Semințe și Material SăditorAnul XIII, Numărul 5, Noiembrie 2011, Preț 9 lei

ISSN 2068-6862

Noua poziție a ESA, privind protecțiaproprietății intelectuale

paginile 3 și 5

Adriana PArAschiv

După doi ani de discuţii și de muncăintensă, consiliul Asociației Eu-ropene a semințelor (EsA) a adoptatnoua sa poziție, cu privire la pro-tecţia intelectuală (iP) a plantelor șisemințelor. Aceasta marchează unpas important în viaţa asociaţiei şi amembrilor săi, aducând modificăriesenţiale asupra iP, care datează din2004.

Noua poziţie a EsA a fost negociatăîn două etape şi poate fi împărţită îndouă părţi mari.

Prima acoperă toate subiectele legate deprotecţie a soiurilor de plante. A fost dejaadoptată anul trecut şi prezentată la Reuni-unea Anuală a ESA, în luna octombrie 2010.(Aceste documente sunt toate disponibilepe site-ul ESA: http://www.euroseeds.org­-/position-papers/intellectual-property/).Cu toate acestea, problema interfeţei dintredrepturile amelioratorului de plante şi drep-tul brevetului de invenție a ţinut cuprecădere Comitetul IP al ESA şi Consiliul,precum şi întreaga industrie europeană deseminţe, în stare de vigilenţă şi de preocu-pare, în ultimii doi ani. Abordarea noii poziţiiIP a ESA, adoptată la 06 septembrie 2011,furnizează o soluţie de bază a problemei, înloc să ofere doar un tratament al simp-tomelor. Elementul central al poziţiei seconcentrează asupra brevetabilității legatede invenţiile la plante, cu alte cuvinterăspunsul la problema, ce fel de plantelegate de invenţii ar dori industria euro-peană de seminţe să le vadă ca brevetabileîn viitor.O dezvoltare foarte importantă în acestdomeniu a apărut în decembrie 2010,odată cu adoptarea deciziei la aşa-numitulcaz Broccoli al Marii Camere de Recurs a Ofi-ciului European de Brevete, care a clarificatnoţiunea de procedee esenţial biologice şia confirmat excluderea de astfel de pro-cedee de la brevetare . Deşi atinge numai oparte a problemei interfeţei, decizia în cazulBroccoli a dat un impuls clar ESA, să se gân-

dească la conţinutul şi spiritul acestei deciziiulterioare şi să finalizeze poziţia sa.

Acces pentru tot materialul biologic

Principiul de bază al noii poziții a ESA estefaptul că accesul liber, pentru ca amelio-rarea să continue, ar trebui să fie permispentru tot materialul biologic.În conformitate cu acest principiu, o parteesenţială a poziţiei se concentrează pecrearea libertății de operare în domeniul în-crucișării şi selecţiei soiurilor, argumentândpentru o limitare a obiectului brevetabil îndomeniul plantelor şi seminţelor. PoziţiaAsociației privind cererea de limitare abrevetabilitatii – așa cum a fost adoptată decătre Consiliul ESA – trebuie privită dupăcum urmează:

1. Procedeele de ameliorare pe bază de hi-bridare şi de selecţie (procedee esenţialbiologice) se exclud de la brevetare.

2. Acest principiu trebuie, de asemenea, săfie aplicat la materialul biologic, carerezultă din aplicarea unor astfel de „pro-cedee­esenţial­biologice“.

3. Efectul unui produs brevetat reprezen-tând un material biologic nu trebuie să seextindă la orice alt material biologic, careare aceleaşi proprietăţi, dar care a fost

obținut independent, adică fără utilizareamaterialului brevetat, ci prin intermediulunui "procedeu­esenţial­biologic".

Prima solicitare, adoptată de Consiliu înmartie, confirmă faptul că procedeele es-enţial biologice de ameliorare (adică pebază de încrucișare şi de selecţie) sunt ex-cluse de la brevetare. Ca un pas logic mai de-parte, poziţia susţine că acest principiu deexcludere ar trebui să se aplice, de aseme-nea, la materialul biologic care rezultă dinfolosirea unor astfel de procedee esenţial bi-ologice. În practică, aceasta implică faptul căo trăsătură (un caracter) a plantelor sau pro-duselor vegetale ar trebui să fie brevetabilănumai în cazul în care este obținută printr-un procedeu care nu se bazează pe încru-cișare şi selecţie. Acest lucru ar fi cazul încare, de exemplu, se utilizează un procedeuconstând în modificarea genetică, muta-geneza indusă, fuziunea protoplastelor sauîn alt procedeu tehnic, care nu e bazat pe în-crucișare şi selecţie. În conformitate cu poz-iţia exprimata, întrebarea decisivă pentrubrevetabilitate ar trebui să fie, prin urmare,procedeul care este folosit pentru produc-erea de material biologic și nu calificareacaracterelor care sunt introduse în materi-alul biologic rezultat.

(Continuare­în­Pag­5)

Noiembrie 2011 3

Legislatie

Noua poziție a ESA, privind protecția proprietății intelectuale

EvENimENTLa un an de mandat, nimic despre semințe 8

LEgisLAțiEGuvernul a stabilit cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă 9

cErcETArEAvem nevoie de cercetare agricolă românească - interviu cu prof. Gheorghe Sin 10Bazele citologice ale descifrării mecanismelor eredității 14

PANorAmicRomânia, centru regional de ameliorare Caussade . 18Biotehnologia, biodiversitatea și tehnologia informației 20Soiuri românești de grâu recomandate în acest an (II) 24Recoltele anului 2011, în cifre 26Stimulente pentru lucrarea pământului 28

muLTiPLicArE sEmiNțEProgramul de multiplicare a semințelor 30

Târguri și ExPozițiiIndagra 2011 34Apulum Agraria 38

sTuDiu AmsEmExercitarea drepturilor amelioratorilor pentru soiurile protejate și crearea sistemului de colectare a redevențelor (IV) 40

Noiembrie 20114

Cuprins

TALON DE ABONAMENTDoresc să mă abonez la revista Info AMSEM pentru 6 apariții

Numele Prenumele

S.C. C.I.F.

Reg. Com. Cont IBAN

Banca Adresa

Localitatea Județul

Cod poștal Tel Fax

Mobil E-mail

Banii pentru abonamente se vor achita prin mandat poștal sau prin ordin de

plată pentru Asociația AMSEM, cod fiscal 12138946, cont IBAN RO 14 BRDE

445 SV007 4138 4160, deschis la BRD, sucursala Triumf București

Decupează talonul și expediează-l completat, însoțit de do-vada plății , prin poștă pe adresa Str. Ing. Vasile Cristescu,

nr. 7, ap. 1, parter, sector 2, București, cod poștal021984 sau prin fax 021-317.72.91 sau prin e-mail

completând talonul din site-ul www.amsem.ro

RedacțiaInfo AMSEM este proprietatea AMSEM.Președinte: Gheorghe NedelcuPreședinte executiv: GheorgheHedeşan

responsabil revistăGheorghe Hedeşan

redactoriTudor AlexandruAlin DobrecolaboratoriAlexandru Viorel VrânceanuMircea PopPaul Mihail VargaPetre DiaconuAdrian SerdinescuGheorghe Ittuconcepție grafică și DTPBogdan Anghelredacția și administrațiaStr. Ing. Vasile Cristescu, nr. 7, ap. 1,parter, sector 2, Bucureşti, Cod poştal021984, Telefon 021-320.0420Tel./Fax: 021-317.72.91, e-mail office@amsem.ro, info-amsem@amsem.ro,site www.amsem.ro.

Tipar executat la Tipografia AKTISwww.aktis.com.ro

Noiembrie 2011 5

(Urmare­din­Pag­3)

Protejarea libertății de operare

A treia cerință a poziţiei ESA, în scopul de a pro-teja pe deplin libertatea de operare în domeniulde încrucișare şi de selecţie, de asemenea adop-tată în martie, susţine că efectul de brevet acor-dat plantelor, legat de invenţie, nu ar trebui săcuprindă materialul biologic, având aceleaşi pro-prietăţi ca material patentat, dacă este obținutindependent, fără utilizarea materialului breve-tat, printr-un procedeu de ameliorare bazat peîncrucișare şi selecţie.Este destul de simplu de dedus, pornind de lapoziţia mai sus descrisă în materie de brevetabil-itate, că industria de seminţe europeană doreştesă vadă mai puţine brevete acordate în dome-niul plantelor şi seminţelor. Prin aceasta, numaiinvenţiile reale pot beneficia de dreptul exclusivde brevet și aceasta înseamnă a lăsa ca muncade ameliorare de rutină să funcţioneze fără nicio piedică. Pe de altă parte, este de asemeneaopinia comună a sectorului că, odată ce unbrevet este acordat, valoarea acestuia ar trebuirespectată, fără a aduce atingere principiului lib-ertății de operare în domeniul încrucișării și se-lecţiei. Prin urmare, în ceea ce priveşte problemacomercializării materialului biologic, careconţine un element patentat, ESA a menţinutpoziţia acordului bilateral între titularul de brevetşi amelioratorul noului soi, pentru o înțelegereprivind comercializarea.

Adunarea generală a EsA

ESA invită titularii de brevete să foloseascăcondiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii(FRAND), în politicile de acordare a licenţelor lor.Dorința principală a industriei europene de sem-inţe este să vadă că problema interfeţei întrebrevet şi drepturile amelioratorului de planteeste acum convenită. Rămâne totuşi de văzut,modul în care noua poziţie, care conţine anu-mite elemente care se îndepărtează de la ceeace se practică în mod curent, poate fi rezolvată.Se vor menţine cerințele pentru comitetul IP alESA şi Secretariat, pentru că, anul următor, săidentifice soluţiile care pot duce la o imple-

mentare rapidă şi obligatorie a noii poziţii a ESAşi pentru a evita, în acelaşi timp, procedurile leg-islative îndelungate. O prezentare completă anoii poziţii a ESA a fost în partea deschisă a re-uniunii anuale a Adunării Generale a ESA de laBudapesta (Ungaria), pe 18 octombrie.

conferinţa la Bruxelles

La data de 11 octombrie 2011 a avut loc la Brux-elles conferinţa privind evaluarea sistemului pro-tecţiei soiurilor de plante în UE organizată decătre Comisia Europeană, cu peste 200 de par-ticipanţi din diferite grupuri interesate, printrecare mulţi membri ai Asociaţiei Europene a Sem-inţelor (ESA). Conferinţa, care a vizat prezentarea în public araportului de evaluare, a confirmat că sistemulprotecţiei drepturilor asupra soiurilor de plantedin UE este apreciat de către utilizatorii săi şi s-adovedit că oferă un instrument util pentru astimula inovarea în domeniul ameliorăriiplantelor.Cu toate acestea, evaluarea a arătat că sistemulare nevoie de o serie de îmbunătăţiri, pentru aasigura că acesta poate rămâne eficient în viitor.Aspectele care necesită îmbunătăţiri au fost dis-cutate pe larg, deoarece principalele părţi intere-sate: ESA (Asociaţia Europeană a Seminţelor),COPA - COGECA (Asociaţia Fermierilor Europeni

- Asociaţia Cooperativelor Agricole Europene) şiCIOPORA (Comunitatea Internaţională a Ame-lioratorilor de Soiuri de Plante Ornamentale şiFructifere Reproduse Asexuat ) au avut oportu-nitatea de a prezenta individual punctele lor devedere cu privire la evaluare, precum şi să facăun schimb suplimentar de opinii cu privire lapunctele cheie în cadrul unui grup de discuţii.Printre alte aspecte importante, ESA a subliniatîn cadrul intervenţiilor sale că un mod eficientde aplicare a sistemului comunitar de drepturiasupra soiurilor de plante este esenţial pentrupromovarea inovării în domeniul ameliorăriiplantelor şi a subliniat necesitatea îmbunătăţiriimodalităţilor de aplicare, în special în ceea cepriveşte seminţele salvate în fermă. Acest puncta fost, de altfel, confirmat de raportul de evaluareşi constituie una dintre principalele recomandăricătre Comisie.Aşa cum a reieşit din lucrările conferinţei, princi-palele subiecte care necesită examinări aleComisiei includ seminţele salvate în fermă,punerea în practică a relaţiei amelioratorului cufermierul, relaţia dintre brevetele de invenţie şidrepturile amelioratorului de plante, rolul CPVO-Oficiul Comunitar pentru Protecţia Soiurilor înviitor. Comisia trebuie acum să evalueze con-cluziile conferinţei, în scopul de a elabora unplan de acţiune pentru stabilirea principiilor di-rectoare ale revizuirii regulamentului comunitar.

Noua poziție a ESA, privind protecția proprietății intelectuale

Noiembrie 20116

Monsanto, pentru o agricultură durabilă

Eveniment

mihaela vAsiLEDepartamentul relaţii Publice

monsanto este una dintre companiilelidere la nivel mondial în agricultură,care îşi îndreaptă activitatea spre oagricultură durabilă. Noi descoperimşi oferim fermierilor produse inova-tive, pentru a hrăni, a oferi com-bustibil şi îmbrăcăminte lumii întregi.

De ce avem nevoie de agriculturădurabilă?Fermierii asigură omenirii hrană, com-bustibil și fibre textile Resursele, cum ar fi terenul arabil, apa șienergia, sunt limitate Se aşteaptă ca populaţia globală săcrească cu până la 40% în următorelecâteva deceniiVa fi nevoie ca producţia de hrană săcrească exponenţial, pentru a satisfacenevoile de hrană ale omenirii Este nevoie ca fermierii să poată beneficiade fiecare hectar de pământ, de fiecarepicătură de apă şi de fiecare unitate decombustibil – astăzi, dar şi mâine.

ce face echipa monsanto pentru asprijini agricultura durabilă?

In 2008, am stabilit o serie de obiective,pentru noi înşine, pentru a lucra alături

de fermieri pentru o agricultură mai dura-bilă.

Producem mai mult

Obiectiv Indicele de progres MetodaDublarea producţiilor de porumb, soia,bumbac și rapiţă între ani 2000-2030Nivelul producţiei medii a culturii la nivelnaţional în ţările importante Comparaţiiţară versus ţară, an după an Pentru a sat-isface nevoile de hrană din viitor, fermieriiau nevoie de a obţine cât mai mult de pefiecare hectar. Și, pentru a-i ajuta, noi ne-am propus ca, până în anul 2030, sădublăm producţiile de porumb, soia,bumbac şi rapiţă, faţă de anul de referinţă2000.

conservăm resursele

Monsanto va dezvolta seminţe care sănecesite cu o treime mai puţine resurse-

cheie pe unitatea de produs, până în anul2030. De asemenea, firma se va asocia cuparteneri interesaţi, în vederea găsirii desoluţii la problemele legate dedegradarea habitatului şi calităţii apei, înregiunile agricole majore.

Îmbunătăţim viața agricultorilor

Compania va contribui la ridicarea nivelu-lui de trai al fermierilor, inclusiv a cinci mil-ioane de oameni din agricultura desubzistenţă, până în anul 2020.Biotehnologia este doar o altă unealtă încutia noastră „agronomică”. Ajută la se-lectarea precisă a caracterelor, dar mergemână în mână cu cercetarea genomică însens larg şi cu tehnicile convenţionale deameliorare a plantelor. Agricultura a cerutdintotdeauna o abordare holistică, lucruvalabil şi în ameliorarea clasică. Nu putemopune o tehnologie alteia, ci este vorba dea găsi soluţii integrate pentru cultivatori.

Noiembrie 20118

Eveniment

La un an de mandat,nimic despre semințeAlin DoBrE

valeriu Tabără, ministrul Agriculturii șiDezvoltării rurale, a venit din nou în fațapresei, pentru a prezenta ce s-a întâmplat,în ultimul an, de când a preluat mandatul.A vorbit despre multe realizări impor-tante, dar nici măcar nu a amintit de sec-torul semințe.

Din păcate, propunerea legislativă – careprevedea ca agricultorii să poată beneficia desprijinul direct şi complementar pe suprafaţă,numai dacă utilizează sămânţă certificată pen-tru culturile de cereale, oleaginoase şi furajere– a fost respinsă atât de Guvern, cât și de Senat.Iniţiativa deputaţilor PDL Stelian Fuia şi Con-stantin Chirilă, susținută de AMSEM, fuseserespinsă, anterior, şi de Comisia pentru Agri-cultură a Senatului.Nu a contat că peste 50% din suprafaţa arabilădin România este cultivată cu sămânţă cupotenţial biologic mic, ceea ce determină pro-ducţii de 2-4 ori mai mici decât cele care arputea fi obţinute prin folosirea de sămânţăcertificată.

La ora de bilanțDe la bun început, ministrul a făcut o precizare,cum că bilanţul de nu are nicio legătură cuposibila sa remaniere.Apoi, a afirmat că recolta de grâu din acest ana fost de 7,2 milioane to, cu 24% mare decâtanul trecut, deşi suprafaţa cultivată a fost maimică faţă de cea din 2010.„Anul­acesta­a­fost­un­an­de­excepţie­pentru­pro-ducţiile­agricole,­net­superioare­faţă­de­anul­tre-cut.­ Acestea­ au­ fost­ susţinute­ nu­ numai­ decondiţiile­climatice,­ci­şi­de­eforturile­depuse­înultimul­an­la­MADR,­pentru­asigurarea­la­timp­aresurselor­financiare­necesare­fermierilor“ – adeclarat vorbitorul.În ceea ce priveşte producţia de grâu, Tabărăa susţinut că nu s-a atins potenţialul maxim,pentru că, în următorii ani, ar putea ajunge la10-12 milioane to.În opinia sa, stăm bine și la capitolul exporturi.„România­are­contractate­pentru­piaţa­externăcirca­800.000­to­de­grâu­din­capacitatea­totalăde­export­de­4­milioane­to,­obținută­în­2011“ – a

spus Tabără.Totodată, mai mult de jumătate din producţiade rapiţă a României din acest an este solici-tată la export de o singură ţară, respectiv deAustria.Tabără a precizat că singurul regret pe care îlare în acest moment, referitor la această cul-tură, este faptul că nu se cultivă în România celpuţin 600.000 ha, în condiţiile în care anulacesta au fost cultivate numai 390.000 ha.De asemenea, a anunţat producţii record şi laporumb, de 12 milioane to, cu o medie de 5to/ha, dar şi la floarea-soarelui, struguri, fructesau legume.Totodată, la cultura de orz şi orzoaică, deşisuprafaţa cultivată a fost cu 18% mai micădecât cea din 2010, producţiile acestui an suntcu 8% mai mari decât anul trecut, respectiv de1.424.381 to faţă de 1.314.100 to.Ministrul a mai vorbit şi despre formele desprijin acordate fermierilor în ultimul an și de-spre importanța proiectelor contractate prinProgramul Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR), care ar putea crea peste 100.000 delocuri de muncă.

Protestul salariaților din îmbunătățiri fun-ciareÎn timp ce ministrul prezenta realizările sale, în

fața MADR, câteva sute de salariați, membri aisindicatelor din îmbunătățiri funciare, protes-tau împotriva unui proiect de ordonanță,privind modificarea şi completarea Legii nr.138/2004 referitoare la reorganizarea îm-bunătățirilor funciare, care între timp a și fostadoptat de Guvern.Conform actului normativ, AdministraţiaNaţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF)devine Agenția Naţională a ÎmbunătăţirilorFunciare, în subordinea MADR, în cadrul căreiava funcționa și SNIF.Problema cea mai spinoasă o reprezintă per-sonalul care nu va depăși 1.500 de angajați,față de aproximativ 4.800, câți numără numaiANIF la ora actuală.

PrecizareÎn numărul 4 al revistei noastre, a fostpublicat articolul „România a partici-pat la Sesiunea UPOV pentru TWA“.Menționăm că autorul a fost AntoniaIvașcu, director al ISTIS.

Guvernul a stabilit cuantumulplăţilor directe unice pe suprafaţăAlin DoBrE

sectorul vegetal va primi anul acesta,100,65 de euro/ha. Acest lucru a fost sta-bilit de Executiv care a aprobat, în data de12 octombrie 2011, o hotărâre de guvernprivind stabilirea pentru anul 2011, acuantumului plăţilor directe unice pesuprafaţă şi a plăţilor separate pentruzahăr, care se acordă în agricultură în sec-torul vegetal.

„În­ultimul­timp,­am­dat­foarte­mulţi­bani­pentruagricultură.­Vreau­să­spun­că­am­reglementat,printr-o­hotărâre­de­Guvern,­stabilirea­pentruanul­2011,­a­cuantumului­plăţilor­directe­unicepe­suprafaţă­şi­a­plăţilor­separate­pentru­zahărcare­se­acordă­în­agricultură­în­sectorul­vegetal.Este­vorba­de­plăţi­care­se­dau,­de­duminică­16octombrie.­Este­vorba­de­acele­plăţi­anticipate,despre­care­discutam­săptămâna­trecută,­în­val-oare­de­400­de­milioane­de­euro,­un­total­care­seacordă­sectorului­vegetal­de­900­de­milioane­cuceea­ ce­ înseamnă­ diferenţele­ de­ plată.Cuantumul­pentru­zahăr­este­de­237­de­euro­pehectar,­respectiv­o­sumă­totală­de­5,05047­mil-ioane­de­euro,­iar­sumele­alocate­pentru­ceea­ceînseamnă­ avansul­ sunt­ de­ 877,266­milioaneeuro.­Aşa­cum­vă­spuneam,­sumele­respectivevor­fi­distribuite­începând­de­duminică­16­oc-tombrie,­conform­planului,­iar­cursul­la­care­seasigură­euro­este­cel­de­la­30­septembrie­2011,stabilit­de­către­Banca­Centrală­Europeană,­învaloare­de­4,3577­lei/euro“ – a declarat minstrulla conferința de presă care a avut loc imediatdupă ședința Executivului.

ce bani mai sunt în joc

Conform actului normativ, cuantumul maximal plăţilor este de 100,65 de euro/ha (pentrutoate culturile și plantațiile), în cadrul schemeide plată unică pe suprafaţă (SAPS), iar pentrusfecla de zahăr, sprijinul financiar se com-pletează cu o schemă de plată suplimentară,în valoare de 237 euro/ha, ambele fiindscheme din bugetul comunitar.Sumele totale necesare aplicării acestorscheme sunt de 882.317,26 de mii de euro(3.844.697,46 de mii de lei) ca sprijin financiar

aferent Fondului European pentru Garantareîn Agricultură (FEGA), alocat temporar de labugetul de stat. Sumele totale defalcate suntdupă cum urmează:

n 877.266,79 de mii de euro (3.822.690,03 miide lei), pentru SAPS;

n 5.050,47 de mii de euro (22.007,42 de mii delei), pentru aplicarea schemei de plată sep-arată pentru zahăr.

reacția fermierilor

Membrii Ligii Asociațiilor Producătorilor Agri-coli din România (LAPAR) și toți producătoriiagricoli din sectorul vegetal din Romania s-auarătat îngrijorați de reducerea subvenției.Nicolae Sitaru, președintele LAPAR, a afirmatcă, deși anul acesta marea majoritate a fer-mierilor din sectorul vegetal au realizat o pro-ducție mai bună față de alți ani, prețurile deachiziție au fost mai scăzute cu până la 30%comparativ cu 2010. Ca urmare, fermierii nuau realizat venituri mai mari decât anul trecutși chiar față de anii anteriori.Agricultorii susțin că s-au împrumutat la băncipentru cofinanțare, în cadrul diferitelor

proiecte din Programul Național de Dez-voltare Rurală, scontând pe plăţile directeunice pe suprafaţă.

Promisiunea lui Tabără

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii și Dez-voltării Rurale, a declarat că va promova onouă hotarâre de guvern, pentru acordareaplăților pe suprafață de la bugetul național,astfel încât să se ajungă la 176 de euro/ha, câtfusese inițial stabilit. Numai că suplimentareatrebuie să fie acceptată de Guvern și de min-isterul Finanțelor Publice.Florin Marius Faur, directorul general alAgenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricul-tură (APIA), a spus – în cadrul unei recente con-ferințe de presă – că plăţile directe pesuprafaţă din fondurile europene se vor stabi-liza, în acest an, la 95 de euro/ha, din cauzacreşterii suprafeţei eligibile la plată.Mai mult, APIA ne-a informat că, în conformi-tate cu Regulamentul CE 73/2009, Romaniapoate efectua, pentru anul 2011, plăți directenumai din FEGA, în valoare de aproximativ 1miliard de euro, din care 907 milioane de eurosub formă de plăți directe pe unitate desuprafață.

Noiembrie 2011 9

Legislatie

Noiembrie 201110

Cercetare

Avem nevoie de cercetareagricolă româneascăTeodor mAriAN

Interviu­cu­prof.­Gheorghe­Sin,­membru­core-spondent­­al­Academiei­Române,­preşedinteleAcademiei­de­Ştiinţe­Agricole­şi­Silvice­„Gheo-rghe­Ionescu-Șișeşti”

În ce măsură mai putem vorbi de activi-tatea actuală de cercetare agricolă, avândîn vedere schimbările socio-economice şimai ales evoluţia precară a societăţiiromâneşti în ultimele două decenii ?Din fericire, mai există activitate de cercetare,însă mai redusă, în primul rând prin person-alul de cercetare, care s-a diminuat, de-a lun-gul timpului, cu 60%. Slaba finanţare, care nustimulează atractivitate spre munca de cerc-etare, a condus la reducerea tematicii de cerc-etare, la plecarea din institute şi staţiuni aunor cercetători formaţi, care au fost racolaţide firme străine.Problema personalului de cercetare ne pre-ocupă cel mai mult. Am ajuns să avem sec-toare neacoperite, iar un cercetător seformează în cel puţin 5-6 ani, grav fiind faptulcă nici nu mai are mentorul pe lângă care sepoate forma.

Număr mai mic de unităţi cu potenţial decercetare

Dar mai este nevoie de un număr mare deunităţi de cercetare, atâta timp cât suntnumeroase firme străine care sunt foarteactive în a oferi seminţe din soiurile lor,tehnologii, pesticide etc. ?În ultimii 10 ani, din cauza situaţiei econom-ice, am căutat să raţionalizăm reţeauaunităţilor ASAS, prin concentrarea activităţiide cercetare într-un număr mai mic de unităţicu potenţial de cercetare, care să răspundăcerinţelor actuale de competitivitate, de im-plicare în găsirea soluţiilor, atât pentru agri-cultura românească, cât şi pentru problemelemajore ale omenirii, generate de provocări,cum sunt criza alimentară, schimbările cli-matice, criza energetică, efectul de seră ......Avem nevoie de cercetare agricolăromânească, din mai multe motive, dintre

care aş menţiona faptul că multe creaţii bio-logice ale cercetătorilor români – soiuri deplante, rase de animale – s-au dovedit maibine adaptate la condiţiile din ţara noastră,faţă de cele străine, prin rezistenţă sporită laintemperii, la boli şi dăunători, precum şi prinindici calitativi superiori. Pe de altă parte,atâta timp cât inteligenţa românească poaterezolva problemele cu care ne confruntăm,de ce să acceptăm oferta altora, care poate fiînrobitoare.

consecințele subfinanţării

Cât de normală este starea actuală acercetării şi ce trebuie pentru ca aceasta săfie adecvată imperativelor actuale?Nu are cum să fie normală în condiţiile uneisubfinanţări, care generează reducerea per-sonalului de cercetare şi o dotare tehnică in-completă, care conduc la diminuareapotenţialului de abordare a problemelor cucare se confruntă agricultura şi dezvoltarearurală, în contextul unei competitivităţi încare nu trebuie să stai deoparte, ci trebuie săte implici, întrucât mai există inteligenţă şi pa-

siune pentru investigaţia ştiinţifică.Actuala legislaţie – legile nr. 45/2009 şi nr.72/2011 – prevede, în sfârşit, şi o finanţare labază de la bugetul statului, care să asigurestabilitatea personalului de cercetare şi con-tinuitatea activităţii de cercetare. Măsurile ac-tuale de austeritate nu ne sunt favorabile.Cum să completăm locurile rămase libereprin plecarea la pensie sau în altă parte a unorvaloroşi cercetători, dacă ni se permite anga-jarea unei persoane numai în cazul vacantării,după apariţia OG nr. 34/2009, a şapte posturi? Respectarea acestei prevederi va duce încurând la desfiinţarea unor colective de cerc-etare şi chiar unităţi.

sprijin din partea mADr

Care sunt relaţiile cu Ministerul Agriculturii?Trebuie să spun că Ministerul Agriculturii șiDezvoltării Rurale ne-a sprijinit în pro-movarea legislaţiei, iar în prezent suntem înfaza demarării unei licitaţii de proiecte, încadrul planului sectorial. Suma alocată de 10milioane de lei este mică, dar este ceva, faţăde nimic.

Şi, totuşi, cu ce fonduri funcţioneazăunităţile de cercetare ?Prin autofinanţare, din venituri propriiprovenite din finanţarea unor proiecte câşti-gate prin competiţie, care în acest an s-aîncheiat, şi din vânzarea seminţelor şi ani-malelor de reproducţie, această sursă fiinddrastic redusă prin diminuarea suprafeţeloradministrate, ca urmare a retrocedărilor pen-tru reconstituirea drepturilor de proprietatecare, nu o dată, s-a făcut prin încălcarea legiide către Agenţia Domeniilor Statului şicomisiile locale şi judeţene de fond funciar. Înprezent, unităţile de cercetare, al căror număra scăzut la jumătate, au în administrare o şes-ime din suprafaţa existentă în 1990. Sunt situ-aţii în care cercetătorii nu şi-au primit salariilede mai multe luni, iar unităţile respective seînregistrează cu datorii la stat şi la furnizori,pentru care sunt supuse unor măsuri desechestrare şi vânzare a bunurilor (statului –n.n.), bineînţeles mult subevaluate, in-tenţionat. Se înţelege că o unitate, în aseme-nea situaţie, este greu de readus lanormalitate. Noi monitorizăm evoluţiafiecărei unităţi, astfel ca să dirijăm fondurile

disponibile numai spre cele cu potenţial decercetare.

Am auzit că sunt şanse de a se rezolvaproblema unor arierate ?Da, cu sprijinul ministerelor Agriculturii şi Fi-nanţelor, sperăm ca, în perioada careurmează, să găsim o soluţie pentru arierateleexistente la unele unităţi.

Priorități ale cercetării

Ce puteţi spune despre direcţiile şi prior-ităţile cercetării agricole româneşti?Obiectivele noastre vizează pe de-o parteprobleme specifice agriculturii româneşti, iarpe de altă parte implicarea în problematicade cercetare de la nivelul Uniunii Europene.În primul caz, dorim să oferim în continuareagricultorilor români soiuri noi de plante curezistenţă sporită la secetă, la temperaturi ex-treme, la atacul bolilor şi dăunătorilor, cu ca-pacitate de valorificare superioară aresurselor naturale (fertilitatea solului, energiasolară), precum şi soluţii tehnologice prof-itabile, adecvate variabilităţii condiţiilor de sol

şi climă. De exemplu, ne confruntăm înprezent cu extinderea îngrijorătoare asuprafeţelor afectate şi a pagubelor produsede bacteria Clavibacter, la cartof (putregaiulinelar) şi insecta Diabrotica (viermelerădăcinilor) la porumb, care solicită urgentrăspunsuri din partea cercetării.

De unde au venit aceşti agenţi dăunători?Din alte ţări, prin importul necontrolat de ma-terial semincer, în principal. Combaterea loreste foarte complicată, fiind necesară ca mă-sură obligatorie, rotaţia culturilor, care în ul-timii 15-20 de ani a fost neglijată. Lipsaalternanţei culturilor a favorizat reapariţiadupă zeci de ani şi a altor patogeni, dintrecare aş menţiona mălura grâului, boabele at-acate devenind toxice, excluse la panificaţieşi furajarea animalelor. Revenind la întrebarea dumneavoastră, ce nepreocupă, aş putea spune că fenomenul decriză are mai multe faţete, în care noi suntemimplicaţi: criza alimentară, criza energetică,schimbările climatice, creşterea conţinutuluide dioxid de carbon în atmosferă, agresiuneaasupra mediului, restrângerea diversităţiiresurselor genetice. Toate aceste fenomeneacţionează în prezent, noi fiind mai mult saumai puţin conştienţi de ele. Deoarece cerc-etarea ştiinţifică este chemată să găseascăsoluţii, decidenţii din mai multe ţări, inclusivla nivelul Uniunii Europene, au reevaluat rolu-lul şi importanţa activităţii de cercetare, motivpentru care au luat măsuri de susţinere cu mi-jloace sporite a acesteia.Numai prin conştientizarea factorilor politiciasupra aportului cercetării la progresul soci-etăţii în general şi al agriculturii şi dezvoltăriirurale se poate reda şi stimula vigoarea şi put-erea de creaţie a comunităţii cercetătorilor,care trebuie să fie ei înşişi pasionaţi de ceeace fac, dar şi cointeresaţi pentru ceea ce real-izează. Ne preocupă în acelaşi timp tranferul rezul-tatelor cercetării în practica producătoriloragricoli, care, în ultimii ani, au devenit intere-saţi în a prelua material semincer, informaţiitehnologice, sfaturi şi recomandări care să-iajute să producă mai mult, mai bun şi maiieftin. Acest interes crescând al lor ne dă sat-isfacţia că munca noastră nu este zadarnică,astfel că rezultatul cercetării este ca osămânţă care încolţeşte şi, în final, dă, multi-plicat, noi roade.Despre rezultatele cercetării agricoleromâneşti, aplicabilitatea şi impactul lor eco-nomic, putem să discutăm la o următoarea

Noiembrie 2011 11

Cercetare

Noiembrie 201112

Semințe de grâuPROCERA campania 2011ing. mihai rADuDirector TehnicProcera Agrochemicals România

semințele noastre de grâu sunt tratate cu produsul PrEmisE în doză de 0,3 l/to– produs sistemic pe bază de TEBucoNAzoL care controlează agenții patogenilocalizați pe semințele de cereale păioase sau în interiorul acestora. Agențiipatogeni combătuți: mălura comună; Fuzarioza rădăcinilor, coletului și plan-tutelor; Tăciunele zburător și sfâșierea frunzelor (orz).

Pentru controlul dăunătorilor culturilor de grâu, sămânța este tratata cu insecticidulSENTINEL SYN în doză de 1 l/to – insecticid sistemic de ultimă generație pe bază deIMIDACLOPRID care are acțiune sistemică la nivelul plantei și seminței dar și acțiunede contact la nivelul solului prin zona de protecție formată in jurul seminței. La culturagrâului SENTINEL SYN asigură o protecție a culturii de lungă durata impotriva afidelor,larvelor gândacului ghebos și viermilor sârmă.

ANDALou

Germoplasmă, proveniență FranțaSoi de tip intensiv cu potențial genetic de ex-cepție, care permite obținerea de producțiimaximale în condiții de tehnologie optimă.Potențial deosebit de producție și cu indici decalitate superiori.Răspunde foarte bine la aplicarea tehnologieioptime datorită caracteristicilor genetice su-perioare.Plasticitate ecologică mare permițând culti-varea în zone cu climă și soluri diferiteÎnsușiri morfologicesoi de toamnă, nearistat – precocetalie medie - mică cu portul spicului semierect– rezistență la căderecapacitate de înfrățire – foarte marerezistență bună la bolile foliaretoleranță bună la înghețtoleranță bună la secetă și scuturareexcelentă fertilitate a spicului – productivitatespic de culoare galben deschisRecomandări tehnologice:norma de semănat redusă: 130 – 150 kg/hadensitate recomandată: 250 – 280 b.g./mppotențial de producție ridicat 8 - 11 to/ha –funcție de tehnologia de culturăproducții realizate în 2011: 5,8 – 9,7 to/hacalitate bună de morarit și panificație

iriDium

Germoplasmă, proveniență FranțaSoi de tip intensiv cu potențial genetic de ex-cepție atât în ceea ce privește producția cât șicalitățile de panificație.Prezintă o stabilitate ridicată la condiții diferitede cultură.Răspunde foarte bine la fertilizarea fazială.

Însușirimorfologicesoi de toamnă, nearistat – semitimpuriutalie medie cu portul spicului semierect –rezistență la căderecapacitate de înfrățire – foarte maretoleranță ridicată față de bolile specificetoleranță bună la înghețtoleranță bună la încolțire în spicexcelentă fertilitate a spicului

Recomandăritehnologice:normă de semănat redusă: 130 – 160 kg/hadensitate recomandată: 250 – 280 b.g./mpfuncție de momentul semănatuluipotențial de producție ridicat 8 - 11 to/ha –funcție de tehnologia de culturăproducții realizate în 2011: 6,5 – 9,8 to/hacalitate bună de morărit și panificație

FAur

Proveniență România, înregistrat în 2004Soi aristat cu maturitate semitimpurieToleranță bună la scuturat și încolțirea în spicla maturitateSoi cu toleranță deosebită la îngheț și la arșițăatmosferică specifice în SE-ul României

Însușirimorfologicesoi de toamnă semitimpuriu, aristat talie medie – mare 75-85 cm cu portul spiculuisemierectcapacitate de înfrățire – marerezistent la rugina brunămijlociu rezistent la făinare și rugina galbenărezistent la cădere, iernare și secetă – creat încondițiile din SE-ul României

Tehnologia de cultură:norma de semănat 220 – 240 kg/hadensitatea recomandată 450 – 550 b.g./mppotențial de producție boabe: 7-9 to/hacalități excelente de morărit și panificație

Noiembrie 201114

Cercetare

Bazele citologice ale descifrariimecanismelor ereditații

Prof. univ. dr. Petre DiAcoNu

În zilele noastre se împlinesc 105 ani decând englezul Bateson W., interesat de ex-plicarea eredității și de progresul științific înameliorarea plantelor, a introdus termenulde genetică și pe cele de homozigot,­hete-rozigot,­F1,F2 etc. În același timp, preocupă-rile de ameliorare empirică, începute odatăcu transformarea omului din nomad vână-tor și culegător de fructe în statornic culti-vator de plante și crescător de animale,reținând pentru înmulțire numai exempla-rele care îi satisfăceau modestele cerințe deatunci, au devenit ameliorare științifică șiparte aplicativă a geneticii.

În decursul ultimelor sute de ani, până laapariția geneticii, numeroși naturaliști aucontribuit la sporirea producției agricole cucreații uimitoare pentru vremea respectivă,când lipseau total cunoștințele despre me-canismele eredității. Este o datorie deonoare a generației noastre de a înscrie înistoria ameliorării pe cei mai prestigioși na-turaliști: germanul ioseph gotlieb Kölreu-ter considerat fondatorul hibridării științificeși primul care a sesizat fenomenul numit înzilele noastre heterozis; horticultorul englezThomas Andrew Knight, preocupat deameliorarea pomilor fructiferi prin hibridare;horticultorul englez Jone gosse, horticul-torul francez Augustin sagéret; șapte ge-nerații de renumiți amelioratori francezi dinfirma Vilmarin, înființată de Andrew vilmo-rin. Cel mai important a rămas Louis vilmo-rin, soiurile create de firma V i l m o r i n audevenit renumite în toată lumea; francezulcharles Naudin care a obținut și a studiatnumeroși hibrizi, apropiindu-se de descifra-rea legilor eredității. Din rândul celor care aucontribuit la fundamentarea științifică a ere-dității și a apariției ameliorării științifice nupoate lipsi marele sistematician suedez carlLinné a cărui operă a însemnat un salt îndezvoltarea botanicii. Majoritatea speciilordin grupa plantelor cultivate au fost descrisede el, iar numărul total a fost de zece mii despecii corect determinate. Geniul L i n n ė ainfluențat puternic preocupările sistemati-

cienilor, care în câteva decenii au determinatîncă 90 de mii de specii. În plus, lui L i n n ėîi revine și meritul de a fi obținut o serie dehibrizi interspecifici, demonstrând existențasexelor la plante încă negată în perioada sa(1707-1778).

Genetica și ameliorarea, care au grăbitapariția progresului în agricultură, au fostprecedate de cunoașterea particularitățilorstructurale ale celulei, care a devenit posibilădatorită perfecționării microscopului opticși a tehnicilor de colorare a componențilorcelulari, în a doua jumătate a secolului XIX,când se împlineau 200 de ani de la construi-rea primului microscop de către roberthooke. Cu ajutorul propriului microscop Ro b e r t H o o k e, studiind o secțiune deplută a observat formațiuni asemănătoareunei camere, în miniatură, pe care le-a

numit celule, de la latinescul cella. Celula,observată de R o b e r t H o o k e, a devenitobiect de studiu al botanistului germanmathias schleiden și al compatriotului săuzoologul Theodor schwann, care au for-mulat teoria­celulară (1828-1829), conformcăreia celula este unitatea structurală, debază, atât a plantelor cât și a animalelor. Oa-menii de știință ai vremii au declarat cănumai prin celulă a fost posibilă continuareagenerațiilor și transmiterea noilor însușirirealizate prin evoluție. Aforismul mediculuigerman rudolf virchow ”Omnis­cellula­estcellula” a rămas valabil și pentru știința con-temporană.

În apariția ameliorării științifice ca parteaplicativă a geneticii, în mod deosebit a în-țelegerii mecanismelor de recombinare agameților diferiți genetic, în urma cărora

Noiembrie 2011 15

Cercetare

apar însușiri noi, un rol important au avutmarile descoperiri citologice, înregistratedupă anul 1770. Acestea au direcționatatenția cercetărilor spre nucleul celulei con-siderat a fi un probabil purtător al factorilorereditari care condiționează însușirile orga-nismelor. Între anii 1874 și 1888, în structuranucleului au fost descrise niște bastonașede către strassburger E. (1875), FlemingW. (1882) și van Beneden (1893). În anul1879, F l e m i n g a descris dublarea numă-rului de cromozomi în timpul diviziunii mi-tologice și a stabilit organizareacromozomilor în mai multe perechi, diferiteprin formă și mărime, forma depinzând depoziția centromerului în care se intersec-tează cele două cromatide ale cromozomu-lui. Cromozomii dintr-o pereche suntidentici ca formă și mărime fapt pentru careau fost denumiți cromozomi­omologi. Cer-cetările efectuate la începutul secolului XX,de către colaboratorii lui M o r g a n, auaprofundat cunoștințele privitoare la struc-tura genetică a perechilor de cromozomi,precizându-se că acestea diferă și prin con-ținutul de gene, în timp ce perechile de cro-mozomi omologi conțin aceiași loci, genelefiind însă, de regulă, diferite de la o pereche

de loci la alta. În cadrul perechilor de loci ge-nele pot fi în stare homozigotă dominantă,homozigotă recesivă sau heterozigotă. Pelungimea perechilor de cromozomi omo-logi, natura genelor este, de asemenea, di-ferită. În prezent structura genetică esteilustrată în hărți cromozomale pentru ma-joritatea plantelor de cultură.

Revenind la rolul descoperirilor citologiceîn apariția ameliorării științifice menționămcă în anul 1888 bastonașele, observate înstructura nucleului au fost denumite decătre Wilhelm Waldeyr, cromozomi,aceasta datorită însușirii lor de a se coloraintens în reactivi bazici. În același timp F l em i n g, S t r a s s b u r g e r, rall c., și alții pre-cizează că numărul de cromozomi esteconstant pentru fiecare specie dar prezintăparticularități morfologice de la o specie laalta. În paralel cu aceste descoperiri citolo-gice hertwig o. a stabilit că fecundația con-stă în unirea a doi gameți proveniți de lapărinți. S t r a s s b u r g e r a precizat că fe-cundația la plante se desfășoară asemănă-tor celei de la animale. Cunoștințeleprivitoare la fecundație au fost aprofundateprin descrierea amănunțită a diviziunii re-

ducționale, de către hertwig o., Foll h., Va n B e n e d e n și alții. În lucrările publicatede V a n B e n e d e n se precizează că înurma diviziunii reducționale atât nucleulfemel cât și cel mascul pierd câte un cromo-zom din fiecare pereche de omologi, cro-mozomi care se restabilesc dupăfecundație. Continuând B e n e d e n con-cluzionează: ”orice­organism­conține­câte­ojumătate­din­numărul­de­cromozomi­de­lamamă­și­jumătate­de­la­tată”.

Descoperirile citologice, menționate, austabilit că zestrea ereditară este organizatăsimetric în perechi de cromozomi omologi,iar în cadrul acestora în perechi de loci încare sunt localizați factorii ereditari descrișide M e n d e l, mai târziu aceștia fiind denu-miți gene. În anul 1902, citologul germanBoveri T. și biologul american sutton W.,independent unul de altul, au emis ideea căîn cromozomi sunt localizați factorii eredi-tari descriși de M e n d e l. Această idee a fostpreluată de M o r g a n T. și colaboratorii săicare au elaborat teoria cromozomică a ere-dității, confirmând organizarea zestrei ere-ditare în particule simetrice: cromozomiomolog pereche, cromatide cromozomalepereche, și factori ereditari pereche. În pre-zent organizarea simetrică a zestrei eredi-tare este dovedită și la nivel molecular.Experiențele lui B o v e r i au avut o impor-tanță majoră pentru consolidarea geneticiica știință și trecerea ameliorării din empiricăîn științifică. B o v e r i a demonstrat în modstrălucit că orice abatere în desfășurarea di-viziunii meiotice, prin care este afectat nu-mărul de cromozomi din gameți, pune înpericol soarta zigotului și a întregului orga-nism. Pe baza unui bogat material experi-mental s-a stabilit că pentru dezvoltareanormală a organismului este necesar ca înfecundație să se restabilească numărul decromozomi caracteristici speciei. Conclu-ziile stabilite de B o v e r i s-au dovedit vala-bile și pentru genetica umană, multe boliereditare, observate încă în antichitate, fiindexplicate prin aberații apărute la nivel cro-mozomal în timpul diviziunilor reducțio-nale și apoi în fecundație. Ca exempluservește explicația maladiei cromozomalenumită trisonia­cromozomului­21cunoscutăși sub denumirea de mongolism, sau sin-drom­Down. Această maladie este provo-cată de apariția unui cromozom, în plus, dinperechea 21 în diviziunea reducțională abe-rantă, de regulă la femei, formându-se ga-meți cu 22 și 24 cromozomi. Din fecundarea

Noiembrie 201116

Cercetare

gameților femel cu 24 cromozomi de cătregameți normali, proveniți de la tată, cu 23de cromozomi, rezultă trisomicii cu 47 cro-mozomi. Exemplele pot continua și la nive-lul cromozomilor sexului și al genelor, daradaugăm numai concluzia că omul­nu­faceexcepție­de­la­legile­eredității.­

Concluziile lui B o v e r i au îndreptat cer-cetările de citologie spre stabilirea număru-lui de cromozomi la palntele de cultură șiapoi la celelalte specii. Rezultatele obținuteau fost verificate de citologi de mare pres-tigiu, în final fiind sintetizate în tratate volu-minoase care servesc pentru informareaamelioratorilor. Dintre tratatele existente înbibliotecile Academiilor de Științe mențio-năm: Chromosome­ numbers­ of­ floweringplants, publicat la Londra în anul 1955 decătre Darlington C.D. și Wilic A.P. și Chro-mosome­numbers­of­flowering­plants,­publi-cat la Leningrad (Sankt Petersburg), în anul1969 de către Bolhovskih Z.V. și alții.

Importanța științifică a cercetărilor de ci-tologie, efectuate după anul 1900 și carecontinuă și în prezent s-a dovedit a fi multi-plă: s-a stabilit drumul evolutiv al plantelor,de mare importanță științifică pentru ame-liorare, fiind cel al plantelor de cultură;în ca-drul fiecărui gen sunt prezentate numerelede cromozomi somatici (2n) speciile cu nu-mere identice de cromozomi putând servica surse de gene favorabile pentru culturile

agricole; pe baza numerelor de cromozomiși a asemănărilor morfologice s-a stabilitgradul de înrudire între speciile genului șichiar înrudirea cu specii din alte genuri, spe-cii care au participat în decursul evoluției laformarea unor importante plante de cul-tură etc.

Pe baza cunoașterii gradelor de înrudirecromozomală s-a ajuns la concluzia că po-liploidia a jucat un rol important în evoluțiaplantelor. Cercetând 625 de genuri din floraEuropei centrale, Tischler a constatat că419 conțin specii de natură poliploidă, exis-tând chiar serii poliploide pentru fiecaregen. Formele poliploide s-au dovedit maiadaptabile condițiilor nefavorabile, prinaceasta explicându-se prezența speciilorpoliploide la 80% din flora alpină din Pamirși numai 31% din flora Siciliei. Importanțapoliploidiei pentru evoluția plantelor a fostdiferită. Familiile Cucurbitaceae,­Moraceae,Fagaceae și altele sunt diploide. În cadrul fa-miliilor Gramineae,­Rosaceae,­Polygonaceae,Malvaceae etc., frecvența speciilor poli-ploide este de 75%. Unele genuri se com-pun din serii poliploide, apărute atât prinautopoliploidie cât și prin alopoliploidie.Rolul principal în evoluția plantelor revineînsă alopoliploidiei.

Dintre plantele de cultură, autopoliploidesunt cartoful (Solanum­tuberosum 2n =48,x=12), usturoiul (Allium­porrum 2n =32, x

=8), golomățul (Dactylis­glomerata2n=28, x=7), alunele de pământ (Arachis­hypogea2n=40, x=10), arborele de cafea (Coffea­ara-bica 2n=44,66,88), unele soiuri de viță devie, măr, ananas și altele.

Cercetătorii au obținut autopoliploizi șipe cale artificială: secara­tetraploidă2n­=28,trifoiul­tetraploid­(Trifolium­pratense2n=28)și altele.

De un deosebit interes s-au dovedit for-mele hibride triploide la sfecla de zahăr șisfecla furajeră. Triploizii rezultă din încruci-șarea unei forme tetraploide cu una di-ploidă. Hibrizii tripolizi la sfecla de zahărasigură producții de rădăcini cu 10-15% maimari decât cele mai bune soiuri diploide.Conținutul de zahăr este cu 1-2% mai mareși, realizare de mare importanță pentru in-dustrializare, conținutul în azot și cenușăscade cu 15-20%.

Multe plante de cultură, printre caregrâul, rapița pentru ulei, bumbacul, varza,tutunul, lucerna, prunul și altele sunt de na-tură alopoliploidă.

Alopoliploizii, obținuți pe cale experi-mentală, spre a fi deosebiți de cei naturali,se numesc amfiploizi, iar fenomenul amfi-ploidie.

Datorită cercetărilor întreprinse în Japo-

Noiembrie 2011 17

nia de către N.K i h a r a și în SUA de către E.S e a r s cunoștem drumul evolutiv parcursde Triticum­aestivum.

Cu mii de ani în urmă a avut loc o încruci-șare spontană între specia de grâu sălbaticT.­monococcum (genomul AA) și specia în-rudită Aegilops­speltoides (genomul BB), am-bele cu 2n­ =14 cromozomi. Hibridulrezultat era stril, deoarece cromozomii celordouă specii nu sunt înrudiți. Datorită dublă-rii numărului de cromozomi, în stadiul tim-puriu de dezvoltare a zigotului hibrid sauprin formarea de gameți nereduși, s-a ajunsla formarea unui alopoliploid fertil care con-ținea în întregime cromozomii speciilor în-crucișate. Această formă nouă corespundespeciei T.­dicoccoides (2n =28) cu genoa-mele AABB.

În a doua etapă a avut loc încrucișareaspeciei T.­dicoccoides (2n =28) cu specia A.squarrosa (2n =14, genom DD). A rezultatun hibrid triploid steril (2n=21). Prin dubla-rea numărului de cromozomi s-a ajuns laobținerea hexaploidului T.­aestivum subsp.spelta (2n=42 cu genoamele AABBDD). Da-torită unei mutații genice, a genei q în do-minanta Q s-a constituit actualul grâucomun, Triticum­aestivum­vulgare. Este po-sibil ca cercetările care urmăresc înrudireaspeciilor la nivelul moleculelor de ADN săaducă noi lămuriri privitoare la drumul evo-lutiv al speciei T.aestivum.

O mare importanță științifică și practicărevine obținerii amfiploidului din încrucișa-rea grâului cu secara denumit Triticale, demare productivitate, adaptat pentru zonegeroase, cu soluri sărăturoase și slab fertile.

Exemple de formare a speciilor prinaneuploidie și alopoliploidie se întâlnesc încadrul genului Brassica. Acest gen are nu-mărul de bază x=8 cromozomi, specia an-cestrală diploidă B.­nigraavând 2n=16. Prinaneuplodie s-au format speciile B.­campes-tris (2n =20), B.­oleracea (2n =18) și altele.Din încrucișarea spontană a speciilor B.nigrax B.­oleracea­și dublarea numărului de cro-mozomi s-a constituit specia B.­carinata (2n= 34), din încrucișarea B.­oleracea­x B.­cam-pestris­a rezultat B.­napus (2n=38), iar din în-crucișarea B.nigra x B. campestris­ ­ s-aobținut specia B.­junceacu 2n=36. De mareimportanță științifică și practică pentruameliorarea rapiței a fost stabilirea precisăa numărului de cromozomi, care în anul

1920 era considerat a fi de 2n­=20. Meritulaparține citologilor japonezi morinaga șiFukushima, care în anul 1930 au stabilitcă2n la specia Brassica­napus L. este de 38de cromozomi, cercetările ulterioare confir-mând exactitatea acestei determinări. Suc-cesele înregistrate în ameliorarea rapițeipentru ulei se datorează, în mare măsură,cunoașterii drumului evolutiv al acesteispecii. Introducerea în cultură a cultivarelorde rapiță de tip 00 (zero-zero) au dus la ex-tinderea suprafețelor cultivate cu rapiță dela 5,1 milioane ha, în perioada 1941-1950,la peste 26 milioane ha în prezent. În ultimiiani s-a dovedit că uleiul de rapiță este multsuperior celorlalte uleiuri utilizate în alimen-tație, datorită raportului de 4 :8 între aciziigrași Omega 3 și Omega 6.

Dorind să informăm cititorii revistei INFO-AMSEM privitor la importanța cunoașteriinumărului de cromozomi pentru realizareade succese în ameliorare prezentăm nume-rele de cromozomi ale speciilor din genurilecărora aparțin principalele plante de cultură.

Genul Triticum.­A fost determinat numă-rul de cromozomi la 60 de specii. S-a stabilitcă numărul de bază este egal cu 7 cromo-zomi. Dintre cele 60 de specii 15 sunt di-ploide 2n =14; 23- tetraploide (2n =28);19-hexaploide (2n =42); 2-octoploide (2n=56) și o specie declaploidă (2n=70 cromo-zomi);

Genul Oryza­L. Au fost studiate 22 de spe-cii dintre care la 7 s-a stabilit 2n =24 și la 7,2n =48 etc;

Genul Zea­L. este un gen cu o singurăspecie Zea­mays; 2n fiind egal cu 20 cromo-zomi;

Genul Hordeum­L. Au fost cercetate 46 despecii dintre care 35 cu 2n =14; 6 (2n =28 și5 cu 2n =42 cromozomi;

Genul Secale­L. S-a determinat numărulde cromozomi la un număr de 8 specii, sta-bilindu-se că 2n =14 cromozomi;

Genul Sorghum­Moench. S-a determinatnumărul de cromozomi la 58 de specii din-tre care 7 cu 2n =14; 44 ((2n =20); 7 (2n =40)și 1 specie cu 2n =60 cromozomi;

Genul Panicum­L. A fost studiat cel maimare număr de specii din familia Poaceae,în total 138 dintre care la 77 2n =18; la 5 (2=20); la 35 (2n =36); 1 cu 2n =14 cromozomietc.;

Genul Avena­L. dintre cele 27 de speciistudiate, la 15 s-a stabilit 2n =14; la 10, 2n=28 și la 2, 2n =42 cromozomi.

În stabilirea numărului de cromozomi alplantelor un rol major a revenit citologilorjaponezi, germani, ruși etc, care și-au desfă-șurat activitatea după anul 1910,­Nakao­M.(1911);­Winge­O.­(1917);­Sakamura­T­(1918);Kihara­A.­(1919);­Nikolaeva­A.G.­(1922);­Ku-wada­ V.­ (1925);­ Stow­ I.­ (1926);­ FukadaY(1927);­Levițkii­G.A.­și­Benețkaia­G.K.(1927);Smith­H.B.­(1927);­Vilmarin­Simonet­M.(1927)și alții.

În baza înrudirii cromozomilor din geno-mul actual al plantelor s-a stabilit că încru-cișarea spontană a avut loc atât îmtre speciicu același număr de cromozomi cât și întrespecii cu diferite numere de cromozomi,ceea ce s-a dovedit prin resinteză, pe caleexperimentală, a speciei Triticum­aestivum,Brassica­napus etc, precum și prin sintezaunor specii, încă, neexistente în natură.

În primele decenii ale secolului xxerau cunoscute, aproape în întregime,mecanismele ereditare care stau la bazaobținerii de soiuri și rase superioarecelor existente. urma organizarea cerce-tării științifice în instituții finanțate de labuget, ceea ce s-a realizat și în româniaîn anul 1927 prin înființarea institutuluide cercetări al româniei.

Va urma

Cercetare

Noiembrie 201118

Interviu

România, centru regionalde ameliorare CaussadeTudor ALExANDru

Interviu­cu­dr.­ing.­Nina­Gheorghiţă,­director­Mar-keting-Dezvoltare­la­Caussade­Semences­România

Ce soiuri și/sau hibrizi noi aduceți pe piață?Anual testăm cel puțin un număr triplu de vari-etăți, față de cel pe care-l avem în portofoliulcomercial, pentru a-i extrage pe cei mai buni din-tre cei buni. Dintre varietățile testate, pentru aldoilea an, în toate condițiile pedo-climatice dinRomânia, intenționăm ca, anul viitor, să intro-ducem la cultura de porumb hibrizii Luigi CS,Loubazi CS, Odali CS, iar la floarea-soarelui hib-ridul Clarika CS, hibrid Clearfield. De asemenea,pregătim Fuego și Balto pentru sorg, dar și altesoiuri și hibrizi pentru cele opt specii pe care lecomercializăm în România, din totalul de 50 pecare-l deține Group Caussade Semences.

Faceți ameliorare și în România? Unde?Compania noastră deține Stațiunea de amelio-rare de la Mircea Vodă, în județul Brăila, unde sedesfășoară o parte din secvențele procesului deameliorare la culturile de floarea soarelui și po-rumb, în special partea de testare în câmp, aformelor parentale, a liniilor și genotipurilor noicreate, cu privire la diferite rezistențe, la condițiilepedo-climatice din România. De exemplu,testăm rezistența la secetă, la arșiță etc., dar și alteforme, cum ar fi la floarea soarelui, rezistența laOrobanche sp. În următorii ani, se intenționeazăca întreg procesul de ameliorare, pentru acesteculturi și pentru arealul pedo-climatic din parteade Est a Europei, să fie transferat în cadrul acesteistațiuni.

Pivot central, în partea de est a Europei

Ce priorități ați avut/aveți în România, înstrategia de dezvoltare?Să luăm în calcul că, la 1 ianuarie 2012, împlinim3 ani de când activăm în România, ca subsidiarăa grupului francez Caussade Semences. Ca oricecompanie la început de drum, am fost orientațipe promovarea geneticii nostre, pe consolidareaportofoliului comercial, cu alte cuvinte acordămo importanță deosebită activității de dezvoltare,prin testarea varietăților la nivelul întregii țări, prin

rețeaua noastră proprie, respectiv centre propriide testare, în cadrul stațiunii de care am amintit,dar și prin intermediul stațiunilor de cercetareagricolă. Desigur că, în continuare, acordăm oatenție deosebită acestor activități. Însă, odată cuformarea echipei și insușirea procedurilor delucru, ne putem îndrepta atenția și către alteproiecte, pe care Groupe Caussade Semences in-tenționează să le dezvolte în România, dat fiindfaptul că, încă de la început, Grupul a poziționatRomânia ca pivot central, în dezvoltarea strate-giei de expansiune în partea de est a Europei.

Ce are deosebit genetica Caussade?Varietățile Caussade Semences sunt foarte per-formante și, important, perfect adaptate condiți-ilor pedo-climatice și tehnologice din România.

Despre hibrizi

Puteți să-mi dați doar câteva exemple cu car-acteristici ale hibrizilor de porumb și floareasoarelui?Hibrizii de porumb au potențial foarte ridicat deproducție, stare sanitară bună a știuletelui lasfârșitul fazei de vegetație și rezistenţă foartebună la bolile foliare. Prezintă regularitate în per-formanţă, graţie capacităţii foarte bune deadaptare la diferite condiţii pedoclimatice, au ca-pacitatea de a pierde rapid apa din bob, dupămaturitatea fiziologică. Un aspect foarte impor-

tant este faptul că au rezistenţă la frângerea şicăderea tulpinilor și, nu în ultimul rând, toleranţăla stres hidric și secetă atmosferică. În general,știuleții au între 14 și 20 de rânduri, cu 34-44 deboabe pe rând, în funcție de grupa FAO de ma-turitate.Hibrizii de floarea soarelui din portofoliul Caus-sade prezintă rezistență la erbicidul imidazoli-none, tehnologia Clearfield, ambele formeparentale fiind rezistente la imazamox. Acestlucru este foarte important, pentru că nu mani-festă nici un efect de fito-toxicitate după apli-carea erbicidului, deci plantele nu sunt stresate.Totodată, au o bună rezistenţă la secetă şi arşiţă,foarte bună toleranţă la boli, precum Phomopsis,Plasmopara, Sclerotinia, dar și la rasele de manăexistente în România. De asemenea, au o bunăadaptabilitate la condiţiile de mediu, stabilitateşi potenţial productiv mare, confirmat atât întestările oficiale, cât şi în cultura mare. În plus, auo rezistenţa foarte bună la cădere şi frângere, ran-dament excelent în ulei și toleranţă la condiţii desecetă și arşiţă, precum și adaptabilitate la diferitecondiţii de tehnologie.

Ce facilități aveți pentru fermierii care cumpărăsămânță de la dumneavoastră?Un pachet comercial flexibil, alaturi de serviciulpostvanzare, pe tot parcursul perioadei de veg-etație a culturii.

Noiembrie 2011

Panoramic

20

Biotehnologia, biodiversitateași tehnologia informațieiAutor:­dr.ing.­Mihai­Cristea,­membru­titularal­Academiei­de­Ştiinţe­Agricole­şi­Silvice„Gh.­Ionescu­Șișeşti”

Dintotdeauna, într-o formă sau alta,biotehnologia a constituit o preocu-pare de seamă a omului, reprezen-tând unul dintre mijloacele cele maiapropiate şi mai de preţ în lupta sapermanentă pentru asigurareabunurilor şi serviciilor necesare vieţii.În funcţie de nivelul de dezvoltare afiecărei etape istorice din evoluţiacunoaşterii umane, de la primele în-ceputuri ale existenţei sale şi până înepoca modernă, omul a depins debiotehnologii. Astfel îşi asigură pro-dusele necesare de primă necesitate,precum alimente, medicamente, en-ergie, un mediu curat etc.

simbioza între biotehnologie și biodi-versitateImportanţa şi rolul biotehnologiei iesemai bine în evidenţă atunci când analizaşi prezentarea se asociază cu un alt com-ponent important cu care se găseşte într-o strânsă simbioză: biodiversitatea, careasigură biotehnologia cu resursele bio-logice necesare, pe care le procesează înbunuri şi servicii indispensabile vieţii. În-suşi procesul de domesticire a plantelorsălbatice în plante de cultură, petrecut cumii de ani în urmă, nu putea să aibă locîn afara acţiunilor conjugate alebiotehnologiilor şi biodiversităţii.Importanţa şi rolul pe care îl au în naturăşi societate, pe de o parte, precum şiefectele conexiunilor puternice între bio-diversitate şi biotehnologie, pe de altăparte, determinate de interdependenţadintre ele, generează un deosebit interesdin partea omului care nu a putut trăi, şicu atât mai mult în viitor, în afara lor.În măsura în care biotehnologia uti-lizează capacităţile biodiversităţii (plante,animale, micro-organisme), ea este şi vafi întotdeauna tributară biodiversităţii.Ampolarea diversităţii biologice,reprezentată de toate organismele vii depe Terra, asigură biotehnologiilor

resursele necesare pentru realizarea deproduse şi servicii utile omului. Legăturainseparabilă între biodiversitate şibiotehnologie este esenţială pentru se-curitatea alimentară, reprezentând unscop şi un obiectiv fundamental al dez-voltării durabile.Raporturile simbiotice foarte stânse întrebiodiversitate şi biotehnologie suntprezentate cu claritate în „Convenţiaasupra Diversităţii Biologice”, adoptată laRio de Janeiro în 1992. S-a subliniat cuacea ocazie importanţa biodiversităţii,fiind apreciată ca o bază solidă, pe carese sprijină genetica, asigurândbiotehnologia cu resursele biologicenecesare progresului şi dezvoltării. Maimult, biotehnologia va asigura protecţiabiodiversităţii şi a mediului natural, pen-tru supravieţuirea speciilor de plante şianimale, ameliorarea solului şi funcţiileecosistemelor, precum şi punerea înstare normală a terenurilor degradate.

Biotehnologia şi biodiversitatea, fiecarecu specificul său, contribuie la transfor-marea organismelor vii în forme noi, va-rietăţi, rase şi populaţii.

Două fațete contradictorii

Biotehnologia, prin capabilităţile eitehnice şi biologice, poate fi în acelaşitimp atât un factor de conservare a bio-diversităţii, cât şi unul de eroziune a aces-teia. Cu privire la conservarea biodiversităţiiprin biotehnologii moderne, menționămcă sunt păstrate astăzi, în condiţii contro-late de temperatură şi umiditate, viabili-tatea şi integritatea genetică a unuivolum important de resurse biologice,multe din ele nemaiputând supravieţuiîn stare naturală. S-a reuşit, prin cercetărispecifice, să existe o armonie între cer-inţele biologice ale plantelor şi condiţiiletehnice necesare supravieţuirii lor în

condiţii controlate.Mai mult, biotehnologia nu numai căajută la conservarea biodiversităţii, dar,prin acţiunea lor asupra vieţuitoarelor, sedovedeşte a fi generatoare de biodiver-sitate. Întreaga istorie a ameliorăriiplantelor şi animalelor, începând cu do-mesticirea lor şi până la tehnologii mod-erne de ameliorare din zilele noastre,adică biotehnologii aplicate, au dus lacrearea numeroaselor forme de plante şianimale, care nu reprezintă altceva decâtforme de diversificare biologică.Din păcate, până la conştientizatea nece-sităţilor conservării resurselor genetice,de toate originile, în condiţii de sigu-ranţă, un volum important de resurse ge-netice a fost pierdut irecuperabil.În domeniul resurselor vegetale, în băn-cile de gene din întreaga lume, sunt con-servate şi studiate peste 2,5 milioane deprobe de culturi, din care 1,2 milioaneaparţin cerealelor și 369.000 legumi-

noaselor alimentare (fasole, mazăre, soia,linte, bob etc.). Mai există 137.000 delegume, 74.000 de clone aparţinândrădăcinoaselor şi plantelor tuberifere şi215.000 arborilor de pădure.În grădinile botanice din întreaga lume,în număr de 1500, se găsesc în jur de35.000 de specii, reprezentând 15% dinflora mondială.Odată cu descoperirea culturilor de ţesu-turi şi de celule şi cu dezvoltareacercetărilor în biologia moleculară, s-aivit o nouă cale pentru conservarea bio-diversităţii. Este vorba de posibilitateaconservării ţesuturilor vegetale, decelule, de grăunciori de polen sau/şi deovule, care, păstrate în condiţii speciale,îşi menţin viabilitatea şi funcţionalitateape perioade mari de timp.Biotehnologiile aplicate în acest senssunt de mare fineţe şi acurateţe, nece-sitând manipulări genetice complexe,care cer o solidă pregătire profesională a

echipei de specialitate, precum şiaparatură de laborator performantă. Acest mod de conservare a biodiversităţiieste posibil, datorită descoperirilor fă-cute cu privire la totipotenţialitateacelulelor, prin care se demonstrează că,în anumite condiţii specifice, celula arecapacitatea formării şi dezvoltării uneiplante întregi. S-a dovedit astfel că,plecând de la o celulă individuală, existăposibilitatea dezvoltării unei plantefuncţionale, care conţine aceeaşi germo-plasmă ca şi aceea a plantei din care afost prelevată celula. Şi astfel, con-servând o singură celulă, poate fi conser-vată întreaga structură genetică avarietăţii de la care a fost extrasă celula.

Eroziunea biodiversităţii

Cu privire la cea de a doua faţetă abiotehnologiei, eroziunea biodiversităţii,cu toate argumentele prezentate înfavoarea conservării biodiversităţii prinbiotehnologie, nu se poate absolutizarolul biotehnologiilor în acest sens. Existăvoci cu notorietate, dar şi exemple con-crete care dovedesc că biotehnologia, pelângă conservarea biodiversităţii, are şiefecte contrare, determinând eroziuneaei.Un prim factor de eroziune este dincauza atitudinii neglijente şi a lipsei deprevedere a omului modern, care nu asesizat la timp, rolul şi importanţa uneicomponente de seamă a biodiversităţii -resursele genetice vegetale şi animale -lăsând să se irosească pe diferite căi unvolum imens de resurse biologice auten-tice, îndeosebi formele sălbatice şi prim-itive, precum şi cele locale, „create” deagricultorii locali, ale căror însuşiri derezistenţă la condiţiile nefavorabile demediu le-au asigurat supravieţuirea, de-păşind perioadele dificile, generate defactorii climatici externi.Acest material genetic, al cărui conţinutde gene îi conferă rezistenţă la diferitetipuri de factori climatici nefavorabili,precum şi la stabilirea recoltelor, consti-tuie cel mai de preţ material genetic ladispoziţia geneticienilor şi ameliorato-rilor, în activitatea de ameliorare aplantelor şi animalelor.În acest context, se pune fireasca între-bare: pierderea formelor sălbatice deplante şi a soiurilor locale poate constitui

Noiembrie 2011 21

Panoramic

Noiembrie 201122

Panoramic

un proces de eroziune biologică? Cate-goric, da! Din moment ce resursele re-spective au fost pierdute, fărăposibilitatea de recuperare, se înţelegecă reprezintă un fenomen de eroziunebiologică.În ultima vreme se constată un altfenomen de eroziune care, paradoxal,este rezultatul activităţii amelioratorilor,în munca lor pentru crearea de soiuri şihibrizi tot mai performanţi. Valoareaacestor creaţii a atras atenţia fermierilorcare sunt interesaţi ca nivelul recoltelorsă fie cât mai ridicat, introducându-le încultură, înlocuind formele locale. În acestcaz, nu mai este vorba de neglijenţă saulipsă de prevedere, ci de un proces nor-mal, firesc, de înlocuire a soiurilor localevechi, cu altele noi, mai productive.

De la înlocuire la pierdere

Crearea soiurilor moderne reprezintărodul muncii amelioratorilor, care, uti-lizând tehnologii moderne şi resurse bi-ologice adecvate, reuşesc asemeneaperformanţe. Este adevărat că, peste totîn lume, unde agricultura avansează curapiditate, există o dinamică de schim-bare a formelor vechi de plante cu formenoi. Ceea ce trebuie imputat în acest caznu este înlocuirea varietăţilor locale sau

a soiurilor vechi cu forme noi perfecţion-ate, ci pierderea lor odată cu procesul în-locuirii. În momentul înlocuirii, în loc să existe uninteres şi o grijă deosebită pentru a leasigura supravieţuirea în condiţii contro-late, ele sunt date fie în consumul do-mestic, fie în furajarea animalelor.Procesul înlocuirii este inevitabil, chiar fa-vorabil, pe când cel de pierdere este deneacceptat, putând fi totuşi evitat, prinmăsuri tehnice corespunzătoare de con-servare. Eroziunea biologică ce se pro-duce în asemenea situaţii a făcut canumeroşi oameni de ştiinţă să oeticheteze cu expresii destul de dure,precum „suicid” sau „partea întunecată abiotehnologiilor”.Aici trebuie subliniat faptul căbiotehnologiile şi biodiversitatea, reprez-intă două aspecte fundamentale ale na-turii şi societăţii, ale căror valoriincontestabile nu pot fi despărţite, dacăse doreşte o analiză corectă şi obiectivăa înţelegerii posibilităţilor lor de a in-fluienţa starea de bine din natură şi soci-etate. Privite în dinamica lor, valorileindividuale ale biodiversităţii şibiotehnologiilor pot fi mai bine evidenţi-ate şi ierarhizate, dacă sunt judecate îm-preună, aceasta fiind consecinţa fireascăa legăturilor lor strânse, de multe ori in-

terdependente.

rolul informatizării

Aportul biotehnologiei moderne la con-servarea şi valorificarea biodiversităţii acrescut odată cu utilizarea computerului,prin informatizarea electronică a întreg-ului proces de colectare şi evaluare a bio-diversităţii. S-a reuşit astfel cainformaţiile despre genele sau complex-ele de gene conservate să fie fixate pesuporturi magnetice, încât ele să fiedisponibile, cu mare viteză, exactitate şiacurateţe, amelioratorilor şi geneticie-nilor.În consecinţă, se poate afirma căbiotehnologia constituie un mijloc im-portant de conservare a biodiversităţii,atât prin macroconservare (plante în-tregi, seminţe, animale), cât şi prin micro-conservare (culturi de ţesuturi, de celule,ovule, polen sau gene).O altă asociere importantă a biotehnolo-giei, cu domenii tehnologice majore, pre-cum microelectronica, robotica, fibraoptică, inteligenţa artificială şi altele adus la o nouă eră a revoluţiei industriale,incluzând două mari descoperiri tehno-logice: tehnologia informaţiei, bazată pemicroelectronică şi biotehnologia mod-ernă, care la rândul ei are la bază ingine-ria genetică şi tehnologia celulei.Există părerea, unor specialişti importanţiîn domeniu, că asociarea tehnologiei in-formaţiei cu biotehnologia poate aveaun efect mult mai mare asupra structuriieconomiei mondiale, decât alte de-scoperiri precedente, precum maseleplastice din anii ‘40, tranzistorii din anii‘50, computerul din anii ‘60 şi microcom-puterul din anii ‘70.În aceste condiţii, biotehnologia mod-ernă, asociată cu tehnologia informaţiei,devine unul dintre cele mai dinamice şide perspectivă domenii, cu un potenţialuriaş de dezvoltare a unor activităţi deprimă mărime în economia mondială şinaţională, precum în asigurarea secu-rităţii alimentare, în medicină, agricul-tură, industrie, în probleme de mediu,care fără îndoială vor influienţa semni-ficativ comerţul şi producţia de bunuri şiservicii şi vor schimba structura pro-duselor la nivel global şi naţional, cu pro-funde implicaţii sociale şi politice.

Caramba Turbo, managerul de energie pentru profituri maricaramba Turbo este primul produs destinat cul-turii de rapiţă, care combină o substanţă activăfungicidă (metconazol) cu cea a unui regulator decreştere (mepiquat clorură). Această combinaţieasigură controlul eficient al bolilor, oferind înacelaşi timp avantajele unui regulator decreştere.Cu Caramba Turbo de la BASF puteţi controla evoluţiaculturii, pentru a asigura o dezvoltare optimă şi în-treţinerea uşoară şi sigură a rapiţei. După aplicarea Caramba Turbo, se formează un stratuniform pe întreaga suprafaţă a frunzei, strat care seusucă repede, nu este sensibil la intemperii şi prote-jează suprafaţa foliară.

Protecție împotriva Phoma lingamSubstanţele active Metconazol şi Mepiquat clorurăpătrund foarte repede în plantă, reglează creşterea şiau efect fungicid. Imediat se poate observa aşa-numi-tul “efect de înverzire”: frunzele se colorează într-unverde închis intens. Aplicat toamna, produsul CarambaTurbo protejează plantele de atacul de Phoma lingam(putregaiul negru) şi de alte ciuperci importante, iar caregulator de creştere, controlează dezvoltarea planteiastfel încât să întrunească toate condiţiile pentru arezista la iernare.

rezistenţă la iernareCaramba Turbo îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare aculturii de rapiţă. Loturile demonstrative arată că rezis-tenţa la iernare a rapiţei tratată cu Caramba Turbo afost mult mai mare comparativ cu loturile netratate.După aplicarea Caramba Turbo în toamnă, primelefrunze cresc sub formă de rozetă pe pământ, frunzelenou crescute rămân mai mici, iar extinderea planteieste împiedicată. Vârful de creştere rămâne astfel pro-tejat pe pământ.

stimulează creşterea rădăciniiCaramba Turbo stimulează creşterea rădăcinii.Rădăcina principală şi rădăcinile laterale se formeazăîn cele mai bune condiţii şi acumulează substanţe derezervă. Acest lucru este extrem de important înprimăvară, când solul este încălzit suficient pentru aactiva nutrienţii şi a-i face disponibili pentru plantă.Între timp, planta poate folosi nutrienţii stocaţi. Rezul-

tatul este un start mult mai puternic şi rapid în primă-vară comparativ cu suprafeţele netratate sau tratatecu produse similare. Mai mult, planta se va fixa maibine în pământ. În acest mod, rapiţa va fi protejată dedistrugerile cauzate de temperaturile scăzute de pesteiarnă.

Atenție la temperatură!Un impediment al utilizării produselor în toamnă esteacela că, adesea, temperatura nu este favorabilăaplicării produsului. Este vorba în mod special despreazoli, care au nevoie de o temperatură de aproximativ15 grade Celsius pentru a deveni eficienţi. În cazultemperaturilor scăzute, eficacitatea produsului scadefoarte mult. Rezultatul este un proces de creştere ne-satisfăcător, iar riscul distrugerii plantei pe durata ierniicreşte foarte mult. Cu Caramba Turbo se elimină acestrisc, produsul putând fi folosit începând cu tempera-turi de aproximativ 5 grade Celsius.

Efect pozitiv asupra arhitecturii tufeiPe lângă îmbunătăţirea rezistenţei la iernare, arhitec-tura tufei joacă un rol determinant în calitatea/canti-tatea recoltei obţinute. În primăvară, Caramba Turbose aplică între stadiile de dezvoltare 31 şi 51, respectivdupă ce a început alungirea tijei şi până la stadiul debuton verde. Efectul este o plantă de rapiţă mult maiomogenă, cu mai multe ramificaţii şi tufă compactă.Aceasta determină o coacere uniformă şi reducereapierderilor la recoltare.Caramba Turbo atenuează dezvoltarea tulpinii, însă oface stabilă şi elastică. Acest fapt îmbunătăţeşte stabil-itatea şi împiedică căderea plantelor la pământ.În plus, aplicată în primăvară, Caramba Turbo con-trolează eficient bolile specifice culturii de rapiţă: pu-tregaiul alb, putregaiul cenuşiu, alternarioza, făinarea.Deoarece crează premisele pentru o mai bună ramifi-care, Caramba Turbo creşte şansele obţinerii uneirecolte mărite şi de calitate superioară. O recoltă ce

ajunge uniform la maturitate, reduce riscul pierderilorprin scuturarea seminţelor. În acest mod, investiţia esteprotejată, iar producţia de rapiţă este asigurată.

BAsF

Noiembrie 2011 23

caramba TurbonAre efect puternic de regulator de

creşteren Îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare prin

dezvoltarea optimă a rădăcinilor şi a co-letului

nCombate principalele boli la rapiţă înprimăvară şi în toamnă

n Îmbunătăţeşte arhitectura tufeinAre flexibilitate în aplicare şi indepen-

denţă dată de condiţiile metorologicen Sporeşte producţia şi profitul

Noiembrie 201124

Panoramic

Autor: dr. ing. gheorghe iTTuiNcDA-Fundulea(Urmare­din­numărul­4/2011)

Alături de soiurile foarte cunoscute, cu pon-deri mari în suprafaţa cultivată cu grâu, ex-istă și soiuri noi create la iNcDA-Fundulea,aflate în curs de extindere. Acestea vor aveaun rol esenţial în viitor, pentru diversificareagenetică a sortimentului actual.

Indiferent de condiţiile climatice, cultivareaunor soiuri neadaptate zonelor de cultură faceca input-urile în cultura grâului să fie insufi-cient valorificate. Din această cauză, alegereaşi procurarea seminţei de calitate şi din soiurirecomandate pentru fiecare zonă de culturăreprezintă o decizie importantă a fiecărui fer-mier, pentru producţia anului următor.

Delabrad 2Soi semiprecoce, aristat, cu talia plantelor de85-95 cm. Are rezistenţă bună la iernare şicădere, rezistenţă bună la principalele boli fo-liare, mai ales rugina brună şi făinare. Acest soirealizeză în aceleaşi condiţii de cultură, com-parativ cu altele, un conţinut de proteină uşorsuperior şi are o calitate foarte bună de pani-ficaţie. Potențialul mediu de producţie estesuperior soiurilor Flamura 85 şi Dropia cu 5-8%. Este recomandat a fi cultvat în vestul ţăriişi Tranşilvania, dar şi în zona de campie dinsudul ţării.

gruiaEste un soi mai precoce la înspicare, în medieca 1-2 zile faţă de Flamura 85 şi Dropia. Estefoarte rezistent la cădere şi mijlociu de rezis-tent la iernare. Este rezistent la atacul defăinare, mijlociu de rezistent la rugina brunăşi galbenă, septorioză şi fuzarioză. Se caracter-izează prin gluten mijlociu de tare, având unindice de sedimentare asemănător Dropia şiFlamura 85.Conţinutul de proteine şi volumul pâinii aufost în medie asemănătoare soiului Flamura85. În medie, pe mai mulţi ani de experi-mentare în reţeau de staţiuni a INCDA - Fund-ulea din toată ţara, a depăşit cu 6-8%

producţia martor de Flamura 85 şi Dropia.Poate fi cultivat cu rezultate bune în toată ţara,dar mai ales în sud.

Faur FEste soi semiprecoce, cu spicul aristat, taliescurtă a plantei. Are rezistenţă bună la cadereşi iernare şi este mai rezistent la făinare, ruginăbrună, septorioză şi fuzarioză decât soiul mar-tor Flamura 85.Se caracterizează prin calitate bună de panifi-caţie, glutenul este tare, având indicele desedimentare asemănător cu Dropia şi Flamura85. Conţinutul de proteine şi volumul pâinii,sunt în medie, asemănătoare soiului Flamura85. Realizează sporuri medii de producţie de7-8% faţa de soiurile martor Dropia şi Flamura85.Poate fi cultivat cu rezultate bune în toată ţara,dar mai ales în vest, sud şi Transilvania. Pro-ducerea de sămânță din acest soi este real-izată de firma SC Procera SA Fundulea(Călaraşi).

izvorA fost înregistrat în anul 2008. Este precoce(înspică cu o zi înaintea soiului Dropia), cuspicul de culoare albă, semilax, aristat, deformă piramidală şi cu poziţia seminutantă lamaturitate. Frunzele sunt mai înguste, cu stratceros eviden. Paiul este elastic, cu înalţimea

medie de 100-105 cm, mai înalt cu 3-4 cmdecât Dropia şi Flamura 85.Are rezistenţă bună la cădere şi iernare şi esteasemănător soiului Dropia ca reacţie la ruginagalbenă, făinare şi septorioză, dar mai rezis-tent decât acesta la rugina brună.Caracteristica principală este rezistenţa ridi-cată la secetă, testele fiziologice evidenţiindrezistenţa superioară la stresul provocat dedeficitul hidric, bazată în special pe capaci-tatea sa de reglare osmotică mai mare. Estesoi cu nivel bun de rezistenţă la incolţirea înspic şi cu caracteristici bune de morărit şi pan-ificaţie. Însă calitatea de panificaţie poate ficonsiderată uşor inferioară soiului Dropia,căruia îi este superior în medie pentru volu-mul pâinii şi indicele de cădere.În experimentările multianuale, a depăşitsoiurile martor Dropia, Flamura 85 în mediecu 6-9%, sporul de producţie fiind mai mare(19-29%) în condiţii de secetă.Este recomandat a se extinde în zona decâmpie din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova,mai ales în zonele mai frecvent expuse risculuiunor secete prelungite.Producerea de samnţă din verigile superioarea fost inițiata în anul 2007-2008, ceea ce vapermite ca, în toamna anului 2011, să se cul-tive primele suprafeţe în fermele de pro-ducţie, pentru producerea de grâu deconsum.

Soiuri românești de grâu și triti-cale recomandate în acest an (II)

Alin DoBrE

calitatea semințelor reprezintă unadintre problemele agricultorilor săt-măreni, producţia fiind direct influ-enţată de seminţe.

Adriana Nistea, directorul InspectoratuluiTeritorial pentru Calitatea Seminţelor(ITCSMS) Satu Mare, a declarat recent, încadrul Colegiului Prefectural, că există otendinţă în rândul agricultorilor de asemăna din recolta lor de anul trecut.Astfel, cum semințele nu sunt de cea maibună calitate, nici recolta nu este pe mă-sura aşteptărilor.Nistea consideră că fermierii ar trebui săpună un accent mai mare pe calitateaseminţelor, pentru a obţine producţie decalitate, într-o cantitate mare. În acest

sens se recomandă folosirea semințelorcertificate.„Fermierul­ar­trebui­să­conştientizeze­şi­săfie­mai­educat.­Degeaba­investeşte­mult­înagricultură,­în­prelucrarea­terenului,­dacănu­foloseşte­seminţe­care­să-i­ofere­calitateşi­cantitate­producţiei.­O­producţie­de­cal-itate­ superioară­ prezintă­ şi­ posibilitateavalorificării­recoltelor“ – a declarat direc-torul ITCSMS.Domnia sa a adăugat că, la nivelul con-ducerii Ministerului Agriculturii și Dez-voltării Rurale, s-a făcut în mai multerânduri, propunerea ca acordarea sub-venţiilor de la stat să fie condiţionată deasigurarea materialului săditor certificat.La nivelul judeţului, există 158 de opera-tori economici autorizaţi, pentru produc-erea de seminţe, având o suprafaţă totalăde 1.163 ha.

Calitatea semințelor, o problemă acută

Noiembrie 2011 25

Panoramic

Triticalele, apreciatede fermieri

Deşi este o cultură cerealieră relativ nouă pen-tru România, triticalele au devenit cunoscutede mulţi fermieri din ţara noastră, fiind apre-ciate pentru potenţialul ridicat de producţie,atât de boabe, cât şi de biomasă, dar şi re-alizarea unor producţii cu costuri mai scăzutela hectar, comparativ cu alte cereale.Se utilizează în nutriţia animalelor, industriade morărit şi panificaţie şi cea a alcoolului. Deasemenea, sunt folosite la obținerea de bio-combustibil. Pe baza rezultatelor experimen-tale, obţinute până acum, soiurile actuale detriticale au realizat, în medie, cele mai marisporuri la producţia de boabe, faţă de grâu,orz şi secară, pe solurile podzolice cu fertilitatescăzută din zona colinară subcarpatică dinTransilvania, vestul ţării, Muntenia, Oltenia şiMoldova.Amplasarea culturii de triticale este de reco-mandat să se facă cu prioritate pe terenurileunde realizează producţii superioare celor-lalte cereale păioase.În prezent, dintre soiurile create la INCDA-Fundulea, sunt înregistrate în Romania şirăspândite în cultură Titan, Stil, şi Haiduc, iarin curs de extindere Cascador F şi Mezin.Dintre acestea, Titan, Stil şi Haiduc sunt reco-

mandate pentru cultivare în toate zonele col-inare ale ţării, dar se pot cultiva cu succes şi pesolurile fertile din câmpie, deoarece au rezis-tență genetică bună la cădere.Cascador F şi Mezin, soiuri intensive cu poten-tial ridicat de productie de boabe, se reco-mandă a fi extinse în zone cu soluri cufertilitate mai ridicată.

Producerea de sămânţă, din verigile supe-rioare, la actualele soiuri de triticale, se real-izează la INCDA-Fundulea pentru Stil, Haiduc,Cascador F şi Mezin, la SCDA-Albota pentruHaiduc, ICDACSZ-Braşov pentru Titan, SCD-CPCB Tg.Mureş şi SCDA-Braila pentru Stil şiSCDA Livada, SCDA Secuieni şi SC SedomarSA Pitești pentru Haiduc.

Noiembrie 201126

Panoramic

Recoltele anului 2011, în cifreTudor ALExANDru

Producţia de cereale a româniei seapropie în acest an de 24 de milioanede tone, cu peste 8 milioane to maimult decât anul trecut, apreciaszăspecialiștii din ministerul Agriculturiişi Dezvoltării rurale. În opinia lor,numai orzul, orzoaica, ovăzul, sorgulşi triticalele însumează aproape 3milioane to. Dacă se adaugă peste 7milioane to de grâu și 12 milioane tode porumb, se ajunge la 22-24 mil-ioane to.

„În­acest­an,­avem­producții­foarte­bune.Sunt­cele­mai­mari­înregistrate­de­mine,­în15­ ani­ de­ activitate.­ Trebuie­ să­ știți­ cădatele­sunt­declarate­de­agenții­economici,pe­propria­raspundere.­Dar­cred­că­reflectăcât­de­cât­realitatea“­–­a­declarat­MarioaraNăsui,­de­ la­Direcția­Agricolă­JudețeanăIalomița,­pentru­„Info­AMSEM“.Nu contestăm acest lucru, mai ales că, lanivel național, este posibil ca producțiade porumb pentru boabe să fie cu aprox-imativ 2 milioane to mai mare decât ceade anul trecut, când s-au obținut9.060.700 to. Însă este exclus să fie atinsrecordul ultimilor ani, de 14.570.000 to,cu o producție medie de 4.438 kg/ha, depe 3.282.800 ha, stabilit în 2004.Câteva exemple parțiale la porumb(recoltarea continua la data documen-tării):

n județul Arad – s-au recoltat 3.800 ha,cu o producție medie de 3.868,4kg/ha;

n Constanța – 80.246 ha, estimat 4.200kg/ha;

n Ialomița – 79.335 ha, cu 5.800 kg/ha;n Ferma Agro Chirnogi (Călărași) –

11.000 kg/ha;n ferme mijlocii și mari – aproximativ

10.000 kg/ha;n ferme mici – circa 3.400 kg/ha.

La nivel național, se estimează o pro-ducție medie de peste 4.500 kg/ha.

Posibil record la floarea soareluiLa floarea soarelui, s-ar putea să fie egalat

și chiar depășit recordul din anul 2004,când s-au recoltat peste 1,5 milioane to,cu randament de 1.595 kg/ha. De pe cele983.200 ha cultivate, este posibil să serecolteze aproximativ 1,7 milioane to.Din păcate, seceta a influențat negativculturile de floarea soarelui, în unelejudețe, precum Mehedinți. Aici, tocmai înperioada formării miezului, când plantaavea mai multă nevoie de apă, nu aplouat deloc. Ca urmare, semințele aupierdut din consistență.Câteva exemple parțiale (recoltarea con-tinua la data documentării):

n județul Arad – s-au recoltat 2.250 ha,cu o producție medie de 2.050 kg/ha;

n Constanța – 108.886 ha, estimat 1.952kg/ha;

n Ialomița – 53.460 ha, cu 2.143 kg/ha;n Galați – 10.576 ha, cu 1.589 kg/ha;n Ferma Agro Chirnogi – 3.400 kg/ha;n ferme mijlocii și mari – în jur de 3.000

kg/ha;n ferme mici – circa 1.500 kg/ha.

La nivel național, se estimează o pro-ducție medie de 1.750 kg/ha.

grâu, cât să ne prisoseascăÎn aceeași categorie de producții foartebune se încadrează și recoltele din vară,centralizate zilele trecute, la MinisterulAgriculturii și Dezvoltării Rurale.La grâu și secară, producția medie a fostde 3.640 kg/ha, cu un total de 7.196.289to, de pe 1.976.734 ha. Reamintim că, în2004, producția a fost de 7.812.400 to,dar cu un randament mai mic față de2011, de 3.403 kg/ha, suptafața fiind maimare, de 2.295.900 ha.Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii șiDezvoltării Rurale, a declarat recent, cărecolta de grâu din acest an permiteRomâniei să exporte 4 milioane to, peste70% din producţie având o calitate ex-cepţională pentru panificaţie.„La­ grâu,­ producţia­ scriptică­ este­ de­ 7,2milioane­ to.­ Însă,­ în­ realitate,­ având­ învedere­şi­o­anumită­experienţă­şi­faptul­căgospodăriile­mici­nu­raportează­producţi-

Noiembrie 2011 27

Panoramic

ile,­chiar­și­unele­ferme­mari,­cred­că­pro-ducţia­este­de­peste­8­milioane­to.­O­spuncu­toată­răspunderea.­Aceasta­înseamnăun­disponibil­pentru­export­de­peste­4­mil-ioane­to.­Este­prima­dată,­cred,­când­amputea­discuta­despre­ un­anumit­ grânar.Este­o­reintrare­a­Românei,­după­2010,­înclubul­exportatorilor­de­grâu,­unde­ar­tre-bui­să­rămână.­Ar­fi­o­mare­şi­gravă­eroare,aşa­cum­a­fost­după­1996,­ca­România­săiasă­din­acest­club.­România­nu­poate­pro-duce­numai­pentru­ea­însăşi,­pentru­că­şi-ar­irosi­sectorul­agricol­şi­ar­reveni­într-ozonă­de­neeconomicitate“ – a afirmat min-istrul.În opinia sa, au mai fost ani cu producţieagricolă mare, dar nu a avut o calitateatât de bună, atât pentru piaţa internă,cât și externă. Există judeţe unde 100%grâul este pentru panificaţie. La fel se în-tâmplă şi în cazul florii soarelui, a orzoai-cei, a orzului sau a rapiţei.

Câteva exemple:n județul Constanța – suprafața recoltată

154.654 ha, cu o producție medie de3.516 kg/ha;

n Ialomița – 103.431 ha, cu 4.441 kg/ha;n Galați – 53.609 ha, cu 2.934 kg/ha;n Giurgiu – 73.300 ha, cu 3.410 kg/han Ferma Agro Chirnogi – 6.900 kg/ha;n ferme mijlocii și mari – peste 5.000

kg/ha;n ferme mici – circa 1.500 kg/ha.

rapiță și orzChiar dacă în iarna trecută s-au pierdutcâteva zeci de mii de hectare cultivate curapiță, iar în toamna anului 2010 a fostsecetă prelungită, producția s-a ridicat la758.222 to, cu randament de 1.986kg/ha.Producții foarte bune s-au înregistrat și laorz, în multe ferme mari obținându-sechiar peste 6.000 kg/ha.

Câteva exemple:n județul Constanța – la rapiță, suprafața

recoltată a fost de 23.705 ha, cu o pro-ducție medie de 1.105 kg/ha; la orz27.850 ha, cu 4.500 kg/ha;

n Ialomița – rapiță 28.150 ha, cu 2.100kg/ha; orz 22.580 ha, cu 4.095 kg/ha;

n Galați – rapiță 21.632 ha, cu 1.572kg/ha; orz 6.326 ha, cu 2.870;

n Giurgiu – rapiță 15.585 ha, cu 1.750kg/ha; orz 14.200 ha, cu 3.710 kg/ha;

n Ferma Agro Chirnogi – rapiță 3.500kg/ha; orz 6.000 kg/ha;

n ferme mijlocii și mari – rapiță peste3.000 kg/ha; orz peste 4.000 kg/ha;

n ferme mici – rapiță circa 1.500 kg/ha;orz 1.800 kg/ha.

Prețuri bune pe piațăPe la jumătatea lunii septembrie,prețurile practicate pe piață erau avanta-joase pentru fermieri.Astfel, în fermă, grâul se vindea cu peste0,70 lei/kg, la fel orzul, porumbul șisorgul. În schimb, în Portul Constanța,depășise 200 euro/to, adică 1 leu/kg.Prețul de producător la floarea soareluiera de aproximativ 350 euro/to (1,47lei/kg), la soia 400 euro/to (1,68 lei/kg) șila rapiță 420 euro/to (1,76 lei/kg). În gen-eral, în Port, prețul este mai mare cu circa18-20%.Un calcul grosier arată că, la ora actuală,

venitul net al fermierilor se ridică la peste1.000 lei/ha (250 euro/ha), față de vreo200 euro/ha în toamna anului trecut.Încă de la intrarea combinelor în primelelanuri, în sudul țării, prețul grâului pentrupanificație era de 0,63-0,65 lei/kg. Văreamintim că, din decembrie 2010 șipână în primăvara anului 2011, grâul s-avândut cu peste 300 euro/to (1.26 lei/kg).Menționăm că producțiile mici din fer-mele de subzistență și semisubzistențăpornesc din start cu handicap, din cauzafolosirii unor semințe care nu îndeplinescstandardele de calitate (necertificate) șisoiuri necunoscute sau din reînmulțirinecontrolate, inclusiv din sămânță pen-tru consum a hibrizilor.

Nota autoruluiMulțumim direcțiilor agricole care ne-au oferit datele solicitate.

Stimulente pentru lucrareapământului

Noiembrie 2011

Panoramic

Alin DoBrE

Bugetul de stat va plăti între 30 și 100euro/ha/an persoanelor care dau înarendă terenurile agricole, conform unuiproiect de lege elaborat de ministerulAgriculturii și Dezvoltării rurale. În cazulvânzării, proprietarul terenului va primi200 de euro pe hectar.

De prevederile legii ar putea beneficia per-soanele care au cel puțin 55 de ani și maxi-mum 70 de ani şi sunt cu cel mult 10 ani maitineri decât vârsta normală de pensionare ladata cedării; încetează definitiv orice activi-tate agricolă cu caracter comercial pe ex-ploataţia cedată; care au practicat agriculturatimp de 10 ani anteriori cedării. De asemenea,cedenții cedează exploataţiile pe care le deţin,situate în extravilan, pe care le arendează saule înstrăinează prin acte între vii, total sauparţial și sunt încadraţi în sistemul de pensii şialte drepturi de asigurări sociale, la datacedării. Excepție fac persoanele pensionatepe caz de boală, gradele I și II, indiferent devârstă, care își dovedesc incapacitatea de amunci, cu decizie de la comisia de expertizămedicală. Dacă proprietarul terenului de-cedează, moștenitorii încasează prima da-torată anului calendaristic în care s-a produsdecesul. O altă cerință este ca, la momentulcedării, terenurile să nu facă parte din ex-ploataţii comasate prin contracte de arendăsau alte contracte legale.Cuantumul primei va fi de 30 euro/ha/an,pentru o perioadă de arendare de cinci ani, 50euro/ha/an pentru 10 ani și 100 euro/ha/anpentru minimum 15 ani. Cesionarii preiau ex-ploataţii de la cedenţi, prin arendare saucumpărare, dacă succed cedenţilor, sunt per-soane fizice sau persoane fizice înregistrate şiautorizate în conformitate cu prevederile Or-donanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008şi îndeplinesc condiţiile de la Măsura 112 – In-stalarea tinerilor fermieri, din cadrul Progra-mului Naţional de Dezvoltare Rurală. În plus,cesionarii trebuie să fie persoane fizice saupersoane fizice înregistrate şi autorizate înconformitate cu prevederile Ordonanţei deurgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu vârsta

mai mică de 50 de ani, care desfăşoară activ-ităţi agricole. Legea interzice scoaterea din cir-cuitul agricol a terenurilor cedate, pentru operioadă de cel puțin cinci ani de la data ex-pirării contractului de arendă, respectiv 10 anide la data înstrăinării.

comasarea terenurilor

Legea își propune să stimuleze comasareaterenurilor agricole, prin susținerea cheltu-ielilor aferente serviciilor notariale, a celor decadastru și publicitate imobiliară, precum șiprin garantarea creditelor contractate pentrucumpărarea terenurilor.În expunerea de motive, se menționează că,în România, se înregistrează un maredezechilibru între un număr foarte mare deferme mici, comparativ cu numărul celorfoarte mari. Totodată, dinamica ponderii pop-ulaţiei ocupate în agricultură din totalul pop-ulaţiei active arată o tendinţă de scăderetreptată a acesteia. La sfârşitul anului 2008,dintr-un total al populaţiei civile ocupate de8,75 milioane persoane, în agricultură, vână-toare silvicultură activau 2,42 milioane per-soane.Pe grupe de vârstă, se constată o îmbătrânirea forţei de muncă din această ramură. Astfel,peste jumătate din aceasta aparţine grupelorde vârstă de peste 45 de ani, iar pondereapopulației ocupată în agricultură cu vârsta

peste 55 de ani este în creștere.Circa 60% din fermierii eligibili pentru platape suprafaţă au peste 60 de ani și deţin aprox-imativ 25% din terenurile eligibile.

ce arată datele statistice

Conform ultimului Anuar statistic al României,3.913.000 de exploataţii agricole individuale,respectiv 17.700 de exploataţii cu personali-tate juridică, utilizează 65,2%, respectiv 34,8% din suprafaţa agricolăAceste dezechilibre influenţează negativ agri-cultura din ţara noastră şi competitivitateaacesteia.Din prelucrarea datelor referitoare la plăţileunice pe suprafaţă, acordate pentru anul2010, fermele cu suprafeţe între 1-10 ha aureprezentat 93,5% din totalul fermelor şi auexploatat 32,3% din suprafaţa eligibilă pentruplățile directe pe suprafață, fermele între 10-100 ha au reprezentat 5,4% din totalul fer-melor şi au exploatat 15,5% din terenuri, iarfermele de peste 100 ha au reprezentat 1,1%din totalul fermelor şi au exploatat 52,2% dinsuprafaţa eligibilă.Din aceste considerente, majoritatea fermelormici din România au şanse scăzute de a de-veni competitive şi orientate spre piaţă, iaraceste dezechilibre influenţează negativ agri-cultura din ţara noastră şi competitivitateaacesteia.

28

Grau­comun­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Adelaide­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 248­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 120­tone­­­­­Total 368 tone Akratos­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 15­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 105­tone­­­­­Total 120 tone Akteur­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 275,88­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 49,88­tone­­­­­Total 325,76 tone Alex­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 339,8­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 2342,28­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­8651,978­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3959,6­tone­­­­­Total 15293,658 tone Altigo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 20­tone­­­­­Total 20 tone Andalou­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 85,68­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 610­tone­­­­­Total 695,68 tone Andino­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 40,5­tone­­­­­Total 40,5 tone Antille­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 40,05­tone­­­­­Total 40,05 tone Antonius­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1067,24­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 235­tone­­­­­Total 1302,24 tone Apache­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 86,4­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 4161,25­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 704,32­tone­­­­­Total 4951,97 tone Apullum­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1,48­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3,32­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 72­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 47­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 183,8 tone Ardeal­1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 29­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 8,56­tone­­­­­Total 37,56 tone Ariesan­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3,8­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 62,12­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 523,6­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 2630,88­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1174,92­tone­­­­­Total 4395,32 tone Arlequin­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 98,5­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 823,95­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 50­tone­­­­­Total 972,45 tone Arnold­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,3­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 29,3­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 11­tone­­­­­Total 40,6 tone Aron­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 60 tone Artico­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 70,05­tone­­­­­Total 70,05 tone Astardo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 28,4­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 68,23­tone­­­­­Total 96,63 tone Atrium­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 45­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 140­tone­­­­­Total 185 tone Avorio­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 92,55­tone­­­­­Total 92,55 tone Azimut­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 275,49­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 351,2­tone­­­­­Total 626,69 tone BC­Renata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 90­tone­­­­­Total 90 tone Balaton­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­

Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1,52­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 394,4­tone­­­­­Total 395,92 tone Bardotka­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 60 tone Barok­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 25­tone­­­­­Total 25 tone Barryton­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 80­tone­­­­­Total 80 tone Beti­PI­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,11­tone­­­­­Total 0,11 tone Bitop­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 32­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 718,495­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 180­tone­­­­­Total 930,495 tone Boema­1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 50,84­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 574,83­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 8401,9­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­28310,662­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 9607,43­tone­­­­­Total 46945,662 tone Boomer­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 154­tone­­­­­Total 154 tone Brilliant­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 93,84­tone­­­­­Total 93,84 tone Capo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 37,4­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 206,03­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1290,04­tone­­­­­Total 1533,47 tone Centro­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 55,5­tone­­­­­Total 55,5 tone Chevalier­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 228­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 288 tone Ciprian­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 90­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 224,98­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 103,64­tone­­­­­Total 418,62 tone Crina­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 7,2­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 6­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 376,98­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 639,8­tone­­­­­Total 1029,98 tone Crisana­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 210­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 310­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 14­tone­­­­­Total 534 tone Cubus­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 146,48­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 140­tone­­­­­Total 286,48 tone Delabrad­2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 267,56­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 403,8­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 366­tone­­­­­Total 1037,36 tone Dor­F­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1055,04­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1728,04­tone­­­­­Total 2783,08 tone Dropia­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 19,08­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 129,44­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 2757,22­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­10020,72­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 5366,02­tone­­­­­Total 18292,48 tone Dumbrava­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3,88­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 28­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 123­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 348,48­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 47­tone­­­­­Total 550,36 tone Einstein­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 42,24­tone­­­­­Total 42,24 tone Element­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 571,37­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 180­tone­­­­­

Total 751,37 tone Eliana­PI­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,1­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 15­tone­­­­­Total 15,1 tone Emerino­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 37,5­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 240­tone­­­­­Total 277,5 tone Energo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 90­tone­­­­­Total 90 tone Enola­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 45,6­tone­­­­­Total 45,6 tone Estevan­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 120­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 28,55­tone­­­­­Total 148,55 tone Etela­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 31,5­tone­­­­­Total 31,5 tone Exotic­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1114,58­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­2609,979­tone­­­­­Total 3724,559 tone Fabula­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 43,7­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 623,91­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 215­tone­­­­­Total 882,61 tone Faur­F­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 16­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 56,4­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 468,4­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 328­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 100­tone­­­­­Total 968,8 tone Felix­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 210­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 111­tone­­­­­Total 321 tone Fidelius­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 120­tone­­­­­Total 120 tone Flamura­85­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 7,6­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 448,68­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 103,68­tone­­­­­Total 559,96 tone Fulvio­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 30­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 54­tone­­­­­Total 84 tone GK­Békés­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 32,7­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 369,56­tone­­­­­Total 402,26 tone GK­Csillag­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 340,28­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 30­tone­­­­­Total 370,28 tone GK­Hattyú­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 53,12­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 79,7­tone­­­­­Total 132,82 tone GK­Kalász­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 437,76­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 205,5­tone­­­­­Total 643,26 tone GK­Petur­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 85­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 655,48­tone­­­­­Total 740,48 tone Gallus­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 204,2­tone­­­­­Total 214,2 tone Galvano­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 60 tone Garcia­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 258,05­tone­­­­­Total 258,05 tone Gasparom­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 14,32­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 30­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 155­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 63­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 46­tone­­­­­Total 308,32 tone Generale­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 67,725­tone­­­­­Total 67,725 tone

Genius­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 20­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 66­tone­­­­­Total 86 tone Glosa­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 67,62­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 749,43­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10432,38­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­42369,62­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 9155,63­tone­­­­­Total 62774,68 tone Gruia­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,92­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 49,72­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 328,2­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1577,94­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 602,62­tone­­­­­Total 2559,4 tone Iasi­2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,25­tone­­­­­Total 0,25 tone Ilinca­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 160­tone­­­­­Total 160 tone Iridium­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 30­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 135­tone­­­­­Total 165 tone Izvor­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 47,68­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 191,12­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1319,96­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1405,88­tone­­­­­Total 2964,64 tone JB­Asano­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 90­tone­­­­­Total 90 tone Josef­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 31,5­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 524,5­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1111,24­tone­­­­­Total 1667,24 tone Jubilejnaja­50­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 57,6­tone­­­­­Total 57,6 tone KG­Széphalom­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 21,4­tone­­­­­Total 21,4 tone Kalango­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 99,554­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 91,96­tone­­­­­Total 191,514 tone Karolinum­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 328,3­tone­­­­­Total 328,3 tone Kerubino­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 60 tone Kiskun­Gold­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 88,25­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 198,05­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 140­tone­­­­­Total 426,3 tone Kiskun­Serina­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 21,15­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 941,5­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 491,5­tone­­­­­Total 1454,15 tone Kontrast­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 220,28­tone­­­­­Total 220,28 tone Koreli­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 30­tone­­­­­Total 30 tone Kristina­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 60 tone Levendis­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 76­tone­­­­­Total 86 tone Litera­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 14,52­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 29­tone­­­­­Total 43,52 tone Lovrin­34­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 90­tone­­­­­Total 90 tone Ludwig­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 243­tone­­­­­Total 243 tone Lupus­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 468,76­tone­­­­­

Total 478,76 tone Midas­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 15­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 739,28­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 150­tone­­­­­Total 904,28 tone Miranda­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 14­tone­­­­­Total 14 tone Mulan­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 74­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1069,92­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 121,4­tone­­­­­Total 1265,32 tone Mv­Béres­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 9,88­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 86,2­tone­­­­­Total 96,08 tone Mv­Csárdás­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 23­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 85­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 29,52­tone­­­­­Total 137,52 tone Mv­Kolo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 36,4­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 100,4­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 184­tone­­­­­Total 320,8 tone Mv­Magdaléna­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 6,2­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 116­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 73­tone­­­­­Total 195,2 tone Mv­Suba­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10,4­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 29­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 116,76­tone­­­­­Total 156,16 tone Mv­Süveges­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 2,28­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 100­tone­­­­­Total 102,28 tone Mv­Toborzo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 2­tone­­­­­Total 2 tone Mv­Toborzó­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 19,04­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 30­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 31,5­tone­­­­­Total 80,54 tone PKB­Kristina­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 860,61­tone­­­­­Total 860,61 tone Pannonia­NS­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 352­tone­­­­­Total 352 tone Pannonikus­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 45­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 712,12­tone­­­­­Total 757,12 tone Pannónia­NS­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 25­tone­­­­­Total 25 tone Peppino­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 17,4­tone­­­­­Total 17,4 tone Philipp­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 5,68­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 322,72­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 180­tone­­­­­Total 508,4 tone Pireneo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 23,4­tone­­­­­Total 23,4 tone Pitbull­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 60 tone Pobeda­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 813­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 20­tone­­­­­Total 833 tone Potenzial­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 288­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 17,6­tone­­­­­Total 305,6 tone Privileg­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 4,2­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 180­tone­­­­­Total 184,2 tone Putna­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3­tone­­­­­Total 3 tone Quebon­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 20­tone­­­­­

Sămânță certificată final19.10.2011

Noiembrie 201130

Multiplicare seminte

Grau Tone Grau Tone Grau Tone Grau Tone Grau Tone

Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 72,56­tone­­­­­Total 92,56 tone Renan­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 208­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­2986,245­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 495,5­tone­­­­­Total 3689,745 tone Renata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 90­tone­­­­­Total 90 tone Renesansa­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1814­tone­­­­­Total 1814 tone Romulus­LV­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 159­tone­­­­­Total 159 tone Rusija­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1680,09­tone­­­­­Total 1680,09 tone SO207­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 25,3­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 815,8­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 391,1­tone­­­­­Total 1232,2 tone SW­Maxi­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 36,2­tone­­­­­Total 36,2 tone Saturnus­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 83­tone­­­­­Total 83 tone Serina­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 60 tone Simnic­30­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 306­tone­­­­­Total 306 tone Simnic­50­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 258,64­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 485,92­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 390­tone­­­­­Total 1134,56 tone Sobbel­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 105,775­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 349,25­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 397,55­tone­­­­­Total 852,575 tone Soissons­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 111,66­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 118,365­tone­­­­­Total 230,025 tone Sollario­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1,3­tone­­­­­Total 1,3 tone Sorrial­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 44,625­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­1696,025­tone­­­­­Total 1740,65 tone Stefanus­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 880­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 175­tone­­­­­Total 1055 tone Trakiyka­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 72­tone­­­­­Total 72 tone Trivale­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3,76­tone­­­­­Prebaza­G2­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 54­tone­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 129,6­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 54,5­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 381­tone­­­­­Total 622,86 tone Xenos­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­

Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 335­tone­­­­­Total 395 tone Zimbru­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 30­tone­­­­­Total 30 tone Total­specia­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 213601­tone­­­­­

Grau­durum­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Auradur­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 53­tone­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 294­tone­­­­­Total 347 tone Condurum­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 20,01­tone­­­­­Total 20,01 tone GK­Selyemdur­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 23,01­tone­­­­­Total 23,01 tone Grandur­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 59,1­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 60­tone­­­­­Total 119,1 tone Pescadou­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­C1­­­­­­­­­­­­­­­­­ 27­tone­­­­­Certificata­C2­­­­­­­­­­­­­­­­­ 85­tone­­­­­Total 112 tone Tiziana­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 58,375­tone­­­­­Total 58,375 tone Total­specia­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 679,495­tone­­­­­

Rapita­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Akela­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 147Total 147Alaska­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10,4349Total 10,4349Alzza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,35Total 0,35Astrada­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 17,8467Total 17,8467Bellevue­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10Total 10Brutus­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 6,5922Total 6,5922CR09­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,045Total 0,045CR16­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,09Total 0,09CR28­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,025Total 0,025CR34­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,05Total 0,05CR51­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,04Total 0,04CS21­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,245Total 0,245CS23­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,13Total 0,13

CS44­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,02Total 0,02CS48­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,025Total 0,025Chelsi­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,1Total 0,1Cindi­CS­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,26Total 0,26DK­Expower­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 68,5855Total 68,5855DK­Exstorm­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 37,2206Total 37,2206DK­Extec­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 32,8026Total 32,8026DS806­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,025Total 0,025Diana­ITC­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Baza­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1,12Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 16Total 17,12Digger­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1,71Total 1,71ES­Alias­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,1472Total 0,1472ES­Artist­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 5,1139Total 5,1139ES­Centurio­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,0855Total 0,0855ES­Hydromel­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 4,649Total 4,649ES­Saphir­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,075Total 0,075Ecarlate­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,2Total 0,2Elite­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,086Total 0,086Elvis­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3,527Total 3,527Exagone­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 213,4597Total 213,4597Executive­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 48,6499Total 48,6499Exocet­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,3663Total 0,3663Exotic­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 36,8053Total 36,8053Extend­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 218,2276Total 218,2276Facti­CS­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,105

Total 0,105Finesse­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 6,128Total 6,128Grizzly­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,07Total 0,07Herkules­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 7,2406Total 7,2406Hybristar­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 57,442Total 57,442Hybrisurf­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 7,388Total 7,388Hycolor­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3,432Total 3,432Ilia­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 55,5134Total 55,5134Iwan­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10Total 10Kadore­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 16,5569Total 16,5569Labrador­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 102,64Total 102,64Limone­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,0608Total 0,0608Madrigal­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,5586Total 0,5586Merano­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,352Total 0,352Milena­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 4,433Total 4,433Monalisa­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,132Total 0,132Monarch­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,14Total 0,14NK­Bravour­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,7395Total 0,7395NK­Formula­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,2232Total 0,2232NK­Technic­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,317Total 0,317Nelson­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1,266Total 1,266Noblesse­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10Total 10Olano­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 12,172Total 12,172Ontario­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,2104Total 0,2104Orkan­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 22,08

Total 22,08PR45D03­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,3099Total 0,3099PR45D04­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,234Total 0,234PR46W10­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,069Total 0,069PR46W14­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 1,3301Total 1,3301PR46W20­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,2053Total 0,2053PR46W31­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,0939Total 0,0939Pedro­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,6328Total 0,6328Perla­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Prebaza­G1­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 3Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 112,52Total 115,52Pollen­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 62,76Total 62,76Remy­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 14,097Total 14,097Robust­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 14,753Total 14,753SW­Gospel­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 5,88Total 5,88Sammy­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,555Total 0,555Sitro­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,0855Total 0,0855Tassilo­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 73,0813Total 73,0813Toccata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,3638Total 0,3638Traviata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 4,3886Total 4,3886Triangle­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 51,7861Total 51,7861Tripti­CS­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 0,2024Total 0,2024Turan­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 2,235Total 2,235Valesca­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 12Total 12Vectra­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 6,5682Total 6,5682Vittek­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Certificata­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ 10Total 10Total specia 1578,4609

Noiembrie 2011 31

Multiplicare seminteGrau Tone Grau Tone Rapiță Tone Rapiță Tone Rapiță Tone

Judet (ha) (to) (ha) (to)1 ALBA 0 0 65 02 ARAD 0 0 0 03 ARGES 40 52 0 04 BACAU 0 0 0 05 BIHOR 65,5 76 0 06 BISTRITA-NASAUD 0 0 0 07 BOTOSANI 30 30 0 08 BRAILA 383 529 0 09 BRASOV 0 0 0 010 BUZAU 70 100 44 011 CALARASI 651 573 108,43 012 CARAS­SEVERIN 0 0 0 013 CLUJ 0 0 0 014 CONSTANTA 0 0 37 0

Judet (ha) (to) (ha) (to)15 COVASNA 0 0 0 016 DAMBOVITA 40 60 0 017 DOLJ 0 0 15 018 GALATI 32 24 10 019 GIURGIU 80 62 0 020 GORJ 0 0 0 021 HARGHITA 0 0 0 022 HUNEDOARA 0 0 0 023 IALOMITA 111 68 10 024 IASI 1492,5 2445,8 114,1 025 LCCSMS 50 60 81,9 026 MARAMURES 0 0 0 027 MEHEDINTI 0 0 0 028 MURES 0 0 0 0

Judet (ha) (to) (ha) (to)29 NEAMT 38 50 8 030 OLT 0 0 29,5 031 PRAHOVA 0 0 0 032 SALAJ 0 0 0 033 SATU­MARE 0 0 0 034 SIBIU 0 0 0 035 SUCEAVA 0 0 0 036 TELEORMAN 120 82,32 90 037 TIMIS 0 0 0 038 TULCEA 72 137 33 039 VALCEA 0 0 0 040 VASLUI 270 336 0 041 VRANCEA 0 0 0 0Total­GENERAL: 3545 4685,12 645,93 0

culturi admise acte nefinalizate culturi admise acte nefinalizate culturi admise acte nefinalizate

Realizarea programului de multiplicare - Floarea Soarelui

Noiembrie 201132

Multiplicare seminte

Judet Cantitate­Kg Cantitate­Kg Cantitate­Kg Cantitate­Kg1 ALBA 781695 62980 0 02 ARAD 2214000 109950 60000 03 ARGES 4988450 306780 0 04 BACAU 493000 0 0 05 BIHOR 4074290 49000 0 06 BISTRITA-NASAUD 258000 10000 0 07 BOTOSANI 2539000 30000 3000 26108 BRAILA 16936785 3590800 179330 163700,299 BRASOV 91640 0 0 010 BUZAU 4480200 0 473920 7350011 CALARASI 22743317 2925515 574030 258083,6312 CARAS­SEVERIN 0 0 0 013 CLUJ 1445920 10000 170000 014 CONSTANTA 19642310 2751475 1423050 596415 COVASNA 0 0 0 016 DAMBOVITA 2829480 125195 0 017 DOLJ 10142670 79635 0 114018 GALATI 5379850 437560 1099140 627119 GIURGIU 11215460 1282800 220000 1324220 GORJ 82000 0 0 021 HARGHITA 122000 0 0 022 HUNEDOARA 91000 0 0 023 IALOMITA 20100667 3075390 1624000 266320,1524 IASI 5515580 269660 66020 240601,125 LCCSMS 5268300 326839 597090 542675,8126 MARAMURES 0 0 0 027 MEHEDINTI 579000 0 0 028 MURES 1084880 47530 0 029 NEAMT 4337840 206515 56795 030 OLT 8992645 479110 0 1956,1631 PRAHOVA 2982710 232270 0 032 SALAJ 149080 0 0 033 SATU­MARE 2953825 78245 0 451,8234 SIBIU 0 0 0 035 SUCEAVA 513365 0 0 036 TELEORMAN 23289650 1442845 180000 1256,437 TIMIS 6125834 186575 957000 30538 TULCEA 8869720 1489985 0 383,539 VALCEA 185160 0 0 040 VASLUI 10654000 0 0 041 VRANCEA 2127930 0 0 0Total­ 214281253 19606654 7683375 1578460,86

Grâu Orz 6 rând. Orz 2 rând. Rapiţă culturi admise acte nefinalizate

Realizarea programului de multiplicare la plante furajere

21.06.201119.10.2011

Judet Suprafata­(ha) Prod.­est.­tone­ Judet Suprafata­(ha) Prod.­est.­tone1 ALBA 0 0 1 ALBA 64,5 02 ARAD 0 0 2 ARAD 10 03 ARGES 25 35 3 ARGES 5 04 BACAU 110 615 4 BACAU 5 05 BIHOR 116,5 621 5 BIHOR 0 06 BISTRITA-NASAUD 0 0 6 BISTRITA-NASAUD 0 07 BOTOSANI 312,5 1411,95 7 BOTOSANI 20 08 BRAILA 8197,2 35523,3 8 BRAILA 0 09 BRASOV 0 0 9 BRASOV 0 010 BUZAU 17 33,796 10 BUZAU 144 011 CALARASI 2265,98 8530 11 CALARASI 345,55 6612 CARAS­SEVERIN 0 0 12 CARAS­SEVERIN 0 013 CLUJ 65,5 275,8 13 CLUJ 52 014 CONSTANTA 172 490 14 CONSTANTA 0 015 COVASNA 0 0 15 COVASNA 0 016 DAMBOVITA 96 295 16 DAMBOVITA 6 017 DOLJ 70 96 17 DOLJ 75 018 GALATI 533 1248 18 GALATI 136 019 GIURGIU 240 821,8 19 GIURGIU 80 020 GORJ 0 0 20 GORJ 0 021 HARGHITA 0 0 21 HARGHITA 0 022 HUNEDOARA 0 0 22 HUNEDOARA 10 023 IALOMITA 1171 4610,4 23 IALOMITA 408,9 024 IASI 4075 19296 24 IASI 180 025 LCCSMS-B,IF 0 0 25 LCCSMS 157,5 026 MARAMURES 0 0 26 MARAMURES 0 027 MEHEDINTI 0 0 27 MEHEDINTI 0 028 MURES 84 277,5 28 MURES 36 029 NEAMT 847 4152,5 29 NEAMT 4 030 OLT 0 0 30 OLT 10 031 PRAHOVA 76 119 31 PRAHOVA 0 032 SALAJ 0 0 32 SALAJ 0 033 SATU­MARE 0 0 33 SATU­MARE 0 034 SIBIU 0 0 34 SIBIU 0 035 SUCEAVA 0 0 35 SUCEAVA 0 036 TELEORMAN 53 135 36 TELEORMAN 101 037 TIMIS 80 257 37 TIMIS 0 038 TULCEA 1396 6905,8 38 TULCEA 10 039 VALCEA 0 0 39 VALCEA 0 040 VASLUI 253 877 40 VASLUI 25 041 VRANCEA 15 30 41 VRANCEA 9 0

Total­GENERAL: 20270,68 86656,846 Total­GENERAL: 1894,45 66

Specia:­GolomatSoiul:­MagdaTotal­soi 10,2 0Soiul:­MariusTotal­soi 17 2,8Total­specie 27,2 2,8Specia:­Obsiga­nearistataSoiul:­DoinaTotal­soi 10 1,5Total­specie 10 1,5Specia:­Paius­de­liveziSoiul:­TransilvanTotal­soi 9,5 0Soiul:­Transilvan­2Total­soi 5 0,45Total­specie 14,5 0,45Specia:­Paius­inaltSoiul:­AdelaTotal­soi 6,5 0Soiul:­PalmaTotal­soi 90 67Total­specie 96,5 67Specia:­Paius­rosu­Soiul:­PeisajTotal­soi 2,5 0Total­specie 2,5 0

Specia:­Raigras­aristatSoiul:­AM­1Total­soi 30 42Soiul:­AndreaTotal­soi 80 150Soiul:­AssoTotal­soi 40 50Soiul:­BarhertaTotal­soi 30 45Soiul:­ExtremTotal­soi 70 71Soiul:­IvanTotal­soi 40 60Soiul:­LemnosTotal­soi 25 12Soiul:­LinosTotal­soi 290 485Soiul:­MagnumTotal­soi 105 155Soiul:­SolitaTotal­soi 80 90Soiul:­SprintTotal­soi 130 200Soiul:­TaurusTotal­soi 30 45Total­specie 950 1405

Specia:­Raigras­perenSoiul:­CandoreTotal­soi 40 25Soiul:­LorenzTotal­soi 60 30Soiul:­MaguraTotal­soi 0,5 0Soiul:­Magura­BVTotal­soi 1,5 0Soiul:­MaraTotal­soi 1 0Total­specie 103 55Specia:­TimofticaSoiul:­RarauTotal­soi 1 0,5Soiul:­TiromTotal­soi 3 0Total­specie 4 0,5Total­Graminee 1214­1532Specia:­Lucerna­albastraSoiul:­4­CascineTotal­soi 118 22Soiul:­DanielaTotal­soi 4 0Soiul:­MadalinaTotal­soi 24,5 0

Soiul:­MagnatTotal­soi 176,541,9Soiul:­NS­Banat­ZMS­IITotal­soi 65 0Soiul:­NS­Mediana­ZMS­VTotal­soi 66 0Soiul:­OpalTotal­soi 4,52 0Soiul:­OrcaTotal­soi 55 1Soiul:­PalladianaTotal­soi 30 15Soiul:­Riviera­VicentinaTotal­soi 113 10Soiul:­RoxanaTotal­soi 10,9 0Soiul:­SandraTotal­soi 181 13,5Soiul:­SigmaTotal­soi 15 0Total­specie 863 103Specia:­Mazare­furajeraSoiul:­AlissaTotal­soi 82 355Soiul:­AmicalTotal­soi 25 50

Soiul:­ArktaTotal­soi 25 75Soiul:­BelmondoTotal­soi 59 130Soiul:­CamillaTotal­soi 102 155Soiul:­CrackerjackTotal­soi 14,5 20,5Soiul:­DoricaTotal­soi 0,5 0,6Soiul:­LessnaTotal­soi 15 35Soiul:­LiviolettaTotal­soi 21,2 10Soiul:­Magistra­LivTotal­soi 4,5 0Soiul:­ProphetTotal­soi 139 342,2Soiul:­SalamancaTotal­soi 25 100Soiul:­TudorTotal­soi 124 146Soiul:­Vedea­TRTotal­soi 340 28,5Total­specie 977 1448

ha to ha to ha to ha to ha to

Certificare finală Realizarea multiplicării la porumb

Noiembrie 2011 33

Multiplicare seminte

Realizarea programului de multiplicarePORUMBSoiul:­AmadeoTotal soi 100 381Soiul:­AmamonteTotal soi 80 585Soiul:­AmandhaTotal soi 75 275Soiul:­AmbrosiniTotal soi 60 150Soiul:­BC­244Total soi 20 0Soiul:­Baragan­48Total soi 170 101Soiul:­BergxxonTotal soi 60 280Soiul:­BonitoTotal soi 25 70Soiul:­BurliTotal soi 30 105Soiul:­CERA­4505Total soi 6 0Soiul:­Campion­FDTotal soi 18 0Soiul:­CedaTotal soi 30 125Soiul:­Cera­10Total soi 10 0Soiul:­Cera­2504Total soi 231 564Soiul:­Cera­3908Total soi 30 36Soiul:­Cera­6Total soi 23 0Soiul:­ClaricaTotal soi 228 990Soiul:­Clariti­CSTotal soi 60 288Soiul:­CrisanaTotal soi 7 0Soiul:­CronusTotal soi 50 100Soiul:­DK­391Total soi 252 1142Soiul:­DK315Total soi 434 2248Soiul:­DK440Total soi 533 2623Soiul:­DK6339Total soi 111 477Soiul:­DKC­3472Total soi 85 355Soiul:­DKC­3511Total soi 955 5288Soiul:­DKC­4014Total soi 50 250Soiul:­DKC­440Total soi 100 250Soiul:­DKC­5401Total soi 28 60Soiul:­DKC2949Total soi 65 305Soiul:­DKC2971Total soi 75 400Soiul:­DKC3203Total soi 81 390Soiul:­DKC3314Total soi 50 187,5Soiul:­DKC3318Total soi 50 240Soiul:­DKC3472Total soi 55 302,5Soiul:­DKC3476Total soi 120 521Soiul:­DKC3511Total soi 207943,5Soiul:­DKC3759Total soi 125 555Soiul:­DKC3795Total soi 201 890Soiul:­DKC3811Total soi 25 112,5Soiul:­DKC3871Total soi 110 547Soiul:­DKC3872YGTotal soi 15 71Soiul:­DKC3946YGTotal soi 10 57Soiul:­DKC4014

Total soi 50 300Soiul:­DKC4082Total soi 30 150Soiul:­DKC4117Total soi 40 192Soiul:­DKC4197Total soi 20 100Soiul:­DKC4490Total soi 388 2118Soiul:­DKC4590Total soi 584 3080Soiul:­DKC4608Total soi 110 570Soiul:­DKC4795Total soi 262 1302Soiul:­DKC4814Total soi 55 232Soiul:­DKC5007Total soi 92 498Soiul:­DKC5190Total soi 80 440Soiul:­DKC5276Total soi 384 2097Soiul:­DKC5277­YGTotal soi 52 261Soiul:­DKC5401Total soi 95 490Soiul:­DKC5590­YGTotal soi 47 190Soiul:­DKC5707Total soi 40 180Soiul:­DKC5717Total soi 48 311Soiul:­DKC6142Total soi 160 970Soiul:­DKC6667YGTotal soi 137 332Soiul:­DKC6815Total soi 110 555Soiul:­DarelTotal soi 40 170Soiul:­ED5606KDDZTotal soi 0,1 0,3Soiul:­EL6515KDDZTotal soi 0,1 2Soiul:­Feldi­CSTotal soi 50 200Soiul:­FlorenciaTotal soi 317,9890Soiul:­Fundulea­376Total soi 641 1151Soiul:­FurioTotal soi 384 858Soiul:­GL­BellaTotal soi 20 7Soiul:­GarbureTotal soi 110 462Soiul:­GavottTotal soi 25 120Soiul:­GrossoTotal soi 150 465Soiul:­HS­T­165­M­cms­CTotal soi 1 0Soiul:­HS­T­200­TTotal soi 2 2,8Soiul:­HS­T­201­M­cms­CTotal soi 1 0Soiul:­HS­Turda­Star­M­cms­CTotal soi 3 0Soiul:­JOKARI­CMSTotal soi 38 76Soiul:­Jokari­CSTotal soi 38 76Soiul:­KWS­2376Total soi 170 534Soiul:­KWS­6471Total soi 20 30Soiul:­KWS­9361Total soi 50 180Soiul:­KWS1394Total soi 60 252Soiul:­KXA­8353Total soi 30 90Soiul:­KXA9483Total soi 6 40Soiul:­KabanasTotal soi 75 300

Soiul:­KameliasTotal soi 120 311Soiul:­KarmasTotal soi 15 27Soiul:­KinemasTotal soi 80 320Soiul:­KomandosTotal soi 15 0Soiul:­KornadiTotal soi 25 35Soiul:­KorneliTotal soi 30 120Soiul:­KorneliusTotal soi 110 540Soiul:­KrabasTotal soi 100259,5Soiul:­KrebsTotal soi 25 110Soiul:­KursusTotal soi 50 300Soiul:­LC­1003Total soi 2 0Soiul:­LC­1004Total soi 0,05 0Soiul:­LC­1005Total soi 0,05 0Soiul:­LC­1006Total soi 2 0Soiul:­LC­1007Total soi 0,05 0Soiul:­LC­1010Total soi 0,05 0Soiul:­LC­1011Total soi 0,05 0Soiul:­LC­1119NrfTotal soi 1 0Soiul:­LC­1120Total soi 0,1 0Soiul:­LC­1121Total soi 1 0Soiul:­LC­1123Total soi 0,05 0Soiul:­LC­1145­cmscTotal soi 0,1 0Soiul:­LC­1146NrfTotal soi 0,05 0Soiul:­LC­403Total soi 12 0Soiul:­LC­406Total soi 12 0Soiul:­LC­408Total soi 2,7 0Soiul:­LC­544Total soi 2,7 0Soiul:­LC­553Total soi 4,8 0Soiul:­LC­574Total soi 3 0Soiul:­LC­607Total soi 14 0Soiul:­LC­646Total soi 1,9 0Soiul:­LC­682Total soi 1,8 0Soiul:­LC­686Total soi 7,6 0Soiul:­LC­700Total soi 3,4 0Soiul:­LC­717Total soi 2,2 0Soiul:­LC­760Total soi 2,4 0Soiul:­LC­763Total soi 1,5 3Soiul:­LC1145Total soi 15 0Soiul:­Lorri­CSTotal soi 20 80Soiul:­LoscTotal soi 40 140Soiul:­Luigi­CSTotal soi 126 280Soiul:­Mastri­CSTotal soi 75 326Soiul:­MikadoTotal soi 130 425Soiul:­Montoni

Total soi 50 120Soiul:­MonumentalTotal soi 75 265Soiul:­NK­AltiusTotal soi 275 1185Soiul:­NK­LuciusTotal soi 117 390Soiul:­NK­SymbaTotal soi 30 113Soiul:­NK­ThermoTotal soi 210 1050Soiul:­NS­444Total soi 37 155Soiul:­OccitanTotal soi 284 773Soiul:­OituzTotal soi 48 70Soiul:­OltTotal soi 957 1799Soiul:­P­8000Total soi 25 0Soiul:­P0017Total soi 42 152Soiul:­P1223Total soi 60 250Soiul:­P8000Total soi 135 625Soiul:­P8400Total soi 98 360,8Soiul:­P8529Total soi 68 325Soiul:­P9000Total soi 168 484Soiul:­P9000­CCTotal soi 40 115Soiul:­P9025Total soi 188 813Soiul:­P9494Total soi 247 650Soiul:­P9494­fertilTotal soi 17,5 50Soiul:­P9578Total soi 122 380Soiul:­PR34F02Total soi 62 285Soiul:­PR35F36Total soi 20 75Soiul:­PR35F38Total soi 227621,8Soiul:­PR35P12Total soi 186 640Soiul:­PR35T36Total soi 47 225Soiul:­PR36D79Total soi 160 793Soiul:­PR36R10Total soi 120 670Soiul:­PR36V52Total soi 193 930Soiul:­PR36V74Total soi 75 400Soiul:­PR37D25Total soi 115 575Soiul:­PR37F73Total soi 225 1035Soiul:­PR37F80Total soi 42 189Soiul:­PR37M34Total soi 295 1475Soiul:­PR37N01Total soi 342 1430Soiul:­PR37Y12Total soi 159 409Soiul:­PR38A24Total soi 421 1788Soiul:­PR38A79Total soi 237 1085Soiul:­PR38N86Total soi 170 700Soiul:­PR39A50Total soi 95449,45Soiul:­PR39B76Total soi 344 1513Soiul:­PR39D81Total soi 945 4654Soiul:­PR39F58Total soi 295 1233

Soiul:­PR39G12Total soi 433 1050Soiul:­PR39H32Total soi 541 2069Soiul:­PR39R20Total soi 163 451Soiul:­PaltinTotal soi 27 20Soiul:­PankorTotal soi 10 0Soiul:­PromiTotal soi 7 8,4Soiul:­Promi­CMSTotal soi 7 13,3Soiul:­RafinioTotal soi 50 75Soiul:­RapsodiaTotal soi 77 231,8Soiul:­Realli­CSTotal soi 20 70Soiul:­RicardinioTotal soi 370 1580Soiul:­RonaldinioTotal soi 199 1262Soiul:­SUM­0235Total soi 10 0Soiul:­SUM­0243Total soi 50 160Soiul:­SUZUKATotal soi 25 26Soiul:­SY­PoderosoTotal soi 10 50Soiul:­SaroltaTotal soi 10 38Soiul:­Scandi­CSTotal soi 20 80Soiul:­Selti­CSTotal soi 55 220Soiul:­StiraTotal soi 72 280Soiul:­SuanitoTotal soi 20 100Soiul:­SuarezTotal soi 25 50Soiul:­SudokuTotal soi 20 40Soiul:­SumbraTotal soi 30 75Soiul:­SumerTotal soi 16 4,5Soiul:­SurcoTotal soi 25 0Soiul:­Szegedi­475Total soi 12 50Soiul:­Szegedi­TC­277Total soi 25 0Soiul:­Szegedi­TC377Total soi 33 0Soiul:­TekniTotal soi 45 90Soiul:­TorresTotal soi 150 610Soiul:­Troizi­CSTotal soi 15 60Soiul:­Turda­165Total soi 15 0Soiul:­Turda­200Total soi 131 397Soiul:­Turda­201Total soi 25 0Soiul:­Turda­FavoritTotal soi 10 0Soiul:­Turda­StarTotal soi 11 0Soiul:­Yogi­CSTotal soi 50 100Soiul:­ZP409Total soi 70 163Soiul:­ZamoraTotal soi 50 0Soiul:­ZidaneTotal soi 40 180Total­specie 22165 86722

Porumb Ha. Tone Porumb Ha. Tone Porumb Ha. Tone Porumb Ha. Tone Porumb Ha. Tone

Noiembrie 2011

Panoramic

34

Tudor ALExANDru

vizitatorii s-au arătat interesați destandurile care comercializau semințeși material săditor, la cea de-a 16-aediţie a Târgului internaţional de pro-duse şi echipamente în domeniulagriculturii, horticulturii, viticulturiişi zootehniei – indagra. Evenimentul,desfășurat sub patronajul ministeru-lui Agriculturii şi Dezvoltarii rurale, aavut loc în perioada 19-23 octombrie,la centrul expozițional romexpo.

„Mi-am­luat­ liber­de­ la­serviciu,­ca­să-micumpăr­semințe­de­legume­și­câțiva­pomifructiferi.­Mai­ caut­ butași­ de­ viță­ de­ vie,poate­și­trandafiri.­Avantajul­este­că­toatesunt­cu­mult­mai­ ieftine,­decât­ la­maga-zine“ – ne-a spus Mioara Dumitrescu dinOtopeni (Ilfov).În aceeaşi perioadă: Târgul internaţionalpentru industria alimentară – ALIMENTA,Expoziţia internaţională pentru ambalaje,materiale, maşini şi echipamente speci-fice – ALL PACK şi Târgul de Vinuri şi Bău-turi Alcoolice – EXPO DRINK&WINE.

valeriu Tabără a tăiat panglica

Deschiderea celui mai mare târg de profildin România s-a ținut la Centrul de con-ferințe, cu participarea mai multe person-alități din domeniu, dintre care îi amintimpe Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii șiDezvoltării Rurale, Veronica Toncea, direc-tor general al FGCR, Nicolae Sitaru,președintele LAPAR și alții. În sală, am re-marcat alte personalități, precum Gheo-rghe Sin, membru corespondent alAcademiei Române, preşedintele Acade-miei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS)„Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ sau membriai unor delegații străine, interesați să in-vestească în agricultura noastră.Ministrul a spus că România nu are de cesă se îngrijoreze din cauza securităţii ali-mentare, dacă nu face greşeli politice

mari.„Sunt­optimist­în­privinţa­producţiilor­agri-cole­din­2012­şi­în­continuare­şi,­de­aseme-nea,­nu­cred­că­România­are­de­ce­ să­ seîngrijoreze­din­cauza­securităţii­alimentaredacă­nu­face­greşeli­politice­mari.­La­ora­ac-tuală,­România­este­exportator­de­securi-tate­ alimentară,­ iar­ în­ acest­ contextcirculaţia­produselor­agricole­este­cu­atâtmai­importantă,­pentru­a­ne­integra­într-un­sistem­agricol­performant“ – a declaratdomnia sa.Conform celor spuse, MADR a acordat, şiîn acest an, o atenţie deosebită acesteimanifestări, confirmând faptul că, dinperspectiva reformei Politicii Agricole Co-mune, România este interesată să real-izeze parteneriate viabile cu alte statemembre ale Uniunii Europene, în vedereapromovării intereselor comune.Odată încheiate cuvântările protocolare,Tabără a tăiat panglica simbolică a inau-gurării Indagra 2011.

În premieră, horticultori polonezi

Evenimentul, agreat UFI, a reunit peste380 de firme din 22 de ţări, printre careAustria, Belgia, China, Germania, Italia,Marea Britanie, Olanda, Spania, StateleUnite ale Americii, Turcia sau Ungaria.Suprafaţa de expunere a depășit 30.000mp.„Vreau­să­remarc,­pentru­al­șaselea­an­con-secutiv,­ prezența­ Franței,­ cu­ un­ salonaparte,­ la­care­sunt­prezente­30­de­com-panii­din­domeniile­agricultură,­zootehnie,asigurări­ și­ semnințe.­ Ca­ noutate,menționez­ participarea­ horticultorilorpolonezi,­pe­o­suprafață­de­250­mp“ – a de-clarat Mariana Suciu, director general alRomexpo, pentru „Info AMSEM“.Menționăm că, la ora actuală, Franţa esteunul dintre cei mai mari exportatori mon-diali de semințe și material săditor, dar șide maşini agricole sau animale de fermă.Șeptelul de bovine al acestei țări numără19 milioane de capete. De asemenea, încazul ovinelor, Franţa numără 8 milioanede capete, cu o diversitate de peste 30 derase, iar şeptelul de porcine depăşeşte 50de milioane de capete.

La Indagra 2011, interes marepentru semințe și material săditor

Noiembrie 2011 35

Panoramic

Dintre noutăţile acestei ediţii, menționămprograme de seminţe de legume profe-sionale, program nou de fertilizatori CE,în stare fizică de gel, program nou defolii profesionale pentru acoperirea so-lariilor, linii de producţie pentru accesoriipentru agricultură etc.Sectorul de mașini și utilaje agricole, pre-cum și cel de zootehnie au fost binereprezentate.Pavilionul central a fost rezervat, în total-itate industriei alimentare.Pe toată perioada manifestării, au pututfi degustate produse tradiţionaleromâneşti de la producători, precum şivinuri româneşti de la cele mai renumitepodgorii, în spaţiile special amenajate,aflate pe aleea principală.

Pâine pe vatră

În cadrul târgului, Aurel Popescu, președ-inte Patronatului Român din Industria deMorărit, Panificație și Produse Făinoase –Rompan, a avut inițiativa construirii unuicuptor din aproximativ 5.000 de cărămizi.Zilnic, brutarii au copt pâini „mici“ arde-lenești, de 4-5 kg bucata, din făină șicartofi, pentru vizitatori.Însă surpriza a avut loc sâmbătă, cândechipa firmei Dioszegi, din Covasna, afăcut cea mai mare pâine dintr-o singurăbucată, care a cântărit peste 75 kg, unposibil record mondial.Făina a fost asigurată de Vel Pitar, Pam-bac, Dobrogea și Boromir.Astfel, a fost sărbătorită, într-un modinedit, Ziua Mondială a Pâinii.

manifestări conexe

ASAS a organizat mai multe seminarii, încare instituțiile de cercetare-dezvoltareau prezentat referate cu realizările lor, oinițiativă lăudabilă. Din păcate, preapuțini fermieri s-au atătat interesați, semncă nu înțeleg importanța informării.Dintre temele susținute, amintim:

n Soiuri și hibrizi la principalele culturiagricole, creaţii ale cercetării stiintificeromaneşti; Sisteme de agricultură prac-ticate în România; Aspecte tehnologiceprivind agricultura ecologică practicatăîn România (Institutul Național de Cerc-etare-Dezvoltare Agricolă Fundulea);

n Fertilizanți cu substanțe humice (Insti-tutul Național de Cercetare-Dezvoltarepentru Pedologie, Agrochimie și Pro-tecția Mediului București);

n Tehnologii de monitorizare pentruprevenirea și combaterea principaliloragenţi de dăunare, cu respectareastrictă a protecției mediului, în contex-tul unei agriculturi durabile; Combat-erea biologică prin metode cerespectă condiţiile de sanogeneză (In-stitutul Național de Cercetare-Dez-voltare pentru Protecția PlantelorBucurești);

n Soiuri de cartofi, creaţii ale cercetăriistiintifice romaneşti; Tehnologii speci-fice cultivării cartofului în condiţiilemodificării climatice și economice ac-tuale (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă deZahăr Brașov);

n Creaţii noi pentru struguri de vin roşurealizate la ICDVV Valea Călugărească șistațiunile de cercetare viticolă; Metodeși soluţii pentru implementarea inovării

în viticultură; Tulpini de drojdii auto-htone cu impact asupra îmbunătățiriiproprietăţilor senzoriale și prezentăriitipicității vinurilor (Institutul de Cerc-etare-Dezvoltare pentru Viticultură șiVinificație Valea Călugărească);

n Soiuri noi la principalele specii pomi-cole, creaţii ale cercetării științifice dindomeniul pomiculturii; Aspecte tehno-logice privind speciile pomicole încondiţiile României (Institutul de Cerc-etare-Dezvoltare pentru PomiculturăMărăcineni);

n Soiuri și hibrizi de legume și flori;Metode și practici de cultură ecologicăa legumelor solanacee (Institutul deCercetare-Dezvoltare pentru Legumi-cultură și Floricultură Vidra);

n Posibilități de obţinere a plantelorlegumicole altoite; Modalități deobţinere a produselor deshidratate; Ac-vacultura intensivă în spații protejate(Institutul de Cercetare-Dezvoltarepentru Industrializarea și MarketingulProduselor Horticole București).

Field-day-uri porumb KWSÎn buna tradiție a ultimilor ani, și înaceastă toamnă, compania multinațion-ală de origine germană, KWs semințeromânia, a continuat tradiția organizăriide field-day-uri (zilele câmpului), avândca tematică hibrizii de porumb KWs dinloturile demonstrative. cei 20 de hibrizidin portofoliul KWs și-au demonstrat „peviu“ calitățile, performanțele și avantajelecompetitive, potențialul superior de pro-ducție și stabilitate.

Astfel, în perioada 2 septembrie – 14 oc-tombrie, KWS Semințe a organizat 26 field-day-uri de porumb, la care au participataproximativ 2.500 de persoane. Fermierii auavut ocazia, încă o dată, să descoperepotențialul hibrizilor de porumb KWS.

Pe 15 septembrie 2011, în localitatea Ciochina,județul Ialomița, SC Elsit Com SRL a fost gazdaZilei Porumbului, pentru 500 de fermieri.Evenimentul a avut ca invitati, pe langă fer-mieri din Ialomița și județele limitrofe, nu-meroase personalități din domeniul agricol:Petre Daea, președintele Comisiei de Agricul-tura a Senatului; Lucian Buzdugan, adminis-trator al TCE Trei Brazi – Insula Mare a Brăilei.De asemenea, au mai participat personalitățipublice locale, iar oaspete de onoare a fost Va-leriu Tabără, ministrul Agriculturii și DezvoltăriiRurale.Hibrizii de porumb KWS prezentați au impre-sionat asistența, prin potențialul productiv șiadaptabilitatea la condițiile din Băraganulialomițean.Alte zile ale porumbului organizate în septem-brien județul Brăila, pe 21, la SC Alpago SRL, unde

Elena Gontariu s-a arătat foarte fericită derecolta de porumb KWS obținută

n județul Călărași, pe 9, la SC Ildun județul Buzău, pe 27, la SC Cerealit Alliancen județul Dâmbovița, la Găești, pe 23 , la SC

Mica Moșie, unde ing. George Dumitrescu,administratorul societății, cultivă numai hi-brizii de porumb KWS, încă din anul 2002,numărându-se printre primii fermieri culti-vatori de hibrizi KWS din județ

n județul Argeș, Rociu, pe 27, la SC Sedomarn județul Dolj, Padea, pe 15, la SC Agroserv

Company

n județul Arad, Curtici, pe 23, la CAI Curtici,unde ing. Dimitrie Muscă și reprezentanțiiKWS au avut prezente numeroase person-alități din cadrul Direcției Agricole Timiș, In-spectoratului de Semințe, reprezentat prindl. Ciucur, precum si distribuitori cunoscuțiai regiunii

n județul Alba, la Teiuș, pe 28, la PF ToaderMarian;

n județul Cluj Napoca, Turda, pe 22, la SC Fer-mierul

n județul Mureș, Cuci, pe 29, la SA Spiculn județul Botoșani, Ripiceni, pe 29, la SC

Andimir Topn județul Bacău, Dumbrava, pe 30, la SC

Servchimex, unde, printre participanți, s-aunumarat Chiriac, reprezentant al DirecțieiAgricole Bacău, Laurențiu Baciu (LAPAR),Daniel Ciobanu, (LAPAR), Eugen Popa (AIC-BAC), biolog Ion Chiorcea și distribuitori lo-cali de produse agricole

Field-day-uri și în octombrien județul Timiș, Gătaia, la SC Max Agron județul Timiș, Iecea Mica, la SC Agromec

Iecea Micăn județul Arad, Sântana, la SC Agromec Com-

lausn județul Neamț, Ferma Zănești, la TCE Trei

Brazi

n județul Vrancea, Măicănești, la SC Agroprodn județul Vaslui, Coroești, pe 3, la II Costoi Nelun județul Iași, Războieni, pe 11, la SC Agrimexn județul Suceava – localitatea Cumparatura,

in data de 18 Octombrie 2011, la SC FortisCosmo.

LoturidemonstrativeKWS Semințe SRL a participat la zile ale câm-pului cu loturi demonstrative de porumb, gaz-duite de urmatorarele companii:n SCDA Caracal, județul Olt, pe 2 septembrienSC Agromot, județul Timiș, Sânnicolau Mare,pe 29 septembrien SC West Agrar, județul Bihor, Marghita, pe21 septembrien SC Agoind Cauaceu, județul Bihor, pe 6 oc-tombrien SCDA Livada, județul Satu Mare, pe 16 sep-tembrie

Prezentarea portofoliului de produse, încondițiile pedoclimatice din mai toată țara, nepermite să punem la dispoziția fermierilor,soluții profitabile, pentru fiecare zonă și pentruorice nivel tehnologic. Demonstrarea „pe viu“a performanțelor hibrizilor noștri este o partea modului deschis, prin care noi oferim colab-orarea noastră, tuturor fermierilor.

Noiembrie 201136

Noiembrie 2011

Targuri - Expozitii

38

Teodor mAriAN

Târgul de toamnă Apulum Agraria aajuns la ediţia a xx-a. or ganizat în PiaţaPascu, cartier cetate din Alba lulia, a de-venit cea mai importantă manifestareexpoziţională dedicată agricultorilordin judeţul Alba.

În cadrul acestei ediţii, vizitatorii s-au bucu-rat, în perioada 23-25 septembrie 2011, deproduse aduse direct de producători agri-coli şi din domeniul agroalimentar. Aceștiaau umplut standurile cu legume, fructe, pro-duse de panificaţie, preparate din carne,produse apicole, dar şi vinuri. De asemenea,au fost prezenți amelioratori și comercianțide seminţe, bulbi, butaşi de viţă de vie sautrandafiri. Nu au lipsit nici mustul, sucurilenaturale, brânzeturile, mierea, conservele decasă și produsele de pa nificaţie. De aseme-nea, a avut loc o expoziţie de animale miciși concursuri inedite.Tîrgul a fost organizat de Consiliul JudeţeanAlba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Cam-era de Comerţ, Industrie şi Agricultură Albaşi Asociaţia „Țara Vinului“ Alba.Apulum Agraria a căpătat şi o componentăinternaţională, prin participarea unor invitaţidin Ungaria şi Voivodina, prin reprezentanţiilocalităţilor înfrăţite. Printre ei s-au aflatagricultori din judeţele maghiare Tolna şiBacs-Kiskun (la a treia participare) care auvenit cu produse apicole, sucuri naturale,vinuri şi şampanie.

scurtă radiografie a evenimentului

Stan durile producătorilor agricoli individualişi firmelor au fost încărcate cu fructe şilegume, produse de panificaţie şi patiserie,ouă, ciuperci, brânzeturi, pre parate dincarne, conserve de carne şi de legume,miere de albine şi produse apicole, sucuri defructe, vinuri, butaşi de tranda firi, pomi fruc-tiferi. Au fost organizate o serie de activităţimenite să promoveze o viaţă sănătoasă

bazată pe con sumul de legume şi fructe. N-au lipsit nici momentele distractive cum arfi parada bicicletelor decorate cu legume şifructe, concursul „Dovleacul hazliu“, precumşi activităţi de educaţie a gustului pentrucopii, încadrate de conceptul Slow Food şirealizate de Conviviumul Slow Food AlbaTransilvania.Pitorescul târgului a fost asi gurat de omustărie, cu... must şi pastramă de oaie lagrătar, precum şi un cuptor de pâine, undeau fost coapte produse tradiţionale de pan-ificaţie.Sectorul zootehnic a avut partea lui dereprezentare, prin mai multe standuri de ex-poziţie pentru păsări şi animale mici, dar şistanduri unde au fost expuse utilaje, maşinişi echi pamente agricole.Un moment deosebit l-a constituit Operadin piaţă, un recital al artiștilor OpereiRomâne din Cluj-Napoca A fost pentruprima dată cînd vizitatorii au avut surprizade a descoperi cât de genială este îmbinareadintre un astfel de tîrg şi muzica de operă.

Noutăți

Noutatea acestei ediţii a fost participareagrupurilor şcolare agricole din Jidvei, Blaj şiCiumbrud, dar şi sprijinul în organizarea şi

desfăşurarea activităţilor târ gului al echipeide studenţi vo luntari de la specializareaMar keting a Facultăţii de Ştiinţe din AlbaIulia.Partenerii au fost: Direcţia pentru Agricul-tură şi Dezvoltare Rurală Alba, Camera Agri-colă Judeţeană Alba, Universitatea „1Decembrie 1918“ Alba Iulia, AsociaţiaCrescă torilor de Ovine din Judeţul Alba,Asociaţia Judeţeană a Cres cătorilor deBovine Alba, Asociaţia Judeţeană a Cultiva-torilor de Cereale şi Plante Tehnice Alba, Fil-iala Judeţeană Alba a Asociaţiei „AmiciiRozelor“ din România, Asociaţia Producăto-rilor de Produse Tradiţionale şi EcologiceAlba Transilvania, Conviviumul Slow FoodAlba Transilvania, Asociaţia Alba AFRODA.

scDvv Blaj, 65 de ani puşi în slujba agri-culturii

La târg, o prezenţă spectaculoasă a avutSCDVV Blaj, cu un stand în care şi-a expusrealizările cu o tradiţie de 65 de ani puşi înslujba producătorilor agricoli şi consumato-rilor.Direcţiile actuale de dezvoltare ale SCDVVBlaj sunt: producerea şi comercializarea ma-terialului săditor viticol de calitate supe-rioară (prebază, bază şi certificat) din soiuri

Târgul Apulum Agraria2011, la a XX-a ediţie

Noiembrie 2011 39

Targuri - Expozitii

de struguri pentru vinuri albe şi soiuri destruguri pentru masă (viţe altoite, butaşi în-rădăcinaţi); producerea şi comercializareamaterialului săditor pomicol (măr, păr, pier-sic, cais, prun, vişin, cireş, gutui) arbori dealiniament şi arbuşti ornamentali; produc-erea şi comercializarea de vinuri cu denu-mire de origine controlată şi vin de masă;producerea şi comercializarea vinuluispumant, obţinut după metoda Champ-enoise.

Din produsele care pot fi ofertate amintim:material săditor viticol din categoria bază,certificat şi standard; material săditor pomi-col, seminţe de flori; vinuri cu denumire deorigină controlată; vin de masă; vinspumant: Imperial - Târnave; vinuri devinotecă.

Vă prezentăm soiuri noi şi clone de viţă devie obţinute la SCDVV Blaj. Soiuri pentru vin-uri de calitate superioară: Selena, Blasius.Soiuri pentru vinuri albe de masă şi de cali-tate superioară: Astra, Radames, Brumăriu,Rubin. Clone de viţă de vie: Fetească regală-21Bl, Neurburger-10Bl, Muscat Ottonel-12Bl, Traminer roz- 60Bl, Riesling italian-3Bl,

Pinot gris-34Bl, Sauvignon Blanc-9Bl, Ries-ling de Rhin-7.2Bl, Fetească albă-29Bl, Ior-dană-9.1Bl.

De asemenea se oferă material săditor viti-col. Ferma-pepinieră viticolă Blaj produce şicomercializează material săditor viticol, cu ogamă largă de soiuri pentru struguri de vinşi soiuri pentru struguri de masă. Categoria biologică Bază. Soiuri pentrustruguri de vin: Fetească regală-21Bl, Ries-ling italian-3Bl, Sauvignon Blanc-9Bl,Traminer roz-60Bl, Pinot gris-34Bl, Leanyka,Furmint. Soiuri pentru struguri de masă:Timpuriu de Cluj, Napoca, Transilvania,Cetăţuia, Someşan, Splendid. Categoria biologică Certificat. Soiuri pentrustruguri de vin: Fetească regală-21Bl, Sauvi-gnon Blanc-9Bl, Traminer roz-60Bl, MuscatOttonel 12-Bl. Soiuri pentru struguri demasă: Timpuriu de Cluj, Napoca, Someşan.Soiuri vinifere rezistente: Brumăriu,Radames, Rubin, Argessis, Bianca, Purpuriu.Putem spune că târgul de toamnă „ApulumAgraria” a făcut o bună propagandă real-izărilor agriculturii din judeţul Alba şi a pro-duselor tradiţionale româneşti.

KWs este una din companiile amelioratoare de semin¡elider mondial, înfiin¡atå în germania, în anul 1856.

Calitatea­si­inovatia­au­fost­si­sunt­cheia­succesului­de­mai­binede­150­de­ani­de­experientå­in­piata­internationalaa­semintelor.­KWS­se­aflå­printre­primele­trei­companii­multina-tionale­de­seminte­din­România.­In­ultimii­ani,­business-ul­KWSSeminte­a­crescut­foarte­mult­si­odatå­cu­el,­implicit­echipa­sedezvoltå­permanent.

Departamentul de cercetare-Amelioare angajeaza “Asis-tent tehnic in cercetare”

Cerinte:Absolvent al Facultatii de Mecanica Agricola sau al Facultatiide Agricultura (avand cunostinte de mecanica agricola);Experienta in domeniu (minimum 3 ani);Cunoscator de limba engleza (nivel satisfacator);Disponibilitate de a calatori in tara (reteaua locatiilor detestare) si in strainatate;

Cunostinte operare PC (Word, Excel);Permis auto categoria B

Sarcini/responsabilitati:Asigura intretinerea si buna functionare a masinilor agricole,utilajelor si instalatiilor din dotarea departamentului;Participa la infiintarea campurilor experimentale, intretinereasi recoltarea acestora;Participa la pregatirea materialului de ameliorare;Mentine contactul cu ceilalti specialisti din reteaua statiunilorde cercetare KWS;

Punctul de lucru: Statia de Cercetare-Ameliorare Alexan-dria, Jud. TeleormanPentru aceasta pozitie KWS Seminte ofera: salariu motivantsi competitiv, mediu de lucru profesional.

Trimiteti CV-ul dvs la SC KWS SEMINTE SRLE-mail: elena.cirjan@kws.com

Fax: 021.310.42.38

Anunț KWS

Noiembrie 2011

Studiu AMSEM

40

Exercitarea drepturilor amelioratorilorpentru soiurile protejate și crearea sis-temului de colectare a redevențelor (IV)

(Urmare din numărul 4/2011)Autor: dr. ing. Adriana PArAschiv

Polonia.Legea nr. 126/2003, privind protecțialegală a soiurilor, a fost amendată în iunie2006 și apoi în mai 2007, cu scopul de aintroduce prevederile europene, referi-toare la sămânța de fermă (FSS) și laobligațiile fermierilor și/sau procesato-rilor, în legatură cu privilegiul fermierului,de asemenea cu precizarea suprafețelorconsiderate a se încadra în noțiunea deferme mici, in art. 23, 23a, 23b, și 23c.În art.23, al. 3, se stipulează că propri-etarul unui teren arabil de pânaă la 10 hapoate folosi materialul recoltat din soiulprotejat printr-un drept exclusiv, ca ma-terial de înmulțire pentru reînsămânțare,fără să plătească redevență amelioratoru-lui.În al. 4, se stipulează că, pentru fermieriicare nu se încadrează în al. 3, valoarea re-munerației, metoda și data de efectuarea plății se decid prin acorduri încheiateintre:1) ameliorator si fermier;2) o organizație reprezentând fermierii și

ameliorator;3) o organizație reprezentând ameliora-

torii și fermier;4) între cele două organizatii.Se menționează că redevența trebuie săfie mai mică decăt valoarea celei plătitepentru o anumită categorie de sămânțăcertificată și este stabilită de ameliorator.În al. 5 se arată că, dacă nu se ajunge laun acord între părți, remunerația amelio-ratorului este de:1) 50% din redevența plătită pentru cat-

egoria de material de înmulțire stabil-ită de ameliorator pentru acel an;

2) redevența va trebui plătită în 30 de zilede la data folosirii materialului de în-mulțire din soiul protejat prin drept ex-clusiv.

În al. 6, se notează că, dacă fermierul nu

plătește remunerația la termen, amelio-ratorul poate cere despăgubiri pentrufiecare zi de întârziere.Conform art. 23a, fermierul sau organiza-ția din care face parte fermierul esteobligat să furnizeze, la cerere, informațiiscrise, privind folosirea materialuluirecoltat folosit ca material de înmulțireFSS, amelioratorului sau organizației dincare face parte acesta. În informația trans-misă în scris, se specifică datele de iden-tificare ale amelioratorului, soiul sausoiurile pentru care se solicită informații,valoarea redevenței cuvenite pentruacele soiuri. De asemenea, se înscriu datede identificare ale fermierului, a parceleiunde se cultivă, conform registruluinațional al producătorilor, declarația fer-mierului, dacă a folosit FSS, indicând șinumele soiului asupra caruia ameliora-torul are un drept exclusiv.Dacă sămânța a fost condiționată de unprocesator, sunt necesare și datele deidentificare ale acestuia și cantitatea desămânță utilizată. La rândul său, proce-satorul trebuie să furnizeze aceste infor-mații, amelioratorului și /sau organizațieicare îl reprezintă, cu privire la cantitatea

de material procesat din soiul protejat,capacitățile de stocare, dacă este cazul,pentru a facilita inspectarea de către uni-tatea de inspecție împuternicită să in-specteze și să emita un raport deconformitate cu informațiile furnizate.

Letonia.Legea privind protecția soiurilor deplante, promulgată in 2005, face referirela excepțiile de la exercitarea drepturiloramelioratorului și precizează suprafețelecare se încadrează în noțiunea de fermămică, respectiv care nu depașeste 20 ha,pentru cereale și 3 ha pentru cartofi.Remunerația care trebuie achitată deceilalți fermieri reprezintă 50% din val-oarea unei licențe de exploatare plătiteamelioratorului, pentru acea specie, re-spectiv soi.

Lituania.Legea nr. 22/2001, la art. 28, al. 2, arată căfermierii pot folosi material din soiurileprotejate, fără autorizația amelioratorului,cu condiția plății unei remunerații sta-bilite prin acord între ameliorator sau or-ganizația care îl reprezintă și fermieri sau

Noiembrie 2011 41

Studiu AMSEM

un alt reprezentant al acestuia.În lipsa acordului, se plătește 50% din val-oarea licenței care se plătește pentru în-multirea seminței de cea mai slabăcategorie de calitate. Sunt scutiți de laplată, fermierii care se încadrează însuprafețele stabilite de Ministerul Agri-culturii.

croația.Legea nr. 28/1997, amendată în 2003, nucuprinde prevederi cu privire la privi-legiul fermierului și folosirea FSS. Singuraexceptie de la exercitarea drepturiloramelioratorului este folosirea materialu-lui de înmulțire în scop privat, necomer-cial, pentru experimentare și activitateade creare de noi soiuri.

italia.Legea nr. 455/1998, privind protectiasoiurilor, nu cuprinde prevederi cu privirela privilegiul fermierului, respectiv FSS.

Elveția.Legea nr. 2346/1975, amendata în 2008,cuprinde prevederi la art.7, privind privi-legiul fermierului, dar nu specifică speci-ile pentru care se aplică. Se arată totuși căstabilirea acestor specii se face de cătreCurtea Federală.

Din analiza legilor naționale europene, sepoate conchide că multe țări și-au intro-dus prevederile europene, legate de ex-

cepțiile de la exercitarea drepturilor ame-lioratorului, repectiv FSS, și uneori sespecifică noțiunea de fermă mică sau micfermier. Scopul introducerii acestor regle-mentări a fost acela de a asigura materialvaloros de cultură, FSS, pentru fermele desubzistență, de a le departaja de fermelemijlocii și mari de la care să se poatăcolecta drepturile bănești cuvenite ame-lioratorilor, în vederea stimulării contin-uării activității de ameliorare.Țările europene care nu au astfel deprevederi consideră că FSS a devenitabuzivă, drepturile bănești colectate fiindinsuficiente pentru continuarea activ-ităților de creare de noi soiuri, în condiți-ile creșterii costurilor necesare pentrucrearea și lansarea pe piață a unui nousoi.Acum, în Europa, au loc numeroase dez-bateri la nivelul Comisiei și Consilului Eu-ropei, precum și a tuturor organizațiilorprofesionale, în domeniul protecțieisoiurilor și industriei de semințe.Înainte de a analiza punctele de vedereale diferitelor foruri, trebuie subliniat căaceastă problema spinoasă preocupățările mai mult sau mai puțin dezvoltatede pe continent. Acestea au încercat, castate membre UPOV, să implementeze șiprevederile opționale din ConventiaUPOV, Actul1991, cu privire la privilegiulfermierului, repectiv FSS.

Australia.

În legile nr. 110/1994 și nr 148/2002, cuprivire la drepturile amelioratoruluiasupra soiului (PBR), la art. 15, 16, 17 și 18,sunt precizate condițiile în care se poatefolosi FSS, fără să încalce drepturile ame-lioratorului, respectiv plata unei remu-nerații agreate între părti sau, în caz deneînțelegeri, de către Curte.

Brazilia.Prevederi detaliate se regasesc în Legeanr. 9456/1997 și în Decretul nr.2306/1997. Astfel, în art 10 al legii, se arată că nu seconsideră încalcării ale drepturilor ame-lioratorilor, prin folosirea de FSS de cătrefermieri, cu condiția plății unei remuner-ații. Micii fermieri nu plătesc remunerația,fiind subvenționați de Guvern sau de or-ganizații publice. Se precizează noțiuneade mic fermier.În art. 33 din Decret, se specifică faptul căremunerația cuvenită amelioratorului sestabilește pe baza prețului de pe piață alspeciei respective, aplicabilă în momen-tul plății.

Argentina.În completarea Legii nr. 20247, numităLegea semințelor, care reglementează șiprotecția legală a soiurilor nou creare, laart 27 este stipulat privilegiul fermieruluiși condițiile care trebuie îndeplinite, pen-tru a beneficia de acest drept:- să fii fermier; - să fi achiziționat sămânță originală în

mod legal, din care să păstrezi pentrureînsămânțare, specificând cantitateastocată înainte de procesare.

Privilegiul fermierului nu se aplică, dacăsămânța provine din alte surse și nu dinrecolta proprie. În aplicarea art. 27,privind privilegiul fermierului, s-a emis in-strucțiunea nr. 35/97 INASE, în care suntexpuse măsurile adoptate pentru apli-carea corectă a FSS și colectarea core-spunzătoare a drepturilor băneșticuvenite amelioratorilor.

Notă:1. Toate drepturile de utilizare, numaicu acordul scris al AmsEm2. Explicația termenilor folosiți și sem-nificația abrevierilor au fost prezen-tate în Partea întâi, Nr 2/2011.

(Continuare în numărul 6/2011)

Noiembrie 201142

ITC- INPUTURI DE CALITATEFirma ITC ofera fermierilor pentru campania de primavara: seminte

create in departamentul nostru de cercetare precum si produse denoi, pesticide, ingrasaminte

SeminteFLOAReA SOAReLUiVeRA Hibrid timpuriuHibrid creat de SC itCSRL, total adaptat lacondiţiile din RomâniaAvantajeconţinut bogat în acidoleic 90-91%conţinut de ulei: 50%mediu tolerant la boliPhomopsis h., Screlotinias. şi Plasmoparatolerant la căderepotenţial de producţie de3.6-4 to/hamUŞtAR ALBALeX Soi antinematodicSoi propriu de mustar alb,total adaptat conditiilordin Romania, premerga-tor excelent pentru le-gume, cartof si sfecla dezaharAvantajerezistent la seceta si scutu-rarecontinutul de ulei:25-26%potential de productiebunfoarte bun ingrasamantverdeORZ pe 2 randuripentru bereSCARLettSoi semitimpuriu cu exce-lente calitati pentru malti-ficareAvantajerezistent la cadererezistent la patarea bruna,fainare si sfasierea frunze-lor

continut de proteina<10,5% SUproductii realizate de5.000-5.600 kg/haStReiF Soi semitimpu-riuAvantajerezistent la arşiţă, secetă şişiştăvirerezistent la cădererezistent la făinare, sfâşie-rea frunzelor şi fusarium şitolerant la pătarea brunăreticularăconţinut mediu de pro-teină de 10,5-11,5 %PORUmBHibrizi produsi in Ame-rica cu capacitate de pro-ductie ridicata 15-17to/haAvantajerezistenta excelenta la ca-deretoleranta puternica la se-cetarezistenta la principaleleboliASteRiX FAO 280Pierderea apei extrem derapidă care dă oportunita-tea recoltării la sfârşitullunii augustUnimeZA FAO 350Uscare rapidă datoritădeschiderii pănuşilor înultima parte a vegetaţiei.Hibrid cu caracteristică stay-green foarte bună

GWOO2 FAO 380Pierde apa rapid la matu-ritateStAtUS FAO 480Pierde foarte rapid apa lamaturitate

APeX FAO 550Performanţă excelentă sistabilă în fiecare anKOnSUR FAO 590Planta viguroasa cu po-tenţial de producţie ex-trem de ridicatORGAnZA FAO 490Pornire in vegetatie foarterapidaDin gama pesticidelor,itC va ofera pentru cam-pania de primavara urma-toarele:

inSeCtiCiDeCyPeRGUARD 25eCCipermetrin 250 g/lAvantajecombate eficient o gamălargă de insecte la foartemulte culturideosebită siguranţă pentruculturăimpact minim asupra me-diuluicompatibil cu majoritateaproduselor fitosanitare şiîngrăşămintelor foliaremiDASH 200 SLimidacloprid 200 g/lAvantajespectru larg de combaterea dăunătoriloracţiune sistemica a produ-suluiacţiune rapidă si de durataasupra dăunătorilor

eRBiCiDeSiKOStOglifosat acid 360g/lAvantajeerbicid totalse poate utiliza pe întreagaperioadă de vegetaţiese translocă rapid dinfrunze spre rădăcina şi ri-zominiCO 40 SCnicosulfuron 40g/lAvantajeselectivitate foarte bunăpentru hibrizii de porumbfara restricţii pentru rota-tia culturiloracţiune sigură asupra cos-treiului din rizomiactionează eficient împo-triva infestărilor puternice eLeGAnt 05 eCquizalofop-p-etil 50 g/lAvantajespectru larg de acţiunepentru buruienile mono-cotiledonatecombate regenerarea rizo-milornu lasă reziduuri toxice însol

FUnGiCiDeKinG 250 eWtebuconazol 250 g/lAvantajespectru larg de acţiunefungicid sistemic cuacţiune preventivă, cura-tivă şi de eradicareefect sigur şi îndelungat(3-4 săptămâni)

tRAtAment SAmÂntASPOnSOR 6 FStebuconazol 60 g/lAvantajeefect protector de lungă duratăcreştere viguroasă în primele stadiide dezvoltareacţiune sistematică împotrivaagenţilor patogeniuşor de utilizat (aderenţa foartebuna la suprafaţa seminţelor)compatibilitate bună cu majoritateaproduselor fitosanitaremiDASH 600 FSimidacloprid 600g/lconferă protecţie sigură şi de lungădurată a culturiloracţionează prin ingestie şi contact

ÎnGRăSăminteinGRASAminte BiOBiOCOmPLeX 900ingrasamant organic bogat nutritio-nal, cu alge marine, enzime natu-rale comlexe si componentepro-bioticeAvantajestimuleaza cresterea radacinilorscade nevoia de apa a plantelorscade cu 50% necesarul de pesticidecreste durabil fertilitatea solului,scazand progresiv necesarul de in-grasamantinGRASAminte COn-VentiOnALeÎncepând din ianuarie 2012 vomoferi clienţilor noştri îngrăsăminteperformate la preţuri avantajoase:ingrăşăminte complexeureeazotatingrasaminte foliarePentru detalii vizitati-ne la:www.itcseeds.roContact:0372/711731; 0730/713966;0723/266669; 0744/303395