Scurt istoric al ariilor protejate

Iniiativele de protecie a naturii au pornit de la necesitatea salvrii speciilor floristice i faunistice rare sau ameninate cu dispariia, idee care s-a extins asupra unor teritorii naturale sau antropizate, de importan naional sau internaional.

n 242 .C. Asoka, mpratul Indiei, creeaz rezervaii naturale pentru a mpiedica reducerea rezervelor de hran prin vnarea excesiv a anumitor specii.

nca din Evul Mediu incep preocupari in aceasta privinta, dei atunci oamenii nu aveau ca scop protejarea in sine a naturii, ci impiedicarea exploatarii resurselor proprii de catre persoane straine si crearea unor conditii optime de regenerare a vanatului. Conform nsemnrilor lui Marco Polo, Kublai Khan interzice n secolul XIII vntoarea unor specii de psri i mamifere n perioada de reproducere i chiar le asigur hran i meninerea unor suprafee de pdure. Un alt exemplu este cel al regilor incai, care protejau specii de psri marine.

n 1864 Congresul american doneaz Valea Yosemite spre conservare ca parc al statului. n 1872 se nfineaz prin decizie a Congresului primul parc naional, Parcul Naional Yellowstone, protejat i administrat de guvernul federal n beneficiul i pentru bucuria oamenilor. Parcul Naional Yellowstone, primul din lume, s-a nfiinat cu scopul de a se opri orice fel de exploatare a resurselor naturale, interzicndu-se exploatarea pdurilor, vntoarea, mineritul dar i activitile comunitilor indigene i a celor locale. Aceast abordare, de protecie strict a dominat n cea mai mare parte a secolului XX, fiind o abordare centralizat, de sus n jos, cu reguli impuse de stat.

n Europa una din cele mai vechi arii protejate se nfiineaz n Italia n 1856 ca i sanctuar pentru animale slbatice n Grand Paradiso. Primele parcuri naionale din Europa se nfiineaz de ctre suedezi n anul 1909.

n Australia anul 1879 este cel n care se nfiineaz primul parc naional,n Canada n 1885 Hot Springs Reservation, acum Parcul Naional Banff.

n 1898 se nfiineaz primul parc n Africa de Sud, Rezervaia de animale Sabi, acum Parcul Naional Kruger.

Aciunile din America de Nord au avut repercusiuni asupra Americii de Sud unde, ncepnd din 1872, sunt continuate preocuprile lui Simon Bolivar printele ocrotirii naturii n America de Sud.

Punerea n practic a proiectelor se realizeaz ncepnd din 1942, cnd, la Washington are loc Convenia Panamerican pentru Protecia Florei, Faunei i a Peisajelor din rile americane. n acest climat, urmeaz nfiinarea a noi organizaii preocupate de domeniul proteciei naturii.n anul 1913, la Berna, se nfiineaz Comisia Consultativ pentru Protecia Naturii, care n 1957 devine Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii.

Lista organizaiilor i a programelor internaionale care au ca obiectiv principal sau secundar protecia i conservarea elementelor naturii i ale cadrului socio-cultural:

Organizaia pentru Educaie, tiin i Cultur (UNESCO);Fondul Mondial de Ocrotire a Naturii (WWF)Consiliul Internaional pentru Ocrotirea Psrilor (CIPO)Organizaia Mondial a Sntii (OMS)Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO);Comitetul Special pentru Cercetri Oceanice (SCOR)Comitetul Special pentru Cercetarea Antarcticii (SCAR)Programul Biologic Internaional (IBP)Programul Omul i Biosfera (MAB)Programul Ecologic pentru Europa (1995)Planul regional de aciune Parcuri pentru Via (1992)Planul de Aciune pentru Ariile Protejate din Europa

Primele arii protejate n spaiul nostru au aparut o data cu infiintarea branistilor. Acestea erau locuri oprite in care nimeni nu avea voie sa doboare copaci, sa coseasca, sa pasuneze, sa vaneze, sa pescuiasca sau sa culeaga fructe fara voia stapanului. Aceste forme de organizare se intalneau la nivel domnesc, manastiresc si boieresc si prevedeau pedepse foarte aspre pentru cei ce incalcau regulile.

Cartile de padure au fost date de domnitorii Tarilor Romane, cea mai veche datand din 1612, din timpul domniei lui Radu Voievod. Ele cuprindeau masuri de conservare a padurii. Au fost urmate de Legea pentru judecarea mirenilor. n Transilvania, Bucovina, Crisana, Banat si Maramures, ocupate de Imperiul Habsburgic, au aparut reglementari inca din 1783.Catre sfarsitul secolului al XIX-lea se infiinteaza primele scoli cu profil forestier, in apropierea carora s-au organizat parcuri dendrologice, in scop stiintific si pedagogic (Gurghiu, Simeria, Hemeiusi etc.)

Dupa semnarea Tratatului de la Adrianopol (1829), s-a inregistrat, ca urmare a liberalizarii comertului, o extindere fara precedent a suprafetelor arabile destinate cultivarii cerealelor, in detrimentul padurilor. In acest context, se introduc, atat in Moldova(1843), cat si in Tara Romaneasca (1847), reglementari privind evitarea distrugerii padurilor.1864 apare Codul penal roman, in care se prevedeau sanctiuni pentru unele actiuni precum otravirea pestelui din balti, elesteie sau incendierea padurilor si fanetelor.1868 Legea pentru politia rurala: prevedea oprirea vanatului 4 luni pe an, interzicerea distrugerii cuiburilor si oualelor pasarilor de interes cinegetic, precum si unele masuri de combatere a daunatorilor si bolilor la plante si animale.1872 promulgarea primei legi a vanatorii, in care se reia interzicerea perioadei de oprire a vanatului si se statueaza interzicerea acestuia pentru anumite specii.Inceputurile conservarii biodiversitatii in sensul de azi al cuvantului isi au originea la sfarsitul secolului XIX, cand inspirati de curentul propeisagistic din acea perioada, botanistul D. Grecescu, pictorul Nicolae Grigorescu si balneologul I. Bernath sesizeaza necesitatea pastrarii unor peisaje neinfluentate de om.In 1913, Grigore Antipa propune ocrotirea egretei, protestand impotriva vanarii acesteia pentru colectarea penelor. In aceeasi perioada a fost atrasa atentia si asupra altor specii care necesitau a fi ocrotite. Astfel, se incearca infiintarea unor mici rezervatii, dar datorita suprafetelor foarte restranse pe care le acopereau, nu au fost eficiente.

Primii pai n aceast direcie au fost ntreprini nc n anul 1918, cnd Sfatul rii a votat legea de reform agrar pentru Basarabia, trecut ulterior i prin corpurile legiuitoare din Bucureti. Prin aceast lege s-a dispus i exproprierea pe seama statului a practic tuturor pdurilor private de pe teritoriul fostei provincii Basarabia. Astfel, din totalul de 230 mii ha, circa 200 mii ha erau gestionate de stat, iar circa 30 mii ha au rmas ca pduri comunale/private. Aceasta a stopat ntr-o careva msur procesul de exterminare a pdurilor i n general a ecosistemelor naturale.

Apoi au continuat aciunile din anul 1937, cnd s-au luat sub protecie 13 trupuri de pdure valoroase, fiind declarate monumente ale naturii din Basarabia, din 1958, cnd au fost supuse regimului de arii protejate 12,6 mii ha (inclusiv sectoarele de pdure "Lozova", "Cpriana", "Rdeni", "Crbuna", "Hrbov"), aprobarea Hotrrii Consiliului de Minitri al RSSM nr. 5 din 08.01.75, prin care sub protecia statului au fost luate 37 mii ha de obiecte i complexe naturale. Ultima a stabilit un regim strict de gospodrire a obiectelor respective, care a avut n general i un efect benefic asupra strii ariilor protejate.

Istoria proteciei naturii n perioada de dup cel de al Doilea Rzboi Mondial, poate fi dispersat n trei perioade mai mult sau mai puin distincte. Prima perioada se refer la anii 1955-1965, cnd prin hotrri guvernamentale speciale au fost declarate Arii protejate de stat 19,5 mii ha de padure. Printr-o hotarre a Guvernului din 13 martie 1962 sub protectia statului au fost luate 98 obiective naturale, cu o suprafa total de3681,1 ha, din care3031,5 ha- landafturi naturale.

Cea de a doua perioada se refer la anii 1968-1971. La 15 august1968 afost fondat organul central de stat pentru mediu - Comitetul de Stat pentru ocrotirea naturii. ntre anii 1968-1988 n fruntea Comitetului s-a aflat ecologul Ion Coteat. Cu concursul acestuia, n fondul de arii naturale protejate de stat au fost incluse cele mai reprezentative eantioane naturale. Avnd o suprafa sumar de90821 ha, ele au fost clasificate n 10 categorii de obiective naturale.

La 27 septembrie 1971, printr-o hotrre a Consiliului de Minitri, a fost creat prima rezervaie silvic de stat "Codrii", cu o suprafa de2734 ha, iar n 1972, pe Nistru, a fost nfiinat primul sector rezervat ihtiologic "Golful Goianei", transformat n anul 1988 n rezervaia Iagorlc.

n anul 1976 fost publicat prima ediie a "Crii Rosii" a Republicii Moldova, n care au fost incluse 26 specii de plante si 29 specii de animale. Peste un sfert de veac, n virtutea crerii unor condiii extrem de nefavorabile pentru lumea vegetal i animal, n ediia a doua a Crii Roii au fost incluse deja 270 de specii de plante i animale pe cale de dispariie.

Odata cu aderarea Republicii Moldova la diferite acorduri i convenii internaionale, a aprut i necesitatea de reformare a sistemului existent de conservare a ecosistemelor naturale. Astfel, la propunerea Ministerului Mediului a fost adoptat Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, care prevedea extinderea ariilor protejate pn la 66,5 mii ha. Caracteristic pentru noua reea de arii naturale protejate de stat este faptul, c 92,1 % din suprafaa total a acestora sunt amplasate n fondul forestier, ceea ce reprezint 15,3% din suprafaa fondului forestier i circa 17% din pduri.

De menionat c pentru prima dat au fost luate sub protecie de stat 25 sectoare de lunc cu suprafaa de 674,7 ha i 13 sectoare de soluri cu suprafaa de 523 ha.n baza investigaiilor tiinifice au fost luate sub protecie de stat 269 specii de plante, precum i 203 specii, 9 familii i 3 ordine din domeniul faunistic.

n 2002 a fost elaborat i aprobat Regulamentul privind procedura de instituire a regimului de arie natural protejat de stat.n contextul colaborrii transfrontaliere la nivel de bazin hidrografic a fost elaborat proiectul Conveniei dintre Republica Moldova, Republica Polon i Ucraina privind conservarea diversitii biologice i peisagistice, utilizarea raional a resurselor naturale ale bazinului fluviului Nistru.Pentru colaborare n bazinul Dunrii Inferioare au fost prezentate propuneri concrete n vederea elaborrii unui Program comun de colaborare tripartit dintre Republica Moldova, Romnia i Ucraina n domeniul ariilor naturale protejate.n vederea pstrrii, conservrii i utilizrii durabile a zonelor umede a fost creat Comitetul Naional Ramsar prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 581 din 08.05.2002.

Continu s fie desemnate noi arii protejate, acest proces fiind intensificat in 2004, cand Convenia pentru Diversitate Biologic (CBD) a stabilit Programul de lucru pentru Ariile Protejate, pe baza principalelor concluzii ale celui de-al V-lea Congres Mondial UICN, care urmrete completarea sistemelor de arii protejate reprezentative din punct de vedere ecologic din intreaga lume, i care are aproximativ o sut de obiective cu termene limit de indeplinire.