O AŞEZARE GETICĂ D E L A SFÎRŞITUL S E C . A L V - L E A f . e . n . ÎN MUNTENIA

de EMIL MOSCALU

A

In 1973 publicam un ar t ico l fn care analizam locuirea getică c e r ­cetată l a Cernica-Bucureşti 1. Descoper irea este deosebit de interesantă datorită faptului că furnizează preţioase elemente de datare a locu i ­r i i pr in fragmente de vase greceşti cu f i rnis negru 2 şi că prin săpa­r e a întregii necropole neolitice negăsindu-se decît două bordeie şi t re i gropi getice, indică faptul că a fost locuire sezonieră.

Fragmentul de vas grecesc determinabil a fost atribuit unui l eky -thos a r r i b a l i c atic şi datat l a sfîrşitul s e c . a l I V - I e a î .e .n . şi fnceputul s e c . a l I I I - l e a î . e .n . ( f ig .2/8) 3 .

Reexaminarea fragmentelor greceşti a dus l a constatarea că frag­mentul determinabil aparţine unei căniţe şi se datează în ultimul sfert a l s e c . a l V - l e a î . e . n . 4 , ceea ce implică datarea locu i r i i getice de la C e r n i c a fn j u r u l datei de + 400 î .e.n. , iar nu cum a fost datată anterior.

Aceasta a re implicaţii importante privind orizontul cronologic l a c a r e se situează în raport cu cultura Bfrseşti-Ferigile. Analogiile c e ­r amic i i de l a C e r n i c a rămîh valabi le , ele încadrfndu-se fn aspectul c i l -tu r a l de tip RâvnaII-Hansca-Zimnicea I—II. Vasu l sac (fig. 1/1 )5 îşi axe or ig inea fn Hallstattul timpuriu şi exista fn necropola de l a Fer i g i l e în toate ce le t r e i faze c a şi în necropola plană (vase de tip V I D . 2 ) 6 .

S e remarcă faptul că în Hallstattul timpuriu şi în c e l tîrziu de tip Fe r i g i l e vasu l fn discuţie nu este o formă frecventă a culturi i materiale t r a c i c e .

In schimb vasu l clopot ( f ig . l/2 şi fig.3) este destul de frecvent pe p a r c u r s u l evoluţiei Ha l l s ta t tu lu i ' . Văsuţul bitronconic (fig.1/3) a re analogie într-un vas s imi la r de l a K r i v a B a r a ( V r a c a ) 8 . Nu putem şti dn£ă străchinile lucrate cu mfna au avut apucători (fig. 2/9-10) . Orie um, vase cu aceşt prof i l şi fără apucători există fn s e c . V - I I I î . e . n . 9 îh Transi lvania,Moldova şi Dobrogea.Tipul' lipseşte l a F e r i g i l e , dar există l a T i g v e n i 1 0 . S t r a ch ina lucrată cu mîna (fig.3/5) este asemănătoare ca prof i l cu cea din mormîntul n de l a Cernavodă 1 1 . Datarea aşezării de l a C e r n i c a în j u r u l datei + 400 î . e .n . implică s incronizarea cu f a z a F e -r ige le I I I , c a r e fn actuala e i datare este încadrată între c i r c a 450-350 î . e . n . 1 2 .

O altă aşezare din această perioadă este aceea de l a Alexandria, c a r e a fost datată de l a sfîrşitul s e c . a l V I - l e a î .e .n . pînă în s e c . a l V - l e a î . e . n . 1 3 . Aşezarea de l a Alexandria oricum documentează un as­pect cu l tura l diferit de c e l a l necropolei de l a F e r i g i l e . Datarea aşe­zării de l a A lexandr ia l a sfîrşitul s e c . a l V - l e a î .e .n . şi fnceputul sec.

275

www.mnir.ro

F i g . 1 . - Cern ica : ceramică lucrată cu mîna

276

www.mnir.ro

a l I V - l e a f . e . n . 1 4 implică şi s incronizarea cu faza Fer ig i le I U . S - a a¬firmat însă că aşezarea de l a Alexandria este ulterioară culturi i F e r i -g e l e 1 5 , fapt ce constituie o contradicţie fntre ceea ce implică datarea propusă şi afirmaţia menţionată.

De altfel problema are şi un alt aspect, acela a l cronologiei ne ­cropole i de l a F e r i g i le corelată cu cronologia altor descoper i r i prove­nind din aşezări şi cetăţi din Muntenia, dar şi din Dobrogea, care con ­ţin vase tipice pentru necropola de l a F e r i g i l e 1 6 . Ne referim la vase bitronconice cu patru sau două apucători plate şi două minere pe gft, de tip IV A - I V B F e r i g i l e , pe ca re le găsim fn Muntenia pfhă fn s e c . a l I I I - l e a f . e . n . Acest fapt este de natură să indice prelungirea unor e¬lemente de cultură materială de tip F e r i g i l e şi fn s e c a i I I I - l e a f . e . n .

Elementele de tip F e r i g i l e sfnt menţionate fn Muntenia vestică1

Or icum, l a mijlocul şi fn a doua jumătate a s e c . a l I V - l e a f .e .n . , l a Zimnicea avem documentat un aspect cultura l diferit de ce l de la F e ­r i g i l e .

V a s u l sac cu 4 apucători (fig. 1/1 ), aşa cum am arătat, nu este o formă de bază fn reper tor iu l Hallstattului nord-tracic c a r ­pat ic , dar fn s e c . a l V - l e a f . e . n . e l devine o formă de bază/desk) cuind vasu l bitronconic cu 4 apucători de tip V de l a F e r i g i l e , care fnsă nu d ispare total , dăinuind fn unele zone pfnă fn s e c . a l I I - l e a t e . n . 1 8 . V a ­s u l bitronconic lipseşte, fn faza a doua a necropolei de l a Râvna din s e c . a l V - l e a f . e . n . 1 9 şi e s t e reprezentat pr intr -un singur exemplar publicat de l a Enisala.datfnd din prima jumătate a s e c . a l I V - l e a t e j i . ^? şi un singur exemplar din peste 60 de vase lucrate cu mfna din necro ­pola de l a C a n l i a , dar a i c i forma gftului este modificată.

Această observaţie îndreptăţeşte s t ructurarea unui aspect c u l ­tu ra l diferit de c e l reprezentat de Ferigile-Bfrseşti, care în sec. V-TJI f . e . n . este genera l izat .

Pentru acest aspect cu l tura l propunem denumirea Râvna I I - H a n -s c a - Z i m n i c e a I—II. In acest aspect încadrăm materialele de la E n i s a l a , C a n l i a , Bugeac, S atu Nou, Drumevo, Râvna I I , K iu leva ia , Branicevo, Seuthopol is , A lexandr ia , C e r n i c a , Zimnicea, S loboz ia , Poiana, V a s ­l u i , Co tna r i , Hanska şi descoper i r i l e de tip Fîhtîhele I I din T r a n s i l ­van ia .

Materialele din necropolele de l a Murighiol^ 1 indică un aspect cu l tura l aparte,pentru c a r e propunem denumirea de aspect cultural de tip Murighiol, ale cărui elemente le întflnim şi fn necropola delà E n i s a l a .

Aspectul cu l tura l Râvna I I -Hansca-Zimnicea M I cuprinde şi O l t e ­nia fn s e c I V - I I I f . e . n . , fiind probabil că e l să înceapă încă din a doua jumătate a s e c . a l V - l e a î . e .n . ; dar pentru această datare nu a¬vem încă materiale bine determinate.

Aşezarea de l a C e r n i c a , c a r e poate CQnfirma limita inferioară posibilă a datării ce l e i de l a A lexandr ia , indică faptul că Muntenia e ra locuită l a sfîrşitul s e c a l V - l e a î .e .n . Astfel nu se verifică ipoteza că această zonă nu a fost locuită 2 2 .

S - a afirmat că descoper i r i le de la Alexandria şi Zimnicea r e ­prezintă o enclavă sud-tracică la nord de Dunăre23.Unul dintre tipurile pr incipale ale ce ramic i i lucrate cu mîna, vasul sac cu patru apucători

277 www.mnir.ro

278

www.mnir.ro

F i g . 3 . - Cernica : ceramică lucrată cu mfna

279

www.mnir.ro

( f ig.1/1), pentru a nu lua decît un exemplu, are o origină hallstattiană timpurie, aşa cum am arătat, şi există în Trans i lvan ia în s e c . V-I1I î . e . n . 2 4 . p e de altă parte, la Z i m n i c e a 2 5 c a şi la Orbeascade Sus se cunosc vase tipice pentru necropola de la F e r i g i l e .

Aceas ta arată că nu este necesar să considerăm necropola şi ce­tatea de la Zimnicea şi aşezarea de la Alexandria ca enclavă sud-tra— cică,cîtă vreme formele de bază ale ceramic i i lucrate cu mîna au ana ­logii şi în a r i a nord-tracică carpatică. E s t e foarte probabil c a ele să se formeze pe l oc . E s t e foarte adevărat însă că ceramica lucrată cu mîna din zonele odr ido-bess ice nu prezintă diferenţe notabile faţă de cea din a r i a getică de l a nord şi sud de Dunăre 2 6 . L a aceasta se a¬daugă şi prezenţa vase lor cu două mînere de tip Fe r i g i l e la Zimnicea.

Datarea l ocu i r i i de la C e r n i c a şi Alexandria indică faptul că aspectul cu l tura l din ca re face parte apare în Muntenia la nivelul fa ­ze i F e r i g i l e I I I , fără a pune problema ridicării cronologiei fazei F e r i ­gi le I I I .

Urmează să admitem existenţa în Muntenia a două aspecte cu l tu ­ra l e diferite în primul rînd prin ceramica lucrată cu roata, dar şi prin aceea lucrată cu mîna, aceasta nu întotdeauna sub aspect tipologic c i din punct de vedere a l deta l i i lor tipologice, amîhdouă fiind getice, for ­mate pe aceeaşi bază general tracică.

Pentru perioada în discuţie a fost propusă existenţa aspectului cu l tu ra l Z imnicea -Seuthopo l i s 2 ? , dar credem că e l nu poate fi privit c a aspect separat , fntrucît tipologia ceramic i i lucrată cu mina şi roata este unitară, i a r aspectul menţionat nu poate fi privit decît c a fază cronologică şi zonală a aspectului cu l tura l de tip Râvna I I - H a n s c a -Zimnicea I—II, după cum acelaşi lucru se poate spune şi despre a spec ­tul cu l tura l A lexandr ia din cîmpia Munteniei.

S - a propus s t ructurarea unei etape Popeşti-Sarmizegetusa,care nu se poate expl ica integral prin etapa anterioară Seuthopol is -Zimni-c e a 2 8 . A

într-adevăr, vasu l sac (fig.1/1) dispare spre sfîrşitul s e c . a l I I I - l e a î . e .n . şi poate în unele zone, în prima jumătate a s e c . a l I I - l ea , fără c a din e l să i a naştere o altă formă \ şi nu a fost lucrat niciodată la roată 2 ^. In T r a n s i l v a n i a , în zona cetăţilor dacice din munţii Orăş-t ie i e l continuă pînă la c u c e r i r e a D a c i e i 3 0 .

Trebuie menţionată de asemenea dispariţia vasului de tip lekane cu torţi ver t ica le lucrat l a roată, a străchinii cu marginea răsfrîntă spre inter ior dè tipul c e l e i de l a f ig .2/5, cu variantele s a l e , deşi se pare că l a Zimnicea ea se continuă fn s e c . a l I I - l e a 3 1 . în această e¬tapă se continuă fo los irea c rateru lu i l a Popeşti şi Sarmizegetusa 3 .

C a formă de bază a fazei Popeştt-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei este vasu l borcan ornamentat cu brîu alveolar sau c res ta t , întrerupt de bu­toni, c a r e apare în perioada + 200. E a se mai caracterizează prin a¬pariţia căţuii şi fo los irea frecventă a f ruct iere i .

Constatăm că şi fn ceea ce priveşte a r i a getică din Dobrogea şi nord -es tu l Bulgar ie i ,aspectul cu l tura l de tip Râvna H-Hansca-Zimnicea - I - I I este foarte probabil că încetează fn j u ru l datei de + 250 î . e .n . ,m

280

www.mnir.ro

orice caz la sfîrşitul s e c . a l I I I - l ea î .e .n . 34. Studiul materialelor permite observaţia că în jurul datei de+ 200

î .e .n . se produce o schimbare a culturi i materiale reprezentată de ce ­ramică, care marchează încetarea aspectului cultural de t i p R a v n a - I I -Hansca-Z imnicea I -EI şi apariţia aspectului cultural de tip Popeşti-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei. Acelaşi lucru se constată şi la Zimni­cea unde există o continuare a locui r i i pe loc timp de mai ^multe s e ­cole-^ 5 .

Pe baza faptului că acest aspect prezintă trăsături unitare în ce priveşte ceramica şi că e l încetează în perioada + 200 î .e .n. este ne ­cesară rev iz iu rea cronologiei Latène-ului geto-dacic şi împărţirea s a îh două etape principale:

Etapa I : I + 400(350) î .e .n . - + 200 î .e .n . Aspectele culturale Râvna I I -Hansca-Z imnicea I - I I şi Fîhtî-

nele I I . Sfîrşitul s e c . a l I I I - l e a î . e .n . şi începutul s e c . a l I I - l e a î.e.n. reprezintă o perioadă de tranziţie între cele două etape, a cărei c r o ­nologie şi c a rac te r i s t i c i vor trebui stabilite îh v i i tor .

Etapa a I l - a : I I + 200 î .e .n . - 106 e . n . . Aspectul cultural Popeşti-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei ş i Po -

iene şti-Lukaso vc a . Această periodizare se bazează pe faptul că Latènul are două

faze principale cu o cultură diferită din punct de vedere al ceramici i lucrată cu roata , dar şi prin cea lucrată cu mîna, faza I şi faza a I l - a .

Ceramica lucrată la roată este reprezentată prin patru t ipuri : căni (fig.2/1 şi 2/7), amforă (fig. 2/2), străchini (fig.2/5-6) c r a ­ter (f i g . 2/4), ale căror analogii le găsim la Dunărea de Jos şi în sudul Ba lcan i l o r . Fără a încerca acum să luăm o poziţie faţă de opinia expr i ­mată de I . Nestor, după care Latènul geto-dacic apare sub influenţa t r ac i l o r de s u d 3 7 , de C . P r e d a 3 8 şi D. B e r c i u 3 9 , care susţinautotoh-nismul ceramic i i lucrată l a roată şi cea exprimată de Era.Condurache^O şi I . H . Crişan^ 1 , care o consideră de import sud-dunărean sau gre ­cesc , remarcăm doar marea cantitate de ceramică lucrată l a roată l a sfîrşitul s e c . a l V - l e a şi începutul s e c . a l I V - l e a î.e.n.Aşezările de l a Ce rn i c a şi Alexandria , situîndu-se cronologic l a nivelul fazei F e r i ­gile I U , sînt în opoziţie faţă de aceasta din urmă, unde ceramica l u ­crată l a roată lipseşte, existîhd numai vase imitate după cele lucrate cu roata . Această situaţie poate pune problema ridicării cronologiei fa­ze i F e r i g i l e I I I .

N O T E

1 E M . M O S C A L U , S C I V , 24, 1973, 2 , p.291-298. 2 Idem, o p . c i t . , f ig .4/2-3 şi f ig .7/8. 3 Ibidem, p.294, nota 29 .

281

www.mnir.ro

4 P . A L E X A N D R E S C U , îh T h r a c o - D a c i a , 1976, p.117 şi urm. 5 Z . S Z E K E L Y , Aşezări din prima epocă a fierului în sud-vestul T r a n ­

s i l v an i e i , Braşov, 1966, p .9 , p l . I l / l ; H i/2 , p.33 şi p l .V l /5 . 6 A . V U L P E , Necropola hallstattiană de la F e r i g i l e . Bucureşti, 1967,

p . 53 , p l . X I l / 1 9 , 21 , 27; X X V I I l / 1 2 , 24. 7 D . B E R C I U , Mater ia le , I V , 1957, p.290 şi u rm . , f ig .5/2 ;L H . C R 1 -

ŞAN , Ceramica daco-getică. Cu specială pr iv i re l a Trans i lvan ia , Bucureşti, 1969 , p.56 şi u r m . , numeşte acest tip de vas "vasu l în formă de s a c " sau cu "prof i l aproape drept" .

8 B . N I C O L O V , în "Arheologhia" ,Sof ia , 3, 1972, p .63, f i g .1 l/a ,dar este datat în s e c . I I - I î . e .n .

9 A . V U L P I . >i E . P O P E S C U , în " D a c i a " , N . S . , X V I , 1972,fig. 4/5, 8; 10/4; f ig .14/23; I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p l .X/4 , 6; X I X / 1 3 , 5, 6, 8 şi fig.11 , p l . C X L I l / 2 , p.52 şi urm. Tr imiter i l e la planşa IX pentru străchinile din varianta a 3 -a sînt greşite şi necorectate în erată, aşa că nu putem şti ce fel de străchini a încadrat autorul în această variantă. Cf.şi p.78 şi u rm . ; C . B U Z D U G A N , în "Carpica", 1, 1968, p .85 , fig.3/25 şi f ig .2/3; C A N L I A , Săpături de E . M O S ­C A L U , 1969-1974. inedită. G .S IMION, GH.CANTACUZINO,îh Ma­te r i a l e , V n i , 1962, p .378, f ig .3/4, 5.

10 A L . V U L P E şi E . P O P E S C U , o p . c i t . , f ig .4/5, 8; 10/4. 11 D - B E R C I U , îh Materia le , I V , 1957, p .292, f ig .12/2. E a apare în

Hallstatt A 1 - A 2 ; E . M O S C A L U , Th raco -Dac i c a l , 1976, p .80, fig. 3/5 .

12 A L . V U L P E , F e r i g i l e . . . , P -99, f ig.34. 13 C . P R E D A , în Mater ia le , V I , 1959, p .251-253; idem, în " D a c i a " ,

N . S . , HI , 1959, p. 179-194; ibidem, V I I , 1961, p.207-209; idem, S C I V , X I , 1969, 1, p .25 -38 ; I .H.CRIŞAN, o p . c i t . , p .42 .

14 C . P R E D A , S C I V , 21, 4 , 1970, p .577. 15 Ibidem, p .577. 16 A . V U L P E , îh MA, I I , 1970, p.133 şi urm. ; p.190 şi urm. 17 A . V U L P E şi E . P O P E S C U , îh " D a c i a " , N . S . , X V I , fig.1 . 18 A . D . A L E X A N D R E S C U , Mormintele din perioada mai tfrzie a ne­

cropole i getice de l a Zimnicea, fn " C r i s i a " , 1972, p.16, p l . I i i/5 ; M.BABEŞ, în " D a c i a " , N . S . , XLX, 1975, p.129, f ig .3 .

19 N . M I R C E V , " I z v e s t i a " , Sof ia , X X V , 1962, p.124, pl.IX/2,;>;Xl/4; X I I / 2 ; X I X / 4 ; X V / 4 ; XVI l/5 ; X X l / 3 , 5; X X I l / 4 ; X X I V / 5 ; XX I I l /2 ; XXXI/4 . ^

20 G .S IMION, îh "Peuce" , I I , 1971, p .85, fig.16/d. 21 E . B U J O R , S C I V , 3 -4 , 1955, p .577, p l . I I ; idem, Materiale, I I I ,

1957, p .251, p l . I ş i V , 1959, p .375, p l . I ; idem, " D a c i a " , N . S , I I , 1958, p .135 , f i g .2 .

22 A . V U L P E şi E . P O P E S C U , op .c i t . , p.91"; E . M O S C A L U , S C I V , 23 , 1973, p .94 .

23 H . D A I C O V I C I U , The 111vrians and Dacians,catalogul expoziţie,Bel­grad, 1971, p .67 ; Non V id i , C f . I .H.CRIŞAN, Burebista şi epoca s a , Bucureşti, 1975, p .24 , nota 90; cf . şi D . B E R C I U , S C I V , X I ,

282

www.mnir.ro

2, 1960, p.261 şi u rm. ; " D a c i a " , N . S . , V , 1961, p.163 şi urm. şi p .170.

24 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .70ş iu rm. ; 11 3 şi urm. .pl.XVIIţ^ ; X X V I I l / 8 , 1 3 ; X X X / 4 ; CXXXI I l/1 . De asemenea, există şi f n ne ­cropola de la Fîntînele, jud.Bistriţa Năsăud, datată în a doua j u ­mătate a s e c . a l I V - l e a î .e .n . şi s e c . I I I î .e .n . ; I .H.CRIŞAN, C o ­municare la colocviul "Geto -dac i i în s e c . I V - I I I î .e.n."-, C lu j , 17 noiembrie 1975. I.H-Crişan înţelege prin vasu l clopot vasul denu­mit de prof. D . B e r c i u vasu l sac ( D . B E R C I U , Materiale, IV , 1957, p.290 şi u rm. ) .

25 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , f ig .59/6. 26 M . C I C I K O V A , Seuthopolis, So f ia , 1970, n r . 5 8 - 6 6 ; idem în "Acta

Antiqua Pi l ipopol i tana" , S e r d i c a , 1963, p .35 -48 . 27 P . A L E X A N D R E S C U , Comunicare la a I l - a conferinţă naţională de

arheologie, C r a i o v a , decembrie 1969 şi " D a c i a " , N . S . , X V , 1971 p .387 , n r . 1 5 5 .

28 P . A L E X A N D R E S C U , L e s celtes es les étapes de la civi l isat ion de la Tène dans le sud-est europèene, în L e Rayonemments des c i v i ­l isat ions Greques et Romaines su r les cultures périferiques, Pa r i s , 1965, p .107.

29 D . B E R C I U , în Materia le , I V , 1957, p.292, nota 2 . Vasu l de laDă-măroaia nu este lucrat la roată, deşi are o culoare cenuşie; cf . şi I .H .CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .55 , ca re este de acord cu această părere.

30 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p l . C L X X X / 3 . 31 A . D . A L E X A N D R E S C U , îh " C r i s i a " , 1972, p l . I I l /2 . 32 I .H .CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .153, p l . X C V I l / 1 - 2 ; C L X X I V / 2 - 6 ;

f ig. 104.

33 D . B E R C I U , Zor i le i s to r i e i în Carpaţi şilaDunăre, Bucureşti, 1966, p .306, ca re numeşte acest tip de vas "vasu l ûi formă de s a c " ; E . M O S C A L U , S C I V , 1 9 , 4, 1968, p. 629-642; I . H.CRIŞ AN, Cer amica..., p.102-216. Evoluţia vasului borcan prezentată l a fig.37 şi p.162 şi urm. nu este veridică. E s t e un tip de vas care nu se supune c a ­noanelor derivării unui tip de vas din celălalt. E s t e foarte greu de prepus o formă anterioară din s e c . V - I I I î . e .n . din care să fi de ­r i v a t . Ornamentul, constînd din brîu alveolar sau c re s ta t , cu proe ­minenţe, este desigur luat de l a tipul de vas clopot (fig.1/2), dar nu şi prof i lul . C a profi l poate fi şi o creaţie spontană. Ceramica din bordeiele getice de la Sche l a Cladovei , jud.Mehedinţi,a permis cea mai veche datare a vasului borcan şi a căţuilor pe baza amfo­r e l o r rhodiene ştampilate în perioada + 200 î .e .n . C f . V . B O R O -N E A N T şi M . D A V I D E S C U , îh "Apulum", 'VI l/1 , p. 253 şi urm. N. COSTÀR, Cetăţi dacice din Moldova, Bucureşti, 1968. Pentru v a ­s u l borcan c f . şi A .BUZ ILÄ , Despre ceramica lucrată cu mîna de la Bîtca Doamnei, MA, I I , 1969, p .237-250,

34 A . D . A L E X A N D R E S C U , în " C r i s i a " , 1972, p. 16; E . M O S C A L U , S C I V , 24, 2 , 1973, p .296.

283

www.mnir.ro

35 A . D . A L E X A N D R E S C U , o p . c i t . , p .17. 36 D . B E R C I U , Zor i le i s t o r i e i . . . , p .265, f ig .29. 37 I . N E S T O R , fn " D a c i a " , V I I - V I I I , 1937-1940, p.182. Cf . şi Comu­

n ica rea l a a doua "Conferinţă naţională de arheologie", C ra iova , decembrie 1969. Idem, I s tor ia poporului român, sub red .A .Oţetea, ediţia I l - a , Bucureşti, 1972, p.41 şi urm.

38 C f . notele 13 şi 14. 39 D . B E R C I U , S C I V , X I , 2 , 1960, p .260-283; idem, in "Dacia" ,N.S. ,

V , 1961, p .163-184 . 40 E . CONDUR A C H E , fn S C I V , 16, 1, 1965, p .43 -50 ; idem, L e r a y o -

nements. . . , p.331 , nota 16. 41 I .H.CRIŞAN, C e r a m i c a . . . , p .35 -39 ; idem, Burebista şi epoca sa,

Bucureşti, 1975, p .24 .

UN ÉTABLISSEMENT G E T I Q U E D E L A FIN DU V e S I E C L E av . n.è. D E L A P L A I N E ROUMAINE

- Résumé -

L ' a u t e u r reprend le problème de la datation de l'établissement de C e r n i c a , qui a déjà fait l 'objet d'une publication antérieure1 . A ins i q u ' i l est connu, on a mis au jour dans cet établissement des fragments céramiques grecs d'importation à vernis n o i r 2 , qui ont été datés de la fin du I V e siècle et du début du III© siècle a v . n . è . 3 . O r , un nouvel e¬xamen du fragment de vase grec déterminable a démonstré q u ' i l peut être daté du dern ie r quart du V e siècle av.n.è.4, ce qui situe l 'éta­blissement gétique de Ce rmica autour de l ' a n 400 av.n.è.

L e s analogies proposées pour la céramique de Ce rn i ca demeu­rent va lab les , s ' encadrant dans l ' a spect culture l de type Râvna I I -Hansca -Z imnicea I—II. L e vase sac (fig.1/1) apparaît au Hallstatt A -B5 et dans l a nécropole hallstattienne tardive de F e r i g i l e 0 . L e vase cloche (fig.1/2) est une forme plus fréquente au cours du Hal lstatt?. L e s é-cue l les faites à l a main (fig.2/9-10) sont attestées du V e au I I I e siècle av .n .è . en T ransy l van i e , Moldavie et dans l a Dobroudja 9 . E l l e s man­quent à F e r i g i l e , mais sont présentes à T i g v e n i 2 0 .

Daté autour de 400 av .n .è . , l'établissement de Ce rn i ca est donc synchrone de l a phase Fe r i g i l e III (450-350 a v . n .

Un autre établissement de cette période est ce lui d 'A lexandr ia , qui a été daté de la fin V I e siècle et du début du V e siècle a v . n . è . 1 2 , ou de l a fin du V e siècle et du début du I V e siècle av .n .è . 1 3, de sorte q u ' i l est également synchrone de l a phase Fe r i g i l e III.L'établissement d 'A l exandr i a i l lus t re un aspect culture l différent de c lui de la nécro­pole de F e r i g i l e .

Cependant, des vases de type Fer i g i l e se trouvent en Valachie j u squ ' au I I I e siècle av .n .è . , de même que dans l a Dobroudja, et les éléments F e r i g i l e ne sont pas r a r e s en V a l a c h i e 1 0 .

284

www.mnir.ro

L e vase sac (fig.1/4) n ' e s t pas une forme de base du Hallstatt nord-thrace carpatique, mais i l le devient au V e siècle en remplaçant l e vase de type V - F e r i g i l e . Cette observation justifie l ' identification de l ' a spec t cu l ture l Ravna I I -Hansca -Z imnicea 1-11, où s'intègrent les matériaux d ' E n i s a l a , Can l i a , Bugeac, S atu Nou, Drumevo, Ravna I I , K iu l evca , Brani&evo, Seuthopolis, Alexandria , C e r n i c a , Zimnicea, S loboz ia , Po iana , Va s l u i , Cotnar i , Hanska, de même que les t rou ­va i l l e s de type Cluj-Mănăştur et Fîhtîhele II de Transy lvan ie . Cet a s ­pect cu l ture l s'étend sur la Bu lgar ie , la Va lachie , la Transy lvanie , la Moldavie, l a Dobroudja et L ' O l t e n i e . I l date des V e - I I I e siècles av.n^.

L e s matériaux des nécropoles de Mur igh io l 2 2 indiquent un aspect cu l ture l gétique à part , qui peut être dénommé l ' a spect culturel de type Murighiol. Des éléments caractéristiques pour cet aspect se rencon­trent a u s s i dans l a nécropole d ' E n i s a l a .

On a sutenu que les établissements et les nécropoles de Zimni­c e a et d 'A l exandr i a représentent une enclave sud-thrace au nord du D a n u b e 2 4 . O r , le vase sac (fig.1/2), a ins i que d 'autres types de v a ­s e s , se trouvent dans le Hallstatt A - B nord-thrace carpatique et même en Transy lvan ie aux V e - I I I e siècles av.n.è.25. E n outre,on rencontre des vases de type Fe r i g i l e à Z i m n i c e a 2 0 et à Orbească de S u s .

De tout ce qui précède on peut déduire que cet aspect culturel s ' e s t formé s u r p lace , mais i l est v r a i que la céramique faite à l a main des zones sud balcanique ne présente pas de différences notables par rapport à l a céramique du sud et du nord du Danube27.

L a datation proposée pour les établissements de Ce rn i ca et d 'A-lexandria signifie que 1 ' aspect cu l ture l dont i l s font partie est apparu en Va lachie au plus tard durant l a période correspondant à l a phase F e r i g i l e I I I .

I l faut donc admettre l ' ex i s tence en Valachie de deux a s ­pects cu l ture ls différentes: l ' a spec t culturele Fe r i g i l e et Ravna II -Hanska -Z imnicea I—II.

Pour l a période envisagée on a proposé l ' ex i s tence de l a phase Zimnicea-Seuthopol is29. O r , l ' a spec t mentionné peut être c o n s i ­déré comme une simple phase chronologique ou zonale du vaste aspect cu l tu re l Ravna I I -Hansca -Z imn icea I—II. I l en est de même pour l ' a s ­pect cu l ture l A lexandr ia de Va lach ie .

On a essayé également d ' identif ier une étape Popeşti — S a r m i z e -getusa, mais c e l l e - c i ne saurait s ' exp l iquer intégralement par l a phase antér ieure 3 0 .

E n fait, le vase sac (1 /1) disparaît ve r s l a fin du I I I e siècle, ou bien dans certa ines zones dans l a première moitié du I I e siècle av.ruè., sans qu'aucune autre forme en dérive. Dans les citadelles daces des monts d'Orăştie i l se maintient jusqu'à l a conquête romaine

D 'aut re part , i l convient de mentionner l a disparition du vase type lekane a anses v e r t i c a l , et de l'écuelle au bord recourbé vers l 'entérieur (fig.2/5).

285

www.mnir.ro

Au cours de cette étape, le vase de type cratère continue a être en usage à Popeşti et à S a r m i z e g e t u s a 3 3 . Comme formes déterminables de l'étape Popeşti-Şarmizegetusa-Bîtca Doamnei, citons les vases bocaux à cordon alvéolaire ou à entail les interrompu de boutons, l a fruitière façonnée au tour ou à l a main et l a c a s s o l e t t e 3 4 .

E n ce qui concerne l ' a i r e gétique de l a Dobroudja et du nord-est de l a Bu lga r i e , l ' a s p e c t cu l ture l Sa r inasu f -Ravna I I -Z imnicea d i spa ­raît probablement autour de 250 av.n.è . et en tout cas à l a fin du I I I e

siècle, d'après l es données dont nous d i sposons 3 ^ . L'étude des matériaux permet d 'aff irmer que ve r s 200 av.n.è. a

eu l ieu une modification dans l a culture matérielle, qui se manifeste par l ' appar i t ion de nouvelles formes céramiques marquant l a fin des aspects cu l ture ls Ravna I I -Hansca -Z imn icea I - I J et Fîntîhele I I , a ins i que l ' appar i t ion d 'un nouvel aspect cu l ture l de type Popeşti-Sarmize-getusa-Bîtca Doamnei. L a même évolution se constate à Zimnicea 3 **.

Compte tenu du fait que l'«.spect cu l ture l Ravna I I - H a n s c a - Z i m ­n icea I—II et l ' a s pec t Fîntîhele I I cessent d ' ex i s t e r autour de l'année 200 av .n .è . et présentent des tra i ts unitaires aux V e - I I I e siècles av.n.è., l a chronologie du Latène géto-dace doit être révisée et restructurée comme suit :

- jère étape - environ 400-200 av . r . è . - comprenant les aspects cu l ture l s Ravna I I -Hansca -Z imn icea I—II et Fîntîhele I I ;

- I I e étape - environ 200 av .n .è . - 106 de n.è. - comprenant les aspects cu l ture ls Popeşti-Sarmizegetusa-Bîtca Doamnei et Poieneşti-L u c a s o v c a .

Indépendamment de l a provenance de l a céramique façonnée au tour - d ' importation greque ou sud - thrace , a ins i que le soutiennent p lus ieurs auteurs , ou autochtone - i l faut souligner l a grande fréquence de l a céramique façonnée au tour dans cet horizon chronologique, con ­trairement à ce qui a l ieu dans l a phase F e r i g i l e I I I .

De même, en T ransy l van i e , jusqu'à l 'arrivée des Celtes après 350 av .n . è . , on ne trouve pas de céramique façonnée au tour comme dans l es zones extracarpatiques aux V l e - I I I e siècles.

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - C e r n i c a : 1 -3 , vases fait à l a main F i g . 2 . - C e r n i c a : 1-7, vases gr is faconé au tour; 8, fragment de vase

grecs à vern i s noir ; 9 -10 , fragments d'écuelles foits à l a main

F i g . 3 . - C e r n i c a : fragments céramique foits à la main

286

www.mnir.ro