Se distribuie gratuitCopyright RAA 2004

Infecþiile cu transmitere sexualã - ITS -(cunoscute ºi sub numele de “bolivenerice”) pot fi cauzate de bacterii,paraziþi sau virusuri, care pãtrund înorganismul sãnãtos în timpul contactu-lui sexual fãrã prezervativ (vaginal,anal sau oral) cu o persoanã care esteinfectatã cu una din aceste boli. Unele boli însã se pot transmite chiar ºinumai prin contactul pielii sãnãtoasecu pielea bolnavã.

CE SUNT INFECÞIILECU TRANSMITERE SEXUALÃ?

Folosirea prezervativuluieste singura metodãeficientã de protecþieîmpotriva bolilor venerice.

1

2

TRICOMONIAZAEste o infecþie cu transmitere sexualãdeterminatã de Trichomonas vaginalis.Transmiterea acestui parazit se facepreponderent pe cale sexualã. Uneorieste posibilã ºi transmiterea pe alte cãi(lenjerie, obiecte de toaletã intimã,mâini etc).

SIMPTOMETricomoniaza afecteazã în specialfemeile, provocând scurgeri vaginaleabundente, de culoare galben-verzuie,spumoase, urât mirositoare, însoþite dedureri, mâncãrime, urinãri frecventeºi/sau dureroase. Aproximativ 10-50%dintre femei nu au simptome.La bãrbaþi, rareori apar simtome: scur-geri neobiºnuite, urinãri dureroase.

GONOREEA(BLENORAGIA, SCULAMENT)Gonoreea este una dintre cele mai desîntâlnite ITS. Se transmite prin contactsexual neprotejat sau de la mamã lanou-nãscut. În peste 50% din cazuripoate evolua fãrã simptome.

SIMPTOMELa bãrbaþi determinã scurgeri purulen-te (“picãtura matinalã” picãturã depuroi din penis), senzaþia frecventã deurinare, senzaþie de arsurã în timpulurinãrii ºi erecþii dureroase.La femei produce imflamaþia colului u-terin (cervicitã). O complicaþie severão constituie anexita, una din cauzelefrecvente ale sterilitãþii ºi sarcinilorextrauterine.

INFECÞIILE CU CHLAMYDIA TRACHOMATISSunt cele mai rãspândite ITS determi-nate de bacterii. Se transmite prin con-tact sexual neprotejat (vaginal, analsau oral). Femeile care nu ºtiu cã auchlamydia pot transmite infecþia copi-ilor lor în timpul naºterii.

SIMPTOMELa bãrbaþi provoacã o scurgere genitalãlimpede sau gãlbuie, puþin abundentã,mai accentuatã dimineaþa. La femei determinã inflamaþia coluluiuterin, scurgeri vaginale reduse ºi sânge-rãri dupã contactul sexual. Simptomelepot dispãrea ºi fãrã tratament, darinfecþia rãmâne. Sunt des întâlnite anex-itele, sterilitatea ºi sarcinile extrauterine.

3

CHLAMYDIAZASecreþiile genitale de oculoare lãptoasã potindica prezenþa înorganism a germenuluicare provoacã aceastãinfecþie.

GONOREEADacã observaþi

dimineaþa scurgereaunei picãturi

de puroi din penis,consultaþi un medic

dermatolog.

4

SIFILISSifilisul este o infecþie produsã de o bac-terie care se transmite prin sex neprote-jat (oral, vaginal ºi anal), transfuzii cusânge contaminat sau contactul cu oranã deschisã contagioasã. Chiar dacãsimptomele dispar fãrã tratament,infecþia continuã sã evolueze, putândafecta, pielea, inima, vasele de sânge,inima ºi sistemul nervos. Cu cât sifilisuleste depistat ºi tratat mai devreme, cuatât infecþia se vindecã mai rapid.

SEMNE/SIMPTOMENetrat, sifilisul evolueazã în trei faze.

ÎN TIMPUL PRIMEI FAZE, dupã operioadã de incubaþie de 21 de zile (3-90 de zile), la locul de infectare (pe

penis, rect, vagin sau gurã), apareºancrul primar, o ranã nedureroasã,curatã. La un interval de 1-4 sãptãmânide la apariþia ºancrului, prin testare,se poate determina dacã organismuleste infectat. Aceasta roºeaþã dispãredupã 3-6 sãptãmâni fãrã tratament,dar infecþia rãmâne în organism ºi sepoate transmite altor persoane.

A DOUA FAZÃ începe dupã 6-12sãptãmâni de la infectare. Uneori aparerupþii pe piele (de obicei pete roºiat-ice), pe organele genitale sau gurã.Unii bolnavi pot avea dureri de cap,febrã, dureri de stomac ºi senzaþie deobosealã. Deseori simptomele trecneobservate sau dispar fãrã tratament.Persoana infectatã transmite infecþia.

Chiar dacã nu au fost evidente simpto-mele din primele douã faze, în primii 4ani de la infectare, sifilisul poate fitransmis altor persoane.

A TREIA FAZÃ, apare dupã o perioadãcuprinsã între 2 ºi 40 de ani. Atunci, pelângã piele, poate fi afectat orice or-gan: oasele, ficatul creierul (paralizii,tulburãri de personalitate ºi comporta-ment), inima, ochii. În acestã fazã in-fecþia nu se mai transmite altor per-soane.

SIFILISUL CONGENITAL este sifilisul transmis intrauterin fãtului de cãtre mamã.Sifilisul matern poate provoca: naºtere prematurã, moartea intrauterinã a fãtului,infecþie congenitalã sau moarte neonatalã (dupã naºtere). Pentru a nu transmiteinfecþia copilului, mama trebuie sã urmeze un tratament strict. Pentru a fi efi-cient tratamentul trebuie început în primele 3 luni sarcinã.

5

6

CE TREBUIE SÃ FACEÞIeste important sã urmaþi instrucþiunile

medicului întocmai ºi cu multã grijã.Sifilisul se poate vindeca în primelefaze, dar numai dacã urmaþi tratamen-tul exact aºa cum vã este recomandat.Dacã simptomele dispar nu trebuie sãpresupuneþi cã infecþia a dispãrut, cã v-aþi vindecat ºi cã puteþi sã opriþi trata-mentul!!! Infecþia se poate ascunde înorganism ani de zile ºi doar cu trata-ment este vindecatã în totalitate.

spuneþi-le tuturor celor cu care aþifãcut sex în ultimele luni cã aveþi sifilisºi sã se prezinte la dermato-venerologpentru a fi investigaþi ºi trataþi.

nu faceþi sex pânã când doctorul nuvã va spune cã sunteþi vindecaþi com-

plet. Dupã aceea, când faceþi sex,folosiþi prezervativul pentru protecþiaîmpotriva sifilisului ºi a celorlalte ITS.Evitaþi astfel pericolul reinfectãrii.

dacã sunteþi însãrcinatã ºi nu aþifinalizat tratamentul, asiguraþi-vã cã i-aþi spus doctorului cã aveþi sifilis. Ofemeie însãrcinatã infectatã, poatetransmite sifilisul bebeluºului, înainte caacesta sã se nascã ºi acest lucru poateduce la avort, probleme grave lanaºtere sau chiar la moartea copilului.

dupã tratament trebuie sã faceþiteste de sânge periodic, în funcþie derecomandarea medicului. Trebuie sãfiþi siguri cã infecþia a dispãrut cudesãvârºire ºi v-aþi vindecat complet.

HERPESULHerpesul genital este o infecþie viralãcu evoluþie cronicã, de lungã duratã.

SIMPTOMEMajoritatea oamenilor nu au simptomeevidente. Acestea pot include senzaþiide arsurã, furnicãturã sau de “cald” înzona genitalã, dureri în zona spateluiºi la urinare, sau simptome asemãnã-toare celor de rãcealã. Câteva zile maitârziu, în zona genitalã pot apãreamici umflãturi cu lichid clar. Mai târziu,acestea se transformã în rãni dureroa-se, care apoi fac o crustã ºi se cicatri-zeazã.

SIFILISÎn faza a treia, sifilisulse extinde în tot orga-nismul.

HERPES GENITALLa câteva zile dupã

infectare în zona genitalã apar bãºici.

Mai târziu acestea faco crustã ºi se

cicatrizeazã.

7

8

VEGETAÞIILE VENERIENENegii genitali sunt provocaþi deVirusurile Pappiloma Uman (HPV -Human Papiloma Virus). Sunt foartecontagioºi ºi se transmit prin raporturisexuale orale, vaginale sau anale cuun partener infectat. De asemenea,prin simpla atingere a pielii infectate.

SIMPTOMEAproximativ 2/3 dintre cei care aucontact sexual neprotejat cu un parte-ner cu negi genitali vor dezvolta negi,de obicei în primele luni de la contact.La femei, negii apar în interiorul ºi exte-riorul vaginului, la intrarea în uter sauîn jurul anusului. La bãrbaþi, negii genitali apar pepenis. Mai pot fi gãsiþi ºi pe scrot, pe

ºantul din jurul glandului sau în jurulanusului.Rar, negii genitali se pot dezvolta îngura sau gâtul unei persoane care aavut contact sexual neprotejat cu opersoanã infectatã.

PREVENIRESingura cale prin care puteþi prevenidobândirea sau apariþia negilor estesã evitaþi contactul direct cu virusul.Dacã dumneavoastrã sau partenerulaveþi negi vizibili în zona genitalã, artrebui sã evitaþi orice fel de contactsexual pânã când negii sunt trataþi.

IMPORTANTÎn aceastã broºurã sunt prezentatedoar câteva dintre bolile cu trans-mitere sexualã. Mai existã multealte ITS (HIV, ªancrul moale etc).De asemenea, unele infecþii geni-tale pot fi confundate, datoritã sim-ptomelor, cu bolile venerice (candi-doza genitalã (poala albã), cistita,vaginoza).Trebuie sã consultaþi imediat unmedic dacã apar mâncãrimi, durerisau secreþii în zona genitalã. Acesteinfecþii netratate corespunzãtor,poate duce la sterilitate sau inferti-litate, în unele cazuri chiar la deces.

ªANCRU MOALELeziune produsã deHemophilus Ducreiy,dureroasã ºi moale lapalpare.

HIVEste un virus care

atacã sistemul imuni-tar uman, ducând la

scãderea capacitãþii deapãrare a organismului

împotriva bolilor. SIDA este stadiul final

al infecþiei cu HIV. Sarcomul Kaposi

(foto), este una dininfecþiile des întâlnite

la persoanele infectate cu HIV. 9

10

PARAZIÞIIPãduchii pubieni ºi scabia sunt paraziþicare trãiesc pe piele. Uneori se rãspân-desc pe cale sexualã, dar pot apãreaºi prin folosirea în comun a cearºafu-rilor, hainelor sau prosoapelor cu opersoanã infectatã.

SCABIA (numitã râie), este o erupþiecare provoacã mâncãrimi, apare înurma depunerii ouãlor în piele de cãtreparazitul femelã.

SIMPTOMESimptomul principal este mâncãrimea,în special noaptea. Este posibilãapariþia unei erupþii în cutele pielii,între degete sau la încheieturi, coate,abdomen, sâni sau în zona genitalã.

PÃDUCHII PUBIENI (numiþi lãþei saupãduchi laþi) se gãsesc în pãrþileacoperite de pãr ale corpului, în spe-cial în jurul organelor genitale. Ouãlelor pot fi observate la rãdãcina pã-rului.

SIMPTOMEDeºi unele persoane infectate nu pre-zintã simptome, pot fi resimþitemâncãrimi intense în zona genitalã. Potfi observate insecte de culoare marodeschis ºi de mãrimea unei gãmãlii deac agãþate de firele de pãr sau ouã deformã ovalã, lipite de pãrul de pecorp.

HEPATITELE B ªI CSunt infecþii virale ale ficatului. Setransmit prin contact cu sângele infec-tat, prin utilizarea în comun a acelor ºiseringilor sau prin contact sexualneprotejat (fãrã prezervativ).

SIMPTOMEDe cele mai multe ori nu prezintãsimptome. Dacã apar, ele pot fi: starede gripã uºoarã, dureri abdominale,vomã, urinã închisã la culoare, îngãl-benirea pielii ºi a albului ochilor.

SCABIASunt frecvente erupþiileîn cutele pielii,între degete saula incheieturi,coate, abdomen,sau în zona genitalã.

CANDIDOZAExistã candidozã vagi-

nalã (genitalã) ºibucalã. Poate fi

declanºatã ºi de untratament îndelungat

cu antibiotice.

11

12

CUM VÃ PUTEÞI PROTEJAÎMPOTRIVA BOLILOR CUTRANSMITERE SEXUALÃ?

Pentru a vã proteja de infecþiile cutransmitere sexualã, existã câteva re-guli de care trebuie sã þineþi seama:

folosiþi corect prezervativele

cunoaºteþi antecedentele sexualeale partenerului

limitaþi numãrul partenerilor sexuali

evitaþi contactul cu unele obiectepresupuse a fi infectate (în cazul anu-mitor infecþii)

dacã credeþi cã v-aþi infectat, evitaþi

orice contact sexual cu alþi parteneri ºiconsultaþi un doctor

curãþaþi cu atenþie obiectele carepot fi purtãtoare de paraziþi

Utilizarea prezervativului la fiecarecontact sexual (oral, anal sau vaginal)este singura metodã de a vã protejaîmpotriva infecþiei cu HIV ºi a altor ITS. Orice altã metodã contraceptivã esteeficientã doar pentru a prevenisarcinile nedorite. De exemplu, pilulelehormonale sunt bune pentru pre-venirea sarcinii, dar nu protejeazãîmpotriva transmiterii bolilor venerice.Steriletul protejeazã la rândul sãudoar împotriva sarcinilor nedorite, darnu ºi împotriva infecþiilor cu transmiteresexualã.

13

Folosirea prezervativului în timpulactului sexual vã protejeazã ºi decontractarea altor infecþii decât ceacu HIV. Aºa cum am mai spus, infecþi-ile cu transmitere sexualã (ITS) - celemai grave dintre ele fiind gonoreea,sifilisul, hepatita (B, C) - nu afecteazãcorpul doar la nivelul organelor gen-itale. Nedescoperite sau netratate latimp, ele pot avea efecte extrem degrave asupra sãnãtãþii voastre. Elepot produce sterilitate, impotenþã ºipot cauza chiar moartea dacã nusunt tratate corespunzãtor.

PREZERVATIVELE

Evitaþi sãcumpãraþiprezervativede la tarabe.Este posibil sãfie deterioratedatoritãexpuneriiîndelungatela soare.

14

Înainte de a folosi un prezervativ, tre-buie sã vã asiguraþi - verificând dataînscrisã pe ambalaj - cã termenul degaranþie nu este depãºit.

Prezervativul este elastic, dar înacelaºi timp fragil. Desfaceþi ambalajulcu mâna ºi nu cu foarfecele sau cudinþii. Odatã rupt sau ciupit, prezerva-tivul nu mai asigurã protecþie. Un prezervativ se foloseºte o singurãdatã.Nu este cazul sã folosiþi douãprezervative - unul peste altul - nu asi-gurã o mai mare protecþie, ba chiarpoate duce la ruperea acestora. Dupã utilizare, prezervativul trebuieînnodat, pentru a evita împrãºtiereaconþinutului, ºi apoi aruncat la gunoi.

Ambalajul prezervativului nuse rupe cu obiecte ascuþite.

15

AB

C

Rupeþi pachetul cu grijã la un colþ. Nu folosiþi dinþiisau alte obiecte ascuþite! Prezervativele suntelastice, dar în acelaºi timp fragile. Dacã se rupsau se fisureazã atunci când le scoþi din ambalaj,ele nu mai sunt eficiente în asigurarea protecþiei.

Aºteptaþi pânã când penisul ajungeîn erecþie maximã.

Strângeþi vârful prezervativului pentru a-l goli deaer; astfel veþi crea un spaþiu în care se va acu-mula sperma.

16

DE

F

Þineþi prezervativul peste vârful penisului ºi rulaþi-lîn jos pânã la bazã, eliminând bulele de aer careapar. Prezervativul trebuie sã rãmânã pe penisde la începutul contactului sexual pânã la sfârºitullui, atunci când penisul este retras din vagin!

Dupã ejaculare retrageþi complet penisulîncã în erecþie ºi apoi îndepãrtaþi prezervativul.Aveþi grijã sã nu vãrsaþi conþinutul!

Odatã ce aþi îndepãrtat prezervativul,înnodaþi-l, împachetaþi-l într-un ºerveþel ºi apoiaruncaþi-l la gunoi. Nu în vasul de toaletã!

Adresele cabinetelor de medicina familiei implicate în proiectul „Prevenirea TransmiteriiVerticale a Virusului HIV - intervenþie la nivelul comunitãþii rurale“:

Dr. Cercel FloareaBechet - Jud. DOLJ

0251-336.902

Dr. Pricã CostinelaCaraula - Jud. DOLJ

0251-369.553

Dr. Vasile Carmen Lenuþa

Ciorani - Jud. PRAHOVA0244-463.023

Dr. ªerban MelaniaMãgureni - Jud. PRAHOVA

0244-384.204

Dr. Zãinescu CeliaIzvoarele - Jud. GIURGIU

0246-248.111

Dr. Paraschiv MihaelaFloreºti Stoeneºti, Sat Floreºti -

Jud. GIURGIU0246-258.259

Dr. Sima ªetraru ValentinaColibaºi, Sat Câmpurelu -

Jud. GIURGIU0723-180.690

Dr. Nicolescu CarmenValentina

Crevedia Mare -Jud. GIURGIU

0246-264.161

Dr. Petreanu CezarinaIleana

Valea Cãlugareascã,Sat Rãchieri - Jud. PRAHOVA

0722-302.105

Dr. Dumitru Floarea LilianaRobãneºti - Jud. DOLJ

0251-418.248

Dr. Gheorghe AdrianFiliaºi - Jud. DOLJ

0251-441.015

Dr. Dumitra GheorgheGindrovel

Sadova - Jud. DOLJ0251/-426.577

Broºurã realizatã în proiectul „Prevenirea transmiterii virusului HIV de lamamã la copil - intervenþie la nivelul comunitãþiilor rurale“, finanþat deBanca Mondialã în cadrul competiþiei de proiecte Development Marketplace.

Material informativ avizat de Ministerul Sãnãtãþii - Direcþia Generalã deSãnãtate Publicã.

Fundaþia Romanian Angel Appeal (RAA) este o organizaþie non-profit, fondatã în 1990 laLondra ºi Los Angeles de cãtre soþiile membrilor grupului Beatles ºi de cãtre Sir Elton John. RAAacþioneazã pentru îmbunãtãþirea calitãþii asistenþei medicale, sociale ºi psihologice acordate per-soanelor în dificultate, în special a copiilor ºi tinerilor afectaþi de HIV/SIDA.

Fundaþia Romanian Angel AppealStr. Rodiei, Nr. 52, Sector 3

Bucureºti, cod 030956, RomâniaTel.: 021-323.68.68

E-mail: office@raa.rowww.raa.ro