Ann CleevesSecretele din Strodo Portului

Copyright@ 2O14by Ann CleevesCopyright @ CRIME SCENE PRESS, 20,l 5 pentru oceostd edi1ie.

Titlul originol. Horbour Sheet

Toole drepturile rczeNole, inclusiv dreptul de o reproduce frogmente din corte

CRIME SCENE PRESS

PioJo Presei Libere nr. I

e-moil: ediiuro@crimescenepress.rotel.: O21.317.91.37;021 .317.91 .42; fox.: 02,1 .317.91 .43www.crimescenepress.ro

Coperto colecliei: ALEXANDRA BARDANRedoctor: ALEMNDRU ARIONTehnoredoctor: IAURA TIBAR

Bun de tipor: moi 20l5Tipdritin Romdnio, FED PRINT

Orice reproducere, totold sou porliold, o ocestei lucrdri, fdrd ocordul scris oleditorului, este strict interzisd gi se pedepse.ste conform Legii dreptului de outor.

CIP a Blbltotrdt Na(ionale I RominlclA]\IN

Secrctcle dln Strads Portulut / Ann Cleevee; tad.: Raluca $tofan -i : Crime Scene Press,2015

ISBN 97&60693958-0-b

$tefan, Raluca (had)

Ann Cleeves

Secretele

din Strada PortuluiTraducere din limba englezi de Raluca gtefan

cnrilr $ctilt PRt$$

2015

Ann Cleeves s-a ndscut ln 1954 gi a copilirit fir partea de vest aAngliei, tr Herefordshire gi, apoi, in North Devon.

Dupd ce a renuntat la facultate, a practicat o serie de iob-uiocazionale dintre cele mai diverse: asistent social pentm copii, buci-tar la un centru de observare a pdsirilor, ajutor de salvamar 9i ofilerpentru eliberarea condifionati. S-a cdsdtorit cu Tim, un cunoscut or-nitolog gr, cAnd acesta a primit un post pe micula insuld Hilbre,aflati ln esfuarul Dee, unde ei doi erau singurii locuitori, s-a apucatde scris.

Au urmat mai multe romane (peste dou5zeci), publicate in-cepAnd cu 1985, gi traduceri in peste 20 de limbi p6nd in prezent.

Cele doud serii de succes ale lui Ann Cleeves au fost transpusein doud seriale TV realizate de ITV (dupi cdrfile care o au drept pro-tagonistd pe Vera Stanhope) gi, respectiu BBC (dupE volumele dinseria ,,Shetland"). Serialul ,,Yera" a fost deja difuzat ir.r peste 30 de

fdri, printre care Australia S.U.A., Germania, Cehia, Polonia,

|aponi4 Canada, Suedia etc.

ln 2006 Ann Cleeves a primit premiul Duncan Larorie Dagger,

acordat de cdtre Crime Writer's Association (CWA) pentru primulroman din seria ,,Shetland", Raoen Black (tradtts ln limba romAnisub titlul Negru de corb, Crime Scene Publishing 2012).

Anul 2014 a reprezentat pentru autoare una dintre cele maibune perioade literare, succesul celor doud seriale TV atrlgAnddupd sine vAnziri exceplionale ale tuturor romanelor sale.

Capitolul 1

Joe Ashworth igi croia anevoie drum prin murtime. Era inainte de crdciun,iar metroul dddea pe-afari de cilitoricare-$i burdugeau pungile pline cu ca-douri inutile. Peste tot se auzeau bebelupi ldsafi si urle aiurea in cdrucioarescumpe. PetrecaretitimpuriinivSleau de la agapede birou,?mpleticindu-se petreptele rulante spre metrou. Tinerii foloseau un limbaj de care Joe gi-ar fi feritcopiii. in acea zi, ins5, nu avusese alti opliune decat metroul. sal fusese foaftecategorice atunci c6nd a spus ce are nevoie de magin6.

Era cu fiica lui. copila ficea parte din corul $colii ti tocmai terminase decantat la catedrala Newcastle. colinde la lumina l,um6nirilor, fiindci la patrudeja se insera gi era intuneric iniuntru. Era o muzici frumoasi, care{ ficeamereu si pl6ng5. Vera stanhope, 5efa lui, ii spunea mereu ce e un romanticnaiv.

Dupi spectacol, s-au aventurat in vdltoarea strezii. Tocmai incepuse sining5, ceea ce pe Jessie o incanta nespus. Era solisti, iar interpretarea perfectddin acea seard iiadusese o menfiune speciali din partea dirijorului. Mai eraudoar zece zile pdni la criciun; ea nu mai credea de multin Mog, era mare, darse bucura de zipadd. Fulgi micuti $i gingagi, rdsuciliin rafalele de vdnt ca nigtemicitornade.

ln metrou, Joe o linea strans de mind. stdteau in picioare, toate locurilefuseserd deja ocupate. in spatiul de l6nga u5a vagonurui se agezaserd douifete, cam de virsta lui Jessie, cu chipul ascuns sub fond de ten gi linii negre derlmel. L6ngi ele se inghesuiau doi pu$ti. Joe ii urmirea cu privirea 5i nu eradeloc incdntat de pipdielile lor. Vera il considera gi exagerat de pudic. Nu l-ar fideranjat putina afecliune intre pugti, dar era ceva mai mult de-atdt, ceva ex-trem de nepldcut in felul in care biiegii li se adresau fetelor. igi bdteau joc de

SECRETELE DIN STRADA PORTULUI 5

lipsa lor de experienli ,,in ale slr:ezii". Se gdndea ci n-ar fi riu sd le aduci la

secfia de polilie. Si stea Vera de vorbd cu ele despre feminism 9i despre drep-

tulfemeii la respect.ldeea iismulse un zdmbet.

li atrase atentia ecusonul de pe sacoul fetelor. Apa(inea uneia dintre gco-

lile private din orag. Discutase cu Sal despreinscrierea lui Jessie la o gcoal5 par-

ticularS. Era un copil istet $i i$i puneau mari sperante in ea. Cu siguranf5, va

merge la facultate. Poate chiar la una dintre cele renumite. Privindu-le acum pe

fetele care se hlizeau proste$te, nu mai era sigur de gcoala privatS.

Trenul opri in stalie.ln luminile de pe peron observi ci ningea tot mai tare,

cu fulgi greoi care se depuneau alene pe acoperi5urile caselor. Urci o femeie

infaguratd intr-o haind lungd, care gdsi un loc liber ceva maiin spatele vago-

nului. Joe p6ndea scaunul pentru Jessie 5i s-a simlit brusc cuprins de un val

iralional de antipatie. Avea pirul cSrunt, un machiaj discret, iar haina bine

croitd iiajungea aproape de pdmdnt.in ciuda vdrstei- avea cam 5aptezecide

ani - pdstra o eleganfd aparte. Joe i$iinchipuia ci nu duce lipsd de bani 5i se

intreba de ce n-o fi chemat un taxi, in loc si se inghesuie in metrou cu restul

pasagerilor.

La urmitoarea stalie, vagonul se umplu cu un grup de inSi la cravati 9i cos-

tum gi cu serviete in m6ini. Vorbeau in gura mare despre o conferinld de

vfinziri. La starea in care era, Joe ii ura gi pe ei - prea erau ostentativi $i

giligio5i. Genulde indivizi cirora le place si iasd in evidenli.

in fiecare statie, un alt val de oameni. Doar cd acum era strivit l6ngi Jessie

intr-un col1, l6ngi ug5, 5i nu mai vedi:a mare lucru. Doar spatele unui grdsan

imbr6catintr-un tricou Newcastle United. Firi hain6. Un Georgell din dla dur.

Luminile trenului pilpairi 5i, timp de cdteva clipe, se ficu intuneric beznd.

Ceva maiincolo, o tdniri [ip5. Luminile se aprinseri gitrenul opriin stalie.

Partington - incd pulin gi ajungeau la capit de linie. Stratul de zdpadi ajun-

sese deja la vreo trei centimetri. Joe spera ca Sal ajunsese deja acas5, pornise

centrala gi pusese de ceai. Spusese ceva despre cumpirarea unui brad. El era

foarte mullumit gi cu unul artificial - maicd-sa nu se sinchisise niciodati si ia

un brad adevirat - dar Sal didea in mintea copiilor de CrSciun, trepiddnd toatide pregitiri gi entuziasm. Joe igi imagina cd o sd intre in casd gi o si-lcoplegeasci mirosul de brad 5i de mincare. Se intreba, din nou, de ce o fislm;ind cdndva ce acest mariaj - familia lui- nu prea-i ajunge.

Hotdri si continue drumul cu un taxi de la stalia Mardle. Sal se oferise sd-i

la cu magina, dar nu voia s-o lase si conduci pe o aga ninsoare. Va da o avere

pe taxi, dar merita. U5ile trenului erau inci deschise gi surprinse in geam re-

flec1ia pasagerilor din spate, cirora v6ntul le prinsese cdtiva fulgi in pdr. Se

lmbrdcase elegant pentru concertul de la catedrald, iar Jessie purta doar un

palton peste uniformS.igi puse bralul peste umerii ei, sper6nd s-o incdlzeascd;

Difuzorul b6z6i li se auzi vocea vatmanului:,,Scuze, oameni buni! Avem o

defecliune pe linie. N-o fi nins de-ajuns."

Pasagerii chicotird amuzati, prea entuziasmafi de spiritul sdrbdtorilor ca sise mai enerueze.

- E capit de linie, oameni buni. Va veni cur6nd un autobuz care sd vd ducimai departe, vi arati un coleg unde e stalia.

Tot trenul ofti resemnat. Pasagerii se ingrimidird spre ugi, viitindu-se de

vreme, dar incintali, oarecum, de situalie. Aveau ce povesti in seara aceea la

bere, in taverni. Ashworth o tinu pe Jessie pe loc, s5 coboare inainte belivii gi

cludagii. Ajungi pe peron, igi pipdi mobilulin buzunar, sd sune dupd taxi. Mai

aveau doar o stafie pdnS la Mardle. Nu era mare lucru gi se gdndi iar cd nu avea

de ce s-o cheme pe Sal. O infiguri pe Jessie sub haini, lipind-o str6ns de el, 5i

clutd numirul taxiului.

Ceilalli pasageri pornird in urma unui tip de la metrou, imbrdcat cu o vestiverde gi se depirtau deja, acoperili de rafalele de zipadd. Luminile din tren

erau incd aprinse, dar ceva mai slabe. Nici urmd de mecanic de tren. Jessie il in-ghiontiin coaste:

- la uite! Doamna nu s-a migcat de pe scaun!

- Vezi-ti de treabd!

Joe linea telefonul la ureche. Suna.

- A adormit. O fi bdut prea mult la pr6nz.

S-a uitat mai bine 5i a observat ci Jessie se referea la doamna in v6rsti cu

halna pdnd-n pdm6nt. Voia s-o linigteascd, spunSndu-i ci trenul nu va pleca

flri sd fie verificate toate vagoanele, c6nd Jessie se desprinse deodati de sub

I Geordie - poreclS atribuit5 locuitorilor din nord-estul Angliei, dar 9i dialectului englez vor-

bit de ace$tia; o regiune bogati in mine de cirbune, unde foarte mulli locuitori poarti numele

,George", iar Geordie" este un diminutiv alacestuia. Recenttermenul"Geordie" descrie 5i un su-

porter al echipei de fotbal Newcastle United. (n. trad)

6 ANNCLEEVES SECRETELE DIN STRADA PORTULUI 7

haina lui gi o zbughiinapoi, prin ugile inci deschise. O zg6l[6i u;or pe femeie.

intotdeauna fusese un copil bun gi Joe era tare m6ndru de ea, dar citeodatdigi dorea sd nu-gi mai bage nasul peste tot. Compania de taxiii rdspunse la te-

lefon, in acelagitimp in care Jessie urlS ingrozitd.

8 ANNCLEEVES SECRETELE DIN STRADA PORTULUI 9

Capitolul 2

Pe strada Portului exista o singurd casd, restul clidirilor adiposteauprivdlii. Casa era inalti gi cenugie, innegritd de praful de cirbune care intinasegi plaja ingusti aflati de cealalti parte a portului. Trei etaje, un demisol gi unpod. lmpunitor, ce.i drept. Deasupra ugii era sculptatd o datd:

.l885. La geamul

de la demisol se zirea lumind.lniuntru, o femeie strdngea rufe de pe un grdtarsuspendat deasupra sobei. Le impiturea cu migcdri indemdnatice, apuc6ndde colluri gi intinzdndu-le congtiincios, inainte de a le ageza in straturi pe masi.Deasupra erau luminate gi alte inciperi, dar nu-!i puteai da seama din stradicine le sunt locatarii.

L6ngi casi se afla curtea lui Malcolm Kerr, separatd de stradd de un gardmetalic ruginit, impodobit cu nigte lepuge feroce, ale cirui porti erau incuiatecu un lan[ masiv, de care at6rna un lacit uriag. Vreo doud birci obosite, bucifide motor, ni;te forme umflate acoperite cu prelatd - curtea pirea un cimitir devechituri. Vara, Malcolm organiza excursii de observare a pisirilor de mare peinsula Coque! iarna, cdnd barca Lucy-Maynu atrAgea prea mulli turigti, se

retrdgea in curte pentru a lucra la bircile vecinilor. Zipada atenuase conturulobiectelor din curte, ddndu-le parcd o umbrd de mister, greu de distins.lntr-uncoll era un gopron, construit din tabld ondulati gi lemn. Malcolm lucra adesea

aici p6ni tarziu in noapte, in compania cutiilor de bere.ln seara asta, insd, eraintuneric $i ticut, iar in curte nicio urmi de pagi.

Ldngd curtea lui Malcolm se afla un depozit, unde era stationat6 barca desalvare; afar5, spre tirm, era parcatd instalalia de tracfiune, care ducea barcala api in cazuri de urgen[5 sau pentru exercilii.

Urmau cherhanalele din Mardle: tot timpul aglomerate, zgomotoase, ani-mate de muzica de la televizoarele fixate in pereli gi de hohotele de r6s ale

musteriilor. in timpulzilei, vindeau pe5te proaspdt, majoritatea de prin partea

locului, fie la bucatd, fie en-gros, intr-o clSdire lungd 5i joasi din spate. Seara,

se transforma in cantinS, cu cdteva mese a$ezate in lateral' ln spatele friteuze-

lor, doui femeiimbrdcate in alb aveau obrajiirumeni de cildurS, in ciuda ful-

gilor de zipadd care-apucau sd se strecoare printre ugi' Coada de clienli se

intindea p6ni-n strad6. Toli localnici. Mardle nu era un loc pentru turism, nici

micar vara.ln afari de cherhanale nu mai era nimic interesant, poate doar por-

tul, inconjurat de un zid. Bircile deveniserd o umbrd, ascunse in rafalele de

omit.Pe cealalti parte a strdzii se afla taverna Coble gi zipada se intirise deja

sub pagii localnicilor care biteau cdrare intre cherhana 9i local. Afar5, vreo doi

fumdtori petima$i sprijineau un zid, in ciutare de adipost de vremea rea.

L6ngi tavernd se ivea clSdirea joasi Siturtiti a administratiei portuare. Din-

colo de ea se intindea un teren viran, folosit pe post de parcare, 5i, mai incolo,

chiarin fala casei impundtoare cu subsol puternic luminat, sein511a Biserica Sf.

Bartolomeu. Construiti in stilgotic victorian, inilial pentru pescarii gi mineriidin

zon5, in prezent era frecventati doar de o m6nd de cucoane in v6rst5.

La capitulstrdzii sclipea, precum un far sau o lund pdtratS, indicatorulgal-

ben cu M-ul negru specific staliilor de metrou. Era capit de linie. Peronul era

plin de oameni care a$teptau trenul pentru petrecerea de vineri seara din ora5,

doar ci nu apirea niciunul. Asta e strada Portului.

ln casa impozanti, Kate Dewarigicdrd cogulde lenjerii pe sciri pdnd la du-

lapulincilzit pe care-lfolosea pe postde uscitor, oprindu-sein treacitin drep-

tul ugilor numerotate. Nu ca sd asculte. Kate nu s-ar incumeta vreodatd sd

asculte pe la ugi. Doar ci era casa ei giii pl5cea s5 Stie cine mai e prin preajmi'

Era linipte, ins5. Poate ci zdpada punea probleme pe drum. Se bucura cd-i ajun-

seserd copiii; ii auzise mai devreme gi gi-iinchipuia ghemuiti deja la televizor,

pe canapeaua de la demisol. lnstaurase regula temelor inainte de televizor,

dar gcoala era pe sfdrgite gi n-avea chef si-i batd la cap 5i azi.

ln timp ce urca treptele, i se piru cd aude u5a de la intrare 5i se opri sd as-

culte. Niciun sunet. Era, probabil, vdntul care zg6ll6ia cutia pogtalS. igi dddea

mereu seama cdnd bate v6ntul din nord, tocmai din pricina acestui zgomot

specific. Dulapul incalzit pentru rufe se afla pe palierul dinspre pod, intre

1O ANNCLEEVES

camera lui Margaret gi raftul pe care lSsa intotdeauna, suplimentar, pliculele de

cafea gi de ceai gi o cutie de biscuiti de casa. L6nga raft, agezase un frigider mic,

unde gdseaiintotdeauna o cutie de lapte. in fiecare cameri era o tavd de bun

venit, dar Kate voia ca oaspetiieis6 se simti apreciali. Micile atenliiiiaduceau

de fiecare datd inapoi. Cu sigurant6, nu zona ii atrigea pe turigti, deoarece nu

era mai nimic interesant pe strada Portului. O fereastrd cu arcadi se deschi-

dea spre curtea lui Malcolm gi dincolo de ea, spre cherhanalele de la malul

marii. Ningea in continuare. Putea se vadd fulgiiclarin unghiul de lumind creat

defelinarulstr6zii. Departe, pe mare, o balizi de lumini sclipea in rogu. Bdrba-

tul ei lucrase pe vas giince simlea un amestec de vind gi durere la gdndulin-

tinderii pustii care incepea chiar de la pragul casei.

Kate se opri o clipa gi ascultd melodia care-i suna in minte. Aduse apoi c6n-

tecul la via16, fredon6nd. Un c6ntec de iarn5, corect $i sobru. De dragoste in

iarnd. gi se gSndi iardgi la Stuart $i la neverosimila indrdgostire care-o luase pe

sus la mijloculvietii; era uimite tiamefiti, convinsi in acest moment ci poate

sacrifica orice pentru noul birbat din viala ei. El conta mai mult decdt cogma-

rurile lui Ryan, dec6t hoindreala lui noaptea prin vecini, ca un animal de pradi

cdnd nu putea si doarmi 5i chiar mai mult decdt episoadele de febri de care

suferea uneori. Era mai important ca notele lui Chloe, cu ambitia ei ingrozi-

toare. Stuafi bitr6n gi aspru, mai degrabd un cioban dec6t un muzician, reupise

cumva si-i redea chefulde viat5.

Tocmai se intorcea la apartamentul lor, cind didu nas in nas, la intrare, cu

George Enderby. Haina de l6ni ii era incircati de zepadi gi el o saluti cu mutra

lui veselS:

- Ce spui, Kate, de chestia asta: z5padi de Criciun! Copiii or si fie inne-

buni[i!

Avea o voce plini, educatS, ca a celor din sud, care o ducea pe Kate cu gin-dul la un politician sau un actor. Kate se g6ndi ci pugtii ei erau atit de cool'lncit gi-ar fi putut construi un om de zdpadi chiar sub fund. Dar George era

at6t de naiv in fantezia lui despre familia perfectS, ci nu avea inimi si-ldezamigeasci.

- Ai dreptate,ii spuse.

1 5mecheri, grozavi,lamodd (n. red.)

SECRETELE DIN STRADA PORTULUI 1I

---ti

George era reprezentatul uneiedituri gicdl6torea cu un troler plin de c54i

dupi el. Adesea ii ldsa gi ei c6te un exemplar pentru copii. Lui Chloe ii pliceau

unele, mai ales cele groase care povesteau despre alte lumi, iar Ryan se

preficea interesat, degi cititul nu era una din pasiunile lui. Lua c5(ile doar ca

si-i faci pe plac. Kate simfea permanent in suflet un fior de nelini$te in privinta

lui Ryan. Pugtiul nu-ificea necazuri, dar dincolo de z6mbetulformalil binuiade o tristele mare gi nu $tia cum s-o rezolve. Mai mult, biiatul avea gi acele iz-

bucniri de furie, care-i aminteau de Rob.

Casa ii acapara, ins5, tot timpul gi energia, iar Stuart ii umplea visele. Ryan

nu mai vorbea cu ea de ani de zile.lgi spunea cd e inci mic, ci adolescengii

sunt complicati gi nu au niciodatd incredere in pirinli. George era cisdtorit,

dar nu avea copii. l-a povestit chiar el.li povestea o grdmadi in serile lungi, in

vreme ce-gi bea paharulobi$nuitin salonulde oaspeti. El sorbea din whislqy, iar

ea se uita la ceas Si a5tepta sd-i vind somnul.intrelinea pensiunea aproape de

una singuri. Doar Margaret o mai ajuta in bucitdrie, numai ci, in ultimul timp,

nu prea mai era de ajutor.

- Cum ti-a mers azi, George?

$tia ci vdnzarea de cirti nu merge grozav. Tot el ii povestise despre asta:

,,Nu $tiu ce m-a5 face fird serviciu, Kate. Pentru ci(i trdiesc gi respir." $tia ciGeorge nu munce$te pentru salariu. Avea acea incredere gi nongalanli fa15 de

bani care se capitd doar cdnd te na5ti bogat. Se g6ndea ci nu-i priegte in cisni-

cie, degi nu vorbea urdt de nevastd nici chiar beat fiind:,,Diana mea e o mi-

nune, o femeie grozavS!"

igi scuturS haina de zdpadd gi se dezbricS:

- Primesc camera obignuiti, Kate?

- Sigur.

Lui George ii plScea camera mare din spatele casei, cu vedere spre mare,

gi nu-l deranja cd era gi cea mai scump5.,,$efii mei sunt obignuiticu prefurile

din Londra, Kate. Nu comenteazd astfelde cheltuieli."

- Stau doar vreo doui zile de data asta, dupi care rni intorc in sud. Asta

daci nu ninge aga r5u cum se anun!5. Cazin care e posibil sd ai un musafir ne-

poftit la masa de Crdciun!

12 ANNCLEEVES SECRFTELE DIN STRADA PORTULUI 13

li z6mbi abdtut gi Kate gtia ci lui George i-ar pl5cea si rim6n5. Un pr6nz

normal in familie, cu ea 6i copiii adunali in jurul mesei la demisol, iar el ar fitAiat curcanul. Doar c5, de data asta, era gi Stuart gi nu gtia cum ar reacfiona

George la noua situatie. Avea o suspiciune c5-i cam cizuse cu tronc.

- Pregitesc o cand de ceai in salon.

Era tot un ritual de-al lui. Petrecea un timp in salon, cu laptop-ulin brale gi

inconjurat de cdrfi, savurdnd ceaiul gi biscuifii de casd ficufi de Margaret. Apoi,

deoarece lGte nu servea cina, iegea in stradd $i alegea fie cherhanaua, fie ta-

verna Coble pentru masa de seard. Dupi c6teva halbe de bere, se intorcea cu

chef 5i rim6nea in salon sorbind din whisky pini dupd miezul noptii.

La demisol, Kate ii descoperi pe copii la televizor. O clipi avu impresia ci se

uitau la altceva gi au schimbat rapid canalul, cdnd i-au auzit pagii pe scdri. Era.4.

ceva in nereguli cu ei.'[i plScea si controleze tot $i voia si gtie la ce se uitau. C5-

teodati, se gdndea cd poate e prea stride cu ei, motiv pentru care renunlaserd

s6 mai vorbeascd cu ea. Erau deja mari, oricum. Vedea gi ea cum sunt altii, ce

necazuri aduc. Dar mai Stia gi cum crescuse ea: se& droguri gi muzict, at6t. Nu

terminase niciodatS gcoala giigi dorea mai mult pentru copiii ei.

lncd nu se schimbaseri de uniformi gi avea de gAnd si-itrimiti sd se dez-

brace, dar se opri. Nu avea rost sd ipte un scandal. A/ege-1i bdtdliile,lhle. Vdzuse

chestia asta intr-o revisti pentru femei gi s-a gdndit ci are sens.

-Totulin ordine?

Chloe ii rispunse bombdnind ceva, iar Ryan se intoarse cu z6mbetul lui sar-

castic, care-i amintea at6t de mult de taice-sdu. Simficum i se strange stoma-

cul, privind parci o fantomS. Pleci in bucitdrie, pentru a pregiti tava lui

George. Un gervet frunze de ceai in ceainic, o cand gi o sitd. Lapte in carafe. Ca-

teodatS, Ryan ficea haz de eforturile ei: ,,Suntem la Mardle, mami! Unde te

crezi, la Ritz?" $tia ci 5i copiii sunt ironizafi din cauza maniei pe care o avea ea

pentru detalii gi maniere - gervete de pinzi pe mas5, chiar daci m6ncau doar

pizza.insi era convinsi ci aminuntele contau 5i voia s5-i pregdteasci pentru

vlitor. igi dorea mai mult pentru ei decit viala pe o stradi ruinatS, intr-un orag

ruinat. gi ei ii fusese c6ndva mai bine - taicS-siu fusese contabil gi avusese pro-

pria firmd, pdni sd-l ripuni recesiunea - giinci o amira teribilfaptulci ajun-

sese astfel.