selectie poduri din beton sem 2 - 2013 cfdp

7/21/2019 Selectie Poduri Din Beton Sem 2 - 2013 CFDP

http://slidepdf.com/reader/full/selectie-poduri-din-beton-sem-2-2013-cfdp 1/222

Facultatea de Construcţii Timişoara Conf. dr. ing. Adrian BOTA - PODURI DIN BETON 1




2.3. Grinzi cu armă

tura preîntinsă

2. Tabliere pe grinzi prefabricate

eficienţă mare pt. că: - nu necesită teci;

- fără dispozitive de blocare a armăturiii pretensionate;

- nu necesită injectarea canalelor cu lapte de ciment.

dezavantaj: - nu pot fi secţionate pt. transport;

- armătura pretensionată nu poate fi ridicată spre reazeme.

folosite la: - tabliere cu deschiderea de 10…27 m.

execuţie: - h = 1/22 din deschidere;

- secţiune dublu T;

- secţiune trapezoidală (mai rar), cu talpa mare jos.





tura preîntinsă


armare: - armătura netensionată, etrieri şi bare longitudinale;

- etrierii din inimă şi tălpi se dispun în aceeaşi secţiune;

- echidistanţa 20 cm curent, scade la 10 cm spre capete;

- etrieri buclă pt. conlucrarea cu placa.

armătura pretensionată:

- toroane drepte;

- în zona centrală a bulbului;





tura preîntinsă


armare cu traseu modificat: - deschideri de până la 44 m;

- 1 /3 din armătura pretensionată se ancorează la capetele cofrajelor, sus;

- la 0,3…0,35 din deschidere, se fixează jos cu barţe oscilante;

- 50 cm capete libere pentru fixare în antretoaze.





tura postîntinsă


utilizare: - poduri rutiere sau CF;

- nr. grinzi varibil, funcţie de lăţime;- mai dese la CF (2…4 pe fir).

geometrie: - talpă superioară - lăţime 0,6…1,40 m; – grosime - ca placa dintre grinzi;

- sau 18…20 cm la placă peste grinzi;

- inimă 16 cm – rutiere, 18 cm - CF;

- inima constantă pe zona centrală, se îngroaşă spre capete;

- bulb inferior cu geometrie constantă;

- tronsonare pt. transport şi manipulare – tronsoane scurte (mai vechi),

- tronsoane lungi 10…12 m.




2.4. Grinzi cu armătura postîntinsă


armare: - armătura netensionată - etrieri, bare longitudinale, vutari;

- placa între grinzi (a);

- elemente de legătură pentru placa peste grinzi, din etrieri (b) sau bucle (c);






armare: - poziţionare armătură pretensionată – etrieri cu distanţieri şi console, pelungimea curbelor (d);

- la capetele grinzilor – plăci metalice de repartiţie în zone monolite sauprefabricate (e);

- armătura legată la intersecţia barelor – carcasă rigidă.






armare: - zone de ancorare armătură pretensionată – plase sudate sau legate

din bare îndoite, Ø8…10 la 8…12 cm;

armare: - armătura pretensionată – jos în zona centrală, se ridică spre

capete;- ancorată la capăt, până la L=30 m;

- unghi recomandabil 20…30º.




2.5. Armarea antretoazelor


antretoazele din câmp:- încărcări directe;

- repartiţia transversală;

- solictate de - momente încovoietoare + / -

- forţe tăietoare.

antretoazele de capăt: - încărcări directe;

- rigiditate spaţială a tablierului.

antretoazele : - elemente precomprimate cu armătură post întinsă;

- grosime cca 20 cm;

- înălţime max egală cu grinda;

- armare cu carcasă armătură netensionată şi teci;

- betonare la betonare placă.






antretoazele de capăt: - un cablu la partea inferioară (cca 24Ø5 sau echivalent toron);

- superior , legate de placă.

antretoazele din câmp: - un /două cabluri în zona centrală

(cca 36Ø5 sau echivalent toron);

- compresiune mai mare la fibra inferioară;

- frecvent traseu drept (a);

- uneori traseu curb (b) pt. încărcarea grinzilor centrale şi descărcarea celor marginale → posibil grinzi identice.




2.6. Asigurarea conlucrării plăcii cu grinzile


tabliere cu nervuri dese: - conlucrare între prefabricat şi placa monolită;

- buclă sau etrieri închişi ce prind bare longitudinale din placă (a);

- etrieri deschişi îndoiţi spre capetele grinzii (b).






tabliere cu placa turnată între grinzi:

- se preia lunecarea dintre placa monolită şi talpa prefabricatului, pe faţa sa laterală;

- în general, armătura de placă este suficientă;

- la capete, se îndeseşte armătura de placă (forţa de lunecare e mai mare).

tabliere cu placa turnată peste grinzi:

- se preia lunecarea dintre placa monolită şi talpa prefabricatului, pe suprafaţa sa;

- în general, etrierii scoşi din grindă sunt suficienţi (a);- la grinzi puternic solicitate, bucle ce diam. 12…16 mm (b).






tabliere cu plăci prefabricate:

Stânga - se preia lunecarea dintretalpa prefabricatului şi placaprefabricată, pe faţa sa laterală;

- în general, armătura deplacă este suficientă;

- se preia lunecarea dintreplaca prefabricată şi talpaprefabricatului, pe suprafaţa sa,

prin bare cu buclă;

Dreapta – la plăcile cu goluri,conectorii există numai în goluri,

(1,00 x 1,50) m.




2.7. Realizarea continuităţii între deschideri


scop: - reducerea numărului de rosturi transversale, a nr. dispozitivelor deacoperire a rosturilor, a costurilor iniţiale şi de întreţinere.

realizare: - continuizarea structurii, la deschideri mici;

- continuizarea plăcii, la deschideri mari.

continuizarea structurii:

- la tabliere cu nervuri dese, prin placa monolită şi antretoaze;

- se preiau numai încărcări apărute după întărirea betonului plăcii;- momentele negative se preiau cu armătură peste reazeme;

- eventuale momente negative se preiau cu armătura inferioară din prefabricate,ancorată în antretoazele monolite.







- la tabliere cu nervuri dese, prin placa monolită şi antretoaze;

- la deschideri peste 20 m, - bare ridicate îmbinate prin sudură (a);

- cabluri căciulă (b), în canale;

- recomandabilă geometria cu zone drepte.


- la tabliere cu grinzi, valabileprocedeele anterioare;

- se asigură continuitatea grinzilor şi

pentru moment pozitiv;- la plăci turnate între grinzi, parte din

talpa superioară se toarnă monolit.






continuizarea plăcii:

- la tabliere cu grinzi, utilizată frecvent – mai simplă şi economică;

- placă monolită, cu rigiditate redusă pt. a permite rotirea capetelor de grinzi şi a

prelua încărcări locale;- grosime idem placă din deschidere;

- lungime = interax rezemare grinzi;

- izolată de capetele grinzilor ;

- legată de placa monolită pe cca 1 m de fiecare parte a rezemării;

- placa prefabricată nu se betonează pe capete pentru suprapunerea armăturii.






continuizarea plăcii:

- la tabliere cu grinzi, utilizată frecvent – mai simplă şi economică;

- placă prefabricată, armătura se îmbină cu cea a plăcii de pe rezem.




3.1. Alcătuire generală

3. Tabliere pe două grinzi

tehnologie de execuţie:

- soluţie monolită:- pe eşfodaje;- pe cintre mobile sau autopăşitoare;

- prin avansare pas cu pas;- executate pe mal şi lansate prin împingere.






avantajoase: deschideri 20 … 50 m;

curent: deschideri 30 … 45 m;

lăţimi: 4,50 m – o bandă de circulaţie;

la 30 m pt. autostradă.

schema statică: rar - simplu rezemate;

curent – continue cu 3 … 8 deschideri, L max = 350 m.






secţiune transversală:

- 2 grinzi principale (cu dimensiuni din tab. de la “1.3. Tipuri de structuri longitudinale”);

- dală din beton armat;

- fără antretoaze, sau;- cu antretoaze numai pe reazeme (uneori bară distanţier), saupe reazeme şi 1…3 în câmp.






distanţa între grinzi:

- 3…12 m = aprox. jumătate din lăţimea tablierului.

lăţime inimă grinzi:

- 1/3,5 din înălţimea tablierului (la deschideri de 35…45 m, corespunde 80…95 cm);

- constantă;

- variabilă, cu fruct max 1/35, pt. facilitarea decofrării.






placa:- grosime variabilă în lungul podului:

- câmp – (1/19…1/24) x distanţa interax grinzi;- reazem – 1/13 x distanţa interax grinzi;

- grosime variabilă transversal podului:

- distanţa interax grinzi < 5 m – grosime constantă;- distanţa interax grinzi > 5 m – grosime variabilă parabolic sau linair .






antretoaze:

- înălţime:- câmp – (0,7…0,8) x din înălţimea tablierului;- reazem – înălţimea tablierului;

- bare distanţier cca 35 x 35 cm;

- lăţime: (0,8…0,9) x din grosime grinzi




3.2. Armarea plăcilor


tip placă

(raport laturi):

- scurtă – dacă tablierul are antretoaze;

- lungă, în mod curent, din lipsă de antretoaze;

- beton armat;

- beton precomprimat.






beton armat:

- tabliere cu lăţime < 10 m;

- armare superioară /inferioară perpendiculară pe grinzi;

- înălţime vute – conduce la armare simplă, similară cîmp/reazem;- armătura se ridică în 2…3 secţiuni,

pt. ca diagrama de mom. capabile să înfăşoare

diagramele de momente max şi min.






beton precomprimat:

- tabliere cu lăţime > 10 m;

- precomprimare transversală;

- beton armat, longitudinal;

- plase de armătură sus /jos, pe contur vute;

- armătura transversală din plase – spre feţele plăcii.






beton precomprimat:

- armătura post întinsă – traseu curb;

- 1…3 toroane sau 12…24 Ø5…8;

- ancoraj fix la mijloc consolă;

- ancoraj mobil la margine consolă opusă;

- dispunere alternativă la 65…125 cm (min 8Øteacă).




3.3. Armarea grinzilor simplu rezemate


rezemare:

- similară grinzilor prefabricate;- nu au bulb, grosime constantă a inimii.

armare:- armătura pretensionată - blocare la capăt grindă;

- dacă e cazul se scoate la partea superioară a grinzii;

- armătura netensionată preia torsiunea.




3.4. Armarea grinzilor continue


structură:

- 3…8 deschideri.

armare:

- funcţie de tehnologia de execuţie;

- pas cu pas, pe lungime de deschidere;

- pas 1 = deschiderea 1 + 0,21 din deschiderea 2 (secţiune de moment nul (minim));

- zonă propice pt. cuplarea cablurilor de precomprimare;

- la lansare prin împingere – armare specifică fazelor , definitivă sau

şi cu cabluri provizorii.

3 T bli d ă i i






armare:

- funcţie de alcătuirea tablierului;

- dacă există antretoaze în câmp – armare pt. rezistenţă la precomprimare;

- dacă există antretoaze pe reazeme – armare pt. torsiune grinzi principale;

- la grinzi fără antretoaze – torsiune diminuată;

- etrieri cu mai multe secţiuni de forfecare;

- bare longitudianle pe ramurile etrierilor;

3 T bli d ă i i






armare:

- funcţie de alcătuirea tablierului;

- armătura pretensionată – traseu curb, dispersată pe secţiune în zona de cuplare;

- cablurile din câmp – continue pe lungimea structurii;- cablurile suplimentare pe reazeme – ancoraj fix în deschidere;

- mobil în secţiunea de cuplare.

3 Tabliere pe două grinzi






armare:

- funcţie de alcătuirea tablierului;- armătura pretensionată – traseu curb, dispersată pe secţiune în zona de cuplare;- cablurile din câmp – continue pe lungimea structurii;- cablurile suplimentare pe reazeme – ancoraj fix în deschidere;

- mobil în secţiunea de cuplare.







armare:- funcţie de alcătuirea tablierului;- la tabliere cu lăţime mare – forţe tăietoare mari;- se preiau cu - cabluri suplimentare tip “căciulă”;

- prin precomprimare verticală.







armare:

- pt. antretoaze scurte – armare obişnuită;

- pt. antretoaze lungi, >7m - precomprimare.

solicitări:

- încărcare directă → momente încovoietoare pozitive;

- torsiunea + / - în grinzile principale → momente încovoietoare + / -;- din torsiune – solicitări mai mari.

4 Tabliere cu grinzi cheson





4. Tabliere cu grinzi cheson

domeniu:

- rutier;- CF, cu calea în cuvă din balast.

schema statică:

- curent, structură continuă, max 8 deschideri;- la autostrăzi (lăţimi mari) – structuri independente pe sens;- înălţime constantă – simplificare tehnologică.

tehnologii de construcţie:

- turnare pe cintre autopăşitoare;- lansare în deschidere prin împingere;- din bolţari prefabricaţi mmontaţi cu grinda de lansare.

4 Tabliere cu grinzi cheson






lăţime<12 m: cheson monocelular cu pereţi verticali sau uşor înclinaţi

lăţime<18 m: placă cu nervuri la mijloc de bolţar şi/sau la capete







inimi: - constantă;- grosime 30…50 cm, uzual 40 cm.

placa inferioară: - variabilă, groasă pe reazeme;

- grosime 16…60 cm.

placa superioară: fără nervuri

- variabilă transversal;

- vute spre grinzi, pt. dispunere cabluri pt. precomprimare;- grosime 16…26 cm, 1/25 din deschiderea de placă.

placa superioară: cu nervuri

- la capetele bolţarului, cu lungime de cca 3,50 m;

- grosime 20…22 cm;- la capetele bolţarului şi la mijloc;

- grosime 15 cm.

rigidizare: - pe reazem, cu diafragmă cu gol.






ab e e cu g c eso

rosturi între bolţari: - turnarea monolită nu pune probleme la rosturi de turnare;

- la prefabricare, rosturile să preia forţa tăietoare până

la precomprimare;- cronologic, 3 modalităţi tehnologice.

rosturi între bolţari: umede, cu beton cu agregate fine

- 30…50 mm;- pt. preluare greutate bolţar, consolă scurtă pe inimi;- sau lambă şi uluc în inimi şi placa superioară;- precomprimarea posibilă numai după întărire beton;- ritm lent de execuţie.






g

rosturi între bolţari: încleiate

- ,1 mm;- problema majoră – toleranţe la execuţia feţelor a doi bolţari alăturaţi!;- soluţia – betonarea ca mulaj pe faţa turnată anterior;

- dibluri trapezoidale pe inimi pentru fixarea bolţarilor;- dispozitiv de montaj cu bare pretesionate;- rol de lipire, corecţie geometrică, transmitere eforturi şi etanşare.






g

rosturi între bolţari: dibluri cu formă dinţată

- pe plăci şi pe inimi;- elimină lipirea;- îmbinare simplă şi sigură;

- pe interiorul inimilor sunt nervuri de rigidizare;- posibilă montarea bolţarilor de la partea superioară;- posibilă precomprimarea din interior ;- blocarea cablurilor în bosaje simple sau duble;- diminuarea cablurilor de consolă.





4.2. Armarea transversală a chesonului

funcţiune: în placa superioară

- încovoiere din încărcarea directă;- efectul de structură tip grindă cheson;- beton armat sau precomprimat;

- armare similară plăcilor de la tablierele cu două grinzi.





4.2. Armarea transversală a chesonului

funcţiune: evitarea întinderii pe înălţimea inimii

- precomprimare verticală (numai la bolţarii din zona reazemelor):- cu toroane simple;- cu toroane duble cu buclă (preia şi momente transversale).

funcţiune: armătura pretensionată este în zona superioară a inimii

- armătură de fretare a zonei.





4.3. Precomprimarea longitudinală

posibilităţi: varianta 1

- toate cablurile necesare în faza finală, se plasează în secţiune;- se cuplează cu cablurile din etapa anterioară de execuţie;- cabluri cu ancoraje simple sau de cuplare, după caz.

varianta 2

- cabluri montate şi pretensionate numai conform necesarului din secţiune;- se evită degradarea cablurilor şi a tecilor;- se reduce numărul de cuplaje;- se pot folosi ancoraje fixe la un capăt (simplu şi ieftin);- se evită coroziunea precoce prin posibiltatea de injectare imediată;

- injectare facilă prin canale neobturate de cuplaje.

alcătuire:- fascicole din sârme paralele de tip SBP, Ø7 sau 8 mm;- bare din oţel de înaltă rezistenţă;- toroane – în mod curent.

4.3.1. Tipuri de armătură pretensionată

aranjarea cablurilor:- aşa fel încât diagrama de pretensionare în trepte;- să înfăşoare fidel diagrama de pretensionare proiectată.






tipuri de precomprimare:- ancorajele sunt plasate în nervuri verticale sau bosaje, în interiorul elementului;- precomprimarea devine independentă de pozarea bolţarului;

- A - cabluri de consolă;- B - cabluri de deschidere;- C - cabluri de continuitate.

4.3.1. Tipuri de armătură pretensionată






A - soluţii de precomprimare:- în principal, cabluri de consolă;- soluţia constructivă depinde de nivelul de precomprimare pt. forţe tăietoare;

4.3.2. Tabliere executate în consolă

A - soluţii de precomprimare (2 soluţii extreme):- soluţia 1

- toate cablurile traversează în lung deasupra inimii;- coboară oblic la ancoraje în rosturi;

- componenta verticală a forţei de precomprimare preia mare parte din forţa tăietoare.





4.3. Precomprimarea longitudinală 4.3.2. Tabliere executate în consolă

A - soluţii de precomprimare (soluţii extreme):- soluţia 2

- toate cablurile traversează în lung prin placa superioară;

- curbate în plan orizontal;- ancorate în bosajele de la intersecţia inimă-placă superioarră.






variante de aranjare a cablurilor:- pe baza soluţia 1 şi soluţia 2

variante de aranjare a cablurilor:- varianta 1

- combină soluţia 1 cu soluţia 2;- când placa superioară este mică şi sunt multe cabluri;- ancorajele cablurilor descendente se plasează cât mai jos,pt. preluare forţe tăietoare în rost.







- identică cu soluţia 2 (cablurile amplasate în placa superioară);- simplitate remarcabilă.


- cabluri pe lungime cât mai mare în placa superioară;

- cablurile se curbează şi coboară în inimă;- ancorarea se face cât mai jos posibil.






B - soluţii de precomprimare:- cabluri de deschidere;- amplasate fie numai în placa inferioară, ancorate în bosaje sau nervuri pe placa inferioară;- fie parţial în placa inferioară, parţial în inimă cu ancorare în placa superioară.

C - soluţii de precomprimare:- cabluri de continuitate;- traseu drept sau ondulat;- extinse pe lungimea întregii structuri;

- ancoraje amplasate pe înălţimea inimii;- tragerea se face de la ambele capete;- lungimea necesară se realizează prin cuplare.





4.3. Precomprimarea longitudinală 4.3.3. Tabliere executate pas cu pas

prin avansare continuă

soluţii tehnologice:- pas egal cu deschiderea:

- turnare pe cintre autopăşitoare;- lansate prin împingere;

- bolţari susţinuţi provizoriu până la precomprimarea deschiderii:- prefabricaţi, pozaţi prin avansare;- monoliţi, turnaţi prin avansare pas cu pas.

cabluri:- precomprimarea longitudinală se face cu cabluri de continuitate;- traseu ondulat, plasat în inimi şi vute;- precomprimare separată pe deschidere;

- continuitate asigurată cu dispozitive de cuplare;- pt. simplificarea prefabricării:

- cabluri drepte de consolă la partea superioară a inimilor ;- cabluri drepte de continuitate la partea inferioară a inimii;- inimi precomprimate vertical, în zona reazemelor.





4.4. Rigidizări transversale

comportare la torsiune:- foarte bună:

- fără rigidizări în câmp;- rigidizări numai pe reazeme (culei şi pile);

- diafragme cu gol pt. circulaţia prin cheson a personalului de întreţinere.

pe culee









pe pile









pe pile – diafragma poate fi înlocuită cu cadru transversalformat din pereţi şi nervuri orizontale scose din plăci;

- nervurile folosesc drept bosaje pt. ancorarea armăturii pretensionate.

1. Tipuri de structuri pe dale




domeniu de utilizare:- rutier, mai rar CF;- podeţe de la 1,00 m;- poduri < 20 m (max. 30 m);- acolo unde înălţimea de construcţie trebuie să fie redusă.

clasificare:- mod de execuţie:

- monolit;

- prefabricat;- mixt (elemente prefabricate şi zone monolite;

- natura betonului:

- armat;

- precomprimat;- forma în plan:

- drepte;- oblice;- curbe;

DALA?:

- similară unei plăci cu dimensiuni mari în plan;- grosime mare, de ordinul zeci de cm;- rezemată pe 2 laturi.

1. Tipuri de structuri pe dale




clasificare:

- tip de suprastructură:- simplu rezemată;- continuă;

- tip de secţiune transversală:

- plină;

- cu goluri;- cu nervuri;- casetată.

evoluţie tehnologică:

- de la monolite:- consum mare de materiale;

- la prefabricate din beton precomprimat:

- secţiune cu goluri sau casetată.

avantaje / dezavantaje:- materiale: beton, armătură, cofraje;- curbură;- continuizare;- rigidizare transversală.

2. Dale monolite




2.1. Dale din beton armat

utilizare:- podeţe şi poduri rutiere < 12 m.

2.1.1. Dale simplu rezemate, drepte

forma secţiunii transversale:- dale pline cu /fără console (a, b, c);

- dale cu nervuri marginale (d),nervura min 50 cm.

2. Dale monolite





scurgerea apelor:- longitudinal - prin reducerea grosimii daleila reazeme;

- transversal – conform figurii;

- raţional – secţiune constantă pt. că momentele încovoietoare sunt mai mari

în fâşiile marginale.


2. Dale monolite






utilizare:- frecventă înainte de apariţia dalelor prefabricate.

geometrie şi armare de principiu:- conform figură;- se pot folosi beton şi armătură cu calităţi inferioare.

2. Dale monolite






geometrie şi armare de principiu:- grosime la mijloc = 1/12 din deschiderea de calcul;- consum armătură cca 75…95 kg/m3 beton;- armătură longitudinală distribuită neuniform pe lăţime;- armare mai puternică spre margini;- armătură cu acelaşi diametru, cu interspaţiu modificat.

2. Dale monolite





2.1.1. Dale simplu rezemate, drepte procedeu armare:- lăţimea se împarte în 3;- zona centrală = ½ din lăţime;- cca 50% din bare se ridică în 2,3 secţiuni;

- se ridică din raţiuni de moment incovoietor(inutile) şi nu de forţă tăietoare;

- ridicarea pe zone de

l /4 la l /8 faţă de reazeme;

- pentru forţe tăietoare –ridicare sub unghi min 30º;

- zonele marginale care formează bordurile – armare constructivă de grindă.

2 1 D l di b

2. Dale monolite






procedeu armare:- armătura longitudinală – bare sau plase sudate 12…30 / 7…20;

- ancorarea armăturilor la reazeme, conf. fig.;- armătura transversală

– inferioară - min 3Ø8/m şi min 15% din armătura longitudinală;- superioară – min. 3Ø/m pe fiecare direcţie, min 8…10% din armătura longitudinală

- plasele superioară şi inferioară se leagă între ele cu agrafe la 60…80 cm.



2 1 Dale din beton armat

2. Dale monolite






podeţe de CF: - armare similară podeţe de şosea;

- legătura între plase se face cu etrieri mai deşi;- rezemare pe reazeme de oţel, fixe şi mobile;- evacuarea apelor conf. detaliu.


2. Dale monolite





2.1.2. Dale simplu rezemate, oblice

caracteristici:- pt. traversarea obstacolelor sub diverse unghiuri;

- lungime l ll l – paralelă cu marginea liberă;

- lăţime b – perpendiculară pe marginea liberă;- unghiul de oblicitate φ (ascuţit);- → lungimea perpendiculară pe marginile rezemate a;- armare similară cu cea a dalelor drepte, cu precizări de detaliu.


2. Dale monolite






0,5 ≤ b/ l ll l ≤ 0,75 şi 50º ≤ φ < 90 º :

- armătura tip a – paralelă cu marginile libere;- armătura transversală – min 30% din armătura longitudinală, sau din calcul;

- paralelă cu marginile rezemate;- !% tip b;- !% tip c, ridicată, perpendicular pe marginile libere.


2. Dale monolite






0,75 < b/ l ll l ≤ 1,5 şi 50º < φ < 75 º :

- armătura longitudinală – perpendicular şi în evantai;- armătura transversală – min 30% din armătura longitudinală, sau din calcul;

- "!% tip b - paralelă cu marginile rezemate;- !!% tip c, ridicată, perpendicular pe marginile libere;- armătură tip d – pe margini libere, idem nr. cu tip c.


2. Dale monolite






0,75 < b/ l ll l ≤ 1,5 şi 75º ≤ φ < 90 º :

- armătura longitudinală – perpendicular şi mai puţine bare în evantai;- armătura transversală – min 30% din armătura longitudinală, sau din calcul;

- "!% tip b - paralelă cu marginile rezemate;- !!% tip c, ridicată, perpendicular pe marginile libere;- armătură tip d – pe margini libere, idem nr. cu tip c.


2. Dale monolite





b/ l ll l > 1,5 şi 50º ≤ φ < 90 º :

- armătura longitudinală – perpendicular, paralel şi puţine bare în evantai;- armătura transversală – min 30% din armătura longitudinală, sau din calcul;

- !!% tip c, paralelă cu marginile rezemate şi ridicată,perpendicular pe marginile libere.


2. Dale monolite




2.1.3. Dale continue

aprecieri :- continuizarea → uniformizarea solicitărilor în lungul structurii;- diminuarea deformaţiilor;

- deschideri < 20 m, cu alegerea lor conform principiilor din statică;- solicitări optimizate prin:

- secţiune variabilă în lung, cu vute drepte sau parabolice;- reducerea greutaţii proprii (goluri);

- grosime dală h / l = 1/18…22.

2.2. Dale din beton precomprimat

2. Dale monolite




2.2.1. Caracteristici

aprecieri:- soluţii avantajoase şi estetice pt. pasaje superioare:

- deschideri de 10…20m;

- eleveţii max. 8 m;- grosime 40…65 cm;

- pt. viaducte şi poduri:- deschideri de 20…35 m;- structură simplu rezemată, continuă sau cadru;

- grosime constantă sau variabilă;- grosime constantă, pt >4 deschideri,

- l /28 – deschidere marginală;

- l /33 – deschidere centrală;

- pt. beton şi armătură, superioare- forma secţiunii transversale, conf. fig.;- goluri, dacă se justifică economic;- goluri sau nervuri, pt. L>25 m.


2. Dale monolite




2.2.2. Dale simplu rezemate

prezentare:- aplicate pe larg în primele decenii ale precomprimării;- dale pline, cu goluri, cu nervuri;

- posibilă utilizarea betonului uşor.


prezentare:

- aplicate pe larg la pasaje şi viaducte de intersecţie;- iniţial se betonează întreaga suprastructură, susţinută.


2. Dale monolite





precomprimare:

armare pasivă:- momente de încovoiere transversale şi de torsiune în exploatare;- deasupra reazemelor, în dală sus şi jos, plase de armătură pt. transmiterea

eforturilor de la dală la infrastructură.


2. Dale monolite





armare:- viaducte urbane;- deschideri 25…30 m;

- dale cu goluri cu grosime mică.


2. Dale monolite





armare:- viaducte pt. şosele şi autostrăzi;- deschideri 30…40 m;

- dale pline cu grosime variabilă;- avantajoasă precomprimarea transversală;- ex: pt 8 deschideri, 27 + #*38 + 27, grosime dală 1,20 m în câmp şi 1,60 m

pe reazem.



3.1. Principii de realizare

3. Dale prefabricate




secţionare longitudinală:- fâşii longitudinale, se montează pe elevaţii;- este dificilă continuzarea;

- se fac dale simplu rezemate;- dale continue - din elemente longitudinale, combinate cu zone monolite.

secţionare transversală:

- fâşii transversale;- necesită eşafodaje;- este facilă continuizarea.

secţionare bidirecţională:- elementele anterior obţinute au greutate şi gabarit rezonabile;- nu este necesară !





prezentare:




- recomandate la elemente prefabricate scurte;- grosime dale = ¼,5…12 din lumină;- este determinantă forţa tăietoare;- conlucrarea dintre elementele prefabricate:

- spirala dintre fâşii;

- nervura transversală monolită de la capăt.

şosea:






prezentare:- recomandate la elemente prefabricate scurte;- grosime dale = 1/4,5…12 din lumină;- este determinantă forţa tăietoare;- conlucrarea dintre elementele prefabricate:

- spirala dintre fâşii;- nervura transversală monolită de la capăt.

CF:




3.3.2. Dale simplu rezemate armarea fâşiilor cu goluri (rutier):






3.3.2. Dale simplu rezemate conlucrarea fâşiilor cu goluri (rutier):

prin nervuri de capăt

prin rosturi armate







fâşii cu goluri (CF):

conlucrarea fâşiilor:







armarea fâşiilor pline (CF), deschideri 4…5 m:







armarea fâşiilor cu 1 gol (CF), deschideri 6…12 m:






3.3.2. Dale simplu rezemate armarea fâşiilor cu 2 goluri (CF),

deschideri 6…12 m:

monolitizare



3 3 3 D l i




3.3.3. Dale continue prezentare:

- soluţie mai eficientă decât simpla rezemare;- necesită tehnologie mai complexă;

- prin secţionare transversală;- şi din fâşii cu goluri armate corespunzător :- din fâşii de 12…18 m;- pasaje cu 3 deschideri:

- desch. marg. 9…15 m;

- desch. centr. 18…24 m.





3 3 3 Dale contin e





prezentare:- dale cu secţiune mono/bicelulară;- din tronsoane prefabricate de cca 3 m lungime;

- grosime cca 1,25 m;- pasaje cu 3 deschideri:

- desch. marg. 9…12 m;- desch. centr. 18…30 m;

- h/ l = 1/14…25;

- rosturi uscate – răşini epoxidice;- precomprimarea conform fig.

4.1. Caracteristici generale

4. Dale cu secţiune compusă




prezentare:- prin secţionare longitudinală;- legarea prefabricatelor cu beton monolit;- prefabricate cu armătură pre întinsă;- denumire: secţiune compusă beton precomprimat – beton armat;

- secţiune cu comportare monolită;- dale simplu rezemate şi continue;- două faze de lucru ca structură:

- 1 – prefabricatele preiau greutatea proprie şi betonul monolit;- 2 – dala compusă preia acţiunile din greutatea moartă şi utilă.



4.2. Dale simplu rezemate

4. Dale cu secţiune compusă

4 2 1 Cu secţiune plină




prezentare:- poduri rutiere cu deschiderea peste 5 m;- grinzi precomprimate T întors;- avantajoase până la 12 m;

- armare transversală prin goluri;- armare în betonul monolit.

4.2.1. Cu secţiune plină



1.1. Tipuri de plăci

1. Plăcile tablierelor pe grinzi




raportul laturilor (latura lungă / latura scurtă) indiferent de orientare:- plăci lungi – raport laturi > 2;- plăci scurte - raport laturi % 2;

comportare la încărcare:- plăci lungi – zona centrală ca fâşie de placă cu lungime infinită;

2 zone de capăt cu eforturi pe ambele direcţii;- plăci scurte - eforturi pe ambele direcţii;- determinarea eforturilor – diferită pe tip de placă.



1.5. Plăci lungi. Eforturi din încărcări utile


d ă




procedură:- încărcările utile au poziţie variabilă pe placă;- pt. determinarea eforturilor (M, T) max şi min:

- suprafeţe de influenţă;- fâşii de placă:

- suprafeţele se determină în puncte caracteristice pe axa scurtă dincentrul fâşiei;

- schema statică:

- laturi scurte simplu rezemate;- laturi lungi rezemate conform tipului de fâşie;- raport laturi convenţional = 4;

- capete de fâşii:

- suprafeţele se determină în puncte caracteristice pe latura;- se ia în considerare modul real de rezemare.



1.5. Plăci lungi. Eforturi din încărcări utile


Fâşie de placa tip A:- dacă poziţia forţei coincide cu punctul pt. care se determină suprafaţa de




ţ ţ ţ

influenţă, ordonata are valoare infinită;- valoarea devine finită dacă se ţine seama de suprafaţa mică pe care se

repartizează forţa dată de roată.



2.4. Tabliere pe două grinzi, fără antretoază în câmp

2. Tabliere pe grinzi simplu rezemate

Încărcarea directă a unei grinzi:




- echivalarea încărcării excentrice→ încărcare axială şi moment.

Eforturiinterioare



1.1. Aspecte generale

Scheme statice pt. structuricu mai multe deschideri:- a - structură simplu rezemată independentă;

sau structură tip grindă continuă;- b, c - structură cu noduri fixe;




b, c structură cu noduri fixe;- structuri simplu rezemate sau

continue, pe pile elastice, cuaparate de reazem fixe;

- la viaducte lungi – soluţia d;- e - structură cu noduri deplasabile (flotantă).



1.3. Pile

b – pile pentru viaducte urbane, de intersecţie, pasaje:- să reducă cât mai puţin vizibilitatea;

- să utilizeze eficient materialele;- → stâlpi din beton armat;

- secţiune pătrată sau circulară.

viaducte urbane şi pasaje:




viaducte urbane şi pasaje:

- pentru mărirea gabaritului şi estetică:- rezemare pe console scurte scoase din rigle;- console scurte şi la grinzi;

- avantajoasă continuizarea rosturilor .



1.3. Pile

c – pile pentru viaducte înalte:- forme şi dimensiuni foarte variate, funcţie de:

- caracteristicile văii;- tipul de structură.




înălţimi > 50 m:- solicitări mari pe ambele direcţii;- secţiuni casetate mono sau multicelulare.



1.4. Amenajarea zonei din spatele culeei

definirea problemei:- leagă podul de drum;- confort şi siguranţă;- lungime minimă pt trecerea de la lăţime PC pe drum la PC pe pod;




lungime minimă pt. trecerea de la lăţime PC pe drum la PC pe pod;

- vârful sfertului de con se alege:- în exteriorul trotuarului;- înainte de sfârşitul zidului întors cu 50…75 cm;- fundaţie cu min 20 cm sub adâncimea de îngheţ;- fundaţie sub adâncimea de afuiere.



2.1. Elevaţiile culeelor

2.1.1. Culei cu ziduri întoarse

zid întors:- beton armat;- grosime min 30 40 cm;




- grosime min 30…40 cm;

- încastrat în zidul frontal;- acţiuni:

- împingerea pământului orizontală;- acţiunea convoiului din spatele culeei

- armare de rezistenţă la faţa interioară;- armare constructivă la faţa exterioară;- armare pe fâşii:

- fâşia superioară – , zid de gardă – încastrată în fâşia inferioară;- armătură de rezistenţă pe verticală;

- fâşiile următoare - încastrate în zidul frontal;- armătură de rezistenţă pe orizontală;

- legarea zid întors de zid frontal – buclă.




2.1.3. Culei înecate

problematica:

- structură tipizată pentru pasaje:




2.1.4. Culei prefabricate pentru podeţe

problematica:- podeţe – structuri foarte frecvente;- pentru structuri drepte sau oblice < 75º;- elemente prefabricate T întors,

pe fundaţie monolită.





2.1.5. Culei din plăci din beton armat

problematica:- eficiente pt. H = 5…10 m;- culei cu ziduri întoarse, din plăci din




beton armat;- ziduri de sprijin cu contraforţi;- contraforţii – sub grinzi;- ziduri întoarse – prin prelungirea

contraforţilor exteriori;

- contraforţii se leagă cu timpane →

reducerea dimensiunilor;- soluţie foarte stabilă;- consum mare de manoperă.

2.2. Elevaţiile pilelor

2.2.1. Pile pentru poduri

definire:- masive, din beton simplu, pentru înălţimi mici;- lamelare, din beton armat;- elevaţie stâlp.




elevaţii din beton simplu:

- la partea superioară – bancheta cuzineţilor;- dimensiuni stabilite din condiţii de rezemare şi cuzineţi;- între cuzineţi – pante transversale 1:20 pt. scurgerea apelor;- armare idem cuzineţi culee (plase sus/jos).



2.2. Elevaţiile pilelor

2.2.1. Pile pentru poduri

elevaţii stâlp:

- element din beton armat cu secţiune circulară;- armătură longitudinală uniform distribuită perimetral;- fretă (etrieri);- inele de rigidizare;- armare conform norme în vigoare.



6.1. Aparate de reazem

Definire





Definire





mobil, din oţel




mobil, din oţel, în tandem întreţinut


fix, din oţel, tangenţial




fix, din oţel, articulaţie fix, din oţel, pendul




neopren200 x 300 x 30 pozarea grinzii pe

aparat de reazem




mortar de poză



6.2. Hidroizolaţie

Definire




6.2. Hidroizolaţie

hidroizolaţie degradată strat de aderenţă - primer




lipirea membranei



6.3. Cale pe pod

Definire AND 546-2013




6.3. Cale pe pod cale din asfalt, special pt. poduri – AND 546-2013




cale din beton rutier, cu linie de tramvai înglobată

6.3. Cale pe pod

cale pe trotuar, din asfalt – 3 cm




cale pe trotuar , din răşini epoxidice – 4 mm



6.4. Guri de scurgere

pe partea carosabilă, în lucru




pe partea carosabilă, în exploatare pe trotuar



6.5. Dispozitive pentruacoperirea rosturilor de dilataţie neopren, cu inserţie metalică - variante




6.5. Dispozitive pentruacoperirea rosturilor de dilataţie cu bandă de cauciuc în piese metalice



6.5. Dispozitive pentruacoperirea rosturilor de dilataţie

bitum - elastomer

soluţii de etanşare întreelemente din beton



6.6. Parapete

Definire



6.6. Parapete

fier forjat

beton armat




piatră

6.6. Parapete

în afara localităţii, în cale curentă

în afara localităţii,l i ţii CF dă




la intersecţii cu CF sau autostradă

selectie poduri din beton sem 2 - 2013 cfdp

Documents