seminar raspunderea civila delictuala (i)

8/15/2019 Seminar Raspunderea Civila Delictuala (I)

1/5

1

DREPT CIVIL – TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR Seminar 6 Faptul juridic ilicit ca izvor de obligaţii. Răspunderea pentru fapta proprie.Repararea prejudiciului.

1)Judecatoria l-a condamnat pe inculpatul I la doi ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii devatamare corprorala din culpa si l-a obligat la plata sumei de 42.300 lei despagubiri civile catre « parteacivila X, asistat de parintii T si M si la o prestatie periodica lunara de 600 lei , de la data savarsiriifaptei. »

In urma accidentului rutier (culpa apartinand exclusiv inculpatului care conducea autoturismul cuviteza excesiva), victima X a suferit leziuni foarte grave care necesita ingrijire sub supraveghere permanenta, fiind in stare vegetativa cronica (de coma).

Tribunalul a criticat sentinta judecatoriei, referitor la faptul ca s-au acordat despagubiri civileglobal ,si a dispus obligarea lui I «la plata sumei de 3.500. lei despagubiri materiale si 10.000 lei daunemorale catre partile civile T si M « , pe langa prestatia priodica de 600 lei .

Curtea de Apel admite recursul declarat de « partea civila X, reprezentat de mama sa M » siconsidera ca « daunele morale acordate initial parintilor in cuantum de 42.300.lei apar ca justificate si denatura sa rascumpere greutatile si suferintele acestora in cresterea fiului lor « .

Cerinte :a) Precizati cine se poate constitui parte civila in speta si natura despagubirilor care ar trebui

acordate. b)Analizati chestiunea prejudiciului moral in cazul de fata.

2) a) A, proprietarul unui cal campion de curse, il angajeaza pe B pentru a-i transporta animalul la poligon. In dimineata cursei, B greseste drumul si ajunge cu intarziere, astfel incat calul pierde startul .

A il actioneaza in justitie pe B cerandu-i despagubiri civile egale cu valoarea marelui premiu acursei, de 20.000 $, aratand ca animalul sau era favoritul principal, castigatorul ultimelor doua editii .

b) X il chema in justitie pe Y, avocatul sau, solicitand instantei obligarea paratului la plata unordespagubiri civile .

In motivarea actiunii sale, X arata ca avocatul sau dintr-o eroare grosiera, nu a formulat calea deatac l-a care era indreptatit potrivit codului de procedura civila, astfel incat, hotararea data in primainstanta, nefavorabila lui X, a rămas definitiva si executorie.

Cerinte :

1)Precizati problemele de drept din cele doua ipoteze ale spetei .2)Solutionati cererile in justitie formulate

3)Societatea comercială X produce și comercializează produse petroliere. Pentru eliminareasubstanțelor secundare rezultate din producția de combustibili, X utilizează o tehnologie proprie,nebrevetată, dar păstrată secret de angajații societății. Cu ajutor ul acestei tehnologii foarte


2/5

2

ieftine, aceste substanțe secundare sunt incinerate pe un teren viran de aproximativ 15 km2 din județul Giurgiu.A este consilier juridic, angajat al societății comerciale Y, care comercializează echipamente pentru eliminarea ecologică a substanțelor industriale. Fabrica societății Y se află în imediatavecinătate a terenului viran unde X elimină diferite substanțe industriale. În data de 1 noiembrie 2011, A dispune ca doi angajați ai societății Y să dezafecteze o cisternăaflată pe terenul lui X, care, din cauza neatenției angajaților acestei din urmă societăți, s-adegradat, amenințând fabrica lui Y, aflată în imediata vecinătate a cisternei. În aceeași zi, A, carea putut observa procesul tehnologic folosit de X de la fereastra biroului său, a descris în detaliuacest proces tehnologic într-un articol publicat pe un site Internet de știri.Prin hotătârea penală (definitivă) din data de 5 ianuarie 2012, instanța judecătorească l-a achitat pe A de mai multe învinuriri privind infracțiuni contra patrimoniului, reținând că A nu a săvârșitfaptele imputate cu forma de vinovăție cerută de lege.În data de 10 ianuarie 2012, X l-a chemat în judecată pe A, cerând obligarea acestuia la plata

unor despăgubiri în cuantum de 1.200.000 de lei. Din înscrisurile, declarațiile de martori șiexpertizele administrate, instanța a reținut că:

- ulterior începerii procesului (la data de 15 ianuarie), prin studii de specialitate, s-adovedit că metoda folosită de X afecta grav mediul înconjurător, lucru necunoscut de Ala momentul săvârșirii faptelor imputate;

- A a publicat articolul din ordinul directorului general al societății Y; - după publicarea articolului lui A, X a înregistrat în contabilitate pierderi de 500.000 de

lei, întrucât concurenții săi au început să aplice aceeași tehnologie ieftină și au putut, înconsecință, să micșoreze prețurile la combustibil, ceea ce a dus la diminuarea clienteleilui X;

- după același moment, X a înregistrat pierderi de încă 300.000 de lei, pe fondul recesiuniieconomice generale;

- X nu și-a înregistrat vreun drept de proprietate intelectuală (brevet) cu privire latehnologia folosită;

- X a încheiat contracte cu trei societăți din străinătate (prețul total fiind de 200.000 de lei), pentru furnizarea tehnologiei, dar, în urma publicării articolului lui A, acești clienți aucomunicat deja intenția de a denunța contractele încheiate;

- în fine, din dispoziția lui A, a fost distrusă cisterna lui X, în valoare de 200.000 de lei;funcționarea acestei cisterne crea un puternic risc de explozie, care ar fi afectat un depozit

al lui Y, în valoare de 100.000 de lei.Ce va hotărî instanța cu privire la acțiunea lui X?


3/5

3

4)Societatea farmaceutică Laropharm, a cărei denumire este marcă înregistrată în România, faceo cerere de înregistrare a numelui de domeniu www.laropharm.ro. Cererea îi este respinsă cumotivarea că S.C. Noname S.R.L. a înregistrat deja numele acestui domeniu. Solicitând maimulte informații, societatea Laropharm află că S.C. Noname S.R.L. are ca domeniu de activitaterepararea țevilor din plastic. De asemenea, se constată că această societate a înregistrat ca numede domeniu și praktiker.ro, elle.ro, giorgioarmani.ro.Care sunt mijloacele juridice pe care le are la dispoziție societatea Laropharm pentru a-și puteaapăra interesele în această situație?

5)Ca urmare a unei lovituri de cutit, X a suferit grave leziuni corporale, avand ca rezultatreducerea capacitatii de munca cu 35%. Victima X cheama in judecata pe infractorul I, cerânddespăgubiri civile reprezentate printr -o suma periodica, platibila lunar; reclamantul face dovada caleziunea suferita- paralizia bratului stang- este ireversibila.I solicita respingerea actiunii civile de plata a

daunelor, sustinand ca reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu patrimonial, el fiind incadrat pe aceeasifunctie pe care o avea anterior si primind aceeasi retributie.

Solutionati actiunea de plata a despagubirilor, analizand si apararea formulata de pârâtul I.

6)X l-a chemat în judecată pe Y, în temeiul răspunderii delictuale pentru fapta proprie,solicitând instanţei obligarea pârâtului:

a) la plata în favoarea copilului ei minor, Z, în vârstă de 12 ani, a unei sume lunare fixe de 500lei cu titlu de daune materiale, până la terminarea studiilor universitare, dar nu mai târziu devârsta de 25 de ani.

b) la plata în favoarea ei a sumei de 12.000 lei reprezentând reparaţia unui prejudiciu material

pr ecum şi a sumei de 10.000 lei reprezentând reparaţia unui prejudiciu moral.În motivarea acţiunii sale, X a arătat că Y l-a accidentat mortal pe fostul ei soţ, tatăl minoruluiZ, lipsindu-l astfel pe copil de întreţinerea pe care i-o presta defunctul. În legătură cu prejudiciile pe care ea, reclamanta, le-a suferit, precizează că prejudiciul material constă în toate cheltuielilede înmormântare ale fostului ei soţ, iar prejudiciul moral constă în suferinţa provocată prin dispa-riţia şocantă a fostului soţ.

În cadrul procesului, W, un văr de-al defunctului, formulează o cerere de intervenţie în nume propriu, reclamând reparaţia bănească de către pârât a prejudiciului moral pe care şi el l-a suferitcu ocazia decesului rudei sale, de care era foarte apropiat, încă din copilărie, prejudiciu pe care îlcuantifică la 5.000 lei.

În întâmpinare, pârâtul formulează următoarele apărări:

(i) solicită reclamantei să probeze întinderea obligaţiei de plată a sumei fixe în favoareaminorului;(ii) consideră că suma invocată de reclamanta X cu titlu de reparaţie a prejudiciului material

este exagerat de mare, el considerând că X a făcut o serie de cheltuieli nejustificate şi chiar extra-vagante în legătură cu procesiunea de înmormântare a defunctului;

(iii) solicită respingerea cererii de intervenţie a lui W, întrucât acesta nu are niciun interesserios şi legitim în formularea unei asemenea acţiuni în justiţie.

Soluţionaţi cererile formulate de X şi W, cu analizarea apărărilor pârâtului.


4/5

4

7)Ziaristul Z a fost chemat în judecată de reclamanta X, realizatoare de emisiuni TV, pentru afi obligat, în temeiul raspunderii civile delictuale pentu fapta proprieu la plata sumei de 1 leu cutitlu de reparaţie prejudiciu moral precum şi la publicarea în presă a hotărârii judecătoreşti deadmitere a acţiunii astfel cum a fost formulată.

Avocatul reclamantei înfăţişează instanţei faptul că pârâtul a publicat un articol defăimător la

adresa clientei sale, prin care şi-a exprimat opinia despre înfăţişarea fizică a lui X ca femeie,des pre calitatea sa slabă de realizator de divertisment, despre ţinutele scenice pe care le poartă,folosind expresii jignitoare, calomniatoare.

În apărare, avocatul pârâtului invocă următoarele considerente: a) neîntrunirea condiţiilor răspunderii civile delictuale, deoarece articolul este un pamflet cu

privire la activitatea de televiziunea reclamantei şi care, prin profesia sa, se expune în mod inevi-tabil criticilor exprimabile în mass-media, fără să se reţină astfel intenţia de a o prejudicia;

b) exercitarea, de către clientul său, a dreptului constituţional de liberă exprimare, prevăzut deart. 30 din Constituţie şi de art. 10 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şilibertăţilor fundamentale.

Cerinţe:

a) Comentaţi modurile de reparaţie solicitate de reclamantă. Publicarea hotărârii judecătoreşti poate fi considerată o reparaţie în natură a prejudiciului?

b) Soluţionaţi acţiunea formulată, cu analiza apărărilor pârâtului.

Literatură juridică Comentaţi următoarele citate: a) „În opinia noastră, pentru desemnarea acestei noţiuni este prefera bilă denumirea de

prejudiciu nepatrimonial, cu toate variantele sale – extrapatrimonial, imaterial, nematerial,nepecuniar – socotite îndeobşte ca fiind sinonime. Şi aceasta întrucât denumirea de prejudiciunepatrimonial este consecinţa logică a luării în considerare a celei mai importante diviziuni care poate fi operată asupra conţinutului noţiunii de prejudiciu civil în general, după criteriul esenţial

a laturii sale intrinseci, în prejudiciu patrimonial (adică prejudiciu de natură materială), pe de o parte, şi în prejudiciu nepatrimonial (adică prejudiciu de natură nematerială), pe de altă parte.

Însă chiar şi aceste denumiri pe care le preferăm, nu sunt cu totul la adăpostul criticii. Astfel,termenul de nepatrimonial , din cuprinsul noţiunii de prejudiciu nepatrimonial , se referă numai laîmprejurarea că acest fel de prejudiciu nu are o valoare economică, precis evaluabilă în bani, nuînsă şi la faptul că valorile cărora un asemenea prejudiciu le poate aduce atingere nu ar aparţine per soanei lezate”. (I. Albu, V. Ursa)

b) „În societatea modernă drepturile nu mai prezintă un caracter atât de absolut ca în vremearomanilor; ele sunt mai relative, nu ca noţiune sau ca principiu dogmatic, ci din punct de vedereal exteriorizării lor. ...urmează de aici că formula subiectivă a romanilor, cu privire la exercitareadrepturilor, trebuie astăzi să fie apreciată după criteriul obiectiv al paralelismului şi egalităţiidrepturilor de aceeaşi natură a celorlalţi oameni... Deci, regula romană Neminem laedit qui suoiure utitur trebuie astăzi tradusă în sensul că acel care îşi exercită drepturile cu băgare de seamă,fără a comite imprudenţe sau neglijenţe, nu va fi răspunzător de pagubele ce le poate pric inuiterţilor. ...Dar instanţele judecătoreşti au combinat principiul expus cu o idee nouă: intenţia de avătăma, adică exercitarea dreptului în scopul de a produce un prejudiciu cuiva; se înţelege căexercitarea dreptului nu mai poate fi considerată atunci normal: Malitiis non est indulgendum.” (C. Hamangiu, I. Rosetti- Bălănescu, Al. Băicoianu)


5/5

5

c) „Dacă cineva a comis un delict, dacă din neglijenţă a adus daune altei persoane, aceasta a pus în joc oobligaţie preexistentă, o situaţie juridică preexistentă. El avea dinainte obligaţia să respecte dreptul altuia,

căci acesta constituie o obligaţie fundamentală, ca urmare a însăşi ideii de drept...

Culpa presupune un act ilicit şi aceasta e decisiv... aceasta înseamnă că este un act nepermis.

Caracteristica culpei nu este paguba pricinuită; trebuie ca paguba să fie ilicită. Căci pagube producem

semenilor noştri în activitatea noastră de toate zilele. Când profesorul pune o notă de cădere unui student,i-a adus o pagubă. Când cineva execută o hotărâre judecătorească în contra unui adversar, îi aduce o pagubă.

...însă culpa se referă numai la pagube ilicite.” (M. Djuvara)

seminar raspunderea civila delictuala (i)

Documents