scrierea ca semn-simbol -...

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ARTE ȘI DESIGN

I.O.S.U.D.

SCRIEREA CA SEMN-SIMBOL

Teză de doctorat – Rezumat

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC – Prof. Univ. Dr. DUMITRU ȘERBAN

DOCTORAND – EUGENIA RODICA BANCIU (Drăgoi-Banciu)

TIMIȘOARA

2018

SCRIEREA CA SEMN-SIMBOL reprezintă o

cercetare bazată în primul rând pe experiența mea

profesională și poate reprezenta un punct de reper în

domeniul graficii, al caligrafiei și al graphic-

designului.

În lucrarea de față am încercat să explic

interconexiunea dintre sunet, simbol și scris trecând în

revistă diverse culturi, multe tipuri de scrieri și

aproape toate etapele istorice ale evoluției umane,

folosindu-mă de idei și informații din mai multe

discipline, printre care antropologia, istoria artei și

culturii, lingvistica, filosofia, psihologia și teologia; și

ating subiecte legate de literatură, de manuscrisele

medievale, de caligrafie, culegere de texte și

tipografie, design de litere și grafică publicitară,

precum și de artă conceptuală și caligrafie modernă.

Elaborarea tezei de doctorat a fost dezvoltată în

trei capitole.

În primul capitol intitulat „IMAGINE-

S1MBOL-SEMN” analizez transformarea gândurilor

în imagini simbolice ce determină apariția cuvintelor,

3

care la rândul lor duc tot la o imagine, respectiv la

linia desenată. Cuvintele au o istorie îndelungată şi

sunt folosite atât de des, încât cu uşurinţă este uitat

faptul că ele sunt echivalente cu o linie desenată.

Cuvintele, realizate din litere individuale, sunt imagini

care au pierdut complet asemănarea dintre ceea ce

sunt şi la ce folosesc. Din acest punct de vedere

cuvintele sunt chintesenţa imaginii simbolice. Ca

simboluri cu rădăcini istorice similare, atât cuvintele

cât și imaginile, sunt reprezentări simbolice.

Cercetarea este axată pe găsirea liantului dintre

simbolul vizual și cel verbal, analizând apariția și

dezvoltarea alfabetelor (semnelor grafice din care sunt

compuse) în diferite culturi (sumerieni, egipteni,

fenicieni, chinezi etc.), influența instrumentelor

folosite în definirea semnului grafic (acul de zgâriat,

litera dăltuită, scrisul cu pensula, pana de gâscă,

penița, creionul) dar și suportul: lutul, ceara,

papirusul, bambusul, piatra, lemnul, hârtia. După o

analiză aprofundată asupra apariției alfabetului și a

etapelor pe care le străbate se poate concluziona că în

4

toate sistemele de scriere sunt semne atât fonetice, cât

și semantice. Acestea, datorită formei semnelor

respective, comunică între ele și grafic. În folosirea

uzuală a alfabetului latin sau chirilic tindem să

neglijăm dimensiunea grafică, deoarece nu se percepe

existența vreunei semnificații în fiecare literă luată în

parte, chiar dacă ni se pare că stilurile diferite ale

uneia și aceleiași litere au semnificație în diferite

moduri (de unde și sensurile conferite diverselor tipuri

de litere, cum ar fi cele aldine, italice, gotice etc.). În

schimb, caracterelor chinezești le sunt atribuite foarte

multă semnificație, pentru că fiecare semn în parte,

chiar are un anumit sens, iar anumite caractere par să

redea vizual sensul respectiv. Caracterele chinezești și

hieroglifele egiptene prezintă o dimensiune

suplimentară, semantică. Ambele sisteme de scriere,

în funcție de măiestria cu care sunt executate, produc

inscripții care par să aibă o existență de sine

stătătoare.

Capitolul II „SCRIS-IMAGINE” este

structurat în patru subcapitole: „Sintactica

5

comunicării vizuale”; „Relaţia dintre scris şi

imagine în grafica de carte”; „Semn simbol în

grafica publicitară”; „Studiu de caz – aplicație,

educație, creativitate”.

În „Sintactica comunicării vizuale” analizez

teoriile lingvistice ale semioticienilor Fernande Saint-

Martin și Irving Biederman care au încercat să creeze

un alfabet al imaginilor. Problema cu aceste teorii ale

lui Saint-Martin și Biederman este faptul că schemele

concepute de ei nu pot descrie în totalitate elementele

de detaliu ale imaginii. Imaginile nu sunt un limbaj în

sensul verbal. Ele nu au nici lexicon, nici sintaxă în

sensul formal al gramaticii. Dar ele au conţinut,

structură, convenţii şi reguli. Simbolurile individuale

dintr-o imagine nu au o relaţionare alfabetică precisă,

dar când sunt folosite în combinaţie, înţelesul imaginii

este găsit cu ajutorul metodei discursive tradiţionale.

În subcapitolul „Relaţia dintre scris şi imagine

în grafica de carte” studiez dezvoltarea literei din

punctul de vedere al formei (fontului), al esteticii

6

paginii (cărții) și al legăturii dintre imagine și text, din

perioada medievală și până în prezent. Manuscrisele

iluminate sunt cele mai comune artefacte care au

supraviețuit din Evul Mediu. Datorită lor avem astăzi

posibilitatea de a admira și studia atât scrisul cât și

pictura medievală. Pe măsură ce Europa medievală se

metamorfoza într-o nouă epocă prin Renaștere, aceste

frumoase cărți manufacturate dispar, datorită apariției

unei noi tehnologii, și anume tiparul. Acum cărțile

puteau fi produse în masă, devenind obiecte de uz

comun, spre deosebire de veacurile anterioare când

erau mai degrabă ca niște bijuterii ascunse în

bibliotecile papilor, ducilor și regilor. Cu toate

acestea, schimbarea a fost graduală și, deși frumusețea

manuscrisului iluminat a fost pierdută pentru

totdeauna, o altă frumusețe a venit să o înlocuiască:

arta tiparului. Primul sistem de tipărire cu caractere

mobile a fost inventat în China de Bi Sheng (990-

1051), mult înainte de Gutenberg (1447) care a

introdus matrițele de metal. Tot datorită tiparului în

această perioadă se diversifică fonturile de litere,

7

multe dintre acestea supraviețuind până în zilele

noastre când au fost digitalizate. Plăcile de piatră

utilizate pentru litografie au fost folosite de Alois

Senefelder în secolul al XVIII-lea. Această tradiție

veche a trebuit adaptată nevoilor de publicitate prin

care cărțile fabricate în masă au fost comercializate și

vândute. Multe dintre aceste schimbări s-au întâmplat

în cursul secolului al XIX-lea, dar și mai multe au fost

adăugate în secolul XX, perioadă în care profesiile de

design, inclusiv designul grafic, au devenit într-adevăr

de sine stătătoare, transformându-se din operațiuni

bazate pe meșteșug în profesii cu drepturi depline,

recunoscute a fi suficient de sofisticate și suficient de

solicitante din punct de vedere intelectual pentru a

necesita o pregătire specială la nivelul învățământului

superior, cum ar fi cele oferite de instituții precum

școala Bauhaus. Dat fiind că în cazul graficii,

aplicativitate înseamnă în primul rând multiplicare

prin imprimare, este clar că tiparul a influenţat multă

vreme ţinuta originalelor. Până de curând orice temă

de grafică publicitară conţinea pe lângă subiect,

8

format, termen şi numărul de culori cu referire

obligatorie la tipul de tipar. Este important de ştiut că

fiecare tip de tipar prin limitele și performanţele sale,

condiţionează tipul și modul de folosire al limbajului

plastic. Creatorii de imagini sau machete artistice, țin

cont de aceste relaţii, îşi exploatează economic dar

eficient inventarul de mijloace şi se străduiesc să

răspundă cu soluţii inteligente provocărilor lansate de

tehnicile poligrafice, întorcând de cele mai multe ori

limitele impuse, către calităţi de sinteză plastică.

Ca o urmare firească subcapitolul „Semn

simbol în grafica publicitară” analizează modul în

care litera evoluează de la un text informativ,

explicativ, documentar, la element plastic, de limbaj

în sine. Fără a-şi trăda rolul tradiţional, explicativ-

însoţitor, în cazul logo-urilor sau al afișelor ea începe

să aibă o viaţă şi o forţă distinctă. Literele încetează să

mai fie un şir de semne ce construiesc un înţeles și

ajung semne plastice, creatorul devenind tot mai

sensibil la elementele artistice componente, la relaţiile

tensiunii între plin și gol, la elementele de

9

personalitate ale tipului de literă. Astfel nuanţarea

unui mesaj se poate face cu ajutorul unui anume

caracter de literă dar şi numai prin literă folosind cu o

inepuizabilă inventivitate tipul, dimensiunea,

paginarea și calităţile plastice. Raportat la rolul primar

al literei de a comunica, de a transmite un mesaj prin

atributele ei alfabetice, prin rostul de a alcătui cuvinte

şi fraze, se remarcă o înălţare a condiţiei date, de la

element fundamental de comunicare către element de

limbaj plastic. În această din urmă ipostază, litera

capătă calităţi plastice și poate construi mesaje

nuanţate, desprinse de posibilităţile tradiţionale,

concrete şi imediate.

Subcapitolul „Studiu de caz – Aplicație,

Educație, Creativitate” este o prezentarea selectivă,

a muncii de peste 20 de ani ca profesor de graphic-

design la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, cu

exemple concrete legate de grafica de carte, afișe,

monograme, logo-uri, urmărind legătura dintre scris și

imagine ca mod de comunicare vizuală. Sunt

10

prezentate rezultate remarcabile ale elevilor din

clasele a IX-a, X-a, XI-a și a XII-a.

Capitolul III, „SCRIEREA CA ELEMENT

GRAFIC DE EXPRIMARE ARTISTICĂ”, este cel

mai cuprinzător, trecând „litera”, „cuvântul”,

„simbolul” prin „Reprezentări simbolice” (soarele,

luna, viața, moartea), la „Cuvinte ca simbol” și

„Gestualitate și formă” subliniind legătura pe care o

face „scrierea ca semn-simbol” între arta plastică,

muzică, literatură și arhitectură în curentele artistice

ce au influențat toate aceste arte.

În subcapitolul III 4 „Scrierea interioară și

semnele din arta personală” studiul se concentrează

asupra caligrafiei moderne. Trasate în gesturi mari și

linii sinuoase seria lucrărilor mele, reunite pe simezele

Galeriei de Artă „Alfa” din Arad în Expoziția de

grafică sub titlul „Audițiile caligrafice”, dezvăluie

propriul experiment muzical – estetic derulat pe

parcursul ultimilor trei ani. Dedicate gestului

caligrafic și emoției muzicale, aceste lucrări încearcă

11

să surprindă modele sonore complexe, ritmuri,

tonalități, contururi melodice, repetări insistente,

modul misterios în care se întrupează emoția în

muzică și artă. Conceptul acestei expoziții este bazat

pe o transcriere, o translație din limbaj sonor în limbaj

vizual, adică o transpunere vizuală a stării efemere,

fluide, de moment, dată de muzică și fixarea acesteia

în semn grafic, stabil, durabil. Și pentru că am dorit ca

fiecare vizitator să poată să „descifreze” cât mai bine

fiecare compoziție grafică, am atașat alături un suport

cu căști și MP3 playere, cu melodiile care mi-au fost

muze și cu simbolul QR cu link-ul de pe internet al

compoziției muzicale. Cred că ineditul acestei

expoziții a stat tocmai în modul în care s-a creat

puntea dintre arta vizuală și arta muzicală, dintre

publicul receptor și opera de artă, dintre simbolul

sonor, simbolul grafic și cel caligrafic.

În continuare am prezentat și analizat,

cronologic, demersul artistic de la primele lucrări

caligrafice din 1995 și până în prezent.

12

Fără îndoială scrisul este cea mai mare

invenție a omenirii deoarece a făcut posibilă istoria și

civilizația însăși. Scrierea a apărut independent în

diferite părți ale lumii. Prima dată, pentru a indica

ceva oamenii au desenat imagini sau semne

convenționale. Apoi au dezvoltat un sistem de scriere

fonetică care s-a transformat în timp în scriere silabică

și doar mult mai târziu au ajuns la scrierea alfabetică,

pentru ca astăzi, datorită globalizării să ajungem a

comunica folosind un sistem de semnalizare mult mai

complex, care presupune atât simboluri (pictograme și

logotipuri), cât și mesaje alfabetice.

BIBLIOGRAFIE:

Alberola, Jean-Michel – „Je ne m’appelle pas

Pierrot, je m’appelle Ferdinand”, Association

Francaise d’Action Artistique A-AA, Minister des

Affaires Etrangeres, 1998

Alexandrescu, Ion – Personalitate şi vocaţie, Editura

Junimea, Iaşi, 1981

Altschul, Charles – The Center for Creative Imaging

and the Influence of Technology on Creativity, in

Ethics, Center for Creative Imaging, Camden, 1992

Arnheim, Rudolf – Arta și percepția vizuală, O

psihologie a văzului creator, Traducere de Ionescu,

Florin, Editura Polirom, București, 2011

Balamuc și invitații săi – Norma d’Lux, Editura

BRUMAR, Timișoara, 2016

Barthes, Roland – Camera Lucida, Hill and Wang, New York, 1981

Baudelaire, Charles – Curiozităţi estetice, Traducere de

Lipatti, Rodica, Editura Meridiane, București, 1971

Bejat, Marian – Talent, inteligenţă, creativitate,

Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1971

Berger, Arthur A. – Seeing is Believing an

Introduction to Visual Communication, Mayfield

Publishing Company, Mountain View, 1989

23

Berger, John – Ways of Seeing, Penguin Books, Londra, 1977

Berger, John şi Mohr, Jean – Another Way of Telling,

Pantheon Books, New York, 1982

Biederman, Irving – Recognition-by-Components: A

Theory of Human Image Understanding, Psychological

Review, Vol. 94, Nr. 2, New York, 1987

Bloomer, Carolyn M. – Principles of Visual

Perception, Design Press, New York, 1990

Bowra, C. M. – Greek Lyric Poetry: From Alcman to

Simonides, Oxford University Press, 2000

Căpâlneanu, Ioan – Inteligenţă și creativitate,

Editura militară, Bucureşti, 1978

Cebuc, Alexandra; Florea, Vasile; Lăptoiu, Negoiță

– Enciclopedia artiștilor români contemporani, Vol.

V, Editura ARC 2000 București, 2003

Cherrett, Pauline – Chinesische Tuschmalerei,

Bechtermunz Vertag, Augsburg, 1998

Cseh, Gusztav – Scrisul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973

Davies, Duncan, Bathurst, Diana & Robin – The

Telling Image. The Changing Balance between

Pictures and Words in a Technological Age,

Clarendon Press, Oxford, 1990

24

Drîmba, Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaţiei, Editura

ştiinţifică și enciclopedică, București, 1987

Dumézil, Georges – Mit și Epopee, Editura științifică, București, 1993

Escarpit, Robert – De la sociologia literaturii la Teoria

comunicării, traducere de Chiose Crișan, Sanda, Editura

științifică și enciclopedică, București, 1980

Frazer, James George – Creanga de aur , traducere de

Nistor, Octavian, Editura Minerva, București, 1980

Hardy Wilson, Diana – The Encyclopedia of Calligraphy

Techniques, Search Press Ltd, Kent, 2006

Hardt, Hanno – Words and images in the age of

technology, Media Development, Vol. 38, New York, 1991

Harris, David – The Calligrapher’s Bible, Quarto

Publishing plc, Londra, 2008

Hatcher, Evelyn P. – Visual Metaphors A Methodological

Study in Visual Communication, University of New

Mexico Press, Albuquerque, 1974

Herivan, Mircea – Educaţia la timpul viitor, Editura

Albatros, Bucureşti, 1976

Hicks, Wilson – Words and Pictures, Arno Press, New York, 1973

Gadamer, Hans-Georg – Actualitatea frumosului,

Traducere de Panaitescu, Val., Editura Polirom, Iași, 2000

25

Georgescu, Ştefan – Creaţie şi metodă, în Revista de

filozofie, Nr. l, București, 1972

Guy Marica, Viorica– Dürer, Editura Meridiane, Bucureti, 1973

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” –

Dicţionarului explicativ al Limbii Române, Editura

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” –

Dicţionarului explicativ al Limbii Române (ediția a II-

a revizuită și adăugită), Editura Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 2009

Jean, Georges – Writing The Story of Alphabets and

Scripts, Harry N.Abrams Inc. Publishers, New York, 1992

Jigău, Mihai – Copiii supradotaţi, Editura ştiinţă şi

tehnică, Bucureşti, 1994

Kapr, Albert – Schriftkunst; Geschichte, Anatomie

und schönheit der Lateinischen Buchstaben, Veb

Verlag der Kunst, Dresda, 1976

Kepes, Gyorgy – Sign Image Symbol, Publisher

George Braziller, New York, 1966

Koole, Wim – Imagination depends on images, Media

Development, New York, 1991

26

Labarre, Albert – Istoria Cărţii, Traducere de

Secăreanu, Camelia, Editura Institutul European,

București, 2001

Laming-Emperaire, Annette – L’art prehistorique,

Les Editeurs Braun et Cie/Soho Gallery Ltd,

Paris/Londra, 1951

Langer, Suzanne K. – Philosophy in a New Key,

Harvard University Press, Cambridge, 1960

Lévy-Strauss, Claude – Antropologia culturală,

Traducere de Percher. I, Editura Politică, București, 1978

Lévy-Strauss, Claude – Antropologia și problemele

lumii moderne, Traducere de Sfichi. Giuliano, Editura

Polirom, București, 2011

Lewis-Williams, D.J. – The Mind in the Cave.

Consciousness and the Origins of Art, Publisher

Thames and Hudson, Londra, 2002

Lijklerma, Hans – Free Font Index 1, the Pepin Press

BV, Amsterdam, 2008

Lodge, David – Small World, Warner Books Inc.,

New York, 1984

Lucie-Smith, Edward – Artoday, Phaidon Press, New

York, 2006

27

Malnati, Aristide – Qui non și capisce un’acca, în

Focus Storia, Nr. 2, Gruner + Jahr Arnoldo

Mondadon Editore, Milano, 2005

Marcus, Stroe – Imaginaţia, Editura ştiinţifică și

enciclopedică, Bucureşti, 1980

Mathioulakis, Christos Y. – Knossos, Atena, 1977

Mănescu, Mihai – Retorică și candoare, Editura

Aletheia, București, 2004

McLuhan, Marshall – Galaxia Gutenberg, Editura

Politică, București, 1975

Morris, Charles – Signs, language and behaviour,

George Braziller, New York, 1955

Morris, Charles – Signification and significance,

Mass. MIT Press, Cambridge, 1964

Munteanu, Anca – Incursiuni în creatologie, Editura

Augusta, Timișoara, 1994

Pastoreau, Michel – Stofa diavolului. O istorie a dungii

și a țesăturilor vărgate, traducerea de Scurtu-Ilovan,

Gabriela; Ududec, Oana, Editura Institutul European,

București, 1998,

Rath-Vegh, Istvan – Istoria Culturală a Prostiei

Omenești, Editura științifică, București,1969

28

Sacks, Oliver – Musicophilia, Publisher Picador,

Londra, 2012

Saint-Martin, Fernande – Semiotics of Visual Language,

Indiana University Press, Bloomington, 1990

Sontag, Susan – On Photography, Rosetta Books,

New York, 2005,

Sculley, John – Computers, Communications and

Content, in Ethics, Center for Creative Imaging,

Camden, 1992

Șușală, Ion N., Bărbulescu, Ovidiu – Dicționar de

arsmatetică, Editura Star Tipp, Slobozia. 2003

The Oxford Paperback Dictionary – Oxford

University Press, Oxford, 1994

Truică, Ion – Arta compoziției, Editura Polirom, Iași, 2011

Walter, W. Gray – The Living Brain, Publisher

Penguin Books, Londra, 1961

Weitz, Morris – Problems of aesthetics, Macmillan,

New York, 1959

Worth, Sol – Studying Visual Communication,

University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1981

29

LISTA EXPOZIȚIILOR LA CARE AM

PARTICIPAT CU LUCRĂRI (LEGATE DE

TEMA DE DOCTORAT) ÎN ULTIMII TREI ANI

Expoziţii personale:

2018 Expoziţie personală de grafică „Audiții

Caligrafice”, Galeria „Alfa”, Arad, România.

Expoziții internaționale:

2018 Salonul Internațional „Semn iubire, în semn

iubire, iubire semn”, ediția a V-a, Muzeul de Artă

Satu Mare, România;

2017 Salonul Internaţional al profesorilor de la Liceul

de Arte Plastice, Galeria „Helios”, Timișoara, România;

Expoziția concurs de Artă Contemporană - Saloanele

Moldovei, ediția a XXVII-a Chișinău, Republica Moldova;

Expoziția concurs de Artă Contemporană - Saloanele

Moldovei, ediția a XXVII-a Bacău, România;

Expoziția internațională „Micul Prinț” ediția a XXI-a,

Muzeul de Artă, Satu Mare, România;

2016 Bienala internaţională de Arte Miniaturale

„BiamT”, Galeria „Mansarda”, Timişoara, România;

Expoziția internațională „Micul Prinț” ediția a XX-a,


2015 Expoziția Internațională „Mail Art Free

Creativity”, Alexandria, Egipt;

30

Bienala Internațională de Fotografie miniaturală „With

& Without”, Galeria „Mansarda”, Timișoara,

România;

Expoziția internațională „Micul Prinț” ediția a XIX-a,


Bienala internațională de artă „Meeting Point”,

Galeria „Delta”, Arad, România.

Expoziţii naţionale:

2018 Salonul Național de Plastică Mică, ediția a

XIX-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a

Muzeului Brăilei, Brăila, România;

Expoziția națională de Arte Vizuale „Desenul post

Brâncuși”, Muzeul Județean Gorj „Alexandru

Ștefulescu”, Târgu Jiu, România;

Salonul Național de Arte Vizuale „Interferențe 2018”

Botoșani, Galeria de Artă „Ștefan Luchian”, Muzeul

Județean Botoșani, România;


XVIII-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a


Salonul de Artă – artiști plastici sătmăreni și invitații

lor – „ROD”, Muzeul de Artă, Satul Mare, România;

Expoziția Națională de Arte Vizuale „EGOgrafie”,

ediția a VIII-a, Muzeul Județean Gorj „Alexandru


31

Expoziția națională de Arte Vizuale „Desenul post

Brâncuși”, Galeriile Municipale de Artă, Târgu Jiu,

România;


XVII-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a


Expoziția Națională de Arte Vizuale „Desenul post

Brâncuși”, Galeriile Municipale de Artă, Târgu Jiu,

România;

Expoziția de pictură, grafică, sculptură, ceramică, textile

„EGOgrafie”, Muzeul de Artă, Târgu Jiu, România;

Expoziția regională de arte vizuale „Sacrul în artă”,

Galeriile municipale de Artă, Târgu Jiu, România;

Salonul de Artă – artiști plastici sătmăreni și invitații lor –

„În semn Solar”, Muzeul de Artă, Satul Mare, România;

Salonul Euroregional al Profesorilor de la Arte

Vizuale, Galeria „Helios”, Timișoara, România;


XVI-a, Galeria de artă Brăila, Galeria „Gh. Naum” a


Salonul de Artă – artiști plastici sătmăreni și invitații

lor – „Însemn Alb / Alb…Alb / În semn Alb / Semn

Alb”, Muzeul de Artă, Satul Mare, România;

32

Expoziția Națională de Arte Vizuale „EGOgrafie”,

ediția a VI-a, Muzeul Județean Gorj „Alexandru


Expoziția de grafică și pictură, Galeria „Pro-Arte”,

Lugoj, România;

Salonul Euroregional al Profesorilor de la Arte

Vizuale, Galeria „Helios”, Timișoara, România.

Expoziţii locale:

2017 Salonul Artelor Vizuale, ediția a 87-ea,

Muzeul de Artă, Timișoara, România;

Expoziția colectivă „Trilogia Zâmbetului”, Galeria

„Calpe”, Timișoara, România;

2016 Expoziție de artă plastică dedicată

tricentenarului eliberării orașului de sub dominația

otomană „Timișoara eliberată”, Palatul administrativ,

Timișoara, România;

Salonul Artelor Vizuale a Uniunii Artiștilor Plastici

din Romania, Filiala Timișoara, Muzeul de Artă,

Timișoara, România;

2015 Expoziția colectivă „Timișoara de la reședință

regală la capitală culturală a Europei”, Galeria

„Helios”, Timișoara, România;

Salonul Artelor Vizuale a Uniunii Artiștilor Plastici

din Romania, Filiala Timișoara, Muzeul de Artă,

Timișoara, România.

scrierea ca semn-simbol -...

Documents