PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMAcircNIA

ANUL LXIII = NR 562-563 (1362-1363) = 1 ndash 30 IUNIE 2020 = 9 SIVAN ndash 8 TAMUZ 5780 = 24 PAGINI ndash 3 LEI

Silviu Vexler ndash respingerea OUG 722020

PAG 2

Bereshit online 2020 PAG 5-6

Comunități PAG 9-11

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului IdișPAG 3-4

TES-FEST ndash ediția a V-a

PAG 7

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

PAG 13

Israelul a ieșit victorios din acest răz-boi prin armistițiul din 1949 Ierusali-mul de Est și Orașul Vechi cu Zidul Placircngerii care se aflau sub ocupație arabă au rămas sub administrație ior-daniană iar icircn 1950 Iordania le ane-xează Iordania a interzis evreilor ac-cesul la Zid și a icircnceput să dăracircme si-nagogile din această parte a orașului Israelul a rămas cu partea de vest a Ierusalimului

Cacircnd a icircnceput Războiul de Șase Zile Israelul a cerut Iordaniei să se abțină dar forțele armate iordanie-ne au lansat baraje de artilerie asu-pra orașelor israeliene au atacat și au ocupat sediul ONU din Ierusalim Dacă la icircnceput armata israeliană a avut rețineri pacircnă la urmă ea a fost obligată să contraatace A respins armata iordaniană aflată icircn Cisiorda-nia și a cucerit Ierusalimul de Est La 7 iunie 1967 după confruntări dure și sacircngeroase cu militarii iordani-eni parașutiștii israelieni au pătruns icircn Orașul Vechi au cucerit Muntele Templului și Zidul Placircngerii Din acea clipă administrativ Ierusalimul a de-venit din nou un singur oraș deschis tuturor cultelor După aproape 20 de ani evreii au avut din nou acces la locurile sfinte iar la 30 iulie 1980 Kne-ssetul a votat Legea Ierusalimului care devine astfel capitala indivizibilă și unită a Statului Evreu

De la unificarea de după Războ-iul de Șase Zile Ierusalimul unit s-a transformat icircntr-un oraș icircnfloritor icircn plină dezvoltare Icircn momentul cuceri-rii Ierusalimul de Est și Orașul Vechi erau locuri lăsate de izbeliște Cei care au urmărit refacerea Ierusalimu-lui au menționat că au fost scoase din aceste locuri nouă metri cubi de gu-noi Icircn urma săpăturilor arheologice au fost descoperite numeroase urme ale prezenței evreilor de-a lungul istoriei urme ale stăpacircnirii romane creștine și musulmane Astăzi Ierusalimul nu numai că este o demnă capitală a unui stat icircn plină dezvoltare dar este un adevărat muzeu icircn aer liber al istoriei popoarelor și religiilor care au fost și sunt prezente icircn aceste locuri

Israelul recunoaște calitatea Ieru-salimului de Oraș Sfacircnt al celor trei re-ligii monoteiste ndash iudaică musulmană și creștină ndash și garantează completa libertate a cultelor asiguracircnd accesul tuturor credincioșilor la locurile lor de venerație

EVA GALAMBOS

FCER icircși prezintă activitatea

Pe pagina ofi-cială de Facebook a FCER pot fi ur-mărite o serie de interviuri ce au ca scop prezentarea activității Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia și a comunităților evreiești din țară

Pentru icircnceput au fost postate două interviuri cu președintele FCER dr Aurel Vainer și cu vicepreședintele Federației ec Ovidiu Bănescu

Interviurile pot fi urmărite acce-sacircnd linkurile de mai jos

Interviu dr Aurel Vainer httpsyoutubeRVRUPu-E9sg8

Interviu ec Ovidiu Bănescu h t t p s y o u t u be03s09zTgJSw

7 iunie 1967 ziua icircn care Zidul Placircngerii s-a icircntors acasă

Acum 53 de ani pe 7 iunie icircn pli-nă desfășurare a Războiului de Șase Zile armata israeliană a dat bătălia pentru Ierusalim și a ajuns la Zidul Placircngerii Lumea icircși mai amintește de acea imagine devenită simbol cu militarii icircnarmați care au uitat pen-tru o clipă de război și s-au apropiat placircngacircnd de Zid au sărutat pietrele și au rostit rugăciuni de mulțumire De aproape 20 de ani nici un evreu nu avusese voie să vină la Kotel

Ierusalimul a icircntruchipat istoria multimilenară a poporului evreu Chiar dacă după dăracircmarea celui de-al Doilea Templu romanii le-au in-terzis evreilor să locuiască la Ierusa-lim pe parcursul vremii ei au reve-nit sub o formă sau alta și se poate afirma că a existat o prezență perma-nentă a lor sub diferite ocupații De la mijlocul secolului al XIX-lea au repre-zentat populația majoritară a Ierusa-limului iar odată cu icircntărirea mișcării sioniste a alialelor și după Declarația Balfour și Conferința de la San Remo s-a icircnceput punerea bazelor viitorului stat evreu icircn cadrul căruia Ierusalimul a devenit centrul politic al Ișuvului Ținacircnd cont de trecutul istoric al popo-rului evreu și de rolul jucat de Ierusa-lim icircn mentalul colectiv evreiesc era firesc ca noul stat constituit icircn 1948 să considere Ierusalimul capitala țării o decizie definitivă icircn acest sens fiind luată la 23 ianuarie 1950

Ierusalimul a găzduit și găzduiește toate instituțiile statale Knessetul Guvernul și Președinția

Declararea independenței Statului Israel la 14 mai 1948 a fost urmată imediat de primul război israeliano-arab după ce icircn timpul mandatului britanic au avut loc numeroase cioc-niri icircntre evrei și populația arabă Deși

Se icircntrunesc forurile

de conducere ale FCER

pentru a stabili data Congresului

Conform deciziei Comitetului Di-rector (11062020) al Federației Co-mu nităților Evreiești din Romacircnia pe data de 29 iunie 2020 au fost convo-cate Consiliul de Conducere și Adu-narea Generală ale FCER

Lucrările celor două organis-me colective de conducere se vor desfășura online conform reglemen-tărilor privind prevenirea răspacircndirii infecției cu SARS-CoV-2

Icircntre altele pe agenda Consiliu-lui de Conducere și a Adunării Ge-nerale se va afla și stabilirea datei la care va avea loc icircn funcție și de evoluția epidemiei icircn Romacircnia cel de-al IV-lea Congres al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia

Data Congresului ca și relatări-le de la lucrările celor două forumuri de conducere precum și Deciziile adoptate cu acest prilej vor fi inse-rate icircn numărul următor al publicației Realitatea Evreiască

Informațiile se vor găsi icircntre alte-le și pe site-ul FCER

Bucurie la reunificarea Ierusalimului

Moshe Dayan (centru) icircmpreună cu ofițeri israelieni

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Interpelare icircmpotriva reabilitării criminalului de război Nicolae MaciciLa Curtea Militară de Apel București au fost icircnregistrate două dosare privind revizuirea

sentinței și reabilitarea judecătorească a criminalului de război Nicolae Macici condamnat pentru masacrul de la Odessa Icircn consecință deputatul Silviu Vexler Icircnalt Reprezentant al Parlamentului Romacircniei pentru combaterea antisemitismului protejarea memoriei victime-lor Holocaustului și dezvoltarea vieții evreiești a depus la Parlament o interpelare adresată ministrului Justiției Cătălin Predoiu prin care cerea să i se comunice icircn scris mai multe informații care a fost poziția generală a Ministerului Justiției după decembrie 1989 față de reabilitarea șisau revizuirea sentinței icircn cazul persoanelor care au fost condamnate pentru crime de războicrime icircmpotriva umanității care au vizat populația evreiască icircn cacircte astfel de cazuri s-au pronunțat după 1989 sentințe de reabilitare șisau de revizuire a sentinței dacă Ministerul Justiției a avut sau are icircn derulare programe de conștientizare a populației asupra gravității crimelor de război și a suferințelor populației ca urmare a acestora dacă Ministerul Justiției a luat măsuri pentru aplicarea Legii 1572018 și pentru a interzice și sancționa promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid sau crime icircmpotriva umanității

De asemenea deputatul minorității evreiești a solicitat premierului să comunice poziția Guvernului Romacircniei față de cererile introduse de fiul lui Nicolae Macici

Ambele demersuri au fost susținute de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia care a transmis celor doi demnitari sub semnătura președintelui Aurel Vainer că bdquoapariția acestor cauze pe rolul instanței mai ales icircn condițiile recrudescenței antisemitismului icircn Europa și icircn restul lumii ne determină să considerăm icircntemeiate cererile deputatului Silviu Vexler de clarificare icircn fața opiniei publice a poziției Guvernului Romacircniei și a Ministerului Justiției față de problema generală a reabilitării criminalilor de războirdquo

După cum arată Silviu Vexler icircn textul interpelării bdquola momentul comiterii masacrului de la Odessa Nicolae E Macici (1886-1950) era general de divizie Comandantul Corpului 2 de Armată Implicarea sa icircn coordonarea masacrului și responsabilitatea generalului Ma-cici pentru asasinarea evreilor din Odessa a fost stabilită atacirct prin numeroase mărturii cacirct și prin documente de arhivă (NM)

luniiiunie

ndash Cum apreciați recentele evenimente online la care ați participatndash Am asistat la un tur de forță din partea tuturor celor care au

conlucrat la realizarea lor A fost icircncă o demonstrație că viața religi-oasă socială culturală a Federației continuă icircn pofida restricțiilor de distanțare fizică impuse de pandemie Unele evenimente au intrat icircn tradiție programul național de educație iudaică Bereshit Ziua Ie-rusalimului festivalul dedicat Zilei Limbii și Teatrului Idiș Tikun Leil Șavuot Altele au fost icircn premieră Mă refer la programul bdquoDescope-ră Federațiardquo proiect inițiat de coordonatorul de programe JOINT icircn Romacircnia Ery Pervulescu realizator al primelor două interviuri cu mine și cu vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu difuzate la Radio Shalom Programul constă icircn convorbiri cu lideri din Federație și din Comunități Personal am subliniat importanța tehnologiei icircn situația dată cacircnd a trebuit să remodelăm viața religioasă și comunitară Prim-rabinul Rafael Shaffer a regacircndit seara de Seder lideri comu-nitari au concretizat programe Keshet online Interviul mi-a prilejuit considerații despre evoluția vieții evreiești de la noi legate de idiș romacircnă ivrit Pentru evreii anilor interbelici idișul era limba maternă după război ndash romacircna ivritul ndash pentru trăitorii icircn Israel Cvasidispărut tezaurizat literar idișul e revigorat instituțional azi

ndash Care dintre subiectele dezbătute la recenta reuniune a Comi-tetului Director se cer subliniate

ndash Aș menționa comemorarea ghetoizării și deportării evreilor din Transilvania de Nord din iunie 1944 și Pogromul de la Iași din 29 iunie- 1 iulie 1941 Membrii Comitetului Director au vizionat filmul primit de la Comunitatea din Oradea despre comemorarea evreilor deportați icircn lagăre ale morții din Europa Centrală Evenimentul pe aceeași temă de la Templul Coral din București se va transmite live pe net Icircn dis-cursul pe care-l pregătesc voi lăsa cifrele să vorbească din ghetoul din Oradea au plecat 33 000 de evrei din oraș și județul Bihor Nici 10 nu s-au icircntors Crimele icircmpotriva umanității nu se prescriu con-text icircn care voi cere din nou autorităților icircn drept respingerea cererii de reabilitare a criminalului de război gral Nicolae Macici care la or-dinul lui Antonescu a asasinat 22 000 de evrei nevinovați la Odessa icircn 1941 Acum rudele lui vor repunerea sa icircn drepturi și reabilitare judiciară La comemorarea masacrului de la Iași unde tot din ordinul lui Antonescu au fost omoracircți 14 000 de evrei urmează să participe directorul CSIER Adrian Cioflacircncă Voi transmite un mesaj video De actualitate stringentă modul icircn care criza economică generală se re-flectă asupra scăderii surselor interne de venituri ale FCER (chiriile) și a alocațiilor primite de la Fundația bdquoCaritateardquo și Claims Conference S-a luat notă de analiza restanțelor istorice privind chiriile pentru de-partajarea datoriilor care nu mai pot fi recuperate de informarea pri-vind situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale S-a propus evaluarea structurii de personal S-a stabilit data de 29 iunie ac pentru reuniunea online a Consiliului de Conducere și a Adunării Generale a FCER și icircn funcție de evoluția normelor guver-namentale privind măsurile de protecție icircmpotriva pandemiei organi-zarea anul acesta a celui de-al IV-lea Congres al FCER

ndash Există un bilanț privind situația asistaților noștri după cele trei luni de restricții

ndash Faptul că am luat măsuri de carantinare a căminelor pentru vacircrstnici din București și Arad cu două săptămacircni icircnainte de a fi fost introduse la nivel general că au fost rapid aplicate măsuri de prevenție pentru asistații la domiciliu ndash aprovizionare medicamen-te materiale de protecție ndash a făcut să nu avem pacircnă azi asistați bolnavi de Covid Am venit la cerere și icircn sprijinul neasistaților ținacircnd seama că majoritatea populației evreiești din Romacircnia are peste 65 de ani Cei din conducerea Congresului Mondial Evre-iesc (CME) și Congresului European Evreiesc (CEE) au fost foarte impresionați de rapoartele primite din partea FCER Pe site-ul CEE a fost postată o informare apreciativă despre activitatea Federației noastre icircn acest sens

ndash Ce credeți că este prioritar după icircncetarea restricțiilor impuse de starea de alertă

ndash Relansarea activităților religioase Cultul mozaic implică adu-narea Minian-ul este obligatoriu pentru desfășurarea oricărui ser-viciu religios Nu se poate spune kadiș fără minian Personal sunt un optimist Transmit optimism membrilor comunităților noastre Sper că va sosi vremea cacircnd vom reveni la normalitate

ndash O perspectivă imediatăndash Organizarea icircmpreună cu B´nai B´rith Romacircnia a unui eve-

niment online despre viața și opera lui Moses Gaster unul dintre cei mai mari filologi din Romacircnia N-a primit cetățenia romacircnă din cauza activității sale sioniste A murit icircn exil la Londra unde a păs-torit o sinagogă care-i poartă numele

IULIA DELEANU

bdquoSper că va sosi vremea cacircnd vom reveni la normalitaterdquoInterviu cu dr Aurel Vainer

președintele FCER

INTERVIuL

(Continuare icircn pag 6)

Silviu Vexler obține respingerea OUG care oprea

evaluarea corectă a proprietăților

care urmează să fie returnateIcircntr-o intervenție adresată Plenului Ca-

merei Deputaților Silviu Vexler deputatul minorității evreiești a solicitat Parlamen-tului bdquosă respingă icircn procedură accelerată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 722020 și să corecteze acest abuz iar pe colegii din toate grupurile parlamentare icirci rog să susțină acest demersrdquo OUG a fost deja publicată icircn Monitorul Oficial și ea se referă la suspendarea aplicării amenda-mentului introdus de Silviu Vexler icircn Legea nr 1652013 amendament care bdquostabilea ca evaluarea proprietăților care urmează să fie restituite să se facă folosind grilele nota-riale recente și nu pe cele din anul 2013rdquo

Silviu Vexler a subliniat că nu este sur-prins bdquode propunerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) al cărei scop pare a fi tocmai icircntacircrzierea și blocarea procesului de restituire prin orice mijloace birocratice posibilerdquo și nici de fap-tul că directorul ANRP George Băeșu l-a acuzat icircn Plen că ar fi agent de bdquoinfluență străinărdquo Icircn schimb deputatul s-a arătat bdquosurprins icircntr-un mod complet neplăcutrdquo și chiar bdquodezamăgitrdquo de atitudinea premieru-lui Ludovic Orban pentru că bdquoa acceptat această OUG inițiată de ANRPrdquo

Deputatul minorității evreiești a afirmat că bdquomodul icircn care s-a procedat de-a lun-gul timpului icircn ceea ce privește restituirea proprietăților preluate abuziv icircn perioada comunistă este un eșec rușinos al Ro-macircniei democraticerdquo pentru că Legea nr 1652013 bdquoeste un act normativ care dă im-presia că a fost conceput pentru o aplicare cacirct mai defectuoasă fără respectarea drep-tului la proprietate garantat de Constituția Romacircnieirdquo Silviu Vexler a mai atenționat asupra faptului că bdquola peste 70 de ani de la instaurarea regimului comunist icircn Ro-macircnia foștii proprietari sunt icircn continuare umilițirdquo și că bdquoeste inacceptabil ca Guvernul Romacircniei prin suspendarea unor elemente de normalitate să accepte ca proprietarii de drept să fie tratați icircn acest modrdquo

Icircn intervenția sa deputatul a mai evidențiat că bdquounii supraviețuitori ai Holo-caustului au murit icircnainte de a primi o minimă

dreptate și nu icircși vor vedea niciodată returnate proprietățile pre-luate abuziv de Statrdquo că alți supraviețuitori le vor urma dar situația este generală icircn cazul tuturor celor ale căror imobile au fost preluate abuziv și nu au fost returnate Icircn final Silviu Vexler a amintit că sprijinit de colegii din Parlament reușise să corec-teze o parte din prevederile absurde ale Legii 1652013 prin extinderea termenului de decădere icircn procedura administrativă și clarificarea situației proprietăților comunita-re preluate abuziv Prevederile suspendate de Guvernul Romacircniei pe 19 mai 2020 fac parte dintr-o propunere legislativă adoptată intrată icircn vigoare icircn data de 21 martie 2020

Pe 17 iunie 2020 Parlamentul Romacircniei a adoptat amendamentul inițiat de deputa-tul S Vexler pentru ca foștii proprietari sau moștenitorii legali ori testamentari ai aces-tora să fie despăgubiți cu o valoare corectă bazată pe grilele notariale actuale pentru proprietățile care le-au fost preluate abuziv de stat icircn perioada comunistă

Conform propunerii lui S Vexler cu spri-jinul colegilor din grupurile parlamentare a fost modificată OUG nr 722020 aducacircnd o minimă dreptate pentru victimele directe ale persecuției comuniste (AM)

Adunarea Generală a BBR ndash online

La ultima ședință a Consiliului Director al BBRomacircnia din 27 mai ac s-a decis or-ganizarea Adunării Generale din 17 iunie prin folosirea platformei Zoom

Icircn cadrul manifestării la care au anunțat participarea online și președintele FCER dr Aurel Vainer precum și dr Adrian Barbu (Elveția) președintele de onoare al BBR s-a dezbătut un subiect de mare interes cultural bdquoMoses Gaster ndash icircntre București Londra și Ierusalimrdquo prezentare făcută de conf dr Felicia Waldman

Vom reveni pe larg icircn numărul viitor (EG)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 3

bdquoCultura idiș a icircncălzit sufletele a sute de mii de evrei din Romacircniardquo

Startul festivalului a fost dat de Ro-bert Schorr directorul Departamentu-lui Cultură Istorie Artă Media și al JCC Oradea care a amintit că ziua de naștere a lui Ițic Manger 30 mai a fost declarată Ziua Limbii și Teatrului Idiș pe plan național

bdquoStarea de alertă din prezent face ca actuala ediție a festivalului să se desfășoare pe internet permițacircn-du-ne să urmărim programul frumos diversificat pentru realizarea căruia icirci mulțumesc directorului DCIAM și JCC Oradea Robert Schorrrdquo a spus icircn deschidere președintele FCER dr Aurel Vainer bdquoNe bucurăm că lumea poate afla mai mult despre limba și cultura idiș care a icircncălzit sufletele a sute de mii de evrei din Romacircnia Există o literatură idiș de mare valoare Federația prin Editura Hasefer a pu-blicat traduceri din scriitori importanți de expresie idiș Primul teatru idiș din lume a fost icircnființat la Iași Grădina La Pomul Verde icircn 1876 Părintele său a fost Avram Goldfaden Piesele sale au avut mare succes de public majoritatea ndash evrei dar și neevrei Mărturie ndash cronica apreciativă scrisă de Eminescu icircn calitate de reporter La Iași și București teatrul a găzduit renumita trupă din Vilnardquo

bdquoChiar dacă ștetlul icircn care se vor-bea idiș nu mai există prezența idișului icircn teatrul evreiesc azi e o formă de deschidere a comunității noastre spre societatea romacircneascărdquo a opinat de-putatul Silviu Vexler cultura idiș fiind parte din istoria vieții evreiești icircn Ro-macircnia bdquoCacircnd a fost inițiat festivalul mi-am pus problema cum va fi primit receptat ce semnificație va avea Cel mai bun răspuns este această a treia edițierdquo

Israel Sabag directorul Joint-Ro-macircnia i-a felicitat pe organizatori iar ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a caracterizat teatrul idiș ca mijloc de păstrare a identității spirituale icircn epo-ca globalizării responsabilitate socia-lă icircnțelegere a diversității spre o inclu-ziune culturală Retrospectiva edițiilor anterioare făcută de președintele Consiliului Județean Suceava Gheor-

ghe Flutur a mers macircnă icircn macircnă cu considerații privind amprenta evreilor bucovineni vorbitori de idiș asupra dezvoltării culturale a zonei Repre-zentanta Israelului bdquoțară multicultu-ralărdquo șefa adjunctă a Misiunii diplo-matice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Rafaeli a folosit prilejul spre a evidenția bunele relații bilaterale Respectul și aprecierea față de mul-ticulturalism au constituit axul mesa-jului transmis de secretarul de stat al DRI Enikὅ Lacziko Katalin Directorul general al Muzeului Național al Buco-vinei din Suceava Constantin Emil Ursu și-a exprimat speranța revenirii pe viu a evenimentelor Pentru direc-toarea TES Maia Morgenstern festi-valul a icircnsemnat prilej de introspecție existență icircn prezent preocupare pen-tru transmiterea valorilor idiș icircn viitor Președintele CE Suceava prof Sorin Golda a retrăit atmosfera culturală idiș din copilărie i-a felicitat pe tine-rii din FCER care au reicircnviat-o s-a referit la bunele relații interetnice din bdquominiEuropardquo ilustrată de Bucovina a subliniat susținerea față de comunita-te a autorităților locale

De la vodevil la musical și la teatrul de revistă

Conf univ dr Felicia Waldman a prezentat evoluțiile teatrului evreiesc interbelic de la vodevil la musical de la operetă la teatru de revistă unde spiritul critic la adresa vieții sociale mergea de la umor și ironie la sar-casm Eroul arhetipal al pieselor de teatru evreiesc aștepta icircntacircmplarea fericită care să-l izbăvească de neca-zuri Așteptare deloc pasivă fiindcă partea filozofică ndash icircntrebarea asupra părții lui de eternitate ndash era icircnsoțită de o acțiune icircndacircrjită pentru supraviețuire contraofensivă la nedreptățile sociale icircntr-o diasporă ostilă Racircsul devenea puterea marginalizatului de a-și birui marginalizarea

Incursiunile icircn lumea teatrului evre-iesc interbelic au vizat excelenta cola-borare icircntre artiști evrei și neevrei Ion Pribeagu ndash Constantin Tănase care a debutat icircn Trupa Segalescu Nicu Kanner ndash Nicușor Constantinescu N Stroe și V Vasilache Au fost amintiți ambasadori evrei ai teatrului romacirc-nesc icircn lume Maria Ventura căre-ia icircn Franța sub ocupație nazistă i-a fost interzisă apariția pe scenă ma-

rea actriță angajacircndu-se icircn Mișcarea franceză de Rezistență Isidor Gol-denberg jucacircnd la New York bdquoManas-serdquo de Ronetti Roman Mihail Sebasti-an după a cărui bdquoStea fără numerdquo s-a turnat un film francez icircn anii ´60

O nouă apariție editorială la Hasefer

Dr Claudia Bosoi (CIEP) a atras atenția asupra recentei apariții edito-riale la Hasefer a celui de-al șaselea volum din colecția Biblioteca de litera-tură idiș bdquoOpere aleserdquo de Isaac Leib Peretz Proiectul a fost inițiat icircn 2017 și coordonat de conf univ dr Camelia Crăciun care a icircngrijit și ediția de față autoare a unui consistent studiu intro-ductiv și a notelor explicative A fost menționat aportul redactorului de car-te George Gicirclea Obiectivul proiectu-lui este readucerea icircn prezent a unor cărți de referință din literatura idiș icircn traduceri clasice ndash Isac Ludo Meer Sternberg Olga Brateș ndash și contem-porane ndash Cătălin Bosoi A fost pre-zentată o carte de vizită IL Peretz ilustrativă pentru literatura idiș de la sfacircrșitul secolului XIX - icircnceputul se-colului XX momentul de cotitură de la tradiționalism la Haskala A fost sub-liniată grija lui Peretz pentru continu-itate literară idiș prin promovarea de tineri scriitori valoroși Au fost făcute considerații asupra a două preocupări dominante icircn opera lui Peretz iubirea și credința Prima bdquoPovestea unei fe-meirdquo ndash iubire filială mergacircnd pacircnă la sacrificiu de sine bdquoPedestrașulrdquo ndash iubi-re conjugală icircn situații-limită de viață bdquoIcircn bordeirdquo ndash puterea de depășire a dificultăților materiale prin iubire autentică A doua bdquoMinunea de pe marerdquo ndash refuzul de-a vacircsli al pesca-rului aflat de Iom Kipur pe marea-n furtună icircncredințacircndu-se Divinității și supraviețuind bdquoMolimardquo ndash raportarea

la Divinitate icircn vreme de primejdie bdquoPantofii de aurrdquo ndash găsirea perechii sortite prin ospitalitate și rugăciune avacircnd convergențe cu motivul folclo-ric al bdquoCenușăreseirdquo Lecturi din noua antologie a scrierilor lui Peretz icircn in-terpretarea Maiei Morgenstern ndash bdquoMo-limardquo și bdquoCacircntec nourdquo ndash s-au constituit icircntr-o persuasivă invitație la citirea cărții

Teatrul Evreiesc din RomacircniaExpoziția cu acest titlu realizată de

CSIER pe tema teatrului evreiesc din Romacircnia a cuprins texte din lucrarea cu același titlu de dr Ildiko Camelia Galeru ilustrații la temă de dr Irina Weiner-Spirescu Principalele direcții de interes au fost considerațiile etimo-

logice privind termenul teatru istoria teatrului antic elen și roman rolul Has-kalei icircn dezvoltarea teatrului evreiesc nașterea primului teatru idiș din lume

la Iași icircn 1876 perioade de icircnflorire a teatrului idiș icircn Vechiul Regat Buco-vina trupe de teatru activacircnd cu suc-ces icircn Romacircnia epoca Barașeum icircn anii prigoanei antievreiești icircnființarea TES după al Doilea Război Mondial mari actori evrei din trecut urmașii lor de azi

Forța binefăcătoare a muziciiRecitalul de sonete evreiești inter-

pretate de Alexandrina Chelu și Flori-an Chelu Madeva artiști din Oradea parte a unui proiect de concerte ca-merale a fost prefațat de o retrospec-tivă și a avut o continuare icircn prezent precum și o deschidere spre viitor Au fost popasuri icircn lumea lui Avram Steuerman Rodion anii Primului Răz-boi Mondial icircn creația unor poeți evrei romacircni și israelieni originari din Ro-macircnia

Folclorul muzical idiș a fost prezent și prin concertul oferit de Formația de klezmeri bdquoNigunrdquo a CE Iași Șlagăre au fost readuse la viață icircn versiunea solistică a lui Albert Lozneanu și Uri Fernbac acompaniați de orchestră

Un regal de literatură și muzicăDacă a fost Ziua Limbii Idiș nu

putea lipsi nici Șalom Alehem Icircn afa-ră de spectacolul de mare succes bdquoScripcarul pe acoperișrdquo dramatizare a romanului bdquoTevie lăptarulrdquo cei care au urmărit manifestările au putut ve-dea și perechea de actori Cristina Deleanu și Eugen Cristea care au interpretat pagini din opera lui Șalom Alehem Au fost prezentate fragmen-te din bdquoCroitorașul fermecatrdquo bdquoScrisori din Marienbadrdquo (dramatizarea acestui roman a fost prezentată și la TES) și mai multe capitole din bdquoStele rătăci-toarerdquo bdquoActorulrdquo și bdquoUn personaj nou Hozmahrdquo Un scurt medalion dedicat actorului regizorului și directorului de teatru romacircno-israelian Nico Ni-tai ne-a readus icircn memorie această personalitate atacirct de apropiată de co-munitatea noastră Din prestațiile re-gretatului actor au fost alese evocări ale lui Mihail Sebastian și cu toate că avea pe-atunci doar 12 ani icircntacirclnirile cu el i-au rămas profund icircntipărite icircn memorie

Teatrul fiind o temă centrală a aces-tui festival am putut aprecia cuvintele rostite de doi mari promotori ai tea-trului idiș regizorul Alexander Haus-vater și Zelig Rabinovitch directorul Teatrului bdquoYiddishpielrdquo din Tel Aviv icircn interviuri realizate de Robert Schorr Hausvater a pornit de la aprecierile cu privire la spectacolul icircn limba idiș regizat de el icircn Israel ndash bdquoCei doi Kuni

(Continuare icircn pag 4)

CLAUDIA BOSOIIULIA DELEANU

DAN DRUȚĂEVA GALAMBOS

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului Idiș Ediția a III-a online Festivalul dedicat Zilei Limbii și Teatrului Idiș (ZLTI) ediția a III-a (online)

derulat icircn zilele de 25-26 mai ac a fost organizat de FCER prin DCAM icircn parteneriat cu Ministerul Culturii Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) Consiliul Județean Suceava Muzeul Național al Bucovinei Teatrul Mu-nicipal bdquoMatei Vișniecrdquondash Suceava Joint ndash Romacircnia Centrul Comunitar Evre-iesc (JCC) ndash Romacircnia Teatrul Evreiesc de Stat (TES) Fundația bdquoCaritateardquo B´nai B´rith Romacircnia (BBR) Institutul Cultural Romacircn ndash Tel Aviv Comunitățile Evreiești din Suceava București Oradea Iași Cluj-Napoca Piatra Neamț Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia (CSIER) Editura Hasefer revista Realitatea Evreiască Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacirc-nia (MICER)

ZLTI inițiativă legislativă a deputatului Silviu Vexler adoptată de Parla-ment devenită Legea 2532017 reprezintă o oportunitate pentru promovarea valorilor culturale ale idișului și evidențierea aportului evreilor din Romacircnia la cultura țării Este icircncă o demonstrație a unității icircn diversitate și un mijloc de combatere a prejudecăților cauzatoare de xenofobie antisemitism

Prin multitudinea spectacolelor concertelor conferințelor interviurilor ac-tuala ediție online a festivalului și-a onorat cu brio misiunea de ghid icircn itinerare sociologice teatrale psihologice ba chiar și gastronomice evreo-romacircne icircn principal din a doua parte a secolului XIX - prima parte a secolului XX

Maia Morgenstern

Claudia Bosoi

Corurile Hazamir și Macabi

A Vainer B Gheorghiu și R Schorr

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

lemlrdquo de Avram Goldfaden care

a avut un mare succes atacirct la vorbito-rii de idiș cacirct și la cei care nu cunosc această limbă Regizorul a ținut o ple-doarie emoționantă despre limba idiș Ea a fost o victimă a Holocaustului deoarece icircn Israel s-a considerat că era o limbă a victimelor nu a eroilor motiv pentru care s-a preferat ebraica

Aceeași pledoarie pentru idiș a fost susținută de directorul Teatrului bdquoYiddishpielrdquo din Tel Aviv Zelig Rabi-no vitch care a vorbit despre popu-laritatea și succesul acestui teatru icircn Israel și icircn lume icircn special icircn racircn-dul tinerilor al adolescenților El a menționat că au prezentat spectacole adolescenților icircnainte de a participa la bdquoMarșul Viețiirdquo de la Auschwitz și astfel aceștia au putut cunoaște moștenirea bunicilor lor care au pierit icircn lagăre Rabinovich a apreciat spectacolul lui Hausvater bdquoCei doi Kuni lemlldquo El a avut numai cuvinte de laudă la adre-sa celor doi actori de origine romacircnă IBodo și Trici Abramovici

bdquoA face teatru idiș azi este o sar-cină dificilă dar am satisfacția că pot continua tradiția și moștenirea acestei culturirdquo a spus Zelig Rabinovitch icircn icircncheierea interviului

Icircn continuare participanții la Ziua Limbii Idiș au putut urmări spectacolul bdquoCei doi Kuni lemlrdquo Seara s-a icircnche-iat cu spectacolul formației de dansuri israeliene bdquoOr Neurimrdquo a comunității orădene și cu prezentarea istoriei

muzicii klezmer icircn cele două filme documentare realizate de regizorul Radu Gabrea (zl) bdquoRumenye Ru-menyerdquo și bdquoIcircn căutarea lui Schwartzrdquo Peliculele demonstrează existența elementelor romacircnești icircn muzica klez-mer icircn special a doinei și felul icircn care s-a răspacircndit icircn Europa Centrală și de Est prin formațiile klezmer din care făceau parte atacirct muzicieni evrei cacirct și romacircni

Viața și opera lui Ițic Manger ndash documentată de

dr Anca Tudorancea și citită de Eugen Nacht Stroe

A doua zi a festivalului a debutat cu un program dedicat tradițiilor cu-linare evreiești Sub genericul bdquoSă trăim gustosrdquo soții Carmen Hannah și Aurel Iovițu ne-au arătat cum se pregătește un couscous cu legume Este rețeta preferată de tatăl lui Car-men Iovițu care icircn perioada pe care o traversăm icircși gătește singur de aici și ideea prezentării acestui fel de macircn-care

Momente artistice deosebite au fost oferite de formațiile de dansuri evreiești și israeliene bdquoHorardquo și bdquoHa-verimrdquo ale Comunității Evreilor din București al căror manager este ec Silvian Horn Secvențele trupei bdquoHorardquo (coregraf Gabriela Bucățică) au in-clus o varietate de dansuri hasidice cu influențe est-europene de nuntă israeliene cu elemente moderne etc Trupa bdquoHaverimrdquo (coregrafi Ioana și Alexandru Simion) a prezentat spec-tacolul bdquoFetele lui Tevierdquo o adaptare artistică a celebrului roman bdquoTevie lăp-tarulrdquo al lui Șalom Alehem

A urmat o expoziție dedicată lui Ițic Manger a cărui zi de naștere (30 mai) a fost aleasă pentru celebrarea ZLTI Tema propusă ndash bdquoCacircteva dintre imagi-nile lui Ițic Mangerrdquo ndash a fost documen-tată de dr Anca Tudorancea cercetă-tor la CSIER Pe fundalul vocii lui Ițic

Manger citindu-și poeziile biografia autorului și importanța lui icircn literatura idiș au fost dublate de fotografii și ma-teriale inedite din arhiva CSIER și din colecția MICER Cercetarea a pus icircn lumină imagini rare care cuprind fa-milia lui Ițic Manger (părinții Hava și Hillel fratele mai mic pe nume Note 1903-1942) Icircn revista Adam i-a fost dedicat un număr icircntreg după vizi-ta și conferințele lui la București din 1937 cacircnd Manger cunoștea faima internațională și se afla icircn plină peri-oadă creatoare icircn Polonia

Din opera lui Ițic Manger a citit și actorul israelian Eugen Nacht Stroe care a ales capitolul bdquoComedianți icircn Rairdquo din romanul Cartea Raiului Mo-mentul artistic a fost completat cu secvențe din spectacolul bdquoBarașeumrdquo jucat de actor la Tel Aviv icircn 1991 icircn limba romacircnă

Un frumos recital icircn limba ebraică a fost susținut de corul bdquoBrsquonei Milurdquo al Comunității Evreilor din Brașov icircn co-ordonarea Cristinei Plugaru și sub ba-gheta dirijorală a lui Răzvan Mureșan

Omagiu lui Joseph SchmidtSub titlul Joseph Schmidt ndash trage-

dia unei voci care a icircnconjurat lumea

Berti Barbera a prezentat icircn cadrul unui documentar semnat de el viața și opera importantului tenor și can-tor născut la Cernăuți Supranumit Privighetoarea din Cernăuți sau Ca-russo al evreilor Joseph Schmidt s-a născut icircn 1904 icircn comuna Davideni din Bucovina de Nord parte atunci a

Austro-Ungariei icircntr-o familie evre-iască ortodoxă de fermieri Icircncurajat de mama sa activitatea lui muzicală a fost prolifică astfel că la vacircrsta de doar 20 de ani a susținut primul său concert public Era un poliglot stimu-lat de mediul cultural din zona natală vorbind idiș ebraica germana și ro-macircna Talentul său avea să fie șlefuit la Berlin acolo unde a plecat să stu-dieze muzica și unde a ajuns cantor la una dintre sinagogile din oraș Icircnro-larea sa icircn armată icircn anul 1926 avea să icircl apropie și de orchestra militară Icircnălțimea de doar 154 metri se pare că i-a fost potrivnică unei cariere de solist de operă icircn pofida talentului său de necontestat Icircn anul 1934 a ajuns icircntr-un turneu icircn Palestina unde a susținut cacircteva recitaluri cantoriale De asemenea a susținut remarcabile concerte icircn Austria Belgia Olanda Franța Statele Unite Izbucnirea ce-lui de-al Doilea Război Mondial avea să icirci icircntrerupă cariera artistică obligat fiind să se refugieze icircn Elveția din cauza legilor rasiale antievreiești S-a stins din viață icircn anul 1942 și este icircn-humat icircn Cimitirul Evreiesc din Zuumlrich

Icircn continuare corurile Hazamir al Comunității Evreilor din București și Macabi al Comunității Evreilor din

Brăila reunite sub bagheta dirijorului Bogdan Lifșin au interpretat melodii binecunoscute icircn limbile ebraică idiș și ladino

In Memoriam Carol FeldmanUn moment aparte desfășurat

icircn cadrul ZLTI a fost dedicat per-sonalității regretatului Carol Feld-man fost actor al Teatrului Evreiesc de Stat pacircnă la emigrarea sa icircn anul 1965 Carol Feldman s-a remarcat și ca scriitor israelian de limbă romacircnă fiind unul dintre cele mai apreciate condeie ale comunității evreiești ori-ginare din Romacircnia A publicat nume-roase volume nuvele romane și desi-gur teatru Editura Hasefer a publicat patru dintre titlurile sale iar alte două erau deja icircncredințate pentru a vedea lumina tiparului A fost Cetățean de Onoare al urbei sale natale Tulcea pe care o vizita adesea A fost un iubitor al culturii și teatrului idiș par-ticipant activ icircn cadrul primelor două ediții ale festivalului oferindu-i publi-cului spectactor momente umoristice de calitate precum și amintiri din isto-ria și devenirea Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală S-a stins din viață icircn 2019 icircn Israel

Dinastia EfrosProducție a Teatrului Evreiesc de

Stat Dinastia Efros icircn regia lui Kin-cses Elemeacuter după un text clasic de Ia-cob Gordin aduce icircn prim plan o fres-că de familie aflată la granița tradiție-modernitate Spectacolul des crie viaţa unei familii evreieşti din Grodno Polo-nia icircn jurul anului 1900 icircn care prota-gonista Mirale Efros este o femeie pu-ternică nobilă dar totodată autocratică icircn felul de a se manifesta și relaționa cu membrii familiei sale Modernitatea abia ivită aduce provocările sale impli-cit icircn registrul relațiilor cu fiii săi

(Urmare din pag 3)

De vorbă despre ZLTI 2020 cu Robert Schorr

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului Idiș Ediția a III-a online

Timp de două zile Robert Schorr director al Departa-mentului Cultură Istorie Artă Media al FCER și al JCC Oradea a reușit să aducă icircn scena online mari artiști personalități și oameni de cultură L-am icircntrebat pe Robert Schorr ce a icircnsemnat și cacirct de diferită a fost organizarea festivalului de această dată

ndash A fost o provocare organizarea acestei ediții onlinendash Ediția a III-a a acestui Festival ar fi trebuit să se de-

ruleze tot la Suceava precum cele două precedente S-a găsit o soluție alternativă a prezentării momentelor artis-tice științifice și culturale prin intermediul internetului icircn perioada 25-26 mai 2020 Așa că sprijinit de conducerea FCER a CE Oradea JCC și JDC precum și de numeroa-se instituții de cultură icircncepacircnd cu Ministerul Culturii am creat un canal YouTube și o pagină Facebook dedicate acestui proiect pe care le-am promovat din timp Provo-carea a constat icircn a oferi aceeași calitate cu care i-am obișnuit pacircnă acum Pe lacircngă standardul valoric icircnalt al programului pe care l-am propus am icircncercat ca acesta să fie cacirct mai variat

ndash Cacirct timp a durat organizareandash Cam două luni și jumătate adică aproape la fel de

mult ca atunci cacircnd lucrurile se icircntacircmplau bdquoofflinerdquo Sigur a lipsit partea de organizare logistică de această dată O mențiune foarte importantă este că cei implicați au icircnțeles situația și absolut toate prestațiile artistice științifice și di-feritele drepturi au fost cu titlu gratuit Le mulțumesc fru-mos și pe această cale tuturor artiștilor și conferențiarilor pentru generozitate

ndash Icircn ce a constat ineditul de această datăndash Deși online (sau poate tocmai din acest motiv) eve-

nimentul a avut multe aspecte inedite Rețetele culinare prezentate de Carmen Hannah și Aurel Iovițu expozițiile despre istoria Teatrului Evreiesc (autori dr Ildiko Came-lia Galeru text și dr Irina Weiner-Spirescu grafică de la CSIER) sau despre imaginea lui Ițic Manger icircn revis-ta bdquoAdamrdquo de Dr Anca Tudorancea prezentarea audio bdquoJoseph Schmidt ndash tragedia unei voci care a icircnconjurat

lumealdquo de Berti Barbera icircn lectura autorului sau monolo-gul actorului israelian Eugen Nacht Stroe sunt doar cacircte-va dintre ele Remarcabile sunt și interviurile cu regizorul Alexander Hausvater sau cu domnul Zelig Rabinovitch di-rectorul Yiddishpiel precum și conferința doamnei conf univ dr Felicia Waldman privitoare la actorii și trupele de teatru idiș din Romacircnia icircn perioada interbelică Am avut și o pre-zentare de carte dr Claudia Bosoi (din partea Editurii Ha-sefer) introducacircndu-ne icircn atmosfera specială a bdquoOperelor aleserdquo ale lui IL Peretz din care a citit Maia Morgenstern

Cu inima icircndurerată le-am adus un omagiu scriitorului Carol Feldman și actorului Nico Nitai israelieni născuți icircn Romacircnia plecați de curacircnd dintre noi

ndash Poți dezvălui cacircteva secrete din culisendash Restricțiile privind adunările publice m-au pus icircn cacirc-

teva situații noi Am filmat recitalul Alexandrinei și al lui Florian Chelu icircn Sinagoga Mare din Oradea (cu melodii compuse special pentru acest prilej pe versurile unor poeți evrei din Romacircnia) respectacircnd regula cu bdquotrei mem-bri ai familiei icircn același spațiurdquo

Pe prietenii noștri actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea i-am bdquocaptatrdquo interpretacircnd schițe și texte din Șalom Alehem prin ZOOM și a trebuit să fac mari eforturi să mă abțin de la racircs pentru că aș fi stricat filmarea deoarece momentul era foarte comic

Un secret pe care l-am păstrat cu grijă a fost lista cu laureații din acest an ai Medaliei de Onoare bdquoAvram Gold-fadenrdquo pentru devotament icircn prezervarea limbii și teatrului idiș icircn Romacircnia și icircn lume Aceasta va fi publicată icircn nu-mărul următor al bdquoRealității evreieștirdquo

DOINA BUMBU

Bucharest Klezmer Band

Alexandrina și Florian Chelu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 5

Evenimentul s-a desfășurat pe 17 mai și a fost deschis de Adrian Gu-eron directorul JCC București bdquoBo-ker tov Este o senzație extraordinară ceva nemaivăzut Am văzut chipurile multora dintre dvs ndash cu toții oameni dragi Mă bucur să ne revedem as-tăzi așa cum ne-am obișnuit de foarte multă vreme de aproape 20 de ediții de cacircteva ori pe an la acest seminar minunat care este Bereshit De data aceasta suntem online dar cumva văzacircndu-vă și auzind toate discuțiile dinainte am retrăit momente cu totul speciale Am pregătit o ediție deosebi-tărdquo a conchis directorul JCC

Ery Pervulescu coordonator de programe naționale ale JDC a salutat participarea a peste 500 de persoa-ne din mai mult de 30 de comunități evreiești din Romacircnia la prima ediție online a programului Bereshit El a punctat tematica generală a edițiilor anterioare ndash povești din Tanah din care icircnvățăm despre icircncercările prin care a trecut poporul evreu A fost păstrat un moment de reculegere pen-tru dr Marion Cohen-Vida membră a comunității evreiești din Timișoara lector la Universitatea Politehnica din același oraș eminentă traducătoare din limba franceză și membră a echi-pei Bereshit de-a lungul mai multor ediții decedată pe neașteptate cu numai cacircteva zile icircn urmă

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer s-a referit la un episod de epidemie din vremea regelui David ca pedeap-să a realizării unui recen-sămacircnt Pro-fetul Gad l-a mustrat pe rege și l-a pus să aleagă icircntre trei pe-depse șapte ani de foamete trei luni icircn care să fie urmărit de vrăjmași sau trei zile de epidemie Regele David a socotit că icircn oricare dintre prime-le două posibilități el ar fi fost apărat de supuși icircn schimb icircn fața epide-miei toți erau egali motiv pentru care a ales a treia pedeapsă Epidemia nu a durat trei zile ci cacircteva ore și s-a icircncheiat cu 75000 de morți bdquoCu această ocazie i s-a dezvăluit din cer ce ajută icircmpotriva epidemiei fiecare om să rostească 100 de binecuvacircn-tări pe zi Lucrurile nu pot fi copiate Care a fost rostul la vremea regelui David Ca oamenii să-și amintească de Dumnezeu Dacă vor recita 100 de binecuvacircntări icircn fiecare zi nu-L vor uita Era vorba de o generație care Icircl cunoștea pe Dumnezeu doar că nu dorea să-L uite Noi ndash inclusiv eu ndash suntem generația care a fost văduvită de cunoașterea lui Dumne-zeu Icircncercăm acum să o recuperăm Cum Prin icircnvățătura Torei Chiar dacă suntem izolați fiecare icircn casa lui icircncercăm prin acest seminar online să dobacircndim noi cunoștințe din Tora Fie ca această icircnvățătură pe care o dobacircndește fiecare ndash cunoștințe care pacircnă la urmă ne vor aduce aminte de Dumnezeu ndash să ajute să se icircncheie această epidemie pe tot globul Așa să fie și să spunem cu toții Amenrdquo

Icircn cuvacircntul său dr Aurel Vai-ner președintele FCER un mare susținător al programelor Bereshit de la care prac-tic nu a lip-sit niciodată a relevat că această ediție a reușit să adune 500 de part icipanți ceea ce a fost un record Este drept că nu stăm față-n față dar prin inter-mediul zoom-ului ne putem vedea și cei din Romacircnia și cei din străinătate Icircn plus evenimentul Bereshit prezintă interes și pentru neevrei Președintele FCER i-a salutat pe profesorii care sunt de-acum bine cunoscuți ei au participat și la alte ediții ale Bereshitu-lui Vorbitorul a scos icircn evidență faptul că la această bdquouniversitate evreiascărdquo se icircnvață noțiunile de cult mozaic

Icircn mesajul său Silviu Vexler de-putatul minorității evreiești a subli-niat că Bereshit face parte din fami-lia comunității evreilor fiind o sursă de speranță Vorbitorul și-a adus aminte că prima ediție a fost mai familiară participanții au fost mai apropiați aceasta comparativ cu ce-lelalte care de-acum au fost făcute de profesioniști Icircn ceea ce privește această ediție ea este icircntr-un fel mai tehnică reprezintă o nouă viziune care ne icircndreaptă către un viitor mai frumos Deputatul FCER și-a exprimat speranța că ne vom putea revedea cacirct mai curacircnd El a ținut să evoce personalitatea dr Marion Cohen-Vi-da membră a comunității timișorene care ne-a părăsit prea repede

O v i d i u B ă n e s c u vicepreșe din-tele FCER a ținut să salute această ediție specială a Bereshit care este mai altfel decacirct celelal-te și le-a urat succes participanților

Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia și organizator prin-cipal al edițiilor Bereshit și-a mani-festat bucuria că icircn pofida situației grele icircn care ne aflăm sunt așa de mulți participanți Azi Bereshit are o semnificație deosebită deoarece ne dă posibilitatea să fim icircmpreună Pandemia de coronavirus cu toate consecințele ei ne obligă să fim mai aproape de comunitate chiar dacă nu direct Programul acestei ediții demonstrează că avem o comunita-te puternică Faptul că se numește Bereshit Be Yahad redă tocmai ideea centrală pe care o susținem să fim icircmpreună

Dr Shmu-el Faust pro-fesor la Co-legiul Efrata și la Centrul pentru Studii Iudaice bdquoYaa-cov Herzogrdquo din Ierusa-

lim a susținut prelegerea bdquoStrăini și convertiți ndash sensul apartenenței la poporul evreurdquo tradusă de Cristian Ezri unul dintre madrihii programului Bereshit Șavuotul este numit une-ori și bdquosărbătoarea convertițilorrdquo din două motive este momentul icircn care evreii primesc Tora și icirci interiorizează regulile la sinagogă se citește Car-tea lui Rut un model pentru cei care se convertesc (bdquoIcircncotro vei merge tu voi merge și eu unde vei locui tu voi locui și eu poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumneze-ul meurdquo ndash Rut 116) Vorbitorul a ales o povestire din Midraș despre rabinul Akilas care se convertise la iudaism Cufundat icircn studiu el citește că Dum-nezeu bdquoiubește pe străin și-i dă hrană și icircmbrăcăminterdquo ndash Deut 1018) Con-trariat merge la rabinul Eliezer și-l icircn-treabă bdquoDacă Dumnezeu icircl iubește pe convertit de ce icirci asigură doar pacircine și veșminterdquo Acesta icirci răspunde bdquoEste oare un convertit mai bun decacirct Iacov care a spus laquoDumnezeu icircmi va da pacircine să mănacircnc și haine să mă icircm-bracraquo (Gen 2820)rdquo Akilas merge cu aceeași icircntrebare la rabinul Iehoșua care icirci arată că Tora vorbește prin simboluri pacircinea este Tora iar icircm-brăcămintea este șalul de rugăciune care li se oferă rabinilor Așadar Dum-nezeu icirci dă convertitului abilitatea de a studia și posibilitatea de a deveni un rabin icircnțelept Mai mult dacă fiica unui convertit se mărită cu un preot (cohen) nepotul convertitului poate fi mare preot al icircntregului neam Acest midraș laudă abordarea rabinului Iehoșua (despre care s-a spus bdquoCel icircncet la macircnie prețuiește mai mult decacirct un viteazrdquo ndash Proverbe 1632) a cărui răbdare i-a dat pace sufleteas-că rabinului Akilas Atitudinea rabinilor Eliezer și Iehoșua face pandant cu aceea a icircnvățaților Șammai (intran-sigent) și Hillel (blacircnd) Este celebru episodul icircn care Șammai icircl alungă pe un aspirant la convertire (care icircși dorea să poată purta veșmintele fru-moase ale unui mare preot) icircn timp ce Hillel icircl convertește apoi icircl icircndeam-nă să icircnvețe Tora Prin studiu neofitul va icircnțelege și va accepta că intrarea icircn Sfacircnta Sfintelor este condiționată de descendența din cohanim un stră-in poate deveni chiar rege al Israelului (cazul lui David) dar nici măcar rege-le David nu putea intra icircn locul cel mai sfacircnt din Templu Și aici modelul lui Hillel este cel elogiat

Dr Riv-ka Kneller profesor la Universitatea din Tel Aviv și la Colegiul Michlala din Ierusalim a propus tema bdquoȘavuot și se-cretul popo-rului evreurdquo icircn traducerea madrihului Albert Lozneanu Un aspect legat de Șavuot este supraviețuirea poporului evreu despre care a vorbit și Jean-Jacques Rousseau el a remarcat că icircn ciuda expatrierii a dispersării icircn-robirii persecuțiilor desconsiderării poporul evreu și-a păstrat caracteris-ticile legile obiceiurile patriotismul ndash bdquoSe amestecă cu toate națiunile dar nu se contopesc cu ele nu mai au conducători dar sunt și acum o națiune nu mai au o patrie dar sunt de-a pururi cetățenii eirdquo Icircn timpuri-le biblice Șavuot a fost privit și ca o sărbătoare agrară a recoltelor Abia din secolul al IV-lea apar surse care vorbesc despre Șavuot ca despre Hag Matan Tora (sărbătoarea primirii

Torei) iar icircn Talmudul ierusalmitean apare referința Zman Matan Tora (timpul primirii Torei) Ceva decisiv se icircntacircmplase icircntre timp evreii pierdu-seră Templul și fuseseră dispersați icircn lume Icircn bdquoCartea Placircngerilorrdquo icircntacirclnim ecourile acelei traume Icircn istoria po-porului evreu a existat o particularita-te icircn experiența obișnuită a națiunilor primordială este țara și numai apoi apar legile oamenii se adună icircn gru-puri formează o societate icircși con-struiesc case icircși icircntemeiază cămine și abia după aceea dezvoltă structuri sociale și dau legi Pentru poporul lui Israel este valabilă o situație opusă și unică icircntacirci legea apoi țara La șapte săptămacircni după Ieșirea din Egipt a intervenit o experiență de esență modelatoare pe Muntele Sinai evre-ii au făcut un legămacircnt cu Dumne-zeu I-au acceptat suveranitatea și au promis că vor trăi după legile Lui Consecințele au fost deosebite dacă legea precedă țara chiar și cacircnd pierzi țara icircți rămacircne legea Este ceea ce au icircnțeles evreii cacircnd și-au icircnceput exilul ndash că Icircl au pe Dumnezeu și că le rămacircn legile divine Tora este ceea ce evreii au purtat mereu icircn suflet bdquorefu-giul metafizicrdquo (Jonathan Sacks) che-ia existenței poporului evreu Studiul a luat locul sacrificiilor iar procesul spiritual a devenit mai important de-cacirct cel militar Icircn iudaism se spune că lumea nu supraviețuiește decacirct prin răsuflarea copiilor care icircnvață După savantul Jacob Neusner bdquodacă o sin-gură generație nu le transmite copiilor icircnvățătura lanțul se rupe și iudaismul dispare pentru totdeaunardquo Așadar Tora a fost un dar al lui Dumnezeu pentru eternitate și numai datorită ei a supraviețuit poporul evreu

Prof dr Gabriel Bar-zilai s-a referit icircn prelegerea sa la momen-tul și locul ales de Dum-nezeu pentru a oferi Tora p o p o r u l u i evreu De ce Tora a fost primită icircn deșert și nu icircn Israel poate fi o icircntrebare relevantă Deși deșertul nu poate fi considerat cel mai potrivit loc pentru o aseme-nea revelație textul profetului Ieremia oferă elemente edificatoare cu privire la acest eveniment Prof Barzilai a arătat că la racircndu-i profetul Ieremia locuia la marginea deșertului și chiar a folosit icircn scrierile sale deșertul ca pe o metaforă a legămacircntului dintre poporul evreu și Dumnezeu Ba mai mult peregrinarea poporului evreu prin deșert după eliberarea din robia egipteană poate fi interpretată icircn che-ia unei constante dovezi de icircncredere și a icircncredințării totale a destinului icircn macircinile lui Dumnezeu Un alt profet Osea care a trăit cu două sute de ani icircnainte de Ieremia a descris relația dintre Dumnezeu și poporul evreu asemenea unei căsnicii care avea să cunoască și unele rupturi Osea afir-mă că Dumnezeu va oferi o pedeapsă poporului evreu pentru greșelile unora de a se icircndepărta de El iar drept ur-mare va avea loc o reconciliere ase-mănătoare celei dintre doi soți Spre deosebire de percepția din scrierile profetului Ieremia Osea vorbește des-pre deșert ca fiind un loc foarte liniștit al păcii și calmului Potrivit vorbitorului

(Continuare icircn pag 6)

CLAUDIA BOSOIDAN DRUȚĂ

EVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreunăPandemia de coronavirus nu a fost un obstacol icircn calea realizării unor

programe planificate deși a avut efecte și asupra activității comunitare ma-nifestate mai ales prin lipsa socializării atacirct de dragă membrilor comunității Adaptacircndu-se condițiilor noi echipa JCC icircmpreună cu cea a JOINT cu spri-jinul FCER al prietenilor israelieni prin folosirea mijloacelor online a reușit să prezinte un program Bereshit interesant cu foarte mulți participanți Este drept că fiecare a privit de la el de-acasă unii din Romacircnia alții din Israel dar una peste alta a fost o reușită și s-a icircndeplinit cuvacircntul de ordine Bersquo Yachad ndash icircmpreună

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

perspectiva lui Osea poate fi

interpretată ca o trimitere la icircnceput un icircnceput care nu este cu putință fără icircntoarcerea la momentul zero iar deșertul poate materializa acest con-cept relevat de cei doi profeți anterior menționați Conform scrierilor unui midraș o altă perspectivă evocată de prof Barzilai ar fi cea conform căre-ia Tora a fost oferită icircn deșert tocmai datorită preceptelor sale cu caracter universal care nu se adresează doar poporului evreu ci icircntregii umanități Unul dintre elementele centrale ale universalității Torei este dat chiar de preceptul Dumnezeului Unic care poate fi acceptat de orice altă națiune

Despre importanța luminii icircn pro-cesul de creație a vorbit conf univ dr Felicia Wald man de la Centrul de Stu-dii Ebraice al Facultății de Litere Uni-ver sitatea din București Ea a arătat că importanța luminii este dată chiar de cronologia procesului de creație divină ea fiind una dintre primele ele-mente create de Divinitate Conform unor texte cabalistice medie vale că-derea lui Adam ndash unul dintre momen-tele capitale ndash este marcat de pier-

derea unui atribut de-osebit ndash de a contem-pla și ex-per imenta lumina Pa-r a d i s u l u i iar reconsti-tuirea stării a d a m i c e urmărește recupe ra -

rea acestei tehnici De asemenea tex-tele cabalistice menționează că invo-carea Arborelui Cunoașterii și a celor zece manifestări ale lui Dumnezeu ndash Sefirot ndash poate apropia omul de starea inițială de contemplație paradiziacă Diferența dintre filozofie și misticism

arată prof Felicia Waldman este dată chiar de percepția asupra Luminii și Paradisului Dacă pentru Maimonide experiența Paradisului era una men-tală pentru cabaliști era una corpora-lă vizibilă iar diferențele nu se opresc aici Pentru unii adepți ai filozofiei precum Maimonide și alții Dumnezeu era un intelect iar pentru cabaliști era o strălucire Toate aceste percepții ilustrează faptul că știința Cabalei este o profundă formă de misticism icircn care unele tipuri de experiențe extre-me sunt căutate și considerate poziti-

ve doar pen-tru cei inițiați

Publicis-tul israelian Attila Som-falvi analist politic și-a transmis me-sajul chiar din holul Knessetului din Ierusa-lim unde a p a r t i c i p a t

la icircnvestirea noului Guvern israelian de uniune națională El a arătat că acesta s-a născut icircntr-o situație poli-tică specială după trei runde de ale-geri legislative neconcludente și icircn condițiile desfășurării pandemiei de coronavirus Jurnalistul a prezentat noul guvern mai numeros decacirct toate guvernele anterioare aproape jumă-tate din deputați deținacircnd portofolii de miniștri sau de miniștri adjuncți Este un guvern icircn care cei doi prim-miniștri vor ocupa funcția prin rotație și pentru aceasta a trebuit să se schimbe legi Attila Somfalvi a menționat că pacircnă de curacircnd situația securității Israelului era bună dar icircn perspectivă aceasta se va schimba deoarece decizia de a pune icircn aplicare anexarea unei părți a Cisiordaniei va provoca acte de violență El și-a exprimat speranța că Guvernul va rezista

Havdala onlinebdquoIcircn cadrul fiecărei ediții Bereshit se

organizează un moment special de obicei icircn centrul orașului icircn care ne icircntacirclnim De această dată ceremo-nia de Havda-la va avea loc online iar pri-etenul nostru rabinul Shalom Levi este ală-turi de noi din Israelrdquo a spus Ery Pervulescu icircn deschiderea ceremoniei de Havdala a pri-mei ediții Bereshit exclusiv online

bdquoMă bucur să fiu alături de voi de aici din Israel Ne-am icircntacirclnit deja de cacircteva ori icircn Romacircnia Am fost aproa-pe la toate edițiile și de fiecare dată sunt foarte fericit să fiu alături de voi și să vă privesc icircn ochi Să ne icircntacirclnim cu bine și să ne stracircngem macircinile

Vreau să-i mulțumesc lui Au-rel Vainer cel care ține unite toate comunitățile evreiești din Romacircnia și pe care trebuie să-l aplaudăm icircm-preună Desigur trebuie să mulțumim Jointului și tuturor Centrelor Comu-nitare din Romacircniardquo a spus rabinul Shalom Levy care i-a invitat pe toți să participe la ceremonie din casele lor

bdquoChiar dacă am fost departe v-am simțit pe toți aproaperdquo a spus Ery Pervulescu icircn final

Și Adrian Gueron a mulțumit pen-tru o experiență unică aceea a unui eveniment atacirct de complex cum este Bereshit organizat pentru prima dată exclusiv online bdquoA fost o experiență pentru noi toți și așa cum spunea Ovidiu Bănescu acest program este despre dumneavoastră și pentru dumneavoastră Fie ca la ediția urmă-toare să ne revedem fizic așa cum am făcut icircn edițiile anterioarerdquo a spus Adrian Gueron

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreună(Urmare din pag 5)

Ziua Ierusalimului la Sinagoga Mare din Capitală Datoria noastră ndash să dăm valoare acestei zile

Reunificarea Ierusalimului icircn timpul Războiului de Șase Zile din 1967 a fost pivotul evenimentului online organizat de FCER la Sinagoga Mare din Ca-pitală deschis de secretarul general al Federației Eduard Kupferberg

Au fost schițate cacircteva repere istorice și afective ale sărbătorii Icircn secolul X icircnaintea erei actuale rege-le David a proclamat capitala regatului la Ierusalim Primul Templu a fost construit de regele Solomon Al Doilea Templu a fost ridicat după reicircntoarcerea evreilor din exilul babilonian Legătura indestructibi-lă a evreilor cu Ierusalimul a continuat de-a lungul unei Diaspore de 2000 de ani de la distrugerea celui de-al Doilea Templu la renașterea Israelului modern concretizată prin urarea La anul la Ierusalim rostită la marile sărbători Vis devenit realitate bdquoIerusalimul n-a fost vreodată divizat nici icircn perioada triburilorrdquo reamintea la ceremonia din 1967 ministrul israeli-an de Interne Moshe Shapiro după ce fusese pro-clamată Declarația de Reunificare a Ierusalimului bdquoSunt icircncredințat că de azi va fi pentru totdeauna un oraș unitrdquo

bdquoDacă vizitezi Israelul nu poți să nu acorzi timp de văzut Ierusalimul să nu ajungi la Kotel Hamaravi ndash Zidul de Apus singurul vestigiu rămas din Tem-plul clădit de Solomon reclădit după revenirea din primul exilrdquo a spus președintele FCER dr Aurel Va-iner icircnfățișacircnd ambivalența ndash istorie și modernitate ndash a bdquocapitalei eterne și indivizibile a Israelului și a evreilor de pretutindenirdquo bdquoDe te voi uita Ierusalime să-și uite dreapta mea destoinicia eirdquo a citat vorbi-torul celebrul verset psalmic A vorbit despre Me-nora simbolul luminii străjuind Knessetul despre orașul icircnvățăturii sacre și seculare icircn care trăiesc evrei veniți din diverse țări ale lumii dar și nativi din a cincea generație despre sacralitatea sa pentru cele trei religii avrahamice iudaism creștinism is-

lam Dr Aurel Vainer a reliefat totodată importanța numeroaselor instituții academice culturale israeli-ene din Ierusalim oferindu-i orașului dimensiunea spirituală specifică bdquoCred că e de datoria noastră a evreilor din Romacircnia ndash a accentuat ndash să dăm va-loare acestei zilerdquo

bdquoReicircntregirea Ierusalimului este o zi specială pentru Israelrdquo a subliniat șeful adjunct al Misiunii diplomatice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Ra-faeli bdquoIerusalimul este unic pentru evreii din Israel și din icircntreaga lumerdquo Icircn capitala țării se află sediile principalelor instituții administrative religioase juri-dice Sub raport religios orașul este important de-opotrivă pentru evrei creștini și musulmani După reunificarea Ierusalimului statul evreu protejează

Locurile Sfinte și acordă libertate de credință icircn res-pect reciproc Ierusalimul este un loc bdquoicircncărcat de istorie spiritualitate plin de efervescență creatoare cu largă deschidere spre viitor Un viitor al dezvol-tării culturale și al recunoașterii internaționalerdquo pe drept cuvacircnt bdquooraș al păciirdquo

bdquoIcircn Antichitate cacircnd Israelul era icircmpărțit icircntre triburi Ierusalimul nu revine vreunuia anume fiind-

că Orașul Sfacircnt este un teritoriu comun simbol al unității noastrerdquo a specificat prim-rabinul FCER Rafael Shaffer bdquoEste Orașul care ne face pe toți ha-verim ceea ce icircnseamnă și prieteni și unițirdquo Ieru-salimul nu a fost reunificat icircn 1948 cacircnd a fost pro-clamată independența de stat a Israelului a explicat vorbitorul ca nici una din cele două formațiuni milita-re din Haganah care au intrat icircn Ierusalim Palmach ndash pe Poarta Leilor și Etzioni ndash pe Poarta Shhem să nu-și revendice icircntacircietatea bdquoIerusalimul va fi unit dacă toți evreii vor fi unițirdquo Icircn sprijinul afirmațiilor a rostit icircn romacircnă și ebraică Psalmul 122 al lui David O cacircntare a treptelor bdquoIerusalime tu ești zidit ca o cetate făcută dintr-o bucatăRugați-vă pentru pa-cea IerusalimuluiDe dragul fraților și prietenilor meiFac urări pentru fericirea tardquo

Un documentar despre istoria Ierusalimului de la origini pacircnă icircn prezent și cacircntecul bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo interpretat de cantorul Emanuel Pus-ztai cacircntec de suflet al evreilor de pretutindeni că-ruia după reunificare i s-a adăugat o strofă la final au icircncheiat Ziua Ierusalimului

Icircn continuare am primit Șabatul prefațat de ru-găciunile pentru Minha oficiate de cantorul Ema-nuel Pusztai Drașa prim-rabinului Rafael Shaffer despre pericopa săptămacircnii Bamidbar privind ordi-nea icircn care mergeau și poposeau strămoșii noștri icircn deșert a fost un comentariu cu trimiteri icircn actualita-te prin păstrarea ordinii icircn casă și icircn afara casei icircn perioada pandemiei ne păstrăm echilibrul interior Rugăciunile de Kabalat Șabat icircn interpretarea can-torului Emanuel Pusztai au deschis ancestralului poarta prin care s-a icircntacirclnit cu modernitatea

Au fost aduse mulțumiri lui Laurențiu Zilberman care a asigurat transmisia live

IULIA DELEANU

La 24 octom-brie 1941 gene-

ralul Macici a primit de la Cabinetul militar al lui Ion Antonescu ordinul tele-grafic care extindea amploarea repre-saliilor icircmpotriva populației evreieștirdquo

După cum scrie Dr Ottmar Traș-că citat icircn document bdquoaproximativ 22000 de evrei au fost icircnghesuiți icircn patru magazii Aceste magazii au fost mai icircntacirci mitraliate iar ulterior incendiate pe racircnd cu excepția ul-timei magazii care a fost minată și aruncată icircn aer la aceeași oră la care explodase clădirea Comandamentu-lui militar adică ora 1745rdquo

Și Jean Ancel descrie scena bdquoVacarmul și scenele icircnfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare femei cu părul icircn flăcări oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile maga-ziilor incendiate căutacircnd icircnnebuniți o scăpare De jur icircmprejur icircnsă icirci țintea arma ostașilor care aveau or-dinul de a nu scăpa niciun civilrdquo

Ordinul a fost executat bdquosub su-pravegherea generalului Macici Ni-colaerdquo după cum a raportat genera-lul Iosif Iacobici Șeful Marelui Stat Major

bdquoCrimele icircmpotriva umanității și crimele de război sunt imprescriptibi-le atacirct din punct de vedere legal cacirct și moral Nimic nu poate șterge amin-tirea oamenilor care au fost uciși fără vină lipsa totală de umanitate și tra-gediile care le-au urmat Masacrul de la Odessa a fost un element urmat de multe altelerdquo a scris Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook

Interpelare icircmpotriva

reabilitării criminalului

de război Nicolae Macici

(Urmare din pag 2)

Mulțime la Zidul Placircngerii de Iom Ierușalaim

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 7

IcircN ATENȚIA SUPRAVIEȚUITORILOR HOLOCAUSTULUI ȘI A SOȚILORSOȚIILORClaims Conference a negociat cu guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE și Article 2Următorii supraviețuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutați in ghetourile deschise menționate mai jos pentru o perioada de cel puțin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull In Romacircnia supraviețuitorii persecutați icircn Botoșani Galați Focșani Tecuci Roman Piatra Neamț Bacircrlad Vaslui Alba Iulia ConstanțaTărgu Neamț Hărlău Buzău Racircmnicu Sărat Stefănesti Craiova Pașcani sau Bacău icircntre August 1941 și August 1944

bull Icircn Bulgaria supraviețuitorii persecutați icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 și Septembrie 1944bull Icircn Olanda supraviețuitorii persecutați icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 și Septembrie 1943Notă De asemenea evreii victime ale persecuției naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria și Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanții care erau fetuși icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuția descrisă pot fi și ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesați wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soțiisoțiile beneficiarilor decedați ai Fondului CEE Article 2Icircncepănd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăți către soțiisoțiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedați ale fondurilor Europa Centrală și de Est (CEE) și Article 2 Soțiasoțul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate dupa decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptățit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pănă la 9 luni plătiți icircn 3 plăți trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiții

1 Soțul supraviețuitor este icircn viață la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tărziu și2 Soțul supraviețuitor e icircn viață la data plății și3 Soțul supraviețuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 și4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrului programului

Soțul supraviețuitor trebuie să fie icircn viață la data fiecărei plățiCeilalți moștenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptățiți a primi vreo plată icircn locul soțului supraviețuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesați wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informații contactațiClaims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email infodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteți un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieți la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

IcircN ATENŢIA SUPRAVIEŢUITORILOR HOLOCAUSTULUI Şl A SOŢILORSOŢIILOR Claims Conference a negociat cu Guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE şi Article 2 Următorii supravieţuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutaţi icircn ghetourile deschise menţionate mai jos pentru o perioada de cel puţin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull Icircn Romacircnia supravieţuitorii persecutaţi icircn Botoşani Galaţi Focşani Tecuci Roman Piatra Neamţ Bacircrlad Vaslui Alba Iulia Constanţa Tacircrgu Neamţ Hacircrlău Buzău Racircmnicu Sărat Ștefănești Craiova Paşcani sau Bacău icircntre August 1941 şi August 1944

bull Icircn Bulgaria supravieţuitorii persecutaţi icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 şi Septembrie 1944 bull Icircn Olanda supravieţuitorii persecutaţi icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 şi Septembrie 1943 Notă De asemenea evreii victime ale persecuţiei naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria şi Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanţii care erau fetuşi icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuţia descrisă pot fi şi ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesaţi wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soţiisoţiile beneficiarilor decedaţi ai Fondului CEE Article 2 Icircncepacircnd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăţi către soţiisoţiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedaţi ale fondurilor Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Article 2 Soţiasoţul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate după decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptăţit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pacircnă la 9 luni plătiţi icircn 3 plăţi trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiţii

1 Soţul supravieţuitor este icircn viaţă la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tacircrziu şi 2 Soţul supravieţuitor e icircn viaţă la data plăţii şi 3 Soţul supravieţuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 şi 4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrul programului

Soţul supravieţuitor trebuie să fie icircn viaţă la data fiecărei plăţi Ceilalţi moştenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptăţiţi a primi vreo plată icircn locul soţului supravieţuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesaţi wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informaţii contactaţi Claims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001 Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email nfodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteţi un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieţi la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

TES-FEST ndash ediția a V-aIcircn perioada 25-31 mai Teatrul Evreiesc de Stat

din București a organizat cea de-a V-a ediție a Festi-valului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST ndash The Best of TES-FEST Ediția retrospectivă din acest an difuzată online pe rețelele Facebook și Youtu-be a reunit cele mai de succes evenimente cultu-ral-artistice care au avut ca temă centrală limba şi cultura idiş concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri proiecții foto și spectacole-lectură Potrivit organizatorilor cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST este un simbol al continuității ce ilustrează dorința Teatrului Evreiesc de Stat de a menține viu spiritul limbii și culturii idiș de a crea chiar și de la distanță o poartă spre cunoaștere spre diversitate culturală precum și de a demonstra că prin solidaritate prietenie și sinceritate valorile culturale reale sunt mai prezente și mai importante ca niciodată

In Memoriam Leonie Waldman Eliad

Unul dintre momentele speciale ale acestei ediții a fost dedicat memoriei actriței Leonie Waldman-Eliad (1932-2015) unul dintre simbolurile Teatrului Evreiesc din Romacircnia care a urcat pe scena din str Dr Iuliu Barasch icircncă din anul icircnființării sale ndash 1948 Momente din spectacolele Mazl Tovhellip and Justice for All și Motke Hoțul icircn regia lui Andrei Muntea-nu au fost prezentate publicului care a avut astfel șansa să o revadă și să se bucure de glasul celei supranumite bdquosteaua cacircntecului evreiesc din Romacirc-niardquo

Nici o zi fără un spectacol idișIcircncă din prima zi cele două spectacole The

Essence A Yiddish Theatre Dim Sum icircn regia lui Allen Lewis Rickman și Visătorul icircn regia lui Ra-fael Goldwaser au oferit publicului un amalgam de sentimente și episoade tragicomice din care nu au lipsit glumele dar și situații sau amintiri icircncărcate de realism și pe alocuri deziluzie

Un alt spectacol prezentat online a fost Vrăji-toarea coproducție a Teatrului Evreiesc de Stat și Folks biene din New York icircn regia lui Motl Did-ner bazat pe textul semnat de Avram Gold faden Consecvența icircn prezentarea sa sub forma unui spectacol de operetă a evidențiat icircntr-un mod apar-te jocul actoricesc și nu icircn ultimul racircnd subiectul o poveste de dragoste periclitată de vrăjitoarea icircnfățișată icircn travesti de Rafael Goldwaser Reali-zat icircn numai zece zile spectacolul este rezultatul cercetărilor lui Zalmen Mlotek asupra muzicii idiș și al unui workshop de teatru pe care l-a coordonat

Icircn aceeași categorie este și copro ducția TES amp Invitații Păunul de aur realizată icircn anul 2019 icircn regia lui Andrei Munteanu bazat pe textele poetului Ițic Manger Din distribuție fac parte atacirct actori ai TES cacirct și invitați precum Efim Ciornicirci Allan Rick-man Yelena Shmuelson și Aron Kula

Poezia lui Iţic Manger a fost readusă icircn prim-plan icircn cadrul evenimentului bdquoReflecțiile unui poet rătăcitldquo o prezentare despre spiritul și moștenirea culturală lăsată de unul dintre cei mai importanți poeți de limbă idiș născut la Cernăuți și care a trăit peste un deceniu și la București Poezia și spiritul mangerian sunt evocate și icircn spectacolul Cacircntece-le biblice producție a Teatrului Evreiesc bdquoEster Ra-chel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia regia fiind semnată tot de Andrei Munteanu Cu acest prilej icircntr-o atmosferă cu totul inedită personaje-le din Tora ne sunt icircnfățișate ca niște oameni con-temporani așa cum apar ele icircn volumul bdquoCacircntecele Humașuluirdquo Fantezia lui Ițic Manger ne poartă prin cele mai icircncurcate pasaje ale Torei icircncercacircnd să explice prin metodele specifice poeziei principale-le momente din istoria poporului evreu Spectaco-lul este completat de muzica lui Dov Seltzer unul dintre cei mai mari compozitori evrei contemporani care a scris special pentru acest volum muzica și orchestrația

Pește umplut cu garnitură pro duc ție a Teatrul Evreiesc de Stat bdquoȘalomldquo din Moscova a icircmbinat momentele dramatice (descrierea vieții din ștetl-uri) icircn care bdquonu pentru toată lumea zacircmbește Dumne-zeuldquo iar visul prosperității americane rămacircne ne-

alterat bdquoDacă se găsește un locșor cald și pentru mine scrie-mi și voi veni de oriunderdquo cu dansurile formației bdquoGefilte fișldquo și cacircntecele icircn idiș

Poezie și cacircnteceAșa cum și-a obișnuit spectatorii cu prilejul fie-

cărei ediții Teatrul Evreiesc de Stat și-a icircndreptat atenția atacirct asupra muzicii klezmer cacirct și a poeziei Unul dintre evenimentele muzicale special pregătite pentru această ediție s-a intitulat bdquoPrimul Cacircntecrdquo de Ițic Fefer icircn interpretarea actriței Geni-Brenda Vexler și a Luanei Stoica care au recitat icircn idiș cu o ilustrație muzicală semnată de Kurt Weil Tot cu prilejul aniversării poetului Ițic Manger directoarea Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a re-citat poezia Sankt Beșt acompaniamentul muzical fiind semnat de prof Mihai Murariu De asemenea cu ocazia Zilei Limbii și Teatrului Iidș actrița Nata-lie Ester a prezentat un monolog din spectacolul bdquoCartea lui Ruthrdquo de Mario Diament icircn regia și cu ilustrația muzicală a lui Moșe Yassur

Din edițiile precedente iubitorii de muzică au putut revedea fragmente din concertele susținute de voci ilustre precum Zalmen Mlotek (SUA) tru-pa Soul to Soul (SUA) Bucharest Klezmer Band amp TES Orchestra Efim Ciornicirci (Rep Moldova) Le Petit Mish-Mash (Franța) sau The Klezmatics (SUA)

Suita s-a icircncheiat cu realizarea cea mai ambi-țioasă ca anvergură și multiplă performanță ndash Scripcarul pe acoperiș (Vezi pag 24 TES-FEST online)

DAN DRUȚĂ

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Interpelare icircmpotriva reabilitării criminalului de război Nicolae MaciciLa Curtea Militară de Apel București au fost icircnregistrate două dosare privind revizuirea

sentinței și reabilitarea judecătorească a criminalului de război Nicolae Macici condamnat pentru masacrul de la Odessa Icircn consecință deputatul Silviu Vexler Icircnalt Reprezentant al Parlamentului Romacircniei pentru combaterea antisemitismului protejarea memoriei victime-lor Holocaustului și dezvoltarea vieții evreiești a depus la Parlament o interpelare adresată ministrului Justiției Cătălin Predoiu prin care cerea să i se comunice icircn scris mai multe informații care a fost poziția generală a Ministerului Justiției după decembrie 1989 față de reabilitarea șisau revizuirea sentinței icircn cazul persoanelor care au fost condamnate pentru crime de războicrime icircmpotriva umanității care au vizat populația evreiască icircn cacircte astfel de cazuri s-au pronunțat după 1989 sentințe de reabilitare șisau de revizuire a sentinței dacă Ministerul Justiției a avut sau are icircn derulare programe de conștientizare a populației asupra gravității crimelor de război și a suferințelor populației ca urmare a acestora dacă Ministerul Justiției a luat măsuri pentru aplicarea Legii 1572018 și pentru a interzice și sancționa promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid sau crime icircmpotriva umanității

De asemenea deputatul minorității evreiești a solicitat premierului să comunice poziția Guvernului Romacircniei față de cererile introduse de fiul lui Nicolae Macici

Ambele demersuri au fost susținute de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia care a transmis celor doi demnitari sub semnătura președintelui Aurel Vainer că bdquoapariția acestor cauze pe rolul instanței mai ales icircn condițiile recrudescenței antisemitismului icircn Europa și icircn restul lumii ne determină să considerăm icircntemeiate cererile deputatului Silviu Vexler de clarificare icircn fața opiniei publice a poziției Guvernului Romacircniei și a Ministerului Justiției față de problema generală a reabilitării criminalilor de războirdquo

După cum arată Silviu Vexler icircn textul interpelării bdquola momentul comiterii masacrului de la Odessa Nicolae E Macici (1886-1950) era general de divizie Comandantul Corpului 2 de Armată Implicarea sa icircn coordonarea masacrului și responsabilitatea generalului Ma-cici pentru asasinarea evreilor din Odessa a fost stabilită atacirct prin numeroase mărturii cacirct și prin documente de arhivă (NM)

luniiiunie

ndash Cum apreciați recentele evenimente online la care ați participatndash Am asistat la un tur de forță din partea tuturor celor care au

conlucrat la realizarea lor A fost icircncă o demonstrație că viața religi-oasă socială culturală a Federației continuă icircn pofida restricțiilor de distanțare fizică impuse de pandemie Unele evenimente au intrat icircn tradiție programul național de educație iudaică Bereshit Ziua Ie-rusalimului festivalul dedicat Zilei Limbii și Teatrului Idiș Tikun Leil Șavuot Altele au fost icircn premieră Mă refer la programul bdquoDescope-ră Federațiardquo proiect inițiat de coordonatorul de programe JOINT icircn Romacircnia Ery Pervulescu realizator al primelor două interviuri cu mine și cu vicepreședintele FCER Ovidiu Bănescu difuzate la Radio Shalom Programul constă icircn convorbiri cu lideri din Federație și din Comunități Personal am subliniat importanța tehnologiei icircn situația dată cacircnd a trebuit să remodelăm viața religioasă și comunitară Prim-rabinul Rafael Shaffer a regacircndit seara de Seder lideri comu-nitari au concretizat programe Keshet online Interviul mi-a prilejuit considerații despre evoluția vieții evreiești de la noi legate de idiș romacircnă ivrit Pentru evreii anilor interbelici idișul era limba maternă după război ndash romacircna ivritul ndash pentru trăitorii icircn Israel Cvasidispărut tezaurizat literar idișul e revigorat instituțional azi

ndash Care dintre subiectele dezbătute la recenta reuniune a Comi-tetului Director se cer subliniate

ndash Aș menționa comemorarea ghetoizării și deportării evreilor din Transilvania de Nord din iunie 1944 și Pogromul de la Iași din 29 iunie- 1 iulie 1941 Membrii Comitetului Director au vizionat filmul primit de la Comunitatea din Oradea despre comemorarea evreilor deportați icircn lagăre ale morții din Europa Centrală Evenimentul pe aceeași temă de la Templul Coral din București se va transmite live pe net Icircn dis-cursul pe care-l pregătesc voi lăsa cifrele să vorbească din ghetoul din Oradea au plecat 33 000 de evrei din oraș și județul Bihor Nici 10 nu s-au icircntors Crimele icircmpotriva umanității nu se prescriu con-text icircn care voi cere din nou autorităților icircn drept respingerea cererii de reabilitare a criminalului de război gral Nicolae Macici care la or-dinul lui Antonescu a asasinat 22 000 de evrei nevinovați la Odessa icircn 1941 Acum rudele lui vor repunerea sa icircn drepturi și reabilitare judiciară La comemorarea masacrului de la Iași unde tot din ordinul lui Antonescu au fost omoracircți 14 000 de evrei urmează să participe directorul CSIER Adrian Cioflacircncă Voi transmite un mesaj video De actualitate stringentă modul icircn care criza economică generală se re-flectă asupra scăderii surselor interne de venituri ale FCER (chiriile) și a alocațiilor primite de la Fundația bdquoCaritateardquo și Claims Conference S-a luat notă de analiza restanțelor istorice privind chiriile pentru de-partajarea datoriilor care nu mai pot fi recuperate de informarea pri-vind situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale S-a propus evaluarea structurii de personal S-a stabilit data de 29 iunie ac pentru reuniunea online a Consiliului de Conducere și a Adunării Generale a FCER și icircn funcție de evoluția normelor guver-namentale privind măsurile de protecție icircmpotriva pandemiei organi-zarea anul acesta a celui de-al IV-lea Congres al FCER

ndash Există un bilanț privind situația asistaților noștri după cele trei luni de restricții

ndash Faptul că am luat măsuri de carantinare a căminelor pentru vacircrstnici din București și Arad cu două săptămacircni icircnainte de a fi fost introduse la nivel general că au fost rapid aplicate măsuri de prevenție pentru asistații la domiciliu ndash aprovizionare medicamen-te materiale de protecție ndash a făcut să nu avem pacircnă azi asistați bolnavi de Covid Am venit la cerere și icircn sprijinul neasistaților ținacircnd seama că majoritatea populației evreiești din Romacircnia are peste 65 de ani Cei din conducerea Congresului Mondial Evre-iesc (CME) și Congresului European Evreiesc (CEE) au fost foarte impresionați de rapoartele primite din partea FCER Pe site-ul CEE a fost postată o informare apreciativă despre activitatea Federației noastre icircn acest sens

ndash Ce credeți că este prioritar după icircncetarea restricțiilor impuse de starea de alertă

ndash Relansarea activităților religioase Cultul mozaic implică adu-narea Minian-ul este obligatoriu pentru desfășurarea oricărui ser-viciu religios Nu se poate spune kadiș fără minian Personal sunt un optimist Transmit optimism membrilor comunităților noastre Sper că va sosi vremea cacircnd vom reveni la normalitate

ndash O perspectivă imediatăndash Organizarea icircmpreună cu B´nai B´rith Romacircnia a unui eve-

niment online despre viața și opera lui Moses Gaster unul dintre cei mai mari filologi din Romacircnia N-a primit cetățenia romacircnă din cauza activității sale sioniste A murit icircn exil la Londra unde a păs-torit o sinagogă care-i poartă numele

IULIA DELEANU

bdquoSper că va sosi vremea cacircnd vom reveni la normalitaterdquoInterviu cu dr Aurel Vainer

președintele FCER

INTERVIuL

(Continuare icircn pag 6)

Silviu Vexler obține respingerea OUG care oprea

evaluarea corectă a proprietăților

care urmează să fie returnateIcircntr-o intervenție adresată Plenului Ca-

merei Deputaților Silviu Vexler deputatul minorității evreiești a solicitat Parlamen-tului bdquosă respingă icircn procedură accelerată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 722020 și să corecteze acest abuz iar pe colegii din toate grupurile parlamentare icirci rog să susțină acest demersrdquo OUG a fost deja publicată icircn Monitorul Oficial și ea se referă la suspendarea aplicării amenda-mentului introdus de Silviu Vexler icircn Legea nr 1652013 amendament care bdquostabilea ca evaluarea proprietăților care urmează să fie restituite să se facă folosind grilele nota-riale recente și nu pe cele din anul 2013rdquo

Silviu Vexler a subliniat că nu este sur-prins bdquode propunerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) al cărei scop pare a fi tocmai icircntacircrzierea și blocarea procesului de restituire prin orice mijloace birocratice posibilerdquo și nici de fap-tul că directorul ANRP George Băeșu l-a acuzat icircn Plen că ar fi agent de bdquoinfluență străinărdquo Icircn schimb deputatul s-a arătat bdquosurprins icircntr-un mod complet neplăcutrdquo și chiar bdquodezamăgitrdquo de atitudinea premieru-lui Ludovic Orban pentru că bdquoa acceptat această OUG inițiată de ANRPrdquo

Deputatul minorității evreiești a afirmat că bdquomodul icircn care s-a procedat de-a lun-gul timpului icircn ceea ce privește restituirea proprietăților preluate abuziv icircn perioada comunistă este un eșec rușinos al Ro-macircniei democraticerdquo pentru că Legea nr 1652013 bdquoeste un act normativ care dă im-presia că a fost conceput pentru o aplicare cacirct mai defectuoasă fără respectarea drep-tului la proprietate garantat de Constituția Romacircnieirdquo Silviu Vexler a mai atenționat asupra faptului că bdquola peste 70 de ani de la instaurarea regimului comunist icircn Ro-macircnia foștii proprietari sunt icircn continuare umilițirdquo și că bdquoeste inacceptabil ca Guvernul Romacircniei prin suspendarea unor elemente de normalitate să accepte ca proprietarii de drept să fie tratați icircn acest modrdquo

Icircn intervenția sa deputatul a mai evidențiat că bdquounii supraviețuitori ai Holo-caustului au murit icircnainte de a primi o minimă

dreptate și nu icircși vor vedea niciodată returnate proprietățile pre-luate abuziv de Statrdquo că alți supraviețuitori le vor urma dar situația este generală icircn cazul tuturor celor ale căror imobile au fost preluate abuziv și nu au fost returnate Icircn final Silviu Vexler a amintit că sprijinit de colegii din Parlament reușise să corec-teze o parte din prevederile absurde ale Legii 1652013 prin extinderea termenului de decădere icircn procedura administrativă și clarificarea situației proprietăților comunita-re preluate abuziv Prevederile suspendate de Guvernul Romacircniei pe 19 mai 2020 fac parte dintr-o propunere legislativă adoptată intrată icircn vigoare icircn data de 21 martie 2020

Pe 17 iunie 2020 Parlamentul Romacircniei a adoptat amendamentul inițiat de deputa-tul S Vexler pentru ca foștii proprietari sau moștenitorii legali ori testamentari ai aces-tora să fie despăgubiți cu o valoare corectă bazată pe grilele notariale actuale pentru proprietățile care le-au fost preluate abuziv de stat icircn perioada comunistă

Conform propunerii lui S Vexler cu spri-jinul colegilor din grupurile parlamentare a fost modificată OUG nr 722020 aducacircnd o minimă dreptate pentru victimele directe ale persecuției comuniste (AM)

Adunarea Generală a BBR ndash online

La ultima ședință a Consiliului Director al BBRomacircnia din 27 mai ac s-a decis or-ganizarea Adunării Generale din 17 iunie prin folosirea platformei Zoom

Icircn cadrul manifestării la care au anunțat participarea online și președintele FCER dr Aurel Vainer precum și dr Adrian Barbu (Elveția) președintele de onoare al BBR s-a dezbătut un subiect de mare interes cultural bdquoMoses Gaster ndash icircntre București Londra și Ierusalimrdquo prezentare făcută de conf dr Felicia Waldman

Vom reveni pe larg icircn numărul viitor (EG)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 3

bdquoCultura idiș a icircncălzit sufletele a sute de mii de evrei din Romacircniardquo

Startul festivalului a fost dat de Ro-bert Schorr directorul Departamentu-lui Cultură Istorie Artă Media și al JCC Oradea care a amintit că ziua de naștere a lui Ițic Manger 30 mai a fost declarată Ziua Limbii și Teatrului Idiș pe plan național

bdquoStarea de alertă din prezent face ca actuala ediție a festivalului să se desfășoare pe internet permițacircn-du-ne să urmărim programul frumos diversificat pentru realizarea căruia icirci mulțumesc directorului DCIAM și JCC Oradea Robert Schorrrdquo a spus icircn deschidere președintele FCER dr Aurel Vainer bdquoNe bucurăm că lumea poate afla mai mult despre limba și cultura idiș care a icircncălzit sufletele a sute de mii de evrei din Romacircnia Există o literatură idiș de mare valoare Federația prin Editura Hasefer a pu-blicat traduceri din scriitori importanți de expresie idiș Primul teatru idiș din lume a fost icircnființat la Iași Grădina La Pomul Verde icircn 1876 Părintele său a fost Avram Goldfaden Piesele sale au avut mare succes de public majoritatea ndash evrei dar și neevrei Mărturie ndash cronica apreciativă scrisă de Eminescu icircn calitate de reporter La Iași și București teatrul a găzduit renumita trupă din Vilnardquo

bdquoChiar dacă ștetlul icircn care se vor-bea idiș nu mai există prezența idișului icircn teatrul evreiesc azi e o formă de deschidere a comunității noastre spre societatea romacircneascărdquo a opinat de-putatul Silviu Vexler cultura idiș fiind parte din istoria vieții evreiești icircn Ro-macircnia bdquoCacircnd a fost inițiat festivalul mi-am pus problema cum va fi primit receptat ce semnificație va avea Cel mai bun răspuns este această a treia edițierdquo

Israel Sabag directorul Joint-Ro-macircnia i-a felicitat pe organizatori iar ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a caracterizat teatrul idiș ca mijloc de păstrare a identității spirituale icircn epo-ca globalizării responsabilitate socia-lă icircnțelegere a diversității spre o inclu-ziune culturală Retrospectiva edițiilor anterioare făcută de președintele Consiliului Județean Suceava Gheor-

ghe Flutur a mers macircnă icircn macircnă cu considerații privind amprenta evreilor bucovineni vorbitori de idiș asupra dezvoltării culturale a zonei Repre-zentanta Israelului bdquoțară multicultu-ralărdquo șefa adjunctă a Misiunii diplo-matice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Rafaeli a folosit prilejul spre a evidenția bunele relații bilaterale Respectul și aprecierea față de mul-ticulturalism au constituit axul mesa-jului transmis de secretarul de stat al DRI Enikὅ Lacziko Katalin Directorul general al Muzeului Național al Buco-vinei din Suceava Constantin Emil Ursu și-a exprimat speranța revenirii pe viu a evenimentelor Pentru direc-toarea TES Maia Morgenstern festi-valul a icircnsemnat prilej de introspecție existență icircn prezent preocupare pen-tru transmiterea valorilor idiș icircn viitor Președintele CE Suceava prof Sorin Golda a retrăit atmosfera culturală idiș din copilărie i-a felicitat pe tine-rii din FCER care au reicircnviat-o s-a referit la bunele relații interetnice din bdquominiEuropardquo ilustrată de Bucovina a subliniat susținerea față de comunita-te a autorităților locale

De la vodevil la musical și la teatrul de revistă

Conf univ dr Felicia Waldman a prezentat evoluțiile teatrului evreiesc interbelic de la vodevil la musical de la operetă la teatru de revistă unde spiritul critic la adresa vieții sociale mergea de la umor și ironie la sar-casm Eroul arhetipal al pieselor de teatru evreiesc aștepta icircntacircmplarea fericită care să-l izbăvească de neca-zuri Așteptare deloc pasivă fiindcă partea filozofică ndash icircntrebarea asupra părții lui de eternitate ndash era icircnsoțită de o acțiune icircndacircrjită pentru supraviețuire contraofensivă la nedreptățile sociale icircntr-o diasporă ostilă Racircsul devenea puterea marginalizatului de a-și birui marginalizarea

Incursiunile icircn lumea teatrului evre-iesc interbelic au vizat excelenta cola-borare icircntre artiști evrei și neevrei Ion Pribeagu ndash Constantin Tănase care a debutat icircn Trupa Segalescu Nicu Kanner ndash Nicușor Constantinescu N Stroe și V Vasilache Au fost amintiți ambasadori evrei ai teatrului romacirc-nesc icircn lume Maria Ventura căre-ia icircn Franța sub ocupație nazistă i-a fost interzisă apariția pe scenă ma-

rea actriță angajacircndu-se icircn Mișcarea franceză de Rezistență Isidor Gol-denberg jucacircnd la New York bdquoManas-serdquo de Ronetti Roman Mihail Sebasti-an după a cărui bdquoStea fără numerdquo s-a turnat un film francez icircn anii ´60

O nouă apariție editorială la Hasefer

Dr Claudia Bosoi (CIEP) a atras atenția asupra recentei apariții edito-riale la Hasefer a celui de-al șaselea volum din colecția Biblioteca de litera-tură idiș bdquoOpere aleserdquo de Isaac Leib Peretz Proiectul a fost inițiat icircn 2017 și coordonat de conf univ dr Camelia Crăciun care a icircngrijit și ediția de față autoare a unui consistent studiu intro-ductiv și a notelor explicative A fost menționat aportul redactorului de car-te George Gicirclea Obiectivul proiectu-lui este readucerea icircn prezent a unor cărți de referință din literatura idiș icircn traduceri clasice ndash Isac Ludo Meer Sternberg Olga Brateș ndash și contem-porane ndash Cătălin Bosoi A fost pre-zentată o carte de vizită IL Peretz ilustrativă pentru literatura idiș de la sfacircrșitul secolului XIX - icircnceputul se-colului XX momentul de cotitură de la tradiționalism la Haskala A fost sub-liniată grija lui Peretz pentru continu-itate literară idiș prin promovarea de tineri scriitori valoroși Au fost făcute considerații asupra a două preocupări dominante icircn opera lui Peretz iubirea și credința Prima bdquoPovestea unei fe-meirdquo ndash iubire filială mergacircnd pacircnă la sacrificiu de sine bdquoPedestrașulrdquo ndash iubi-re conjugală icircn situații-limită de viață bdquoIcircn bordeirdquo ndash puterea de depășire a dificultăților materiale prin iubire autentică A doua bdquoMinunea de pe marerdquo ndash refuzul de-a vacircsli al pesca-rului aflat de Iom Kipur pe marea-n furtună icircncredințacircndu-se Divinității și supraviețuind bdquoMolimardquo ndash raportarea

la Divinitate icircn vreme de primejdie bdquoPantofii de aurrdquo ndash găsirea perechii sortite prin ospitalitate și rugăciune avacircnd convergențe cu motivul folclo-ric al bdquoCenușăreseirdquo Lecturi din noua antologie a scrierilor lui Peretz icircn in-terpretarea Maiei Morgenstern ndash bdquoMo-limardquo și bdquoCacircntec nourdquo ndash s-au constituit icircntr-o persuasivă invitație la citirea cărții

Teatrul Evreiesc din RomacircniaExpoziția cu acest titlu realizată de

CSIER pe tema teatrului evreiesc din Romacircnia a cuprins texte din lucrarea cu același titlu de dr Ildiko Camelia Galeru ilustrații la temă de dr Irina Weiner-Spirescu Principalele direcții de interes au fost considerațiile etimo-

logice privind termenul teatru istoria teatrului antic elen și roman rolul Has-kalei icircn dezvoltarea teatrului evreiesc nașterea primului teatru idiș din lume

la Iași icircn 1876 perioade de icircnflorire a teatrului idiș icircn Vechiul Regat Buco-vina trupe de teatru activacircnd cu suc-ces icircn Romacircnia epoca Barașeum icircn anii prigoanei antievreiești icircnființarea TES după al Doilea Război Mondial mari actori evrei din trecut urmașii lor de azi

Forța binefăcătoare a muziciiRecitalul de sonete evreiești inter-

pretate de Alexandrina Chelu și Flori-an Chelu Madeva artiști din Oradea parte a unui proiect de concerte ca-merale a fost prefațat de o retrospec-tivă și a avut o continuare icircn prezent precum și o deschidere spre viitor Au fost popasuri icircn lumea lui Avram Steuerman Rodion anii Primului Răz-boi Mondial icircn creația unor poeți evrei romacircni și israelieni originari din Ro-macircnia

Folclorul muzical idiș a fost prezent și prin concertul oferit de Formația de klezmeri bdquoNigunrdquo a CE Iași Șlagăre au fost readuse la viață icircn versiunea solistică a lui Albert Lozneanu și Uri Fernbac acompaniați de orchestră

Un regal de literatură și muzicăDacă a fost Ziua Limbii Idiș nu

putea lipsi nici Șalom Alehem Icircn afa-ră de spectacolul de mare succes bdquoScripcarul pe acoperișrdquo dramatizare a romanului bdquoTevie lăptarulrdquo cei care au urmărit manifestările au putut ve-dea și perechea de actori Cristina Deleanu și Eugen Cristea care au interpretat pagini din opera lui Șalom Alehem Au fost prezentate fragmen-te din bdquoCroitorașul fermecatrdquo bdquoScrisori din Marienbadrdquo (dramatizarea acestui roman a fost prezentată și la TES) și mai multe capitole din bdquoStele rătăci-toarerdquo bdquoActorulrdquo și bdquoUn personaj nou Hozmahrdquo Un scurt medalion dedicat actorului regizorului și directorului de teatru romacircno-israelian Nico Ni-tai ne-a readus icircn memorie această personalitate atacirct de apropiată de co-munitatea noastră Din prestațiile re-gretatului actor au fost alese evocări ale lui Mihail Sebastian și cu toate că avea pe-atunci doar 12 ani icircntacirclnirile cu el i-au rămas profund icircntipărite icircn memorie

Teatrul fiind o temă centrală a aces-tui festival am putut aprecia cuvintele rostite de doi mari promotori ai tea-trului idiș regizorul Alexander Haus-vater și Zelig Rabinovitch directorul Teatrului bdquoYiddishpielrdquo din Tel Aviv icircn interviuri realizate de Robert Schorr Hausvater a pornit de la aprecierile cu privire la spectacolul icircn limba idiș regizat de el icircn Israel ndash bdquoCei doi Kuni

(Continuare icircn pag 4)

CLAUDIA BOSOIIULIA DELEANU

DAN DRUȚĂEVA GALAMBOS

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului Idiș Ediția a III-a online Festivalul dedicat Zilei Limbii și Teatrului Idiș (ZLTI) ediția a III-a (online)

derulat icircn zilele de 25-26 mai ac a fost organizat de FCER prin DCAM icircn parteneriat cu Ministerul Culturii Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) Consiliul Județean Suceava Muzeul Național al Bucovinei Teatrul Mu-nicipal bdquoMatei Vișniecrdquondash Suceava Joint ndash Romacircnia Centrul Comunitar Evre-iesc (JCC) ndash Romacircnia Teatrul Evreiesc de Stat (TES) Fundația bdquoCaritateardquo B´nai B´rith Romacircnia (BBR) Institutul Cultural Romacircn ndash Tel Aviv Comunitățile Evreiești din Suceava București Oradea Iași Cluj-Napoca Piatra Neamț Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia (CSIER) Editura Hasefer revista Realitatea Evreiască Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacirc-nia (MICER)

ZLTI inițiativă legislativă a deputatului Silviu Vexler adoptată de Parla-ment devenită Legea 2532017 reprezintă o oportunitate pentru promovarea valorilor culturale ale idișului și evidențierea aportului evreilor din Romacircnia la cultura țării Este icircncă o demonstrație a unității icircn diversitate și un mijloc de combatere a prejudecăților cauzatoare de xenofobie antisemitism

Prin multitudinea spectacolelor concertelor conferințelor interviurilor ac-tuala ediție online a festivalului și-a onorat cu brio misiunea de ghid icircn itinerare sociologice teatrale psihologice ba chiar și gastronomice evreo-romacircne icircn principal din a doua parte a secolului XIX - prima parte a secolului XX

Maia Morgenstern

Claudia Bosoi

Corurile Hazamir și Macabi

A Vainer B Gheorghiu și R Schorr

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

lemlrdquo de Avram Goldfaden care

a avut un mare succes atacirct la vorbito-rii de idiș cacirct și la cei care nu cunosc această limbă Regizorul a ținut o ple-doarie emoționantă despre limba idiș Ea a fost o victimă a Holocaustului deoarece icircn Israel s-a considerat că era o limbă a victimelor nu a eroilor motiv pentru care s-a preferat ebraica

Aceeași pledoarie pentru idiș a fost susținută de directorul Teatrului bdquoYiddishpielrdquo din Tel Aviv Zelig Rabi-no vitch care a vorbit despre popu-laritatea și succesul acestui teatru icircn Israel și icircn lume icircn special icircn racircn-dul tinerilor al adolescenților El a menționat că au prezentat spectacole adolescenților icircnainte de a participa la bdquoMarșul Viețiirdquo de la Auschwitz și astfel aceștia au putut cunoaște moștenirea bunicilor lor care au pierit icircn lagăre Rabinovich a apreciat spectacolul lui Hausvater bdquoCei doi Kuni lemlldquo El a avut numai cuvinte de laudă la adre-sa celor doi actori de origine romacircnă IBodo și Trici Abramovici

bdquoA face teatru idiș azi este o sar-cină dificilă dar am satisfacția că pot continua tradiția și moștenirea acestei culturirdquo a spus Zelig Rabinovitch icircn icircncheierea interviului

Icircn continuare participanții la Ziua Limbii Idiș au putut urmări spectacolul bdquoCei doi Kuni lemlrdquo Seara s-a icircnche-iat cu spectacolul formației de dansuri israeliene bdquoOr Neurimrdquo a comunității orădene și cu prezentarea istoriei

muzicii klezmer icircn cele două filme documentare realizate de regizorul Radu Gabrea (zl) bdquoRumenye Ru-menyerdquo și bdquoIcircn căutarea lui Schwartzrdquo Peliculele demonstrează existența elementelor romacircnești icircn muzica klez-mer icircn special a doinei și felul icircn care s-a răspacircndit icircn Europa Centrală și de Est prin formațiile klezmer din care făceau parte atacirct muzicieni evrei cacirct și romacircni

Viața și opera lui Ițic Manger ndash documentată de

dr Anca Tudorancea și citită de Eugen Nacht Stroe

A doua zi a festivalului a debutat cu un program dedicat tradițiilor cu-linare evreiești Sub genericul bdquoSă trăim gustosrdquo soții Carmen Hannah și Aurel Iovițu ne-au arătat cum se pregătește un couscous cu legume Este rețeta preferată de tatăl lui Car-men Iovițu care icircn perioada pe care o traversăm icircși gătește singur de aici și ideea prezentării acestui fel de macircn-care

Momente artistice deosebite au fost oferite de formațiile de dansuri evreiești și israeliene bdquoHorardquo și bdquoHa-verimrdquo ale Comunității Evreilor din București al căror manager este ec Silvian Horn Secvențele trupei bdquoHorardquo (coregraf Gabriela Bucățică) au in-clus o varietate de dansuri hasidice cu influențe est-europene de nuntă israeliene cu elemente moderne etc Trupa bdquoHaverimrdquo (coregrafi Ioana și Alexandru Simion) a prezentat spec-tacolul bdquoFetele lui Tevierdquo o adaptare artistică a celebrului roman bdquoTevie lăp-tarulrdquo al lui Șalom Alehem

A urmat o expoziție dedicată lui Ițic Manger a cărui zi de naștere (30 mai) a fost aleasă pentru celebrarea ZLTI Tema propusă ndash bdquoCacircteva dintre imagi-nile lui Ițic Mangerrdquo ndash a fost documen-tată de dr Anca Tudorancea cercetă-tor la CSIER Pe fundalul vocii lui Ițic

Manger citindu-și poeziile biografia autorului și importanța lui icircn literatura idiș au fost dublate de fotografii și ma-teriale inedite din arhiva CSIER și din colecția MICER Cercetarea a pus icircn lumină imagini rare care cuprind fa-milia lui Ițic Manger (părinții Hava și Hillel fratele mai mic pe nume Note 1903-1942) Icircn revista Adam i-a fost dedicat un număr icircntreg după vizi-ta și conferințele lui la București din 1937 cacircnd Manger cunoștea faima internațională și se afla icircn plină peri-oadă creatoare icircn Polonia

Din opera lui Ițic Manger a citit și actorul israelian Eugen Nacht Stroe care a ales capitolul bdquoComedianți icircn Rairdquo din romanul Cartea Raiului Mo-mentul artistic a fost completat cu secvențe din spectacolul bdquoBarașeumrdquo jucat de actor la Tel Aviv icircn 1991 icircn limba romacircnă

Un frumos recital icircn limba ebraică a fost susținut de corul bdquoBrsquonei Milurdquo al Comunității Evreilor din Brașov icircn co-ordonarea Cristinei Plugaru și sub ba-gheta dirijorală a lui Răzvan Mureșan

Omagiu lui Joseph SchmidtSub titlul Joseph Schmidt ndash trage-

dia unei voci care a icircnconjurat lumea

Berti Barbera a prezentat icircn cadrul unui documentar semnat de el viața și opera importantului tenor și can-tor născut la Cernăuți Supranumit Privighetoarea din Cernăuți sau Ca-russo al evreilor Joseph Schmidt s-a născut icircn 1904 icircn comuna Davideni din Bucovina de Nord parte atunci a

Austro-Ungariei icircntr-o familie evre-iască ortodoxă de fermieri Icircncurajat de mama sa activitatea lui muzicală a fost prolifică astfel că la vacircrsta de doar 20 de ani a susținut primul său concert public Era un poliglot stimu-lat de mediul cultural din zona natală vorbind idiș ebraica germana și ro-macircna Talentul său avea să fie șlefuit la Berlin acolo unde a plecat să stu-dieze muzica și unde a ajuns cantor la una dintre sinagogile din oraș Icircnro-larea sa icircn armată icircn anul 1926 avea să icircl apropie și de orchestra militară Icircnălțimea de doar 154 metri se pare că i-a fost potrivnică unei cariere de solist de operă icircn pofida talentului său de necontestat Icircn anul 1934 a ajuns icircntr-un turneu icircn Palestina unde a susținut cacircteva recitaluri cantoriale De asemenea a susținut remarcabile concerte icircn Austria Belgia Olanda Franța Statele Unite Izbucnirea ce-lui de-al Doilea Război Mondial avea să icirci icircntrerupă cariera artistică obligat fiind să se refugieze icircn Elveția din cauza legilor rasiale antievreiești S-a stins din viață icircn anul 1942 și este icircn-humat icircn Cimitirul Evreiesc din Zuumlrich

Icircn continuare corurile Hazamir al Comunității Evreilor din București și Macabi al Comunității Evreilor din

Brăila reunite sub bagheta dirijorului Bogdan Lifșin au interpretat melodii binecunoscute icircn limbile ebraică idiș și ladino

In Memoriam Carol FeldmanUn moment aparte desfășurat

icircn cadrul ZLTI a fost dedicat per-sonalității regretatului Carol Feld-man fost actor al Teatrului Evreiesc de Stat pacircnă la emigrarea sa icircn anul 1965 Carol Feldman s-a remarcat și ca scriitor israelian de limbă romacircnă fiind unul dintre cele mai apreciate condeie ale comunității evreiești ori-ginare din Romacircnia A publicat nume-roase volume nuvele romane și desi-gur teatru Editura Hasefer a publicat patru dintre titlurile sale iar alte două erau deja icircncredințate pentru a vedea lumina tiparului A fost Cetățean de Onoare al urbei sale natale Tulcea pe care o vizita adesea A fost un iubitor al culturii și teatrului idiș par-ticipant activ icircn cadrul primelor două ediții ale festivalului oferindu-i publi-cului spectactor momente umoristice de calitate precum și amintiri din isto-ria și devenirea Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală S-a stins din viață icircn 2019 icircn Israel

Dinastia EfrosProducție a Teatrului Evreiesc de

Stat Dinastia Efros icircn regia lui Kin-cses Elemeacuter după un text clasic de Ia-cob Gordin aduce icircn prim plan o fres-că de familie aflată la granița tradiție-modernitate Spectacolul des crie viaţa unei familii evreieşti din Grodno Polo-nia icircn jurul anului 1900 icircn care prota-gonista Mirale Efros este o femeie pu-ternică nobilă dar totodată autocratică icircn felul de a se manifesta și relaționa cu membrii familiei sale Modernitatea abia ivită aduce provocările sale impli-cit icircn registrul relațiilor cu fiii săi

(Urmare din pag 3)

De vorbă despre ZLTI 2020 cu Robert Schorr

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului Idiș Ediția a III-a online

Timp de două zile Robert Schorr director al Departa-mentului Cultură Istorie Artă Media al FCER și al JCC Oradea a reușit să aducă icircn scena online mari artiști personalități și oameni de cultură L-am icircntrebat pe Robert Schorr ce a icircnsemnat și cacirct de diferită a fost organizarea festivalului de această dată

ndash A fost o provocare organizarea acestei ediții onlinendash Ediția a III-a a acestui Festival ar fi trebuit să se de-

ruleze tot la Suceava precum cele două precedente S-a găsit o soluție alternativă a prezentării momentelor artis-tice științifice și culturale prin intermediul internetului icircn perioada 25-26 mai 2020 Așa că sprijinit de conducerea FCER a CE Oradea JCC și JDC precum și de numeroa-se instituții de cultură icircncepacircnd cu Ministerul Culturii am creat un canal YouTube și o pagină Facebook dedicate acestui proiect pe care le-am promovat din timp Provo-carea a constat icircn a oferi aceeași calitate cu care i-am obișnuit pacircnă acum Pe lacircngă standardul valoric icircnalt al programului pe care l-am propus am icircncercat ca acesta să fie cacirct mai variat

ndash Cacirct timp a durat organizareandash Cam două luni și jumătate adică aproape la fel de

mult ca atunci cacircnd lucrurile se icircntacircmplau bdquoofflinerdquo Sigur a lipsit partea de organizare logistică de această dată O mențiune foarte importantă este că cei implicați au icircnțeles situația și absolut toate prestațiile artistice științifice și di-feritele drepturi au fost cu titlu gratuit Le mulțumesc fru-mos și pe această cale tuturor artiștilor și conferențiarilor pentru generozitate

ndash Icircn ce a constat ineditul de această datăndash Deși online (sau poate tocmai din acest motiv) eve-

nimentul a avut multe aspecte inedite Rețetele culinare prezentate de Carmen Hannah și Aurel Iovițu expozițiile despre istoria Teatrului Evreiesc (autori dr Ildiko Came-lia Galeru text și dr Irina Weiner-Spirescu grafică de la CSIER) sau despre imaginea lui Ițic Manger icircn revis-ta bdquoAdamrdquo de Dr Anca Tudorancea prezentarea audio bdquoJoseph Schmidt ndash tragedia unei voci care a icircnconjurat

lumealdquo de Berti Barbera icircn lectura autorului sau monolo-gul actorului israelian Eugen Nacht Stroe sunt doar cacircte-va dintre ele Remarcabile sunt și interviurile cu regizorul Alexander Hausvater sau cu domnul Zelig Rabinovitch di-rectorul Yiddishpiel precum și conferința doamnei conf univ dr Felicia Waldman privitoare la actorii și trupele de teatru idiș din Romacircnia icircn perioada interbelică Am avut și o pre-zentare de carte dr Claudia Bosoi (din partea Editurii Ha-sefer) introducacircndu-ne icircn atmosfera specială a bdquoOperelor aleserdquo ale lui IL Peretz din care a citit Maia Morgenstern

Cu inima icircndurerată le-am adus un omagiu scriitorului Carol Feldman și actorului Nico Nitai israelieni născuți icircn Romacircnia plecați de curacircnd dintre noi

ndash Poți dezvălui cacircteva secrete din culisendash Restricțiile privind adunările publice m-au pus icircn cacirc-

teva situații noi Am filmat recitalul Alexandrinei și al lui Florian Chelu icircn Sinagoga Mare din Oradea (cu melodii compuse special pentru acest prilej pe versurile unor poeți evrei din Romacircnia) respectacircnd regula cu bdquotrei mem-bri ai familiei icircn același spațiurdquo

Pe prietenii noștri actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea i-am bdquocaptatrdquo interpretacircnd schițe și texte din Șalom Alehem prin ZOOM și a trebuit să fac mari eforturi să mă abțin de la racircs pentru că aș fi stricat filmarea deoarece momentul era foarte comic

Un secret pe care l-am păstrat cu grijă a fost lista cu laureații din acest an ai Medaliei de Onoare bdquoAvram Gold-fadenrdquo pentru devotament icircn prezervarea limbii și teatrului idiș icircn Romacircnia și icircn lume Aceasta va fi publicată icircn nu-mărul următor al bdquoRealității evreieștirdquo

DOINA BUMBU

Bucharest Klezmer Band

Alexandrina și Florian Chelu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 5

Evenimentul s-a desfășurat pe 17 mai și a fost deschis de Adrian Gu-eron directorul JCC București bdquoBo-ker tov Este o senzație extraordinară ceva nemaivăzut Am văzut chipurile multora dintre dvs ndash cu toții oameni dragi Mă bucur să ne revedem as-tăzi așa cum ne-am obișnuit de foarte multă vreme de aproape 20 de ediții de cacircteva ori pe an la acest seminar minunat care este Bereshit De data aceasta suntem online dar cumva văzacircndu-vă și auzind toate discuțiile dinainte am retrăit momente cu totul speciale Am pregătit o ediție deosebi-tărdquo a conchis directorul JCC

Ery Pervulescu coordonator de programe naționale ale JDC a salutat participarea a peste 500 de persoa-ne din mai mult de 30 de comunități evreiești din Romacircnia la prima ediție online a programului Bereshit El a punctat tematica generală a edițiilor anterioare ndash povești din Tanah din care icircnvățăm despre icircncercările prin care a trecut poporul evreu A fost păstrat un moment de reculegere pen-tru dr Marion Cohen-Vida membră a comunității evreiești din Timișoara lector la Universitatea Politehnica din același oraș eminentă traducătoare din limba franceză și membră a echi-pei Bereshit de-a lungul mai multor ediții decedată pe neașteptate cu numai cacircteva zile icircn urmă

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer s-a referit la un episod de epidemie din vremea regelui David ca pedeap-să a realizării unui recen-sămacircnt Pro-fetul Gad l-a mustrat pe rege și l-a pus să aleagă icircntre trei pe-depse șapte ani de foamete trei luni icircn care să fie urmărit de vrăjmași sau trei zile de epidemie Regele David a socotit că icircn oricare dintre prime-le două posibilități el ar fi fost apărat de supuși icircn schimb icircn fața epide-miei toți erau egali motiv pentru care a ales a treia pedeapsă Epidemia nu a durat trei zile ci cacircteva ore și s-a icircncheiat cu 75000 de morți bdquoCu această ocazie i s-a dezvăluit din cer ce ajută icircmpotriva epidemiei fiecare om să rostească 100 de binecuvacircn-tări pe zi Lucrurile nu pot fi copiate Care a fost rostul la vremea regelui David Ca oamenii să-și amintească de Dumnezeu Dacă vor recita 100 de binecuvacircntări icircn fiecare zi nu-L vor uita Era vorba de o generație care Icircl cunoștea pe Dumnezeu doar că nu dorea să-L uite Noi ndash inclusiv eu ndash suntem generația care a fost văduvită de cunoașterea lui Dumne-zeu Icircncercăm acum să o recuperăm Cum Prin icircnvățătura Torei Chiar dacă suntem izolați fiecare icircn casa lui icircncercăm prin acest seminar online să dobacircndim noi cunoștințe din Tora Fie ca această icircnvățătură pe care o dobacircndește fiecare ndash cunoștințe care pacircnă la urmă ne vor aduce aminte de Dumnezeu ndash să ajute să se icircncheie această epidemie pe tot globul Așa să fie și să spunem cu toții Amenrdquo

Icircn cuvacircntul său dr Aurel Vai-ner președintele FCER un mare susținător al programelor Bereshit de la care prac-tic nu a lip-sit niciodată a relevat că această ediție a reușit să adune 500 de part icipanți ceea ce a fost un record Este drept că nu stăm față-n față dar prin inter-mediul zoom-ului ne putem vedea și cei din Romacircnia și cei din străinătate Icircn plus evenimentul Bereshit prezintă interes și pentru neevrei Președintele FCER i-a salutat pe profesorii care sunt de-acum bine cunoscuți ei au participat și la alte ediții ale Bereshitu-lui Vorbitorul a scos icircn evidență faptul că la această bdquouniversitate evreiascărdquo se icircnvață noțiunile de cult mozaic

Icircn mesajul său Silviu Vexler de-putatul minorității evreiești a subli-niat că Bereshit face parte din fami-lia comunității evreilor fiind o sursă de speranță Vorbitorul și-a adus aminte că prima ediție a fost mai familiară participanții au fost mai apropiați aceasta comparativ cu ce-lelalte care de-acum au fost făcute de profesioniști Icircn ceea ce privește această ediție ea este icircntr-un fel mai tehnică reprezintă o nouă viziune care ne icircndreaptă către un viitor mai frumos Deputatul FCER și-a exprimat speranța că ne vom putea revedea cacirct mai curacircnd El a ținut să evoce personalitatea dr Marion Cohen-Vi-da membră a comunității timișorene care ne-a părăsit prea repede

O v i d i u B ă n e s c u vicepreșe din-tele FCER a ținut să salute această ediție specială a Bereshit care este mai altfel decacirct celelal-te și le-a urat succes participanților

Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia și organizator prin-cipal al edițiilor Bereshit și-a mani-festat bucuria că icircn pofida situației grele icircn care ne aflăm sunt așa de mulți participanți Azi Bereshit are o semnificație deosebită deoarece ne dă posibilitatea să fim icircmpreună Pandemia de coronavirus cu toate consecințele ei ne obligă să fim mai aproape de comunitate chiar dacă nu direct Programul acestei ediții demonstrează că avem o comunita-te puternică Faptul că se numește Bereshit Be Yahad redă tocmai ideea centrală pe care o susținem să fim icircmpreună

Dr Shmu-el Faust pro-fesor la Co-legiul Efrata și la Centrul pentru Studii Iudaice bdquoYaa-cov Herzogrdquo din Ierusa-

lim a susținut prelegerea bdquoStrăini și convertiți ndash sensul apartenenței la poporul evreurdquo tradusă de Cristian Ezri unul dintre madrihii programului Bereshit Șavuotul este numit une-ori și bdquosărbătoarea convertițilorrdquo din două motive este momentul icircn care evreii primesc Tora și icirci interiorizează regulile la sinagogă se citește Car-tea lui Rut un model pentru cei care se convertesc (bdquoIcircncotro vei merge tu voi merge și eu unde vei locui tu voi locui și eu poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumneze-ul meurdquo ndash Rut 116) Vorbitorul a ales o povestire din Midraș despre rabinul Akilas care se convertise la iudaism Cufundat icircn studiu el citește că Dum-nezeu bdquoiubește pe străin și-i dă hrană și icircmbrăcăminterdquo ndash Deut 1018) Con-trariat merge la rabinul Eliezer și-l icircn-treabă bdquoDacă Dumnezeu icircl iubește pe convertit de ce icirci asigură doar pacircine și veșminterdquo Acesta icirci răspunde bdquoEste oare un convertit mai bun decacirct Iacov care a spus laquoDumnezeu icircmi va da pacircine să mănacircnc și haine să mă icircm-bracraquo (Gen 2820)rdquo Akilas merge cu aceeași icircntrebare la rabinul Iehoșua care icirci arată că Tora vorbește prin simboluri pacircinea este Tora iar icircm-brăcămintea este șalul de rugăciune care li se oferă rabinilor Așadar Dum-nezeu icirci dă convertitului abilitatea de a studia și posibilitatea de a deveni un rabin icircnțelept Mai mult dacă fiica unui convertit se mărită cu un preot (cohen) nepotul convertitului poate fi mare preot al icircntregului neam Acest midraș laudă abordarea rabinului Iehoșua (despre care s-a spus bdquoCel icircncet la macircnie prețuiește mai mult decacirct un viteazrdquo ndash Proverbe 1632) a cărui răbdare i-a dat pace sufleteas-că rabinului Akilas Atitudinea rabinilor Eliezer și Iehoșua face pandant cu aceea a icircnvățaților Șammai (intran-sigent) și Hillel (blacircnd) Este celebru episodul icircn care Șammai icircl alungă pe un aspirant la convertire (care icircși dorea să poată purta veșmintele fru-moase ale unui mare preot) icircn timp ce Hillel icircl convertește apoi icircl icircndeam-nă să icircnvețe Tora Prin studiu neofitul va icircnțelege și va accepta că intrarea icircn Sfacircnta Sfintelor este condiționată de descendența din cohanim un stră-in poate deveni chiar rege al Israelului (cazul lui David) dar nici măcar rege-le David nu putea intra icircn locul cel mai sfacircnt din Templu Și aici modelul lui Hillel este cel elogiat

Dr Riv-ka Kneller profesor la Universitatea din Tel Aviv și la Colegiul Michlala din Ierusalim a propus tema bdquoȘavuot și se-cretul popo-rului evreurdquo icircn traducerea madrihului Albert Lozneanu Un aspect legat de Șavuot este supraviețuirea poporului evreu despre care a vorbit și Jean-Jacques Rousseau el a remarcat că icircn ciuda expatrierii a dispersării icircn-robirii persecuțiilor desconsiderării poporul evreu și-a păstrat caracteris-ticile legile obiceiurile patriotismul ndash bdquoSe amestecă cu toate națiunile dar nu se contopesc cu ele nu mai au conducători dar sunt și acum o națiune nu mai au o patrie dar sunt de-a pururi cetățenii eirdquo Icircn timpuri-le biblice Șavuot a fost privit și ca o sărbătoare agrară a recoltelor Abia din secolul al IV-lea apar surse care vorbesc despre Șavuot ca despre Hag Matan Tora (sărbătoarea primirii

Torei) iar icircn Talmudul ierusalmitean apare referința Zman Matan Tora (timpul primirii Torei) Ceva decisiv se icircntacircmplase icircntre timp evreii pierdu-seră Templul și fuseseră dispersați icircn lume Icircn bdquoCartea Placircngerilorrdquo icircntacirclnim ecourile acelei traume Icircn istoria po-porului evreu a existat o particularita-te icircn experiența obișnuită a națiunilor primordială este țara și numai apoi apar legile oamenii se adună icircn gru-puri formează o societate icircși con-struiesc case icircși icircntemeiază cămine și abia după aceea dezvoltă structuri sociale și dau legi Pentru poporul lui Israel este valabilă o situație opusă și unică icircntacirci legea apoi țara La șapte săptămacircni după Ieșirea din Egipt a intervenit o experiență de esență modelatoare pe Muntele Sinai evre-ii au făcut un legămacircnt cu Dumne-zeu I-au acceptat suveranitatea și au promis că vor trăi după legile Lui Consecințele au fost deosebite dacă legea precedă țara chiar și cacircnd pierzi țara icircți rămacircne legea Este ceea ce au icircnțeles evreii cacircnd și-au icircnceput exilul ndash că Icircl au pe Dumnezeu și că le rămacircn legile divine Tora este ceea ce evreii au purtat mereu icircn suflet bdquorefu-giul metafizicrdquo (Jonathan Sacks) che-ia existenței poporului evreu Studiul a luat locul sacrificiilor iar procesul spiritual a devenit mai important de-cacirct cel militar Icircn iudaism se spune că lumea nu supraviețuiește decacirct prin răsuflarea copiilor care icircnvață După savantul Jacob Neusner bdquodacă o sin-gură generație nu le transmite copiilor icircnvățătura lanțul se rupe și iudaismul dispare pentru totdeaunardquo Așadar Tora a fost un dar al lui Dumnezeu pentru eternitate și numai datorită ei a supraviețuit poporul evreu

Prof dr Gabriel Bar-zilai s-a referit icircn prelegerea sa la momen-tul și locul ales de Dum-nezeu pentru a oferi Tora p o p o r u l u i evreu De ce Tora a fost primită icircn deșert și nu icircn Israel poate fi o icircntrebare relevantă Deși deșertul nu poate fi considerat cel mai potrivit loc pentru o aseme-nea revelație textul profetului Ieremia oferă elemente edificatoare cu privire la acest eveniment Prof Barzilai a arătat că la racircndu-i profetul Ieremia locuia la marginea deșertului și chiar a folosit icircn scrierile sale deșertul ca pe o metaforă a legămacircntului dintre poporul evreu și Dumnezeu Ba mai mult peregrinarea poporului evreu prin deșert după eliberarea din robia egipteană poate fi interpretată icircn che-ia unei constante dovezi de icircncredere și a icircncredințării totale a destinului icircn macircinile lui Dumnezeu Un alt profet Osea care a trăit cu două sute de ani icircnainte de Ieremia a descris relația dintre Dumnezeu și poporul evreu asemenea unei căsnicii care avea să cunoască și unele rupturi Osea afir-mă că Dumnezeu va oferi o pedeapsă poporului evreu pentru greșelile unora de a se icircndepărta de El iar drept ur-mare va avea loc o reconciliere ase-mănătoare celei dintre doi soți Spre deosebire de percepția din scrierile profetului Ieremia Osea vorbește des-pre deșert ca fiind un loc foarte liniștit al păcii și calmului Potrivit vorbitorului

(Continuare icircn pag 6)

CLAUDIA BOSOIDAN DRUȚĂ

EVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreunăPandemia de coronavirus nu a fost un obstacol icircn calea realizării unor

programe planificate deși a avut efecte și asupra activității comunitare ma-nifestate mai ales prin lipsa socializării atacirct de dragă membrilor comunității Adaptacircndu-se condițiilor noi echipa JCC icircmpreună cu cea a JOINT cu spri-jinul FCER al prietenilor israelieni prin folosirea mijloacelor online a reușit să prezinte un program Bereshit interesant cu foarte mulți participanți Este drept că fiecare a privit de la el de-acasă unii din Romacircnia alții din Israel dar una peste alta a fost o reușită și s-a icircndeplinit cuvacircntul de ordine Bersquo Yachad ndash icircmpreună

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

perspectiva lui Osea poate fi

interpretată ca o trimitere la icircnceput un icircnceput care nu este cu putință fără icircntoarcerea la momentul zero iar deșertul poate materializa acest con-cept relevat de cei doi profeți anterior menționați Conform scrierilor unui midraș o altă perspectivă evocată de prof Barzilai ar fi cea conform căre-ia Tora a fost oferită icircn deșert tocmai datorită preceptelor sale cu caracter universal care nu se adresează doar poporului evreu ci icircntregii umanități Unul dintre elementele centrale ale universalității Torei este dat chiar de preceptul Dumnezeului Unic care poate fi acceptat de orice altă națiune

Despre importanța luminii icircn pro-cesul de creație a vorbit conf univ dr Felicia Wald man de la Centrul de Stu-dii Ebraice al Facultății de Litere Uni-ver sitatea din București Ea a arătat că importanța luminii este dată chiar de cronologia procesului de creație divină ea fiind una dintre primele ele-mente create de Divinitate Conform unor texte cabalistice medie vale că-derea lui Adam ndash unul dintre momen-tele capitale ndash este marcat de pier-

derea unui atribut de-osebit ndash de a contem-pla și ex-per imenta lumina Pa-r a d i s u l u i iar reconsti-tuirea stării a d a m i c e urmărește recupe ra -

rea acestei tehnici De asemenea tex-tele cabalistice menționează că invo-carea Arborelui Cunoașterii și a celor zece manifestări ale lui Dumnezeu ndash Sefirot ndash poate apropia omul de starea inițială de contemplație paradiziacă Diferența dintre filozofie și misticism

arată prof Felicia Waldman este dată chiar de percepția asupra Luminii și Paradisului Dacă pentru Maimonide experiența Paradisului era una men-tală pentru cabaliști era una corpora-lă vizibilă iar diferențele nu se opresc aici Pentru unii adepți ai filozofiei precum Maimonide și alții Dumnezeu era un intelect iar pentru cabaliști era o strălucire Toate aceste percepții ilustrează faptul că știința Cabalei este o profundă formă de misticism icircn care unele tipuri de experiențe extre-me sunt căutate și considerate poziti-

ve doar pen-tru cei inițiați

Publicis-tul israelian Attila Som-falvi analist politic și-a transmis me-sajul chiar din holul Knessetului din Ierusa-lim unde a p a r t i c i p a t

la icircnvestirea noului Guvern israelian de uniune națională El a arătat că acesta s-a născut icircntr-o situație poli-tică specială după trei runde de ale-geri legislative neconcludente și icircn condițiile desfășurării pandemiei de coronavirus Jurnalistul a prezentat noul guvern mai numeros decacirct toate guvernele anterioare aproape jumă-tate din deputați deținacircnd portofolii de miniștri sau de miniștri adjuncți Este un guvern icircn care cei doi prim-miniștri vor ocupa funcția prin rotație și pentru aceasta a trebuit să se schimbe legi Attila Somfalvi a menționat că pacircnă de curacircnd situația securității Israelului era bună dar icircn perspectivă aceasta se va schimba deoarece decizia de a pune icircn aplicare anexarea unei părți a Cisiordaniei va provoca acte de violență El și-a exprimat speranța că Guvernul va rezista

Havdala onlinebdquoIcircn cadrul fiecărei ediții Bereshit se

organizează un moment special de obicei icircn centrul orașului icircn care ne icircntacirclnim De această dată ceremo-nia de Havda-la va avea loc online iar pri-etenul nostru rabinul Shalom Levi este ală-turi de noi din Israelrdquo a spus Ery Pervulescu icircn deschiderea ceremoniei de Havdala a pri-mei ediții Bereshit exclusiv online

bdquoMă bucur să fiu alături de voi de aici din Israel Ne-am icircntacirclnit deja de cacircteva ori icircn Romacircnia Am fost aproa-pe la toate edițiile și de fiecare dată sunt foarte fericit să fiu alături de voi și să vă privesc icircn ochi Să ne icircntacirclnim cu bine și să ne stracircngem macircinile

Vreau să-i mulțumesc lui Au-rel Vainer cel care ține unite toate comunitățile evreiești din Romacircnia și pe care trebuie să-l aplaudăm icircm-preună Desigur trebuie să mulțumim Jointului și tuturor Centrelor Comu-nitare din Romacircniardquo a spus rabinul Shalom Levy care i-a invitat pe toți să participe la ceremonie din casele lor

bdquoChiar dacă am fost departe v-am simțit pe toți aproaperdquo a spus Ery Pervulescu icircn final

Și Adrian Gueron a mulțumit pen-tru o experiență unică aceea a unui eveniment atacirct de complex cum este Bereshit organizat pentru prima dată exclusiv online bdquoA fost o experiență pentru noi toți și așa cum spunea Ovidiu Bănescu acest program este despre dumneavoastră și pentru dumneavoastră Fie ca la ediția urmă-toare să ne revedem fizic așa cum am făcut icircn edițiile anterioarerdquo a spus Adrian Gueron

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreună(Urmare din pag 5)

Ziua Ierusalimului la Sinagoga Mare din Capitală Datoria noastră ndash să dăm valoare acestei zile

Reunificarea Ierusalimului icircn timpul Războiului de Șase Zile din 1967 a fost pivotul evenimentului online organizat de FCER la Sinagoga Mare din Ca-pitală deschis de secretarul general al Federației Eduard Kupferberg

Au fost schițate cacircteva repere istorice și afective ale sărbătorii Icircn secolul X icircnaintea erei actuale rege-le David a proclamat capitala regatului la Ierusalim Primul Templu a fost construit de regele Solomon Al Doilea Templu a fost ridicat după reicircntoarcerea evreilor din exilul babilonian Legătura indestructibi-lă a evreilor cu Ierusalimul a continuat de-a lungul unei Diaspore de 2000 de ani de la distrugerea celui de-al Doilea Templu la renașterea Israelului modern concretizată prin urarea La anul la Ierusalim rostită la marile sărbători Vis devenit realitate bdquoIerusalimul n-a fost vreodată divizat nici icircn perioada triburilorrdquo reamintea la ceremonia din 1967 ministrul israeli-an de Interne Moshe Shapiro după ce fusese pro-clamată Declarația de Reunificare a Ierusalimului bdquoSunt icircncredințat că de azi va fi pentru totdeauna un oraș unitrdquo

bdquoDacă vizitezi Israelul nu poți să nu acorzi timp de văzut Ierusalimul să nu ajungi la Kotel Hamaravi ndash Zidul de Apus singurul vestigiu rămas din Tem-plul clădit de Solomon reclădit după revenirea din primul exilrdquo a spus președintele FCER dr Aurel Va-iner icircnfățișacircnd ambivalența ndash istorie și modernitate ndash a bdquocapitalei eterne și indivizibile a Israelului și a evreilor de pretutindenirdquo bdquoDe te voi uita Ierusalime să-și uite dreapta mea destoinicia eirdquo a citat vorbi-torul celebrul verset psalmic A vorbit despre Me-nora simbolul luminii străjuind Knessetul despre orașul icircnvățăturii sacre și seculare icircn care trăiesc evrei veniți din diverse țări ale lumii dar și nativi din a cincea generație despre sacralitatea sa pentru cele trei religii avrahamice iudaism creștinism is-

lam Dr Aurel Vainer a reliefat totodată importanța numeroaselor instituții academice culturale israeli-ene din Ierusalim oferindu-i orașului dimensiunea spirituală specifică bdquoCred că e de datoria noastră a evreilor din Romacircnia ndash a accentuat ndash să dăm va-loare acestei zilerdquo

bdquoReicircntregirea Ierusalimului este o zi specială pentru Israelrdquo a subliniat șeful adjunct al Misiunii diplomatice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Ra-faeli bdquoIerusalimul este unic pentru evreii din Israel și din icircntreaga lumerdquo Icircn capitala țării se află sediile principalelor instituții administrative religioase juri-dice Sub raport religios orașul este important de-opotrivă pentru evrei creștini și musulmani După reunificarea Ierusalimului statul evreu protejează

Locurile Sfinte și acordă libertate de credință icircn res-pect reciproc Ierusalimul este un loc bdquoicircncărcat de istorie spiritualitate plin de efervescență creatoare cu largă deschidere spre viitor Un viitor al dezvol-tării culturale și al recunoașterii internaționalerdquo pe drept cuvacircnt bdquooraș al păciirdquo

bdquoIcircn Antichitate cacircnd Israelul era icircmpărțit icircntre triburi Ierusalimul nu revine vreunuia anume fiind-

că Orașul Sfacircnt este un teritoriu comun simbol al unității noastrerdquo a specificat prim-rabinul FCER Rafael Shaffer bdquoEste Orașul care ne face pe toți ha-verim ceea ce icircnseamnă și prieteni și unițirdquo Ieru-salimul nu a fost reunificat icircn 1948 cacircnd a fost pro-clamată independența de stat a Israelului a explicat vorbitorul ca nici una din cele două formațiuni milita-re din Haganah care au intrat icircn Ierusalim Palmach ndash pe Poarta Leilor și Etzioni ndash pe Poarta Shhem să nu-și revendice icircntacircietatea bdquoIerusalimul va fi unit dacă toți evreii vor fi unițirdquo Icircn sprijinul afirmațiilor a rostit icircn romacircnă și ebraică Psalmul 122 al lui David O cacircntare a treptelor bdquoIerusalime tu ești zidit ca o cetate făcută dintr-o bucatăRugați-vă pentru pa-cea IerusalimuluiDe dragul fraților și prietenilor meiFac urări pentru fericirea tardquo

Un documentar despre istoria Ierusalimului de la origini pacircnă icircn prezent și cacircntecul bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo interpretat de cantorul Emanuel Pus-ztai cacircntec de suflet al evreilor de pretutindeni că-ruia după reunificare i s-a adăugat o strofă la final au icircncheiat Ziua Ierusalimului

Icircn continuare am primit Șabatul prefațat de ru-găciunile pentru Minha oficiate de cantorul Ema-nuel Pusztai Drașa prim-rabinului Rafael Shaffer despre pericopa săptămacircnii Bamidbar privind ordi-nea icircn care mergeau și poposeau strămoșii noștri icircn deșert a fost un comentariu cu trimiteri icircn actualita-te prin păstrarea ordinii icircn casă și icircn afara casei icircn perioada pandemiei ne păstrăm echilibrul interior Rugăciunile de Kabalat Șabat icircn interpretarea can-torului Emanuel Pusztai au deschis ancestralului poarta prin care s-a icircntacirclnit cu modernitatea

Au fost aduse mulțumiri lui Laurențiu Zilberman care a asigurat transmisia live

IULIA DELEANU

La 24 octom-brie 1941 gene-

ralul Macici a primit de la Cabinetul militar al lui Ion Antonescu ordinul tele-grafic care extindea amploarea repre-saliilor icircmpotriva populației evreieștirdquo

După cum scrie Dr Ottmar Traș-că citat icircn document bdquoaproximativ 22000 de evrei au fost icircnghesuiți icircn patru magazii Aceste magazii au fost mai icircntacirci mitraliate iar ulterior incendiate pe racircnd cu excepția ul-timei magazii care a fost minată și aruncată icircn aer la aceeași oră la care explodase clădirea Comandamentu-lui militar adică ora 1745rdquo

Și Jean Ancel descrie scena bdquoVacarmul și scenele icircnfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare femei cu părul icircn flăcări oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile maga-ziilor incendiate căutacircnd icircnnebuniți o scăpare De jur icircmprejur icircnsă icirci țintea arma ostașilor care aveau or-dinul de a nu scăpa niciun civilrdquo

Ordinul a fost executat bdquosub su-pravegherea generalului Macici Ni-colaerdquo după cum a raportat genera-lul Iosif Iacobici Șeful Marelui Stat Major

bdquoCrimele icircmpotriva umanității și crimele de război sunt imprescriptibi-le atacirct din punct de vedere legal cacirct și moral Nimic nu poate șterge amin-tirea oamenilor care au fost uciși fără vină lipsa totală de umanitate și tra-gediile care le-au urmat Masacrul de la Odessa a fost un element urmat de multe altelerdquo a scris Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook

Interpelare icircmpotriva

reabilitării criminalului

de război Nicolae Macici

(Urmare din pag 2)

Mulțime la Zidul Placircngerii de Iom Ierușalaim

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 7

IcircN ATENȚIA SUPRAVIEȚUITORILOR HOLOCAUSTULUI ȘI A SOȚILORSOȚIILORClaims Conference a negociat cu guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE și Article 2Următorii supraviețuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutați in ghetourile deschise menționate mai jos pentru o perioada de cel puțin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull In Romacircnia supraviețuitorii persecutați icircn Botoșani Galați Focșani Tecuci Roman Piatra Neamț Bacircrlad Vaslui Alba Iulia ConstanțaTărgu Neamț Hărlău Buzău Racircmnicu Sărat Stefănesti Craiova Pașcani sau Bacău icircntre August 1941 și August 1944

bull Icircn Bulgaria supraviețuitorii persecutați icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 și Septembrie 1944bull Icircn Olanda supraviețuitorii persecutați icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 și Septembrie 1943Notă De asemenea evreii victime ale persecuției naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria și Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanții care erau fetuși icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuția descrisă pot fi și ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesați wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soțiisoțiile beneficiarilor decedați ai Fondului CEE Article 2Icircncepănd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăți către soțiisoțiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedați ale fondurilor Europa Centrală și de Est (CEE) și Article 2 Soțiasoțul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate dupa decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptățit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pănă la 9 luni plătiți icircn 3 plăți trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiții

1 Soțul supraviețuitor este icircn viață la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tărziu și2 Soțul supraviețuitor e icircn viață la data plății și3 Soțul supraviețuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 și4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrului programului

Soțul supraviețuitor trebuie să fie icircn viață la data fiecărei plățiCeilalți moștenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptățiți a primi vreo plată icircn locul soțului supraviețuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesați wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informații contactațiClaims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email infodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteți un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieți la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

IcircN ATENŢIA SUPRAVIEŢUITORILOR HOLOCAUSTULUI Şl A SOŢILORSOŢIILOR Claims Conference a negociat cu Guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE şi Article 2 Următorii supravieţuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutaţi icircn ghetourile deschise menţionate mai jos pentru o perioada de cel puţin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull Icircn Romacircnia supravieţuitorii persecutaţi icircn Botoşani Galaţi Focşani Tecuci Roman Piatra Neamţ Bacircrlad Vaslui Alba Iulia Constanţa Tacircrgu Neamţ Hacircrlău Buzău Racircmnicu Sărat Ștefănești Craiova Paşcani sau Bacău icircntre August 1941 şi August 1944

bull Icircn Bulgaria supravieţuitorii persecutaţi icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 şi Septembrie 1944 bull Icircn Olanda supravieţuitorii persecutaţi icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 şi Septembrie 1943 Notă De asemenea evreii victime ale persecuţiei naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria şi Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanţii care erau fetuşi icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuţia descrisă pot fi şi ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesaţi wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soţiisoţiile beneficiarilor decedaţi ai Fondului CEE Article 2 Icircncepacircnd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăţi către soţiisoţiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedaţi ale fondurilor Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Article 2 Soţiasoţul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate după decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptăţit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pacircnă la 9 luni plătiţi icircn 3 plăţi trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiţii

1 Soţul supravieţuitor este icircn viaţă la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tacircrziu şi 2 Soţul supravieţuitor e icircn viaţă la data plăţii şi 3 Soţul supravieţuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 şi 4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrul programului

Soţul supravieţuitor trebuie să fie icircn viaţă la data fiecărei plăţi Ceilalţi moştenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptăţiţi a primi vreo plată icircn locul soţului supravieţuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesaţi wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informaţii contactaţi Claims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001 Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email nfodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteţi un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieţi la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

TES-FEST ndash ediția a V-aIcircn perioada 25-31 mai Teatrul Evreiesc de Stat

din București a organizat cea de-a V-a ediție a Festi-valului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST ndash The Best of TES-FEST Ediția retrospectivă din acest an difuzată online pe rețelele Facebook și Youtu-be a reunit cele mai de succes evenimente cultu-ral-artistice care au avut ca temă centrală limba şi cultura idiş concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri proiecții foto și spectacole-lectură Potrivit organizatorilor cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST este un simbol al continuității ce ilustrează dorința Teatrului Evreiesc de Stat de a menține viu spiritul limbii și culturii idiș de a crea chiar și de la distanță o poartă spre cunoaștere spre diversitate culturală precum și de a demonstra că prin solidaritate prietenie și sinceritate valorile culturale reale sunt mai prezente și mai importante ca niciodată

In Memoriam Leonie Waldman Eliad

Unul dintre momentele speciale ale acestei ediții a fost dedicat memoriei actriței Leonie Waldman-Eliad (1932-2015) unul dintre simbolurile Teatrului Evreiesc din Romacircnia care a urcat pe scena din str Dr Iuliu Barasch icircncă din anul icircnființării sale ndash 1948 Momente din spectacolele Mazl Tovhellip and Justice for All și Motke Hoțul icircn regia lui Andrei Muntea-nu au fost prezentate publicului care a avut astfel șansa să o revadă și să se bucure de glasul celei supranumite bdquosteaua cacircntecului evreiesc din Romacirc-niardquo

Nici o zi fără un spectacol idișIcircncă din prima zi cele două spectacole The

Essence A Yiddish Theatre Dim Sum icircn regia lui Allen Lewis Rickman și Visătorul icircn regia lui Ra-fael Goldwaser au oferit publicului un amalgam de sentimente și episoade tragicomice din care nu au lipsit glumele dar și situații sau amintiri icircncărcate de realism și pe alocuri deziluzie

Un alt spectacol prezentat online a fost Vrăji-toarea coproducție a Teatrului Evreiesc de Stat și Folks biene din New York icircn regia lui Motl Did-ner bazat pe textul semnat de Avram Gold faden Consecvența icircn prezentarea sa sub forma unui spectacol de operetă a evidențiat icircntr-un mod apar-te jocul actoricesc și nu icircn ultimul racircnd subiectul o poveste de dragoste periclitată de vrăjitoarea icircnfățișată icircn travesti de Rafael Goldwaser Reali-zat icircn numai zece zile spectacolul este rezultatul cercetărilor lui Zalmen Mlotek asupra muzicii idiș și al unui workshop de teatru pe care l-a coordonat

Icircn aceeași categorie este și copro ducția TES amp Invitații Păunul de aur realizată icircn anul 2019 icircn regia lui Andrei Munteanu bazat pe textele poetului Ițic Manger Din distribuție fac parte atacirct actori ai TES cacirct și invitați precum Efim Ciornicirci Allan Rick-man Yelena Shmuelson și Aron Kula

Poezia lui Iţic Manger a fost readusă icircn prim-plan icircn cadrul evenimentului bdquoReflecțiile unui poet rătăcitldquo o prezentare despre spiritul și moștenirea culturală lăsată de unul dintre cei mai importanți poeți de limbă idiș născut la Cernăuți și care a trăit peste un deceniu și la București Poezia și spiritul mangerian sunt evocate și icircn spectacolul Cacircntece-le biblice producție a Teatrului Evreiesc bdquoEster Ra-chel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia regia fiind semnată tot de Andrei Munteanu Cu acest prilej icircntr-o atmosferă cu totul inedită personaje-le din Tora ne sunt icircnfățișate ca niște oameni con-temporani așa cum apar ele icircn volumul bdquoCacircntecele Humașuluirdquo Fantezia lui Ițic Manger ne poartă prin cele mai icircncurcate pasaje ale Torei icircncercacircnd să explice prin metodele specifice poeziei principale-le momente din istoria poporului evreu Spectaco-lul este completat de muzica lui Dov Seltzer unul dintre cei mai mari compozitori evrei contemporani care a scris special pentru acest volum muzica și orchestrația

Pește umplut cu garnitură pro duc ție a Teatrul Evreiesc de Stat bdquoȘalomldquo din Moscova a icircmbinat momentele dramatice (descrierea vieții din ștetl-uri) icircn care bdquonu pentru toată lumea zacircmbește Dumne-zeuldquo iar visul prosperității americane rămacircne ne-

alterat bdquoDacă se găsește un locșor cald și pentru mine scrie-mi și voi veni de oriunderdquo cu dansurile formației bdquoGefilte fișldquo și cacircntecele icircn idiș

Poezie și cacircnteceAșa cum și-a obișnuit spectatorii cu prilejul fie-

cărei ediții Teatrul Evreiesc de Stat și-a icircndreptat atenția atacirct asupra muzicii klezmer cacirct și a poeziei Unul dintre evenimentele muzicale special pregătite pentru această ediție s-a intitulat bdquoPrimul Cacircntecrdquo de Ițic Fefer icircn interpretarea actriței Geni-Brenda Vexler și a Luanei Stoica care au recitat icircn idiș cu o ilustrație muzicală semnată de Kurt Weil Tot cu prilejul aniversării poetului Ițic Manger directoarea Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a re-citat poezia Sankt Beșt acompaniamentul muzical fiind semnat de prof Mihai Murariu De asemenea cu ocazia Zilei Limbii și Teatrului Iidș actrița Nata-lie Ester a prezentat un monolog din spectacolul bdquoCartea lui Ruthrdquo de Mario Diament icircn regia și cu ilustrația muzicală a lui Moșe Yassur

Din edițiile precedente iubitorii de muzică au putut revedea fragmente din concertele susținute de voci ilustre precum Zalmen Mlotek (SUA) tru-pa Soul to Soul (SUA) Bucharest Klezmer Band amp TES Orchestra Efim Ciornicirci (Rep Moldova) Le Petit Mish-Mash (Franța) sau The Klezmatics (SUA)

Suita s-a icircncheiat cu realizarea cea mai ambi-țioasă ca anvergură și multiplă performanță ndash Scripcarul pe acoperiș (Vezi pag 24 TES-FEST online)

DAN DRUȚĂ

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 3

bdquoCultura idiș a icircncălzit sufletele a sute de mii de evrei din Romacircniardquo

Startul festivalului a fost dat de Ro-bert Schorr directorul Departamentu-lui Cultură Istorie Artă Media și al JCC Oradea care a amintit că ziua de naștere a lui Ițic Manger 30 mai a fost declarată Ziua Limbii și Teatrului Idiș pe plan național

bdquoStarea de alertă din prezent face ca actuala ediție a festivalului să se desfășoare pe internet permițacircn-du-ne să urmărim programul frumos diversificat pentru realizarea căruia icirci mulțumesc directorului DCIAM și JCC Oradea Robert Schorrrdquo a spus icircn deschidere președintele FCER dr Aurel Vainer bdquoNe bucurăm că lumea poate afla mai mult despre limba și cultura idiș care a icircncălzit sufletele a sute de mii de evrei din Romacircnia Există o literatură idiș de mare valoare Federația prin Editura Hasefer a pu-blicat traduceri din scriitori importanți de expresie idiș Primul teatru idiș din lume a fost icircnființat la Iași Grădina La Pomul Verde icircn 1876 Părintele său a fost Avram Goldfaden Piesele sale au avut mare succes de public majoritatea ndash evrei dar și neevrei Mărturie ndash cronica apreciativă scrisă de Eminescu icircn calitate de reporter La Iași și București teatrul a găzduit renumita trupă din Vilnardquo

bdquoChiar dacă ștetlul icircn care se vor-bea idiș nu mai există prezența idișului icircn teatrul evreiesc azi e o formă de deschidere a comunității noastre spre societatea romacircneascărdquo a opinat de-putatul Silviu Vexler cultura idiș fiind parte din istoria vieții evreiești icircn Ro-macircnia bdquoCacircnd a fost inițiat festivalul mi-am pus problema cum va fi primit receptat ce semnificație va avea Cel mai bun răspuns este această a treia edițierdquo

Israel Sabag directorul Joint-Ro-macircnia i-a felicitat pe organizatori iar ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a caracterizat teatrul idiș ca mijloc de păstrare a identității spirituale icircn epo-ca globalizării responsabilitate socia-lă icircnțelegere a diversității spre o inclu-ziune culturală Retrospectiva edițiilor anterioare făcută de președintele Consiliului Județean Suceava Gheor-

ghe Flutur a mers macircnă icircn macircnă cu considerații privind amprenta evreilor bucovineni vorbitori de idiș asupra dezvoltării culturale a zonei Repre-zentanta Israelului bdquoțară multicultu-ralărdquo șefa adjunctă a Misiunii diplo-matice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Rafaeli a folosit prilejul spre a evidenția bunele relații bilaterale Respectul și aprecierea față de mul-ticulturalism au constituit axul mesa-jului transmis de secretarul de stat al DRI Enikὅ Lacziko Katalin Directorul general al Muzeului Național al Buco-vinei din Suceava Constantin Emil Ursu și-a exprimat speranța revenirii pe viu a evenimentelor Pentru direc-toarea TES Maia Morgenstern festi-valul a icircnsemnat prilej de introspecție existență icircn prezent preocupare pen-tru transmiterea valorilor idiș icircn viitor Președintele CE Suceava prof Sorin Golda a retrăit atmosfera culturală idiș din copilărie i-a felicitat pe tine-rii din FCER care au reicircnviat-o s-a referit la bunele relații interetnice din bdquominiEuropardquo ilustrată de Bucovina a subliniat susținerea față de comunita-te a autorităților locale

De la vodevil la musical și la teatrul de revistă

Conf univ dr Felicia Waldman a prezentat evoluțiile teatrului evreiesc interbelic de la vodevil la musical de la operetă la teatru de revistă unde spiritul critic la adresa vieții sociale mergea de la umor și ironie la sar-casm Eroul arhetipal al pieselor de teatru evreiesc aștepta icircntacircmplarea fericită care să-l izbăvească de neca-zuri Așteptare deloc pasivă fiindcă partea filozofică ndash icircntrebarea asupra părții lui de eternitate ndash era icircnsoțită de o acțiune icircndacircrjită pentru supraviețuire contraofensivă la nedreptățile sociale icircntr-o diasporă ostilă Racircsul devenea puterea marginalizatului de a-și birui marginalizarea

Incursiunile icircn lumea teatrului evre-iesc interbelic au vizat excelenta cola-borare icircntre artiști evrei și neevrei Ion Pribeagu ndash Constantin Tănase care a debutat icircn Trupa Segalescu Nicu Kanner ndash Nicușor Constantinescu N Stroe și V Vasilache Au fost amintiți ambasadori evrei ai teatrului romacirc-nesc icircn lume Maria Ventura căre-ia icircn Franța sub ocupație nazistă i-a fost interzisă apariția pe scenă ma-

rea actriță angajacircndu-se icircn Mișcarea franceză de Rezistență Isidor Gol-denberg jucacircnd la New York bdquoManas-serdquo de Ronetti Roman Mihail Sebasti-an după a cărui bdquoStea fără numerdquo s-a turnat un film francez icircn anii ´60

O nouă apariție editorială la Hasefer

Dr Claudia Bosoi (CIEP) a atras atenția asupra recentei apariții edito-riale la Hasefer a celui de-al șaselea volum din colecția Biblioteca de litera-tură idiș bdquoOpere aleserdquo de Isaac Leib Peretz Proiectul a fost inițiat icircn 2017 și coordonat de conf univ dr Camelia Crăciun care a icircngrijit și ediția de față autoare a unui consistent studiu intro-ductiv și a notelor explicative A fost menționat aportul redactorului de car-te George Gicirclea Obiectivul proiectu-lui este readucerea icircn prezent a unor cărți de referință din literatura idiș icircn traduceri clasice ndash Isac Ludo Meer Sternberg Olga Brateș ndash și contem-porane ndash Cătălin Bosoi A fost pre-zentată o carte de vizită IL Peretz ilustrativă pentru literatura idiș de la sfacircrșitul secolului XIX - icircnceputul se-colului XX momentul de cotitură de la tradiționalism la Haskala A fost sub-liniată grija lui Peretz pentru continu-itate literară idiș prin promovarea de tineri scriitori valoroși Au fost făcute considerații asupra a două preocupări dominante icircn opera lui Peretz iubirea și credința Prima bdquoPovestea unei fe-meirdquo ndash iubire filială mergacircnd pacircnă la sacrificiu de sine bdquoPedestrașulrdquo ndash iubi-re conjugală icircn situații-limită de viață bdquoIcircn bordeirdquo ndash puterea de depășire a dificultăților materiale prin iubire autentică A doua bdquoMinunea de pe marerdquo ndash refuzul de-a vacircsli al pesca-rului aflat de Iom Kipur pe marea-n furtună icircncredințacircndu-se Divinității și supraviețuind bdquoMolimardquo ndash raportarea

la Divinitate icircn vreme de primejdie bdquoPantofii de aurrdquo ndash găsirea perechii sortite prin ospitalitate și rugăciune avacircnd convergențe cu motivul folclo-ric al bdquoCenușăreseirdquo Lecturi din noua antologie a scrierilor lui Peretz icircn in-terpretarea Maiei Morgenstern ndash bdquoMo-limardquo și bdquoCacircntec nourdquo ndash s-au constituit icircntr-o persuasivă invitație la citirea cărții

Teatrul Evreiesc din RomacircniaExpoziția cu acest titlu realizată de

CSIER pe tema teatrului evreiesc din Romacircnia a cuprins texte din lucrarea cu același titlu de dr Ildiko Camelia Galeru ilustrații la temă de dr Irina Weiner-Spirescu Principalele direcții de interes au fost considerațiile etimo-

logice privind termenul teatru istoria teatrului antic elen și roman rolul Has-kalei icircn dezvoltarea teatrului evreiesc nașterea primului teatru idiș din lume

la Iași icircn 1876 perioade de icircnflorire a teatrului idiș icircn Vechiul Regat Buco-vina trupe de teatru activacircnd cu suc-ces icircn Romacircnia epoca Barașeum icircn anii prigoanei antievreiești icircnființarea TES după al Doilea Război Mondial mari actori evrei din trecut urmașii lor de azi

Forța binefăcătoare a muziciiRecitalul de sonete evreiești inter-

pretate de Alexandrina Chelu și Flori-an Chelu Madeva artiști din Oradea parte a unui proiect de concerte ca-merale a fost prefațat de o retrospec-tivă și a avut o continuare icircn prezent precum și o deschidere spre viitor Au fost popasuri icircn lumea lui Avram Steuerman Rodion anii Primului Răz-boi Mondial icircn creația unor poeți evrei romacircni și israelieni originari din Ro-macircnia

Folclorul muzical idiș a fost prezent și prin concertul oferit de Formația de klezmeri bdquoNigunrdquo a CE Iași Șlagăre au fost readuse la viață icircn versiunea solistică a lui Albert Lozneanu și Uri Fernbac acompaniați de orchestră

Un regal de literatură și muzicăDacă a fost Ziua Limbii Idiș nu

putea lipsi nici Șalom Alehem Icircn afa-ră de spectacolul de mare succes bdquoScripcarul pe acoperișrdquo dramatizare a romanului bdquoTevie lăptarulrdquo cei care au urmărit manifestările au putut ve-dea și perechea de actori Cristina Deleanu și Eugen Cristea care au interpretat pagini din opera lui Șalom Alehem Au fost prezentate fragmen-te din bdquoCroitorașul fermecatrdquo bdquoScrisori din Marienbadrdquo (dramatizarea acestui roman a fost prezentată și la TES) și mai multe capitole din bdquoStele rătăci-toarerdquo bdquoActorulrdquo și bdquoUn personaj nou Hozmahrdquo Un scurt medalion dedicat actorului regizorului și directorului de teatru romacircno-israelian Nico Ni-tai ne-a readus icircn memorie această personalitate atacirct de apropiată de co-munitatea noastră Din prestațiile re-gretatului actor au fost alese evocări ale lui Mihail Sebastian și cu toate că avea pe-atunci doar 12 ani icircntacirclnirile cu el i-au rămas profund icircntipărite icircn memorie

Teatrul fiind o temă centrală a aces-tui festival am putut aprecia cuvintele rostite de doi mari promotori ai tea-trului idiș regizorul Alexander Haus-vater și Zelig Rabinovitch directorul Teatrului bdquoYiddishpielrdquo din Tel Aviv icircn interviuri realizate de Robert Schorr Hausvater a pornit de la aprecierile cu privire la spectacolul icircn limba idiș regizat de el icircn Israel ndash bdquoCei doi Kuni

(Continuare icircn pag 4)

CLAUDIA BOSOIIULIA DELEANU

DAN DRUȚĂEVA GALAMBOS

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului Idiș Ediția a III-a online Festivalul dedicat Zilei Limbii și Teatrului Idiș (ZLTI) ediția a III-a (online)

derulat icircn zilele de 25-26 mai ac a fost organizat de FCER prin DCAM icircn parteneriat cu Ministerul Culturii Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) Consiliul Județean Suceava Muzeul Național al Bucovinei Teatrul Mu-nicipal bdquoMatei Vișniecrdquondash Suceava Joint ndash Romacircnia Centrul Comunitar Evre-iesc (JCC) ndash Romacircnia Teatrul Evreiesc de Stat (TES) Fundația bdquoCaritateardquo B´nai B´rith Romacircnia (BBR) Institutul Cultural Romacircn ndash Tel Aviv Comunitățile Evreiești din Suceava București Oradea Iași Cluj-Napoca Piatra Neamț Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia (CSIER) Editura Hasefer revista Realitatea Evreiască Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacirc-nia (MICER)

ZLTI inițiativă legislativă a deputatului Silviu Vexler adoptată de Parla-ment devenită Legea 2532017 reprezintă o oportunitate pentru promovarea valorilor culturale ale idișului și evidențierea aportului evreilor din Romacircnia la cultura țării Este icircncă o demonstrație a unității icircn diversitate și un mijloc de combatere a prejudecăților cauzatoare de xenofobie antisemitism

Prin multitudinea spectacolelor concertelor conferințelor interviurilor ac-tuala ediție online a festivalului și-a onorat cu brio misiunea de ghid icircn itinerare sociologice teatrale psihologice ba chiar și gastronomice evreo-romacircne icircn principal din a doua parte a secolului XIX - prima parte a secolului XX

Maia Morgenstern

Claudia Bosoi

Corurile Hazamir și Macabi

A Vainer B Gheorghiu și R Schorr

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

lemlrdquo de Avram Goldfaden care

a avut un mare succes atacirct la vorbito-rii de idiș cacirct și la cei care nu cunosc această limbă Regizorul a ținut o ple-doarie emoționantă despre limba idiș Ea a fost o victimă a Holocaustului deoarece icircn Israel s-a considerat că era o limbă a victimelor nu a eroilor motiv pentru care s-a preferat ebraica

Aceeași pledoarie pentru idiș a fost susținută de directorul Teatrului bdquoYiddishpielrdquo din Tel Aviv Zelig Rabi-no vitch care a vorbit despre popu-laritatea și succesul acestui teatru icircn Israel și icircn lume icircn special icircn racircn-dul tinerilor al adolescenților El a menționat că au prezentat spectacole adolescenților icircnainte de a participa la bdquoMarșul Viețiirdquo de la Auschwitz și astfel aceștia au putut cunoaște moștenirea bunicilor lor care au pierit icircn lagăre Rabinovich a apreciat spectacolul lui Hausvater bdquoCei doi Kuni lemlldquo El a avut numai cuvinte de laudă la adre-sa celor doi actori de origine romacircnă IBodo și Trici Abramovici

bdquoA face teatru idiș azi este o sar-cină dificilă dar am satisfacția că pot continua tradiția și moștenirea acestei culturirdquo a spus Zelig Rabinovitch icircn icircncheierea interviului

Icircn continuare participanții la Ziua Limbii Idiș au putut urmări spectacolul bdquoCei doi Kuni lemlrdquo Seara s-a icircnche-iat cu spectacolul formației de dansuri israeliene bdquoOr Neurimrdquo a comunității orădene și cu prezentarea istoriei

muzicii klezmer icircn cele două filme documentare realizate de regizorul Radu Gabrea (zl) bdquoRumenye Ru-menyerdquo și bdquoIcircn căutarea lui Schwartzrdquo Peliculele demonstrează existența elementelor romacircnești icircn muzica klez-mer icircn special a doinei și felul icircn care s-a răspacircndit icircn Europa Centrală și de Est prin formațiile klezmer din care făceau parte atacirct muzicieni evrei cacirct și romacircni

Viața și opera lui Ițic Manger ndash documentată de

dr Anca Tudorancea și citită de Eugen Nacht Stroe

A doua zi a festivalului a debutat cu un program dedicat tradițiilor cu-linare evreiești Sub genericul bdquoSă trăim gustosrdquo soții Carmen Hannah și Aurel Iovițu ne-au arătat cum se pregătește un couscous cu legume Este rețeta preferată de tatăl lui Car-men Iovițu care icircn perioada pe care o traversăm icircși gătește singur de aici și ideea prezentării acestui fel de macircn-care

Momente artistice deosebite au fost oferite de formațiile de dansuri evreiești și israeliene bdquoHorardquo și bdquoHa-verimrdquo ale Comunității Evreilor din București al căror manager este ec Silvian Horn Secvențele trupei bdquoHorardquo (coregraf Gabriela Bucățică) au in-clus o varietate de dansuri hasidice cu influențe est-europene de nuntă israeliene cu elemente moderne etc Trupa bdquoHaverimrdquo (coregrafi Ioana și Alexandru Simion) a prezentat spec-tacolul bdquoFetele lui Tevierdquo o adaptare artistică a celebrului roman bdquoTevie lăp-tarulrdquo al lui Șalom Alehem

A urmat o expoziție dedicată lui Ițic Manger a cărui zi de naștere (30 mai) a fost aleasă pentru celebrarea ZLTI Tema propusă ndash bdquoCacircteva dintre imagi-nile lui Ițic Mangerrdquo ndash a fost documen-tată de dr Anca Tudorancea cercetă-tor la CSIER Pe fundalul vocii lui Ițic

Manger citindu-și poeziile biografia autorului și importanța lui icircn literatura idiș au fost dublate de fotografii și ma-teriale inedite din arhiva CSIER și din colecția MICER Cercetarea a pus icircn lumină imagini rare care cuprind fa-milia lui Ițic Manger (părinții Hava și Hillel fratele mai mic pe nume Note 1903-1942) Icircn revista Adam i-a fost dedicat un număr icircntreg după vizi-ta și conferințele lui la București din 1937 cacircnd Manger cunoștea faima internațională și se afla icircn plină peri-oadă creatoare icircn Polonia

Din opera lui Ițic Manger a citit și actorul israelian Eugen Nacht Stroe care a ales capitolul bdquoComedianți icircn Rairdquo din romanul Cartea Raiului Mo-mentul artistic a fost completat cu secvențe din spectacolul bdquoBarașeumrdquo jucat de actor la Tel Aviv icircn 1991 icircn limba romacircnă

Un frumos recital icircn limba ebraică a fost susținut de corul bdquoBrsquonei Milurdquo al Comunității Evreilor din Brașov icircn co-ordonarea Cristinei Plugaru și sub ba-gheta dirijorală a lui Răzvan Mureșan

Omagiu lui Joseph SchmidtSub titlul Joseph Schmidt ndash trage-

dia unei voci care a icircnconjurat lumea

Berti Barbera a prezentat icircn cadrul unui documentar semnat de el viața și opera importantului tenor și can-tor născut la Cernăuți Supranumit Privighetoarea din Cernăuți sau Ca-russo al evreilor Joseph Schmidt s-a născut icircn 1904 icircn comuna Davideni din Bucovina de Nord parte atunci a

Austro-Ungariei icircntr-o familie evre-iască ortodoxă de fermieri Icircncurajat de mama sa activitatea lui muzicală a fost prolifică astfel că la vacircrsta de doar 20 de ani a susținut primul său concert public Era un poliglot stimu-lat de mediul cultural din zona natală vorbind idiș ebraica germana și ro-macircna Talentul său avea să fie șlefuit la Berlin acolo unde a plecat să stu-dieze muzica și unde a ajuns cantor la una dintre sinagogile din oraș Icircnro-larea sa icircn armată icircn anul 1926 avea să icircl apropie și de orchestra militară Icircnălțimea de doar 154 metri se pare că i-a fost potrivnică unei cariere de solist de operă icircn pofida talentului său de necontestat Icircn anul 1934 a ajuns icircntr-un turneu icircn Palestina unde a susținut cacircteva recitaluri cantoriale De asemenea a susținut remarcabile concerte icircn Austria Belgia Olanda Franța Statele Unite Izbucnirea ce-lui de-al Doilea Război Mondial avea să icirci icircntrerupă cariera artistică obligat fiind să se refugieze icircn Elveția din cauza legilor rasiale antievreiești S-a stins din viață icircn anul 1942 și este icircn-humat icircn Cimitirul Evreiesc din Zuumlrich

Icircn continuare corurile Hazamir al Comunității Evreilor din București și Macabi al Comunității Evreilor din

Brăila reunite sub bagheta dirijorului Bogdan Lifșin au interpretat melodii binecunoscute icircn limbile ebraică idiș și ladino

In Memoriam Carol FeldmanUn moment aparte desfășurat

icircn cadrul ZLTI a fost dedicat per-sonalității regretatului Carol Feld-man fost actor al Teatrului Evreiesc de Stat pacircnă la emigrarea sa icircn anul 1965 Carol Feldman s-a remarcat și ca scriitor israelian de limbă romacircnă fiind unul dintre cele mai apreciate condeie ale comunității evreiești ori-ginare din Romacircnia A publicat nume-roase volume nuvele romane și desi-gur teatru Editura Hasefer a publicat patru dintre titlurile sale iar alte două erau deja icircncredințate pentru a vedea lumina tiparului A fost Cetățean de Onoare al urbei sale natale Tulcea pe care o vizita adesea A fost un iubitor al culturii și teatrului idiș par-ticipant activ icircn cadrul primelor două ediții ale festivalului oferindu-i publi-cului spectactor momente umoristice de calitate precum și amintiri din isto-ria și devenirea Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală S-a stins din viață icircn 2019 icircn Israel

Dinastia EfrosProducție a Teatrului Evreiesc de

Stat Dinastia Efros icircn regia lui Kin-cses Elemeacuter după un text clasic de Ia-cob Gordin aduce icircn prim plan o fres-că de familie aflată la granița tradiție-modernitate Spectacolul des crie viaţa unei familii evreieşti din Grodno Polo-nia icircn jurul anului 1900 icircn care prota-gonista Mirale Efros este o femeie pu-ternică nobilă dar totodată autocratică icircn felul de a se manifesta și relaționa cu membrii familiei sale Modernitatea abia ivită aduce provocările sale impli-cit icircn registrul relațiilor cu fiii săi

(Urmare din pag 3)

De vorbă despre ZLTI 2020 cu Robert Schorr

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului Idiș Ediția a III-a online

Timp de două zile Robert Schorr director al Departa-mentului Cultură Istorie Artă Media al FCER și al JCC Oradea a reușit să aducă icircn scena online mari artiști personalități și oameni de cultură L-am icircntrebat pe Robert Schorr ce a icircnsemnat și cacirct de diferită a fost organizarea festivalului de această dată

ndash A fost o provocare organizarea acestei ediții onlinendash Ediția a III-a a acestui Festival ar fi trebuit să se de-

ruleze tot la Suceava precum cele două precedente S-a găsit o soluție alternativă a prezentării momentelor artis-tice științifice și culturale prin intermediul internetului icircn perioada 25-26 mai 2020 Așa că sprijinit de conducerea FCER a CE Oradea JCC și JDC precum și de numeroa-se instituții de cultură icircncepacircnd cu Ministerul Culturii am creat un canal YouTube și o pagină Facebook dedicate acestui proiect pe care le-am promovat din timp Provo-carea a constat icircn a oferi aceeași calitate cu care i-am obișnuit pacircnă acum Pe lacircngă standardul valoric icircnalt al programului pe care l-am propus am icircncercat ca acesta să fie cacirct mai variat

ndash Cacirct timp a durat organizareandash Cam două luni și jumătate adică aproape la fel de

mult ca atunci cacircnd lucrurile se icircntacircmplau bdquoofflinerdquo Sigur a lipsit partea de organizare logistică de această dată O mențiune foarte importantă este că cei implicați au icircnțeles situația și absolut toate prestațiile artistice științifice și di-feritele drepturi au fost cu titlu gratuit Le mulțumesc fru-mos și pe această cale tuturor artiștilor și conferențiarilor pentru generozitate

ndash Icircn ce a constat ineditul de această datăndash Deși online (sau poate tocmai din acest motiv) eve-

nimentul a avut multe aspecte inedite Rețetele culinare prezentate de Carmen Hannah și Aurel Iovițu expozițiile despre istoria Teatrului Evreiesc (autori dr Ildiko Came-lia Galeru text și dr Irina Weiner-Spirescu grafică de la CSIER) sau despre imaginea lui Ițic Manger icircn revis-ta bdquoAdamrdquo de Dr Anca Tudorancea prezentarea audio bdquoJoseph Schmidt ndash tragedia unei voci care a icircnconjurat

lumealdquo de Berti Barbera icircn lectura autorului sau monolo-gul actorului israelian Eugen Nacht Stroe sunt doar cacircte-va dintre ele Remarcabile sunt și interviurile cu regizorul Alexander Hausvater sau cu domnul Zelig Rabinovitch di-rectorul Yiddishpiel precum și conferința doamnei conf univ dr Felicia Waldman privitoare la actorii și trupele de teatru idiș din Romacircnia icircn perioada interbelică Am avut și o pre-zentare de carte dr Claudia Bosoi (din partea Editurii Ha-sefer) introducacircndu-ne icircn atmosfera specială a bdquoOperelor aleserdquo ale lui IL Peretz din care a citit Maia Morgenstern

Cu inima icircndurerată le-am adus un omagiu scriitorului Carol Feldman și actorului Nico Nitai israelieni născuți icircn Romacircnia plecați de curacircnd dintre noi

ndash Poți dezvălui cacircteva secrete din culisendash Restricțiile privind adunările publice m-au pus icircn cacirc-

teva situații noi Am filmat recitalul Alexandrinei și al lui Florian Chelu icircn Sinagoga Mare din Oradea (cu melodii compuse special pentru acest prilej pe versurile unor poeți evrei din Romacircnia) respectacircnd regula cu bdquotrei mem-bri ai familiei icircn același spațiurdquo

Pe prietenii noștri actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea i-am bdquocaptatrdquo interpretacircnd schițe și texte din Șalom Alehem prin ZOOM și a trebuit să fac mari eforturi să mă abțin de la racircs pentru că aș fi stricat filmarea deoarece momentul era foarte comic

Un secret pe care l-am păstrat cu grijă a fost lista cu laureații din acest an ai Medaliei de Onoare bdquoAvram Gold-fadenrdquo pentru devotament icircn prezervarea limbii și teatrului idiș icircn Romacircnia și icircn lume Aceasta va fi publicată icircn nu-mărul următor al bdquoRealității evreieștirdquo

DOINA BUMBU

Bucharest Klezmer Band

Alexandrina și Florian Chelu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 5

Evenimentul s-a desfășurat pe 17 mai și a fost deschis de Adrian Gu-eron directorul JCC București bdquoBo-ker tov Este o senzație extraordinară ceva nemaivăzut Am văzut chipurile multora dintre dvs ndash cu toții oameni dragi Mă bucur să ne revedem as-tăzi așa cum ne-am obișnuit de foarte multă vreme de aproape 20 de ediții de cacircteva ori pe an la acest seminar minunat care este Bereshit De data aceasta suntem online dar cumva văzacircndu-vă și auzind toate discuțiile dinainte am retrăit momente cu totul speciale Am pregătit o ediție deosebi-tărdquo a conchis directorul JCC

Ery Pervulescu coordonator de programe naționale ale JDC a salutat participarea a peste 500 de persoa-ne din mai mult de 30 de comunități evreiești din Romacircnia la prima ediție online a programului Bereshit El a punctat tematica generală a edițiilor anterioare ndash povești din Tanah din care icircnvățăm despre icircncercările prin care a trecut poporul evreu A fost păstrat un moment de reculegere pen-tru dr Marion Cohen-Vida membră a comunității evreiești din Timișoara lector la Universitatea Politehnica din același oraș eminentă traducătoare din limba franceză și membră a echi-pei Bereshit de-a lungul mai multor ediții decedată pe neașteptate cu numai cacircteva zile icircn urmă

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer s-a referit la un episod de epidemie din vremea regelui David ca pedeap-să a realizării unui recen-sămacircnt Pro-fetul Gad l-a mustrat pe rege și l-a pus să aleagă icircntre trei pe-depse șapte ani de foamete trei luni icircn care să fie urmărit de vrăjmași sau trei zile de epidemie Regele David a socotit că icircn oricare dintre prime-le două posibilități el ar fi fost apărat de supuși icircn schimb icircn fața epide-miei toți erau egali motiv pentru care a ales a treia pedeapsă Epidemia nu a durat trei zile ci cacircteva ore și s-a icircncheiat cu 75000 de morți bdquoCu această ocazie i s-a dezvăluit din cer ce ajută icircmpotriva epidemiei fiecare om să rostească 100 de binecuvacircn-tări pe zi Lucrurile nu pot fi copiate Care a fost rostul la vremea regelui David Ca oamenii să-și amintească de Dumnezeu Dacă vor recita 100 de binecuvacircntări icircn fiecare zi nu-L vor uita Era vorba de o generație care Icircl cunoștea pe Dumnezeu doar că nu dorea să-L uite Noi ndash inclusiv eu ndash suntem generația care a fost văduvită de cunoașterea lui Dumne-zeu Icircncercăm acum să o recuperăm Cum Prin icircnvățătura Torei Chiar dacă suntem izolați fiecare icircn casa lui icircncercăm prin acest seminar online să dobacircndim noi cunoștințe din Tora Fie ca această icircnvățătură pe care o dobacircndește fiecare ndash cunoștințe care pacircnă la urmă ne vor aduce aminte de Dumnezeu ndash să ajute să se icircncheie această epidemie pe tot globul Așa să fie și să spunem cu toții Amenrdquo

Icircn cuvacircntul său dr Aurel Vai-ner președintele FCER un mare susținător al programelor Bereshit de la care prac-tic nu a lip-sit niciodată a relevat că această ediție a reușit să adune 500 de part icipanți ceea ce a fost un record Este drept că nu stăm față-n față dar prin inter-mediul zoom-ului ne putem vedea și cei din Romacircnia și cei din străinătate Icircn plus evenimentul Bereshit prezintă interes și pentru neevrei Președintele FCER i-a salutat pe profesorii care sunt de-acum bine cunoscuți ei au participat și la alte ediții ale Bereshitu-lui Vorbitorul a scos icircn evidență faptul că la această bdquouniversitate evreiascărdquo se icircnvață noțiunile de cult mozaic

Icircn mesajul său Silviu Vexler de-putatul minorității evreiești a subli-niat că Bereshit face parte din fami-lia comunității evreilor fiind o sursă de speranță Vorbitorul și-a adus aminte că prima ediție a fost mai familiară participanții au fost mai apropiați aceasta comparativ cu ce-lelalte care de-acum au fost făcute de profesioniști Icircn ceea ce privește această ediție ea este icircntr-un fel mai tehnică reprezintă o nouă viziune care ne icircndreaptă către un viitor mai frumos Deputatul FCER și-a exprimat speranța că ne vom putea revedea cacirct mai curacircnd El a ținut să evoce personalitatea dr Marion Cohen-Vi-da membră a comunității timișorene care ne-a părăsit prea repede

O v i d i u B ă n e s c u vicepreșe din-tele FCER a ținut să salute această ediție specială a Bereshit care este mai altfel decacirct celelal-te și le-a urat succes participanților

Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia și organizator prin-cipal al edițiilor Bereshit și-a mani-festat bucuria că icircn pofida situației grele icircn care ne aflăm sunt așa de mulți participanți Azi Bereshit are o semnificație deosebită deoarece ne dă posibilitatea să fim icircmpreună Pandemia de coronavirus cu toate consecințele ei ne obligă să fim mai aproape de comunitate chiar dacă nu direct Programul acestei ediții demonstrează că avem o comunita-te puternică Faptul că se numește Bereshit Be Yahad redă tocmai ideea centrală pe care o susținem să fim icircmpreună

Dr Shmu-el Faust pro-fesor la Co-legiul Efrata și la Centrul pentru Studii Iudaice bdquoYaa-cov Herzogrdquo din Ierusa-

lim a susținut prelegerea bdquoStrăini și convertiți ndash sensul apartenenței la poporul evreurdquo tradusă de Cristian Ezri unul dintre madrihii programului Bereshit Șavuotul este numit une-ori și bdquosărbătoarea convertițilorrdquo din două motive este momentul icircn care evreii primesc Tora și icirci interiorizează regulile la sinagogă se citește Car-tea lui Rut un model pentru cei care se convertesc (bdquoIcircncotro vei merge tu voi merge și eu unde vei locui tu voi locui și eu poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumneze-ul meurdquo ndash Rut 116) Vorbitorul a ales o povestire din Midraș despre rabinul Akilas care se convertise la iudaism Cufundat icircn studiu el citește că Dum-nezeu bdquoiubește pe străin și-i dă hrană și icircmbrăcăminterdquo ndash Deut 1018) Con-trariat merge la rabinul Eliezer și-l icircn-treabă bdquoDacă Dumnezeu icircl iubește pe convertit de ce icirci asigură doar pacircine și veșminterdquo Acesta icirci răspunde bdquoEste oare un convertit mai bun decacirct Iacov care a spus laquoDumnezeu icircmi va da pacircine să mănacircnc și haine să mă icircm-bracraquo (Gen 2820)rdquo Akilas merge cu aceeași icircntrebare la rabinul Iehoșua care icirci arată că Tora vorbește prin simboluri pacircinea este Tora iar icircm-brăcămintea este șalul de rugăciune care li se oferă rabinilor Așadar Dum-nezeu icirci dă convertitului abilitatea de a studia și posibilitatea de a deveni un rabin icircnțelept Mai mult dacă fiica unui convertit se mărită cu un preot (cohen) nepotul convertitului poate fi mare preot al icircntregului neam Acest midraș laudă abordarea rabinului Iehoșua (despre care s-a spus bdquoCel icircncet la macircnie prețuiește mai mult decacirct un viteazrdquo ndash Proverbe 1632) a cărui răbdare i-a dat pace sufleteas-că rabinului Akilas Atitudinea rabinilor Eliezer și Iehoșua face pandant cu aceea a icircnvățaților Șammai (intran-sigent) și Hillel (blacircnd) Este celebru episodul icircn care Șammai icircl alungă pe un aspirant la convertire (care icircși dorea să poată purta veșmintele fru-moase ale unui mare preot) icircn timp ce Hillel icircl convertește apoi icircl icircndeam-nă să icircnvețe Tora Prin studiu neofitul va icircnțelege și va accepta că intrarea icircn Sfacircnta Sfintelor este condiționată de descendența din cohanim un stră-in poate deveni chiar rege al Israelului (cazul lui David) dar nici măcar rege-le David nu putea intra icircn locul cel mai sfacircnt din Templu Și aici modelul lui Hillel este cel elogiat

Dr Riv-ka Kneller profesor la Universitatea din Tel Aviv și la Colegiul Michlala din Ierusalim a propus tema bdquoȘavuot și se-cretul popo-rului evreurdquo icircn traducerea madrihului Albert Lozneanu Un aspect legat de Șavuot este supraviețuirea poporului evreu despre care a vorbit și Jean-Jacques Rousseau el a remarcat că icircn ciuda expatrierii a dispersării icircn-robirii persecuțiilor desconsiderării poporul evreu și-a păstrat caracteris-ticile legile obiceiurile patriotismul ndash bdquoSe amestecă cu toate națiunile dar nu se contopesc cu ele nu mai au conducători dar sunt și acum o națiune nu mai au o patrie dar sunt de-a pururi cetățenii eirdquo Icircn timpuri-le biblice Șavuot a fost privit și ca o sărbătoare agrară a recoltelor Abia din secolul al IV-lea apar surse care vorbesc despre Șavuot ca despre Hag Matan Tora (sărbătoarea primirii

Torei) iar icircn Talmudul ierusalmitean apare referința Zman Matan Tora (timpul primirii Torei) Ceva decisiv se icircntacircmplase icircntre timp evreii pierdu-seră Templul și fuseseră dispersați icircn lume Icircn bdquoCartea Placircngerilorrdquo icircntacirclnim ecourile acelei traume Icircn istoria po-porului evreu a existat o particularita-te icircn experiența obișnuită a națiunilor primordială este țara și numai apoi apar legile oamenii se adună icircn gru-puri formează o societate icircși con-struiesc case icircși icircntemeiază cămine și abia după aceea dezvoltă structuri sociale și dau legi Pentru poporul lui Israel este valabilă o situație opusă și unică icircntacirci legea apoi țara La șapte săptămacircni după Ieșirea din Egipt a intervenit o experiență de esență modelatoare pe Muntele Sinai evre-ii au făcut un legămacircnt cu Dumne-zeu I-au acceptat suveranitatea și au promis că vor trăi după legile Lui Consecințele au fost deosebite dacă legea precedă țara chiar și cacircnd pierzi țara icircți rămacircne legea Este ceea ce au icircnțeles evreii cacircnd și-au icircnceput exilul ndash că Icircl au pe Dumnezeu și că le rămacircn legile divine Tora este ceea ce evreii au purtat mereu icircn suflet bdquorefu-giul metafizicrdquo (Jonathan Sacks) che-ia existenței poporului evreu Studiul a luat locul sacrificiilor iar procesul spiritual a devenit mai important de-cacirct cel militar Icircn iudaism se spune că lumea nu supraviețuiește decacirct prin răsuflarea copiilor care icircnvață După savantul Jacob Neusner bdquodacă o sin-gură generație nu le transmite copiilor icircnvățătura lanțul se rupe și iudaismul dispare pentru totdeaunardquo Așadar Tora a fost un dar al lui Dumnezeu pentru eternitate și numai datorită ei a supraviețuit poporul evreu

Prof dr Gabriel Bar-zilai s-a referit icircn prelegerea sa la momen-tul și locul ales de Dum-nezeu pentru a oferi Tora p o p o r u l u i evreu De ce Tora a fost primită icircn deșert și nu icircn Israel poate fi o icircntrebare relevantă Deși deșertul nu poate fi considerat cel mai potrivit loc pentru o aseme-nea revelație textul profetului Ieremia oferă elemente edificatoare cu privire la acest eveniment Prof Barzilai a arătat că la racircndu-i profetul Ieremia locuia la marginea deșertului și chiar a folosit icircn scrierile sale deșertul ca pe o metaforă a legămacircntului dintre poporul evreu și Dumnezeu Ba mai mult peregrinarea poporului evreu prin deșert după eliberarea din robia egipteană poate fi interpretată icircn che-ia unei constante dovezi de icircncredere și a icircncredințării totale a destinului icircn macircinile lui Dumnezeu Un alt profet Osea care a trăit cu două sute de ani icircnainte de Ieremia a descris relația dintre Dumnezeu și poporul evreu asemenea unei căsnicii care avea să cunoască și unele rupturi Osea afir-mă că Dumnezeu va oferi o pedeapsă poporului evreu pentru greșelile unora de a se icircndepărta de El iar drept ur-mare va avea loc o reconciliere ase-mănătoare celei dintre doi soți Spre deosebire de percepția din scrierile profetului Ieremia Osea vorbește des-pre deșert ca fiind un loc foarte liniștit al păcii și calmului Potrivit vorbitorului

(Continuare icircn pag 6)

CLAUDIA BOSOIDAN DRUȚĂ

EVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreunăPandemia de coronavirus nu a fost un obstacol icircn calea realizării unor

programe planificate deși a avut efecte și asupra activității comunitare ma-nifestate mai ales prin lipsa socializării atacirct de dragă membrilor comunității Adaptacircndu-se condițiilor noi echipa JCC icircmpreună cu cea a JOINT cu spri-jinul FCER al prietenilor israelieni prin folosirea mijloacelor online a reușit să prezinte un program Bereshit interesant cu foarte mulți participanți Este drept că fiecare a privit de la el de-acasă unii din Romacircnia alții din Israel dar una peste alta a fost o reușită și s-a icircndeplinit cuvacircntul de ordine Bersquo Yachad ndash icircmpreună

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

perspectiva lui Osea poate fi

interpretată ca o trimitere la icircnceput un icircnceput care nu este cu putință fără icircntoarcerea la momentul zero iar deșertul poate materializa acest con-cept relevat de cei doi profeți anterior menționați Conform scrierilor unui midraș o altă perspectivă evocată de prof Barzilai ar fi cea conform căre-ia Tora a fost oferită icircn deșert tocmai datorită preceptelor sale cu caracter universal care nu se adresează doar poporului evreu ci icircntregii umanități Unul dintre elementele centrale ale universalității Torei este dat chiar de preceptul Dumnezeului Unic care poate fi acceptat de orice altă națiune

Despre importanța luminii icircn pro-cesul de creație a vorbit conf univ dr Felicia Wald man de la Centrul de Stu-dii Ebraice al Facultății de Litere Uni-ver sitatea din București Ea a arătat că importanța luminii este dată chiar de cronologia procesului de creație divină ea fiind una dintre primele ele-mente create de Divinitate Conform unor texte cabalistice medie vale că-derea lui Adam ndash unul dintre momen-tele capitale ndash este marcat de pier-

derea unui atribut de-osebit ndash de a contem-pla și ex-per imenta lumina Pa-r a d i s u l u i iar reconsti-tuirea stării a d a m i c e urmărește recupe ra -

rea acestei tehnici De asemenea tex-tele cabalistice menționează că invo-carea Arborelui Cunoașterii și a celor zece manifestări ale lui Dumnezeu ndash Sefirot ndash poate apropia omul de starea inițială de contemplație paradiziacă Diferența dintre filozofie și misticism

arată prof Felicia Waldman este dată chiar de percepția asupra Luminii și Paradisului Dacă pentru Maimonide experiența Paradisului era una men-tală pentru cabaliști era una corpora-lă vizibilă iar diferențele nu se opresc aici Pentru unii adepți ai filozofiei precum Maimonide și alții Dumnezeu era un intelect iar pentru cabaliști era o strălucire Toate aceste percepții ilustrează faptul că știința Cabalei este o profundă formă de misticism icircn care unele tipuri de experiențe extre-me sunt căutate și considerate poziti-

ve doar pen-tru cei inițiați

Publicis-tul israelian Attila Som-falvi analist politic și-a transmis me-sajul chiar din holul Knessetului din Ierusa-lim unde a p a r t i c i p a t

la icircnvestirea noului Guvern israelian de uniune națională El a arătat că acesta s-a născut icircntr-o situație poli-tică specială după trei runde de ale-geri legislative neconcludente și icircn condițiile desfășurării pandemiei de coronavirus Jurnalistul a prezentat noul guvern mai numeros decacirct toate guvernele anterioare aproape jumă-tate din deputați deținacircnd portofolii de miniștri sau de miniștri adjuncți Este un guvern icircn care cei doi prim-miniștri vor ocupa funcția prin rotație și pentru aceasta a trebuit să se schimbe legi Attila Somfalvi a menționat că pacircnă de curacircnd situația securității Israelului era bună dar icircn perspectivă aceasta se va schimba deoarece decizia de a pune icircn aplicare anexarea unei părți a Cisiordaniei va provoca acte de violență El și-a exprimat speranța că Guvernul va rezista

Havdala onlinebdquoIcircn cadrul fiecărei ediții Bereshit se

organizează un moment special de obicei icircn centrul orașului icircn care ne icircntacirclnim De această dată ceremo-nia de Havda-la va avea loc online iar pri-etenul nostru rabinul Shalom Levi este ală-turi de noi din Israelrdquo a spus Ery Pervulescu icircn deschiderea ceremoniei de Havdala a pri-mei ediții Bereshit exclusiv online

bdquoMă bucur să fiu alături de voi de aici din Israel Ne-am icircntacirclnit deja de cacircteva ori icircn Romacircnia Am fost aproa-pe la toate edițiile și de fiecare dată sunt foarte fericit să fiu alături de voi și să vă privesc icircn ochi Să ne icircntacirclnim cu bine și să ne stracircngem macircinile

Vreau să-i mulțumesc lui Au-rel Vainer cel care ține unite toate comunitățile evreiești din Romacircnia și pe care trebuie să-l aplaudăm icircm-preună Desigur trebuie să mulțumim Jointului și tuturor Centrelor Comu-nitare din Romacircniardquo a spus rabinul Shalom Levy care i-a invitat pe toți să participe la ceremonie din casele lor

bdquoChiar dacă am fost departe v-am simțit pe toți aproaperdquo a spus Ery Pervulescu icircn final

Și Adrian Gueron a mulțumit pen-tru o experiență unică aceea a unui eveniment atacirct de complex cum este Bereshit organizat pentru prima dată exclusiv online bdquoA fost o experiență pentru noi toți și așa cum spunea Ovidiu Bănescu acest program este despre dumneavoastră și pentru dumneavoastră Fie ca la ediția urmă-toare să ne revedem fizic așa cum am făcut icircn edițiile anterioarerdquo a spus Adrian Gueron

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreună(Urmare din pag 5)

Ziua Ierusalimului la Sinagoga Mare din Capitală Datoria noastră ndash să dăm valoare acestei zile

Reunificarea Ierusalimului icircn timpul Războiului de Șase Zile din 1967 a fost pivotul evenimentului online organizat de FCER la Sinagoga Mare din Ca-pitală deschis de secretarul general al Federației Eduard Kupferberg

Au fost schițate cacircteva repere istorice și afective ale sărbătorii Icircn secolul X icircnaintea erei actuale rege-le David a proclamat capitala regatului la Ierusalim Primul Templu a fost construit de regele Solomon Al Doilea Templu a fost ridicat după reicircntoarcerea evreilor din exilul babilonian Legătura indestructibi-lă a evreilor cu Ierusalimul a continuat de-a lungul unei Diaspore de 2000 de ani de la distrugerea celui de-al Doilea Templu la renașterea Israelului modern concretizată prin urarea La anul la Ierusalim rostită la marile sărbători Vis devenit realitate bdquoIerusalimul n-a fost vreodată divizat nici icircn perioada triburilorrdquo reamintea la ceremonia din 1967 ministrul israeli-an de Interne Moshe Shapiro după ce fusese pro-clamată Declarația de Reunificare a Ierusalimului bdquoSunt icircncredințat că de azi va fi pentru totdeauna un oraș unitrdquo

bdquoDacă vizitezi Israelul nu poți să nu acorzi timp de văzut Ierusalimul să nu ajungi la Kotel Hamaravi ndash Zidul de Apus singurul vestigiu rămas din Tem-plul clădit de Solomon reclădit după revenirea din primul exilrdquo a spus președintele FCER dr Aurel Va-iner icircnfățișacircnd ambivalența ndash istorie și modernitate ndash a bdquocapitalei eterne și indivizibile a Israelului și a evreilor de pretutindenirdquo bdquoDe te voi uita Ierusalime să-și uite dreapta mea destoinicia eirdquo a citat vorbi-torul celebrul verset psalmic A vorbit despre Me-nora simbolul luminii străjuind Knessetul despre orașul icircnvățăturii sacre și seculare icircn care trăiesc evrei veniți din diverse țări ale lumii dar și nativi din a cincea generație despre sacralitatea sa pentru cele trei religii avrahamice iudaism creștinism is-

lam Dr Aurel Vainer a reliefat totodată importanța numeroaselor instituții academice culturale israeli-ene din Ierusalim oferindu-i orașului dimensiunea spirituală specifică bdquoCred că e de datoria noastră a evreilor din Romacircnia ndash a accentuat ndash să dăm va-loare acestei zilerdquo

bdquoReicircntregirea Ierusalimului este o zi specială pentru Israelrdquo a subliniat șeful adjunct al Misiunii diplomatice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Ra-faeli bdquoIerusalimul este unic pentru evreii din Israel și din icircntreaga lumerdquo Icircn capitala țării se află sediile principalelor instituții administrative religioase juri-dice Sub raport religios orașul este important de-opotrivă pentru evrei creștini și musulmani După reunificarea Ierusalimului statul evreu protejează

Locurile Sfinte și acordă libertate de credință icircn res-pect reciproc Ierusalimul este un loc bdquoicircncărcat de istorie spiritualitate plin de efervescență creatoare cu largă deschidere spre viitor Un viitor al dezvol-tării culturale și al recunoașterii internaționalerdquo pe drept cuvacircnt bdquooraș al păciirdquo

bdquoIcircn Antichitate cacircnd Israelul era icircmpărțit icircntre triburi Ierusalimul nu revine vreunuia anume fiind-

că Orașul Sfacircnt este un teritoriu comun simbol al unității noastrerdquo a specificat prim-rabinul FCER Rafael Shaffer bdquoEste Orașul care ne face pe toți ha-verim ceea ce icircnseamnă și prieteni și unițirdquo Ieru-salimul nu a fost reunificat icircn 1948 cacircnd a fost pro-clamată independența de stat a Israelului a explicat vorbitorul ca nici una din cele două formațiuni milita-re din Haganah care au intrat icircn Ierusalim Palmach ndash pe Poarta Leilor și Etzioni ndash pe Poarta Shhem să nu-și revendice icircntacircietatea bdquoIerusalimul va fi unit dacă toți evreii vor fi unițirdquo Icircn sprijinul afirmațiilor a rostit icircn romacircnă și ebraică Psalmul 122 al lui David O cacircntare a treptelor bdquoIerusalime tu ești zidit ca o cetate făcută dintr-o bucatăRugați-vă pentru pa-cea IerusalimuluiDe dragul fraților și prietenilor meiFac urări pentru fericirea tardquo

Un documentar despre istoria Ierusalimului de la origini pacircnă icircn prezent și cacircntecul bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo interpretat de cantorul Emanuel Pus-ztai cacircntec de suflet al evreilor de pretutindeni că-ruia după reunificare i s-a adăugat o strofă la final au icircncheiat Ziua Ierusalimului

Icircn continuare am primit Șabatul prefațat de ru-găciunile pentru Minha oficiate de cantorul Ema-nuel Pusztai Drașa prim-rabinului Rafael Shaffer despre pericopa săptămacircnii Bamidbar privind ordi-nea icircn care mergeau și poposeau strămoșii noștri icircn deșert a fost un comentariu cu trimiteri icircn actualita-te prin păstrarea ordinii icircn casă și icircn afara casei icircn perioada pandemiei ne păstrăm echilibrul interior Rugăciunile de Kabalat Șabat icircn interpretarea can-torului Emanuel Pusztai au deschis ancestralului poarta prin care s-a icircntacirclnit cu modernitatea

Au fost aduse mulțumiri lui Laurențiu Zilberman care a asigurat transmisia live

IULIA DELEANU

La 24 octom-brie 1941 gene-

ralul Macici a primit de la Cabinetul militar al lui Ion Antonescu ordinul tele-grafic care extindea amploarea repre-saliilor icircmpotriva populației evreieștirdquo

După cum scrie Dr Ottmar Traș-că citat icircn document bdquoaproximativ 22000 de evrei au fost icircnghesuiți icircn patru magazii Aceste magazii au fost mai icircntacirci mitraliate iar ulterior incendiate pe racircnd cu excepția ul-timei magazii care a fost minată și aruncată icircn aer la aceeași oră la care explodase clădirea Comandamentu-lui militar adică ora 1745rdquo

Și Jean Ancel descrie scena bdquoVacarmul și scenele icircnfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare femei cu părul icircn flăcări oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile maga-ziilor incendiate căutacircnd icircnnebuniți o scăpare De jur icircmprejur icircnsă icirci țintea arma ostașilor care aveau or-dinul de a nu scăpa niciun civilrdquo

Ordinul a fost executat bdquosub su-pravegherea generalului Macici Ni-colaerdquo după cum a raportat genera-lul Iosif Iacobici Șeful Marelui Stat Major

bdquoCrimele icircmpotriva umanității și crimele de război sunt imprescriptibi-le atacirct din punct de vedere legal cacirct și moral Nimic nu poate șterge amin-tirea oamenilor care au fost uciși fără vină lipsa totală de umanitate și tra-gediile care le-au urmat Masacrul de la Odessa a fost un element urmat de multe altelerdquo a scris Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook

Interpelare icircmpotriva

reabilitării criminalului

de război Nicolae Macici

(Urmare din pag 2)

Mulțime la Zidul Placircngerii de Iom Ierușalaim

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 7

IcircN ATENȚIA SUPRAVIEȚUITORILOR HOLOCAUSTULUI ȘI A SOȚILORSOȚIILORClaims Conference a negociat cu guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE și Article 2Următorii supraviețuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutați in ghetourile deschise menționate mai jos pentru o perioada de cel puțin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull In Romacircnia supraviețuitorii persecutați icircn Botoșani Galați Focșani Tecuci Roman Piatra Neamț Bacircrlad Vaslui Alba Iulia ConstanțaTărgu Neamț Hărlău Buzău Racircmnicu Sărat Stefănesti Craiova Pașcani sau Bacău icircntre August 1941 și August 1944

bull Icircn Bulgaria supraviețuitorii persecutați icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 și Septembrie 1944bull Icircn Olanda supraviețuitorii persecutați icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 și Septembrie 1943Notă De asemenea evreii victime ale persecuției naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria și Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanții care erau fetuși icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuția descrisă pot fi și ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesați wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soțiisoțiile beneficiarilor decedați ai Fondului CEE Article 2Icircncepănd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăți către soțiisoțiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedați ale fondurilor Europa Centrală și de Est (CEE) și Article 2 Soțiasoțul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate dupa decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptățit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pănă la 9 luni plătiți icircn 3 plăți trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiții

1 Soțul supraviețuitor este icircn viață la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tărziu și2 Soțul supraviețuitor e icircn viață la data plății și3 Soțul supraviețuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 și4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrului programului

Soțul supraviețuitor trebuie să fie icircn viață la data fiecărei plățiCeilalți moștenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptățiți a primi vreo plată icircn locul soțului supraviețuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesați wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informații contactațiClaims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email infodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteți un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieți la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

IcircN ATENŢIA SUPRAVIEŢUITORILOR HOLOCAUSTULUI Şl A SOŢILORSOŢIILOR Claims Conference a negociat cu Guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE şi Article 2 Următorii supravieţuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutaţi icircn ghetourile deschise menţionate mai jos pentru o perioada de cel puţin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull Icircn Romacircnia supravieţuitorii persecutaţi icircn Botoşani Galaţi Focşani Tecuci Roman Piatra Neamţ Bacircrlad Vaslui Alba Iulia Constanţa Tacircrgu Neamţ Hacircrlău Buzău Racircmnicu Sărat Ștefănești Craiova Paşcani sau Bacău icircntre August 1941 şi August 1944

bull Icircn Bulgaria supravieţuitorii persecutaţi icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 şi Septembrie 1944 bull Icircn Olanda supravieţuitorii persecutaţi icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 şi Septembrie 1943 Notă De asemenea evreii victime ale persecuţiei naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria şi Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanţii care erau fetuşi icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuţia descrisă pot fi şi ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesaţi wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soţiisoţiile beneficiarilor decedaţi ai Fondului CEE Article 2 Icircncepacircnd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăţi către soţiisoţiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedaţi ale fondurilor Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Article 2 Soţiasoţul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate după decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptăţit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pacircnă la 9 luni plătiţi icircn 3 plăţi trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiţii

1 Soţul supravieţuitor este icircn viaţă la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tacircrziu şi 2 Soţul supravieţuitor e icircn viaţă la data plăţii şi 3 Soţul supravieţuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 şi 4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrul programului

Soţul supravieţuitor trebuie să fie icircn viaţă la data fiecărei plăţi Ceilalţi moştenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptăţiţi a primi vreo plată icircn locul soţului supravieţuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesaţi wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informaţii contactaţi Claims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001 Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email nfodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteţi un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieţi la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

TES-FEST ndash ediția a V-aIcircn perioada 25-31 mai Teatrul Evreiesc de Stat

din București a organizat cea de-a V-a ediție a Festi-valului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST ndash The Best of TES-FEST Ediția retrospectivă din acest an difuzată online pe rețelele Facebook și Youtu-be a reunit cele mai de succes evenimente cultu-ral-artistice care au avut ca temă centrală limba şi cultura idiş concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri proiecții foto și spectacole-lectură Potrivit organizatorilor cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST este un simbol al continuității ce ilustrează dorința Teatrului Evreiesc de Stat de a menține viu spiritul limbii și culturii idiș de a crea chiar și de la distanță o poartă spre cunoaștere spre diversitate culturală precum și de a demonstra că prin solidaritate prietenie și sinceritate valorile culturale reale sunt mai prezente și mai importante ca niciodată

In Memoriam Leonie Waldman Eliad

Unul dintre momentele speciale ale acestei ediții a fost dedicat memoriei actriței Leonie Waldman-Eliad (1932-2015) unul dintre simbolurile Teatrului Evreiesc din Romacircnia care a urcat pe scena din str Dr Iuliu Barasch icircncă din anul icircnființării sale ndash 1948 Momente din spectacolele Mazl Tovhellip and Justice for All și Motke Hoțul icircn regia lui Andrei Muntea-nu au fost prezentate publicului care a avut astfel șansa să o revadă și să se bucure de glasul celei supranumite bdquosteaua cacircntecului evreiesc din Romacirc-niardquo

Nici o zi fără un spectacol idișIcircncă din prima zi cele două spectacole The

Essence A Yiddish Theatre Dim Sum icircn regia lui Allen Lewis Rickman și Visătorul icircn regia lui Ra-fael Goldwaser au oferit publicului un amalgam de sentimente și episoade tragicomice din care nu au lipsit glumele dar și situații sau amintiri icircncărcate de realism și pe alocuri deziluzie

Un alt spectacol prezentat online a fost Vrăji-toarea coproducție a Teatrului Evreiesc de Stat și Folks biene din New York icircn regia lui Motl Did-ner bazat pe textul semnat de Avram Gold faden Consecvența icircn prezentarea sa sub forma unui spectacol de operetă a evidențiat icircntr-un mod apar-te jocul actoricesc și nu icircn ultimul racircnd subiectul o poveste de dragoste periclitată de vrăjitoarea icircnfățișată icircn travesti de Rafael Goldwaser Reali-zat icircn numai zece zile spectacolul este rezultatul cercetărilor lui Zalmen Mlotek asupra muzicii idiș și al unui workshop de teatru pe care l-a coordonat

Icircn aceeași categorie este și copro ducția TES amp Invitații Păunul de aur realizată icircn anul 2019 icircn regia lui Andrei Munteanu bazat pe textele poetului Ițic Manger Din distribuție fac parte atacirct actori ai TES cacirct și invitați precum Efim Ciornicirci Allan Rick-man Yelena Shmuelson și Aron Kula

Poezia lui Iţic Manger a fost readusă icircn prim-plan icircn cadrul evenimentului bdquoReflecțiile unui poet rătăcitldquo o prezentare despre spiritul și moștenirea culturală lăsată de unul dintre cei mai importanți poeți de limbă idiș născut la Cernăuți și care a trăit peste un deceniu și la București Poezia și spiritul mangerian sunt evocate și icircn spectacolul Cacircntece-le biblice producție a Teatrului Evreiesc bdquoEster Ra-chel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia regia fiind semnată tot de Andrei Munteanu Cu acest prilej icircntr-o atmosferă cu totul inedită personaje-le din Tora ne sunt icircnfățișate ca niște oameni con-temporani așa cum apar ele icircn volumul bdquoCacircntecele Humașuluirdquo Fantezia lui Ițic Manger ne poartă prin cele mai icircncurcate pasaje ale Torei icircncercacircnd să explice prin metodele specifice poeziei principale-le momente din istoria poporului evreu Spectaco-lul este completat de muzica lui Dov Seltzer unul dintre cei mai mari compozitori evrei contemporani care a scris special pentru acest volum muzica și orchestrația

Pește umplut cu garnitură pro duc ție a Teatrul Evreiesc de Stat bdquoȘalomldquo din Moscova a icircmbinat momentele dramatice (descrierea vieții din ștetl-uri) icircn care bdquonu pentru toată lumea zacircmbește Dumne-zeuldquo iar visul prosperității americane rămacircne ne-

alterat bdquoDacă se găsește un locșor cald și pentru mine scrie-mi și voi veni de oriunderdquo cu dansurile formației bdquoGefilte fișldquo și cacircntecele icircn idiș

Poezie și cacircnteceAșa cum și-a obișnuit spectatorii cu prilejul fie-

cărei ediții Teatrul Evreiesc de Stat și-a icircndreptat atenția atacirct asupra muzicii klezmer cacirct și a poeziei Unul dintre evenimentele muzicale special pregătite pentru această ediție s-a intitulat bdquoPrimul Cacircntecrdquo de Ițic Fefer icircn interpretarea actriței Geni-Brenda Vexler și a Luanei Stoica care au recitat icircn idiș cu o ilustrație muzicală semnată de Kurt Weil Tot cu prilejul aniversării poetului Ițic Manger directoarea Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a re-citat poezia Sankt Beșt acompaniamentul muzical fiind semnat de prof Mihai Murariu De asemenea cu ocazia Zilei Limbii și Teatrului Iidș actrița Nata-lie Ester a prezentat un monolog din spectacolul bdquoCartea lui Ruthrdquo de Mario Diament icircn regia și cu ilustrația muzicală a lui Moșe Yassur

Din edițiile precedente iubitorii de muzică au putut revedea fragmente din concertele susținute de voci ilustre precum Zalmen Mlotek (SUA) tru-pa Soul to Soul (SUA) Bucharest Klezmer Band amp TES Orchestra Efim Ciornicirci (Rep Moldova) Le Petit Mish-Mash (Franța) sau The Klezmatics (SUA)

Suita s-a icircncheiat cu realizarea cea mai ambi-țioasă ca anvergură și multiplă performanță ndash Scripcarul pe acoperiș (Vezi pag 24 TES-FEST online)

DAN DRUȚĂ

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

lemlrdquo de Avram Goldfaden care

a avut un mare succes atacirct la vorbito-rii de idiș cacirct și la cei care nu cunosc această limbă Regizorul a ținut o ple-doarie emoționantă despre limba idiș Ea a fost o victimă a Holocaustului deoarece icircn Israel s-a considerat că era o limbă a victimelor nu a eroilor motiv pentru care s-a preferat ebraica

Aceeași pledoarie pentru idiș a fost susținută de directorul Teatrului bdquoYiddishpielrdquo din Tel Aviv Zelig Rabi-no vitch care a vorbit despre popu-laritatea și succesul acestui teatru icircn Israel și icircn lume icircn special icircn racircn-dul tinerilor al adolescenților El a menționat că au prezentat spectacole adolescenților icircnainte de a participa la bdquoMarșul Viețiirdquo de la Auschwitz și astfel aceștia au putut cunoaște moștenirea bunicilor lor care au pierit icircn lagăre Rabinovich a apreciat spectacolul lui Hausvater bdquoCei doi Kuni lemlldquo El a avut numai cuvinte de laudă la adre-sa celor doi actori de origine romacircnă IBodo și Trici Abramovici

bdquoA face teatru idiș azi este o sar-cină dificilă dar am satisfacția că pot continua tradiția și moștenirea acestei culturirdquo a spus Zelig Rabinovitch icircn icircncheierea interviului

Icircn continuare participanții la Ziua Limbii Idiș au putut urmări spectacolul bdquoCei doi Kuni lemlrdquo Seara s-a icircnche-iat cu spectacolul formației de dansuri israeliene bdquoOr Neurimrdquo a comunității orădene și cu prezentarea istoriei

muzicii klezmer icircn cele două filme documentare realizate de regizorul Radu Gabrea (zl) bdquoRumenye Ru-menyerdquo și bdquoIcircn căutarea lui Schwartzrdquo Peliculele demonstrează existența elementelor romacircnești icircn muzica klez-mer icircn special a doinei și felul icircn care s-a răspacircndit icircn Europa Centrală și de Est prin formațiile klezmer din care făceau parte atacirct muzicieni evrei cacirct și romacircni

Viața și opera lui Ițic Manger ndash documentată de

dr Anca Tudorancea și citită de Eugen Nacht Stroe

A doua zi a festivalului a debutat cu un program dedicat tradițiilor cu-linare evreiești Sub genericul bdquoSă trăim gustosrdquo soții Carmen Hannah și Aurel Iovițu ne-au arătat cum se pregătește un couscous cu legume Este rețeta preferată de tatăl lui Car-men Iovițu care icircn perioada pe care o traversăm icircși gătește singur de aici și ideea prezentării acestui fel de macircn-care

Momente artistice deosebite au fost oferite de formațiile de dansuri evreiești și israeliene bdquoHorardquo și bdquoHa-verimrdquo ale Comunității Evreilor din București al căror manager este ec Silvian Horn Secvențele trupei bdquoHorardquo (coregraf Gabriela Bucățică) au in-clus o varietate de dansuri hasidice cu influențe est-europene de nuntă israeliene cu elemente moderne etc Trupa bdquoHaverimrdquo (coregrafi Ioana și Alexandru Simion) a prezentat spec-tacolul bdquoFetele lui Tevierdquo o adaptare artistică a celebrului roman bdquoTevie lăp-tarulrdquo al lui Șalom Alehem

A urmat o expoziție dedicată lui Ițic Manger a cărui zi de naștere (30 mai) a fost aleasă pentru celebrarea ZLTI Tema propusă ndash bdquoCacircteva dintre imagi-nile lui Ițic Mangerrdquo ndash a fost documen-tată de dr Anca Tudorancea cercetă-tor la CSIER Pe fundalul vocii lui Ițic

Manger citindu-și poeziile biografia autorului și importanța lui icircn literatura idiș au fost dublate de fotografii și ma-teriale inedite din arhiva CSIER și din colecția MICER Cercetarea a pus icircn lumină imagini rare care cuprind fa-milia lui Ițic Manger (părinții Hava și Hillel fratele mai mic pe nume Note 1903-1942) Icircn revista Adam i-a fost dedicat un număr icircntreg după vizi-ta și conferințele lui la București din 1937 cacircnd Manger cunoștea faima internațională și se afla icircn plină peri-oadă creatoare icircn Polonia

Din opera lui Ițic Manger a citit și actorul israelian Eugen Nacht Stroe care a ales capitolul bdquoComedianți icircn Rairdquo din romanul Cartea Raiului Mo-mentul artistic a fost completat cu secvențe din spectacolul bdquoBarașeumrdquo jucat de actor la Tel Aviv icircn 1991 icircn limba romacircnă

Un frumos recital icircn limba ebraică a fost susținut de corul bdquoBrsquonei Milurdquo al Comunității Evreilor din Brașov icircn co-ordonarea Cristinei Plugaru și sub ba-gheta dirijorală a lui Răzvan Mureșan

Omagiu lui Joseph SchmidtSub titlul Joseph Schmidt ndash trage-

dia unei voci care a icircnconjurat lumea

Berti Barbera a prezentat icircn cadrul unui documentar semnat de el viața și opera importantului tenor și can-tor născut la Cernăuți Supranumit Privighetoarea din Cernăuți sau Ca-russo al evreilor Joseph Schmidt s-a născut icircn 1904 icircn comuna Davideni din Bucovina de Nord parte atunci a

Austro-Ungariei icircntr-o familie evre-iască ortodoxă de fermieri Icircncurajat de mama sa activitatea lui muzicală a fost prolifică astfel că la vacircrsta de doar 20 de ani a susținut primul său concert public Era un poliglot stimu-lat de mediul cultural din zona natală vorbind idiș ebraica germana și ro-macircna Talentul său avea să fie șlefuit la Berlin acolo unde a plecat să stu-dieze muzica și unde a ajuns cantor la una dintre sinagogile din oraș Icircnro-larea sa icircn armată icircn anul 1926 avea să icircl apropie și de orchestra militară Icircnălțimea de doar 154 metri se pare că i-a fost potrivnică unei cariere de solist de operă icircn pofida talentului său de necontestat Icircn anul 1934 a ajuns icircntr-un turneu icircn Palestina unde a susținut cacircteva recitaluri cantoriale De asemenea a susținut remarcabile concerte icircn Austria Belgia Olanda Franța Statele Unite Izbucnirea ce-lui de-al Doilea Război Mondial avea să icirci icircntrerupă cariera artistică obligat fiind să se refugieze icircn Elveția din cauza legilor rasiale antievreiești S-a stins din viață icircn anul 1942 și este icircn-humat icircn Cimitirul Evreiesc din Zuumlrich

Icircn continuare corurile Hazamir al Comunității Evreilor din București și Macabi al Comunității Evreilor din

Brăila reunite sub bagheta dirijorului Bogdan Lifșin au interpretat melodii binecunoscute icircn limbile ebraică idiș și ladino

In Memoriam Carol FeldmanUn moment aparte desfășurat

icircn cadrul ZLTI a fost dedicat per-sonalității regretatului Carol Feld-man fost actor al Teatrului Evreiesc de Stat pacircnă la emigrarea sa icircn anul 1965 Carol Feldman s-a remarcat și ca scriitor israelian de limbă romacircnă fiind unul dintre cele mai apreciate condeie ale comunității evreiești ori-ginare din Romacircnia A publicat nume-roase volume nuvele romane și desi-gur teatru Editura Hasefer a publicat patru dintre titlurile sale iar alte două erau deja icircncredințate pentru a vedea lumina tiparului A fost Cetățean de Onoare al urbei sale natale Tulcea pe care o vizita adesea A fost un iubitor al culturii și teatrului idiș par-ticipant activ icircn cadrul primelor două ediții ale festivalului oferindu-i publi-cului spectactor momente umoristice de calitate precum și amintiri din isto-ria și devenirea Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală S-a stins din viață icircn 2019 icircn Israel

Dinastia EfrosProducție a Teatrului Evreiesc de

Stat Dinastia Efros icircn regia lui Kin-cses Elemeacuter după un text clasic de Ia-cob Gordin aduce icircn prim plan o fres-că de familie aflată la granița tradiție-modernitate Spectacolul des crie viaţa unei familii evreieşti din Grodno Polo-nia icircn jurul anului 1900 icircn care prota-gonista Mirale Efros este o femeie pu-ternică nobilă dar totodată autocratică icircn felul de a se manifesta și relaționa cu membrii familiei sale Modernitatea abia ivită aduce provocările sale impli-cit icircn registrul relațiilor cu fiii săi

(Urmare din pag 3)

De vorbă despre ZLTI 2020 cu Robert Schorr

Festivalul Zilei Limbii și Teatrului Idiș Ediția a III-a online

Timp de două zile Robert Schorr director al Departa-mentului Cultură Istorie Artă Media al FCER și al JCC Oradea a reușit să aducă icircn scena online mari artiști personalități și oameni de cultură L-am icircntrebat pe Robert Schorr ce a icircnsemnat și cacirct de diferită a fost organizarea festivalului de această dată

ndash A fost o provocare organizarea acestei ediții onlinendash Ediția a III-a a acestui Festival ar fi trebuit să se de-

ruleze tot la Suceava precum cele două precedente S-a găsit o soluție alternativă a prezentării momentelor artis-tice științifice și culturale prin intermediul internetului icircn perioada 25-26 mai 2020 Așa că sprijinit de conducerea FCER a CE Oradea JCC și JDC precum și de numeroa-se instituții de cultură icircncepacircnd cu Ministerul Culturii am creat un canal YouTube și o pagină Facebook dedicate acestui proiect pe care le-am promovat din timp Provo-carea a constat icircn a oferi aceeași calitate cu care i-am obișnuit pacircnă acum Pe lacircngă standardul valoric icircnalt al programului pe care l-am propus am icircncercat ca acesta să fie cacirct mai variat

ndash Cacirct timp a durat organizareandash Cam două luni și jumătate adică aproape la fel de

mult ca atunci cacircnd lucrurile se icircntacircmplau bdquoofflinerdquo Sigur a lipsit partea de organizare logistică de această dată O mențiune foarte importantă este că cei implicați au icircnțeles situația și absolut toate prestațiile artistice științifice și di-feritele drepturi au fost cu titlu gratuit Le mulțumesc fru-mos și pe această cale tuturor artiștilor și conferențiarilor pentru generozitate

ndash Icircn ce a constat ineditul de această datăndash Deși online (sau poate tocmai din acest motiv) eve-

nimentul a avut multe aspecte inedite Rețetele culinare prezentate de Carmen Hannah și Aurel Iovițu expozițiile despre istoria Teatrului Evreiesc (autori dr Ildiko Came-lia Galeru text și dr Irina Weiner-Spirescu grafică de la CSIER) sau despre imaginea lui Ițic Manger icircn revis-ta bdquoAdamrdquo de Dr Anca Tudorancea prezentarea audio bdquoJoseph Schmidt ndash tragedia unei voci care a icircnconjurat

lumealdquo de Berti Barbera icircn lectura autorului sau monolo-gul actorului israelian Eugen Nacht Stroe sunt doar cacircte-va dintre ele Remarcabile sunt și interviurile cu regizorul Alexander Hausvater sau cu domnul Zelig Rabinovitch di-rectorul Yiddishpiel precum și conferința doamnei conf univ dr Felicia Waldman privitoare la actorii și trupele de teatru idiș din Romacircnia icircn perioada interbelică Am avut și o pre-zentare de carte dr Claudia Bosoi (din partea Editurii Ha-sefer) introducacircndu-ne icircn atmosfera specială a bdquoOperelor aleserdquo ale lui IL Peretz din care a citit Maia Morgenstern

Cu inima icircndurerată le-am adus un omagiu scriitorului Carol Feldman și actorului Nico Nitai israelieni născuți icircn Romacircnia plecați de curacircnd dintre noi

ndash Poți dezvălui cacircteva secrete din culisendash Restricțiile privind adunările publice m-au pus icircn cacirc-

teva situații noi Am filmat recitalul Alexandrinei și al lui Florian Chelu icircn Sinagoga Mare din Oradea (cu melodii compuse special pentru acest prilej pe versurile unor poeți evrei din Romacircnia) respectacircnd regula cu bdquotrei mem-bri ai familiei icircn același spațiurdquo

Pe prietenii noștri actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea i-am bdquocaptatrdquo interpretacircnd schițe și texte din Șalom Alehem prin ZOOM și a trebuit să fac mari eforturi să mă abțin de la racircs pentru că aș fi stricat filmarea deoarece momentul era foarte comic

Un secret pe care l-am păstrat cu grijă a fost lista cu laureații din acest an ai Medaliei de Onoare bdquoAvram Gold-fadenrdquo pentru devotament icircn prezervarea limbii și teatrului idiș icircn Romacircnia și icircn lume Aceasta va fi publicată icircn nu-mărul următor al bdquoRealității evreieștirdquo

DOINA BUMBU

Bucharest Klezmer Band

Alexandrina și Florian Chelu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 5

Evenimentul s-a desfășurat pe 17 mai și a fost deschis de Adrian Gu-eron directorul JCC București bdquoBo-ker tov Este o senzație extraordinară ceva nemaivăzut Am văzut chipurile multora dintre dvs ndash cu toții oameni dragi Mă bucur să ne revedem as-tăzi așa cum ne-am obișnuit de foarte multă vreme de aproape 20 de ediții de cacircteva ori pe an la acest seminar minunat care este Bereshit De data aceasta suntem online dar cumva văzacircndu-vă și auzind toate discuțiile dinainte am retrăit momente cu totul speciale Am pregătit o ediție deosebi-tărdquo a conchis directorul JCC

Ery Pervulescu coordonator de programe naționale ale JDC a salutat participarea a peste 500 de persoa-ne din mai mult de 30 de comunități evreiești din Romacircnia la prima ediție online a programului Bereshit El a punctat tematica generală a edițiilor anterioare ndash povești din Tanah din care icircnvățăm despre icircncercările prin care a trecut poporul evreu A fost păstrat un moment de reculegere pen-tru dr Marion Cohen-Vida membră a comunității evreiești din Timișoara lector la Universitatea Politehnica din același oraș eminentă traducătoare din limba franceză și membră a echi-pei Bereshit de-a lungul mai multor ediții decedată pe neașteptate cu numai cacircteva zile icircn urmă

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer s-a referit la un episod de epidemie din vremea regelui David ca pedeap-să a realizării unui recen-sămacircnt Pro-fetul Gad l-a mustrat pe rege și l-a pus să aleagă icircntre trei pe-depse șapte ani de foamete trei luni icircn care să fie urmărit de vrăjmași sau trei zile de epidemie Regele David a socotit că icircn oricare dintre prime-le două posibilități el ar fi fost apărat de supuși icircn schimb icircn fața epide-miei toți erau egali motiv pentru care a ales a treia pedeapsă Epidemia nu a durat trei zile ci cacircteva ore și s-a icircncheiat cu 75000 de morți bdquoCu această ocazie i s-a dezvăluit din cer ce ajută icircmpotriva epidemiei fiecare om să rostească 100 de binecuvacircn-tări pe zi Lucrurile nu pot fi copiate Care a fost rostul la vremea regelui David Ca oamenii să-și amintească de Dumnezeu Dacă vor recita 100 de binecuvacircntări icircn fiecare zi nu-L vor uita Era vorba de o generație care Icircl cunoștea pe Dumnezeu doar că nu dorea să-L uite Noi ndash inclusiv eu ndash suntem generația care a fost văduvită de cunoașterea lui Dumne-zeu Icircncercăm acum să o recuperăm Cum Prin icircnvățătura Torei Chiar dacă suntem izolați fiecare icircn casa lui icircncercăm prin acest seminar online să dobacircndim noi cunoștințe din Tora Fie ca această icircnvățătură pe care o dobacircndește fiecare ndash cunoștințe care pacircnă la urmă ne vor aduce aminte de Dumnezeu ndash să ajute să se icircncheie această epidemie pe tot globul Așa să fie și să spunem cu toții Amenrdquo

Icircn cuvacircntul său dr Aurel Vai-ner președintele FCER un mare susținător al programelor Bereshit de la care prac-tic nu a lip-sit niciodată a relevat că această ediție a reușit să adune 500 de part icipanți ceea ce a fost un record Este drept că nu stăm față-n față dar prin inter-mediul zoom-ului ne putem vedea și cei din Romacircnia și cei din străinătate Icircn plus evenimentul Bereshit prezintă interes și pentru neevrei Președintele FCER i-a salutat pe profesorii care sunt de-acum bine cunoscuți ei au participat și la alte ediții ale Bereshitu-lui Vorbitorul a scos icircn evidență faptul că la această bdquouniversitate evreiascărdquo se icircnvață noțiunile de cult mozaic

Icircn mesajul său Silviu Vexler de-putatul minorității evreiești a subli-niat că Bereshit face parte din fami-lia comunității evreilor fiind o sursă de speranță Vorbitorul și-a adus aminte că prima ediție a fost mai familiară participanții au fost mai apropiați aceasta comparativ cu ce-lelalte care de-acum au fost făcute de profesioniști Icircn ceea ce privește această ediție ea este icircntr-un fel mai tehnică reprezintă o nouă viziune care ne icircndreaptă către un viitor mai frumos Deputatul FCER și-a exprimat speranța că ne vom putea revedea cacirct mai curacircnd El a ținut să evoce personalitatea dr Marion Cohen-Vi-da membră a comunității timișorene care ne-a părăsit prea repede

O v i d i u B ă n e s c u vicepreșe din-tele FCER a ținut să salute această ediție specială a Bereshit care este mai altfel decacirct celelal-te și le-a urat succes participanților

Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia și organizator prin-cipal al edițiilor Bereshit și-a mani-festat bucuria că icircn pofida situației grele icircn care ne aflăm sunt așa de mulți participanți Azi Bereshit are o semnificație deosebită deoarece ne dă posibilitatea să fim icircmpreună Pandemia de coronavirus cu toate consecințele ei ne obligă să fim mai aproape de comunitate chiar dacă nu direct Programul acestei ediții demonstrează că avem o comunita-te puternică Faptul că se numește Bereshit Be Yahad redă tocmai ideea centrală pe care o susținem să fim icircmpreună

Dr Shmu-el Faust pro-fesor la Co-legiul Efrata și la Centrul pentru Studii Iudaice bdquoYaa-cov Herzogrdquo din Ierusa-

lim a susținut prelegerea bdquoStrăini și convertiți ndash sensul apartenenței la poporul evreurdquo tradusă de Cristian Ezri unul dintre madrihii programului Bereshit Șavuotul este numit une-ori și bdquosărbătoarea convertițilorrdquo din două motive este momentul icircn care evreii primesc Tora și icirci interiorizează regulile la sinagogă se citește Car-tea lui Rut un model pentru cei care se convertesc (bdquoIcircncotro vei merge tu voi merge și eu unde vei locui tu voi locui și eu poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumneze-ul meurdquo ndash Rut 116) Vorbitorul a ales o povestire din Midraș despre rabinul Akilas care se convertise la iudaism Cufundat icircn studiu el citește că Dum-nezeu bdquoiubește pe străin și-i dă hrană și icircmbrăcăminterdquo ndash Deut 1018) Con-trariat merge la rabinul Eliezer și-l icircn-treabă bdquoDacă Dumnezeu icircl iubește pe convertit de ce icirci asigură doar pacircine și veșminterdquo Acesta icirci răspunde bdquoEste oare un convertit mai bun decacirct Iacov care a spus laquoDumnezeu icircmi va da pacircine să mănacircnc și haine să mă icircm-bracraquo (Gen 2820)rdquo Akilas merge cu aceeași icircntrebare la rabinul Iehoșua care icirci arată că Tora vorbește prin simboluri pacircinea este Tora iar icircm-brăcămintea este șalul de rugăciune care li se oferă rabinilor Așadar Dum-nezeu icirci dă convertitului abilitatea de a studia și posibilitatea de a deveni un rabin icircnțelept Mai mult dacă fiica unui convertit se mărită cu un preot (cohen) nepotul convertitului poate fi mare preot al icircntregului neam Acest midraș laudă abordarea rabinului Iehoșua (despre care s-a spus bdquoCel icircncet la macircnie prețuiește mai mult decacirct un viteazrdquo ndash Proverbe 1632) a cărui răbdare i-a dat pace sufleteas-că rabinului Akilas Atitudinea rabinilor Eliezer și Iehoșua face pandant cu aceea a icircnvățaților Șammai (intran-sigent) și Hillel (blacircnd) Este celebru episodul icircn care Șammai icircl alungă pe un aspirant la convertire (care icircși dorea să poată purta veșmintele fru-moase ale unui mare preot) icircn timp ce Hillel icircl convertește apoi icircl icircndeam-nă să icircnvețe Tora Prin studiu neofitul va icircnțelege și va accepta că intrarea icircn Sfacircnta Sfintelor este condiționată de descendența din cohanim un stră-in poate deveni chiar rege al Israelului (cazul lui David) dar nici măcar rege-le David nu putea intra icircn locul cel mai sfacircnt din Templu Și aici modelul lui Hillel este cel elogiat

Dr Riv-ka Kneller profesor la Universitatea din Tel Aviv și la Colegiul Michlala din Ierusalim a propus tema bdquoȘavuot și se-cretul popo-rului evreurdquo icircn traducerea madrihului Albert Lozneanu Un aspect legat de Șavuot este supraviețuirea poporului evreu despre care a vorbit și Jean-Jacques Rousseau el a remarcat că icircn ciuda expatrierii a dispersării icircn-robirii persecuțiilor desconsiderării poporul evreu și-a păstrat caracteris-ticile legile obiceiurile patriotismul ndash bdquoSe amestecă cu toate națiunile dar nu se contopesc cu ele nu mai au conducători dar sunt și acum o națiune nu mai au o patrie dar sunt de-a pururi cetățenii eirdquo Icircn timpuri-le biblice Șavuot a fost privit și ca o sărbătoare agrară a recoltelor Abia din secolul al IV-lea apar surse care vorbesc despre Șavuot ca despre Hag Matan Tora (sărbătoarea primirii

Torei) iar icircn Talmudul ierusalmitean apare referința Zman Matan Tora (timpul primirii Torei) Ceva decisiv se icircntacircmplase icircntre timp evreii pierdu-seră Templul și fuseseră dispersați icircn lume Icircn bdquoCartea Placircngerilorrdquo icircntacirclnim ecourile acelei traume Icircn istoria po-porului evreu a existat o particularita-te icircn experiența obișnuită a națiunilor primordială este țara și numai apoi apar legile oamenii se adună icircn gru-puri formează o societate icircși con-struiesc case icircși icircntemeiază cămine și abia după aceea dezvoltă structuri sociale și dau legi Pentru poporul lui Israel este valabilă o situație opusă și unică icircntacirci legea apoi țara La șapte săptămacircni după Ieșirea din Egipt a intervenit o experiență de esență modelatoare pe Muntele Sinai evre-ii au făcut un legămacircnt cu Dumne-zeu I-au acceptat suveranitatea și au promis că vor trăi după legile Lui Consecințele au fost deosebite dacă legea precedă țara chiar și cacircnd pierzi țara icircți rămacircne legea Este ceea ce au icircnțeles evreii cacircnd și-au icircnceput exilul ndash că Icircl au pe Dumnezeu și că le rămacircn legile divine Tora este ceea ce evreii au purtat mereu icircn suflet bdquorefu-giul metafizicrdquo (Jonathan Sacks) che-ia existenței poporului evreu Studiul a luat locul sacrificiilor iar procesul spiritual a devenit mai important de-cacirct cel militar Icircn iudaism se spune că lumea nu supraviețuiește decacirct prin răsuflarea copiilor care icircnvață După savantul Jacob Neusner bdquodacă o sin-gură generație nu le transmite copiilor icircnvățătura lanțul se rupe și iudaismul dispare pentru totdeaunardquo Așadar Tora a fost un dar al lui Dumnezeu pentru eternitate și numai datorită ei a supraviețuit poporul evreu

Prof dr Gabriel Bar-zilai s-a referit icircn prelegerea sa la momen-tul și locul ales de Dum-nezeu pentru a oferi Tora p o p o r u l u i evreu De ce Tora a fost primită icircn deșert și nu icircn Israel poate fi o icircntrebare relevantă Deși deșertul nu poate fi considerat cel mai potrivit loc pentru o aseme-nea revelație textul profetului Ieremia oferă elemente edificatoare cu privire la acest eveniment Prof Barzilai a arătat că la racircndu-i profetul Ieremia locuia la marginea deșertului și chiar a folosit icircn scrierile sale deșertul ca pe o metaforă a legămacircntului dintre poporul evreu și Dumnezeu Ba mai mult peregrinarea poporului evreu prin deșert după eliberarea din robia egipteană poate fi interpretată icircn che-ia unei constante dovezi de icircncredere și a icircncredințării totale a destinului icircn macircinile lui Dumnezeu Un alt profet Osea care a trăit cu două sute de ani icircnainte de Ieremia a descris relația dintre Dumnezeu și poporul evreu asemenea unei căsnicii care avea să cunoască și unele rupturi Osea afir-mă că Dumnezeu va oferi o pedeapsă poporului evreu pentru greșelile unora de a se icircndepărta de El iar drept ur-mare va avea loc o reconciliere ase-mănătoare celei dintre doi soți Spre deosebire de percepția din scrierile profetului Ieremia Osea vorbește des-pre deșert ca fiind un loc foarte liniștit al păcii și calmului Potrivit vorbitorului

(Continuare icircn pag 6)

CLAUDIA BOSOIDAN DRUȚĂ

EVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreunăPandemia de coronavirus nu a fost un obstacol icircn calea realizării unor

programe planificate deși a avut efecte și asupra activității comunitare ma-nifestate mai ales prin lipsa socializării atacirct de dragă membrilor comunității Adaptacircndu-se condițiilor noi echipa JCC icircmpreună cu cea a JOINT cu spri-jinul FCER al prietenilor israelieni prin folosirea mijloacelor online a reușit să prezinte un program Bereshit interesant cu foarte mulți participanți Este drept că fiecare a privit de la el de-acasă unii din Romacircnia alții din Israel dar una peste alta a fost o reușită și s-a icircndeplinit cuvacircntul de ordine Bersquo Yachad ndash icircmpreună

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

perspectiva lui Osea poate fi

interpretată ca o trimitere la icircnceput un icircnceput care nu este cu putință fără icircntoarcerea la momentul zero iar deșertul poate materializa acest con-cept relevat de cei doi profeți anterior menționați Conform scrierilor unui midraș o altă perspectivă evocată de prof Barzilai ar fi cea conform căre-ia Tora a fost oferită icircn deșert tocmai datorită preceptelor sale cu caracter universal care nu se adresează doar poporului evreu ci icircntregii umanități Unul dintre elementele centrale ale universalității Torei este dat chiar de preceptul Dumnezeului Unic care poate fi acceptat de orice altă națiune

Despre importanța luminii icircn pro-cesul de creație a vorbit conf univ dr Felicia Wald man de la Centrul de Stu-dii Ebraice al Facultății de Litere Uni-ver sitatea din București Ea a arătat că importanța luminii este dată chiar de cronologia procesului de creație divină ea fiind una dintre primele ele-mente create de Divinitate Conform unor texte cabalistice medie vale că-derea lui Adam ndash unul dintre momen-tele capitale ndash este marcat de pier-

derea unui atribut de-osebit ndash de a contem-pla și ex-per imenta lumina Pa-r a d i s u l u i iar reconsti-tuirea stării a d a m i c e urmărește recupe ra -

rea acestei tehnici De asemenea tex-tele cabalistice menționează că invo-carea Arborelui Cunoașterii și a celor zece manifestări ale lui Dumnezeu ndash Sefirot ndash poate apropia omul de starea inițială de contemplație paradiziacă Diferența dintre filozofie și misticism

arată prof Felicia Waldman este dată chiar de percepția asupra Luminii și Paradisului Dacă pentru Maimonide experiența Paradisului era una men-tală pentru cabaliști era una corpora-lă vizibilă iar diferențele nu se opresc aici Pentru unii adepți ai filozofiei precum Maimonide și alții Dumnezeu era un intelect iar pentru cabaliști era o strălucire Toate aceste percepții ilustrează faptul că știința Cabalei este o profundă formă de misticism icircn care unele tipuri de experiențe extre-me sunt căutate și considerate poziti-

ve doar pen-tru cei inițiați

Publicis-tul israelian Attila Som-falvi analist politic și-a transmis me-sajul chiar din holul Knessetului din Ierusa-lim unde a p a r t i c i p a t

la icircnvestirea noului Guvern israelian de uniune națională El a arătat că acesta s-a născut icircntr-o situație poli-tică specială după trei runde de ale-geri legislative neconcludente și icircn condițiile desfășurării pandemiei de coronavirus Jurnalistul a prezentat noul guvern mai numeros decacirct toate guvernele anterioare aproape jumă-tate din deputați deținacircnd portofolii de miniștri sau de miniștri adjuncți Este un guvern icircn care cei doi prim-miniștri vor ocupa funcția prin rotație și pentru aceasta a trebuit să se schimbe legi Attila Somfalvi a menționat că pacircnă de curacircnd situația securității Israelului era bună dar icircn perspectivă aceasta se va schimba deoarece decizia de a pune icircn aplicare anexarea unei părți a Cisiordaniei va provoca acte de violență El și-a exprimat speranța că Guvernul va rezista

Havdala onlinebdquoIcircn cadrul fiecărei ediții Bereshit se

organizează un moment special de obicei icircn centrul orașului icircn care ne icircntacirclnim De această dată ceremo-nia de Havda-la va avea loc online iar pri-etenul nostru rabinul Shalom Levi este ală-turi de noi din Israelrdquo a spus Ery Pervulescu icircn deschiderea ceremoniei de Havdala a pri-mei ediții Bereshit exclusiv online

bdquoMă bucur să fiu alături de voi de aici din Israel Ne-am icircntacirclnit deja de cacircteva ori icircn Romacircnia Am fost aproa-pe la toate edițiile și de fiecare dată sunt foarte fericit să fiu alături de voi și să vă privesc icircn ochi Să ne icircntacirclnim cu bine și să ne stracircngem macircinile

Vreau să-i mulțumesc lui Au-rel Vainer cel care ține unite toate comunitățile evreiești din Romacircnia și pe care trebuie să-l aplaudăm icircm-preună Desigur trebuie să mulțumim Jointului și tuturor Centrelor Comu-nitare din Romacircniardquo a spus rabinul Shalom Levy care i-a invitat pe toți să participe la ceremonie din casele lor

bdquoChiar dacă am fost departe v-am simțit pe toți aproaperdquo a spus Ery Pervulescu icircn final

Și Adrian Gueron a mulțumit pen-tru o experiență unică aceea a unui eveniment atacirct de complex cum este Bereshit organizat pentru prima dată exclusiv online bdquoA fost o experiență pentru noi toți și așa cum spunea Ovidiu Bănescu acest program este despre dumneavoastră și pentru dumneavoastră Fie ca la ediția urmă-toare să ne revedem fizic așa cum am făcut icircn edițiile anterioarerdquo a spus Adrian Gueron

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreună(Urmare din pag 5)

Ziua Ierusalimului la Sinagoga Mare din Capitală Datoria noastră ndash să dăm valoare acestei zile

Reunificarea Ierusalimului icircn timpul Războiului de Șase Zile din 1967 a fost pivotul evenimentului online organizat de FCER la Sinagoga Mare din Ca-pitală deschis de secretarul general al Federației Eduard Kupferberg

Au fost schițate cacircteva repere istorice și afective ale sărbătorii Icircn secolul X icircnaintea erei actuale rege-le David a proclamat capitala regatului la Ierusalim Primul Templu a fost construit de regele Solomon Al Doilea Templu a fost ridicat după reicircntoarcerea evreilor din exilul babilonian Legătura indestructibi-lă a evreilor cu Ierusalimul a continuat de-a lungul unei Diaspore de 2000 de ani de la distrugerea celui de-al Doilea Templu la renașterea Israelului modern concretizată prin urarea La anul la Ierusalim rostită la marile sărbători Vis devenit realitate bdquoIerusalimul n-a fost vreodată divizat nici icircn perioada triburilorrdquo reamintea la ceremonia din 1967 ministrul israeli-an de Interne Moshe Shapiro după ce fusese pro-clamată Declarația de Reunificare a Ierusalimului bdquoSunt icircncredințat că de azi va fi pentru totdeauna un oraș unitrdquo

bdquoDacă vizitezi Israelul nu poți să nu acorzi timp de văzut Ierusalimul să nu ajungi la Kotel Hamaravi ndash Zidul de Apus singurul vestigiu rămas din Tem-plul clădit de Solomon reclădit după revenirea din primul exilrdquo a spus președintele FCER dr Aurel Va-iner icircnfățișacircnd ambivalența ndash istorie și modernitate ndash a bdquocapitalei eterne și indivizibile a Israelului și a evreilor de pretutindenirdquo bdquoDe te voi uita Ierusalime să-și uite dreapta mea destoinicia eirdquo a citat vorbi-torul celebrul verset psalmic A vorbit despre Me-nora simbolul luminii străjuind Knessetul despre orașul icircnvățăturii sacre și seculare icircn care trăiesc evrei veniți din diverse țări ale lumii dar și nativi din a cincea generație despre sacralitatea sa pentru cele trei religii avrahamice iudaism creștinism is-

lam Dr Aurel Vainer a reliefat totodată importanța numeroaselor instituții academice culturale israeli-ene din Ierusalim oferindu-i orașului dimensiunea spirituală specifică bdquoCred că e de datoria noastră a evreilor din Romacircnia ndash a accentuat ndash să dăm va-loare acestei zilerdquo

bdquoReicircntregirea Ierusalimului este o zi specială pentru Israelrdquo a subliniat șeful adjunct al Misiunii diplomatice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Ra-faeli bdquoIerusalimul este unic pentru evreii din Israel și din icircntreaga lumerdquo Icircn capitala țării se află sediile principalelor instituții administrative religioase juri-dice Sub raport religios orașul este important de-opotrivă pentru evrei creștini și musulmani După reunificarea Ierusalimului statul evreu protejează

Locurile Sfinte și acordă libertate de credință icircn res-pect reciproc Ierusalimul este un loc bdquoicircncărcat de istorie spiritualitate plin de efervescență creatoare cu largă deschidere spre viitor Un viitor al dezvol-tării culturale și al recunoașterii internaționalerdquo pe drept cuvacircnt bdquooraș al păciirdquo

bdquoIcircn Antichitate cacircnd Israelul era icircmpărțit icircntre triburi Ierusalimul nu revine vreunuia anume fiind-

că Orașul Sfacircnt este un teritoriu comun simbol al unității noastrerdquo a specificat prim-rabinul FCER Rafael Shaffer bdquoEste Orașul care ne face pe toți ha-verim ceea ce icircnseamnă și prieteni și unițirdquo Ieru-salimul nu a fost reunificat icircn 1948 cacircnd a fost pro-clamată independența de stat a Israelului a explicat vorbitorul ca nici una din cele două formațiuni milita-re din Haganah care au intrat icircn Ierusalim Palmach ndash pe Poarta Leilor și Etzioni ndash pe Poarta Shhem să nu-și revendice icircntacircietatea bdquoIerusalimul va fi unit dacă toți evreii vor fi unițirdquo Icircn sprijinul afirmațiilor a rostit icircn romacircnă și ebraică Psalmul 122 al lui David O cacircntare a treptelor bdquoIerusalime tu ești zidit ca o cetate făcută dintr-o bucatăRugați-vă pentru pa-cea IerusalimuluiDe dragul fraților și prietenilor meiFac urări pentru fericirea tardquo

Un documentar despre istoria Ierusalimului de la origini pacircnă icircn prezent și cacircntecul bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo interpretat de cantorul Emanuel Pus-ztai cacircntec de suflet al evreilor de pretutindeni că-ruia după reunificare i s-a adăugat o strofă la final au icircncheiat Ziua Ierusalimului

Icircn continuare am primit Șabatul prefațat de ru-găciunile pentru Minha oficiate de cantorul Ema-nuel Pusztai Drașa prim-rabinului Rafael Shaffer despre pericopa săptămacircnii Bamidbar privind ordi-nea icircn care mergeau și poposeau strămoșii noștri icircn deșert a fost un comentariu cu trimiteri icircn actualita-te prin păstrarea ordinii icircn casă și icircn afara casei icircn perioada pandemiei ne păstrăm echilibrul interior Rugăciunile de Kabalat Șabat icircn interpretarea can-torului Emanuel Pusztai au deschis ancestralului poarta prin care s-a icircntacirclnit cu modernitatea

Au fost aduse mulțumiri lui Laurențiu Zilberman care a asigurat transmisia live

IULIA DELEANU

La 24 octom-brie 1941 gene-

ralul Macici a primit de la Cabinetul militar al lui Ion Antonescu ordinul tele-grafic care extindea amploarea repre-saliilor icircmpotriva populației evreieștirdquo

După cum scrie Dr Ottmar Traș-că citat icircn document bdquoaproximativ 22000 de evrei au fost icircnghesuiți icircn patru magazii Aceste magazii au fost mai icircntacirci mitraliate iar ulterior incendiate pe racircnd cu excepția ul-timei magazii care a fost minată și aruncată icircn aer la aceeași oră la care explodase clădirea Comandamentu-lui militar adică ora 1745rdquo

Și Jean Ancel descrie scena bdquoVacarmul și scenele icircnfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare femei cu părul icircn flăcări oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile maga-ziilor incendiate căutacircnd icircnnebuniți o scăpare De jur icircmprejur icircnsă icirci țintea arma ostașilor care aveau or-dinul de a nu scăpa niciun civilrdquo

Ordinul a fost executat bdquosub su-pravegherea generalului Macici Ni-colaerdquo după cum a raportat genera-lul Iosif Iacobici Șeful Marelui Stat Major

bdquoCrimele icircmpotriva umanității și crimele de război sunt imprescriptibi-le atacirct din punct de vedere legal cacirct și moral Nimic nu poate șterge amin-tirea oamenilor care au fost uciși fără vină lipsa totală de umanitate și tra-gediile care le-au urmat Masacrul de la Odessa a fost un element urmat de multe altelerdquo a scris Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook

Interpelare icircmpotriva

reabilitării criminalului

de război Nicolae Macici

(Urmare din pag 2)

Mulțime la Zidul Placircngerii de Iom Ierușalaim

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 7

IcircN ATENȚIA SUPRAVIEȚUITORILOR HOLOCAUSTULUI ȘI A SOȚILORSOȚIILORClaims Conference a negociat cu guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE și Article 2Următorii supraviețuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutați in ghetourile deschise menționate mai jos pentru o perioada de cel puțin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull In Romacircnia supraviețuitorii persecutați icircn Botoșani Galați Focșani Tecuci Roman Piatra Neamț Bacircrlad Vaslui Alba Iulia ConstanțaTărgu Neamț Hărlău Buzău Racircmnicu Sărat Stefănesti Craiova Pașcani sau Bacău icircntre August 1941 și August 1944

bull Icircn Bulgaria supraviețuitorii persecutați icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 și Septembrie 1944bull Icircn Olanda supraviețuitorii persecutați icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 și Septembrie 1943Notă De asemenea evreii victime ale persecuției naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria și Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanții care erau fetuși icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuția descrisă pot fi și ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesați wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soțiisoțiile beneficiarilor decedați ai Fondului CEE Article 2Icircncepănd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăți către soțiisoțiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedați ale fondurilor Europa Centrală și de Est (CEE) și Article 2 Soțiasoțul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate dupa decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptățit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pănă la 9 luni plătiți icircn 3 plăți trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiții

1 Soțul supraviețuitor este icircn viață la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tărziu și2 Soțul supraviețuitor e icircn viață la data plății și3 Soțul supraviețuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 și4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrului programului

Soțul supraviețuitor trebuie să fie icircn viață la data fiecărei plățiCeilalți moștenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptățiți a primi vreo plată icircn locul soțului supraviețuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesați wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informații contactațiClaims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email infodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteți un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieți la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

IcircN ATENŢIA SUPRAVIEŢUITORILOR HOLOCAUSTULUI Şl A SOŢILORSOŢIILOR Claims Conference a negociat cu Guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE şi Article 2 Următorii supravieţuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutaţi icircn ghetourile deschise menţionate mai jos pentru o perioada de cel puţin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull Icircn Romacircnia supravieţuitorii persecutaţi icircn Botoşani Galaţi Focşani Tecuci Roman Piatra Neamţ Bacircrlad Vaslui Alba Iulia Constanţa Tacircrgu Neamţ Hacircrlău Buzău Racircmnicu Sărat Ștefănești Craiova Paşcani sau Bacău icircntre August 1941 şi August 1944

bull Icircn Bulgaria supravieţuitorii persecutaţi icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 şi Septembrie 1944 bull Icircn Olanda supravieţuitorii persecutaţi icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 şi Septembrie 1943 Notă De asemenea evreii victime ale persecuţiei naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria şi Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanţii care erau fetuşi icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuţia descrisă pot fi şi ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesaţi wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soţiisoţiile beneficiarilor decedaţi ai Fondului CEE Article 2 Icircncepacircnd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăţi către soţiisoţiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedaţi ale fondurilor Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Article 2 Soţiasoţul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate după decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptăţit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pacircnă la 9 luni plătiţi icircn 3 plăţi trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiţii

1 Soţul supravieţuitor este icircn viaţă la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tacircrziu şi 2 Soţul supravieţuitor e icircn viaţă la data plăţii şi 3 Soţul supravieţuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 şi 4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrul programului

Soţul supravieţuitor trebuie să fie icircn viaţă la data fiecărei plăţi Ceilalţi moştenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptăţiţi a primi vreo plată icircn locul soţului supravieţuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesaţi wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informaţii contactaţi Claims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001 Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email nfodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteţi un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieţi la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

TES-FEST ndash ediția a V-aIcircn perioada 25-31 mai Teatrul Evreiesc de Stat

din București a organizat cea de-a V-a ediție a Festi-valului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST ndash The Best of TES-FEST Ediția retrospectivă din acest an difuzată online pe rețelele Facebook și Youtu-be a reunit cele mai de succes evenimente cultu-ral-artistice care au avut ca temă centrală limba şi cultura idiş concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri proiecții foto și spectacole-lectură Potrivit organizatorilor cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST este un simbol al continuității ce ilustrează dorința Teatrului Evreiesc de Stat de a menține viu spiritul limbii și culturii idiș de a crea chiar și de la distanță o poartă spre cunoaștere spre diversitate culturală precum și de a demonstra că prin solidaritate prietenie și sinceritate valorile culturale reale sunt mai prezente și mai importante ca niciodată

In Memoriam Leonie Waldman Eliad

Unul dintre momentele speciale ale acestei ediții a fost dedicat memoriei actriței Leonie Waldman-Eliad (1932-2015) unul dintre simbolurile Teatrului Evreiesc din Romacircnia care a urcat pe scena din str Dr Iuliu Barasch icircncă din anul icircnființării sale ndash 1948 Momente din spectacolele Mazl Tovhellip and Justice for All și Motke Hoțul icircn regia lui Andrei Muntea-nu au fost prezentate publicului care a avut astfel șansa să o revadă și să se bucure de glasul celei supranumite bdquosteaua cacircntecului evreiesc din Romacirc-niardquo

Nici o zi fără un spectacol idișIcircncă din prima zi cele două spectacole The

Essence A Yiddish Theatre Dim Sum icircn regia lui Allen Lewis Rickman și Visătorul icircn regia lui Ra-fael Goldwaser au oferit publicului un amalgam de sentimente și episoade tragicomice din care nu au lipsit glumele dar și situații sau amintiri icircncărcate de realism și pe alocuri deziluzie

Un alt spectacol prezentat online a fost Vrăji-toarea coproducție a Teatrului Evreiesc de Stat și Folks biene din New York icircn regia lui Motl Did-ner bazat pe textul semnat de Avram Gold faden Consecvența icircn prezentarea sa sub forma unui spectacol de operetă a evidențiat icircntr-un mod apar-te jocul actoricesc și nu icircn ultimul racircnd subiectul o poveste de dragoste periclitată de vrăjitoarea icircnfățișată icircn travesti de Rafael Goldwaser Reali-zat icircn numai zece zile spectacolul este rezultatul cercetărilor lui Zalmen Mlotek asupra muzicii idiș și al unui workshop de teatru pe care l-a coordonat

Icircn aceeași categorie este și copro ducția TES amp Invitații Păunul de aur realizată icircn anul 2019 icircn regia lui Andrei Munteanu bazat pe textele poetului Ițic Manger Din distribuție fac parte atacirct actori ai TES cacirct și invitați precum Efim Ciornicirci Allan Rick-man Yelena Shmuelson și Aron Kula

Poezia lui Iţic Manger a fost readusă icircn prim-plan icircn cadrul evenimentului bdquoReflecțiile unui poet rătăcitldquo o prezentare despre spiritul și moștenirea culturală lăsată de unul dintre cei mai importanți poeți de limbă idiș născut la Cernăuți și care a trăit peste un deceniu și la București Poezia și spiritul mangerian sunt evocate și icircn spectacolul Cacircntece-le biblice producție a Teatrului Evreiesc bdquoEster Ra-chel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia regia fiind semnată tot de Andrei Munteanu Cu acest prilej icircntr-o atmosferă cu totul inedită personaje-le din Tora ne sunt icircnfățișate ca niște oameni con-temporani așa cum apar ele icircn volumul bdquoCacircntecele Humașuluirdquo Fantezia lui Ițic Manger ne poartă prin cele mai icircncurcate pasaje ale Torei icircncercacircnd să explice prin metodele specifice poeziei principale-le momente din istoria poporului evreu Spectaco-lul este completat de muzica lui Dov Seltzer unul dintre cei mai mari compozitori evrei contemporani care a scris special pentru acest volum muzica și orchestrația

Pește umplut cu garnitură pro duc ție a Teatrul Evreiesc de Stat bdquoȘalomldquo din Moscova a icircmbinat momentele dramatice (descrierea vieții din ștetl-uri) icircn care bdquonu pentru toată lumea zacircmbește Dumne-zeuldquo iar visul prosperității americane rămacircne ne-

alterat bdquoDacă se găsește un locșor cald și pentru mine scrie-mi și voi veni de oriunderdquo cu dansurile formației bdquoGefilte fișldquo și cacircntecele icircn idiș

Poezie și cacircnteceAșa cum și-a obișnuit spectatorii cu prilejul fie-

cărei ediții Teatrul Evreiesc de Stat și-a icircndreptat atenția atacirct asupra muzicii klezmer cacirct și a poeziei Unul dintre evenimentele muzicale special pregătite pentru această ediție s-a intitulat bdquoPrimul Cacircntecrdquo de Ițic Fefer icircn interpretarea actriței Geni-Brenda Vexler și a Luanei Stoica care au recitat icircn idiș cu o ilustrație muzicală semnată de Kurt Weil Tot cu prilejul aniversării poetului Ițic Manger directoarea Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a re-citat poezia Sankt Beșt acompaniamentul muzical fiind semnat de prof Mihai Murariu De asemenea cu ocazia Zilei Limbii și Teatrului Iidș actrița Nata-lie Ester a prezentat un monolog din spectacolul bdquoCartea lui Ruthrdquo de Mario Diament icircn regia și cu ilustrația muzicală a lui Moșe Yassur

Din edițiile precedente iubitorii de muzică au putut revedea fragmente din concertele susținute de voci ilustre precum Zalmen Mlotek (SUA) tru-pa Soul to Soul (SUA) Bucharest Klezmer Band amp TES Orchestra Efim Ciornicirci (Rep Moldova) Le Petit Mish-Mash (Franța) sau The Klezmatics (SUA)

Suita s-a icircncheiat cu realizarea cea mai ambi-țioasă ca anvergură și multiplă performanță ndash Scripcarul pe acoperiș (Vezi pag 24 TES-FEST online)

DAN DRUȚĂ

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 5

Evenimentul s-a desfășurat pe 17 mai și a fost deschis de Adrian Gu-eron directorul JCC București bdquoBo-ker tov Este o senzație extraordinară ceva nemaivăzut Am văzut chipurile multora dintre dvs ndash cu toții oameni dragi Mă bucur să ne revedem as-tăzi așa cum ne-am obișnuit de foarte multă vreme de aproape 20 de ediții de cacircteva ori pe an la acest seminar minunat care este Bereshit De data aceasta suntem online dar cumva văzacircndu-vă și auzind toate discuțiile dinainte am retrăit momente cu totul speciale Am pregătit o ediție deosebi-tărdquo a conchis directorul JCC

Ery Pervulescu coordonator de programe naționale ale JDC a salutat participarea a peste 500 de persoa-ne din mai mult de 30 de comunități evreiești din Romacircnia la prima ediție online a programului Bereshit El a punctat tematica generală a edițiilor anterioare ndash povești din Tanah din care icircnvățăm despre icircncercările prin care a trecut poporul evreu A fost păstrat un moment de reculegere pen-tru dr Marion Cohen-Vida membră a comunității evreiești din Timișoara lector la Universitatea Politehnica din același oraș eminentă traducătoare din limba franceză și membră a echi-pei Bereshit de-a lungul mai multor ediții decedată pe neașteptate cu numai cacircteva zile icircn urmă

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer s-a referit la un episod de epidemie din vremea regelui David ca pedeap-să a realizării unui recen-sămacircnt Pro-fetul Gad l-a mustrat pe rege și l-a pus să aleagă icircntre trei pe-depse șapte ani de foamete trei luni icircn care să fie urmărit de vrăjmași sau trei zile de epidemie Regele David a socotit că icircn oricare dintre prime-le două posibilități el ar fi fost apărat de supuși icircn schimb icircn fața epide-miei toți erau egali motiv pentru care a ales a treia pedeapsă Epidemia nu a durat trei zile ci cacircteva ore și s-a icircncheiat cu 75000 de morți bdquoCu această ocazie i s-a dezvăluit din cer ce ajută icircmpotriva epidemiei fiecare om să rostească 100 de binecuvacircn-tări pe zi Lucrurile nu pot fi copiate Care a fost rostul la vremea regelui David Ca oamenii să-și amintească de Dumnezeu Dacă vor recita 100 de binecuvacircntări icircn fiecare zi nu-L vor uita Era vorba de o generație care Icircl cunoștea pe Dumnezeu doar că nu dorea să-L uite Noi ndash inclusiv eu ndash suntem generația care a fost văduvită de cunoașterea lui Dumne-zeu Icircncercăm acum să o recuperăm Cum Prin icircnvățătura Torei Chiar dacă suntem izolați fiecare icircn casa lui icircncercăm prin acest seminar online să dobacircndim noi cunoștințe din Tora Fie ca această icircnvățătură pe care o dobacircndește fiecare ndash cunoștințe care pacircnă la urmă ne vor aduce aminte de Dumnezeu ndash să ajute să se icircncheie această epidemie pe tot globul Așa să fie și să spunem cu toții Amenrdquo

Icircn cuvacircntul său dr Aurel Vai-ner președintele FCER un mare susținător al programelor Bereshit de la care prac-tic nu a lip-sit niciodată a relevat că această ediție a reușit să adune 500 de part icipanți ceea ce a fost un record Este drept că nu stăm față-n față dar prin inter-mediul zoom-ului ne putem vedea și cei din Romacircnia și cei din străinătate Icircn plus evenimentul Bereshit prezintă interes și pentru neevrei Președintele FCER i-a salutat pe profesorii care sunt de-acum bine cunoscuți ei au participat și la alte ediții ale Bereshitu-lui Vorbitorul a scos icircn evidență faptul că la această bdquouniversitate evreiascărdquo se icircnvață noțiunile de cult mozaic

Icircn mesajul său Silviu Vexler de-putatul minorității evreiești a subli-niat că Bereshit face parte din fami-lia comunității evreilor fiind o sursă de speranță Vorbitorul și-a adus aminte că prima ediție a fost mai familiară participanții au fost mai apropiați aceasta comparativ cu ce-lelalte care de-acum au fost făcute de profesioniști Icircn ceea ce privește această ediție ea este icircntr-un fel mai tehnică reprezintă o nouă viziune care ne icircndreaptă către un viitor mai frumos Deputatul FCER și-a exprimat speranța că ne vom putea revedea cacirct mai curacircnd El a ținut să evoce personalitatea dr Marion Cohen-Vi-da membră a comunității timișorene care ne-a părăsit prea repede

O v i d i u B ă n e s c u vicepreșe din-tele FCER a ținut să salute această ediție specială a Bereshit care este mai altfel decacirct celelal-te și le-a urat succes participanților

Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia și organizator prin-cipal al edițiilor Bereshit și-a mani-festat bucuria că icircn pofida situației grele icircn care ne aflăm sunt așa de mulți participanți Azi Bereshit are o semnificație deosebită deoarece ne dă posibilitatea să fim icircmpreună Pandemia de coronavirus cu toate consecințele ei ne obligă să fim mai aproape de comunitate chiar dacă nu direct Programul acestei ediții demonstrează că avem o comunita-te puternică Faptul că se numește Bereshit Be Yahad redă tocmai ideea centrală pe care o susținem să fim icircmpreună

Dr Shmu-el Faust pro-fesor la Co-legiul Efrata și la Centrul pentru Studii Iudaice bdquoYaa-cov Herzogrdquo din Ierusa-

lim a susținut prelegerea bdquoStrăini și convertiți ndash sensul apartenenței la poporul evreurdquo tradusă de Cristian Ezri unul dintre madrihii programului Bereshit Șavuotul este numit une-ori și bdquosărbătoarea convertițilorrdquo din două motive este momentul icircn care evreii primesc Tora și icirci interiorizează regulile la sinagogă se citește Car-tea lui Rut un model pentru cei care se convertesc (bdquoIcircncotro vei merge tu voi merge și eu unde vei locui tu voi locui și eu poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumneze-ul meurdquo ndash Rut 116) Vorbitorul a ales o povestire din Midraș despre rabinul Akilas care se convertise la iudaism Cufundat icircn studiu el citește că Dum-nezeu bdquoiubește pe străin și-i dă hrană și icircmbrăcăminterdquo ndash Deut 1018) Con-trariat merge la rabinul Eliezer și-l icircn-treabă bdquoDacă Dumnezeu icircl iubește pe convertit de ce icirci asigură doar pacircine și veșminterdquo Acesta icirci răspunde bdquoEste oare un convertit mai bun decacirct Iacov care a spus laquoDumnezeu icircmi va da pacircine să mănacircnc și haine să mă icircm-bracraquo (Gen 2820)rdquo Akilas merge cu aceeași icircntrebare la rabinul Iehoșua care icirci arată că Tora vorbește prin simboluri pacircinea este Tora iar icircm-brăcămintea este șalul de rugăciune care li se oferă rabinilor Așadar Dum-nezeu icirci dă convertitului abilitatea de a studia și posibilitatea de a deveni un rabin icircnțelept Mai mult dacă fiica unui convertit se mărită cu un preot (cohen) nepotul convertitului poate fi mare preot al icircntregului neam Acest midraș laudă abordarea rabinului Iehoșua (despre care s-a spus bdquoCel icircncet la macircnie prețuiește mai mult decacirct un viteazrdquo ndash Proverbe 1632) a cărui răbdare i-a dat pace sufleteas-că rabinului Akilas Atitudinea rabinilor Eliezer și Iehoșua face pandant cu aceea a icircnvățaților Șammai (intran-sigent) și Hillel (blacircnd) Este celebru episodul icircn care Șammai icircl alungă pe un aspirant la convertire (care icircși dorea să poată purta veșmintele fru-moase ale unui mare preot) icircn timp ce Hillel icircl convertește apoi icircl icircndeam-nă să icircnvețe Tora Prin studiu neofitul va icircnțelege și va accepta că intrarea icircn Sfacircnta Sfintelor este condiționată de descendența din cohanim un stră-in poate deveni chiar rege al Israelului (cazul lui David) dar nici măcar rege-le David nu putea intra icircn locul cel mai sfacircnt din Templu Și aici modelul lui Hillel este cel elogiat

Dr Riv-ka Kneller profesor la Universitatea din Tel Aviv și la Colegiul Michlala din Ierusalim a propus tema bdquoȘavuot și se-cretul popo-rului evreurdquo icircn traducerea madrihului Albert Lozneanu Un aspect legat de Șavuot este supraviețuirea poporului evreu despre care a vorbit și Jean-Jacques Rousseau el a remarcat că icircn ciuda expatrierii a dispersării icircn-robirii persecuțiilor desconsiderării poporul evreu și-a păstrat caracteris-ticile legile obiceiurile patriotismul ndash bdquoSe amestecă cu toate națiunile dar nu se contopesc cu ele nu mai au conducători dar sunt și acum o națiune nu mai au o patrie dar sunt de-a pururi cetățenii eirdquo Icircn timpuri-le biblice Șavuot a fost privit și ca o sărbătoare agrară a recoltelor Abia din secolul al IV-lea apar surse care vorbesc despre Șavuot ca despre Hag Matan Tora (sărbătoarea primirii

Torei) iar icircn Talmudul ierusalmitean apare referința Zman Matan Tora (timpul primirii Torei) Ceva decisiv se icircntacircmplase icircntre timp evreii pierdu-seră Templul și fuseseră dispersați icircn lume Icircn bdquoCartea Placircngerilorrdquo icircntacirclnim ecourile acelei traume Icircn istoria po-porului evreu a existat o particularita-te icircn experiența obișnuită a națiunilor primordială este țara și numai apoi apar legile oamenii se adună icircn gru-puri formează o societate icircși con-struiesc case icircși icircntemeiază cămine și abia după aceea dezvoltă structuri sociale și dau legi Pentru poporul lui Israel este valabilă o situație opusă și unică icircntacirci legea apoi țara La șapte săptămacircni după Ieșirea din Egipt a intervenit o experiență de esență modelatoare pe Muntele Sinai evre-ii au făcut un legămacircnt cu Dumne-zeu I-au acceptat suveranitatea și au promis că vor trăi după legile Lui Consecințele au fost deosebite dacă legea precedă țara chiar și cacircnd pierzi țara icircți rămacircne legea Este ceea ce au icircnțeles evreii cacircnd și-au icircnceput exilul ndash că Icircl au pe Dumnezeu și că le rămacircn legile divine Tora este ceea ce evreii au purtat mereu icircn suflet bdquorefu-giul metafizicrdquo (Jonathan Sacks) che-ia existenței poporului evreu Studiul a luat locul sacrificiilor iar procesul spiritual a devenit mai important de-cacirct cel militar Icircn iudaism se spune că lumea nu supraviețuiește decacirct prin răsuflarea copiilor care icircnvață După savantul Jacob Neusner bdquodacă o sin-gură generație nu le transmite copiilor icircnvățătura lanțul se rupe și iudaismul dispare pentru totdeaunardquo Așadar Tora a fost un dar al lui Dumnezeu pentru eternitate și numai datorită ei a supraviețuit poporul evreu

Prof dr Gabriel Bar-zilai s-a referit icircn prelegerea sa la momen-tul și locul ales de Dum-nezeu pentru a oferi Tora p o p o r u l u i evreu De ce Tora a fost primită icircn deșert și nu icircn Israel poate fi o icircntrebare relevantă Deși deșertul nu poate fi considerat cel mai potrivit loc pentru o aseme-nea revelație textul profetului Ieremia oferă elemente edificatoare cu privire la acest eveniment Prof Barzilai a arătat că la racircndu-i profetul Ieremia locuia la marginea deșertului și chiar a folosit icircn scrierile sale deșertul ca pe o metaforă a legămacircntului dintre poporul evreu și Dumnezeu Ba mai mult peregrinarea poporului evreu prin deșert după eliberarea din robia egipteană poate fi interpretată icircn che-ia unei constante dovezi de icircncredere și a icircncredințării totale a destinului icircn macircinile lui Dumnezeu Un alt profet Osea care a trăit cu două sute de ani icircnainte de Ieremia a descris relația dintre Dumnezeu și poporul evreu asemenea unei căsnicii care avea să cunoască și unele rupturi Osea afir-mă că Dumnezeu va oferi o pedeapsă poporului evreu pentru greșelile unora de a se icircndepărta de El iar drept ur-mare va avea loc o reconciliere ase-mănătoare celei dintre doi soți Spre deosebire de percepția din scrierile profetului Ieremia Osea vorbește des-pre deșert ca fiind un loc foarte liniștit al păcii și calmului Potrivit vorbitorului

(Continuare icircn pag 6)

CLAUDIA BOSOIDAN DRUȚĂ

EVA GALAMBOSGEORGE GIcircLEA

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreunăPandemia de coronavirus nu a fost un obstacol icircn calea realizării unor

programe planificate deși a avut efecte și asupra activității comunitare ma-nifestate mai ales prin lipsa socializării atacirct de dragă membrilor comunității Adaptacircndu-se condițiilor noi echipa JCC icircmpreună cu cea a JOINT cu spri-jinul FCER al prietenilor israelieni prin folosirea mijloacelor online a reușit să prezinte un program Bereshit interesant cu foarte mulți participanți Este drept că fiecare a privit de la el de-acasă unii din Romacircnia alții din Israel dar una peste alta a fost o reușită și s-a icircndeplinit cuvacircntul de ordine Bersquo Yachad ndash icircmpreună

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

perspectiva lui Osea poate fi

interpretată ca o trimitere la icircnceput un icircnceput care nu este cu putință fără icircntoarcerea la momentul zero iar deșertul poate materializa acest con-cept relevat de cei doi profeți anterior menționați Conform scrierilor unui midraș o altă perspectivă evocată de prof Barzilai ar fi cea conform căre-ia Tora a fost oferită icircn deșert tocmai datorită preceptelor sale cu caracter universal care nu se adresează doar poporului evreu ci icircntregii umanități Unul dintre elementele centrale ale universalității Torei este dat chiar de preceptul Dumnezeului Unic care poate fi acceptat de orice altă națiune

Despre importanța luminii icircn pro-cesul de creație a vorbit conf univ dr Felicia Wald man de la Centrul de Stu-dii Ebraice al Facultății de Litere Uni-ver sitatea din București Ea a arătat că importanța luminii este dată chiar de cronologia procesului de creație divină ea fiind una dintre primele ele-mente create de Divinitate Conform unor texte cabalistice medie vale că-derea lui Adam ndash unul dintre momen-tele capitale ndash este marcat de pier-

derea unui atribut de-osebit ndash de a contem-pla și ex-per imenta lumina Pa-r a d i s u l u i iar reconsti-tuirea stării a d a m i c e urmărește recupe ra -

rea acestei tehnici De asemenea tex-tele cabalistice menționează că invo-carea Arborelui Cunoașterii și a celor zece manifestări ale lui Dumnezeu ndash Sefirot ndash poate apropia omul de starea inițială de contemplație paradiziacă Diferența dintre filozofie și misticism

arată prof Felicia Waldman este dată chiar de percepția asupra Luminii și Paradisului Dacă pentru Maimonide experiența Paradisului era una men-tală pentru cabaliști era una corpora-lă vizibilă iar diferențele nu se opresc aici Pentru unii adepți ai filozofiei precum Maimonide și alții Dumnezeu era un intelect iar pentru cabaliști era o strălucire Toate aceste percepții ilustrează faptul că știința Cabalei este o profundă formă de misticism icircn care unele tipuri de experiențe extre-me sunt căutate și considerate poziti-

ve doar pen-tru cei inițiați

Publicis-tul israelian Attila Som-falvi analist politic și-a transmis me-sajul chiar din holul Knessetului din Ierusa-lim unde a p a r t i c i p a t

la icircnvestirea noului Guvern israelian de uniune națională El a arătat că acesta s-a născut icircntr-o situație poli-tică specială după trei runde de ale-geri legislative neconcludente și icircn condițiile desfășurării pandemiei de coronavirus Jurnalistul a prezentat noul guvern mai numeros decacirct toate guvernele anterioare aproape jumă-tate din deputați deținacircnd portofolii de miniștri sau de miniștri adjuncți Este un guvern icircn care cei doi prim-miniștri vor ocupa funcția prin rotație și pentru aceasta a trebuit să se schimbe legi Attila Somfalvi a menționat că pacircnă de curacircnd situația securității Israelului era bună dar icircn perspectivă aceasta se va schimba deoarece decizia de a pune icircn aplicare anexarea unei părți a Cisiordaniei va provoca acte de violență El și-a exprimat speranța că Guvernul va rezista

Havdala onlinebdquoIcircn cadrul fiecărei ediții Bereshit se

organizează un moment special de obicei icircn centrul orașului icircn care ne icircntacirclnim De această dată ceremo-nia de Havda-la va avea loc online iar pri-etenul nostru rabinul Shalom Levi este ală-turi de noi din Israelrdquo a spus Ery Pervulescu icircn deschiderea ceremoniei de Havdala a pri-mei ediții Bereshit exclusiv online

bdquoMă bucur să fiu alături de voi de aici din Israel Ne-am icircntacirclnit deja de cacircteva ori icircn Romacircnia Am fost aproa-pe la toate edițiile și de fiecare dată sunt foarte fericit să fiu alături de voi și să vă privesc icircn ochi Să ne icircntacirclnim cu bine și să ne stracircngem macircinile

Vreau să-i mulțumesc lui Au-rel Vainer cel care ține unite toate comunitățile evreiești din Romacircnia și pe care trebuie să-l aplaudăm icircm-preună Desigur trebuie să mulțumim Jointului și tuturor Centrelor Comu-nitare din Romacircniardquo a spus rabinul Shalom Levy care i-a invitat pe toți să participe la ceremonie din casele lor

bdquoChiar dacă am fost departe v-am simțit pe toți aproaperdquo a spus Ery Pervulescu icircn final

Și Adrian Gueron a mulțumit pen-tru o experiență unică aceea a unui eveniment atacirct de complex cum este Bereshit organizat pentru prima dată exclusiv online bdquoA fost o experiență pentru noi toți și așa cum spunea Ovidiu Bănescu acest program este despre dumneavoastră și pentru dumneavoastră Fie ca la ediția urmă-toare să ne revedem fizic așa cum am făcut icircn edițiile anterioarerdquo a spus Adrian Gueron

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreună(Urmare din pag 5)

Ziua Ierusalimului la Sinagoga Mare din Capitală Datoria noastră ndash să dăm valoare acestei zile

Reunificarea Ierusalimului icircn timpul Războiului de Șase Zile din 1967 a fost pivotul evenimentului online organizat de FCER la Sinagoga Mare din Ca-pitală deschis de secretarul general al Federației Eduard Kupferberg

Au fost schițate cacircteva repere istorice și afective ale sărbătorii Icircn secolul X icircnaintea erei actuale rege-le David a proclamat capitala regatului la Ierusalim Primul Templu a fost construit de regele Solomon Al Doilea Templu a fost ridicat după reicircntoarcerea evreilor din exilul babilonian Legătura indestructibi-lă a evreilor cu Ierusalimul a continuat de-a lungul unei Diaspore de 2000 de ani de la distrugerea celui de-al Doilea Templu la renașterea Israelului modern concretizată prin urarea La anul la Ierusalim rostită la marile sărbători Vis devenit realitate bdquoIerusalimul n-a fost vreodată divizat nici icircn perioada triburilorrdquo reamintea la ceremonia din 1967 ministrul israeli-an de Interne Moshe Shapiro după ce fusese pro-clamată Declarația de Reunificare a Ierusalimului bdquoSunt icircncredințat că de azi va fi pentru totdeauna un oraș unitrdquo

bdquoDacă vizitezi Israelul nu poți să nu acorzi timp de văzut Ierusalimul să nu ajungi la Kotel Hamaravi ndash Zidul de Apus singurul vestigiu rămas din Tem-plul clădit de Solomon reclădit după revenirea din primul exilrdquo a spus președintele FCER dr Aurel Va-iner icircnfățișacircnd ambivalența ndash istorie și modernitate ndash a bdquocapitalei eterne și indivizibile a Israelului și a evreilor de pretutindenirdquo bdquoDe te voi uita Ierusalime să-și uite dreapta mea destoinicia eirdquo a citat vorbi-torul celebrul verset psalmic A vorbit despre Me-nora simbolul luminii străjuind Knessetul despre orașul icircnvățăturii sacre și seculare icircn care trăiesc evrei veniți din diverse țări ale lumii dar și nativi din a cincea generație despre sacralitatea sa pentru cele trei religii avrahamice iudaism creștinism is-

lam Dr Aurel Vainer a reliefat totodată importanța numeroaselor instituții academice culturale israeli-ene din Ierusalim oferindu-i orașului dimensiunea spirituală specifică bdquoCred că e de datoria noastră a evreilor din Romacircnia ndash a accentuat ndash să dăm va-loare acestei zilerdquo

bdquoReicircntregirea Ierusalimului este o zi specială pentru Israelrdquo a subliniat șeful adjunct al Misiunii diplomatice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Ra-faeli bdquoIerusalimul este unic pentru evreii din Israel și din icircntreaga lumerdquo Icircn capitala țării se află sediile principalelor instituții administrative religioase juri-dice Sub raport religios orașul este important de-opotrivă pentru evrei creștini și musulmani După reunificarea Ierusalimului statul evreu protejează

Locurile Sfinte și acordă libertate de credință icircn res-pect reciproc Ierusalimul este un loc bdquoicircncărcat de istorie spiritualitate plin de efervescență creatoare cu largă deschidere spre viitor Un viitor al dezvol-tării culturale și al recunoașterii internaționalerdquo pe drept cuvacircnt bdquooraș al păciirdquo

bdquoIcircn Antichitate cacircnd Israelul era icircmpărțit icircntre triburi Ierusalimul nu revine vreunuia anume fiind-

că Orașul Sfacircnt este un teritoriu comun simbol al unității noastrerdquo a specificat prim-rabinul FCER Rafael Shaffer bdquoEste Orașul care ne face pe toți ha-verim ceea ce icircnseamnă și prieteni și unițirdquo Ieru-salimul nu a fost reunificat icircn 1948 cacircnd a fost pro-clamată independența de stat a Israelului a explicat vorbitorul ca nici una din cele două formațiuni milita-re din Haganah care au intrat icircn Ierusalim Palmach ndash pe Poarta Leilor și Etzioni ndash pe Poarta Shhem să nu-și revendice icircntacircietatea bdquoIerusalimul va fi unit dacă toți evreii vor fi unițirdquo Icircn sprijinul afirmațiilor a rostit icircn romacircnă și ebraică Psalmul 122 al lui David O cacircntare a treptelor bdquoIerusalime tu ești zidit ca o cetate făcută dintr-o bucatăRugați-vă pentru pa-cea IerusalimuluiDe dragul fraților și prietenilor meiFac urări pentru fericirea tardquo

Un documentar despre istoria Ierusalimului de la origini pacircnă icircn prezent și cacircntecul bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo interpretat de cantorul Emanuel Pus-ztai cacircntec de suflet al evreilor de pretutindeni că-ruia după reunificare i s-a adăugat o strofă la final au icircncheiat Ziua Ierusalimului

Icircn continuare am primit Șabatul prefațat de ru-găciunile pentru Minha oficiate de cantorul Ema-nuel Pusztai Drașa prim-rabinului Rafael Shaffer despre pericopa săptămacircnii Bamidbar privind ordi-nea icircn care mergeau și poposeau strămoșii noștri icircn deșert a fost un comentariu cu trimiteri icircn actualita-te prin păstrarea ordinii icircn casă și icircn afara casei icircn perioada pandemiei ne păstrăm echilibrul interior Rugăciunile de Kabalat Șabat icircn interpretarea can-torului Emanuel Pusztai au deschis ancestralului poarta prin care s-a icircntacirclnit cu modernitatea

Au fost aduse mulțumiri lui Laurențiu Zilberman care a asigurat transmisia live

IULIA DELEANU

La 24 octom-brie 1941 gene-

ralul Macici a primit de la Cabinetul militar al lui Ion Antonescu ordinul tele-grafic care extindea amploarea repre-saliilor icircmpotriva populației evreieștirdquo

După cum scrie Dr Ottmar Traș-că citat icircn document bdquoaproximativ 22000 de evrei au fost icircnghesuiți icircn patru magazii Aceste magazii au fost mai icircntacirci mitraliate iar ulterior incendiate pe racircnd cu excepția ul-timei magazii care a fost minată și aruncată icircn aer la aceeași oră la care explodase clădirea Comandamentu-lui militar adică ora 1745rdquo

Și Jean Ancel descrie scena bdquoVacarmul și scenele icircnfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare femei cu părul icircn flăcări oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile maga-ziilor incendiate căutacircnd icircnnebuniți o scăpare De jur icircmprejur icircnsă icirci țintea arma ostașilor care aveau or-dinul de a nu scăpa niciun civilrdquo

Ordinul a fost executat bdquosub su-pravegherea generalului Macici Ni-colaerdquo după cum a raportat genera-lul Iosif Iacobici Șeful Marelui Stat Major

bdquoCrimele icircmpotriva umanității și crimele de război sunt imprescriptibi-le atacirct din punct de vedere legal cacirct și moral Nimic nu poate șterge amin-tirea oamenilor care au fost uciși fără vină lipsa totală de umanitate și tra-gediile care le-au urmat Masacrul de la Odessa a fost un element urmat de multe altelerdquo a scris Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook

Interpelare icircmpotriva

reabilitării criminalului

de război Nicolae Macici

(Urmare din pag 2)

Mulțime la Zidul Placircngerii de Iom Ierușalaim

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 7

IcircN ATENȚIA SUPRAVIEȚUITORILOR HOLOCAUSTULUI ȘI A SOȚILORSOȚIILORClaims Conference a negociat cu guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE și Article 2Următorii supraviețuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutați in ghetourile deschise menționate mai jos pentru o perioada de cel puțin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull In Romacircnia supraviețuitorii persecutați icircn Botoșani Galați Focșani Tecuci Roman Piatra Neamț Bacircrlad Vaslui Alba Iulia ConstanțaTărgu Neamț Hărlău Buzău Racircmnicu Sărat Stefănesti Craiova Pașcani sau Bacău icircntre August 1941 și August 1944

bull Icircn Bulgaria supraviețuitorii persecutați icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 și Septembrie 1944bull Icircn Olanda supraviețuitorii persecutați icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 și Septembrie 1943Notă De asemenea evreii victime ale persecuției naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria și Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanții care erau fetuși icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuția descrisă pot fi și ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesați wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soțiisoțiile beneficiarilor decedați ai Fondului CEE Article 2Icircncepănd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăți către soțiisoțiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedați ale fondurilor Europa Centrală și de Est (CEE) și Article 2 Soțiasoțul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate dupa decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptățit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pănă la 9 luni plătiți icircn 3 plăți trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiții

1 Soțul supraviețuitor este icircn viață la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tărziu și2 Soțul supraviețuitor e icircn viață la data plății și3 Soțul supraviețuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 și4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrului programului

Soțul supraviețuitor trebuie să fie icircn viață la data fiecărei plățiCeilalți moștenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptățiți a primi vreo plată icircn locul soțului supraviețuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesați wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informații contactațiClaims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email infodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteți un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieți la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

IcircN ATENŢIA SUPRAVIEŢUITORILOR HOLOCAUSTULUI Şl A SOŢILORSOŢIILOR Claims Conference a negociat cu Guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE şi Article 2 Următorii supravieţuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutaţi icircn ghetourile deschise menţionate mai jos pentru o perioada de cel puţin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull Icircn Romacircnia supravieţuitorii persecutaţi icircn Botoşani Galaţi Focşani Tecuci Roman Piatra Neamţ Bacircrlad Vaslui Alba Iulia Constanţa Tacircrgu Neamţ Hacircrlău Buzău Racircmnicu Sărat Ștefănești Craiova Paşcani sau Bacău icircntre August 1941 şi August 1944

bull Icircn Bulgaria supravieţuitorii persecutaţi icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 şi Septembrie 1944 bull Icircn Olanda supravieţuitorii persecutaţi icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 şi Septembrie 1943 Notă De asemenea evreii victime ale persecuţiei naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria şi Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanţii care erau fetuşi icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuţia descrisă pot fi şi ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesaţi wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soţiisoţiile beneficiarilor decedaţi ai Fondului CEE Article 2 Icircncepacircnd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăţi către soţiisoţiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedaţi ale fondurilor Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Article 2 Soţiasoţul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate după decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptăţit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pacircnă la 9 luni plătiţi icircn 3 plăţi trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiţii

1 Soţul supravieţuitor este icircn viaţă la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tacircrziu şi 2 Soţul supravieţuitor e icircn viaţă la data plăţii şi 3 Soţul supravieţuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 şi 4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrul programului

Soţul supravieţuitor trebuie să fie icircn viaţă la data fiecărei plăţi Ceilalţi moştenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptăţiţi a primi vreo plată icircn locul soţului supravieţuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesaţi wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informaţii contactaţi Claims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001 Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email nfodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteţi un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieţi la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

TES-FEST ndash ediția a V-aIcircn perioada 25-31 mai Teatrul Evreiesc de Stat

din București a organizat cea de-a V-a ediție a Festi-valului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST ndash The Best of TES-FEST Ediția retrospectivă din acest an difuzată online pe rețelele Facebook și Youtu-be a reunit cele mai de succes evenimente cultu-ral-artistice care au avut ca temă centrală limba şi cultura idiş concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri proiecții foto și spectacole-lectură Potrivit organizatorilor cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST este un simbol al continuității ce ilustrează dorința Teatrului Evreiesc de Stat de a menține viu spiritul limbii și culturii idiș de a crea chiar și de la distanță o poartă spre cunoaștere spre diversitate culturală precum și de a demonstra că prin solidaritate prietenie și sinceritate valorile culturale reale sunt mai prezente și mai importante ca niciodată

In Memoriam Leonie Waldman Eliad

Unul dintre momentele speciale ale acestei ediții a fost dedicat memoriei actriței Leonie Waldman-Eliad (1932-2015) unul dintre simbolurile Teatrului Evreiesc din Romacircnia care a urcat pe scena din str Dr Iuliu Barasch icircncă din anul icircnființării sale ndash 1948 Momente din spectacolele Mazl Tovhellip and Justice for All și Motke Hoțul icircn regia lui Andrei Muntea-nu au fost prezentate publicului care a avut astfel șansa să o revadă și să se bucure de glasul celei supranumite bdquosteaua cacircntecului evreiesc din Romacirc-niardquo

Nici o zi fără un spectacol idișIcircncă din prima zi cele două spectacole The

Essence A Yiddish Theatre Dim Sum icircn regia lui Allen Lewis Rickman și Visătorul icircn regia lui Ra-fael Goldwaser au oferit publicului un amalgam de sentimente și episoade tragicomice din care nu au lipsit glumele dar și situații sau amintiri icircncărcate de realism și pe alocuri deziluzie

Un alt spectacol prezentat online a fost Vrăji-toarea coproducție a Teatrului Evreiesc de Stat și Folks biene din New York icircn regia lui Motl Did-ner bazat pe textul semnat de Avram Gold faden Consecvența icircn prezentarea sa sub forma unui spectacol de operetă a evidențiat icircntr-un mod apar-te jocul actoricesc și nu icircn ultimul racircnd subiectul o poveste de dragoste periclitată de vrăjitoarea icircnfățișată icircn travesti de Rafael Goldwaser Reali-zat icircn numai zece zile spectacolul este rezultatul cercetărilor lui Zalmen Mlotek asupra muzicii idiș și al unui workshop de teatru pe care l-a coordonat

Icircn aceeași categorie este și copro ducția TES amp Invitații Păunul de aur realizată icircn anul 2019 icircn regia lui Andrei Munteanu bazat pe textele poetului Ițic Manger Din distribuție fac parte atacirct actori ai TES cacirct și invitați precum Efim Ciornicirci Allan Rick-man Yelena Shmuelson și Aron Kula

Poezia lui Iţic Manger a fost readusă icircn prim-plan icircn cadrul evenimentului bdquoReflecțiile unui poet rătăcitldquo o prezentare despre spiritul și moștenirea culturală lăsată de unul dintre cei mai importanți poeți de limbă idiș născut la Cernăuți și care a trăit peste un deceniu și la București Poezia și spiritul mangerian sunt evocate și icircn spectacolul Cacircntece-le biblice producție a Teatrului Evreiesc bdquoEster Ra-chel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia regia fiind semnată tot de Andrei Munteanu Cu acest prilej icircntr-o atmosferă cu totul inedită personaje-le din Tora ne sunt icircnfățișate ca niște oameni con-temporani așa cum apar ele icircn volumul bdquoCacircntecele Humașuluirdquo Fantezia lui Ițic Manger ne poartă prin cele mai icircncurcate pasaje ale Torei icircncercacircnd să explice prin metodele specifice poeziei principale-le momente din istoria poporului evreu Spectaco-lul este completat de muzica lui Dov Seltzer unul dintre cei mai mari compozitori evrei contemporani care a scris special pentru acest volum muzica și orchestrația

Pește umplut cu garnitură pro duc ție a Teatrul Evreiesc de Stat bdquoȘalomldquo din Moscova a icircmbinat momentele dramatice (descrierea vieții din ștetl-uri) icircn care bdquonu pentru toată lumea zacircmbește Dumne-zeuldquo iar visul prosperității americane rămacircne ne-

alterat bdquoDacă se găsește un locșor cald și pentru mine scrie-mi și voi veni de oriunderdquo cu dansurile formației bdquoGefilte fișldquo și cacircntecele icircn idiș

Poezie și cacircnteceAșa cum și-a obișnuit spectatorii cu prilejul fie-

cărei ediții Teatrul Evreiesc de Stat și-a icircndreptat atenția atacirct asupra muzicii klezmer cacirct și a poeziei Unul dintre evenimentele muzicale special pregătite pentru această ediție s-a intitulat bdquoPrimul Cacircntecrdquo de Ițic Fefer icircn interpretarea actriței Geni-Brenda Vexler și a Luanei Stoica care au recitat icircn idiș cu o ilustrație muzicală semnată de Kurt Weil Tot cu prilejul aniversării poetului Ițic Manger directoarea Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a re-citat poezia Sankt Beșt acompaniamentul muzical fiind semnat de prof Mihai Murariu De asemenea cu ocazia Zilei Limbii și Teatrului Iidș actrița Nata-lie Ester a prezentat un monolog din spectacolul bdquoCartea lui Ruthrdquo de Mario Diament icircn regia și cu ilustrația muzicală a lui Moșe Yassur

Din edițiile precedente iubitorii de muzică au putut revedea fragmente din concertele susținute de voci ilustre precum Zalmen Mlotek (SUA) tru-pa Soul to Soul (SUA) Bucharest Klezmer Band amp TES Orchestra Efim Ciornicirci (Rep Moldova) Le Petit Mish-Mash (Franța) sau The Klezmatics (SUA)

Suita s-a icircncheiat cu realizarea cea mai ambi-țioasă ca anvergură și multiplă performanță ndash Scripcarul pe acoperiș (Vezi pag 24 TES-FEST online)

DAN DRUȚĂ

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

perspectiva lui Osea poate fi

interpretată ca o trimitere la icircnceput un icircnceput care nu este cu putință fără icircntoarcerea la momentul zero iar deșertul poate materializa acest con-cept relevat de cei doi profeți anterior menționați Conform scrierilor unui midraș o altă perspectivă evocată de prof Barzilai ar fi cea conform căre-ia Tora a fost oferită icircn deșert tocmai datorită preceptelor sale cu caracter universal care nu se adresează doar poporului evreu ci icircntregii umanități Unul dintre elementele centrale ale universalității Torei este dat chiar de preceptul Dumnezeului Unic care poate fi acceptat de orice altă națiune

Despre importanța luminii icircn pro-cesul de creație a vorbit conf univ dr Felicia Wald man de la Centrul de Stu-dii Ebraice al Facultății de Litere Uni-ver sitatea din București Ea a arătat că importanța luminii este dată chiar de cronologia procesului de creație divină ea fiind una dintre primele ele-mente create de Divinitate Conform unor texte cabalistice medie vale că-derea lui Adam ndash unul dintre momen-tele capitale ndash este marcat de pier-

derea unui atribut de-osebit ndash de a contem-pla și ex-per imenta lumina Pa-r a d i s u l u i iar reconsti-tuirea stării a d a m i c e urmărește recupe ra -

rea acestei tehnici De asemenea tex-tele cabalistice menționează că invo-carea Arborelui Cunoașterii și a celor zece manifestări ale lui Dumnezeu ndash Sefirot ndash poate apropia omul de starea inițială de contemplație paradiziacă Diferența dintre filozofie și misticism

arată prof Felicia Waldman este dată chiar de percepția asupra Luminii și Paradisului Dacă pentru Maimonide experiența Paradisului era una men-tală pentru cabaliști era una corpora-lă vizibilă iar diferențele nu se opresc aici Pentru unii adepți ai filozofiei precum Maimonide și alții Dumnezeu era un intelect iar pentru cabaliști era o strălucire Toate aceste percepții ilustrează faptul că știința Cabalei este o profundă formă de misticism icircn care unele tipuri de experiențe extre-me sunt căutate și considerate poziti-

ve doar pen-tru cei inițiați

Publicis-tul israelian Attila Som-falvi analist politic și-a transmis me-sajul chiar din holul Knessetului din Ierusa-lim unde a p a r t i c i p a t

la icircnvestirea noului Guvern israelian de uniune națională El a arătat că acesta s-a născut icircntr-o situație poli-tică specială după trei runde de ale-geri legislative neconcludente și icircn condițiile desfășurării pandemiei de coronavirus Jurnalistul a prezentat noul guvern mai numeros decacirct toate guvernele anterioare aproape jumă-tate din deputați deținacircnd portofolii de miniștri sau de miniștri adjuncți Este un guvern icircn care cei doi prim-miniștri vor ocupa funcția prin rotație și pentru aceasta a trebuit să se schimbe legi Attila Somfalvi a menționat că pacircnă de curacircnd situația securității Israelului era bună dar icircn perspectivă aceasta se va schimba deoarece decizia de a pune icircn aplicare anexarea unei părți a Cisiordaniei va provoca acte de violență El și-a exprimat speranța că Guvernul va rezista

Havdala onlinebdquoIcircn cadrul fiecărei ediții Bereshit se

organizează un moment special de obicei icircn centrul orașului icircn care ne icircntacirclnim De această dată ceremo-nia de Havda-la va avea loc online iar pri-etenul nostru rabinul Shalom Levi este ală-turi de noi din Israelrdquo a spus Ery Pervulescu icircn deschiderea ceremoniei de Havdala a pri-mei ediții Bereshit exclusiv online

bdquoMă bucur să fiu alături de voi de aici din Israel Ne-am icircntacirclnit deja de cacircteva ori icircn Romacircnia Am fost aproa-pe la toate edițiile și de fiecare dată sunt foarte fericit să fiu alături de voi și să vă privesc icircn ochi Să ne icircntacirclnim cu bine și să ne stracircngem macircinile

Vreau să-i mulțumesc lui Au-rel Vainer cel care ține unite toate comunitățile evreiești din Romacircnia și pe care trebuie să-l aplaudăm icircm-preună Desigur trebuie să mulțumim Jointului și tuturor Centrelor Comu-nitare din Romacircniardquo a spus rabinul Shalom Levy care i-a invitat pe toți să participe la ceremonie din casele lor

bdquoChiar dacă am fost departe v-am simțit pe toți aproaperdquo a spus Ery Pervulescu icircn final

Și Adrian Gueron a mulțumit pen-tru o experiență unică aceea a unui eveniment atacirct de complex cum este Bereshit organizat pentru prima dată exclusiv online bdquoA fost o experiență pentru noi toți și așa cum spunea Ovidiu Bănescu acest program este despre dumneavoastră și pentru dumneavoastră Fie ca la ediția urmă-toare să ne revedem fizic așa cum am făcut icircn edițiile anterioarerdquo a spus Adrian Gueron

Bereshit online 2020 ndash Despărțiți dar icircmpreună(Urmare din pag 5)

Ziua Ierusalimului la Sinagoga Mare din Capitală Datoria noastră ndash să dăm valoare acestei zile

Reunificarea Ierusalimului icircn timpul Războiului de Șase Zile din 1967 a fost pivotul evenimentului online organizat de FCER la Sinagoga Mare din Ca-pitală deschis de secretarul general al Federației Eduard Kupferberg

Au fost schițate cacircteva repere istorice și afective ale sărbătorii Icircn secolul X icircnaintea erei actuale rege-le David a proclamat capitala regatului la Ierusalim Primul Templu a fost construit de regele Solomon Al Doilea Templu a fost ridicat după reicircntoarcerea evreilor din exilul babilonian Legătura indestructibi-lă a evreilor cu Ierusalimul a continuat de-a lungul unei Diaspore de 2000 de ani de la distrugerea celui de-al Doilea Templu la renașterea Israelului modern concretizată prin urarea La anul la Ierusalim rostită la marile sărbători Vis devenit realitate bdquoIerusalimul n-a fost vreodată divizat nici icircn perioada triburilorrdquo reamintea la ceremonia din 1967 ministrul israeli-an de Interne Moshe Shapiro după ce fusese pro-clamată Declarația de Reunificare a Ierusalimului bdquoSunt icircncredințat că de azi va fi pentru totdeauna un oraș unitrdquo

bdquoDacă vizitezi Israelul nu poți să nu acorzi timp de văzut Ierusalimul să nu ajungi la Kotel Hamaravi ndash Zidul de Apus singurul vestigiu rămas din Tem-plul clădit de Solomon reclădit după revenirea din primul exilrdquo a spus președintele FCER dr Aurel Va-iner icircnfățișacircnd ambivalența ndash istorie și modernitate ndash a bdquocapitalei eterne și indivizibile a Israelului și a evreilor de pretutindenirdquo bdquoDe te voi uita Ierusalime să-și uite dreapta mea destoinicia eirdquo a citat vorbi-torul celebrul verset psalmic A vorbit despre Me-nora simbolul luminii străjuind Knessetul despre orașul icircnvățăturii sacre și seculare icircn care trăiesc evrei veniți din diverse țări ale lumii dar și nativi din a cincea generație despre sacralitatea sa pentru cele trei religii avrahamice iudaism creștinism is-

lam Dr Aurel Vainer a reliefat totodată importanța numeroaselor instituții academice culturale israeli-ene din Ierusalim oferindu-i orașului dimensiunea spirituală specifică bdquoCred că e de datoria noastră a evreilor din Romacircnia ndash a accentuat ndash să dăm va-loare acestei zilerdquo

bdquoReicircntregirea Ierusalimului este o zi specială pentru Israelrdquo a subliniat șeful adjunct al Misiunii diplomatice a Israelului icircn Romacircnia Tania Berg Ra-faeli bdquoIerusalimul este unic pentru evreii din Israel și din icircntreaga lumerdquo Icircn capitala țării se află sediile principalelor instituții administrative religioase juri-dice Sub raport religios orașul este important de-opotrivă pentru evrei creștini și musulmani După reunificarea Ierusalimului statul evreu protejează

Locurile Sfinte și acordă libertate de credință icircn res-pect reciproc Ierusalimul este un loc bdquoicircncărcat de istorie spiritualitate plin de efervescență creatoare cu largă deschidere spre viitor Un viitor al dezvol-tării culturale și al recunoașterii internaționalerdquo pe drept cuvacircnt bdquooraș al păciirdquo

bdquoIcircn Antichitate cacircnd Israelul era icircmpărțit icircntre triburi Ierusalimul nu revine vreunuia anume fiind-

că Orașul Sfacircnt este un teritoriu comun simbol al unității noastrerdquo a specificat prim-rabinul FCER Rafael Shaffer bdquoEste Orașul care ne face pe toți ha-verim ceea ce icircnseamnă și prieteni și unițirdquo Ieru-salimul nu a fost reunificat icircn 1948 cacircnd a fost pro-clamată independența de stat a Israelului a explicat vorbitorul ca nici una din cele două formațiuni milita-re din Haganah care au intrat icircn Ierusalim Palmach ndash pe Poarta Leilor și Etzioni ndash pe Poarta Shhem să nu-și revendice icircntacircietatea bdquoIerusalimul va fi unit dacă toți evreii vor fi unițirdquo Icircn sprijinul afirmațiilor a rostit icircn romacircnă și ebraică Psalmul 122 al lui David O cacircntare a treptelor bdquoIerusalime tu ești zidit ca o cetate făcută dintr-o bucatăRugați-vă pentru pa-cea IerusalimuluiDe dragul fraților și prietenilor meiFac urări pentru fericirea tardquo

Un documentar despre istoria Ierusalimului de la origini pacircnă icircn prezent și cacircntecul bdquoIerușalaim șel Zahavrdquo interpretat de cantorul Emanuel Pus-ztai cacircntec de suflet al evreilor de pretutindeni că-ruia după reunificare i s-a adăugat o strofă la final au icircncheiat Ziua Ierusalimului

Icircn continuare am primit Șabatul prefațat de ru-găciunile pentru Minha oficiate de cantorul Ema-nuel Pusztai Drașa prim-rabinului Rafael Shaffer despre pericopa săptămacircnii Bamidbar privind ordi-nea icircn care mergeau și poposeau strămoșii noștri icircn deșert a fost un comentariu cu trimiteri icircn actualita-te prin păstrarea ordinii icircn casă și icircn afara casei icircn perioada pandemiei ne păstrăm echilibrul interior Rugăciunile de Kabalat Șabat icircn interpretarea can-torului Emanuel Pusztai au deschis ancestralului poarta prin care s-a icircntacirclnit cu modernitatea

Au fost aduse mulțumiri lui Laurențiu Zilberman care a asigurat transmisia live

IULIA DELEANU

La 24 octom-brie 1941 gene-

ralul Macici a primit de la Cabinetul militar al lui Ion Antonescu ordinul tele-grafic care extindea amploarea repre-saliilor icircmpotriva populației evreieștirdquo

După cum scrie Dr Ottmar Traș-că citat icircn document bdquoaproximativ 22000 de evrei au fost icircnghesuiți icircn patru magazii Aceste magazii au fost mai icircntacirci mitraliate iar ulterior incendiate pe racircnd cu excepția ul-timei magazii care a fost minată și aruncată icircn aer la aceeași oră la care explodase clădirea Comandamentu-lui militar adică ora 1745rdquo

Și Jean Ancel descrie scena bdquoVacarmul și scenele icircnfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare femei cu părul icircn flăcări oameni răniți și aprinși de vii ieșeau prin acoperișul sau spărturile maga-ziilor incendiate căutacircnd icircnnebuniți o scăpare De jur icircmprejur icircnsă icirci țintea arma ostașilor care aveau or-dinul de a nu scăpa niciun civilrdquo

Ordinul a fost executat bdquosub su-pravegherea generalului Macici Ni-colaerdquo după cum a raportat genera-lul Iosif Iacobici Șeful Marelui Stat Major

bdquoCrimele icircmpotriva umanității și crimele de război sunt imprescriptibi-le atacirct din punct de vedere legal cacirct și moral Nimic nu poate șterge amin-tirea oamenilor care au fost uciși fără vină lipsa totală de umanitate și tra-gediile care le-au urmat Masacrul de la Odessa a fost un element urmat de multe altelerdquo a scris Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook

Interpelare icircmpotriva

reabilitării criminalului

de război Nicolae Macici

(Urmare din pag 2)

Mulțime la Zidul Placircngerii de Iom Ierușalaim

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 7

IcircN ATENȚIA SUPRAVIEȚUITORILOR HOLOCAUSTULUI ȘI A SOȚILORSOȚIILORClaims Conference a negociat cu guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE și Article 2Următorii supraviețuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutați in ghetourile deschise menționate mai jos pentru o perioada de cel puțin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull In Romacircnia supraviețuitorii persecutați icircn Botoșani Galați Focșani Tecuci Roman Piatra Neamț Bacircrlad Vaslui Alba Iulia ConstanțaTărgu Neamț Hărlău Buzău Racircmnicu Sărat Stefănesti Craiova Pașcani sau Bacău icircntre August 1941 și August 1944

bull Icircn Bulgaria supraviețuitorii persecutați icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 și Septembrie 1944bull Icircn Olanda supraviețuitorii persecutați icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 și Septembrie 1943Notă De asemenea evreii victime ale persecuției naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria și Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanții care erau fetuși icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuția descrisă pot fi și ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesați wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soțiisoțiile beneficiarilor decedați ai Fondului CEE Article 2Icircncepănd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăți către soțiisoțiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedați ale fondurilor Europa Centrală și de Est (CEE) și Article 2 Soțiasoțul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate dupa decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptățit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pănă la 9 luni plătiți icircn 3 plăți trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiții

1 Soțul supraviețuitor este icircn viață la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tărziu și2 Soțul supraviețuitor e icircn viață la data plății și3 Soțul supraviețuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 și4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrului programului

Soțul supraviețuitor trebuie să fie icircn viață la data fiecărei plățiCeilalți moștenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptățiți a primi vreo plată icircn locul soțului supraviețuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesați wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informații contactațiClaims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email infodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteți un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieți la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

IcircN ATENŢIA SUPRAVIEŢUITORILOR HOLOCAUSTULUI Şl A SOŢILORSOŢIILOR Claims Conference a negociat cu Guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE şi Article 2 Următorii supravieţuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutaţi icircn ghetourile deschise menţionate mai jos pentru o perioada de cel puţin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull Icircn Romacircnia supravieţuitorii persecutaţi icircn Botoşani Galaţi Focşani Tecuci Roman Piatra Neamţ Bacircrlad Vaslui Alba Iulia Constanţa Tacircrgu Neamţ Hacircrlău Buzău Racircmnicu Sărat Ștefănești Craiova Paşcani sau Bacău icircntre August 1941 şi August 1944

bull Icircn Bulgaria supravieţuitorii persecutaţi icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 şi Septembrie 1944 bull Icircn Olanda supravieţuitorii persecutaţi icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 şi Septembrie 1943 Notă De asemenea evreii victime ale persecuţiei naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria şi Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanţii care erau fetuşi icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuţia descrisă pot fi şi ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesaţi wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soţiisoţiile beneficiarilor decedaţi ai Fondului CEE Article 2 Icircncepacircnd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăţi către soţiisoţiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedaţi ale fondurilor Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Article 2 Soţiasoţul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate după decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptăţit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pacircnă la 9 luni plătiţi icircn 3 plăţi trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiţii

1 Soţul supravieţuitor este icircn viaţă la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tacircrziu şi 2 Soţul supravieţuitor e icircn viaţă la data plăţii şi 3 Soţul supravieţuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 şi 4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrul programului

Soţul supravieţuitor trebuie să fie icircn viaţă la data fiecărei plăţi Ceilalţi moştenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptăţiţi a primi vreo plată icircn locul soţului supravieţuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesaţi wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informaţii contactaţi Claims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001 Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email nfodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteţi un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieţi la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

TES-FEST ndash ediția a V-aIcircn perioada 25-31 mai Teatrul Evreiesc de Stat

din București a organizat cea de-a V-a ediție a Festi-valului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST ndash The Best of TES-FEST Ediția retrospectivă din acest an difuzată online pe rețelele Facebook și Youtu-be a reunit cele mai de succes evenimente cultu-ral-artistice care au avut ca temă centrală limba şi cultura idiş concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri proiecții foto și spectacole-lectură Potrivit organizatorilor cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST este un simbol al continuității ce ilustrează dorința Teatrului Evreiesc de Stat de a menține viu spiritul limbii și culturii idiș de a crea chiar și de la distanță o poartă spre cunoaștere spre diversitate culturală precum și de a demonstra că prin solidaritate prietenie și sinceritate valorile culturale reale sunt mai prezente și mai importante ca niciodată

In Memoriam Leonie Waldman Eliad

Unul dintre momentele speciale ale acestei ediții a fost dedicat memoriei actriței Leonie Waldman-Eliad (1932-2015) unul dintre simbolurile Teatrului Evreiesc din Romacircnia care a urcat pe scena din str Dr Iuliu Barasch icircncă din anul icircnființării sale ndash 1948 Momente din spectacolele Mazl Tovhellip and Justice for All și Motke Hoțul icircn regia lui Andrei Muntea-nu au fost prezentate publicului care a avut astfel șansa să o revadă și să se bucure de glasul celei supranumite bdquosteaua cacircntecului evreiesc din Romacirc-niardquo

Nici o zi fără un spectacol idișIcircncă din prima zi cele două spectacole The

Essence A Yiddish Theatre Dim Sum icircn regia lui Allen Lewis Rickman și Visătorul icircn regia lui Ra-fael Goldwaser au oferit publicului un amalgam de sentimente și episoade tragicomice din care nu au lipsit glumele dar și situații sau amintiri icircncărcate de realism și pe alocuri deziluzie

Un alt spectacol prezentat online a fost Vrăji-toarea coproducție a Teatrului Evreiesc de Stat și Folks biene din New York icircn regia lui Motl Did-ner bazat pe textul semnat de Avram Gold faden Consecvența icircn prezentarea sa sub forma unui spectacol de operetă a evidențiat icircntr-un mod apar-te jocul actoricesc și nu icircn ultimul racircnd subiectul o poveste de dragoste periclitată de vrăjitoarea icircnfățișată icircn travesti de Rafael Goldwaser Reali-zat icircn numai zece zile spectacolul este rezultatul cercetărilor lui Zalmen Mlotek asupra muzicii idiș și al unui workshop de teatru pe care l-a coordonat

Icircn aceeași categorie este și copro ducția TES amp Invitații Păunul de aur realizată icircn anul 2019 icircn regia lui Andrei Munteanu bazat pe textele poetului Ițic Manger Din distribuție fac parte atacirct actori ai TES cacirct și invitați precum Efim Ciornicirci Allan Rick-man Yelena Shmuelson și Aron Kula

Poezia lui Iţic Manger a fost readusă icircn prim-plan icircn cadrul evenimentului bdquoReflecțiile unui poet rătăcitldquo o prezentare despre spiritul și moștenirea culturală lăsată de unul dintre cei mai importanți poeți de limbă idiș născut la Cernăuți și care a trăit peste un deceniu și la București Poezia și spiritul mangerian sunt evocate și icircn spectacolul Cacircntece-le biblice producție a Teatrului Evreiesc bdquoEster Ra-chel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia regia fiind semnată tot de Andrei Munteanu Cu acest prilej icircntr-o atmosferă cu totul inedită personaje-le din Tora ne sunt icircnfățișate ca niște oameni con-temporani așa cum apar ele icircn volumul bdquoCacircntecele Humașuluirdquo Fantezia lui Ițic Manger ne poartă prin cele mai icircncurcate pasaje ale Torei icircncercacircnd să explice prin metodele specifice poeziei principale-le momente din istoria poporului evreu Spectaco-lul este completat de muzica lui Dov Seltzer unul dintre cei mai mari compozitori evrei contemporani care a scris special pentru acest volum muzica și orchestrația

Pește umplut cu garnitură pro duc ție a Teatrul Evreiesc de Stat bdquoȘalomldquo din Moscova a icircmbinat momentele dramatice (descrierea vieții din ștetl-uri) icircn care bdquonu pentru toată lumea zacircmbește Dumne-zeuldquo iar visul prosperității americane rămacircne ne-

alterat bdquoDacă se găsește un locșor cald și pentru mine scrie-mi și voi veni de oriunderdquo cu dansurile formației bdquoGefilte fișldquo și cacircntecele icircn idiș

Poezie și cacircnteceAșa cum și-a obișnuit spectatorii cu prilejul fie-

cărei ediții Teatrul Evreiesc de Stat și-a icircndreptat atenția atacirct asupra muzicii klezmer cacirct și a poeziei Unul dintre evenimentele muzicale special pregătite pentru această ediție s-a intitulat bdquoPrimul Cacircntecrdquo de Ițic Fefer icircn interpretarea actriței Geni-Brenda Vexler și a Luanei Stoica care au recitat icircn idiș cu o ilustrație muzicală semnată de Kurt Weil Tot cu prilejul aniversării poetului Ițic Manger directoarea Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a re-citat poezia Sankt Beșt acompaniamentul muzical fiind semnat de prof Mihai Murariu De asemenea cu ocazia Zilei Limbii și Teatrului Iidș actrița Nata-lie Ester a prezentat un monolog din spectacolul bdquoCartea lui Ruthrdquo de Mario Diament icircn regia și cu ilustrația muzicală a lui Moșe Yassur

Din edițiile precedente iubitorii de muzică au putut revedea fragmente din concertele susținute de voci ilustre precum Zalmen Mlotek (SUA) tru-pa Soul to Soul (SUA) Bucharest Klezmer Band amp TES Orchestra Efim Ciornicirci (Rep Moldova) Le Petit Mish-Mash (Franța) sau The Klezmatics (SUA)

Suita s-a icircncheiat cu realizarea cea mai ambi-țioasă ca anvergură și multiplă performanță ndash Scripcarul pe acoperiș (Vezi pag 24 TES-FEST online)

DAN DRUȚĂ

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 7

IcircN ATENȚIA SUPRAVIEȚUITORILOR HOLOCAUSTULUI ȘI A SOȚILORSOȚIILORClaims Conference a negociat cu guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE și Article 2Următorii supraviețuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutați in ghetourile deschise menționate mai jos pentru o perioada de cel puțin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull In Romacircnia supraviețuitorii persecutați icircn Botoșani Galați Focșani Tecuci Roman Piatra Neamț Bacircrlad Vaslui Alba Iulia ConstanțaTărgu Neamț Hărlău Buzău Racircmnicu Sărat Stefănesti Craiova Pașcani sau Bacău icircntre August 1941 și August 1944

bull Icircn Bulgaria supraviețuitorii persecutați icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 și Septembrie 1944bull Icircn Olanda supraviețuitorii persecutați icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 și Septembrie 1943Notă De asemenea evreii victime ale persecuției naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria și Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanții care erau fetuși icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuția descrisă pot fi și ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesați wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soțiisoțiile beneficiarilor decedați ai Fondului CEE Article 2Icircncepănd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăți către soțiisoțiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedați ale fondurilor Europa Centrală și de Est (CEE) și Article 2 Soțiasoțul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate dupa decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptățit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pănă la 9 luni plătiți icircn 3 plăți trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiții

1 Soțul supraviețuitor este icircn viață la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tărziu și2 Soțul supraviețuitor e icircn viață la data plății și3 Soțul supraviețuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 și4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrului programului

Soțul supraviețuitor trebuie să fie icircn viață la data fiecărei plățiCeilalți moștenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptățiți a primi vreo plată icircn locul soțului supraviețuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesați wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informații contactațiClaims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email infodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteți un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieți la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

IcircN ATENŢIA SUPRAVIEŢUITORILOR HOLOCAUSTULUI Şl A SOŢILORSOŢIILOR Claims Conference a negociat cu Guvernul german următoarele liberalizări

Fondul CEE şi Article 2 Următorii supravieţuitori evrei ai Holocaustului care au fost persecutaţi icircn ghetourile deschise menţionate mai jos pentru o perioada de cel puţin 3 luni pot fi eligibili pentru o pensie lunară din partea fondului CEE sau Article 2

bull Icircn Romacircnia supravieţuitorii persecutaţi icircn Botoşani Galaţi Focşani Tecuci Roman Piatra Neamţ Bacircrlad Vaslui Alba Iulia Constanţa Tacircrgu Neamţ Hacircrlău Buzău Racircmnicu Sărat Ștefănești Craiova Paşcani sau Bacău icircntre August 1941 şi August 1944

bull Icircn Bulgaria supravieţuitorii persecutaţi icircn Plovdiv icircntre Septembrie 1942 şi Septembrie 1944 bull Icircn Olanda supravieţuitorii persecutaţi icircn ghetou icircn Amsterdam icircntre Septembrie 1941 şi Septembrie 1943 Notă De asemenea evreii victime ale persecuţiei naziste din aceste ghetouri deschise din Romacircnia Bulgaria şi Olanda pot fi eligibili la pensie din partea ZRGB (pensie pentru ghetou) Această pensie nu este administrată de Claims Conference

Notă Nu este posibil a se primi pensie Article 2 icircn completare la o pensie de la BEG

Solicitanţii care erau fetuşi icircn timpul icircn care mama lor a suferit persecuţia descrisă pot fi şi ei eligibili Eligibilitatea depinde de icircndeplinirea criteriilor fondului iar pentru icircntregul set de criterii accesaţi wwwclaimsconorg

Plată nouă pentru soţiisoţiile beneficiarilor decedaţi ai Fondului CEE Article 2 Icircncepacircnd cu 1 Ianuarie 2020 Claims Conference va oferi plăţi către soţiisoţiile eligibili eligibile ai beneficiarilor decedaţi ale fondurilor Europa Centrală şi de Est (CEE) şi Article 2 Soţiasoţul unui beneficiar al Fondului CEEArticle 2 poate după decesul beneficiarului Fondului CEEArticle 2 să fie icircndreptăţit(ă) a primi 513 euro lunar pentru o perioadă de pacircnă la 9 luni plătiţi icircn 3 plăţi trimestriale dacă sunt icircndeplinite următoarele condiţii

1 Soţul supravieţuitor este icircn viaţă la 1 Ianuarie 2020 sau la data cererii care e mai tacircrziu şi 2 Soţul supravieţuitor e icircn viaţă la data plăţii şi 3 Soţul supravieţuitor era căsătorit(ă) cu beneficiarul Fondului CEEArticle 2 la data decesului beneficiarului Fondului CEEArticle 2 şi 4 Beneficiarul Fondului CEEArticle 2 a decedat cacircnd deja primea plată icircn cadrul programului

Soţul supravieţuitor trebuie să fie icircn viaţă la data fiecărei plăţi Ceilalţi moştenitori incluzacircnd copii nu sunt icircndreptăţiţi a primi vreo plată icircn locul soţului supravieţuitor

Pentru a descărca cererea de pe site-ul nostru vă rugăm să accesaţi wwwclaimsconorgapply

Pentru mai multe informaţii contactaţi Claims Conference

PO Box 20064 Tel Aviv Israel 6120001 Tel +972-3-519-4400 Fax +972-3-624-1056 Email nfodeskclaimsconorg

Claims Conference are o Ombudswoman (Avocat al poporului) Pentru a contacta biroul Ombudswoman vă rugăm să trimiteţi un e-mail la Ombudsmanclaimsconorg sau să scrieţi la Ombudswoman PO Box 585 Old Chelsea Station New York NY 10113 USA

TES-FEST ndash ediția a V-aIcircn perioada 25-31 mai Teatrul Evreiesc de Stat

din București a organizat cea de-a V-a ediție a Festi-valului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST ndash The Best of TES-FEST Ediția retrospectivă din acest an difuzată online pe rețelele Facebook și Youtu-be a reunit cele mai de succes evenimente cultu-ral-artistice care au avut ca temă centrală limba şi cultura idiş concretizate prin spectacole de teatru concerte de muzică klezmer workshop-uri proiecții foto și spectacole-lectură Potrivit organizatorilor cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Idiș TES-FEST este un simbol al continuității ce ilustrează dorința Teatrului Evreiesc de Stat de a menține viu spiritul limbii și culturii idiș de a crea chiar și de la distanță o poartă spre cunoaștere spre diversitate culturală precum și de a demonstra că prin solidaritate prietenie și sinceritate valorile culturale reale sunt mai prezente și mai importante ca niciodată

In Memoriam Leonie Waldman Eliad

Unul dintre momentele speciale ale acestei ediții a fost dedicat memoriei actriței Leonie Waldman-Eliad (1932-2015) unul dintre simbolurile Teatrului Evreiesc din Romacircnia care a urcat pe scena din str Dr Iuliu Barasch icircncă din anul icircnființării sale ndash 1948 Momente din spectacolele Mazl Tovhellip and Justice for All și Motke Hoțul icircn regia lui Andrei Muntea-nu au fost prezentate publicului care a avut astfel șansa să o revadă și să se bucure de glasul celei supranumite bdquosteaua cacircntecului evreiesc din Romacirc-niardquo

Nici o zi fără un spectacol idișIcircncă din prima zi cele două spectacole The

Essence A Yiddish Theatre Dim Sum icircn regia lui Allen Lewis Rickman și Visătorul icircn regia lui Ra-fael Goldwaser au oferit publicului un amalgam de sentimente și episoade tragicomice din care nu au lipsit glumele dar și situații sau amintiri icircncărcate de realism și pe alocuri deziluzie

Un alt spectacol prezentat online a fost Vrăji-toarea coproducție a Teatrului Evreiesc de Stat și Folks biene din New York icircn regia lui Motl Did-ner bazat pe textul semnat de Avram Gold faden Consecvența icircn prezentarea sa sub forma unui spectacol de operetă a evidențiat icircntr-un mod apar-te jocul actoricesc și nu icircn ultimul racircnd subiectul o poveste de dragoste periclitată de vrăjitoarea icircnfățișată icircn travesti de Rafael Goldwaser Reali-zat icircn numai zece zile spectacolul este rezultatul cercetărilor lui Zalmen Mlotek asupra muzicii idiș și al unui workshop de teatru pe care l-a coordonat

Icircn aceeași categorie este și copro ducția TES amp Invitații Păunul de aur realizată icircn anul 2019 icircn regia lui Andrei Munteanu bazat pe textele poetului Ițic Manger Din distribuție fac parte atacirct actori ai TES cacirct și invitați precum Efim Ciornicirci Allan Rick-man Yelena Shmuelson și Aron Kula

Poezia lui Iţic Manger a fost readusă icircn prim-plan icircn cadrul evenimentului bdquoReflecțiile unui poet rătăcitldquo o prezentare despre spiritul și moștenirea culturală lăsată de unul dintre cei mai importanți poeți de limbă idiș născut la Cernăuți și care a trăit peste un deceniu și la București Poezia și spiritul mangerian sunt evocate și icircn spectacolul Cacircntece-le biblice producție a Teatrului Evreiesc bdquoEster Ra-chel Kamińska și Ida Kamińskardquo din Varșovia regia fiind semnată tot de Andrei Munteanu Cu acest prilej icircntr-o atmosferă cu totul inedită personaje-le din Tora ne sunt icircnfățișate ca niște oameni con-temporani așa cum apar ele icircn volumul bdquoCacircntecele Humașuluirdquo Fantezia lui Ițic Manger ne poartă prin cele mai icircncurcate pasaje ale Torei icircncercacircnd să explice prin metodele specifice poeziei principale-le momente din istoria poporului evreu Spectaco-lul este completat de muzica lui Dov Seltzer unul dintre cei mai mari compozitori evrei contemporani care a scris special pentru acest volum muzica și orchestrația

Pește umplut cu garnitură pro duc ție a Teatrul Evreiesc de Stat bdquoȘalomldquo din Moscova a icircmbinat momentele dramatice (descrierea vieții din ștetl-uri) icircn care bdquonu pentru toată lumea zacircmbește Dumne-zeuldquo iar visul prosperității americane rămacircne ne-

alterat bdquoDacă se găsește un locșor cald și pentru mine scrie-mi și voi veni de oriunderdquo cu dansurile formației bdquoGefilte fișldquo și cacircntecele icircn idiș

Poezie și cacircnteceAșa cum și-a obișnuit spectatorii cu prilejul fie-

cărei ediții Teatrul Evreiesc de Stat și-a icircndreptat atenția atacirct asupra muzicii klezmer cacirct și a poeziei Unul dintre evenimentele muzicale special pregătite pentru această ediție s-a intitulat bdquoPrimul Cacircntecrdquo de Ițic Fefer icircn interpretarea actriței Geni-Brenda Vexler și a Luanei Stoica care au recitat icircn idiș cu o ilustrație muzicală semnată de Kurt Weil Tot cu prilejul aniversării poetului Ițic Manger directoarea Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a re-citat poezia Sankt Beșt acompaniamentul muzical fiind semnat de prof Mihai Murariu De asemenea cu ocazia Zilei Limbii și Teatrului Iidș actrița Nata-lie Ester a prezentat un monolog din spectacolul bdquoCartea lui Ruthrdquo de Mario Diament icircn regia și cu ilustrația muzicală a lui Moșe Yassur

Din edițiile precedente iubitorii de muzică au putut revedea fragmente din concertele susținute de voci ilustre precum Zalmen Mlotek (SUA) tru-pa Soul to Soul (SUA) Bucharest Klezmer Band amp TES Orchestra Efim Ciornicirci (Rep Moldova) Le Petit Mish-Mash (Franța) sau The Klezmatics (SUA)

Suita s-a icircncheiat cu realizarea cea mai ambi-țioasă ca anvergură și multiplă performanță ndash Scripcarul pe acoperiș (Vezi pag 24 TES-FEST online)

DAN DRUȚĂ

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

I U D A I C A Cei patru captiviCe este vrednic de a fi consemnat din istoria unui

popor Egiptul antic și-a consemnat icircntacirci de toate fa-raonii O istorie a vechii Grecii ar fi incompletă dacă ar omite filozofii O istorie a Italiei nu poate ocoli pictorii sculptorii arhitecții și muzicienii Istoria modernă are ca obiect central schimbările economice și sociale

Cărțile de istorie a evreilor scrise de la distrugerea celui de-al Doilea Templu pacircnă la icircnceputul erei mo-derne au ca obiect transmiterea Torei din generație icircn generație de la maestru la discipol Din aceste cărți cunoaștem numele tuturor icircnvățaților prin care a fost transmisă Tora de la Moșe pacircnă icircn zilele noastre

Una dintre aceste cărți se numește Sefer Haka-bala care s-ar putea traduce Cartea Transmiterii scrisă de Rabi Avraham ibn Daud care a trăit icircn Spa-nia icircn secolul XII Pe lacircngă o listă lungă a numelor maeștrilor și discipolilor lor găsim acolo istorisirea icircnființării primelor centre de studiu al Talmudului din zona Mediteranei

Pentru a icircnțelege cele petrecute avem icircnsă nevoie să cunoaștem contextul După icircncheierea Talmudu-lui Babilonian icircn jurul anului 500 al erei curente au continuat să funcționeze icircn Babilonia școlile icircn care se studia Talmudul numite ieșiva la Sura și Pumba-dita Icircnțeleptul care conducea ieșiva era numit Gaon Perioada de la icircncheierea Talmudului pacircnă la mijlocul secolului XI este cunoscută ca bdquoPerioada Gaonicărdquo

Gaonii erau autoritatea religioasă supremă icircn icircn-treaga lume evreiască Fiind singurii care cunoșteau Talmudul icircn profunzime ei erau singurii autorizați să scoată din el noi verdicte Comunitățile din afara Babi-loniei care se confruntau cu icircntrebări care le depășeau competența trimiteau Gaonului icircntrebarea alături de o pungă de galbeni pentru icircntreținerea ieșivei Cele mai importante texte care s-au păstrat din această pe-rioadă sunt aceste răspunsuri trimise de Gaoni

Icircn afara Babiloniei erau icircn acea perioadă numai două comunități care aveau icircnvățați locali buni cu-noscători ai Talmudului Una era icircn Ereț Israel și una icircn sudul Italiei icircn jurul orașului Bari Deși erau mai puțin dependenți de Gaonii din Babilonia ele nu aveau puterea de a influența alte comunități

Scrie Rabi Avraham ibn Daud icircn Sefer Hakabala bdquoși a ieșit din Cortova un pirat pe nume ben Dma-hin trimis de regele arab din Spania Abd el Rahman el Națer cu o flotă puternică să cucerească corăbii și orașe și s-au icircndreptat spre Grecia și au găsit o corabie cu patru mari icircnțelepți care au plecat din Bari pentru a aduna bani de zestre pentru o mireasă săracă Și a cucerit ben Dmahin corabia și i-a luat pe cei patru ostatici Unul era Rabi Hușiel tatăl lui Rabeinu Hananel Al doilea era Rabinu Moșe tatăl lui Rabi Hanoh Al treilea era Rav Șmaria fiul lui Rabi Elhanan Al patrulea nu știm cine a fost

Și acești icircnțelepți nu au spus nimănui cine sunt Și l-a vacircndut piratul pe Rav Șmaria icircn Alexandria și de acolo a urcat icircn Egipt și i-au numit icircn fruntea lor Și l-a vacircndut pe Rabi Hușiel icircn Africa pe malul mării și de acolo a urcat spre orașul Qeirwan (Kairouan) [din Tunisia de astăzi unde era icircn acele vremuri o puter-nică comunitate evreiască] care era icircn acele vremuri cel mai puternic oraș arab din partea de apus și l-au numit pe Rabi Hușiel icircn fruntea lor și acolo s-a născut fiul său Rabeinu Hananel

Și cacircnd a venit piratul la Cortova i-a vacircndut pe Rabi Moșe și Rabi Hanoh fiul său și i-au răscum-părat evreii din Cortova crezacircnd că sunt oameni de racircnd Și era acolo o sinagogă și era acolo un da-yan [judecător rabinic] foarte cucernic pe nume Rabi Natan dar nu erau buni cunoscători ai Talmudului totuși pe cacirct știau se străduiau să icircnvețe Și cacircnd icircnvățau despre slujba pe care o slujea Cohen Gadol icircn ziua de Iom Kipur Și stătea Rabi Moșe la margine ca un slujbaș și a pus o icircntrebare și nu a știut Rabi Natan să răspundă Și cacircnd au auzit Rabi Natan și discipolii s-au mirat și l-au rugat pe el să explice el și le-a explicat cum trebuie Atunci l-a icircntrebat fie-care ce nu știa și le-a răspuns tuturor din larga lui icircnțelepciune Atunci le-a spus Rabi Natan că de acum icircncolo nu va mai fi dayan Rabi Moșe va fi icircnvățătorul iar el icirci va fi discipol Atunci l-a numit comunitatea din Cortova pe Rabi Moșe să le fie dayanrdquo

Atunci a vrut piratul să revină asupra vacircnzării dar nu l-a lăsat regele căci tare s-a bucurat cacircnd a auzit că evreii din regatul său nu mai au nevoie de frații lor din Babilonia Și s-a răspacircndit vestea icircn tot regatul Spaniei și icircn toate țările din Apus Și au venit disci-poli să icircnvețe și toate icircntrebările care se trimiteau icircn Babilonia i-au fost adresate lui Și toate acestea s-au icircntacircmplat icircn timpul lui Rav Șrira Gaon icircn jurul anului 4755 (995)

Prim-rabin RAFAEL SHAFFER

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquoTikkun Leil Șavuot online

Raporturi icircntre generații icircn Cartea lui Rut

Șavuot 5780 la fel ca toate evenimentele im-portante ale evreimii din ultimele trei luni a fost sărbătorit online prin transmisii de la Templul Co-ral minunat icircmpodobit și din Israel prin cuvintele invitaților care au explicat semnificația sărbătorii Apelul lansat de organizatori ndash FCER-Cancelaria Rabinică JCC Romacircnia și JCC București ndash a fost bdquoAlătură-te și participă la această ediție care ne aduce pe toți icircmpreună indiferent unde ne aflămrdquo Apelul a fost ascultat și aproximativ 100 de per-soane au urmărit desfășurarea sărbătorii

bdquoO lege pentru a trăi prin eardquo idee cu semnificații profunde reflectacircnd esența iudaismului a fost in-troducerea prin care Eduard Kupferberg secreta-rul general al FCER și directorul Cancelariei Ra-binice a subliniat esența sărbătorii a prezentat programul și pe participanți și l-a invitat pe dr Aurel Vainer președintele FCER să ia cuvacircntul Dom-nia Sa a explicat icircn prelegerea bdquoO sărbătoare cu semnificații multiplerdquo dubla semnificație a acestei zile primirea Torei și sărbătoarea recoltei Fără Tora poporul evreu nu ar fi existat această idee cuprinde fundamentul religiei și eticii iudaice ba-zate pe Cele Zece Porunci Ele guvernează lumea și toate codurile ulterioare s-au dezvoltat pe baza Torei bdquoTora ndash a spus președintele FCER ndash este recolta pe care o primește poporul evreurdquo El și-a exprimat speranța că anul viitor sărbătoarea se va desfășura icircntr-un Templu Coral plin de enoriași

Icircn prelegerea sa bdquoProbleme halahice și religi-oase icircn vreme de pandemierdquo rabinul Rafael Shu-chat din Israel a abordat icircntr-un mod documentat felul icircn care tratează Halaha pandemiile amintind că pentru lumea evreiască ele nu reprezintă o noutate Exemplificacircnd cu mai multe cazuri el a arătat că rabinii au tratat situația icircn mod realist permițacircnd icircn spiritul Halaha chiar nerespectarea unor legi dacă era vorba de salvarea vieții Dar a spus Rafael Shuchat nu icircntotdeauna comuni-tatea a fost de acord cu decizia rabinului Și icircn cazul unor epidemii din trecut s-a decis limitarea prezenței persoanelor la rugăciune Consecința nerespectării unor astfel de indicații a dus la moar-tea enoriașilor Desigur recenta pandemie are un caracter unic s-a decis peste tot inclusiv icircn Israel icircnchiderea sinagogilor a școlilor dar icircn Israel de

exemplu pentru a putea efectua rugăciunile oa-menii au format minianuri icircn balcoane sau icircn curți O dezbatere intensă a provocat folosirea zoom-ului icircn cadrul sărbătorilor religioase sau la rosti-rea Kadișului unde este de asemenea nevoie de minian Ținacircnd cont de faptul că familiile nu s-au putut aduna pentru a marca Pesahul un grup de rabini din Israel a arătat că foarte multe persoane au rămas singure cu efecte psihologice nedorite de aceea s-a permis folosirea zoom-ului Același lucru este valabil și la rostirea Kadișului cu preci-zarea că cele zece persoane pentru minian pot fi de oriunde indiferent de țară Rabinul Shuchat a amintit și de frumoasa inițiativă de a organiza un concert pe internet icircn onoarea locuitorilor din Bnei Brak Cu toate că au existat voci care s-au opus reacția celor din Bnei Brak a fost emoționantă ei mulțumind celor care s-au gacircndit să facă acest lu-cru

Al treilea vorbitor a fost Israel Sabag directorul Joint pentru Romacircnia care a răspuns la icircntreba-rea bdquoCe este Șavuotulrdquo Aflat icircn Israel el și-a ex-primat regretul că sărbătorirea Șavuotului are loc fără participarea fizică a oamenilor dar a subliniat că aceasta a fost o oportunitate pentru apropie-rea familiilor pentru autocunoaștere El a apreci-at folosirea zoom-ului dar a subliniat că aceasta nu este o viață adevărată ca atunci cacircnd oamenii sunt fizic icircmpreună

Abordacircnd semnificația sărbătorii Israel Sabag a relatat cum s-a ajuns ca evreii să fie aleși drept poporul care a primit Tora icircn timp ce alte popoare au refuzat-o consideracircnd preceptele ei constracircn-gătoare Existența Torei și respectarea ei de către evrei a subliniat vorbitorul icirci deosebește de toate celelalte popoare din lume Evreii i-au icircnvățat pe ceilalți valorile fundamentale din Tora El a amintit și cealaltă sărbătoare legată de Tora Bucuria Torei (Simhat Tora) care se sărbătorește la cacircteva luni după Șavuot Evreilor le-au trebuit cinci-șase luni să icircnțeleagă esența și icircnvățăturile Torei de ace-ea această diferență de cacircteva luni Israel Sabag a ținut să mulțumească conducerii FCER Joint-ului DASM-ului JCC-ului și voluntarilor

Cartea lui Rut pune o problemă sensibilă ra-porturile icircntre generații Dacă icircn mentalitatea mo-dernă vacircrsta icircngreunează comunicarea trecacircnd de la condescendență la debarasare icircn antichi-tatea iudaică exista mai multă coeziune socială Elimeleh și Naomi pleacă din Betlehem icircn Moab

cu fiii lor adulți După moartea soțului și a fiilor căsătoriți cu moabite cacircnd Naomi se hotărăște să revină icircn țară nurorile Orpa și Rut se simt datoa-re să-i icircmpărtășească decizia Naomi argumen-tează icircntoarcerea nurorilor libere de orice obligații la părinții lor icircn lumea lor unde ar avea șansa re-căsătoririi O face cu spirit pragmatic și obiectivi-tate Nu pune pe primul plan faptul că ea rămacircne singură E icircncă icircn putere dar știe că-n perspectivă icirci va fi greu Rut insistă s-o urmeze fiindcă simte că nu se mai poate icircntoarce la existența anteri-oară după ce trăise icircn alt sistem de valori morale fusese tratată omenește lucru de care femeia nu beneficia icircn alte religii

Prietenia celor două femei din generații dife-rite se creează pe parcurs icircntărită de conștiința

că una are nevoie de cealaltă bdquoCacircnd au intrat icircn Betlehem toată cetatea s-a pus icircn mișcarerdquo (1 19) Oameni din toate generațiile Hot news Compasi-une Dar compasiunea nu ține loc de ajutor Ele au nevoie de siguranța zilei de macircine Naomi știa că există un teren care aparținuse lui Elimeleh dar pentru a-l redobacircndi trebuia să fie aplicată legea răscumpărării una dintre ele să devină conform Halahei soția cuiva avacircnd gradul cel mai apropi-at de rudenie cu cel decedat necăsătorit care să cumpere ceea ce fusese al soțului respectiv al fiu-lui său răscumpăracircnd văduvele pentru ca bdquonume-le celui mort să nu fie șters dintre frații luirdquo (4 10) Icircn acest demers Rut era o premisă Sfătuită de Naomi merge să culeagă orzul rămas icircn urma se-cerătorilor pe ogorul lui Boaz una dintre rudele cu putere de răscumpărare Rut se comportă cu tact modestie dictată de inteligență tinerețea jucacircndu-și cert rolul Este conștientă că pentru integrarea icircn societatea pe care și-o alesese unde era per-cepută ca străină și recăpătarea drepturilor lui Na-omi asupra terenului cheia e Boaz Icircl cucerește ghidată de Naomi Boaz acționează icircn deplină le-galitate să nu-și pericliteze reputația impusă de poziția socială Trebuie să obțină renunțarea la dreptul de răscumpărare de la cel care avea grad mai mare de rudenie decacirct el ambii fiind liberi Joacă pe cartea reticenței celuilalt față de căsă-toria cu moabita și cacircștigă Pentru a o legifera Boaz are nevoie de martori un minian format din bdquobătracircnii cetățiirdquo conducătorii și judecătorii ei Rut trece la iudaism prin binecuvacircntarea lor bdquoDomnul să facă pe femeia care intră icircn casa ta ca Rahel și ca Leea care amacircndouă au zidit casa lui Israelrdquo (4 11) Ceea ce se și icircmplinește căci rodul peste alte generații al uniunii avea să fie regele David

IULIA DELEANU

(Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI

Rut muncind pe cacircmpurile lui Boaz

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 9

Icircn acest an cu porțile sinagogii icircnchise din cauza limitării participării la adunări icircn perioada epidemiei de COVID-19 s-a găsit modalitatea de a ține sărbătoarea de Șavuot icircn con-formitate cu tradiția și cerințele religiei mozaice De această dată icircn colabo-rare cu FCER-CM icircn ajun de Șavuot am continuat respectarea sărbătorii milenare prin intermediul platformei Zoom ceremonia fiind transmisă la nivel național pentru a permite cacirct mai multor persoane să beneficieze de tezaurul ideilor evreiești și al stu-diului evreiesc la o ediție de Tikun Leil Șavuot

Prim-rabinul comunității din Ora-dea Shraya Kav a transmis un mesaj de Șavuot iar Futo Ildiko icircmpreună cu fiica și nepoțica s-au alăturat fe-meilor din toată țara icircn ceremonia de aprindere a lumacircnărilor și rosti-rea binecuvacircntării pentru sărbătoare

Icircn dimineața zilei de Șavuot icircn ca-drul Comunității Evreilor din Oradea s-a oficiat serviciul religios icircn curtea comunității conform prevederilor le-gale din perioada stării de alertă

Restaurantul ritual a pregătit un meniu tradițional de Șavuot ce a fost distribuit prin intermediul voluntarilor astfel că fiecare membru sau solici-tant a putut să se bucure de conti-nuarea tradiției chiar și icircn asemenea condiții de izolare

DOINA BUMBU

Acum 76 de ani evreii orădeni și bihoreni au văzut cu durere depor-tarea celor dragi icircn lagărele morții Pentru păstrarea memoriei acestor martiri evenimentul trebuie marcat icircn fiecare an rugacircndu-ne icircmpreună pen-tru liniștea lor sufletească

Comunitatea Evreilor din Oradea an de an oferă respectul cuvenit și importanța sacră acestui moment icircn ziua stabilită de supraviețuitori icircn spe-cial și de toți ceilalți icircn general

Această tragedie a icircnceput icircn prima duminică după sărbătoarea de Șavuot din anul 1944 (5704) Icircn acest an ținacircnd cont de condițiile din Oradea și din Romacircnia s-au solicitat organelor

abilitate precizări privind condițiile icircn care se putea desfășura acest eveni-ment atacirct pentru a asigura icircn primul racircnd sănătatea participanților cacirct și respectarea tuturor normelor legale pentru buna derulare a icircntrunirii

Așadar duminică 7 iunie 2020 (15 Sivan 5780) programul a icircnceput la ora 10 cu rugăciunea zilnică de dimineață La ora 11 a icircnceput cere-monia de comemorare unde au fost așteptați toți cei care au avut posibili-tatea să participe

Icircn limita legii partea icircntacirci s-a desfășurat icircn Sinagoga Mare din Ora-dea cu un număr limitat de persoa-ne printre care prim-rabinul orădean Shraya Kav cei șase supraviețuitori care au aprins lumacircnările și cei care au acompaniat instrumental și coral momentul aprinderii lumacircnărilor S-a continuat icircn aer liber la Monumentul dedicat Victimelor Holocaustului res-pectacircnd și aici condițiile legale

Important este că și icircn condițiile ac-tuale am putut să aducem icircmpreună un omagiu memoriei celor dispăruți

DOINA BUMBU

Nimeni și nimic nu ne icircmpiedică să placircngem

memoria victimelor Holocaustului

ComunitAtiOradea

Șavuot 5780 diferit față de celelalte

Lecție despre vitejie și omenie de Ziua Eroilor

Pentru toate doamnele o icircntacirclnire despre speranţă şi forţa delicată a feminităţii

Timișoara

Doamnele din comunităţile evreieşti din Romacircnia au avut şansa unei icircntacirclniri virtuale sub semnul programu-lui deja tradiţional bdquoEshet Chailrdquo (bdquoO femeie de valoarerdquo) Aproape 200 de doamne din toate colţurile ţării şi-au ară-tat interesul pentru revederea cu bdquosteaua dimineţii teatrului romacircnescrdquo Maia Morgenstern cu rabinul reform şi profe-soara dr Dalia Marx şi cu jurnalista şi profesoara Lea Si-klar A fost un program duminical plăcut şi relaxat mode-rat de dr Luciana Friedmann Tema abordată aparent de actualitate bdquoCultura la feminin icircn vremuri ciudaterdquo a fost icircmbrăţişată icircn mod diferit de fiecare invitată

Maia Morgenstern care icircn aceeaşi zi sărbătorea ziua de naştere a primului ei născut Tudor Aaron a vorbit cu sensibilitate şi candoare despre rolul mamei ei icircn dezvol-tarea personală şi profesională Icircn timp devenim suma amintirilor noastre iar figura mamei profesoara de mate-matică Sarah Morgenstern icirci este cu trecerea anilor tot mai prezentă icircn memorie De fapt forţa ei de a trece peste momente foarte dificile peste icircncercări care par incredibile din perspectiva zilei de azi este sursa speranţei şi a puterii pe care Maia Morgenstern o are şi o emană icircntotdeauna Pentru participante a fost o ocazie festivă să o asculte pe marea actriţă icircmpărtăşind mărturisiri atacirct de personale

amintiri de care avem atacirct de mare nevoie icircn momentele pline de incertitudini pe care le trăim

Lea Sinklar este profesoară dar şi realizatoare de ra-dio Printre preocupările ei sunt şi vestimentaţia şi acceso-rizarea acesteia icircn conformitate cu personalitatea şi trăiri-le noastre Fiind icircn apropierea sărbătorii de Șavuot ea a vorbit despre doamnele ce apar icircn Cartea lui Rut Naomi Orpah şi Rut sunt modele feminine interesante fiecare avacircnd un caracter distinct sincer şi necondamnabil pentru deciziile lor Femei care iau decizii clare privind viaţa cu luciditate asumacircndu-şi temerile slăbiciunile statutul dar avacircnd curajul de a acţiona cu adevăr şi sinceritate Rabin reform şi profesoară dr Dalia Marx a vorbit despre icircncer-cările particulare prin care trec azi femeile icircn general icircn lume şi icircn special icircn Israel Spectrul şomajului le-a ame-ninţat mai mult pe femei şi icircn situaţia actuală dar se pare că ele au fost şi primele care au icircnceput să se redreseze profesional Femeile din Israel au fost stacirclpul familiei icircn această perioadă foarte grea a coronavirusului aşa cum au fost de atacirctea ori icircn istorie Participantele la sesiunea online au plecat după discuţia cu aceste doamne puterni-ce pline de speranţă şi optimism atacirct de necesare icircn zilele noastre (LF)

Tacircrgoviște

Icircntrucacirct anul acesta nu s-a putut organiza ca icircn ceilalți ani un ceremonial comemorativ la mormacircntul eroului Herman Korn-hauser icircn Cimitirul evreilor din Tacircrgoviște membrii Asociației Centrale de Prietenie și Colabora-re Culturală cu Israel elevi şi pro-fesori ai lor de la Școala Gimnazi-ală bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa și Iosef Samuil) au marcat eve-nimentul printr-o lecție de istorie (sentimentală am numit-o noi)

Un număr de 33 de elevi icircmpre-ună cu profesorii lor au participat la dezbaterea online cu tema bdquoCe sunt eroii cine sunt ei de ce trebuie să-i comemorăm și să amintim faptele lorrdquo

Eroul omagiat și-a pierdut viața la numai 36 de ani din cauza uma-nismului său A hrănit și a icircmbrăcat prizonieri romacircni dintr-un lagăr ger-man organizat lacircngă locuința sa Mai mult a mobilizat tacircrgovișteni să doneze alimente și icircmbrăcăminte acelor nefericiți icircn iarna crunt de ge-roasă din 1916-1917 Prins de nemți a fost judecat și condamnat la moar-te prin spacircnzurare Execuția a avut loc icircn data de 7 martie 1917 icircn piața orașului Recunoscacircndu-i meritele Regele Ferdinand l-a decorat post-mortem cu bdquoVirtutea Militarărdquo Clasa a II-a

De remarcat nu este singurul erou evreu mort icircn Primul Război Mondial Fără a avea cetățenie romacircnă evreii din Romacircnia s-au icircnrolat voluntar icircn armată mergacircnd pe front alături de ostașii romacircni Mulți dintre ei au murit pe front ori s-au icircntors mutilați Reie-se neicircndoielnic devotamentul evrei-lor de-a lungul timpului față de țara de adopție

Așa cum arată definiția erou este persoana care se distinge prin abnegație vitejie curaj excepțional etc deci tot icircn racircndul eroilor icirci amin-tim și pe soții Elisa și Iosef Samuil industriași evrei din Tacircrgoviște care icircn anul 1915 au donat orașului casa terenul banii necesari ca să constru-iască o școală primară pentru copiii unui cartier periferic al orașului care funcționează și icircn prezent ca Școala gimnazială

Alături de elevi au fost prezenți tot online și cei care anual au depus

coroane de flori la mormacircntul erou-lui evreu Herman Kornhauser Am-basada Statului Israel la București Forumul BB Romacircnia Camera de Comerț Romacircnia-Israel Comunita-tea Evreilor din București Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Președintele dr Aurel Vainer a partici-pat la dezbaterile online

Activitatea s-a icircncheiat cu intona-rea Imnului Eroilor bdquoPresărați pe-a lor morminte ale laurilor foiSpre-a le fi mai dulce somnulFericiților eroi

ILEANA GHENCIULESCU

Ziua Diversității

Culturale a reunit

comunitatea evreiască

și cea germanăZiua Mondială pentru Diversitate

Culturală Dialog și Dezvoltare a adus icircmpreună Comunitatea Germană din judeţul Caraş-Severin și Comunitatea Evreilor din Reșița cu un rezultat pal-pabil o broșură despre istoria Comu-nităţii Evreilor din Reşiţa

Icircncepacircnd din anul 2002 la inițiativa ONU se sărbătorește Ziua Mondia-lă pentru Diversitate Culturală Dialog și Dezvoltare

bdquoAvacircnd icircn vedere că anul acesta manifestările culturale au fost interzi-se din cauza pandemiei de coronavi-rus ziua de 21 mai a fost marcată icircn parteneriat de Comunitatea Germa-nă din judeţul Caraş-Severin alături de Comunitatea Evreilor din Reșița membră a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Romacircnia prin publica-rea unei broşuri prin intermediul că-reia ing Ivan Schnabel preşedintele CER a publicat un articol despre is-toria comunităţiildquo a declarat preşedin-tele Forumului Democratic al Germa-nilor din Caraş-Severin Erwin Josef Ţigla citat de Agerpres

Textul este bogat ilustrat cu foto-grafii din arhiva comunităţii evreilor şi din arhiva Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin iar articolul este publicat icircn traducere icircn limbile germană (traducător Raluca Nelepcu) engleză (traducător Ada D Cruceanu) şi franceză (traducător Ramona Obersterescu) astfel oferin-du-se posibilitatea citirii broşurii şi icircn spaţiul internaţional Broşura se icircn-cheie cu o retrospectivă fotografică a evenimentelor organizate icircn anii pre-cedenţi 2018 şi 2019 mai notează Agerpres (GG)

Reșița

Prim-rabinul Shraya Kav

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Ambasadorul Israelului icircn vizită oficială la IașiIcircn prima sa vizită oficială icircn afara

Bucureștiului icircn contextul pandemiei de coronavirus E S David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a răspuns invitației adresate de prima-rul Mihai Chirica și a făcut o vizită la Iași se arată icircntr-un comunicat al Am-basadei primit la redacție

Luna aceasta (29 iunie n red) se icircmplinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași unde cel puțin 13 000 de evrei au fost torturați și uciși Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc icircn lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai

mare masacru din istoria modernă a Romacircniei

bdquoComunitatea Evreilor din Iași a avut onoarea să primească astăzi

(12 iunie n red) vizita ES David Saranga la Sinagoga Mare din Iași și la Cimitirul evreiescrdquo au scris Albert Lozneanu şi Benjamina-Ides Vlad-covschi pe pagina de Facebook a CE Iași liderii comunității adăugacircnd bdquoIcircn prezența primarului Municipiului Iași Mihai Chirica s-a oficiat o sluj-bă religioasă icircn memoria celor peste 13 000 de evrei victime ale Pogromu-lui din data de 29 iunie 1941 A urmat depunerea de coroane la Monumen-tul victimelor Al Kiduș Hașemrdquo

David Saranga a amintit cu-vintele lui Lazăr Rozin unul dintre

Ziua de vineri 15 mai 2020 va rămacircne una istorică pentru co-munitatea noastră pen-tru că ES Arthur Mattli ambasador al Elveției icircn Romacircnia a făcut o vizită privată la Tecuci pentru a cunoaște istoria viața și obiectivele evreiești din oraș După spusele icircnaltului diplomat vizita se datorează icircntacirclnirii sale cu Marele Rabin al Genevei Alexandru Șafran care s-a născut la 12 sep-tembrie 1910 la Bacău și a fost Șef-Rabin al Cultului Mo-zaic din Romacircnia icircn perioada 1939-1948 De asemenea ambasadorul icirci cunoaște și pe copiii lui Alexandru Șafran Avinoam și Esther Alexandru Șafran a pus piatra de teme-

lie la Sinagoga din str Gh Asachi nr 8 din Tecuci clădire ce rezistă și astăzi

Ambasadorul Elveției a studiat cu mare atenție impunătoarea clădire a sinagogii și a făcut mai multe fotografii Distinsul oaspete a promis că va lua legătura cu fiul Mare-lui Rabin icircncercacircnd să icircl invite și pe acesta la Tecuci pentru o posibilă intervenție la exteriorul si-nagogii

Arthur Mattli a vizitat sinagoga fiind icircncacircntat de frumusețea ei și apoi sediul administrativ

Și astfel după vizita la Tecuci din anul 2010 a amba-sadorului Israelului icircn Romacircnia ne macircndrim cu faptul că Tecuciul și Comunitatea Evreiască din localitate au fost vi-zitate de doi ambasadori

La plecare oaspetele a scris icircn Cartea de Onoare a comunității cacircteva impresii

bdquoO zi memorabilă la Tecuci Vreau să-mi exprim gacircndurile de mulțumire dom-

nului Aizic Iancu pentru frumoasa primire de astăzi icircn Tecuci mai ales pentru faptul că mi-a prezentat istoria comunității evreiești de aici provocările și munca depusă pentru a menține vie identitatea evreiască Atacirct timp cacirct domnul Aizic Iancu este aici nu există nici o icircndoială că identitatea iudaică o să rămacircnă mereu vie Prin urmare recunoștința aprecierile și mulțumirile mele se vor regăsi mereu și prin aceste racircnduri

Sunt impresionat să știu și să văd locul unde Rabinul Dr Alexandru Șafran care a fost apoi și rabin icircn Geneva (Elveția) a pus piatra de temelie la renumita sinagogă din str Gh Asachi și să realizeze prin această piatră o legă-tură fină și sensibilă icircntre Tecuci și Geneva

Icircmi exprim cele mai bune gacircnduri comunității evreiești din Tecuci

15 mai 2020 Arthur Mattli

Ambasador Embassy of Switzerland icircn Romacircniardquo

Aceste racircnduri se află icircn Registrul Istoric al Comunității tecucene iar eu sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 1973 oficierea căsătoriei mele cu Froim Roza a avut loc icircn această sinagogă Și mai sunt macircndru pentru faptul că icircn anul 2003 icircn cartea mea intitulată bdquoStrada Mare a Tecu-ciului - o istorie a comunității evreilor din orașul Tecucirdquo se pomenea și de această sinagogă a cărei piatră de temelie a fost pusă de Șef-Rabinul Alexandru Șafran Un exemplar din carte a ajuns la ambasadorul Arthur Mattli

IANCU AIZIC

ComunitAti

Enric Furtună un autor pe nedrept uitatLa Botoşani icircn 31 mai 1881 a

văzut lumina zilei icircntr-o familie evre-iască poetul romancierul şi autorul dramatic cunoscut sub pseudonimul literar Enric Furtună numele său fi-ind Henric Pekelman Icircntre anii 1897-1900 a urmat cursurile Liceului Naţio-nal din Iaşi unde a fost coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu cu care a legat o stracircnsă prietenie bazată pe afini-tăţile lor comune icircn ceea ce priveşte preocupările literare După absolvi-rea liceului s-a icircnscris la Facultatea de Medicină din Iaşi obţinacircnd icircn iunie 1907 titlul de Doctor icircn Medicină şi Chirurgie Şi-a completat apoi studiiile medicale la Berlin

Din 1902 a icircnceput să se ocupe de literatură fără a renunţa la profe-sia sa de bază A debutat ca poet icircn anul 1904 icircn revista bdquoSămănătorulrdquo (condusă la acea vreme de istoricul Nicolae Iorga) după ce primele icircndru-mări literare le-a primit de la scriitorul Mihail Sadoveanu Important de men-ţionat este că oraşul Iaşi va avea un rol deosebit icircn creaţia sa literară

După Primul Război Mondial a pu-blicat mai multe colecţii de poezii lirice dramatice şi filozofice foarte apreciate

de critici Printre acestea s-au numă-rat volumele bdquoDe pe stacircncărdquo (1922) bdquoPrivelişti şi impresiirdquo (1926) şi bdquoPoe-mele resemnăriirdquo (1940) A publicat şi poemele dramatice bdquoPustniculrdquo bdquoIcircntre şanţurirdquo bdquoPriveghiul fără lacrimirdquo şi pie-sa de teatru bdquoRechiziţiardquo care a fost jucată icircn anul 1920 pe scena Teatru-lui Naţional din Iaşi Ulterior icircn urma protestelor violente ale studenţilor naţi-onalişti piesa a fost retrasă de pe sce-nă Tot icircn acelaşi an icircn primul număr al revistei bdquoUmanitateardquo Enric Furtună a publicat poemul bdquoBalada umanităţiirdquo poem cu larg răsunet icircn epocă

De-a lungul anilor a colaborat la o serie icircntreagă de publicaţii precum re-vistele bdquoUmanitateardquo şi bdquoUmanitarismulrdquo (conduse de Eugen Relgis) bdquoIcircnsemnări ieşenerdquo (sub icircndrumarea lui Mihail Sa-doveanu) bdquoGacircndul nostrurdquo (sub condu-cerea lui Sandu Teleajen) bdquoAdevărul literar şi artisticrdquo bdquoLumea ebreerdquo bdquoCuri-erul israelitrdquo bdquoMacircntuireardquo bdquoAdamrdquo bdquoAb-solutiordquo bdquoHasmonaeardquo şi la cotidiene-le ieşene bdquoOpiniardquo şi bdquoLumeardquo unde a publicat poezii scrise icircn stil modernist traduceri şi memorii de călătorie

A tradus cu mult talent din scrierile lui Haim Nahman Bialik Iacob Gropper

Uriel M Birnbaum şa Traduceri-le sale din Bialik se numără printre cele mai bune tălmăciri din opera poetului ebraic cunoscute la acea vreme

Icircn anul 1944 a emigrat icircn Israel dar după doi ani icircn 1946 s-a reicircntors icircn Romacircnia Apoi icircn anul 1958 s-a stabilit icircn Brazilia la Sao Paulo unde a trăit pacircnă la 30 iunie 1965

La Fundaţia Beit Olei Romania din Tel-Aviv icircn anul 1963 a fost publicat poemul său dramatic intitulat bdquoAbi-sagrdquo De asemenea icircn anul 1965 la Cenaclul literar bdquoMenorardquo din Ierusa-lim a fost prezentat publicului bdquoTesta-mentul literarrdquo al poetului

Enric Furtună a fost unul dintre marii intelectuali evrei plecaţi icircn lume din orăşelele şi oraşele mai mici sau mai mari ale Moldovei din ștetlurile evreieşti de altădată

La 30 iunie se icircmplinesc 55 de ani de la trecerea sa icircn lumea celor drepţi Pe nedrept uitat contribuţia sa la is-toria literaturii şi culturii romacircneşti şi evreieşti deopotrivă trebuie readusă astăzi icircn memoria tinerelor generaţii

MARTHA EŞANU

Iași

Iom Ierușalaim şi Kabalat Șabat

onlineAm avut ocazia să particip fiind

14 zile icircn izolare la domiciliu la minu-nate servicii divine organizate online din inițiativa CE Iaşi a preşedintei Ina Vladcovschi a rabinului Yehos-hua Aharonovitch (online din Israel) şi a directorului Albert Lozneanu cu ocazia celebrării Iom Ierușalaim şi icircn ziua următoare a unei seri de Kabalat Șabat Programul Zoom permite or-ganizarea unui minian online chiar icircn aceste condiții grele cauzate de pan-demie Au participat icircn afara enoriaşi-lor CE Iaşi şi a mea Gustav Finkel şi Gelu Goldenthal de la CE Botoşani

Albert Lozneanu a deschis pro-gramul prin prezentarea evenimente-lor istorice legate de cea de-a 53-a aniversare a eliberării şi reunificării Ierusalimului prin jertfele voluntarilor evrei din timpul Războiului de Șase Zile Icircn cuvacircntul său rabin Y Aharo-novitch a prezentat importanța fan-tastică pentru poporul evreu a eveni-mentelor icircn urma cărora s-a restabilit suveranitatea israeliană asupra Ca-pitalei milenare a poporului nostru importanță reliefată prin includerea icircn serviciul religios a rugăciunii de Halel Șalem (integral) S-a menționat faptul că Ierusalim este capitala spirituală a lumii capitala celor trei mari religii monoteiste şi după reunificare s-a asigurat libertatea practicii religioase pentru credincioşii din toată lumea in-diferent de religie Evreii au avut astfel ocazia după mulți ani să se roage la Zidul de Vest (Zidul Placircngerii) A ur-mat un serviciu divin foarte frumos şi antrenant conform tradiției condus de rabinul Iașiului și Moldovei Y Aha-ronovitch și de Albert Lozneanu Icircn seara următoare am participat tot on-line la un serviciu de Kabalat Șabat condus tot de către rabinul Aharono-vitch şi Albert Lozneanu Au răsunat frumoasele cacircntece de Șabat icircn spe-cial la Leha dodi Manifestările de ge-nul acesta dovedesc că iudaismul are viață chiar şi icircn vremuri pandemice

Am Israel Hai HAINRICH BRIF

Bacău-Iași

O vizită excepționalăTecuci

David Saranga (stg) Benjamina-Ides Vladcovschi și M Chirică

I Aizic și ES Arthur Mattli

supraviețuitorii crimelor din oraș și ai Trenurilor Morții icircn care 2650 de evrei au murit prin sufocare și de sete ori și-au pierdut mințile bdquoNe-au icircngrămă-dit icircn trenuri Timp de cinci zile ne-am sufocat icircn trenul supraaglomerat Majoritatea oamenilor au murit icircn va-gon dormeam pe cadavrerdquo

Ambasadorul Israelului a decla-rat icircn acest context bdquoEste de datoria noastră să ne amintim Nu putem să vorbim despre viitor fără să ne amin-tim și să ne asumăm trecutul Mai ales astăzi cacircnd atitudinile extremiste xe-nofobe și antisemite sunt din ce icircn ce mai prezente icircn Europa Aceste atitu-dini reprezintă nu doar o amenințare la adresa statului și a poporului evreu ci și la adresa valorilor europenerdquo

Icircn cadrul vizitei de două zile am-basadorul Israelului icircn Romacircnia a avut icircntacirclniri cu Marian Grigoraș prefectul județului Iași cu Maricel Popa pre-ședintele Consiliului Județean cu Mi-tro politul Teofan Arhiepiscopul Iașiu-lui Mitropolit al Moldovei și Bucovinei precum și cu rectorul Universității bdquoAle-xandru Ioan Cuzardquo Tudorel Toader

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 11

Impresii de participant online la Șavuot BacăubdquoCu două zile icircnainte de Șavuot

am avut o nouă şi interesantă icircntacirclnire online cu Rabin Yehoshua Aharono-vitch director Albert Lozneanu şi eno-riaşii CE Iaşi După un serviciu religi-os de Minha oficiat de A Lozneanu a luat cuvacircntul din Israel rabinul Iașiului și Moldovei Y Aharonovitch Ni s-au făcut cacircteva frumoase pilde şi expuneri referitor la Hag HaȘavuotrdquo a scris președintele CE Bacău aflat și el icircn Israel la momentul sărbătorii Rabinul a explicat de ce sărbătoarea de Șavuot deşi inclusă icircn Șaloş Re-galim (cele trei mari sărbători de pe-lerinaj la Templul din Ierusalim) ține numai o zi icircn Israel (icircn Diaspora două zile) Acest lucru a fost explicat prin faptul că la celelalte două sărbători Tora prevede o serie de Mițvot cum ar fi la Pesah să nu se consume hameț să se consume mața la Sucot să se locuiască timp de șapte zile icircn corturi Șavuot sărbătoarea primirii Torei pe Muntele Sinai este o sărbătoare pur spirituală timpul cacircnd ni s-a dat Tora şi nu sunt prevăzute Mițvot speciale

Sfirat HaOmer numărătoarea Omerului de la Pesah la Șavuot exprimă tocmai aşteptarea poporu-lui pacircnă la primirea Torei Conform tradiției Moșe Rabeinu a icircntacircrziat mult icircn noapte pacircnă la coboracircrea cu Tablele Legii de pe Muntele Sinai şi poporul obosit plecase la culcare Pentru a compensa acest lucru s-a instituit Tikun Leil Șavuot Noaptea de Studiu al Torei icircn noaptea de Șavuot La serviciul religios se face Halel Șalem (integral) şi se citeşte Meghilat Rut pentru referirea la se-ceriş şi pentru calitățile deosebite ale lui Rut care alege credința soacrei sale Naomi şi calea foarte grea de a trece la iudaism Rut este totodată străbunica Regelui David care con-form tradiției s-a născut şi a murit de Șavuot

Un obicei tradițional de Șavuot este consumarea de preparate din lapte nelipsind delicioasele plăcinte cu bracircnză Explicația este că pacircnă la această sărbătoare pacircnă la primirea Torei nu au existat prescripțiile culi-

nare regulile de cașrut interdicția de a consuma la aceeaşi masă prepara-te lactate şi preparate de carne De Șavuot sinagogile se icircmpodobesc cu flori şi plante verzi conform tradiției care arată că Muntele Sinai a icircnverzit icircn onoarea acestui moment solemn Sărbătoarea mai este denumită şi Iom HaBikurim Ziua primelor roade care se aduceau icircn dar la Templul din Ierusalim pe vremea Templului Ze-man Matan Toratenu (Timpul cacircnd ni s-a dat Legea noastră) Hag HaKațir Sărbătoarea secerişului (cacircnd se icircn-cheie secerişul orzului şi icircncepe cel al gracircului) Hag HaȘavuot Sărbătoarea celor Șapte Săptămacircni Omerul din-tre Pesah şi Șavuot

Șavuot este considerată şi o icircncu-nunare a Pesahului cacircnd eliberarea fizică din Egipt (Mițraim) este icircncunu-nată de eliberarea spirituală icircncepută prin primirea Torei Noi reprezentăm poporul ales pentru că noi am fost aleşi de Dumnezeu pentru a primi Tora

HAINRICH BRIF

Hag Șavuot Sameah BrăilaIcircn condițiile impuse de

pandemie icircn data de 30 mai 2020 la Templul Coral din Brăila s-a desfășurat săr-bătoarea primirii Torei Vre-mea bună permițacircnd acest lucru ceremonia a avut loc icircn curtea interioară a Tem-plului cu unii dintre membrii Comunității

Urarea bdquoHag Șavuot Sa-meahrdquo a fost ca de fiecare dată confirmarea păstrării cu sfințenie a tradiției Dar a fost și prilej de continuare a unei tradiții locale se pare unică icircn țară Pe lacircngă elementele de ceremonial strict al deru-lării Șavuotului tradițional brăilenii au ascultat cu emoție și lectura din catastiful cu numele icircnaintașilor ale unor personalități numele celor care acum se află trecute pe monumentele funerare din cimitirul evreiesc

bdquoDe ceva vreme sunt pomeniți și cei care au plecat din Brăila și au decedat icircn străinătate Este o tradiție veche această lectură icircncărcată cu o emoție specială a numelor oamenilor pe care noi icirci cunoaștem sau de care am au-zit Unii sunt de la sfacircrșitul secolului XIX A fost o vreme cacircnd s-a icircncercat ocolirea acestui ceremonial dar mem-brii Comunității brăilene au dorit ca el să fie păstrat Este o formă prin care ne arătăm respectul pentru icircnaintași și e bine că evreii contemporani icircl păstreazărdquo spune Nadia Ustinescu

Ziua Eroilor la Cimitirul evreiesc Fără public festivitatea de depunere a coroanelor de

flori la Monumentul Eroilor Romacircni de Naționalitate Evre-iască din Primul Război Mondial aflat icircn incinta Cimitirului evreiesc brăilean a avut totuși loc icircn data de 28 mai 2020 cacircnd romacircnii serbează și Ziua Eroilor

Pandemia de COVID-19 nu a oprit autoritățile militare și civile brăilene să organizeze acest important ceremoni-al icircntru memoria eroilor evrei florile fiind depuse icircn sunet de fanfară cu onorul cuvenit Eroilor la monumentul icircnchi-

nat celor care s-au jertfit (destui fără cetățenie date fiind condițiile politice de atunci) pentru țara de adopție deveni-tă pentru familiile lor țara unde și-au putut construi o viață

La evenimentul desfă șurat icircn cadru restracircns au par-ticipat Francisk Iulian Chiriac președintele Consiliu-lui Județean Brăila icircnsoțit de general de brigadă Vasile Io-nescu comandantul Garnizoanei Brăila (Brigada 10 Geniu bdquoDunărea de Josrdquo) și militari Bineicircnțeles că la emoționantul eveniment a fost prezentă Nadia Ustinescu președinta Comunității Evreilor din Brăila

Tacircnăra de 100 de ani Estera Cornfeld Un om care ajunge să trăiască un secol e o lecție vie

Estera Cornfeld membră a Comunității Evreilor din Brăila a icircmplinit 100 de ani de existență pe 31 mai 2020 Este-ra merită să fie sărbătorită cum se cuvine pentru valoarea umană a acestei brăilen-ce prin adopție (a venit icircn 1982 icircn orașul lui Mihail Sebastian)

Cu ajutorul Nadiei Us-tinescu creionăm portretul centenarei o ființă modes-tă și serioasă care emană o căldură sufletească apar-te A fost laborantă foto provenită dintr-o familie cu cinci fete din Tulcea Nu a reușit să facă studii superioare dar icircn toată activitatea profesională s-a ridicat la icircnălțimea așteptărilor Pe copiii săi icircn schimb un băiat și o fată i-a ajutat și i-a icircndemnat să facă studii icircn-alte Modestă liniștită serioasă cu dragoste de literatu-ră bună micuța Estera Cornfeld care părea un copil (la trup) putea să facă față greutăților Ba icircncă transmitea și celorlalți această energie pozitivă după cum confirmă Nadia Ustinescu amintind de momente cacircnd icircmbrățișarea bunei doamne Estera depășea cu mult emoția unei simple cunoștințe Să ne bucurăm deci pentru lecțiile vieții acestei minunate doamne care icircmbogățesc nu doar Comunitatea evreiască și să-i urăm multă sănătate

ARMANDA FILIPINE

AD MEAVEESRIM

Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna iulien LIA BORZA președinta CE

Alba Iulia con-duce de mulți ani comunitatea cu pricepere devo-tament spirit gos-podăresc Una din realizările sale cele mai importan-te este reabilita-rea Templului din oraș unul din cele mai frumoase din țară După eveni-mentul reinaugurării cu fast a edifi-ciului de cult a organizat frecvent icircn sinagogă manifestări culturale de interes pentru evrei și neevrei vizite ale elevilor de la școli din Alba unde se predă istoria Holocaustului Este receptivă la problemele oamenilor din comunitate n Dr IOjI SACAGIU preșe-

dintele CE Doro-hoi dovedește de vo ta ment spirit orga nizatoric ca-paci tate de a cul-tiva bune relații cu au to ri tățile locale Toto dată păstrea-ză legă tura cu ori-ginarii dorohoieni trăitori icircn Israel și icircn

alte state Icircn fiecare an organizează Marșul Vieții icircn colaborare cu israeli-enii originari din Dorohoi pentru mar-carea Pogromului din Dorohoi de la 1 iulie 1940 Are grijă de icircntreținerea patrimoniului sacru de Muzeul de Istorie a Evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimin OTTO DEUTSCH preșe-

dintele CE Sibiu inginer reușește apropierea evre-ilor din oraș de viața comunitară prin cinstirea cum se cuvine a săr-bătorilor evreiești acțiuni socio-cul-turale icircntacirclniri cu personalități din țară și străinătate Cultivă bune relații interetnice și interreligioase Se preocupă de menținerea icircn bună stare a Templului sibian unul din-tre puținele din țară care n-au avut nevoie de reabilitare obiectiv turis-tic de mare atracție unde icircn 2007 cacircnd Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană au avut loc concerte de neuitatn IANCU AIZIC președintele

CE Tecuci ara-tă că dacă exis-tă perseverență știință de a obține sponsorizări din partea originarilor din Tecuci stabiliți icircn Israel și icircn alte părți ale lumii a tecucenilor evrei și neevrei precum

și cu sprijinul FCER o comunitate mică poate avea realizări mari De pildă sinagoga și sediul comuni-tar au fost printre primele renovate și modernizate icircn ultimii 20 de ani Este autor al unei monografii despre evreii tecuceni Participă la progra-mele naționale de educație iudaică și la festivalurile culturale organizate de FCER

Primul israelian laureat al Premiului ShawProfesorul David Kazhdan un re-

putat matematician de la Universitatea Ebraică din I e rusa l im este primul israelian la-ureat al Pre-miului Shaw considerat Nobelul Es-tului după cum infor-mează Jeru-salem Post

Anul acesta premiul de 12 milioane de dolari a fost decernat ex aequo lui Da-vid Kazhdan și lui Alexander Beilinson de la Universitatea din Chicago pen-tru bdquoinfluența lor imensă și contribuțiile aprofundate la teoria reprezentării și icircn numeroase ramuri ale matematiciirdquo Premiul Shaw se acordă cercetătorilor cu realizări remarcabile icircn științe pre-cum astronomia biologia medicina matematica

David Kazhdan (n 1946) a emigrat icircn 1975 din URSS icircn America unde a predat la Universitatea Harvard

pacircnă icircn 2004 cacircnd a făcut Alia și și-a continuat activitatea didactică și de cercetare icircn cadrul Departamentului de Matematică și Științele Naturii al Universității Ebraice din Ierusalim De-a lungul anilor excelența aca-demică i-a fost confirmată și de alte burse și premii care i-au fost acorda-te de pildă Bursa MacArthur (1990) Premiul Rothschild (2010) Premiul EMET pentru Artă Știință și Cultură (2016)

CLAUDIA BOSOI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Redeschidem porțile O suită de artiști membri ai Uniunii

Artiștilor Plastici și-au dat icircntacirclnire cu publicul icircn spațiul expozițional oferit

de Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) București icircn cadrul expoziției de pic-tură și sculptură bdquoPlastik - פלסטיקrdquo Puteți vizualiza creațiile semnate Sorin Adam Pompiliu Buleu Ioana Despina Camino Mihai Chitu Mi-hai Frunză Ion Iancuț Noemi Kusz-tos Petre Marian Camelia Ionescu Popa Emilian Savinescu Ramona Șlug Expoziția poate fi vizitată pacircnă

icircn prima parte a lunii iulie 2020 iar accesul vizitatorilor se face conform normelor de protecție și distanțare icircn vigoare Mai multe informații la tel 021-3202608 sau pe wwwplastikjccro

Centrul de Sport JCC icircși redeschi-de porțile icircncepacircnd cu 1 iulie icircn sediul Centrului Evreiesc din str Popa Soa-re 18 Icircn perioada anterioară ați putut

participa la evenimentele și antrena-mentele transmise icircn direct ori la pre-gătirile individuale online iar acum vă invităm să ne revedem icircn spațiul spe-cial amenajat pentru sport desigur cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și igienă legale Informații și programări 0729487777 (Liliana Pre-da director Centrul de Sport JCC)

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Prefiguricircnd un muzeu virtual al evreimii timişorene

Proiectul european Rediscover este o platformă pe care se icircntacirclnesc oraşe din diverse ţări din spaţiul du-nărean avacircnd ca scop cunoaşterea şi promovarea patrimoniului evreiesc din această regiune Pandemia a dus la trecerea proiectului Rediscover icircn mediul online Recent am avut şansa să participăm la o icircntacirclnire pe Zoom despre vizibilitatea produselor turisti-ce Echipa Primăriei Timişoarei care participă la acest proiect condusă de Floriana Ştefan a devenit icircn perioada aceasta un partener solid al Comunită-ţii Evreilor din Timişoara Putem spune

că s-a născut o prietenie constantă Conform bugetului proiectului icircn acest an urma ca şi Timişoara să beneficie-ze de o finanţare a Festivalului Evre-iesc Ecourile primei ediţii nu s-au stins pacircnă azi iar de cea de-a doua ediţie erau legate foarte multe speranţe

Icircn cadrul celui mai recent seminar s-a ajuns la concluzia că unul dintre proiectele online care merită atenţia platformei Rediscover este Muzeul Online al Evreimii Timişorene Acest muzeu bazat pe arhiva informaţiona-lă impresionantă a site-ului wwwbjtorg iniţiat şi realizat de doamna Getta Neumann icircncearcă să aducă icircmpre-ună informaţii apariţii editoriale măr-turii fotografii documente de arhivă creaţii literare generate de evreimea timişoreană Se vor adăuga desigur şi alte bdquoexponate virtualerdquo memorialis-tice pe care le mai deţin cei ce sunt membri ai acestei comunităţi sau cei ce provin din aceasta şi se află acum

pe alte meridiane Prof dr Ivan Bog-danov preşedintele Fundaţiei Politeh-nica unul dintre principalii susţinători ai acestui proiect consideră că icircn contextul multicultural al Timişoarei cunoaşterea valorilor tradiţionale ale tuturor comunităţilor etnice aduce o bogăţie inegalabilă acestui areal

Programele online un surogat reuşit al vieţii comunitare

Săptămacircnal multe dintre activită-ţile JCC s-au mutat icircn mediul online Icircn mod paradoxal scăpacircnd de grija deplasării a căutării locurilor de par-care numărul cursanţilor este uneori mai mare La lecţiile online de limba ebraică pentru adulţi şi copii participa-rea este constantă şi se poate vedea o evoluţie clară Icircnvăţarea ebraicii prin texte de cacircntece pare să se bucure de succes De asemenea profesoa-ra Liliana Donath continuă cursurile

de limba engleză şi icircn mediul online Copiii o icircnsoţesc pe Rebeca Barnea icircntr-o călătorie virtuală săptămacircnală Recent ei s-au icircntrecut icircntr-un con-curs de cunoştinţe despre Statul Isra-el Deşi se află icircn Israel rabinul Zvika Kfir ţine cursurile de iudaism iar parti-cipanţii se icircntacirclnesc icircn fiecare luni pe platforma Zoom Am icircnvăţat să trăim şi viaţa comunitară online chiar dacă este evident că lipsesc multe lucruri gustul bucatelor de Șabat stracircngerile de macircnă zgomotul dulce al glasuri-lor de copii Cei mai mulţi pensionari aşteaptă cu nerăbdare redeschiderea Centrului de zi Jocul de remy s-a pră-fuit și mulţi icirci duc dorul De aseme-nea materialele pentru lucru manual icircşi aşteaptă artiştii Doamna Iudith Hirschl icircşi face planuri despre urmă-toarele proiecte ale Centrului şi pacircnacirc cacircnd telefonul icircnlocuieşte icircntacirclnirile per so nale le oferă optimism partici-panţilor LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Păstracircnd tradițiile indiferent de vremuri

Cu ocazia Sărbătorii de Șavuot JCC Iași și Comunitatea Evreilor din Iași au organizat un eveniment online la care icircnainte de serviciul religios directorul JCC Iași Albert Lozneanu și rabinul Yehoshua Aharonovitch au vorbit despre originea și semnificațiile acestei sărbători și despre conexiunea

dintre Șavuot şi primirea Torei De-oarece traversăm o perioadă dificilă icircn care nu putem fi icircmpreună pentru a sărbători conform tradiției JCC și CE Iași cu sprijinul unui donator care oferit suma necesară au organizat o acțiune icircn care echipe de voluntari co-ordonate de președintele interimar al CE Benjamina Ides Vladcovschi au vizitat mai multe familii vacircrstnice pen-tru a le duce daruri dulci specifice săr-bătorii de Șavuot pentru a se bucura icircmpreună de sărbătoarea primirii Torei

Icircn acest an Ziua Copiilor-Polinger Day of Children a avut loc pe 31 mai sub forma unui eveniment online in-teractiv dedicat copiilor părinților bu-

nicilor și tuturor celor care și-au păstrat sufletul de copil Evenimentul care a cuprins momente muzicale de dans concursuri recitaluri de poezii un ateli-er interactiv de muzică și alte activități a prilejuit participanților petrecerea unor clipe plăcute care au mai atenuat regretul de a nu putea sărbători aceas-tă zi decacirct icircn mediul virtual

JCC Iași a fost reprezentat la acest eveniment de Daria Sacagiu o fetiță foarte talentată care a prezentat un frumos moment de dans Daria este o fetiță veselă foarte ambițioasă pasio-nată de dans gimnastică de muzică și teatru A icircnceput să practice gim-nastica ritmică icircncă de la vacircrsta de trei

ani la clubul de gimnastică AliceGymȘi pentru că icircn preziua evenimen-

tului Daria a icircmplinit șapte ani icirci spu-nem și noi bdquoLa mulți ani sănătoși și o

copilărie fericită alături de frați părinți și bunici succes la școală și cacirct mai multe trofee la concursurile de dansrdquo

SILVIAN SEGAL

Despărțiți de pandemie și totuși icircmpreună

Icircn luna mai JCC Oradea a con-tinuat activitatea obișnuită dar res-pectacircnd regulile sanitare mobilizacircnd voluntarii cu echipamentul necesar de protecție

Rugăciunile zilnice au avut un succes neașteptat fiind prezenți con-stant prin intermediul aplicației Zoom evrei nu doar din orașul nostru ci chiar și din Israel Prim-rabinul Shra-ya Kav icircmpreună cu directorul JCC Oradea Robert Schorr au asigurat rugăciunea Șaharit icircn prezența unui minian iar icircn ultima perioadă odată cu relaxarea regulilor antiepidemice membrii comunității s-au bucurat de

razele soare-lui icircn curtea sinagogii păs-tracircnd totodată d i s t a n ț a r e a fizică impusă prin lege

V o l u n t a -rii din cadrul JCC Oradea au continuat să livreze per-soanelor vacircrst-nice din cadrul CEO toate

cele necesare pentru traiul zilnic Pe 12 mai Lag BaOmer a fost săr-

bătorit icircn timpul pandemiei sub coor-donarea prim-rabinului Shraya Kav cu ajutorul colectivului restaurantului ritual

Pe 22 mai de Iom Ierușalaim di-rectorul JCC Oradea alături de prim-rabin au realizat un mesaj video motivațional pentru membrii CEO ul-

terior fiind distribuit și pe pagina ofici-ală de Facebook a JCC Oradea

Ediția online Bereshit bdquoBersquoYachadrdquo a avut loc pe 16 mai iar din partea CE Oradea au participat icircn jur de 80 de persoane

Pe 24 mai a avut loc online progra-mul Eshet Chayil dedicat doamnelor și domnișoarelor

Luna aceasta s-au reluat orele de limbă ebraică pentru icircncepători și avansați ceea ce a fost un prilej de bucurie chiar dacă orele sunt puțin mai dificile pe aplicația ZOOM

La ediția a III-a a Festivalului bdquoZiua Limbii și Teatrului Idișrdquo CE Oradea a avut o contribuție substanțială prin organizare și implicarea artiștilor Ale-xandrina și Florian Chelu cu un recital de sonete alături de trupa de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim din Oradea Festivalul poate fi vizionat pe pagina oficială a CE Oradea și JCC Oradea

P 29 mai de Șavuot 5780 a avut

loc rugăciunea de dimineață pentru prima dată icircn timpul pandemiei icircn aer liber icircn curtea Sinagogii Ortodo-xe conform reglementărilor stabilite de autorități Prim-rabinul Shraya Kav a adresat un mesaj online icircn ajun de Șavuot pentru membrii și simpatizanții CEO

La evenimentul național online din 28 mai Tikkun Leil Șavuot JCC Oradea a intervenit cu mesajul prim-rabinului Shraya Kav iar doamna Ildi-ko Futo a fost desemnată să aprindă lumacircnările și să rostească binecuvacircn-tarea acestei sărbători

Pe 31 mai s-a desfășurat Polin-ger ndash Ziua Internațională a Copiilor La acest eveniment dedicat icircn special copiilor evrei din toată țara JCC Ora-dea a participat cu artista Alexandrina Chelu care a interpretat un cacircntec pentru copii o poveste cu tacirclc a fost relatată de Cosmina Dudu iar magici-enii Eduard și Bianca au executat un număr de magie DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 13

Anul acesta icircn luna martie s-au icircmplinit două secole de la nașterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza Evocarea personalității sale cu aceas-tă ocazie este o obligație și pentru li-teratura istorică evreo-romacircnă avacircnd icircn vedere că a fost primul Domnitor al Romacircniei animat de dorința de a acorda evreilor dreptul la emancipare politică drepturi egale cu toți cetățenii țării Angajament repetat de el la icircn-tacirclnirile cu reprezentanții comunităților evreiești bdquoCuza Vodă și Mihai Kogăl-niceanu i-au privit pe evreii pămacircnteni ca romacircni Patriotismul lor nu era icircn-temeiat pe un naționalism icircngust de factură rasistărdquo se scria icircntr-o broșură editată de Uniunea Evreilor Pămacircn-teni icircn anul 1913 bdquoNaționalismul lor nu dezmințea ideile de la 1848 Cuza Vodă nici nu numește pe evreii pă-macircnteni decacirct romacircni de cult mozaicrdquo

Primul care a evidențiat bunele intenții ale lui Cuza Vodă față de evrei a fost Iuliu Barasch icircn broșura sa in-titulată bdquoEmanciparea Israeliților din Romacircniardquo apărută la Paris icircn 1861 la doi ani după alegerea Domnitorului bdquoAvem ca garanție (pentru emancipa-re nn) ndash scria Barasch ndash cuvintele atacirct de frumoase ale prințului căruia Dumnezeu și voința națională i-au icircncredințat puterea și care a doua zi de la venirea la putere a răspuns unei delegații laquoNu vreau să văd icircn Prin-cipatele Unite nici creștini nici evrei numai romacircniraquoldquo

Dar Domnitorul nu s-a limitat doar la vorbe sau la promisiuni Astfel icircncă icircn 1859 a trimis o adresă Comisiunii Centrale din Focșani prin care cerea să se elaboreze un proiect icircn vede-rea trecerii la emanciparea evreilor Iar icircn anul 1864 sunt adoptate două

documente care conțin prevederi im-portante pentru icircmbunătățirea statu-tului civic al evreilor Sub Cuza Vodă votează icircn unanimitate Adunarea Ge-nerală icircntacircia lege comunală care prin art 26 dă drepturi comunale evreilor pămacircnteni care s-au supus legii re-crutării au absolvit un colegiu sau o facultate icircn Romacircnia sau icircn străină-tate ori au icircntemeiat o fabrică sau o manufactură icircntrebuințacircnd cel puțin 50 de meseriași Erau condițiile puse evreului ca să aibă dreptul să parti-cipe la alegerile comunale Adevărat bdquodrept restracircnsrdquo scrie Gabriel Scha-ffer totuși primul pas de la Revoluția din 1848 pe calea drepturilor politice Dar cea mai mare importanță a legii conchide G Schaffer o constituia recunoașterea existenței evreilor au-tohtoni contestată de Regulamentul Organic căci drepturile comunale pentru un număr restracircns de evrei icircn-semnau o etapă pe calea emancipării politice

Al doilea document de aceeași semnificație a fost noul Cod Civil promulgat icircn decembrie 1864 și pus icircn aplicare icircn 1865 bdquoIcircn ceea ce ne privește ndash scrie tot G Schaffer ndash gă-sim 15 articole din care rezultă că exercițiul drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetățean orice indi-vid născut icircn țară și nesupus vreunei protecții străine putea cere cetățenia la un an după majorat copiii orfani găsiți pe teritoriul Romacircniei erau considerați romacircni străinul care va voi să devină cetățean romacircn indiferent de credința sa religioasă poate face principelui o cerere icircn acest sens arătacircnd averea și profesiunea sa Dacă zece ani după cerere stă icircn țară și dovedește că are conduită bună și e util țării Adunarea

legislativă la inițiativa principelui cu avizul Consiliului de Stat poate acor-da cetățenia Sunt scutiți de acești zece ani și pot fi imediat icircncetățeniți străinii care au adus țării importante servicii pe tăracircm economicrdquo Așadar sub Codul Civil promulgat icircn timpul lui Cuza evreii s-au bucurat de ple-nitudinea drepturilor civile Evreii stră-ini s-au bucurat de aceleași drepturi afară de acela de a poseda proprietăți imobiliare lucru admis doar străi-nilor creștini Concluzia finală a lui Schaffer regimul lui Cuza a prezen-tat pentru a doua oară ndash primul fiind Revoluția de la 1848 ndash un ansamblu de icircmprejurări favorabile soluționării problemei evreiești icircn Romacircnia

Evreii au rămas profund recunos-cători lui Cuza Vodă și regimului său pentru măsurile luate și promisiunile făcute Ziua de 24 ianuarie a anului 1859 cacircnd Adunarea Electivă a Țării Romacircnești s-a pronunțat pentru ale-gerea ca Domn a lui Alexandru Ioan Cuza realizacircndu-se astfel Unirea de fapt a celor două Principate a devenit zi de sărbătoare și pentru evrei Icircn si-nagogi se oficiau cu regularitate sluj-be religioase cu predici și rugăciuni pentru proslăvirea marelui Domnitor Șef-rabinul Niemirower sublinia pro-gresele evreilor sub domnia lui Cuza Vodă arătacircnd că au făcut un pas mare spre civilizație Icircn anul 1862 Comunitatea Evreilor din București i-a dedicat un Act de Icircnchinăciune icircn care au fost evidențiate marile lui calități ca om și ca lider care condu-ce țara cu icircnțelepciune și icircși ocrotește poporul fără excepție de naționalitate

și confesiune Dumnezeu este rugat bdquosă-l binecuvacircnteze să ocrotească și să sporească zilele prea luminatului nostru Prinț și Domn stăpacircnitor Ale-xandru Ioan icircntacirciu să-i icircnmulțească pururea slava sa să-i dăruiască icircn-delungată icircn mulți ani binecuvacircntată stăpacircnire ca să cacircrmuiască icircn pace populii cei credincioși care sunt fericiți sub stăpacircnirea luirdquo

Documentul a fost publicat icircn bdquoCu-rierul Israelitrdquo din 11 februarie 1945 cu următorul comentariu bdquoAstăzi icircn perspectiva istorică acest document trezește icircn gacircndurile noastre regre-tul vitregiei de care am avut parte Deșănțata prigoană și crudele ma-sacre nu numai că n-au folosit nimă-nui dar au adus pagube țării Istoria ne icircnvață că numai colaborarea icircn-tre toți locuitorii țării poate duce la o propășire atacirct pentru țară cacirct și locu-itorilor săi deasupra oricăror deosebiri de origine limbă sau religierdquo

LYA BENjAMIN

200 de ani de la nașterea Domnitorului Unirii

In Memoriam Alexandru Ioan Cuza

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

Tur virtual al Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din RomacircniaJCC București și Muzeul de Istorie

și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo din Capitală au oferit publicului un tur virtual transmis via Facebook prilej cu care cei interesați au putut redescoperi elemente impor-tante din istoria viața și cultura evrei-lor din Romacircnia

Icircn cuvacircntul de deschidere direc-torul JCC București Adrian Gueron a afirmat că această icircntacirclnire virtuală face parte dintr-o campanie amplă de prezentare a unor locuri reprezenta-tive pentru istoria și cultura poporu-lui evreu prima dintre ele avacircnd icircn primplan casa memorială a lui David Ben Gurion din Israel

Hilda Grunberg ghid al Muzeului de Istorie a explicat contextul social și politic al construirii Templului Unirea Sfacircntă edificiul icircn care funcționează muzeul bucureștean Ea a arătat că amplasarea acestuia icircn strada Mămu-lari icircn anul 1910 răspundea nevoilor unei comunități foarte numeroase Icircn anul 1978 Templul devine ceea ce astăzi numim Muzeul de Istorie și Cul-tură a Evreilor din Romacircnia pe fondul reducerii populației evreiești din Capi-tală Muzeul include o expoziție și o bogată pinacotecă ambele bucuracircn-du-se de interesul turiștilor care trec pragul instituției de cultură

Directoarea muzeului Carmen Hannah Iovițu a menționat că data de 7 iunie este specială deoarece se icircmplinește un an de la cea mai recen-tă reinaugurare Partea descriptivă a vieții evreiești este una dintre cele mai importante componente incluse icircn expoziție iar Diaspora crea premise-le unor provocări icircn ceea ce privește identitatea și viața evreiască De ase-menea Carmen Hannah Iovițu a rea-

lizat o scurtă incursiune icircn cele mai importante momente din viața evre-iască reflectate icircn importante lucrări din pinacoteca FCER semnate de artiști celebri precum Margareta Steri-an Tia Peltz Sorin Adam șa

Dr Anca Tudorancea s-a referit la Templul Unirea Sfacircntă ca la un edificiu de cult al supraviețuirii care icircn pofida dificultăților cauzate de demolările din perioada comunistă a supraviețuit cu o tenacitate aparte Istoricul a prezen-tat un fragment al hărții Papazoglu realizate la 1871 de maiorul Dimitrie Papazoglu document care redă cu fi-delitate amplasarea unor sinagogi din Cartierul Evreiesc din Capitală o zonă bogată icircn edificii de cult iudaice Sina-goga Mare reprezintă una dintre clă-dirile emblematice ale Bucureștiului evreiesc care a supraviețuit valului de demolări grație intervenției șef-rabinului dr Moses Rosen susținut de reprezentanți ai corpului diploma-tic din cadrul Ambasadelor Statelor Unite ale Americii Statului Israel și Spaniei

Icircn intervenția sa Delia Marc a vor-bit despre Baruch Cahana un adept al mișcării sioniste din Ploiești membru icircn organizația sionistă Hovevei Țion Baruch Cahana a fost și un important filantrop donacircnd icircn 1913 o sumă im-portantă instituției Keren Kayemet le-Israel care a folosit-o pentru a ridica două așezări icircn nordul Israelului

Icircn icircncheiere Carmen Hannah Iovițu i-a invitat pe toți cei interesați de istoria și cultura evreiască să treacă pragul instituției din strada Mămulari și i-a mulțumit directorului JCC pentru cooperarea icircn acest proiect extrem de benefic

DAN DRUȚĂ

Ediția din 21 mai 2020 a Cafenelei on-line a ICR Tel Aviv a propus tema bdquoMemorie și aspecte istorice privind Holocaustul din Romacircniardquo După cum a arătat directorul ICR Tel Aviv Mar-tin Salamon conferința a fost meni-tă să marcheze comemorarea a 76 de ani de la deportarea evreilor din Maramureș și Nordul Transilvaniei Invitații au fost Peninah Zilberman fondatoarea și președinta Fundației bdquoTarbut Sighetrdquo promotoare a con-servării memoriei victimelor Holo-caustului din Romacircnia istoricul Ra-phael Vago profesor la Universitatea din Tel Aviv membru al Comisiei bdquoElie Wieselrdquo al cărei Raport Final a dus la recunoașterea existenței Holocaustu-lui icircn Romacircnia prof Dan Michman șeful Institutului Internațional de Cer-cetare a Holocaustului bdquoYad Vashemrdquo

Peninah Zilberman a vorbit des-pre a doua generație ndash copiii supra-viețuitorilor Holocaustului ndash și a sub liniat că deși icircn tradiția evreilor așkenazi copiii luau numele părinților așadar ai celor care erau icircn viață

după Holocaust aceștia au primit de regulă numele rudelor dispăru-te pentru a le perpetua memoria Ea a accentuat diferitele forme de rezistență și supraviețuire ale evrei-lor icircn perioada Holocaustului revol-ta din ghetouri (cea mai cunoscută fiind cea din ghetoul Varșoviei 19 aprilie-16 mai 1943) revoltele din la-gărele de exterminare de la Sobibor (14 octombrie 1943) și Auschwitz (7 octombrie 1944) numeroasele gru-puri de partizani dintre care se distin-ge figura Hannei Szenes Formele de rezistență spirituală au inclus jurnale cărți poezii picturi creații muzica-le etc bdquoLumea trebuie să știe că nu ne-am dus icircn lagăre ca mieii la tăie-re ci am luptat [] Munca mea de o viață a fost să dau putere generațiilor de supraviețuitori ai Holocaustului și să-i eliberez de orice sindrom al victi-mizării [] pentru că noi suntem niște icircnvingători supraviețuirea părinților noștri ne-a transformat icircn icircnvingătorirdquo

Raphael Vago a oferit un cadru istoric general Dictatul de la Viena

(1940) prevedea cedarea Nordului Transilvaniei Unga-riei horthyste teri-toriu icircn care locuiau aproximativ 165000 de evrei dintre care 132000 aveau să fie ghetoizați și ulterior deportați icircn lagărele naziste Făcacircnd o

(Continuare icircn pag 22)C GĂLĂȚEANU

P Zilberman

Martin Salamon

Raphael Vago

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Cercetătorii de la Institutul Israelian pentru Cercetări Biologice au anunțat că substanțele analoge a două me-dicamente pentru boala Gaucher sunt eficiente icircmpotriva SARS-CoV-2 (Covid-19) Acest veritabil cocktail de medicamente poate fi eficient și icircn cazul viitoarelor focare virale potrivit IICB o instituție guvernamentală de cercetare care lucrează de regulă la dezvoltarea unor proiecte ale Minis-terului israelian al Apărării Ca parte a proiectului asumat de identificare a medicamentelor antivirale și a unui vaccin icircmpotriva Covid-19 oamenii de știință de la acest Institut au testat un analog al medicamentului Cerdel-ga aprobat de Agenția Federală pen-tru Medicamente din Statele Unite ale Americii și un analog al unui al doilea medicament aflat icircn stadii avansate ale procesului de aprobare

Studiul realizat pe culturi celulare a demonstrat că tratamentul antiviral care folosește ambele medicamente a dus la o reducere semnificativă a capacității de reproducere a corona-virusului și la distrugerea celulelor in-fectate Totodată acesta previne de-teriorarea altor celule icircn urma infecției cu SARS-CoV-2 Icircn prezent cele două medicamente sunt testate pen-tru eficiența lor icircn tratarea animalelor infectate cu coronavirus Amestecul s-a dovedit eficient icircmpotriva mai multor tulpini de virusuri inclusiv cele

care provoacă gripa și sindromul West Nile Acest lucru indică potențialul lor icircn tratarea unor viitoare focare de vi-rusuri noi după ce vor fi aprobate icircn urma testărilor clinice Utilizarea medicamentelor existente aprobate poate fi o soluție eficientă pe termen scurt avacircnd icircn vedere procesele icircn-delungate de cercetare și aprobare a noilor medicamente De menționat ar fi că icircn prezent Israelul are icircn derula-re șase proiecte de cercetare icircn fază avansată icircn ceea ce privește dezvol-tarea rapidă a unui vaccin

O metodă rapidă de testare a coronavirusuluihellip

Cercetătorii israelieni au dezvoltat un kit de testare rapidă pentru diagnos-ticarea infecției cu noul coronavirus

Astfel icircn doar un minut acesta poa-te detecta icircntr-un mod total neinvaziv prezența virusului icircn respirație După ce o persoană suflă icircn acest dispozi-tiv compușii din respirația sa inclusiv virusurile se prind de un cip Capsula care conține cipul este apoi transferată icircn spectometru Este scanată timp de 20 de secunde urmate de alte două secunde de procesare matematică după care putem spune dacă avem un purtător de coronavirus sau nu

Acest test va fi efectuat icircn cele din

urmă la punctele de acces icircn aero-porturi pe nave de croazieră icircn com-panii De asemenea icircn Israel există posibilitatea ca testele să fie realiza-te chiar pe stradă grație unor unități mobile Este vorba despre o serie de cabine prin intermediul cărora este evitat orice contact direct deci și o posibilă infectare icircntre cei testați și cei care icirci testează Testarea durează cacircteva minute pentru fiecare persoa-nă iar rezultatele sunt comunicate icircn 24 de ore

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Alternativă la tratarea COVID-19

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

O tăbliță veche de 3500 de ani vorbește despre Canaan

Un băiat icircn vacircrstă de doar șase ani din Israel a descoperit o tăbliță de lut veche de 3500 de ani Aceasta ilustrează imaginea unui prizonier antic și pe cel care l-a capturat Imri Elya a descoperit tăblița icircn timpul unei drumeții alături de părinții săi prin situl arheologic Tel Jemmeh din deșertul Negev După ce a descoperit obiectul de lut părinții săi au contactat Autoritatea Israeliană pentru Antichități Specialiștii AIA au transmis apoi artefactul către departamentul care se ocupă de obiectele de tezaur ale țării Ei sunt de părere că tăblița despre care se crede că datează din perioada civilizației vechiului Canaan icircnfățișează un temnicer care conduce un prizonier dezbrăcat

Experții notează că la momentul creării tăbliței Egiptul stăpacircnea Țara Ca-naanului care era alcătuită din mai multe alte state-oraș guvernate de condu-cători locali Icircn urmă cu aproximativ 3500 de ani icircn regiune dominau conflic-tele icircntre regii canaaneeni bdquoArtistul care a creat această tăbliță pare să fi fost influențat de reprezentări similare cunoscute din arta Orientului Apropiat Anticrdquo au afirmat reprezentanți ai AIA bdquoFelul icircn care captivul este legat a mai fost vă-zut icircn reliefuri și artefacte descoperite icircn Egipt și icircn nordul Sinaiuluirdquo au adăugat aceștia Măsuracircnd 280 X 280 cm artefactul este cel mai probabil un suvenir al victoriei similar cu o insignă sau o medalie de onoare au mai precizat arheolo-gii Icircntrucacirct a fost creată cu ajutorul unei matrițe este posibil să fi existat multe astfel de tăblițe ceea ce indică și un obicei de a imortaliza și distribui astfel de evenimente icircn vechiul Canaan

Situl arheologic Tel Jemmeh icircn care a fost descoperită tăblița este conside-rat de unii arheologi drept locul unde a existat orașul canaanit Yurza (numit și Yarza) Alți arheologi au amplasat orașul Yurza icircn altă parte a regiunii

Monedele lui Bar KohbahellipArheologii din Israel au descoperit o

monedă rară bătută icircn urmă cu 1900 de ani cacircnd evreii s-au revoltat icircmpo-triva ocupării de către Imperiul Roman a anunțat Autoritatea Antichităților din Israel (AIA) Moneda de bronz este atacirct de rară icircncacirct dintre cele 22000 de monede găsite icircn timpul excavă-rilor arheologice icircn Orașul Vechi din Ierusalim doar patru sunt din timpul revoltei cunoscută drept Revolta lui Bar Koh ba Pe o parte a monedei apar struguri și inscripția bdquoanul doi de liber-tate a Israeluluirdquo iar pe cealaltă parte apar un palmier și inscripția bdquoIerusa-limrdquo Astfel aceasta este singura mo-nedă cunoscută din timpul revoltei care poartă inscripția de bdquoIerusalimrdquo a mai transmis AIA Icircn anul 132 en cacircnd a icircnceput revolta Ierusalimul era colonie romană Icircmpăratul Hadrian plănuia să transforme orașul icircn Aelia Capitolina un oraș roman dedicat zeului Jupiter Liderul revoltei era Simon bar Kosi-ba pe care Rabi Akiva l-a numit Bar Kohba bdquofiul steleirdquo Numele sugerea-ză astfel că era considerat de unii drept Mesia Bar Kohba s-a comportat ca un veritabil rege al iudeilor și lider militar Acesta a icircnceput apoi să emi-

tă monede precum este și cea des-coperită recent icircn Parcul Arheologic bdquoWilliam Davidsonrdquo bdquoE posibil ca un sol-dat roman să fi găsit moneda icircn timpul unei bătălii și să o aducă drept suvenir icircn una dintre taberele din Ierusalimrdquo au spus arheologii Icircn ciuda eforturilor re-belii lui Bar Kohba nu au reușit să trea-că de barierele Ierusalimului antic Bar Kohba a fost ucis dar revolta icircn sine a durat aproape cinci ani După ce au icircnăbușit revolta romanii au dezlănțuit o domnie a terorii asupra evreilor din Iudeea Romanii i-au expulzat pe evrei acolo iar pe unii i-au vacircndut ca sclavi Atacirct de mulți prizonieri au fost vacircnduți icircncacirct prețul unui sclav ajunsese similar cu cel al unui cal

bdquoIerusalim a fost icircntr-adevăr trans-format icircntr-un oraș păgacircn cu o statu-ie a lui Hadrian și probabil un templu pentru Jupiter Evreilor li s-a interzis să intrerdquo a scris Raymond Scheindlin profesor emerit de literatură medievală ebraică Chiar și așa multă vreme Bar Kohba a rămas icircn mentalul și tradiția is-torică a poporului evreu drept un erou

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

despre situația antisemitis mu lui

din RomacircniaSub titlul bdquoRaport de monitorizare

a antisemitismuluirdquo recent Institutul Național pentru Studierea Holocaus-tului bdquoElie Wieselrdquo (INSHR) a reali-zat un document bazat pe un sondaj efectuat icircn perioada 2019-aprilie 2020 pentru a identifica situația dinamica și formele pe care le icircmbracă antise-mitismul din Romacircnia Documentul analizează domeniile icircn care s-au icircn-registrat cele mai frecvente manifes-tări anti semite cum ar fi acte de van-dalism mesaje antisemite icircn mediile politice și administrative icircncălcări ale legislației de condamnare a antisemi-tismului și negării Holocaustului anti-semitismul icircn mediul online

Icircn Preambulul documentului se subliniază bdquoChiar dacă gradul de acceptare a evreilor icircn societatea ro-macircnească (37) este ceva mai bun icircn comparaţie cu maghiarii (40) sau romii (47) rămacircne o realitate că 5 dintre respondenţii unui sondaj repre-zentativ naţional consideră că evre-ii bdquonu ar trebui să vină icircn Romacircniardquo 11 spun că evreii au mai multe drep-turi faţă de populaţia majoritară iar 32 dintre intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia că evreii bdquoar fi mai bine să se ducă să trăiască icircn ţara lorrdquo

Icircn capitolul care se referă la van-dalizările monumentelor evreiești ra-portul enumeră incidentele și actele de vandalism care au avut loc icircn ul-timul an Sinagoga de la Cluj Casa memorială bdquoElie Wieselrdquo din Sighet devastarea cimitirului de la Huși Cu excepția cazului de la Sighet anche-tele au ajuns la concluzii neconclu-dente

Icircn capitolul referitor la mesaje-le antisemite din mediul politic și administrație sunt citate declarațiile antisemite ale viceprimarului din București legate de icircnființarea Muze-ului Holocaustului și Istoriei Evreilor și de persoanele care au criticat atitudi-nea lui Se citează de asemenea și declarații ale unor oameni politici care au minimalizat Holocaustul

Raportul citează numeroase luări de poziție icircmpotriva lui Klaus Iohannis icircn timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale icircn calitatea lui de mino-ritar german care sugerau de multe ori că ar fi nazist

Raportul relevă frecventele ne-respectări și icircncălcări ale Legii 2172015 citacircnd o serie de exemple ca menținerea numelui lui Ion Anto-nescu dat unor străzi apologia unor reprezentanți ai ideologiei legiona-re ca Radu Gyr existența icircn unele localități a unor busturi ale criminalilor de război ca Ion Antonescu sau Albert Wass Autoritățile icircn cauză se subli-niază pun piedici imense cacircnd li se cere să se conformeze legii Nu sunt soluționate nici placircngerile icircnaintate la tribunal pentru sancționarea celor care neagă Holocaustul sau răspacircn-desc simboluri fasciste bdquoMajoritatea sesizărilor pe care Institutul sau alţi actori civici le-au făcut pentru astfel de situaţii se icircndreaptă icircncet către termenul de prescriere ca urmare a lipsei de icircna intare a anchetei Lentoa-rea cu care autorităţile reacţionează şi maniera deficitară de a instrumen-taliza astfel de cazuri icirci

Tehnologii revoluționare

pentru educația copiilor

Conform celor mai recente esti-mări aproximativ 500 de milioane de persoane din icircntreaga lume sunt acum supuse unor măsuri de restricții de mișcare printre acestea număracircn-du-se un număr important de elevi și studenți Icircn acest sens tehnologia israeliană nu a icircntacircrziat să livreze o serie de aplicații menite să faciliteze procesul de icircnvățare de la distanță sau autodidact

JoyTunesAceastă aplicație are menirea de a

transforma smartphone-ul icircntr-un mi-nicurs de pian virtual combinacircnd me-tode muzicale testate de-a lungul tim-pului cu cele mai recente inovații De asemenea JoyTunes ascultă ceea ce interpretați pentru a vă oferi un feed-back icircn timp real reducacircnd timpul ne-cesar pentru dezvoltarea unor astfel de abilități

WixOricine poate deveni un specialist

IT icircn timpul liber și poate construi de la zero această aplicație fiind total gratuită

ClassmePe măsură ce școlile icircși trans-

feră procesul de predare icircn mediul online acest start-up israelian vine cu o soluție pentru adăugarea chat-ului icircnainte de icircn timpul și după cursuri Profesorii pot astfel configu-ra un chat dedicat orelor lor fără a fi nevoiți să-și afișeze numărul per-sonal de WhatsApp permițacircndu-le astfel atacirct elevilor cacirct și dascălilor să icircși țină viața privată și profesio-nală separate De asemenea bdquosălile de clasărdquo ale grupelor pot fi defalcate icircn funcție de materia predată astfel icircncacirct studenții economisesc un timp prețios (Continuare icircn pag 22)

EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 15

Acest nou organism s-a constituit icircn sep-tembrie 1944 din reprezentanții Uniunii Evreilor Romacircni ai Partidului Național Țărănesc și ai Partidului Național Liberal ai Partidului Comu-nist și ai Partidului Social-Democrat Icircn funcția de președinte a fost ales dr Wilhelm Filderman

Consiliul reprezenta ideea de unitate po-litică și de luptă a evreilor pentru obținerea dreptății libertății egalității pentru restituirea integrală a tuturor drepturilor și bunurilor ex-propriate de regimurile rasiste și dictatoriale Primul apel către evrei a fost lansat icircn Curie-rul Israelit din 24 septembrie 1944 A fost pri-mul document public icircn care s-a făcut bilanțul suferințelor prin care au trecut evreii icircn anii Holocaustului bdquoMii de evrei au fost ucișirdquo se scria icircn document bdquoZeci de mii au fost aruncați icircn lagăre și icircnchisori alte zeci de mii au pierit icircn Transnistria Tineri și bătracircni au fost tacircracircți icircn condiții inumane la munci obligatorii Populația evreiască scoasă icircn afara legii scoasă din pro-cesul economic a fost destinată unei suprimări complete prin pogromul rece al legilor speci-ale Icircn fața mormintelor a jertfe-lor noastre pentru demnitatea tineretului nostru supraviețuitor cerem și așteptăm sancționarea tuturor vinovaților făgăduită de guvernrdquo

De la constituirea sa Consiliul General a luat legătura cu toate păturile populației evreiești și a examinat principalele lor pro-bleme și revendicări icircn special situația pro-prietarilor arendașilor și chiriașilor bunurilor rurale agricole și industriale mobile și imo-bile precum și a celor urbane situația re-zultată din legea de revizuire a cetățenilor situația meseriașilor (a ucenicilor lucrătorilor meșterilor) a funcționarilor particulari și pu-blici situația școlilor evreiești primare se-cundare profesionale superioare precum și a elevilor studenților și a corpului didactic evreiesc situația evreilor icircn raport cu serviciul militar atacirct icircn trecut cacirct și icircn viitor s-a analizat și problema muncii obligatorii S-a hotăracirct se-sizarea Guvernului prin adresarea de memorii ministerelor implicate icircn toate aceste proble-me Primul memoriu a fost adresat Consiliului de Miniștri prezentacircndu-se o sinteză asupra suferințelor generale și a principalelor reven-dicări După aceea au urmat memoriile către Ministerul de Justiție icircn care s-a cerut abro-garea legii privind revizuirea cetățeniei a locu-itorilor evrei lege adoptată de guvernul Goga-Cuza icircn anul 1938 către Ministerul Educației Naționale icircn care s-au analizat consecințele legislației rasiale icircn domeniul icircnvățămacircntului Un memoriu a fost adresat ministrului Apărării Naționale S-a cerut ca evreii să fie chemați sub drapel după ce vor fi repuși icircn drepturile lor constituționale căci datoriile sunt contrava-loarea drepturilor La 22 octombrie s-a trimis un memoriu către Ministerul Muncii S-a cerut reintegrarea icircn serviciu a tuturor categoriilor de salariați S-a atras atenția că nereintegrarea evreilor icircn muncă icircnseamnă că bdquoreinstalarea democrației s-a făcut pentru toți cetățenii țării cu excepția evreilorrdquo Din presa vremii rezultă că unele cercuri romacircnești icircși puneau icircntreba-rea bdquode ce se mai agită evreiirdquo consideracircnd că prin repunerea icircn vigoare a Constituției din 1923 s-au rezolvat automat problemele evre-ilor La aceste nedumeriri se găsesc răspun-suri icircn presa evreiască care icircncepe să reapa-ră la sfacircrșitul anului 1944 Se demonstrează cu date și fapte că problema evreiască nici pe departe nu era icircncă rezolvată bdquoZeci de mii de evrei excluși din toate ramurile de viață acti-vă ndash se scria icircn Curierul Israelit ndash n-au putința să reintre icircn racircndurile oamenilor alte categorii așteaptă să recapete folosința locuințelor icircn-treprinderilor etc de care au fost deposedați prin mijloace de silnicie legale sau extralega-lerdquo Icircn aceste condiții conducătorii Consiliului General au dus o luptă neobosită icircn vederea recacircștigării drepturilor și bunurilor jefuite de la evrei icircn anii Holocaustului

LYA BENjAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Consiliul General Evreiesc

Economia Romacircniei la terapie intensivăBoala izbucnită la sfacircrșitul anului trecut

COVID-19 bdquoa infectatrdquo puternic economia romacircnească icircn 2020 Romacircnia a intrat icircn noul an nu numai incapabilă să se apere de orice bdquoboleșnițărdquo ivită pe plan mondial ci și cu o serie de bdquocomorbiditățirdquo precum un deficit bugetar de - 46 din PIB o inflație zdravănă (38 cea mai mare din UE) și un leu ji-gărit tremuracircnd pe labe icircn fața euro Deficit făcut icircn condițiile icircn care 2019 a fost o insulă de liniște econo-mică care a permis unor țări ca Bulgaria Malta Ce-hia și Lituania ca să nu vorbim de campioana Dane-marca de Luxemburg sau Germania să icircncheie anul cu surplusuri bugetare situate icircntre +02 și +37 Și ca să păstrăm comparația medicală icircn afara acestui tablou clinic grav mai există și bdquotumorile malignerdquo re-prezentate de legi precum cea a pensiilor și alocațiilor pentru copii adoptate icircn 2019 care rod ca un cancer bugetul de anul ăsta afectat de o puternică infecție cu Covid-19

Lăsacircnd comparațiile la o parte criza Covid ne-a icircndepărtat definitiv de prognoza de deficit estimat de Florin Cicircțu icircn aprilie (-19) cifră despre care spu-neam de atunci că este nerealizabilă Azi știm că Pro-dusul Intern Brut al Germaniei prima economie din Europa va scădea anul acesta cu peste 66 și va reveni pe creștere icircn 2021

Icircn această conjunctură Consiliul Fiscal estimează că Romacircnia va icircnregistra o scădere a PIB de 4-6 și va avea un deficit bugetar pe 2020 de 8 dar asta numai dacă punctul de pensie va crește doar cu 10 Dacă legea PSD va fi aplicată și pensiile vor spori cu 40 atunci căderea economică va fi de 8-9 și deficitul bu-getar va urca pacircnă la 10 Asta pentru a vedea con-cret ce icircnseamnă bdquocomorbiditatea canceroasărdquo a legilor pe corpul unei economii bacircntuite de criza COVID

Mai există icircnsă o bdquocomorbiditaterdquo și anume lupta pentru voturi desfășurată de actuala majoritate parla-mentară (PSD-ALDE-Pro Romacircnia) icircmpotriva Guver-nului liberal care se transpune prin adoptarea unor legi care erodează și mai mult bugetul oferind pomeni de genul scutirii de TVA la serviciile turistice ajutoare nerambursabile pentru reconstruirea stațiunilor balne-are eșalonarea pe trei luni a impozitelor pe salarii Mai mult Parlamentul icircncearcă să se substituie guvernu-lui și icircn luarea unor măsuri pe care Constituția le lasă icircn sfera Executivului cum ar fi deschiderea unui nou punct de frontieră cu Ungaria construirea unui spital la Constanța și altele Toate conform principiului enunțat de Codrin Ștefănescu bdquoPentru că putemrdquo Cei care gacirc-facircim și nu mai putem suntem noi bdquoboborul suveranrdquo

Cu forțele secătuite de Covid și de situația econo-mică precară cu care a icircnceput anul economia este acum ciopacircrțită și de ucigașa luptă pentru putere care face imposibilă adoptarea unor măsuri coeren-te de redresare Cu o astfel de stare de sănătate nu rămacircne decacirct să mai icircntrebăm cine plătește coliva Legislativul sau Executivul

Industria high tech israeliană icircn luptă cu pandemia

Supranumită bdquonațiunea start-uprdquo și lăudată tocmai pentru ponderea inovației icircn creșterea economică

Israelul s-a văzut lovit de epidemia cu SARS-CoV-2 exact icircn punctul său nevralgic industria high-tech

Conform unui studiu icircntocmit de Autoritatea Isra-eliană pentru Inovare (AII) și Organizația Israeliană pentru Industrii și Tehnologii Avansate (IITA) și trans-mis de Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusa-lim situația este icircngrijorătoare Astfel a spus Aharon Aharon președintele AII 65 dintre firmele start-up cu pacircnă la 10 angajați au declarat că nu cred că vor putea supraviețui mai mult de șase luni fără un spri-jin guvernamental substanțial și bine țintit Karin Meir Rubinstein șeful IITA a subliniat că fondurile de 12 miliarde de shekeli (350 mil $) nu sunt suficiente Ast-fel dacă această situație continuă 57 din cele 414 companii care au participat la studiu avertizează că vor fi nevoite să facă disponibilizări masive de per-sonal icircn următorul semestru iar 71 dintre firme au afirmat că au icircnghețat orice angajare

O treime dintre companiile private intervievate au confirmat că reduc lefurile cu 15 procentul urcacircnd la 16 icircn cazul firmelor de stat

Ceea ce e grav este că viitorul nu sună nici el prea bine dat fiind că 91 dintre firme au raportat redu-ceri ale fluxului de finanțare 40 dintre societățile de icircnaltă tehnologie au primit notificări de la investitori că icircși icircncetează plasamentele Mai bine de jumăta-te dintre firmele respondente au declarat că au cerut fonduri suplimentare dar icircn 46 dintre cazuri răspun-sul a fost că investitorii stau icircn expectativă 19 au primit capital suplimentar și 35 au fost informate că finanțatorii nu le pot oferi capital suplimentar

Germania pe primul loc icircn Europa la managementul crizei

Fondul Monetar Internațional care a disponibilizat 10 trilioane de dolari pentru a sprijini măsurile fiscale anticriză a constatat că 98 de milioane de salariați sunt amenințați să icircși piardă locurile de muncă pe plan mondial

Cel mai eficient management al crizei Covid-19 este cel din Germania care a readus icircn atenția specialiștilor importanța metodei de reducere a timpu-lui de lucru Șeful Misiunii FMI icircn Germania Shekhar Aiyar a spus că Guvernul de la Berlin acoperă 60 (mai mult icircn cazul lucrătorilor care au copii) din sa-lariul care s-ar cuveni unui angajat pentru timpul de muncă nelucrat Deci pentru o reducere a timpului de lucru de 30 angajatul va avea o reducere de salariu de numai 10 ceea ce contribuie la evitarea intrării persoanei respective icircn șomaj Programul de sprijin care se numește Kurzarbeit poate dura timp de șase luni și el se adaugă altor măsuri precum programul de lucru flexibil De asemenea salariații pot alege ca icircn perioadele de avacircnt economic să lucreze ore suplimentare fără să icircși icircncaseze drepturile acestea fiindu-le rambursate cacircnd apare o criză sau o scădere de cerere pe piață

Printre avantajele măsurii se numără și faptul că astfel se menține cererea internă iar firmele icircși pot păstra personalul calificat

Datorită acestui program reluat icircn 2020 Germa-nia a fost singura țară din G7 care icircn timpul crizei din 2009 nu a icircnregistrat creșteri de șomaj

ALX MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

2020 anul celui de-al IV-lea Congres al FCER-CMJoi 11 iunie Comitetul Director al FCER a avut o

reuniune icircn cadrul căreia au fost adoptate măsuri de mare importanță pentru viața comunității evreiești din Romacircnia Astfel a fost decis icircn unanimitate ca pe 29 iunie să fie convocate online atacirct Consiliul de Con-ducere al FCER cacirct și Adunarea Generală care vor decide data și Calendarul de organizare a Congresu-lui Federației Este posibil ca icircn funcție de evoluția epidemiei de Covid-19 Congresul să aibă loc icircn luna noiembrie 2020

Comemorarea evenimentelor tragice din timpul Holocaustului din Romacircnia a fost un alt punct im-portant pe agenda Comitetului Director Acesta a decis organizarea unui eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din Transilvania transmis pe internet și realizat icircn curtea Templului Coral din București Un eveniment comemorativ privind victi-mele ghetoizării și deportărilor din Ardealul de Nord a fost organizat de CE Oradea filmul acțiunii fiind vizionat de membrii Comitetului Director care au ținut un moment de reculegere Icircn ceea ce privește comemorarea victimelor Pogromului de la Iași s-a

hotăracirct ca la manifestări să participe directorul CSI-ER Adrian Cioflacircncă

Situația financiară a Federației a fost și ea analiza-tă și Comitetul Director a fost informat despre analiza restanțelor bdquoistoricerdquo provenite din chirii fiind discutată și situația refacerii contractelor de icircnchiriere și a actelor adiționale Icircn același context a fost prezentată o infor-mare privind realizarea icircn viitor a unei evaluări a struc-turii de personal icircn cadrul FCER-CM și al Comunităților Evreiești locale precum și a posibilităților de eficienti-zare a utilizării forței de muncă

Comitetul Director a aprobat vacircnzarea unor imobi-le și terenuri din București Zalău și jud Sălaj icircn cel din urmă caz suma urmacircnd a fi utilizată inclusiv pentru achiziționarea sediului social al CE Zalău

Icircn domeniul cultural a fost aprobată propunerea de parteneriat dintre FCER-CM și Asociația Untold Stories

Pe agenda icircntrunirii s-a mai aflat informarea pri-vind reuniunea Comitetului CEB precum și aprobarea contribuțiilor pentru Centrele de Instruire și Recreere pe anul 2020 (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Viața lui Naftali Herz Imber cel care a realizat textul viitorului imn de stat al Israelului și compoziția icircnsăși are chiar și astăzi capitole necunoscu-te Născut icircntr-o localitate care acum aparține Ucrainei Naftali Herz Imber a colindat lumea printre țările vizita-te număracircndu-se și Romacircnia Ca un adevărat evreu rătăcitor el nu s-a sta-bilit definitiv icircn Palestina cu toate că țelul lui final era un stat pentru evrei pe pămacircntul strămoșesc ndash Israelul Icircn 1882 icircși icircnchide magazinul de mici bi-juterii și amulete din Istanbul pentru a se icircntacirclni cu Sir Laurence Oliphant membru al Parlamentului britanic și om de afaceri Inițial dorea să-i expli-ce acestuia că nu este necesar ajuto-rul britanic pentru ca evreii să revină icircn Ereț Israel dar cacircnd s-a icircntacirclnit cu soții Oliphant (sioniști protestanți avant la lettre) vrăjit se pare de far-mecele doamnei s-a răzgacircndit a de-venit secretarul lui Sir Laurence și a primit invitația acestora de a-i icircnsoți icircn Palestina Frumoasele imagini din Țara Sfacircntă diferitele locuri inclusiv cacircrciumile pitorești pe care icirci plăcea să le frecventeze l-au inspirat să compună poemul legendar preluat de mișcarea sionistă bdquoTikvatenurdquo ndash bdquoSperanța noastrărdquo Poemul a apă-rut icircn primul său volum de poezii din 1886 intitulat bdquoSteaua diminețiirdquo (Bar-kai) Multe localități din Israel susțin că acestea l-ar fi inspirat pe Imber dar adevărul este că el a icircnceput să compună poemul la Iași pe baza unei creații germane intitulate bdquoRinul germanrdquo Și-a finalizat compoziția icircn 1884 la Ierusalim

Versiunea finală a Tikvatenu avea nouă strofe dar mai tacircrziu poemul a fost redus la două strofe și unele cu-vinte au fost schimbate pentru a se icircncadra icircn contextul revenirii evreilor icircn patria lor Ultima modificare a fost făcută de dr YL Matmon-Cohen fon-datorul Liceului ebraic din Herzliya Cohen a icircnlocuit cuvintele bdquovechea

speranțărdquo (hatikva hanoshana) cu cuvintele bdquosperanța de 2000 de anirdquo și versul bdquoSă revenim pe pămacircntul părinților noștri icircn orașul icircn care s-a așezat Davidrdquo cu bdquoSă fim o națiune liberă pe pămacircntul nostru pămacircntul Sionului și al Ierusalimuluirdquo Aceasta a rămas versiunea finală a poemului care a primit un nou nume HaTikvah

Icircn 1886 Samuel Cohen un fermier din Rișon LeZion originar din Ungheni a compus o melodie pentru poemul de dor al lui Imber Ea s-a bazat pe mai multe cacircntece populare romacircnești Cacircntecul de Mai cules icircn Transilvania și publicat de compozitorul-muzicolog Timotei Popovici cacircntecul umoristic Carul cu boi popular icircn racircndul evreilor moldoveni sub numele de Hăis-Cea și Cucuruz cu frunza-n sus cules icircn nordul Transilvaniei și pus pe note de compozitorul Guilem Sorban

Aflacircndu-se icircntacircmplător icircn vizită la Rishon LeZion el l-a auzit interpre-

tat ca un cacircntec de revoltă de către coloniștii-fermieri din localitate care au protestat icircmpotriva unor măsuri birocratice ale administrației baronu-lui de Rothschild Acest eveniment a marcat icircnceputul pătrunderii cacircnte-cului icircn mișcarea sionistă Puțin timp după aceea Imber a părăsit Palesti-na a plecat icircn Marea Britanie și apoi la New York

Icircn ultimul an al vieții Imber a fost internat icircntr-un spital evreiesc din New York unde a icircntacirclnit-o pe tacircnă-ra cacircntăreață Jeanette Robinson-Murphy La rugămintea ei a scris pe o bucățică de hacircrtie de la spital for-ma originală a primelor două strofe ale Hatikvei care nu ajunsese icircncă imnul național al mișcării sioniste Icircn 1936 cacircntăreața a trimis manuscri-sul ndash singurul care există ndash Bibliotecii Naționale din Ierusalim

EVA GALAMBOS

Comunitățile evreiești europene și criza coronavirusului

Vizită online la Casa Ben Gurion

La 24 mai 2020 a avut loc un tur virtual cu ghidaj icircn limba engleză ofe-rit de Aurora Lattarulo icircntr-unul dintre muzeele edificatoare pentru istoria Statului Israel Casa Ben Gurion din Tel Aviv Evenimentul se subsumează proiectului bdquoMuzeon via JCCrdquo inițiat de JCC București și s-a desfășurat prin intermediul aplicației Zoom

Situată icircn centrul Tel Avivului Casa Ben Gurion a fost construită la icircnceputul anilor 1930 și icircn urma tes-tamentului lăsat de cel care a fost pri-mul prim-ministru al Israelului aceas-ta a revenit statului Casa memorială găzduiește aproximativ 50000 de invitați icircn fiecare an ndash studenți soldați seniori turiști Icircn cadrul turului virtual ghidul a vorbit despre viața și activi-tatea lui Ben Gurion despre rolul ju-cat de acesta icircn proclamarea Statu-lui Israel și despre familia sa ndash soția Paula și cei trei copii Amos Geula și Renana

Este o casă mai degrabă austeră cu icircncăperi preponderent mici icircn care a fost păstrată mobila originală de o mare simplitate Pe măsuța din dormi-tor Ben Gurion avea Tora și fotografii cu oamenii dragi restul camerei cu-prinde un pat un fotoliu un aparat de radio Era bolnăvicios iar soția lui icircl icircngrijea cu devotament Avea o bibli-otecă impresionantă ndash camere icircntregi cu rafturi de cărți de sus pacircnă jos pe toți pereții icircnsumacircnd peste 20000 de volume Citea icircn 11 limbi ndash ebraică arabă idiș germană rusă polonă engleză franceză spaniolă greacă și latină Era interesat de numeroa-se domenii de cunoaștere filozofie literatură istoria militară Orientul Mij-lociu istoria iudaismului mozaism Cabala budism yoga educație eco-nomie tehnologie

Urmașii lui Ben Gurion ndash trei copii și nouă nepoți ndash s-au afirmat icircn poliție armată industria hotelieră dezvolta-rea regiunii Negev educație presă microbiologie etc

CLAUDIA BOSOI

Date inedite despre poemul Hatikva baza imnului de stat al Israelului

Parlamentul European a condamnat conținutul unor manuale palestiniene

Centrul Begin-Sadat pentru Stu-dii Strategice din Israel a analizat situația comunităților evreiești din Europa icircn condițiile pandemiei de co-ronavirus Această criză a avut un impact economic social și de securi-tate asupra vieții evreiești din Europa Congresul European Evreiesc prin intermediul Centrului de Securitate și Criză (CSC) a oferit sprijin astfel icircncacirct comunitățile să găsească răs-punsul adecvat la problemele cu care se confruntă Analiza atrage atenția asupra pericolelor care amenință comunitățile dincolo de problemele de sănătate de alimentație și de aju-torare a celor aflați icircn carantină Este vorba de creșterea propagandei anti-semite icircn cadrul căreia la acuzațiile tradiționale se adaugă diferitele teorii conspiraționiste legate de răspacircndi-rea virusului Comunitățile evreiești se află icircntr-o situație vulnerabilă și au nevoie de sprijinul UE al guvernelor și autorităților locale nu numai pentru a atenua dificultățile economice ci și pentru a le apăra de eventualele ata-curi teroriste se arată icircn studiu

Se menționează numărul mare de pierderi de vieți omenești icircn racircndul comunităților evreiești din numeroase țări europene mai ales icircn Franța și Marea Britanie dar și icircn Italia Spania Belgia Icircn plus față de consecințele

dezastruoase economice și sociale ale pandemiei evreii trebuie să facă față și problemelor de securitate Este un aspect icircn care evreii sunt de acum pregătiți avacircnd icircn vedere atentate-le teroriste care au avut loc icircn Eu-ropa icircmpotriva evreilor și instituțiilor evreiești

Un rol deosebit pentru pregătirea comunităților icircl joacă Centrul de Se-curitate și Criză al Congresului Euro-pean Evreiesc cu sediul la Bruxelles Acesta a realizat programe și inițiative pentru a pregăti comunitățile evreiești icircn management-ul crizelor prin work-shop-uri seminare și simulări ale unor crize reale icircn numeroase orașe impor-tante din UE de multe ori icircmpreună cu agențiile de securitate locale Ast-fel că la ora actuală multe comunități evreiești și-au format propriile echipe de management al crizelor formate din lideri ai comunităților și experți lo-cali respectiv persoane responsabile cu securitatea experți sociali medici și psihologi Aceste echipe au fost pregătite să facă față celor mai diferi-te crize inclusiv epidemii sau atacuri teroriste Ele au reușit să reacționeze prompt la declanșarea coronavirusu-lui să salveze multe vieți să transmită prompt indicații legate de distanțarea socială să ofere facilități medicale și chiar psihologi

Odată cu icircnrăutățirea condițiilor economice ale populației inclusiv ale evreilor comunitățile au reacționat ra-pid oferind pachete de alimente vacircrst-nicilor alimente cașer personalului medical și bolnavilor servicii alimen-tare la domiciliu celor din carantină Aceste activități au implicat un efort bugetar mai mare icircn condițiile icircn care sursele comunităților s-au micșorat

Studiul se ocupă detaliat de peri-colele noului val de antisemitism de radicalizarea atacurilor atacirct online cacirct și icircn realitate ceea ce a sporit amenințările la adresa comunităților și evreilor ca indivizi fiind necesar ajuto-rul din partea oficialităților de stat

Icircn perspectivă studiul subliniază cele mai importante sarcini de viitor ale comunităților evreiești europene și anume atenuarea dificultăților eco-nomice pentru membrii comunităților contracararea radicalizării și tendin-țelor antisemite icircn regiunile respecti-ve și icircntărirea securității icircn jurul insti-tuțiilor evreiești pentru a evita atentate teroriste individuale Se subliniază icircn acest context rolul central al Congre-sului Evreiesc European icircn a sprijini comunitățile evreiești mai ales pe cele mici

Icircn trei rezoluții votate recent Parlamentul European a condamnat Autoritatea Palestiniană deoarece folosește manuale școlare care promovează ura și violența Această luare de poziție este legată de fondurile de asistență din străinătate transferate Autorității Palestiniene Una dintre rezoluții cere Comisiei Europene să se asigure că bdquonici un fel de fonduri ale UE nu sunt folosite pentru finanțarea unor manuale sau altor materiale educaționale care incită copiii la radicalizare religioasă intoleranță violență etni-

că și martiriurdquo Icircn rezoluție se precizează că eurodepu ta ț i i sunt icircngrijorați deoarece bdquomate-riale problema-tice din manua-lele palestiniene nu au fost icircncă eliminate și nu

s-au luat măsuri eficiente icircmpotriva discursului de ură și violență din manualerdquo

Banii alocați pentru manuale ar trebui bdquofolosiți pentru a redacta și preda obiecte de studiu care reflectă stan-dardele UNESCO pentru pace toleranță coexistență și nonviolențărdquo se arată icircn rezoluție

Marcus Sheff președintele-direc tor general al orga-nizației negu ver na mentale care colaborează cu eurod-eputații icircn redactarea rezoluțiilor a declarat bdquoAcest Parla-ment care supraveghează cheltuielile Comisiei Euro pene este de-a dreptul exasperat din cauza permanentelor transferuri de fonduri pentru sectorul educațional pales-tinian care apoi le transformă icircntr-unul din cele mai vi-olente pline de ură și extremiste obiecte de studiu din lumerdquo

Semnalări similare au fost făcute și icircn cadrul Parlamen-tului norvegian care a constatat că fondurile norvegiene oferite Autorității Palestiniene pentru a sprijini educația sunt folosite pentru manuale ce propagă ura

(EG)

(Continuare icircn pag 22)EVA GALAMBOS

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 17

ndash Cu ce probleme vă confruntați azindash Menținerea icircn bună stare a cimi-

tirelor cel din oraș și cele 11 din județ unele icircn localități unde nu mai trăiesc evrei obținerea actelor de proprietate constracircngerile materiale cauzate de lipsa surselor de venit N-avem decacirct un singur spațiu icircnchiriat

ndash Aveți obști arondatendash Numai obștea din Petroșani

unde sunt 25 de evrei Pe cei aflați icircn număr foarte mic din restul localităților icircnvecinate i-am preluat la Deva

ndash Ați comemorat anul acesta Ziua Victimelor Holocaustului

ndash Din păcate din cauza pandemi-ei n-am putut organiza icircntacirclniri la si-nagogă cu elevi ai școlilor din oraș și din localități icircnvecinate ndash avem o bună colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean ndash dar am aprins o lumacircnare icircn fața Memorialului dedicat evreilor deportați din Deva

ndash Ce vă doriți ca președinte de co-munitate

ndash Să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitate să mențin viața religioasă

IULIA DELEANU ndash Ce icircnseamnă pentru dumnea-

voastră viața comunitarăndash Este parte din viața mea Am

crescut icircn comunitate Mergeam la sinagogă la toate sărbătorile Icircnvățam ebraică la cursurile de Talmud Tora Icircn 2011 am candidat la postul de președinte al comunității rămas va-cant după ce Alexandru Max zl care a fost și ultimul său rabin s-a stins din viață Am fost ales Reabilitarea sina-gogii a fost prioritatea zero din pro-gramul meu Am trăit această bucurie anul trecut cacircnd a fost reinaugurată Lucrările au fost finalizate icircntr-un in-terval de timp relativ scurt pentru care mulțumesc conducerii Federației de-putatului Silviu Vexler fiindcă a atras fonduri pentru noi echipei tehnice proiectanților constructorului

ndash Cacircnd a fost construită sinagogandash La sfacircrșitul secolului al XIX-lea

icircntre anii 1867-1869 cum reiese din inscripția de pe treapta unei scări A

fost construită după proiectul arhitec-tului Ignațiu Mahler Icircn forma prezen-tă a fost reclădită icircntre 1905-1907 O primă renovare a fost făcută icircntre 2003-2004 cu fonduri alocate de Pri-măria orașului Sinagoga e declarată monument istoric La balcoanele sina-gogii vrem să icircnființăm un muzeu de istorie a evreilor din zonă

ndash Ce vechime are comunitateandash Este atestată documentar icircn ju-

rul anului 1825 Bazele juridice au fost puse icircn 1851 Hevra Kadișa datează din 1852 Dar prezența evreiască icircn zonă are o istorie icircndelungată chiar din antichitatea romană după cucerirea Ierusalimului icircn 70 ea Arheologii au scos la iveală pe teritoriul metropolei Ulpia Traiana Sarmizegetusa un altar consacrat lui Theos Hypsistos unde este menționat un nume ebraic Cas-sia icircntacirclnit icircn Cartea lui Iov După ce revolta lui Bar Kohba e icircnfracircntă icircn 135 ea și evreii ndash siliți să ia calea exilului

unii ajung icircn Țara Hațegului dova-dă ndash o monedă rarisimă emisă de Simon Bar Kohba descoperită aici Din perioada medievală respectiv din 1379 datează un document prin care un anume bdquoJacobus Iudeusrdquo vindea o vie icircn Căpacirclna bdquopriorului Tomardquo Prin-cipele Gabriel Bethlen cheamă icircn Ar-deal evrei din Imperiul Otoman Printre funcționarii de rang icircnalt la reședința lui din Deva sunt doi evrei consilie-rul Simion Peacutechi și medicul personal Abraham Sarsa Icircn 1755 sub stăpacirc-nire habsburgică emisar pentru Dis-trictul Hațegului este un anume Andrei Pogaacuteny de Clopotiva pe blazonul că-ruia se află un Magen David simbol al ascendenței sale iudaice Membri ai comunității noastre ndash medici avocați rabini tipografi comercianți ndash au con-tribuit la dezvoltarea instituțiilor de asistență socială din oraș au finanțat Societatea de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

ndash Cum au rezonat evreii din Deva la sionism

ndash Am avut Aliale clandestine icircnain-te de declararea independenței Statu-lui Israel și valuri masive după 1948 icircn perioada instaurării și consolidării totalitarismului icircn anii dictaturii lui Ceaușescu Și după 1989 mulți dintre cei care nu plecaseră icircncă au făcut-o Așa se și explică faptul că media de vacircrstă icircn comunitate este de peste 70 de ani Avem totuși șase copii Tineri și de vacircrstă medie ndash foarte puțini

bdquoCacircnd Deva a fost declarată laquozonă roșieraquo și spitalul județean a fost pus sub conducere militară a trebuit să protejez rapid și efi-

cient membrii comunității majoritatea vacircrstnici Nu aveam echipă doar o asistentă socială cu care colaborez foarte bine

dar icircn asemenea condiții nu era suficientrdquo spune președintele CE Deva Liviu Lăcătușu bdquoAtunci am apelat la angajați ai firmei de

construcții pe care o administrez Toți au răspuns laquoPrezentraquordquoUn om icircn putere care a știut să-și ia viața icircn propriile macircini

Cacircnd a terminat Facultatea de Mecanică din Timișoara icircn 1995 n-a găsit un post pe specialitatea sa Atunci bdquoam demarat propria afacere icircn domeniul prelucrării marmureirdquo povestește bdquoApoi am icircnceput să activez icircn domeniul construcțiilor unde sunt angrenat și acum Din 2018 am achiziționat o pensi-une icircn Maramureș lansacircndu-mă icircn turism Voi vedea icircn ce măsură voi reuși să atrag turiști icircn anul acesta dificil pentru industria turismuluirdquo

bdquoIcircmi doresc să conserv patrimoniul sacru să atrag oamenii spre comunitaterdquo

Interviu cu Liviu LăcăTuȘu preşedintele CE Deva

Radio Shalom ndash Teatru și cărți ieri și azi

Radio Shalom bdquoIcircnțelepții

comunității noastreldquo ndash

Eva GalambosEdiția din 2 iunie 2020 a emisi-

unii de la Radio Shalom bdquoIcircnțelepții comunității noastrerdquo realizată de Sanda Wolf a avut-o ca invitată pe colega noastră Eva Galambos

A l e g e r e a profesiei de zi-aristă i-a fost in-spirată de tatăl ei care i-a ob-servat pasiunea pentru istorie și literatură talen-tul și ușurința la scris confirma-te și de o recenzie publicată icircntr-un ziar din Arad pe cacircnd era elevă la Colegiul Național bdquoElena Ghiba Birtardquo A absolvit Facultatea de Ziaristică din București iar cea mai mare parte din viață a lucrat la Agerpres la secția de politică externă

După pensionare a colaborat 9 ani la cotidianul Curierul național Un moment special din carieră a fost icircn 1998 cacircnd a fost corespondent acre-ditat la alegerile legislative din Unga-ria La conferința de presă organizată cu acea ocazie i-a adresat lui Viktor Orban devenit premier o icircntrebare memorabilă la care mult timp după aceea premierul maghiar a simțit ne-voia să revină și să adauge nuanțe răspunsului

Dintre ziariștii admirați a fost men-ționată Oriana Fallaci Compozitorul preferat este Mozart A citit dintotdea-una foarte mult icirci place să călăto-rească și se declară o persoană op-timistă

Ce ar recomanda tineretului de azi bdquoSă nu trăiască o viață superfi-cială pentru că nu tot ce bate la ochi e frumos Să meargă icircn profunzime să vadă care sunt valorile reale Să nu disprețuiască valorile icircnaintașilor să nu spună despre lucrurile care ne-au plăcut nouă că nu au nicio va-loare Altfel icircn ultimă instanță fiecare icircși găsește resursele pentru ceea ce icirci place să facărdquo

CLAUDIA BOSOI

La 20 și 27 mai 2020 s-au suc-cedat două ediții ale emisiunii bdquoPe coadă de măturărdquo de la Radio Shalom al cărei realizator este Delia Marc Prima l-a avut ca in-vitat pe Erwin Șimșensohn direc-tor general al Teatrului de Stat din Constanța (TSC)

Icircntrebat despre apropierea sa de teatru invitatul a răspuns că aceasta s-a produs icircncă din copilărie și adolescență și a fost stracircns legată de viața comunitară

evreiască din Piatra-Neamț A prins gustul vieții de pe sce-nă și din spatele ei gust cultivat și de părinții lui iubitori de teatru precum și de spectacolele foarte bine realizate pe care le-a urmărit icircn acea perioadă la Teatrul Tineretu-lui din localitate A icircnființat o trupă de teatru a liceului la care icircnvăța după care a decis să meargă pe acest drum icircn viața profesională A studiat la UNATC la clasa Cătălinei Buzoianu

Icircn calitatea sa actuală de director al TSC Erwin Șim-șensohn icircși exersează aptitudinile de organizare și con-ducere formalizate și prin absolvirea unui curs de mana-gement al instituțiilor publice de cultură El a explicat ce presupune un teatru de repertoriu (o trupă permanentă și un buget anual dedicat realizării unui program) icircn care se icircncadrează TSC și a precizat că instituția a avut susținerea autorităților pentru a nu-și icircntrerupe activitatea icircn contextul pandemiei Adaptarea la noile condiții a icircnsemnat lucrul de la domiciliu icircn cazul personalului administrativ și artistic și lucrul prin rotație icircn cazul personalului tehnic Activita-tea artiștilor a constat icircn studiu individual ndash pregătire fizică și vocală studiu al personajului lectura și repetiția textu-lui Printr-un parteneriat cu Inspectoratul Județean Școlar Constanța actorii au creat videoclipuri (distribuite pe Fa-cebook și pe canalul Youtube al teatrului) icircn care apăreau recitacircnd poezii din programa pentru bacalaureat venind astfel icircn sprijinul tinerilor Pandemia a pus sub semnul icircn-trebării multe proiecte pe termen scurt și mediu ale TSC ndash un spectacol la Cetatea Histria icircn cadrul unui proiect

european care reunea actori din patru țări montarea spec-tacolului bdquoPrometeu icircnlănțuitrdquo de Eschil icircn regia lui Tom-pa Gaacutebor festivalul anual bdquoMiturile Cetățiirdquo etc Regizorul este și cadru didactic asociat la Facultatea de Arte din Constanța secția Actorie Anul acesta universitar a lucrat cu studenți din anul III și i s-a propus ca din toamnă să preia anul I

Următoarea ediție a emisiunii a fost dedicată familiei Șaraga Membrii acesteia au fost mari iubitori de cărți Icircn anii rsquo30 ai secolului al XIX-lea pe ulița Bucșinescu din Iași se afla legătoria lui Aizic Șaraga care avea doi fii Ihil și David Fiii fraților Șaraga le-au moștenit ambiția și pasi-unea Ihil icirci avea pe Samoil Elias și Aizic iar David pe Natan Icircn jurul anului 1870 frații Samoil și Elias au des-chis un anticariat care va deveni cel mai apreciat din zona Iașiului iar icircn 1877 ndash ajutați de mezinul Aizic ndash prima libră-rie Următorul pas a fost tipărirea cărților icircn 1884 a apărut Editura Frații Șaraga care mai tacircrziu și-a adăugat denu-mirea bdquoLibrăria Școalelorrdquo Editura a venit icircn ajutorul celor săraci lansacircnd seriile bdquoColecțiune de 1 leurdquo și bdquoBiblioteca de 25 de banirdquo

Icircn 1894 frații Șaraga au deschis prima sucursală a librăriei la București dată icircn grija lui Iancu Șaraga Din librar acesta a devenit un afacerist de prestigiu Icircn 1914 a icircnființat alături de partenerul său de afaceri Asociația Șaraga și Schwartz ndash cea mai mare icircntreprindere en gros care reunea o librărie o editură și o papetărie Icircn perioada interbelică cei doi au cumpărat Socec amp Co principala fir-mă competitoare icircn industria de carte Icircn plus icircn 1920 au achiziționat colecția Biblioteca Pentru Toți (cu peste 1000 de titluri) de la Casa de Editură a Librăriei Alcalay

Icircn 1928 cei doi au regacircndit comerțul din perspectivă elitistă după modelul Galeriilor Lafayette Francezii i-au ajutat (cu bani și expertiză tehnică) să ridice la București o copie a frumoaselor galerii

Afacerile familiei Șaraga s-au prăbușit odată cu in-staurarea regimului comunist compania Socec a fost naționalizată la fel ca imperiul cărților și al comerțului de lux Galeriile Lafayette s-au transformat icircn magazinul Vic-toria

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

j E W I S H R E A L I T YBereshit online May 2020 ndash separated but together Adapting to the new conditions the

JCC team together with that of JOINT and the support of FJCR and of Is-raeli friends managed to present an interesting Bereshit program to many participants through the use of online technology It is true that everyone participated from his own home some from Romania and some from Israel but all in all it was a success and the key word BeYachad - together was fulfilled

The event took place on May 16 and was opened by Adrian Gueron director of JCC Bucharest ldquoBoker tov Itrsquos an extraordinary feeling some-thing unseen Irsquove seen the faces of many of you ndash all of you dear people I am glad to see you again today as we have been accustomed to for a very long time for almost 20 editions several times a year at this wonderful seminar which is Bereshitrdquo

Ery Pervulescu JDCrsquos national program coordinator welcomed the participation of over 500 people from more than 30 Jewish communities in Romania in the first online edition of the Bereshit program

Rafael Shaffer FJCR Prime Rab-bi referred to an episode of the epi-demic in the time of King David as a punishment for conducting a cen-sus The prophet Gad rebuked the king and made him choose between three punishments seven years of famine three months in which to be pursued by enemies or three days of epidemic King David reckoned that in either of the first two possibilities he would have been defended by his subjects instead in the face of the epidemic everyone is equal which is why he chose the third punish-ment The epidemic did not last three days but a few hours and ended with

75000 deaths ldquoOn this occasion it was revealed to him from Heaven what helps against the epidemic let each man say 100 blessings a day

Things cannot be copied What was the point in King Davidrsquos days People would have to remember God If they recite 100 blessings each day they will not forget Him It was a gene-ration that knew God but didnrsquot want to forget Him We myself included are the generation that has missed the knowledge of God Wersquore trying to get it back now How Through the teachings of the Torah Even though we are each of us isolated in his own house we try through this online se-minar to gain new knowledge from the Torah May this teaching that every-one acquires ndash the knowledge that will eventually remind us of God ndash help the ending of this worldwide epidemic So be it and letrsquos all say Amen rdquo

Robert Singer takes over

the leadership of the World

ORT againRobert Singer former CEO of the

World Jewish Congress with more than 30 years of experience in lea-ding Jewish organizations has been confirmed as chairman of the Board of World ORT the global education net-work he previously led as CEO and general manager Jerusalem Post announces

After taking his mandate Robert Singer said ldquoI wanted to return to World ORT because I believe that educati-on is the key to everything especially the transmission of Jewish traditions and the survival of Jews It is also the key to combating anti-Semitism and attacks on the Jewish people

This year marks the 140th anniver-sary of the founding of ORT one of the Jewish organizations at this level with most longevity However ORT is more relevant than ever being a hub of new ideas innovation and adapta-bility preparing young people for the world of work World ORT transforms lives through education and reaches 300000 people in over 30 countries each year It combines high-level sci-ence and technology education with a strengthened Jewish identity

The organizationrsquos 140th anniver-sary was to be celebrated by the World Forum in Jerusalem but the Covid-19 pandemic meant postponing those holidays until a later date the Jerusa-lem Post notes

Festival of the Language and Yiddish Theater Day

Elie Wiesel Institute on the situation of the anti-Semitism in Romania

Jerusalem Day at the Great Synagogue in the Capital The reunification of Jerusalem du-

ring the Six Day War of 1967 was the pivot of the online event organized by FJCR at the Great Synagogue in the Capital opened by Eduard Kupfer-berg the Federation general secre-tary

Some historical and emotional landmarks of the holiday were pre-sented In the 10th century BCE King David proclaimed Jerusalem capital of his kingdom The First Temple was built by King Solomon The Second Temple was built after the return of the Jews from Babylonian exile In the Torah Jerusalem is mentioned many times The indestructible connection of the Jews with Jerusalem conti nued throughout a 2000-year Diaspora from the destruction of the Second Temple to the rebirth of modern Israel materialized by the wish of Next Year in Jerusalem expressed on the great feasts The dream came true bdquoJeru-salem was never divided not even during the tribes periodrdquo Moshe Sha-piro Israeli Interior Minister recalled at the 1967 ceremony after the Decla-ration of the Reunification of Jerusa-lem was proclaimed bdquoI am confident that from today it will be a united city foreverrdquo

bdquoIf you visit Israel you canrsquot help but spend some time seeing Jerusa-lem you have to reach HaKotel Ha-Maaravi the Western Wall the only remnant of the Temple built by Solo-

mon rebuilt after returning from the first exilerdquo said Dr Aurel Vainer FJCR President depicting the ambivalence ndash history and modernity ndash of the bdquoeter-nal and indivisible Capital of Israel and of Jews from everywhererdquo bdquoIf I forget thee O Jerusalem let my right hand forget her worthinessrdquo the spea-ker quoted the famous psalm verse

bdquoThe reunification of Jerusalem is a special day for Israelrdquo Tania Berg Rafaeli deputy head of Israelrsquos di-plomatic mission in Romania said bdquoJerusalem is unique to Jews in Israel and around the worldrdquo In the Capital of the country are the headquarters of the main administrative religious legal institutions Religiously the city is important to Jews Christians and Muslims alike After the reunification of Jerusalem the Jewish State pro-tects the Holy Places and grants fre-edom of faith in mutual respect Jeru-salem is a place ldquofull of history spiri-tuality full of creative effervescence with a wide openness to the future A future of cultural development and international recognitionrdquo literally a bdquoCity of Peacerdquo

bdquoIn ancient times when Israel was divided between tribes Jerusalem did not belong to anyone because the Holy City is a common territory a symbol of our unityrdquo Rafael Shaffer FJCR Prime-Rabbi said bdquoIt is the City that makes us all haverim which means both friends and unitedrdquo

Under the title Anti-Semitism Moni-toring Report the Romanian National Institute for the Study of the Holocaust in Romania Elie Wiesel (INSHR) pro-duced a document based on a survey conducted between 2019 and April 2020 The proposed objective was to assess the situation dynamics and forms of anti-Semitism in Romania The document analyzes the areas in which the most frequent anti-Semitic manifestations were registered such as acts of vandalism anti-Semitic messages in political and adminis-trative circles violations of legislation condemning anti-Semitism and Holo-caust denial anti-Semitism in the onli-ne environment

The report lists the incidents and acts of vandalism that took place last year ndash the Synagogue in Cluj Elie Wiesel Memorial House (Sighet) the devastation of the cemetery in Huși The investigations were inconclusive with the exception of the case in Si-ghet

The chapter on anti-Semitic mes-sages in politics and administration cites anti-Semitic statements made by the Deputy Mayor of Bucharest re-lated to the establishment of the Holo-caust and Jewsrsquo History Museum as well as statements by politicians who minimized the Holocaust The report reveals through concrete examples the frequent non-observances and violations of Law 2172015 which prohibits the erection in public places of monuments dedicated to persons convicted of genocide or war crimes public apology of war criminals or tho-se convicted of genocide promotion in public of fascist legionary racist or xenophobic ideas and conceptions

The report reveals that the com-plaints submitted to the courts for sanctioning those who deny the Holo-caust or spread fascist symbols are not resolved either An extensive spa-ce is given to the presentation of the situation of the Holocaust and Jewsrsquo History Museum in which case there

were numerous manifestations state-ments and anti-Semitic approaches

The report largely presents anti-Semitism in the online environment emphasizing in this context the use of social media respectively Facebook in publishing or taking over anti-Semi-tic materials positions and comments as well as conspiracy theories about Jews a phenomenon that has intensi-fied with coronavirus pandemic

Drawing attention to the presence of latent anti-Semitism in Romania the Report requests the competent institu-tions to take the necessary measures to stop anti-Semitic manifestations in all their forms

The Festival dedicated to Langua-ge and Yiddish Theater Day (ZLTI) 3rd edition online held on May 25-26 this year was organized by FJCR through DCAM in partnership with the Ministry of Culture Department for Interethnic Relations (DRI) Su-ceava County Council the National Museum of Bucovina Matei Vişniec Municipal Theater ndash Suceava Joint Romania Jewish Community Center (JCC) ndash Romania the State Jewish Theater (TES) the Caritatea Foun-dation Bacutenai Bacuterith Romania (BBR) Romanian Cultural Institute ndash Tel Aviv the Jewish Communities in Suceava Bucharest Oradea Iași Cluj-Napo-ca Piatra Neamț the Center for the Study of Jewish History in Romania (CSIER) Hasefer Publishing House the Jewish Reality magazine the Museum of History and Culture of Jews in Romania (MICER)

The Language and Yiddish Theater Day a legislative initia-tive of the deputy Silviu Vexler adopted by the Parliament whi-

ch became Law 2532017 represents an opportunity to promote the cultu-ral values of Yiddish and to highlight the contribution of Romanian Jews to the countryrsquos culture It is another demonstration of unity in diversity and a means of combating prejudice that causes xenophobia anti-Semitism

Through its multitude of shows concerts conferences interviews the current online edition of the festival has brilliantly honored its mission as a guide in sociological theatrical psy-chological and even Jewish-Roma-nian gastronomic itineraries mainly from the second half of the 19th cen-tury to the first part of the 20th century

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 19

איחוד ירושלים במלחמת ששת הימים משנת 1967 היה עמוד התווך

של המאורע און-ליין שארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה את

המאורע הנל פתח מזכל הפדרציה אדוארד קופפרברג

תוארו כמה יסודות היסטוריים ורגשיים של החגיגה במאה הי לפני הספירה המלך דוד הכריז על בירת

ממלכתו בירושלים בית-המקדש הראשון נבנה על-ידי שלמה המלך בית-המקדש השני נבנה אחרי חזרת היהודים

מגלות בבל במקרא מוזכרת ירושלים 669 פעמים הקשר הבלתי מעורער של

היהודים עם ירושלים נמשך לאורך גלות בת 2000 שנה מחורבן הבית השני עד

תחיית ישראל החדשה וקיבל משמעות באיחולי לשנה הבאה בירושלים

שנאמרו בחגים הגדולים חלום שהפך למציאות ירושלים לא הייתה מחולקת אף פעם אף בתקופת השבטים הזכיר

בטקס משנת 1967 שר הפנים של ישראל משה שפירא אחרי הכרזת ההצהרה על

איחוד מחדש של העיר אני משוכנע שמהיום לתמיד היא תהיה עיר מאוחדת

אם אתה מבקר במדינת ישראל אינך יכול לא להקדיש זמן כדי לראות

את ירושלים כדי להגיע לכותל המערבי השריד היחיד שנשאר מבית-המקדש

שנבנה על-ידי שלמה המלך ונבנה מחדש אחרי החזרה מן הגלות הראשונה אמר

יור הפדרציה דר אאורל ויינר תוך כדי תיאור הדו-צדדיות ndash היסטוריה

ומודרניות ndash של הבירה הנצחית והבלתי ניתנת לחלוקה של מדינת ישראל ושל

יהודי כל העולם אם אשכחך ירושלים תשכח ימיני ציין הדובר את המשפט

המפורסם מספר תהיליםאיחוד ירושלים הנו יום מיוחד

למדינת ישראל הדגישה סגנית השגריר של ישראל ברומניה טניה ברג

רפאלי ירושלים היא יחידה במינה ליהודים מישראל ומן העולם כולו

בבירת המדינה ישנם המוסדות היקרים ndash מנהליים דתיים משפטיים מבחינה

דתית העיר חשובה כאחד ליהודים נוצרים ומוסלמים אחרי איחוד ירושלים

המדינה היהודית מגינה על המקומות הקדושים ומעניקה חופש דת מתוך

כבוד הדדי ירושלים היא מקום אפוף היסטוריה רוחניות מלא בתסיסה

יצירתית ופתיחות רחבה לעתיד עתיד של התפתחות תרבותית והכרה בינלאומית

במילה אחת ndash עיר שלוםבזמן הקדום כאשר עם ישראל היה

את הפסטיבל המוקדש ליום השפה ותיאטרון היידיש מהדורה שלישית (און-

ליין) שהתקיים בימים 26-25 במאי השנה ארגנה הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה באמצעות המחלקה לתרבות

בשיתוף משרד התרבות המחלקה ליחסים בין עדות המועצה האזורית סוצאווה

המוזיאון הלאומי של בוקובינה התיאטרון העירוני עש מאתיי וישנייק ndash סוצאווה

גוינט רומניה המרכז הקהילתי היהודי

ndash רומניה התיאטרון היהודי הממלכתי קרן קאריטאס בני ברית רומניה המכון הרומני לתרבות ndash תל אביב

הקהילות היהודיות מן הערים סוצאווה בוקרשט אורדיאה יאשי קלוז-נאפוקה

פיאטרה ניאמץ המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה הוצאת הספרים הספר העיתון המציאות היהודית המוזיאון

להיסטוריה ותרבות של היהודים מרומניהיום השפה והתרבות היידית יוזמה

חקיקתית של חבר הפרלמנט סילביו וכסלר שהתקבל על ידי הפרלמנט של רומניה ונהיה חוק מספר 2532017 הוא הזדמנות לקידום

הערכים התרבותיים של היידיש ולציון תרומתם של היהודים מרומניה לתרבות

הארץ זו הסברה נוספת של האחדות ברב-גוניות ואמצעי למאבק בדעות קדומות

שנובעות משנאת זרים ואנטישמיותבאמצעות מספר רב של מופעים

קונצרטים הרצאות ראיונות מהדורת און-ליין זו של הפסטיבל כיבדה יפה

את שליחות ההדרכה שלה בדרכים הסוציולוגיות תיאטרליות פסיכולוגיות

ואף גסטרונומיות בתרבות היהודית-רומנית במיוחד מן החלק השני של המאה

היט והחלק הראשון של המאה הכ

יום ירושלים בבית-הכנסת הגדול שבבוקרשט הבירה

תחת הכותרת דוח על אודות מצב האנטישמיות המכון הלאומי לחקר

האנטישמיות ברומניה עש אלי ויזל חיבר מסמך שמתבסס על סקר שנערך במהלך שנת 2019 עד אפריל

2020 היעד המבוקש היה לראות מה המצב הדינמיקה ודרכי ההבעה של

האנטישמיות ברומניה המסמך הנל דן בתחומים שנרשמו בהם התקריות

האנטישמיות השוטפות ביותר כמו מעשי פרעות מסרים אנטישמיים במסגרות הפוליטיות והמנהליות

הפרות החקיקה להרשעת האנטישמיות ולהכחשת השואה מופעי האנטישמיות

באון-לייןהדוח הנל מציין את התקריות ומעשי

הוונדליזם שאירעו בשנה האחרונה בבית-הכנסת שבעיר קלוז בבית אלי

ויזל שבעיר סיגט החרבת בית-העלמין שבעיר חושי חוץ מהמקרה של סיגט החקירות הגיעו למסקנות בלתי

רלוונטיות בפרק על אודות המסרים

האנטישמיים במסגרת הפוליטית והמנהלית מוזכרות הצהרותיו של סגן

ראש עיריית בוקרשט לגבי הקמת מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים

לצד הצהרות של פוליטיקאים שהקטינו מעוצמת השואה הדוח באמצעות הבאת

עובדות מראה את ההפרות הרבות של החוק 2172015 האוסר על הקמה במקומות ציבוריים של מצבות-זיכרון המוקדשות לאישים שהואשמו במעשי

רצח-עם או בפשעי מלחמה דברי שבח בציבור על פושעי מלחמה או על אלה

שהואשמו ברצח-עם קידום הרעיונות והדעות הפשיסטיות הליגיונריות

הגזעניות או של שנאת זרים צוין שלא טופלו תלונות שהוגשו לבתי-משפט בגין מכחישי שואה ומפיצי סמלים

פאשיסטיים שטח רחב ניתן להצגת מעמדו של מוזיאון השואה ושל תולדות היהודים שלגביו נרשמו הרבה תקריות

הצהרות ותגובות בעלות אופי אנטישמי הדוח הנל מציג בהרחבה את

האנטישמיות במסגרת און-ליין תוך כדי הדגשתו את השימוש בעיתונות

החברתית פירושו של דבר הפייסבוק בפרסום או בהפצה של חומר עמדות

ופירושים אנטישמיים וכן של תיאוריות קונספירציה על היהודים תופעה

שהתחזקה יחד עם מגפת הקורונהתוך כדי הזהרה על קיומה של

אנטישמיות שקטה ברומניה הדוח הנל מבקש מהמוסדות המתאימים

לנקוט באמצעים הנדרשים כדי לעצור את המעשים האנטישמיים בכל

צורותיהם

תוך כדי הסתגלות לתנאים החדשים קבוצת המרכז הקהילתי היהודי בשיתוף הגוינט בתמיכת הפדרציה של

הקהילות היהודיות של הידידים הישראלים דרך השימוש באמצעי און-ליין הצליחה להציג תוכנית בראשית מעניינת

עם הרבה מאוד משתתפים אמנם כל אחד צפה בתוכנית מביתו אחדים מרומניה אחרים מישראל ואף על פי כן זאת

הייתה הצלחה והתמלא העיקרון ביחדאירוע זה התקיים ב-16 במאי ופתח אותו אדריאן גירון

מנהל המרכז הקהילתי היהודי מבוקרשט במילים בוקר טוב זו הרגשה יוצאת דופן דבר מיוחד במינו ראיתי את הפנים של רבים מכם ndash כולם אנשים יקרים אני שמח שניפגש היום כפי שהתרגלנו זמן רב מאוד כמעט עשרים מהדורות כמה פעמים

בשנה בסמינר נפלא זה ~בראשיתארי פרבולסקו מתאם התוכניות הלאומיות של המרכז הקהילתי היהודי בירך על השתתפותם של למעלה מחמש-

מאות איש מיותר משלושים קהילות יהודיות מרומניה במהדורה און-ליין ראשונה של תוכנית בראשית

הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודית מרומניה רפאל שפר התייחס למקרה של מגפה בתקופת דוד המלך

כעונש על עשיית מפקד אוכלוסין הנביא גד נזף במלך והעמיד אותו בפני בחירה של עונש אחד מבין שלושה עונשים שבע

שנות רעב שלושה חודשים שבהם יותקף בידי אויבים שלושה ימי מגפה דוד המלך חשב שבשתי האפשרויות הראשונות

נתיניו יגנו עליו מסיבה זו הוא בחר בעונש השלישי בפני מגפה כולם שווים המגפה לא נמשכה שלושה ימים אלא כמה שעות

בלבד והסתיימה ב-75000 מתים בהזדמנות הזאת התגלה לו מן השמים מה עוזר נגד המגפה כל אדם יגיד מאה ברכות

ביום את הדברים לא יכולים להעתיק לימינו מה הייתה המשמעות בתקופתו של דוד המלך אם יאמרו מאה ברכות מדי יום ביומו ndash ייזכרו האנשים בהקבה מדובר היה בדור

שהכיר את הקבה ואמנם לא רצו לשכוח אותו ואילו אנחנו ndash גם אנוכי ndash אנחנו הדור שהתאלמן מהכרת הקבה וכעת אנו

מנסים להשיג מחדש את האבוד כיצד דרך לימוד התורה גם אם אנחנו מבודדים כל אחד בביתו מנסים באמצעות

הסמינר און-ליין הזה לקבל ידיעות חדשות מן התורה ולו יהי שהידיעה הזאת שמקבל אותה כל אחד ndash ידיעות שבסופו של

דבר יזכירו לנו את הקבה ndash תעזור שהמגפה הזאת תסתיים בעולם כולו ונאמר אמן

zicedid ze`ivndט סיוון תשפ - ח תמוז תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

פסטיבל יום השפה ותיאטרון היידיש

בראשית און-ליין מאי 2020

רוברט זינגר מקבל שוב את הנהגת אורט העולמית

רוברט זינגר לשעבר ראש הלשכה המרכזית של הקונגרס היהודי העולמי

בעל ניסיון של שלושים שנה בהנהגת הארגונים היהודיים אושר לתפקיד יור הוועד המנהל של אורט העולמית הרשת העולמית לחינוך שאותה ניהל גם בעבר

בתור ראש הלשכה המרכזית ומנכל מודיע העיתון גרוסלם פוסט

בקבלת המנדט רוברט זינגר אמר רציתי לחזור לאורט העולמית היות

שאני חושב שהחינוך הוא המפתח לכל דבר במיוחד להעברת המסורת היהודית

ושימור העם היהודי כמו כן הוא המפתח למאבק באנטישמיות ובהתקפות נגד העם

היהודיבשנה הזאת חוגגים 140 שנה להקמת

אורט אחד הארגונים היהודיים שהאריכו ימים הכי הרבה זמן אורט רלוונטי היום יותר מתמיד היות שהוא מרכז הפצה של

רעיונות חדשים של חידוש והסתגלות ומכין צעירים לשוק העבודה אורט

העולמית הופכת חיי אדם דרך חינוך ומגיעה ל-300000 איש ב-שלושים

מדינות מדי שנה בשנה הלימודים באורט משלבים חינוך מדעי וטכנולוגי ברמה

גבוהה עם זהות יהודית מחוזקתיובל ה-140 של הארגון הנל היה צריך

להיות מצוין באמצעות פורום בינלאומי בירושלים ואולם מגפת הקורונה חייבה

לדחות את החגיגות לתאריך מאוחר יותר מציין עוד העיתון גרוסלם פוסט

מחולק לשבטים ירושלים לא הייתה שייכת לשבט כלשהו היות שעיר הקודש

היא שטח של כולם סמל האחדות שלנו ציין הרב הראשי של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה רפאל שפר

היא העיר שעושה את כולנו חברים פירושו של דבר ידידים ומאוחדים יחדיו

המכון אלי ויזל על מצב האנטישמיות ברומניה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Icircntr-o primă icircntacirclnire cu cadrele militare superioare cu prilejul preluării conducerii Ministerului Apărării gen Benny Ganz prim-ministru alternativ și-a prezentat agenda și a punctat po-litica pe care o va promova icircn calitate de ministru al Apărării

Prima prioritate va fi de a-și asigu-ra un buget corespunzător care să se extindă pe cinci ani astfel icircncacirct să creeze condițiile pentru punerea icircn aplicare a programului multianual al forțelor israeliene de apărare El s-a referit la partea esențială a acestui program Proiectul Momentum ela-borat de general-locotenent Aviv Ko-chavi șeful Statului Major al Armatei Ganz a menționat că acest proiect vizează icircntărirea capacității armatei pentru a face față amenințărilor pre-zente și viitoare Icircn condițiile situației bugetare dificile determinate de pan-demia de coronavirus și cacircnd toate ministerele duc o bătălie cracircncenă pentru a obține fonduri noul ministru al Apărării a promis că va icircncerca să obțină finanțarea necesară menținerii a cel puțin 70 la sută din Proiectul Momentum Proiectul prevede crea-rea unei armate mai dure mai letale funcționale icircntr-un sistem de interco-nectare ceea ce va garanta distruge-rea icircn timp record a capacității inami-cului Vor fi create unități terestre cu numeroase arme noi De pildă un ba-talion va fi legat digital cu toate forțele relevante din sector și cu Directoratul de Informații Comandantul de com-panie va putea să-și activeze propriile drone și să folosească rețeaua digita-lă de comandă a armatei pentru a ac-tiva tancuri elicoptere sau unități de luptă electronice imediat ce observă obiective ce necesită o acțiune rapidă

Generalul Ganz s-a referit și la

politica de apărare pe care dorește să o promoveze El nu are dreptul să lanseze singur o operațiune pe sca-ră extinsă sau un război dar ca pre-mier supleant poate să recomande Guvernului un astfel de demers să influențeze Cabinetul și să reprezinte punctul de vedere al conducerii milita-re De asemenea el poate recoman-da operațiuni de mai mică anvergură acoperite icircmpotriva unor amenințări iminente

Afirmacircnd că granițele Israelu-lui nu sunt sigure el a vorbit despre amenințările apropiate și cele la mai mare distanță și a spus că apărarea trebuie să fie pregătită să le facă față Ganz a enumerat cacircteva amenințări Libanul unde Hezbollah cel mai pu-ternic adversar militar al Israelului dispune de un arsenal masiv de ra-chete sol-sol țintind icircntreg Israelul și va primi din partea Iranului rachete cu ghidaj cu precizie cu care va putea amenința obiective strategice civile și militare icircn profunzimea țării Icircn Siria Hezbollah icircncearcă să aibă un punct de lansare la granița cu Israelul iar Iranul a icircncercat să deschidă propriul front a construit baze de rachete și de drone și a recrutat zeci de mii de oa-meni din regiune pentru milițiile sale Israelul a reușit să reprime aceste icircn-cercări cu lovituri aeriene preventive de mică intensitate dar Iranul este decis să nu cedeze Ministrul Apărării a enumerat printre amenințări progre-sele programului nuclear iranian pre-cum și acțiunile Hamas icircn Gaza

Icircn ceea ce privește problema ane-xării unei părți din Cisiordania din planul de pace Trump Ganz a atras atenția că armata trebuie să fie pre-gătită deoarece există posibilitatea unor reacții dar abordarea lui a părut

mai precaută mai ales ținacircnd cont de faptul că ar dori să păstreze relațiile diplomatice cu Iordania cu care exis-tă un aranjament de securitate pentru a opri la graniță eforturile iraniene de a se infiltra icircn Cisiordania

EVA GALAMBOS

bdquoPovestea Evei Heymanrdquo

de pe Instagram a cucerit două premii Webby bdquoPovestea Eveirdquo un serial pe Insta-

gram bazat pe jurnalul Evei Heyman fetița din Oradea deportată la Au-schwitz a cacircștigat două premii Webby considerate Oscarurile de pe internet Premiile au fost acordate pentru dra-matizarea jurnalului și pentru cea mai bună campanie din social media

Serialul a fost realizat de miliona-rul israelian Mati Kochavi și fiica lui Maya pe un site de social media Eva Heyman a ținut acest jurnal cacircteva luni din februarie 1944 cacircnd a icircmpli-nit 13 ani pacircnă icircn iunie 1944 cacircnd a fost deportată la Auschwitz Icircn ultimele zile petrecute icircn ghetoul din Oradea a reușit să transmită jurnalul femeii de serviciu a familiei care a vizitat-o Ast-fel a fost salvat manuscrisul publicat apoi icircn mai multe ediții și care a fost tradus și publicat și icircn romacircnește la Editura Hasefer După ce Mati și Maya Kochavi au pus forma dramatizată pe internet ea a fost vizualizată de peste 13 milioane de vizitatori ai site-ului

Anul trecut de Iom HaȘoah ziua icircn care icircn Israel se marchează me-moria victimelor Holocaustului familia Kochavi a pus pentru 24 de ore pe site-ul social media versiunea drama-tizată a vieții Evei

Mati Kochavi a declarat că icircn acest fel a dorit să atragă atenția generației tinere asupra tragediei Holocaustului Serialul a stacircrnit controverse punacircn-du-se icircntrebarea dacă Instagram și alte forme de social media ar corespunde abordării unei astfel de teme dar In-stitutul Yad Vashem a declarat că ori-ce mijloace sunt utile pentru a păstra vie memoria Holocaustului mai ales icircn racircndurile tineretului icircn condițiile icircn care icircncetul cu icircncetul supraviețuitorii sunt pe cale de dispariție (EG)

Israel Planurile de perspectivă ale noului ministru al Apărării

Profesorilor cu recunoștință

Ziua Copilului la București sărbătorită online

Să orga-nizezi Săptă-macircna Apreci-erii Profeso-rilor icircn vreme de pandemie printre lecții online pe di-verse platfor-me video-conferințe fa-milie și copiii proprii asta este o misi-une aproape impos ib i l ă

Dar echipa Teacher Appreciation Week de la Laude-Reut a demonstrat că se poate după cum afirmă un co-municat primit la redacție

Dacă anul acesta a fost mai dificil să poată fi văzute reacțiile colegilor la primirea mesajelor totul fiind icircntr-o formă electronică impactul emoțional asupra tuturor celor implicați a fost mult mai mare Cu atacirct mai mult cu cacirct membrii echipei au fost forțați să stea departe unii de ceilalți de atacirct de mult timp bdquoAm vrea să icircmpărtășim cu voi cacircteva dintre momentele cele mai frumoase precum și cacircteva gacircn-durirdquo se spune icircn comunicatul primit sub semnătura președintei Com-plexului Educațional Laude-Reut Tova Ben Nun-Cherbis referitor la evenimentul desfășurat icircn perioada 4-8 mai

Prima zi s-a numit Fortune Cookie Day și fiecare profesor a primit elec-tronic o prăjitură cu răvaș virtual

A doua zi a fost dedicată amin-tirilor pe care profesorii le sădesc icircn

sufletul elevilor Modul icircn care aces-te amintiri au fost aduse la suprafața sufletului au fost cel puțin la fel de ine dite cacircntece filmulețe dedicații desene file de jurnal scrisori bilețele Totul pentru ei profesorii noștri

Ziua a treia din Săptămacircna Tea-cher Appreciation Week a fost despre putere și eroism Icircn acestă zi cei mai prețuiți eroi au fost profesorii cei ce icircnfăptuiesc zi de zi acte eroice cu discreție eroii care inspiră cu puterea lor de a dărui cu inteligența care des-chide minți care provoacă elevii cu icircntrebări pentru a explora noi orizon-turi Și pentru ca ei să nu uite acest lucru toți profesorii din Complexul Educațional Laude-Reut au avut sur-priza de a găsi icircn căsuța de mail foto-grafii prelucrate și personalizate care icirci icircnfățișează așa cum sunt

A patra zi a fost dedicată fiecăruia dintre noi despre muzica preferată despre cartea pe care o iubim și am citi-o de zeci de ori despre culoarea ce ni se potrivește sau despre cita-tul care ne reprezintă cel mai bine Suntem unici iar ziua aceasta ne-a oferit un motiv icircn plus să icircmpărtășim cu ceilalți ceea ce ne este drag și să icirci lăsăm să ne cunoască mai bine

bdquoVineri 8 mai s-a icircncheiat proiec-tul nostru cu multă voie bună icircntr-o icircntacirclnire desfășurată online dar la fel de reală Am racircs am vărsat lacrimi de bucurie și de recunoștință simțind aprecierea celor din jurul nostru ne-am amuzat de imagini inedite din viața noastră puse cu mare grijă icircntr-o prezentare de către cel mai

inimos membru al echipei noastre de organizare am primit diplome cu alte cuvinte am icircncheiat Teacher Appreciation Week icircntr-o atmosferă de sărbătoare Elevii de la grădiniță pacircnă la ultima clasă de liceu părinții și absolvenții Laude-Reut au trimis mesaje de apreciere și mulțumire pro-fesorilor Plini de emoție profesorii la racircndul lor le-au mulțumit și și-au expri-mat bucuria că pot lucra icircmpreună cu acești copii talentați De asemenea membrii echipei TAW care au organi-zat evenimentul au subliniat impactul deosebit al acestuia asupra icircntregu-lui corp profesoral prin cunoașterea opiniei elevilor și părinților des-pre personalitatea și munca lorrdquo se mai arată icircn materialul primit la redacție

Redăm două dintre mesajele sem-nificative pentru icircntreaga manifesta-re Cel dintacirci al unei eleve de liceu bdquoMulțumesc Mulțumesc tuturor pro-fesorilor că mă ascultați și că vă pot spune orice Mulțumesc că icircn fiecare zi mă icircntrebați ce fac cum mă simt și cum mi-a fost ziua sau săptămacircna Mulțumesc că indiferent de oră sau zi atmosfera la ore este una poziti-vă și icircmi aduce zacircmbetul pe buze Mulțumesc că mă icircnțelegeți și aveți răbdarerdquo Cel de-al doilea al unui ca-dru didactic bdquoPe mine una mesajele m-au impresionat Uneori așa cum e acum e nevoie să te vezi prin ochii celorlalți e impresionant și surprin-zător Mulțumesc icircntregii echipe care a pus icircn aplicare ghidușia aceasta de proiect care ne face să zacircmbim și să vedem dintr-o altă perspectivă cum suntemrdquo

Ziua Copilului a fost celebrată duminică 31 mai prin intermediul aplicației Zoom printr-un program destinat celor mici Evenimentul a fost organizat de JCC Romacircnia icircn colaborare cu FCER-CM și CEB

Trupa de dansuri evreiești și israeliene bdquoHaverimrdquo (manager ndash ec Silvian Horn coregrafi ndash Ioana și Alexandru Simion) a propus două momente artistice icircn cheie ludică bdquoȘi bunica danseazărdquo și bdquoScripcarul pe acoperișrdquo

Cosmina Dudu de la JCC Oradea le-a citit copiilor povestea bdquoEști prețiosrdquo de Max Lucado care vorbește despre iubirea necondiționată a lui Dumnezeu față de fiecare om

Rebeca Barnea de la JCC Timișoara a oferit un bdquoquiz interactivrdquo icircn care copiii au avut prilejul de a-și reaminti elemente de istorie și tradiție iudaică prin jocul Kahoot conceput sub forma unor subiecte-grilă Curioși și atenți la icircntre-bări (cu privire la Tora cei trei Patriarhi mezuza primul Templu de la Ierusalim denumirea ebraică a Anului Nou evreiesc semnificația sărbătorii de Pesah steagul și imnul Statului Israel etc) copiii au răspuns corect de fiecare dată și au obținut punctajul maxim

Sergiu Marin membru al formației Bucharest Klezmer Band și fiica sa Olivia au interpretat la violoncel melodii clasice și israeliene (precum bdquoAdir Hurdquo)

Arabela Neazi actriță la Teatrul Evreiesc de Stat și solistă icircn cadrul BKB a citit alături de fiul său Nicolas un capitol din cartea bdquoPovești piezișe de la școala-n dungărdquo de Louis Sachar

Simona Schor a susținut un atelier de muzică icircn care copiii au fost soliștii La un xilofon din pahare a răsunat linia melodică a imnului Hatikva

Micuța gimnastă Daria Sacagiu de la Iași a prezentat un dans spectaculosMarius Drăguș (nume de scenă Magitot) actor și magician a realizat cacirc-

teva numere alături de trei copii cu care s-a icircmprietenit Anastasia Denis și Andrei Tot de magie s-a ocupat și cuplul Eduard și Bianca din Oradea

Coral Zytcer de la JCC București le-a propus copiilor o hartă interactivă menită să ajute la descoperirea Israelului antic

Artista Alexandrina Chelu a prezentat poezia bdquoPăsărica icircn timpul ierneirdquo de Ion Creangă icircn interpretarea muzicală din propria copilărie de la vacircrsta de 7 ani

CLAUDIA BOSOI

Sara elevă icircn clasa pregătitoare

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 21

Poate Romacircnia să impulsioneze uE să desemneze Hezbollah ca organizație teroristă

un secol de la Conferința de la San RemoUn articol intitulat bdquoMiracolul Israelului - după 100 de anirdquo semnat de Zvi

Hauser deputat icircn Knesset și apărut icircn publicația americană bdquoAllgemeinerrdquo evocă importanța pentru crearea statului evreu a Conferinței de la San Remo

Recent s-au icircmplinit 100 de ani de la desfășurarea Conferinței de la San Remo care a decis după Primul Război Mondial destinul teritoriilor din Ori-entul Mijlociu o mare parte dintre ele inclusiv Palestina făcacircnd parte din Im-periul Otoman scrie autorul Avacircnd icircn perspectivă acordarea independenței populațiilor arabe care să-și creeze state naționale teritoriile au fost transfera-te spre guvernare provizorie puterilor victorioase icircn Primul Război Mondial sub formă de mandat statele respective fiind Franța și Marea Britanie Palestina a ajuns sub mandat britanic

Icircn ceea ce privește Ereț Israel Aliații au adoptat la conferință o rezoluție cu consecințe pe termen lung deosebit de importante S-a decis ca teritoriul consi-derat Ereț Israel ale cărui granițe nu au fost precizate să fie icircncredințat temporar administrației britanice pentru a se stabili un cămin național pentru evrei mai ales pentru evreii din Diaspora Pentru prima dată a avut loc o recunoaștere internațională a autonomiei evreiești icircn patria străveche a evreilor miniștrii de Externe prezenți la conferință adoptacircnd Declarația Balfour subliniază Zvi Hauser

Rezoluția de la San Remo a fost ratificată de 51 de țări membre ale Ligii Națiunilor și apoi integrată și icircn documentele fundamentale ale ONU care după cel de-al Doilea Război Mondial a luat locul Ligii Națiunilor

Conferința de la San Remo a arătat autorul articolului a recunoscut un lucru fără precedent icircn epoca contemporană ideea legăturii dintre pămacircntul Israelu-lui și poporul evreu idee care a fost inclusă icircn Carta mandatului britanic (EG)

Precum ade-sea este cazul icircn cadrul Uniu-nii Europene și chestiunea de-semnării for ma-țiunii Hez bo llah ca organizație icircn icircntregime tero -ris tă este blo-cată de acute deza corduri po-litice amplifica-te de o pătură birocra tică opa-că și gre oaie ambele prezen-tate publicului prin prisma unui

discurs nobil dar timid axat pe valori-le proiectului european

Decizia proaspătă a Germaniei de a deveni a doua țară din UE (după Olanda) care să facă pasul interzi-cerii Hezbollah chiar icircnaintea pre-luării președinției Consiliului Uniunii Europene cacirct și rezoluția unanimă din Parlamentul Austriei ceracircnd din partea Guvernului o decizie asemă-nătoare au potențialul de a urni un demers icircn această direcție Dar este oare realist să sperăm că lucrurile se vor desfășura astfel Și poate Romacirc-nia să joace un rol icircn acest context

Cacirctă birocrațieDesemnarea persoanelor fizice

sau a organizațiilor ca entități teroriste necesită consensul celor 27 de state membre ale UE Mai mult este nece-sară declanșarea unei proceduri com-plexe icircn opt pași cu lungi perioade de revizuire care implică nominalizarea

de către un stat membru consultări recomandări clarificări și abia apoi decizia icircn Consiliul Uniunii Europene care reunește conducerile naționale competente să decidă icircn majoritatea problemelor de afaceri externe secu-ritate și terorism

Toate acestea demonstrează că dincolo de meritele dezbaterii și ale confruntărilor politice despre Hezbol-lah procesul desemnării acesteia ca organizație integral teroristă nu e floa-re la ureche

Ce politicăImpedimentele politice care stau

icircn calea desemnării icircntregii Hezbol-lah ca organizație teroristă sunt vechi momentele de progres au fost icircnsă sporadice și circumstanțiale

Franța a fost dintotdeauna un jucă-tor central icircn tabăra anti-desemnare bdquoLe grand ami du Libanrdquo ndash așa cum icircl numea Franța pe fostul ministru al Afacerilor Externe Laurent Fabius icircn 2013 ndash are legături culturale și istorice puternice cu țara unde Hezbollah icircși are casa politică și militară Ca ata-re orice acțiune icircmpotriva Hezbollah este văzută cu scepticism icircn ideea de a nu destabiliza o țară deja șubredă pe plan politic și economic

Această perspectivă a consolidat discursul general la nivelul Uniunii Europene pentru care Hezbollah ca parte a guvernului libanez ar fi un element de bază pentru stabilita-tea țării iar menținerea legăturilor cu organizația ar fi per total spre benefi-ciul Libanului cacirct și al icircntregii regiuni Printre susținătorii acestei paradigme se află de exemplu Belgia și țările scandinave Deși această narațiune rezistă icircn mare măsură trecerii timpu-lui ea a fost puternic zdruncinată de atacul terorist din 2012 din Burgas Bulgaria unde agenți ai Hezbollah au aruncat icircn aer un autobuz cu peste 40 de pasageri omoracircnd 6 oameni

Atacul din Burgas ndash punct de răscruce

Este regretabil că a fost nevoie de un atentat terorist pe propriul teritoriu pentru ca Uniunea Europeană să icircn-ceapă să ia serios icircn calcul interzicerea Hezbollah Ceea ce a urmat a fost ni-mic mai mult decacirct o modestă jumătate de măsură diferențierea icircn mod artifi-cial și pur nominal icircntre o aripă Hezbo-llah politică și una militară și clasifica-

rea aripii militare ca fiind teroristă Nu doar că icircnsăși Hezbollah ridiculizează această distincție ci chiar și țările cele mai indulgente față de Hezbollah se opuseseră la racircndul lor diferențierii icircnainte de atacul din 2012 (La vremea respectivă procedau astfel pentru a se opune chiar și unei desemnări parțiale dar consider că argumentul lor icircmpotri-va distincției este valid)

O Europă sigură icircntr-o lume mai bună

bdquoO Europă sigură icircntr-o lume mai bunărdquo ndash acesta este mottoul și obiecti-vul Strategiei Europene de Securitate din 2003 Atunci pentru prima dată după atentatele din 11 septembrie 2001 Uniunea Europeană a propus un plan cuprinzător pentru a aborda tema securității La baza strategiei icircn spirit european se aflau bdquovalorile noastre fundamentalerdquo

Pe o arenă internațională din ce icircn ce mai polarizată Uniunea Europea-nă se află icircn poziția auto-icircnsușită de actor moral de bază Cu toate aces-tea acțiunile sale adesea timide și politizate fac ca această idee nobilă să rămacircnă o abstracțiune Susținerea interzicerii Hezbollah este adesea percepută ca partizană (de dreapta) și belicoasă Dar merită amintit că una din vocile principale icircn favoa-rea desemnării integrale icircn 2013 era un simbol al stacircngii politice actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Euro-pene Frans Timmermans pe atunci ministru de Externe al Olandei Uniu-nea Europeană a făcut pași importanți pentru o combatere mai eficientă a te-rorismului icircnsă fără voința politică de a aborda temele cu adevărat impor-tante aceste măsuri rămacircn derizorii

Romacircnia are ocazia să contribuie la demersul pozitiv icircn direcția catalogării Hezbollah ca organizație icircn icircntregime teroristă Ca puternic aliat al comunității evreiești Romacircnia a fost printre prime-le țări care să adopte definiția antise-mitismului propusă icircn 2016 de Alianța Internațională pentru Memoria Holo-caustului (IHRA) și a prioritizat acest subiect pe parcursul președinției noas-tre la Consiliul UE Icircn același spirit și cu o preocupare pentru discursul profund antievreiesc și anti-Israel al Hezbollah Romacircnia poate fi din nou un actor im-portant Icircn anticiparea președinției Ger-maniei la Consiliul UE această oportu-nitate nu trebuie ratată

ALINA BRICMAN

Obiecte ascunse găsite icircn timpul

unor renovări icircn lagărul

de la AuschwitzIcircn urma unor renovări efectuate

la lagărul de exterminare de la Au-schwitz au fost descoperite ascun-se icircntr-un coș la blocul 17 furculițe linguri cuțite foarfeci cacircrlige bucăți de piele părți din icircncălțăminte instru-mente de cizmărie și altele Fondul Național Austriac pentru Victimele Nazismului care a dispus renovarea icircn vederea organizării unei expoziții a declarat că nu se știe cu exactitate de ce au fost ascunse aceste obiecte Este posibil au spus reprezentanții Fondului ca acestea să fi fost ascun-se icircn vederea pregătirii unei evadări bdquoAceste unelte ascunse de privirea gărzilor SS au fost poate folosite de cizmari pentru reparații sau pentru pregătirea unei evadări sau pentru a face schimb pentru hranărdquo a declarat Hannah Lessing secretara Fondului Piesele au fost ascunse icircn horn de-oarece blocul 17 icirci adăpostea pe cei care făceau diferite reparații bdquoNu este icircntacircmplător că hornul a fost folosit ca ascunzătoare icircn clădirea care-i adă-postea și pe hornarirdquo a spus istoricul Johannes Hofmeister

Obiectele găsite nu vor fi prezen-tate la expoziția care urmează să se deschidă icircn 2021 ele au fost predate pentru păstrare Muzeului Auschwitz-Birkenau (EG)

Bucuria cea mare a lui

Avram CroitoruAvram Croitoru crede că me-

seria de gazetar ar trebui să-și depășească statutul de trudă pentru interesul de-o zi al cititorului

Primul interviu sui-generis i l-a luat lui Tudor Arghezi icircnainte de ba-calaureat bdquoPentru examenul de lim-bă și literatură romacircnă ndash povestește ndash trebuia să studiezi operele a zece scriitori romacircni și să indici autorul preferat L-am ales pe Tudor Ar-ghezirdquo Stupefacție generală Tocmai apăruse icircn Scacircnteia la icircnceputul lui ianuarie 1948 foiletonul lui So-rin Toma bdquoPoezia putrefacției sau putrefacția poezieirdquo icircncercacircndu-i desființarea bdquoL-am căutat la telefon m-am recomandat l-am rugat să mă primească laquoSunteți așteptat macircine la Mărțișorraquo laquoCe citițiraquo laquoBibliaraquo laquoCe e inspirațiaraquo laquoFluture frumos care intră noaptea pe fereastră nu știi de unde vineraquo La plecare a luat un exemplar dintr-un volum recent de poezii și a scris pe pagina de gardă Tacircnărului cititor Bebe ndash o pi-cătură de cerneală pe un luminiș de vișinirdquo

Tacircnărul provenea dintr-o familie cu venituri modeste Trăise pogro-mul legionar din București legislația rasială terminase Liceul evreiesc Cultura bdquoMax Azielrdquo Părinții ar fi vrut să fie medic El a ales Literele Icircn pri-ma vacanță de student providența a făcut să-l icircntacirclnească pe Adrian Ro-goz A fost receptiv la dorința lui de a face gazetărie ajutacircndu-l să debute-ze cu două-trei cronici cinematogra-fice S-a făcut remarcat icircn facultate Unul dintre asistenții universitari Zamfir Brumaru care era și-n condu-cerea Scacircnteii i-a propus să lucreze la bdquoziarul numărul 1rdquo După șase luni era angajat 15 aprilie 1949 Uceni-cia și-a făcut-o cu Sergiu Fărcășan de la care a icircnvățat recititul propriului text cu spirit critic revenirile după o pauză asupra textului reconcepe-rea dacă-i cazul După revoluția anticomunistă din Ungaria icircn ´56 e transferat la Albina unde lucrează pacircnă la pensionare icircn ´90 E titular al paginii culturale Colaborări la Ur-zica emisiuni de umor ale Radiou-lui public icircl stimulează să icircnființeze la Albina o pagină de umor unde-i are colaboratori pe N Stroe Amza Pellea Albert Poch Nell Cobar Anii mai aproape de prezent de la Rea-litatea Evreiască au icircnsemnat con-tinuitate icircmplinire profesională Dar și reicircntoarceri icircn timp mirosul de gutui și scorțișoară icirci amintea cum se ducea de Iom Kipur la bunica lui la Șilul bdquoCredințardquo ndash avea jețul ei la balcon ndash cu gutui și bețigașe de scorțișoară icircnfipte-n coajă s-o ajute să postească mai ușor Jurnalismul i-a oferit plinătate existențială Dru-muri de reporter icircn Deltă cacircnd se crăpa de ziuă la minele aurifere din Cavnic cu trăsura la Pitești călare spre cătunul Alp icircn munte lacircngă Si-biu pe graniță icircn timpul campaniei antititoiste Găselnițe de titluri unul icircl ține minte și-acum bdquoȘi eu am fost la Romardquo Nu era vorba de orașul celor șapte coline ci de-o comună din județul Botoșani Și cacircte alte secvențe care se adună-n ceea ce-l face să zică bdquobucuria cea mare a vieții mi-a dat-o gazetăriardquo

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (V)

Alina Bricman este Director pentru Afacerile Uniunii Europene la Brsquonai Brsquorith Interna-tional Anterior actualei ei funcții a fost președinta Uniunii Europene a Studenților Evrei (EUJS)

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

bdquoTora ndash recolta pe care o primește poporul evreurdquopentru modul cum s-au im-

plicat icircn activitățile din această di-ficilă perioadă a pandemiei atacirct icircn București cacirct și icircn comunitățile din provincie toți depunacircnd eforturi de excepție

Rabinul Naftali Deutsch de la Fundația Chabad Romacircnia a ales ca subiect al prelegerii sale bdquoȘavuot ziua de naștere a poporului evreurdquo El a amintit că bdquoIsraelrdquo provine de la nume-le care i-a fost dat Patriarhului Iacov după lupta cu Icircngerul Icircncredințarea Torei pe Muntele Sinai a icircnsemnat o nouă viață oferită poporului evreu avacircndu-L ca părinte pe Dumnezeu Macircncărurile bazate pe lapte consu-mate icircn mod tradițional de Șavuot tri-mit la obligativitatea alimentării cașer la acea vreme evreii au preferat pre-paratele din lapte icircn locul celor din carne deoarece prescripțiile erau mai greu de aplicat Sub icircndrumarea lui Moise evreii și-au icircnceput noua viață asemenea unor copii mici icircnvățacircnd icircncetul cu icircncetul despre Șabat po-runci sărbători etc Odată cu Tora Dumnezeu le-a dat sufletul de evreu Cacircnd un evreu icircnvață Tora și respec-tă Poruncile el capătă putere sufle-tească și fizică datorită apropierii de Dumnezeu prin studiu și experiență personală

Shraya Kav prim-rabin de Oradea a prezentat comunicarea bdquoȘavuotul și icircnvățăturardquo icircn traducerea Cos-minei Dudu de la JCC Oradea El a punctat momentele principale ale celebrării Șavuotului icircncepem sea-ra cu o rugăciune icircn care ne expri-măm recunoștința că Dumnezeu ne-a ales pe noi dintre toate popoarele citim Sefer Bereșit pericopele Itro Mișpatim Mețura apoi din Mișnaiot icircncheind cu moartea lui Moise De Ti-kun Leil Șavuot icircnvățăm cacirct de mult putem din ceea ce simțim că ne este de folos din Tora Scrisă și Orală Este o noapte icircn care nu dormim trebu-ie să ne reparăm sufletul ca să fim pregătiți să primim Tora

Yehoshua Aharonovitch rabinul CE Iași a vorbit despre bdquoPuterea To-

reirdquo Deși sărbătoarea de Șavuot du-rează numai o zi (icircn Israel icircn Diaspo-ra două zile) comparativ cu Pesahul și Sucotul care se icircntind pe șapte zile importanța ei se datorează Torei Cine icircnvață o zi din Tora icircși icircnalță sufletul O singură zi de studiu poate deveni salvatoare Icircn Pirkei Avot se spune că Tora este asemenea apei dacă apa este stătătoare (și stătută) ea capătă un miros neplăcut nu mai este curată și nu poate fi folosită pe cacircnd acolo unde este o apă curgătoare acolo este și viața Astfel cine icircnvață puțin cacircte puțin din Tora și face mereu ceva nou (de pildă rostește o rugăciune la sinagogă ori merge la un Oneg Șabat) se bucură de o viață spirituală fericită Dacă omul nu icircnvață atunci el se va asemăna cu o apă stătătoare

Zvika Kfir rabinul CE Timișoara și Brașov a supus atenției tema bdquoProfeția și liberul-arbitrurdquo Este o greșeală să spunem că o profeție prevestește vi-itorul pentru că alegerile nu ne-ar mai aparține și totul ar fi predestinat Dumnezeu lucrează prin interme-diul legilor pe care El le-a stabilit iar noi putem decide dacă o luăm icircntr-o direcție sau alta Dacă icircn culturile an-tice profeții prevesteau viitorul profeții noștri ne puneau icircn fața unor variante arătacircndu-ne ce se va icircntacircmpla icircn fie-care caz Icircn povestea Profetului Iona și a cetății Ninive Iona știa că exista posibilitatea de a fi salvată cetatea dacă locuitorii se căiau și icircși schim-bau comportamentul Așadar deși cetatea n-a mai fost distrusă profeția nu a fost falsă ci a fost menită să le arate oamenilor ce rezultate pot avea acțiunile lor La Muntele Sinai odată cu Poruncile poporul evreu a primit și o profeție Dacă icircn cazul unui indi-vid profeția se poate adeveri sau nu totul fiind subiectiv asupra valorii și validității unei profeții primite icircn grup (adresate unui icircntreg popor) nu icircnca-pe icircndoială Cacircnd Moise vine la popo-rul lui Israel și icircl icircntreabă dacă vrea să primească Tora (profeția de la Dum-nezeu) acesta consimte fără condiții Există un Midraș icircn care Dumnezeu icircntreabă mai multe popoare dacă vor

să primească Tora iar acestea icircntrea-bă care vor fi regulile și obligațiile pe care și le vor asuma De pildă dacă un popor icircși icircntemeia viața pe crime nu putea accepta porunca bdquoSă nu ucizirdquo implicit nici Tora Poporul lui Israel a acceptat că totul vine de la El fără să verifice textul și legile Și-a folosit li-berul-arbitru și a ales să icircmplinească profeția acceptacircnd suveranitatea lui Dumnezeu Decizia comună luată icircn acel moment icircn spirit de colaborare a făcut ca poporul evreu să dăinuie

Icircn intervenția intitulată bdquoO scur-tă istorie a Torei Oralerdquo prim-rabinul FCER-CM Rafael Shaffer s-a referit la aspecte din istoria poporului evreu Ea icircncepe pe Muntele Sinai cacircnd Dumnezeu icircl cheamă pe Moșe și icirci spune bdquoSuie-te la Mine pe munte și rămacirci acolo Eu icircți voi da niște table de piatră cu Legea și Poruncile pe care le-am scris pentru icircnvățătura lorrdquo (Ex 2412) Din Tora Orală icircnvățăm să traducem icircn practică Poruncile scrise icircn Tora Explicațiile au fost transmise doar prin viu grai pentru că scrisul nu poate cuprinde și spiritul care trebuie propagat Tora a trebuit să fie și orală

(Urmare din pag 8)

Despre Holocaustul din Romacircnia la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv

analiză compa-rativă a regimu-

rilor din Romacircnia și Ungaria și a tra-tamentului aplicat evreilor icircn perioada războiului vorbitorul a subliniat că tra-gedia evreilor din Regat a icircnceput mai devreme odată cu pogromurile de la Iași București Dorohoi și continuacircnd cu deportările icircn Transnistria icircn timp ce deportarea populației evreiești din teritoriile controlate de regimul horthyst a avut loc spre finalul răz-boiului din mai 1944 Un alt punct al prezentării l-au constituit intervențiile lui Wilhelm Filderman zl pe lacircngă autoritățile de la București pentru a facilita trecerea icircnapoi pe teritoriul Romacircniei a evreilor din Nordul Tran-silvaniei care icircși păstraseră cetățenia romacircnă și după 1940

Icircn prelegerea sa Dan Michman a descris noțiunile de bdquoghetourdquo (apărut la Veneția icircn 1516) și bdquoghetou deschisrdquo icircn contextul legislației germane care prevede compensații financiare atacirct

pentru victimele regimului nazist din teritoriile ocupate icircn al Doilea Război Mondial cacirct și pentru victimele din țări aflate sub influența regimului nazist precum Romacircnia și Bulgaria Definind ghetoul și aducacircnd icircn discuție conti-nuitatea acestuia ca formă de izola-re și segregare socială dar și sensul modern de bdquocartier evreiesc sărac cu o foarte mare densitate a populațieirdquo vorbitorul a arătat că legea germană nu delimitează clar termenul El a menționat bdquoEnciclopedia ghetourilorrdquo publicată de Yad Vashem și bdquoEnci-clopedia lagărelor de concentrare și a ghetourilorrdquo a Muzeului Holocaustului din SUA Icircn istoriografia Holocaustului predomină perspectiva cercetătorilor polonezi icircnsă există un consens aca-demic icircn privința influenței istoricului american de origine austriacă Raul Hilberg a cărui lucrare bdquoDistrugerea evreilor europenirdquo este considera-tă un studiu de referință cu privire la Soluția Finală a naziștilor

(Urmare din pag 13)

icircncurajează pe cei care au ade-

rat la valori extremiste şi au icircn agen-dă reactualizarea ideologiilor radicale de dreaptardquo se arată icircn Raport Un spațiu extins este acordat prezentării situației Muzeului Holocaustului și Is-toriei Evreilor caz icircn care s-au icircnregis-trat numeroase manifestări declarații și demersuri cu caracter antisemit

Antisemitismul icircn mediul online este prezentat pe larg icircn Raport Exis-tă website-uri bloguri pagini și gru-puri pe Facebook care distribuie sis-tematic materiale antisemite cele mai multe fără autor unele originale alte-le traduse O mare parte a materiale-lor cu caracter antisemit au un conţi-nut de tip conspiraţionist bdquoPeste 70 dintre articolele analizate transmit că bdquoevreii conduc lumea sau Romacircniardquo Stereotipul bdquoiudeo-bolşevismuluirdquo este icircntacirclnit la un sfert dintre articolele analizate şi pune semnul egalităţii icircn-tre evreitate şi ideologia comunistă Deseori iudeo-bolşevismul icircşi face loc icircn aceleaşi materiale icircn care sunt enunţate naraţiuni care neagă sau relativizează Holocaustul Icircn ultimele luni icircn contextul pandemiei provoca-te de virusul Covid-19 au apărut ar-ticole care susţin că icircn spatele crizei sanitare se află evreii sau Statul Is-rael bdquoCele mai multe dintre mesajele antisemite identifică o ţintă colectivă a urii Ura este icircndreptată către toţi

evreii aceştia fiind percepuţi ca un icircntreg şi nu ca indivizi Există icircnsă şi cacircteva ţinte individuale Icircn funcţie de tematică numele cele mai icircntacirclnite sunt Elie Wiesel Silviu Brucan Mark Zuckerberg sau George Sorosrdquo se scrie icircn document

De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comuni-tatea evreiască sau membrii acesteia stacircrnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite Referindu-se la rolul social media Raportul scoate icircn evidență folosirea Facebook-ului pen-tru mesajele antisemite De aceea constată documentul trebuie privite cu multă seriozitate manifestările cu caracter antisemit de pe reţelele de socializare Faptul că postările anti-semite icircşi găsesc un public care de multe ori este dispus să contribuie şi să propage respectivele mesaje indică necesitatea unor măsuri supli-mentare care să permită mai eficient şi mai rapid icircndepărtarea conţinutului antisemit

Icircn concluziile Raportului se arată că icircn Romacircnia ideologiile sau miş-cările radicale se află icircn descreştere iar icircn Parlamentul romacircn nu există formațiuni extremiste Totuși se atra-ge atenția că apar din timp icircn timp derapaje care indică existența icircn soci-etatea romacircnească a unor reflexe ex-tremiste ce trădează un antisemitism latent

Institutul bdquoElie Wieselrdquo desprehellip(Urmare din pag 14)

Comunitățile evreiești europenehellipSituația icircn comunitățile evreiești din Romacircnia

Icircn vederea gestionării rapide a situației grele ge-nerate de răspacircndirea icircn Romacircnia a epidemiei de COVID-19 FCER a luat o serie de măsuri pentru ajutorarea membrilor săi inclusiv prin organizarea unei Celule de Criză pentru a centraliza informația a gacircndi și propune planuri de măsuri și a implemen-ta aceste măsuri cu ajutorul structurilor FCER- CM și al conducerilor Comunităților Evreiești teritoriale Sub icircndrumarea conducerii FCER Celula de Cri-ză coordonată de Eduard Kupferberg secretarul general al Federației a reușit să informeze icircntr-un mod simplu accesibil și sugestiv ilustrat probleme uneori mai dificil de abordat răspunzacircnd nevoi-lor cotidiene și icircntrebărilor adresate de membrii comunității evreiești Icircntrucacirct FCER este o organizație de cult conducerea Federației și directorii structurilor de specialitate unii făcacircnd parte și din Celula de Criză au asigurat continuarea vieții religioase mozaice serviciul divin inclusiv cel de Pesah fiind oficiat prin internet ca și Sederul Icircn condițiile unui buget afectat de criză atacirct la veniturile directe cacirct și la cele provenind din sprijinul primit din partea unor organizații evreiești internaționale și autorități locale și centrale conducerea FCER icircmpre-ună cu Celula de Criză a reușit să găsească resursele necesare pentru a dis-tribui alimente și preparate specifice de Purim și Pesah un rol important jucacircn-du-l voluntarii De menționat rolul important al DASM care a asigurat condițiile de carantină pentru persoanele din căminele de vacircrstnici de la București și Arad Supraviețuitorii Holocaustului au primit suplimentar pachete cu materiale de protecție sanitară Activitatea DASM s-a putut desfășura datorită sprijinului FCER Claims și JOINT A fost icircnființată și HOTLINE FCER-COVID-19 pentru ajutorarea de urgență a membrilor comunităților

(Urmare din pag 16)

pentru a se putea adapta condițiilor schimbătoare A existat interdicția de a scrie Tora Orală Ea a fost trans-misă icircn icircntregime de la maestru la discipol fără icircntrerupere dacă erau dispute se icircntrunea Sanhedrinul și se luau decizii unitare Un moment de cotitură a fost distrugerea celui de-al Doilea Templu care a icircngreunat transmiterea Torei Discipolii nu au mai avut suficient timp să icircnvețe de la maeștrii lor Ceea ce era un icircntreg s-a fracircnt icircn multe opinii fiecare se baza pe ceea ce icircnvățase și icircnțelesese de unul singur S-au icircnmulțit și disputele Fiecare icircnțelept icircși amintea de o parte din icircnvățături le păstra cu sfințenie le repeta dar fiecare știa altceva Și aceste icircnvățături erau icircn pericol de a se pierde De aceea Rabi Iehu-da Hanasi a icircncălcat interdicția de a scrie Tora Orală și a făcut o primă sistematizare a tuturor icircnvățăturilor pe care și le mai aminteau icircnțelepții Lucrarea scrisă de el se numește Mișna considerată fundamentul Torei Orale

Cantorul Emanuel Pusztai a inter-pretat rugăciuni și cacircntece din Psalmi

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna iulie

Iosif Samuilovici Shklovsky ndash astrofizician Născut la Hlukhiv Ucraina 1 iulie 1916 Premiul Lenin 1960 Decedat la Moscova 1985 Asteroidul 2849 Shklovs-ky precum și craterul Shklovsky de pe Lună icirci poartă numele

Gerald Edelman ndash biolog și imunolog Născut la New York 1 iulie 1929 Pre-miul Nobel pentru medicină 1972 Decedat la La Jolla California 2014

Lion Feuchtwanger ndash scriitor Născut la Muumlnchen 7 iulie 1884 icircn exil din 1933 Printre romane Evreica din Toledo Frații Opperman Decedat la Los An-geles 1958

Amedeo (Clemente) Modigliani ndash pictor Născut la Livorno 12 iulie 1884 stabilit la Paris 1906 Stil modern prin alungirea fețelor Decedat la Paris 1920

Isaak Emanuilovici Babel ndash scriitor traducător din idiș icircn rusă Născut la Ode-sa13 iulie 1894 Arestat executat icircn icircnchisoarea Butyrka 27 ianuarie 1940

Walter (Bendix Schonflies) Benjamin ndash filozof Născut la Berlin 15 iulie 1892 exilat icircn Franța 1933 trece icircn Spania și se sinucide icircn arest la Portbou 26 sep-tembrie 1940

Abraham (Avrom) Sutzkever ndash poet idiș Născut la Smorhon Belarus15 iulie 1913 mutat la Vilna1930 stabilit la Tel Aviv1947 Premiul Israel pentru literatură idiș 1985 Decedat la Tel Aviv 2010

Leon Max Lederman ndash fizician Născut la New York 15 iulie 1922 Premiul Nobel pentru fizică 1988 icircmpreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger De-cedat la Rexburg Idaho 2018

Shmuel Yosef (Shai) Agnon (Czaczkes) ndash scriitor ebraic Născut la Buczacz Galiția 17 iulie 1888 stabilit icircn Palestina 1929 Premiul Nobel pentru literatură 1966 Decedat la Ierusalim 1970

janusz Korczak (Henryk Goldszmit) ndash medic pedagog scriitor Născut la Varșovia 22 iulie 1878 Director al orfelinatului din ghetoul Varșoviei deportat voluntar odată cu orfanii icircn lagărul de la Treblinka unde a fost ucis 1942

Moses (David Moșe) Rosen ndash rabin Născut la Moinești 23 iulie 1912 Șef-rabin al evreilor din Romacircnia 1948-1994 și președinte al FCER 1964-1994 De-cedat la București icircnmormacircntat la Ierusalim 1994

Avram Goldfaden (Avrum Goldnfoden) ndash scriitor idiș Născut la Starokosti-antyniv Ucraina 24 iulie 1840 Fondator al teatrului idiș profesionist Iași 1876 Decedat la New York 1908

Elias Canetti ndash scriitor Născut la Ruse Bulgaria 25 iulie 1905 educat la Viena refugiat la Londra după Anschluss 1938 Premiul Nobel pentru literatură 1981 Decedat la Zuumlrich 1994

Menachem Hacohen ndash rabin Născut la Ierusalim 26 iulie 1932 Mare Rabin al evreilor din Romacircnia 1997-2011 Printre scrieri Tora pentru popor Cartea vieții omului

Max Simon Nordau (Simon Maximilian Simcha Sudfeld) ndash medic psihiatru și critic social Născut la Budapesta 29 iulie 1849 stabilit la Paris 1880 Co-fonda-tor al Organizației Sioniste Mondiale Decedat la Paris 1923

Patrick Modiano ndash scriitor Născut la Boulogne-Billancourt Paris 30 iulie 1945 Premiul Nobel pentru literatură 2014 Printre romane Place de lrsquoEtoile

Milton Friedman ndash economist Născut la New York 31 iulie 1912 Teoretician al economiei de piață Premiul Nobel pentru economie 1976 Decedat la San Francisco 2006

Evrei decedați icircn luna iulieTheodor (Benjamin Zeev) Herzl ndash vizionarul icircntemeierii Statului evreu Născut

la Budapesta 1860 stabilit la Viena 1878 Icircn 1897 a convocat primul Congres si-onist și a icircntemeiat Organizația Sionistă Mondială Decedat la Viena 3 iulie 1904 reicircnhumat la Ierusalim

Mordecai Richler ndash scriitor Născut la Montreacuteal 1931 Printre romane Ucenicia lui Duddy Kravitz Solomon Gursky a fost aici Decedat la Montreacuteal 3 iulie 2001

Yonatan (Yoni) Netanyahu ndash colonel icircn Armata de Apărare a Israelului Născut la New York 1946 Fratele actualului premier al Israelului Comandantul unității care a eliberat ostaticii pe aeroportul de la Entebbe unde a căzut 4 iulie 1976 icircnmormacircntat la Ierusalim

Moshe Sharett (Shertok) ndash om politic Născut la Kherson Ucraina1894 emi-grat cu familia icircn Palestina1906 Prim-ministru al Israelului 1954-1955 Decedat la Ierusalim 7 iulie 1965

Alexandru Graur ndash filolog Născut la Botoșani 9 iulie 1900 Director al Liceu-lui particular evreiesc din București 1941-1944 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 9 iulie 1988

David Joshua Azrieli ndash arhitect om de afaceri filantrop Născut la Makow Mazowiecki Polonia 1922 stabilit la Haifa 1943 și la Montreacuteal 1954 Fondatorul fundației filantropice Azrieli Foundation Decedat la Montreacuteal 9 iulie 2014

Yehuda Leib Maimon (Fischman) ndash rabin și om politic Născut la Mărculești Basarabia 1875 imigrat icircn Palestina 1913 Premiul Israel pentru literatură rabi-nică 1958 Primul ministru al Cultelor icircn guvernul israelian 1948-1951 Decedat la Ierusalim 10 iulie 1962

George Gershwin ndash compozitor Născut la New York 1899 A cultivat atacirct genul muzical clasic cacirct și cel popular Decedat la Los Angeles 11 iulie 1937

Alfred Dreyfus ndash ofițer francez acuzat fals de trădare Născut la Mulhouse Alsace1859 deportat icircn Ile du Diable Guyane 1895 rejudecat după dovedirea falsului și reabilitat 1906 Decedat la Paris 12 iulie 1935

Nadine Gordimer ndash scriitoare Născută la Springs Transvaal 1923 Premiul Nobel pentru literatură 1991 Decedată la Johannesburg 13 iulie 2014

Mauriciu Brociner ndash militar Născut la Iași 1854 Sergent s-a erijat icircn coman-dantul batalionului care a cucerit redutele de la Plevna 30 august 1877 și a de-venit primul ofițer evreu din Armata romacircnă Decedat la București 18 iulie 1946

Agnes Heller ndash filozof Născută la Budapesta 1929 Emigrată icircn Australia 1977 și icircn SUA 1986 ca disident politic Decedată la Lacul Balaton Ungaria icircn vacanță 19 iulie 2019

Isaac Bashevis Singer (Izaak Baszewis Zynger) ndash scriitor idiș Născut la Le-oncin Polonia 1902 stabilit la New York 1935 Premiul Nobel pentru literatură 1978 Decedat la Surfside Florida 24 iulie 1991

Isaac Luria Ashkenazi HaAry Hakadosh (Rabi Yitzchak ben Shlomo Luria Ashkenazi) ndash rabin Născut la Ierusalim 1534 unul din principalii cabaliști de la Safed fondatorul Cabalei Lurianice Decedat la Safed 25 iulie 1572

Ezra Fleischer (I Gole) ndash poet filolog și istoric literar Născut la Timișoara 14 iulie 1928 Premiul Israel pentru literatură 1959 Redactor la Revista Cultului Mozaic 1956-1960 emigrat icircn Israel 1960 Decedat la Ierusalim 25 iulie 2006

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6

Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București FINCHELSTEIN ISAC (Cimiti-rul Giurgiului) ADRIAN LISETTE (Cimitirul Sefard) BARAD GABRIELLE-SOPHIE-SARAH (Cimitirul Sefard) IOANITIU ANA-VERA (Cimitirul Giurgiului)

Ivan Lungu a trecut la cele veșnice

100 de ani de la nașterea lui Iulius IancuNăscut pe 24 martie 1920 la Bacău Iulius Iancu ndash poet memorialist publi-

cist medic ndash a fost o personalitate marcantă atacirct icircn spațiul comunității evreiești locale cacirct și icircn Israel Provenea dintr-o familie modestă icircn care tatăl era cro-itor A absolvit Liceul bdquoFerdinand Irdquo din Bacău și Facultatea de Medicină din București specializarea radiologie Timp de 50 de ani a profesat ca radiolog icircn Romacircnia și Israel (unde a făcut alya icircn 1963) și a publicat numeroase studii de specialitate Și-a desfășurat activitatea icircn spitalele din Afula și Haifa Acaparat de profesie continuată zece ani după pensionare va debuta ca scriitor abia icircn 1999

Lucrarea sa de referință este tetralogia bdquoNoi copiii străzii Lecardquo avacircnd ca subtitluri bdquoBacău tacircrgul amintirilor 1920-1944rdquo bdquoUn om un drum o epocărdquo bdquoBacăul de odinioară Icircn Haifa pe Carmelrdquo și bdquoGenerația la capătul drumuluirdquo Volumele au fost publicate icircntre 1999 și 2004 la Editura Minimum din Tel Aviv și reprezintă memoriile autorului dar și o frescă a vieții sociale băcăuane Scriito-rul Ion Cristofor o consideră bdquoo fabuloasă monografie sentimentală a unei străzi din Bacăul natalrdquo și bdquoun indirect document sociologic icircn care autorul radiografi-ază cu o anume rigoare ndash chiar dacă fără pretenții științifice dar cu onestitate și farmec al relatării ndash viața socială economică religioasă și culturală a unui segment al comunității evreiești din Moldova secolului trecutrdquo

Ca poet Iulius Iancu a publicat două volume intitulate bdquoPoeme de amurgrdquo (2005 2007) Alte volume icircn proză sunt bdquoDin jurnalul unui pensionarrdquo (2006) ndash o culegere de articole apărute icircn Orient Expres și icircn Tribuna Kraiot ndash și bdquoPrințesa din Hardufrdquo (2009) despre boala Alzheimer de care a suferit soția lui A fost membru al Asociației Medicilor Scriitori (Romacircnia) și al Cercului cultural bdquoȘai Agnonrdquo (Israel) A murit la 3 aprilie 2013 la Haifa (CB)

Ziaristul traducătorul scriitorul şi prietenul nostru IVAN LUNGU membru distins al Cenaclului Literar bdquoBarbu Ștefănescu Delavrancealdquo de pe lacircngă Baroul Bihor s-a ridicat la cele veşnice au anunțat cu durere Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Lite-rar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor

IVAN LUNGU s-a născut icircn 14 iulie 1935 icircn localitatea Balta Săra-tă azi un cartier al mu-nicipiului Caransebeş Bunicii săi erau din Ora-dea şi locuiau pe strada Cuza Vodă Icircmpreună cu bunicul său Ivan partici-pa regulat la slujbele de la Sinagoga Neologă iar icircn anul 2017 cacircnd scriitorul s-a aşe-zat pe acelaşi loc unde stătea puştiul de altădată a izbucnit icircn lacrimi retră-ind vechea invocaţie iudaică bdquola apa Babilonului şezum şi placircnsem cacircnd ne-am adus aminte de Sionldquo (Psalm 136) Icircn anul 1946 a plecat cu părin-ţii săi la Bucureşti icircn 1953 a absolvit Liceul bdquoIon Luca Caragialerdquo apoi a urmat cursurile Facultăţii de Comerţ Exterior

Cărțile sale au avut un mare suc-ces la public și critică dintre titlurile

publicate amintim bdquoAscultacircnd Ger-shwin pe covorrdquo bdquoCarnet de noterdquo ambele apărute la Editura bdquoAureordquo din Oradea și lansate icircn sala festivă a Baroului Bihor icircn semn de cinstire pentru bunicii săi orădeni şi pentru frumoasele sale amintiri din urbea de pe Crişul Repede precum și bdquoFile de

amintirirdquo şi bdquoMaimuţele de dincolo de amintirirdquo

IVAN LUNGU a scris multe articole politice icircn publicaţia romacircnească bdquoJurnalul săptămacircniirdquo din Israel Era un om al-truist politicos educat de o deosebită delicateţe sufletească icircnarmat cu o solidă cultură umanistă poliglot După pensiona-re s-a aşezat la masa de scris din oraşul Haifa şi cu ochii şi inima spre

Romacircnia a dăruit marelui public cărţi de neuitat icircn care se reflectă o lume trecută prezentă şi se icircntrevede şi cea viitoare

Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia Comunitatea Evreilor din Oradea și Cenaclul Literar bdquoBarbu Ştefănescu Delavranceardquo al Baroului Bihor transmit condoleanțe familiei icircndurerate prietenilor și cititorilor lui IVAN LUNGU

Zichrono Livraha Să icirci fie aminti-rea binecuvacircntată

A icircncetat din viață Martin SterninMartin Sternin s-a născut la Ro-

man icircn 1925 și a icircncetat din viață icircn iunie 2020 Supraviețuitor al Pogro-mului de la Iași Martin Sternin a stu-diat chimia A emigrat icircn Israel icircn 1965

A avut o carieră de succes icircn afaceri care l-a purtat icircn Marea Britanie Ger-mania Austria și Venezuela A revenit

icircn Romacircnia după căderea comunis-mului și a creat o bursă pentru tineri care doresc să studieze și sunt lipsiți de resurse financiare

A fost decorat icircn 2018 cu Ordi-nul Național bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler bdquoicircn semn de deosebit respect pentru suferințele icircndurate icircn timpul deportărilor din cel de-al Doilea Război Mondial pentru icircnalta ținută morală precum și pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memo-riei victimelor Holocaustuluirdquo

Cu puțin timp icircnainte de decesul său Martin Sternin a acordat redacției Realitatea evreiască un amplu inter-viu pe care icircl vom publica icircn numărul viitor al revistei noastre

Să icirci fie amintirea binecuvacircntată

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 562-563 (1362-1363) - 1 ndash 30 Iunie 2020

Mai precis un proces complex și deși icircncunu-nat de succes nu lipsit de tra-ume crize și icircn-doieli Diferența față de romanul-arhetip al Alia-lei ndash care este firește Altneuland de Theodor Herzl ndash nu constă numai icircn timp (ceea ce la Herzl era proiectat ca o utopie icircn viitor la romancierul de azi este pre-zentul este factum) Perspectiva lui Sergiu Brandea este 1) preponderent de factură interioară psihologică iar nu socială sau istorică și 2) rezul-tanta interacțiunii mai multor destine și generații nu o proiecție a unui sin-gur centru narativ Povestea lui Ițhak-Iohanan Rozner care pleacă din Bacircr-lad și ajunge icircn kibuțul Merhavia se icircmpletește cu cele ale altor israelieni ndash olimi sau sabri ndash ca și cu cele ale unor romacircni care-l leagă cumva de spațiul

Nu este prima dată cacircnd scriu despre o carte a prozatorului Sergiu Brandea al cărui roman mai vechi Stracircmba (2017) oferă o emo țio-nantă evocare a Bacircrladului de altă-dată

Dacă revin acum asupra crea-ției sale este pen-

tru că descopăr icircn persoana sa ndash ci-tind romanul Rădăcini suspendate apărut nu cu mult timp icircn urmă ndash și un excelent autor de ficțiune Mai exact un prozator capabil să abordeze tema complexă reprezentată de Alia nu prin intermediul memorialisticii ori al prozei autobiografice ci prin cel al unui ro-man complex al imaginării unor per-sonaje și povești de viață verosimile și chiar exponențiale Nu icircn ultimul racircnd descopăr icircn Sergiu Brandea un ro-

mancier matur capabil să utilizeze cu abilitate metode narative dintre cele mai diverse și mai rafinate icircn interi-orul unei construcții textuale scrise cu siguranță și echilibru stilistic

Icircntr-un anume sens după cum spune și criticul Ioan Holban icircn prefața substanțială care icircnsoțește romanul Rădăcini suspendate este o continu-are cu alte mijloace și icircn alt context a romanului Stracircmba Căci icircn noul roman viața evreiască din Bacircrlad se mută icircn Israel și odată cu această mutare universul identitar ca și teh-nicile narative se schimbă Meritul noului roman constă icircnsă icircn transfe-rul dinspre o poveste colectivă nutri-tă icircn mare măsură din rememorare icircnspre creația obiectivă de persona-je icircntacircmplări și conflicte care prin interacțiunile lor proiectează un set complex de semnificații

Căci pentru Sergiu Brandea icircn-toarcerea icircn Țara Veche-Nouă a po-porului evreu este un proces complex atacirct la nivel individual cacirct și colectiv

un romancier Sergiu BrandeaRealitatea

cărţii

Tocmai pentru că Viețile Negrilor ConteazăUciderea lui George Floyd un negru din Min-

nesota (SUA) icircn al cărui cazier apăreau inclusiv jaful și posesia de droguri de către un polițist alb abuziv și la fel de icircnclinat să icircncalce legea ca și victima sa a generat atacirct proteste legitime și pașnice icircmpotriva brutalității poliției cacirct și o serie de violențe pierderi de vieți omenești jafuri din magazine dar și un război cu statuile și un nou val de antisemitism

Acțiunile mulțimilor scandacircnd Black Lives Matter (BLM ndash Viețile negrilor contează) au pro-dus icircnsă și efecte inedite Printre ele un război ridicol și plin de ură cu statuile și tablourile unor personalități pe care protestatarii le consideră rasiste de la generali confederați pacircnă la per-sonaje sinonime cu progresul omenirii precum Columb intrat icircn colimatorul manifestanților BLM din Spania ultragiați de faptul că marele desco-peritor s-a comportat ca orice cuceritor din Evul Mediu interesat de bogățiile țării și disprețuitor față de populația acesteia Dar dacă icircl acuzăm pe Columb de rasism ce ne facem cu toți regii și pa-pii Europei medievale care au pornit sacircngeroase Cruciade pentru a-i ucide pe necredincioși adică pe arabi și evrei și pentru a jefui bogățiile Orientu-lui Mijlociu Ceea ce a făcut și Iulius Cezar și Na-poleon și mai toți cei care au pornit vreun război icircn istoria omenirii Icircntre absurditățile generate de tragica moarte a lui George Floyd trebuie amintită și vandalizarea statuii lui Winston Churchill din apropierea Parlamentului Britanic De altfel poza sa a fost scoasă pentru scurt timp și de Google din galeria de portrete a premierilor englezi

Are rost să mai insistăm și să icircntrebăm cum ar fi arătat Europa și drepturile omului dacă războiul ar fi fost cacircștigat de Hitler sau de Stalin Dar iată că ei nu sunt considerați rasiști de susținătorii ce-lor care au confiscat mișcarea BLM

Și cacircnd spun confiscat mă refer la o altă mulțime care nu iese icircn stradă dar icircncearcă să profite politic de mișcarea BLM Acești politicieni avizi de voturi se poartă precum dictatorul care a ordonat confiscarea volumelor de bdquoliteratură roșie comunistărdquo precum bdquoScufița Roșierdquo sau bdquoRoșu și negrurdquo Așa a făcut și Nancy Pelosi șefa Camerei Reprezentanților (SUA) care a ordonat ca tablourile președinților confederați ai Parlamentului american să fie date jos de pe pereți bdquoNu există niciun loc icircn respectabilele săli ale Congresului care să păstreze memoria oa-

menilor care icircntruchipează into-leranţa violentă şi rasismul gro-tesc al Confederaţieirdquo a tunat cu macircnie electorală lidera democrată pacircnă acum nederanjată de respectivele picturi

Ca ea au făcut și membrii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului icircntre care vajnici apă-rători ai acestor drepturi veniți din țări reputate ca respectacircnd drepturile omului precum Afga-nistan Angola Congo Pakistan Somalia Bra-zilia Venezuela Libia etc Pornind de la BLM ei ar fi vrut să tragă SUA la răspundere pentru po-litica rasială așa cum fac mereu și cu Israelul și i-au cerut președintei Consiliului bdquosă pregăteas-că un raport privind rasismul sistemic icircncălcări-le dreptului internaţional icircn domeniul drepturilor omului şi relele tratamente icircmpotriva africanilor şi persoanelor de origine africană de către poli-ţierdquo Icircntrebarea este dacă numai africanii sunt cei discriminați icircn această minunată lume nouă icircn care trăim sau mai sunt și alte neamuri care sunt ținte ale rasismului definit de dicționarul Merri-am Webster ca fiind bdquoo concepție conform căreia diferențele rasiale fundamentează superioritatea inerentă a unei anumite raserdquo

Dacă icircn racircndul organizațiilor evreiești s-au găsit activiști care au cerut comunității evreiești să militeze pentru acceptarea revendicărilor BLM de partea acesteia din urmă dragostea nu prea e una icircmpărtășită bdquoSionismul este o formă de supremație a albilorrdquo susține Rachel Gilmer inițiatoarea Mișcării pentru Viața Negrilor (Move-ment for Black Lives) care mai afirmă că Israelul e vinovat de genocidul palestinienilor și nu are dreptul la autoapărare și existență Nu e de mi-rare că protestatarii de la Paris conduși de Jean Luc Melenchon (extremă stacircnga) urlă nu numai pentru Adama Traore ucis de poliția din hexa-gon ci și icircmpotriva bdquoicircmpuțiților de evreirdquo

Dacă de dragul voturilor protestele vor fi ma-nipulate icircmpotriva evreilor a statuilor tablourilor și filmelor precum bdquoPe aripile vacircntuluirdquo moartea lui George Floyd va rămacircne un fapt divers Ea poate genera efecte concrete pentru viețile ne-grilor și ale altor discriminați numai dacă sunt lăsate simbolurile artistice icircn seama esteților și a istoricilor iar eforturile se concentrează asu-pra prezentului nu a trecutului și a campaniilor electorale

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conținutul fiecărui text aparține autorului Redacția nu icircmpărtășește icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacția nu primește spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Scripcarul pe acoperiș la TES-FEST

The Best of TES-FEST a reamintit timbrul și culoarea unor creații idiș venite anul

trecut de la teatre evreiești din SUA Israel Polonia Rusia și Franța Realizarea cea mai ambițioasă a fost Scripcarul pe acoperiș

S-a pornit evident de la libretul lui Jo-sef Stein și de la compozițiile prelucrările și aranjamentele lui Jerry Beck care au icircnsuflețit atacirct musicalul newyorkez cacirct și filmul realizat icircn 1971 (deținător al mai multor premii Oscar) semnat de Norman Jewison

Actuala montare este icircncă o dovadă a vocației culturii sensibilității și lipsei de complexe a lui Andrei Munteanu și desigur a capacității sale de a coordona un ansamblu numeros ce reunește actorii și icircnzestrații instrumentiști ai orchestrei conduse magistral de Bogdan Lifșin ori dăruirea talentaților dansatori

Inspirat din operele lui Șalom Alehem Scripcarul pe acoperiș transpune publicul icircn universul specific al unui ștetl din Ucraina icircn anii tulburi din preajma revoluției Printre cei care animă forfota tacircrgului sunt mici meseriași mărunți ne-gustori respectați și temuți rabini soții supuse ori cicălitoa-re nelipsitele pețitoare tineri ce intră icircn conflict cu părinții semn al schimbării mentalităților și al conflictelor dintre generații Oameni cu simț practic icircn goana și lupta pen-tru hrana zilnică dar și fantaști gata să cadă pradă iluziilor sentimentale sau de rapidă icircmbogățire (bdquoLozul cel marerdquo) ori ființe mai speciale ca scripcarul (Ion Parea) cu toții grav afectați de escaladarea violențelor și a prigoanei rasiale și de amenințările istoriei gata să spulbere mica așezare Ana-tevka

Icircn spectacolul de la TES sesizăm originale stilizări mo-derne ale tradiției emoționante ritualuri expresive scene ale vieții de familie icircnvăluitoare momente de poezie și su-culente momente de haz O mare importanță icircn exprimarea unui adevărat mod de viață o are muzica klezmer cu infle-xiunile sale liturgice cu ritmurile sale folclorice săltărețe și cu surpriza unor influențe inovatoare de jazz

Icircntreaga echipă merită icircndelungi aplauze Marea perfor-manță aparține icircnsă talentului personalității vitalității și umorului lui Claudiu Istodor Interpretul lui Tevie propune o memorabilă efigie a lăptarului filozof care stă de vorbă cu Dumnezeu a poetului care sugerează condiția umană prin metafora funambulesc-dramatică a scripcarului pe acoperiș dar și a unui om conștient de greutatea de a fi evreu din-totdeauna dar mai ales icircn perioade de violentă escaladare a discriminării și a prigoanei rasiale NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

natal Fie prin amintirea iubirii neicircmpli-nite (pentru actrița Ada Cojocaru) fie prin prezența icircn Israel a fiului natural inginerul Sorin Cojocaru venit icircn Țara Sfacircntă la icircnceputul anilor 1990 pen-tru a lucra icircn construcții la Herzliya Virtuozitatea romancierului icirci permi-te să alterneze stilurile și mijloacele narațiunii icircn funcție de relația dintre personaje de la relatarea realistă bdquoalbărdquo la pseudo-jurnalul lui Ițhak-Iohanan Rezultă o adevărată frescă a Israelului a comunității romacircnești de acolo a relațiilor romacircno-israelie-ne de ieri și de azi ca și o interogație profundă asupra icircncărcăturii pe care o are icircn viața fiecărui olim icircntoarcerea icircn Țara Sfacircntă

Rădăcini suspendate este un ro-man solid bine scris cu pagini fer-mecătoare despre Israelul de azi aparținacircnd unui prozator de vocație

RĂZVAN VONCUSergiu Brandea ndash Rădăcini suspen-

date Editura 24 Ore Iași 2019