scriitorii pasoptisti

8/8/2019 scriitorii pasoptisti

http://slidepdf.com/reader/full/scriitorii-pasoptisti 1/64

Universitatea " Petru Maior "

Facultatea de Ştiinţe şi Litere

Specializarea Română – Engleză

DIDACTICA PRED ĂRII LIMBII Ş I

LITERATURII ROMÂNE

Portofoliu de evaluare

Profesor: Szekely Eva-Monica

Studenţi: Antal-Biro Csilla Nagy Anna-DoloresUrsan Rozalia

Română

– Engleză

anul II. IFRD.



ARGUMENT - INTRODUCERE

Am ales poezia ”SARA PE DEAL” de MIHAI EMINESCU , pentru că îl apreciezfoarte mult pe scriitorul Mihai Eminescu, deoarece este cel mai mare poet român, punctulcel mai înalt, la care s-a ridicat geniul artistic al poporului român. Numele lui a devenit unsimbol. A dat naştere unei lumi poetice noi, unui nou ideal de stil şi de limbă. Poezia română modernă prin Eminescu a devenit un capitol al literaturii universale. „Ca poet, Eminescu a

fost cel mai cult dintre poe ţ ii no ştri, cu cea mai ridicat ă putere de folosire a tuturor factorilor de cultur ă .” (G.C ă linescu, Opera lui Mihai Eminescu)

Apărut la sfâr şitul primei faze a romantismului românesc Eminescu depăşeştemilitantismul vizionar (concepţie, atitudine, activitate de militant) al paşoptiştilor (persoanecare apar ţin generaţiei participanţilor la revoluţia de la 1848 din ţările române), dă romantismului o nouă orientare, o nouă str ălucire, devenind cel mai mare poet naţional român

şi unul din marii poeţi ai lumii. „Fiind foarte român, Eminescu e universal” menţionează Tudor Arghezi, subliniind că aportul unui mare scriitor la cultura universală stă în ceea ceaduce specific naţional şi original.

Acest geniu inovator al liricii române avea un destin nefericit, aşa cum a formulat înversurile: „Ce suflet trist mi-au d ă ruit

P ă rin ţ ii din pă rin ţ i

De-au încă put numai în el

Atâtea suferin ţ i.”Toate îi sunt potrivnice: Societatea semifeudală, dezbinată de lupte politice, o

literatur ă nu prea dezvoltată, o viaţă personală nefericită, mai târziu boala.În ciuda necazurilor, Eminescu a reuşit să se realizeze şi nu oricum. Într-o activitate

literară de nici două decenii (1865-1883), Eminescu a creat o operă monumentală înversuri, proză, încercări dramatice şi publicistică. Tocmai din această cauză îl apreciez peEminescu.

Ioan Slavici în „Amintiri” scria despre prietenul său:” Eminescu era un om de fire

duioasă , care toate le f ăcea din iubire către alț ii. Durerile lui erau durerile obşteşti,

iar mulț umirile lui erau gândul înălț at, inima curat ă , cerul senin, câmpul verde...” Din dragoste nemărginită faţă de om şi faţă de popor izvor ăşte concepţia sa înaintată despreliteratur ă şi bogăţia tematică a liricii sale.

*Una din importantele teme ale operei sale este concepţia despre poezie şi misiuneapoetului („Junii corupţi”, „Criticilor mei”, „Epigonii”).

*Elogiul istoriei glorioase a poporului şi critica societăţii burgheze este o temă marea poeziilor istorice şi de revoltă socială („Scrisorile”, „Împărat şi ploretar”).

Mare admirator al creaţiei artistice populare Eminescu a adunat cu sârguinţă producţiile folclorice, f ăcând din ele o sursă importantă de inspiraţie în poezii de inspiraţiefolclorică („Revedere”, „Ce te legeni”).

Studiind operele marilor filozofi ai lumii, influenţat mai ales de filozofia luiSchopenhauer, Eminescu meditează la gravele probleme ale existenţei umane în poemefilozofice („Scrisorile”, „Luceaf ărul”, „Glossă”, „Odă (în metru antic)”)

*Eminescu a cântat ca nimeni altul iubirea, în toate ipostazele ei, de la fiorul primeiîntâlniri până la durerea despăr ţirii şi a mor ţii. A tr ăit intens sentimentul naturii, asociindu-l înmod romantic cu dragostea. Deci o temă major ă a creaţiei sale este natura şi dragostea(„Sara pe deal”, „Floare albastră”).



Imagini artistice:Imagini auditive: „ buciumul sună cu jale”

„apele plâng ”„Scâr ţâie-n vânt cumpăna de la fântână”„fluiere murmur ă-n stână”

„toaca r ăsună mai tare”„Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”

Imagini vizuale : „Nourii curg”„Valea-i în fum”„Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare vin de la câmp”

Titlul poeziei „Sara pe deal”ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe deal”, careconstituie cadrul natural în care urmează să se manifeste iubirea.

Cadrul natural terestru este descris prin elemente tipice eminesciene ale cadruluidragostei terestre, dealul, valea, câmpul, izvorul, arborele, casele şi elementele simbolice aleuniversului, ale cosmosului, luna, stelele, bolta, norii,cerul.

Centrul cadrului natural terestru este Salcâmul , arborele sacru al iubirii, simbol alvieţii în continuă evoluţie, simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regener ării şi care este oaxă a lumii, care uneşte cerul cu pământul.

Sub acest salcâm sacru al iubirii aşteaptă iubita, a cărei chip este prezentată în strofa aII-a prin câteva elemente de portret:

„Ochii tăi mari caută-n frunza cea rar ă,”Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare a fi o fiinţă reală, în final însă,

imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipa iubirii niciodată împlinită.Intensitatea iubirii terestre este ilustrată prin înălţarea dragostei iubiţilor la valori

universale, cosmice prin folosirea elementelor simbolice ale cosmosului :luna, stelele, bolta, norii, cerul, noaptea.

Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic, terestrul şi celestrul tind unul sprealtul, ca în vechile mituri în care Cerul se logodea cu Pământul: turmele arcă dealul, steleleîşi revarsă lumina spre văi, casele îşi revarsă spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un larggest de îmbr ăţişare astrală.

Sentimentele poetului sunt redate prin prezenţa eului liric (folosirea persoanei I.) ,care aspir ă spre o iubire ideală. El meditează asupra unor idei filozofice, dezvoltând ideeaiubirii ideale posibile, imaginată într-un cadru natural rustic.

Imaginile auditive din strofele trei şi patru , sugerează creşterea iubirii în sufletultânărului îndrăgostit, care este exprimat şi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe,printr-o comparaţie plastică:

„Sufletul meu arde-n iubire ca para.”Finalul secvenţei a doua este impresionant prin valoarea absolută pe care o are iubirea,în numele căreia eul liric este gata să ofere sacrificiul suprem:

„Astfel de noapte bogată,Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”

Numai omul superior, geniul este capabil de acest sacrificiu suprem, căci estesingurul care poate aspira spre idealul de iubire.

Deoarece cei doi îndrăgostiţi aparţin unor lumi diferite , iubirea ideală r ămâne doar un vis. Ceea ce îi ofer ă iubita este dragostea terestră, iar el, omul de geniu, nu se poatedesprinde de lumea lui superioară, ceea ce duce la imposibilitatea împlinirii iubirii ideale.

Imaginea celor doi tineri care dorm, surâzând, sub „vechiul salcâm” este pur ă şi

apar ţine visului de iubire mereu neîmplinit.



Inversiunea „Vechiul salcâm” face din arborele sacru, ocrotitor al somnului erotic,un simbol al timpului etern.

În poezia „Sara pe deal” Eminescu nu descrie iubirea, ci visul de iubire. Întâlnirea celor doi îndr ăgostiţi, fericirea produsă de gesturile tandre, are loc în

imaginaţia eului poetic, în vis, reală fiind doar natura, pe marginea căreia se proiectează

cuplul idilic Conflictul interior al eului liric , lupta dintre iubirea visată şi cea neîmplinită, pasiune şi raţiune, imaginar şi real sugerat prin locuri îndepărtate, ca vale-deal, terestru-cosmic, este descris de Mihai Eminescu prin folosirea unor motive romantice proprii:seara, noaptea, bolta, luna, stelele, geniul, visul, iubirea, bucuria, nostalgia, sacrificiul,dezamăgirea, tristeţea, regretul.

Am ales poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu şi din cauza technicii desăvâr şitea lui Eminescu de a crea. Eminescu ştie ca nimeni altul să combine ritmurile, să taielungimea unui vers sau să găsească cele mai rafinate rime.

*****

Am optat pentru manualul de clasa a XI-lea de Limbă şi literatur ă Română a edituriiArt, apărut la Bucureşti, în anul 2002 pentru că mi s-a părut mai atractivă , datorită ilustraţiilor din carte, care fac mai plăcută procesul de învăţare.

Manualul pune la dispoziţie un instrumentar complex pentru analizarea şi interpretareatextelor literare.

Textele sunt reproduse în întregime sau prin fragmente, impunându-se cunoaştereaîntregului prin lectur ă individuală.

Succesiunea de exerciţii pe care propune pentru înţelegerea şi analiza unui text şiformarea pe această cale a unor competenţe de comunicare orală sau scrisă asigur ă un procescorespunzător de învăţare.

Manualul ofer ă informaţii bogate, ceea ce contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi lamărirea plăcerii de a citi şi de a învăţa, fiind astfel un instrument de formare intelectuală carestimulează creativitatea.

*****



SARA PE DEAL

de Mihai Eminescu

Sara pe deal buciumul sună cu jale,Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne;Sub un salcîm dragă, m-aştepţi tu pe mine.

Luna pe cer trece-aşa sfîntă şi clară,Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,Stelele nasc umezi pe bolta senină,Pieptul de dor, fruntea de gînduri ţi-e plină.

Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scîrţ îie-n vînt cumpăna de la fîntînă,Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă.

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinareVin de la cîmp; toaca răsună mai tare,Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte;Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbeşte:Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă,Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă.

Ne-om răzima capetele-unul de altulŞi surîzînd vom adormi sub înaltul,Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată,

Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?



Elemente eminescien

cadrului drterestr

Portretul

iubitei

Idei filosofice

UniversCosmos

Cadru

terestru

Mituri

IDILA

Temaiubirii şi a

naturii

EUL LIRIC

Motiveleromantice

Simboluricosmice

Sacrificiusuprem

Iubireaideală visată

Imposibilitatea împlinirii

visului iubiriiideale

posibilă



Evaluarea manualelor alternative

Tabel – Alegerea manualului

MANUALE / EPunctaj (0

Nr.crt.

CRITERII DE EVALUAREHUMANITAS

cls. a XI.-a

(Bucureşti, 2003)

CORINTcls. a XI –a

(Bucureşti, 2001)

E

1 Viziune integrată (limbă şi comunicare, literatur ă, conceptecirculante). 5 5

2 Sugestii fişe de evaluare formativă şi sumativă / exerciţiigradate. 5 5

3 Strategii activ paticipative – procesualitatea construcţieisensurilor. 5 4

4 Alegerea textelor de bază şi auxiliare, crearea uneiintertextualităţi relevante pentru tipuri diferite de limbaje. 5 4

5 Dicţionar explicativ corelat cu prezenţa unor conceptefuncţionale. 5 5

6 Aspecte estetice care să trimită la corelaţii cu celelalte arte.5 5

TOTAL PUNCTAJ 30 28



ROMANTISMUL

Romantismul este o mi şcare literar ă şi artistică , apă rut ă în Europa

la sfâr şitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, ca o

reac ţ ie împotriva clasicismului şi regulilor lui formale, care a preluat

tradi ţ iile na ţ ionale şi populare, promovând cultul naturii, lirismul, fantezia

şi libertatea de expresie.

Curentul romantic este caracterizat de urmă toarele aspecte:

înclinare spre lirism, spre individualism, spre visare, spre melancolie.

Romantismul a luat na ştere în Anglia, de unde s-a extins înGermania şi Fran ţ a, apoi în întreaga Europă .

Acest curent cultural, care s-a manifestat nu numai în literatur ă , ci şi

în artele plastice şi în muzică , s-a ridicat împotriva rigorilor, adogmatismului estetic, a ra ţ iunii reci şi a ordinii, propunându- şi să iasă

din conven ţ ional şi abstract. Romantismul a sus ţ inut manifestarea fanteziei

şi exprimarea sentimentelor, a originalit ăţ ii, spontaneit ăţ ii şi sincerit ăţ iiemo ţ ionale, promovarea libertăţii de expresie . Astfel spus, romantismul a

pledat pentru exlorarea universului interior al omului .

Teoreticianul romantismului european este considerat Victor Hugo,care a trasat şi a identificat direc ţ iile şi tr ă să turile acestui curent cultural

în „Prefa ţ a” de la drama „Cromwell”(1827), un adevă rat program-

manifest . Opera sa poetică releveaz ă un registru tematic larg, cu o gamă bogat ă a mijloacelor expresive, îmbinând liricul, epicul şi dramaticul în

pecii variate, de la elegie, satir ă până la poem şi epopee.

Literatura romantică şi-a g ă sit sursele ideatice şi de expresie în

operele sociologice sau filozofice ale lui J. J. Rousseau, Kant, Shelling, iar romantismul târziu a fost dominat de influen ţ a ideilor metafizice ale lui

Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard şi al ţ ii.

Romantismul este în primul rând o atitudine de refuz a lumii aşa cum esteea orânduită. Spiritul de revoltă al romanticilor faţă de societate este ilustrat şide prezenţa figurilor mitice - simboluri ale revoltei - Cain, Satan, Faust şiPrometeu.

În literatura română se pot identifica trei etape ale curentului

romantic: preromantismul, romantismul şi postromantismul.



Romantismul a fost precedat de o formulă literar ă de tranziţie de lailuminism spre romantism, numită preromantism, reprezentat de VasileCârlova, Ion Heliade R ădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri,Dimitrie Bolintineanu, scriitori cunoscuţi şi sub numele de paşoptişti.

Romantismul românesc a fost reprezentat în mod str ălucit deMihai Eminescu, care este considerat ultimul mare romantic european,încheind, aşadar, romantismul universal.

Postromantismul s-a manifestat prin îmbinarea elementelor romantice cu tr ăsături simboliste sau sămănătoriste, perioadă în care seînscriu Al. Macedonski, Octavian Goga, Şt. O. Iosif, Barbu Ştef ănescuDelavrancea.

Printre caracteristicile romantismului se pot aminti:

• Introducerea unor noi categorii estetice : urâtul, grotescul, fantasticul,macabrul, pitorescul, feericul şi a unor specii literare inedite : drama

romantică , medita ţ ia, poemul filozofic,elegia, nuvela istorică ; • Cultivă sensibilitatea, imagina ţ ia şi fantezia creatoare, minimalizândraţiunea şi luciditatea;• Promovează inspiraţia din tradi ţ ie, folclor şi din trecutul istoric, pecare îl consider ă opus realităţii contemporane, de care erau dezamăgiţi,fiind preocupaţi de reflectarea în opere a specificului naţional (acordareaunui mare interes culoarii locale).• Manifestă preferinţă pentru evadarea din lumea reală apăsătoare întrecut, istorie, vis sau somn (mitul oniric), într-un cadru naturalnocturn;• Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor sau amomentelor anotimpurilor în pasteluri şi prin reflecţii asupra gravelor

probleme ale universului în medita ţ ii; • Acordă importanţă deosebită sentimentelor omene şti, cu predilecţieiubirii, tr ăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturiiocrotitoare sau participative;• În genul liric se manifestă inova ţ ii prozodice şi supremaţia

subiectivismului , a pasiunii înflăcărate, a fanteziei debordante;• Preferinţă pentru eroi excep ţ ionali, care acţionează în împrejur ă riie şite din comun, precum şi portretizarea omului de geniu şi condi ţ ia

nefericit ă a acestuia în lume; personajele romantice nu sunt dominate deraţiune, ci de imagina ţ ie şi de sentimente ;



• Preocuparea pentru definirea timpului şi a spa ţ iului nemă rginite, ca proiecţie subiectivă a spiritului uman, concepţie preluată din lucr ărilefilozofilor idealişti;• Susţine libertatea totală de creaţie şi de expresie;

• Îmbogăţirea limbii literare, prin includerea cuvintelor şi expresiilor populare, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralit ăţ ii; • Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupă locul principal atât în structura poeziei, cât şi în construirea

personajelor, situaţiilor, ideilor sau atitudinilor exprimate;• Ironia romantică dobândeşte, adesea, accente satirice sau pamfletare,fiind un mijloc artistic folosit atât în specia literar ă cu nume sugestiv, satira, cât şi în poeme filozofice, aşa cum se manifestă în „Scrisoarea I”de Mihai Eminescu .

Trăsăturile stilistice cele mai semnificative ale operelor romanticesunt bog ăţ ia figurilor de stil, limbajul colorat, şi firesc, apropiat de

vorbirea cotidiană , cultivarea opozi ţ iilor, a contrastelor puternice, etc.

Printre reprezentanţii europeni ai romantismului literar, se potenumera scriitorii: Victor Hugo, Lamartine, Vigny, Musset (Franţa),Schiller, Heine, Grimm (Germania), Byron, Shelley, Keats, Scott (Anglia),Manzoni, Leopardi (Italia), Puşkin, Lermontov (Rusia), M. Eminescu, C.

Negruzzi, Gr. Alexandrescu.



CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL

Conpersp

tiLiricul

Iubisentim

Idilă cunote depastel Spaţiu

arm

Demonica Iubire-sacrificiu IubneîmpZburătorul-I.H.

R ădulescu

Maitreyi-

Mircea Eliade RomJul



SUBSPECII ALEGENULUI LIRIC

SONETTANKA

AUBADA

ELEGIE

TRIOLET CALIGRAMA

G

G

HAIKU

ODALIMERICKS

RONDOU

RONDEL

PASTORALAPOEM INPROZA

PASTEL

Carteanonsensurilor-Edward Lear

Miorita

Romeo siJulieta-W.

Shakespeare

Sara pe deal-M.Eminescu

Odeleta-IonMinulescu

Poemarondelurilor-A.

Macedonski



PLANIFICARE PE UNITATE DE CONŢINUT(PLANIFIC

Nr.crt./ Nr. ore

Competente generale

Competentespecifice

Competenteoperationale

Text Intertext Concepoperation

1-2 ore 2.Folosireainstrumentelor de analizastilistica sistructuralaa diferitelortexte literaresi

nonliterare

1.1Redactareaunor compozitiireferitoare latexte poetice sidramatice

2.1.1.Saciteasca o seriede texteliterare saunonliterare sisademonstrezeintelegerea

sensuriloracestora2.1.2.Saciteasca ingrup sauindividualpastelul ,,Sarape deal” deMihaiEminescu2.1.3.Sa se

incadreze pebazacaracteristicilor specificegenului caruiaii apartine

,,Sara pedeal” deMihaiEminescu

1.Genesa 1-11,9

2.Primastrofa dinpastelul,,Sara pedeal” de

Mihai Eminescu

3.,,Zburatorul” de I.H.Radulescu

4.,,Floarealbastra” deMihaiEminescu

5.,,Scrisoarea I” deMihaiEminescu

1.Gen liric

2.Pastelul



poezia,strofasau versul dinpastelul ,,Sarape deal” deMihai

Eminescu2.1.4.Saenunte in modcorect siadecvatdefinitia,trasaturile specificefundamentaleale specieicaruia iiapartine

poezia saustrofastudiata.

3-4 ore 2.Folosireainstrumentelor de analiza

stilistica sistructuralaa diferitelortexte literare

sinonliterare


2.1.5.Sacomparepoezia saustrofa dinmanual cu altepoezii saustrofe

apartinandperioadei deinceput aaparitieipastelului2.1.8. Să

Pastelu



asigurecoerenţaproblemelorpe care leexprimă;

2.1.9. Să-şiadaptezemodul de acomunica laceea ce sediscută înclasă, peniveluri dedezvoltarelingvistică;

5-6 ore 2.Folosireainstrumentelor de analiza


sinonliterare




7-8 ore 2.Folosireainstrumentel

or de analizastilistica sistructuralaa diferitelortexte literaresinonliterare

2.2.3. Să asigure

coerenţaideilorexprimate;2.2.4. Să manifeste odeschiderespre studiereaunor poezii câtmai variate;

9-10 ore 2.Folosireainstrumentelor de analizastilistica sistructuralaa diferitelortexte literaresinonliterare


2.2.7. Să cunoască modul deimplicare alpoetului într-opoezie(eulliric)2.2.8. Să-şiexprime înscris păreri,atitudini,

sentimentefaţă de eulliric;

-eul liric;



11-12ore

I. Utilizareacorectă şiadecvată alimbiiromâne în

receptarea şi înproducereamesajelor îndiferitesituaţii de

1.5. Utilizarea, în exprimareaproprie, anormelorortografice,

ortoepice, depunctuaţie,morfosintacticeşi folosireaadecvată aunităţilor lexico-

1.5.2. Să utilizeze corectformeleflexionare şielementele de

reaţie;



comunicare

2.Folosirea

instrumentelor de analiza


sinonliterare

semantice,compatibile cusituaţia decomunicare

2.4. Folosirea

unor modalităţidiverse de

înţelegere şi deinterpretare atextelor literarestudiate

2.4.1. Să compareopiniilediferiţilorcritici, în ceeace priveştemodul de apercepe eulliric.

2.4.2. Să

exprimepropriilepăreri înlegătură cupastelul.

-Părericritice ;



PROIECT DE LECŢIE

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Data :

Locul :

Clasa : a XI – a

Obiectul : Limba şi Literatura Română

Profesori / Propunători : Antal-Biró Csilla Nagy Anna-DoloresUrsan Rozalia

Unitatea de conţinut : Idila-pastel

Subiectul: „Sara pe deal” de Mihai Eminescu

Tipul lecţiei : de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor

Competenţe generale :

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

2.Comprehensiunea şi interpretarea textelor

3.Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curenteculturale/literare

4.Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare

2.1. Utilizarea strategiilor de lectur ă în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate

în texte literare, nonliterare sau alte arte2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe

de lectur ă

20



3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literar ă studiată şi contextulcultural în care a apărut aceasta

3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului al XX-lea

3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală

3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme

4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse(scrise sau orale)

4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

Valori şi atitudini :

* Cultivarea interesului pentru lectur ă şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniulliteraturii

* Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate* Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române* Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de

comunicare* Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi* Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia

pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural* Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

Competenţe operaţionale :

0.1. Să citească expresiv textul, respectând punctuaţia şi ortografia cerute de text0.2. Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi apar ţine

textul sau fragmentul0.3. Să selecteze cuvintele din textul poeziei care desemnează elementele cadrului

natural0.4. Să identifice sentimentul dominant al poeziei şi modul de a-l exprima0.5. Să prezinte mijloacele şi imaginile artistice folosite de autor 0.6. Să exprime un punct de vedere personal, referitor la semnificaţia textului

Strategii didactice :Metode şi procedee: conversaţia euristică, conversaţia de verificare, expunere, explicaţia,lectura comentată, lectur ă explicativă, lectur ă expresivă, lectur ă dirijată, exerciţiul,

problematizarea, algoritmizarea, dezbaterea, învăţarea prin descoperire

Forme de organizare: frontală, individuală, în grup

Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română, pentru clasa a XI a, Editura Art,Bucureşti, 2002; textul de bază şi intertexte, fişe de lucru (fişe de lectur ă), dicţionareexplicative.

21



22

Bibliografie:

Manualul de Limba şi literatura română, pentru clasa a XI-a, Grupul Editorial Art,Bucuresti, 2002Poezia ,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu

Poezia „Floare albastr ă” de Mihai EminescuPoezia „Luceaf ărul” Mihai EminescuPoezia „Pe lângă plopii f ăr ă soţ” de Mihai EminescuPoemul „Zbur ătorul” de Ion Heliade R ădulescuPoezia „Tinereţe f ăr ă bătrâneţe şi viaţă f ăr ă de moarte” de Petre IspirescuTragedia ,,Romeo si Julieta” de William Shakespeare, Editura Univers, Bucuresti,1990Alte texte nonliterare.



1.Organi-

zareaclasei

(1 min.)

2.Evocare(10.min.)

Actualiza-

rea unor

cuno ştin ţ e şi impresii

despre

lectur ă

Asigurarea cadrului necesar pentru începerea orei:

aerisirea sălii, preg ătirea materialului didacticnecesar, elevul de serviciu va anun ţ a absen ţ ii.

Se discut ă liber cu elevii despre Mihai Eminescu şi despre crea ţ iile sale. Prin întrebări şi r ă spunsuri se

realizeaz ă recapitularea şi sistematizarea celor

învăţ ate anterior, realizând corelarea cuno ştin ţ elor

vechi cu cele noi :* Prezenţaţi pe scurt rolul lui Mihai Eminescu înliteratura română

* Ce curente literare cunoaşteţi ?

* În care curent literar se încadrează Mihai Eminescu ?

* Care sunt atributele poetului romantic ?

Pregătirea elevilor pentru noua lec

- elevii vor avea manualul şi materilimba română la fiecare bancă -se notează absenţii-se asigur ă liniştea şi dişciplina desf ăşurare a activităţii didactice

Câ ţ iva elevi vor prezenta fi şele bio

Eminescu, fi şe pe care le preg ăcând studiaz ă o oper ă cult ă .

* Mihai Eminescu (1850-1889) a foîntrupare a geniului literar românesmare poet român, unul dintre cei mreprezentanţi ai poeziei lirice şi filoautor al unor importante studii şi arsocială.* Clasicismul, romantismul, realism

simbolismul.* Eminescu se încadrează în curentromanticilor. A reprezentat în mod românesc.Este considerat ultimul meuropean, încheiând romantismul u*Revolta, melancolia, reveria, împă

23



Captarea

aten ţ iei

3.REALI-ZAREASENSU-

LUI

0.6.

* Care sunt temele majore ale creaţiei eminesciene ?

* Care sunt simbolurile şi structurile poetice de factur ă romantică ?

În spirit romantic, Eminescu manifestă preferinţă pentru tema iubirii şi a naturii; pădurea sau spaţiile pustii reprezintă cadrul de desf ăţurare a unei idile sau aunui vis, căci poetul romantic este dominat de dorinţa

profundă de a scă pa de lumea socială prin iubire,natură şi vis. În general, poezia lirică a romanticilor sublimează o natur ă feerică şi înălţătoare, în mijloculcăreia fiinţa meditează sau se lasă copleşit de iubire.

Fiind un poet romantic, Eminescu asociază tr ăirea sa

de creator cu suferinţa eliberatoare, purificatoare.

Mihai Eminescu (1850-1889) a fost un mare poet aliubirii.

În lirica sa închinată sentimentului iubirii seîmpletesc bucuria şi suferinţa, visul şi dorul, dar sensul ei ultim este durerea iubirii neîmplinite.

* Enumeraţi câteva opere care au ca temă iubirea.

genialitatea.*Natura, iubirea, folclorul, istoria, f

* Natura, pădurea, codrul, lacul, noaptea, Dumnezeu, templul, înge

geniul, nebunia.

* „Floare albastr ă” , de Mihai Emin„Zbur ătorul” de Ion Heliade R ăd

24



(25 MIN)

Anunţa-rea

subiectu-

lui şienunţareaobiective-

lor(2 min.)

Cunoaş-terea

treptată atextului şidirijarea

acestuiproces

0.1.

0.4.

Astăzi vom studia o poezie lirică a lui MihaiEminescu, care se încadrează în tema iubirii şi anaturii , având titlul „Sara pe deal”.

Se va scrie titlul lec ţ iei pe tabl ă şi în caiete

După lectura-model efectuat ă de profesor, elevii

citesc şi ei poezia expresiv, în timp ce colegii lor

ascult ă sau urmăresc textul reprodus în manual

Se face comentarea şi analiza literar ă a poeziei prin participarea activă a întregii clase şi a

profesorului

Activitatea se desf ăşoar ă ca dialog continuu între

profesor şi elevi şi chiar între elevi , realizând astfel

activizarea elevilor

* Care este tema poeziei?

Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţacelor doi îndr ăgostiţi de a fi fericiţi prin tr ăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valoricosmice, universale, prin puternice şi profunde accentefilozofice.

*Elevii citesc pe rând câte o strof ă

Elevii sunt solicitaţi să r ăspundărealizând astfel prin activitate franaliza literar ă a poeziei

*Tema poeziei o constituie aspiradragoste ideală, o poveste de dragîntr-un cadru natural rustic.

25



0.6.

0.3.

0.2.

0.5.0.6.

0.5.

*Cum este văzută iubirea de Eminescu

*Cum este natura ?

Elevii sunt solicita ţ i să dea defini ţ ia termenilor

literari idila, pastelul şi a idilei-pastel liber sau cu

ajutorul dic ţ ionarului de termeni literari

*În ce specie literar ă se încadrează poezia „Sara pedeal”?

Poezia este o idilă cu autentice note de pastel, decieste o idilă-pastel, în care poetul îşi expune, în moddirect, propriile sentimente: dorul de dragoste,aspiraţia spre fericire, comuniunea cu natura,ilustrând întâlnirea a două teme romantice: iubirea şinatura.

*Ce ilustrează titlul poeziei?

*Ce semnifică folosirea persoanei I. în poezie?

Termenul Eul liric (poetic), provinit din pronumele personal “eu” prin schimbarea valorii gramaticale, a

* Este văzută ca un ideal, ca o proie

* Este idealizată.

Elevii dau definiţia termenilor:Idila este o specie de poezie liric

poeziei bucolice (pastorale), în caformă optimistă sau idealizată, vcadrul rustic. Pastelul este o poezie cu conţizugr ăveşte un tablou din natur ă.

* „Sara pe deal” este o idilă.

* Titlul poeziei ilustrează timpuldeal”, care constituie cadrul naturse manifeste iubirea.

Folosirea persoanei I. semnifică pr

26



0.6.

apărut din necesitatea criticii literare de a distinge între persoana fizică a autorului, cea implicată în cotidian,în viaţa obiectivă (eul empiric), şi creatorul care seconfesează în opera lirică (eul liric). În timp ce primulare o existenţă limitată în timp şi spaţiu, celălalt (marii

creatori, în special) îşi depăşeşte epoca şi tr ăieşte, princreaţia sa, în conştiinţa generaţiilor viitoare.Eul empiric nu comunică de obicei cu cititorul,

eul liric (artistic) însă i se adresează direct, îiîmpărtăşeşte ideile, sentimentele, idealurile, ori

părerile sale.În timp ce eul empiric tr ăieşte experienţa de viaţă,

eul liric o tezaurizează, o evaluează, selectează o partedin ea şi o transformă în oper ă de artă.

“Realitatea” operei de artă nu este, deci obiectivă, cioglindeşte subiectiv experienţa transfigurată de eul

liric.

*Care este structura poeziei ?

Poezia se poate împăr ţii în două secvenţe:

În prima secvenţă alcătuită din primele patrustrofe predomină elementele de pastel, descrierile denatur ă în care notele rustice terestre se împletesc cuelemente ale Cosmosului.

În ultimele două strofe care constituie a douasecvenţă se intensifică accentele de idilă, finalul fiindimpresionant prin valoarea absolută pe care o areiubirea, în numele căreia poetul este gata să ofere

*Poezia este alcătuită din şase sversuri.

27



0.6.

0.1.

0.5.0.6.

sacrificiul suprem:

„Astfel de noapte bogată,Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?” Numai omul superior, geniul este capabil de acest

sacrificiu suprem , căci este singurul care poate aspiraspre idealul de iubire.

*În ce poezii erotice eminesciene se regăseşte aceeaşiidee a sacrificiului suprem în numele iubirii absolute?

Elevilor li se cere să citească de pe fi şele de lectur ă

strofele care se refer ă la idea sacrificiului suprem

din poeziile amintite

*Care sunt procedeele artistice folosite în primastrof ă a poeziei „Sara pe deal”?

* În „Luceaf ărul” şi „Pe lângă plo

“Reia-mi al nemuririi nimbŞi focul din privire,Şi pentru toate dă-mi în schimbO or ă de iubire…”

(“ Luceaf ă rul ”)

“O or ă să fi fost amici,Să ne iubim cu dor,S-ascult de glasul gurii miciO or ă, şi să mor.”

(“ Pe lâng ă plop

* Figuri de stil:-personificare: „buciumul sună cu-imagini vizuale: „Turmele-l urccale”-imagini auditive: „buciumul sună

28



0.6.

Strofa întâi a poeziei ilustrează tabloul înser ăriiîntr-un peisaj natural, în care imaginile vizuale seîmpletesc cu cele auditive, cu figuri de stil specificedescrierii, ceea ce motivează specia literar ă numită

pastel. Personificarea buciumului care “sună cu jale“şi a apelor care „plâng” semnifică armoniaperfectă a naturii cu sentimentele nostalgice alepoetului, care aspir ă spre un sentiment de iubiredesăvâr şit. Imaginile vizuale „Turmele-l urc, stele lescapăr ă-n cale” şi cele auditive „buciumul sună cu

jale”, „apele plâng” compun cadrul natural în careurmează să se manifeste sentimentul de dragoste.

Ultimul vers al acestei prime strofe este şi primulvers al idilei: „Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe

mine”

*Care este rolul salcâmului?

Salcâmul este simbolul vieţii în continuă evoluţie,simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regener ării şieste axa lumii, care uneşte cerul cu pământul.

Strofa a doua îmbină alternativ elementele de pastel,descriptive, predominant cosmice, cu cele de idilă,care exprimă sentimente la fel de înalte, ce confer ă osugestivă deschidere spre Univers.

plâng”

*Salcâmul este arborele sacru al i

29



0.5.

*Care sunt elementele simbolice ale Cosmosului?

Aceste elemente simbolice ale Cosmosului sunt înrelaţie semnificativă cu ochii iubitei:

„Ochii tăi mari caută-n frunza cea rar ă”.

Ultimul vers al acestei strofe accentuează dorinţaarzătoare a tr ăirii sentimentului de iubire, descrie

portretul iubitei şi intensitatea tr ăirilor ei.

„Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină”.Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare

a fi o fiinţă reală; în final însă, ca şi în alte poeziieminesciene, imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipaiubirii niciodată împlinită.

Strofele a treia şi a patra redau imaginea rustică asatului, în stil panoramic, de la nori, raze, la streşini,case, fântâni, stâne, fluiere, omul obosit, adică de lageneral la detaliu.

Îmbinarea armonioasă a planului uman-terestru cuplanul universal-cosmic este sugestiv relevată de

prezenţa elementelor specifece celor două planuri, caresunt elemente tipic eminesciene ale cadruluidragostei

*Alegeţi aceste element din textul poeziei!

* „luna pe cer”, „stelele (...) pe bolt

* „deal”, „vale”, „câmp” „turme”,„case”, „fântâna”, „stâna” „stâna„bolta ”, „nourii”

30



0.1.

.

Imaginea satului se compune din imagini vizualeşi imagini auditive.

*Care sunt aceste imagini?

Aceste imagini auditive sugerează creşterea iubirii în sufletul tânărului îndrăgostit, care este exprimatşi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe,

printr-o comparaţie plastică:„Sufletul meu arde-n iubire ca para”.

Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic,terestrul şi celestrul tind unul spre altul, ca în vechilemituri în care Cerul se logodea cu Pămîntul: turmeleurcă dealul, stelele îşi revarsă lumina spre văi, casele

*Imagini vizuale:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri desp„Streşine vechi casele-n lună ridic„Valea-i în fum”,

„Şi osteniţi oamenii cu coasa-n spiVin de la câmp”

*Imagini auditive: „Scâr ţâie-n vânt cumpăna de la fân„fluiere murmur ă-n stânî”,„toaca r ăsună mai tare”,

„Clopotul vechi împle cu glasul lu

31



4. REF-LECŢIA(10 min.)

.îşi ridică spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-unlarg gest de îmbrăţişare astrală.

În primele patru strofe din prima secvenţă esteimaginat şi timpul iubirii ideale, timpul universal

infinit.Ultimele două strofe din secvenţa a douarevelează ritualul iubirii specific eroticiieminesciene, exprimând emoţia şi nerăbdarea castări sentimentale ale fiorului iubirii, redate deinterjecţia sugestivă: „Ah!”

În prima secvenţă verbele sunt la indicativ prezent.În secvenţa a doua se face trecerea la timpul viitor,

prin cele două versuri exclamative de la începutulstrofei a V-a :

„Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;Ah! în curând pasu-mi spre tine gr ă beşte;”

Formelor verbale de viitor plasează întâlnireaîndr ăgostiţilor în spaţiul visului.

Imaginea celor doi tineri care adorm, surâzând, sub„vechiul salcâm” este pur ă şi apar ţine visului de iubiremereu neîmplinit.

Inversiunea „vechiul salcâm” face din arborelesacru, ocrotitor al somnului erotic, un simbol altimpului etern.

32



33

Asigura-rea

retenţieişi a trans-

ferului

Evalua-re

formativă

5. TEMAPENTRUACASĂ

(1 min)

6. APRE-CIERIGENE-RALE (1 min.)

0.5.0.6.

.

Stabiliţi ritmul, măsura versului şi rima poeziei„Sara pe deal” !

Alcătuiţi cinci propoziţii cu expresii sau cuvintefolosite în poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu,în care să vă exprimaţi propriile impresii în faţa

peisajului.

Scrieţi un eseu cu titlul „Iubire ideală”, alegând o poezie din literatur ă română.

Profesorul face aprecieri generale şi individuale, pozitive sau negative

Notează activitatea elevilor prin notă sau prinapreciere verbală.

Elevii notează r ăspunsul corect în c* Ritmul este coriambic

* Măsura versului este de 12 sila* Rima este împerecheată



Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat

de idei /Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor

Tabelul contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat

de idei / Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor se realizează la clasă , colectiv sau individual, sub îndrumarea profesorului, în scopul cunoaşterii aprofundate a temei.

Planul simplu de idei se alcătuieşte numai din ideile principaleextrase din text, respectând în mod necesar momentele subiectuluioperei literare studiate.

Planul dezvoltat de idei se realizează

prin completarea ideilor principale cu idei secundare.

Rezumatul (reluarea) este versiunea prescurtată a textuluioriginal. Scopul rezumării unor texte este unul didactic sau pragmatic.Rezumatul presupune o foarte bună cunoaştere a textului original.Etapele alcătuirii unui rezumat: lectura textului; stabilirea ideilor principale şi secundare; repetarea în text a conectorilor (cuvinte delegătur ă) care exprimă relaţiile logice dintre elementele textului (deci,însă, aşadar, în consecinţă etc.); transformarea vorbirii directe învorbire indirectă; redactarea finală a rezumatului. Rezumatul trebuiesă respecte ordinea întâmplărilor din textul original, prezentând oimagine redusă, dar fidelă a acestuia. Cel care rezumă un text nutrebuie să introducă şi interpretări, comentarii personale, vizavi deîntâmplările narate sau personaje. De asemenea, nu trebuie să transcriefraze din textul iniţial.

34



Plan simplu deidei

Plan dezvoltat deidei

RezumatRezumat cu

utilizareaconectorilor

1.Poezia „Sara pedeal” este o idilă-

pastel

2.Titlul poeziei estesugestiv

3.Tema poeziei estedorul de dragoste altânărului îndr ăgostit.

1.Poezia ”Sara pedeal” este o idilă cu

autentice note de pastel şi ilustrează întâlnirea adouă teme romantice:iubirea şi natura

1.Poezia „Sara pedeal”îmbină

aspectele specificeunei idile, specie agenului liric în careeste ilustratsentimentul iubirii,într-un cadruspecific, cu cele aleunui pastel, specie agenului liric în careeste descris untablou din natur ă.

Poezia este deci oidilă- pastel,construită cuelemente descriptivede natură, în cadrulcăreia se manifestă sentimentul dedragoste, exprimatîntr-o viziunespecific eminesciană.

2.Titlul poeziei esteo construcţienominală, f ăr ă niciun verb, format dinsintagma „Sara pe

deal”, care estesugestiv, prin faptulcă fixează momentul liric lagraniţa dintre noapteşi zi „sara” şi dintreterestru şi cosmic „pe deal”, ceea cegenerează unsentiment de tristeţetrecătoare.

3.Tema poeziei estedragostea apărută caaspiraţie, ca dorinţă,ca vis de iubire

ideală, imaginată într-un cadru natural

1. Poezia „Sara pedeal”este o poezie de

factur ă romantică, a-vând două teme iubi-rea şi natura carac-teristică liricii emi-nesciene,care prezin-tă particularitatea că iubirea nu poate ficoncepută în afaranaturii, care este

prietena şi ocrotitoa-rea îndr ăgostiţilor, de

aceea în mijloculnaturii este plasată

povestea de dragostevisată.

2.Titlul poeziei estesugestiv deoarece

precizează timpul„sara” şi locul „ pedeal” manifestăriiiubirii

3.Tema poeziei estedorul de dragoste, visultânărului care vede îniubire un ideal.

2. Titlul poeziei estespecific idilei şi a

pastelului, fiind oconstrucţie ce

precizează timpul şilocul, care constituiecadrul natural în careurmează să semanifeste iubirea.

3.Tema poeziei estespecifică poezieierotice eminesciene,este dragostea ideală

visată şi neîmplinită.Tânărul îşi

35



4. Compoziţional, poezia este alcătuită din şase strofe decâte patru versuri.

4. Compoziţional, poezia este alcătuită dinşase strofe de câtepatru versuri şi poatefi împăr ţită în două secvenţe: -în prima secvenţă alcătuită din primelepatru strofe predomină elementele

de pastel, descrierile denatur ă în care notelerustice terestre seîmpletesc cu elementeale Cosmosului,autoruldescrie un peisaj rusticşi pastoral, alcătuit dindeal şi vale, formândîmpreună spaţiulmioritic al iubirii.-în ultimele două

strofe care alcătuiesc a doua secvenţă se

idealizat, dar înrealitate imposibilă,o iubire neîmplinită.

4. Compoziţional poezia este alcătuită din două părţi:-prima parte

prezintă cadrulnatural în care seaşteaptă manifesteaiubirii-partea a douadescrie cadrul

natural al visului deiubire

imaginează, înainteaexperienţei, povesteaiubirii, pe care otr ăieşte în gând cumultă pasiune şi

dăruire, într-un cadrude natur ă de odeosebită frumuseţe,într-un spaţiu protector în care îndr ăgostiţii seaşteaptă, se întâlnesc,se îmbr ăţişează, îşispun cuvinte dedragoste şi r ămân oreîntregi fermecaţi şiuimiţi de spectacolul

propriei deveniri, ca şide spectacolul naturiicare îi înconjoar ă.Dragostea ideală visată ca şi natura idealizată imaginată, în realitatesunt imposibile.

4.Compoziţional poezia este formată dindouă păr ţi.

Datele poeziei trimitcătre conturarea a două spaţii.-spaţiul terestru-axat

pe două niveluri: unulimaginat de vale-sat,

reprezentând şi zonaexistenţei comune, şicelălalt imaginat dedeal-salcâm, zonadragostei-spaţiul cosmic- cerul

36



5. În primul vers estereluat titlul poeziei.

6.Începând cu versulal patrulea, are locintersectarea deplanuri natură /dragoste.

intensifică accentelede idilă, este prezentată cadrul natural imaginatca loc de întâlnire aîndr ăgostiţilor: sub

„Vechiul salcâm”

5. În versul incipit(primul vers), estereluat titlul poeziei,care cu următoareledouă versuri are rolulde a introduce în cadrulnatural al aşteptăriiîndr ăgostitului de către

iubita lui.

6. Începând cu versul al patrulea, are locintresectarea deplanuri natură /dragoste: „Sub un

salcâm, drag ă , m-a ştep ţ i tu pe mine”.

Luna capătă atributeale feminităţii (sfântă,clar ă),Strofa a doua are o

structur ă perfectechilibrată, elementulnatural alternează cucel uman.

Tabloul se animă înstrofa a treia şi a patra,creşte luminozitatea

peisajului, dinamica lui

e surprinsă în mişcăriritualice; apar imaginiauditive sugestive careexprimă în fond tot ostare sufletească:„Clopotul vechi împle

cu glasul lui sara, / Sufletul meu arde-n

iubire ca para”.Penultima strof ă

devine expresia unei

tensiuni afectivemaxime concentrate în

5.Prin reluareatitlului poeziei, caincipit al primeistrofe, se faceintroducerea

prezentării planuluidescriptiv.

6. Intersectarea deplanuri natură /dragoste serealizează, începândcu versul al patrulea,

prin subordonareanaturiisentimentului

punându-l în valoare prin asemănare saucontrast.

Sentimentele poetului sunt redate prin prezenţa euluiliric (care reprezintă vocea prinintermediul căreiaautorul îşi exprimă stări sufleteşti şi idei

care depăşesc propria experienţă deviaţă a autorului,exprimândsentimente generalumane, cum suntiubirea, tristeţea,

bucuriaetc.).Prezenţa euluiliric este semnalată de folosirea

persoanei I.

5.Titlul poeziei reluat în primul vers ofer ă indicii asupraconţinutului şisemnificaţiei ca să impresioneze,r ămânând în memoriacititorului.

6. Împletirea naturiicu iubirea este unfenomen tipicromantic frecvent laEminescu. Întregul

peisaj se construieşte, parte cu parte, ca efectal stării de spiritdeterminate defebrilitateaaşteptării.Contemplaţianaturii devine, astfel, oformă de frânare, deamânare, de f ărâmiţarea timpului înainteaunei clipe multaşteptate, dar şi un

prilej de potenţare a pasionalităţii erotice,

prin încadrarea ei într-un spaţiu mirific(minunat),dumnezeiesc.

37



38

7. Visul de iubireideală nu seîmplineşte

interjecţii ( „Ah!” ) şireflectate într-o sintaxă

poetică marcată deinversiuni.În ultima strof ă este

prezentată imagineacuplului proiectat într-un spaţiu în caresalcâmul devinearborele lumii, o axă alumii (axis mundi), careuneşte cerul cu

pământul, arborelesacru al iubirii, simbolal vieţii în continuă evoluţie, simbol al

ascensiunii spre cer,simbol al regener ării.

7.Visul de iubireideală r ămâneneîmplinită cu toate că eul liric (omul superior,geniul ) ar fi gata să ofere sacrificiul supremîn numele iubirii ideale.

7. Iubirea ideală r ămâne doar un vis,deoarece iubita ofer ă dragostea terestr ă,iar omul de geniu nuse poate desprindede lumea luisuperioar ă, ceea ceduce laimposibilitateaîmplinirii iubiriiideale..

7.Deoarece cei doiîndr ăgosiţi apar ţinunor lumi diferite,lumera terestr ă şilumea celestr ă, iubireaideală esteimposibilă.



TABEL INTERTEXTUAL-TEXTE LITERARE SI NO

Tabel intertextual - cu texte literare şi nonliterare, este realizat cu scopul de a ajuta elevii să îşi demai multe texte simultan în timp ce explorează o anumită problemă de literatur ă. Aşa cum ne amintesc de întâ

literare ne amintesc şi de alte opere literare. Elevii înţeleg mai mult din ceea ce citesc dacă şi-au cultivat capa

Text de bază Text biblicGenesa 1-11,9

,,Tinerete fara batranete siviata fara de moarte”-Petre Ispirescu

Zburatorul-I.H.Radulescu

FloarMihai

,,(...) Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clar ă,

Ochii tăi maricaută-n frunzacea rar ă,Stelele nascumezi pe boltasenină,Pieptul dedor,fruntea degânduri ţi-e

plină. (...)Ah! în curând

satul în vale-amuţeşte,Ah! în curând

pasu-mi spre tinegr ă beşte,Lângă salcâm

,,La început,Dumnezeu a f ăcutcerurile şi

pământul.(…)Atunci DomnulDumnezeu atrimes un somnadânc peste om şiomul a adormit.DomnulDumnezeu a luatuna din coastelelui şi a închiscarnea la locul ei.

Din coasta pecare o luase dinom, DomnulDumnezeu a f ăcuto femeie şi aadus-o la om. Şi

,,(…)-Taci, dragul tatei, ziceîmpăratul, că ţi-oi da împăr ăţiacutare sau cutare; taci, fiule, că

ţi-oi da soţie pe cutare sau cutarefată de împărat, şi alte multe d-alde astea; în sfâr şit, dacă văzu şivăzu că nu tace, îi mai zise: taci,f ătul meu, că ţi-oi da Tinere ţ e

f ăr ă bătrâne ţ e şi via ţă f ăr ă de

moarte.(…)”

,,(…)Vezi, câtu-iziuliţa, şi zi acum devar ă,

Un dor nespus m-apucă, şi plâng,măicuţă, plâng.

Brânduşa paşte iarbă laumbr ă lângă mine,

La râuleţ s-adapă, pemaluri pribegind;

Zău, nu ştiu când seduce, că mă trezesccând vine,

Şi simţ că mişcă tufa,auz crângul trosnind.

,,(…) -cu verdUnd-iz

vale,Stânca pr ăvaleÎn pr ă p

Acolo- pădureLângăsenină Şi sub tVom şe

mure.

Şi mi-i poveştiŞi mincguriţă,

39



sta-vom noinoaptea întreagă,Ore întregispune-ţi-voi câtîmi eşti de dragă

(…)”

omul a zis:-Iată însfâr şit aceea careeste os din oaselemele şi carne dincarnea mea! Ea se

va numi “femeie” pentru că a fostluată din om. Deaceea va lăsaomul pe tatăl săuşi pe mama sa, şise va lipi denevasta sa, şi sevor face un singur trup(…)”

(Biblia Ortodoxă)

Atunci inima-mi bate şisai ca din visare,

Şi parc-aştept... pe

cine? şi pare c-a sosit.

Acest fel toată viaţa-mie lungă aşteptare,

Şi nu soseşte nimeni!...Ce chin nesuferit!(…)

Eu pe-uromaniVoi ceriubeşti

40



Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi trans

Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale, folosit cu scopuelevilor de a face legătura dintre un text literar şi alte texte literare (de a sesiza inteimpresii din experienţa personală .

41



ÎNTREBĂRI TEXTUALE ÎNTREBĂRI INTERTEXTUALE ÎNTR

*De ce e văzută iubirea ca un sentimentideal?*Iubirea ideală este posibilă sau

imposibilă?*Este iubirea echivalentă cu valoareavieţii însăşi?*Ce semnifică pentru poet cuvântul ,,pedeal”?*Prin ce stări sufleteşti trece fata careaşteaptă?*Ce reprezintă metafora ,,stelele nascumezi pe bolta senină”?

*Ce sugerează versul eminescian prinmuzicalitatea lui interioar ă ?

*În ce alte texte/poezii aţi mai întâlnittema iubirii şi a naturii?*Cunoaşteţi şi alte poezii în care

iubirea este echivalentă cu viaţa însăşi?*În afar ă de Eminescu mai sunt şi alţi poeţi care nu înf ăţişează natura pentru aoferi un tablou al ei, ci pentru a încadraşi potenţa un sentiment?

*Ce repre*Dar natu*Aţi iubit

*Ce repre*După păsentimen*Aţi fi ca

pentru a p*V-aţi sa*Acest lu*Credeţi categorii

este posib*Dacă aţiar influen*Dacă aţidragoste desf ăşoarmuzical, lui Emine*Credeţi ca în poezR ădulesc*Aţi avutasemănătJulieta”?

42



ANEXE

43



Elementeminesci

cadrului dteres

44

Portretul

iubitei

Idei filosofice

UniversCosmos

Cadru

terestru

Mituri

IDILA

Tema

iubirii şi anaturii

EUL LIRIC

Motiveleromantice

Simboluricosmice

Sacrificiusuprem

Iubireaideală vis

Imposibilitatea împlinirii

visului iubiriiideale

posibil



CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL

Consperspe

tineLiricul

Iubire

sentime

Idilă cunote depastel Spaţiu o

armmu

Demonica Iubire-sacrificiu IubineîmplZburătorul-I.H.

R ădulescuMaitreyi-

Mircea Eliade RomeJulie

45



SUBSPECII ALE

GENULUI LIRIC

SONETTANKA

AUBADA

ELEGIE

TRIOLET CALIGRAMA

HAIKU

ODALIMERICKS

RONDOU

RONDEL

PASTORALAPOEM INPROZA

PASTELMiorita

Romeo siJulieta-W.

Shakespeare

Odeleta-IonMinulescu

Poemarondelurilor-A.

Macedonski

Carteanonsensurilor-Edward Lear

Sara pe deal-M.Eminescu

46



MATRICE SEMANTICA: NATURA

LUMEAMATERIALĂ

LUMEAORGANICĂ

UN

NATURA

LUMEA

ANORGANICĂ

UN

MA

MAMA NATURA

47



48

Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii. Elevcerc în mijlocul paginii, apoi, în cercuri - satelit în jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizează acel pers

jurul celor care conţin caracteristicile personajului, scriu exemple de acţiuni din carte, care vin în sprijinul judecăţilor l

EUL LIRIC

CAPACITATEADE SACRIFICIU

SUPREM

IUBITOR

VISĂTOR

„Ore întregi spun

„Sufletul meu arde

AF

GENIU

„Lângă salcâm sta-vom noi noapteaîntreagă.”

„Astfel de noapte bogată,Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”



Matrice semantică: EUL LIRIC

EULLIRIC

Tristeţe Bucurie

Suferinţă Dorinţă

Dezamăgire

Natură Destin

Nerăbdare

Iubireideală

Iubireneîmplinită

Speranţă

Conflictinterior

Dragoste

Idei

Visare

filozofice

49



Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre personaje. În colţurile unei foi hârtie, elevii scriu numele a două până la patru personajedin textul literar. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi de-a lungul fiecăreisăgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îltratează. Apoi trasează săgeata în sens invers, pentru că pot apărea diferenţe.

CadruEUL

LIRIC

terestru

Dragosteterestră

Dragosteideală

IUBITA Cadru

celestru

50



PROCESELE (RE)LECTURII

Microprocese Proces de Macroprocese Proces de Procese

metacognitive integrare elaborare

LECTURA I

LECTURA a II-a

LECTURA a III-a

Recunoaşterea cuvintelor.

Lectur ă predictivă.Lecturagrupurilor decuvinte.R ăspuns afectiv.

Utilizareareferenţilor, aconectorilor.Microselecţia.Scheme /Convenţii

Idei principale.

Subiect.Rezumat.Structura textului(tema, motive,gen, specie)

Predicţii. Identificareamomentelor dedisfuncţie şicorectarea lor.

Imaginar mental.R ăspuns afectiv.Interpretare.Intertext.

51



Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale poeziei„Sara pe deal” de Mihai Eminescu

LECTURA desemnează parcurgerea unui text pentru prima oar ă, iar RELECTURA parcurgerea unui text literar a doua sau a treia sau a n-a oar ă, deci repetarea lecturii şischimbările de percepţie pe care le aduce cu ea. Relectura desemnează un tip special deatenţie, este un proces cu o finalitate structurală, reflexivă, autoreflexivă; un mod alatenţiei care are ca scop încetinirea lecturii, cântărirea critică a detaliilor, activarea nunumai a memoriei, ci şi a imaginaţiei, un anumit profesionalism al lecturii.

Niveluri de lectură / sens

Strategii de accesibilizare a

sensurilor pe niveluri delectură

Tipuri de întrebări

(Re) Lectura I. (sens literar,istoric, parabolic)Explicaţia

(Re) Lectura a II –a (sensalegoric).Comprehensiunea

Citire :lectura inocentă,lecturaanticipativă/predicativă/pre-text, context psihologic,existenţial.

Observare : recunoaştereacuvintelor, explicarea lor încontext lingvistic/altecontexte, lectura grupurilor de cuvinte, câmpuri lexicale,matrici semantice.

Explicaţia : Explicaţie-expunere, tehnica imersiuniiîn subiect, descriere,

povestire, plan simplu,

dezvoltat, rezumat.Analiză : comentariul literar / prezentare generală:- analiza structurilor interne(idei principale, rezumat,teme, motive, personaj, ideecentrală prin corelareasemnificaţiilor,din text încontext lingvistic : cuvânt,sintagmă).

- analiza formală (utilizareareferenţilor, a conectorilor,

La ce vă gândiţi atunci cândcitiţi titlul poeziei "Sara pedeal? ( la un peisaj al naturiişi la partea de sfâr şit al zilei,când începe să se întunece,la ceva frumos, magic).

Ce ştiţi despre autor ? (estecel mai mare poet român, acreat o oper ă monumentală în versuri, proză, încercăridramatice şi publicistică).

Cu cine am putea compara personajele? (personaje par ţial veridice, par ţialfictive, personaje mitologice,dar aceste personaje ar puteafi întâlnite şi în viaţa reală ).

În ce constă relaţia

personajelor ? ( personajelesunt în relaţii de afecţiune).

52



53

(Re) Lectura a III – a (sens

moral, tropologic, anagogic,mistic)Interpretarea

perspectiva narativă, termeniidiscursului argumentativ).Înţelegere : algoritmizare,modelare (pe genuri, pespecii), învăţarea prin

descoperire, problematizarea.

Reflecţie : interpretarea

unor simboluri, naraţiunea personală, eseu, lectura personalizată, modelarea(rescrierea textului din

perspectiva unui personaj), joc de rol, jurnal de lectur ă,argumentaţie, eseu de 5minute.

Acţiune : lucrul în perechi / pe grupuri, prelegereaintensificată, investigaţiacomună, joc de rol, discuţiireţea, eseu, proiect,

portofoliu.

Cum aţi dedus personajeledespre care este vorba în

poezie? (moduri de expunere,

naraţiune, monolog, folosireaverbelor, pronumelor...)

Ce asemănări găsiţi între poezia "Sara pe deal "deMihai Eminescu şi alte

poezii ale sale sau a altor scriitori?

Ce modalităţi de caracteriza-

re foloseşte autorul ?(caracterizare directă ).

Ce simbolizează salcâmul?(este arborele sacru al iubirii,axa lumii, care uneşte cerulcu pământul, simbol al vieţiiîn continuă evoluţie, simbolal ascensiunii spre cer,simbol al regener ării).

Aţi vrea să schimbaţifinalul poeziei, şi cum l-aţischimba? (da, ca visul deiubire al îndr ăgostiţilor să seîmplinească).

Dacă aţi face un eseu liber despre iubire, ce titlu i-aţi daşi cam ce ar cuprinde eseul

respectiv.(Vis de iubire – îndr ăgostiţiise aşteaptă, se întâlnesc, seiubesc şi tr ăiesc împreună fericiţi).



REPREZENTAREA GRAFIC Ă A DISCU Ţ IEI-RE

Reţeaua de discuţie este organizată în jurul unei singure întrebări, specifice textului şi la care se poate r ăspde discuţie are două coloane deschise prin „DA” ŞI „NU”. Elevilor li se cere să formeze grupe perechi , şi să se gargumente (pro şi contra) şi să treacă un număr egal de motive în fiecare coloană. După compararea r ăspunsurilorsă ajungă la un consens asupra r ăspunsului. R ăspunsul considerat corect şi concluzia trebuie scrisă în partea de joargumentele cele mai bune în favoarea lui. Trebuie amintit elevilor că oricine are dreptul să aibă o altă părere, darreceptiv la argumentele celorlalţi. Reţeaua de discuţii are scopul de a-I ajuta pe elevi să reflecteze la un text lite

lecturii, adică să facă asociaţii personale cu textul, să exploreze problemele ridicate de acesta şi să discute tr ăsătu

Poezia „ SARA PE DEAL ” este un pastel ?Argumentaţi-vă opinia.

DA NU

CONCLUZIE:Poezia „Sara pe deal” este o idilă-pastel, adică este o

idilă cu autentice note de pastel, în care poetul îşi expune, înmod direct, propriile sentimente: dorul de dragoste, aspiraţiaspre fericire, visul despre o iubire ideală, imaginată într-uncadru terestru, natural, rustic şi pastoral.

Este o poezie

cu conţinutliric, în care sezugr ăveşte un

tablou dinnatur ă

54



Comprehensiunea şi interpretarea„ SARA PE DEAL" de MIHAI EMINESCU

Comprehensiunea / întrebări intratextuale

sau comprehensive ( închise / un singurrăspuns existent în text / semnificatobiectiv.

Interpretarea / întrebări extratextuale /

deschise / mai multe răspunsuri /semnificaţii subiective.

1. În ce curent literar se încadrează MihaiEminescu ? (Mihai Eminescu se încadrează în curentul literar al romanticilor)

2. Care este tema poeziei ? (Tema poezieieste visul de iubire).

3. Cum este văzută iubirea de Eminescu ? (Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal,adică ca o proiecţie a unei dorinţe).

4. Cum este natura prezentată deEminescu ? (Natura prezentată de Eminescueste idealizată).

5. În ce specie literară se încadrează poezia„Sara pe deal” ? (Poezia „Sara pe

deal” este o idilă-pastel). 6. Ce ilustrează titlul poeziei ? (Titlul

poeziei ilustrează timpul şi locul undeurmează să se manifeste iubirea).

7. Ce semnifică folosirea persoanei I. ?(Folosirea persoanei I semnifică prezenţaEului liric ).

8. Ce este eul liric ? (Eul liric reprezintă

vocea prin intermediul căruia autorul îşiexprimă stări sufleteşti şi idei ,ca iubirea,tristeţea, bucuria etc.).

9. Care este semnificaţia salcâmului ?(Salcâmul este arborele sacru al iubirii).

10.De ce este imposibilă iubirea ideală visată de eul liric ? (Iubirea ideală visată deeul liric este iposibilă din cauza că îndr ăgostiţii apar ţin unor lumi diferite, unul

terestru, iar celălalt cosmic)

1.Care sunt atributele poetului romantic ?(Atributele poetului romantic sunt revolta,melancolia, reveria, împătimirea, nebunia,genialitata).2. Care sunt temele majore ale creaţieieminesciene ? (Temele majore ale creaţieieminesciene sunt natura, iubirea, istoria,filozofia, folclorul, etc.).3. Ce simboluri şi structuri poetice defactură romantică cunoaşteţi ? (natura,

pădurea, codrul, izvorul, luna, noaptea,îngerul, demonul, magul, geniul, nebunia).4. Care sunt elementele eminesciene alecadrului dragostei terestre ? (dealul, valea,câmpul, izvorul, arborele, casele, fântâna,clopotul, etc.).5. Care sunt elementele simbolice ale

cosmosului ? ( luna, stelele, bolta, norii,cerul, etc.) 6. Care sunt procedee artistice folosite înpoezie ? (epitetul, personificarea, comparaţia,metafora, inversiunea, imagini artisticevizuale şi auditive).7. Care sunt imaginile auditive folosite înpoezie ? ( „Sara pe deal buciumul sună cu

jale”, „Apele plâng”, „Scâr ţâie-n vântcumpăna de la fântână”, „fluiere murmur ă-nstână”, „Clopotul vechi împle cu glasul lui

sara”) 8. Care sunt imaginile vizuale folosite înpoezie ? ( „Turmele-l urc, stele le scapăr ă-ncale”, „Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clar ă”,„Nourii curg”, „Valea-i în fum”, „Şi osteniţioameni cu coasa-n spinare vin de la câmp”).9. În ce poezii eminesciene se regăseşteideea sacrificiului suprem în numele iubiriiabsolute ? („Luceaf ărul”, „Pe lângă plopiif ăr ă soţ” 10. Ce opere mai cunoaşteţi care au ca

temă iubirea ? („Floare albastr ă” de MihaiEminescu, „Zbur ătorul” de I.H. R ădulescu)

55



FIŞĂ DE EVALUARE

I.

1.Comparaţi:a),,buciumul sună cu jale”/(...),,apele plâng”/(...),,scârtâie-n vânt

cumpăna de la fântână”(...)/,,fluiere murmur ă-n stână”

cu

b),,toaca r ăsună mai tare”/,,Clopotul vechi împle cu glasul lui sara.”

........................................................................................30 puncte

2.Citiţi următoarele versuri:,,Turmele-l urc, stele le scapăr ă-ncale”/,,Streşine casele-n lună ridică.”Care credeţi că este sensul imaginilor de mişcare ascensională?........................................................................................10 puncte

II.Imaginaţi-vă un tablou, un pastel care să aibă titlul ,,Sara pe deal” şi

scrieţi un eseu.…………………………………………………………40 puncte

III.

,,Dar câmpul şi argeaua câmpeanul osteneşte/Şi dup-o cină scurtă şisomnul a sosit./Tăcere pretutindeni acuma stapâneşte/Şi lătr ătorii numais-aud necontenit.//E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei/Veşmântul

său cel negru de stele semănat. /Destins coprinde humea, ce-n braţelesomniei/Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat//Tăcere este totul şinemişcare plină;/Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat; /Nici frunzanu se mişcă, nici vântul nu suspină,/Şi apele dorm duse, şi morele austat.”(Zbur ătorul-I.H. R ădulescu)

Ce tipuri de imagini dominau in fragmentul ,,Zburatorul” lui I.H.

Radulescu:

56



-vizuale-motrice-auditive

Argumentati.........................................................................................10 puncte

10 puncte oficiu

57



REALIZAREA UNUI ESEU

Realizează un eseu cu tema ,,Natura şi iubirea în pastel”. în realizareaeseului vei avea în considerare şi urmatorul citat: „Pentru cel ce înţelege, un ţânţar sună ca o trâmbiţă, iar pentru cel ce nu înţelege, tobele şi surlele sunt în zadar; şi,în orice caz, lumina nu se aprinde decât pentru cei ce v

ăd, nu pentru orbi.” (Mihai

Eminescu)

În realizarea eseului vei avea în considerare următoarele cerinţe:

- precizarea sensului de pastel- prezenţa eului liric- interpretarea, în context sau prin analogie, a citatului dat.

Notă! Se recomandă ca eseul să se încadreze în 2-4 pagini. Ordinea integr ăriireperelor în cuprinsul lucr ării sunt la alegere. Pentru conţinutul eseului se vor acorda 50 p. (câte 12.5 p. pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului sevor acorda 40 p. (organizarea ideilor în scris: 8p., utilizarea limbii literare: 8p.,abilităţile analitice şi critice: 8p., ortografia: 6p., punctuaţia 6p., aşezarea în pagină,lizibilitatea: 4p.). din oficiu: 10 p.Punctele pentru redactare vor fi acordate numai dacă eseul se încadrează în

minimum 2 pagini.

58



TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

~Citiţi versurile de mai jos:

,,(…)Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinareVin de la cîmp; toaca r ăsună mai tare,

Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte;

Ah! în curînd pasu-mi spre tine gr ă beşte:Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă,Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă.

Ne-om r ăzima capetele-unul de altulŞi surîzînd vom adormi sub înaltul,

Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată,Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”

(,,Sara pe deal”-Mihai Eminescu)

,,(…)Pe cărare-n bolţi de frunze,Apucând spre sat în vale,

Ne-om da sărutări pe cale,Dulci ca florile ascunse.

Şi sosind l-al por ţii prag,Vom vorbi-n întunecime;

Grija noastr ă n-aib-o nime,Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?

59



Înc-o gur ă – şi dispare...Ca un stâlp eu stam în lună!

Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare!

................................................

Şi te-ai dus, dulce minune,Ş-a murit iubirea noastr ă –

Floare-albastr ă! floare-albastr ă!...Totuşi este trist în lume!”

(,,Floare albastr ă”-Mihai Eminescu)

Cerinţe:

I.1.După părerea voastr ă ce asemănări şi ce deosebiri sunt în poeziile demai sus?

2.Ce fel de imagini putem găsi în poezii?Daţi exemple!3.Extrageţi din text elementele care-i confer ă aspect de pastel. Stabiliţi dispunerea

lor în serii apar ţinând cosmicului şi teluricului.

30 puncte

II.Comentaţi ultima strof ă din poezia ,,Floare albastr ă” de Mihai Eminescu înminimum o pagină.

20 puncteIII.Descrie într-un eseu de 2-3 pagini relaţia dintre eul liric şi natura din alte poezii.

40 puncte

10 puncte din oficiu

60



61

FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢILOR ELEVILOR

Pentru realizarea unui feed-back mai intens, care se derulează între elevi şi profesor, se poate folosi o fişă de evaluare prin care se apreciază munca elevilor întimpul folosirii metodelor interactive.

EVALUARE aactivităţii elevilor

Insuficient4

Suficient5

Slab6

Mediu7

Bun8

F. bun9

Excelent10

Performanţe şcolare

Motivaţie şi interesconstant manifestat

prin realizareadiferitelor produse aleactivităţii

Spirit de iniţiativă,independenţă Spirit de cooperare înrealizarea unor

produse în cadrulactivităţii de grupAsumarearesponsabilităţilor înrealizarea sarcinilor delucru curenteParticiparea la discuţii

în cadrul activităţii pegrupuri de lucru

Disciplina de lucru

Progresul realizat

Comportamentulgeneral



62

CUPRINS

1. Argument-Introducere

o Poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu

o Intertextul şi intertextualitatea – Idila –

2. Tabel evaluativ al manualor alternative

3. Explicarea curentului literar Romantism

4. Concept de definire: Liricul

5. Subspecii ale genului liric

6. Planificarea pe unitate de con ţ inut (planificare pe 12 ore)

7. Proiect de lec ţ ie

8. Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei /

rezumat / rezumat cu utilizare conectorilor

9. Tabel intertextual-textele literare şi nonliterare

10. Tabel cu întrebă ri textuale, intertextuale şi transtextuale



63

11. Anexe:

Matrice semantică :Intertextul şi intertextualitatea – Idila

Matrice semantică :Liricul

Matrice semantică :Subspecii ale genului liric

Matrice semantică :Natura

Matrice semantică :Re ţ eaua personajelor - Eul liric

Matrice semantică : Eul liric

Matrice semantică :Harta personajelor

Matrice semantică : - Procesele (re)lecturii

- Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale poeziei

- Reprezentarea grafică a

discu ţ iei – re ţ ea

- Comprehensiunea şiinterpretarea

12. Fi şe şi teste de evaluare

Fi şă de evaluare a activit ăţ ii elevilor

13. Cuprins

scriitorii pasoptisti

Documents