Secretele bujorului, propus ca floare nationala a Romaniei. Unde sunt cele mai frumoase rezervatii naturale si cum recunosti specia de bujor romanesc

Sinziana Ionescu, Elisabeth Bouleanu,

Floarea salbatica, considerata ,,element de identitate nationala", infloreste o data pe an, timp de 10 zile, in luna mai. Intervalul este pandit cu strasnicie de vizitatorii care vor sa se desfete la vederea plantatiilor de bujori.

Primavara, in anotimpul drumetiilor, calatorii pun cap-compas pe plantatiile de bujori, care infloresc doar in decursul lunii mai. Floarea salbatica rasare spontan in cateva regiuni ale tarii, cum ar fi Macin si Babadag-Tulcea, Troianul-Teleorman, Comana-Giurgiu, Zau de Campie-Mures, Plenita-Dolj sau Stoicanesti-Olt. Cu 5 specii spontane si 3 specii cultivate, bujorul are circa 100 varietati si soiuri. Prima dintre ele, bujorul romanesc (Paeonia peregrina varianta romanica sau Paeonia peregrina Miller - in enciclopedia florei), creste cu deosebire in sud-estul tarii.

Cum deosebim bujorul romanesc Bujorul romanesc are frunze in forma de lance, divizate la varf, o floare cu petale de un rosu-sangeriu si un miez galben. Parfumul sau, care aminteste de trandafirul suflat de vant si rumenit de soare, imbie la cules. 

Insa cei care iubesc cu adevarat florile trebuie sa le lase in mediul lor natural, mai ales daca este vorba despre specii aflate pe cale de disparitie, cum este Paeonia peregrina. 

,,Drumetii" le smulg cu tot cu radacina, imputinandu-le de la an la an, uitand ca florile salbatice au oricum viata efemera, iar frumusetea lor se stinge in glastra. In curtile localnicilor, bujorul se desfoaie in luna mai. In paduri, bujorul romanesc isi dezvaluie farmecul la mijlocul lunii mai, aproape de sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena.

Bujorul romanesc de la Greci In nordul Dobrogei, la doua ore de Constanta, se afla Parcul National din Muntii Macinului, unde bujorii romanesti sunt cautati de cum incepe luna mai. Inainte de a incepe urcusul, turistii se opresc la Greci, localitatea tulceana de la poalele Muntilor Macinului. Se plateste o taxa de intrare de 6 lei in Parcul National Muntii Macinului, se lasa masina pe platou, apoi se porneste pe drumul cel stancos. Vizitatorii parcurg kilometri pe urcus de munte, in panta nu foarte abrupta. Scurtele popasuri se fac la inaltimi de sute de metri, pe roci de granit stratificate, mai vechi decat dinozaurii. Bujorul romanesc creste in poienitele din paduri, fiind ocrotit de lege - dar nu si de vandali.

In cofetaria din vatra comunei, turistii vor sa stie cum ajung mai usor sa vada minunatia de bujori. ,,Toata lumea intreaba si noi nu stim sa-i indrumam. Nu sunt marcaje speciale pentru bujori, trebuie cautati in padure. Dar nu e voie sa-i culegi. Unii ii smulg si e pacat de flori", spun vanzatoarele. 

Biologul Bogdan Bajenaru, de la Centrul de Informare de la Greci, considera ca lipsa marcajelor apara, de fapt, bujorii: ,,Ar merge la sigur cei care vor doar sa-i rupa. Cine vine pentru munte si pentru padure urca pana ii gaseste".

Unii ii gasesc pe traseul Cozluk, altii pe traseul Dealul cu drum - unde sunt cam 15 kilometri de strabatut pentru a cuprinde toata zona. Insulitele de bujori rasar in calea celor care ii cauta, in luminisurile unde razbate soarele. Perioada exacta a infloririi bujorilor este greu de prins, insa peisajul rasplateste din plin efortul urcatului pe munte.

Bujorul, propus floarea nationala a Romaniei Fiind atat de pretios, un grup de horticultori din mediul academic din Romania, condus de prof.dr. Florin Toma de la catedra de Floricultura din Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, a propus in 2013 ca bujorul sa fie declarat floarea nationala a Romaniei. Proiectul luat in considerare de Guvernul Ciolos, pe baza unor studii stiintifice ale Facultatii de Horticultura, asteapta sa fie reluat de actualii guvernanti. Exista chiar si o petitie lansata online pentru sustinerea acestei idei. ,,Acest concept exista la alte tari, de ce nu ar avea Romania o floare nationalae", se intreaba initiatorii. 

La cat de des este pomenit in cultura romaneasca, bujorul poate fi considerat un element de identitate nationala. Este nelipsit din folclor, fiind asociat cu frumusetea, iubirea si dorul - in basme, cantece, poezii, literatura, pictura, ie, port popular, covoare si alte obiecte de artizanat. Sunt regiuni ale tarii care organizeaza anual sarbatori si chiar festivaluri dedicate bujorului. Statistic, 100.000 romani poarta numele de Bujor, ca nume de familie sau ca prenume. Bujorul mai este folosit si in industria cosmetica si ca remediu medicinal pentru stari de greata. Pentru titlul de ,,floare nationala" mai concureaza in preferintele romanilor muscata, floarea-de-colt, macesul, narcisa, lacramioara sau sanzienele.

Bujorul romanesc, marca inregistrata Intre timp, bujorul romanesc este deja adoptat de Ministerul Apararii Nationale ca emblema a eroismului. Bujorul este purtat la revers sau pe cocarda tricolora (foto dreapta, sursa camaraziimilitari.ro) la Ziua Veteranilor (11 noiembrie), la Ziua Veteranilor de Razboi (29 aprilie), de Inaltare si la toate evenimentele in care este cinstit sangele varsat pe campul de lupta de ostasii romani. In noiembrie 2015, Asociatia de Caritate din Armata Romaniei ,,Camarazii", sustinuta de Invictus Romania, a inregistrat marca la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. 

,,Bujorul romanesc a fost rezervat de noi la OSIM, ca marca figurativa individuala, fiind publicat in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, sectiunea Marci. Speram ca tot mai multe persoane sa poarte la rever acest simbol, in semn de respect pentru faptele de arme ale ostasilor romani din toate timpurile", arata Nicolae Anghelescu, presedintele ,,Camarazilor".  

Floarea care a supravietuit erei glaciare In padurea de la Troianul din Teleorman, rezervatia de bujori romanesti este o arie protejata doar de sapte ani. Floarea a rezistat turmelor de vaci de la CAP vreme de decenii, iar astazi poate fi admirata pe o suprafata de 70 de hectare. Perioada de florescenta dureaza aproximativ zece zile. Luna mai este perioada in care padurea de la Troianul atrage zeci de vizitatori, curiosi sa vada cum arata cea mai veche specie de floare din Romania. Specialistii considera floarea ,,relict glaciar", pentru ca dateaza dinaintea erei glaciare.

,,Este o floare foarte rara si veche, ce a supravietuit tuturor glaciatiunilor care s-au perindat peste Europa. Noi spunem ca este de-o seama cu crocodilii", afirma Mircea Toma, fost inginer al Ocolului Silvic Rosiorii de Vede, unul dintre cei care au militat pentru protejarea padurii de la Troianul. Astazi, zona este protejata prin lege, dar inainte floarea rara nu a fost protejata. 

,,Inainte de Revolutie, aici era zona de pasunat. Venea CAP-ul cu sute de vaci ca nu aveau ce sa le dea sa manance, in 3-4 zile nu mai era nimic pe jos. Dupa ce s-a terminat cu CAP-ul si cu pasunatul, prin colaborarea Ocolului Silvic cu Agenta de Protectie a Mediului am intocmit documentatia pentru transformarea zonei in Rezervatie Naturala si am inaintat-o Guvernului", relateaza Toma. Zona a fost declarata rezervatie naturala de tip floristic si forestier printr-o hotarare de guvern emisa in 2004, cu scopul de a proteja bujorul romanesc, floarea fiind inclusa pe Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania. 

Bujorul

romanesc de Teleorman Foto Elisabeth Bouleanu

Pentru aria protejata din Padurea Troianul, autoritatile cauta custode de trei ani. ,,Pana in 2011 custode a fost Directia Silvica, iar din acel an a intrat in grija Agentiei pentru Protectia Mediului Teleorman", declara Luiza Teodorescu, consilier APM Teleorman. In padurea de la Troianul au fost impuse masuri de protectie a florei si faunei, prin reducerea cailor de acces in padure, interzicerea plantarii salcamului si desfasurarea oricaror activitati care ar putea provoca distrugerea bujorului romanesc. In zona este interzis pasunatul, folosirea focului sau aruncarea gunoaielor.

Pe aceeasi tema: 

Traseele din Muntii Macinului, cel mai batran lant muntos al Romaniei. Aici se gasesc roci mai vechi decat dinozaurii

Flora ca in insulele Creta si Corsica. Care este zona din Dobrogea unde traiesc 20% din plantele Europei