scoția

16
Scoția De la Wikipedia, enciclopedia liberă Scoția Scotland Alba Drapel Stemă Deviză : Nemo me impune lacessit (latină : Nimeni nu mă rănește fără a scăpa nepedepsit) Imn : Mai multe imnuri neoficiale 3 Scoția în componența Marii Britanii și a Uniunii Europene Capitală Edinburgh 55°57′N 3°10′V Cel mai mare ora ș Glasgow Limbi oficiale Engleză , gaelică sco ț iană ,sco ț iană joasă (scots) Sistem politic Monarhie constitu ț ională - Regină Elisabeta a II-a

Upload: oana77p

Post on 26-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

.

TRANSCRIPT

ScoiaDe la Wikipedia, enciclopedia liberScoiaScotlandAlba

DrapelStem

Deviz:Nemo me impune lacessit(latin: Nimeni nu m rnete fr a scpa nepedepsit)

Imn:Mai multe imnuri neoficiale3

Scoia n componena Marii Britanii i a Uniunii Europene

CapitalEdinburgh5557N310V

Cel mai mare oraGlasgow

Limbi oficialeEnglez,gaelic scoian,scoian joas (scots)

Sistem politicMonarhie constituional

-ReginElisabeta a II-a

-Prim-ministruMinistru pentru ScoiaAlex SalmondDes Browne

Independen

Suprafa

-Total78,772 kmkm(locul Locul 2 n cadrul Regatului Unit)

-Ap(%)1,9%

Populaie

-Recensmnt20115.295.000 locuitori

-Densitate67,2loc/km

PIB(PPC)estimri

-Total$130 miliarde

-Pe cap de locuitor$25.546

MonedLir sterlin(GBP)

Prefix telefonic44

Domeniu Internet.uk4,.eu5

Fus orarUTC/UTC+1

1ngaelic scoian2God Save the Queenn calitate de imn oficial al regatului Unit este folosit de cele mai multe ori3(nenglezFirst minister) este eful guvernului regional al Scoiei4CodulISO 3166-1esteGB, dar domeniul.gbnu este n uz5Codul .eu aparineUniunii Europene, din care Regatul Unit face parte

modific

Scoia(nenglez:Scotland, ngaelic scoian:Alba) este o ar dinRegatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord.[1][2][3]Cu capitala laEdinburgh, Scoia ocup treimea nordic aInsulei Marea Britanie, avnd incluse n ea peste 790 de insule[4]i mrginindu-se la sud cuAnglia.Pe 18 septembrie 2014 n Scoia a avut locun referendum de independen, la care majoritatea populaiei rii a decis c Scoia va continua mai departe s fac parte dinRegatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord, respingnd ideea de separare i creare a unui stat independent.[5][6][7]Una dintre cele mai vizitate zone din Scoia este cea a laculuiLoch Ness, n care, conform legendei, triete un monstru numit de ctre localniciNessie.O atracie turistic este iHighland Games, care era o competiie ntre clanurile scoiene. Astzi este o competiie atletic. Printre probe exist i aceea original numit "Toss Caber", n care trebuie aruncat un trunchi de copac de 5 metri lungime.Scoia este de asemenea celebr pentru muzica lacimpoii dansurile locale.Cuprins[ascunde] 1Economie 2Demografie 2.1Structura naional 3Subdiviziile Scoiei 4Referine 5Bibliografie 5.1Monografii specializate 6Legturi externeEconomie[modificare|modificare surs]

Harta Marii Britanii i a Irlandei, cu Scoia n verde nchisMajoritatea industriei scoiene este concentrat n puinele orae mari din centrul rii.Edinburgheste centrul cultural i capitala administrativ, i este un centru financiar important n Europa.Glasgow, printre cele mai mari orae ale Regatului Unit, este situat pe Rul Clyde i este cel mai mare port i centru de manufactur din Scoia.Demografie[modificare|modificare surs]Structura naional[modificare|modificare surs]

Structura rasial, conform recensmntului din 2011[8]:Albi (96.0%)Asiatici (2.7%)Negri (0.7%)Micti / 2 sau mai multe rase (0.4%)Alii (0.2%)n recensmintele din 2001, populaia Scoiei numra 5,062,011 de locuitori. Potrivit estimrilor din 2008, acest numr a crescut la 5,168,500, iar asta ar pune Scoia pe locul 112 n topul celor mai mari ri din lume ca populaie, dac ar fi un stat suveran.Dei Edinburgh este capitala Scoiei, acesta nu este cel mai mare ora. Cu o populaie de peste 584,000 capital este oraul Glasgow. Ba chiar marele centru de extindere urban Glasgow, cu o populaie de aproape 1,2 milioane de locuitori, gzduiete aproape o ptrime din populaia Scoiei. n zona cu cea mai mare densitate a populaiei, numit Central Belt, se afl principalele orae i centre de interes public.Oraul Glasgow se afl n partea de vest a rii, n timp ce Edinburgh i Dundee se gsesc pe coasta de est. n afar de Central Belt, cel mai mare ora din Scoia este Aberdeen, care este pe coasta de est spre nord. Zonele de platou din Scoia sunt slab populate, chiar dac oraul Inverness a cunoscut o cretere rapid n ultimii ani.n general, doar cele mai mari i mai accesibile insule sunt populate i nu mai puin de 90 din ele sunt locuite. Regiunea muntoas a sudului este mai presus de toate, o zon rural i se ocup de activiti forestiere i agricultur. Din cauza problemelor de gzduire a oraelor Glasgow i Edinburgh, au fost create cinci noi orae ntre anii 1947 i 1966. Acestea sunt: East Kilbride, Glenrothes, Livingston, Cumbernauld i Irvine.Din cauza imigraiilor de pe vremea celui de al doilea Rzboi Mondial, oraele Glasgow, Edinburgh i Dundee prezint mici comuniti sud-asiatice. De cnd s-a realizat recenta extindere a Uniunii Europene au fost un numr mrit de ceteni din Europa Central i de Est care s-au mutat n Scoia, i se estimeaz c ntre 40,000 i 50,000 de polonezi locuiesc acum n Scoia. Din anul 2001 sunt 16,310 de rezideni chinezi n Scoia. Aceste grupuri etnice din Scoia sunt dup cum urmeaz: 97,99% albi, 1,09% sud-asiatici, 0,16% africani, 0,16% mixt, 0,25% chinezi, i alii n procent de 0,19%.Scoia are trei limbi oficiale recunoscute: engleza, scoiana i scoiana galic. Aproape toi scoienii vorbesc limba engleza standard scoian, i n 1996, Biroul General de Registru al Soiei a estimat c 30% din populaie vorbete fluent limba scoian. Limba galic este de obicei vorbit de un numr mare de populaie din insulele vestice; ns, la nivel naional aceast limb este folosit de 1% din populaie. Numrul celor care nu vorbesc deloc limba galic n Scoia, a sczut de la 250,000 (adic 7% din populaie) n 1881, la 60 000 astzi.Exist mult mai muli oameni cu strmoii de origine scoian care locuiesc peste hotare, dect toat populaia din Scoia. Populaia protestant Ulster este n special de origine scoian i se estimeaz c exist mai mult de 27 de milioane de descendeni din migraia irlandez-scoian care locuiesc n Statele Unite. n Canada, comunitatea canado-scoian ajunge la un numr de 4,7 milioane de locuitori. Cam 20% din populaia colonist de origine european a Noii Zeelande, a venit din Scoia.Subdiviziile Scoiei[modificare|modificare surs]Articol principal:Subdiviziile Scoiei.Sub nivelul naional, Scoia este divizat n 32 entiti administrative numitezone ale consiliilor(englezcouncil areas). Sub acest nivel exist un nivel format din comitete ale ariilor(englezarea committees), n ariile consiliilor predominant rurale i multe consilii ale comunitii(englezcommunity councils) rspndite n ar, dar acestea nu sunt universale i au puteri mai limitate n raport cu consiliile parohiilor civile din Anglia.

1. Inverclyde2. Renfrewshire3. West Dunbartonshire4. East Dunbartonshire5. Glasgow6. East Renfrewshire7. North Lanarkshire8. Falkirk9. West Lothian10. Edinburgh11. Midlothian12. East Lothian13. Clackmannanshire14. Fife15. Dundee16. Angus17. Aberdeenshire18. Aberdeen19. Moray20. Highland21. Na h-Eileanan Siar(Western Isles)22. Argyll and Bute23. Perth and Kinross24. Stirling25. North Ayrshire26. East Ayrshire27. South Ayrshire28. Dumfries and Galloway29. South Lanarkshire30. Scottish Borders

Nu sunt indicate:Insulele Orkney,Insulele Shetland,

Referine[modificare|modificare surs]1. ^The Countries of the UK.Office for National Statistics. Accesat la 24 iunie 2012.2. ^Countries within a country.10 Downing Street. Arhivat dinoriginalla 16 aprilie 2010. Accesat la 24 august 2008. The United Kingdom is made up of four countries: England, Scotland, Wales and Northern Ireland3. ^ISO 3166-2 Newsletter Date: 28 November 2007 No I-9. "Changes in the list of subdivision names and code elements" (Page 11) (PDF).International Organization for Standardizationcodes for the representation of names of countries and their subdivisions Part 2: Country subdivision codes. Accesat la 31 mai 2008. SCT Scotlandcountry4. ^Scottish Executive Resources (PDF).Scotland in Short. Scottish Executive. 17 februarie 2007. Accesat la 14 septembrie 2006.5. ^Scottish referendum: Scotland votes no to independence. BBC News. 19 septembrie 2014. Accesat la 19 septembrie 2014.6. ^Scotland: Independence Referendum Date Set. BSkyB. 21 martie 2013. Accesat la 4 mai 2013.7. ^Gardham, Magnus (2 mai 2011). Holyrood election 2011: Alex Salmond: Referendum on Scottish independence by 2015.Daily Record(Scotland). Accesat la 14 octombrie 2011.8. ^"2011 Census: Key Results on Population, Ethnicity, Identity, Language, Religion, Health, Housing and Accommodation in Scotland - Release 2A". National Records for Scotland. 2013-09-26. Retrieved 2013-09-30.Bibliografie[modificare|modificare surs] Devine, T. M. [1999] (2000).The Scottish Nation 17002000(New Ed. edition). London:Penguin.ISBN 0-14-023004-1 Donnachie, Ian and George Hewitt.Dictionary of Scottish History.(2001). 384 pp. Keay, John, and Julia Keay.Collins Encyclopedia of Scotland(2nd ed. 2001), 1101pp; 4000 articles; emphasis on history Koch, J. T.Celtic Culture: a Historical Encyclopedia(ABC-CLIO, 2006),ISBN 1-85109-440-7, 999pp Tabraham, Chris, and Colin Baxter.The Illustrated History of Scotland(2004)excerpt and text search Trevor-Roper, Hugh,The Invention of Scotland: Myth and History, Yale, 2008,ISBN 0-300-13686-2 Watson, Fiona,Scotland; From Prehistory to the Present.Tempus, 2003. 286 pp. Wilson, Neil.Lonely Planet Scotland(2013)excerpt and text search Wormald, Jenny,The New History of Scotland(2005)excerpt and text searchMonografii specializate[modificare|modificare surs] Brown, Dauvit, (1999)Anglo-French acculturation and the Irish element in Scottish Identityin Smith, Brendan (ed.),Insular Responses to Medieval European Change,Cambridge University Press, pp.13553 Brown, Michael (2004)The Wars of Scotland, 12141371, Edinburgh University Press., pp.157254 Dumville, David N. (2001). St Cathre of Metz and the Hagiography of Exoticism.Irish Hagiography: Saints and Scholars. Dublin: Four Courts Press. pp.172176.ISBN978-1-85182-486-1 Flom, George Tobias.Scandinavian influence on Southern Lowland Scotch. A Contribution to the Study of the Linguistic Relations of English and Scandinavian(Columbia University Press, New York. 1900) Herbert, Maire (2000). R renn, R Alban, kingship and identity in the ninth and tenth centuries. in Simon Taylor (ed.).Kings, Clerics and Chronicles in Scotland, 5001297. Dublin: Four Courts Press. pp.6372.ISBN1-85182-516-9 MacLeod, Wilson (2004)Divided Gaels: Gaelic Cultural Identities in Scotland and Ireland: c.12001650.Oxford University Press. Pope, Robert (ed.),Religion and National Identity: Wales and Scotland, c.17002000(University of Wales Press, 2001) Sharp, L. W.The Expansion of the English Language in Scotland, (Cambridge University PhD thesis, 1927), pp.102325;Legturi externe[modificare|modificare surs]Putei gsi mai multe informaii despreScotlandprin cutarea n proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generic deproiecte surori:

Definiii i traducerin Wikionar

Imagini i mediala Commons

Citatela Wikicitat

Texte sursla Wikisurs

Manualela Wikimanuale

Ghiduri turisticela Wikivoyage

Resurse de studiula Wikiversitate

Visit Scotland, official site of Scotland's national tourist board. Your Scotland, Your Referendum, official website on the independence referendum consultation. Mapsanddigital collectionsat theNational Library of Scotland. National Archives of Scotland, official site of theNational Archives of Scotland. ScoialaOpen Directory Project Scottish Census Results On Line, official government site for Scotland's census results. Scottish economic statistics 2005(pdf) from the Scottish Executive. Scottish Government, official site of theScottish Government. Scotland.org, the official online gateway to Scotland managed by the Scottish Government. Scottish Parliament, official site of theScottish Parliament. ScotlandsPeople, official government resource for Scottishgenealogy. Scottish Neighbourhood Statistics, the Scottish Government's programme of small area statistics in Scotland. Gazetteer for Scotland, an extensive guide to the places and people of Scotland by theRoyal Scottish Geographical SocietyandUniversity of Edinburgh. Streets of Scotland, photos from Scotland's streets.[arat]vdmScoiaScoieni Limbileenglez,scoianiscots

[arat]vdmRegatul Unit

Categorii: Regatul Unit ScoiaMeniu de navigare Creare cont Autentificare Articol Discuie Lectur Modificare Modificare surs IstoricTop of Form

Bottom of Form Pagina principal Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriuParticipare Schimbri recente Proiectul sptmnii Ajutor Portalul comunitii DonaiiTiprire/exportare Creare carte Descarc PDF Versiune de tipritTrusa de unelte Ce trimite aici Modificri corelate Trimite fiier Pagini speciale Navigare n istoric Informaii despre pagin Element Wikidata Citeaz acest articoln alte limbi Afrikaans Alemannisch Aragons nglisc Asturianu Azrbaycanca Boarisch emaitka () Brezhoneg Bosanski Catal Mng-dng-ng etina Kaszbsczi Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki Dolnoserbski English Esperanto Espaol Eesti Euskara Estremeu Suomi Vro Froyskt Franais Nordfriisk Frysk Gaeilge Gidhlig Galego Avae' Gaelg /Hak-k-ng Fiji Hindi Hrvatski Hornjoserbsce Kreyl ayisyen Magyar Interlingua Bahasa Indonesia Interlingue Ilokano Ido slenska Italiano Basa Jawa Qaraqalpaqsha - Ripoarisch Kurd Kernowek Latina Ladino Ltzebuergesch Limburgs Ligure Lumbaart Lingla Lietuvi Latvieu Mori Bahasa Melayu Malti Plattdtsch Nedersaksies Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokml Novial Nouormand Occitan Kapampangan Papiamentu Picard Norfuk / Pitkern Polski Piemontis Portugus Runa Simi Rumantsch Armneashti Sardu Sicilianu Scots Srpskohrvatski / Simple English Slovenina Slovenina ChiShona Soomaaliga Shqip / srpski SiSwati Basa Sunda Svenska Kiswahili lnski Tetun Tagalog Tok Pisin Trke /tatara / Uyghurche Vneto Vepsn kel Ting Vit West-Vlams Volapk Walon Winaray Yorb Zeuws Bn-lm-g IsiZuluModific legturile Ultima modificare efectuat la 16:12, 29 septembrie 2014. Acest text este disponibil sub licenaCreative Commons cu atribuire i distribuire n condiii identice; pot exista i clauze suplimentare. Vedei detalii laTermenii de utilizare.