins în cultură, în ferme.„Cei care blochează cea mai mare parte, fiea cercetărilor, fie a extinderii rezultatelorcercetărilor științifice în producție, nu sun-tem noi, oamenii de știință, ci cei care nusunt avizați, care nu cunosc. Mulți dintre ei,cu putere de decizie, nu au deschis nicimăcar o carte, pentru a se informa despreplantele transgenice. Este nevoie de astfelde prezentări, pentru că numai așa credemcă îi putem influența pe cei care, în ultimă

instanță, decid asupra posibilității de intro-ducere în cultură și de extindere a plantelortransgenice“ – a declarat Otiman.Academicianul a arătat că, în lume, rata an-uală de creștere a suprafețelor cu plantemodificate genetic (PMG) este de 10 mil-ioane ha/an. În perioada 1996-2010, cul-turile biotehnologice au evoluatspectaculos, de la aproximativ 10 milioaneha la 148 de milioane ha. În același timp,terenurile utilizate pentru plante biologice(eco) au pornit de la circa 15 milioane ha șiabia au ajuns la 35,7 milioane ha, având omărire de aproape cinci ori mai mică decâtîn cazul PMG. Cele două tipuri de agricul-tură pot coexista, fără probleme.Costul fermierilor din țările emergente, deacces la biotehnologie, sunt de 742 de mil-ionane de USD, în timp ce profitul lor dincultivarea PMG ajunge la 3713 milionanede USD. De aici rezultă un raportulcost/profit de 1 la 5.

Avantajele cultivării soiei MGAcademicianul a spus că soia modificatăgenetiv are un spor de producţie de pânăla 30%, deci venituri mai mari, și datorităcalităţii boabelor, ceea ce face posibilă val-orificarea la preţuri mai mari.De asemenea, asigură protecţie împotrivaburuienilor problemă din zonele desecate.Totodată, reduce consumul de carburanţi

Februarie 2012

Cercetare

raportat la întregul asolament și crește rez-erva de azot în sol cu circa 30–40 kg de sub-stanţă activă, comparativ cu orice altăcultură, ca urmare a activităţii bacteriilorsimbiotice.

efectele interzicerii soiei MG în românia

n Scăderea suprafeţei cultivate dela190.000 ha (2006) la 50.000 ha (2008)

nScăderea producţiei de boabe de soia dela 345.000 t (2006) la 40.000 t (2008)

n Fermele au pierdut aproximativ130.000.000 €

n La această sumă se adaugă 150.000.000€, pierderea veniturilor din procesarea soiei150.000.000 €

n Eliminarea exportului de produse dinsoia 70.000.000 €

n Importurile de soia (boabe + şroturi +ulei) 60.000.000 €Pierderi totale 310.000.000 €

Porumbului MG, ecologic!În continuare, Păun Ion Otiman a vorbit de-spre avantajele cultivării porumbului MON810, în Insula Mare a Brăilei. Dincolo deavantajele economice, această cultură s-adovedit de-a dreptul ecologică.Astfel, am aflat că s-a putut renunţa la trata-mente chimice cu insecticide în faza de în-florire a porumbului, diminuându-secantitatea de pesticide aplicate pe plante şisol şi, implicit, reducându-se poluarea. Deasemenea, fost evitată acumularea rezidu-urilor de insecticide în masa de boaberecoltate și s-a diminuat riscul ca, odată cudistrugerea insectelor dăunătoare, să fiedistruse şi insectele utile omului, inclusivcele prădătoare (entomofile).Nu în ultimul rând, lipsa unor leziuni peplante, mai cu seamă pe boabe şi ştiuleţi, aredus posibilitatea de instalare a ciupercilorgeneratoare de micotoxine şi, implicit, risculprezenţei micotoxinelor în masa recoltei.

30

Nr. crt. $ara Plantele transgenice cultivate Suprafa#a total!

(milioane ha)

1 SUA Soia, porumb, bumbac, rapi#!, lucern!, dovlecel, papaia, sfecl! de zah!r 66,8

2 Brazilia Soia, porumb, bumbac 25,4 3 Argentina Soia, bumbac, porumb 22,9 4 India Bumbac 9,4 5 Canada Soia, porumb, rapi#!,sfecla de zah!r 8,8

6 China Bumbac, tomate, ardei dulce, plop, papaia 3,5

7 Paraguay Soia 2,6 8 Pakistan Bumbac 2,4 9 Africa de Sud Bumbac, soia, porumb 2,2 10 Uruguay Soia, porumb 1,1 11 Bolivia Soia 0,9

12. Alte 17 #!ri 2,0

#ara 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Spania 53.225 53.667 75.148 79.269 76.057 76.575 Fran"a 492 5.000 21.174 0 0 0 Cehia 150 1.290 5.000 8.380 6.480 4.830 Portugalia 750 1.250 4.500 4.851 5.094 4.868 Germania 400 950 2.285 3.173 0 15 Slovacia 0 300 900 1.900 875 1.248 România 110.000 137.000 350 9.000 3.244 822 Polonia 0 100 320 3.000 3.000 3.000 Suedia 0 0 0 0 0 80 TOTAL 165.017 199.557 109.677 109.573 94.750 91.438

#ara Profit economic (milioane USD)

SUA 19.789 Argentina 8.184 China 6.740 India 3.181 Brazilia 2.933 Canada 1.643

Situaţia globală a culturilor transgenice, în anul 2010

Situaţia cultivării plantelor transgenice în ue, 2005–2010

Impactul economic al cultivării OMGîn perioada 1996–2007

Februarie 2012

Panoramic

32

Cel mai mare produ-cător de semințe derapiță, în RomâniaTudor AlexAndru

rapool ring – ai cărei acționari suntnPZ, dSV, raps Gbr și WvB – a deschisrecent, în cadru festiv, Filiala românia.Această companie germană este cel maimare producător de semințe de rapiță,din europa, după cum s-a exprimatGeorge Aldescu, director general alSaaten union, din care face parte șirapool.Evenimentul, la care au participat foartemulți fermieri, s-a desfășurat la Hotelul In-tercontinental din București.„Noutatea acestui an o reprezintă hibriziiClearfield de rapiță, primii de pe piața româ-nescă. I-am testat timp de 3 ani și pot spunecă se comportă excelent în zonele de cul-tură a rapiței, fiind cei mai performanţi șimai bine adaptaţi la condiţiile pedo-climat-

ice din România. Pe unele loturi experimen-tale, am obținut chiar peste 5.000 kg/ha.Datorită tehnologiei Clearfield, dezvoltatede BASF, rapiţa de cultură are un spaţiu denutriţie mai mare și foloseşte mai eficient în-grăşămintele. De aici rezultă costuri mai micişi, prin urmare, vor fi venituri mai mari pen-tru fermieri“ – a declarat Aldescu.Simpozionul, care a avut loc cu aceastăocazie, l-a avut ca moderator pe actorulAlexandu Arșinel.Au participat Georg Gay, director general alRapool Romania; Frank Grosse, director alDiviziei internaționale (NPZ); Katrin Beyer-mann, Divizia internațională (NPZ);Burkhard Middendorf, director de vânzări

(DSV) și Deubzer Martin, coordonator devânzări pentru Europa de Est (DSV).

100 de hibrizi, în curs de omologareGeorg Gay a spus că România este a 12-ațară, în care compania germană a ales să de-schidă o filială. Celelalte sunt în Slovacia,Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Belarus,Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania și Bul-garia. În aceste reprezentanțe lucrează 138de consultanți profesioniști, care oferă spri-jin și îndrumare.Domnia sa a afirmat că Rapool deține nouăstațiuni de cercetare pentru rapiță, în Eu-ropa. Astfel au fost create și înregistrate 90de varietăți de rapiţă de toamnă şi primă-vară, iar peste 100 de hibrizi noi de rapiţă detoamnă sunt în curs de omologare. În Eu-ropa, se află 175 de locații, pentru testarearapiței de toamnă și de primăvară, peste 300ha cu loturi de ameliorare și testare și 2,6milioane de hectare cultivate cu hibriziRapool. La nivel mondial, mai există 250.000de parcele pentru testarea capacității deproducție.

(Continuare în pag. 32)

Hibrizi pentrutoamna 2012● Abakus: de talie medie, foarte bunărezistenţă la spargerea silicvelor ● Sherpa: cu densitate foarte mare desilicve și conţinut superior în ulei • Rumba: timpuriu, de talie mică(aproximativ 150 cm), cu foarte bunărezistență la iernare

Hibrizi de tip Clear-field● WRH 350 CL

● WRH 351 CL● RAP 0953 CL● NPZ 0951 CL

Caracteristici agrono-mice• Toleranţă la stress abiotic(frig/îngheţ, secetă, eficienţă nutritivă)

• Rezistenţă faţă de agenţii patogeni(Phoma, Cylindrosporium, Verticillium,Plasmodiophora, Sclerotinia)• Toleranţă erbicidă (Clearfield)

Calitatea uleiului● Ulei de tip “00” pentru alimentaţie,furaj, biodiesel

● Nivel ridicat al acidului oleic, darscăzut al celui linoleic (HOLL), ca ur-mare rezultă ulei termostabil (fastfood), cu mâncare liberă de grăsimi deîmprumut ● Nivel ridicat de acid erucic (HEAR), cuaplicaţii industriale sau oleochimice ● Hrană sănătoasă, datorită niveluluiridicat de acid gras sau de proteine

Instrumente pentrubiotehnologie• Tehnologie dihaploidă (DH) pentruidentificarea şi dezvoltărea rapidă aliniilor

• Selecţie asistată de markeri moleculari(MAS), care arată însișirile specifice aleADN-ului plantelor, cum ar fi, de exem-plu, rezistenţă la boli, hibridizare, toler-anţă faţă de erbicide, determinareaconţinutului de acizi graşi etc.Tot cu ajutorul markerilor, se poateanaliza și diversitatea soiurilor.

George Aldescu

Georg Gay

Februarie 2012 35

Panoramic

Februarie 2012

Panoramic

34

Prof. univ. dr. ing. Mihai BerCA

un asemenea titlu şi o asemenea temăşi-a propus dlG pentru conferinţa dela Münster, din 10-12 ianuarie 2012,cu puţin înainte de Forumul Inter-naţional de la Berlin, unde şi româniaeste partener.

Tema nu este deloc simplă. Eapleacă de la prelucrările statistice şi prog-nozele făcute pe date oferite de FAO, cumcă necesarul de alimente al Terrei se vadubla până în anul 2050. Veştile sunt atâtde îngrijorătoare, de alarmante, încât ar-mate întregi de cercetători în agricultură,mediu, economie, aleargă să caute soluţii.Există unele soluţii care nu convin pentrucă sunt ilegale şi, mai ales, imorale. Avândca armă „globalizarea”, să lansezi soluţii calumea, care se înmulţeşte prea repede, s-o facă mai încet sau deloc, este mai multdecât imoral, este imposibil.

Asemenea soluţii se gândesc demult, dar implementarea lor n-a reuşit.Oamenilor le place să facă dragoste, săfacă copii şi apoi îi lasă în grija lui Dum-nezeu, căci naţiunile, guvernele, soci-etăţile, nu mai pot avea grijă de ei, înciuda sloganului „cine iubeşte copiii se

iubeşte pe sine”. Slogane de acest fel suntincomode şi nu sunt gustate de mentali-tatea de azi a politicienilor. Şi, totuşi, undegăsim soluţiile?

Ca de obicei, ele se găsesc înmintea şi creaţia cercetătorilor, dar niciacestea nu sunt convenabile minţilor în-fierbântate şi îmbâcsite de lăcomie şi dis-preţ ale politicienilor.

Soluții existăCarl-Albrecht Bartmer, preşed-

inte al DLG, identifică câteva dintre ele,care vin din cel mai mare rău al momen-tului şi anume:1. Extinderea datorită încălzirii globale asuprafeţelor cultivabile cu cereale şi alteplante energetice şi proteaginoase înzonele de nord, acolo unde până înprezent nu s-au putut cultiva. Numai că,în timp ce încălzirea creează noi suprafeţeîn nord, la nivelul Europei şi nu numai, lereduce semnificativ pe cele din sud şi est,în aceste zone găsindu-se şi România.Ceea ce observăm şi noi şi alţii, mai ales încentrul şi estul Europei, este o mare vari-abilitate a condiţiilor climatice pe aceeaşisuprafaţă, în acelaşi an, dar şi de la un anla altul. Variaţiile conduc la „stresuri abio-

tice”, devenite o problemă inclusiv pentrusoiurile cele mai bune create de ameliora-torii lumii. Planeta este în situaţia neferic-ită ca, pe acest fond al creşterii uneipopulaţii, care doreşte în continuare sămănânce, da, are pretenţia să mănânce,atât resursele abiotice cât şi cele bioticesunt în criză şi ele se adaugă actualei crizefinanciaro-economice creată şi apărută în-tocmai datorită unui consum fără limite şifără eficienţă a resurselor naturale.2. A doua problemă care se ridică este ceaa capacităţii instituţiilor statului de a punela dispoziţia celor care sunt înregimentaţiîn agricultură cele mai bune servicii, caresă-i motiveze pe aceştia să producă dupăregulile UE.

Concomitent, se ridică şi prob-lema dacă regulile UE sunt suficient debune pentru a motiva agricultorul şi, dacănu sunt bune, ce face agricultorul. S-adovedit că pur şi simplu nu le respectă.Toate soiurile din Germania sunt bune,sunt trecute prin rigoarea Serviciului Fed-eral de Testare a Soiurilor.

„Mie îmi trebuie şi altceva, pe careacest serviciu nu mi-l oferă”.

Acest lucru îl spune în plină conferinţăFrederich Bennemann, care de 25 de aniface agricultură în Germania şi în străină-tate cu mare succes. El nu vrea să-şi piardăsuccesul şi concurenţialitatea din cauzabirocraţilor. Şi ce ar dori el? Printre altele,el vrea să ştie:

n Care sunt însuşirile agronomice alesoiurilor omologate şi recomandate?

n Care sunt cele mai potrivite soiuri degrâu care se pot cultiva după porumb?

n Care sunt soiurile care se seamănă maidevreme şi care sunt cele care se seamănămai târziu?

n La orz vrea soiuri care nu se frâng lagreutatea mare a spicului şi în condiţii deploaie, dar şi multe altele.

(Continuare în pag. 34)

(Urmare din pag. 30)

realizări de excepțieFrank Grosse a prezentat câteva din per-formanțele companiei. Așa am aflat căRapool, specializată numai pe rapiță, acreat primul hibrid din lume pe bază deandrosterilitate în 1995, primul hibridrezistent la putregaiul rădăcinii în 2001,hibrizi cu spor considerabil de producțieîn 2009 și hibrizi cu însușiri agronomicesuperioare în 2010.Noii hibrizi sunt testați în câmp. În fiecarezonă există condiții pedo-climatice speci-fice, iar ei trebuie să corespundă acelorcondiții. De aici a rezultat gama largă dehibrizi.În acest scoop, pe lângă staţiunile deameliorare, în care lucrează 15 ameliora-tori, Rapool dispune în Europa de 290 hade pepiniere, în care se face conservareahibrizilor și a anumitor însușiri. În total, încercetare și dezvoltare sunt 220 de anga-jaţi. Mai există peste 150.000 de parcele,pentru testare, inclusiv în România.În fiecare an se obțin aproximativ 6.000de hibrizi noi, dintre care peste 100 ajungîn faza de omologare.Aceste rezultate pozitive se obțin prinalocarea a 15% din venit, care este con-stant investit în cercetare și ameliorare.Acest lucru este făcut pentru ca toți cul-tivatorii de rapiță să aibă recolte din ce înce mai profitabile.Frank Grosse a mai vorbit despre tendința

de creștere accentuată a suprafeței culti-vate cu rapiță, în toate țările, dar și înRomânia. De asemenea, a adus în dis-cuție importanța acestei culturi, înobținerea de biodiesel, uleiul rapiță fiindconsiderat cel mai bun pentru amesteculcu motorină.

leader de piață„În trei ani, hibrizii Rapool vor acoperi 45-50% din suprafaţa cultivată cu rapiţă, înRomânia, față de 4,5% în 2011“ – a afir-mat George Aldescu.În opinia sa, acest lucru se va întâmpla, încondițiile în care cultura rapiței detoamnă a înregistrat cea mai marecreștere, din sectorul vegetal, atât în Eu-ropa, cât și în România.„Promisiunea, pe care o facem astăzi și pecare Rapool o respectă în alte 11 țări eu-ropene, este că vom susține acestfenomen, printr-un aport considerabil deexperiență și performanță, pentru unbeneficiu sporit adus progresului ge-neticii, orientat spre viitor“ – a precizat di-rectorul general al Saaten UnionRomânia. Domnia sa a adăugat că, datorită multi-plelor utilizări ale semințelor de rapiță înalimentație, furaje și biocarburanți, se an-ticipează o creștere continuă a terenurilorcultivate, a necesarului producţiei vege-tale, precum şi sporirea importanţeistrategice, prin deschiderea de noi opor-tunităţi în piaţă, pentru producători.„Noi putem furniza cei mai potriviți hibrizizonelor de cultură, din noua generație,de mare productivitate, cu conținutsporit de ulei și însușiri superioare în pro-cesul de producție. Dintre acestea,menționez dezvoltare rapidă după semă-nat, rezistență la iernare, abilități mari re-generative, rezistență la principalii agențipatogeni, maturare uniformă, rezistențăla stres pe toată perioada de vegetație“ –a menționat Aldescu.

Ce oferă rapoolÎn portofoliul Rapool figurează hibrizii detoamnă Visby și Rohan scoși pe piață în2010, Compass, Hammer, Diffusion și

Xenon în 2011. Lor li se adaugă Abakus,Sherpa și Rumba, în 2012.Pentru această primăvară, Rapool arepregătiți doi hibrizi, Makro şi Achat.Makro este un hibrid de ultimă generaţie,cu un potenţial foarte ridicat de pro-ducţie, atât în boabe cât şi în ulei. În-ceputul înfloririi este mediu, iar

maturarea este medie spre tardivă. Pro-duce o masă vegetativă compactă, cu otalie medie e plantelor, rezistenţă foartebună la frângere pentru o recoltareuşoară.Achat se remarcă în practica agricolăprintr-un potenţial ridicat de producţie,atât în boabe cât şi în ulei. Acesta pro-duce foarte multă masă verde, cu o talieînaltă a plantei şi rezistenţă foarte bunăla aplecare şi frângere. Plasticitatea eco-logică îl recomandă în special în zoneleunde sunt posibile perioade lungi devegetaţie, în toate zonele de cultură arapiţei.

Cel mai mare producător de semințe de rapiță

Responsabilitatea Europei pentru hrănirea lumii

Fig. 1. rata anuală de creştere a producţiei de cereale la nivel mondial înperioada 1960-2010

Frank Grosse

Echipa Rapool

Februarie 2012 37

Panoramic

Februarie 2012

Panoramic

36

Modele matematiceModelând matematic prog-

nozele producţiei mondiale de cereale,Qaim ajunge la evoluţiile tip scenarii dinFig. 2. Conform acestei figuri există treiscenarii şi anume ca în 2050 să se obţinăo producţie medie de cca 5 to/ha şiacesta este trendul normal. Există, însă, şio variantă pesimistă, în care producţiamedie mondială va depăşi cu greu 3to/ha, dar şi o prognoză a cererii care vafi de peste 6 to/ha. Diferenţa, în cazul vari-antei pesimiste, este de la simplu ladublu. Factorii stimulatori ai creşterii pro-ductivităţii îi constituie crearea de noisoiuri, mai bune şi adaptate noilorcondiţii de climă, dublate de o susţineretehnologică care vine din parteacercetării agronomice.Din nefericire, nu intră aici şi România, iarca ea mai sunt alte ţări şi Europe, dar maiales în lumea a treia. Factorii care pre-sează nerealizarea prognozei cererii suntcei de natură climatică, dar se vrea şi lim-itarea resurselor, îndeosebi a apei şi nu-trienţilor.

Numai că însăşi lumea ştiinţificăse agită haotic. Recent, Curry Judith apublicat „Ipoteza 0 a modificărilor climat-ice”, după un model matematic compli-cat, prin care susţine că abaterileparametrilor climatici se încadrează în in-tervalele de încredere neasigurate statis-

tic şi nu este cazul ca populaţia lumii şiguvernele ei să se înspăimânte. Din ne-fericire, Curry Judith nu aduce suficienteargumente în favoarea „Ipotezei 0” şi esteuşor contrazisă cu argumente eficientede foarte mulţi alţi cercetători. Modi-ficările climatice există şi ele se vor dez-volta negativ după scenarii chiar şiapocaliptice, dacă măsurile de durabili-tate, sustenabilitate ecologică, nu vor firapide şi extrem de intense. Genetica acreat deja secvenţe proteice, care se ac-tivează dacă sunt introduse în genomulplantelor, pe întreaga perioadă de stresabiotic (apă, temperaturi) şi se dezac-tivează, dispar din plantă, dacă regimulfactorilor abiotici revin la normal.

Odată implementate, acestecercetări vor contribui esenţial lacreşterea productivităţii plantelor, pânăfoarte aproape de nivelul lor maxim, dacăceilalţi factori sunt în optim. Ori acestlucru ar însemna, chiar şi în Europa, o

potenţială creştere de încă 30% la ce-reale, ceea ce ar rezolva o mare parte dinnecesarul de hrană al omenirii în anul2050.

Este clar, deci, că modificările cli-matice nu pot fi ignorate şi că pentru re-ducerea efectelor lor sunt necesarecercetări cu impulsuri genetice, ge-nomice, ca cele de mai sus, cercetări alecăror rezultate este necesar să fie imple-mentate rapid pentru că timpul nu maiaşteaptă.

Să recapitulăm câţiva para-metri importanţi:

n Europa a ajuns la un nivel al recoltelorcare se ridică la aproape 70% dinpotenţialul soiurilor de cereale şi a hib-rizilor de porumb şi care lasă şanse re-duse pentru creşteri suplimentare;

n pentru atingerea necesarului de hranăal omenirii în anul 2050, combinat şi cunecesarul de energie din biomasă, estenecesară o creştere anuală de 1,8% a pro-ducţiei de cereale în ansamblul ei. În mo-mentul de faţă, creşterea anualămondială este de numai 1,3% şi, conformProf. Qaim, este în scădere (vezi şi Fig. 1)

n rata de creştere a cercetării agricole ascăzut în ţările industrializate mai rapiddecât în cele mai puţin dezvoltate sau încurs de dezvoltare. Aceasta înseamnă căhrana pentru cei 1 miliard de înfometaţişi aproape 2 mlrd. subnutriţi se află înţările respectiveşi mai puţin în Europa.Europa este ea însăţi o mare, o foartemare importatoare de anumite produsespecifice ţărilor sărace (cafea, cacao,uleiuri de palmier, orez, soia, plante aro-matice şi medicinale). Se pompează, înfelul acesta, bani mulţi în ţările sărace. Einu ajung, însă, în investiţii inovative şi înmodelarea unor întreprinderi eficiente.

(Continuare în pag. 36)

(Urmare din pag. 33)

Fiindcă asemenea informaţii nule găseşti la cei ce testează soiurile, spunecă se adresează propriei lui priceperi (şiare destulă) şi serviciului de consultanţă,care ştie foarte bine să facă asemeneatestări.

Spre deosebire de funcţionariinoştri din Minister, care se mănâncă întreei şi l-ar fi jupuit de viu pe unul ca Ben-nemann, dna dr. Uta Schnock, şefa Servi-ciului de Testare a Soiurilor, îşi prezintăun referat cu titlul „Mai are serviciul nos-tru de testare a soiurilor vreun viitor?”. În-trebarea retorică este o analiză critică,dar şi o creaţie ştiinţifică reală. Dânsaconstată că, în Germania, în 2010-2011,s-au cultivat 605 hibrizi de porumb, iardintre aceştia peste 300, adica circa 50%,nu se află nici în Registrul European şinici în cel german. Deşi capacităţile delucru ale sistemului s-au redus din cauzacrizei, doamna Schnock a pregătit unplan de testare care să cuprindă şi evalu-area agronomică a culturilor şi a inclus înel şi Serviciul de Consultanţă şi Ame-liorări pentru a răspunde la problemelereale ale agricultorilor. Această temă ar fibine să fie dezbătută şi de cercetători şiserviciile de specialitate din România,care, cuprinşi de magia UE şi a intereselor

personale, cu greu mai văd că sunt plătiţisă vină în ajutorul agricultorilor şi nuaceştia să bată drumurile şi scările lor.3. Revenind la cuvântarea domnuluiBartmer, domnia sa consideră că tri-unghiul rezolvării problemei hrăniriiomenirii este, acum, RESPONSABILI-TATEA, CLIMA ŞI MEDIUL şi se întreabădacă Europa îşi va asuma această respon-sabilitate.Intensificarea durabilă

Responsabilitatea Europeanăpresupune recunoaşterea faptului că mă-surile ce sunt necesare a fi luate în interi-orul graniţelor sale, vor avea întotdeaunao dimensiune globală. Alimentele pe carenu le putem produce în Europa vor trebuiproduse în alte locaţii, cel mai adesea încondiţii naturale cu mult mai defec-tuoase, mai rele. Numai aşa se văd strălu-cind Strategiile Europene, cum ar fiprotecţia şi extinderea, biotopurile, pro-gramele exclusive şi foarte bine finanţateale dezvoltării în spaţiile rurale, alterna-tive pe noile forme de energie şi noi ma-terii prime ce se pot obţine din biomasă.

Dl Bartmer este preşedinteleDLG şi nu poate manifesta decât opti-mism la nivelul Europei. Adesea, se con-fundă strălucirea Germaniei cu a Europei,mai ales când vorbeşte şi de reinstaurareetică, alături de responsabilităţi în

pregătirea Europei pentru marea criză al-imentară. Ori etica, morala, s-au dovedita fi atribute incompatibile cu actualastare a politicii României, dar şi cu cea dinEuropa.

FAO a inspirat întreg mapamon-dul, inclusiv Europa, cu ceea ce a devenit„Intensificarea durabilă”. Este vorba,fireşte, de intensificarea producţiei.Acum se pune problema a se defini cumai mare exactitate ce înseamnă durabilîn acest context, pentru că FAO nu l-adefinit corect. Personal, sunt nedumerit,căci dacă o iau aşa cum este, intensifi-carea durabilă presupune o creştere con-tinuă, eventual lineară, cu circa1-1,2%/an a producţiei de grâu, săzicem... dar cum?! Nu se spune nimicacolo, în America, de legătura cu natura,ba dimpotrivă, se vorbeşte de intensifi-carea durabilă a folosirii pesticidelor saua lucrărilor solului sau a îngrăşămintelorcu azot. În ce constă, de fapt, durabili-tatea? Întrebarea şi-o pune şi Dr. Schon-berger în prezentarea sa. Aşadar, încetulcu încetul, se uită că dezvoltarea durabilăînseamnă creştere mai mare sau maimică, după nevoi, dar mai ales protecţiaşi conservarea mediului şi a resurselornaturale ale lumii pentru a se putea pro-duce şi în generaţiile care vin.

Apoi apare criza climatică, mod-ificările climatice, care schimbă funcţiilecercetării, ale inovaţiei, extrem de abun-dente, inoculată de cercetarea şi consul-tanţă, expertiza germană în tehnologiileagricole. Profesorul Matin Qaim, de laUniversitatea Göttingen, susţine în refer-atul său că, la nivel mondial, rata decreştere anuală a producţiei de cereale ascăzut de la 3% în 1960, la 1,25% în anul2000 (Matin Qaim - „Wie gelingt dieweltweite Ernährungssicherung?”) - DLG1/2012.

La nivelul Europei, creşterea deabia dacă atinge 1,2%. Nu mai este locpentru creştere. Europa Centrală a atinscea mai mare cotă a potenţialuluisoiurilor (cca 67%). Restul de 33% estegreu de recuperat. În dezvoltările rurale,fiece metru pătrat de pământ sefoloseşte la maximum. Nu mai este locpentru risipă. Se consideră că modi-ficările climatice, cel puţin deocamdată,pot bloca recuperarea procentuală dinpotenţial, dar o pot şi reduce.

Tabel 1. Gradul de dezvoltare al popula#iei

Popula!ie Ast"zi 2030 2050

Popula#ia globului 7,0 8,3 9,3

Popula#ia în #!ri industriale 1,2 1,3 1,3

Popula#ia în #!rile în curs de dezvoltare 5,8 7,0 8,0

Fig. 2. evoluţia producţiei de cereale în perioada 1960-2010 şi a evaluăriişi solicitării anului 2050 (Qaim 2012)

Fig. 3. Trendul descrescător al preţurilor la cereale pe perioada 1960-2000

Februarie 2012

Panoramic

38

(Urmare din pag. 35)Europa va continua să ajute aceste ţări,dar nu cu ajutoare directe, ci cu proiecteîn investiţii şi în educaţie. Repetăm, hranacelor înfometaţi este necesar a se pro-duce acolo unde şi rata de creştere a pop-ulaţiei este cea mai mare.

Creşterea exponenţială a popu-laţiei în ţările în curs de dezvoltare secorelează pozitiv şi cu creşterea veni-turilor. Se va consuma cu mult mai multpe cap de locuitor. Europa are în respon-sabilitatea ei obligaţia etică şi morală dea ajuta aceste ţări să producă alimentesuficiente şi de calitate bună;

n Europa continuă să fie o mare piaţă dedesfacere, dar va încerca, prin noi măsuri in-ovative, să reducă consumul alimentar alpopulaţiei la necesarul de 2600-3000 kcal şi,mai ales, să reducă risipa de alimente. Maipuţină carne în alimentaţie va fi o metodăpentru a compensa apetitul în acest ele-ment în ţările sărace, care vin la dezvoltareşi au început să câştige şi să consume (cazulchiar al unor ţări din Africa);

n potenţialul tehnologic al Europei seapropie de capacitatea lui maximă pentruactuala cunoaştere. Este etic şi este moral caacest potenţial să fie livrat prin colaborări in-ternaţionale către „locurile noi” de produc-

ere a hranei. Specialiştii consideră că este oparticipare foarte serioasă a Europei la re-alizarea necesarului de hrană al anilor 2050;

nnoul sistem de dezvoltare durabilă a agri-culturii, ca şi susţinerea iniţiativei de inten-sificare durabilă a agriculturii, costă, laînceput, mai mulţi bani, pentru ca în etapeleurmătoare să se vadă în securitate şi sigu-ranţă alimentară efectul introducerii noilorsisteme de management al mediului în agri-cultură. Durabilitatea, sustenabilitatea, enecesar a fi bine înţeleasă şi susţinută decercetare;

n în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, seobservă că acestea au scăzut continuu peperioada 1960-2000 (vezi Fig. 3 şi 4), corelatecu marile dezvoltări tehnologice.

În acelaşi timp, constatăm, în perioada2000-2011, un trend crescător, cu vârfuriabrupte, mai ales în 2009 şi 2011. Creştereapreţurilor a avut ca origine în Europa, dar şiîn lume, creşterea consumului, dar şi nevoiade investiţii inovative pentru introducereasistemelor de management al mediului.Speculaţiile pe piaţă au influenţat nesemni-ficativ preţurile la nivel global;

nnoile ţări care vor produce mult, cel puţinîn următorii 20 de ani, sunt Rusia, Ucraina,

probabil România şi alte ţări din sud şi est,cu condiţia asigurării securităţii inter-naţionale şi unor politici inteligente;

n există şi riscurile crizei. Este foarteposibil ca în săptămâna dinaintea Foru-mului Internaţional de la Berlin din 20ianuarie 2012, să se găsească o soluţiepentru partea dificilă a crizei „CRIZA DA-TORIILOR”. Riscul constă în a nu secunoaşte încă ce se poate face dupăaceea, mai ales în ţările din sudul conti-nentului. Gânditorii europeni suntplasaţi acum pe această temă majoră;

n un control al bugetelor, al con-sumurilor şi costurilor pare necesar lanivelul UE. O implementare a lui este, înacest moment, dificilă, dar oricum utilă;

n Profesorul Karl-Heinz Paqué, econo-mist de mare reputaţie, are un optimismrezervat. El analizează cu sânge receceea ce se întâmplă în Europa şi afirmăcă între Strategiile Vizionare ale Europeişi o mare iluzie, distanţa este mică deo-camdată. Dar, oricând, lucrurile se potschimba în bine de către cei maiînţelepţi politicieni şi economişti sau potcădea în iluzoriu, dacă se acceptă încăgândirea şi comportamentul ţărilor dinsudul continentului.

Fig. 4. Trendul crescător al preţurilor la cereale începând cu anul 2000

Februarie 2012

Panoramic

40 Februarie 2012 41

Panoramic

dr. Teodor MArIAn

Ferma Ambrosi, Fischer&Co din Aiud,județul Alba, era cunoscută în toată ţara,pentru materialul săditor de calitate pecare îl livra. Se desfăşura o muncă de-osebită de informare a clienţilor acesteiferme, şi nu numai. Merită redate câtevaanunţuri distribuite clienţilor.

Către onor ai noştri clienţi Cu toate că am avut în toamnă şi în primă-vara trecută o expediţie foarte mare, stocul

nostru de material săditor nu s′a micşorat.În locul plantelor vândute am produs alteletinere şi foarte frumoase.Prin introducerea de noi plante şi varietăţi,am putut mări considerabil sortimentelenoastre şi ne silim a fi în curent cu aceastaşi în viitor, deşi importul din străinătate estefoarte dificil pentru particulari, de multe orichiar imposibil.Sera noastră, nouă instalată, cu toate că nueste prea mare, ne permite de a înmulţi acidiferite plante, cari trebuia să le importămpână în prezent din străinătate.Am luat în considerare şi cererile tot maimari pentru trandafiri înalţi şi pitici şi ammărit considerabil pepinierele noastre detrandafiri. Starea lor nu a fost niciodată

mai frumoasă ca anul acesta.Culturile de puieţi sălbatici sunt deaseme-nea îndeosbi de frumoase.Menţionăm că vizitarea pepinierelor decătre on. noştri clienţi ne face o mareplăcere şi suntem totdeauna la dispoziţiecu sfaturi şi îndrumări.Prin editarea acestui catalog ilustrat, cumulte fotografii, sperăm că am făcut oplăcere şi on. noştri clienţi. Cheltuielilenoastre au fost însă de data aceasta aşa demari, încât trebue să rugăm să binevoiţi apăstra acest catalog, ori dacă nu mai enecesar, a-l pune la dispoziţia unui cunos-cut.(Aiud, Septemvrie 1936, Ambrosi, Fis-cher&Co.).

Condiţiunile noastre de vânzareComandele să se scrie citibil şi să se indicelângă planta dorită şi numărul varietăţei.Rugăm adresa exactă cu indicarea poşteiultime şi gării. Garantăm autenticitatea va-rietăţii şi suntem gata de a înlocui vari-etatea greşit furnizată, însă nu ne obligămla o despăgubire mai mare decât valoareaplantelor din factura respectivă.Expediţiunea se face în ordinea primirei co-mandelor şi pe riscul şi pericolul cumpără-torului. Nu luăm nici o răspundere pentrupagubele cauzate prin stricăciuni şi în-târzieri în timpul transportului.

Astfel de reclamaţiuni trebuesc adresate Di-recţiunei CFR sau Poştei. Reclamaţiunile seiau numai atunci în considerare, dacă ni seadresează nouă direct prin scrisoare reco-mandată în termen de 8 zile după primireamărfei. Dacă plantele se aleg în mod per-sonal din pepinieră, se pierde dreptul lareclamaţiuni. Prinderea plantelor atârnândde modul de plantare şi de îngrijirea lor, fi-indcă noi furnizăm numai plante absolutsănătoase şi viabile, nu putem lua în con-siderare reclamaţiuni privind eventala lorneprindere. (Aiud, Septemvrie 1936, Am-brosi, Fischer&Co.).

Ce spunea Ambrosi despre trandafiriTrandafirii noştri sunt atât de binecunoscuţi încât nici nu mai este necesar dea vorbi de superioritatea lor. Fapt este căcererile cresc din an în an şi noi cu toate cămărim anual pepiniera de trandafiri, nicio-dată nu suntem în situaţia de a putea efec-tua întocmai toate comenzile cari sosescspre sfârşitul primăverii. Cine doreşte deci aplanta trandafiri din pepinierele noastre,este rugat de a ne preda comanda încă dintoamnă sau în cursul iernii.Pentru a putea servi şi pe acei amatori detrandafiri cari observă numai primăvaratârziu sau chiar vara că au lipsuri în stra-turile lor de trandafiri pitici sau Polyantha,plantăm în viitor în ghivece o cantitate maimare de trandafiri pitici şi Polyantha şi îifurnizăm chiar şi în timpul verii până laepuizare. Aceste ghivece se vor pune în lip-suri aşa cum sunt, ori se scot trandafirii dinghivece în aşa fel ca pământul să nu cadăde pe rădăcini şi după plantare îi udămbine.Împărţirea trandafirilor în 2 grupe depreţuri, aşa cum am făcut anul trecut, nu

s′a dovedit avatajos la prescrierea şi efec-tuarea comenzilor. Din această cauză amfixat un preţ mediu şi sperăm că am făcutprin aceasta un serviciu şi clienţilor noştri,întocmirea comenzilor făcându-se mai sim-plu.Cine doreşte a avea aceste varietăţi esterugat a ne trimite comanda cât mai urgent.Trandafiri cu trunchi au cca. 100-120 cm

înălţime cu excepţia varietăţii MarechalNiel al cărui trunchi este de 150 cmînălţime, iar preţul este cu 10% mai urcat.Rozele Polyantha pot fi numite cu drepttrandafirii viitorului. Se potrivesc foartebine la împrejmuirea straturilor mai maride trandafiri (trandafiri înalţi sau pitici), potfi plantate însă şi pe rabate sau în grupuri.Rozele Polyantha nu cresc prea robust, în-floresc însă dela începutul verei până lasfârşitul toamnei şi tufele au, în general, oviaţă lungă.

din istoria contemporanăAstăzi, Ferma pomicolă din Aiud aparţinede Staţiunea de Cercetare-Dezvoltarepentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj, jud.Alba. Mai multe date interesante am aflatde la dr. ing. Liliana Tomoioagă, direc-toarea unităţii.Pepiniera s-a înfiinţat în anul 1946, prinnaţionalizarea proprietății lui Ambrozie șiFischer. A aparținut, până în 1977, de GASAiud. Din 1977, a funcţionat în cadrul SCPGeoagiu până în anul 1988, când a trecutla SCDVV Blaj. Până în 1989, realiza anualpeste 1.500.000 de puieți, din care livra înjur de un milion. După acest an, terenurileau cunoscut o scădere continuă, în prin-cipal din cauza retrocedărilor, de multeori abuzize.

Tradiția nu a murit„Ferma pomicolă Aiud aparţine exclusivsectorului de dezvoltare, producţie aSCDVV Blaj, încă de la înfiinţare, fiindaxată pe producerea şi desfacerea mate-

rialului săditor pomicol. Odată cu retro-cedarea terenurilor şi restrângereasuprafeţelor, activitatea din cadrul fermeis-a axat pe cercetare în domeniul pomi-col. În acest sens, conducerea SCDVV Blajîşi propune, în perioada imediat urmă-toare, înfiinţarea sectorului cercetare îndomeniul pomicol, înnoirea şi conser-varea bazei de germoplasmă. De aseme-nea, dorește înfiinţarea de laboratoare deameliorare şi producere de material sădi-tor pomicol și laboratoare tehnologicepentru pomicultură. Vom aborda uneletematici moderne de cercetare în dome-niul pomiculturii şi materialului săditor.Prin crearea sectorului de cercetare,dorim să implementăm cercetarea înpractica pomicolă, în folosul pomiculto-rilor din zona Transilvaniei, precum şipopularizarea rezultatelor cercetăriipomicole în pomicultură, prin publicaţii,reviste de specialitate, mese rotunde şiseminarii tehnice cu pomicultorii dinzonă. Totodată, avem în vedere imple-

mentarea managementului ecologic înpomicultură şi, nu în ultimul rând, creareaşi omologarea de noi soiuri, adaptatecondiţiilor climatice şi pedologice dinzona Transilvaniei” – ne-a declarat LilianaTomoioagă.Directoarea a afirmat că, pentru diversi-tate şi atragerea clienţilor, pepiniera al-toieşte şi aproximativ de 10.000trandafiri, dintr-o gamă largă de soiuri şiînmulţeşte arbuşti şi arbori ornamentali.Pepiniera este, şi la ora actuală, un brandrecunoscut, mai ales prin calitatea mate-rialului oferit spre vânzare, nu doar înRomânia, ci şi în afara graniţelor.

Colecţie impresionantă de specii şisoiuriLiliana Tomoioagă ne-a mai spus că, laora actuală, ferma dispune de 90 ha agri-cole, din care 27 ha pentru pomi, butaşiși puieți dendrologici. Anual, oferă sprecomercializare 150.000 de pomi fructiferi(măr – 20 de soiuri; gutui – 7 soiuri; păr –7 soiuri; prun – 10 soiuri; cais – 10 soiuri),70.000 de arbuşti ornamentali și 3.000 ar-bori ornamentali.Pepiniera Aiud păstrează o colecţie im-presionantă de specii şi soiuri adaptatecondiţiilor ecoclimatice şi pedologice dinţara naostră, precum şi condiţiilor micro-climatice pe zone de cultură.În funcţie de cerinţele pieţei, în ultimii aniaccentul s-a pus pe producerea materi-alului săditor pomicol din soiurile rezis-tente la patogeni fitosanitari, adaptateproducţiei bio pentru fermele pomicolecare aplică tehnologii ecologice.An de an, se observă o reînnoire, cu rezul-tate tot mai mari, punându-se accent de-osebit pe calitate. Colectivul acesteiunităţi de cercetare, prin hărnicia şi uni-tatea lui, este o garanţie că tot ce şi-a pro-pus va fi dus la îndeplinire.

Pepiniera din Aiud, tradiție șicalitate

Februarie 2012

Carti noi

42 Februarie 2012 43

Carti noi

recenzie de prof. dr. Tiberiu Mureşan,membru titular şi fost preşedinte alAcademiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Recent, în literatura de specia-litate a apărut lucrarea „Măsuri concretepentru redresarea agriculturii și dezvol-tarea durabilă a spațiului rural“, autorifiind Alexe Lăzăroiu și Alexandru CrișanLevițchi, de o importanţă practică ex-cepţională. Prin erorile şi omisiunilegrave ale Legii Fondului Funciar nr.18/1991, agricultura României a fostdusă înapoi cu 70-80 de ani. Terenulagricol al ţării a fost fărâmiţat în peste 45de milioane de parcele, mijloacele me-canice de lucru nu li s-au retrocedatţăranilor, exploataţiile agricole ale aces-tora cu o mărime medie în jurul a 1-3hectare sunt exploataţii de subzistenţăşi semisubzistenţă, folosesc tehnologiirudimentare, obţin producţii mici, nuproduc şi pentru piaţă. Tineretul a pără-sit satele, locuitorii acestora sunt în vâr-stă, neputincioşi pentru muncileagricole şi lipsiţi de mijloace financiare.Mari suprafeţe de teren rămân nefolo-

site. Baza materială a agriculturii şi ceacare sprijinea agricultura (în amonte şiîn aval) au dispărut, resursa umană cupregătire de specialitate şi cercetareaagronomică au fost marginalizate, ui-tate.

România dispune de condiţiimateriale de climă şi sol mai bunedecât multe zone din celelalte ţări eu-ropene, de realizări remarcabile ale cer-cetării ştiinţifice, de un număr mare despecialişti cu studii superioare şi mediişi ar putea să reprezinte o mare putereagricolă în Europa.

Cu toate acestea producţiaagricolă medie pe hectar este de 2,47 orimai mică decât media pe UE şi de 10-13ori mai mică decât în Danemarca şiOlanda. Productivitatea muncii (vol.producţiei agricole pe un lucrător ocu-pat în agricultură) este de 9,9 ori maimică decât media pe UE, de 15-23 de orimai mică decât în Olanda şi Danemarcaşi de 19 ori mai mică decât în Franţa.

S-a ajuns ca 65-80% din pro-dusele alimentare necesare şi consu-mate de populaţie, să provină dinimport.

Dacă nu se iau măsuri pentruredresarea agriculturii, pentru dezvolta-rea şi modernizarea ei, pot fi în pericolsecuritatea alimentară a populaţiei darşi siguranţa şi independenţa ţării.

În anii de după 1990 până azi,au fost elaborate multe (în jur de 20)strategii de dezvoltare a economiei şi aagriculturii. Toate însă conţin prevederigenerale, principii, obiective şi valori ge-nerale. Niciuna din aceste strategii nucuprinde şi măsuri concrete prin care săse realizeze obiectivele propuse. Deaceea, astăzi nu putem observa aproapenimic că s-a realizat din aceste strategii.

Tocmai acesta este marelemerit al lucrării elaborată de dr. lăză-roiu, că pentru "redresarea agricultu-rii şi dezvoltarea spaţiului rural", sepropun măsuri concrete tehnico- or-ganizatorice, măsuri pe deplin posi-bile de luat şi de aplicat în practică, încondiţiile economico-sociale exis-tente astăzi în ţară, în satele româ-neşti.

lucrarea este un adevăratGHId de luCru pentru MinisterulAgriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentruGuvern şi pentru politicienii care trebuiesă ia hotărâri sau să aprobe legi în par-lament menite să sprijine redresareaagriculturii.

Astfel, având în vedere că re-dresarea şi dezvoltarea agriculturii şispaţiului rural este prioritatea naţionalănumărul 1 şi de o deosebită importanţăstrategică pentru România, se propunerestructurarea Ministerului Agricultu-rii şi dezvoltării rurale şi înfiinţareaîn cadrul acestuia a departamentuluipentru redresarea Agriculturii şi dez-voltarea Spaţiului rural (DRADSR) înlocul actualei Direcţii a Dezvoltării Ru-rale.

Acest Departament – să fieacea parte a MADR, care să aibă caobiect al muncii redresarea şi dezvolta-rea agriculturii, să fie răspunzător de

iniţierea, organizarea şi punerea în apli-care practică a unor măsuri concretecare să ducă la redresarea agriculturii,la dezvoltarea spaţiului rural în generalşi să raporteze periodic guvernului şipopulaţiei ţării, realizările.

Autorul precizează că redresa-rea şi dezvoltarea agriculturii şi a spaţiu-lui rural, trebuie privite ca parte adezvoltării întrgii economii, a dezvoltăriieconomico-sociale pe ansamblu.

De asemenea se precizează şise argumentează faptul că pentru aputea fi competitivă pe plan european,agricultura României, exploataţiileagricole, trebuie redresate şi dezvol-tate pe proiecte întocmite pe baze şti-inţifice, agricultorii trebuie ajutaţi, nulăsaţi să se descurce singuri.Exploataţiileagricole trebuie organizate şi dotatetehnic la nivelul fermelor din ţările vesteuropene, să poată porni în competiţiede la nivelul competitorilor vest euro-peni.

De aceea se propune reînfi-inţarea Institutului naţional de Studiişi Proiectări pentru Organizarea Inte-grală a Teritoriului, în subordinea De-partamentului pentru RedresareaAgriculturii şi Dezvoltarea SpaţiuluiRural, din MADR.

Reînfiinţarea INSPOIT (în loculfostului I.G.F.C.O.T, desfiinţat printr-ogravă eroare), nu necesită nici posturişi nici fonduri suplimentare. El sepoate înfiinţa prin aducerea înapoi laMinisterul Agriculturii, a unei bunepărţi din Agenţia Naţională de Cadas-tru şi Publicitate Imobiliară. Nu au cecăuta cadastrul agricol, organizarea te-ritoriului şi exploataţiilor agricole la Mi-nisterul Turismului.

InSPOIT ar putea fi cel maieficient instrument al MinisteruluiAgriculturii, al Guvernului, pentru re-dresarea şi organizarea agriculturiipe baze ştiinţifice. Mai întâi acesta arrealiza cadastrul agricol şi organizareateritoriului pe întreaga ţară. Apoi arcontribui la întocmirea SCHeMeI deSISTeMATIZAre ŞI eCHIPAre A Te-rITOrIuluI pe baza unui ProgramGuvernamental (interministerial), în-tocmit împreună cu celelalte ministere.

SCHEMA DE SISTEMATIZARE ŞIECHIPARE A TERITORIULUI – cu stabilireaobiectivelor economico-sociale şi am-plasarea lor pe teritoriul ţării în funcţiede resurse şi condiţii, ar reprezenta ade-văratul, realul PLAN STRATEGIC NAŢIO-NAL al dezvoltării economico-sociale aţării pe termen mediu şi lung.

Odată stabilite şi delimitateteritoriile cu destinaţie pentru folo-sinţe agricole, rămâne în sarcina Mi-nisterului Agriculturii - d.r.A.d.S.r. caprin Institutul de Studii şi Proiectăripentru Organizarea Integrală a Teri-toriului, să se ocupe în continuare desistematizarea teritoriilor agricole, deorganizarea şi dezvoltarea exploa-taţiilor agroicole ca acestea să devinăexploataţii performante, exploataţiicomerciale.

În lucrare, autorul propune caINSPOIT să-şi organizeze10 echipemultidisciplinare de lucru şi fiecareechipă să primească câte patru judeţede care să se ocupe.

Se descriu metodologia şi eta-pele de lucru. La fiecare judeţ, echipamultidisciplinară INSPOIT împreună cuDirecţia Generală pentru Agricultură şiDezvoltare Rurală, constituie un colectivde lucru judeţean şi la fiecare comunădin judeţ un colectiv de lucru comunaldin specialişti care lucrează în reţeauaMinisterului Agriculturii.

Toate aceste colective vor fi in-struite cu exemple şi vor primi formula-ristica şi planşele necesare pentruproiectele care urmează a fi întocmite.La toate comunele se va lucra concomi-

„Măsuri concrete pentru redre-sarea agriculturii și dezvolta-rea durabilă a spațiului rural“

Februarie 2012

Carti noi

44

tent sub îndrumarea şi supraveghereadirectă a echipei multidisciplinară IN-SPOIT şi a colectivului de lucru ju-deţean. Acţiunea se eşalonează pe 4 aniastfel că în fiecare an vor fi rezolvate întotal 10 judeţe. În fiecare an pot fi întoc-mite mii de proiecte şi acestea pot con-stitui şi documentaţia pentru obţinereafondurilor UE, fondurilor de la bugetulde Stat şi eventuale credite bancare.

INSPOIT – îşi poate acoperimare parte din cheltuieli chiar prin ve-niturile realizate din întocmirea proiec-telor.

La nivelul fiecărei comune,prin proiectele întocmite pe baza re-comandărilor cercetării ştiinţifice, vor fistabilite şi rezolvate problemele care săridice nivelul de organizare şi perfor-manţă al exploataţiilor agricole, să sta-bilizeze tineretul în spaţiul rural şi săîmbunătăţească standardul de viaţă allocuitorilor satelor: – sistematizareateritoriului comunei prin delimitareade suprafeţe pentru scoaterea în afarasatului a fermelor de creştere a anima-lelor, a suprafeţelor care vor putea fiacordate familiilor de fermieri (în spe-cial tinerilor) care vor dori să-şi constru-

iască locuinţe şi a terenurilor care vor fifolosite în agricultură; – delimitarea te-ritoriilor ecologic omogene (TEO) peteritoriul comunei; – perimetrarea deposibile ferme şi a celor existente în ca-drul fiecărui TEO;– zonarea culturilor, soiurilor, hibrizilorpe fiecare TEO; – stabilirea structuriioptime a culturilor pe TEO-uri şi peferme, asociaţii, cooperative; – proiec-tarea asolamentelor şi rotaţiei culturi-lor pe ferme; – stabilirea producţiilorposibile de obţinut; – întocmirea teh-nologiilor de producţie; – stabilireadotării tehnice necesare pe ferme, co-operativă sau holding; – stabilirea spe-ciilor şi categoriilor de animale care potfi crescute cu rezultate profitabile şi atehnologiilor de producţie;

– stabilirea activităţilor de procesareindustrială a produselor agricole pri-mare, în fabrici construiteîn spaţiul rural. Dezvoltarea unor acti-vităţi integrate şi conexe în spaţiulrural - cu multiple avantaje.

Autorul precizează că la nive-lul fiecărei comune Consiliul local, pri-măria, Camera Agricolă ar trebui să seocupe de stimularea unor localnici cu

iniţiativă să constituie aşa numitulGRUP DE ACŢIUNE (INIŢIATIVĂ) LO-CALĂ – GAL.

Acest GRUP să vină cu iniţia-tive, cu propuneri şi să participe îm-preună cu colectivul comunal de lucru,la întocmirea proiectelor de organizarea exploataţiilor agricole, de dezvoltaregenerală a localităţii, să discute cu pro-prietarii de teren cu privire la avanta-jele asocierii lor.

Pot fi luate în studiu – exploa-taţii individuale, exploataţii familiale,asociaţii mijlocii sau mai mari ale agri-cultorilor după opţiunile acestora darpentru fiecare să se întocmească pro-iecte pe baze ştiinţifice pentru organi-zare, dotare tehnică şi activitate, înscopul ca ele să fie exploataţii perfor-mante, competitive şi comerciale.

Proiectele întocmite rămân laCamera Agricolă locală şi sunt la dis-poziţia GAL şi a agricultorilor din co-mună, ca aceştia să le utilizeze în cazulcă ei doresc şi hotărăsc să se asociezeîn fermele (exploataţiile agricole) peri-metrate prin proiecte.

Fermele (asociaţiile de agricul-tori) se pot grupa de asemenea într-ocooperativă sau un holding, care le potrezolva multe probleme care depăşescposibilităţile lor: organizarea de fermezootehnice, construirea de fabrici pen-tru prelucrarea produselor agricole pri-mare, aprovizionarea cu materiale,depozitarea şi livrarea produselor, dota-rea tehnică cu utilaje moderne etc.

În lucrare se arată că în aceastămare acţiune statul, guvernul, trebuie săse implice direct, aşa cum au făcut sta-tele vest-europene după cel de-al Doi-lea Război Mondial şi cum o fac şi astăzişi separat şi în cadrul UE.

Autorul arată şi ce fonduri ar finecesare şi de unde pot proveni aces-tea. Costurile pentru redresarea agricul-turii sunt pe deplin suportabile deeconomia României, ele sunt în cea maimare parte acoperite din fondurile alo-cate de UE pe care România le-ar puteaaccesa prin proiectele întocmite de IN-SPOIT.

Redresarea agriculturii, moder-nizarea şi dezvoltarea ei sunt vitale pen-tru România. Lucrarea dr. Lăzăroiu esteun GHID PRACTIC valoros pentruaceastă mare acţiune.

n Interviu cu Valeriu Tabără, fost minstru alAgriculturii și Dezvoltării Rurale

- Domnule ministru, la un moment dat, s-a pus problema ca plata naţională directăcomplementară (CNDP) pe suprafață sănu mai fie acordată fermierilor care folos-esc sămânță necertificată. De ce s-a re-nunțat la această chestiune?

- A rămas în discuție și nu s-a renunțat laacestă problemă. Pe această temă, am avutdiscuții cu președintele Comisiei pentruAgricultură de la Camera deputaților(Stelian Fuia, actual ministru – n.n) și cu di-rectorul general de la APIA. Au existat unelesemne de întrebare, cum că s-ar putea creaun monopol care să crească prețul semi-nțelor. În urma discuțiilor, a rezultat că nu sepoate ajunge la acest lucru.

eficientizarea plăților- Folosirtea de sămânță certificată arputea intra la capitolul de eficientizare aplăților.

- În opinia mea, avem mai multe treburi defăcut, astfel încât banii să meargă mai efi-cient, să se regăsească în eficiență. Aici așmenționa și modul de a lucra pământul. Deexemplu, în cazul în care un fermier vrea săcultive, să spunem, porumb sau floareasoarelui, nu va primi bani, dacă nu va facearătura de toamnă. De asemenea, dacă nuva respecta rotația culturilor, aceasta fiind ocerință a viitoarei politici agricole comune.

- În general, în fermele mici, care sunt ma-joritare ca număr, se folosește sămânțănecertificată.

- Este adevărat, am fost în multe zone, undeam văzut culturi de porumb și floarea soare-lui, pentru care s-a folosit sămânță F2. Nueste normal, pentru că o astfel de sămânțăare potențial redus. Adică la costuri mari,producția este mai mică, la care se adaugăriscuri mai mari la factorii climatici, la boli. Înultimă instanță, tot fermierul are de pierdut.Până la urmă, e o chestiune de obiectiv.Pe de altă parte, în ultimul timp, am văzut

pătrunderea hibrizilor de porumb, în zonelemai înalte, foste necooperativizate. Deasemenea, fermierii mai mici au învățat căexistă soiuri de grâu productive, cum ar fiBoema sau Alex, realizat la Stațiunea Lovrin,în Timiș.

Producții record- Fermierii care au pus în brazdă sămânțăcertificată au obținut recolte excepționale.Din câte am aflat, la grâu 5-6 t/ha, la po-rumb 8-10 t/ha sau la floarea soareluipeste 3 t/ha. Ce date aveți la nivel național,referitoare la producțiile medii?

- A fost, într-adevăr, un an de excepție, atâtpentru culturile de toamnă, cât și cele deprimăvară. Singura problemă a apărut înprimăvară, la rapiță, când temperatura ascăzut foarte mult în unele locuri, până la -12 grade Celsius și au fost afectate peste100.000 ha. La floarea soarelui, producția adepășit 1,9 milioane de tone, ceea ce con-stituie un record. La rapiță, am obținut peste800.000 de tone, cu toată pierderea aceeadin primăvară, iar la porumb, aproape 11,5milioane de tone. Și la cartofi am avut o pro-ducție record, de aproape 7 milioane detone.Pe lângă vremea favorabilă, trebuie sămenționez că am ajuns la o finanțare core-spunzătoare, Ministerul asigurând banii la

timp, pentru producători, așa cum s-a în-tâmplat și în această toamnă. Iar roadeleagriculturii se regăsesc și în venituri mai marila bigetul de stat. Eu cred că și în trimestrulal IV-lea din 2011, și trimestrul I din 2012,Agricultura va fi baza de creștere economicăa României, pentru că am dobândit deja unanumit grad de durabilitate. Motivele ar fică avem un excedent de export la cereale,de peste 10 milioane de tone. De asemenea,există disponibil și la oleaginoase.

Bunele practici agricole- Să revenim la sămânță certificată. Potspune că ideea acordării CNDP pesuprafață, în funcție de utilizarea semi-nțelor cerificate, nu este abandonată?

- Da, ideea nu este abandonată, pentru căface parte din Bunele practici agricole, careau fost ignorate până acum, în mare parte.Nu este exclus ca, în următoarea perioadă,să analizăm această chestiune și să o re-zolvăm. La prima vedere, sămânța certifi-cată ar reprezenta un cost suplimentar,pentru fermier. Numai că acel leu investit înplus îi poate aduce, în final, între 10 și 100 delei.

- Vă mulțumesc!

A consemnat Tudor AlexAndru

Interviu

Februarie 2012 45

CNDP, numai pentru sămânță certificată

Alin dOBre

Deschiderea oficială a Expoziţiei inter-naţionale pentru Industrie Alimentară,Agricultură şi Horticultură „SăptămânaVerde'“, de la Berlin, a debutat la pavilionulRomâniei cu vizita lui Ilse Aigner, ministrulfederal pentru Alimentaţie, Agricultură şiProtecţia Consumatorului din Germania, şia lui Klaus Wowerweit, primarul Berlinului.Oaspeţii au fost primiţi de Valeriu Tabără,ministrul român al Agriculturii şi DezvoltăriiRurale, Lazăr Comănescu, ambasadorulRomâniei în Germania, şi Dacian Cioloş,comisarul european pentru Agricultură şiDezvoltare Rurală. Ei au fost invitaţi să de-guste, pe lângă tradiţionala pâine cu sare,şi din produsele şi băuturile tradiţionaleromâneşti: horincă specifică zonei Mara-mureşului, zacuscă, şunculiţă şi jumări,brânză de oaie, cozonac şi magiun, acom-paniaţi de horele şi cântecele populareromâneşti.Săptămâna Verde, cea mai importantă ex-poziţie internaţională din lume în acestdomeniu, a avut loc la Berlin, în perioada20-29 ianuarie 2012. Țara noastră a partici-pat pentru a IX-a oară consecutiv, cu 62 decompanii de profil.În fiecare an, Germania are ca partener înorganizarea acestui eveniment o ţară par-ticipantă. În 2012, România a avut de-osebita onoare de a-şi asuma acest statut,cu toate responsabilităţile şi oportunităţileaferente.Prin îndeplinirea rolului de stat partener,companiile prezente în pavilionul româ-nesc au beneficiat de o mai bună vizibilitateşi promovare şi au avut posibilitatea de apătrunde cu succes pe piaţa germană. Deasemenea, pavilionul României a fost găz-

duit într-un spaţiu de aproximativ 1.000mp, în Sala 10.2 din Complexul ExpoziţionalMesse Berlin.Deschiderea oficială a manifestării a fost îndimineața zilei de 20 ianuarie. Turul oficiala început în pavilionul României la ora 7,45şi a continuat cu alte pavilioane naţionale,până în jurul orei 12.În cuvântul său, ministrul român al Agricul-turii a spus că România este condiţionată,prin tratatul de aderare, să înceapă din 2016vânzarea de teren pentru nerezidenţi.„România nu este pregătită la această datăpentru a deschide fondul funciar şi fondulagricol. De aceea, vom face un demerscătre UE, pentru a ne permite prelungireatermenului după 2016, astfel încât ţara sănu fie obligată să vândă teren agricol cătrenerezidenţi, aşa cum au mai făcut şi altestate. Sigur că rămâne să vedem poziţia UEşi capacitatea noastră de negociere, daraceasta este poziţia MADR şi a GuvernuluiRomâniei“ – a declarat Valeriu Tabără.Ministrul german al Agriculturii a atrasatenția că noile tehnologii performante nupot fi utilizate la scară mică, ci doar în fer-mele medii şi mari. De asemenea că Ger-mania avea structura actuală dinagricultură românească, respectiv 1,6 mil-ioane de ferme, în urmă cu 50 de ani, dar –prin aplicarea tehnologiei, inovării şicercetării – numărul acestora nu depăşeşte300.000 în prezent.„România ar putea fi alături de marile puteriagricole, dacă va continua să-şi dezvoltefermele medii şi mari şi dacă materia primăde calitate obţinută ar fi prelucrată în câtmai multe unităţi de procesare. Româniatrebuie să continue să-şi dezvolte agricul-tura dacă vrea să fie performantă“ – a afir-mat Ilse Aigner.

Februarie 2012

Dilema OMG

46 Februarie 2012 47

Targuri-expozitii

(Urmare din numărul anterior)

Autor: europa Bio

Câți agricultori cultivă OMG în lumeUn număr record de 15,4 milioane deagricultori au cultivat plante modificate ge-netic (OMG) în 2010, înregistrând o creşterede la 14 milioane, în 2009. În toată lumea,s-au cultivat cu plante transgenice 148 demilioane de hectare, în 29 de ţări, înreg-istrându-se o creştere de 87 de ori de la in-troducerea lor în cultură, în 1996. Aceastăsuprafaţă este echivalentul aproximativ alteritoriilor Spaniei, Germaniei şi Franţei,luate împreună.Peste 90% din agricultorii care seamănăculturi transgenice (un total de 14,4 mil-ioane de persoane) sunt cultivatori mici, dinţările în curs de dezvoltare.

Ce OMG sunt cultivate în lumeDin punctul de vedere al suprafeţelor, prin-cipalele culturi transgenice sunt: soia, po-rumbul, bumbacul şi rapiţa de ulei (canola).Alte culturi transgenice care au fost autor-izate în lume sunt: sfecla de zahăr, lucerna,papaya, bostanul, plopul, roşia, banana,piperul dulce, cartoful, orezul şi diversesoiuri de flori ornamentale.

Piaţa seminţelor biotehnologice, pe cul-turiÎn 2009, valoarea pieţei pentru produselevegetale obţinute prin biotehnologie acrescut cu 15,5%, ajungând la 10.570 mil-ioane $, din care soia 41,4%, bumbac 7,9%,porumb 47,9%, rapiță canola 2,3%, altele0,5%.Sursa: Phillips McDougall, 2010

Care sunt cele mai frcvente îmbunătățiriale OMGMajoritatea plantelor transgenice cultivateîn scop comercial astăzi prezintă caracter-istici ameliorate pentru rezistenţa la erbi-cide (peste 70%) şi la insecte sau la ambele.Alte caracteristici transgenice vizează rezis-tenţa la boli, secetă, încorporarea unoravantaje de ordin nutritiv, prelungirea du-ratei de viaţă a produsului pe raft saucreşterea eficienţei utilizării industriale.

Ce urmeazăMai sunt multe culturi transgenice suntpe cale de a fi lansate şi au în vedere:

● un conţinut mai bogat al bobului, ca încazul „orezului auriu”, un hibrid prin carese urmăreşte scăderea ratei de orbire lacopii, cauzată de deficienţa de vitamină A;

● obţinerea unor uleiuri vegetale maisănătoase, cum ar fi cele care conţin maipuţine grăsimi nesaturate şi care ar aduceşi ele beneficii importante consumatorilordin lumea întreagă;

● rezistenţa la secetă, cum este un hibridde porumb care va fi comercializat pentruprima dată în SUA.Cu siguranţă, vor mai urma şi alte culturiconcepute pentru a-i ajuta pe agricultorisă facă faţă condiţiilor agricole problem-atice.

Care este ponderea de piață a OMGPonderile de piaţă diferă foarte mult dela o cultură la alta şi de la o ţară la alta. Ac-tualmente, majoritatea recoltelor de soiaşi circa jumătate din cele de bumbac suntculturi transgenice. Procentele de adoptare a culturilor trans-genice, la nivel mondial: soia 81% (93% în

SUA, 99% în Argentina, 75% în Brazilia),bumbac 64% (93% în S.U.A., 86% în India,69% în China), porumb 29% (86% înS.U.A., 56% în Brazilia, 86% în Argentina),rapiță 23% (88% în S.U.A., 94% înCanada).Sursa:Global Status of Commercialised GM/GMCrops, ISAAA, 2010

Ce țări se află în fruntea cultivatorilorde OMGPrimele zece ţări cultivatoare de plantetransgenice au însămânţat fiecare peste1 milion de hectare în 2010. Ele au fost:Statele Unite (66,8 milioane ha), Brazilia(25,4 milioane ha), Argentina (22,9 mil-ioane ha), India (9,4 milioane ha), Canada(8,8 milioane ha), China (3,5 milioane ha),Paraguay (2,6 milioane ha), Pakistan (2,4milioane ha), Africa de Sud (2,2 milioaneha) şi Uruguay (1,1 milioane ha).Brazilia, de exemplu, şi-a extins în moddeosebit suprafaţa cultivată cu plantetransgenice. În anul agricol 2010-2011,mai mult de trei sferturi din terenurileagricole braziliene destinate culturii desoia au fost însămânţate cu culturi trans-genice

(Continuare în numărul viitor)

Aspecte privind culturile şi politicile legatede organismele modificate genetic (II)

România, partener pentruSăptămâna verde la Berlin

Încep pregătirilepentru Agri-Planta 2012Expoziția în câmp AgriPlanta2012 se pregătește deja, pentruediția a II-a, care va avea loc în pe-rioada 7-10 iunie. Va avea aceeașilocație de desfășurare, în județulCălărași, aproape de Fundulea,ne-a informat Corina Mareș, man-aging partner al DLG InterMarket-ing, compania germanăorganizatoare a evenimentului.Vă reamintim că, anul trecut, afost implementat, în premierănațională, un concept de expoz-iție agricolă, pe model german,care a combinat loturi demon-strative pentru principalele cul-turi de câmp, demonstrațiicomentate cu mașini agricole șistanduri expoziționale cu utilajeși echipamente agricole,sămânță, îngrășăminte, fertiliza-tori, produse pentru protecțiaplantelor etc.Anul acesta, durata expoziției vafi mărită la 4 zile, răspunzând ast-fel dorinței fermierilor interesaținu doar să cunoască ofertelecomerciale, ci și să discute cureprezentanții companiilor careau cultivat loturile demonstrativecu seminte și să participe la câtmai multe dintre demonstrațiilecu utilaje agricole, programatezilnic, în incinta expoziției. Pro-gramul de vizitare va fi de joipână duminică, între orele 9 și 18.(Alin d.)

Corina Mareș

Februarie 2012 49

Studiu AMSEM

Urmare din numărul 6/2011

Autor: dr. ing. Adriana PArASCHIV

Motivul principal al introducerii drep-turilor de proprietate intelectuală îndiferite ramuri de activitate tehnologică afost acela de a recompensa autorii cu undrept exclusiv de exploatare limitată întimp, având în vedere și faptul că anumitecunoștiințe pot fi usor copiate. În acestecazuri, indivizii sau companiile care nu aucontribuit la creație (invenție) și la dez-voltarea ei pot beneficia de rezultate, dacăle sunt recunoscute și acordă drepturi ex-clusive.În agricultură, în mod tradițional, creatorulameliorator s-a bazat pe existențaresurselor biologice și a cunoștiințelorlegate de acestea, pe care le-a împărțit cufermierii.Schimbările care au avut loc la începutulsecolului al XX-lea, în unele țări OECD, audus la dezvoltarea industriei de semințe însectorul privat. Aceasta a determinatapariția formei de protecție a drepturilor

de proprietate intelectuală asuprasoiurilor, pentru a stimula în continuare in-vestițiile din domeniul privat, din industriasemințelor. Reprezentanții altor ramuri de activitatetehnologică s-au opus protecției soiurilor,brevetării acestora, argumentând căaceasta va scădea nivelul inventivității, unsoi creat fiind privit mai mult ca o îm-bunătățire a ceea ce exista în natură și nuca o realizare științifică, tehnologică.Aceștia cosiderau, si unii mai consideră șiazi, că semințele sunt o moștenire a uman-ității și pot fi schimbate la liber între comu-nitățile de fermieri.Aceste poziții diferite se reflectă si înmodul în care a fost adoptat AcordulTRIPS, în cadrul Organizației Mondiale aComerțului (WTO). Ca urmare, un numărde țări dezvoltate, majoritatea făcândparte din OECD, au adoptat o formă deprotecție a proprietății intelectuale,acordând drepturi exclusive ameliorato-rilor, pentru a stimula dezvoltarea sectoru-lui privat de semințe.Treptat, drepturile ameloratorilor au fost

acceptate, pornindu-se de la premiza căacestea sunt drepturi legale, specifice,pentru soiurile create și dezvoltate. În gen-eral, drepturile acordate sunt echivalente,majoritatea având ca baza ConvențiaUPOV, la care au aderat, până în prezent,peste 60 de state și altele sunt în curs deaderare. Drepturile amelioratorului (PBR)pot fi comparate, din punct de vedere alproprietății intelectuale, cu un brevet deinvenție, cu unele atribuții care lipsesc, darcare asigură drepturi comerciale exclusivedeținătorului titlului de protecție, în per-soana amelioratorului sau a titularuluisoiului și care are rolul de a recompensaun proces inventiv, o perioadă limitată detimp.Soiurile de plante pot fi protejate numaidacă îndeplinesc anumite condiții: nou-tate, distinctivitate, uniformitate, stabili-tate – criterii prevăzute în ConvențiaUPOV.Notiunea de noutate diferă față de noți-unea de noutate din legile brevetelor deinvenție, prin aceea că noutate este datăde momentul comercializării sau puneriila dispoziție a soiului nou creat, și nu defaptul că nu a mai existat anterior acordăriiprotectiei. Deci un soi se consideră nou înțara în care se depune cererea de pro-tecție, dacă nu a fost comercializat cu maimult de 1 an pe teritorul acelei țări, iar înalte state, cu mai mult de 6ani pentrufructe, viță de vie, cartofi și arbori orna-mentali și 4 ani pentru celelalte specii.Îndeplinirea condiției de distinctivitatecere ca soiul protejat să se diferențieze clarde alte soiuri din aceeasi specie, a căror ex-istență este cunoscută la data depuneriicererii de protecție. Se considereă că uni-formitatea și stabilitatea sunt condiții în-deplinite, dacă soiul rămâne neschimbat,după îmulțiri repetate, la fel cu descriereacaractereor soiului la data acordării PBR.

În Convenția UPOV, Actul 1991, este intro-dusă și noțiunea de soi esențial derivat,care, pentru a fi protejat, trebuie să se dis-tingă clar de soiul inițial, protejat. De aici a

decurs necesitatea obținerii acorduluiprimului titular, pentru exploatarea soiuluiesențial derivat, protejat și condițiile încare se obține acest acord, respectivgradul de dependență de primul titular.

Drepturile conferite amelioratorului prinPBR diferă de drepturile conferite inventa-torului prin brevete de invenție, în afară decondițiile expuse mai sus, prin aceea că,pentru PBR, sunt prevăzute mai multe ex-cepții, ca de plidă dreptul de a folosi soiulîn scop necomercial, în scop experimentalsau prin derogare pentru anumite specii,de importanță primordială pentru miciifermieri, dreptul de a folosi o parte dinsămânța obținută pe propriile exploatații,pentru a semăna noua recoltă, fără a cereautorizația titularului, aceasta fiind aplica-bilă pentru fermele de subzistență, cunos-cută sub termenul de „Farm Saved Seed“– FSS.Aceste prevederi sunt prezente în majori-tatea legislației privind protecția soiurilor,asa cum se poate observa în capitolul careprivește legislația în domenul protecției.Însă modul lor de aplicare punenenumărate semne de întrebare, cu privirela drepturile bănești cuvenite ameliorato-rilor, în vederea continuării activității de

creare de noi soiuri, asupra modului decolectare a acestora și a sumelor colectate,mult mai mici decât cele care s-ar cuveni. Având în vedere că aceste prevederi suntimplementate la nivel național, fiecare țaraa încercat să pună la punct un mecanismpropriu de urmărire și colectare a drep-turilor bănești, care, în unele state,funcționează relativ bine, în altele nu, iarîn unele nu există.Totuși, sumele colectate sunt departe desumele care ar trebuie să revină titularilor,fapt ce a determinat în ultima perioadă, înEuropa, o analiză serioasă la toate nivelele,ținând seama de necesitatea stimulării ac-tivității de inovare în domeniul creării desoiuri care să răspundă cerințelorcrescânde ale consumatorilor.Aceasta ne duce cu gândul la fapul căîncălcările drepturilor amelioratorilor seproduc, în primul rând, atunci când terțiidesfășoară activități care necesită autor-izația titularului, al deținătorului titlului deprotecție, cum sunt ele precizate înlegisalația de specialitate, ca de exemplu:vânzarea, oferirea spre vânzare, reproduc-erea, importul sau exportul soiului prote-jat și eludează plata unor drepturi băneșticuvenite titularilor PBR.Acest fenomen este favorizat și de excepți-

ile prevăzute în legislația europeană EU2100/94 și în legislațiile naționale, cuprivire la folosirea în scopuri necomercialeși experimentale și, de asemenea, pentruanumite culturi agricole considerate es-ențiale, pentru salvgardarea producțieiagricole, cunoscută ca privilegiul fermieru-lui sau FSS și care nu se consideră încălcări.Aceasta permite fermierilor să rețina și/sausă înmulțească sămânța din soiul protejatrecoltat și să o folosească pentru semănatpe propriile terenuri, pentru propriilenecesități.Însă, de multe ori, soiul protejat seîmulțește ilegal, în cantități mari și se com-ercializează, fără plata unor drepturibănești, ceea ce reprezintă o încălcare fla-grantă a drepturilor titularului.Asa cum s-a prezentat în capitolul privindlegislația, Convenția UPOV, Actul 1991, laart.15.2, introduce o excepție opțională:„Fiecare parte contractantă poate, în limiterezonabile și salvgardând interesele legit-ime ale amelioratorilor, să restrângă drep-turile amelioratorului în relație cu orice soi,pentru a permite fermierilor să folosească,în scopul îmulțirii pe propriile terenuri,produsul recoltat obținut prin plantare pepropriile terenuri, provenit de la soiul pro-tejat sau de la soiul esențial derivat“.Uniunea Europeană s-a folosit de aceastăprevedere a Convenției UPOV și a introdusla art.14 din Regulamentul comunitar EC2100/94, derogarea privind „Agriculturalexemption“, completată de reguli de im-plementare a Regulamentului ComisieiEuropene 1769/95 pentru soiurile prote-jate, printr-un certificat de protecție comu-nitar CPVR și pentru un număr limitat despecii: 8 specii de plante furajere, 9 speciide cereale , 3 specii de fibre și planteoleaginoase și cartofi.Nu au fost introduse restricții cantitativecu privire la suprafețele de teren ale fer-mierilor, la produsul recoltat provenit dinsoiul protejat care putea fi procesat, învederea plantării de către fermier saufolosind serviciile procesatorilor.

(Continuare în numărul 2/2012)

notă:1. Toate drepturile de utilizare, numai cu acordul scrisal AMSEM2. Explicația termenilor folosiți și semnificația abre-vierilor au fost prezentate în Partea întâi, Nr 2/2011.

Exercitarea drepturilor amelioratorilorpentru soiurile protejate și crearea siste-mului de colectare a redevențelor (vI)

Februarie 2012

Studiu AMSEM

48

ITC- INPUTURI DE CALITATEFirma ITC oferă fermierilor pentru campania de primăvară: semințe create în

departamentul nostru de cercetare precum și produse de noi, pesticide, ingrășăminte

Februarie 201250

Avantaje:spectru larg de acţiune, fungicidsistemic cu acţiune preventivă,curativă şi de eradicare, efectsigur şi îndelungat (3-4 săptă-mâni)

TRATAMENT SĂMÂNŢA

MIDASH 600 FS

Imidacloprid 600g/lOmologat la grâu și porumb.Avantaje: substanță insecticidă sistemicăcu activitate translaminară și ac-țiune de contact și de ingestie,conferă protecţie sigură şi delungă durată a culturilor.SPONSOR 6 FS

Tebuconazol 60 g/lOmologat la grâu și orz.Avantaje:efect protector de lungă durată,creştere viguroasă în primele sta-dii de dezvoltare, acţiune siste-matică împotriva agenţilorpatogeni, uşor de utilizat (ade-renţa foarte buna la suprafaţa se-minţelor), compatibilitate bunăcu majoritatea produselor fitosa-nitare.

ÎNGRĂSĂMINTEFOLIARE

FOLISTRONG 411 (NPK

411): pentru perioada de înce-put a culturilor când plantele seaflă în stadiul timpuriu de dez-voltare și au nevoie de un aportsuplimentar de azot.FOLISTRONG 231 (NPK

231): pentru perioada de fructi-ficare când plantele au nevoie deun aport suplimentar de fosfor.

Pentru detalii vizitati-ne la:www.itcseeds.roContact:0372/711731; 0730/713966;0723/266669; 0744/303395

SEMINTE

FLOAREA SOARELUI

PRIMI

Hibrid tolerant la erbicidulPulsar din grupa imidazoli-noneCaracteristici : toleranță ridicatăla phomosis, genetic rezistentă laplasmopara halstedii, controlulchimic al tuturor tipurilor deOrobanche cumana-Lupoaiepoate fi realizat cu succes numaicu folosirea obligatorie a erbici-dului din grupul imidazolinone(Pulsar-40).VERA Hibrid TimpuriuHibrid creat de SC ITC SRL,total adaptat la condiţiile dinRomâniaAvantaje:

conţinut bogat în acid oleic 90-91%, conţinut de ulei 50%,mediu tolerant la boli Phomop-sis h., Screlotinia s. şi Plasmo-para, tolerant la cădere,potenţial de producţie de 3.6-4to/ha

MUŞTAR ALB

ALEX Soi antinematodicSoi propriu de mustar alb, totaladaptat conditiilor din Roma-nia, premergator excelent pentrulegume, cartof si sfecla de zaharAvantaje:rezistent la seceta si scuturare,continutul de ulei:25-26%, po-tential de productie bun, foartebun ingrasamant verde.

ORZ pe 2 randuri pt bere

STREIF

Soi semitimpuriuAvantaje:rezistent la arşiţă, secetă şi şiştă-vire,rezistent la cădere,rezistentla făinare, sfâşierea frunzelor şifusarium şi tolerant la pătareabrună reticulară,conţinut mediu

de proteină de 10,5-11,5 % SCARLETT

Soi semitimpuriu cu excelentecalitati pentru maltificare.Avantaje:rezistent la cadere, rezistent lapatarea bruna, fainare si sfasiereafrunzelor, continut de proteina<10,5% SU,productii realizatede 5.000-5.600 kg/ha.

PORUMB

Hibrizi genetică sârbeascăNS 288 – FAO 200 hibrid ex-tratimpuriu, poate fi cultivat caprima și dublă recoltă, cu tole-ranță la însămânțarea târzie, re-zistență la rupere și frângere.NS 300- FAO 300 hibrid tim-puriu, poate fi cultivat atât pen-tru boabe cât si pentrusiloz,excelentă toleranță la se-cetă, rezistență la rupere și frân-gere.MARI NS - FAO 400 hibridtimpuriu, poate fi cultivat atâtpentru boabe cât si pentru siloz,rezistență la rupere și frângere NS 444 – FAO 500 hibrid se-mitardiv,poate fi cultivat atâtpentru boabe cât si pentru siloz,tolerant la secetă si la bolile prin-cipale ale porumbului, rezistențăla rupere și frângere.NS 444 ULTRA – FAO 500

hibrid semitardiv, tolerant lacycloxydim, ingredientul actival erbicidului Focus Ultra,poate fi cultivat atât pentruboabe cât si pentru siloz, tolerantla secetă si la bolile principale aleporumbului, rezistență la rupereși frângere.NS 5043 – FAO 500 hibrid se-mitardiv, poate fi cultivat atâtpentru boabe cât si pentru siloz,rezistență la rupere și frângere,elimină rapid apa la maturitate.NS 540 – FAO 500 hibrid semi-tardiv, poate fi cultivat pentruboabe cât si pentru siloz, rezis-tență la rupere și frângere, eli-mină rapid apa la maturitate.

Hibrizi genetică ungureascăSAROLTA – FAO 290 hibridtriliniar, se poate recolta foartetimpuriu, se poate folosi caplantă premergătoare pentruculturile de toamnă și pentruculturile duble, se pretează pen-tru fabricarea de etanol.SZEGEDI TC 367 – FAO 380

hibrid triliniar, rezistent la se-cetă, are o adaptabilitate exce-lentă la diferite conditii de sol șiclimă, are o mare capacitate deproducție.SZEGEDI 363 - FAO 400 hi-brid triliniar, are o utilizare spe-cială pentru etanol, pentru silozsemanatul se poate prelungipâna la sfârșitul lunii mai.SZEGEDI DC 488- FAO- 520

hibrid dublu din 4 linii, hibridfoarte potrivit pentru gospodă-riile mici si mijlocii cu uscare înpătule, pe soluri nisipoase nu areconcurent.

Hibrizi genetică austriacăPANTAN- FAO -290 se poatecultiva pentru boabe si pentrusiloz, tulpina verde larecoltare(stay green),excelentăuscare la sfârsitul sezonului, to-leranță bună la Helminthospo-rium turcium.GL MILANA – FAO 290 hi-brid impresionant de înalt ,pro-ducție ridicată și stabilă de boabein condiții climatice diferite, tul-pini ferme și sistem de rădăciniputernice, indicată pentru să-mântă și siloz.

INSECTICIDE

CYPERGUARD 25 EC

Cipermetrin 250 g/lOmologat la grâu, rapiță, cartof,castraveți, tomate, vinete, măr,piersic, vița de vie.Avantaje: combate eficient o gamă largă deinsecte la foarte multe culturi,deosebită siguranţă pentru cul-

tură, impact minim asupra me-diului, compatibil cu majorita-tea produselor fitosanitare şiîngrăşămintelor foliare.MIDASH 200 SL

Imidacloprid 200 g/lOmologat la grâu, castraveți, to-mate solarii.Avantaje:spectru larg de combatere a dău-nătorilor, acţiune sistemica aprodusului, acţiune rapidă si dedurata asupra dăunătorilor.

ERBICIDE

SIKOSTO

Glifosat acid 360g/lOmologat la vița de vie, terasa-mente de cale ferată, miriști.Avantaje: erbicid total, se translocă rapiddin frunze spre rădăcina şi ri-zomi, se poate aplica pe terenurinecultivate dar și pe cele culti-vate, cu condiția ca plantele decultură să nu intre în contact di-rect cu erbicidul.NICO 40 SC

Nicosulfuron 40g/lOmologat la porumb.Avantaje: selectivitate foarte bună pentruhibrizii de porumb, fara restricţiipentru rotația culturilor, acţiunesigură asupra costreiului din ri-zomi, actionează eficient împo-triva infestărilor puternice .ELEGANT 05 EC

Quizalofop-p-etil 50 g/lOmologat la cartof, rapiță.Avantaje: spectru larg de acţiune pentruburuienile monocotiledonate,combate regenerarea rizomilor,nu lasă reziduuri toxice în sol.

FUNGICIDE

KING 250 EW

Tebuconazol 250 g/lOmologat la grâu, măr, rapiță,vița de vie.