Radu-Ilarion Munteanu s-a niscut pe 10 iunie 1946,laVulcan, jud. Hunedoara. Fizician. Fost cercetbtor gtiinlific,fost redactor LiterNet.ro, pensionar. Membru al UniuniiScriitorilor din Rom6nia. Debut in volum: Glissando(2001). Alte 15 volume de prozEo eseuri (inclusiv decinema), jumale de cdldtorie, aforismeo povestiri, croniciliterari. intre acestea: Cdldtorul de seruiciu (200g), De Iaparcul papagalilor la grddina Getsimani e012). public6,

in aceeagi perioadS" texte de acelagi gen, in periodiceculturale online qi tipdrite. prezent in antologii de proz6romdneasc5, alcStuite de Horia Gdrbea: Repetilie firdorchestrd (20Aq, Farse, lacrimi Si o gdleatd de sdnge(2008), l3l2 sirene (2017) 9.a. Contribuie, alituri decolegii de promofie, la volumele: NOI. Fizicieni fncdutarea timpului trecut Q}lI), NOI. Fizicieni Si timpulregdsit Q0l2), NOL Fizicieni Si poveStile trecutului(2015).

Blog: www.oldrimsix.info

Radu-Ilarion Munteanu

DEASIJPRA APELOR,TRECATORI $IPAMANTURI

LIMES2018

Care au ocupat deja o a treia genera{ie. Ci am dialogat _ inmine gi-n spiritual regii - tot timpul qi cu unii qi cu ceilarfi,devenea prezump{ios sd explicitez. A.r fi diminuat efectul, c0te' al rclatdrii contacturui meu, care nu sunt Heger, cu Alpii.Alpii cu frun{iie de gheafd nu admit giumbugrukuri. Fie ele gidesendnd umbre pe perelii interiori ai fiin{ei. in falaAlp'orn-ai dec6t sd nu faci apel la structura ta intema. sd respeclipropor{iile qi s5 te consideri un punct materiar dotat cu masd,moment magnetic gi tot ce defineqte numerele sale cuantice.Nu qtiu dacd tunelul circular al proiectului LHc-* ajunge, totarsau partial, sub Alpi. Dar tu, ca particuld raportatd.la cdmpul1or, asta e decent sd presupui. Mdcar ca rpotezE de lucru.

CUPRINS

cuvArur irunrNTE ......,..... ........,., s

rrrouA zrLE DINTR-uN AN ......,...9

PE URMELE CAVALERTLOR rOANlTr ,............33

TURCIA BY BUS ........................53

vncnru1Airu orrrA ..,..,...........80

REVERBERATTA MATERTnd n M EMoRET NABABULUT ..........".......... 84

JURNAL BALTTC ........................92

cAr vRrAU ALpn FRUNTTLE oe cHenlA?..,...,....,.,.,.,.,.,,,,,,.,....,,.,112

*x Large Hadron Colider.

148 149

NOUA ZILE DINTR.TIN AN

Premierd tripla care se va dovedi, de fapt, una marcatd

de vechiul meu obicei, de cdldtor de serviciu, va fi cumva

integratd in bulbul din foi invelite al experienfelor de gen.

Prima cdldtorie de unul singur, inchizdnd cumva cercul

formulei din anii celui de-al doilea serviciu, o zi, vn orag, intre

doud nopli pe cuqeta trenului. Dar diferenta e cd e prima

cdldtorie de unul singur in strdindtate. Prima cdldtorie de unul

singur cu avionul. Bucuregti Henry Coandd - Amsterdam

Schipol. Compania KLM. Avioane cu burta albd gi spinarea

bleu, te duc cu gdndul la echipamentul squadrei azzurra, care

mdine, 1 iUlie 2012, cdnd voi sdrbdtori separat 36 ani de rdie, in

sensul filmului lui Billy Wilder, cu Marilyn (atreiapremierS!)

va juca (gi va pierde categoric, dar nu le poli avea pe toate)

finala campionatului European, in fa[a Spaniei amarilla-roja.

Primesc un mic premiu pentru micul curaj al expeditiei solitare,

loc la ur lritblou care nu e pe aripd. Ba chiar locul din mijloc e

neocupat. l-a culoar, un domn distins, discret fistichiu, cu care

voi verificit o reguld din familia murphologicS: intre trei gi gase

ore de cdldtorie, indiferent de mijlocul de transport, rutier,

feroviar, naval sau aerian, in condilii similare de unu-la-unu,

conversalia se leagd doar in ultimele 45 de minute qi

debarcarea las[ o undb de regret, dar qi o cunoqtinJ[ ieqitd din

banal.

Pe r6ndul meu qi cele adiacente, total noud locuri, trei

c[l6tori au laptoptrile deschise pe genunchi. Al meu e unul

dintre ele, cu bateria incdrcatd la maximum de autonomie. Aqa

e6, fard a disprelui prima posibilitate de a vedea comod

exteriorul, nu-mi lipesc avid ochii de hublou. Md distrez doar

cu joaca preferatd, observAnd cb indiferent de perspectivd,

raccourci (de pe stradd) sau plonjeu (de la hubloul avionului),

centrul de prelucrare a senza[iei vizuale iqi pdstreazd forfa de

asociativitate, vbzddin nori tot felul de lucruri. Totuqi am timp

de a observa o anume diferenJs: privind in sus, spre cer, vdd cu

prec[dere, segmente de hdrfi, pe cAnd privind de sus figurile de

animale, reale sau fantastice, chiar nu conteazd, sunt majoritare.

Md arrnz cu un arhipelag britanic foarte puJin deformat dar

simetrizat dreapta-stdng4 cu o Irlandd spre nord-est de

Edimburg, dupd nici juma' de mi15 un Donald Duck (doar md

duc in {ara Dutchmen, nu?), ca apoi s[ inchei jocul remarc6nd

10 tt

Lrrr Atreyu, cdinele zburdtor din Neverending Story, intr-o

clezvoltare verticald de nori, a cdrei nume tehnic l-am uitat.

Dacd mi l-aq aminti oricum ar perturba tabloul. Semn cd e

cazul sd revin la laptop. Nu din spirit gregar gi nici ca sd fac pe

interesantul, ci doar pentru a menline la nivel rezonabil indicele

de folosire a timpului. Reugesc sd md concentrez pdnd, la a

reveni la atmosfera prequel qi v6nez o gdselnijd pe care numai

senzalia subterand a zborului ar fi reuqit s-o inducd. Ca apoi sd

conversez cu vecinul, plec6nd de la banala mea observalie cd

incepeam sd pierdem, discret, indlfime. Se dovedegte a finorvegian, pretinde a avea afaceri in Constanla (suma pe care

susline cd. ar fi investit-o in economia fdrii mele, pe care lardpretind eu cd o cunosc mai bine, md face sd. citez, pentru a nu

gtiu cdta oard, celebra replicd a lui Lino Ventura din Bulevardul

romului: ,,Dacd omul zice cd e mexican qi orb, atunci e

mexican gi orb") qi indiferent dacd e un milionar trdznit sau

doar un trdznit, e cult, ceea ce fu al doilea semn cd ingerul meu

binecuvdnteazd, cdldtoria. Oricum e primul strdin care, dincolo

de polite{ea de a-mi aprecia fluenla ingrozitoarei mele engleze

de mahal4 nu md crede rus, ceea ce face plauzibile contactele

lui cu romdnii. Sau, poate, oricdt ar fi de precard" engleza mea,

partenerii lui or vorbi una gi mai proast6.

in fine, primul punct de preocupare, contactul cu gazda

mea de ocazie, se fEcu mai lesne decdt mi-ar fi putut fi team[

(la anularea cdreiavoi reveni, necesarmente, cdci meritd). Dupd

un telegrafic intermezzo in familia doamnei care-l inso{ise la

aeroport, irr alt sat, asezonat cu excelente prdjituri cu rubarbara

gi cu mac, cumpdrate din Germania (dar frecvente in zona

noastrd inlracar:paticd pe vremea cAnd avea o identitate mai

pulin diluatil ca acum), sunt plasat in cabana unde voi locui. O

mostrd de inventivitate qi spirit utilitarist ale olandezilor,

amenajatd fiind, pentru vizitele fiicei mezine a pitorescului

personaj, dintr-un garaj. Cu tout d l'6gout. Undeva, sus, pe

fond fireqte alb, in incbperea duqului, patru litere negre, in

relief; format Times New Roman. Deduc, iar miinheer T. imi

confirmd cu un surds, cd e numele respectivei fiice. Studentd in

muzeologie la Amsterdam. $tiu deja cd inerentele qi perenele

dificultS{i de adaptare la un loc nou se vor evapora. Prenumele

mezinei e identic cu unul dintre nickurile unuia dintre duhurile

mele transparente. Fu ambnuntul 6sta, peste care cel pulin 17

oaspefi din 19 ai simpaticului neerlandez l-ar fi neglijat,

pecetea l[muritoare a binecuvdntdrii angeiice. Penultima avu

un humor mai agresiv: frcusem, din instinct dar qi din bune

calcule, care se dovedirS corecte, un minim de publicitate

incursiunii, pe ideea de a da minimum de informalii publicului

conexiunilor personale qi in nici vn caz informatii necerute. Cu

extrem de puline exceptii. O tAnArS doamnb din lumea literelor

gi surselor celor doud duhuri transparente, mereu insoJitoare.

T2

Nr-r md intreba{i de ce, de data asta, nu gi ScAnteinei qi nici dacd

voi mai fi spus cuiva. Prinlesa neagrd din pddurea de at\ar,

cdreia ii mdrturisisem vag doza de preocllpare, imi rdspunse

hohotind de rds: hehehe, KLM? Pdi eu le-am tradus websitul, e

ca gi cum te-aq insoli. N'aibi team6. Aqteptai in linigte gi fbrS

panicd o replicd echilibrantd, subtild, discretd, de la celdlalt

duh, replicd oricum anun{atd de rdspunsul sec, telegrafic: sper

sd-!i placd ce vei vedea. Care rdspuns, iatd, veni. Prin cele patru

litere negre, in relief, format Times New Roman. Ce litere?

ALMA. Ce legdturd au cele patru litere cu duhul meu

transparent? Acuma pot dezvdlui. Duhul meu transparent a

intrat vijelios, cu opt ani in urm6, in universul meu, folosind un

nick straniu, compozit, a cdrui primd componentd era format

din aceste patru litere. Doar ci nu cu majuscule. Insolit, deci cu

atdt mai rezonant. Ceea ce nu md impiedicd sd rdmdn sur mes

gardes luni diminea[d, chnd o prietend pictorild, graficiand gi

boemd., care-mi promisese cd-qi va sacrifica o zi pentru a-i ardta

contelui de septembrie care sunt, la exact trei ani dupd un

episod existenJial decisiv din biografra mea, Amsterdamul ei.

Fireqte, intrucOtva diferit de vagile mele proiecte oricum

flexibile gi chiar de ale gazdei, la fel de artist, dar cu altd

viziune. Dar totul merse ceas. Cdci prima senzalie a cdldtorului

debutant in Nederlandia e cd seamdnd, poate pzuadoxal, cu

Svizzera. Cum poate semdna o Jard de jos, cuceritd de sub

L3

apele M6rii Nordului cu una montand asta poate fi qi va fi

subiectul multor refleclii ulterioare. intre timp, ziua aniversara

fu dedicatd startului fructuos al unuia din punctele misiunii:

transfer selectiv de material video, de la documentare la filme

de coleclic.

Marfi, apatradin cele nouS zile dintr-un an ale misiunii

mele de cercetare prin 1upt6, fui cadorisit cu un aperitiv al

turului prin mirifica zond ambiental6 a satului unde locuiesc,

ceea ce-mi accentua senza\ia conturatS incd de la primul dnm,

de extragere din aeroport, cd zona teritoriala, din afara oraqelor

mari, aNederlandiei, e un parc nesfargit, numai bun de plantat

sanatorii virtuale de probleme neuropsihice, deqi nu cred cd

asta sd fie o explicalie suficienta a uluitorului calm al

baqtinaqilor, politicoqi pan6-n varfurile disp[ru1ilor sabofi, ba

chiar imi oferi, de plano, unadintre bicicietele personale @Anui

cd-i cea rezervatd pentru mezina cu numele reliefat cu

majuscule in reiief, negru pe alb, pe un perete interior al

cabanei), pentru a hdlSdui de capul meu, dacd qi cand a$ avea

timp qi keff. Dupd un scurt interludiu printr-o consignalie cu un

nume emblematic, Emaus, veni 9i prilnzuI, bogat qi

impresionant: un tur aI zonei lacustre din jurul Utrechtului,

oraqul mare cel mai apropiat. Pentru o latd despre care qtii cd o

bund parte din ea fu smulsd mdrii, prin indiguiri (doar numele

unuia din cele dou6 mari poffuri, Amsterdam, socotit Venelia

14 15

rrrrdului, asta gi inseamnd, digul de pe Amstel), nimic nu-i mai

liresc decdt o ;osea cu lac in dreapta gi lac in stdnga, dar pentru

cineva neobignuit, senzalia e stranie. Zona e un amestec de sate

cLr proprietdJi ale oamenilor boga{i gi extrem de bogafi. primii

iru case lacustre foarte greu accesibile, practic izolate, ultimii

castele, nu sunt doud la fel, de la stilul local, tradi{ional la cel

renascentist, cu debarcadere proprii toate. infloreqte o industrie

a vaselor, de toate mdrimile. in schimb, prin forfa lucrurilor,

potenlialul turistic e subdezvoltat, pufine restaurante, n-am

vdzut hoteluri. E o realitate specificd locului, proprietarii au

construit acolo ca sd scape de lume, banii le vin din alte surse.

in zond" e gi un castel al familiei regale, Drakenstein, dar inafara spaliului lacustru, in plind pddure. Nume neobiqnuit, ar

putea insemna Piatra Dragonului. Sau stdnca? int6lneqti totugi

multe'magini qi foarte multe biciclete. Departe, ins6, de a fi aqa

de multe precum in localitdfile urbane gi rurale. Olanda e plin6

de canale inguste, pe care vara nu vezi bdtci, dar iama se

pattneud,. Cel mai mare lac, cu satul aferent, numite identic,

Lostdrecht, il inconjurdm cam intr-o ord. Cum viteza limitd in

zond oscileazd. intre 40 qi 60 l<rn/h, aq putea evalua diametrul

mediu la 15-20 km. Comparabil, ca intindere, cu Snagovul, inunele porfiuni sunt gi baze sportive de canotaj. Vegetalia e

corespunzdtoare mediului local, dar malurile sunt bordate de

pddrri.

Dar viqina din glazura desertului fu explicalia morilor

de vdnt olandeze. Cu prilejul opririi ldngl un4 de muzeu. Mai

intAi rolul lor: elemente de reglaj ale sistemului acvatic. Unul

conceput de secole, cu scopul de a nu produce diferenlieri

inechitabile, datorate curgerii naturale, in alimentarea cu apd a

fiecdrei gospoddrii. Al doilea element al sistemului integrat de

reglaj il cotrstitr.tie ecluzele. Iar al treilea, sistemul de senzori, e

cel mai simplu: adAncimea misuratd a apei pe fiecare canal.

Morile aveau ro1 de stalii de pompare. Morile de vant. Pentru

industria mordritului se foloseau mori de ap6, doar apd e, har

domnului, din plin. Sistemul funcfioneazd qi acum, dar 1a

nivelul tehnologic actual. Iatd de ce morile de vAnt, celebre, au

devenit, cdte mai sunt, izolat%mrrzee. Toate asteagazdamtle

explicd cu rdbdare, ca unui neofit. Nici nu sunt altceva in

materie qi nici nu md simt. Doar un inv6!5cel care face

conexiuni. Doar asta mi-e firea.

Poate cd totuqi n-ar trebui trecut prea repede pete

sistemul de reglaj al nivelului in reteaua de canale' Cdmpia

olandeza e mult mai platd decAt c6mpia Dundrii. Dar nu e

perfect plat6. Suprafala unui lac e pland, dacd lacul e izolat.

Dacd comunicd cu alte cursuri de ap5, respectiv canale, numai

dacd w fi perfect pland apan-ar curge. Curge dacd alimerrteazd

lacul qi dacd preia deversarea din el. Dar pe ansamblul c6mpiei,

orice denivelare a solului ar determina curgerea apei de la cote

L6

mai ridicate la cote mai scdzute. Dupd un timp determinat,

canalele situate intr-o zonl mai inaltd fie gi cu un metru s-ar

dezgoli de apd. Iar solul nu poate fi fbcut perfect plan. Nu ar fivorba numai de dreptul proprietarilor riverani la cota lor de

nivel, ci de instabilitatea esentiald a sistemului de canale. Care

e definitorie pentru Olanda. De aceea s-a implementat in timp

sistemul de reglaj, bu,at pe mdsurdtoarea ad6ncimii pe fiecare

canal gi setul de stdvilare manevrabile. Istoriceqte, reglajul se

fdcea manual, la tehnologia actuald, cum am spus, sistemul e

automat gi integrat.

Moara l6ngd aare atrr oprit e plasatS, firesc, l6ngd un

canal, aproape de o ecluzd.Ecluzatrebuie sd afli unde e, ca s-o

vezi. Ce vezi de la distanJd e o roatd ca un vinci de ancor6, cu

opt brale, dar in plan vertical. Lanfurile pe care le trage

malreyreazd. ecluza. Dar nici pe departe lucrurile nu se opresc

aici. Cdci altd,roatd,, identicd, tot verticald, e plasatd exact l6ngd

moard". Lanfirile ei trag, orientdnd moara cu planul aripilor

frontal, pe direcJia vdntului. Partea de sus, mobild, rotativd injurul unui ax vertical, infipt temeinic in pdmdnt, in mijlocul

pdrfii fixe, de jos. $i ultimul element care sugere,az\ asociayia

ce-o fdcui. Pozi[ia fixatd pentru cdt timp vdntul nrr-pi schimba

direcfia se ob{inea rotind capetele lanlurilor de tracf irrne in jurul

unor piloni cu forma de babale. Da, ca pe cheiurile portuare.

Care piloni inchipuie un cerc in jurul axului morii. Logic. Dar

L7

elementele mecanice par imprumutate din murn6.. Pentru un

neam de marinari nimic nu pare mai firesc. Dupd fenicieni,

cretani, greci (ca termen generic, nedeosebind intre ahei qi

eleni), dupd vikingi, venelieni qi genovezi, dupd spanioli qi

portughezi (a cdror expansiune se datoreazd academiei gi

bibliotecii prinfului Enrique zis Navigatorul), olandezii au fost

inaintea francezilor qi a englezilor marii navigatori ai lumii

postrenascentiste, modeme ai zice, intemeind imperii coloniale.

Uite-aga au ajuns dgtia dintr-o mlaqtind un imperiu, spunea un

prieten, cu ani in urmd, pe vremea cAnd Olanda juca (qi

pierdea) doud finale consecutive de campionat mondial de

fotbal. Iar tpoteza plauzibild a transfbrului de tehnologie

marindreascd spre or ganizarca teritoriului face legdtur a. Gazda,

cdreia ii expun, intrerupAnd prezentarea, tpoteza mea, clatind

sceptic din cap: d4 e posibil, spune tezervat, cu politelea celui

care se indoieqte de ce va fi gAndit altcineva, darla care nu se

gAndise personal. in fine.

A patra zi, practic cea mijlocie a sejurului, scoldnd din

socoteald prima zi, a zborului qi a acomoddrii qi ultima, care va

fi cea mai grea, a zborului invers qi pentru care tocmai aflu cd

incd nu am solulie operafional5, o iau de unul singur la Utrecht,

sd vdd baremi Domul. DacS tumul se intrevedea qi ieri de pe

drum, in unele pur:rcte qi drumul de la gara centrald,, aldnxata

nucleului staliilor de autobuze e lesnicios, tumul se vede de la

js

18

rlistanti, surpriza vine de aproape: e complet separat de corpul

catedralei. Abia indrurtru vezi o explicafie care cere informare

Lrlterioard: o schild de plan a clddirii, in doud vadante: inainte qi

clurpd uragan. Care uragan? O sd aflu, deocamdatd pare sd filbst unul care sd fr dfudmat aripa dintre tum gi o absidd laterald,.

Care, completd, conform schilei, ar fi datansamblului formd de

cruce privitd de sus. Sigur cd toate bisericile cregtine au aceastd

lbrmd, dar abia sugeratS, mai accentuatd la unele catedrele.

Domul e prima catedrald, vdzutd, care, in presupusa formd

inifiala accentueazd forma de cruce la propor-fiile clasice.

inclind spre gotic din exterior, numai bolfi ogivale, idem in

interior, dar natura lutheran[ se eviden\iaz6, prin tipicd

sobrietate. Ce n-am mai vdzut pdnd acum in nici un ldcag de

cult cregtin e dispozilia neobiqnuitd a bdncilor, perpendicular pe

linia scaunelor, cei care qed pe bdnci privind nu spre altn, ci

spre participanJii la liturghie aqeza\ipe scaune. Configuraf ia are

oarecum, pdstrAnd proporliile, aerul parlamentului britanic.

Amvonul, opus mesei liturghiale de la intrarea liberd in altar

(pe dos decdtla bisericile oftodoxe), la fel de sobrd, iar orga de

deasupra aduce, firesc, cu cea de la biserica lutherani de ldngd

catedrala catolicd Sfentul Iosif din Bucureqti.

E momentul sd md intorc laziua de luni. Care avu patru

timpi. O croazierd"pe canalele Amsterdamului, oferitd de artista

care-qi luase in serios oficiile de gazdd,, cdrmaciul fiind un

19