sectorul carte rarĂ Şi veche al bŞc „andrei …biblioscientia.asm.md/pdf/11-12/03.pdf ·...

ISTORIA CĂRŢII ŞI A PRESEI 26

SECTORUL CARTE RARĂ ŞI VECHE AL BŞC „ANDREI

LUPAN”– LABORATOR DE CERCETARE A TRECUTULUI

GALINA CANŢÎR

BŞC „Andrei Lupan”

Articolul dat intenţionează creionarea unei cărţi de vizită a Sectorului Carte Rară

şi Veche. Sunt descrise colecţiile fondului, categoriile de documente aflate în sector,

cele mai importante ediţii ale fiecărei colecţii care o definesc. Colecţiile poartă un

caracter enciclopedic: cărţi şi periodice din domeniul istoriei, al literaturii, culturii,

filosofiei, sociologiei, esteticii, politicii, economiei, fizicii, chimiei, agriculturii.

Cuvinte-cheie: colecţie, carte de referinţă, carte românească, cărţi religioase,

manuscrise, moldavica.

The paper represents a visiting card of the Rare and Old Book Department, where

the collection, types of documents and the most important editions are described. The

collection has an encyclopedic nature: books and periodicals in history, literature,

culture, philosophy, sociology, aesthetics, politics, economics, physics, chemistry,

agriculture.

Keywords: library collection, reference book, Romanian book, religious books,

manuscripts, Moldavica.

Mereu mi-am imaginat Paradisul ca fiind un fel de bibliotecă.

Jorge Luis Borges

Unul din conservatorii Bibliotecii Naţionale din Paris, Robert Brun,

spunea că „dintre toate obiectele care compun decorul vieţii cotidiene, cartea

tipărită este, poate, acela care de aproape cinci secole s-a schimbat cel mai

puţin” [1, p. 1]. Veridicitatea şi contemporaneitatea cuvintelor sale este

demonstrată de tendinţele fiecărei instituţii de cultură de a-şi menţine şi

îmbogăţi colecţia de tipărituri vechi şi rare pentru a o pune la dispoziţia

cercetătorilor la studierea şi descoperirea lor.

Şi în Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de

Ştiinţe cărţile vechi şi rare au fost colecţionate şi păstrate ca piese de valoare.

Aici a fost adăpostite cu grijă şi siguranţă ca

un bogat tezaur bibliofil.

Cartea veche şi rară a fost prezentă în

fondurile Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A.

Lupan” a AŞM chiar de la constituirea

acesteia. Într-un document, elaborat imediat

după cel de-al doilea război mondial de către directorul Instututului

Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice V. Senkevici, se specifică că printre cele


1200000 de cărţi din fondurile bibliotecii instituţiei se aflau şi „ediţii de

unicat din secolele XVI-XVIII”. Ca loc aparte însă, direcţionat tipăriturilor

inedite, a fost înfiinţat abia în 1977 şi se numeşte Sectorul Carte Rară şi

Veche [2, p. 99].

Definirea sectorului ca un loc aflat prioritar pentru păstrarea şi

conservarea documentelor vechi şi rare a cunoscut mai multe etape ce i-au

marcat fundamentarea. Completarea colecţiilor s-a început prin depistarea şi

colectarea ediţiilor rare şi vechi din fondul bibliotecii. Au fost consultate

cataloagele alfabetice şi selectate cele mai preţioase ediţii existente la acea

dată. Au fost alese unicatele, cartea cu tiraj limitat, cartea românească veche,

cartea străină veche, ediţiile princeps, cărţile originale din punct de vedere

tipografic, cărţile cu autografe etc. [3, p. 8-11].

Nu se cunosc toate mijloacele prin care au ajuns pe rafturile noastre unele

din preţioasele tipărituri. Pentru cele cu caracter religios, de exemplu, drumul

poate fi restituit din însemnările şi comentariile lăsate pe filele îngreunate de

vreme a cărţilor. Aflăm că dintre ele au fost ridicate de la curţi, mănăstiri, au

fost răscumpărate pentru bibliotecile bisericilor. Apoi timpul le-a purtat de la

unul la altul până când, prin donaţii ori cumpărare, au ajuns în biblioteca

noastră. O parte din exemplarele inedite vechi şi rare au dispărut în perioada

războiului.

Fiind constituit sectorul specializat, cărţile au fost prelucrate, sistematizate

şi catalogate, organizându-se un fişier al fondului ce se alfă în sector.

Sectorul Carte Rară şi Veche a BŞC „Andrei Lupan” face parte din

Serviciul de Organizare şi Comunicare a Colecţiilor în subordonarea Secţiei

de Activitate Biblioteconomică şi Arhivistică.

La etapa actuală, biblioteca dispune de un

fond de carte rară şi veche de aproximativ 7500

de volume. Colecţiile fondului deţin cărţi

vechi, cu tiraj limitat, ediţii princeps, cărţi cu

dedicaţie, cu însemnări ale unor personalităţi,

manuscrise vechi, cuprinzând texte religioase,

periodice vechi. Tipăriturile sunt deosebite nu doar prin aspect fizic

(imprimări originale, legături), dar şi prin conţinut (monografii locale,

biografii ale intelectualilor, cataloage de carte etc.).

Cărţile poartă un caracter enciclopedic din domeniul istoriei, al literaturii,

culturii, filosofiei, sociologiei, esteticii, politicii, economiei, fizicii, chimiei,

agriculturii. Patrimoniul sectorului este constituit dintr-o varietate de

documente întocmite în ţară sau în afara ei, mărturii ale creaţiei spirituale şi

materiale, naţionale şi universale, prezintând firele de ştiinţă ce leagă între ele

secole şi oameni.


În prezent în Sectorului Carte Rară şi Veche se află colecţiile : Moldavica,

Cartea românească, Cartea străină, Cartea rusă (sec. 19-20), Cartea de

referinţă, Cărţi cu autografe, Manuscrise, Cartea religioasă, Colecţia de

Ziare şi Reviste.

Colecţia MOLDAVICA. Prezenţa într-o bibliotecă a unui compartiment

ce conţine şi păstrează cu drag o parte bibliofilă a spiritualităţii şi identităţii

unei naţiuni este, probabil, cel mai mare tezaur. Colecţia MOLDAVICA a

Sectorului Carte Rară şi Veche al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei

Lupan” este anume acel laborator de muncă intelectuală unde se găsesc

printre rânduri şi litere dezvăluiri ale trăirilor neamului nostru. Studierea

patrimoniului naţional al unei biblioteci aduce un aport substanţial la

cunoaşterea şi definirea unor mentalităţi, aspiraţii culturale.

Colecţia MOLDAVICA s-a constituit fie printr-o susţinută şi costisitoare

activitate de achiziţionare, fie prin înglobarea unui fond valoros deja existent

în bibliotecă. O parte din cărţi au fost selectate, cumpărate de la anticariatele

ştiinţifice din Kiev, Moscova, Odesa etc. [3, p. 8-11]. În acest fel, pe rafturile

sectorului s-au adunat lucrări de drept, politică, istorie, memorii, teologie.

Fondul mai cuprinde cărţi pegagogice, literatură psihopedagogică, tratate,

manuale şcolare, deosebit de preţioase fiind Abecedarele alcătuite de

Arhiepiscopul Gurie Grossu, Cărţile de cetire pentru şcolile primare alcătuite

de Ştefan Ciobanu.

O importanţă notorie o au lucrările de drept ale juristului şi omului de stat

român Andronache Donici, îndeosebi opera sa „Adunare cuprinzătoare în

scurt din cărţile împărăteştilor pravile...” editată la Iaşi, Tipografia

Mitropoliei în 1814. Ea îmbină obiceiul pământului cu normele de drept

bizantin interpretate în sensul iluminismului.

În acestă colecţie se atestă opere ale personalităţilor din Basarabia şi

România: Dimitrie Cantemir: Descrierea Moldovei (Bucureşti, 1909),

Scrisoarea Moldovei (Mănăstirea Neamţ, 1825), Ştefan Ciobanu: Cultura

românească în Basarabia sub stăpânirea rusă (1923), Dosoftei mitropolitul

Moldovei şi activitatea lui literară (1918), Cujbă Sergiu-Victor: Cîntări

Basarabene (1919), Chemarea lui Ştefan cel Mare, Onisifor Ghibu: A

cincea universitate a României: Universitatea din Chişinău (Chişinău, 1927),

Haneş Petre: Gramatica moldovenească (1917), Popescu Constantin:

Carte de aritmetică pentru şcoalele primare române din Basarabia (1918),

Arbore Zamfir: Dicţionarul geografic al Basarabiei (1904), Bezviconi

Gheorghe: Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, V.1, V.2. (Bucureşti,

1940-1943), ş.a.

Printre multitudinea de valori ce păstrează vie istoria şi tradiţia neamului

nostru se află şi cărţi în limbi străine despre spaţiul pruto-nistrean: Demidoff

Anatole: Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie, la


Valachie et la Moldavie (Paris, 1840), G. Weigand: Die Dialekte der

Bukowina und Bessarabiens, (Leipzig, 1904), Gulzer Franz Joseph:

Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist: der Walachen, Moldau und

Bessarabeins im Zusammenhange mit der Geschichte des ubri gen Daciens,

als ein Bersuch einer allgemeine dacischen Geschichte (1781).

O lucrare fără precedent a tipăriturilor româneşti

din sec. al XVII-lea, ce se află în colecţia dată, este

Cartea românească de învăţătură sau Cazania lui

Varlaam, editată în 1643 la Iaşi. Ea continuă să

rămână obiect de cercetare, de dezvăluire şi elucidare,

în pofida numeroaselor studii care i-au fost consacrate

în timp. Realizată în mod strălucit, este o valoroasă

lucrare, trezind mare interes prin intensa circulaţie a

exemplarului, care a aparţinut mai multor persoane

(detalii pe care le aflăm din comentariile acestora lăsate pe filele cărţii).

Unul din indiciile revelatoare ale dezvoltării culturii unei ţări este

existenţa tiparului şi a bibliotecilor. În istoria culturală a Basarabiei în sec.

XIX un loc aparte revine înfiinţării Tipografiei Eparhiale la Chişinău de către

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Dintre primele cărţi editate în acea

tipografie se mai păstrează şi astăzi la noi Liturghie (1815), Molebnic (1815),

Ceasoslov (1817), Mineiu de obşte (1819) ş.a.

BŞC „Andrei Lupan” a AŞM pune la dispoziţia cercetătorilor un bogat

material documentar. Studierea temeinică şi sistematică a întregii colecţii ar

scoate la iveală noi date preţioase din istoria culturii, învăţământului şi

pedagogiei, date care ar contribui la îmbogăţirea bibliografiei naţionale

retrospective, ar dezvălui aspecte inedite din istoria tiparului, din istoria

circulaţiei cărţilor, din istoria mişcării de idei în Basarabia, mărturie totodată

a stradaniilor înaintaşilor noştri în scopul ridicării sociale şi culturale ale

poporului nostru.

Colecţia CARTEA ROMÂNEASCĂ include culegeri de poezii, proză,

tratate ştiinţifice, culegeri de documente, literatură juridică, economică,

politică, studii de folclor, studii statistice ş.a.

Cronicarii şi tipografii neamului românesc au un dar aparte nu doar de a

transpune frumuseţea în creaţia lor, dar şi de a o transmite cu vlagă urmaşilor.

Opera scriitorilor români aflată în sector a păstrat şi afirmat tradiţiile etniei,

limba, conştiinţa de sine şi existenţa naţională, exprimând în acelaşi timp

trăirea adevărată a poporului. Colecţia cuprinde cărţi ce au marcat nu numai

momentul introducerii limbii române în biserică, ci şi momentul când iau

amploare acţiunile cărtureşti pentru trezirea conştiinţei naţionale.

Împreună cu întreaga creaţie spirituală a poporului român, cartea şi tiparul

românesc au purtat pecetea unităţii, au reliefat mărturia etnică şi au circulat


fără oprelişti împotriva restricţiilor impuse de graniţele politice, constituind o

preţioasă mărturie a culturii poporului român. Ele au jucat un rol însemnat în

dezvoltarea societăţii, au participat la înfăptuirea tuturor marelor acte din

istoria poporului român şi constituie factorul activ al afirmării şi menţinerii

unităţii spirituale, al făuririi şi desăvârşirii statului român.

Colecţia include opera marilor scriitori români Nicolae Iorga, Dimitrie

Bolintineanu, Simion Barnuţiu, Vasile Alecsandri printre, care menţionăm

şi volumul semnat de enciclopedistul de talie mondială, basarabeanul

Bogdan Petriceicu Haşdeu, Cuvente din bătrîni. Limba română vorbită

între 1550-1600, editată la Bucureşti de către Societatea Academică Română,

în anul 1878. Această lucrare este un „studiu paleografico-linguistic”, după

cum l-a definit însuşi autorul [4, p. 110-111].

Din colecţie fac parte şi cărţile lui Vasile Alexandrescu Urechia: Poesia

în facia politicei ( Bucureşti, 1867), Dela fraţi la fraţi: prima culegere de

adhesiuni a Gintei latine la Mişcarea Naţională din Transilvania şi Banat,

(Bucureşti, 1894), Codex Bandinus: memoriu asupra scrierei lui Bandinus

dela 1646 însoţit de acte şi documente (1895), scrierea lor fiind rezultatul

unor stăruitoare investigaţii făcute de autor.

O deosebită importanţă o au Cronicile României

sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei colectate de

către Mihail Kogălniceanu. Distribuite în trei volume,

reprezintă un unicat de cronici şi letopiseţe transpuse

într-un stil deosebit, un limbaj specific, caracteristic

climatului istoric, plin de lacune, dar cu o putere de

atracţie nemărginită.

Printre titlurile colecţiei se impun prin valoarea şi

raritatea lor cărţi cu caracter religios aparţinând diferitor centre tipografice

care au existat pe teritoriul românesc: Îndreptarea legii (Târgovişte, 1652),

Evanghelie (Snagov, 1697), Apostol (Bucureşti, 1683) ş.a.

Pe parcursul anilor 2005–2009 colecţia s-a îmbogăţit cu 24 de volume ale

Manuscriselor lui Mihai Eminescu.

Aşadar, colecţia de carte românească este un tezaur de informaţie istorico-

culturală despre trăirea, gândirea şi suflarea românească.

Colecţia CARTEA STRĂINĂ conţine opere din tezaurul universal,

apărute de-a lungul sec. XVI-XIX în cele mai de seamă centre tipografice ale

Europei: Paris, Varşovia, Lyon, Veneţia etc. Printre autorii notorii, operele

cărora se păstreză în patrimoniul nostru sunt: Homer, Vergiliu, Cicero,

Diderot, Voltaire, Balzac, Hugo ş.a.

Ediţiile ilustrative sunt în limbile franceză, engleză, germană, poloneză

etc., având tematică variată: literatură artistică, istorie, religie, matematică,

medicină etc.


Colecţia este o compilare preţioasă de informaţie ştiinţifică din diferite

locuri şi epoci ce trebuie valorificată. Cărţile se impun printr-o prezentare

grafică deosebită: copertă stilată, cotor cu imprimări, foi de titlu executate în

stil gotic. Valoarea colecţiei este conferită de numărul relativ mare de

realizări tipografice originale italiene, franceze, germane, de exemplarele cu

însemnări manuscrise, interesante prin conţinut sau prin provenienţă,

însemnelor de carte create pentru bibliofili pentru a-şi însemna cărţile în chip

felurit prin semnarea numelui întreg, a iniţialelor sau a monogramei, de ex-

libris-urile care amintesc despre posesorii succesivi şi despre circulaţia

cărţilor.

O strălucire aparte îi dau colecţiei operele reprezentanţilor iluminismului.

Acest curent de gândire raţionalist a avut în epocă un rol progresist, luptând

pentru afirmarea raţiunii, pentru dezvoltarea învăţământului, a culturii

naţionale. Secolul „luminilor” a oferit şi schimbări în forma grafică a cărţii:

ilustraţii şi anexe (planşe şi hărţi) prin care cartea acestui secol era înzestrată,

vadindu-se fie un gust estetic, fie o rigoare ştiinţifică mai mare [5, p. 4].

Pentru raritatea, dar şi pentru

valoarea artistică deosebită, este

de menţionat lucrarea L’Ungheria

spiegata da Gio Nicolo Doglioni,

fiind şi cea mai veche tipăritută

din sector. Editată în Veneţia, în

anul 1595, în limba acelor timpuri,

este o carte despre istoria regatului

Ungar de la începuturi până în

1595. La sfârşitul cărţii se atestă un catalog al regilor ce au condus regatul, o

hartă a teritoriului dat „Descrittione di tutta l’Ungheria”. Conţine

frontispicii, foaie de titlu frumos ornamentată, marca tipografică: Virtuti sic

cedit invidia.

Pe faţa interioară a primei coperte se află un ex-libris al scriitorului

Gheorghe Sion etichetă creată prin procedee grafice. Un exemplar al acestei

cărţi se află la Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, fiind o

donaţie a colecţionarului de cărţi Gheorghe Sion, care a întreprins numeroase

călătorii în ţară şi străinătate, cu scopul de a achiţiona rarităţi [6, p. 204].

Având o colecţie de cărţi rare şi vechi şi preocupat de destinul ei, impune

practica donării colecţiei unor mari instituţii de cultură unde să fie păstrată şi

alături de care să se conserve şi memoria donatorului [7, p. 8]. Astfel, ar fi

putut ajunge pe rafturile noastre şi exemplarul aflat la noi.

Un compartiment valoros al acestei colecţii aparţine cărţii poloneze.

Conţine opere ale scriitorilor polonezi, sec. XIX-XX, literatură şi critică

literară, istoria şi geografia Poloniei ş.a. Majoritarea documentelor au ajuns


pe rafturile bibliotecii din donaţiile persoanelor cointeresate de promovarea şi

dezvoltarea culturii.

Aceste cărţi au îmbogăţit colecţia şi au oferit o şansă cititorilor să

lectureze în limba poloneză, să se informeze despre istoria, literatura, cultura,

religia Poloniei din alte timpuri.

Colecţia CARTEA RUSĂ. Virgil Cîndea scria că „vechea observaţie că o

bibliotecă oglindeşte admirabil educaţia, opţiunile şi uneori creaţiile

posesorului ei este valabilă nu numai pentru colecţiile de cărţi ale cărturarilor

din trecut, dar şi pentru patrimoniul unei regiuni sau al unui mare centru de

cultură”.

Cărţile din această colecţie conţin un întreg univers de idei, păreri şi

sentimente, prin mijlocirea căruia cunoaştem, studiem şi trăim trecutul plin

de evenimente istorice ale unor culturi. Pe lângă faptul că e cel mai

voluminos, este şi cel mai bogat ca material informaţional şi conţinut

ştiinţific. Cuprinde lucrări în limba rusă din diverse domenii ale ştiinţei:

istorie, literatură, politică, filosofie etc., editate în secolele XIX–XX,

predominând totuşi cărţile ce ţin de istorie şi literatură.

Compartimentul de istorie conţine lucrări ale savanţilor din domeniu,

criticilor şi filosofilor care au elaborat opere ce stau la temelia culturii ruse,

dar şi a culturii universale şi care au amplificat conţinutul valoros al culturii

medievale şi moderne europene: Nicolai Berg, Isaiah Berlin, Wilhelm Eduard

Weber, François Guizot, Ertov Ivan, Nicolai Karamzin etc.

În acest compartiment se aştern tipărite destine şi faptele lor ce au marcat

cursul istoriei: ţarii Rusiei Kievene, creazul rus Alexandr Nevski, Ivan al IV-

lea al Rusiei zis şi cel Groaznic, dinastia Romanovilor, împărăteasa Ecaterina

a II-a Rusiei, Petru cel Mare, Alexandru I al Rusiei etc.

Tot aici sunt descrise evenimentele istorice universale: cruciade, războaie,

epocile marelor reforme şi marele revoluţii din Franţa, Germania sau Anglia.

Este descrisă istoria popoarelor lumii, a civilizaţiei greceşti, a poporului

evreu, a imperiului Roman şi a celui Bizantin. Se găsesc detalii despre istoria

popoarelor şi ţărilor europene: Franţa, Spania, Italia, România, Regatul

Ungar, Cehia, Moravia, Bulgaria, Polonia etc. O importanţă deosebită o au

arhivele cneazului Semeon Romanovici Voronţov.

Compartimentul de literatură conţine opere ale scriitorilor ruşi: Alexandr

Puşkin, Nikolai Gogol, Lev Tolstoi, Constantin Batiuşcov, Mihail

Lomonosov, Mihail Lermontov, Ivan Turghenev, Maxim Gorki, Anton

Cehov, Nicolai Nekrasov, Leonid Maikov etc.

Aici găsim şi opera scriitorilor universali: George Gordon Byron, Victor

Hugo, Johann Wolfgang Goethe, Français Voltaire, Molière etc.

Reprezentativă este opera poetului şi diplomatului rus de origine moldavă

Antioh Cantemir cu ale sale satiri: „Satirele şi alte poetice compuneri”.


Editate post-mortem, ele au sporit interesul pentru personalitatea şi creaţia

lui. Satirele cantemirene au fost înalt apreciate de scriitorii ruşi Al. Puşkin, V.

Jukovski, V. G. Belinski.

Colecţia MANUSCRISE. Documentele din această colecţie se fac utile,

în special, cercetătorilor ştiinţifici. Partea grafică, atractivitatea datorată

răbdării copiştilor, artei miniaturii, legăturilor meşteşugăreşti ne relatează

despre un interes deosebit manifestat faţă de aceste documente.

Pe câteva file ale manuscriselor, îndeosebi pe cele cu caracter religios, se

găsesc însemnări ce dezvăluie concepţii şi moravuri, fapte şi întâmplări

mărunte, nu toate poate de amplitudinea solicitată pentru a constitui fapte

istorice, dar atât de necesar de a fi la îndemâna cercetătorilor pentru

reconstituirea trecutului.

Spre exemplu, manuscrisul de la începutul secolului al XIX-lea,

Duhovnicească deprindere, copiat de monahul Stratonic de la mănăstirea

Neamţ, ne dezvăluie evenimente istorice: o răscoală ce a avut loc la Iaşi, în

1819, împotriva domnului Scarlat Alexandru Calimah voevod, într-al

şaptelea an al domniei sale. Dintr-un alt comentariu lăsat pe paginile cărţii

aflăm detalii despre un cutremur ce a avut loc pe 13

noiembrie 1829 [8, p. 5-6].

Un rol deosebit de important în colecţia dată îl are

Pomealnic al Sfintei Mănăstiri Voroneţ, cea mai

veche carte a colecţiei, tradusă şi scrisă la Voroneţ în

1775, la care a trudit prolificul cărturar Bartolomeu

Măzăreanu. Codicele reprezintă un manuscris cu

copertă iniţială în scândură, acoperită cu piele,

imprimată cu figuri florale. Sunt şi nişte urme a două

catarame, dintre care s-a păstrat doar o legătură. Manuscrisul românesc cu

caractere chirilice are 157 de pagini numerotate cu litere chirilice şi 3

nenumerotate. Câmpul fiecărei pagini este delimitat de copist printr-un

patrulater dreptunghiular şi împărţit în două sau trei coloane. Nu se ştie cu

exactitate când şi în ce împrejurări a ajuns codicele în Basarabia.

Pomealnicul Mănăstirii Voroneţ reprezintă un document istoric deosebit

de valoros şi prin faptul că deschide noi căi de cunoaştere cu privire la

trecutul acestui lăcaş sfânt, a epocii lui Ştefan cel Mare, dar şi prin aceea că

oferă informaţii noi despre zeci de generaţii de oameni de diferite ranguri [9,

p. 129 ].

Colecţia CĂRŢI CU AUTOGRAFE. În Sectorul Carte Rară şi Veche a

fost adunat şi pus la dispoziţia cititorului un patrimoniu bibliofil selectat cu

grijă de-a lungul anilor – colecţia cărţilor cu autografe, care include diverse

ediţii ale savanţilor, literaţilor, oamenilor de cultură, politicienilor. O parte

din ei au lăsat pe filele volumelor gânduri pentru prieteni, alţii pentru diverse


personalităţi, editori sau şi-au aşternut omagiul lor cititorilor. Toate au

deosebită valoare atât pentru bibliofili, cât şi pentru cunoaşterea unor

mentalităţi, caractere sau evenimente de epocă. Existenţa semnăturii autorilor

pe paginile cărţii „conferă valoare bibliofilă” acestor exemplare, dau o

pondere cărţilor, dincolo de conţinutul sau imaginea lor grafică.

Câteva dintre personalităţile care au înnobilat cu semnătura sau dedicaţia

proprie paginile cărţilor: Vasile Haneş, Onisifor Ghibu, Mihai Cimpoi,

Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Eugen Doga, Dinu Poştarencu, Ion Eremia

etc.

Un important autograf este Плодоводство Бессарабии и его нужды

realizat de Moghileanskii N. C., la Chişinău în 1913.

Colecţia CARTEA DE REFERINŢĂ ne oferă informaţii valoroase din

domeniul biblioteconomic, include un şir de cataloage ale manuscriselor

româneşti, slavone etc., bibliografii analitice, enciclopedii, ghiduri,

monografii la temă, studii care pun în lumină o serie de adevăruri ştiinţifice

despre începuturile tiparului, despre descoperirile ulterioare interesante

referitoare la identificări de ediţii, autori, subiecte etc.

Documentele din colecţie sunt în limba română, rusă, bulgară şi oferă

informaţii despre istoria culturii, istoria scrisului şi a tiparului, istoria religiei,

istoria bibliotecilor. Ele denotă detalii de la scrierea cuneiformă săpată în

piatră – la papirus, de la pergament la hârtie. Cărţi despre viaţa şi activitatea

inventatorului german Johannes Gutenberg, renumit prin contribuţia sa

remarcabilă în inventarea tiparului cu litere metalice mobile; despre Ivan

Fedorov, primul tipograf din Rusia; despre Petru Movilă şi cronicarii români:

Mitropolitul Varlaam, Antim Ivireanul ş.a.

Colecţia include un şir de cataloage ale manuscriselor româneşti, slavone,

italiene, portugheze etc., bibliografii analitice, diverse dicţionare: Dicţionarul

Scriitorilor Români, în 4 volume, Dicţionarul elementelor româneşti,

Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900.

Colecţia enumeră câteva bibliografii româneşti vechi de o importanţă

colosală editate în perioada anilor 1903, 1910, 1912, 1912-1936, 1944.

Bogatul index de subiecte, care însoţeşte bibliografia, le atestă,

evidenţiind în acelaşi timp şi titlurile cărţilor vechi asupra cărora cercetătorii

s-au aplecat îndelung, valorificându-le conţinutul, arta scrisului, a tiparului şi

a legăturii.

Una dintre cele mai relevante este Bibliografia Românească Veche

(1508-1830), lucrare realizată de Ioan Bianu şi Nerva Hodoş, fiind editată la

Bucureşti în 1903 [4, p. 110-111].

Colecţia CARTEA RELIGIOASĂ sau CARTEA CU CARACTERE

CHIRILICE este alcătuită din cărţi cu caracter ecleziastic: minee, trebnice,

liturghii, sbornice, amfologhioane, evanghelii apărute în diverse centre


tipografice (Lvov, Lavra Kievo-Pecersc, Moscova, Poceaev, Iaşi). Cărţile

provin de la nenumăraţi posesori din diferite epoci şi straturi sociale,

informaţie oferită din însemnările existente pe unele file ale lucrărilor.

Tipăritura cea mai importantă a colecţiei este APOSTOL, o carte de ritual

creştin, care cuprinde texte din Faptele apostolilor şi din epistolele Noului

Testament citite la liturghie, precum şi alte slujbe religioase. Apărut în 1597,

la Moscova sub îngrijirea meşterului tipograf Andronic Timofeev Neveja.

Tipărirea a durat mai mult de un an, de la 21 mai 7104 (1596) – 4 iulie 7105

(1597).

Cartea este înzestrată cu xilogravuri, letrine ornamentate, coperţi din lemn

îmbrăcate în piele brună, observându-se şi urmele unor legături

meşteşugăreşti.

O adevărată valoare artistică reprezintă gravura Sfântului Evanghelist

Luca, realizat de Andronic Neveja, fapt ce ne redă iniţialele lăsate pe gravură.

Tipograful menţionează după cuvântul introductiv tirajul cărţii: 1050

exemplare.

Alte lucrări ecleziastice din componenţa acestei colecţii: Evanghelie

(Киев, 1696), Евангелион сиречь благовестие его богодухновенных

евангелистов (1690), Алфавит духовный (Киев, 1747), Евангелион,

сиречь благовестие его богодухновенных евангелистов (Львов, 1690),

Литургие (Яшъ, 1759), Триодион (Яшъ, 1768) etc.

Cărţile date continuă să impresioneze prin unicitatea lor, prin bogăţia şi

frumuseţea limbii, demonstrând credinţa şi statornicia înaintaşilor noştri.

Colecţia de ZIARE ŞI REVISTE. Sectorul conţine diverse ediţii ale

ziarelor şi revistelor care în pofida greului istoric au avut puterea de a fi

editate şi de a ne aduce o dovadă vie a evenimentelor, destinelor şi faptelor ce

au contribuit la dezvoltarea culturii şi spiritul naţional. Periodicele sunt cu

tentă social-politică, literară, istorică, artistică, din diferite timpuri, unele

fiind editate cu caractere latine, altele cu caractere chirilice.

Specificul inedit al acestor mărturii ale trecutului îl constituie aportul

marelor personalităţi culturale (scriitori, preoţi, avocaţi, scriitori etc.) care au

colaborat şi care au făcut ca glasul lor să fie auzit nu doar pe teritoriul ţării,

dar şi peste hotare.

Revistele din fondul bibliotecii cuprind anii 1861–1944: Бессарабскiя

областныя вьдомости (1861); Răsăritul (1918); Şcoala Basarabiei (1918-

1923) – o revistă lunară de cultură pedagogică; Moldova de la Nistru (1920-

1922); Gândul neamului (1923); Codrul Cosminului (1924-1940) – o

publicaţie ce favoriza rezultatele cercetărilor ştiinţifice inspirate de

fenomenele istorice şi culturale din România; Doina Basarabiei (1929);

Viaţa Basarabiei (1932-1944); Din trecutul nostru (1933-1939); Prut şi

Nistru (1934-1936); Familia noastră 1937; Bugeacul (1940).


Colecţia de ziare întruneşte perioada 1903–1940: Бессарабец (1903);

Одесский листок (1905); Бессарабия (1911); Бессарабский листок

(1912); Cuvînt Moldovenesc (1914); Аккерманское слово (1914); Sfatul

Ţării (1917); Будушее Аккермана (1924); Adevărul (1924-1933); Viaţa

Basarabiei (1927-1940); Albina (1936) etc.

Bogatul patrimoniu bibliografic al Sectorului Carte Rară şi Veche

constituie un obiect de studiu al cercetărilor ştiinţifice din diferite domenii.

Punerea materialului în circuitul ştiinţific reprezintă una din sarcinile

fundamentale ale sectorului.

Astfel, o lume ascunsă a cărţilor vechi, plină de mister şi enigme aşteaptă

şi îndeamnă cercetătorii spre studierea şi redescoperirea destinelor lor, căci

după cum a spus Thomas Carlyle „tot ceea ce a făcut, ce a gândit, ce a cucerit

şi ce a fost umanitatea este păstrat ca prin minune în paginile cărţilor”.

Referinţe bibliografice:

1. BACĂRU, Livia. Catalogul incunabulelor. Bucureşti, 1970. 89 p.

2. SLUTU-GRAMA, Claudia. Zestre de valori – sectorul Carte Rară şi Veche. In:

Biblioteca academică 1928-2003: (Istorie, evoluţie, personalităţi, evocări). Chişinău,

2003, pp. 98-105.

3. COROTENCO, Elena. Biblioteca academică: trecut şi prezent. In: Biblioteca

academică 1928-2003: (Istorie, evoluţie, personalităţi, evocări). Chişinău, 2003, pp.

5-47.

4. HANGANU, Aurelia. Cartea veche – reclamant al cercetării moderne. Akademos.

2011, nr. 4, 110-112. ISSN 1857-0461.

5. CORNEA, Lucian. Cartea străină veche în Biblioteca „Astra”. Sibiu, 1982. 228p.

6. UNGUREANU, Gheorghe. Familia Sion: studiu şi documente. Iaşi, 1936. 217 p.

7. HOTEA, Meda-Diana. Catalogul cărţii rare din colecţiile B.C.U „Lucian Blaga”:

Donaţia Gheorghe Sion. Cluj-Napoca, 2006. 165 p.

8. CERETEU, Igor. Duhovnicească deprindere: un manuscris nemţean necunoscut.–

Biblioscientia. 2013, nr. 9, 5-9. ISSN 1857-2278.

9. EŞANU, Andrei şi Valentina EŞANU. Mănăstirea Voroneţ: Istorie. Cultură.

Spiritualitate. Chişinău, 2010. 416 p.

sectorul carte rarĂ Şi veche al bŞc „andrei …biblioscientia.asm.md/pdf/11-12/03.pdf ·...

Documents