scoala-zeilor.doc

8/18/2019 Scoala-Zeilor.doc

http://slidepdf.com/reader/full/scoala-zeilordoc 1/616

CARTEA ZEILOR

CONSACRARE

Celui care poate f numit Dumnezeu, Iubire sau Adevăr, Pace sau Fericire, Tată sau Creator şi care totuşi, Nu poate f numit în vreun el, cu adevărat! Celui care nu poate f descris! Celui care ace ca totul să fe posibil

"i care ace ca totul să fe iluzie, Pentru că #l sin$ur e%istă! Celui care #"T# Tot Ceea Ce Este

Această carte este pentru totdeauna

Filipeni 3:20 - „Suntem cetăţeni ai cerului.”Poziţia noastră pe pământ este aceea de ambasadori care reprezintă

u!ernul cerului.

Adevărul este că voi sunte&i adevărul! Imaginaţia ta eşti tu însuţi,

iar lumea pe care o vede imaginaţia ta e lumea reală.

I-mi plac punctele de vedere neobisnuite,Pentru ca ele ma fac sa gandesc altfel, mai profund.

"Oamenii se opresc unde totul le pare imposibil. Eu de-abia de acolo încep" Nicola Tesla

Suntem 70% energie emotionala#ner$ia #motionala reprezina ' speranta, mobilitatea,(e%ibilitate, rezistenta, pasiunea, entuziasmul, optimismul sibucuria de a trai!Puterea cuvintelor

!e îndată ce îţi conformezi viaţa ideii pure din mintea ta, largile ei măsurivor începe să se desfăşoare. (merson

(6P(5I3(7( "07!89( recent de către 3erle La:rence ;Princeton< şi4delbert 4mes ;!artmout*< în laboratorul de psi*ologie demonstrează căceea ce vezi cnd priveşti ceva depinde nu att de mult de ceea ce e acolo ctde asumpţia ; presupunerea< pe care o faci atunci cnd priveşti.!in moment ce lumea pe care noi o credem a fi =adevărata> lume fizică este,de fapt, numai o lume =asumptivă>, presupusă, nu e de mirare că acestee2perimente dovedesc că ceea ce pare a fi realitate solidă este de faptrezultatul =aşteptărilor> sau = presupunerilor>.4steptarile tale determină nu numai ceea ce vezi, ci şi ceea ce faci, fiindcăele guvernează toate mişcările tale conştiente şi subconştiente cătreîmplinirea lor.

4steptarea ta este mna lui !umnezeu ce modelează firmamentul dupăc*ipul a ceea ce presupui.4steptarea dorinţei împlinite este marele reflu2 ce te ridică uşor de pe bancul

pe care ai eşuat att de îndelungat.5idică mintea spre profeţie în deplinul şi adevăratul sens al cuvntului) şidacă ai acea imaginaţie controlată şi atenţie absorbită care sunt posibil deobţinut, poţi fi sigur că tot ceea ce implică asumpţia ta se va împlini."nd ?illiam @laAe scria,"eea ce pare a fi, este, pentru cei cărora le pare a fi,

(i toate ale )ele sunt ale *ale% 'i ale *ale sunt ale )ele. Ioan +B%+C

04( 987 ale tale. 7u pleca să cauţi ceea ce de1a eşti.Dnsuşeşte-ţi-le, revendică-ţi-le, asumă-ţi-le.otul depinde de conceptul tău despre tine însuţi."eea ce nu revendici ca fiind adevărat despre tine nu poate fi realizat decătre tine.Promisiunea e, "ăci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel cen-are şi ce i se pare că are i se va lua. [Matei 25:29; Luca 8:18]

=,Puneţi-3ă şi pe 3ine la încercareE, zice !omnul 9avaot, ,şi veţi vedea căvoi desc*ide, la dorinţa voastră, stăvilarele cerului şi voi vărsa din belşug

binecuvntarea, spre binele vostruE>.3alea*i F%+C



Orice călătorie se naşte în Vis, creşte în Speranţă, se

maturizează în

Decizie, trăieşte în Planificare şi sfârşeşte în Eşec...

Pentru că uităm să acem

... Primul Pas!

Drumul spre stele trece prin poarta sufletului nostru.

+,//,Lasă oglinda şi sc*imbă-ţi c*ipul.Lasă lumea în pace şi sc*imbă-ţi concepţiile despre tine.

Puterea lumii vine din interior

7atura este un templu, iar noi suntem zeii. 7atura este un templu în care trebuie să intri si să spui ce vrei.Gndurile sau vorbele au putere în acest templu."eea ce î-ţi spui în gnd are putere asupra subconstietului9i crează situaţii în viaţa ta e2terioară.

7atura nu-i cere să crezi în for ele ei,"i să crezi în gndurile tale.!acă nu crezi că ai o putere pe care trebuie să o folosesti,

7atura nu va face nici o acţiune în locul tău.(a ascultă de gndurile noastre.

0dată ce dobndeşti putere interioară, poţi aspira şi la puterea e2terioară.

Dnsă niciodată invers.

Succesul nu este cheia fericirii. Fericirea este cheia succesului. Dacă îţi place ce faci, vei avea succes. – Michael Neil

SECRETUL SUPREM

nitierea % luminarea % esa!arsirea.MLT! LME N TR!IE"TE C A#E$!RAT EI #OAR E&IST!

Calatorie in 'u(con'tient"redinţa nu se întreabă / "redinţa ştie.

Subcon'tientul - operează prin intermediul sentimentelor 'i emoţiilor ,

este localizat în zona stomacului, find numit şi ple2 solarsau Hcreier abdominal> şi se ocupă de coordonarea funcţiilor vitaleale organismului.Supra!e1eaţi-!ă 1ndurile.0rice idee acceptată este trimisă de la creier spre ple2ul solar - numit şiHcreierul abdominal> - şi se va manifesta ca atare.#iecare gînd acceptat şi întreţinut în mod conştient este trimis de către creierspre ple2ul solar, creierul activităţii subconştiente, pentru ca aici să ia formăşi să fie manifestat în universul fizic!Prin post energia consumata de digestie se acumuleaza in ple2ul solar si setransforma intr-o lumina interioara care va *raneste fiinta.Po'tul e'te marele '-Se'am de'c)ide*te +,ESTE SA * Intrarea in -e'tera .ermecata a comorilor/Iată (u stau la uşă, şi bat. !acă aude cineva glasul meu şi desc*ide uşa, voi

intra la el, voi cina cu el, şi el cu 3ine.

oritomo as*i afirma in Puterea calmului ;!octrină 1aponeză<"almul este maestrulJ"almul este regulatorul ne-astîmpărului pasional."ontrolul pasional al emoţiilor se obţine prin disciplinarea automatismului.#ără calm nu e posibilă meditaţia.Impulsivii sînt oameni fără voinţă e2ercitată, care se găsesc deseori într-ostare de completă inferioritate faţă de semenii lor.

(i nu sînt niciodată stăpînii gesturilor lor şi nu se străduiesc să le controleze.#izonomia lor este întotdeauna o oglindă fidelă pentru uimirea, blamul,aprobarea sau nerăbdarea lor.4deptii "almului ştiu de unde iz!oră'te puterea de a voi şi nu uită săapeleze acolo ori de cite ori e nevoie de o disciplinare a instinctului.4 stăpîni gesturile, a poseda disciplina abţinerii, a impune o tăcere vorbelorgata să scape este o calitate a sufletelor mari, serioase, care nu se e2pun

primului venit şi nu se destăinuie decît celor socotiţi demni să apreciezenobleţea adevărată.

Pornirile pasiunilor, mînia, iritarea, impulsivitatea opresc claritatea minţii. inclipa mîniei, tot ce avem mai rău în noi iese la iveală.0amenii calmi nu sînt indiferenţi, după cum s-ar crede.. ei sînt pasionaţi dedomeniul frumosului, al adevărului, al dreptăţii, dar nu trădează starea lorinterioară.0amenii calmi ştiu cîtă forţă pierd e2teriorizîndu-şi emoţiile.(ste recomandată cea mai mare sobrietate în gîndire şi ; în vorbire<.

n!aţă să asculţi n tine tăcerea4Pe măsură ce vorbitorul se însufleţeşte, omul calm pare că înmărmureşte,retras în cetatea vieţii interioare pe care "almul o face ine2pugnabilă, elasistă conştient la e2altarea interlocutorului său obosit."el care ştie să-şi reţină cuvintele nefolositoare, cel care poate suprima oricee2clamare, orice gest zadarnic, î-şi măreşte rezerva energetică de care vaface mai devreme sau mai tîrziu o 1udicioasă întrebuinţare.

$are este al doilea creier5 $el de-al doilea creier al nostru ar "i6 sistemul di1esti!.

Sistemul di1esti! 7 8n uni!ers in centrul or1anismului

Sistemul di1esti! 9domneste” in "elul sau asupra corpului .ractul gastro-intestinal are un sistem nervos autonom)este, singura parte a corpului care poate functiona pe cont propriu.9e estimeaza ca sistemul digestiv are cca. +CC milioane de neuroni ;la fel demulti ca maduva spinarii< si cca. $C de neurotransmitatori / la fel de multi cain creier.0-;< dintre "ibrele ner!ului !a1 transmit semnale de la sistemuldi1esti! la creier% si nu in!ers.

3ulta vreme s-a crezut ca serotonina e Hapana1ul> creierului, dar descoperirimai noi au aratat ca, in realitate, la nivelul creierului se afla doar K-F dinserotonina organismului, in vreme ce C- se gasesteM (2act, insistemul digestiv."ercetarile medicale recente arata ca cel de Hal doilea creier> este implicatintr-o serie de afectiuni ; an2ietate, depresie, sindromul colonului iritabil,diabet za*arat, boala 4lz*eimer, boala ParAinson<In timpul e2ercitiului de respiratie, mintea ta ;constienta< ar trebui sa trimitaun mesa1 Ple2ului 9olar%*rezeste-te% prietene% am ne!oie de atentia ta.

Ii puteti cere sa vindece probleme fizice, legate de sanatate, de functionareaanatomica a organelor sau de gestionarea emotiilor negative%9=una% Ple>ule Solar, minte instictuala, asculta-ma.9unt mintea ganditoare cea care iti vorbeste.I-ti multumesc pentru tot ceea ce faci pentru mine.u lucrezi 1os, eu sunt aici sus, la pupitrul de comanda si amandoi lucram



pentru acelasi scop.I3P5(874 sa ne facem munca mai usoara si sa colaboram pentru o viatamai frumoasa pentru ca avem nevoie unul de altul.Ple>ul solar este un creier in!ersat: in creier materia cenusie este lae2terior iar substanta alba la interior, in timp ce in ple2ul solar substantacenusie este in interior iar substanta alba la e2terior.

Ple>ul solar diri#eaza toate "unctiile corpului "izic)de el depinde respiratia, eliminarea, nutritia, cresterea, circulatia, sistemulnervos.Prin intermediul ple2ului solar omul poate comunica intr-adevar cu8ni!ersul, fiindca ple2ul solar este conectat cu intre1ul cosmos.Marii conducatori '-irituali ai omenirii 'tiau a'ta„Faptele vorbesc mai bine decât cuvintele.”

?n !astul ora' @le>andria din ,1ipt ABras "ondat de catre @le>andru)acedon in anul 33C i.Dr.E% n timpurile n care era $entrul,ducaţional al /umii 6 noii ucenici trebuiau să postească C0 zileinainte de a "i admi'i in scolile ezoterice si initiatice.

#ilozofii antici din Grecia au pus pe primul loc dieta în educarea discipolilor.#ondatorii celor patru mari religii din ziua de astăzi, "reştinismul,Iudaismul, @udismul şi Islamul / au practicat postul ca un mi1loc de

comunicare cu !ivinitatea prin purificatrea corpului, minţii şi spirituluiMDnvăţături similare se găsesc aproape în toate religiile, vec*i şi tribale, ca şiîn filosofiile influente şi în codurile morale!

Zoroastru, marele profet persan, a învăţat şi practicat postul.La fel a făcut şi Platon, 9ocrate şi 4ristotel. Nipocrate / părintele medicinei,a considerat postul a fi un mi1loc natural deosebit de vindecare.Geniul Leonardo da Oinci a practicat şi susţinut postul.3arele filozof şi învăţător c*inez "onfucius a inclus postul în

preceptele sale.

og*inii din India şi indienii americani practică postul ca un mi1locde iluminare spirituală.

3oise, Ilie, !avid şi alţii posteau frecvent pnă la $C zile.Pe muntele 9inai, 3oise a primit Legea 3orală a celor +C porunci după un

post de $C zile .Isus a postit $C de zile în pustiu , inainte de a/şi începe marea 9a lucrare.

G*andi şi mulţi alţii au făcut la fel. 4cest om mic de statură a fost un uriaşspiritual.(l a condus milioanele de oameni de pe subcontinentul indian laindependenţă de sub Imperiul @ritanic, fără a trage măcar un singur foc dearmă şi în ciuda puterii şi influenţei sale el era total lipsit de aroganţă.Dn mod caracteristic, de ziua independenţei 9tatului India, G*andi nu a luat

parte la celebrările ce aveau loc în toată ţaraM, ci a petrecut acea zi în post şirugăciune.(l a adus lumină puternică acolo unde era întuneric!G*andi le-a spus oamenilor să postească şi să-şi purifice corpurile lor şiindiferent de circumstanţele în care se găsesc, ei vor găsi pace şi

bucurie pe pămnt.HPostul va aduce o renaştere spirituală celor dintre voi care îşi curăţă şi

purifică corpurile>, spunea el celor ce-l ascultau. HLumina lumii va ilumina interiorul vostru dacă postiţi şi vă purificaţicorpul.>In conte2t strict medical, postul se re"era la starea metabolica care seinstaleaza la orice persoana care nu a mancat nimic in decursul a 2C ore."ercetarile moderne nu au facut decat sa confirme beneficiile cunoscute dinvec*ime ale postului religios.B sumedenie de boli si de a"ectiuni dispar% to>inele si 1rasimile sunttopite% bolile de inima% diabetul% cancerul si procesul de imbatranire al

celulelor sunt mult intarziate si in putine cazuri dispar cu desavarsire.otusi, e2cesele, mai ales cele facute fara indrumarea si controlul unuidu*ovnic sau maestru spiritual, trebuie evitate.4sta deoarece postul negru care se intinde pe mai mult de K de zile poateduce la probleme serioase de sanatate.oar isus% =udda si S"intii Parinti ai =isericii Brtodo>e au putut "acecele C0 de zile de post ne1ru complet.

Pentru a-ţi asiura o stare !ună "e sănătate mănâncă puţin, respirăa"ânc, fii mo"erat #i menţine-ţi un interes în viaţă. - William Londen

4natomic vorbind, legătura dintre conştient şi subconştient se face prinnervul vag ;cel mai mare nerv cerebral<, care pleacă din zona cerebrospinalăşi a1unge în zona stomacului, unde se ramifică.

!e ce 5498L este cel mai bun medicament0amenii poseda doua metode 7aturale, Involuntare si !iferite de 9timularea 7(5O8L O4G, avand valoare terapeutica% 5498L si PL4798L.

4sa esteM in timp ce multi cred despre creierul lor ca fiind organul decomanda, de fapt intestinele transmit mult mai multe informatii creieruluidecat creierul transmite intestinelor .

7ervul vag este ruta fundamentala pe care o utilizeaza bacteriile intestinale pentru a transmite informatii catre creier .@acteriile voastre intestinale sunt parte activa si integrata a corpului vostru,si in aceasta calitate sunt puternic dependente de dieta voastra si vulnerabilela stilul vostru de viata.0ptimizarea florei intestinale, si prin aceasta a functionarii creierului, estemarele secret. ;mancati alimente fermentate si suplimente probiotice ,obligatoriu iaurt, patrun1el si usturoi <4limentele cu un conţinut ridicat de prebiotice ;inulina< sunt ceapa,usturoiul, cicoarea, prazul, bananele, sfecla, mazărea şi fasolea.

7u uitaţi% (vitaţi să mncaţi mncare reîncălzităJ

H0boseala vine din lupta fiinţei cu viaţa."nd te opui vieţii, 1udecnd, criticnd, mniindu-te, pierzi viaţa din tine şioboseşti, şi este şi normal, pentru că mergi contra curentului.Iubirea este curgerea vieţii.Pacea, liniştea, se obţin cnd laşi viaţa să curgă prin tine şi nu mai opuirezistenţă la ceva>.

Ple>ul solar este centrul puterii noastre.$onştientul - este responsabil de partea logică a lucrurilor şi care operează

prin intermediul creierului) Prin conştientul nostru cerem subconştientului,c*iar fără să ne dăm seama, încotro vrem să ne îndreptăm.. 3arele secret este că suntem conduşi de subcon'tient - acest colosincredibil responsabil de a accesa calea fericirii, bucuriei, prosperităţii şiiubirii.

In subconstient gasim sursa noastra suprema, 9inele 9uperior.3arile aspiratii, inspiratia geniala, viziunile intuitive, toate acestea emanadin subconstient.Oec*ii daoisti credeau ca organismul uman se afla sub controlul a douacreiere si nu a unuia singur.In afara de creierul pe care il cunoaste toata lumea situat in cap, ar mai e2istasi un Hcreier>situat in abdomen.

http://viataverdeviu.ro/sapte-feste-pe-care-ti-le-joaca-creierul/

http://viataverdeviu.ro/sanatatea-intestinala-intestine-fericite-minte-fericita/

http://viataverdeviu.ro/studiile-arata-ca-junk-food-ul-schimba-biochimia-creierului-si-creeaza-dependenta-la-fel-ca-si-cocaina/






http://viataverdeviu.ro/studiile-arata-ca-junk-food-ul-schimba-biochimia-creierului-si-creeaza-dependenta-la-fel-ca-si-cocaina/

#unctiile ple2ului solar afecteaza toate organele regiunii abdominale.Pentru daoisti, e2citatia este legata de inima ) mania de ficat ) nelinistea desplina / pancreas ) necazurile de plamani ) frica, de rinic*i.(motiile sunt ca niste adversari pe care !umnezeu ii trimite pentru a modera

ple2ul solar. !aca organele interne vor fi sanatoase si ec*ilibrate, emotiile vor fi si ele lafel, in mod cu totul firesc.

Pacea interioara nu poate fi impusa prin gandire sau rationament cerebral.(a provine dintr-o forta interioara, independenta de gandire."and ple2ul solar functioneaza bine, organele se refac foarte repede de peurma stressului si continua sa functioneze bine. 7umai daca acest ec*ilibru este distrus pot sa apara urmatoarele probleme%insomnie, *ipertensiune, boli cardio-vasculare, slabiciuni si crize cardiace,

infarct, bronsita cronica, infectie duodenala, ulcer, gastroenterita, gastrita,constipatie, diaree, lipsa absorbtiei ;intestin subtire<, dureri menstruale si alte probleme legate de ciclu, impotenta, etc.

Faceti de e>emplu acest e>ercitiu:Plasati-va mina pe ple2ul solar si in acesta pozitie adresati-va celulelorvoastre%"ereti-le sa remedieze tot ce nu merge in voi,dar multumiti-le de asemenea pentru treaba lor buna.(le va vor intelege pentru ca ple2ul solar diri1eaza toate procesele

inconstiente ale organismului% secretia, cresterea, circulatia, digestia,eliminarea, respiratia...Oeti putea astfel sa vorbiti celulelor voastre, sa fiti intelesi de ele si aceastacu atit mai mult cu cit credinta si puterea gindului vostru vor fi mai mari.

Pentru picioare e c*iar indicat a le spala in fiecare seara in apa cea maicalda pe care o puteti suporta, pentru ca o baie a picioarelor are o influenta

buna asupra ple2ului solar.

3aestrul Peter !eunov a indicat o formula pentru a o recita in momentulculcarii% se recita aplicind palma miinii drepte la nivelul ple2ului solar si cudosul miinii stingi asezate in spate, tot la nivelul ple2ului solar. 4ceastaformula este urmatoarea%

umnezeu este in mine Lumina .Spiritul meu este caldura .

,u sunt bunatatea .3ai puteti spune inca% Qumnezeul meu% in1aduie-mi in aceasta seara samer1 la scoala *a de ubire% de intelepciune si de ade!ar% pentru a in!atasa ser!esc cel mai bine cauza *a% pentru ca mparatia *a si reptatea *a

sa coboare pe pamint.+SB)+@

In loc sa luptati ore intregi impotriva insomniei, fortindu-va sa inc*idetioc*ii pentru a adormi, propuneti-va ideea ca v-ati decis sa veg*eati.

5amineti culcat, dar tineti oc*ii desc*isi in intuneric cu intentia ferma de aramine astfel toata noaptea, cu constiinta treaza) veti constata ca sunteti pecale sa atipiti.

In acel moment treziti-va si fortati-va sa pastrati oc*ii larg desc*isi. 7umai astfel somnul va veni foarte repede, in timp ce daca incercati sainc*ideti oc*ii, nu ve-ti reusi sa adormiti.

4lte metode%

a< @autul de apa calda.

b< 3asarea ple2ului solar in sens invers acelor de ceasornic.

rezirea celulara

OSO de'-re -o't!e cte ori ii post, corpul nu mai trebuie să muncească să digere *rana.Dn acest interval, corpul poate munci pentru a elimina celulele moarte .ito2inele."nd nu mai punem corpul la treabă, adică nu-l mai for ăm să-.i consumeenergia cu digestia, corpul începe să se auto-curee .i să repare ce e de

reparat, adică să se vindece.Bbser!ă-1i corpul cnd ii post.e simi mai energic, mai tnăr, mai viu.Pe de altă parte, dacă nu te-ai *rănit gre.it, nu e neapărat nevoie să poste.ti.

4tunci cnd mncaţi peste măsură, încura1aţi fermentaţia şi putrefacţia,stricaţi armonia şi favorizaţi dezvoltarea milioanelor de microbi înintestinele dvs.ratamentul prin înfometare oferă întregului sistem nervos şi creierului oodi*nă binefăcătoare."orpul este curăţit de to2ine, iar ţesuturile şi glandele sunt refăcute.0di*nind creierul oferim o bază pentru tratamentul bolilor neuropsi*ice>.Postul a fost, utilizat ca tratament psi*iatric în 984.Persoane cu afectiuni grave au fost tratate într-un spital, prin post ;utilizndnumai apă distilată< timp de +R M &+ zile de către un psi*iatru din "aliforniade 7ord, conform unui raport din +BK.Postul a fost, de asemenea, utilizat la tratamentul diferitelor boli în 9pitalulGeneral din P*iladelp*ia. 3ulte spitale şi instituţii medicale de vrfurmăresc rapoartele cu rezultatele acestora.

Paul ". @ragg a supraveg*eat postul multor mii de persoane în ultimii RC anicu rezultate desemnate adesea ca miraculoase şi încura1atoare.!e fapt, ştiinţa medicală nu face altceva dect să redescopere tratamentul

prescris de părintele medicinii / NSpocrate / însăşi reţeta naturii Mmiracolul postul

Po'tul e'te marele '-Se'am de'c)ide*te +,ESTE * Intrarea in -e'tera .ermecata acomorilor/

POSTL TREZE"TE MINTEA !

Post G practicarea abstinenţei de mncare pentru scopuri spirituale în moddeliberat.” (Derek Prince)

,stera C G oţi au postit şi s-au rugat trei zile fără mncare sau apă.Isaia a descris postul ca plăcut lui !umnezeu Asaia ;H:I-J2E.4ici este o legătură strnsă între post şi restaurarea oamenilor de către!umnezeu.!umnezeu caută oameni care vor posti şi se vor ruga A,zeciel 22:30E@iblia ne spune că !umnezeu a indicat o dietă ideală în grădina (denului.4ceasta sună astfel%

-Iată că v'am dat orice iarbă care ace semin&e şi care estepe a&a

între$ului păm)nt, şi orice pom care are în el rod cusăm)n&ă/ aceasta să fe *rana voastră!0

Prin post se reface legătura noastră cu !umnezeu.Komani JC:JL - "ăci Dmpărăţia lui !umnezeu nu este mncare şi băutură, cinepri*ănire, pace şi bucurie în !u*ul 9fnt.;emotii pozitive<5omani +$ %+. 4sadar, sa urmarim lucrurile care duc la pacea si zidireanoastra.5omani +$ %K+. @ine este sa nu mananci carne, sa nu bei vinPostul este c*eia care desc*ide magazia de energie a naturii.4ceasta atinge fiecare celulă a corpului, organele interne şi generează forţelede viaţă.

7imeni nu o poate face în locul dvs. , ea este o sarcină personală pe carenumai dvs. o puteţi îndeplini.

7imeni nu poate mnca pentru dvs.rebuie să ştiţi că din toate suferinţele umane sunt cauzate de mncareagreşită şi nenaturală.

Dn viaţa mea personală ca şi în vieţile altor elevi de-ai mei care au fostconştiincioşi şi persistenţi în programul lor de post,au fost desc*ise mari porţi mintale şi spirituale

!upă un post de +-F zile veţi observa că se ridica un văl negru de pe minteadvs.4stfel, îl vedem pe marele Pitagora cernd ucenicilor săi sa posteasca $C zileînainte de a putea fi iniţiaţi în secretele învăţăturilor sale filozofice oculte.Pitagora susţine că minţile ucenicilor săi puteau fi purificate şi limpezitenumai prin post

Halia este linia vieţii dvs. şi totodată şi linia vrstei dvs.>Oreau să înţelegeţi faptul că şi dacă ţineţi numai cte + zi de post pesaptamana contribuiţi la purificarea întregului dv. corp!

1i cea mai minunată răsplată va asteapta0c*ii dvs. devin mai luminoşi, toate simţurile naturale ale corpului par să fiemai ascuţite J!upă un post, *rana dvs.are un gust mai bun, iar fructele şi legumeleau un gust att de plăcut pentru că aveţi acum un simţ revitalizat al gustului.

"ei mai mari doctori din 984 m-au declarat nevindecabil / fără speranţă.!ar prin bunătatea lui !umnezeu, eu am fost îndreptat spre !r. 4ugust5ollier din LeSsen, (lveţia, cea mai înaltă autoritate ;în viaţă pe atunci< în ce

priveşte *elioterapia ;tratamentul prin soare<.9us în 4lpi, !e. 5ollier a e2pus corpul meu slab şi bolnav la razelevindecătoare ale soarelui şi m-a *rănit cu o mulţime de legume şi fructecoapte la soare şi iată J 9-a întmplat un miracol.Dn doi ani eu am fost transformat, dintr-un om pe patul de moarte, într-unom vital şi puternic, iar astăzi, la & de ani, cnd scriu aceste rnduri, eu suntîncă un om sănătos şi puternic.

@*,+*,5ectul are funcţia de a elimina materiile fecale din organism.3asele de putrefacţie reţinute aici conţin multe to2ine şi bacterii , de aceia

pentru a prote1a organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reţea venoasăfoarte bogată, care colectează toate aceste substanţe to2ice şi le transferă

prin vena portă in ficat unde sunt neutralizate.Oenele inferioare ale rectului nu se varsă in vena portă ;spre ficat<, ci in venacavă ;spre inimă<, deci sangele nu trece imediat prin ficat pentruneutralizarea to2inelor, ci se varsă in atriul drept, iar de acolo prinventriculul drept a1unge in plămani.4şadar, menţinerea in curăţenie a rectului este o garanţie pentru sănătatea

plămanilor, şi prin urmare a rinofarofaringelui.; si nu numai a lor<

Intelepciune populara a remarcat faptul ca sunt Hoameni cu fundul in sus>sau Homeni care gandesc cu fundul>."and veti intelege cum straturile de to2icitate v-au indepartat tot mai mult decine sunteti cu adevarat, atunci va ve-ti da seama si care este radacinafundamentala a tot ceea ce inseamna lipsa starii de bine.

%icro!iomul – fiinţele care trăiesc în noi, controlân"u-ne viaţa

3ultă vreme oamenii de ştiinţă au crezut doar creierul trimite semnale =în 1os> catre tractul digestiv.4bia de cteva decenii, cercetătorii au început să înţeleagă că e vorba despre

o comunicare bidirecţională% sistemul digestiv acţionează şi el asupracreierului.Iar o parte şi mai recentă, şi mai incitantă, şi mai misterioasă a noii înţelegeria acestei influenţe implică nu numai tubul digestiv în sine, ci şi pe=locuitorii> săi% acele trilioane de fiinţe microscopice / microbiomulintestinal / care trăiesc în noi şi ne influenţează profund sănătatea.

5emarcabile descoperiri din ultimii ani sugerează că ele ne pot influenţac*iar comportamentul, sănătatea mentală, poate c*iar inteligenţa."ercetătorii abia au întredesc*is uşa spre spre acest nou şi fascinant domeniual cunoaşterii fiinţei umane, dar iată cteva date care arată că suntem, cu trupşi spirit, tributari acestor minusculi locuitori ai propriului nostru corp /microorganismele ce vieţuiesc în noi şi ne fac să fim aşa cum suntem.3icrobii nu domină doar planeta, însă, ci şi pe noi, oamenii.Puţini ştiu că în corpul fiecăruia dintre noi e2istă de +C ori mai multe celulemicrobiene dect celule care compun organismul uman, iar numărul genelormicrobiene îl depăşeşte de +C de ori pe cel al genelor umane.oate aceste fiinţe care trăiesc în corpul nostru şi pe suprafaţa sa formeazăun ecosistem ce poartă numele de =microbiom>, iar simbioza acestor micifiinţe cu celulele umane dă naştere unui veritabil =super-organism>.5elaţia noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică% în

sc*imbul *ranei, ele ne a1ută să digerăm alimentele, să producem vitaminelede care avem nevoie şi să ne întărim sistemul imunitar.4tt de mare este importanţa acestor comunităţi de microorganisme în viaţanoastră, înct unii cercetători le consideră un =al doilea genom>, asemănnd

profunda lor influenţă asupra organismului uman cu cea e2ercitată de gene.Influenţa microbiomului intestinal asupra funcţionării creierului şi asupra

psi*icului uman.@*,+*,"oloniile de to2ine si bacterii ne conduc mintea , ne influienteaza gustul,

pofta de mancare , dorintele si comportamentele , evolutia si viata.(le secreta substante care a1ung in creier si ne obliga sa le intretinem, sa le*ranim si sa avem acele comportamente care le a1uta in dezvoltarea lor.Prin post inlaturam aceste obstacole iar mintea , gustul , pofta de mancare ,dorintele ,evolutia si bucuria vietii sunt dictate direct de catre intereselecelulelor corpului nostru.Deci acum putem ale$e cui slu2im!

9c*imbările în alimentaţie şi administrarea anumitor medicamente ;precumantibioticele< afectează microbiomul, ceea ce poate influenţa funcţionarea

întregului organism, iar cunoaşterea acestor efecte este importantă în terapie.(ste posibil, cred cercetătorii, ca în viitor vindecarea bolilor şi menţinereasănătăţii să nu implice manipularea genelor, ci mai curnd acţiuni asupramicrobiomului, prin sc*imbări subtile în alimentaţie şi o atenţie mai mareacordată prescrierii anumitor medicamente, precum antibiotice şi steroizi.



#ie că e vorba despre iaurt, despre băuturi răcoritoare sau despre penicilină,fiecare dintre ele produce modificări la nivelul comunităţilor demicroorganisme care trăiesc în noi>, spune medicul Gerald ?eissmann.

rezirea celulara este o calatorie minunata de autoiluminare.!andu-le celulelor *rana potrivita, ne trezim potentialul de a intra in legaturacu intelepciunea universala.9i, desi pentru fiecare dintre noi drumul spre casa este diferit,el ne poarta pe toti spre un e2taz pur.4-ti inteles cum sa reveniti singuri la armonie.9titi cum sa va conectati, cum sa va treziti celulele si aveti instrumentelenecesare pentru a transforma asta in realitate.!eci, ce aveti de facut de aici inainte

Komani C:20-22 - Să nu nimice'ti% pentru o mâncare% lucrul lui umnezeu.rept !orbind% toate lucrurile sunt curate. *otu'i% a mânca din ele% când"aptul acesta a#un1e pentru altul un prile# de cădere% este rău.=ine este să nu mănânci carne% să nu bei !in 'i să te "ere'ti de orice lucru carepoate "i pentru "ratele tău un prile# de cădere% de păcătuire sau de slăbire.?ncredinţarea pe care o ai% păstreaz-o pentru tine% naintea lui umnezeu.Ferice de cel ce nu se osânde'te sin1ur n ce 1ăse'te bine.

"ura1ul, vitalitatea, energia, rezistenţa, însufleţirea şi vigoarea nu sunt stărimintale pe care le comandăm după dorinţă, ci sunt e2presia mintală a stării

fizice.Postul purifică toate cele $C trilioane de celule ale corpului, inclusiv pe celeale creierului.4tunci cnd creierul este lipsit de otrăvuri to2ice mintea este liberată ,

psi*ologic şi spiritual.(a este lipsită de frică, plictiseală, singurătate, tensiune şi teamă.(a poate înfrunta orice problemă a vieţii şi poate lua decizii înţelepte.(a poate găsi o mai adncă mulţumireM bucurndu-se de o viaţă mai plină,mai fericită şi plină de sens.

Postul este un tranc*ilizant natural, fără nici un singur efect secundar.8n creier purificat prin post dă un beneficiu mult mai mare dect orice altăinvestiţie.Dncepeţi astăzi J Oa spune c*iar Paul C. Bragg

7nal&ă'te su(ete , asemenea frului de iarbă ,De sub talpa ăpturii tale,



"ă vezi măre&ia rostului şi splendoarea $loriei ce te aşteaptăC*iar înainte de a porni pe drumul devenirii.

Dumnezeu te vrea bogat Si fericit.

H!umnezeu este fericit, asa ca daca vrei sa fii in acord cu !umnezeu,"ii "ericit% pentru ca de cate ori esti fericit, esti in pas cu !umnezeu)de cate ori esti nefericit, iesi din ritmul lui !umnezeu).8n om nefericit nu poate sa fie un om credincios.Lasa religia sa te invete cum sa canti si cum sa dansezi si cum sa te bucuri deviata.

#a astfel incat religia sa fie o religie afirmativa, o religie pozitiva, o religie afericirii, a bucuriei, a e2tazului.’’

În lume nu contează ce eşti,

ci numai ceea ce faci cu faptul că eşti, ceea ce eşti.

Fie ca nimic să nu răm)nă aşa precum este"i nici un lucru să nu devină ceea ce a ost,Pentru ca orice re)ntoarcere la izvoare

"ă $ăsească mereu apa vie&ii proaspătă!

Zmbeste ori de cte ori ţi se întmplă ceva"e nu ai fi vrut si vei trece peste toate.Zmbetul distruge orice rău si orice obstacol în faţa ta.

7imic nu rezistă forţei zmbetului.

#ericirea si nefericirea sunt doar în mintea ta.!acă crezi că esti nefericit, esti nefericit.

!acă crezi că esti fericit, esti fericit.!acă crezi că esti sărac, esti sărac.Dn concluzie depinde ct de bogat si fericit te crezi.@ucură-te de lăsarea serii.@ucură-te că e2istă noaptea.@ucură-te că e2isti.@u trecut mii de ani ca să e>isti tu acum.



( o întmplare, dar e ceva unic. 7u toţi au ocazia să e2iste.#ii curios de ce ai e2istat si găseste un sens al tău.9e poate să nu fie nici un sens,!ar sensul tău este pacea si fericirea ta9i al celor lngă care trăiesti.#ericirea si nefericirea T nu pot e2ista una fără alta.ransformă orice rău în bine si te vei întlni cu fericirea.H7u crea durere în prezent>, spunea autorul (cA*art olle.

De la vis la împlinire calea nu-i cu nimic mai lungă

Decât cea de la vis la deznădejde.

Numai că prima urcă, pe când cealaltă coboară.

De aceea şi ajungem atât de repede acolo jos:

Pentru că nu trebuie să facem nimic – şi asta facem cel mai

bine.

“ Oamenii nu sunt prizonierii destinului, sunt prizonierii proprieiminţi ” Roosevelt

0amenii nu acceptă să-i 1udeci sau să-i critici.!acă îi 1udeci sau îi critici, pierzi toată puterea asupra lor.4i putere asupra oamenilor numai dacă le acorzi o valoare.Poţi să folosesti aceasta putere *ipnotică a acordării de valoare pentru aa1unge unde vrei.

4preciază totul ca si cum tu ai fi creat lumea asta si estiresponsabil pentru tot)

!acă nu crezi că ai putere de alegere în fiecare moment,

3intea nu-si vede propria putere% nu-ţi vei vedea oportunitatea de a face cevrei în orice moment.Oei crede că esti supus unei forţe a destinului.Oei crede că nu poţi sc*imba nimic din tot ce ţi se întmplă.4ceastă credinţă că nu poţi sc*imba nimic pentru că e2istă un destin

programat îţi va lua toată puterea mentală si toată puterea de decizie.



7u lăsa să treacă timpul fără să faci ceva care să-ţi aducă ceva pe viitor. 7umai cei care î-si investesc timpul într-o activitate vor fi răsplătiţi.Dncepe în fiecare moment să faci ceva care te va duce unde vrei.impul pierdut este pierdut pentru totdeuna.0rice clipă care nu o investim în prezent este pierdută.

7umai această clipă ne poate salva.

Ia-ţi o pauză si priveste cum trece timpul.

Pace, pace, pace.Oa multumesc ca sunteti aici.9a aveti o zi plina de bucurii, o zi a tuturor posibilitatilor, si fiti atenti,desc*isi, conectati.9tati constienti de vastitatea spatiului interior.

"u cat patrundeti mai mult in launtrul vostru, cu cat sunteti mai constienti deceea ce este in voi, cu atat mai mult veti vedea altfel lumea.!aca vreti sa vedeti lumea altfel, faceti ascensiunea spatiului interior.Oederea voastra va deveni mai buna, mai buna, mai buna.Pana cand, tot ceea ce vedeti va deveni o energie unitara, atotputernica, cesustine intregul 8nivers in 1ocul sau.Invatam apoi sa ne 1ucam, co-creind cu 8niversul cele mai frumoase energiidin acest 1oc. Uocul divin. 9a aveti o zi minunata fiecare.(u sunt foarte entuziasmat de noua zi.3a rog ca si voi sa fiti.

3a rog sa am oc*i noi, oc*i ai fiintei interioare, care sa-mi permita sa vadmai mult in spatiu.3ai multa frumusete, mai multa lumina, mai mult adevar, mai mult din 9ine.(ste momentul vostru sa va desc*ideti spre ceea ce este mai bun in voi.Lasa-ti ca lumina din voi sa se elibereze. Lumina dragostei, a intelegerii, acompasiunii, a bunatatii.(ste o noua zi. (ste un moment nou. M M

8niversul poate să îţi dea orice putere.Gndeste-te ce vrei si cere puterea de a face acel lucru."ere puterea de a fi fericit, puterea de a avea bani, de a-ţi lua o casă, de a-ţilua o masină sau puterea de a-ţi găsi pacea sufletească.Puterea vine la cel care o observă.H 4 avea puterea înseamnă să fi constient de ea > "*arles Naanel



7oi nu suntem sclavii stărilor noastre interioare, ci creatorii lor.4 deveni adevăraii stăpni ai spaiului nostru interior presupune conştienţa,

prezena .i transparena faă de orice articulare a spaiului interior.

Practica 5espiraiei "on.tiente .i a Prezenei oferă accesul cătreadministrarea întregului spaiu interior .i desc*ide por ile "reaiei"on.tiente de 5ealitate.

0bservati) observati cu obiectivitate.9i aduceti dragostea in spatiu.!ragostea este o energie magica.!in momentul in care o aduceti in spatiu, o simtiti ca pe o energievindecatoare / reconfortanta,

(a conduce în cele din urmă către descoperirea e2traordinară că 5ealitateanu este .i nu a fost niciodată străină fiinei noastre, că realitatea este o parteintegrantă din fiina noastră mai largă .i, mai mult dect att, este o refle2ie

permanentă a ceea ce suntem pe dinăuntrul nostru.4plicaiile acestei descoperiri sunt enorme.

5ealitatea nu mai pare străină .i guvernată de legi imuabile, ci începe sărăspundă atitudinilor noastre con.tiente, alese în interior.

!acă vrei să fi bogat, vei începe să te comporţi ca oamenii bogati .

"nd esti constient de tine si de gndurile tale, creierul are putere de creaţie."eva se întmplă în minte cnd îţi gndesti propriile gnduri.#recvenţele de curent prind putere si ies în spaţiu.

8niversul presupune că atenţia ta este concentrată e2act asupra a ceea cedoreşti - şi îţi furnizează, cu bunăvoinţă, mai mult din acelaşi lucru.

Universul este conectat la gândurile si sentimentele noastre.eea ce sim!im creaz toate întâmplrile zilnice.

!acă ai cura1, toate usile se vor desc*ide în faţa ta.!acă îţi creezi un comportament, o atitudine si o privire indestructibilă, veia1unge unde vrei tu.otul este să ai încredere în propria minte si propria putere.!acă rămi nemiscat în faţa vieţii si domini cu mintea si privireaorice îţi iese în cale, ţi se va face loc să treci.



"oncentrează-ţi mintea spre ceea ce vrei.9pune-i minţii tale unde vrei să te ducă.0amenii de obicei se opresc din cauza propriilor gnduri.

7u te gndi la lucrurile care ar putea să te oprească, gndeste-te laceea ar putea să te ducă mai departe.

7u e2istă limită a ceea ce poţi să faci. 7u împiedica propria minte ca să te ducă unde vrei.otul este să-ţi alegi drumul si să faci primul pas.

,motiile reprezinta limba1ul pe care il folosim pentru a comunica cuuniversul) iar universul ne trimite intotdeauna inapoi, ceea ce primeste de lanoi.

#cest univers îţi va da e$act cât ai puterea să iei.

Dacă crezi că nu poţi obţine niciodată un milion de dolari nu!l "ei obţine

niciodată# $mportant e %ă crezi %i %ă te "ezi de&a 'n po%e%ia lui#

(2perientele pe care le traiti sunt intotdeauna o refle2ie a modului in care!a simtiti. 3odul in care va simtiti va este g*idul / simplu, dar puternic / pentru ceeace atrageti in realitatea pe care o traiti.

4tenţia este o formă de conştientă rela2ată şi intrebătoare, care vă aduce în

timpul prezent. In aceasta stare veţi găsi pace şi vă veţi elibera de stres -şi tot aici este locul în care emisfera dreaptă a creierului este dominanta.

4tunci cnd creezi spa1iu 6i lini6te în viaa ta e.ti conectat la ce eimportant, poi să creezi orice, să iube.ti să fii iubit să construie.ti relaii, săfaci bani, trăie.ti o viziune susinut de divinitate."reierul nostru are puterea să creeze situaţii si întmplări.3intea are puterea să miste lucrurile în direcţia în care gndim.3intea ne clădeste propriul destin.

7u e2istă un destin determinat dinainte, ci unul făcut de noi.8rmăm un drum în funcţie de ce ne dictează creierul în fiecare clipă.

$uvântul me"itaţie tra"us "in latinescul &me"iari,& înseamnăliteral &a se reintoarce in centru&

Incepem meditatia noastra.9a cautam sa mergem in acel spatiu aflat dincolo de atasamente si aversiuni.(ste un spatiu din constienta noastra) un spatiu al observarii, al iubirii, aleliberarii de toate ;gi1ile<.

!oar lasati sa plece toate de la voi. #aceti sa aiba semnificatie aceasta vorba%sa plece toate de la voi.!in momentul in care intradevar lasati sa plece toate ;gri1ile< din voi, sunteticapabili sa simtiti intradevar pacea in spatiul interior. 9a simtiti pacea.4 le lasa sa plece toate inseamna sa stai doar cu ce este.0rice vedeti ca vine spre voi, doar acceptati ca este acolo.

7oi putem face alegeri in moment) momentul este plin de posibilitati.Nai sa alegm sa fim doar linistiti. 9a fim linistiti intr-un fel iubitor.9a fim linistiti, in pace) nimic nu vine sa ne preseze."*iar daca este dificil acum, mentineti noua posibilitate.

3editaţia concentrării este simplă% î-ti rela2ezi corpul din cap pnă în picioare şi apoi te concentrezi pe propria respiraţie.!e fiecare dată cnd e2piri, repeţi un cuvnt sau o frază pe care ai ales-o.

0data cu propria ta trezire, vei vedea ca intreaga lume este trezita.4cesta este parado2ul divin.4tunci cand tu intelegi ca esti Infinitul, intelegerea nu se mai face prin minte

sau ganduri, ci din 9inele care nu poate fi pus in cuvinte.rezirea ta se produce , accepta invitatia si recunoaste ca u de1a te-ai trezit,si c*iar asa si este.

Oisele oamenilor sunt aripi cu care acestia zboara spre cer.

7u pune realităţii întrebarea% H!e ce>. Dntreabă-ţi visele% H!e ce nu>.George @ernard 9*a:

B Dacă ai un vis, trezeşte'te şi urmează'lB

()iitorul aparț ine celor care cred 'n *rumu%ețea "i%elor lor#( (leanor 5oosevelt

"Viaț a adevărată este atunci când suntem trezi în vise." NenrS !avid *oreau

"el ce priveste in e2terior, viseaza) cel ce priveste in interior, se desteapta.

http://cunosc.ro/citate-de-george-bernard-shaw/

http://www.citatecelebre.net/citate-vise/anonim-80/

http://www.citatecelebre.net/citate-vise/eleanor-roosevelt/





http://www.citatecelebre.net/search/Eleanor%20Roosevelt

http://www.citatecelebre.net/citate-vise/henry-david-thoreau-3/



http://www.citatecelebre.net/search/Henry%20David%20Thoreau

http://cunosc.ro/citate-de-george-bernard-shaw/

http://www.citatecelebre.net/citate-vise/anonim-80/


http://www.citatecelebre.net/search/Eleanor%20Roosevelt


http://www.citatecelebre.net/search/Henry%20David%20Thoreau

!acă e2istă o forţă a binelui si una a răului, nu ne interesează în aceastăcarte. !acă aceste forţe e2istă si ascultă de puterea noastră metală este unlucru incredibil T înseamnă că au fost create pentru noi.

Identificaţi oportunităţi şi soluţii permanent.4 visa, asta-i fericirea) a astepta, asta-i viata.

#iecare om are ceva interesant si poţi învăţa ceva de la el.#iecare om va sti mai bine ceva ce tu nu sti pentru că are altă e2perienţă deviaţă.!acă vezi totul si prin prisma vieţii altora, vei avea mai multe viziuni si ovei alege pe cea mai bună din ele.4cceptă toată părerile care ţi se spun si pe urmă alege ceea ce crezi că e mai

bine pentru tine.

Oei face multe greseli, dar aceste greseli te vor duce e2act unde trebuie.Oiaţa înti îţi arată ce nu trebuia să faci si pe urmă îţi va arăta pe unde să oiei si îţi va desc*ide usa secretă T dacă păstrezi un ţel in minte.4sa funcţionează creierul% trebuie să facă greseli ca să înveţe si pe urmădevine pregătit ca să primească tot ce a căutat.

7u te teme de viaţă sau de ce vor zice oamenii% nimic nu se întmplă dacăîncerci să faci ceva.oate aceste mici încercări ale tale vor desc*ide usa principală.

raim intr-o epoca in care distanta dintre vis si realitate se micsoreaza cu oviteza uluitoare.Oisul este un microscop prin care privim la manifestarile ascunse din sufletulnostru.; universul interior <

(şti responsabil pentru ceea ce ai fost.(şti responsabil pentru ceea ce eşti.(şti responsabil pentru ceea ce vei fi.

(şti pregătit să-ţi asumi responsabilitatea sau nu

"ea mai cunoscută rugăciune din lume% e rog, !oamne, a1ută-mă.

Uocurile 9uccesului3ai sunt o mulţime de 1ocuri pe care le poţi 1uca.

Printre 1ocurile de succes menţionez% Uocul Provocărilor, Uocul 0ptimistului,Uocul !isciplinei, Uocul (fortului, Uocul Inovaţiei, Uocul 5esponsabilităţii,

Uocul (2celenţei, Uocul 9ensului, Uocul medierii, Uocul 0biectivelor ,Uocul9oluţiei, Uocul 4ntreprenorului, Uocul Lucrului bine făcut , UoculPerfecţionării, etc.!upă cum observăm sunt foarte multe 1ocuri pe care le putem 1uca. 9untmulţi oameni care le 1oacă. Probabilitatea de a cştiga aceste 1ocuri estesimilară cu intensitatea entuziasmului.

!rumul cel mai scurt este să gresim, dacă avem un ţel în minte. 7umai asa vom a1unge să facem un lucru bine.Greseala e o cale de perfecţionare în cunoastere."ine nu a gresit, nu are de unde să stie să facă un lucru pnă nu l-a întors petoate părţile.

Interiorul nostru desc*ide usile e2terioare.

7umai ce gndim si credem ne va duce acolo unde vrem.4utorul 3arc 4llen spunea că dacă ne punemîntrebarea potrivită, va veni si răspunsul corect.oate răspunsurile apar în mintea noastră dacă ne punem întrebările.

7ici un răspuns din e2terior nu intră în mintea noastră dacă noi nu-l putemdescifra în interiorul nostru.

,u Sunt% 0 declaratie despre cine esti tu.,u Pot: 0 declaratie despre potentialul tau.

,u oi: 0 declaratie a sc*imbarilor pozitive din viata ta.;intentii<"*eia supravieţuirii şi a prosperităţii în vremurile sc*imbării este înţelegereafaptului că vii-torul nu e ceva ce ţi se întmplă, ci propria ta creaţie.

!acă crezi că totul este QposibilQ, atunci puterea se activează.

0are cum faci slefuiesti diamantul din tineDţi dau un indiciu% permite-i să strălucească.

3ai gndeste-te la ceva% în tine nu-i un diamant, e o comoară întreagăJJJ

7u poţi face lucruri mari avnd aşteptări miciJ5eţine% !oar avnd aşteptări mari, poţi face lucruri mariJ9copul este ca pnă la urmă, Oisătorul, 5ealizatorul şi "riticul să se pună deacord şi să fie toţi mulţumiţi.

u esti 1udecator , gardian si victima dupa cum tot tu esti salvator , salvat sieliberat.Intenţia nu este altceva dect o altă formă de energie.Personal, o consider o formă de energie mentală direcţionată.!at fiind că (nergia "ampului 8niversal este inteligentă, ea are capacitateade a asculta sau de a coopera cu intenţia.Oindecătorii din vec*ime cunoşteau acest concept.(i ştiau că 8niversul este alcătuit dintr-o energie inteligentă capabilă sărăspundă la intenţiile noastre.

ntentie si limba#Pentru a e2perimenta stabilirea intentiei incearca sa-ti spui urmatoarele trei

propozitii%+. „Sper ca astazi sa-mi placa cina.>; 0bserva modul in care gandesti si

traiesti de fapt asta- imagini,voci interioare si sentimente<.K. =reau ca astazi sa-mi placa cina.> ; 0bserva imaginile, voceainterioara, sentimentele< / "e diferenta este fata de cazul primei intrebariF. =ntentionez ca astazi sa-mi placa cina.> ; 0bserva imaginile, dialogulinterior, sentimentele< / "e diferenta este fata de cazul primelor douaintrebari

="nd te vei *otărî să faci un lucru, lucrul îl vei izbuti şi lumina va străluci pe toate drumurile tale>, Iov KK%K&V.5egula naturii este să-ţi spui în gnd ce vrei de la tine si de la viaţă si cegndesti te va îndrepta spre ţelul tău.

H Lucrurile mici devin mari cnd cineva le observă> Louis 4gassiz

Bucuria este ceia tuturor viselor voastre.

Legătura conştientului cu supraconştientul se face numai după cesubconştientul a dat Hcomanda> conştientului - Hserveşte>, comanda preluată

prin energia gndului care de1a s-a pus în mişcare.8niversul a primit comanda dumneavoastră şi realitatea urmează să apară caformă materială vizibilă.

(2istă o formulă formată dintr-un cuvant unic pentru fiecare lucruJQ!uminică, +C martie ++, la pranz, cuvantul imi căzu in braţe din cer.L-am strans la piept şi l-am imbrăţişat ca pe un semn, ca pe un paşaportdivin, ca pe o inspiraţie superioară."uvantul părea să fie viu şi, ca orice spirit viu, mi-a spus cu incredere şi fărăurmă de indoială%

,u sunt $8@+*8/ care iţi spune cum să a#un1i "ericit pe acestPământ."uvantul magic care mi-a picat din cer in acea zi mi-a revelat formula

perfectă ca să mă bucur de viaţă, scopul prim şi imediat al fiecărui om."uvantul era familiar şi e2traordinar de obişnuit% )PK,8+M.

..0mul e nascut pentru a trai ca Ingerii.Lui i-a conferit atal "eresc mostenirea sa, pentru ca el sa construiasca5egatul "erului pe pamint.atal "eresc e in noi si noi sintem in (l.EE/ ,!an1elia ,seniana

=O-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria 3ea să rămnă în voi, şi bucuria voastră să fie deplinăH ;Ioan +.++<.

9ecretul sc*imbării...concentrează-ţi toată energia nu pe combatereavec*iului, ci pe crearea noului. ;9ocrate<

8niversul susţine inclusiv convingerile noastre legate de noi înşine.!acă suntem convinşi că nu putem face ceva,el susţine această convingere, iar noi nu reuşim să facem ceea ce ne-am

propus.

( vremea unui nou inceputJata cu scuzele% de azi incepi sa traiesti !iata asa cum iti place4Q"ea mai buna zi din viata ta este aceea in care decizi ca viata ta iti apartinetie. #ara scuze si prete2te. #ara cineva pe care sa te poti spri1ini , baza sau pecare sa-l poti acuza. !arul este al tau - este o uimitoare calatorie - si numai



tu esti responsabil pentru ceea ce traiesti.4ceasta este ziua in care viataincepe cu adevarat.Q @ob 3oa:ad

Oiata simpla presupune sa fii pe deplin prezent aici si acum. 7u astepta ziua de maine pentru a intalni fericirea / invata sa o gasesti intoate activitatile si placerile simple care alcatuiesc o zi.

#luieră... din cnd în cnd) sari in sus de zece ori pe zi ) fugi şi dansează,c*iar de eşti singur) găteşte-te uneori, c*iar daca nu ai unde merge...doar

pentru a trezi putin speranţa, indiferent de cat de prosteşti sau rupte de restullumii ar putea părea acţiunile tale.

0amenii au început să cînte înainte de a vorbi.4şadar, de ce omul cîntă

Dn timpul cîntului omul devine el însuşi.="e şopteşti atît de tainic u, izvor de cînturi dulci>.(Mihai Eminescu)

#las*-uri magice apar in neant, prietenii sunt c*emaţi, cone2iunilesunt făcute, stelele se aliniază, oportunităţile se cristalizează şi coincidenţelesunt calculate, crend posibilităţi pentru noi realităţi ce nu pot fi măcarimaginate acum, din locul in care stai.

Paradox existenţial: în geometria dezvoltării umane calea cea

dreaptă

spre noi înşine trebuie să facă un ocol prin toţi ceilalţi.

4firmaţia zilnică

=4ceasta este cea mai minunată zi din viaţa mea.9ănătatea, bogăţia, fericirea, iubirea, succesul, prosperitatea

- toate se revarsă asupra mea din abundenţă.Q

Intre tine si visul tau, e2ista doar dorinta,care nu te lasa sa traiesti ceea ce visezi.

QOiata este plina de frumusete. #ii atent la ea. #ii atent la bazaitul albinei, laculorile naturii, la micutul copil , la fetele zambitoare.3iroase ploaia si



simte vantul.raieste-ti viata la intregul tau potential si lupta pentru visuriletale.Q 4s*leS 9mit*

"onvingerea ta că poţi face ceva W 5ecunoştinţa faţă de !umnezeu pentru căîţi permite să faci acest lucru X 5ezultatele pe care le obţii

4stăzi, fii persoana din visele tale.

Priveşte viaţa prin oc*ii (i.

Ia decizii cu mintea (i.

Lasă fiecare gnd, cuvnt şi acţiune să vină din perspectiva (i, ca şi cum ai

fi a1uns de1a şi priveşte doar cum acest an se transformă în anul despre care

vei povesti şi vei rde de-acum şi pentru totdeauna M.

u nu te descoperi pe tine însuţi, ci te creezi din nou."aută deci nu să descoperi "ine (şti,

"aută să-ţi dai seama "ine Orei u să #ii.

acă-ţi poţi ima1ina% de#a ai ceea ce-ti ima1inezi.4cesta este numele 1ocului.4ceasta este lecţia de învăţat.

7ici n-ar putea fi mai uşor.5ealitatea nu este ceea ce oc*ii ii arata mintii, ci ceeace mintea creează pentru ca oc*ii tai sa vadă.

7u eşti limitat de logica, trecut sau lumea din 1ur. 7ici măcar nu eşti din lumea din 1urul tău.(şti supranatural, spirit pur.u ai venit înti.=3agia>, =miracolele> şi =norocul> sunt consecinţele acestei înţelegeri,inevitabilul rezultat al visării şi acţionarii în ciuda aparentelor.

u te-ai creat pe tine însuţi din e2perienţa altora.Ignoră-ţi e2perienţa anterioară şi intră in moment. #ii 4ici 4cum.Oezi unde trebuie acţionat c*iar acum pentrua te crea pe tine insuţi intr-o formă nouă.4minteşte-ţi că asta este ceea ce faci tu aici.

H"*iar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un c*imval zngănitor.'i c*iar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şitoată ştiinţa, c*iar dacă aş avea toată credinţa aşa înct să mut şi munţii, şinu aş avea dragoste, nu sunt nimic.'i c*iar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru *rana săracilor, c*iar dacămi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic>;Dntia epistolă a lui Pavel către "orinteni +F%+-F<. ,,"el mai profitabil lucru in viata nu este sa deslusim ce se vede vag indepartare, ci sa facem ce ne este clar la indemana.> - 0349 "45LL(

QOiata are un aspect amuzant % daca refuzi sa accepti orice cu e2ceptia a ceeace este mai bun , adeseori te alegi cu ceea ce iti doresti.Q

?illiam 9omerset 3aug*am

@elşugul, acea umplere a vieţii cu lucruri în adevăr preţioase, este e2actscopul pentru care am fost născuţi din nou.Isus ne-a spus să ne ridicăm şi să luminăm.Dn Isaia RC%+-K, se spune, H9coală-te, luminează-teJ"ăci lumina ta vine, şi slava !omnului răsare peste tine.,,H'i acum ată, proslăveşte-3ă la ine Dnsuţi cu slava pe care o aveam laine, înainte de a fi lumea.> Ioan +B%Y(u sunt Lumina lumii, cine 3ă urmează pe 3ine, nu va umbla

în întuneric, ci va avea lumina vieţii.EZice !omnul% voi pune legile 3ele în inimile lor, şi le voi scrie în mintealor . 'i nu-3i voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.;(pistola lui Pavel către (vrei +C%++-+&<

!omnul Isus declară în Ioan +$%+K% ,,4devărat, adevărat, vă spun, căcine crede în 3ine, va face şi el lucrările pe care le fac (u) ba încă va facealtele şi mai mari dect acestea) pentru că (u mă duc la atăl>.

'nc(ide oc(ii )i vezi. *esc(ide oc(ii )i trie)te.”

rebuie să încetezi să-ţi risipeşti gndurile, timpul şi banii.otul în viaţă trebuie să fie o investiţie.

#u sunt> este cea mai puternică afirmaţie creatoare din univers.

Indiferent de ce gndeşti, indiferent de ce spui, după cuvintele

=(u sunt> se pun în mişcare, se pornesc, vin către tine e2perienţele.

8niversul nu cunoaşte nici un alt mod de a acţiona.

7u cunoaşte nici un alt drum pe care s-o apuce.

8niversul răspunde la =eu sunt> aşa cum o face du*ul din sticlă.

Q0mul descopera , mai devreme sau mai tarziu , ca el este gradinarul sef alsufletului sau , regizorul vietii sale.Q Uames 4llen

răieşte magia de Ha fi>J e-ai întrebat vreodată cum ar fi dacă nu ai fi "umar fi fără toate sentimentele de bucurie, de ură, de dragoste, de dispreţ 7u ar fiJ

4şa că, înainte de a fi supărat, fii fericit pentru că poţi să fii supăratJ (şti ograndioasă lucrare a lui !umnezeu şi ar trebui să cinsteşti fiecare clipă dinviaţa ta. !acă îţi trece vreun gnd de ură prin minte, mulţumeşte-i lui

!umnezeu că e2işti, încarcă-ţi mintea cu puterea creatoare şi transformă uraîn bucurieJ

A'culta/ Simte/ Cunoa'te/ Pa'e'te/ Indra8ne'te/Atinge/ Ra8i!

"nd pierzi contactul cu liniştea interioară, pierzi contactul cu tine însuţi."nd pierzi contactul cu tine, te pierzi în lume.

Lumea interioara este izvorul, sursa 8niversala,;(u sunt<Iar lumea e2terioara reprezinta varsarea fluviului.4bilitatea noastra de a primi depinde de capabilitatea noastra de a recunoasteaceasta #antana 8niversala, aceasta (nergie Infinita pentru care fiecareindivid reprezinata un punct de iesire, de varsare a ei.

5ealitatea sursa, izvorul vietii si al omnicunoasterii se afla inlauntrul tau.Isaac din 9iria %QIncearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul "erului)"elui ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date.

#iindca a te cunoaste pe tine insuti reprezinta implinirea tuturor lucrurilorQ

reaba ta pe pămnt este deci nu să înveţi ;deoarece tu ştii de1a<,

ci să-ţi re-aminteşti "ine (şti. 'i să le reaminteşti tuturor cine sunt.

http://eulinterior.blogspot.ro/2012/10/asculta-simte-cunoaste-paseste.html

!e aceea, o mare parte din treaba ta este să aminteşti altora ;adică să le re-

aduci în minte< astfel înct şi ei să-şi poată re-aminti.

(2act asta au făcut pnă acum toţi minunaţii învăţători spirituali.

4cesta este singurul tău scop. 4dică, scopul sufletului tău. Interesul declarat al sistemului de inc*isori apartinand QOec*iului Imperiu Q

este sa previna ca voi fiintele umane sa va priviti inlauntrul vostru la propriulsuflet.(i se tem ca veti descoperi in memoria dvs pe stapanii de sclavi care va tinintemnitati.Inc*isoarea este facuta din umbrele din mintea voastra. 8mbrele sunt facute din minciuni ;iluzii< care iau aspectul durerii, pierderii

si friciiobservati pestera lui Platon si proiectiile iluzoriiV.8mbra îmbolnaveste - iar întlnire a cu umbra, vindecaJ4ceasta este c*eia întelegerii bolii si vindecarii.oate evenimentele şi persoanele din viaţa ta care par negative, dificile saudureroase reprezintă de fapt nişte daruri preţioase.(le arată că eşti în sfrşit =pregătit> să primeşti vindecarea şi înţelepciuneade care ai nevoie.!acă te-ai confrunta cu aceleaşi probleme, dar fără să fii pregătit pentru ele,te-ai simţi copleşit.

!ogmele religioase, politice, stiintifice se nasc din credinta eronat[ c[gndul poate circumscrie realitatea sau adev[rul.!ogmele sunt înc*isori conceptuale colective.Iar partea ciudat[ este c[ oamenii îsi iubesc înc*isoarea, pentru c[ aceasta leofer[ un sentiment de sigurant[ si un fals sentiment de (u stiu.

Identificarea cu mintea creează un ecran compact de concepte, etic*ete,imagini, cuvinte, 1udecăţi, şi definiţii care bloc*ează orice relaţie autentică."reează scindare interioară, se interpune între dumneavoastră şi ceilalţi

oameni, între dumneavoastră şi natura, între dumneavoastră şi !umnezeu.(cranul de gnduri creează iluzia separării, iluzia că e2istaţi separat de=celălalt>.

Lumea devine un ecran imens pe care 9inele #als ; (go-ul < proiecteazailuzii , trairi subiective , scenarii ; alegoria pesterii lui Platon< .



!incolo de acest ecran iluzie , e2ista o realitate superba , o lume perfecta , pe care o puteti descoperi in fiecare clipa .

'ua&i-vă înapoi puterea

0ri de cte ori accepti un moment asa cum este el indiferent sub ce form[se prezint[ esti linistit, esti împ[cat .

(ntuziasmul inseamna a fi Hlocuit> de un spirit divin, care te ridica tot maisus si te apropie continuu de realizarea ta, ca fiinta divina ce esti.5ealizarea ta implica realizarea visurilor tale.

"uvntul entuziasm vine din greacă .i înseamnă !umnezeu din interior."*iar .i originea cuvntului îi arată că entuziasmul vine din interior, nu e o

for ă e2terioară ie, care poate fi controlată de alii.

7u se pune problema să le înveţi, ci să ţi aminteşti.'i cum i mi pot amintiDncepe prin a sta liniştit.Linişteşte lumea e2terioară, astfel înct lumea ta interioară să capete vedere.u cauţi privirea interioară pe care nu o poţi avea ct timp eşti att de

profund implicat în realitatea e2terioară."aută deci să intri în tine ct mai mult cu putinţă.

'i, cnd nu intri în tine, vino din tine atunci cnd te ocupi de lumeae2terioară.4minteşte-ţi următoarea a2iomă%!acă nu intri înăuntrul tău, rămi pe dinafară.Pune pe cineva să repete fraza, în aşa fel înct ea săse refere la tine%!acă nu intru înăuntrul meu, rămn pe dinafară.u ai rămas pe dinafară toată viaţa ta, dar nu trebuie să fie aşa şi niciodată nua trebuit.Dnelegem dintr-o dată marele adevăr pe care l-a afirmat Isus%

>(u sunt "alea, 4devărul .i Oiaa>.Dnc*ide u.a de la cămărua ta, spunea, .i coboară în propria ta inimă,ne.tiut, >iar acolo 3ă vei găsi pe 3ine>.

7u e2istă nimic ce tu nu poţi să fii, nu e2istă nimic ceea ce tu nu poţi să faci. 7u e2istă nimic ceea ce tu nu poţi să ai.

Orei ca viaţa ta =să pornească>

Dncepe imediat prin a-ţi imagina cum vrei să arate şi încadrează-te în ea.Oerifică fiecare gnd, cuvnt şi acţiune care nu este în armonie cu ea şiîndepărtează te de ele.

Lumea reală este dincolo de orizontul minţii) noi o vedem prin plasadorinţelor noastre, împărţită în durere şi plăcere, 1ust şi fals, interior şie2terior. "a să vezi universul aşa cum este, trebuie să treci dincolo de acea

plasă. 'i nu este un lucru prea greu, căci plasa este plină de găuri.

H#ii liniştitJ şi -9\ 'II, că (8 987 !837(Z(8>.

(8 9D7 OI4]4, I7(LIG(7]4 şi Puterea din orice 9ubstanţă, - din celulele corpului tău, din celulele întregii lumi materiale, fie că ea este

minerală, vegetală sau animală) din foc, din aer şi din apă) din 9oare, dinLună şi din ceilalţi aştri)(8 987 cel care (9( în tine şi în ei."onştiinţa lor este 874 cu "onştiinţa ta şi 08L este "onştiinţa 3ea.Prin "onştiinţa 3ea în ei, tot ceea ce ei au sau sunt, este al tău)tu nu ai decît să le ceri...

Oorbeşte-le în 7umele 3eu.Oorbeşte-le cu conştiinţa 8nităţii tale cu 3ine.Oorbeşte-le lor cu conştiinţa Puterii 3ele din tine şi a Inteligenţei

3ele din ei.Oorbeşte - 05!07\ ceea ce 8 O5(I, cu această conştiinţă, - şi8niversul se va grăbi să ţi se supună. 5I!I"\-(J 0 aspirant la 8nificarea cu 3ineJ 4cceptă acum 3oştenirea ta !ivină.!esc*ide-ţi în întregime sufletul, spiritul, corpul şi respiră 9uflul 3eu deOiaţăJ

9\ 'II că (u sunt cel ce te umplu pînă la revărsare cu P8(5(4 3(4

!ivină şi astfel înct fiecare fibră, fiecare nerv, fiecare celulă, fiecare atomdin fiinţa ta este acum D798#L(]I, şi conştient de 3ine, trăind cu9ănătatea 3ea, cu #orţa 3ea, cu Inteligenţa 3ea şi cu (6I9(7]4 3eaJ

Pentru că (8 987 în tine, pentru că noi nu suntem şi nici nu am putea fiseparaţi. ; 9untem impreuna <



(8 987 H(ul> tău I7I3 şi 4!(O\54, Oiaţa ta 4devărată şi (8 3ămanifest pe 3I7(-D7983I şi 04( P8(5IL( 3(L( în tine 4"83.

5(Z('(-( , 5idică-te şi afirmă-ţi 9uveranitatea taJ"8704'(-( pe tine-însuţi)"8704'(-]I P8(5IL(J9\ 'II că tot ceea ce am (u, este al tău, că Oiaţa 3ea 4totputernică curgeîn tine şi că tu poţi să 0 iei şi să faci cu (a ceea ce tu !oreşti) astfel că (a îţiva da 9ănătate, Putere, Prosperitate, 8nificare, #ericire şi Pace) oricare ar filucrul pe care tu îl vei comandaJ Imaginează-ţi toate acestea)9\ L( G^7!('IJ 9\ L( 'IIJ

.'i apoi, cu toată certitudinea naturii tale, 5osteşte "8O^78L creatorJ

'i tu nu îl vei pronunţa în zadar.

9ingura cale de sc*imbare a lumii este din interior catre e2terior.Invers e ca si cum ai incerca sa-ti modifici imaginea ta reflectata intr-ooglinda actionand direct asupra ei, ceea ce e imposibil.4sadar, nu-ti irosi timpul si energia pe aceasta planeta cu agitatie inutila

pentru lucruri marunte.3ai bine invata sa meditezi, si 8niversul isi va dezvalui tainele saleJ4minteste-ti ca fiecare poate sc*imba lumea, daca se sc*imba pe sineJ

4tat e de simpluJ(ste mult mai uşor să sc*imbi ceea ce faci tu, dect să sc*imbi ceea ce facealtul.5eflectarea în oglinda foloseste însa numai aceluia care se si recunoaste înoglinda - altfel ea devine iluzie.

Polaritatea este ca o usa care poarta pe o parte inscriptia intrare , iar pecealalta parte inscriptia iesire - este una si aceeasi usa, dar în functie de

partea de care ne apropiem de ea vedem de fiecare data un singur aspect ale2istentei sale.

9imbolul c*inezesc pentru sc*imbare este compus din alte două simboluri% pericol şi oportunitate.

=Persistă lucrurile cărora le opui rezistenţă.!ispar cele pe care le priveşti în faţă>.

+C din !iaţă este "ormată din ceea ce ţi se întmplă ; e2teriorul<C din !iaţă este decisă de modul în care reacţionezi ;interiorul<u nu eşti părerile tale.

Prive9te acum ace'te dou: cuvinte;REAC<IECREA<IE="ei care au un _ce` pentru care trăiesc,

pot să îndure aproape orice _cum. Q

!e aceea, fii lumină în întuneric şi nu-l blestema.'i nu uita "ine (şti în momentul în care eşti încon1urat de ceea ce nu eşti.'i adu slavă creaţiei, c*iar dacă te străduieşti s-o sc*imbi.

#iecare identificare ce se bazeaza pe o decizie lasa unul dintre poli afara, înfata usii.!ar tot ceea ce nu vrem sa fim,

ceea ce nu vrem sa gasim în noi,ceea ce nu vrem sa vietuim,ceea ce nu vrem sa lasam sa patrunda în identificarea noastra,

constituie umbra noastra.

"aci respingerea 1umatatii tuturor posibilitatilor nu le face pe acestea sadispara, ci le condamna doar sa iasa din identificarea (ului sau dinconstienta.(9( 0 mare diferenţă între a te mpotri!i răului 'i a te lepăda de el."nd te împotriveşti răului, îi dai atenţia ta) continui să-l faci real."nd te lepezi de rău, îţi iei atenţia de la el şi o îndrepţi spre ceea ce vrei.4cum e timpul să-ţi controlezi imaginaţia şi să creezi frumuseţe din cenuşă,

bucurie din 1ale, slavă în loc de deznăde1de)

Iisus numea Polaritatea X Lumea aceasta, si 8nitatea X Dmparatia "erului,

sau Locuinta atalui 3eu, sau c*iar foarte simplu, atal#

3ntuitorul Iisus Nristos spunea celor pe care-i vindeca %=credinţa ta te-a vindecat>

/ cu alte cuvinte dacă ai vrut şi ai crezut te-ai vindecat.!e aici reiese necesitatea a minim două condiţii pentru împlinire şi anume,să !rei 'i să crezi că ai de#a.



4vem în acest univers tot ce ne dorim, pentru ca univerul este plin de abundenţă.9punea un maestru %=4tunci cnd îţi doreşti ceva, de fapt acel ceva ,este de1a împlinit în univers pentru tine,ce ai de făcut tu ,este să fii acasăca să desc*izi uşa să intre dorinţa împlinită>.Interesant. Oă las să meditaţi asupra acestei afirmaţii(u stau la usa ta si batM..

8mbra este suma tuturor acelor lucruri despre care suntem ferm convinsi caar trebui e2pulzate din lume pentru ca aceasta sa devina buna si sanatoasa.!ar e2act contrariul este adevarat%

8mbra contine tot ceea ce lipseste lumii - lumii noastre - pentru a fisanatoasa.8mbra ne îmbolnaveste, adica ne face nesanatosi, ne-întregi, pentru ca ea nelipseste pentru a fi întregi, sanatosi.

3mbra este cea care de&ine c*eia problemeiB, spune învă&ătorulspiritual şi scriitorul +azaris!3mbra de&ine, de asemenea, secretul sc*imbării, sc*imbare

care te poate aecta la nivelul celulei, sc*imbare care'&ipoate aecta c*iar şi ADN'ul!B 3mbrele noastre de&in esen&alui cine suntem!#le de&in cele mai pre&ioase daruri pe care le avem!

Privind în a&ă aceste aspecte ale noastre înşine, devenimliberi să trăim e%perien&a totalită&ii noastre $lorioase9 bineleşi răul, întunericul şi lumina! Numai prin acceptarea în

între$ime a lui cine suntem, ne putem c)şti$a libertatea de aale$e ce acem în această lume! At)ta timp c)t continuăm să

ne ascundem, să ne preacem şi să proiectăm în aară ceeace se a(ă înăuntrul nostru, nu avem nici libertatea de a f şinici libertatea de a ale$e!

Practicnd prezenţa şi respiraţia conştientă ne vom aminti repede că oricelucru care ne doare indică o identificare, un rol vec*i, un mecanism de care



nu suntem complet vindecaţi, şi atunci vom renunţa la el în mod conştient, prin alegere.

4tunci cnd e2teriorul determina interiorul, trăieşti ca un muritor,îar atunci cand interiorul determna e2teriorul, trăieşti ca un zeu."rede mă, zeu e mai bineJ

=ine si Kau9plendoarea divina cuprinde toate lumile, toate creaturile, @inele si 5aul.(a este adevarata 8nitate.!ar cum poate purta atunci în sine contrariile @inelui si 5auluiDn realitate, aici nu e2ista contrarii, pentru ca 5aul formeaza tronul pe caresta @inele.

+aal ,c-em .o/

=Lucrul cu care nu poţi e2ista împreună - nu te lasă să e2iştiQ.

"uvantul magic care mi-a picat din cer in acea zi mi-a revelat formula perfectă ca să mă bucur de viaţă, scopul prim şi imediat al fiecărui om."uvantul era familiar şi e2traordinar de obişnuit% I3P5(87\Q.

Q"ine spune% frumos,

"reeaza totodata cu aceasta ne-frumosul."ine spune% bine,"reeaza totodata ne-binele.#aptul de a duraDl conditioneaza pe a nu dura."eea ce este complicat"onditioneaza e2istenta simplitatii.9us - conditioneaza e2istenta lui 1os.are - conditioneaza e2istenta lui - încet."onditionat îl conditioneaza pe ne-conditionat,4cum îl conditioneaza pe cndva.4sadar cel trezit4ctioneaza fara sa munceasca(l spune fara a vorbi(l poarta toate lucrurile în sine5eunite în 8nitate.



(l creeaza, dar nu poseda,(l îsi împlineste viata#ara sa pretinda vreun succes.9i pentru ca nu are pretentii

7u pierde nimic niciodata.Q

9ingura funcţie a minţii este de a diviza la nesfrşit.5olul inimii este de a vedea ceea ce uneşte,lucru de care mintea nu este deloc capabilă.3intea nu poate să înţeleagă ceea ce se află dincolo de cuvinte)ea poate să înţeleagă numai ceea ce este corect din punct de vederelingvistic, ceea ce este corect din punct de vedere logic.(a nu este preocupată de e2istenţă, de viaţă, de realitate.

3intea este, ea însăşi, o ficţiune.Poţi trăi şi fără minte.Dnsă nu poţi trăi fără inimă.'i cu ct e2istenţa ta este mai profundă, cu att este şi inima ta maiimplicată. Bso

Prin urmare, odată ce fiecare individ îsi permite să integreze toate polarităţiile, astfel înct fiecare idee să fie un element care îl serveşte pe ot"eea "e (ste, servindu-se în mod automat pe sine, în acel moment flu2ulcreativităţii din fiecare om va începe să crească.

(l va atinge un fel de apogeu vibraţional, care va fi asemănător unei aureole,un magnetism care porneşte de la acel individ către toti ceilalţi indivizi careîşi e2primă în mod liber creativitatea) către toate situaţiile, relaţiile,informaţia, obiectele şi ideile care sunt necesare pentru a-i permiteindividului creativ, să fie capabil să e2tragă energie dintr-o serie nesfrşităde întmplări, aflate în sincronizare perfectă.

4cestea îl vor a1uta pe individ să îşi îndeplinească scopul, şi să îi permită a

continua a fi în serviciul celorlalţi, fiind o refle2ie pentru fiecare alt individcreativ, în ceea ce priveşte scopul şi serviciul său.

4tunci cnd vă simţiţi blocaţi în cadrul e2plorăriilor voastre, în e2presiavoastră creativă, înţelegeţi că v-aţi oferit oportunitatea de a fi creativi într-oanumită direcţie, mai degrabă dect în cea în care v-aţi plasat aşteptările,aşteptări ce sunt de obicei o 1udecata privind propria persoana , sau limitari.

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Osho

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Osho



Prin urmare, înţelegeţi că odată ce sunteţi permisivi, îi puteţi permite unui bloca1, sau unui aşa numit bloca1, să servească unui scop creativ.

!acă descoperiţi că aşa numitele bloca1e creative vă ocupă ma1oritateatimpului, atunci simţiţi-vă liberi să le recunoaşteţi ca fiind un semnal a ceeace doriţi cu adevărat să e2ploraţi, iar ceea ce vă este cu adevărat folositor vafi e2plorarea a însăşi bloca1elor) astfel înct studiul acestor bloca1e, va fi însine o e2plorare creativă care vă va permite să fiţi liberi, vă va debloca,astfel înct să fiţi conştienţi că e2istă un scop pentru e2istenţa acestor

bloca1e.

Iar din momentul în care îi permiteţi unui bloca1 să servească un scop, el nuva mai fi un bloca1.(l se va ilumina şi nu va mai fi un zid întunecat, un obstacol sau un gol, în

care simţiţi că trăiţi.(l se va ilumina, îşi va releva adevărata sa natură şi va deveni unul dintremesa1ele, scopurile şi ideile pe care aţi dorit să le e2ploraţi în această viaţăfizică.Dncă o dată, nimic nu este o întrerupere pnă cnd nu alegeţi să o vedeţi înaceastă manieră.

0dată ce acceptaţi şi permiteţi fiecărei idei din planul fizic să fie o parte dinviaţa perfect sincronă, pe care aţi ales să o e2perimentaţi, în acel moment

veţi descoperi că flu2ul vostru creativ va fi neîntrerupt, deoarece el vadeveni perspectiva şi vibraţia cu privire la propria persoană, pe care vi-o permiteţi să o percepeţi.Dnţelegeţi că creativitatea este influenţată de maniera prin care vă priviţi pesine.

Imaginea de sine, ideea voastră cu privire la propria persoană şi ceea cesunteţi dispuşi să deveniţi, împreună cu o anumită doză de convingere - pecare doriţi să o e2primaţi pentru a întări ceea ce doriţi să deveniţi - toateaceste lucruri vor determina rata accelerării flu2ului creativităţii, faţă de care

puteţi fi conştienţi.

Proiectia înseamna asadar faptul ca noi facem dintr-o 1umatate a principiilorun e2terior pentru ca nu vrem sa le acceptam drept interior. 4m spus de1a la început ca ,u-l este raspunzator pentru delimitarea sumeiîntregii e2istente.



(u-l construieste un tu care este vietuit drept e2terior.Dnsa daca umbra consta din toate acele principii pe care ,u-l nu a vrut sa sile integreze, în ultima instanta umbra si e>teriorul sunt identice. 7oi ne vietuim mereu umbra drept e2terior - caci daca am vedea-o în noi sicu noi, ea nu ar mai fi umbra.

9i noi combatem în e2terior principiile respinse, care aparent ne întmpinadin afara, cu aceeasi pasiune cu care am facut-o în noi însine."ontinuam încercarea de a îndeparta din lume domeniile apreciate de noidrept negative.!ar pentru ca asta este imposibil - vezi legea polaritatii - aceasta încercaredevine o preocupare de durata, care garanteaza faptul ca ne va preocupadeosebit de intens partea respinsa a realitatii.

4ici e2ista o legitate ironica, careia nu i se poate sustrage nimeni% pe om îl preocupa cel mai mult ceea ce nu vrea.Dn felul acesta se apropie att de mult de principiul respins, înct în final îltraiesteJ3erita sa nu uitati aceste doua fraze.

5espingerea oricarui principiu se îngri1este cu siguranta ca respectivul om satraiasca acel principiu.Dn conformitate cu aceasta lege copiii vor aborda mai trziu modul de

comportare pe care l-au urt la parintii lor, adversarii razboiului devin cutimpul militanti, moralistii, imorali, iar propovaduitorii sanatatii, bolnavigrav.

7u trebuie trecut cu vederea faptul ca 5espingerea X Indreptare spre M..si Lupta X Preocupare cu M.Dn acelasi sens, stricta evitare a unui domeniu al realitatii indica faptul caomul are o problema cu el.Pentru un om interesante si importante sunt domeniile pe care le combate sile evita - pentru ca acestea îi lipsesc din constienta si îl fac nesanatos.8n om poate fi tulburat numai de principiile e2terioare pe care nu si le-a

integrat.

Dn acest loc ar trebui sa ne devina limpede ca în realitate nu e2ista o lumeîncon1uratoare care sa ne modeleze, sa ne formeze, sa ne influenteze sau sane îmbolnaveasca - lumea încon1uratoare se comporta ca o oglinda, în carene vedem mereu doar pe noi însine, în orice caz si în special si umbranoastra, în privinta careia suntem orbi atta timp ct se afla în noi.

(2act la fel cum atunci cnd ne observam corpul putem vedea doar o mica parte, dar multe domenii nu pot fi vazute ;culoarea oc*ilor, c*ipul, spatele,etc.< si pentru a caror observare avem nevoie de reflectarea într-o oglinda,tot asa avem o orbire partiala fata de psi*icul nostru, si putem recunoaste

partea invizibila noua ;umbra< numai prin proiectie si reflectarea în asa-numita lume încon1uratoare, sau lume e2terioara.

"unoasterea are nevoie de polaritate.5eflectarea în oglinda foloseste însa numai aceluia care se si recunoaste înoglinda - altfel ea devine iluzie."el care îsi observa în oglinda oc*ii albastri - dar nu stie ca cei pe care îivede sunt oc*ii sai - acela recolteaza iluzie în loc de cunoastere.

"el care traieste în aceasta lume dar nu recunoaste ca tot ceea ce percepe sivietuieste este el însusi, se înclceste în amagire si iluzie.5ecunoastem ca iluzia are un efect incredibil de real ; ... unii folosesc c*iartermenul de demonstrabila 0 - dar trebuie totusi sa nu uitam ca si un vis daimpresia de a fi la fel de real atta timp ct ne aflam în el.rebuie mai înti sa ne trezim pentru a putea recunoaste visul drept vis.4celasi lucru este valabil pentru marele vis al e2istentei noastre.

rebuie mai înti sa ne trezim pentru a putea vedea iluzia. 4taşarea încăpăţnată de păreri, puncte de vedere, stări sufleteşti,sentimente, de un anumit comportament, de lucruri materiale, de situaţii,împre1urări sau relaţii creează dependenţă.'i dependenţa, c*iar dacă din punct de vedere fizic nu este dăunătoare,risipeşte totuşi forţa vitală, slăbeşte forţa mentală, in*ibă evoluţia emoţionalăşi transformarea psi*ologică, *răneşte tendinţele nevrotice, interferează cuacţiunea de îndeplinire a scopurilor şi înc*istează conştiinţa.

="elui care are ;conştienţa prosperităţii< i se va da) de la cel ce nu o are, seva lua şi puţinul pe care îl are.

0rice pretindem sau avem de1a în conştiinţă este de fapt alnostru. "e nu avem, nu facem, nu putem şi nu ceremconştient, nu se va materializa.

7imeni şi nimic din afara noastră nu ne poate lua ceea ce e2istăferm şi stabil în conştiinţă.

7imeni şi nimic nu ne poate da ceea ce nu avem.

"nd conştientizăm întregul ;cunoaşterea clară şi e2perienţa vie<, acest lucruapare în conştiinţă, în minte, trup şi c*iar în 1urul nostru."nd sentimentul de limitare va dispărea din mintea noastră, nuvor mai e2ista obstacole în calea e2primării creativităţii noastresau a îndeplinirii scopurilor propuse.!acă pare că resursele noastre, inclusiv banii, sunt insuficiente

pentru a ne satisface nevoile sau pentru a ne permite să facemceea ce dorim, problema nu constă în deficienţa resurselor.Intr-un 8nivers întreg şi complet, deficienţa este imposibilă.

(u voi permite ca tu să foloseşti anumite facultăţi pe care (u le voi trezi întine.4ceste facultăţi te vor aduce în starea de a vedea mai clar 5ealitatealucrurilor, nu numai calităţile persoanelor care te încon1oară ci şi

slăbiciunile, greşelile şi defectele acestora. !ar faptul că tu eşti capabil să vezi aceste defecte şi erori nu este pentru catu să 1udeci sau să critici pe fratele tău, ci pentru ca (u să pot să trezesc întine o *otărre definitivă de a transforma şi de a folosi aceste defecte şiaceste greşeli ale propriei tale personalităţi."ăci, reţineJu nu le-ai putea remarca la alţii, dacă ele nu ar fi încă prezente în tine)astfel, (u, dinăuntrul tău nu aş avea nevoie să-ţi atrag atenţia asupra lor.

u trebuie acum să înţelegi că (u ţi-am dat totul.ot ceea ce ai sau ceea ce eşti, bun sau rău, pacea sau suferinţa, succesul sauinsucesul, bogăţia sau sărăcia, (u ţi le-am dat sau le-am îndreptat către tine.Pentru ceP(758 4 L( #0L09I, pentru a te trezi la recunoaşterea 3ea ca fiind!07405

S$B@/@ &,/BK

Ste.ano Elio #=Anna

cea%tă carte e%te pentru totdeauna



Adevărul este că voi sunte&i adevărul!

Dedicată Visătorului,

El care-mi îndeamn visul s se înal!e+a înl!imi mai presus de ra!iune coboare în abisurile de dincolo de emo!ii,El care m guverneaz )i m sile)te s iu liber.

VISĂTORU !#STRU I$T#RIOR

3ai intai, luand aceasta carte in mană, am simţit uimire.

e msura ce inaintam in te$tul cr!ii, uimirea a cut loc

consternrii )i, in cele din urm, entuziasmului. #m citit-o pe nersulate, ar pauze.

/iecare raz, iecare capitol, iecare idee se potrivea perect cu ceeasuntem, cu ceea ce acem.*ac nu ar e$ista e$perien!a direct, e$plorrile cua0utorul Respira!iei on)tiente, al rezen!ei )i proceseletrite, atunci nu ar e$ista nici cr!ile.

a )i pentru mul!i dintre voi, nu ar i suicient doar s citim sau sacem cr!i despre natura e$pansiunii de con)tiin!.

/undamental este e$perien!a transormrii interioare )i, mai multdecat atat, integrarea ei in dimensiunea orizontala a vie!iide iecare zi.r!ile, pentru noi, nu pot i despr!ite de e$perien!.

riteriul principal de selec!ie al unei cr!i ce urmeaz s apar esterspunsul la intrebarea1 in ce msur aceast carteserve)te procesului interior de con)tiin! al celui care ocite)te2

3n ce msur aceast carte relect propriul nostru drum )ie$perien!a noastr in lucrul cu strile de con)tiin!e$tins2



asrea miastr numit ltoria inimii are dou aripi deci.r!ile 4aestrului interior )i 5coala 4aestrului interior.

6ivelul cel mai avansat al acestei 5coli este programul nostru detransormare interioar prin practica strilor de

con)tiin! e$tins. tuden!ilor acestei 5coli le sunt puse ladispozi!ie conte$te in care pot e$plora articulareainterioar a propriei lor con)tiin!e.

Este o 5coal oarte neobi)nuit, pentru c baza ei, pe care o numimaeaua 4aestrului 3nterior, nu este una teoretic, ci unade e$perien!.

O baz practic.

#spectele teoretice decurg din e$perien!, )i nu invers.copul acestei 5coli este trirea direct a strii decon)tiin! a 4aestrului 3nterior.

entru a accesa acest nivel al propriei con)tiin!e, studen!ii 5colii trec,la el ca in strvec(ile 5coli de 4istere, prin e$perien!acon)tient a dieritelor niveluri ale /iin!ei )i inva!, dinnou prin e$perien! direct, s navig(eze in apele adanciale oceanului interior.

6u este vorba doar despre a avea o e$perien! de con)tiin! e$tins”,ci despre a inv!a s acceseze, in orice moment al vie!iilor, aceast stare de e$pansiune )i de a o integra inrealitatea liniar a vie!ii lor.Este o 5coal a transormrii interioare. entru a in!elegeprocesul prin care trec studen!ii 5colii 4aestrului 3nteriorin cei doi ani, trebuie cute aici cateva precizri concisedespre ar(itectura interioar a con)tiin!ei.

4aestrul interior nu este altceva decat un nivel al propriei con)tiin!e.

Este o parte din noi in)ine mai larg decat personalitatea liniar,articulat de ctre spa!iul mental. 4ai larg decat ego.

# tri aceast dimensiune a propriei iin!e presupune adeveni con)tient de a$a vertical a iin!ei, cea care neconecteaz cu tot ceea ce e$ist. 5coala 4aestruluiinterior este o 5coal a /iin!ei, o )coal a e$perien!ei



dimensiunea ini!iatic a iecrei clipe )i a iecreiimpre0urri. 6u caut in aara sa nicimodele, nici metode, nu merge pe crri btute,creativitatea sa este debordant.

#c!iunile sale in dimensiunea orizontal a e$isten!ei,adic in aceast lume in care ne intalnim in trupuri dincarne )i sange, sunt precise, rapide )i intuitive.

4aestrul mai curand simte realitatea decat o 0udec. Ra!iunea sa este clar )i lini)tit, olosind mai degrab laa aduce in dimensiunea dens, la inptuire, viziunea sacare-)i trage puterea din spa!iile rareiate ale con)tiin!ei,lina peste alta, a tri.

4aestrul este ec(ivalent cu a te elibera de iluzie, aici )i acum, ar amai a)tepta nimic altceva, decat ceea ce este.

4aestrul nu se al niciodat in lupt cu via!a, cci este con)tient ctot ceea ce e$ist nu sunt decat aspecte ale propriei saleiin!e, c nimic nu este “e$terior”, ci totul ace parte dinsine.

Este perect transparent, in a!a oricrei energii, con)tient de naturacurgtoare a rea!iei, este capabil s asculte realitatea, iarprivirea sa ptrunztoare deslu)e)te rolurile, identiicrile

)i 0ocurile iluziei in care sunt scuunda!i ma0oritateaoamenilor. 6u 0udec niciodataceast rtcire, cci e con)tient c ace parte din mareledans al *ivinit!ii care se e$perimenteaz pe ine prine$perien!.6u vorbe)te despre compasiune )i pentru el este un non-sens iubirea care se poate da ori lua.El trie)te compasiunea, care nu inseamn altceva decat ai con)tient, adic a percepe, a sim!i e$perien!a celuilalt ca

iind propria e$perien!.El trie)te 3ubirea, ca stare de con)tien! in care totul aceparte din el insu)i.4aestrul nu se retrage in de)erturi sau in pe)teri pentru amedita )i nu-)i neaga trupul, iind con)tient de aptul cacesta este parte a e$perien!ei umane )i ar el, sau arorice alt parte a acestei e$perien!e, nu ar i complet.



*ar nici nu se conund niciodat cu gloata sau cucon)tien! masei. Este liber de orice credin!e, sisteme degandire, liber de orice ilozoie sau sistem mistic, liber deorice identiicare.

Ei bine, ce legtur este intre toate acestea pe care noi le acem in5coala 4aestrului 3nteriorii aceast carte2Revin la momentul primului contact cu ea,in care, pemsur ce citeam, uimirea lsa loc entuziasmului.6u-mi puteam crede oc(ilor.ersona0ul principal al acestei cr!i, 7istorul, nu estealtcineva decat 4aestrul 3nterior, un nivel al con)tiin!eilui teano Elio *8#nna.9Eu sunt tu” ii spune acesta, 9eu nu e$ist in aara ta, dup

cum tu nu e$i)ti in aara con)tiin!ei mele”.ovestea uluitoare a acestei vie!i, a acestei transormriinterioare, este povestea pe care, in zeci de variante, noi o

vedem impre0urul nostru.Este povestea, plin de provocri )i de tenta!ii, a iecruistudent al 5colii 4aestrului 3nterior.

ci problema nu este doar trirea unei e$pansiuni acon)tiin!ei care este posibil in orice :or;s(op, ci

integrarea e$perien!ei in via!a de iecare zi, transormareaintregii vie!i pe msura celei mai inalte stri de con)tiin!care este accesibil unui om.

#ceasta este povestea e$traordinar a cr!ii, aceasta este povesteae$traordinar a iecruia dintre aceia care au alestransormarea interioar, in acest sens, aceast carte estedespre iecare dintre voi, cei care a!i cut alegerea.4omentele de revela!ie splendida despre natura iin!ei, a

vie!ii )i a intregii e$isten!e nu olosesc la nimic dac nu

e$ist alegerea transormrii in aceast dimensiuneincarnat, in aceast e$isten!.

/iecare cuvant al acestei cr!i seamn pan la similitudine cumesa0ul care articuleaz tot ceea suntem1 puterea de asc(imba nu este )i nu a ost niciodat in alt parte decat la

voi. 6u e$ist alt 4aestru de care

voi s ave!i nevoie decat cel interior, nu e$ist o metod, ote(nic sau un persona0 care s poat ace pentru voi ceeace numai voi pute!i ace.6u e$ista alt vindecare decat cea a trecutului )i ste$clusiv in puterile voastre s o ace!i.

7oi sunte!i 4aestrul, singurul de care ave!i nevoie pentrua deveni ceea ce sunte!i cu adevrat.u condi!ia s v asuma!i intreaga responsabilitate pentrue$perien!a voastr.

3ntotdeauna au e$istat 5coli ale 4aestrului 3nterior, sau 5coli ale/iin!ei, sau 5coli ale E$perien!ei, in toate epocile )i petoate continentele, )coli ale eliberrii de iluzie, care nu auavut te$te scrise, cci 9inv!tura” era e$perien!a pur de

a i uman, plus con)tien! acestei e$perien!e.u to!ii ne alm in e$perien!a uman, dar intre noi suntprpstii de con)tien! sau de percep!ie.u cat percepem mai mult, cu atat suntem mai liberi de

vlul iluziei, iar aceste )coli sunt )coli ale eliberrii )i aletririi, prin asumare, a 4aestrului.

#u ost mai mult sau mai pu!in oculte, adic ascunse, doarpentru c niciunui sistem politic, religios, social, moralsau de orice el nu-i plac oamenii liberi.

+ibertatea interioar e$clude orice subordonare unei dogme )i nuaccept decat adevrul trit personal.Orice sistem )i orice dogm substituie te$tele, regulile )ilegea e$perien!ei.E nevoie s ai 9credin!” in ele, 9crede )i nu cerceta”.3n 5coala /iin!ei nu este vorba despre credin! in cevae$terior, cci nu e$ist nimic e$terior 4aestrului, cidespre incredere in ine.

iteam uluit pasa0e intregi care parc erau decupate din propria mea

inim, cci ani de zile, aproape cu acelea)i cuvinte, noi,<oria )i Elena /rancisc =urcanu, nu am obosit s leairmm )i s le e$perimentm impreun cu zeci )i sute deoameni. 3ncepand cuconerin!ele noastre, :or;sbop-urile noastre )i seminarele)i terminand cu 5coala 4aestrului 3nterior, tot ceea ce

suntem )i acem se reer la acest proces de transormareinterioar pe care il descrie *8#nna.

7istorul lui, ar nicio indoial, apar!ine aceluia)i spa!iu alcon)tiin!ei ca )i 4aestrul 3nterior.

unt unul )i acela)i persona0.*escrierea ascensiunilor )i a prbu)irilor, a clarit!ii careprecede o nou cdere in identiicare, diicultatea de armane integru, de a rmane centrul propriei tale lumi )ide a-!i asuma responsabilitatea propriei tale vie!i cu cura0)i cu incredere, aceasta este descrierea perect a iecruiadintre aceia care se al, impreun cu noi, in marealtorie a 3nimii, cltoria uletului in e$perien!auman. artea lui teano Elio *8#nna este o carte

e$emplar despre iecare iin! uman alat pe drumuldescoperirii adevratei sale naturi. # propriei sale*ivinit!i. ci despre asta este vorba, despre e$perien!auman ca o 5coal a >eilor.

#m trit personal intalnirea, in aceast via!, cu 7istorul meupersonal, cu acel nivel al propriei mele con)tiin!e careluase orma potrivit pentru ca <oria =urcanu, cel careeram atunci, s-l poat recunoa)te )i asculta.

# purtat dierite nume, pan in momentul recunoa)terii cople)itoarea aptului c El eram eu insumi.itind scrierea lui teano Elio *8#nna, am retrit iecaremoment al acelui timp de transormare, cu toate indoielilelui, cu toat rica )i cu toat tensiunea, am recunoscut, cusuletul la gur, adevrurile zdrobitoare ale #celuia pecare teano Elio *8#nna il nume)te 7istorul )i carepentru mine a luat in cele din urm identitatea 4aestrului3nterior, ni)te adevruri care destructureaz intreagarealitate liniar, lsand loc unei e$perien!e umane

eliberate de costumele stramte ale rolurilor pe care le 0ucm.

7istorul este un persona0 necru!tor cu slbiciunea, alsitatea,compromisul, lipsa de autenticitate, cu orbirea uneiumanit!i care se complace in starea de sclavie interioarpe care o d identiicarea cu ego-ul.



)i care scot la iveal memoria ancestral depozitat in celemai adanci planuri ale incon)tientului.5ti!i, de-asemeni, c aceste con!inuturi pot i aduse incon)tien! liniar, dar c, neputand i veriicate decat cae$perien! subiectiv, e nevoie de incredere in propriae$perien! )i in propria viziune. 4intea are nevoie dedovezi.

4aestrul, nu.Uneori, dac aceste con!inuturi ce survin in con)tien!liniar se reer la perioade istorice recente, pot i

veriicate. *e pild amnunte aleunor istorii de amilie, transgenera!ionale. *ar altele nu,iind prea vec(i. Ei

bine, citind relatrile lui *8#nna, am primit o conirmaredirect asupra unor con!inuturi despre care noi eramconvin)i c sunt complet neveriicabile )i c apar!in unuispa!iu e$clusiv subiectiv. #ceast descoperire a precedatcon)tientizarea undamental c nu e$ist doi 4ae)tri3nteriori sau doi 7istori, ca s olosesc terminologia lui*8#nna, ci unul singur, un nivel de con)tiin! ar(etipal,comun intregii umanit!i, transpersonal )i personaldeopotriv.5i c acesta are o legtur undamental cu spa!iile de

e$perien! ale con)tiin!ei pe care noi, in 5coala 4aestrului3nterior, o numim on)tiin!a (ristic.Este nivelul colectiv al e$perien!ei umane )i este spa!iulde con)tiin! al umanit!ii in acest moment./aptul c unele con!inuturi ale incon)tientului colectiv auputut ie)i la supraa!a con)tien!ei liniare in dierite locuri)i in dierite momente ale timpului liniar, prin oamenidieri!i, a ost ocazia unei adanci minunri )i recunoa)teria anvergurii transormrii prounde prin care trecem cuto!ii in zilele noastre.Este semnul c aceast dimensiune colectiv a con)tiin!eiumane s-a copt.6enumratele e$perien!e de ascensiune spiritualindividual petrecute in istoria umanit!ii au condus incele din urm la un salt cuantic calitativ al con)tiin!ei inansamblul su )i au cut posibil trirea, in timpurilenoastre, a unor stri de con)tiin! e$tins,



transormatoare, la nivel de mas.E$perien!e care acum o sut de ani erau posibile numaipentru oarte pu!ini oameni, acum sunt accesibilemultora. #ceste e$perien!etransorm perspectiva celor care le triesc, ei in)i)i sesc(imb )i duc aceast sc(imbare in dimensiuneaorizontal.

#ceasta este sc(imbarea planetar despre care vorbesccr!ile strvec(i ale misticilor de pe toate continentele.

6u l-am cunoscut in aceast via! pe teano Elio *8#nna, dar carteasa vorbe)te despre o e$perien! care este comun.Este o carte undamental pentru to!i aceia care se al inacest proces de transormare interioar con)tient )i, mai

ales, pentru aceia care triesc la cote ma$ime criza psi(o-spiritual de transormare care inso!e)te acest proces. #tunci cand totul pare a se prbu)i in 0urul tu, candrealitatea cu care e)ti atat de obi)nuit pare s intre in disolu!ie, cand rela!iile cu cei apropia!i, 0ob-ul, sau aaceriletale intr in avarie, atunci cand via!a ta pare s se roteascintr-un cerc inc(is din care nu mai e$ist ie)ire, abiaatunci o asemenea carte poate s spri0ine demersul gsiriiacestei dimensiuni a 4aestrului 3nterior.El este acolo, o parte din tine, El este #cela care

orc(estreaz prbu)irea intregii construc!ii de iluzie,pentru ca din ruinele ei s se nasc o nou on)tien! )i onou lume in care tu s dobande)ti percep!ia adevrateitale staturi, aceea de reator con)tient al propriei talerealit!i. 5coala>eilor este o carte nepre!uit nu numai pentru studen!ii5colii 4aestrului 3nterior, ci pentru oricine care incepe saib intui!ia adevrului pround despre sine.

#m vzut de prea multe ori in 0urul nostru or!a deseduc!ie a iluziei, puterea obi)nuin!ei )i presiunea9apropia!ilor”, care ac din intoarcerea ctre sine oincercare diicil cbiar )i pentru cei mai determina!ipracticieni ai lucrului cu strile de con)tiin! e$tins.

#ceast carte este un a0utor pentru to!i cei ala!i pe acestdrum. # citi imprt)irea sincer a cuiva care a parcursde0a acest drum poate i inspirator.



#cest 9cineva”, care in aceast via! poart numele de teano Elio*8#nna, nu este un om de rand.*ac aceast carte ar i venit din partea unui misticrtcitor prin deserturile planetei, a vreunui pustnicreugiat in varul mun!ilor, atunci ar i putut iconsiderat o capodoper mistic, dar )i un e$emplu descriere rezultat dintr-o (alucina!ie, a)a cum de multe orise intampl in lumea noastr cu scrierile misticilor.*ar aceasta carte apar!ine unui om al lumii modeme, unpersona0 a crui via! se des)oar la cele mai inalte coteale proesiunii sale.

ovestea sa este aceea a unui manager de top, la varul unormultina!ionale, de-a lungul )i de-a latul lumii.

/r indoial c acest om a trit o transormare pround,cci a reu)it s spulbere mitul misticului care trie)teizolat in aara dimensiunii liniare )i a demonstrat c nouacon)tiin! )i noua energie a umanit!ii este pregtit ssc(imbe complet a!a acestei planete.eea ce suntem transorm lumea in toate aspectele sale.entru oarte mult timp, or!ele obscure ale umanit!ii auindus ideea c aacerile, banii, lumea inanciar nu aunimic de-a ace cu spiritualitatea, ba dimpotriv, c suntun obstacol in calea ascensiunii.

#sta in vreme ce, cu pretinsa lor spiritualitate, !ineau lumea insclavie, manipuland pie!ele inanciare.teano Elio *8#nna, urmand calea trasat de 4aestrulsu 3nterior, arat cum adevrata spiritualitate nu arenimic de-a ace cu dogmele religioase de niciun el )iintroduce gandirea 4aestrului in aaceri.Orice structur, ie ea politic, inanciar, social sau deorice el, poart energia creatorului su.u cat creatorul se apropie de natura subtil a reatorului

on)tient, cu atat crea!ia sa este mai puternic )i mai beneic pentru dimensiunea orizontal in care El see$prim. *8#nna aduce in lumeainanciar )i a aacerilor de top con)tien! 7istorului, a4aestrului 3nterior, liber de condi!ionri, care i)i asumcentrul lumii sale, o iin! integral )i integr,incoruptibil )i magniic, a crui realitate visat sc(imb

realitatea liniar spre olosul tuturor celor care triesc instructurile create de elB

9+umea este a)a cum este, pentru c tu e)ti a)a cum e)ti”. au, in limba0ul lui C(andi, care avea propriul su acces la

4aestrul 3nterior,9+as sc(imbarea pe care o dore)ti in lume s se petreacmai intai in tine, )i atunci sc(imbarea se va petreceimpre0urul tu.”

Elio *8#nna a ondat o )coal european de economie in care tineriiinva! s introduc in dimensiunea orizontal a aacerilor)i inan!elor principiile mistice ale 4aestrului 3nterior,15i acest lucru sc(imb lumea mai mult decat au acut-o, inmii de ani de istorie, institu!iile dogmatice, in!epenite )ilacome, care diri0eaz demersul spiritual planetar la nivelde mase. El )tie c orice adevrattransormare este o c(estiune de alegere personal )i nuare niciodat de-a ace cu gloata pierdut in iluzie.Economia este un aspect undamental al acestor timpuri)i, ca orice aspect, oglinde)te pe creatorul su. 5coala lui*8#nna este o )coal a reatorilor con)tien!i de realitate.

#ceast carte nu este ins despre economie, ci despre drumuliecruia dintre voi.O carte abuloas care i)i merit deplin locul printrer!ile 4aestrului 3nterior.

/ie ca aceast carte )i aceste cr!i, precum )i 5coala 4aestrului3nterior, cldit de noi pe acelea)i principii ale /iin!eicon)tiente integrale, s contribuie la transormareaacestei lumi.

e dedic, cu iubire, de ctre <oria )i Elena /rancisc-=urcanu,cura0o)ilor e$ploratori ai on)tiin!ei ala!i in procesul deregsire a dimensiunii interioare a 4aestrului.

#ceast carte este o (art )i un plan de evadare.

copul su este de a v arta parcursul urmat de un om oarecarepentru a evada din povestea (ipnotic a lumii, din



interpretarea 0alnic a e$isten!ei, pentru a evita traseulunui destin de0a scris.

artea aceasta nu ar i e$istat )i n-a) i putut scrie nici mcar un rand,dac nu l-a) i intalnit pe 7istor )i inv!turile sale.

4ul!umesc 7istorului, pentru c m-a purtat de min, artandu-milumea 9visului”, lumea cura0ului, o lume a impecabilului,unde timpul )i moartea nu e$ist, unde bog!ia nucunoa)te 9(o!i sau rugin”.

3n aceast cltorie de intoarcere la origine a trebuit s las in urmtot balastul1 ganduri distructive, emo!ii negative,convingeri )i idei preluate de la al!ii. # trebuit s 9minving pe mine insumi”, s recunosc )i inrunt partea mea

cea mai intunecat.

?ot ceea ce vedem, atingem, sim!im, realitatea, in toat varietatea sa,nu este altceva decat proiec!ia unui univers invizibil caree$ist deasupra lumii noastre )i reprezint adevrata eicauz.

E diicil s con)tientizm c suntem incon0ura!i de opacitate, c trimintr-o lume creat de vis, c tot ceea ce conteaz )i estereal intr-un om este invizibil.

?oate gandurile noastre, sentimentele, anteziile sunt invizibile.

peran!ele noastre, secretele, ricile, indoielile, incertitudinile,perple$itatea )i toate senza!iile noastre, atrac!iile,speran!ele, aversiunile, dragostea )i ura apar!inintangibilului, sub!irii, dar realei lumi a /iin!ei.

3nvizibilul nu este ceva metaizic, poetic sau mitic, )i nici misterios,secret sau supranaturalB nu este partea material a lumii

enomenelor )i evenimentelor, a categoriilor realului.3n iecare epoc, trecerea de la un climat intelectual la altul,

descoperirea )i implementarea unor te(nologii tot maiavansate, modiic permanent limitele, determinandincluderea unor por!iuni din ce in ce mai vaste ale



invizibilului de ieri, printre temele legitime ale cercetrii)tiin!iice de azi.

#ceast carte este istoria 9rena)terii” unui om obi)nuit, produs al uneiumanit!i deczute, inrante.

ltoria sa de intoarcere la esen! este un nou e$od pentruredobandirea unei integrit!i pierdute.

rima condi!ie pentru a ace aceast cltorie este con)tientizareapropriei condi!ii de sclav.

Rdcina, cauza primar a tuturor problemelor lumii, de la srciaendemic a unor intregi regiuni ale planetei, lacriminalitate )i rzboaie, este gandirea )i sim!ul negativist

al umanit!ii.Emo!iile negative guverneaz lumea cunoscut de noi.

*e)i sunt ireale, ele ocup iecare col!i)or al vie!ii noastre.entru a sc(imba destinul omului trebuie, mai intai,sc(imbat psi(ologia lui, sistemul lui de crezuri )iconvingeri.

?rebuie e$tirpat, din rdcin, tirania unei mentalit!i conlictuale,ragile, mortale.Doala cea mai ingrozitoare a planetei nu este cancerul sau3*#, ci gandirea conictual a omului, adevratul asasinplanetar.

*irec!ia indicat de 7istor este teribil )i minunat, plin desuerin! )i bucurie, absurd )i necesar, precum cltoriasomonului ce inoat in sens contrar curentului.

/ilosoia a imi prea, la inceput, o violare a legilor naturale crora leeste supus intreaga umanitateB )i totu)i, aceasta esteprevzut )i dorit de ordinea universal a lucrurilor )ireprezint culmea posibilei evolu!ii a individului.

artea este o povestire a mul!i ani de studiu )i de pregtire tri!ialturi de o 9/iin! e$traordinar”, de la care am primitcea mai incredibil misiune1 iniin!area unei 95coli”planetare, a unei Universit!i ar limite.



#m visat o Revolu!ie individual, capabil s rstoarne tiparelementale ale vec(ii umanit!i )i s o elibereze pentrutotdeauna din starea sa coniictual, din indoieli, ric )idurere.

#m visat o 5coal care s educe o nou genera!ie de conductori, cares armonizeze vec(ile contrarii aparente1 Economia )iEtica, #c!iunea )i ontemplarea, uterea inanciar )i3ubirea.

rescand )i transormandu-se sub propriii-mi oc(i, precum un at ingesta!ie, zi dup zi, 95coala >eilor” se construia, odat cumine. in aparen!, cel care scria eram eu, dar, in realitate,cartea era de0a scris.

+egile 7istorului, ideile +ui, se ascund inc inuntrul meu, iar ceamai mare parte dintre ele rman inc nein!elese.

recum rometeu, am luat o scanteie din lumea 7istorului, !inand-ostrans, pentru a putea, intr-o zi, s-o donez acelor emei )i

brba!i care, asemenea mie, vor dori s abandoneze cerculinernal al locului comun.Odat, credeam c a scrie )i mai ales a preda este ormacea mai inalt de a drui.

#cum )tiu c a preda este doar o modalitate pentru a m

cunoa)te, pentru a-mi descoperi propria nedesvar)ire )ia o vindeca.

9oate preda doar cel care nu )tie”, spune 7istorul.

9el care )tie cu adevrat nu pred”

9eea ce am inv!at, ceea ce )tim, posedm cu adevrat, nu poate itranserat.”/ericirea, bog!ia, cuno)tin!a, voin!a, iubirea nu pot i

primite din e$terior, nu pot i date, ci doar... re-amintite.Ele sunt bunuri intrinseci ale /iin!ei )i, de aceea, reprezint un dat

prin na)tere al iecrui om.

6icio politic, religie sau sistem ilosoic nu poate transormasocietatea din e$terior.



*oar o revolu!ie individual, o rena)tere ilosoic, o vindecare a inelui, om cu om, celul cu celul, ne vorputea conduce spre bunstarea planetar, spre ociviliza!ie adevrat, mai inteligent )i ericit.”

3n relatarea lec!iilor pe care le-am inv!at de la 7istor, am evitat, inmod inten!ionat, s includ episoade, evenimente,dezvluiri ce puteau dep)i capacitatea de acceptare acititorului, re!inand doar acele episoade care, de)i9revolu!ionare”, rezoneaz cu starea actual a umanit!ii.

%&ITOU 'întâlnirea cu Visătorul

0rice cale de însanatosire sau cale de initiere este calea de la polaritate spre8nitate.Pasul de la polaritate la 8nitate constituie o modificare calitativa att deradicala, înct el este greu sau aproape imposibil de conceput pentruconstienta polara.oate sistemele metafizice, religiile si scolile ezoterice învata numai aceastacale, de la dualitate la unitate.!e aici ar rezulta cu necesitate ca toate aceste învataturi nu sunt interesate deo Qîmbunatatire a acestei lumiQ, ci de Qparasirea acestei lumiQ.

&e acea vreme locuiam in $e( )or*, intr+un aartament din Roosevelt Island, o -ucăică de ămant din mi/locul lui #ast River, intre !an0attan 1i 2ueens. Insulia, ca unvaor la ancoră, ărea să 3ie e unctul de a+1i ridica

anzele 1i de a aluneca in voia curenilor, sre li-ertateaoceanului. Totu1i, zi de

zi, insulia rămanea nemi1cată in intunecimeaunduitoare a raului. m intrat in dormitor să le sun noate -ună coiilormei, dar ei de/a adormiseră.4-am intors in varul picioarelor in suragerie.6oaptea m invluia )i m ascundea in tcerea ei.Un sentiment de alienare impletit cu repulsie m acea



s m simt ca un (o! care se strecoar in via!a unui strin.4-am dat ca!iva pa)i inapoi )i am privit silueta presratcu lumini a podului Fueensboroug(.Era rece )i inevitabil ca o amenin!are.

Gennier se retrsese in camera ei cu pu!in timp in urm, punandastel capt, in stil american, disensiunii dintre noi.4 intorsesem tarziu in seara aceea./usesem la aeroportul 0./. Henned@ s iau un prieten, pecare nu-l vzusem de ceva timp. *e indat ce l-amintalnit, am avut imediat impresia c via!a lui era maiti(nit )i mai ericit decat a mea.

Drusc, sentimente de gelozie, invidie )i rivalitate oarb, pe care nici eunu mi le e$plicam, au izbucnit impreun cu o volubilitatemecanic )i un impuls neinranat de a vorbi.3n ma)in am indrugat minciuni dup minciuni )i aminventat )i o poveste roman!ioas despre anii petrecu!i tn6e: Ior;. 3-am vorbit despreimposibilitatea de a merge la toate petrecerile la care suntinvitat, despre vernisa0e, despre premierele de teatru,despre realizrile mele proesionale, (obb@-urile mele )iin plus despre rela!ia mea ericit cu Gennier.uvintele care-mi veneau pe limb erau de0a moarte

atunci cand imi a0ungeau in gatle0 )i un !ipt se inl!ainuntrul meu. Crea!a provocat de acest)uvoi de ipocrizie curgea greoi )i incontrolabil )i neputin!ade a stpani acel lu$ de minciuni devenea insuportabil.

7roiam s curm acel spectacol absurd, ins cu catincercam s evit acel e)ec, cu atat mai mult dezgustsim!eam )i imi era imposibil s remediez situa!ia.

Eram dou persoane in acela)i trup.Candul de a i o iin! scindat, un siamez, centaur,

androgin, prizonier permanent al unei simbioze grote)ti )ieroce m ingrozea.

e lsa seara. #m realizat c cusem un vira0 gre)it.3ntram intr-un labirint dezolant de strzi, slab luminate,care deveneau din ce in ce mai inrico)toare.uvintele pieriser incetul cu incetul )i o tcere rece s-a



instalat in ma)in. #m continuat s merg prin ploaia toren!ial, cand amobservat arurile unei ma)ini care ne urmrea )i am zritni)te umbre ivindu-se dup stalpii unui pod de traversarepeste autostrad. 4-am intors s m uitla prietenul meu )i am ing(e!at. ?remuraincontrolabil, iar a!a i se transormase intr-o masc aricii. #m accelerat.Dtile inimii imi erau atat de puternice, incat imisprgeau pieptul. 3nstinctiv, am luat-o pe prima stradcare mi-a ie)it in cale. u o mi)care brusc,am reu)it s evit un grup de vagabonzi, aduna!i in 0urulunui butoi aprins.Umbrele cldirilor erau ca ni)te alei monstruoase )i

gatle0ul inernului prea gata s ne ing(it pe amandoi.unetul unei sirene a sa)iat aerul )i a rupt acea atmoser

apstoare.rin oglinda retrovizoare, prin care supraveg(eamneincetat ma)ina care ne urmrea, am vzut arurileacesteia deprtandu-se, pan cand au devenit ni)te punctemici )i disprut cu totul, ing(i!ite de intuneric.

#m inceput s recunosc unele insemne stradale )i uneleindicii care, in inal, ne-au indrumat spre cas.

$u l+am mai revăzut niciodată e acel rieten.

#m urcat cu litul la eta0ul )aisprezece, inso!it de un brbat negru,uria), un retardat care a bolborosit tot timpul. e atunci,Roosevelt lsland era o zon pilot pentru integrarea social)i nu era ceva neobi)nuit s intalne)ti oameni cudizabilit!i, care locuiau pe insul, impreun cu cei care iiingri0eau. 3maginea luiGennier, care m-a intampinat cu prul inc nepieptnat

dup ce usese scos de pe bigudiuri, atamandu-i in 0urule!ei, ca )erpii 4eduzei )i cu !igara intre degete, in timp ce!ipa )i msura cu pa)i nervo)i surageria, a ost ultima sarele$ie in oglinda vie!ii mele.

#m sim!it atunci toat goliciunea rela!iei noastre )i intreaga durere ae$isten!ei mele, ca )i cum anestezicul ce m amor!ise de



ani de zile nu-)i mai acea eectul. #cel apartament, rela!ia cu acea emeie )i orice lucru lacare m uitam preau de o mediocritate iremediabil. Op!iuni pe care le crezusem ale mele )i le considerasemrelectri ale propriei mele personalit!i, se dovedeau a icapcane ar ie)ire.

6u aceea era via!a pe care o visasem4 cople)ea o disperare mut.Un rau ing(e!at )i dens imi ineca toate minciunile )icompromisurile, aruncandu-m ca pe un nauragiat pe!rmul dezolant al e$isten!ei.4i-am odi(nit capul pe bra!e, iar apoi triste!ea m-a purtatpe aripile somnului.

3nteriorul vilei era invluit in intunericul abia strpuns deivirea zorilor.

O pictur vec(e ocupa peretele din undul incperii spa!ioase. inlumina sioas am deslu)it un cadru asemntor uneipoiene, iar in mi0locul acesteia, o iin! vistoare.a )i tabloul, orice detaliu al acelui mediu, de laar(itectur la mobilier, transmitea un mesa0 de orumuse!e intens. m alu in acea

vil, la acea or incert, dintre noapte )i zori, era un lucru

oarte ciudat care, totu)i, nu m surprindea.?otul mi se prea cunoscut, de)i eram sigur c nu maiusesem vreodat acolo.

7ila era tcut, ca )i cum ar i ost absorbit de ganduri. #m urcat pe vec(ea scar de piatr pan cand am a0uns lau)a imens a unei camere.

#m observat c eram bine imbrcat, de parc a) i venits m intalnesc cu un reprezentant al unei autorit!inecunoscute. 6u-mi amintesc ce anume m

tulbura, dar eram nelini)tit )i tensionat.Un tumult de emo!ii imi (rnea monologul interior, ca vreascurile uscate, un urnal.

4-am descl!at )i mi-am a)ezat pantoii pe prag. #cest lucru mi s-a prut, de asemenea, oarte iresc.*esigur, acele mi)cri, necesare )i cunoscute, aceau parte



dintr-un ritual pe care-l mai cusem de multe alte ori.rea c )tiu ce m a)tepta dincolo de acea u) )i totu)inu aveam nici cea mai vag idee.and am btut la u), m-am sim!it dintr-o datnerbdtor, de parc a) i bnuit ce m a)tepta dincolo deea. /r s a)tept vreunrspuns la btile mele slabe, mi-am pus toat greutateape clan!a de ier )i am impins u)a.

#m aruncat o privire spre )emineu.+umina 0ucu) a lcrii mi-a incins oc(ii atat de tare,incat a trebuit s m intorc )i s inc(id pleoapele pentru anu lcrima. El era lang )emineu, intors cuspatele spre mine )i vedeam umbra proilului u

proiectat pe perete.amera, pe care lumina vag a ocului din cmin o lsaaproape total umbrit, era incon0urat pe ambele pr!i dearcade impozante, care incadrau erestrele vec(i, ca ni)teoc(i larg desc(i)i ce priveau in intuneric.rin cele dinspre est am vzut o parte a cerului colorandu-se la ivirea zorilor.

#m cut, precaut, doar ca!iva pa)i pe podeaua larg pavat cu plcialbe, cand vocea +ui a rsunat plin de or!, inrico)tor,

ing(e!andu-mi toate mi)crile )i paralizandu-migandurile.

97ia!a ta e un dezastru” a spus El ar s-)i intoarc a!a spre mine.9ot s simt asta din elul in care ai intrat, dup elul incare mergi )i, mai presus de toate, din du(oarea emo!iilortale.

E)ti o mul!ime, un conglomerat de ganduri.pre ce te indrep!i odat a0uns intr-o astel de stare2

armat in mii de cioburi cum e)ti, abia de reu)e)ti s duci via!a unui slu0ba).”

96u sunt slu0ba)”, am replicat tios, aprandu-m parc de un atacizic neprevzut.3ndierent cine ar i ost aceast persoan, mi se preapotrivit s pstrm distan!a.



*ar impactul cuvintelor mele se pierdu de parc ele s-a ilovit de ni)te pere!i vtui!i.uprins de o team nemaiintalnit, m-am strduit s-migsesc vocea, ca s-i rspund1

9unt director”

?cerea prelung ce s-a a)ternut apoi a devenit apstoare )i mi-aptruns pan in miezul iin!ei.*up un interval, care mi-a prut o eternitate, am auzitdin nou vocea1

9um indrzne)ti s spui Eu2”, a zis pe un ton dispre!uitor, care m-alovit ca o palm peste a!. 93n lumea mea, s spui Eu esteo blasemie.

Eu este conlictul pe care il por!i inuntrul tu...Eu este o pe)ter a minciunilor.*e iecare dat cand e$primi unul din micile tale euri,min!i. *oar aceluia care se cunoa)te peine, aceluia care este stpanul propriei vie!i..... aceluiacare de!ine o adevrat inten!ie i se permite s spun Eu.”

# urmat o pauz.and a inceput s vorbeasc din nou, cuvintele +ui sunau

c(iar mai amenin!tor.9*aca mai roste)ti vreodat Eu, nu !i se va mai permite s revii aici

niciodat

Observ-te *escoper cine e)ti

# i o iin! multipl inseamn a i prins in capcana unui ireal sistemde alse credin!e )i minciuni pe care l-ai creat tu insu!i )idin care nu ai scpare.

#bsen!a unit!ii ne arunc in carcera ignoran!ei8, a ricii )ia distrugerii de sine, provocand boli, degradare, violen!,cruzime )i rzboaie in lumea e$terioar.

+umea este a)a cum o visezi.... este o oglind.3n lumea e$terioar i!i vei gsi propria relectare, lumeape care tu ai creat-o, pe care tu ai visat-o.

3n lumea e$terioar te vei gsi pe tine.*u-te in lume )i vezi cine e)ti.

7ei descoperi c ceilal!i sunt imaginea relectat aminciunii care trie)te in tine, a compromisurilor, aignoran!ei tale.

c(imb-te..)i lumea se va sc(imba.

?u creezi o lume bolnav )i apoi !i-e team de propria ta crea!ie, de violen!a pe care tu singur ai zmislit-o.rezi c lumea e un dat obiectiv... dar lumea este a)a cumo visezi.trunde in lume )i accept-te3ntalne)te-i pe srmanul, pe violentul, pe leprosul pe careii por!i inuntrul tu.

#ccept-i..... nu-i nega, nu-i 0udeca.... #bandoneaz-te lumii tale.leac )i accept in mod con)tient ce ai creat1 o lumerigid, ignorant... lipsit de via!.uterea unui om const in abilitatea lui de a se desvar)i,in timp ce, simultan, se abandoneaz sie insu)i.”

Drusc, vocea a a cptat tonalitatea aspr a unei porunci.

93n prezen!a 4ea... (artie )i stiloul”, imi porunci El 9 nu le ui!iniciodat”

?onul u autoritar )i acea sc(imbare brusc a subiectului m-audeconcertat, dar conuzia mea s-a transormat imediat inric, iar apoi in panic.

4-am sim!it de parc deasupra mea plana o amenin!are cu moartea.?oate sim!urile mele erau la paro$ism cand am auzit

vocea +ui, devenit un )uierat puternic1

,#cum trebuie s notezi.<artia )i stiloul vor i salvarea tal”, a spus El.96oteaz cuvintele 4ele, deoarece aceasta este singuracale prin care !i le vei aminti....crie

#ceasta este singura modalitate prin care po!i s adunilaolalt rm)i!ele impr)tiate ale e$isten!ei tale.”



#poi, de parc nu se intrerupsese deloc, a reluat ultima airma!ie )i areplicat1

9Un director este un anga0at care-)i d silin!a s cread in ceea ceaceB el promoveaz o convingere... este preotul unui cult,

indierent cat de mediocru, care ii d un sentiment deapartenen! 3a ceva )i iluzia de a urma o cale.*ar tu nu ai realizat nici mcar a)a ceva

Candurile, senza!iile )i dorin!ele, in absen!a unei inten!ii, sunt cani)te a)c(ii aleatorii ale /iin!ei, iar tu e)ti un ragmentar sens, alat la mila universului.”

#cele cuvinte cdeau asupra mea ca un du) rece, nea)teptat, lsandu-m ar sulare.

?emperatura prea c a sczut cu cateva grade, iar euing(e!asem. O 0en pround, cum nu mai trisemniciodat in via!, m sredelea cu o incetineal crud.

#m tresrit la sunetul vocii ale in urec(ea mea, atat deaproape, incat i-am putut auzi respira!ia.

7ocea a era un murmur rgu)it )i aspru.93n triburile indiene din #merica e$ista o cast de brba!ipe nivelul cel mai de 0os al scalei sociale1 brba!i care nuerau nici s(amani, nici rzboinici, care nu vanau )i nici nucontau in competi!ia pentru ranguri sau emei.

#cestora li s-au repartizat cele mai umile )i mai diicileslu0be. unt cei care au dat inapoi de laincercrile ce presupuneau cura0 )i integritate.”

#ici s-a oprit #poi, deodat, s-a repezit la mine. #m rmas paralizat )i nu puteam s impiedic sau sanulez acea izbucnire.

93n orice trib, primitiv sau modem” a )optit ioros 9acela este locultu, pe cea mai 0oas treapt ierar(ic.”

3zbucnirea lui m-a lovit in mi0locul pieptului.Ru)inea era de nesuportat.

#cum nici nu-mi mai doream ca el s termine - voiamdoar s scap, s gsesc suicient putere ca s-i intorc pur)i simplu spatele )i s dispar.4car de ar i sunat teleonul sau ceasul de)tepttor, ca s



O scurt pauz a dat greutate cuvintelor care au urmat.

9Este momentul s renun!i la viziunea ta conlictual asupra lumii.

Este timpul s la)i s moar tot ce nu poate supravie!ui.

A venit vremea să te naşti din nou.Este momentul pentru un nou e$od )i o nou libertate.Este cea mai important aventur pe care )i-o poateimagina un om1 Redobandirea integrităii talepierdute! J

Oc(ii mei nu se obi)nuiser cu semiintunericul incperii. #ar, zorii zilei risipiser intunericul nop!ii. Crinda groas de ma(on, care se spri0inea pe cadrul depiatr al )emineului, a ost deodat atins de o raz de

soare.

culptat in litere mari gotice )i poleit cu aur, am citit inscrip!ia1 "isibilia e# $nvisibilibus.

„Ochii corpului vostru sunt deschisi, intr-adevar, dar mai aveti si alti ochi siacestia sunt inchisi.” (Aivanhov)

4unca este sclavie

9ine e)ti tu2 J, mi-am gsit cu greu tria s intreb.

9Eu sunt 7istorul J, a spus El.9Eu sunt 7istorul )i tu e)ti cel visat.O clip de sinceritate, o isur in zidul minciunilor tale, calumina unui ulger, !i-au permis s 4 vezi. J

?cerea care a urmat era ame!itoare. 7ocea +ui a devenit un susur de ape.

9Eu sunt libertatea J a vestit El.9#cum, c 4-ai intalnit, nu vei mai putea s continui sduci o via! atat de stearp. J

Urmtoarele cuvinte mi-au rmas intiprite pentru totdeauna inmemorie.

9 ii dependent, c(iar involuntar, este intotdeauna o alegerepersonal.



6imic )i nimeni nu te mai poate constrange s iidependent de ceva, numai tu singur po!i decide asta. J

4-a i$at inten!ionat cu privirea )i a continuat, airmand cpredispozi!ia de a acuza lumea )i de a te lamenta apoi,

este cea mai incontestabil dovad c aceste principii nuau ost in!elese. Omul nu depinde de oirm )i nu este limitat de o ierar(ie organiza!ional saude un )e ci de propria sa ric. *ependen!a este ric.

9*ependen!a nu este rezultatul unui contract, nu este condi!ionat deo unc!ie )i nici nu se na)te din apartenen!a la o anumitclas social...Dependena este consecina diminuării stimei desine%

Abdicarea de la propria demnitate.Ea apare atunci cand ingduim s ne ie zdrobit /iin!a.3n lumea e$terioar, aceast stare interioar, aceastdegradare, ia orma unei slu0be )i aspectul unei pozi!iisubordonate. *ependen!a esteprodusul unei min!i bolnave, sub0ugate de rici imaginare)i de propria team...

.. Dependena este efectul perceptibil al lepădării de vis. &

#ceast concluzie )i elul in care El pronun!ase 9dependen!” deiecare dat, enun!and incet iecare silab, relevauin!elesul real )i intreaga durere, lipsa de iubire de sine,ascunse sub banalitatea in!elesului comun al cuvantului.

9*ependen!a este o boal a /iin!ei...Ea izvor)te din lipsa de intregire a oamenilor”, a

dezvluit 7istorul.'A fi dependent inseamnă să incetezi a mai credein tine insui. (ă depinzi inseamnă să teopreşti din visat)

u cat evaluam cuvintele +ui, cu atat le sim!eam spand ca un acid incarnea mea.



Ura devenise atat de intens, incat se transormase inurie. 4odul in care El emitea sentin!easupra condi!iei umane era intolerabil.um putea via!a unui om s nu aib nimic in comun cusentimentele )i temerile sale2$ntotdeauna am avut convingerea că aceste douălumi% cea lăuntrică şi cea e#terioară% erauseparate şi era firesc să rămană aşa.

redeam cu trie c cineva putea i dependent in lumea e$terioar )itotu)i liber in cea interioar )i aceast convingere i-mialimenta indignarea.

9a )i alte milioane de oameni, !i-ai trit intreaga via! ascuns intrealdurile unor organiza!ii inerte” m-a acuzat.

9=i-ai sc(imbat libertatea cu un pumn de convingeri iluzorii.E vremea s te treze)ti din acest somn (ipnotic... din

viziunea ta diabolic asupra e$isten!ei”

$imeni nu mă mai tratase a1a, vreodată.

6%ine ii dă dretul să+mi vor-e1ti ast3el78, am iz-ucnit s3idător 7

„Tu.”

#cel rspuns nea)teptat m-a invluit intr-o stare de neputin!. #m sim!it o vin cople)itoare. 7oiam s m ascund.Un ine$plicabil sentiment de ru)ine m acea s m simtdezgolit in a!a acelei iin!e ar c(ip.

#m sim!it nevoia s zbor departe. u ultimele puteri, amincercat s redresez situa!ia aceea, care m catapulta inaara grani!elor lumii mele.

9*ar cum ar putea organiza!iile lucra ar anga0a!i2” #m intrebat incet, incercand s readuc conversa!ia inapoila limita coeren!ei )i compre(ensiunii.

7istorul n-a rspuns. incura0at de tcerea +ui, pe caream luat-o drept perple$itate sau neputin! de a-mirspunde, l-am impulsionat1 9*ac ei n-ar e$ista... lumeaar intra in impas...”



96u, tocmai pe dos”, a replicat El tios. 9+umea colapseaz deoarecesunt oameni care depind, oameni care sunt speria!i demoarte. Omenirea, in starea de acum, nu poate da na)tereunei societ!i eliberate de dependen!e.”

and a observat consternarea mea )i )i-a dat seama c atinsese )ic(iar dep)ise limita puterii mele de in!elegere, El )i-adomolit tonul )i vocea +ui a devenit aproapeincura0atoare.

96u te teme”, a spus El cu o promptitudine sarcastic. 9#tata timpcat e$ista oameni ca tine, va continua s e$iste o lume adependen!ei )i ea va i oarte populat”

auza care a urmat a ing(e!at spa!iul dintre noi. ?onul +ui ironic )i

zelemitor suna greu, ca o!elul.

9?u... tu nu vei mai i capabil s aci parte din acea lume ... pentru cm-ai intalnit pe 4ine”

#m avut senza!ia c o und de lumin penetrase dureros straturilecalciiate ale gandurilor )i cea!a emo!iilor mele.

9*ependen!a este negarea visului” a continuat El.'Dependena este masca pe care oamenii o poartă

ca să*şi ascundă lipsa de libertate şi respingerea vieii.)

Rostisem )i auzisem de mai multe ori cuvantul 9dependen!”, darnumai dup prima intalnire cu 7istorul am con)tientizatcu adevrat in!elesul lui dureros.ondi!ia de anga0at, dependent de o companie, sedovedea a i o transpunere in conte$t modem a vec(iisclavii. O stare de imaturitateinterioar )i sub0ugare. rintr-o

sor!are a imagina!iei, am vzut gloate de iin!e umanedamnate la un destin sisiic, inln!uite de nesar)itaepetitivitate a unei slu0be istovitoare, pe care nu oaleseser ei, total lipsit de creativitate.

3ntr-un clipit, am revzut a!ada cldirii Rusconi din 4ilano, pe 7iale arco, cu inscrip!ia 93ntrare subordona!i”, care se



inl!a deasupra unui )ir de coridoare rezervateanga0a!ilor. 4i-am imaginat ogrmad de indivizi invin)i )i incovoia!i, intrand prinacele culoare inguste, a)a cum au ost obliga!i romanii sac la annio, cand au ost umili!i )i or!a!i s treac pesub urcile caudine.

#m vzut o procesiune nesar)it de brba!i )i emei, carerenun!aser s mai cread in unicitatea lor.remoni!ia mor!ii individualit!ii a intunecat atmosera )itoat triste!ea acelui destin mi-a strans inima, intr-omeng(in de ier.

7istorul a p)it in aceast viziune, cu delicate!ea celui care apropiemarginile unei rni mortale.

uvintele +ui aveau o intona!ie solemn, atunci cand aanun!at1

93ntr-o bun zi va e$ista o societate care doar va visa )i nu va mai inevoit s munceasc.O umanitate suicient de bogat ca s viseze )i ininit mai

bogat tocmai pentru c viseaz.

Universul este e$trem de imbel)ugat, este o abunden! debordant,implinind placul iecruia... intr-un astel de univers esteimposibil s te temi de pauperitate.6umai oamenii de soiul tu, tortura!i de ric )i indoial,pot i sraci )i de aceea perpetueaz dependen!a )i srciain lume.”

9*ar eu nu sunt srac”, am strigat, cu indignare.

9*e ce spui asta2”

4 apram cu toate 0ustiicrile pe care le-am putut gsi )i am adunattoate motivele plauzibile ca s dovedesc absurditatea

acelei invinuiri. 7istorul era tcut.

9Eu nu sunt srac”, am strigat din nou. 9#m o cas rumoasa, suntom de aaceri, am prieteni care m respecta... #m doicopii, crora le sunt tat )i mam...” #ici m-am oprit,cople)it de acea nedreptate intolerabil, acel atacneondat.



,(ărăcia inseamnă să fii incapabil să*i vezi propriile limite”,a speciicat 7istorul., ii srac inseamn c ai cedat dreptul tu de a icreatorul propriului tu destin, contra unei slu0be care nu-!0 place )i pe care nu !i-ai ales-o tu.”

9?u” a adugat El, tocmai cand speram c terminase 9?u e)ti cel maisrac dintre sraci, deoarece inc nu )tii cineLe)ti... aiuitat 6u am acordat nimnui atat de multe oportunit!iprecum !i-am oerit !ie. #ceasta este ultima )ans.”

Drusc, acel sentiment de a i oensat )i tratat pe nedrept, carestrpunsese iecare celul a iin!ei mele, dispruse )i toateaprrile mele cedaser in a!a acelui berbec redutabil.

#m auzit cum ruginitele balamale pe care se spri0inise via!a mea, scar!aiau.ele mai inrdcinate convingeri ale mele se prbu)eau,ca templele zguduite din temelii.

9*esc(ide oc(ii s vezi condi!ia in care te ali i vei )ti cat de mult s-aindeprtat omul de mre!ia sa.

#parent, noi suntem in aceea)i camer, dar suntemsepara!i de inini!i eoni de timp “

#cele cuvinte, ca un ulger, au spintecat intunericul nop!ii )i m-au

determinat s realizez cat de departe eram de acea iin!. #m con)tientizat cat de als usese reac!ia demnit!iimele oensate )i cat de nesemniicativ usese acel 9eu”, pecare il pronun!asem in prezen!a 7istorului, acel 9eu, caun scancet ctre univers.

3luzia mea c apar!in clasei care decide, elitei oamenilor responsabili,ce posed liber arbitru, independen! )i care sunt stpanipe propria via!, a czut ca o cortin, dup primul act alunei operete.Oc(ii imi scanteiau in lacrimi.

#lunecam, ar s-mi dau seama, pe nisipurile in)eltoareale autocomptimirii.

roviden!ial, 7istorul a intervenit lansand un mesa0 adresat directprounzimilor /iin!ei mele1



'Trezeşte*te! incepe propria ta revoluie... Revolt-teimpotriva ta , a ordonat El, zgal!aindu-m, in timp ce imilsa loc s ies din col!ul in care m izolasem.

97iseaz libertatea... libertatea de a i lipsit de limite...

?u e)ti singurul obstacol ce st impotriva dorin!elor tale. 7iseaz... 7iseaz... viseaz mereu. 7isul este cel mai adevrat lucru din cate e$ist...”

'+u sunt femeie...)

#poi intona!ia +ui s-a sc(imbat )i la el vocea, care, din adanc )i(otrat, devenise una de emeie. #cea transormare mi-aing(e!at sangele in vine. Era imposibil #cea voce... era...era ... Candurile mele czuser intr-un abis... *e)i

cuvintele +ui nu mai erau violente, ele deveniserinsuportabile.

9unt o emeie muribund” a spus acea voce.

auza care a urmat mi-a dat destul timp s gust angoasa bolnviciosde dulce a unei groaze nemaicunoscute. Eram paralizat,neputincios )i incapabil s-mi ridic privirea. Un oc(inemilos, mare cat tot orizontul, se desc(idea spre trecutulmeu. 4i-era team c n-a) i ost capabil s mai suport

apari!ia ei.

9unt o emeie bolnav de cancer, care te-a blestemat pentrunegli0en!a )i neputin!a ta de a suporta moartea eiinevitabil.” 3n timp ce m aplecam inainte cas ascult, corpul meu tremura, iecare cuvant pe care El ilrostea impingandu-m spre (ul abisului.+uisella imi vorbea, cu toat dulcea!a ei dezarmant, dedincolo de timp, de dincolo de grani!ele vie!ii )i ale mor!ii.ircumstan!ele ingrozitoare ale mor!ii ei, la varsta de MNde ani, imi reveneau acum, in minte.Gosnicia mai multor episoade ale vie!ii noastre impreun,egoismul care m cuse s inltur orice )i pe oricinepentru o singur ram de siguran!, ingri0orrile legatede bani, de carier )i neputin!a mea de a o iubi, aue$plodat dureros in interiorul meu )i suletul mi-a ost



inundat de un cople)itor dezgust, in vreme ce incercam sm deta)ez de omul care usesem.

#ceasta este moartea ta”, mi-a spus El 9aceasta este moartea a tot ceai ost, moartea de)eurilor pe care le por!i inuntru...

6u ugi de ea... inrunt-o, o data pentru totdeaunaPentru a putea renaşte% un om mai intai trebuiesă moară.)

9e inseamn a muri2”, am intrebat. ?onul umil pe care l-am olositcand am ormulat aceast scurt intrebare, m-a cut srealizez cat mult se sc(imbase atitudinea mea.

9(ă mori inseamnă să răstorni propria ta viziune asupralucrurilor.

mori inseamn s dispari dintr-o lume aspr, dominat desuerin! )i s reapari la un nivel superior”, a spus Elmisterios. 3nc nu in!elegeam.O parte din mine voia s obiecteze cumva.

#cele cuvinte )i idei pe care nu le mai auzisem niciodatm sa)iau in buc!i.

#poi, un rau ie)it din matc mi-a spulberat orice zgaz )imi-a covar)it iin!a, rpindu-mi amintirile, prietenii,convingerile adanc implantate, ca ni)te roci in mal.

tudiasem cu disperare ani de zile, pentru a i cel mai bun.4uncisem neobosit s-mi ac un nume, manat de ambi!iade a i cineva. inving, s inving... s dep)esc orice obstacol care ar iputut interveni intre mine )i obiectivul meu.9 reu)esc”, croindu-mi drum cu coatele, a ost principiulcare-mi condusese via!a )i singurul in care crezusem cuadevrat... cea mai mare satisac!ie1 s inving lumea, s-iinving pe ceilal!i... 5i acum ar trebui

s renun! la el )i s-l anulez24i se prea nedrept ca 7istorul s-mi condamne toateeorturile. in ciuda aptului c eram acoperit de valuri, mag!am de dorin!a de a supravie!ui, de acea epav a

voin!ei mele pe care o considerasem cea mai sntoas )i vital parte din mine.



9Orice s-ar intampla in aara ta, trebuie s capete acceptul tu interiorpentru a deveni maniest.

#sta inseamn c tot ce se petrece in via!a ta este orelectare idel a voin!ei tale.”, a rostit El, iar eu aming(i!it aceste cuvinte ca pe o gur de o$igen dup oscuundare la mare adancime.

#poi, eortul de a in!elege ra!ional implica!iile celorairmate de El m-au cut s-mi pierd acel moment deluciditate care a ost inlocuit de o angoas letal.9unt, in acest caz, responsabil pentru moartea +uisellei2

#m cerut-o eu2”

9+umea din 0urul tu moare, pentru c tu mori tu interior.... opersoana oarte drag !ie moare pentru a te ace s

in!elegi viziunea ta morbid asupra e$isten!ei, care estecauza tuturor necazurilor tale 6u permite ca sacriiciul eis ie irosit de ignoran!a )i de victimizarea ta,rice impre-urare sau eveniment te a-ută să teinelegi şi să te cunoşti% chiar dacă esteinsuportabil, sunt intotdeauna bune .”

9um a) putea s repar asta2”, am intrebat 94i-a) da via!a, acum, ssc(imb aceast tragedie.”

9E)ti un mincinos, iar trecutul tu este relec!ia ipocriziei )iimagina!iei tale bolnave.ea mai subtil sc(imbare in /iin!a ta ar proiecta inprezent un trecut complet dierit.4omentul de acum este singurul punct al e$perien!eiizice in care po!i sc(imba istoria trecut )i cu iecaresc(imbare produs in /iin!a ta vei deveni o persoandierit, care trie)te intr-o lume dierit.

u cea mai subtil sc(imbare a strilor tale interioare, se vor sc(imba simultan amintirile trecutului, viitorul )iintregul univers.

3storia ta trecut, pe care crezi c ai trit-o aievea )i care !i se pareatat de cunoscut, este doar o e$perien! imaginar pecare o produci in c(iar aceast clip.



=ine minte ?oate posibilit!ile sunt con!inute in #cum”

O specie muribund

96imeni nu-i poate domina pe cei din 0urul su”, a spus 7istorul,

strecurandu-se in gandurile mele rzle!ite ca ni)term)i!e plutitoare ale unui nauragiu.93deea de a-i domina pe al!ii este o iluzie... o supersti!ie a

vec(ii umanit!i conlictuale, acaparatoare )idecadente....”

auza care a urmat mi-a dat sentimentul de a i ca)tigat un rgaz, celpu!in pentru o clip. ?otu)i, deasupra e$ista un ciocangata s m loveasc, mai cu or!.

9?u e)ti emblema acestei specii muribunde”, a airmat El, in timp celansa atacul 9o specie care cedeaz locul unei iin!esuperioare.”

uvintele +ui spau un tunel prin miile de straturi de vec(i idei )i valori. #m sim!it spasmele unei creaturi care ace un eort imenspentru a se na)te, o creatur disperat s reu)easc.

#poi universul meu a devenit tot mai maleabil, pan s-atransormat, s-a lic(eiat, inotam acum intr-o ap adanc.

9eea ce tu percepi ca o senza!ie a mor!ii este suocarea umanit!ii,care-)i leapd pielea, o specie care e pe margineaprpastiei, constrans s renun!e la supersti!iile )i vec(iletrucuri ce nu-)i mai au rostul acum.”

#cele cuvinte erau sculptate in vzdu(, ca un epita universal alcondi!iei umane. 4-am vzut zbtandu-m greoi, intr-unnesar)it ocean de capete care se legnau, suletenauragiate, resemnate cu soarta lor.

9olutia se afla numai în acel punct de vedere, in care toate altemativele,toate posibilitatile si toate polaritatile sunt la fel de bune si de corecte,respectiv de rele si de incorecte, deoarece ele sunt parti ale 8nitatii, si caatare îsi au 1ustificarea e2istentei lor, caci fara ele întregul nu ar fi întreg.!e aceea, am accentuat att de mult la legea polaritatii faptul ca unul dintre

poli traieste din e2istenta celuilalt, si ca un singur pol nu este capabil de



o imagine mizerabil a lumii )i s perpetuezi aceleevenimente”.

95i ce altceva ar i trebuit s ac2”, am intrebat cu o voce sugrumat dedisperare.

'Dacă un om işi schimbă atitudinea faă de ceea ce seintamplă cu el% atunci% odată cu trecerea timpului%se va schimba natura lucrurilor care i seintamplă.)

9iina noastră este cea care ne creează viaa,“)i-a inc(eiat El alocu!iunea, in timp ce se apropia pu!in demine. # inaintat doar ca!iva centimetri, dar aceami)care m-a pus in gard, intr-o stare de e$trem

vigilen!. 6u )tiam la ce s m a)tept, dar nu mai usesemniciodat atat de atent, de parc celulele mele useser

brusc de)teptate dintr-un somn ancestral )i erau acumgata s asculte. 7istorul a a)teptat pan cand aten!ia meaa atins apogeul )i apoi a rostit cele mai devastatoarecuvinte.

94oartea so!iei tale este materializarea, reprezentarea dramatic acantecului de 0ale pe care l-ai redonat permanent in sineata.... (tările interioare şi evenimentele e#terioare

sunt cele două fee ale unei aceleiaşi realităi.)

entimentul insuportabil de vinov!ie, m-a cut s le)in.3nernul se intindea in a!a mea, gata s m aspire.3nruntam cel mai simplu )i aurisit dintre adevruri1eram singurul responsabil pentru evenimentele din via!amea, eram singura cauz a tuturor suerin!elor )inenorocirilor.

+uminile lumii abia mai palpaiau, erau pe punctul de a se stinge.

Eram pe pragul unui limb al iadului. incet, alunecam ctreel....

Deşteptarea



*e indat ce m-am trezit, nu m-am putut gandi la nimic altceva.Era inc noapte aar.?raicul in 4an(attan curgea in paraie sub!iri, ca un )uvoistrlucitor izvorat din craterul unui vulcan invizibil.

#m stat nemi)cat cateva secunde, atent la 9lumea” careplutea inuntrul con)tiin!ei mele, palid ca o staie.O nou . luciditate, crunt, strbtea iecare col!i)or al

vie!ii mele )i al acelui apartament.u o vitez uimitoare, mobila, cr!ile )i accesoriilerelectau suerin!ele unei vie!i neericite )i inime.

#cea melancolie aparte, emanat de obiectele care nu maiapar!ineau nimnui, imi strangea inima.

#m sim!it eortul imens de a e$ista, precum )iimposibilitatea sc(imbrii.

#m sim!it o durere nprasnic la gandul de a-mi intalnicopiii )i a vedea in oc(ii lor acela)i sentiment al mor!ii,care se rspandise peste tot.4i-a ost team )i c ei se vor stinge )i vor disprea cutotul.

#m petrecut multe ore depnand tot ce se intamplase in timpulintalnirii mele cu 7istorul )i tot ce-mi spusese El, in acea

vil misterioas, in acel apartament cu podeaua ivoar. Acea fiină era acum o parte din viaa mea.

6otasem minu!ios cuvintele +ui )i iecare detaliu al aceleiintalniri.

6u-mi era greu s le evoc. ?rebuia doar s-mi inc(id oc(ii pe 0umtate, ca s vd orice amnunt cum apare cu oclaritate absolut in memoria mea.6u mai usesem nicicand atat de lucid ca in acel timp artimp, pe care-l petrecusem cu El. Acum ştiam că faceam parte din mareaintunecată a unei umanităi inconştiente şi

fragmentate% o inghesuială planetară desomnambuli incapabili să iubească.6u mai puteam simula ignoran!a. in urmtoarelesptmani, mi-am citit cu aten!ie noti!ele, cutand iar )iiar o urm care m-ar i condus inapoi la El, in lumea +ui.



4 uitam de pe terasa ae de la /rance cum ptrundeau turi)tii vestici in inima ora)ului. ii priveam incercuind labirintulde strzi, ca ni)te corpusculi albi din interiorul sistemului

venos al lui El /na. inaintau cu mare greutate, incon0ura!ide localnicii glgio)i, de mul!imi de maini arse de soare,care cer)eau, )i de vanztori de ap, in(ma!i la atela0e delemn. Di0utieritineri ademeneau cltorii strini, periindu-i ca pe ni)tetalismane de la care ar putea stoarce ca!iva bnu!i.uno)team privirile lor, scantei de oc negru, zambetelelor imploratoare, ca intr-un 0oc de indrgosti!i.

#m continuat s m intorc la caeneaua incon0urat de via!a tumultoas din 4arra;ec(, timp de trei zile.iteam )i beam ceai, in timp ce a)teptam.

Un cuplu de cameleoni, pe care-i ac(izi!ionasem la sosireamea aici imi !inea companie.Uneori, imi prseam lectura )i m ridicam, s urmrescspectacolul caleidoscopic al vie!ii stradale, targurilepestri!e )i activitatea intens a localnicilor.

#poi, reveneam la masa mea. incepusem s-mi pierdsperan!a.

Candul de a m intoarce la 6e: Ior; cu primul avion )i de a uitatotul, imi trecea neincetat prin minte, odat cu trecerea

ine$orabil a orelor )i zilelor.3nc incercam s in!eleg, s gsesc c(eia celor ce mi seintamplaser.ornisem s-l intalnesc ne)tiind nimic in aar de numeleora)ului, un palc de palmieri )i case, ing(esuit intredunele sclipitoare ale a(arei.*up ce primisem mesa0ul +ui, ezitasem mult inainte splec. rea o idee nebuneasc s traversezoceanul, pentru a intalni o iin! antastic, creia nu-i)tiam nici mcar numele. 6umeroaseobstacole apruser in calea mea )i conspiraserimpotriva acelei cltorii. 3nainte de toate, nu puteam sgsesc o cale prin care s 0ustiic acea cltorie a! deGennier. >i dup zi, amanasem siau o decizie. *arnevoia de a sim!i acea senza!ie de vindecare pe carenumai lang El o sim!isem )i teama de a pierde )ansa de



a-l revedea, avuseser ca)tig de cauz )i astel am decis splec. ingura iin! creia ii

vorbisem despre 7istor )i intalnirea noastr eraconidenta mea, Ciuseppona, care m-a a0utat in luareaacelei decizii.

9*u-te, iule”, a spus ea incura0ator, in limba ei natal, cu un puternicaccent napolitan, cand am intrat in micul ei dormitor, s-i

vorbesc. 9Cse)te-l red c acest 7istor este un om bun.”

Ciuseppona m )tia din ziua in care m nscusem. Ea cuseintotdeauna parte din amilie )i o a0utase pe armela sm nasc. /usese alturi de mine cand am cut primiipa)i )i cand m-am dus la )coal. 3n iecare diminea!, intimp ce m inso!ea la )coal, imi spunea o alt povestedespre napolitani )i aleile din ora).Eram in stare s absorb )i s re!in de la Ciusepponastrile de spirit, legendele )i eroii ora)ului1 6apoli, cuinima lui vec(e, construit din atat de multe straturi deciviliza!ii suprapuse, asemenea costumului puos deulcinella, ce se identiica acum cu pielea lui.Ciuseppona m-a cut s le simt, ca )i cum ar i ost inc

viiB dedesubtul peticelor )i zdren!elor puteam vedea cum

se relect aurul strlucitor )i mtsurile pre!ioase. 3miaduc aminte )i acum cat de ru)inat am ost cand, intimpul zilelor ploioase, ea ddea buzna in clas, diminea!adevreme, dup ce nesocotise interdic!iile ingri0itorului )ipaznicului )colii, s-mi sc(imbe pantoii )i )osetele ude.and am mai crescut, n-am mai vrut s m !in de manpe drumul spre )coal de)i, pentru o vreme, ea a continuats m inso!easc, urmandu-m discret, de la distan!. inadolescen!, a devenit conidenta mea, in problemelesentimentale. imi amintesc sentin!a dur1

9#sta nu este potrivit pentru tine...” 4ul!i ani, cu aceste cuvinte mi-a alinat deziluziile adolescentine. # adorat-o pe +uisellacbiar din prima zi, iar cand ne-am cstorit )i am avutprimul nostru copil, a venit s stea cu noi. # ost cea maipriceput asistent medical pe care am i putut-o avea



pentru Ciorgia )i +uca, pentru care nutrea o dragoste )iun devotament nemrginit.

Ciuseppona era o emeie indesat )i scund. Era (otrat,incp!anat )i autodidact, cu un comportament

despotic )i aspru. onstitu!ia ei izic )i trsturile ermeale corpului ii conereau aerul unei amerindiene, ocombina!ie intre o so!ie btran de piele-ro)ie )i cpetenieindian. #vea demnitatea )i indrzneala unui )e Erainceat )i greoaie, dar, Oriunde se ducea, punea totul inordine...

#lturi de ea, nimeni nu ddea gre). rerea ei, la care amapelat de nenumrate ori de-a lungul vie!ii mele, era ocombina!ie de bun-sim! )i in!elepciune popular.

rezen!a ei m umplea de veselie )i umor, de cate ori minso!ea in cltoriile mele in 0urul lumii.Era un izvor nesecat de ap vie.and +uisa s-a imbolnvit )i apoi a trecut in neiin!, ea aavut gri0 de copiii mei, ca o mam, )i nu a lipsit de ladatorie nici mcar o zi. 6u voi putea niciodat s-mi artrecuno)tin!a sau s e$prim in cuvinte ce a insemnat eapentru amilia mea, timp de patru genera!ii.

cump Ciuseppona, vei rmane mereu in inima mea.

Odat a0uns in 4arra;ec(, toate eorturile de a-l gsi pe 7istor sedovedir zadarnice. in cea de-a treia zi, am inceput s mindoiesc c El imi scrisese acel mesa0 sibilinic care madusese acolo. 3n timp ce-l a)teptm, am petrecut ore

bune (oinrind prin ora) in cutarea unor indicii care m-ar i condus la El. ?imp de dou nop!i, m-am reintors la(otel, dup o zi intreag de cutri inutile, dup cederulasem in memorie iecare secven! a intalniriinoastre, pentru a gsi cel mai mic amnunt, un reper care

mi-ar i indreptat pa)ii spre locul unde se ala El.3n diminea!a aceea, treceam din nou prin inima targului. in labirintul

intunecat al strdu!elor care miroseau a cereale, sute denegustori abili, cu c(ipuri zambitoare, m invitau sptrund in magazinele lor ticsite sau in prvlii undeputeai gsi tot elul de mruri, de neinc(ipuit.



4area ma0oritate a acelor lucruri erau resturi rspanditepeste tot, ca ni)te epave in urma unui nauragiu.5irul interminabil de magazine, de obicei neprimitoare,intunecate ca agurii unui stup, erau precum malurileunui rau de oameni care curgea, trgand cu el brba!i )iemei de dierite na!ionalit!i, etnii, culori )i limbi.

Un brbat imbrcat intr-o rob pitoreasc, un 4ustaa tuciuriu careparc evadase din desenele animate ale lui *isne@, s-apriceput cum s m ademeneasc in prvlia lui, in ciudaprivirilor dezamgite )i invidioase ale vecinilor lui.

#vea o man prietenoas )i istea!, oc(ii ageri )i mali!io)ica aceia ai unui punga). inuntru, prvlia era nea)teptatde spa!ioas. u a0utorul a doi vanztori, a

rscolit mara, pentru a gsi un obiect de vanzare ce m-ari putut tenta. # despac(etat sute de covoare )i mi-a dat o grmad deobiecte de argint )i bronz, pe care le lustruia cu manecile,inainte de a mi le inmana.*up lungi tratative )i nenumrate ce)ti de ceai care,conorm obiceiului local nu pot i reuzate, tocmaidecisesem s plec ar s cumpr nimic, cand am vzut uncur din lemn )i ilde) acandu-mi cu oc(iul, dintr-ogrmad de mruri a)ezate pe ultimul rat.

#vea intarsii atat de ine, era atat de perect propor!ionat,incat n-am mai putut s-mi dezlipesc oc(ii de la el, intimp ce negustorul, observandu-mi interesul, a inceputs-i in)ire calit!ile cu scopul vdit de a-i mri pre!ul.

e capacul curului, sculptat in caractere gotice, am citit inscrip!ia1

"isibilia e# $nvisibilibus.Tot ce vedem şi atingem% tot ce este vizibil%izvorăşte din invizibil.

Schimbarea trecutului

#m prsit targul )i am decis s m indrept spre ae de la /rance casmi iau cei doi prieteni verzi )i solzo)i )i acum, spri0initde balustrada terasei, m gandeam la tot ce se intamplase.



9rima regul cand vii in de)ert este s cltore)ti ar baga0e”, mi-aspus cineva lang umrul meu. #m tresrit la sunetulacelei voci. *e)i tan0isem s se iveasc acel moment )i imidorisem din tot suletul s-l revd, nu puteam s-mistpanesc teama. 6ecunoscutul m inrico)a )i ii sim!eamrsularea miraculoas, pe gatul meu. u greutate, mi-amintors capul incet )i mi-am cut cura0 s-l privesc.

7istorul imi zambea. E$presia de pe c(ipul +ui semna cu aceea aunui cltor aristocrat bogat, venit dintr-un timp apus demult #vea un aer plictisit )i mi)crile lente ale unui snob,ins vocea a rspandea o energie nestvilit. and ainceput s vorbeasc, am recunoscut tonul erm, aparentrgu)it.

9a s-!i despovrezi iin!a, e nevoie de mult strduin!”, m-aprevenit El, ar nicio introducere. 9?rebuie s la)i totul inurmB tot ceea ce prin!ii, educatorii, speciali)tii innenorociri )i proe!ii dezastrelor !i-au impus. *e la eiinv!m s ne dezvoltm con)tiin!a de victim, cum sdevenim suerinzi, sraci )i bolnavi....”

#poi, apropiindu-)i inceti)or c(ipul de al meu, adug1

9*e la ei am inv!at mii de eluri de a muri. *in zorii civiliza!iei,

printr-o contaminare general, milioane de oameniinvlui!i intr-un somn (ipnotic sunt inv!a!i s creadorbe)te in srcie )i constrangeri.”

9*e ce2”, am intrebat eu. 9*e ce nu am alege un orizont nemrginit...

*e ce n-am alege via!a2”

6entru c omul este (ipnotizat iremediabil in umbra iecreinenorociri se ascunde cel mai mare ru dintre rele1

credin!a neclintit in ineluctabilitatea mor!ii... rimul )icel mai diicil pas spre libertate este con)tientizareaaptului c aceast team ii guverneaz tiranic intreaga

via!.”

#ceste cuvinte, impreun cu solemnitatea tonului u )i mi)carea ainspre mine, m-au tulburat peste msur. a in religiile



vec(i )i ritualurile sacre, teatralitatea +ui presc(imba celmai banal act intr-un gest magic, intr-un evenimentcosmic, unic, cu putere creativ.

O durere in stomac m-a prevenit c spusele +ui urmau s devin o

sentin! decisiv1

9?recutul tu este o pedeaps de la *umnezeu”, a spus erm 7istorul, cu o voce rgu)it. 5i aici a luat o pauz. #ceapauz a ost oarte lung, ca )i cum a)tepta un semn, carenu se mai arta, pentru a putea continua. #poi a spus1

9?rebuie s-l transormi... s-l rscumperi... trebuie s-l sc(imbi”

9 sc(imb... trecutul2”, am intrebat eu.

3n trecutul tu sunt prea multe goluri... conturi neac(itate, datoriiinterioare care nu au ost pltite, sentimente deculpabilitate, autocomptimire )i mai presus de toateung(ere intunecate, unde praul )i rugina domnesc cunepsare”, a in)irat El, rscolindu-ma ca pe un sertar cu

vec(ituri.

9/iin!a ta este o prvlie prost condus, cu pre!uri puse laintamplare”, a remarcat El 9+ucrurile nepre!uite sunt la

pre! redus, pe cand leacurile cost sume e$orbitante. continui in aceea)i manier inseamn s dai gre)...”

#) i vrut s am un scut, pentru a m apra de acele cuvintenimicitoare, care m presau nemilos.

9*ar cum e posibil s sc(imb trecutul2 um e posibil s sc(imbsitua!iile )i evenimentele care de0a s-au intamplat2”, amintrebat, incercand s m apr, s evit ceea ce devenise uninsuportabil sim! al rspunderii.

9E$ist un loc in /iin!a ta, unde gandurile, sentimentele, emo!iile,aptele )i evenimentele sunt inregistrate pentru totdeauna)i c(iar dup ce au trecut ani intregi putem s le regsimacolo, ca pe ni)te obiecte aparent inerte )i inoensive,azvarlite intr-o mansard. *e apt, ele continus ne inluen!eze )i s ne condi!ioneze e$isten!a. #colo



trebuie s te intorci”, a adugat c pentru a reu)i estenevoie de mult pregtire.

9at timp2”, am intrebat cu entuziasmul )i teama cuiva care urmeazs se imbarce intr-o cltorie aventuroas.

97a dura cel pu!in la el de mul!i ani ca!i ai petrecut in prvlia taineicient condus”, a replicat El lapidar, ins totu)ido0enitor, la adresa comportamentului )i intrebrii mele.Un sentiment acut de oens a rsrit inuntrul meu, caun rele$ condi!ionat )i mi-a invadat iecare col!i)or aliin!ei. #poi, la el de repede cum rsrise, s-a stins )i adisprut.

7istorul s-a a)ezat la una dintre mese, iar eu m-am a)ezat lang El.

?cerea care a urmat a durat ceva vreme )i se adancea totmai mult, odat cu amurgul care invluia sunetele a)ezriiEl /na.

3ertarea de sine

oarele i)i revrsa ultimele raze de lumin )i Orion de0a rsrise pecerul de culoarea cobaltului. ?emperatura scdea repede,dar 7istorul nu ddea semne c ar i observat acest lucrusau nu voia s intre inuntru, intreaga atmoser sugera

c era pe cale s se desc(id un nou )i important capitoldin ucenicia mea. #m luat un stilou )i un carne!el )i am(otrat s scriu tot ce spunea El, de)i terasa se aundaintr-un intuneric dens. #m in!eles cat de important era sport mereu un stilou )i (artie cu mine. Erau tot ce aveamnevoie pentru a-mi reaminti )i a recupera intregirea pecare o pierdusem in lumea e$terioar, departe de El.criind in a!a lui, notandu-i cu minu!iozitate cuvintele,pipiam cu varul degetelor un nivel superior al /iin!ei.

7ocea +ui m acapara.

9?rebuie s te strduie)ti ani grei cu tine insu!i”, a spus El 9ca saatingi acea stare anume care implic libertate, cunoa)tere)i putere, numit iertarea de sine.8

# subliniat aceast e$presie cu o inle$iune special a vocii, pe caream considerat-o ciudat, deoarece era dierit de



caracterul rzboinic )i limba0ul ineabil al 7istorului. uo privire uri), veriica dac notam con)tiincios cuvintele+ui. #poi a a)teptat pan cand am terminat )i a spus1

93ertarea de sine inseamn ptrunderea in cutele iin!ei tale, c(iar

acolo unde este inc destrmat... inseamn cur!area )itratarea rnilor care sunt inc nevindecate... inseamninc(eierea socotelilor...”

#poi a adoptat o pozi!ie teatral conspirativ )i, cu o voce stins,sczut, ca )i cum se erea s aud cineva secretul, mi s-adestinuit1

'$ertarea de sine poate schimba trecutul şi ruinele lui!)

3-mi voi repeta neincetat in minte aceste cuvinte de nein!eles.9Totul este aici% acum!

?recutul )i viitorul se impletesc permanent in via!a unuiom”

#ceste cuvinte m-au umplut cu o ericire nemotivat, ine$plicabil.

4-am trezit in a!a unei viziuni ar limite.?recutul )i viitorul nu erau dou lumi separate, ciconectate )i indivizibile.O singur realitate.93ertarea de sine” era o ma)in a timpului... i!i ddeaposibilitatea s ptrunzi intr-un timp ce, intr-o viziune

banal, era apus pentru totdeauna )i intr-un viitor ce incnu s-a ivit...

93n!eleg cum trecutul ne poate aecta via!a, dar viitorul2”, amintrebat.

97iitorul, ca )i trecutul, este c(iar in a!a ta, ins nu-l po!i vedeadeocamdat.”

4i-a vorbit despre o 9linie vertical”, un 9timp-trup”, in care trecutul)i viitorul erau comprimate in c(iar acest moment. *easemenea, m-a in)tiin!at c portalul de acces in acest timpin aara timpului este desc(is in clipa de-acum. ecretuleste s nu-!i pierzi capul )i s nu te indeprtezi de ea.



#ccesarea 9timpului-trup” inseamn s ii capabil de asc(imba trecutul )i de a crea un destin nou.

Eram e$trem de emo!ionat. *oream ca aventura s inceap imediat... voiam acest lucru cu disperare... dar elanul meu nu apuc

s creasc prea mult, iindc am sim!it cum se stinge subcuvintele aspre ale 7istorului.9entru cei asemenea !ie, iertarea de sine este imposibil”,a anun!at El.

?onul +ui semna cu acela al unei sentin!e ar drept de apel.

9a s p)e)ti in trecutul tu )i s-l vindeci, vei avea nevoie de multepregtiri. /r ideile )i principiile unei 5coli nu vei reu)i,n-ai )ti nici mcar de unde s incepi.

3ertarea de sine este o cltorie de intoarcere la tine insu!i, esteadevratul motiv pentru care ne-am nscut”, a spus

7istorul concluzionand. 9Oamenii n-ar trebui nicicand sintrerup acest proces de vindecare.”

7istorul m-a avertizat c va i nevoie de mult eort din partea mea )i,in plus, de o lung perioad de autoobservare.

' Autoobservarea /nseamnă autocorectare)

9#utoobservarea inseamn autocorectare... Un om poate s vindeceorice din trecutul su, dac este capabil s seautoobserve”, a spus 7istorul )i apoi a continuat,remarcand aptul c ins)i condi!ia uman este rezultatulincapacit!ii omului de a se cunoa)te pe sine insu)i )i, inprimul rand, de a se autoobserva.

,#utoobservarea este ca o privire de la inl!ime asupra vie!ii tale”,astel a deinit 7istorul conceptul, nuan!and apoi1 9Este

ca )i cum ai aduce evenimentele, circumstan!ele )irela!iile trecute sub lumina unui relector.”

*in cate imi ddeam seama, premisa esen!ial a autoobservrii eracapacitatea de a i impar!ial, ar emiterea de 0udec!imorale. entru 7istor, autoobservarea insemnae$punerea vie!ii nu in a!a unui tribunal, ci sub laserul



inteligen!ei tale obiective, martor neutru care putea doars observe, ar s ormuleze niciun el de prere saucritic. #cest lucru mi-a adus aminte de ni)te e$perimentede psi(ologie organiza!ional, despre care inv!asem la5coala de #aceri din +ondra %#+&. +inele dintre marilecompanii i)i imbunt!iser considerabil produc!iaolosind acea 9conducere migratoare”, cum o numisercercettorii. #cesta se baza pe aten!ie, acilitandu-se astelunc!ionarea unei conduceri in permanent migrare, ininteriorul organiza!iei. arcina unui director migratorconsta, mai precis, in a se plimba prin sediu )i a-)i acesim!it prezen!a in iecare col!i)or al companiei, c(iar )iin cele mai indeprtate.

7ocea +ui mi-a intrerupt brusc )irul gandurilor )i relec!iilor de laorele #+

,#utoobservarea inseamn autocorectare”, a repetat 7istorul. 9*acae)ti in stare sa te observi pe tine insu!i, corectarea vine dela sine... #utoobservarea inseamn terapie... o consecin!ireasc a deta)rii dintre observator )i observat

#utoobservarea desc(ide calea omului pentru a vedea ce-l!ine legat de problemele eterne ale lumii1 pre0udec!i,sentimente de vinov!ie, pre0udicii, emo!ii negative )i

premoni!ii ale nenorocirilor... Este un e$erci!iu dedeta)are, de trezire din transa (ipnotic )i de)teptare...

+a cea mai mic oprire a eectului (ipnotic al lumii asupra ta, s-arnrui toate cele in care crezi )i s-ar destrma ec(ilibrulaparent )i certitudinile iluzorii ale unei vie!i.

*in acest motiv ma0oritatea oamenilor nu sunt in stare sa seautoobserve”, a continuat El. 9 te deta)ezi de panoramalumii, c(iar )i pentru o secund... este un eort prea mare

pentru cei mai mul!i dintre oameni.”4-a i$at intens, mult timp. i)i indrept discursul spre mine, din nou.

Un nod in stomac anticipa durerea ce urma s m npdeasc.

'Pune la lucru observatorul din tine!



#utoobservarea va ucide acea imbulzeal de ganduri )i emo!iinegative care !i-au condus mereu via!a.Dacă observi ce se petrece in interiorul tău%lucrurile bune vor incepe să se intample% iar celerele sa dispara gradat.)

*intr-o privire, a observat e$presia mea descura0at )i a adugat1

96imeni nu poate ace asta de unul singur. te intalne)ti cu tineinsu!i, cu minciunile tale, s (oinre)ti prin labirintul/iin!ei tale ar o pregtire impecabil, ar insemna s iiucis pe loc”

#ceste cuvinte au sunat ca o condamnare )i mi-era team c m vaprsi. 4 temeam c va considera c sunt un caz

disperat )i va concluziona c orice alt eort de a m a0utaar i în van.

im!eam o (otrâre eroic )i disperat, crescând în mine. Craba meai-a dat de gândit. # adoptat una dintre pozi!iile +uioriginale. 5i-a întins )i apsat arttorul de degetulmi0lociu de la mâna dreapt )i apoi le-a înipt în obraz. eurm )i-a spri0init brbia cu partea scobit în degetulmare )i )i-a aplecat capul pu!in înainte. # rmas a)a,absorbit de gânduri, o bun bucat de vreme. 6u prea s

m priveasc, dar eram sigur c nu lsa s-i scape niciungând de-al meu. Gucam partida inal a unui meci decisiv,probabil ultimul. ?otul depindea de mine. #)teptam...

într-un inal, 7istorul a rupt tcerea.

9rive)te... e lun plin”, a spus El când un gest vag cu brbia îndirec!ia ei. 9*e-a lungul vie!ii, omul poate vedea cel multo mie de luni pline, ins este oarte posibil ca, a0uns inamurgul vie!ii lui, s realizeze c n-a avut timp s observeniciuna.”

93ar luna este in e$teriorul tu. Cande)te-te cu cat mai diicil ii esteunui om s se observe pe sine, s sc(imbe direc!ia aten!ieilui spre interior. Autoobservarea este doar inceputul Artei de a "isa.)



#m rmas tcu!i pentru o vreme. ?erasa de la ae de la /rance, carese ascundea în întuneric, semna cu prova unei navespa!iale, gata s traverseze cerul înstelat. +a bord eramdoar noi... argonau!i solitari ai e$isten!ei. 9regte)te-te”,m-a stuit El, pe tonul (otrât al omului de ac!iune.

96u va i o plimbare de agrement.”

#m ascultat cu aten!ie ultimele +ui reco!nandri. 7istorul era alturide mine, îns totul depindea doar de mine. 4i-a e$plicat,cu rceal, c e$ista riscul s iu prins în mre0ele unui elde uitare letal, un loc unde trecutul este prsit înaintede a i ost pe deplin în!eles, unde lumea nou urmeaz sse întrupeze. *in acea â)ie spa!io-temporal nu maiaveam nicio )ans s revin în lume. *e aceea, a subliniatc aceea ar putea i ultima noastr întâlnire.

9?recutul unui om de rând... al unui om care nu a cut înc nicimcar primii pa)i spre unitatea /iin!ei este torturat cucngi”, a spus El. 95i ele il prind, de indat ce incearc sptrund in trecut, pentru a-l sc(imba...”

#cestea au ost ultimele +ui cuvinte pe care am mai ost în stare s leascult. #veam impresia ca terasa se înclina )i obiectele din

0ur aluneca, întocmai ca o ambarca!iune care-)i ridic

ancora.

9#sta e”, m-am gândit, acându-mi cura0.

#uzeam cu greu ce-mi mai spunea 7istorul, de parc vocea +ui se îneca pentru perioade mai lungi de timp, din cauza unormotoare invizibile. ?erasa se transorma încet într-oma)in a timpului, din al crei ec(ipa0 ceam parte doareu )i 7istorul. Universul era suspendat, timpul î)idepna banda înapoi )i nimic în lume nu prea mai

important decât cltoria noastr spre con)tiin!a )itrecutul meu.

Era ca )i cum alunecam într-un tunel adânc )i întunecos, de parc9ma)ina” noastr strpungea o geologie interioar,straturi dup straturi calciiate ale e$isten!ei.

rimul ragment din via!a mea aprea, ca o insul, din întuneric. întimp ce îl urmream cum se aproprie )i devine din ce în cemai mare, am avut sentimentul c am p)it într-o lumecunoscut care se ascundea misterios la captulnecunoscutului. în timpul liniar, trecusem doar câ!iva anide când se petrecuser evenimentele pe care le vizitam dinnou acum, cu 7istorul, )i totu)i acea parte din via!a meaprea incredibil de îndeprtat.

94oartea nu este o solu!ie”

+uisella a trecut în neiin! la vârsta de MN de ani. a un copil pe pla0,la mare, care sap o groap în nisip, un melanom îi spase

o groap în picior. >rile lumii deveneau din ce în ce maiconuze, de parc priveam prin oc(ii stâlci!i ai unui bo$er.+uni de zile am sim!it doar ranc(iun1 o revolt surd,undeva între urie )i ric.

#me!eal, durere... întuneric...

omplicitatea criminal dintre gânduri )i emo!ii...

#)c(ii smulse /iin!ei...

O lam de lumin, sârtecând intunericul e$isten!ei mele, durere,ame!eal...intuneric...

artecat...inapoi1 intuneric... )i durere... din nou

>bor spre ea, se apropie, se mre)te planeta opac a anilor meiapu)i...

aterizez... dar unde2

6u e$ist niciun loc, nicio desc(idere, niciun milimetru ptrat desinceritate in de)ertul stancos al gandurilor mele.

<ul m ing(ite...intuneric ,*urere...#me!eal...

alonul unui spital provincial... miros de dezinectant...du(oare de boal )i neputin!.



Un brbat cu inima zdrobit, ingenunc(eat in a!a unei iin!e intinse)i nemi)cate...

4 apropii de el...acel om inspimantat...sunt eu

#ceasta era scena la care priveam cu 7istorul. #usteritatea aceleiprezen!e marmoreene, de0a strin, arunca o luminnemiloas asupra omule!ului descura0at )i ii dezvluiaanacronismul. #m ascultat mul!imea pestri! care ii asalta/iin!a1 valuri dezln!uite de ganduri, dorin!e neinsemnate)i emo!ii care ii rscoleau interiorul, creand iluzia unuisulet. rin oc(ii 7istorului, ca sub eectul unui(alucinogen, puteam 9vedea”, dincolo de aparen!e,

bulgrele de egoism )i ric la care acest om era redus.

9Este o antom care-)i 0ele)te propria moarte”, a remarcat nemilos 7istorul, cand semn spre el cu brbia.'rica% suferina% angoasa nu sunt efectul% ciadevărata cauză a tuturor necazurilor lui )

7istorul i-mi arta rul tuturor relelor, originea nenorocirilor, ie elesociale, personale, na!ionale sau universale

'0aosul pe care fiecare om il poartă inăuntrul lui seproiectează in lume% materializandu*se sub forma

disensiunilor şi a discriminării% a războaielorintre rase% ideologii% credine şi religii.)

Emo!ia provocat de aceast descoperire era amestecat cusentimente de oroare, mil )i ru)ine, pe care le-am trit laobservarea semnelor premature ale imbtranirii aceluiom.

'Acel om nu suferă din cauză că trece printr*un evenimenttrist sau dureros% ci trăieşte acel eveniment

pentru că a ales suferina ca pe starea luifirească)% a spus cu emaz 7istorul.

4i-am dat seama c tot ce se intamplase )i urma s se intample in via!a mea era de0a acolo, comprimat in acea clip, a)a cum veste0irea unui ste0ar este con!inut in sman!a sa./iecare amnunt dezvluia negli0en!a, neaten!ia )i



inutilitatea vie!ii lui. 7oiam s lac ceva, s-l avertizez peacela care usesem de prezen!a noastr. 7oiam s ptrundinuntrul lui )i s pun totul in ordine1 s-i inoculezdemnitate, s-i indrept spatele incovoiat )i s-i )terggrimasa de durere de pe a! ...

9Este imposibil s intervii 6u po!i ace nimic ca s-l a0u!i” aanticipat 7istorul. ?onul vocii +ui era, de data aceasta,mai bland1 ,#cestui om ii place s suere... 7a 0ura c nu eadevrat, cand de apt nu )i-ar sc(imba c(inul cu nimicaltceva.”

Eram uimit )i nu puteam s dau crezare unei asemeneamonstruozit!i.

7istorul a observat e$presia de incredulitate de pe c(ipul meu )i aadugat1

9omplacerea in aceast stare de a i ii permite s se aga!e de lume,pentru a se sim!i in siguran!.u toate c starea lui e dureroas, el este consolat deiluzia c ar putea veni un a0utor din e$terior...

*e s-ar putea vedea pe sine insu)i... de-ar putea sc(imba mcar oram din atitudinea )i reac!iile lui... de )i-ar putea inl!a

cu un milimetru un singur gand sau emo!ie, via!a lui ar idierit...”

#ici, teatral, El )i-a modiicat vocea, care a devenit o )oapt puternic.

#cea sc(imbare brusc a tonului mi-a atras aten!ia1

9,mul nu poate schimba cursul evenimentelor din viaa lui%ci doar atitudinea sa vizavi de ele).

9*ar parc mi-ai spus c omul poate sc(imba trecutul...”, amprotestat eu, pe un ton incriminatoriu. O dezamgirec(inuitoare )i un val de disperare cre)teau in oc(ii mei,sub orma lacrimilor.

9eea ce vezi acum, acest ragment din e$isten!a ta pe care !i-arplcea s-l sc(imbi, nu reprezint trecutul tu”, mi-arspuns 7istorul. 9Este viitorul tu” 9?otul se repet in



via!a ta... Evenimentele reapar, mereu acelea)i, deoarecenu vrei s te sc(imbi... inc te plangi, inc acuzi lumea,convins iind c cineva din e$terior te-a rnit sau !i-aprodus nenorociri... Omul obi)nuit, prins in mi)careacircular a timpului, nu are un viitor concret, ci un trecutrepetitiv...

#cum tu vezi prin oc(ii 4ei3ntr-o bun zi, cand vei avea discernmant, i!i vei daseama c autocompătimirea ta nu este consecina%ci cauza tuturor nenorocirilor tale... cci tu, numaitu e)ti cauza acestora... 6umai atunci vei i capabils sco!i la lumin trecutul tu )i s-l vindeci”

6e alam intr-o camer mortuar. +ang corpul so!iei mele mai erau)i alte trupuri nemi)cate. 6iciunul nu era atat de tanr ca+uisa. uvintele ale aveau ecou in lini)tea aceea,cuvintele pe care nu le voi uita niciodat.

94oartea acestei emei este oglindirea strilor iin!ei tale, a mor!ilortale interioare.”

7istorul m prevenise in legtur cu diicult!ile pe care le voiintampina atunci cand voi traversa aldurile trecutuluimeu, dar aptul c e$perimentam cu El alturi, m acea

s m simt zdrobit de greutatea viziunii +ui.Responsabilitatea care decurgea din aceasta era denesuportat. um puteam i eu creatorul, regizorul aceluiilm de groaz pe care il numeam via!a mea2

9?recerea in neiin! este nedreapt”, a spus El domol, 9esteneireasc... 4oartea izic este tocmai materializarea amilioane )i milioane de decese care au loc in iecare zi,inuntrul nostru1 este cristalizarea unei credin!e insu)itede o umanitate care se complace in durere )i iube)tesuerin!a.

Oamenii )i-au cut din moarte un mi0loc de scpare”, a insistat El, inciuda ezitrii mele. 9Ei sunt mae)tri in arta sinuciderii...)tiu toate tertipurile...



ea!a (ipnotic s-a disipat )i viziunea s-a limpezit. e msur cespusele 7istorului deveneau reale, moartea +uisei, inacea camer intunecoas, cu celelalte cadavre in)iruite inacele ptu!uri cu lumanri, prea la el de ireal ca o piesmacabr.

"indecarea porneşte din interior

#m continuat acea cltorie inapoi in trecutul meu pan ne-amimpotmolit in ultimele luni de via! ale +uisei. 4-am

vzut 0ucand incon)tient rolul so!ului indurerat, la capulemeii care, de)i nu implinise treizeci de ani, se incovoiasesub povara unei asemenea nenorociri. +-am urmrit peacel omule!, milogindu-se plin de vin )i regrete )i

vicrindu-se... i-am vzut resentimentele, ura )isentimentele negativeB pierdut intr-o imagina!ie bolnav,suocat de an$ietate, cu inima incle)tat in g(earelenemiloase a vinov!iei, l-am ascultat 0elania, acea acuza!iepermanent, indreptat impotriva a tot )i toate. +a unmoment dat, nu am mai putut suporta.

9*e ce toate astea2 e caut eu aici2” am !ipat strident la 7istor,cople)it de ru)inea acestei viziuni, l-a) i întors spatele )ia) i luat-o la goan, dar nu puteam s mi)c niciun deget.

u o tandre!e nea)teptat, 7istorul mi-a reamintit scopul aceleicltorii1 scoaterea la lumin a trecutului meu,reîntoarcerea acolo, cu o nou în!elegere. Era o )ansirepetabil.

'$n orice vindecare% procesul trebuie să pornească dininterior”, a spus El cu blânde!e, îndeprtându-m deacea stare de autocomptimire care amenin!a s mcople)easc în orice moment.

9iina noastră este cea care creează lumea% şi nu invers! ato!i oamenii, ai crezut mereu c evenimentele sunt celecare i!i induc strile )i c circumstan!ele e$terne suntresponsabile de ceea ce sim!i. #cum )tii c aceasta este o

viziune rsturnat a realit!ii”



4 adunam. #m a)teptat câteva secunde )i apoi am încuviin!at dincap ctre 7istor, pentru a-i arta c eram gata s mergmai departe. Urmtoarea oprire a ost 7ia Dolognese, în/loren!a, unde pe atunci recventam un curs managerial.e parcursul acelor luni s-a creat un el de simbiozemo!ional între mine )i colegii mei, care a adus dupsine o atitudine de autocomptimire din partea mea )isolidaritatea lor ietin. /r a i con)tient de acest lucru,9nenorocirea” le inocula lor o stare de conort )i,conrunta!i cu nenorocirea mea, pentru o vreme au reu)its-)i savureze elia mediocr de via!. 4 tratau cuamabilitatea )i gri0a acordate unei persoane bolnave, unuiom rnit sau înrânt. #m 9vzut” întreaga oroare a aceluitroc )i m-am sim!it e$trem de deprimat. 3ndierent de

ungbiul din care priveam, trecutul meu era npdit deumbre. 6ici cea mai mic râm nu merita s ie salvat.

Rtceam ca un disperat a0uns la locul unui dezastru, cutând ceva cemai putea i salvat1 o persoan iubit, o rela!ie, oriceavusese vreo însemntate sau utilitate pentru mine.>adarnic.

#m rmas r sulare de atâta oroare.*ac 7istorul nu ar i ost acolo, n-a) mai i gsit putereas suport 96u invinov!i evenimentele”, a spus El, vzând

cum m cltinam sub povara acelor emo!ii.9 ii vduv la douzeci )i nou de ani, cu doi copii, nueste un blestem.1n eveniment nu poate fi nici bun% nici rău.+ste doar o oportunitate.*ac ai i ost instruit, ai i transormat acea situa!ie intr-un eveniment avorabil )i i-ai i translatat pe un nivelsuperior... *ac ai i avut cura0ul s tecuno)ti pe tine insu!i, n-ar mai i ost necesar ca +uisa smoar... n-ar mai i ost necesar s treci prin atateanenorociri.

+a nivelul pe care se al /iin!a noastr, ne crem e$isten!a... tot ce vezi )i atingi este relectarea imaginii /iin!ei tale )iprovine din incompletitudinea ta, de la golul pe care-lpor!i in interior. 3n via! nu e$ist spa!iigoale. *ac nu le umpli voit, impunandu-!i un nou model



de a gandi, de a ac!iona, lumea o va ace in locul tu,nemilos.

*ac nu vezi sau nu vrei s vezi, boala se cronicizeaz )i comedia vie!ii tale devine din ce in cea mai tragic. ?otul se

intampl pentru a-!i eviden!ia cauza acelei drame )i a teduce inapoi la sursa ei... pentru a te a0uta ca intr-o bun zis intervii )i s sc(imbi aceast viziune atalist asuprae$isten!ei.”

Proprietarii

#lte ragmente din via!a mea, imagini din trecut, ca ni)te otograme,se derulau la început cu o vitez mic )i apoi din ce în cemai repede. *up în!i)area oamenilor )i a strzilor, amrecunoscut sutele de ora)e în care trisem )i sutele de case

în care locuisem. /inalmente, am prins ooc(ead... umbral... #cea prezen! întunecat care mpândise întotdeauna, ori de câte ori alesesem o cas nou,ori de câte ori m mutasem. Eram teribil de îngri0orat, ca)i cum stomacul îmi era strâns într-o meng(in de ier. 3niecare cas în care m mutasem, ddusem peste uncerber1 proprietari diicili, caractere certre!e care,datorit unei ironii a sor!ii, unui destin recurent, oarte

bun pedagog, ceruser s locuiasc alturi de mine )i s-mi ie vecini.

9rive)te atent... observ-i atent”, mi-a ordonat El, cu o blânde!emolcom, anticipând durerea ce urma s mi-o provoace.9#cei proprietari sunt o singur persoan, cu to!ii. 4ereuaceea)i.

6u se sc(imb niciodat... nu vrei s vezi c, in umbra m)tii,deg(izat in proprietar, te-ai alat tu mereu. ?u,

intalnindu-te pe tine insu!i” eva s-a rupt în mine.O u) s-a desc(is cu putere în spatele meu )i am auzitzgomotul metalic al încuietorii.Eram sigur, e$trem de sigur c, din moment ce auzisemacele cuvinte, nu m mai puteam întoarce )i nimic nu armai i ost la el ca înainte.Un !ipt disperat a izbucnit, ar lacrimi, înuntrul meu1



via!a mea se asemnase cu cea a unei antome, o umbrpe care acum o puteam vedea risipindu-se în oglindalumii )i cum dispare ar urm. e marginea prpastiei,cuvintele 7istorului au venit s m salveze.

9Ei sunt paznicii, gardienii pe care tu singur i-ai ales s-!i men!instarea de dependen!. #tata timp cat vei continua smurmuri acel cantec de 0ale care !i-a condus mereu via!a,acele antome vor reveni.”

# urmat o tcere lunga, care m-a speriat c va rupe irul de aur ce nelega.O angoas teribil m cuprinse la gandul c El m vaelimina din 9visul” +ui.Era o senza!ie inspimanttoare. in acel momentnesar)it, in care am e$perimentat acea goliciune, aceaabsen!, am incetat s mai e$ist.

#m in!eles atunci c 7istorul devenise o parte integrant din via!amea.Eram legat de El printr-o coard pre!ioas, ca de un organ

vital prin care sorbeam via!a, un al treilea plman din carerespiram 9aer proaspt”.

#poi, alte imagini din trecutul meu incepur s curg lin, prin dreptul

oc(ilor mei, ca intr-o cabin de monta0 cinematograic.inv!asem s le stpanesc.uteam s le opresc, s le mresc, s m apropii de ele saus le privesc de la distan! )i s m includ sau s me$clud din acel episod.

#m revzut vila din 7ia /ortini, prea spa!ioas )i tcutacum, c +uisa era internat la spitalul de pe 7ia 7eneziandin 4ilano, iar +uca )i Ceorgia erau cu bunicii lor, iniemonte. *in nou am vzut

acele zile succedandu-se cu repeziciune, aprand )idisprand intr-o clipit. +a apusul soarelui, umbrelepinilor puneau stpanire pe casele vecbi, strecurandu-seca ni)te degete sub!iri in cele mai tinuite ung(ere ale/iin!ei mele.



6u cuno)team motivul pentru care 7istorul m adusese acolo, darun tremur incontrolabil imi lu in stpanire corpul.

91rmează să pătrundem in beciul viei tale)%a spus vistorul,incura0andu-m. 93n cotloanele ei

intunecate... E vremea s acem curat.... unt atatea delmurit”

4i-am luat inima in din!i )i am p)it pe drumul care urca spre poartalarg de la intrare.

#m recunoscut vantul care btea dinspre varul dealului )ise strecura ca un )uvoi printre (opurile potecii abrupte,periind pere!ii ei usca!i )i aspri, pzi!i de caperi slbatici,

verzi )i albi. #m intrat peu)i!a de metal )i am vzut itroenul pe care la acea vremeil parcam acolo.

7ila a aprut dintr-o dat in a!a mea, dincolo de poteca interioaroarte scurt. +a el de nea)teptat, am clcat pe trepteleplacate cu piatr )i teracot.e cand m pregteam s urc, mi-am intors privirea spreundul grdinii din spatele casei.

#m rmas privind spre erestrele slab luminate ale caseide oaspe!i. #colo locuiau singurii no)tri vecini.

#mintiri m invadau, ing(esuindu-se unele in altele. Respira!ia mi s-a accelerat cand am inceput sa privesc primele otogrameale pove)tii mele cu Gudit(.

6Domnişoara) -udith

Ciorgia )i +uca iti spuneau 9domni)oara”.*oar cu ca!iva ani mai tn varsta decat mine, era inalt,atrgtoare )i retras.+ocuia singur, in csu!a de la captul grdinii.O intens luturare a genelor ii anima e$presia e!ei, ca )icum ar i ost intr-o uimire permanent.*e apt, tria o deta)are neperturbat de nimic.6imic nu o surprindea )i nimic nu o prea s o intereseze,cu e$cep!ia muzicii )i a cr!ilor.



4-am asigurat c 7istorul era lang mine )i m-am apropiat de unadintre erestrele din ingusta camer de zi. 3nima imi btearepede, ca atunci cand o cutam noaptea ca s-mipotolesc temerile cu truul ei, incaa-il să mai suort ceea ce mi se intamla.

#m revzut acel spa!iu minuscul, pere!ii acoperi!i de cr!i, canapeauadin mi0locul camerei, tapi!at cu material loral, )i peGudit(, plimbandu-)i degetele pe claviatur. in aceacmru! mi-am desc(is inima. 4-am revzut stand langea pe canapeaua ingust, povestindu-i despre boala +uisei)i inrut!irea strii ei. 4uzica ei umplea camera, candiecare atom al ei s vibreze. Un crescendo a scos dinmine vorbele acelea pline de egoism )i de als gri0

pentru viitorul meu. #cum puteam sim!i intreaga oroare a inten!iilor acelui om )i c(iar

mirosul gre!os al gandurilor sale. entru prima oar am vzut clar lupta care se ddea intre pornirile mele1 eramprins intre durerea ve)tii despre moartea iminent a so!ieimele )i bucuria slbatic )i secret de a m elibera de ea )ide povara acelei cstorii suprtoare )i imature.

3n tain, ii atribuiam insatisac!iile, rustrrile, constrangerile )iimpedimentele pe care le intampinasem in carier.

.4oartea nu este niciodat intampltoare”, m-a intrerupt vocea 7istorului.

9um de altel nici boala, neericirea sau srcia nu sunt niciodatintampltoare.4ul!i ani de zile te-ai rugat s se intample asta... ar camcar s admi!i asta a! de tine, ai dorit-o, ai invocat-ocu ardoare, ai tan0it dup ea...

7isele se adeveresc mereu, pan )i cele mai intunecate.”

ortina prectoriei s-a ridicat. 6u m mai puteam ascunde.6u mai era posibil. in umbra lacrimilor )i disperrii aceluiomule!, intre masca )i pielea trupului su, am vzutzambetul sarcastic al propriei mele nelegiuiri.Oroarea mi-a tiat respira!ia.



O putere magic m-a impiedicat s ug )i m-a !intuit ina!a erestrei lui 0udit(.

#m vzut din nou scena primei noastre intalniri.+uisa era pe moarte )i eu m ag!asem de aceast emeie,

pentru pu!in companie )i mil )i pentru trupul ei.and Gudit( a in!eles care sunt inten!iile mele, nu )i-asc(imbat atitudinea )i nu s-a inuriat.4-a luat de man )i m-a condus in dormitorul ei, dandu-mi tot ce cer)eam1 se$... ca s uit, s evadez, s meliberez de teama care-mi covar)ea suletul.*e atunci ne-am intalnit recvent.6u vorbeam prea mult, nu era nevoie de ritualuri.6oaptea o cutam s-mi sting angoasa, de)i se$ul se

sar)ea in orgasme la el de insigniiante ca ni)testrnuturi.

7istorul voia ca eu s revd toate acele scene, a)a c trebuia s stauacolo )i s privesc acel spectacol, gustand ierea aceleiscarnvii.+uisa era in casa alat doar la ca!iva metri distan! denoi, la cellalt capt al grdinii.6u puteam i eu acel om... dezgustul deveniseinsuportabil )i am sim!it c le)in cand mi-am dat seama

c eram capabil s svar)esc orice mar)vie pentru a-misalva pielea. #stel,dureros, rnile rmase desc(ise ale trecutului secicatrizau.

Gudit( considera c rela!ia noastr se$ual era o sarcin care trebuiaadus la bun sar)it cu aten!ie, sarguin! )i seriozitate,ins nu a permis niciodat nici mcar vreunui atom din/iin!a mea s se ata)eze de via!a ei.

#ventura noastr plutea deasupra ei, ar s lase nicio

urm )i ar ca via!a ei s ie inluen!at intr-un el de amea. Era rustrant c m vedeamneputincios s o posed cu adevrat, iar independen!a eim acea s m simt nesigur.

#0unsesem la concluzia c Gudit( tria numai pentru ea.Eram convins c pasiunea ei pentru cr!i )i muzicsemniica doar scutul egoismului ei.



5i astel, zvorat intr-un palat de cle)tar )i etic(etat in acest el, amin(mat-o la amintirile mele din trecut. ins acum, prinoc(ii 7istorului, vedeam ce reprezentase Gudit( pentrumine. #cum vedeam in irea eirezervat, lipsit de ipocrizie, atitudinea deta)at a unuiin!elept )i iubirea pura a unei emei sincere.Gudit( era mai bun decat mine.4 recuperase ca o pe un sulet disperat din mi0loculruinei vie!ii mele.6u pot s-mi imaginez ce s-ar i ales de mine ar ea.3ntuise clar cine eram

7zuse cum micimea vie!ii mele se intorcea impotrivamea. 4 considerase un antemergtor almor!ii 4antuirea ei ar i ost s

m !in departe de via!a ei.um o putusem 0udeca atat de aspru2 #cum Gudit( nu mai ocupa un col! intunecat dinmansarda amintirilor mele, pentru c purta o aurorbitoare. 4uzica ei era via!a...

?otu)i, ceva nu se lega.*e ce o intalnisem pe Gudit(2*e ce o persoan ca Gudit( intrase in via!a mea de co)marc(iar atunci cand aveam mai mult nevoie de ea2

4-am intors spre 7istor.im!eam c nu m mai !ineau picioarele.Un gand absurd, o und de nebunie se strecurau u)or prinisura bunului-sim!. in acel moment, sim!eam c ceva mimpingea dinuntru, penetrandu-m incet, ine$orabil.

Era imposibil... Gudit( era.....un dar de la 7istor... Gudit( era 7istorul...*e cate ori intervenise in via!a mea pentru a m salva2

um am putut i atat de orb2um putusem uita o asemenea ptur perect2Candurile mele se invlm)eau pe marginea abisului )iapoi se aundau in (urile lui.



9/iecare dintre noi prime)te un imens interval de salvare”, au ostcuvintele 7istorului pentru a m readuce in prezen!.?onul +ui suna surprinztor de bland.

9*ar il olosim, il irosim repede datorit negli0en!ei noastre

constante, a modului iresponsabil de a ignora semnalele,avertismentele, semaoarele e$isten!ei... )i ne consideramragili, e$pu)i tuturor prime0diilor, la mila )ansei...”

Clasul 7istorului redevenise erm )i grav, iar intensitatea lui miniora.

97ia!a este oarte puternic )i trupul este indestructibil...a s murim, trebuie s lacem imposibilul posibil.”

Reerindu-se la omul care am ost ca )i cum ar i vorbit desprealtcineva, El a spus1 'lartă*2 % iertandu*l% ii vei vindeca trecutul şi il vei inlocui cu lumina zilei deastăzi.)

eva in interiorul meu a inceput s se inmoaie, iar apoi a cedat.langeam ca un copil. =a)nise la supraa! o lav dedureri, de ganduri neplcute, iar emo!ii incomode curgeaulibere printre regrete, acuza!ii, resentimente )i sentimentede vinov!ie.

9Oamenii sunt asemenea !ieB diri0a!i de emo!ii negative, suntragmente de materie plutind in univers... povestea vieilor lor se limitează la acuze% văicăreli şidependenă... este singurul sens pe care il pot dalucrurilor... uoca!i de suprri, ei incearc s uite demoarte, prin moarte.”

4ul!umesc, +uisa

ltoria in trecut a reinceput. ?reptat, peisa0ul se sc(imba )i 7istorul m ducea inapoi in timp, spre cltoriilerecvente cute intre /loren!a )i 4ilano pentru a o vizitape +uisa, care era internat la spitalul din 7ia 7enezian.Drusc, eram din nou incarcerat in aceea)i carcer mental)i intram in aceea)i stare pe care o trisem atunci.E$perimentam aceea)i durere pe care o sim!isem atunci,

devenind din ce in ce mai acut pe msur ce deplasrileaveau loc la intervale mai dese.

Eram torturat de obliga!ia moral de a i alturi de ea )i de repulsia dea m ala in acel loc, plin de oameni suerinzi. -i vd,

tarandu-se prin rezerve, s-i intalnesc pe coridoare, s lecitesc c(ipurile )i s o)nesc printre ei, ca printre ileleinglbenite ale unei cr!i. 4 intersectam, plin de durere,cu pove)tile lor, cu cuvintele prin care se e$primau )i cucerneala suerin!ei lor, cople)it de teama c intr-o zi urmas iu condamnat s imprt)esc acela)i destin.

#poi, am sim!it dorin!a nestvilit de a ugi, de a-i lsa in urm )i a-iuita pentru totdeauna. 3n aara acelui loc m a)tepta ceeace numeam via!1 oameni pierdu!i in nimicurile e$isten!eicotidiene, zarva din traic laolalt cu prospe!imea ie)itdin comun a rasetelor lor supericiale. imi 0ucam in grabrolul de so! indurerat, ins sentimentul de vin se risipea

brusc cand intalneam vreun cadru medical pe care ilasaltam cu intrebri, preacandu m ingri0orat )i gsindapoi un prete$t s dispar.<oinream pe strzi, ca un nebun, pierzandu-m inmul!ime )i aundandu-m in invlm)eala traicului,lsandu-m invluit de culorile )i luminile ora)ului.

im!urile imi erau anesteziate de zambetele emeilordic(isite, de ornamentele vitrinelor, care mi (rneauiluzia c triam intr-o lume ar de gri0i, populat deoameni miraculos de invulnerabili )i erici!i. in acea bulpsi(ologic puteam respira.

Canduri despre +uisa imi reveneau pe nea)teptate in minte, din candin cand, ar a m preveni, deran0andu-m din acea starede ame!eal. /rica, temerile )i vina m urmreau caeriniile )i zeii rzbuntori, tot timpul, ie c eram la

teatru, la o caenea sau la un vernisa0. *oar dup aceea,gandul la ragilitatea vie!ii, la neputin!a )i neplcerileprovocate de precaritatea ei, m teriia. inso!it de 7istor,am a0uns la cptaiul +uisei. Oc(ii ii erau inc(i)i. Erasingur 7istorul imi alesese o zi cand plecasem la slu0bsau m plimbam prin ora), incercand s scap de mine.Rsularea greoaie a +uisei ridica ptura sub!ire intr-un



ritm inuman de rapid. #m recunoscut acel simptom, cuun 0ung(i in inim. >ilele ei erau numrate.

u o inclinare a capului, 7istorului m-a incura0at s m apropii. 4-am a)ezat cu gri0, pe un scaun de lang noptiera de

metal, )i am privit-o ar intrerupere, mai mult vreme.5uvi!e de pr, ude de sudoare, ii ascundeau runtea )iobrazul ie)it dintre cear)auri. >ilele )i lunile scurtuluinostru maria0 mi-au trecut prin a!a oc(ilor, vii, incrcatede evenimente )i amintiri.rimul nostru apartament 3storisirile pe care i le spuneamcand m intorceam de la serviciu. 4andria pe care amcitit-o in oc(ii ei la alarea ve)tii despre primul meusucces. 6a)terea Ciorgiei.

lansetele ei nesar)ite de peste noapte )i nepriceperea noastr de a olini)ti. 6a)terea lui +uca. 3ar apoi, boala ei. lmaturitateanoastr se transormase curand in nein!elegere, gelozii,certuri, regrete )i acuza!ii. #mandoi eram ni)te oamenislabi, care se spri0ineau unul de cellalt.

*oi oameni incomple!i, care crezuser c se pot completa reciproc )ic ar putea orma un intreg. *ar rezultatul uniunii dintrenoi, doi oameni incomple!i, era un sert deincompletitudine. #cele ganduri, impreun cu altele,inloriser pe buzele mele )i deveniser cuvinte, pe care ile-am )optit la urec(e, l-am vorbit despre via!, rumuse!e)i ericire. 6u conta dac m auzea sau nu.

O durere surd imi sa)ia inima. Un planset ar lacrimi imi sugrumagatul. 5i totu)i eram plin de bucurie. #m sim!it c suntindrgostit ptima), a)a cum nu mai usesem. an inacea zi, (ipnotizat de treburi )i de alte mii de indeletniciriiluzorii, imi petrecusem timpul alturi de +uisa de parc

suerisem cu adevrat. #)teptarea aceea, ar trecut sau viitor, orele ce treceau ar ca nimic s se intample,repausul, tcerea )i calmul care guvernau lumea m-aucople)it. #cea viziune era insuportabil.

#ceast emeie este trecutul tu care moare”, a spus 7istorul inspatele meu. entimentul mor!ii pe care-l trisem in



prea0ma ei, de luni de zile, nu-mi era e$terior mie.Era moartea mea, moartea pe care o purtam in minedintotdeauna. +uisa m lsase s o vd, s o simt )i s oating, iar in acel moment ea imi ddea )ansa s o inrang.in sc(imb, eu am ponegrit-o, cu iecare gand ru, cuiecare acuza!ie.

9ere-i s te ierte ”, mi-a poruncit 7istorul, printe)te. 97ia!a ei aost special )i te-a a0utat s recuno)ti moartea din tineB

victimizarea, sentimentul de culpabilitate )i dezmembrarecare !i-a condus e$isten!a.”

64ul!umesc, +uisa”, am )optit, mangaindu-i prul )i runtea asudat9at ignoran! lipsit de sim!ire...6u )tiam... #ceasta este reinvierea noastr....4 voi sc(imba pentru totdeauna )i copiii no)tri se vorsc(imba cu mine”Orele treceau, dar nu m sim!eam obosit.6-a) i dorit s mai iu in alt parte, doar lang ea.4 gandeam de cate ori venisem s o vizitez in acel spital)i in altele, deta)at, convins c sunt singura persoansntoas printre cei bolnavi.ptman dup sptman, trisem lang acele iin!ecare, asemene +uisei, atarnau de via! ca de un ir de a!,

ara s in!eleg darul pe care mi-l aceau.e atunci imi era imposibil s in!eleg c aceste emei )i brba!i nu

erau e$teriori mie, ci erau proiec!ia unei viziuninesntoase asupra e$isten!ei... imagini ce relectaupropria mea boal, propria mea izolare )i a propriei meleiresponsabilit!i. #cealume oglindea moartea pe care o purtam inuntrul meu.

#cceptarea )i asumarea responsabilit!ii pentru ea era o parte din

procesul care nu incepuse inc )i pe care 7istorul ilnumea 9iertarea de sine”. ,bservarea de sine inseamnă vindecare de sine.

*evenind con)tient de toate acestea, recunosctor pentru in!elegereaa cat de mult imi apar!inea iecare detaliu neinsemnat din



acea lume, am realizat c acesta era primul semn cprocesul vindecrii incepea. Era noapte.oridoarele spitalului erau pustii.6u )tiam cat de mult sttusem lang ea.Epuizasem tot ce aveam de epuizat1 cuvinte, amintiri )ilacrimi. Un singur lucru mai era de cut . impturesc cear)aurile )i s o dezvelesc.Umlturi enorme i se conturau pe sub cma)a de noapte.tomacul ei, mai ales, era mare )i umlat ca )i cum ar iost insrcinat.

#m rcorit-o, plimbandu-i o a) umed )i u)orpari$imat pe piept )i pe picioare. i-am e$aminat rana,intunecat )i adanc asemenea unui cuib.O limpezime a min!ii, o indemanare )i un calm pe care

nu-mi imaginasem vreodat c le-a) avea mi-au condusmainile in timp ce o tratam. i-am indeprtat celulele )i!esuturile moarte in ata!ia ani de nein!elegeri, rutatecrunt )i trdri. #mdezinectat rana, apoi i-am pus pansament )i plasture peea. #m invelit-o in cear)auri )i am srutat-o.

9Trecutul trebuie binecuvantat şi vindecat... trunde iniecare cut a vie!ii tale trecute. #du lumin in iecareung(er ?ransorm-P, cu o nou in!elegere... ?recutul tu

va i vindecat cand vei renun!a s te complaci in an$iet!i,indoieli )i temeri. #ceasta este adevrata semniica!ie aiertrii de sine8

3n vzdu( mai rsunau inc vorbele 7istorului, cand eu m-am sim!itpierdut de parc o trap se desc(isese sub picioarele mele.

#m czut pe spate )i am alunecat pe un tobogan invizibil,cu o vitez ame!itoare, pan cand un spectru de culori m-aing(i!it.

and am desc(is oc(ii, eram intr-o camer de (otel din 4arra;ec(.in c(iar acea zi imi pregteam cltoria de intoarcere in6e: Ior;. Un sentiment al miraculosului imi persistainc in minte )i m gandeam la iecare clip petrecut cuEl, de la intalnirea din ae de la /rance pan la cltoriain trecutul meu zbuciumat, care se sar)ise cu noapteapetrecut cu +uisa.



9aga0ele mele useser de0a luate )i o ma)in m a)tepta, dar euzboveam acolo. 6u m puteam (otri s prsesc acelelocuri, in care inc mai puteam s-l simt prezen!a. ii eramrecunosctor 7istorului c m purtase in trecutul meu )im a0utase s m despovrez de atata balast.

*oar cateva rame din trecutul meu rmseser lipite de /iin!a mea.Era un ragment anume, numai unul, pe care-l pstrasem)i pe care-l strangeam inc in maini. *e)i era dureros, il!ineam strans )i nu doream s-i dau drumul1 era ultimaprivire a +uisei, ultimul srut de dragoste, dat intre trecut)i viitor, la captul e$isten!ei.

)intea este de ne!ins dacă o "aci prin propria 1ândire in!incibilă.

"ontează foarte mult ct de puternic te crezi.*rebuie doar să te crezi si toată puterea ţi se va da dacă o ceri sivrei să fii o minte puternică.$oncentrându-ţi toate puterile ntr-o sin1ură direcţie, vei observa cătoate forţele universului te vor duce în acea direcţie.

?n acest uni!ers ai puterea pe care o ceri n cât timp o !rei.)ii de oameni mor si trăiesc "ără să-si utilizeze această putere pecare uni!ersul ne-o dă 1ratis.$oncentrarea minţii descide toate usile uni!ersului .Secretul puterii e să o ceri acum pe loc .$ând !rei să "aci ce!a si insistă să ai puterea acum să "aci ce!a.ei a!ea toată puterea dacă te otăresti să o ai acumN

Bamenii n 1eneral caută răspunsuri n a"ară.9e uită după cum se întmplă lucrurile din afară, dar trebuie să stim călucrurile se întmplă în funcţie de ce gndim noi în interior în fiecaremoment si de ce scop ne punem în minte.)intea n "iecare zi este plină de 1ânduri inutile.

!acă ne-am concentra asupra unui singur lucru, vom descoperi că avem o putere imensă asupra a ceea ce gndim.



2upelius

3ntâlnirea cu 5coala

Era diminea!a tarziu. )eam de-a lungul unei strzi pline cumagazine de antic(it!i. im!eam cldura soarelui peumr, de parc m impingea spre desc(iztura care sezrea la captul strzii. 4i-am dat seama c mergeamgrbit, de parc m duceam la o intalnire programat, darinc nu )tiam unde )i cu cine. O luasem pe trotuarul careducea spre o caenea italian )i in a!a creia se desc(ideauna dintre cele mai rumoase pie!e pe care o vzusem

vreodat.

7istorul sttea la una dintre mese, cea mai bine plasat pentru aadmira pia!a )i a urmri trectorii. Era incon0urat de omul!ime de c(elneri preocupa!i s-l serveasc, respectuos,in timp ce ascultau sugestiile lui. #m a0uns cand eiaran0au o a doua mas )i cutau un loc s a)eze con!inutula dou tvi mari. O aur de prosperitate il incon0ura,constant. uta rainamentul in orice detaliu )i adoraabunden!a, cu toate c intreaga +ui atitudine era marcatde simplitatea unui rzboinic macedonean.Regimul su alimentar era oarte cumptat rea incantats m revad. u o inclinare a capului, m-a salutat )i a m-a invitat s iau loc. *in acel moment, aten!ia 7istorului aprut s ie complet absorbit de pr0iturelele )i variateledelicatese rumos aran0ate pe mese.

Era prima oara cand il vedeam de la intalnirea noastr din4arra;esli. #cum, in prezen!a +ui, un noian de intrebriimi clocotea in minte, unele din ele datau de secoleB ele se

repetaser de-a lungul istoriei lumii, ar s primeasc vreun rspuns. Religii, )coli degandire, tradi!ii proetice, genera!ii de savan!i, cercettori,ilosoi )i asce!i, incercaser s le dezlege.Relectam la aptul c omul modem, situat pe ultimatreapt a evolu!iei sale milenare, era la el de vulnerabil in



a!a enigmei e$isten!ei sale, precum Oedip in a!ain$ului.

e servea ceaiul. 7istorul urmrea cu gri0 iecare detaliu al aceleiopera!iuni )i direc!iona mi)crile c(elnerilor, care

e$ecutau un ritual cunoscut numai +ui. #bia se atingea de mancare. rea c se (rne)te cupropria +ui aten!ie, cu propriile impresii, cu armonia )iritmul iecrui gest. *up ceai, a urmat o pauzlung. #)teptam cu nerbdare ca El s inceap s

vorbeasc. intre timp, imi desc(isesem carnetul deinsemnri )i imi luasem stiloul. and a vorbit, vocea +uiavea o intona!ie solemn1

,, Alaturi de 3ine vei putea schimba cursul destinului tăuimplacabil”, a spus El. , #lturi de 4ine vei putea sspargi cercurile mecanice ale obiceiurilor tale, alesentimentului de culpabilitate... #lturi de 4ine va trebuis renun!i la indoial, team, ganduri distructive... vatrebui s renun!i la minciuna care te leag de condi!ia demuritor. 9

9a s te sc(imbi, va trebui s lup!i impotriva into$icrii tale de-o via!”, a continuat. 97a trebui s sc(imbi iti intregimeelul cum vezi lucrurile. *oar in acest mod )i cu multmunc po!i s-!i sc(imbi cu adevrat destinul... *e unulsingur, omul nu reu)e)te niciodat. El are nevoie de o5coal.”

4odul in care a accentuat cuvantul 9)coal” )i conte$tul in care l-aolosit, m-au determinat s intuiesc c ii acorda osemniica!ie care dep)ea accep!iunea uzual. Era deparc l-a) i auzit pentru prima oar. #m descoperit in el oputere pe care nu o mai gsisem nicicand )i dulcea!a unei

promisiuni mult timp reprimate. Un gand mi-a strbtutintreaga iin! ca un tremur )i mi-a inlorit pe buze suborma unei intrebri.

9e este 5coala2”, am intrebat. 7ocea mea tremura )i c(iar )i eu eramsurprins de acea emo!ie ine$plicabil.



'4coala constituie călătoria ta de intoarcere”, a spus 7istorul.in oc(ii +ui intuneca!i strlucea o bucurie ascuns.

4coala este saltul cuantic de la 3ultitudine la $ntegritate% dela Conflict la Armonie% de la (clavie la 2ibertate.

9 gse)ti 5coala inseamn s te conectezi la 9vis” cu un cablu deo!el...s ii capabil s intri pe nivelrile de ma$imresponsabilitate. unt oarte pu!ini cei care pot s rezisteunei asemenea intalniri”, a conc(is El.

#cele cuvinte )i privirea +ui au pus tn mi)care un mecanismindeprtat. #m sim!it izic, interior, zgomotul uneima)inrii care se sparge. u un regret, am con)tientizatru)inea de a i trit 9departe de cas” ani )i ani de-a

randul )i sentimentul miraculos de a m gsi in a!a a cevasau cuiva pe care il cutasem cu disperare.

9um putem gsi )coala2”, am intrebat in )oapt, plin de respect,sim!ind natura e$cep!ional a acelui eveniment.

96u te teme... 5coala te va gsi pe tine”, a rspuns 7istorul. #poi,sesizand spaima mea, El )i-a inmuiat concizia rspunsului)i a adugat1

9and un om este iremediabil dezamgit de via!a sa... cand i)i dseama de nedesvar)irea lui, de propria lui neputin!,cand e$isten!a il prinde intr-o meng(in pan nu maipoate s respire, atunci e momentul s apar 5coala.”

'2umea este un mit)

tteam in caenea, in acel ora) necunoscut )i il ascultam pe El, intimp ce umpleam paginile cu noti!e. im!eam c uceniciamea, care incepuse in acea cldire neobi)nuit )i apoi

continuase in 4arra;ec(, urma o pedagogie secret,liniile unui proiect ce nu usese intrerupt niciodat.

93ntalnirea cu 5coala este cel mai minunat eveniment din via!aiecrei iin!e umaneB este unica oportunitate pe care o aipentru a evada din (ipnoza colectiv )i s realizezi c tot



ce vezi )i tot ce te incon0oar nu este lumea...ci doardescrierea ei.” mi-a e$plicat.

9*ar te ascult, ating masa aceasta... vd oamenii trecand... )tiu coricare dintre aceste iin!e umane are o via!, o slu0b, o

amilie... cum pot i toate acestea doar o viziune a mea2”

'$maginile care se proiectează pe retină nu reprezintălumea% ci povestea ei5o poveste repetată de multe ori% un mit....) arăspuns "isătorul laconic '"i s*a povestit lumea.)

4irarea pe care o sim!eam in timp ce ascultam aceasta a ost dep)itde o mirare mai mare, cand l-am auzit adugand in)oapt1

9Tu eşti adevăratul creator al realităii care te incon-oară...*ar ai uitat asta... ”

9e am uitat2”, am intrebat. Un sentiment de ostilitate emanat de vocea mea a subliniat distan!a care se interpunea intrenoi.

92umea are nevoie de tine pentru a e#ista . #i uitat c tu e)ticreatorul ei )i de aceea ai devenit umbra propriei tale

crea!ii.”?onul +ui a construit un pod peste distan!a dintre noi )i m-a readus la

subiect, ca pe un elev.

9+umea este subiectiv8, personal... Este imaginea in oglind a/iin!ei noastre... 7iziunea )i realitatea sunt unul )i acela)ilucru, tot ce le separ este actorul timp.”

#) i vrut s consimt, s accept viziunea +ui. ?otu)i, ceva din mineobiecta. +uciditatea mea se cltina, dar nu renun!am.um era posibil s ii in a!a aceluia)i obiect, panoram,eveniment sau persoan )i s ai viziuni dierite asupralor2

9*ar o realitate obiectiv e$ist cu siguran!” am subliniat eu, astelincat s-mi spri0in propriile convingeri. 9in deinitiv, unlucru nu poate i altceva decat ceea ce este...” incercam s-



mi apr convingerile, dar )tiam c, indierent cat de adancinrdcinate erau, nu puteau supravie!ui. Erau suocatede viziunea 7istorului. *in nou, cu aceast ocazie, ca dealtel cu toate celelalte, plutea o mirare ineabil, caredevenea inteligibil doar in prezen!a +ui )i se intamplainevitabil ar s )tiu cum )i cand. ?an0eam, dar mtemeam de acea transigurare. and in cele din urm s-aintamplat, am sim!it cum zidurile /iin!ei mele se lrgeau)i ii aceau loc unei noi viziuni asupra lumii, mai clar,mai liber )i mai inteligent.

Observand c eram inc conuz, a dat o alt lovitur decisiv viziuniinQele anterioare, airmand1

'Putem vedea doar ceea ce suntem!)

#poi a declarat cu umorul +ui inimitabil, subtil )i sarcastic1

9Un (o!, dac intalne)te un sant, va vedea doar buzunarele lui”.

#ceast butad m-a iluminat )i inc mai zboveam asupra imaginii eieducative )i comice. *ar 7istorul revenise la discu!ie cu oprivire sever, ca )i cum o digresiune, oricat deneinsemnat, il deviase prea mult de la scopul intalniriinoastre.

96umai intalnirea cu 5coala i!i va permite s te eliberezi derigiditatea unei vie!i obi)nuite. ”

*oar activitatea )colar ne va permite intr-o bun zi s percepemlumea din spatele panoramei ei alse.

*oar un om care lucreaz cu sine va avea acces, intr-o zi, la o viziunearmonioas, la o stare de integritate. 5i, numai o viziunecomplet )i armonioas poate vindeca lumea .”

4coala transformării

7istorul mi-a e$plicat c )coli de instruire pentru oamenie$cep!ionali au e$istat dintotdeauna, tn orice epoc )isocietate. #ceste 9)coli”, cu e$cep!ia unor dieren!eculturale )i ilosoice care preau s le deosebeasc, eraude apt o singur 5coal. 7ocea +ui era nesc(imbat, de)i

gandul u strbtuse iecare epoc )i civiliza!ie. El anumit aceast )coal 95coala /iin!rii”1 un sol ertil,universal, pentru vistori, unde vizionarii )i utopicii

brilian!i )i-au rainat intotdeauna ideile.

9O )coal a transormrii”, a deinit-o 7istorul )i apoi a cut opauz.

# respirat cu sete spiralele aromate emanate de ceai, apoi a adugat1

95coala >eilor... unde inva! s se conduc pe ei in)i)i, inainte s-iconduc pe al!ii”.

7ocea +ui m-a cut s m cutremur. *evenise )uieratul mar!ial alunui rzboinic tn ac!iune.

9O 5coal a transormrii”, a spus El, 9unde ideile )i convingerile suntrsturnate... in primul rand, ideea naturii ine$orabile amor!ii. 4oartea este ultima rezisten! la adevr, laarmonie, la rumuse!e. 4oartea distruge ceea ce nu e instare s devin adevr. *ac vom i adevra!i, in iecarecelul a corpului nostru, nu vom muri niciodat.”

4i-am amintit tradi!ia clasic, inainte de vremea lui <omer, careimparte iin!ele umane in dou specii total dierite1 eroii,

campionii unei omeniri vizionare, capabili s acimposibilul posibil, )i mul!imea imens de iin!e ar c(ip,ar voin! )i ar visuri. rimii, g(ida!i de oart, eraumeni!i unor mari aventuri individuale, pe cand ceiapar!inand celei de-a doua specii, condu)i de legile

#ccidentului )i ale 5ansei, erau meni!i s duc o via!insigniiant.

4-am luminat la gandul c cele mai importante mituri, din cele maiindeprtate timpuri, au narat aptele oamenilor care

intalniser 95coala”./aptele lor, luptele impotriva mon)trilor )i gigan!ilor, redate de acei,

barzii rtcitori, reprezentau etapele intoarcerii dintr-ocltorie interioar, in propriul psi(ic, in ung(erele celemai ascunse )i obscure ale /iin!ei. 7istorul mi-a e$plicatc, in cele mai tinuite zone ale vie!ii, acolo unde emo!iile



negative spumeg )i gandurile distructive, sentimentelede culpabilitate plutesc... tocmai acolo gsim origineaacelor mon)tri, sursa vulgarit!ii, a mor!ii )i cderilornoastre.

94ai intai de toate, trebuie s gse)ti du)manul ascuns in carnea ta. #bia dup ce vei inc(eia e$tirparea lui, il vei regsi dinnou, de data aceasta in a!a ta, in e$terior, mai subtil, maiputemic.....mai eroce. ,pusul tău creşte odată cutine! 6u e$ist mii de du)mani, ci doar unul singur )i osingur victorie, cea impotriva ta. ”

ltoria de intoarcere este o oportunitate enorm pentru un om de vindecare a propriului trecut”, a spus ElB privirea a aparcurs domol pia!a, bisericile gemene, palatele nobile )istatuile dimpre0urul vec(iului obeliscB observa oameniicare se imbulzeau in 0ur.

62umea este trecutul.) a airmat El, inventand una dinmemorabilele ale ma$ime.9e oricine intalne)ti, orice vezi este intotdeauna trecutul.(iar dac apare in a!a ta acum, ceea ce vezi )i atingi estedoar materializarea strilor tale interioare....?recutul e cenu).+umea pe care o vezi )i atingi c(iar in acest moment estematerializarea a tot ce ai ost... 6imic nu se poateintampla in via!a ta r s i ost acceptat de0a degandurile tale. +umea estecenu). u o sulare o po!i risipi.”

7istorul )i-a mutat scaunul, u)or, ca )i cum ar i ost pe punctul de ase ridica. 4i)carea +ui m-a indeprtat brusc de laeorturile mele de a !ine pasul cu ideile +ui novatoare.

#veam un gol in stomac.

7oiam s tom vinul nou, acidulat )i spumos, in burduul vec(i alconvingerilor mele, dar era ca )i cum a) i vrut s tomoceanul intr-un pa(ar. Ra!iunea mea se nruia subasalturile +ui. Rtceam prin intelectualisme goale, ca sascund aptul c inv!tura 7istorului m ptrunsese



adanc, devenind periculoas, c(iar atal, vec(iului meuec(ilibru.

3ntre timp, 7istorul se ridicase. u o inclinare a capului m-a invitats-+ urmez. u pa)i )ovitori, m-am pregtit s prsesc

acel col!i)or lini)tit unde cuvintele +ui inc mai vibrau inaer. 4 sim!eam de parc prseam un templu antic, o

venerabil arc a cunoa)terii. /iecare detaliu al intalniriinoastre imi va rmane intiprit in memoria celulelor1masa aran0at, mi)crile c(elnerilor )i c(iar )i mireasmaplcintei de orez proaspt scoase din cuptor.

#m traversat pia!a )i +-am urmat intr-o biseric. ?recand printretransept )i altar, in spatele navei centrale, am a0uns intr-ocapel minuscul, in clarobscurul de acolo am zrit douicoane, una in a!a celeilalte. 4-am uitat impre0ur. *inpozi!ia in care ne alam, biserica prea complet goal.

7istorul mi-a spus s arunc o moned intr-o cutie. Olumin puternic a dezvelit picturile. El mi-a sugerat s leprivesc din mi0locul capelei, la o distan! egal de ambeleicoane, l-am urmat instruc!iunile )i, cu mult aten!ie, ame$aminat cele dou capodopere. ea din stanga ilreprezenta pe etru rstignit, cu picioarele in sus, iarcealalt reda cderea lui avel, pe drumul spre *amasc.

96u este pur coinciden! aptul c aceste dou picturi se al a! ina! ”, mi-a spus. 9Ele sunt indisolubil legate intr-unsingur mesa0 .”

7istorul nu a mai vorbit )i amandoi am rmas tcu!i. #m consideratacea pauz ca pe o invita!ie pentru a incerca sa descoprsecretul acelor simboluri. ?impul trecea )i strdania meaera zadarnic. #tunci 7istorul m-a salvat dinconsternare, dezvluindu-mi c acele dou picturi

constituiau cele mai elocvente reprezentri iconograiceale ideii de 9rsturnare”.

9# ceste două piese de artă e#primă suflul emanat degandirea unei mari 4coli a responsabilităii”, aspus El. 96umai o 5coal ca aceasta poate doboriconvingerile )i pre0udec!ile invec(ite, astel incat s



distrug paradigmele mentale ale vec(ii umanit!i )i s vindece conlictele sale, eliberand-o de durere... "iziunea şi realitatea sunt unul şi acelaşi lucru.+umea este relectarea ta.6imice)te-!i convingerile, iar lumea, intocmai ca o umbr,te va urma. Realitatea va lua orma unei noi viziuni.”

?impul pentru care pltisem a e$pirat, luminile se stinseser )ipicturile ur din nou invluite de intuneric, ca dou sbiide ier puse in tecile lor. in clarobscurul incperiimirosind a lumanri, +-am ascultat pe 7istor spunandu-mi povestea minunat a 5colii, care usese !inut subtcere mai mult de zece secole. # cut o pauz, inainte s-mi )opteasc misterios c era timpul ca vocea sa s se ac

auzit din nou. Eram uimit. Candul la o )coal milenar-care, dup trecerea atator secole, reapruse spre a-)iimplini misiunea, m inrigura. in acel moment, 7istorulmi-a spus povestea unui clugr-rzboinic )i a unuimanuscris nepre!uit ce usese pierdut.

9=ie )i acelora ca tine, care cred c pot gsi adevrul in cr!i... v va ide olos s da!i de urma acestei 5coli antice” a spus.

#poi tonul +ui a devenit imperios.

9Cse)te acel manuscris”, mi-a poruncit.

*incolo de austeritatea )i ariditatea tonului +ui, sim!eam c imiincredin!a o sarcin important, li eram recunosctor dinacest motiv. Un 9da” (otrat, solemn ca un 0urmant, mi-a izbucnit din piept. imi voi da toat silin!a in cutareaaceasta. u cat m gandeam mai mult la ea, cu atatsim!eam cum imi cre)te entuziasmul pentru acea misiune,care promitea s m arunce intr-o lume plcut )iamiliar. 7istorul )i-a dat seama c reveneam la vec(ileobiceiuri, cdeam din nou in cli)eele unui elev )i a spus1

'$ntr*o bună zi vei conştientiza că nimic nu vine dine#terior... c nu po!i aduga nimic la ceea ce )tii de0a....c inv!turile )i e$perien!ele nu-!i imbog!esccapacitatea de a in!elege... Adevărata cunoaşterepoate ii doar reamintită... unoa)terea unui om nu



odinioar piese rtcite ale unui puzzle necunoscut, seimbinau acum, iecare gsindu-)i locul potrivit.

Csirea acelui manuscris )i intoarcerea la 7istor devenise singuramea preocupare. *e apt nu mai e$ista o alt cale de a-+

revedea. Candul acesta imi ddea mereu mai mult puterede a continua cutarea pe care El mi-o incredin!ase.

*in inorma!iile pe care cu greu le stransesem )i din elementele dinilosoia lui +upelius pe care le adunasem cu gri0, mi s-auconturat ilosoia )i caracterul unei mari 5coli, cu principiila el de puternice ca zidurile unui ora) nepieritor. *upmai mult de o mie de ani, ragmente din acea inv!turinc mai scanteiau ca o clie )i se ciocneau de dezordineasocial )i moral din acea epoc.

/igura lui +upelius, un slu0itor al lumii, m-a impresionat puternic. *ela inceputul cercetrii mele sim!isem o admira!iecrescand pentru acest iloso necunoscut.

u cat m apropiam mai mult de el )i de misiunea lui, cu atat maimult vedeam cum se inal! imaginea singuratic a acestuiganditor deasupra oamenilor )i evenimentelor. 5coala luia stat ca o stanc intr-o mare de ignoran! )i supersti!ii.Candirea lui, ca un ir de aur, a traversat uneltirile unei

istorii pline de crime )i nenorociri.

6u mai puteam ala nimic despre via!a lui, in aar de perioada pecare o petrecuse la curtea lui (arles cel le)uv, in /ran!a.u siguran!, +upelius usese o personalitate neobi)nuitBun iloso )i un om de ac!iune, ca nimeni altul. 6u aveanravuri sau rutine. e spunea c putea petrece mult timpar s doarm. 6imeni nu-l vzuse vreodat dormind.9*ormitul te impu!ineaz la trup )i la minte”, le spunea eldiscipolilor )i, cu umorul lui tipic irlandez, aduga19*ormitul este doar un nrav ru”.

Unul dintre cele mai stranii obiceiuri ale lui era (oinritul prin pie!e,in cele mai degradante )i nesigure locuri din ora)eleEuropei. #colo, aparent in cele mai neavorabile condi!ii,i)i ini!ia discipolii in noi moduri de a gandi )i sim!i, ledistrugea sc(emele mentale )i percep!iile inguste asupra



lumii. #colo, nebunia lui strlucitoare sc(imba lumea(o!ilor )i criminalilor, a ispitelor )i pandelor intr-o )coala perec!iunii. e olosea de cele mai abile trucuri pentru astarpi convingerile lor inveterate )i a spulbera balastulemo!ional din capetele lor.

5coala sa a ormat oameni e$traordinari, rzboinici invincibili.+upelius a cut uz de metode creative de predare )ipuriicare, pe care le inventa singur, tot timpul. e deg(izain sclav, vagabond, politician, banc(er, negustor bogat )ipunea aceste roluri in aplicare pentru a-)i duce planurilela bun sar)it. biar dac era vorba despre coroana unuirege sau ve)mintele unui clugr, +upelius le purta )i iipunea )i pe discipolii lui s ac la el, atunci cand ii inv!a

cum s intre in pielea acelor persona0e, cum s cerceteze)i s )tie orice detaliu )i secret reeritor la ele, ar s uitec e doar un 0oc )i s devin prizonierii lui.

El ii lua in targuri, unde ii implica in teribilele ruieli dintre bandi!i)i criminali )i ii incura0a s ptrund in cele mai sracezone ale societ!ii, impingandu-i in escapade disperate,aproape ar cale de intoarcere. +upelienii se inrolaumercenari in rzboaie absurde, revolu!ii )i disensiuniintre !ri indeprtate, ar a cunoa)te mcar motivele.

Ei au intrat pe campul de lupt, nu pentru a-i apra pe neputincio)isau oprima!i, nu pentru a sus!ine principii sau ideologiiabstracte )i nici pentru a apra du)mani e$terni sau acuta rzbunare, ci pentru a deveni propriii lor stpani,autorii propriilor destine.

#devra!ii lupttori nu lupt pentru suprema!ie sau pentru a-icontrola pe ceilal!i. Ei nu lupt pentru glorie )i nicipentru posesiuni sau recompense, i pentru a ca)tiga doar

ceea ce conteaz cu adevrat1+ibertatea lor interioar.

entru lupelieni campul de btlie oerea modul cel mai la indemanpentru a aplica principiile )i teoria 5colii, adevratadovad a transormrii con)tiin!ei lor )i a in!elegeriicptate. *oar cei ce dobandiser integritatea interioar



puteau rmane nepstori in a!a oricrui atac.3nvulnerabilitatea lupelienilor izvora din integritatea lorBmoartea putea i aproape, dar ea nu putea nici s-i ocupe,nici s-i ptrund.

3nv!tura lui +upelius era o disciplin a invulnerabilit!ii, bazat pedezvoltarea voin!ei, al crei scop era eliberarea de oricelimit.

9+iber mereu de condi!ia uman )i de constrangerile naturale”

+upelienii practicau arta autocontrolului. 7ictoria suprem este 9s te invingi pe tine insu!i”, să nupermii niciunui eveniment sau stări să*iproducă răni interioare sau să*i intunece iina.

+upelius i-a instruit s rman lini)ti!i )i calmi, c(iar insitua!ii e$treme. El i-a indemnat s mearg s cauteinsulte )i conlicte, pentru a-)i testa congruen!a. (iar )iatunci cand traversau ora)e )i regiuni bantuite deepidemii )i boli contagioase, trebuiau s treac neatin)i.

93ncoruptibilitatea )i puritatea te ac un lupttor neinricat,impenetrabil c(iar )i in a!a atacurilor celor mai cumpli!idemoni”.

#m incercat s rezolv opozi!ia dintre impasibilitatea propovduit destoici )i deta)area suletului a! de pasiuni )i gandurie$terioare, speciice misticilor lupelieni. +upelius aconsiderat impasibilitatea ca iind caracterizat dereca)tigarea integrit!ii )i de unitatea /iin!ei, stareanatural pe care omul a uitat-o.

rin eliberarea de balastul lucrurilor trupe)ti )i e$terioare, ar vreoiluzie c e$ist ceva in aara noastr, ia na)tere o stare dea i care este o mi)care continu, natural, ctre

eternitate, nemurire )i ininitate.

Ceea ce noi numim sintetic lume% evenimentele şicircumstanele din viaa noastră sunt proieciilenoastre.



*ac suntem con)tien!i, putem proiecta numai via!a, prosperitatea, victoria )i rumuse!ea.

*ac suntem dinamici )i aten!i, putem proiecta libertatea, o lume arrontiere, ar constrangeri, ar btrane!e, boal sau

moarte.

5coala lui +upelius m ascina.

#m studiat-o )i am venerat-o cu patim. 4 sim!eam de parc iirespiram aerul. Era prezent in reveriile mele diurne.Recuno)team acei brba!i )i emei vizionari, lupttorineini!ia!i, eroi singuratici ai unei lupte spirituale ineabile,ca iind /iin!e e$traordinare, e$emple de cura0 )ideterminare ar egal. #dmiram in tain nebunia lor

creatoare )i cutarea lor inrigurat, deoarece ei sestrduiau constant s cucereasc )inele. #m continuat scaut neobosit )i am descoperit multe dovezi, precumaptul c ma0oritatea eroilor mercenari din acea vreme, inanii tulburi care au urmat dup arol cel 4are, in careantul 3mperiu Roman se topea incet, erau de aptdiscipolii travesti!i ai lui +upelius.

#cei clugri-rzboinici, protagoni)tii legendari ai aptelor mre!e dinpoemele epice medievale, capabili sa transorme o

inrangere intr-o victorie rsuntoare, nu )i-au dezvluitidentitatea.

#poi, cutarea mea a a0uns intr-un punct mort )i, sptmani intregi,am ost incapabil s adaug ceva la pu!inul pe care de0a iladunasem, cu sarguin!. #m renun!at 3a speran!a de agsi vreodat acel manuscris legendar )i, odat cu el,drumul inapoi spre 7istor. /inalmente, intr-o zi, in timpce adulmecam urmele acelei inv!turi pierdute, amcunoscut un printe dominican de o vast cultur, careputea s m a0ute in cercetarea mea. 4ai mult decat atat,el era autorul unei lucrri enciclopedice despre istoriamedieval a bisericii.

$nt6lnirea cu Părintele (.



#m a0uns cu cateva minute mai devreme la intalnirea cu o persoancare, dup indelung cutare, imi usese recomandatdrept unul dintre prin!ii in via! ai doctrinei cre)tine.

rintele . locuia intr-un sc(it vec(i, care apar!inea carmeli!ilor.

Un grup de clugri!e mrunte, oarte severe )iprotectoare, veg(ea medita!ia lui erudit )i btrane!ea luicontemplativ. *oua dintre acestemaici m-au condus intr-o cmru!, unde l-am a)teptat,in picioare.rin ereastra pe 0umtate desc(is puteam zri col!ulunei splendide manstiri. 7erdele arbu)tilor care invadaugeometria arcadelor )i tcerea pround mi-au intensiicatdin nou senza!ia pe care o avusesem in timp ce trecusem

prin por!ile vec(i1 mai mult decat c trec pragul unuisc(it, am sim!it c intru intr-un alt timp.3mediat, mi-am amintit de curtea olegiului Dianc(i dincentrul ora)ului 6apoli. 7zdu(ul rsuna de tropitul,strigtele )i pandele puse la cale intre verande.uteam sim!i mirosul cantinei )i al miilor de amintiri careimi reveneau din copilria mea petrecut la clugrii

bamabi!i. +a ora stabilit, mi s-a permis s intru. #mprsit )ovitor regatul pierdut al copilriei mele, pe o)tiimei colegi de )coal, care veniser s m salute. (ipurile

lor zambitoare au disprut )i s-au intors s-)i reia locul inamintire.9rintele . lucreaz acum la un nou volum din vasta salucrare despre cre)tinismul Evului 4ediu”, a spus unadintre miniaturalele surori-gardiene, care m inso!eau.uteam g(ici din austeritatea tonului ei c m avertiza snu irosesc timpul )i rbdarea gazdei mele.

Urcam o scar ingust, in spiral, care se restrangea )i mai mult dincauza raturilor de cr!i care o incadrau la ambele capete.

uind treptele, am avut impresia c parcurgeam ometaor ascendent. /iecare detaliu al acelui act preaincrcat cu o avertizare simbolic. Eram pe cale de a mintalni cu unul dintre marii ganditori ai cre)tint!ii.

#cest gand m-a umplut de un respect asociat cu vagadurere pe care o incearc cineva atunci cand este invluitde regret sau melancolie. Era elul de via! pe care a) i



dorit s-l am1 inc(inat studiului )i cercetrii. #m avut o brusc reiterare a credin!ei oarbe in cr!i )i proesori.

uvintele 7istorului, aspre )i providen!iale, mi-au intreruptgandurile1

9Nu mai poi adăuga nimic la ceea ce de-a ştii... nu poidobandi adevărata cunoaştere5 poi doar să i*ore*aminteşti.

4i-am recunoscut slbiciunea7predispoziia de a depinde de lume )i, in special, dea idolatriza cunoa)terea livresc. *in nou, aceam un*umnezeu din lumea e$terioar. #lat in a!a unui eti),eram gata s-l aleg pe acel om drept stpanul meu, ar ca

mcar s-l i intalnit.

4i l-am imaginat pe rintele . ca pe un e)antion al umanit!iiprinse in capcana specula!iilor intelectuale, al uneiumanit!i care a incetat s mai viseze. Un maestru alcre)tinismului care uitase sensul acestuia )i a)ezase peculme omul livresc )i orgoliul intelectual.

9?oate cr!ile lumii sunt con!inute intr-un singur atom al /iin!ei”,i-mi spusese 7istorul, 9Ele nu pot aduga nimic

cunoa)terii tale... cr!ile nu-!i pot da via!.unoa)terea !ine de /iin!... u cat e)ti mai mult, cu atat cuno)ti mai

mult”

O voce puternic, psalmodiind, se revrsa asupra mea de sus, ca )icum printre cr!i se desc(isese o sprtur.

93ntr”, a spus. 3ntona!ia era aceea a unui pasa0 liturgic. #ceainvita!ie a rsunat atat de aproape de mine, incat mi-am

putut da seama dinainte de dimensiunile modeste alecamerei in care urma s intru.

e cand urcam ultimele trepte, am sim!it cum /iin!a mea se adun )ise strange ca pumnul unui lupttor care inrunt unpericol iminent, dar calculat. *ar cuvintele 7istoruluiinterveneau din nou1



9/iecare om ocup o treapt in inteligen!a uman )i este un gardian alnivelurilor superioare... *ac rmai intact, iecareintalnire va i o oportunitate, o treapt pe care poti sp)e)ti ca s mergi mai departe. *ac uiti, te vei trezicaptiv, intr-un 0oc e$terior, virtual, care te va azvarliinapoi in (aosul demonic al vietii tale.”

rintele . era un portal spre e$isten!. #sta semniica persoana pecare urma sa o intalnesc1 un gardian-supervizor, un4inos, cel mai sever dintre 0udectori, care mi-ar acorda,ar indoial, locul pe care il merit pe scara iin!rii.apul masiv, ras )i ple)uv, al unui btran s-a inl!atprintre valurile de cr!i care acopereau masa.

4-a cercetat cu privirea, mai mult vreme.

Oc(ii lui intuneca!i mi se preau e$trem de tineri, incat m-am ganditc nu erau ai lui, ci useser imprumuta!i )i a)eza!i pe acelc(ip decrepit.rin ce circumstan!e e$traordinare acei oc(i gsiser ocale de a evita procesul de imbtranire, lsand restulc(ipului s-)i urmeze destinul biologic2?rebuie c el )i-a dat seama c observasem acest lucru.3nceti)or, )i-a plecat privirea, acoperindu-)i oc(ii, cum ac!estoasele cu pleoapele lor. and m-a privit din nou, aveae$presia unui om btran.

#ceast impresie era intrit de un alt contrast1 e$presiaceremonioas a cuiva care intampin un musair, cuincruntarea sever a unui proesor. #ceast ambivalen!a ost undalul intalnirii noastre, de parc era menit s-mi aminteasc de distan!a care ne separa.

?onul vocii lui, roba )i gesturile, decideau regulile intrevederiinoastre. rintele . dorea, in mod vdit, s stabileasccat de repede posibil scopul intalnirii noastre )i limiteleintre care se va des)ur.

and am dat mana cu el, am sim!it aceea)i energie pe care odeslu)isem in privirea lui. rintele . m analiza.

#scuns vag de un zambet, o sond iltra inorma!iievaluatoare, menite s m clasiice,



7izitatorul lui nu era un animal academic, ci prea maidegrab un tanr om de aaceri, un gen de brbat pe careprobabil rintele . nu il intalnea prea des.

9ingurul lucru pe care-l )tiu despre tine este c te preocup ilosoia

moral )i c vii de la o universitate american... din 6e: Ior;... dac nu cumva m in)el”, a spus el, pronun!andcuvantul 9singurul” cu un ton de repro), ce lsa stranspar natura )i atitudinea lui proesoral.

94 preocup etica aacerilor”, l-am corectat politicos, in timp ce-iinmanam o copie a scrisorii pe care Universitatea/ord(am i-o trimisese cu cateva zile mai devreme.*ocumentul conirma c eram cercettor, student la eticaaacerilor. onstituia acreditarea mea la intalnirea cu el.Eram oarte dega0at in aceast postur. #m rmas tcut.reeram s nu-i urnizez alte inorma!ii despre mine )is-l las prins intre curiozitate )i disconort, ar s-iu)urez sarcina in vreun el.

3n timp ce citea, am sesizat e$presia unui interes crescand pe c(ipullui.

# avut o tresrire cand a alat despre studiile pe care ledesa)urasem despre +upelius )i c speram ca intalnireanoastr s m a0ute s-mi duc mai departe cercetarea.u un bun autocontrol, a reu)it s contracareze emo!iaacelei descoperiri )i a putut s-)i e$prime mirarea cuprivire la alegerea subiectului meu - o e$traordinar)coal de gandire, in aara oricrui cerc )tiin!iic cunoscut

vreodat.

6u i-am spus nimic despre 7istor )i mi-am 0ustiicat interesulpentru +upelius ca datorandu-se importan!ei pe caregandirea sa ar i putut-o avea in viziunea modern asupra

aacerilor )i in instruirea unei noi genera!ii de lideri, l-ampovestit despre a)teptrile inalte pe carele aveam de laacea ramur a studiilor care necesit aplicarea metodeloreduca!ionale, a sistemului de valori )i a principiilorilosoice care apar!ineau anticei 5coli de /iin!are, lumiimodeme a aacerilor.



eea ce m interesa in special era inv!tura lui +upelius )i studiilesale asupra invulnerabilit!ii )i invincibilit!ii, datoritrelevan!ei acestora asupra provocrilor economicemodeme, cel pu!in la el de diicile sau periculoase ca )icele militare. ercetarea )ie$perimentele privind nemurirea des)urate de )coala lui+upelius ar putea i e$tinse la problemele modeme.

*e mult vreme, speciali)tii din economie sunt neputincio)i in a!aunui enomen alarmant, de dimensiuni planetare.

9ompaniile mor de tinere. ompaniile de pe tot mapamondul au o via! scurt, doar cat numeri pe degetele a dou maini”, i-am spus eu. 9(iar )i gigan!ii din inan!e )i economie, celemai puternice multina!ionale de pe planet, duc o luptpentru a supravie!ui mai mult de patruzeci de ani.”

Dizuindu-m pe inv!turile 7istorului, pe care i le-am servit ca iindale mele, am sus!inut convingerea c o companie trainicse na)te dintr-un ondator trainic )i o companienemuritoare apare din visul unei iin!e nemuritoare.*eodat, in timp ce imi vorbea despre polaritatea iubire -ric, 7istorul mi-a revelat aptul c in!elesul concret aliubirii i)i are originea in etimologia cuvantului latin a-mors, care inseamn ar moarte.6u din intamplare 9Roma”, numele ora)ul etern, esteanagrama lui 9a-mor”.

*estinul nemuritor i-a ost codiicat in temelii )i incapsulat in numelecare i-a ost dat de ondatorul ei. #m men!ionat Roma,care de curand srbtorise MSS de ani de e$isten!continu, ca pe un e$emplu de oper durabil, care nuputea i e$plicat ar a-l lua ca reper pe intemeietorul ei,cu calit!ile sale de iin! nemuritoare %Romulus a ost

zeiicat )i venerat de romani sub c(ipul zeului Fuirinius&.3-am urnizat rintelui . )i alte e$emple de longevitate e$trem in

aaceri, de la amilia Tindsor, vec(e de o mie de ani, panla ins)i Diserica atolic, cea mai mare multina!ional depe planet. pri0inindu-m din nou pe inv!turile



)terge orice urm a lucrrii lui +upelius )i a 5colii sale deiin!e nemuritoare.

Doctrina lui 2upelius

rintele . m-a ascultat cu aten!ie, cu brbia in piept.and )i-a ridicat capul, ii strlucea privirea )i i-am observat din nou

oc(ii aceia, e$traordinar de tineri, care mimpresionaser atat de mult la inceputul intalniriinoastre, pe care acum nu se mai strduia s-i ascund.(ipul su avea e$presia cuiva care dore)te s ierecunoscut.

6u m-am retras din 0oc )i m-am concentrat pe ultima sa mi)care.

Rspunsul la g(icitoare mi-a venit brusc )i orbitor, ca o a)ie dintr-unulger care taie cerul innorat.

#m ame!it. #cel om era travestit intr-un btran... cusiguran!... se olosea de btrane!e ca de o masc... omasc strategic... rintele . pretindea c esteun om btran. 3nima mi-atresrit.rintele . era lupelian. Eram convins.

u greu puteam s-mi ascund emo!ia acelei descoperiri... #m sim!it plcerea subtil a complicit!ii care se stabileaintre noi... Un ir, lung de zece secole, ne lega de aceastras de rzboinici, care )tiau s triasc strategic )i scultive arta travestirii. #bilit!ile sale cameleonicepermiseser s triasc printre aldurile ordinului su, inloarea cre)tinismului.Un tunel s-a desc(is in timp )i mai mult de o mie de ani,comprima!i intr-o clip, m-au condus la u)a 5colii.3n a!a mea se ala probabil ultimul dintre custozii ei

nemuritori. Ointrebare imi lovea tampla, pulsand odat cu arterelemele. il cuno)tea rintele . pe 7istor2...Eram tentat s-i spun despre intalnirea mea cu 9visul” )ide aventura e$traordinar pe care o triam.



9+upelius este proetul nemuririi trupe)ti, dreptul prin na)tere aliecrui om”, mi-a dezvluit rintele ., intrerupand )irulgandurilor mele inrigurate )i lsandu-)i deopartediscre!ia . 9Un drept pe care noi l-am pierdut )i pe care trebuie s-l redobandim.”

#poi, ca )i cum desc(isese o carte invizibil, cu oc(ii inc(i)i, aproaperecitand cuvintele, a citat19?rupul este spirit incarnat *ac spiritul este nemuritor,asa este si trupul “

/ericirea pe care i-o ddeau amintirile din 5coal )i aptul c auzeadin nou aceste cuvinte de mult neauzite era evident.4i-a spus c +upelius usese izgonit din cre)tinism dincauza ideilor sale )i era un miracol c putuse scpa demoartea prin tragerea in !eap.

ea mai mare amenin!are pe care o reprezenta +upelius era credin!alui erm in posibilit!ile incomensurabile ale individului)i in victoria inal a vie!ii asupra mor!ii. in opinia

bisericii cre)tine )i a tuturor celorlalte religii recunoscute,propovduite maselor, nu e$ista o alta ilosoie maipericuloas19revolu!ia iin!rii”, in care iecare om era c(emat s serzvrteasc, pentru a-)i sc(imba destinul eemer )i ragil.O lupt cu demonii, balaurii )i (imerele, cu gigan!ii )imon)trii psi(ici pe care oamenii ii numesc indoial,team, durere )i pe care +upelius ii considera cauza reala tuturor relelor )i nenorocirilor.

6u era de mirare c asemenea idei subversive au generat atacuri )ipersecu!ii la adresa lui. #)a se e$plic de ce orice urm alui +upelius )i a operei sale dispruse. *up prerea mea,acest lucru prea a i mai degrab rezultatul unei strategii

deliberate a lui +upelius, decat eectul unui ostilit!iimplacabile orientate contra lui.

a s ii acceptat de )coala lui insemna s treci prin incercri dure, iars trie)ti alturi de el, cerea s rezi)ti unor eorturi dedurat. +upelius dorea ca discipolii lui s aib e$perien!adirect a invulnerabilit!ii )i nemuririi trupe)ti, s-i ac

s in!eleag c e posibil s treac nevtma!i prin cele maigrele pericole. *e apt, niciunul dintre oamenii si nu s-aintors vreodat cu vreo zgarietur, dup ce plecase cu

binecuvantarea lui.

+-am intrebat pe rintele . crui apt atribuia acest lucrue$traordinar. 9cutul unui om este puritatea )i dragostealui pentru via! )i pentru 4aestru”, a rostit rintele .,cu oc(ii pe 0umtate inc(i)i. in loc s se gandeasc la unrspuns, el prea s )i-l aminteasc1

9entru +upelius puritatea este calitatea undamental a unui om,este modul de a atinge nemurirea trupeasc, scopulsuprem al omenirii, asimptota suprem a paraboleiumane”. #poi s-a oprit )i a cut o pauz care mi s-a prutinterminabil. #m observat c rintele ., atunci cand sereerea la +upelius, olosea timpul prezent, de parc

vorbea despre un contemporan... sau de cineva care numurise niciodat. in timpul discu!iei ce a urmat, m-acondus de man, prin acea lume e$traordinar, ormatdoar din ca!iva brba!i )i emei, gata s ac orice lucrucare-i impingea dincolo de limitele inviolabile, dincolo deoloanele lui <ercule din panorama obi)nuit a lumii.9$n 4coala lui 2upelius se depun toate eforturile

pentru eliberarea minii de credina că moarteaeste inevitabilă şi invincibilă)% a spus rintele .

9?otul ace parte dintr-o strategie a puriicrii, menit s inrangdorin!a misterioas de a muri, care apare sub diverseorme inuntrul omului obi)nuit )i se impregneaz inpsi(icul acestuia, pan cand devine o a doua natur )i oparte inevitabil din via!a lui.”

redin!a c moartea este invincibil este vtmtoare pentru oameni.

+ongevitatea ta depinde de starea ta mental de dorin!a ta de via!.

9+ongevitatea ta e determinat de mintea ta”, a airmat rintele .,rezumand gandirea lui +upelius, ca s in!eleg.9#ceasta inseamn c, dac mori, tu e)ti uniculresponsabil”



O clugri! scund a intrat cu toate cele trebuincioase pentruservirea ceaiului. in timp ce a)eza ce)tile )i ceainicul pemas )i turna ceai aburind, mi-a aruncat o privire uri) )iuimit, care mi-a dat de in!eles cat de rare erau pentrurintele . astel intalnirile lungi, cu cineva necunoscutCazda mea a rmas tcut in timpul acelei opera!iuni.6umai atunci cand clugri!a a plecat a reluat discu!ia,din punctul unde a0unsese la venirea ei, )i mi-a spus clupelienii )tiau c, dac puneau la indoial moartea, c(iar)i ironic, puterea acesteia era sectuită.

9*in cauza airma!iei c oricine are dreptul la nemurire, din cauzaluptei de a denun!a moartea ca pe cel mai in0ust )iingrozitor pre0udiciu adus oamenilor”, a declarat rintele

. pe un ton peremptoriu 9+upelius va i cinstit drept celmai important mistic al nemuririi trupe)ti.”

El a continuat, sus!inand c gandirea lui +upelius era legat de aceareligie trupeasc )i izic de la care a pornit cre)tinismul )icare a devenit epigonul lui, un vestitor al materialismuluispiritual )i mesa0ului su privind indestructibilitateatrupului.

94inciuna, oilarea, vicreala )i uga de responsabilitate reprezintstigmatele, incredibilele semne ale unui om care a czut inimoralitate )i sciziune, ale omului care a uitat scopulpropriei e$isten!e”, a spus rintele . pe un ton erm.9O umanitate care a abdicat de la dreptul la nemurire ce ise cuvenea prin na)tere )i a uitat de propria integritateinventeaz moartea, spre a pune capt neericirii sale.Omul preer s moar decat s-)i asume imensa sarcinde a se invinge pe sine )i nedesvar)irea sa...6icidecum, moartea nu este o solu!ie.1n om poate intotdeauna să o ia de la capăt% de

unde a rămas.)

+upelius a creat 5coala >eilor, o )coal a responsabilit!ii, care-i aratomului neimplinit calea de intoarcere spre simplitate,integritate )i spre voin!a sa ingropat.

9,fera*i un cocoş lui Asclepios”



rin intermediul ragmentelor pe care reu)isem s le strang din operapierdut a lui +upelius )i din citatele rintelui ., amrecunoscut )i mai clar sulul 7istorului, i-am putut auzi

vocea. Era superioar )i mai vec(e decat a lui +upelius. ii eram recunosctor.

rintele . imi citea acum ni)te raze, dintr-o cr!ulie pe care omanuia cu pio)enie )i o purta intotdeauna cu el. 7ocea luitremura de emo!ie. ?onul lui ptima) devenea din ce in cemai concentrat, atunci cand unele dintre cele maiscandaloase convingeri ale lui +upelius, adevruriinacceptabile pentru orice minte ra!ional sau credin!canonic, ie)eau la iveal din acel erment de idei. in timpce il ascultam )i notam acele propozi!ii, puteam distinge

perpetua ric!iune a diversit!ii lor, izbitoarea antonimiecu credin!ele adanc inrdcinate )i universal valabile.

'8ătraneea% boala şi moartea sunt insulte la adresademnităii umane% sunt pivoii milenari aipanoramei iluzorii a lumii.)

Rul este in slu0ba binelui. intotdeauna.. ..?otul se pogoar asupra noastr ca s ne vindece... c(iar )imoartea izic este, de iapt, o vindecare. Ultima )ans”

#ceast airma!ie, parado$ul insuportabil enun!at de +upelius,declan)a un mecanism secret.Candul m ducea la cuvintele pe care le rostise ocrate, inmomentul in care cucuta ii aectase inima, urmand s-icurme via!a. 3n!elesul lor e$plodase inmine, cu o strlucire orbitoare.at ai clipi din oc(i, ea se evaporase.*ar usese suicient, pentru a o capta. in!elesul ultimeidorin!e a lui ocrate constituia un mister de neptruns, de

mai mult de dou mii cinci sute de ani. incon0urat dediscipolii lui apropia!i, ocrate a ing(i!it cucut )i eectulparalizant al otrvii s-a propagat cu repeziciune de lapicioare la inim.4ai avea pu!in )i-)i ddea du(ul. in acele momentesupreme, el a rostit urmtoarele cuvinte1



ocrate este sumarul unei umanit!i prinse intre dou viziuni. El esteun cuttor, un e$plorator )i, cu toate c nu putea invingemoartea, cel pu!in se putea olosi de ea, pentru a in!elege.El ne-a artat calea.

Este interzis s-!i ucizi sinele

9$ntegritatea fiinei este doar primul pas al unei omeniri care aales s triasc pentru totdeauna”, a conc(is rintele .9ine se aseamn se adun.4oartea atrage dup sine moarte )i nu-i poate atinge peaceia care sunt conecta!i la via!. inarma!i cu integritate,lupelienii se intorceau nevtma!i din cele maipericuloase ac!iuni. 6ici o arm de lupt nu putea s-irneasc, de parc orice legtur cu moartea useseeradicat pe vecie./r s se converteasc sau s adere la vreo ilosoie,clugrii-lupttori ai lui +upelius )tiau cum s se inal!e,impreun cu evenimentele )i oamenii din 0urul lor, la unnivel superior al /iin!ei. Ei ca)tigau inainte de inceperealuptei.

invingi insemna s-!i invingi sinele, s-!i dep)e)ti indoielile,temerile )i ignoran!a.

"ictoria e#terioară era doar o dovadă a celei lăuntrice.3ntrucat se preocupau de /iin!a lor, i)i (rneauperec!iunea )i se aprau de rele, ei reu)eau s ca)tige

btlii grele )i s implineasc apte legendare.”'Cauza principală a morii este separarea noastrăde Dumnezeu% faptul că am e#pulzat divinul dinnoi şi l*am transferat in afara noastră)% a spusrintele ., in timp ce a luat o oaie de (artie dintr-unsertar )i a cut ni)te insemnri pe ea. #poi a continuat1

9+upelius spune1o!i s-l renegi pe *umnezeu pentru c e)ti bolnav,suerind sau srac, dar te asigur c motivul bolii tale, alsuerin!elor )i srciei, il constituie separarea ta de*umnezeu.



educe indivizi responsabili. #zi, ele produc doar trupuri )i min!i poluate”, a sus!inutrintele ., terminand de acoperit oaia din a!a lui, cu ocaligraie ilizibil. #poi, a impturit-o de maimulte ori )i mi-a intins-o, ar nici un cuvant. Era un gestsimbolic, care prea s sugereze ca imi preda )taeta uneinesar)ite curse prin secole. 4 mandata s continui unparcurs strvec(i al umanit!ii, in căutarea unei căi deevadare din inchisoare.

and ne-am despr!it, in pragul biroului su ingust, mi-a zambit )imi-a cut cu oc(iul, candu-m astel prta)ul uneiinviolabile, dar plcute complicit!i, pe care o maigsisem doar la micii rzboinici, voio)ii )trengari

napolitani de pe strzile insorite din prea0ma casei mele.3-am cerut s-mi spun care este cea mai insemnatporunc a lui +upelius, cea care constituia suma cutriisale )i ormula secret a modului in care po!i s inrangimoartea. '+ste interzissă*i ucizi sinele! a spus rintele ., ar s ezite.

9+ucrul care ne impinge s murim izic, il constituie miile de mor!iluntrice care ne doboar zi de zi.... redin!a c moarteaeste invincibil este ceea ce ne omoar.

Credina in invincibilitatea ei este adevăratulcriminal)

#m urcat potecile abrupte ale podi)ului, pan pe varurile vulcanilorsi impuntori. rin aerul oarte uscat )i peste vasteleintinderi, oc(ii mei au invluit vegeta!ia de step a unui!inut despdurit. #0uns in Everan, am lsatstatuia clugrului 4as(tots in spatele meu )i amtraversat pia!a, in direc!ia unei structuri asemntoareunui buncr cut din asalt cenu)iu, pe coama unui deal

gola).Eram in centrul #rmeniei. ornisem intr-acolo urmand cu stricte!e

instruc!iunile rintelui ., iar acum m apropiam de aceacldire sever, ce adpostea a)ezmantul vec(ii Diblioteci,depozitara a mii de cr!i ce pstrau amintirile oamenilorcare triser, timp de secole, sub teroarea dispari!iei. 3n



acest loc, unde incepand cu secolul al cincilea, translatorii)i copi)tii erau cinsti!i ca ni)te sin!i, erau conservate )icopiate mii de opere pgane, laolalt cu cele cre)tine )iclasice. r!i de cptai )i capodopere, despre care secredea c s-au pierdut, useser traduse cucon)tiinciozitate )i stricte!e din limba original inarmean )i eram con)tient c Everan constituia ultimamea speran!a de a gsi manuscrisul lui +upelius sau celpu!in o copie de-a lui.

#m petrecut multe zile punand intrebri ar(ivarilor, cercetandindeaproape toate sec!iile bibliotecii, plimbandu-m pecoridoare nesar)ite ale cror pere!i erau cptu)i!i cu cr!i)i baloturi pruite de (artii, asemeni unui ar(eolog care

cerceteaz zidurile unui ora) ingropat. uratorul adesemnat doi librari tineri pentru a m seconda incutarea mea. 6u pricepeam dac erau asisten!i saupaznici. u ei am ptruns in labirinturi de (artie )i amstudiat pergamente )i suluri care nu mai vzuser luminazilei de secole )i se inglbeniser, odat cu trecereatimpului.

and credeam c gsisem un strat promi!tor, selectam rolele )i volumele )i cei doi tineri studen!i le luau )i le desc(ideau

pentru mine. 6iciodat nu atingeau aceste lucruri cumainile goale, ci cu o bucat de material rumos brodat, ca)i cum ar i e$ecutat un ritual sacru. 3ntr-o zi m uitam incatalogul 3nstitutului de 4anuscrise 7ec(i, cand am datpeste un volum ar niciun titlu, cu numrul NNMM, careusese bine conservat, e pltise o avere pentru a irecuperat din mainile selgiucizilor, in PMSWA iar apoi a ostincuiat )i pstrat intr-o mnstire ascuns intre mun!iiinzpezi!i )i stanco)i, cu vedere la 4area 6eagr.

e la sar)itul secolului al )aptelea, a ost integrat in colec!ia te$telormistico-ascetice )i spirituale de!inut de aisie 7elici;ovs;i, care mai poseda )i o versiune slavon,tiprit la 4oscova. *up nenumrate vicisitudini, a ostsalvat din nou, in mod miraculos, din mainile turcilor )iadus inapoi la Everan, in PXPY 3nima mea btea ca unciocan cand am vzut sulurile de pergamente, acoperite in



totalitate de caligraia autorului, aprand din seiul blindat.

#m )tiut imediat c era opera lui +upelius. imi era de a0uns s citescdoar cateva randuri, ca s iu sigur. u greu imi mai

puteam re!ine bucuria cand am inceput s cercetezcon!inutul cu lcomie.

+imba lui +upelius prea a i o combina!ie de latin )i engleza vec(e,un el de esperanto european, uimitor de inventiv. #celecuvinte avuseser puterea de a anula timpul )i de atransmite pe cale oral, dup mai bine de un mileniu,energia nepre!uit care inspirase genera!iile de clugri-rzboinici.

e durata )ederii mele la Everan, m-am imprietenit cu un cuplu desavan!i galezi. o!ul era istoric, iar so!ia specialist inlatin. +or, in micul oaier al carciumii undestteam, le-am dezvluit secretul. #m discutat cuinlcrare despre el, mai toat seara. #0utorul lor s-adovedit a i providen!ial.

6umai 7istorul ar i putut pune la cale o asemenea 9coinciden!”nemaipomenit. el mai surprinztor lucru, pentru ace)ticercettori, nu era modul in care reu)isem s gsesc acea

oper, ci aptul c )tiam titlul original. Un titlu care usesepierdut de secole )i pe care nimeni nu-l cuno)tea. ua0utorul lor, am inceput imediat s transcriu unele pasa0e)i s le dau la tradus. #m analizat manuscrisul impreun,mai multe sptmani. u cat inaintam mai mult inlectur, cu atat mai mult m apropiam de ilosoia lui+upelius )i sim!eam cum imi spore)te interesul pentruacea inv!tur uitat. 3nterpretarea pasa0elor )i e$egezasimbolurilor m impingeau s trec pragul sant al acelei

)coli de brba!i )i emei, cuttori neobosi!i ai secretuluinemuririi.

#m anga0at e$per!i copi)ti s eectueze o reproducere e$act a 5colii>eilor. Rezultatul a ost o adevrat capodoper1 un

volum cu o copert elegant de piele )i cu pagini depergament vegetal, identic din toate punctele de vedere cu



opera original a lui +upelius. #m pstrat tottimpul copia asupra mea.6oaptea, a)ezam cartea sub pern, a)a cum obi)nuia sac #le$andru cel 4are cu lliada.Era un cadou pentru 7istor )i ardeam de nerbdare s i-loer. 5tiam c in iecare zi care trecea aceam cateun mic pas spre in!elegerea principiilor +ui )i astel mapropiam mai mult de El.

*eseori eram cople)it de un entuziasm nestvilit, care uneori culminacu momente de e$taz, cand m gandeam la succesulnemaipomenit al acelei ac!iuni ce aproape dep)ealimitele posibilului. 3l intalnisem inmod 9miraculos” pe rintele ., gsisem manuscrisul

original al 95colii >eilor” )i ii intalnisem )i pe cei doisavan!i care lucrau la traducere, cu un devotamentnemrginit . 6u aveam nici oindoial asupra aptului c il voi regsi pe 7istor, cat decurand. e atunci, nimic altceva nu mai e$ista pentrumine, in aar de cuundarea mea in manuscris )isondarea minelor regelui olomon, dup ce am traversatgalerii venerabile )i am spat ar oprire, ca s e$trag9pietre pre!ioase”.

entru a alege via!a, trebuie mai intai sa alegem gandul c moarteanu este invincibil.

5i astel, vom gsi in /iin!a noastr principiile vie!uirii, longevit!ii )ieternit!ii.

#ceast regul, impreun cu multe altele pe care le-am inv!at dinmanuscrisul lui +upelius, va deveni piatra de temelie atuturor activit!ilor mele viitoare )i principiulundamental al nenumratelor companii din lumea

interna!ional a aacerilor.O companie este la el de trainic, prosper )i vital precum ideile )i

principiile ondatorului ei.

+upelius a considerat c adevrata inegalitate dintre iin!ele umane,rdcina din care rsar toate dieren!ele vizibile, const in

aceea c ele apar!in unor niveluri dierite aleresponsabilităii lăuntrice.

Calitatea distinctă a gandurilor lor ii plaseaz pe oameni peniveluri ierar(ice dierite, pe scara iin!rii.

E$ist o ierar(ie luntric pe care nicio revolu!ie saurzboi nu o poate )terge, deoarece adevrata deosebiredintre oameni nu depinde de avere, convingere sau ras.Este o dieren! de stare a /iin!ei.Este o dieren!a psi(ologic, vertical )i evolutiv, denivel. ?ocmai din acest motiv, ea poate idep)it doar printr-o sc(imbare radical a modului incare gandim )i sim!im.

, imbunătăire reală% implică schimbarea iinei.

O imbunt!ire real inseamn evolu!ia sau cre)terea spre unitatea/iin!ei, proces care este rezultatul unui nou mod degandire si al abandonrii vec(ii mentalit!i, muritoare....

*oar o sc(imbare a /iin!ei poate ridica omul la un nivel mai inalt allibert!ii, in!elegerii )i ericirii

4ea ulpa

3n concep!ia lui +upelius% pămantul este un penitenciar cosmic,o inc(isoare mare cat lumea, unde iin!ele umane triauca ni)te condamna!i, in imbr!i)area mor!ii.

?otu)i, in loc s a0ung la concluzia c aceast viziune constituie oinrangere iremediabil )i decisiv, nebunia lui creatoarea conceput un plan indrzne!. +upelius a nscocit oaventur care urma s-l duca dincolo de limiteleposibilului1 evadarea din legile lumii% ie)irea dindestinul lui muritor )i aparent ine$orabil.

Omul este capabil s inlture grani!ele pe care le-aconstruit, s sideze natura )i s sparg limitele pe care,asemenea oloanelor lui <ercule, nu a indrznit s letransgreseze nici mcar in imagina!ie. +upelius a adunatin 0urul lui ca!iva oameni indrzne!i )i a pus la cale unplan amănunit de evadare.



concis )i puternic e$presie a ideii de responsabilitate1mea culpa. #ceast ormul, capabil s punrau universului, de la a)ezarea planetelor la mi)careaatomilor, con!ine secretul unei energii nemrginite.

4odiicarea strilor /iin!ei poate sc(imba evenimentele care intervinin via!a ta. #stel, un om, dup ce s-a analizat pe sine )i )i-a sc(imbat modul de a gandi )i a sim!i, i)i poatetransorma e$isten!a sa orizontal, temporal. E$isten!anoastr pe mant este marea noastr 5coal...o 5coal a

vie!ii, care in oc(ii oamenilor obi)nui!i pare o inc(isoare.

+ necesar să invăăm cum să răstumăm viziunea noastră.

?ot ceea ce oamenii consider a i greut!i necazuri, tot ceea ce ei

blestem sau evit cu orice pre! este, de apt, materialulcel mai pre!ios pentru transormarea psi(ologiei mor!iiintr-o psi(ologie a vie!ii.

7ia!a in aceast lume este o 5coal a >eilor.

onuzia, indoielile, (aosul, crizele, uria, disperarea !i durereaconstituie premisele cele mai propice pentru dezvoltare.

(tări şi evenimente

iina este alcătuita din stări% iar viaa din evenimente.E$isten!a noastr se deplaseaz pe dou )ine paralele, inacela)i timp1 una a evenimentelor, ce reprezintcircumstan!ele care intervin pe parcursul vie!ii noastre )ine intampin in caruselul spa!iu-timp )i alta a strilor,care constituie dispozi!iile, strile iin!ei, care aparinuntrul nostru, intr-un mod aproape incon)tient

*e aceea, putem spune c istoria personal a unui om este alctuit

din evenimente, pe plan orizontal )i din stri, pe plan vertical. ?otu)i, de regul, oamenii se gandesc )i vorbesc despre via!a lor de parc ar i alctuit doar dinevenimente e$terioare. *e apt,elul evenimentelor care apar intr-o via! )i care dau

valoare vie!ii depinde de calitatea strilor )i gandurilor/iin!ei.



3n consecin!, via!a este alctuit din evenimente, dar mai presus detoate din stri. *e e$emplu, noi to!i suntem convin)i catunci cand mergem la o conerin! sau la teatru nealegem singuri locul, dup cum suntem convin)i c inaceast diminea! am ales cu ce ne imbrcm. 3n apt,locul )i (ainele nu au ost alese de noi, ci de strile /iin!einoastre. Oricine are in garderoba lui o roc(ie, un tricou, o(ain pe care o detest )i pe care, din anumite motive, nua purtat-o deloc. ?otu)i, nu a aruncat-o niciodat,deoarece )tie c, mai devreme sau mai tarziu, se va ala inacea stare a /iin!ei, in acea dispozi!ie, pe acel nivel carerezoneaz cu ea. and 9sim!im” c suntem intr-o anumitstare, 9alegem” o anumit !inut.

Leătura care une3te e"enimentele 3i %tările *aptele e4terioare 3i interioaremi%terioa%a leătură care e4i%tă intre p%i-icul unui om 3i ceea

ce i %e intamplă con%tituie miezul problemei re*eritoare la

liberul!arbitru 3i enima "ec-e de milenii dacă de%tinul e%tedeterminat de nece%itate %au de 3an%ă# in ceea ce pri"e3te

acea%tă enimă oamenii au acumulat in timp cuno3tinţele

unei 3tiinţe nepreţuite care in prezent e%te uitată#

entru vec(ii greci, e$ista o rela!ie cauz-eect intre evenimentelee$terioare )i cele interioare. #ceast civiliza!ie ar(aic a

crezut cu ermitate c destinul unui om este proiec!ialumii sale interioare, a /iin!ei sale. e aceast convingere,grecii au intemeiat o )tiin! )i o art care pentru ei era deo valoare inestimabil.

3n epoca pre-(omeric, un in!elept nu era un om cu o e$perien! bogat sau cu o cunoa)tere vast, ci o persoan careprevedea viitorul )i revela necunoscutul. entru greci,adevrata cunoa)tere )i art insemnau revrsarea uneilumini in intuneric )i deinirea a ceea ce era neclar. 5i alte

civiliza!ii au dezvoltat arta divina!iei, dar niciuna nu a maiconsiderat c ea reprezenta elementul central al vie!ii.

e tot teritoriul lumii elenistice s-au ridicat sanctuare inc(inatecultului lui #pollo care, mai mult decat *ion@sos, artrebui considerat drept stpan absolut al domeniului

in!elepciunii, al cunoa)terii destinului unui om, precum )ial maniestrii )i transmiterii acestei cunoa)teri.

+a *elp(i putem gsi cea mai elocvent e$presie a acestei voca!ii aartei de a prezice viitorul. *in acest motiv, oracolul din

*elp(i este imaginea uniicatoare a civiliza!iei elenistice)i, in acela)i timp, simbolul Creciei inse)i. elerinul care,de obicei, venea la *elp(i dup o cltorie lung )i plinde prime0dii, ca s intrebe oracolul despre viitorul lui,citea inscrip!ia delp(ic 9unoa)te-te pe tine insu!i”,sculptat pe timpanul templului.Era ca )i cum i s-ar i pus intrebarea1 vrei s-!i cuno)ti

viitorul2 #tunci, cunoa)te-te pe tine insu!i3n acest parado$ aparent ironic, grecii erecau c(eia celei

mai vec(i dintre g(icitorile omenirii, secretul tuturorsecretelor, rspunsul la milenara intrebare reeritoare lae$isten!a liberului-arbitru.

e atunci, ilosoiile lumii erau zdruncinate de nesiguran!a alegeriiintre a crede prevestirile ataliste ale unui viitor inevitabil)i predestinat sau credin!a in (omo aber, creator alpropriului su destin. rin incrustarea indemnuluidelp(ic c(iar pe rontonul templului olosit pentru ceamai sacr dintre toate artele )i cea mai pre!uit dintre

toate )tiin!ele, divina!ia, grecii au dezvluit legturadintre lumea interioar )i cea e$terioar, dintreevenimente )i stri. Ei au incredin!at aceast descoperireoceanului timpului, asemenea unui mesa0 intr-o sticl,astel incat s ne poat parveni. Omul carese cunoa)te pe sine )i propria lui /iin!, care estede!intorul gandurilor, ideilor )i atitudinilor lui, i)icunoa)te )i viitorul, deoarece psi(icul nostru este destinulnostru.

:andirea este Destinul

#pollo este simbolul lumii, întocmai ca o oglinda a interiorului unuiom.

+umea este relectarea noastr. ?radi!ia clasic, promotoare a mituluidup care <omer a ost un proet orb, este un alt mesa0

din acea epoc a in!elep!ilor, care s-au stins odat cumoartea lui ocrate, ultimul dintre ei.

Orbirea atribuit autorului lliadei )i Odiseei, cele dou mari biblii aleantic(it!ii, este semniicativ pentru importan!a pe care

o acordau grecii lumii psi(ice, cunoa)terii sinelui )i astrilor proprii. (ă priveşti in interiorulpropriului sine reprezenta cheia pentrucunoaşterea lumii% calea pentru prevestireaevenimentelor.

Observand elul in care unii oameni, ale cror vie!i se alau in miezulunor evenimente e$traordinare, erau capabili s aceorturi e$cep!ionale )i s intreprind ac!iuni caredep)eau limitele posibilului, bucurandu-se de o protec!ieprivilegiat, cbiar )i in cele mai grele condi!ii, grecii aurecunoscut c ace)ti oameni aveau o natur deosebit, ostrlucire in /iin!a lor )i anumite calit!i interioare,aproape divine.

*e aceea, ei au conc(is c au e$istat dou specii umane1semizei sau eroi, pe de-o parte, iar pe de alt parte oamenicomuni. 3n epoca lui <omer, numai semizeii )i eroii,datorit aptelor lor e$traordinare, puteau ca)tiga dreptulla un destin individual. 7ia!a lor autentic )iunic nu intra sub 0urisdic!ia vreunei divinit!i )i nu sesupunea )ansei )i cursului evenimentelor.

?o!i ceilal!i oameni erau condamna!i la o e$isten! repetitiv.Ei erau guverna!i de legile (azardului )i supu)i norocului,iar vie!ile lor, indierent dac erau lungi sau scurte,impreun cu aptele lor, alunecau spre un (u adanc,predestinate s nu lase nicio urm.

+upelius credea c dieren!a dintre aceste dou specii umane, )i ingeneral dintre oameni, este aceea c ei se situeaz peniveluri dierite ale scrii e$isten!ei.

3ndierent de locul unde se intalnesc, pentru ani sau doar pentrucateva clipe, oamenii ormeaz, inevitabil, o piramid,pozi!ionandu-se pe nivelurile dierite ale unei scriinvizibile, dup o ordine matematic, interioar,



asemntoare aran0rii planetelor, care se in)iruie dupstrlucire, orbit, greutate )i distan!a a! de soarele lor.

robabil noi nu suntem con)tien!i de aceasta, dar destinul nostru,calitatea vie!ii noastre )i evenimentele care ni se intampl

respect aceea)i ordine.

entru a in!elege c totul izvor)te din /iin! )i c destinul individualal oamenilor, laolalt cu acela al intregii societ!i, nu estenimic altceva decat proiec!ia /iin!ei, grecii clasici s-auolosit de toate mi0loacele posibile, de la religie la politic,de la )tiin! la ilosoie, de la art la rzboaie, pentru aridica spiritul.

4inunata ar(itectur a unor ora)e ca #tena )i a unor opere de art

precum capodoperele lui /idias, e$puse in pie!ele publice,erau mi0loace olosite pentru a transmite mesa0e derumuse!e, mandrie )i armonie a /iin!ei )i pentru a inl!aspiritul.

6umai grecii aveau un cuvant pentru poezie, poiesis, prin intermediulcruia putem dezgropa secretul, adanc ascuns inetimologia lui, de a ac!iona prin /iin!are. ?eatrul grecescavea o unc!ie cat(artic )i terapeutic pentru societate,de a puriica audien!a )i a elibera suletele de poverile lor.

entru greci, scopul ultim al tragediei era cur!area depatimi pentru a atinge, astel, elevarea /iin!ei.

(tări şi evenimente

3n timp ce m gandeam la semniica!ia acestei inorma!ii )i la tot ceinv!asem despre evenimente )i stri, am socotit c decele mai multe ori e absurd s irose)ti un sert de via! in)coli )i universit!i )i s treci prin via! ar s )tii nimicdespre /iin!, despre puterea ei de a inluen!a

circumstan!ele )i evenimentele din via!.

Educa!ia elementar pe care o primim nu ace distinc!ie intre ceea ceeste e$terior )i ceea ce este interior )i nici nu nepregte)te pentru a ne controla gandurile sau pentru a nein!elege emo!iile.



ultura comun a impins ar inten!ie emo!iile, sentimentele )igandurile spre sera intangibil )i eemer a miturilor,eresurilor )i visurilor, deoarece le-a considerat a i unenomen aparte )i indeprtat de 9realitate”.

e poteca bttorit de civiliza!iile clasice am descoperit mitologia lorcare, din multe puncte de vedere, s-a dovedit a i maiolositoare )i mai de incredere decat istoria ins)i.3ar prin studierea manuscrisului lui +upelius, am cut odescoperire uluitoare1 intre evenimente )i stri nu e$ist orela!ie gen primar-secundar sau cauz-eect, ci o rela!ie deidentiicare absolut.

Evenimentele )i strile sunt dou laturi ale aceleia)i realit!i,plasate pe niveluri dierite ale e$isten!ei,dou capete ale aceleia)i bag(ete, a)ezat in pozi!ie

vertical.

eea ce ne impiedic s con)tientizm c evenimentele )i strile suntidentice )i reprezint unul )i acela)i lucru este aptul cele sunt divizate de actorul timp, care unc!ioneaz ca unel de amortizor. 3ntre strile noastre luntrice )i apari!iaevenimentelor e$terioare corespunztoare e$ista undecala0 care, asemenea unei perdele de cea!, neimpiedic s recunoa)tem c evenimentele nu sunt altcevadecat materializarea strilor din continuumul spa!iu-timp.

Candurile, sentimentele )i strile noastre sunt ca invita!ii pe care letrimitem in iecare clip )i, c(iar dac le uitm, ele nu dauniciodat gre) in a atrage evenimentele corespunztoare.4ai e$act, ele sunt de0a evenimente.6umai timpul poate s le condi!ioneze.oate dura o perioad mai mare sau mai mic inainte ca

ele s se iveasc, ie in acest loc, ie in altul, dar ele neparvin negre)it.

(tările emoionale ale unui om sunt de fapt evenimente carese al in cutarea timpului )i a locului in care s seintample )i s devin vizibile.



Timpul distan!eaz evenimentele de stri )i masc(eaz natura loridentic. ?impul î)i a)terne cerneala peste evenimentelecare se ascund )i se pitesc în umbra cortinei lui

întunecate, luându-ne prin surprindere când uitm de elesau când nu sesizm c suntem creatorii lor.

6imic nu se intampl dintr-o dat.

6eprevzutul are nevoie de o pregtire indelungat.

6u e$ist nimic din ceea ce un om poate intampina sau dintr-uneveniment posibil, care s nu i trecut mai intai, con)tientsau incon)tient, prin /iin!a sau psi(icul lui inainte de a-la0unge.

2umea este conectată la emoiile% pasiunile şi gandurilenoastre.Ele constituie centura de siguran! care leag lumeae$terioar de cea luntric.*ac ne controlm emo!iile, gandurile )i tot ceea cesim!im )i e$perimentm la un moment dat, adic dac necontrolm strile, putem trece la carma e$isten!ei noastre)i putem stabili direc!ia destinului nostru.

?ocmai in aceast idee i)i are originea concep!ia romanilor despre

noroc )i (omo aber. #ceast idee se opune viziuniigrece)ti )i celei a Orientului 4i0lociu, care o reprezent pe/ortuna ca pe o zei!a oarba, ce crea evenimente laintamplare )i le coordona dup bunul ei plac. in general,se crede c evenimentele e$terne condi!ioneaz atitudinilenoastre )i ne induc anumite dispozi!ii.

#tunci cand se intampl ceva, de e$emplu cand intalnim pe cinevasau primim ni)te ve)ti, noi credem c starea psi(ic pecare o sim!im - iritare, an$ietate sau surprindere - este

consecin!a sau eectul acelui eveniment, intalnire sau veste. 3nainte deinventarea otograiei, era imposibil de stabilit in)iruireae$act a norilor de pra ai galopului unui cal, intrucatmi)crile lui erau mai rapide decat privirea.3n acela)i el, gandurile, emo!iile, percep!iile )isentimentele, ca ni)te ulgere electronice, strbat cu viteza



luminii pdurile misterioase ale neuronilor no)tri, candastel imposibil de stabilit succesiunea temporal e$act,in rela!ie cu evenimentele e$terioare.Cand se intamplă ceva% noi credem că stareapsihică pe care o trăim este efectul aceluieveniment.

*in acest motiv, racordm evenimentele e$terioare la starea /iin!ei,cand de apt se intampl contrariul.*e apt, strile /iin!ei noastre sunt acelea care dau de)tire )i marc(eaz evenimentele din via!a noastr.u timpul, emo!iile noastre negative se transorm inadversit!i de care mai tarziu ne lamentm.a s intampinm un anumit el de eveniment, ie el bun

sau ru, trebuie, mai intai, s crem condi!iile propicepentru ca el s se intample, inuntrul nostru.

ea mai mare iluzie a omului este credin!a c el poate s sc(imbecondi!iile e$terioare )i s transigureze lumea.6oi putem doar s ne sc(imbm pe noi, s ne )leuimatitudinile, s ne modiicm reac!iile )i s incercm s nue$primm emo!iile negative pe care le sim!im.

1niversal este perfect aşa cum este.

?u e)ti singurul care trebuie s se sc(imbe

6oi suntem convin)i c energia şi bunăvoina nu au nici oimportan!, in compara!ie cu evenimentele care se petrecin via!, care par a i inevitabile )i ortuite. #celeevenimente, asemenea unui torent care ne inund, suntprea nesigure )i tulburi pentru a putea i prevestite )i au oor! prea mare pentru a putea i stvilite.

+upelius ne inva! s 9vedem” c noi suntem cei care se al

intotdeauna in spatele strilor )i evenimentelor.6ici o solu!ie nu este posibil, inainte de a ne sc(imbanoi.

el care este in stare să iniieze intenionat cea mai vagsc(imbare la nivelul /iin!ei sale poate strmuta mun!ii



din loc )i se poate proiecta ca un gigant in lumeae$terioar.

+ucrand asupra strilor noastre interioare )i asupracalităii gandurilor şi emoiilor noastre,

inometandu-le pe unele )i nutrindu-le pe altele, vomputea modiica nu numai atitudinea noastr, ci implicit )irela!ia cu evenimentele cotidiene din lumea e$terioar,precum )i natura acestora.

rimul lucru pe care trebuie s-l intreprindem este autoobservareacare, prin scrutarea gandurilor, emo!iilor, a modului incare ne raportm la evenimente, ne permite sdescoperim c umanitatea gande)te )i simte negativ.

*oar aparent omul i)i dore)te sntate, prosperitate )i noroc.

*ac ar i capabil s se observe )i s se cunoasc pe sine, el ar auziinuntrul su un neincetat reren al triste!ii, ca orugciune pentru nenorocire, compus din gri0i, urie )ia)teptri ale unor evenimente teriiante, atat probabile,cat )i improbabile.

*ar cum putem inluen!a strile luntrice ale /iin!ei, dispozi!iile )iemo!iile noastre, precum )i modul nostru de a gandi2

Energia care poate strmuta mun!ii din loc este incapabil smodiice un gand )i, cbiar )i mai pu!in, o emo!ie.entru a redirec!iona un gand sau a controla o emo!ie,tria ta trebuie s izvorasc dintr-o energie superioar.a s acumulezi aceast energie deosebit, trebuie selimini toate scurgerile din sistem, s alungi miile deleacuri care-!i devoreaz energia, emo!ii negative )iatitudini interioare necorespunztoare.

*ac pe plan e$terior intervine un eveniment )i nu-l conectezi lastrile /iin!ei tale, care de apt i-au creat, ai ratat o )ansunic.

*ac privim cu aten!ie, ma0oritatea evenimentelor din via!a noastrse repet, a)a c este posibil s in!elegem mai bine natura



lor doar uitandu-ne la ainitatea lor cu anumite stri ale/iin!ei.

*e e$emplu, s analizm acea re!ea de emo!ii numit 9a intarzia” la ointalnire.

9tarea de intarziere” declan)eaz o nelini)te.3nteligen!a urmeaz s disceam ce condi!ii e$terioarecorespund unei condi!ii luntrice pre-e$istente aceluimoment. E$ist o parte a /iin!eimele care m conecteaz la acele evenimente. ingurasolu!ie pentru a le putea risipi din via!a mea este smodiic aceast condi!ie luntric pe care o numescan$ietate, team sau ingri0orare, care reprezint de apt o

boal a /iin!ei mele, o vinov!ie interioara.

3ntr-un el sau altul, acel eveniment va reaprea in via!amea, atata timp cat strile psi(ice care l-au produspersist.

#cele evenimente sunt de apt semnele care ne arat c are loc orecuperare, in cazul in care avem puterea s le conectmla strile din care au izvorat 9E$aminandu-le”, dandaten!ie propriilor stri psi(ice, inseamn s ar!i cudegetul spre tine insu!i, astel incat s rstomi procesul )is revii de la eveniment, inapoi la stare.

(iar in acel punct, vei avea acces la in!elegere )i la )ansa concret dea-!i sc(imba propria via!.utand 0ustiicri )i scuze, blamand un evenimente$terior ar a recunoa)te c originea lui se al in c(iarstrile tale, in modul tu de a gandi, a sim!i )i a reac!ionainseamn c nu ai in!eles.

5i dac nu in!elegi, inseamn c evenimentul se va relua la nesar)it.ircumstan!ele se vor mai sc(imba, dar evenimentele se

vor tot produce, ascunzandu-se de iecare dat sub o altmasc. 3ar dac vom tot continua s dm vina pe circumstan!ele )i evenimentele e$terioare, vompierde pentru totdeauna )ansa de a ne elibera de ele.

#ccepta blamul pentru toateB asum-!i responsabilitatea pentru tot ce!i se intampl.



/or!a acestei atitudini este comprimat in dou vorbe vec(i de candlumea1 3ea culpa.

#m avut convingerea c )i !rile trec prin stri ale iin!ei care atragevenimentele corespunztoare. in tatele Unite ale

#mericii, de e$emplu, au trebuit s treac zeci, dac nusute de ani, pentru ca rasismul, adic respingereaoamenilor care apar!in unei rase, credin!e sau culturidierite, )i motivele apari!iei lui s ie eliminate.

4artirii, lideri care au murit de tineri, ca 4alcolm Z, 4artin +ut(erHing )i G./. Henned@, au scurtat intervalul )i au grbitcondi!iile care au putut sc(imba strile psi(ice, modurilein care o na!iune intreag gandea )i sim!ea, ea devenindastel capabil s atrag noi tipuri de evenimente )ioportunit!i.

*e-a lungul vie!ii noastre, aptul de a invinge sau a pierde, a i sracsau bogat, a ne imbolnvi sau insnto)i, depinde destrile noastre. #utoobservarea )i analiza sineluiconstituie mi0locul prin care le putem cunoa)te.Cu cat mai mult timp dedicăm autoobservării% cuatat devenim mai conştieni şi mai inteligeni.

Observarea de sine inseamn corectare de sine.

„Pune*l pe Dumnezeu la treabă!)

itirea manuscrisului lui +upelius mi-a transmis o inrigurare ebril.cormonind prin acele pagini care strbtuser secolele,m-am plimbat printre bncile unei clase a 5colii >eilor )iam ascultat cu incantare vocea ei de dincolo de timp./iecare zi care trecea era o aventur a inteligen!ei, iarcutarea mea a ost rspltit cu comoara unui gandnemuritor.

Omul nu are nevoie de nimic din e$terior... ie ca e vorba de (ran,cunoa)tere sau ericire...

Este un drept al su, ca)tigat prin na)tere, s nu depind de nimic dinaara iui...



Omul se poate (rni din interior cu inteligen!a lui, cu propria lui voin! )i lumin.

entru +upelius, aceast idee era elementul central al nemuririi izice)i piatra de temelie a oricrei ilosoii )i religii. rintr-un

regres al memoriei, mi-au aprut cele mai vecbi cuvintedin lume, cuvintele care inloriser pe buzele omului, caprimele vorbe ale unui copil, acum patru mii de ani, c(iarinainte de a )ti s le scrie1 (ă nu aialt Dumnezeu in afară de 3ine.

Drusc, o nou in!elegere a rsrit )i s-a inl!at inuntrul meu, lainceput mai timid, ca o scanteie care mocne)te in negura

veacurilor. #poi s-a aprins, vie ca o lacr.a nu ai alt *umnezeu... insemna ca omul, incon)tient decondi!ia sa de creator, consider lumea e$terioar divin)i o proclam domnul /iin!ei sale )i stpanul destinuluisu... #cea amenin!are

vec(e de secole s-a intrupat in prima )i cea maiimportant dintre porunci1(ă nu depinzi de nimic!... #minte)te-!i c tu ai creattoate astea

crezi intr-o lume e$terioar nseamn s depinzi de ea, s iiincarcerat de legile propriei proiec!ii.3n acest punct, relec!iile mele s-au amestecat )i audevenit nedeslu)ite, ca ecoul vocilor unor copiientuziasma!i de o descoperire amuzant...93ube)te pe *omnul tu. nu ai alt *umnezeu, in aarde tine”...

Tu eşti domnul şi stăpanul% ziditorul şi creatorula tot şi toate.Tu ai proiectat toate astea... Tu eşti toate astea...

6u mai sim!isem niciodat atat de aproape sulul unui zeupalpabil )i real... in acest punct, )irul gandurilor mele s-arupt )i ele au rmas suspendate...

*in traducerile pe care le primeam zilnic de la ec(ipa de savan!i )icercettori pe care o adunasem la Everan, s-a nscut undialog intre +upelius )i #manzio, unul dintre clugrii si



rzboinici. 4esa0ul lor aprea printreranduri, cu o asemenea vioiciune )i trie de parcdiscipolul rostise intrebrile c(iar in acel moment.?impul parc se contractase )i m-am pomenit intre

venerabilii pere!i ai 5colii.

2upelius7 9...*ac crezi in lumea e$terioar ca iind ceva real, tepierzi )i e)ti destinat s e)uezi in tot ceea ce aci.

*e aceea, permite evenimentelor e$terioare, circumstan!elor,incidentelor )i rela!iilor s a0ung in acel spa!iu interiorunde aceste gunoaie pot i transormate intr-o substan!nou, intr-o nou energie, o nou via!....

Ai făcut din e#istenă şi din lumea e#terioară% un

Dumnezeu.....

*ar e$isten!a nu este real....este doar o unealt care slu0e)te visulpentru a te a0uta s te intorci la surs )i s ali ce este cuadevrat real...nu e$ist nimic in e$terior care s nu ieguvernat de vis.”

Amanzio7 9e po!i spune despre castelul unde ne alm acum )idespre aceste camere vec(i de peste trei sute de ani2”

2upelius7 9Ele sunt una dintre crea!iile tale...acum, in aceast clip” Amanzio7 9*ar despre tatl )i marna mea2”

2upelius7 95i ei sunt tot crea!ia ta...nu e$ista nimic in aara ta care sate i precedat”

7ia!a nu o prime)ti de la prin!ii tiB ea este Real, Etern, 4agniic,ar de inceput )i ar de sar)it, ar na)tere )i armoarte”

Amanzio7 9*ar... atunci... omul este... *umnezeu2”

2upelius7 96u.. El este mult mai mult de atat..

El il are pe *umnezeu in slu0ba lui... 9

Amanzio7 9e vrea s insemne asta2”



2upelius7 9inseamn c ai putea s ii ceri orice i!i dore)ti...

)i *umnezeu i!i va indeplini toate dorin!ele...ar re!inere...

*umnezeu este un bun slu0itor, dar nu )i un stpan pe msur...

*umnezeu ador s slu0easc...El iube)te s iubeasc....

*umnezeu se abandoneaz complet servirii tale

*umnezeu e$ist....pentru c tu e$i)ti...

*ac tu nu e$i)ti, nu este niciun motiv s e$iste...

*umnezeu este voin!a ta in ac!iune.,,

Amanzio7 96u in!eleg.”2upelius7 94intea nu poate s in!eleag...poate doar s mint...

4intea....minte...cand mintea inceteaz s mai mint,

ea ani(ileaz pe sine )i ace loc plenitudinii /iin!ei.

6u po!i sc(imba trecutul dac nu in!elegi c prezentul este cel care dorma trecutului.

Orice ob!ii in aceast clip este propagat, instantaneu, in toatedirec!iile.

*ac prezentul este perect, tot ce te incon0oar se va alinia acesteiperec!iuni

/iecare eveniment trecut este in rezonan! cu vibra!iile pe care corpultu le emite #cum

Aici este locul unde se petrece totul....

Aici este locul unde totul este atins

Aici este locul unde totul este mişcat...

Aici locuieste Adevărul% $nocena%

rumuseea şi Puterea....



Aici....in acest infinit% etern%

+ste $ndestructibilul Trup”

Arta de a sta treaz

9Campul de luptă este Trupul”, am citit în manuscris.

#ceasta airma!ie autoritara a lui +upelius a rsunat în mine, ca unstrigt de lupt, într-o mare cruciad.âmpul de lupt este trupul. 6umele victoriei esteintegritate.

copul vie!ii unui om, !elul lui este integritatea, unitatea /iin!ei. #stel, +upelius rezuma sensul cutrii milenare a omului)i ra!iunea lui de a e$ista, semniica!ia întregii lui istorii.+upelius credea c aceast realizare este de ordin izic.

?rupul este cea mai vizibil parte a /iin!ei, iar integritatea /iin!eiconstituie o victorie, care are loc în interiorul iecreicelule a corpului.

+rge)te-!i viziunea pan cand intreg trupul, iecare organ, mu)c(i,ibr )i celul, pan la ultimul atom, este cople)it de

lumina visului tu.

and visul este pus in mi)care, totul este posibil.

7isarea ta con!ine toate principiile )i or!a de intemeiere a impr!ieicere)ti pe pmant.

6u e$ista niciun rzboi mai sant ca 9invingerea egoului” )i nici o victorie mai mrea! decat transgresarea propriilor limite.$ntegritatea inseamnă vindecarea iinei.

Ea necesit rsturnarea credin!elor milenare, transigurarea emo!iilornegative, a gandurilor distructive, atingand miestria instpanirea )i autocontrolul hranei% somnului şirespiraiei...



*up ce am analizat acest pasa0, impreun cu altele din 95coala >eiloram perceput natura e$perimentelor pe care +upelius )i ceidin 0urul lui le conduceau in acel laborator strlucit careera )coala lui din 3rlanda, acum o mie de ani.

3n acel loc, discipolii lui rzboinici s-au instruit s-)i stpaneascsomnul )i (rana, reducandu-)i pe zi ce trece trebuin!ele,ca o etap undamental a pregtirii lor pentru atingereainvulnerabilit!ii )i nemuririi.

+upelius considera c somnul era un surogat nereu)it al respira!iei,un e$pedient pus la cale de trupul nostru pentru a nescpa de o respira!ie incorect )i suocant.and am ptruns mai adanc in gandirea lui +upelius, amcon)tientizat c nimic nu ne era mai apropiat )i in acela)itimp mai strin )i misterios ca respira!ia noastr.

6oi suntem creaturi care triesc pe undul unui ocean de aer.u toate c suntem invada!i de acest element )i iecarecentimetru ptrat din trupul nostru este sub presiuneaoceanului atmoseric, noi conducem o cantitateinsuicient de o$igen in plmani. +upeliusa descoperit un lucru incredibil, )i anume c iecare dintrenoi inspir doar o zecime din cantitatea de aer de care arenevoie. 3n manuscrisul su, +upelius astudiat )i apoi a descris cu lu$ de amnunte condi!ia deapnee acut la care omul a ost redus, reerindu-se la ceeael nume)te 9sub-respira!ie”.

a o consecin! a acestui enomen straniu, airma +upelius, unelepr!i vitale ale organismului nostru duc lips de o$igen )irman subnutrite.

#nticipand cu secole importan!a respira!iei in catabolism)i in sc(imburile organice, +upelius a concluzionat c

omenirea era grav aectat. El a opinat c ar i necesar caomul s dedice cateva ore pe zi unei respira!ii complete,adanci )i depline. #prezis c, intr-o bun zi, iecare )coal, comunitate )iorganiza!ie uman vor introduce te(nicile de respira!ie incadrul metodelor de instruire a oamenilor, pentru ca



rea c acele cuvinte imi useser adresate mie, ca un el demustrare indirect pentru obiceiul meu de a adormi

brusc, in a!a televizorului sau in timp ce citesc o carte.Era ceva ce mi se intampla recvent, pe atunci.

/or!a cuvintelor lui +upelius )i puterea lor de sugestie era atat demare, incat, in momentul in care le-am citit, am decisimediat s adopt obiceiul de a 9adormi treaz” )i de a-ltransorma intr-o regul de via!.*up +upelius, modul in care omul adoarme este ca(artia de turnesol, un sistem prin care se dezvluiecalitatea vie!ii lui. and sim!im c vine 4o)Ene pe la gene )i inc(idem inevitabil oc(ii, trebuie, inopinia lui +upelius, s ne e$ercitm voin!a, s ne ridicm

)i s olosim toate mi0loacele posibile, pentru a invingesomnul... +upelius a sugerat s acem scrim, s acem baie sau s dansm )i a inventat c(iar cateva trucuri )istratageme pentru a servi acestui scop. Opinia lui+upelius era c ,# dormi inseamn a muri”

u inimitabilul su umor negru )i o cu irea lui glumea!, in stare sse deg(izeze in mii de eluri, el sus!inea c in iecarenoapte oamenii ac o repeti!ie general a ie)irii lordeinitive din scen. Ei continu cu

9prostul obicei” de a dormi )i astel, 0umtate de planetse duce la culcare dup ce i)i ureaz noapte bun, ar acon)tientiza ritualul macabru pe care il urmeaz.lugrul-iloso care a indrznit s viseze imposibilul,conductorul )colii de rzboinici invincibili, )i-a sar)itscrisoarea cu un sat remarcabil reeritor la arta de a statreaz.

9*ac in!elegi c somnul este reprezentarea mor!ii, nu te vei maiapropia de el niciodat in acela)i el...

Oricum, indierent de uneltele )i precau!iile pe care le olose)ti, s nupermi!i nimnui, nici mcar emeii tale, s te vaddormind... 3nstruie)te-te pe tine insu!i in arta de armane treaz...



Un rzboinic )tie c, dac las pe cineva s-l vad dormind, i)i arat vulnerabilitatea...

Este ca )i cum ii dm lumii permisiunea s ne atace )i s ne rneascletal.”

,biceiuri rele

+upelius a dezlegat misterul eternului omenesc, pe care nicio mintenu poate s-l perceap1 e$isten!a unei guri negre, unde

balastul emo!ional, ca o spum psi(ic, se cuibre)te )icontamineaz celulele corpului./olosind te(nici cum sunt postul şi respiraia,adoptand o nou viziune, aderand la idei noi )i prineorturi e$cep!ionale, omul poate s se sc(imbe pe sine )i

realitatea din 0urul lui, poate ca, dintr-o iin! muritoare,contradictorie )i nedesvar)it, s devin un individnemuritor, inalterabil )i desvar)it.

Orice abstinenă şi orice efort indreptat spre cumpătare constituie o pregtire pentru evadarea noastr dininemurile normalit!ii, deoarece ne elibereaz deintarsiile emo!ionale care se adun de a lungul anilor.+upelius sus!ine c numai un om al 5colii, indrumat de undascl irepro)abil, poate ace a! unui astel de proces de

vindecare )i poate dep)i impedimentele )i diicult!ileunei ac!iuni de o asemenea anvergur.

Omul este, de regul, incapabil s in!eleag semnalele care inso!esc )ianun! procesul de puriicare.3ndividul obi)nuit cite)te aceste semnale de la coad lacap sau de-a-ndoaselea )i, in loc s le interpreteze ca peindicii ale vindecrii, crede c ele reprezint simptomeleunei boli grave. *urereaeortului care urmeaz este ceva ce nimeni nu-)i dore)tes indure, lat de ce, spunea +upelius, se intampl caabstinen!a s ie curmat e$act in momentul in care ainceput s dea roade.

*up ani de studiu incrancenat )i cercetare neobosit, de-a lungulcltoriilor sale lungi, +upelius a a0uns s viziteze vec(i)coli )i s intalneasc oameni e$traordinari, care



apar!ineau marilor tradi!ii ascetice )i mistice.3n orice epoc )i in toate civiliza!iile, otium, arta de a nuface nimic, a constituit temeiul oricrei discipline )icutri luntrice, irul de aur ce a legat pe iecare om demarea aventur )i de cltoria ini!iatic spre nivelurilesuperioare ale responsabilit!ii.

3tinerarul, dup (arta imaginar trasat de manuscris, abstinen!aasce!ilor, solitudinea pustnicilor )i cumptareaclugrilor, preau a i e$presia aceleia)i 5coli, dieriteaspecte ale aceluia)i gand )i ale unei cutri milenare,care se inrude)te cu artele mar!iale )i veg(earzboinicului.

and am analizat mai indeaproape acest aspect, am descoperit c #rrian, unul din cei doi istorici din suita lui #le$andru cel4are, cuprinsese in 9#nabasis #le$androu”, regulilealimentare )i secretul energiei lui intr-o singurpropozi!ie1

9...usese instruit sa ie cumptat1 la micul de0un, o alergare inainte deivirea zorilor )i apoi, la cin, o mas u)oar.”

Rzboinicii macedoneni, considera!i a i modele inegalabile de bravur )i trie, erau de o cumptare legendar. Ei

obi)nuiau s doarm pe pmantul gol )i, cbiar dupeorturi ma$ime )i ac!iuni nebune)ti, mancau doar unpumn de msline. 3n orice caz, nu se sim!eau niciodatobosi!i )i erau socoti!i drept cei mai de temut combatan!i,un adevrat co)mar pentru du)manii lor.

+liminarea voluntară a iecrui grunte de mancare )i abstinen!ade la somn aveau, in concep!ia lui +upelius, consecin!eatat de puternice, incat puteau s destrame intregulsistem al credin!elor unui om )i s-i spulbere toatesperan!ele de)arte.5coala lui pleda pentru inlturarea bolii, a btrane!ii )i amor!ii, pentru recuperarea unui drept din na)tere )i astrii naturale a omului.

1n om fară de boală% varstă şi moarte.

*e-a lungul secolelor )i in toate tradi!iile, cutarea autocontrolului apresupus necesitatea disciplinei )i practicarea unorte(nici, menite s elimine ceea ce +upelius numea' balast emoional”. Era o opera!iuneindispensabil, care urmrea s desc(id rnile interioare)i s alunge orice umbr din cutele iin!ei.3ntr-o zi, in timp ce lucram la manuscris, am alatincredibilul secret peste care dduse +upelius.Enun!ul lui era maniestul unei revolu!ii a gandirii )iprea c nu se reer la contemporanii lui, ci la o adunarede savan!i ai viitorului1

9....a sosit clipa in care omenirea trebuie s se de)tepte din somnulmetaizic ancestral... # sosit vremea s sulm colbul de

pe sistemul ei de credin!e...”*ocumentul se sar)ea cu aceste cuvinte interzise1

9<rana, somnul, se$ul, boala, btrane!ea )i moartea sunt obiceiurimentale rele. Omul este dator s le inlture.”3n cateva ragmente din manuscris le numea 9supersti!ii”)i 9iluzii”. 9?rupul este campul de lupt...”, sus!ine+upelius. 9/iecare gest de reuz almancrii, iecare clip de nesomn, toate vor i consideratedrept o victorie asupra mor!ii... moartea izic esteimoral... neireasc... inutil.”

+upelius credea c lipsa de cumptare in (ran, somn )i munc estecauza principal pentru pierderea energiei )i vitalit!ii,cea care a cut posibilul imposibil, pan cand a intervenitinevitabilul, moartea izic.E$ist oarte pu!ini oameni in istorie, in toate civiliza!iile)i tradi!iile religioase, care s-au de)teptat din somnul(ipnotic descris de +upelius )i au incercat s urmeze o

disciplin, s a)eze ideea de nemurire izic in centrulsistemului lor de gandire )i s o considere izvorulprosperit!ii )i al longevit!ii.

3ntr-o zi, 7istorul imi spusese c ideea de nemurire izic este unelement undamental pentru psi(ologia noii umanit!i )ic(iar mai mult, pentru psi(ologia unui nou conductor.

Omul care nu indrzne)te s treac dincolo de oloanelelui <ercule este, mai devreme sau mai tarziu, npdit delimitele lui )i or!at s se intoarc.

3deea c moartea poate i inrant risipe)te orice constrangere a

psi(ologiei noastre )i ne spore)te responsabilitatea cereprezint o condi!ie necesar atunci cand se na)te oac!iune vital, proliic )i durabil. *up prerea

7istorului, ilosoia nemuririi izice trebuie predat intoate )colile, la toate treptele )i nivelurile, in universit!i )iin institu!ii. 3deea unei vie!i nesar)ite este cel maiputernic antidot impotriva pauperit!ii, criminalit!ii )imor!ii.

#m prsit 3nstitutul de 4anuscrise antice din Everan )i m-amreintors in 6e: Ior;, cu cel mai pre!ios odor, copia dupmanuscrisul 95coala >eilor”, pe care o cusem specialpentru 7istor. *in noianul de noti!e pe care le luasem,doar la trei cuvinte am relectat in mod deosebit, pedurata cltoriei1 mori mai puin% un aorism recurent)i probabil deviza lupelienilor. Ele reprezentau ormulamagic )i samburele ilosoiei 5colii.

3ori mai puin şi trăieşte pentru totdeauna.

4-am gandit la descoperirea devastatoare care se ascundea in umbrasimplit!ii aparente a acestei ormule. Omul moareluntric de mai multe ori pe zi. Candurile, striledistructive )i emo!iile negative ne involbur in interioriin!a )i se perpetueaz la nesar)it, in timp ce distileazotrava grea care ne ucide. robabil nu )tim de unde sincepem s trim etern, ins, dac vom urma aorismulmilenar al lui +upelius, cu siguran! vom putea s 9murimmai pu!in”, #m redonat imnul lupelienilor de mai multe

ori13ănancă mai puin şi "isează mai mult

Dormi mai puin şi Respiră mai mult.

3ori mai puin şi Trăieşte pentru totdeauna.



sticl din care erau cu!i pere!ii, m cople)eau. ine$terior, verdele crud al grdinii impresura vila,contrastand cu cldirea de lemn, ce prea o arc ancoratla malul unei mri vegetale.

*istinc!ia iecrui detaliu, a iecrei piese de art, panze rare )i statuielegante din marmur alb, asociat cu mira0ul emanat deacel loc, m-au surprins plcut. rima raz de lumin adimine!ii picura prin dou desc(ideri spre cer. riveamgrinzile groase care spri0ineau acoperi)ul )i gandul mapurta spre acel titan care le purtase )i le a)ezase acolo. #mcercetat iecare ung(er de mai multe ori )i tot nu am datde urma 7istorului. 6u-l vzusem de aproape un an. +aun moment dat, pe cand inaintam, am zrit un )uvoi de

ap pe podea, cbiar in mi0locul bolului. 4ai degrab decatun bazin, semna cu o balt albstrie, spat in plcile deteracot. O unduire regulat strbtea u)or supraa!aapei, ca un ior. 4i-am aruncat privirea spre margineaapei )i am vzut imaginea +ui reiectandu-se in ap.

4i-am ridicat ocbii, inceti)or. 7istorul ducea spre buze un luier deargint. -a aplecat cu elegan!, indreptandu-)i c(ipul )iinstrumentul strlucitor spre lumin. 3n vzdub pluteautriluri, in)iruite unele dup altele ca perlele pe un colier.

6u e$ista nicio urm de varst sau timp in acea muzic, vil, bol sau clip. #m ascultat impietrit.

#m sim!it bucuria copilriei, adierea brizei marine )i ericirea eitrectoare. intrecerile nebune)ti de pe stanci, gustul

bomarilor )i al crabilor proaspt pescui!i, btaia inimiiinaintea celor mai nesbuite plon0ri de pe stancile inalte,umbrele clare ale casei din 3scbia, srutrile dulci alearmelei, cand se intorcea de la pia!, cu pungi grele inamandou mainile... in cele din urm, o not a rmas

suspendat in vzdub mai mult decat celelalte,ingreunand sulul care ii dduse via!, s-a 0ucat pu!in cumoleculele aerului, inainte de a se elibera de muzic )i adeveni o rsulare sonor )i sacadat.

Drusc, a incetat. entru mai mult timp, luierul a ost !inut de-acurmezi)ul, lipit de buza inerioar, apoi luat )i pus cu



gri0 pe o pern. El era mai tanr decat imi aminteam )iprea mai sub!ire. 5i-a ridicat privirea spre mine )i m-aanalizat mult vreme. *esigur c )tia de eorturile pe carele depusesem pentru a m intoarce la El... despre timpulpe care il petrecusem in cutarea manuscrisului, dereu)ita misiunii mele, de pasiunea care m cuprinsese intimp ce-l studiasem )i care m apropriase de gandirea5colii. *up intalnirea urtunoas cu care incepuseucenicia mea )i dup cltoria plin de peripe!ii, inapoi intrecutul meu, am crezut c de data aceasta El imi vaadresa cel pu!in cateva cuvinte de incura0are, dac nu delaud. #m cut ca!iva pa)i spre El.

7istorul continua s m !intuiasc cu privirea, ar s spun niciun

cuvant.+a inceput am avut un sentiment de disconort, care s-a transormat

mai apoi in durere. ub privirea +ui, aten!ia mea i)iscbimba cursul. 4 uitam inuntrul meu, pentru primaoar. pectacolul nu era deloc plcut1 un nor de gandurinegre se abtuse asupra con)tiin!ei mele, impreun cu un

val de culpabilitate )i alte sentimente innodate ca intr-ung(em emo!ional, care nu se mai descalcea.

rivirea +ui spa in adancurile mele, rscolind noroiul psibic, pe carenu dorisem nicicand s-l vd sau s-l inrunt. El s-a opritcbiar inainte ca durerea s dep)easc limitelesuportabilului. ?otu)i, nu )i-a slbit stransoarea. eea ceavea s urmeze era cu mult mai dureros.

+a sar)itul analizei sale, ca )i cum ar i a0uns la decizia inal, a datsentin!a1

96u vei reu)i”

?cerea care a urmat acestui verdict a invadat cu repeziciune intregulspa!iu )i a cucerit iecare ung(er al serei. 4elancolia,deziluzia, deprimarea )i uria s-au intreptruns )i s-auscurs intr-o durere surd. 4-am sim!it golit de toatenergia. *oream s iu lsat in pace )i s cad la pmant urespira!ia intretiat a unui inculpat, am a)teptat inalul

0udec!ii. auza era nemilos de lung. in cele din urm,



pe tonul unui cercettor care a dat gre) din nou, dar nu edeloc dezamgit cand observ c pentru a mia oare$perimentul a e)uat, El a anun!at1

96imeni nu poate reu)i... Umanitatea nu poate reu)i”

4i se adresa de parc eram reprezentantul unei rase invinse, in cursde dispari!ie.

9unt prea multe legi care te oblig s rmai nesc(imbat. an )icutarea pe care !i-am incredin!at-o s-a transormat inceva care i!i (rne)te orgoliul )i egocentrismul.”

3i purtam o pic pround, sim!eam sil amestecat cuautocomptimirea pe care o sim!i cand ai ost 0ignit. *up

luni de zile de cltorie )i cutare prin tatele Unite )iEuropa, dup gsirea manuscrisului lui +upelius, pe carecercettorii, savan!ii )i ar(eologii il consideraser pierdutpentru totdeauna )i dup ce imi inruntasem cu stoicismtrecutul zbuciumat, nu meritam s iu tratat intr-oasemenea manier. 7oiam s ripostez intr-un el lacuvintele 7istorului, dar mu)c(ii demnit!ii mele erauprea slabi. 3n plus, )tiam in adanculsuletului meu, c El avea dreptate. #mincercat s-mi ascund dispozi!ia in spatele unui alse

docilit!i.

96u m pot sc(imba” #sta a ost tot ce am putut articula. *ar voceami-a trdat ranc(iuna datorat neputin!ei )i obiceiului dea m ag!a )i de a i spri0init.

9inceteaz ”, a strigat 7istorul, prelungind la nesar)it -ulinal, cu o voce groaznic. ecundele care s-au scurs auost pline de teroare, ca numrtoarea invers a unuieveniment c(inuitor. 5i totu)i, am sim!it o lini)te

interioara, care se desc(idea cu un urlet subuman,inspimanttor, ca un strigt de lupt lansat printrezgomotele armelor )i goarnelor, in mi0locul unei btlii pe

via! )i pe moarte. O tresrire a iin!ei mele m-a indemnats-i dau mai mult ascultare.



93!i aduci aminte de vremea cand obi)nuiai s plangi ore in )ir, pani!i pierdeai vocea28, m-a intrebat 7istorul vorbind, inmod surprinztor, cu o voce sczut, care totu)i i)i pstratoat erocitatea. 3n mintea mea se succedau, secven!dup secven!, se suprapuneau una peste alta,amestecandu-se cu o)netul cr!ilor de 0oc in mainile unuiiluzionist, irimituri din trecutul meu indeprtat./irimiturile erau asemntoare, aveau aceea)i strlucire,precum )i atmosera magic a copilriei mele napolitane,unde supersti!iilor vec(i de cand lumea le useseratribuite nume antice de +ari )i ena!i.

#m recunoscut casa cea vec(e, camera armelei )i)ionierul cu oglinzi pe u)i. Un biat de vreo )ase anisttea pe podea )i plangea cu disperare... ar oprire...

Eram eu.9E)ti inc in acel stadiu, nimic nu s-a sc(imbat. apriciile tale

copilre)ti s-au transormat intr-o tendin! permanentde a te lamenta )i comptimi.”

El a tcut pentru un timp care mi s-a prut nesar)it...

96imeni nu se sc(imb..... este imposibil s te sc(imbi”, a spus 7istorul in cele din urm. 9+a varsta de )apte ani, un biat este de0a un recrut in trista armat a adul!ilor )i, caun mic spartan, ia cuno)tin! de panorama rsturnat alumiiB i se inculc un set complet de convingeri,pre0udec!i, supersti!ii )i idei care ii dau dreptul s aderela clubul universal de oameni neerici!i pentru totdeauna.

Candul unui om, emo!iile )i trupul sunt universuri concentrice...totul este in cone$iune. c(imbarea deliberat a intona!ieisau a inle$iunii vocii, indreptarea spatelui cu unmilimetru )i modiicarea celui mai mic obicei ar insemna

sc(imbarea intregii vie!i. Este aproapeimposibil.”

El )i-a a!intit privirea asupra c(ipului meu, pentru mult vreme, iareu am indurat e$aminarea. 5tiam c nu i-ar i scpat nicicea mai vag tresrire a suletului meu )i nu e$ista nicioposibilitate de a tri)a in acea partid. Era totul sau nimic



pentru mine... osibilit!ile ca intr-o bunzi s m cuceresc, s iu atins de 9vis” sau s alunec )i sm pierd pe vecie, ar nicio cale de scpare, erau acolo....)i se impleteau. 7ia!a mea atarna de un ir sub!ire de a!,plutea deasupra unei guri de prpastie. Un cuvant, osc(imbare de intona!ie )i durata unei pauze o puteauimpinge s cad in roiul destinului colectiv.

u o mi)care rapid, cu suple!ea cuiva al crui corp este bineantrenat, El s-a ridicat din pozi!ia de g(emuit )i culoareaalbstruie a bol!ii i-a surprins mi)carea, precumrelectarea unui zbor, legnand-o pe supraa!a eiunduitoare. -a indreptat incet spre mine. #m a)teptatcateva clipe nesar)ite cu respira!ia intretiat, apoi, cu o

voce grav, dar de data aceasta ara asprime, El a spus1'Numai dacă ii vei aminti de 3ine% vei putea reuşi).

9Rstoam-!i credin!ele”

3ntre timp, El s-a pregtit s se a)eze )i-a aran0at cu aten!ie catevaperne in 0urul trupului. rea a i cineva care acea totposibilul s indeplineasc o sarcin mrea!, ar soboseasc, cbiar )i atunci cand bnuia c usese de0ainc(eiat.

. 9Rstoam-!i credin!ele”, m-a indemnat El cu (otrare.

3deea de a m invita s iau loc nu i-a trecut deloc prin minte )i m-alsat s stau in picioare, acolo unde sttusem de lainceputul intalnirii noastre. #m interpretatcomportamentul +ui ca pe o lips de considera!ie a! demine )i m-am sim!it indignat )i 0ignit. imi era imposibil,atunci, s cred c un om ar putea tri, in iecare moment,la el de motivat ca 7istorul. El nici mcar nu clipea din

oc(i ar ca acest lucru s nu serveasc scopurilor +ui. intimp ce relectam la indignarea mea, am continuat s-lascult, spri0init de o plac de teracot, lang apeletremurtoare ale lacului u.

9?recutul, prezentul )i viitorul unui om... evenimentele,circumstan!ele )i e$perien!ele pe care le intalne)te in



calea lui sunt umbre proiectate decredinele lui”, a continuat 7istorul. 9E$isten!a )idestinul lui sunt materializarea convingerilor )i iluziilorlui...”

9 "isibilia e# lnvisibilibus.” ?ot ceea ce percepi, vezi )i atingi,izvor)te din invizibil. 7ia!a unui om este umbra 7isuluisu, materializarea principiilor lui )i a credin!elor sale...

3nvariabil, toat lumea i)i vede visurile devenite realitate...Omul intotdeauna creeaz.Obstacolele pe care le intampin constituie materializareapropriilor lui limite, a gandirii sale contradictorii )i aneputin!ei... unii cred in pauperitate, unii venereaz

boala.... unii cred cu sin!enie, in limitare )i pu!intate....unii mizeaz totul pe inrac!iuni...Omul intotdeauna creeaz, c(iar )i in cele mai inneguratestri ale /iin!ei.”

otrivit spuselor 7istorului, nimeni nu are credin!e mai puternicedecat ale altora. /iecare om are de controlat şi decultivat propria lui bucăică de credină... toat lumeade!ine aceea)i cantitate.

9eea ce dieren!iaz oamenii... ceea ce le oer un destin dierit este

sensul credin!elor lor, calitatea dierit a scopurilor pecare ei inten!ioneaz s le ating, con)tient sau nu...”

#ceste cuvinte m tulburau oarte mult. rezusem intotdeauna, cuermitate, c credin!a era un lucru pre!ios )i c dieren!adintre oameni consta in modurile lor distincte de a crede.Unul din pilonii pe care se spri0inea viziunea mea asupralumii era certitudinea c 4abomed, #le$andru, ocrate,+ao ?zu, burcbill )i 6apoleon erau dieri!i de ceilal!i printria convingerilor lor.

9*ac toat lumea are credin!... mai mult, aceea)i cantitate decredin!”, am intrebat, gandindu-m la intele cripturi,pentru a-mi sus!ine airma!ia )i a culege tria dinautoritatea lor 9care este semniica!ia cuvintelor dac aiavea credin! mcar cat o sman! de mu)tar2”



onversa!ia care a urmat mi-a rmas intiprit pentru totdeauna inminte, nu doar din pricina cuvintelor memorabile pe carele-a rostit El, ci )i a autorit!ii pe care am sim!it-o pulsandin spatele lor. 7istorul nu-mi oerea o interpretare aacelui pasa0 din Diblie, El il crea. Esen!a iluzorie a aceluimesa0 milenar )i cunoa)terea din coc(ilia lui se risipeaucbiar in acel moment. #scultam acele cuvinte care preaunoi )i vii. Ele nu mai useser rostite niciodat, in intreagaistorie a lumii.

9*ac omul ar avea capacitatea de a sc(imba sensul credin!ei salemcar cu un milimetru, dac ar putea sc(imba triaconvingerilor sale )i le-ar trimite spre via! )i nu spremoarte... ar putea strmuta mun!ii, in lumea

evenimentelor.a un ulger, care strpunge intunericul )i lumineaz pentru cateva

clipe ceea ce usese ingropat in umbre, m-a strbtutenergia nestvilit con!inut intr-un sambure de credin!.

#m in!eles c inlturarea celui mai mic ragment de inernar distruge sut la sut credin!a in moarte, cea mai adancinrdcinat dintre toate convingerile oamenilor. #mcon)tientizat amploarea unei asemenea apte. 6umaigandul la ea era ec(ivalent cu tria necesar unui titan

pentru a purta in spinare cerul )i pmantul.entru prima oar, m intrebam in ce crezusem, ce valorizasem, pan

la intrevederea mea cu 7istorul...

7ocea +ui m-a intrerupt, cbiar in momentul in care relectam la acestlucru. #poi m-a indrumat, cci gandurile mele seintorseser spre prpastia intunecat a trecutului meu,de)i con)tientizam c era stan0enitor s mi se conirmedin nou c eram ca o carte desc(is pentru El.

9an acum, scopul vie!ii tale, !elul e$isten!ei tale, ca de altel altuturor oamenilor, era s-!i ucizi sinele.

Doala, Dtrane!ea, 4oartea sunt zeii pe care omenirea i-a venerat demii de ani... #stel, oamenii au renun!at la via!, cudurere... au spulberat visul lor nemrginit “



[ 9*ac ai avea credin! cat o sman! de mu)tar”... insemna c ceamai vag elevare a viziunii, o minim transormare, arputea s ne indeprteze de destinul nostru muritor.

7isul este cel mai real lucru din cate e$ist.

(ă*i 'vezi) propriile limite )i s le circumscrii inseamn s teeliberezi de ele

7ia!a omului este guvernat de emo!ii negative. #ngoasape care el o poart inuntrul lui este cauza tuturornenorocirilor )i neericirii sale.

7istorul s-a ridicat.4i-a intors spatele )i a trecut cu pa)i precau!i pe langlacul intins, spre col!ul opus al acelei minunate sere.*e acolo mi-a vorbit, cu spatele spre mine, dar i-am auzit

vocea tare )i dar lang urec(ea mea.

9Este doar o problem de timp... “, mi-am notat con)tiincios incarne!el, 9pan cand iecare dintre noi va atinge !inta pecare )i-a ales-o... in cele din urm, to!i vom invinge... ne

vom transorma in ceea ce am ales s devenim... tu,mizeria, perisabilitatea )i moartea....iar Eu, desvar)irea,nemiginirea )i nemurirea.”

(indromul lui Narcis

'Cea mai nezdruncinată credină a ta....cea mai vătămătoare convingere estesă crezi că lumea e#istă in afara ta% că e#istăcineva sau ceva de care să depinzi% cineva sauceva care poate să*i dea sau să*i ia% să te aleagăsau să te condamne)% a spus "isătorul.

9*ac un rzboinic s-ar baza pe a0utor din aar, c(iar )i pentru orac!iune de secund, )i-ar pierde imediat

invulnerabilitatea”, a spus El.

#poi a tcut )i a inc(is oc(ii.

4i-am cut de lucru cu insemnarea ultimelor +ui cuvinte in carne!el.auza se prelungea. #m incercat s-mi dep)escstan0eneala, care se datora senza!iei mele de insigniian!,



prin recitarea in gand a unor noti!e. in cele din urm, 7istorul a rupt tcerea )i, cu oc(ii inc(i)i, a recitat1

6u e$ist nimic acolo, aar...

6u vine niciun a0utor din alt parte...'Cea mai aprigă boală a omului este dependena)%

a anun!at El grav.

3mediat am devenit oarte vigilent. /r indoial c am sim!itimportan!a acestei airma!ii cu tot trupul meu )i rolulcentral pe care ea trebuia s-l ocupe in noul meu sistemde convingeri.

9Nu e#istă nimic mai -osnic decat să depinzi de alii şi depărerile lor...

a s te eliberezi de asta, ai nevoie de mult pregtire...”

eea ce am observat ulterior, cand mi-am analizat atitudinea dinaceast ocazie )i din altele, era c acceptam cu u)urin! sm las convins, atunci cand se reerea la umanitate ingeneral, )i ii opuneam rezisten! cand m critica sau mi seadresa personal.

9Oamenii de elul tu... se simt vii numai in prezen!a altora... preerlocurile aglomerate... i)i gsesc de lucru pe la guvern sauintr-un mare centru de aaceri... oriunde pot sim!i din plinprezen!a lini)titoare a mul!imii...

elebreaz toate ritualurile dependenei )i se adun in templeleei1 cinematograe, teatre, spitale, stadioane, tribunale,

biserici, numai ca s ie alturi de al!ii, s ug de povarainsuportabil a singurt!ii lor”, a subliniat 7istorul.

O ostilitate de neoprit imi intuneca /iin!a, de parc acele cuvinteamenin!aser ceva vital sau tulburaser un plan conceputde mult vreme.

#m aliniat mental, intr-un )ir, toate comentariile dure pe care voiams le ac, ca pe ni)te crmizi. O introspec!ie a incercat sinlture acel conglomerat ru)inos, dar nu a reu)it decat s



contureze o grimas de durere pe c(ipul meu. 7istorulpunea la incercare zidurile rezisten!ei mele. 5tia cum s leisureze. in zambetul +ui era o urma de slbticie, deparc urma s m loveasc )i a spus, pe o voce sczut1

9and un om ca tine se imbolnve)te, dore)te s ie vindecat dec(irurgi8, ace)ti )amani ai unei )tiin!e inc primitiveB doarpentru a atrage aten!ia asupra sa...” #m avut o stare dele)in, de parc cineva m lovise cu pumnul in stomac.

7istorul a lsat s treac cateva secunde, ca )i cum marbitra din dubl ipostaz, de arbitru )i rival, in acela)itimp.

?U 9i!i aduci aminte de tablou2”, m-a intrebat El din senin,scbimbandu-)i total atitudinea )i tonul. *e iecare datcand spunea ceva, m tulbura peste msur. 6u mputeam obi)nui cu aceste sc(imbri radicale, realizate cu

brusc(e!e )i miestrie, cum nu vzusem la nimenialtcineva inainte.

apacitatea +ui de a se metamoroza intr-o cu totul alt iin! )i de atrece la Urmtorul moment, ar a imprumuta nimic dincel anterior, m uimea. #m in!eles de indat c intrebarealui se reerea la tabloul pe care il admirasem inainte de aptrunde in sera unde ne alam )i in clipa de a!. #mrevzut in minte imaginea lui 6arcis, contemplandu-)ic(ipul relectat in apele ele)teului, cu doar cateva clipeinainte de a se i inecat.

9Este povestea simbolic a omului pierdut )i identiicat cu lumeae$terioar”, mi-a e$plicat 7istorul, ar s-)i ascundamuzamentul a! de eorturile mele zadarnice de a-miadapta e$presia acial la sc(imbarea +ui brusc desubiect )i dispozi!ie. # cut o pauz, pentru a-mi permite

s-l a0ung din urm. Atata vreme cat crezi intr*o lume e#terioară% atata vreme

cat crezi că politicienii au puterea de a*i guverna viaa% iar religiile pot să*i facă ordine in suflet% vei fi profund dezamăgit....



7ezi lumea a)a cum este, o crea!ie simultan a iin!ei tale interioare.in rezonan! cu strile )i circumstan!ele tale interioare,lumea apare )i dispare la voin! )i poate deveni cevastraniu )i violent atunci cand ui!i c tu insui eşti sursacare o naşte.

4itul lui 6arcis este metaora omului care devine victima unei lumice reprezint propria lui proiec!ie. De indată ceconştientizezi că lumea este proiecia ta% teeliberezi de ea)% a conchis "isătorul.

Eram )ocat. um usese posibil ca unul dintre cele mai importantemituri ale civiliza!iei noastre s ie interpretat eronat timpde milenii intregi2 um usese posibil s se rateze oe$plica!ie atat de simpl2

e lang vocea 7istorului, am auzit cu claritate )i vocea acelei ereancestrale, a gigan!ilor gandirii, care pusese bazelemarilor idei ilosoice )i murise odat cu ocrate. Ecoulacelei cunoa)teri inc mai traversa oceanul timpului,pentru a a0unge la noi, dar noi continuam s ignorm saus interpretm pe dos miturile sale, care dezvluieadevrata condi!ie uman.

6oi inc mai credem c 6arcis este ar(etipul de)ertciunii, cand in

realitate mitul lui este un strigt de alarm impotrivastupidit!ii )i a pericolului de a avea o viziune banalasupra lumii. eea ce 7istorul incercase de nenumrateori s m ac s in!eleg m sredelea acum, pan inadancuri.

ovestea lui 6arcis era mesa0ul unei 5coli a transormrii, ceae$istase cu mii de ani inainte de aravaggio )i l-a inspiratpe acesta s picteze tablourile cu rstignirea lui etru )iconvertirea lui avel, pe drumul *amascului. 6arcis nu secea vinovat de vanitate, cum ni se spusese, ci deidentiicarea )i capitularea in a!a propriei sale imaginidespre lume.

9 te indrgoste)ti de cineva din aara ta )i s te ui!i pe tine insu!iinseamn să te pierzi in labirintul lumii de care



depinzi... s ui!i c e)ti singurul creator al realit!ii taleinterioare...

96u e$ist o lume in aara noastr”, a subliniat El, din nou.9?ot ce intalnim, vedem )i atingem, ne relect.

#l!i oameni, evenimentele )i circumstan!ele din via!a unuiom dezvluie condi!ia acestuia. (ă invinovăeştilumea% să te lamentezi, s te 0ustiici )i s te ascunzi,toate sunt maniestrile unei omeniri czute in dizgra!ie,simptomele evidente ale dependen!ei, precum )i absen!aunei voin!e autentice.”

9#cesta nu este singurul mesa0 care ni s-a transmis de-a lungul erelor,pe care omul P-a in!eles gre)it pentru a se sustragecon!inutului su insuportabil”, a spus El.

9a )i #dam, 6arcis a mu)cat din mr” mi-a spus 7istorul,surprinzandu-m.

3mi era greu s-l urmresc, cci strbtea prpastia dintre timp )ispa!iu, dintre cuvinte indeprtate, cu un singur pasB maiintai s-a apropiat de povestea vec(e de patru mii de ani aCenezei, iar apoi a srit la unul dintre cele mai vec(imituri ale Creciei clasice.

9El, ca )i #dam, a crezut in e$isten!a unei lumi e$terioare.”6arcis s-a înecat, victim a iluziei c e$ista ceva în aara lui, iar #dam

a ost izgonit din Rai )i condamnat la moarte pentru cmu)case din mr )i pentru credin!a într-o lumee$terioar. 3n ambele tradi!ii, care apar!in unor culturidierite, mesa0ul este acela)i1 a crede c lumea se al înaara noastr înseamn a deveni victima ei, a i îng(i!it deea.

9Tu creezi lumea% in fiecare clipă a e#istenei tale!) a sus!inut 7istorul.

9Ele)teul in care 6arcis )i-a vzut relectarea c(ipului este lumeae$terioar. crezi c ea este real, s te spri0ini pe eainseamn s depinzi de propria ta proiec!ie. Din creator



devii creatură, din vistor devii cel visat )i din stpandevii sclav, pan cand e)ti suocat de propria ta crea!ie.”

#m observat c mesa0ul pe care 7istorul mi-a permis s-l descoprputea i gsit în vec(ile pove)ti ale 6oului ?estament )i în

cele mai noi ale lui /ran;enstein, #lice în =ara 4inunilor)i Dlade Runner.

9derea lui #dam )i a Evei are loc in iecare clip”, a precizat 7istorul. 9(untem izgonii din Rai de fiecare datăcand iluzia lumii ne invăluie... cand uităm că noisuntem creatorii.

#tunci, crea!ia se revolt )i riposteaz... #cesta este pcatul originar,pcatul mortal, de neiertat1 s conunzi cauza cu eectul.

*ac un om este adevrat )i vertical... este pentru c el seconduce singur... in ciuda dinamismului in)eltor alevenimentelor )i a diversit!ii situa!iilor, el )tie c lumeaeste oglindirea lui.”

93ndierent dac e bine sau ru, atrgtor sau dezgusttor, corect saueronat, tot ceea ce intalneşte omul este doarreflectarea lui şi nicidecum realitatea”, a spus

7istorul )i, din tonul +ui, am în!eles c întrevedereanoastr se apropria de sâr)it. e pregtea s m

prseasc.

9*intotdeauna, iecare om se are doar pe sine...Tu eşti şi sămana şi recolta...lat de ce toate revolu!iile din istorie au dat gre)... auincercat s sc(imbe lumea din aar... au crezut cimaginea din ele)teu este real.

nu te mai bizui pe lume cand ai nevoie de a0utor.?reci dincolo de limite

6umai aceia care pot transgresa limitele lumii pot sa oac mai bun.”

#ici, i a cut o pauz de câteva clipe.

'Depăşeşte*i limitele!)% mi-a ordonat El )i apoi a tcut din nou.



# transcende, a transgresa limitele lumii e ar putea însemna, oare,aceasta2

'De mii de secole omul a zgariat ecranul lumii% in speranacă ar putea schimba secvenele filmului pe care el

singur l*a proiectat)

4otivul pentru care nenumrate genera!ii de oameni au e)uat inincercarea de a sc(imba cursul istoriei mi-a ost servit peo tav de argint. #cea viziune, de o bat0ocur crunt,inc(eia povestea nesar)it a atrocit!ilor, incle)trilor )i aaptelor eroice, cu o singur sintagm1 a ost o nebunieinutil )i nemrginit.

9?u... prse)te acea nebunie” mi-a poruncit El, cu nea)teptat

amabilitate. '1ită de războaie% revoluii şi reformesociale% politice şi economice... ai gri0 de adevratacauz a tot ce se intampl, inceteaz s te mai gande)ti la

vis )i preocup-te doar de vistorul din tine. ea maiinsemnat revolu!ie, cea mai diicil dintre toate, singuracare are semniica!ie, este sc(imbarea propriului sine.”

,mul nu se poate ascunde

9ei care depind de lume rman ingloda!i in cele mai 0oase zone ale

e$isten!ei”, m-a avertizat 7istorul 9#i cutat toat via!asiguran!a )i satisac!iile eemere in aara ta... )i ai statsuspendat mereu intre teamă şi sperană... carereprezintă% amandouă% rădăcinile dependenei.)

3n timp ce vorbea, 7istorul )i-a a!intit oc(ii asupra mea, cu oasemenea intensitate, incat abia puteam s clipesc )i srespir, de parc voia s-mi nimiceasc barierele )i sptrund mai adanc in iin!a mea.

97ia!a ta, ca )i tuturor celor dependen!i, este oribil. Este o via! desclav... #ni de-a randul petrecu!i intr-un birou,perpetuand mediocritatea )i lipsurile, ar s-!i treacprin minte s evadezi din aceast carcer.”

3mi notam ceea ce spunea, ca un reporter in btaia gloan!elor.



96u e$ist nimic acolo, aar... nu vine niciun a0utor, de nicieri” arepetat 7istorul, ca s imprime aceast credin! inconvingerile mele. 96u voi inceta niciodat s-!i repet1 6ue$ist nimic in aara ta... eea ce tu nume)ti lume estedoar un eect... eea ce nume)ti realitate este doar omaterializare, imaginea din oglind a viselor sau aco)marurilor tale...”

#ceasta viziune era c(intesen!a tuturor inv!aturilor sale )i, innenumrate randuri, El o dezvoltase )i o analizase, astelincat s sporeasc puterea mea de a in!elege )i de arecepta or!a ei subversiv. imi aminteam c prima oarusese un )oc pentru mine, o inversiune a tot ce crezusempan in acel moment.

9on)tientizeaz ca lumea este in tine )i nu invers eea ce se al inlume sau ii apar!ine ei nu poateB nici s te a0ute, nici s tesalveze”

#poi discursul +ui s-a transormat intr-o c(emare, un apel adresat nunumai mie, ci tuturor oamenilor. uvintele +ui erauumbrite de deziluzia celui care d o avere imens unei altepersoane, care nu )tie nici s-o aprecieze, nici s-ooloseasc.

#spir la libertate, inal!-te deasupra acestei mul!imi de dispera!i...insuşeşte*i un alt mod de a simi. ucere)tenemrginirea din interiorul tu si gala$iile vor deveni irede nisip...

+rge)te-!i viziunea )i vei vedea c lumea se va mic)ora. 7iziunea )irealitatea sunt unul )i acela)i lucru... aut integritatea )icele ce altora le par mun!i insurmontabili, pentru tine vori doar ni)te mu)uroaie de pmantA8

#m interpretat pauza care a urmat ca pe o invita!ie de a ace unelecomentarii )i m-am aventurat s ac cateva remarci. #mspus ceva despre diicultatea de a accepta ideea ca noisuntem cauza iecrei circumstan!e sau eveniment din

via!a noastr. 4i-am luat toate precau!iile pentru a evitapolemicile de orice el )i mi-am insu)it tonul neprtinitor



al celui ce vorbe)te cu o neutralitate in!eleapt, in elul incare abordm o conversa!ie cu un strin.

#semenea unui orb, nu puteam percepe distan!a de neptruns caresepara cuvintele 7istorului de mine, pe scara

responsabilit!ii. 9Este imposibil de crezut c orice i seintampl unui om, indierent c e vorba de o banalrceal sau implicarea intr-un accident de avion,reprezint materializarea propriei psi(ologii, a strilor/iin!ei lui”, am conc(is eu. Eram ascinat, dar totodat )iinspimantat de viziunea 7istorului, llrmrindu-migandurile, am a0uns la originile civiliza!iei noastre, deunde izvorau cele dou viziuni antinomice, carescindaser mereu lumea, pan in ziua de azi.

Crecia clasic credea in zei!a norocului, /ortuna, care acorda avoruri,legat la oc(i. 7ec(ii romani, la randul lor, credeau in(omo aber. entru romani, zei!a norocului vedea perect)i respecta virtu!ile indivizilor. *up prerea mea,

7istorul era un sus!intor al concep!iei romane asupralumii. ?otu)i, nu am avut timp s m lmuresc, cci, a)acum se mai intamplase inainte, vocea +ui a devenit unurlet, care mi-a ing(e!at sangele in vene1

9...rezi c e)ti aici pentru o discu!ie de salon cu al!i amra!i de soiul

tu2.... #scult cu aten!ie”, a spus El )i, pentru a intri acest ordin, )i-a lovit u)or urec(ea dreapt cu degetul arttor,impreunat cu cel mi0lociu, intr-o mi)care premeditat )iinceat. 9+umea este relectarea strilor /iin!ei tale, ceeace inseamn ca +uisa nu a murit de cancer.

4oartea ei este reprezentarea teatral a dramei pe care o por!iinuntrul tu, a angoasei tale teribile... #cel eveniment, cade altel toate celelalte, este doar un semn al strilor/iin!ei tale... (iar dac incerci s te ascunzi, prin negarea)i lamentarea continu, Pcantecul tu de 0ale este un ritualde ertilitate, rsturnat. # atras toate problemele )inecazurile e$isten!ei tale.”

*eodat s-a a)ternut tcerea.



im!eam c 7istorul strpungea, izic )i dureros, strat dup strat,ignoran!a )i gunoaiele psi(ice care se acumulaser in timpin interiorul meu, devenind tari ca stanca.

9*ac munce)ti neistovit, tot ata!ia ani ca!i ai pierdut rnindu-te”, a

spus El cu o )oapt dulce, ca o promisiune, 9intr-o bun zitimpul se va prbu)i )i un tunel se va desc(ide dinainteata, conducandu-te spre cea mai adevrat )i real partedin tine... o parte pe care iecare om ar trebui s oregseasc, s se contopeasc cu ea1 visul su”

6umai in acel moment 7istorul )i-a indeprtat privirea de mine )imi-a lsat un moment de rgaz, l-am vzut c(ipulunduindu-se, ca o relectare in ap. Era pe cale s mprseasc. Drusc, m-am sim!it oarte epuizat, ca )i cuma) i parcurs mii de mile dintr-o rsulare. icioarele melenu m mai sus!ineau, am ingenunc(eat pe covor )i amczut la pmant, ca un mort.

%&ITOU '''

?rupul

P 9?u e)ti lumea”

?recuser cateva luni de la ultima mea intalnire cu 7istorul.uvintele pe care le auzisem in incanttoarea atmoserdin ser, lang piscin, inc m tulburau. 4ai presus detoate, se inl!a strigtul +ui nepmantean, imposibil deuitat, 9Renun!a”, care imi tot revenea in minte )irsuna inuntrul meu, dandu-mi sentimentul c mgole)te.

6u m-am putut gandi la nimic altceva, mult vreme. *eseorirunzream noti!ele pe care le luasem )i, de iecare dat,

esen!a cuvintelor +ui, puternic )i viguroas, serede)tepta in mine.

#poi, din ce mai intens, 6e: Ior;-ul m-a captivat. 7ia!a mea se a)ezadin nou pe linia de plutire marcat de obliga!iile de aacerila #O, de obi)nuin!a de a purta de gri0 copiilor )i a mocupa de mena0 impreun cu 0ennier. re!ioasa substan!



adunat cu sudoare in timpul intalnirii mele cu 7istoruls-a evaporat )i strile /iin!ei mele, gandurile, atitudinile )ilimba0ul au revenit la stadiul de dinaintea intalnirii cu El.

3ntr-o sear, beam impreun cu ca!iva colegi din ec(ipa mea, in

semiintunericul unui bar din 4adison #venue,indeplinind ritualul ne:@or;ez inevitabil al terminriiprogramului de lucru. rbtoream ziua cuiva.

*eodat, barul )i clien!ii s-au cuundat intr-o tcere absolut, ca )icum lumea )i-ar i pierdut sunetele. ?impul nu se maiscurgea. #m observat e!ele tumeiate de alcool aletovar)ilor mei )i am 9vzut” e$presia indurerat ascunsin umbra rasului lor tcut.

/r niciun eort )i cu o luciditate ironic, m-am intrebat cat de multsim! al ridicolului ar trebui s aib cineva pentru a numiacest ritual trist 9clipa ericit”. #poi, m-a strbtutsenza!ia brusc de a i pierdut ceva, sentimentul acut de ai negli0at ceva esen!ial )i de neinlocuit.

*orin!a arztoare de a-+ vedea alterna cu grea!a izvorat din acel vidinterior, pan cand dorul mi-a umplut intreaga /iin!. +-am strigat cu o voce mut )i disperat. 6iciun O nu maiusese lansat vreodat cu o asemenea acurate!e pentru a

salva un sulet. *up cateva zile, 7alerie, asistenta mea,mi-a adus nelipsita caea de la inceputul zilei )i un plicmisterios. # e$tras din el un bilet de avion, ar s spun

vreun cuvant, )i mi l-a aruncat suprat in a!,ostentativ, a)a cum ar proceda o so!ie cu dovadaincontestabil a unei inidelit!i. 9arevaszic”, a spusea, plin resentimente, 9pleci la Darcelona )i nu-mi spuinimic 4ul!umesc” 3n acele cuvinte, precum )i in tonul )iatitudinea aectat a acelei emei, am revzut povestea a

mii de compromisuri care imi pangriser via!a. #m strbtut mai multe incperi, inainte de a-+ intalni. Era cu

spatele, intors spre mine )i prea preocupat s inte!easclcrile ocului intr un )emineu de piatr. Un blazonulrumos miestrit pe ancadramentul cminului era binepus in valoare, iar un tablou imens, in tonuri ce variau de



la negru la cenu)iu, reprezentand ni)te solda!i ce seplimbau nesting(eri!i, trona pe perete. 4i s-a prut crecunosc penelul lui Ortega.

uteam zri doar proilul e!ei 7istorului, luminat de lcri. #m

avut senza!ia c acea strlucire nu se datora luminiiocului, ci era rspandit de pielea +ui armie. urta un(alat de mtase in. rea un aristocrat, a crui noble!e)i statut il obligau s duc o e$isten! de (uzur.

/irul tainic al dispozi!iei mele m purta inapoi, la prima noastrintalnire. 5i cu acea ocazie sttuse intors cu spatele. #mobservat similitudinea, cu o oarecare iritare. inc maisim!eam cuvintele +ui arzandu-mi pielea )i mi-am spus cnu a) dori s trec din nou printr-o incercareasemntoare. ?cerea se prelungea )i 7istorul nuddea semne ca mi-ar i observat prezen!a. #m incercats-mi omor timpul )i an$ietatea uitandu-m impre0ur1 oin)iruire de camere )i coridoare, care adposteau

biblioteca vast din 4as #nglada, conacul elegant undeusesem adus. e coridorul unde stteam se ala un noianincredibil de cr!i, acoperind in intregime pere!ii, de lapodea la tavan. odeaua era acoperit cu plci lcuite )iovale de teracot, )i pe toat supraa!a ei se intindea o

pictur multicolor de (agall. incercam s arunc ooc(ead la titlurile cr!ilor de lang mine, cand vocea +uia rupt tcerea1

9and te indeprtezi de 4ine, decazi si te intorci la strategia ta demuritor”, a spus El )i s-a intors ca s m priveasc dreptin a!. #m sim!it cum privirea +ui de o!el m strpungeaca o sabie.

9and ui!i de mine, cazi in rutina repeti!iei. *e iecare data i!i

parcurgi din nou via!a )i te agi!i, uitand c ai trit de0aacele lucruri

Era o mireasm de eternitate in acele cuvinte, un semn uitat deaducere aminte a unei libert!i nesar)ite, dincolo detonul amenin!tor )i durerea insuportabil.

7istorul i)i reluase discursul din punctul in care ii lsase cu catevaluni in urm, de parc timpul se suspendase de atunci )inumai in acea clip i)i reluase derularea. 4i-am scoscarne!elul )i am notat iecare cuvant

96imic nu vine din aar... *ar tu continui s cau!i increderea inoc(ii celorlal!i... cau!i ericirea )i solu!iile intr-o lume caresuer de aceea)i boal ca )i tine... 2umea este pieleata... lumea eşti tu!... *ac ai putea vreodat s teintalne)ti cu tine insu!i “

95i ceilal!i2” am intrebat

9eilal!i sunt tu, din e$teriorul tu Ei sunt ragmente din tine,replicate in timpB relec!ii ale psi(icului tu dezintegrat...”

#m luat noti!e neintrerupt pe toat durata acelei intalniri, in specialdespre iluzia atal care ne ace s credem inneasemnare, in e$isten!a unei lumi din aar,independent de voin!a noastr )i de care destinul nostrudepinde. #cesta este pcatul tuturor pcatelor”, aconcluzionat 7istorul.

'Păcatul originar. Cand doreşti ceva şi intinzi mana să iei%chiar dacă e vorba de un măr% intregirea piere%

paradisul este pierdut.)

Piticii mentali

entru 7istor, 9educa!ia primar” ne inva! s percepem lumea ca peo entitate e$terioar care are puterea de a decide )i aac!iona, capabil s-)i impun propria voin!. *in aceastacauz, omul se simte permanent amenin!at )i este victimarealit!ii pe care o intalne)te...

93at cum oamenii se transorm in pitici mentali... mai mici decat oinsect... <oinresc prin lume, cu coada intre picioare...i)i intre!in sentimentul de culpabilitate... se tem....

*e indat ce atinge acest nivel de degradare, omul nu poate decat strdeze, s acuze, s se lamenteze, s seautocomptimeasc )i s mint... s se mint pe sine,



crezand c problema este neinsemnat... c via!a lui estedesvar)it, cu e$cep!ia catorva aspecte nesemniicative, oproblem izolat )i o adversitate de moment.

Este atat de orb, i(cat nu poate recunoa)te c, in umbra unui aspect

din via!a lui care nu-i este pe plac, in umbra unuiamnunt aparent nesemniicativ, e$ist o boal a intregii/iin!e. a s o sc(imbe, are nevoie s sc(imbe totul... s-)i rstoarne modul de a gandi )i ideile... viziunea asupralumii”

+a inalul discursului, 7istorul mi-a dezvluit c cele cinci rni alelui lsus simbolizeaz cele cinci sim!uri ale omuluiorizontal, care i !intuiesc n cea mai 0oas zon ae$isten!ei.

9and vei con)tientiza c tu e)ti creatorul lumii e$terioare, c tu con!iilumea )i nu invers... cand i!i vei reaminti c tot ceea ce

vezi, auzi, atingi este rodul crea!iei tale, nu o s-!i mai ieteam de ea.”

9+umea este o gum de mestecat, care se muleaz dup orma din!ilorti”, a spus El. 4i-a plcut atat de tare acea sintagm, atatde insolit )i original, incat am notat-o imediat, laolaltcu alte ma$ime memorabile ale +ui.

96u uita c lumea, ceilal!i sunt e$presia cea mai onest, cea maisincer a ceea ce suntem cu adevrat.. +umea este astel,deoarece tu e)ti astel.”

+a un semn al +ui, cortina grea s-a ridicat )i a dezvelit un zid de sticl. #m parcurs cu privirea dealurile indeprtate, verdeleintens al viilor )i )an!urile intunecate ale unor brazdeproaspt spate. *omeniul 4as #nglada prea c seintinde la ininit. 7ocea +ui avea susurul dulce al unei

promisiuni1

9...#du-!i aminte de 4ine #du-!i aminte de vis

6umai a)a vei intalni o lume desvar)it, o lume vindecat...aradisul terestru este proiec!ia strii /iin!ei tale, a unui9paradis portabil”. entru a-l men!ine intact )i a-i pstra



atomii strans impleti!i, omul trebuie s veg(eze tottimpul, trebuie s intervin mereu.”

Umplusem paginile carne!elului. u greu puteam s !in ritmul cu El. #m incercuit acel anume verb de mai multe ori, ca s-l

pun in eviden! )i, de indat ce am avut prile0ul, P-amintrebat ce se in!elege prin 9a interveni”.

'$nseamnă să ştii cum să pătrunzi in intunecimea proprieiiine şi să duci acolo lumină)% a rspuns 7istorul,dand cuvintelor +ui o intensitate deosebit, ca )i cum mi-ar i transmis un secret vital.

# cut o pauz mai indelungat, ezitand s-mi spun ceva ce ar iintrecut capacitatea mea de in!elegere. 4i-am !inut

respira!ia )i am sperat din tot suletul c va avea increderein mine.

9*ac a) permite ie )i unei semin!e a iadului s intre in paradisulmeu...toate acestea ar disprea”, a spus El, inso!indu-)icuvintele cu o mi)care larg, care a invluit mai intai)emineul, apoi cr!ile, )i operele de art care neincon0urau, )i piscina mare cat un lac, impre0muit de

verdele tremurtor al parcului )i de vila imens.

,,3ntr-o bun zi, pentru a merita cu adevrat raiul )i a putea s-l sus!ii, va trebui s )tii s-i aperi de orice mediocritate, de oricenegli0en!... de mor!ile tale luntrice... ,mul solarrelect propria sa lumin, o lume strlucitoare )i ericit,nepermi!and s o innegureze ceva...”

3n acel moment, am incercat s in!eleg pe deplin ceea ce 7istorul voia s spun prin 9s veg(ezi”.

9....dac a) permite ie )i unei singure semin!e a iadului...” #cele

cuvinte au ptruns adanc inuntrul meu. and mi-auatins oasele, ceva a tresrit in con)tiin!a mea. #m in!eles,dintr-o dat, ce insemna s ii un conductor desvar)it )ionest, ce imens sarcin i)i asumau cei ce doreau saalunge )i cea mai vag umbr din /iin!a lor. #m in!elesseveritatea +ui )i motivul pentru care c(iar )i o grimas, o



atitudine, cel mai mic semn de negativitate ii starnea celemai aspre mustrri.

7istorul a spus c gandurile )i emo!iile oamenilor au o natur izicalctuit din culori )i miresme, care se rspandesc c(iar )i

la deprtare.

4-am inro)it ca para ocului, gandindu-m de cate ori adusesem inlumea 7istorului miasmele indoielii )i mirosul in!eptoral temerilor mele. 4-am gandit la condi!ia noastr deiin!e nedesvar)ite, la oamenii care i)i duc via!a ar s-)iimagineze vreodat c cineva inspira du(oarea gunoaielorpsi(ice, a gandurilor, a emo!iilor negative, care lemarc(eaz prezen!a, asemeni unei scurgeri de gaz )isemnaleaz iminen!a dezastrului.

9+umea este reprezentarea perect a strilor /iin!ei tale.

+umea este astel, deoarece tu e)ti astel )i nu invers.”

Un cântec de /ale

rsisem 4as #nglada. iscina, parcul, rumuse!ea campestr apeisa0ului nu ne mai incon0urau. 4ergeam acum, alturide 7istor, pe strzile unui ora) necunoscut. 4irosul

intens al portului )erpuia de-a lungul strdu!elor,asemenea canalelor unui rau invizibil.

#m inaintat pe 0os in acel !inut apos pe care 7istorul prea c-Pcunoa)te oarte bine )i, in timp ce ne adanceam in materialui lic(id, sim!eam, printre rele$e )i ecouri, o senza!ie deu)urtate, cum se inl!a inuntrul meu. Un trenule! cucremalier se c!ra pe un deal, gaaind. 6e intampina, cu

bucurie, o teras suspendat intre stanci )i mare, un col!pruit de lume, legnat in lic(idul amniotic al acelor

abule )i mituri atat de dragi, din copilria umanit!ii.9e pare c omul i)i dore)te doar aparent s aib sntate,

prosperitate )i bunstare”, a spus 7istorul cu gravitate,in vocea +ui sim!indu-se solemnitatea unui discursadresat celei mai autentice pr!i din orice om.



9*ac omul s-ar putea observa pe sine, dac )i-ar putea cunoa)tepropriul sine, ar putea auzi cantecul de 0ale dinuntrul lui,nesar)ita incanta!ie a unei rugciuni a nenorocirii, rostitin a)teptarea unor evenimente care se pot intampla saunu...”

+a mic distan! era un brbat ce purta un tricou negru )i oc(elari desoare intuneca!i )i prea a i cu totul absorbit depanorama atotcuprinztoare a cerului )i a mrii. #vea unpantec e$trem de proeminent )i mainile intoarse ininterior, o caracteristic a oamenilor gra)i ale crorabdomene sunt prea umlate. i)i vara mana tot timpulintr-o pung imens de cartoi pr0i!i, umplandu-)ipumnul cu generozitate. 4anca )i continua s priveasc in

gol.8 97ezi2” mi-a spus El, artandu-mi-P cu o mi)care u)oar a brbiei.

9#cel om se sinucide. Un domn de pe vremuri sau cu unalt temperament, ar alege o arm. +-am vedea !intindu-)icapul cu demnitate )i spunand la revedere lumii, in timpce ar arunca o ultim privire acestui peisa0 e$traordinar.”

Eram tulburat de un asemenea comentariu cut la adresa unuistrin, incercam s in!eleg ce m atinsese din cuvintele+ui, cand a adugat1

9ingura dieren! dintre arm )i mancare este rapiditatea metodeialese pentru a comite suicidul”

*ac acele cuvinte ar i ost rostite de altcineva, le-a) i considerat o butad neericit, o e$agerare de prost gust. *ar 7istorulnu era genul care glumea. ?otu)i, nu-mi puteam e$plicade ce cuvintele +ui m tulburaser )i m deran0aser atatde mult. #m crezut c dispozi!ia mea, intre uimire )iindignare, precum )i acea durere pe care o sim!eam,useser induse de cinismul 7istorului. Eram departe dea g(ici cauza real a tulburrii mele. ingura cale pe caream gsit-o pentru a m elibera de acea dispozi!ie proast)i de-a o opri sau cel pu!in de a ascunde ostilitateaine$tricabil pe care o sim!eam crescand nestpanitinuntrul meu era s recurg la o remarc ironic.



93n ambele cazuri ar trebui s cerem interven!ia poli!iei, ca s-i iaarma, incercand s-i salvm via!a inainte de a i preatarziu”, am spus, cu un zambet care de0a se oilise candmi-a aprut pe buze. #r i trebuit sincetez, probabil a) i putut, dar nu mai era cale deintoarcere, a)a c am continuat, cu ironie1

93n cazul nostru, ar trebui s anun!m poli!ia c un om incearc s-)iia via!a cu... o pung de cartoi pr0i!i.”

E$presia e!ei +ui, care de0a era grav, a devenit de o!el, ing(e!andu-mi sangele in vene.

95i tu vrei s te sinucizi”, a spus El cu rceal, dup care, cu o vocesczut, a )optit1

9#cel om e)ti tu”

# a)teptat cateva secunde, pan mi-am revenit, ca un bo$er careusese scos din lupt. # crezut c eram complet invins, a)ac s-a oprit din numrat )i a spus1

97ia!a unui om obi)nuit este o strada cu sens unic.El )tie doar sensul spre limitri.ingura lui credin!, devotamentul su absolut este a!

de moarte. ingura sa libertate real este alegereamodului in care se sinucide. #cest trup este indestructibil*oar noi in)ine permitem s im distru)i.:andurile şi sentimentele pe care noi i leimpunem sunt cauza imbătranirii% a bolilor% aeşecului şi a morii.?ot ceea ce i se intampl corpului tu i se intampl lumii.+umea este ceea ce e)ti tu, iar tu e)ti /iin!a de dincolo dena)tere, de dincolo de moarte.

?u, la el ca multe alte milioane de oameni, ai ales s-!i olose)titemerile )i gandurile distructive pentru a te sinucide.”

9*ar ce putem ace acum2”, a ost tot ce am putut s articulez. #mavut inten!ia s pun intrebarea in numele intregiiumanit!i sinuciga)e. #m vrut s spun1 9e putemace2”... ins, pentru aceasta, aveam nevoie de mult



angele mi-a nvlit in obra0i )i m-am sim!it oarteru)inat, ca )i cum El m-ar i e$pus dezgolit, c(iar acolo, ina!a tuturor oamenilor care se ing(esuiau pe teras. #poia continuat, nemilos.

9?rupul dezvluie /iin!a. #r trebui s reamte de plcere, bucurie,precum cel al unui copil... dar ai uitat... ?rupul nu poatemin!i”

6u era nicio urm de acuza!ie in vocea +ui, ci numai un rece anun! alunui dezastru. #m sim!it durerea unei in!epturi, o durerereal, clar, dar ar resentimente sau acuza!ii. 4-amadunat, mi-am indreptat spatele )i in acel moment amrealizat cat de mult m obi)nuisem s stau coco)at )i catde vinovat eram c nu-mi iubisem trupul )i nu avusesemgri0 de el.

3n acel moment, tendin!a mea natural m impingea spre vec(iulmeu obicei de a m autocomptimi. Oricum, 7istorul numi-ar i permis una ca asta. 5ansa pe care mi-o oerea eraprea mare. #r i trebuit s-o in)ac din zbor, dar nu erampregtit. #stel c am recurs la o atitudine deensiv, orelectare a reuzului incon)tient de a m sc(imba.

#m adunat, la repezeal, toate motivele plauzibile care m

impiedicaser s am gri0 de corpul meu1 serviciu,cltorii interminabile, via!a citadin, nevoile amiliei,

boala +uisei )i, nu in ultimul rand, pietrele la rinicbi carem npstuiser inc de pe vremea cand eram oartetanr.

7ocea +ui mi-a intrerupt scuza indelung plnuit )i a dat peste captoate argumentele mele. *eodat, am ost catapultat inaara mea )i m-am putut privi prin ocbii 7istorului. #mavut viziunea umilitoare a acelui omule! preocupat s sescuze, s caute motive convingtoare pentru a se esc(iva,dorind s-)i nege responsabilitatea )i s rmannesc(imbat. 7oiam s persist in acea viziune care, oricatde dureroas, avea puritatea deta)rii )i limpezimea

vindectoare a integrit!ii. *ar nu a durat decat catevaclipe.



9?rupul tu, a!a ta palid, oc(ii ti umla!i )i mimica ta arat c aiincetat s mai trie)ti, c e)ti de0a o ruin. u e$cep!ia ta,toat lumea )tie de planul tu de a-!i grbi moartea

a s se reduc la o asemenea stare, un om trebuie mai intai s se

proaneze pe sine ...El este asemenea unui animal rnit,care las o dar de sange in urma lui ca s ie prins )iomorat de prdtori.

+egile e$isten!ei in aara 0unglei nu sunt dierite.

:iina, truul 1i lumea sunt unul 1i acela1i lucru;8

Ultima airma!ie m-a impietrit. in vreme ce eram pe cale scon)tientizez posibilitatea c iin!a )i corpul constituiau o

singur realitate, ideea c e$ist o rela!ie cauz-eect intrecorp )i lume mi-a dep)it limita de acceptare.

9Orice vezi )i atingi reprezint lumin solidiicat, orice percepi nueste nimic altceva decat proiec!ia organelor tale”, mi-aconirmat 7istorul. '+le nu sunt numai ziditorii%intemeietorii şi creatorii reali ai lumii% dar şipartea din tine care este cea mai apropiată delume.)

#poi, cu oc(ii inc(i)i, a)a cum sttea deseori, 7istorul mi-a recitatcateva randuri pe care le-am notat idel1

?rupul este adevratul 7istor...

?rupul viseaz, celulele )i organele lui viseaz.

?rupul este adevratul ziditor al lumii tale personale.

7istorul mi-a e$plicat cum ceea ce omul vede din el insu)i, prin oc(iilui izici, se nume)te trup, pe cand ceea ce nu vede,

deoarece vibreaz cu o recven! mai inalt, se nume)teine.

9*e apt, trupul este inele sau /iin!a... este inele intrupat”, a spusEl )i mi-a analizat din nou c(ipul, ca )i cum mi-ar ievaluat starea. #poi tonul +ui a redevenit aspru.



9redin!a intr-o divinitate din aara voastr, ideea c e$ist o entitatedincolo de trup este cea mai larg acceptat supersti!ie dinlume )i unul dintre cei mai mari criminali ai umanit!ii.”

3n ma0oritatea tradi!iilor religioase, aceast zeitate e$terioara a ost

inlocuit de credin!a intr-un g(id spiritual, un sulet, oentitate invizibil dinuntrul omului. *up prerea

7istorului, aceast credin! este )i ea un criminal.

*intr-un motiv sau altul, am ost inv!a!i s ne separm de corp )i sreducem via!a la o serie nesar)it de tentative de a oucide.

#stel, omul a czut in nedreptatea, in imoralitatea mor!ii.”

Candurile mele se roteau in 0urul conceptelor revolu!ionare pe care lealam de la El.

9?rupul nu poate min!i”, a repetat El, ridicand vocea, cu un accentaspru, care mi-a atras imediat aten!ia.

9?rupul este cea mai onest )i sincer parte din /iin!a noastr. ?rupuldezvluie ceea ce suntem cu adevrat... in starea noastractual, el relect natura noastr, incomplet )iconlictual.”

4i-am limpezit vocea )i am tu)it u)or. 7istorul a redus incet, cuca!iva milimetri, distan!a dintre noiB in oc(ii +ui puteamciti o erocitate inocent )i lipsa de indurare a uneicreaturi slbatice. #tmosera se intunecase. Era ca )i cumintamplarea m pusese a! in a! cu un du)man demoarte... 4-a cuprins o nelini)te de nestpanit.

9?u)itul este modul tu de a spune nu... de a te inige cu clcaiele inpmant )i de a-mi opune rezisten!”, a spus El cu o voce

teribil .9Eu sunt ceea ce te impiedic s imbtrane)ti )i te prote0eaz de boal

)i moarte. Eu sunt ceea ce te impiedic s revii la vulgaritatea trecutului tu... la repetitivitate... 3aintamplare....



l turi de 4ine nu po!i s mai decazi... lat de ce m consideri celmai de temut du)man al tu... Este mai simplu s urmezi,ca sub (ipnoz, vec(iul mod de a te degrada )i a sueri,decat s te inal!i )i s ino!i contra curentului, s te revol!iimpotriva srciei, a tiraniei btrane!ii, a bolii )i aimoralit!ii mor!ii.”

4i-a lsat o clip de rgaz, pe care am ing(i!it-o cu lcomia unuinauragiat care ia o gur de aer. #cele cuvinte maruncaser prad disperrii )i m goliser de toatenergia. 6imeni nu-mi mai vorbise vreodat a)a, nici num cuse s m simt astel. ine era acea /iin!2 e eracu acea iubire a +ui, atat de ascu!it )i nemiloas, care tiain carnea mea, ca un bisturiu2

,#lturi de 4ine nu vei putea imbtrani... nu te vei puteaimbolnvi...nici muri”, a spus El )i eu i ascultam uimitacele vorbe, de dincolo de timp.

93nv!a!i cum s v ridica!i vibra!iile corpului pe un nivel superior )i ve!i disprea din orizontul unei lumi amenin!toare,in)eltoare )i muritoare.

Campul de luptă este trupul)

9Oricum, pentru aceia dintre voi care au ales moartea drept g(id,lumina )i via!a apar ca ni)te orori..,, de aceea aici sepoart o lupt desc(is, intre voi )i 4ine....”

and a pronun!at 9aceia dintre voi”, a e$tins acel mesa0 e$traordinar,pentru a cuprinde toate iin!ele umane din lume. 6u maieram singurul care sttea in picioare n a!a 7istorului.e terasa acelui ora) necunoscut, incon0urat de aceapanoram ce-!i tia respira!ia, intreaga umanitate ilasculta.

ii cumpătat!

,#ceast incle)tare dintre noi se va sar)i numai cand te vei sc(imbapentru totdeauna”, a spus 7istorul cu un calm rece.9(iar dac i!i par aspru... nemilos... c(iar dac te vadurea... c(iar dac m vei vedea ca pe un monstru, cu

4i-am dat seama c eram conectat cu El, prin ni)te sori invizibile,intr-o strulgerare, am vzut iin!ele noastre dep)inddistan!ele interstelare )i contopindu-se incet. O iin!mititic nscut din invizibil a aprut )i a luat orma unuicentaur care galopa in imagina!ia mea. entru o rac!iunede secund, creatura a strbtut un orizont ancestral, ca oamintire vie a viitorului )i am recunoscut-o ca iind onou /iin!, ar(etipul unei noi specii1 0umtate om,

0umtate vis. 6u )tiu de ce, dar am sim!it deodat ctrebuia s scutur acea imagine din mintea mea.

Un soi de modestie, un ine$plicabil sentiment de culpabilitate, m-aucut s m simt ca )i cum o urasem sau o iscodisem ar

voie, ca #cteon care a vzut ceea ce unui om nu-i este dat

s vad. 4i-era team s nu i ost prins asupra aptului.?otu)i, 7istorul prea s m lase in voia imagina!ieimele. auza care a urmat mi-a dat timp s-mi adungandurile )i s culeg ragmente din vec(ile melecertitudini. *e indat ce, privindu-m insistent, aconstatat c imi notam iecare cuvant al +ui, a cut oremarc ce mi-a tiat tot avantul.

9<rana inseamn moarte”, a anun!at El cu ermitate.

5i, c(iar inainte de a putea s-mi revin din uimirea de a auzi oasemenea airma!ie, a adugat1

9?rupul tu dovede)te c e)ti )anta0at de (ran. imbtranirea taprematur dezvluie lipsa de cumptare, inteligen! )iiubire “

3n timp ce-mi vorbea, oc(ii +ui imi e$aminau iecare parte a corpuluimeu. *intr-o dat, +-am vzut razand de e$presia meacomic patetic, de spaim.

#ta)amentul omenirii pentru (ran este egalat doar de loialitatea eia! de moarte”, a remarcat El, sarcastic. #poi m-aindemnat1

9#lunga aceste supersti!ii”



an in acel moment nu mai auzisem niciodat pe cineva s se reerela mancare )i, cu atat mai pu!in, la moarte ca iind osupersti!ie. itisem ceva reeritor la acest subiect inmanuscrisul lui +upelius, dar una era s cite)ti despre el )ialta era s-P auzi de la 7istor. 6umai simplul apt de a-Pasculta constituia o amenin!are la adresa a tot ceea cecrezusem mereu, un atac asupra celor mai de neclintitconvingeri ale mele. 4-a cople)it o ame!eal, ca in a!aunei prpstii. ierdeam apartenen!a la toate categoriileumane din care crezusem c ac parte. #m sim!it rcealade neconsolat a celui izgonit din mul!ime sau catapultat inaara naturii lui.

7istorul prea inc amuzat de conuzia in care m aruncase. u

siguran! c o considera un semn bun )i, in orice caz, ostare mult mai proliic )i avansat decat 9normalitatea”mea steril. #poi, e$presia de pe c(ipul +ui a devenit multmai intens.

94nanc o singur dat pe zi”, a repetat El, 9)i ii cumptat”

ererea +ui prea a i atat de absurd )i c(iar subversiv ordiniiire)ti, incat am inceput s m intreb dac nu eram in a!aunei personalit!i diabolice sau a *iavolului insu)i.

rintele Ciuseppe imi spusese mai multe ori c, in timpul anilor derzboi, el manca doar o dat pe zi. u toate acestea, sereerea la acea e$perien!, asociind-o cu vremurile derestri)te. uno)team practicile )i perioadele ritualice deascez, de post religios, ce sunt legate de tradi!iile )iculturile trecute.

6u m gandisem niciodat )i nici nu-mi imaginasem c o asemeneadisciplin putea i practicat de un om activ, invadat deritmurile )i obliga!iile aacerilor modeme. 5i pentru ce2

(iar )i atunci cand Ramadanul din religia islamic este urmat inorma cea mai strict, dureaz doar o lun, a noua dincalendarul islamic. 4i se prea ne0ust, crud )i c(iarpericulos pentru sntatea cuiva )i nedrept din partea +uis aib o asemenea preten!ie de la mine. #m sim!it orepulsie stringent )i imediat a! de cererea +ui.



93ntr-o bun zi, cand vei i mai avansat, i!i vei da seama c )i osingur mas este un e$ces. Organele umane nu au ostzmislite pentru a depozita mancare”

9*ar care este rolul lor2”, am intrebat, in timp ce de abia imi puteam

controla vocea sugrumat de emo!ie.

9Organele unui om... in totalitate... sunt zmislite pentru a visa #ceasta este unc!ia lor ireasc”, a spus El cu o blandinsisten!. 9and trupul nu este plin de mancare,trsturile noastre devin mai rainate... mintea este mailimpede, sprinten... rapid... celulele sunt sntoase )i seregenereaz.

#stel incepe procesul de vindecare, incepe rena)terea /iin!ei, care se

maniest mai intai la nivelul trupului )i apoi in lumeaevenimentelor”, a adugat 7istorul.

#m ascultat cu uimire pove)tile pe care El mi le spunea despre )colileantice ale invulnerabilit!ii, care cuno)teau taina unei(rniri mult mai subtile decat mancarea. Obiceiurilelupttorilor macedoneni erau considerate, cbiar cu secoleinainte de cuceririle lui #le$andru, ca numrandu-seprintre cele mai cumptate. in acela)i timp, ei eraurenumi!i pentru cura0ul lor )i pentru valoarea lor

inegalabil.

#le$andru insu)i, care a indurat acelea)i osteneli ca )i oamenii lui, bacbiar mai aspre, abia se atingea de mancare )i lua doar omas pe zi. 3nvulnerabilitatea lui era legendar1 putea satreac printr-o ploaie de )age!i, ar sa se rneasc, intimp ce inso!itorii lui cdeau rpu)i in 0uru-i.

9ecretul este c, atunci cand nu primesc mancare, organele incep s-)i reactiveze unc!ia lor ireasc )i real1 viseaz... 5i, prin

puterea de a visa, ele produc in iecare zi tot ce i)i dore)teun om.

#tata timp cat tu consideri c iecare prticic din tine merit maipu!in decat eternitatea, i!i condamni intregul organism lamoarte.”



4 intrebam cum ar arta ora)ele ar aprozare, restaurante )i super-mar;eturi. #veam o viziune apocaliptic a vie!ii, cucmri pustii, rigidere goale, mese stranse, r pranzuride aaceri, cine romantice la lumina lumanrii sau amiliice-)i organizeaz via!a dup ora mesei )i unde tatl numai st in capul mesei. e, in lume, ar putea umpleprpastia timpului )i spa!iului desc(is de aceastabsen!2

9rive)te din alt ung(i”, a sugerat 7istorul, 9Cande)te-te cat demulte resurse ar putea i inc(inate rumuse!ii, artei,muzicii, distrac!iei, cutrii adevrului )iautocunoa)terii...

O societate eliberat de mancare ar i o societate eliberat de boal, btrane!e )i moarte... intr-o lume ar mcelrii )i ermenu vor mai e$ista criminalitate )i paupertate... nicig(etouri, rzboaie )i conlicte... )i c(iar nici muncitori cuziua.

O lume ar mancare ar i o lume ar sciziuni ideologice, supersti!ii )ireligii. 6u ar mai e$ista niciun copil inometat, niciospicii, nici tribunale, spitale sau cimitire. O lume underesursele ar putea i investite in cel mai inl!tor vis alumanit!ii...

*e indat ce omenirea reu)e)te s inrang moartea )i s reducdezastrele, care reprezint materializarea spaimelor ei,iin!ele umane pot s-)i reca)tige dreptul dobandit prinna)tere )i sa ating !elul suprem al e$isten!ei lor1nemurirea izic.”

#cum puteam s-mi ridic oc(ii. +-am privit pe 7istor. #m realizatc, in timp ce comparam viziunea +ui cu cea din interiorulmeu, corpul imi rmsese tensionat )i imi !inusem capulplecat, ca )i cum a) i respins izic ceva, cu toat or!a.

9O societate care a renun!at sa mai cread iti mancare, eliberat denevoia de a manca, ar prsi obsesia ancestral a oamei)i toate senza!iile ei inspimanttoare, ar inrunta undu)man )i mai implacabil”, a spus 7istorul, 9plictisealade a nu manca”.

(iar dac iin!ele umane ar con)tientiza c obiceiul de a manca este vtmtor )i ar i convinse s renun!e la mancare, datiind starea lor actual, ele ar trebui s umple prpastiatimpului creat de eliminarea mancrii. 4-am gandit caceasta era c(eia de a in!elege de ce, dintre toatedisciplinele )i austerit!ile, cea privind mancarea era ceamai insuportabil )i ocolit. #stel, de-a lungul istoriei,doar sin!ii )i asce!ii au ost capabili s reziste mancrii,dar aceasta era deseori o victorie temporar )i par!ial. P-am spus 7istorului acest lucru.

9Este nevoie de mult pregtire )i de o nou educa!ie”, a spus El. 9Oumanitate zoologic, inc inspimantat de spectrulmor!ii )i convins de inevitabilitatea ei, nu are alt

op!iune decat s depind de mancare... nu ar puteasupravie!ui ar o (ran abundent. <rana interioar esteo consecin! ireasc a unui mod dierit de a gandi )i arespira, trecerea de la omul contradictoriu, guvernat deemo!ii negative, la cel vertical.”

95i ce se intampl cu economia2” am intrebat eu. 9um putemcompensa pierderea unei pr!i atat de importante dinactivitatea noastr2”

9eea ce tu nume)ti economie nu este de apt nimic altceva decatsupravie!uire, c(iar )i in !rile cele mai bogate. Oricum,costurile sale sunt inacceptabile... O societate carerecunoa)te puterea creatoare a gandului )i capacitatea luide a (rni, va urniza mruri )i servicii de o calitate mai

bun, atat pentru un singur individ, cat )i pentru intreagaomenire”, a rostit El, proetic. 9O societate u)oar )ile$ibil, care viseaz, se va dedica educa!iei iecruiindivid )i imbunt!irii tuturor celulelor lui.”

4i-am imaginat o armat de emei )i brba!i devota!i reeducriiumanit!ii, care a uitat de originea )i scopul su.

9O revolu!ie ca aceasta nu poate i condus de mul!ime”, a sus!inut 7istorul. 9Umanitatea trebuie educat pe bazindividual, om cu om, celul cu celul, s se desc(idunei noi viziuni.... pentru ca ea s se revolte impotriva



propriului destin )i s lupte impotriva rdcinii reale atuturor relelor1 credin!a c lumea e$terioar ne poate(rni )i c ceva din aar ne poate vindeca .”

#ceste supersti!ii se intrupeaz in industriile alimentare )i

armaceutice. Deoarece a uitat -ocul% omul s*atransformat in ultima veriga a unui ciclu infernalde producie.

a intr-o poveste sinistra sau un ilm de groaza, oamenii, sub vra0acare inc mai trebuie e$orcizat, sunt or!a!i s-)i petreac

0umtate din vie!ile lor mancand )i cealalt 0umtatetratandu-se )i luand medicamente. arcina suprem aomenirii este s transceand prin arta de a visa. *e aceeaiin!ele umane trebuie s reduc aproape de totnecesitatea )i nevoia de a se (rni.

9Este un proces care se intampl din interior spre e$terior. 6umai onou educa!ie va compensa o asemenea enormnein!elegere...”

3n viziunea 7istorului, odat cu disiparea gradual a mancrii, boala, btrane!ea )i moartea ar disprea )i ele.

9 nu te temi s rspande)ti aceste c u n o ) tin !e m-a incura0at El

cand a observat ezitarea mea in timp ce notam revela!iile+ui nonconormiste in carne!el. 9?recerea se va acegradual )i are de0a loc, in !rile cele mai bogate. Omenirea

va manca din ce in ce mai pu!in, atata vreme cat emeile )i brba!ii nu vor descoperi c inoat intr-o mare plin deplancton, c sunt incon0ura!i de o cantitate inepuizabilde mancare care le apar!ine )i este suicient pentruiecare, ar s trudeasc sau s lupte pentru ea.”

9Este posibil ca un om s triasc ar mancare2”

96u spun s triasc ar mancare, ci s o inlocuiasc. #tunci candomul va reu)i s-)i inverseze viziunea, cand i)i va rsturnatot ce a crezut pan acum, ca intoarcerea unei noi ile,atunci o umanitate mult mai evoluat va inlocui mancareacu un substitut mai inteligent. *e indat ce se va eliberade aceast nevoie, de aceast dependen! de mancare,

omul poate alege s mnance sau nu, actul (rniriidevenind op!ional.”

uvintele 7istorului m-au dus cu gandul la zeit!ile lui <omer, careuneori alegeau s se in0oseasc )i s coboare din Olimp,

pentru a deveni animale sau muritori )i a incerca plcerile)i suprrile omului.

4i-am amintit c atunci cand m-am indrgostit de +uisella )iparumul tinere!ii ei mi se iniltra in iecare molecul a

vie!ii, triam zile intregi ar a sim!i nevoia s mnanc, l-am vorbit 7istorului despre ingri0orarea carag(ioas amamei mele, armela, in a!a reuzului meu de a mancaelurile preerate, c(iar )i cand era vorba de struoli, mici

buc!ele de paste pr0ite, inecate in miere, un el demancare tradi!ional de rciun )i pastiera, plcintatradi!ional de a)ti, umplut cu ricotta, grau )i muguride portocali. *e)i ambele cereau o lung preparare, nulipseau niciodat de pe mesele noastre srbtore)ti.

9ui in loc o alimenta!ie mai subtil )i interioar in locul celei demuritor”, mi-a spus El. 95i acest lucru va i posibil pentruto!i oamenii, in momentul in care ei nu vor mai i condu)ide atrac!iile lumii, ci de propria lor voin!, /iin! )i depropria voin!... de vis.”

9*ar anorecticii2”

9#norecticii nu sunt oameni bolnavi, ci premergtorii unei omenirimult mai trainice )i mai avansate. Ei sunt adevra!ii rebeliai industriei mor!ii.”

9*ar cei care mor de anore$ie2”

9Oamenii nu mor de anore$ie, ei sunt doar victimele unor practici

medicale primitive )i ale unui mediu amilial care nu estepregtit s-i recunoasc drept precursorii omului nou.”

*e data aceasta, ca )i in multe altele, 7istorul mi-a vorbit despretineri1 strigtul lor de a0utor, tentativele lor zadarnice )idisperate de a vesti noua direc!ie, noul e$od umanit!iidesuete )i eti)iste a adul!ilor.



9?u, las deoparte nravurile rele”, a spus El. 9/ii cumptat”

9*ar !ine minte”, m-a avertizat, 9pan nu e)ti pregtit pentru oasemenea ac!iune, s nu cumva s indrzne)ti s poste)tisau s stai treaz noaptea. Eu voi i acela care-!i va spune

cand vei putea s renun!i la o gur de mancare sau la unminut de somn... i!i va lua ani buni de munc...”

*e apt, in tot timpul petrecut cu 7istorul, nu usese nevoie spostesc sau s recurg la abstinen! )i nici El numen!ionase vreodat nevoia vreunei re!ineri. *impotriv,l-am vzut mereu incon0urat de prosperitate )i abunden!.*obandirea cumptrii usese pentru mine un proces lent)i o consecin! ireasc a prezen!ei +ui. in ciuda aptuluic eram de acord cu ilosoia +ui, mi-a luat ani de zile )ieorturi mari pentru a in!elege c mancarea, in viziunea

7istorului, era doar un simbol, cea mai evident e$presiea dependen!ei omului de lume.

96u mancarea otrve)te omul, ci dependen!a lui de ea, credin!a lui ceste esen!ial pentru el. in!ii )i asce!ii au ratat )i eiscopul real al disciplinei cumptrii, nu este vorba despreinlturarea mancrii, ci de dep)irea nevoii de a manca.”

+a inalul discu!iei aveam unele rezerve cu privire la aptul c

(rnirea interioar poate i )i ea o orm de dependen!.

9 depinzi de sinele tu, de tine insu!i, nu este dependen!”, acontinuat El. ,#sta inseamn s te conduci singur.

*up prerea 7istorului, numai aceia care nu au pus sub semnulintrebrii ideea inevitabilit!ii mor!ii sunt capabili s-)iascund autosabotarea indrtul regimurilor deperec!ionare, diete, posturi )i e$erci!ii drastice de totelul. in spatele perdelei de cea!a a disciplinelor spirituale

)i religioase legate de mancare )i somn, omul i)i ascundeadesea autodistrugerea, dorin!a de a se e$termina pe sine.

97ei descoperi c templele )tiin!iice, organiza!iile umanitare,laboratoarele armaceutice, industria alimentar, secteleascetice, saloanele de inrumuse!are, )colile de moravuri)i te(nici ale vanzrii slu0esc in mod incon)tient moartea,



(rnesc )i sunt (rnite de economia dezastrelor, iarmesa0ul lor de bunstare, ericire )i trinicie ascundeincon)tient o idelitate ne)tirbit a! de moarte )i a! decea mai intens )i devotat activitate din subordinea ei.”

96u este posibil ca toate aceste institu!ii s ie sincer dedicateomenirii2 Oare nu e$ist nicio iin! uman capabil sstarneasc o revolt impotriva oricrei orme dedependen!2”, am intrebat ingri0orat. Eram asemeneaunei creaturi e$ilate din mediul ei natural )i e$puseostilit!ii unui !inut neospitalier )i necunoscut.

9*ar ce-mi po!i spune despre acei mantuitori, eroi )i sin!i dintimpuri imemoriale2”

#ceste institu!ii, aceste iin!e umane se al in slu0ba omenirii, dar eleslu0esc omenirea a)a cum este ea acum”, mi-a rspuns

7istorul. 9intr-o societate mult mai avansat, ele ar iconsiderate proscrise, din cauza altruismului lordenaturat )i a alsei ilantropii, care continu s deana)tere la srcie )i boal.(ă vindeci lumea inseamnă sa te vindeci pe tineinsui... "iziunea ta asupra lumii creează lumea...

-ar putea s-!i sune absurd, complet ilogic, dar lumea este de apt

a)a cum o visezi. ?u o pangre)ti. ?u e)ti singurul vinovatde conlictele, dezastrele, oametea )i criminalitatea care orv)esc.

*e indat ce tu redevii o /iin! intreag, lumea se va vindeca pe vecie.

+umea e a)a cum o visezi

*e aici incolo, 7istorul m-a invitat s iau aminte la principiile )ipracticile, precum )i la activit!ile )i te(nicile, aparent

eterogene )i diversiicate care, luate ca un intreg, ormauo disciplin desvar)it, un sistem. #semenea conturuluiunui continent necunoscut, am vzut cum se inl!adesenul unei cosmogonii ascinante )i unice. #m petrecutzile intregi de studiu asiduu in biblioteca impresionantdin 4as #ngGada, unde am gsit )i am consultat cr!inepre!uite, care pstrau c(eia de in!elegere a 95colii



tamplele. 6u puteam s accept o astel de viziune bizara,dar nici s o reuz )i, drept urmare, am eludat ceea ce imispunea 7istorul, cu autoritate. Candurile mele secltinau pe marginea unei prpstii.

93ntre vis şi realitate nu e$ist nici distan!, nici sciziune.*e asemenea, nu e$ist distan! nici intre a fi şi a avea sau intre a crede şi a vedea), a spus 7istorul.9Orice viseaz omul, se adevere)te imediat.*ureaz doar oarte pu!in inainte s se materializeze....”

7is \ ?imp ]Realitate

97isul se maniest in timp dar, din cauza percep!iei noastre limitate,avem nevoie de timp pentru a-l vedea.

?impul, pentru om, este ca o pulbere magic1 dezvluieceea ce in mod normal este ascuns oc(ilor lui.

7isul este cel mai real lucru care e$ist... in umbra iecreirealit!i se ascunde un vis, ar de care realitatea nu arputea s e$iste... )i in umbra visului se al trupul...elulele noastre, organele noastre... viseaz”, aconcluzionat 7istorul.

9*ac e posibil ca trupul nostru s viseze )i s creeze lumea, de ce nupot sc(imba niciun singur atom in direc!ia care mi-ar

plcea2”, am intrebat, dand rau liber rustrrilor mele )idispozi!iei ire)ti de a-i invinov!i pe al!ii. rivirea +ui azburat dincolo de palpairile candelabrelor masive deargint, dincolo de zidurile vec(i de secole din 4as

#nglada. entru mai mult vreme, a rmas cuundat ingandurile +ui, cu brbia spri0init in palma mainii stangi,apoi a spus1

9Orice vezi sau atingi a ost visat de tine *e)i ai uitat asta... +umeaeste a)a cum o visezi... )i c(iar ceea ce apare ca iindnegativ )i distructiv este a)a deoarece tu po!i visa doar olume scindat. O lume i$, obiectiv nu e$ist, esteaceea)i pentru to!i... and incepi s armonizezi opozi!iadinuntrul tu, lumea !i se va prea complet dierit.”

95i cum putem sc(imba lucrurile care sunt eronate2”



9*ac nu-!i place via!a ta, sc(imb-!i visul Este imposibil sescaladezi ritualurile repetitive )i recurente ar s-!isc(imbi visul.

?rebuie s-!i abandonezi elul distructiv de a visa.

?rebuie s visezi un vis nou, trebuie s inve!i un el nou de a visa,unde intenia conduce, unde puterea iubirii creeaz,unde puterea credin!ei invinge. /ii mai sincer )i maionest cu tine insu!i )i vei realiza c in spatele credin!elortale alse c dore)ti s-!i sc(imbi via!a este un plan secretdea o continua e$act in acela)i el.

+umea este a)a cum este, deoarece tu e)ti a)a cum e)ti.”

*ac nu duci un rzboi interior, nu vei duce nici în aar9+umea este materializarea visului.

Candurile tale creeaz realitatea ta personal”

7istorul vorbea cu mine in timp ce cea o serie de e$erci!ii pe care leintrerupea din cand in cand )i apoi trecea la alte aparate,mai soisticate, din sala de gimnastic. #ceast incperese ala in varul unui turn. rin erestrele de sticl, )iruride copaci )i campii se intindeau peste !inutul vast din 4as

#nglada, atata cat puteai cuprinde cu oc(ii. 7erdelemucegit de secole al dealurilor )i viilor indeprtate, carene incon0urau din toate pr!ile, ptrundea in timpul )ispa!iul camerei )i contrasta cu interiorul slii, al creiec(ipament de o!el, solid )i tcut, )i ale crei greut!iaveau o strlucire metalic. +uminatorul acoperi)ului lat,relecta un cer albastru strbtut de raze de lumin )i noripuo)i, ca intr-o resc italian.

9#)adar... to!i oamenii viseaz )i creeaz lumea.”9E$act ropria lor lume .”

95i poluarea pmantului2....conlictePe )i inrac!iunile2”

95i ele apar!in realit!ii tale personale... +umea este la el desntoas sau de bolnav ca )i tine 6umai tu o po!i



9*ac omul inva! s-)i controleze propriul corp, atunci poate sstpaneasc intreg universul”, a spus El. 3n acel moment)i-a ridicat oc(ii )i m-a privit insistent, ar s clipeasc,mai mult timp. Candurile mele se )tergeau, unul cateunul, cu o vitez uimitoare, pan cand mintea mea armas complet goal.

93!i aduci aminte de aliornia... de acel prieten al tu, din an/rancisco m-a intrebat El, continuand s m i$eze.

6u trebuia s aud nimic altceva. 5tiam perect la cine se reerea. Erasurprinztor cat de repede mi-a revenit acel nume,orrado, ar cea mai mic ezitare.

/usesem prieteni buni, pe vremea cand locuiam in an /rancisco. Era

un muzician renumit )i oarte tanr cand s-a indrgostitnebune)te de o dansatoare din buric )i s-a cstorit cu ea.6u-mi mai aduceam aminte nimic altceva despreprietenul meu care putea i conectat la ceea ce imi spunea

7istorul1 iecare om este inventatorul propriei lumi,creatorul absolut al iecrui eveniment care are loc in

via!a lui.

#poi, conturul unui episod indeprtat a devenit din ce in ce mai vizibil )i o poveste ciudat s-a iniripat printre amintirile

din acei ani. orrado avusese intotdeauna o slbiciunepentru oamenii de culoare. El obi)nuia s imite modul incare ei vorbesc )i se comport, precum )i mersul lorlegnat 7enera muzica lor, o considera superioarcelorlalte )i adora toat cultura lor. /recventa localurilelor )i c(iar se ducea la bisericile lor. *e cate ori intalneape strad o persoan de culoare, nu pierdea ocazia s-iarate cat de apropiat se sim!ea de rasa lor, printr-o clipiredin oc(i, salut sau o remarc plin de umor. 5i-a tarat )i

so!ia in aceast manie ciudat, a)a c aveau prieteni deculoare, cupluri cu care ie)eau )i socializau.

3ntr-o noapte, tn an /rancisco, el )i so!ia lui mergeau spre cas, cando band de negri i-a atacat )i i-a btut cu bestialitate, arniciun motiv )i ar s-i 0euiasc. /useser atat de ru

btu!i, incat au trebuit s stea cateva zile in spital. 4i-P



7istorul a e$tras )i alte aspecte importante din via!a lui orrado,care prezentau cateva episoade ca maniestri dierite aleaceleia)i boli1 ipocrizia )i minciuna de ine. (iar )imaria0ul lui pripit usese determinat nu de un sentimenta! de acea emeie, ci mai mult de dorin!a lui de a rmanein tatele Unite )i a deveni cet!ean american.

-a oprit. #poi a sc(imbat greut!ile la unul dintre aparate )i aalternat programul cu un sistem computerizat, pentru aace mai multe e$erci!ii. Eram uimit. Eram sigur c nu-ipomenisem nimic despre prietenul meu. 4 intrebamcum de )tia asemenea lucruri din via!a prietenului meu,pe care nu-l mai vzusem )i de la care nu mai primisem

ve)ti de ani de zile. intre timp 7istorul a incetat s mai

ac e$erci!ii.9#ici” a spus El, potrivindu-)i cureaua la ;imono cu mandrie )i

gra!ie, ca intr-un ritual rzboinic. 9#cest lucru care seascunde in aldurile /iin!ei aceste minciuni ce invluie )iascund egoismul, pre0udiciul, de)ertciunea )i ura rasial,intre)te acel eveniment )i este cauza real a tuturoratrocit!ilor din lume.” ?onul +ui se apropia de acela alunui savant care anun! descoperirea unui virus pe care ilurmrise pan la captul e$isten!ei.

9uerin!a, srcia )i toate grozviile... sunt visate, dorite in tain )iprote0ate incon)tient... Ele sunt umbrele )i mon)trii,mri!i de un pantogra, care sunt ancora!i in intunericul/iin!ei.”

93n prezent, dac iin!ele umane in!eleg lec!ia, atunci evident c ele vor i mai sincere )i mai libere”, a conc(is 7istorul. 9utimpul, ele i)i vor recunoa)te minciuna... )i, intr-o bun zi,

vor i capabile s o vindece.”

4i-am amintit cantecul de 0ale pe care omenirea il redoneazneincetat, ruga de nenoroc pe care 7istorul m-adeterminat s o ascult )i s o recunosc in mine. in cele dinurm, am in!eles importan!a vital pe care El o acordaautoanalizei, aptului de a i vigilent )i neindurtor deatent la propriile stri )i in special autoobservrii, care,



asemeni unei raze de lumin, impiedic oricemonstruozitate s se ascund in iin!.

Autoobservarea inseamnă autocorectare.

4i-am reamintit aorismul +ui1 9trile )i realitatea sunt unul )iacela)i lucru... ugetarea e *estin... +umea este astel,deoarece tu e)ti astel... “)i, printre cele maisurprinztoare1 9via!a este ca o lam de gum demestecat, se modeleaz dup orma din!ilor ti.”5i am observat irul de aur care le lega1 toate erau e$presiidierite ale aceluia)i mesa0. Un mesa0 care inglobeaztoate inv!turile lui )i in acela)i timp a0unge in punctulinal pan la care inteligen!a uman indrznise s mearg.intr-o clip de luciditate, adevrul, puternic )i orbitor, mi-a rsrit in minte, ca vestirea unui zeu pantocrator1lumea este oglinda iinei!

Un laser a despicat straturile sedimentare ale panoramei lumii... #m9vzut” c iecare molecul este perect conectat la tot )iacel 9tot” este o entitate subiectiv )i personal.

9?u e)ti singurul obstacol care impiedic lumea s se sc(imbe.c(imb te pe tine insu!i )i vei vedea c lumea se sc(imbsub oc(ii ti /iecare atom pur, liber )i nemuritor se va

intrupa in lume )i o va elibera de orice ru.”

#m in!eles din punct de vedere )tiin!iic, ar inlorituri metaizicesau morale, importan!a autocunoa)terii )i truda neobositde a eleva propria /iin!,

9/iecare cltorie pe care omul o ace, indierent c este istoric saumitic, iecare e$od pe care il intreprinde, ie el real sauimaginar, toate duc ctre un singur !el1 autocunoa)terea Autocunoaşterea te transformă in stăpanul tău şi

al lumii.)

elul /n care g6ndeşti este destinul tău

9*ac omul ar putea recunoa)te or!a creatoare a propriei gandiri)i s-ar putea drui rumuse!ii )i armoniei cu acela)i



devotament cu care se dedic srciei )i suerin!ei,atunci lumea ar i un paradis terestru.”

im!eam cum pulseaz ve)nicia in acele cuvinte. *e indat ce timpuleste e$tras din ecua!ia strilor )i evenimentelor, apare o

nou iin! uman, inzestrat cu voin! )i stpan a vie!iiei, deoarece i)i stpane)te gandurile )i emo!iile.

9*ac gandurile unui om sunt cele care creeaz universul su,realitatea sa personal, cum le poate el sc(imba2”

9o!i doar s imbunt!e)ti sau s controlezi calitatea gandurilor tale,dac )tii cum s ridici calitatea /iin!ei tale. entru a aceasta, va i nevoie s munce)ti )i s inve!i intr-o 5coalspecial )i s aplici te(nicile )i ideile sale asupra ta.

Omul, a)a cum este, nu o poate ace pan cand nu-)irecunoa)te )i inrunt violen!a interioar, prin marieorturi. Omul nu poate ace nimic mai mult, pan nuin!elege c relele planetare )i mizeria individual nu suntaltceva decat rezultatele dramatice ale strilor saledistructive )i ale atitudinilor negative.

#tata timp cat credin!ele omului sunt guvernate de circumstan!ee$terioare, al nu va i niciodat in stare s vad de unde

vine toat violen!a lumii.

+umea este oglinda ta. ?ot ce vine din lumea e$terioar respir curespira!ia ta i este tot atat de viu, pe cat e)ti tu.

6u e$ist nimic in univers care s nu ie tu.

Candirea este *estin

unetul acestor cuvinte, slbatice )i nea)teptate, rsunau inuntrul8meu ca un strigtB erau mai puternice decat imnul a o sut

de revolu!ii, 6icio sc(imbare social, economic saupolitic, nici o revolu!ie sau rzboi nu pruse vreodat lael de mrea! ca transcenderea acelei linii sub!iri, pragulspre umanizare, care se desc(idea in a!a mea. Urmreamcu propriii mei oc(i e$odul unei specii, in evolu!ia ei de lastadiul primitiv al con)tiin!ei, la antropoidul inzestrat cu opsi(ologie real, eliberat de conlicte, indoial sau team.



9E$ist un basm pe care oricine il stie drept 9/rumoasa adormita”, aairmat.

Eram surprins de acea sc(imbare brusc de subiect )i, in pauza care aurmat, aten!ia mea a crescut pan la durere. #poi, in

)oapt, El mi-a spusB

9?otu)i, titlul lui adevrat este /rumoasa din pdurea adormit”.

3ntr-o bun zi, El imi va incredin!a o misiune a crei moral erazvorat in acest amnunt neinsemnat.

durea adormit reprezint lumea, a)a cum ne este descris,mistuit de srcie )i conlicte, invluit intr-un somn(ipnotic, iar rumoasa este trezirea voin!ei, trezirea

/iin!ei, visul. 5coala pe care in curand o voi iniin!a vapermite unei genera!ii de tineri s rstoarne vec(ileparadigme )i s ptrund intr-o nou viziune a realit!ii.

9ingura cale prin care ii po!i a0uta pe ceilal!i este s te de)tep!i tuinsu!i din acel vis”, a spus 7istorul in acea sear. ?onul+ui era neobi)nuit de calm, cuvintele +ui erau moi, cani)te curmale lsate la soare. #m gustat dulcea!a lor depdure cu toat iin!a mea.

?impul petrecut cu El, nesperat de lung, se apropia de sar)it. Ultimapalpaire a unuia dintre candelabre tremura. alasplendid din 4as#nglada, cu mobila ei rainat, cu operede art )i obiecte de argint strlucitor, se aunda inintuneric. u 7istorul m sim!isem, timp de cateva zile,de parc usesem singura verig slab dintre lumeadesvar)irii )i omul comun. in acea clip, in tcere, ilurmream. # stat nemi)cat o vreme. Oc(ii ii erau pe

0umtate desc(i)i )i trupul ii era intins.

and a inceput s vorbeasc, cuvintele +ui m invadau cu armeculunei viziuni premonitorii.

9...incetul cu incetul, omenirea i)i sc(imb pielea... intr-o zi, va incetas mai orbecie, va renun!a s venereze mancarea,medicamentele, se$ul, somnul, munca... 7aloareacumptrii va cre)te in con)tiin!, pan cand va intregi

/iin!a )i va vesti sar)itul srciei, grozviilor )iconlictelor. 7a dura ceva timp... deoarece umanitateaeste timp. *e acum cerceteaz-te, observ-te )i cunoa)te-te pe tine insup8l 5i astel vei ace parte din marelespectacol al lumii1 propria ta integritate”

*e indat ce il prsisem pe 7istor, nimic nu m mai re!inea inDarcelona. in acea noapte am luat primul avion inapoispre 6e: Ior;. e durata cltoriei am rememorat tot cealasem de la El in acele zile minunate, în corpul meu mai

vibra inc o senza!ie pe care nu o mai sim!isem niciodat,o stare de desvar)ire, ordine )i srbtoare, intregulunivers respira odat cu mine.

?otul era conectat la intreg )i nimic nu rmsese separat.

#3?O+U+ 37

+egea adversarului

ler<area

9?rupul nu poate minti8... trupul tu arat de0a precum acela al unui btran...”

uvintele 7istorului imi rsunau inc in minte )i imi trezeau din noudurerea primului impact.

96u am nevoie de mo)negi in prea0m...”

#cele cuvinte crude spaser un )an! in crusta solid a aprrilormele )i apoi mi se strecuraser in !esuturi. #m sim!it cumor!a lor e$ploziv m sc(imb )i imi indeprteazconvingerile )i atitudinile. 4ai cu seam lucrurile pe careEl mi le dezvluise la inalul intalnirii noastre, mstrpunseser ca ni)te lnci1

9Organele sunt create pentru a visa... ?rupul creeaz lumea... (iar )icei care-)i polueaz trupul creeaz prin elB doar c eicreeaz o lume poluat... +umea este relectarea taB eaeste tot atat de bolnav, pe cat e)ti )i tu. ?otul esteconectat, nimic nu este separat.”



7istorul m-a inv!at c destinul iin!ei umane )i a tot ce ea de!ineeste strans legat de sntatea corpului ei. e viitor,urmrind aceste revela!ii, a) dori s ac cercetri indomeniile economiei )i aacerilor, pentru a ala dac )idestinul inanciar al iin!ei umane depinde de bunstareaei izic, de desvar)irea ei trupeasc. 4arile companii,averile inanciare )i imperiile industriale, ca )i na!iunile,civiliza!ii intregi se dezvolt )i prosper sau, dimpotriv,se imbolnvesc )i mor impreun cu ondatorul )iconductorul lor.

9O piramid organiza!ional se spri0in pe respira!ia conductoruluiei. Un ir aurit leag imaginea lui )i destinul su personalde organiza!ia sa )i de adep!ii ei. tatura 3ui corporal

concord cu identitatea ei economic, cum se intampla pe vremea vec(ilor regi. Regele este pmantul, iar pmantuleste regele.8

6u mai puteam s eludez un asemenea mesa0 semniicativ )i direct,prin urmare, am decis s m indrept in direc!ia artat de

7istor )i s lupt impotriva propriei mele decderi izice.

3mediat am descirat secretul pregtirii corpului meu, de la diet )irespira!ie, la se$ )i somn, dup saturile pe care leprimisem la ultima noastr intalnire din 4as #nglada.

#m cercetat toate op!iunile pe care le aveam la dispozi!ie)i am urmat un regim care mi-a sc(imbat via!a complet,in sc(imb diicult!ile au devenit insuportabile. implaidee de a renun!a la obiceiurile mele, de a ace eort izic )iorice alte sacriicii era suicient pentru a sim!i cum cre)teinuntrul meu o rezisten! de o or! nemaiintalnit panatunci, pan se transorm intr-un sentiment de repulsie.

3deea de a lua acele msuri drastice a cut ca strile mele interioare

s devin contradictorii, alungandu-se )i urmrindu-seunele pe altele, ca ni)te randunici. #ten!ia pe care amacordat-o reac!iilor mele, urmrindu-le ca pe un ecran deradar, a conturat un peisa0 luntric auster1 mun!i airigidit!ii, pante abrupte ale indoielii, prpastianemrginit a timpului, de)erturile solitudinii )iincompre(ensibilit!ii mele.



$umai atunci cand m-am cercetat )i observat pe mine insumi amgsit partea conlictual din mine, pe care o rnea ideeade sc(imbare. (iar acolo, in locul in care am sim!itnodul, am implantat sabia voin!ei. *in acea zi, oincle)tare... o provocare atal, un rzboi sant, a inceputintre mine )i sinele meu )i a continuat ani de zile. #ceaiarn a ost printre cele mai aspre din istoriameteorologic a 6e: Ior;-ului. Ora)ul era acoperit cu optur groas de zpad, spulberat de vanturi polare,care o duceau spre metropol, transormand ora)ul, caprintr-o vra0, intr-un !inut arctic, unde zgarie-noriideveniser zmeie de zpad pentru ni)te copii gigantici.*iminea!a devreme, inainte de a-mi aduna cura0ul s ies,aceam un mic oriiciu in transperantele vene!iene )i m

uitam cum e vremea. 4 numram printre cei noroco)i.*e la eta0ul al 5aisprezecelea, cu vedere spre East River )iora), puteam distinge cu u)urin! care erau condi!iilemeteorologice. 4a0oritatea ne:@or;ezilor trebuiau sdesc(id televizorul, ca pe un el de ereastr electronic,dac voiau s iscodeasc )i s (otrasc cu ce anume s seimbrace.

4an(attanul usese inc(is intr-un glob de cristal de cateva sptmani)i semna cu un alb univers gotic gra!ie siluetei

turnule!elor )i turlelor invluite de zpad. +a vedereaacelui peisa0, toate inten!iile mele slbeau, n iecarediminea! trebuia s trec printr-o btlie crancen. andsuna ceasul, ideea de a ace o cltorie in acele !inuturipolare aprindea o incle)tare epopeic intre mine )i corpulmeu degradat )i lene), care nu )tia cum s se sc(imbe.

orpul meu, resemnat de ata!ia ani de abuz )i negli0en!, reuza oriceincercare de a reduce sau reteza propria degradare.inspimantat de perspectiva e$cursiei, el )i-a deconspirat

adevrata stare. 6umai azi, uitandu-m inapoi, am vzutcat de disperat era incercarea mea, la el de imposibil caincercarea baronului 4unc((ausen care, pentru a seridica din mla)tin, se trgea de peruc. *oar sunetul

vocii 7istorului )i amintirea cuvintelor +ui imi maisus!ineau ambi!ia )i imi ddeau cura0.



*aca dorim s inaintm mcar un milimetru spre integritate, trebuies ne rstumm viziunea asupra lumii cu susul in 0os.

E nevoie de un eort supraomenesc.

*ar nu e$ist binecuvantare mai mare. #cel milimetru, cucerit din Eternitatea /iin!ei tale, poate ing(i!i

oceane ale lumii evenimentelor.

rogramul pe care mi-l stabilisem, care includea alergarea unei turein 0urul insulei, imi ddea suicient timp s m pregtesc)i s sc(imb cateva cuvinte cu Ciorgia )i +uca la miculde0un, inainte ca ei s plece la )coal, ins eram mereutentat s lenevesc in pat )i s o las pe Ciuseppona s aib

gri0 de copii.*e multe ori m-am intrebat de unde izvora vocea aceea care incerca,

in iecare diminea!, s m conving s nu alerg. indeinitiv, imi spunea ea, pe o asemenea vreme cine te-arinvinov!i dac te-ai intoarce in pat2 e conteaz dac nualergi intr-o singur zi2 5i continua tot a)a. ualte ocazii, dac m duceam la culcare prea tarziu sautrebuia s plec cu avionul diminea!a devreme, acestemodiicri de program deveneau prete$tele zilei pentru a

evita eortul. #stel, iecare circumstan! incerca s-)iiniltreze a)c(iile in motivarea mea sau s devin o scuzplauzibil pentru a ceda )i abandona disciplina pe caremi-o impusesem. 3ndierent de originea ei, acea voceinterioar m e$aspera.

7oiam s suoc acea prezen! care m a)tepta la cotitur, intotdeaunagata s-mi saboteze planurile. in orice caz, a0unsesem laparo$ism. *ac imi respectam disciplina de a alerga, dacluptam cu rezisten!a mea )i imi sidam obiceiurile, atunci

se inl!a cea mai obscur )i ne)tiut parte din /iin!a mea.

9=ine minte... 6imic nu este e$terior... ?u e)ti singurul obstacol incalea evolu!iei tale”, imi spusese 7istorul, denenumrate ori.



96u e$ista diicult!i sau limite ale cror origini s nu le descoperi intine insu!i.”

*ar mi-au trebuit ani de zile pentru a 9in!elege” aceste cuvinte,pentru a le considera luidul vital al corpului meu. #

trebuit s cobor, s cad )i s m ridic de mii de ori... smor )i s renasc, inainte de a recunoa)te c singuruladversar se al inuntru, inainte de a inv!a s

binecuvantez iecare provocare ce-mi ie)ea in cale.

entru a-)i 0ustiica destinul muritor )i via!a inestat cu evenimentedezastruoase, omul incearc s se conving c e$ist or!ecare lucreaz din aara sa, pentru a-i pune piedici )i credec acestea sunt responsabile pentru tot ce i se intamplru.

El se lamenteaz, se 0ustiic )i acuz evenimentele, circumstan!elee$terne, ar s bnuiasc aptul c lumea este relectarealui, r s-)i dea seama c, pentru a sc(imba relectareadin oglind, el trebuie mai intai s se sc(imbe pe sine.

6iciun a0utor nu vine din aar.

?u singur trebuie s provoci propria revolt

# crei reu)it depinde doar pe tine.*ac ar i posibil s se cuprind toate inv!turile 7istorului intr-o

metod, s se contureze o doctrin sau un nou sistemilosoic, cele la care 7istorul se reer ca la ni)teincursiuni in comportamentul mecanic ar trebui s ocupeun capitol aparte.

3n opinia 7istorului, o incursiune in comportamentul mecanic este oambuscad creat de noi in)ine, prin repetitivitate, este o

autoamgire, un truc care vine s conirme credin!elenoastre, in spatele crora se ascund tiparele mentale vec(i)i pietriicate.

Odat cu trecerea timpului, in evolu!ia uceniciei mele, mi-am datseama c avanta-ul de a alerga nu consta in e$erci!iulizic sau in eortul cerut, ci c(iar in natura lui, asemntor



unei cltorii ini!iatice sau stratageme menite s tulburetiparele mecanice, repetitive )i apatice.

#lergarea m a0uta s opresc, ie )i pre! de cateva clipe, lu$ulintunecat al gandurilor meleB ea contraria )i sprgea acea

panoram mesc(in )i mo(orat a lumii, pe care oameniio numesc realitate.

#lergarea inclca acea rutin de carcer. rin eortul izic, o adiere delibertate ptrundea in carcera timpului )i imi slbeactu)ele. a un ocean, gata s inunde iecare scobitur,ar s lase niciun spa!iu gol, lumea starnea )i alinia oarmat de evenimente gata s suoce acele mici isuri ceconstituiau du)manul ei de moarte1 un el de transgresareintolerabil a legii naturale a planetei. *oar amintirea

7istorului, con)tientizarea prezen!ei +ui m sus!ineau )im incrcau cu o energie bogat.

e acea vreme eram a0utat, dac nu de voin!, atunci de o supradozde incp!anare. 4 obligam s cred in necesitateaabsolut a acelui eort, a)a incat, ar o e$plica!ie logic,mi-am a)ezat alergarea de diminea! inaintea oricrei altepriorit!i, ca )i cum via!a mea depindea de ea. 7istorulnumea 9prima intre primele” aptitudinea de a stabilipriorit!i, de a men!ine direc!ia, amintindu-ne mereu ceprimeaz. #cum )tiu c acel ceas al dimine!ii, inten!ionatscos din rutina mea zilnic, era un ceas al puterii, un locde unde puteam s inal! lumea )i s o sc(imb.

/iin!a uman care !inte)te sus )i se dedic impecabil procesului sude evolu!ie poate strmuta mun!ii din loc, poate gsisolu!ii la situa!ii aparent ar ie)ire )i poate da adversit!ii

valen!e superioare.

ortarii din 4ain treet

and dau timpul inapoi spre acea perioad, m vd trecand din nou,incoto)mnit )i inoolit ca Dibendum, mascota 4ic(elirr,prin a!a cmru!ei portarului-)e din cldirea undelocuiam, in Roosevelt lsland. >ambetele precute aleportarilor, luminate de relectarea vie a monitoarelor,



mi)carea capetelor lor in semn de salut erau primelereac!ii ale lumii la indrznea! mea ac!iune matinal.

6umai in acest moment sunt capabil s con)tientizez c atitudinea lornu era nimic altceva decat o relectare a rezisten!ei )i a

neputin!ei mele de a in!elege la acea vreme. rintreinv!turile 7istorului, una singur imi asediaseconvingerile )i zdrobise meterezele certitudinilor mele ca)i sub loviturile unui berbec redutabil.

+umea este astel, deoarece tu e)ti astel.

+umea constituie o imagine e$act a strilor tale. #cei portari mrelectau pe mine in spatele zambetelor lor ironice, inspatele scepticismului lui 0ennier, a comentariilor

colegilor )i reac!iilor tuturor acelora care )tiau despree$erci!iul meu matinal, se a)temea propria measlbiciune. in spatele tuturor atitudinilor, lipsa mea dedeterminare respira impreun cu indoielile )i minciunilepe care ceilal!i mi le trimiteau inapoi ca )i cum m-a) isc(imonosit la mine, in oglinda care relecta lumea.

(ă nu uii niciodată! Nimic nu se află in afara ta...

+umea pe care o vezi )i o atingi este doar o relectare.

+a impărtăşeşte respiraia ta... ea trăieşte atunci cand tueşti viu şi moare atunci cand tu mori.

/r inv!turile 7istorului, a) i continuat s cred c portarii eraugardieni publici, diavoli amra!i, care doar i)i ca)tigaue$isten!a. lecand )i intorcandu-m, m-a) i salutat cu eiin iecare zi, m-a) i relectat in ironia )i scepticismul lor,ar s-mi imaginez vreodat c ei nu erau gardieni )i nicioameni. Ei erau termina!ii nervoase, aparate e$trem de

receptive, organe senzoriale ale lumii.Omul nu se poate ascunde... +umea )tie ?e deconspir;

3dei ca acestea mi-au ptruns adanc in minte )i m-au sc(imbat, incursul anilor.

Poi să te inali sau să cobori in orice clipă! Depinde de tine.



/iecare din gandurile, atitudinile, cuvintele )i privirile tale, c(iar )icele mai ine contrac!ii musculare de pe c(ipul tu vestescuniversului cat de inalt este nivelul tu deresponsabilitate, cat de liber e)ti.

#cesta este lucrul care, intr-un mod e$traordinar, te plaseaz e$act pelocul tu, i!i decide destinul, statusul inanciar )i rolul inteatrul e$isten!ei...

4i-am imaginat un univers care )tia totul despre mine, o aparaturaalctuit din nenumra!i senzori, actualizat tn timp realde cea mai imperceptibil mi)care a iin!ei noastre, decalitatea gandurile )i de strile pe care le trim.

*ac am da aten!ie acestor indicii, ca )i cum am citi o proe!ie antic,

am )ti cine suntem, ce ni se permite s cunoa)tem, ceputem )i ce nu putem ace, ce putem de!ine )i la ce artrebui s renun!m. >i de zi, ar a uita niciodatintalnirea cu alergarea )i cu mine insumi, amintindu-rmi)i intrindu-mi mereu motiva!ia, m despovram de toatereziduurile adunate in via!.

Congul e$isten!ei mele trimitea mesa0e noi universului. Dtile luirspandeau vestea c inc un om a cutezat s se elibereze.incercarea lui indrznea! de a evada din ororile vie!ii

obi)nuite i)i urma cursul.

9idurile

rimele mele incercri de a alerga in 0urul insulei cereau un eorteroic. 4ai tarziu ins, dup ce cusem mai multantrenament, dep)irea oboselii a devenit un enomenconstant, pe care trebuia s-l stpanesc, mai ales inanumite momente. #m sesizat c diicultatea )i strduin!acerut nu cre)teau conorm unei progresii geometrice,

lineare, dup cum m a)teptasem, ci se ridicau )i coboraudup o mi)care curbilinie. +a iecare curs sim!eammomente de calm, in care niciun eort nu prea necesar,alternand cu momente de durere cumplit. in acele azecruciale, mi se prea ca in cale imi apar 9ziduri” reale,

bariere care puteau i dep)ite numai cu un eortsupraomenesc.



O parte esen!ial a uceniciei mele cu 7istorul m antrenase sindeplinesc sarcina unei autoobservri amnun!ite1 o

vigilen! constant asupra min!ii, gandurilor,sentimentelor, emo!iilor )i a tot ce prea s m atrag )is m resping.

*ac m autoobservam in acele momente in care nu mai aveamenergie, sesizam c azele critice erau intotdeauna urmatede ridicarea unui 9zid” psi(ologic, de o umbr care oculta/iin!a1 pesimismul )i neincrederea preluau controlul )i vocea Adversarului interior se acea iar)i auzit, cunoi argumente pentru a abandona activitatea.

6umai datorit alergrii am inv!at s scra)nesc din din!i )i scon)tientizez c in acele momente trebuia s merg maideparte, ca s-mi reca)tig starea de luiditate. *e indat cemi-am inranat tenta!ia de a m lsa dus de val, de arenun!a, noi rezervoare de energie s-au desc(is. 4i-ar iost imposibil sa m apropii de ele sau numai s alu c elee$ist, ar a m invinge pe mine )i a drama acele9ziduri” care, de iecare dat, preau insurmontabile.

u cat mai mult studiam mecanismul care le genera, cu atat alergareadevenea un instrument pre!ios, un model conceptual dee$plicare a lumii. in mi)carea mereu sc(imbtoare, amrecunoscut elementul esen!ial, principiul dinamic aliecrei realit!i izice. *e la nucleul atomului, pan lalimitele universului, totul se mi)c )i se risipe)te conormmi)crii ondulatorii pe care o descoperisem )i in corpulmeu. an )i via!a urmeaz mi)carea ar inceput )isar)it a valurilor.

#lergarea, care in anumite momente dezvluia 9zidurile”, )i eortule$traordinar depus pentru a le dep)i m-au cut

con)tient de e$isten!a unei paradigme recurente in via!.*e multe ori a ost suicient s !in raiele pu!in mai strans,inainte s pot dep)i limitele, s le inving )i s merg maideparte.

?otu)i, intotdeauna e$ista ceva care m convingea s cedez )i srenun!, inrangerea, despre care crezusem mereu c este



eectul evenimentelor e$terioare, s-a dovedit a i unproces intors pe dos, un mecanism care asculta ocomand interioar, o ac!iune de autosabotare.

O umbr se n)tea )i se risipea in /iin!, gsind apoi momentul

prielnic de a se intrupa )i a lua orma intalnirilor,circumstan!elor )i evenimentelor neavorabile. iicon)tient de acest mecanism, s ii atent la apari!ia acesteiumbre in interiorul /iin!ei, ca un preludiu al iecreiinrangeri, era cea mai bun cale de a o deini )i inltura,nu numai din alergarea mea, ci din intreaga meae$isten!.

#lergarea era o activitate solitar pentru mine. escru)ii care-mizburau deasupra capului sau un bac care urca pe EastRiver erau inso!itorii mei )i inaintau odat cu mine,prsindu-m apoi cu un luierat, ca salut. in timp cealergam, visam adesea. 3mi plcea s cred c, mai tarziusau mai devreme, voi intalni al!i alergtori, al!i nesbui!icare, ca )i mine, deciseser s evadeze dintr-o e$isten!mediocr. Odat, m-am alturat unui grup ormat dincinci brba!i )i dou emei. #m inceput s alergm cuentuziasm. Era o diminea! insorit )i silueta4an(attanului se proiecta erm pe cer. #lergam unul

lang altul, in 0urul insulei. 6u-i mai vzusem inainte, daram sim!it imediat o legtur cu ei )i aveam impresia c eiormeaz de0a un grup sudat.

Un brbat, in costum strlucitor, ca de mtase, cu teni)i negru cu alb,a incetinit pasul, pentru o vreme. Drusc, apoi, a accelerat.3ncapabili s mai !inem ritmul, am cedat to!i, unul cateunul. orpurile noastre, greoaie )i vlguite, i)i atinseserlimitele. e scurt, i-am pierdut urma. #cest incident mi-aartat, dureros de clar, cat de mult mai aveam inc de

cut iecare dintre noi. #m continuat s alergm in grup, pan am a0uns in parc, unde ne-am

a)ezat pe bnci ca s ne tragem suletul. 6u oarte departeera parcat o splendid ma)in de pompieri, care acumreprezint o atrac!ie pentru pu!inii copii care locuiesc peinsul. oarta acelui ve(icul, un simbol al aptelor eroice



trecute, prea a i un monument 0enant al declinului izic)i neputin!ei intregii civiliza!ii.

4i-am promis tacit s-mi sporesc eorturile, astel incat s dep)escstarea actual a corpului meu. 6imeni nu vorbea. 6u era

necesar. in tcere, puriica!i de strdania noastr, ne-amimprt)it din soarele palid ca dintr-o lipie nedospit )ine-am bucurat de complicitatea special a solidarit!iinoastre improvizate. #poi, cateva secunde mai tarziu,unul dintre noi ne-a prsit, cu o incuviin!are din cap, )i apornit spre un du) ierbinte )i spre treburile cotidiene aleunui ne:@or;ez veritabil. Era inc devreme. 4-am 0ucatcu o raz de soare care se ascundea printre pleoapele melepe 0umtate inc(ise. #m aruncat o oc(ead la grbitele

vapora)e ro)ii care se incruci)au in cursele lor regulatedintre 4an(attan )i Fueens.

2egea Adversarului

96u te teme de #dversar in umbra m)tii lui violente se al cel maiimportant aliat al nostru, cel mai loial slu0itor.”

#m avut o tresrire la auzul acestor cuvinte. u oc(ii inc inc(i)i, amrmas suspendat intre speran! )i neincredere.

9Este imposibil”, m-am gandit, nu-mi venea s cred. ?otu)i, acea voce era inconundabil... erau cuvintele +ui. inceti)or,mi-am intors capul )i am desc(is oc(ii. 7istorul sttealang mine. Un ior de irealitate mi-a strbtut spatele )is-a risipit pe sub piele, pan la rdcina prului. #colo, s-a cuibrit ca o vibra!ie persistent, dar delicat.

El era cel care purta costumul uturistic, lucind ca mtasea, )i pantoiide 0ogging pe care ii vzusem in acea zi. El era brbatul cucare incepusem alergarea. /cusem aproape intreg turul

insulei ar s bnuiesc mcar c era 7istorul #m in!elesc emeile )i brba!ii din grup erau elevii +ui. *up ce mi-am dep)it uimirea, i-am vorbit despre inten!iile mele. i-am povestit cat de atent usesem la corpul meu in ultima

vreme )i despre rezultatele pe care le ob!inusem ine$perimentele mele incipiente cu mancarea, somnul )irespira!ia... i-am vorbit despre alergare, despre



descoperirea 9zidurilor” )i despre misterul acestei vociinterioare care m indemna constant s cedez, s mretrag )i s renun! la scopul meu.

97ocea pe care o auzi este #dversarul pe care il por!i inuntru”, a

airmat 7istorul, incepand o discu!ie care a devenit unadintre cele mai solicitante din ucenicia mea.

El a inso!it aceste cuvinte cu un zambet care l-a cut s par multmai tanr decat era. #ceast e$presie binevoitoare era atatde rar pentru El, incat, in loc s-mi dea cura0, a avuteectul contrar. #m devenit temtor. O rscruce imiaprea in a!. #m inspirat adanc1 indierent de obstacol,

voi olosi iecare pictur de or! de care dispun pentrua-P dep)i. 7istorul a recapitulat evenimenteleemblematice din istoria noastr, dezastrele care autulburat omul )i societatea de-a lungul secolelor. *up cea analizat motivele, ptrunzand in rdcinile lor, El mi-a

vorbit in detaliu despre or!a planetar care esteec(ivalentul psi(ologic al ric!iunii.

Omul simte, in iecare clip, la el ca orice corp alat in mi)care, oor! care i se opune cu o intensitate egal cu cea a voin!eisale. *e data aceasta, 7istorul mi-a prezentat un sistemde teoreme, o structur de principii pe care El le-a numit9legea #dversarului”.

9/iecare lucruB de la cel mai simplu pan la cel mai complicat, de la via!a unui om la acea a unei intregi civiliza!ii, oriceorganism intalne)te pe scara evolu!iei sale o or! aparentopus, un #dversar, a crui putere )i abilitate sunt egalecu dimensiunile propriului su proiect.”

u timpul, analizand tot mai in prounzime, suma acelor idei adezvluit conturul unei 9teorii generale a ric!iunii”,capabil s descalceasc secole de istorie )i s dea sensseriei nesar)ite de diicult!i )i dezastre care au lezatomenirea. rivind in 0os, spre condi!ia uman, la durerea

vie!ii, cu o privire panoramic, la trei sute )aizeci degrade, am vzut cat de plin de suerin! a ost e$isten!a



9O pra)tie... )i visul de a deveni rege” m-a corectat 7istorul, intuind)irul de imagini la care m reeream 9in ciuda aparen!elor,incle)tarea este intotdeauna dreapt...”

96imeni nu poate inrunta vreodat un oponent care este mai

puternic decat el sau care este superior ca or!... ruialadintre *avid )i Coliat, dincolo de aparenta inegalitate deor!e, respect legile universale ale duelului” a spus

7istorul, cu tonul cuiva care inc(eie e$plicarea uneidemonstra!ii matematice.

9ingurul )i unicul scop al #dversarului, cuprins in neindurarea lui,este victoria ta... #dversarul de!ine toate instrumentele )imetodele care s-!i permit realizarea visului... El esteacela care i!i arat cea mai rapid cale spre succes.”

3ndierent cat de parado$ale preau aceste airma!ii, m gandeam,era adevrat c nicio strategie sau aliat nu ar i putut s-la0ute pe *avid s-)i realizeze visul mai repede. 7istoruls-a cuundat in tcere pentru a incura0a aceste primesemne de compre(ensiune, cu o incuviin!are din cap.

#poi a conc(is1

'Nimeni pe pămant nu te poate iubi mai mult decat Adversarul)

#m rmas ar cuvinte.

4i-am sim!it tamplele zbtandu-se, ca intr-un acces de ebr. ulmeain!elepciunii umane e$primat de indemnul cre)tin9iube)te-!i du)manul” era acum, dou milenii mai tarziu,dep)it de airma!ia 7istorului, mult mai simpl )irevolu!ionar1 du)manul este acela care te iube)te

Omul n-ar trebui s se oblige s-)i iubeasc du)manul %a)a ceva este

acum impracticabil sau imposibil, dup dou mii de anide cutare a rzbunrii )i represaliilor&. entru nouaumanitate ar i suicient recunoa)terea aptului cdu)manul, #dversarul, este acela care ne iube)te.

u cat m gandeam mai mult la acest lucru, cu atat mai mre! mi seprea mesa0ul rostit de 7istor. orunca milenar



9lube)te-!i du)manul”, piatra de temelie a inv!turiicre)tine, i)i demonstra rigiditatea. redin!a cre)tin, ca dealtel toate religiile din lume, sub!iate de trecereasecolelor )i impr!irea bisericilor, uitase c adevrul nueste static )i nu poate rmane impietrit.

#devrul de ieri, dac nu transcende, se degradeaz )i devineminciuna de azi. 3ntre timp, a trebuit s prsim bancadin parc )i, intorcand spatele vec(ii caroserii a ma)inii depompieri, am pornit spre nord, pe esplanada de pe malulraului. 4ergeam alturi de 7istor )i-+ ascultam, in timpce El aduga ultimul element la teoria +ui uimitoare.

9-l ier!i pe du)manul din aar inseamn s-!i manie)ti vanitatea )ineputin!a milenar de a in!elege.

*u)manul se al inuntrul tu. 3n aara ta nu e$ist niciun ru cares te rneasc )i niciun du)man pe care s-P ier!i...

#dversarul este cel mai de nde0de aliat al tu1 uninstrument prin care te modelezi te desvar)e)ti )i tereune)ti cu tine insu!iB c(eia unic de acces, care-!ipermite s ptrunzi pe nivelurile superioare ale /iin!ei.”

#m trecut pe lang apela Dunului stor, biseric gotic vec(e,acum in ruin. *oar un bust de piatr al lui lsus ptimind

se mai inl!a, in tcerea relicvelor.

9#cea )coala antic a e)uat )i ea” a spus 7istorul )i am perceput opictur de durere in acest epilog al unei drame incneterminate.

9an )i re)tinismul )i-a ratat scopul...”

#dversarul

#dversarul, du)manul este un actor motivator aparte.u cat suntem mai responsabili

u atat mai neindurtor va ataca #dversarul.

#dversarul ne msoar, ne dezvluie )i ne completeaz...



u cat este mai mare gradul nostru de libertate,

cu atat mai insidioase vor i ac!iunile lui.

6u te teme de #dversar

3n umbra m)tii lui eroce, se ascunde cel mai mare aliat,

cel mai credincios servitor al tu.

ingurul )i unicul scop al #dversarului

Este victoria ta...

#dversarul recurge la orice unealt, la orice strategie,

-)i ating scopul1 integritatea ta.6imeni in lume nu te poate iubi mai mult decat #dversarul,

*eoarece tu e)ti singura lui ra!iune de a e$ista.

6u te teme de #dversar

*esvar)irea ta va spori odat cu neinduplecarea lui,

6emurirea ta, odat cu imoralitatea lui in)eltoare.

3nteligen!a ta va cre)te cu puterea lui.

uterea ta, cu inteligen!a lui.

*eoarece #dversarul e)ti tu

3nva! s zâmbe)ti luntric

4-a uimit mre!ia acestei revela!ii1 dac omenirea ar i acceptat acestadevr, el ar i revolu!ionat )i sc(imbat modul nostru de a

gandi )i sim!i pentru totdeauna. 3ntr-o zi, am druitputerea acestei viziuni studen!ilor mei1 cu cat maineinduplecate sunt atacurile #dversarului, cu cat maigrav insulta, cu atat mai mare )ansa noastr de a inainta.

3nva! s zambe)ti luntric, atunci cand atacul se declan)eaz



5i oensa se maniest nemiloas,

#dversarul trebuie inruntat in aar

)i in acela)i timp iertat in interior

3ertarea poate avea loc doar inuntrul tu.

oart impecabil cea mai crancen lupt...

/r ins a crede in ea

/inalmente, o elie s-a despicat, luminand parado$ul ine$plicabil )imilenar1 dac il iube)ti, el nu-!i mai este du)man, iar daci!i este du)man, cum il po!i iubi2

9lube)te-!i du)manul” este ideea ce vine de pe un nivel superior alinteligen!ei.

*oar un om integru o poate in!elege )i pune in aplicare.

*oar cel care a e$tirpat din sine conlictul )i scindarea se poate lipside #dversar.

entru cei care mai au inc o logic dual, care inc vd )i gandescintr-un sistem de polarit!i vindecarea poate aprea doar

purtand masca eroce a #dversarului.9#ceasta ar trebui s ie atitudinea unui conductor in a!a

obstacolelor” a spus 7istorul, reprezentand conceptulprin mim, recandu-)i mainile cu renezie, asemeneacuiva care vede in cele din urm c a realizat ceva ce adorit )i a)teptat atata amar de vreme.

9Un conductor )tie c, indierent cat de inspimanttor ar puteaaprea #dversarul, conruntarea este intotdeauna

dreapt, iar diicult!ile doar iluzorii. in umbra m)tii #dversarului )i a brutalit!ii lui aparente se a)terne caleaspre nivelurile superioare ale responsabilit!ii ”

96imeni nu !i-a e$plicat vreodat 0ocul atat de clar” decreta 7istorul, de parc se adresa unui public nevzut, vast catplaneta.



# adugat c ma0oritatea oamenilor, ar s cunoasc aceastin!elegere )i ar s i primit inv!tura 5colii, se opresc inpragul trecerii pe urmtorul nivel, deoarece reuz splteasc pre!ul.

6oi mereu dm peste obstacole )i voci interioare care ne impiedic smergem inainte1 oponen!i psi(ici sau izici, care pun laincercare tria aspira!iilor noastre, claritatea scopuluinostru, pregtirea )i (otrarea noastr.

3mposibilul desc(ide intotdeauna poarta viitoarei posibilit!i.

u cat m adanceam in viziunea 7istorului, cu atat mai mult msim!eam de parc a) i trecut printr-un antrenamentneobi)nuit.

El m ini!ia in arta mar!ial care putea s sc(imbe iecare atac )itoate adversit!ile intalnite in via!, in!r-o or!propulsoare. *u)manii )i obstacolele imi apreau, acum,intr-o nou lumin.

Adversarul% fie că este om sau eveniment% are sarcinaneplcut de a dezvlui orice vid, orice deicien!,slbiciune sau team pe care o por!i inuntru, de adenun!a ar re!inere lipsa ta de pregtire, pcatele,

caren!ele, gre)elile )i limitele pe care !i le-ai impus.,dată ce ai recunoscut Adversarul in interiorul tău%

el va dispărea din e#terior.

7istorul a subliniat, mali!ios, c in sc(imbul serviciilor lui, #dversarul prime)te de la noi doar ranc(iun )i ur.

4i-a venit in minte igura rintelui 6uzzo, dominand un gruprestrans de #dversari, pe care-i intalnisem la olegiul

Dianc(i al bamabi!ilor, in copilria mea. #m sim!it omelancolie in!eptoare )i un vag regret a! de toatrutatea pe care i-o artasem. 6umai acum, cu 7istorulalturi, eram capabil s 9vd” dincolo de neinduplecarea)i severitatea acestui proesor, zambetul )i dragostea cuivacare in!elesese 90ocul”.



9roesorii pe care i-am urat cel mai tare sunt aceia care ne-au druitcel mai mult”, a airmat 7istorul categoric. 3nterven!ia+ui mi-a spulberat gandurile )i a alungat umbrele )iantomele generate de aceste sentimente inutile.

*in e$pozeul 7istorului am observat cum se contureaz un sistem,un model cosmic recurent, care ar putea i aplicat tuturorac!iunilor umane, individuale sau sociale, un el de legeuniversal, perceptibil la orice nivel.

eea ce m-a zdruncinat cel mai mult era sugestia +ui, conorm creiaera posibil s scapi de legea #dversarului. 3n acel punct,mi-am e$primat neputin!a de a concepe o lume arric!iune, unde puteai s alegi )i s reu)e)ti in oricemisiune, ar s ai nevoie de a0utorul neindurtor )inepre!uit al oponentului.

9um putem ace asta2” am intrebat, ascinat de perspectiva de atransorma via!a intr-un paradis terestru, unde

#dversarul nu ar i putut ptrunde niciodat.

9Este ca )i cum te-ai a)tepta s locuie)ti pe aceast planet sidandlegea gravita!iei”, a rspuns 7istorul, pe tonul aspru alcuiva care a rezolvat problema. #poi, cu o voce sczut,pentru a pstra inorma!ia secret, a adugat1

9Omul poate alege sub inluen!a cui trie)te )i se poate incredin!a pesine unei puteri superioare, dar va tri in suerin! )iastel nu va cunoa)te #rta de a visa El suer, pentru cnu viseaz.”

“rin #rta de a visa, omul i)i poate opri suerin!a... moartea”, a spusEl enigmatic. 9*oar aceia care au incetat s-)i ucid sineleau dreptul s cunoasc revela!iile ineabile ale

#dversarului.”

# luat o pauz indelungat, prand urat de peisa0ul din Roosevelt3sland )i de pescru)ii care brzdau vzdu(ul. #poi a

vorbit din nou1

93n momentul de a!, inva! s prive)ti #dversarul ca pe cel maiapropiat aliat al tu... )i dore)te-!i s ie tot mai puternic



)i mai brutal. u cat este mai inalt gradul nostru deresponsabilitate, cu atat mai neindurtor va i atacul

#dversarului. incearc s prive)ti situa!ia din aceastperspectiv. Odat cu trecerea timpului, aceast nouperspectiv i!i va rsturna via!a )i va crea lumea dup careai tan0it mereu”

7istorul a observat c a)teptam inc un rspuns reeritor lainlturarea tuturor amenin!rilor )i atacurilor din via!amea.

9eea ce aparent !i se opune este doar un semnal, o sgeataluminoas care i!i arat cauza real a tuturor necazurilor)i problemelor tale.

?u e)ti #dversarul

*ac ai i capabil s in!elegi toate acestea, 0ocul ar i relevat )i ardisprea, iar #dversarul )i-ar pierde conturul, cruzimeaaparent )i puterea. 3n realitateB #dversarul apare in via!ata pentru a-!i arta tot ce ar trebui s sc(imbi in interior,tot ce nu vrei s vezi, s atingi sau s sim!i in tineinsu!i....”

*eoarece pream incapabil s in!eleg ce spunea, El a decis c nu eram

pregtit s m conrunt cu aceast tem. # spus c artrebui s consider legea #dversarului drept un principiuineluctabil )i universal.

9Omul, in starea lui actual, nu poate s scape de legea careguverneaz lumea polarit!ilor, unde totul se intampl )ise creeaz prin conlict )i prin 0ocul contrastelor”, a spuspe un ton decisiv. 4-am trezit relectand la caracteruline$orabil al destinului nostru )i la aptul c salvarea unuisingur om s-ar e$tinde, prin e$trapolare, la salvarea

intregii omeniri.

9e are a ace salvarea lumii, cu tine”, a spus 7istorul nvlind ingandurile mele cu o voce teribil 9cand tot ce-i trebuielumii este s se salveze de tine”



9entru moment, inrunt-!i durerea )i suerin!a”, mi-a ordonat El 95irmai acolo. 6u da bir cu ugi!ii. #nalizeaz-le )i al undesunt rdcinile lor. 6umai cand vei scpa de viziuneasupericial asupra lumii, vei putea s o eliberezi intreagalume, elul in care ea gande)te )i ac!ioneaz, eemeritatea)i pericolele ei, oglindesc idel ragmentarea tainterioar.”

9*oar tu, trind permanent in #ici )i #cum, po!i elibera lumea detoate polarit!ile. 6umai tu, renun!and la conlicte”, asubliniat El, trgand o concluzie deinitiv pentru acelcapitol al intalnirii noastre.

# trebuit s a)tept cateva luni pan ca El s se intoarc la aceadiscu!ie, intr-o sear, la +ondra, in timp ce luam cina cuni)te oaspe!i selec!i, mi-a dezvluit secretul pro-activit!ii.

+a sar)itul unei lec!ii peripatetice, in timp ce il ascultam )i mergeamalturi de El, m-am trezit in parc, lang banca de undeplecaserm. 7istorul s-a a)ezat, iar eu am luat loc langEl, pstrand o distan! respectabil. *eodat, soarele s-aivit dintre nori )i o raz de lumin m-a cut s inc(idocbii pentru o clip. Era plcut, a)a c am stat acolo, ssavurez momentul. uvintele lini)titoare ale 7istoruluipreau s vin dintr-o alt lume.

6Omul a uitat c este creatorul propriei realit!i personale, )i acestlucru ace ac!iunile oponentului indispensabile )isimbiotice...

Rstoam-!i viziunea /ii liber”, a spus El. ?onul +ui era printesc,dar avea )i tria sever, aspr, a unui ordin. in acea clipm-am cutremurat, apoi ame!eala m-a npdit, alterandtoate acult!ile mele. #m avut, totu)i, suicient timp s-laud spunand1

9*evin-o, in acest moment, omul care viseaz, creeaz )i iube)te...*oar acela care a (otrat s se inving pe sine il poateintalni pe #dversar.

el care cade, nu are #dversar. derea este liber, u)oar )i rdurere.”



#partamentul din t. Games

4i-am a)ezat geanta pe moc(eta groas )i am privit in 0ur. #partamentul lu$os, cu opulen!a auster a brocartului )i amobilei, m-a tulburat. 4 intrebam ce avea 7istorul in

minte cand mi-a cerut s m mut intr-un asemenea (otele$clusivist. *ar cu El nimic nu era intampltor )i inacela)i timp nimic nu era plnuit. (iar cea maiimperceptibil mi)care pentru 7istor acea parte dintr-ostratagem. in anii de ucenicie cu El, il intalnisem in celemai indeprtate !ri )i in cele mai aimoase capitale dinlume. *e iecare dat, ar s bag de seam, ar s amnevoie de programare sau planiicare. /iecare intalnireusese o e$perien! nepre!uit, un pas luminos din

ascensiunea care imi transormase via!a intr-o aventurminunat.

*e data aceasta, primisem mesa0ul +ui la (otelul modest, undestteam de obicei, la +ondra. Urma s ne intalnim larestaurantul 7eronica. e lang aptul c cuserezervarea pentru acea sear, 7istorul mi-a cerut sprsesc Eaton lace )i s m mut intr-un apartament dint. 0ames, in 4a@air. 5i acolo m alam acum, incercands omor clipele nesar)ite care m mai separau de

intalnirea noastr. /lori, un platou de ructe, )ampanie,dou bi... un studio cu birou, o soa elegant...

Candul la cat de mult au costat toate acestea m-a ingri0orat, a)a cam inceput s m simt ru. 5tiam c orice avea 7istorulin minte )i orice imi ceruse s ac, inclusiv instalarea meala unul dintre cele mai lu$oase (oteluri din +ondra era,ar indoial, o parte dintr-o strategie. ?otu)i, eramincapabil s trec peste acea grea!. 4i-am imaginat a!adomnului +@ord, de la departamentul administrativ,

cand va da peste nota de plat emis pe numele meu, laun (otel de lu$...

?rebuia s-o pltesc din buzunarul propriu, cu siguran!a. Era absurds cred c #O mi-ar i acceptat acel decont. ateva nop!ipetrecute in aint Games mi-ar devora tot salariul incasatla 6e: Ior;. #cel gand s-a transormat dintr-o durere



psibic in una izic. +a acea vreme, convingerea ccircumstan!ele )i evenimentele domin iecare aspect din

via!a mea era inc prea adanc inrdcinat in mine. iiacuzam pe al!ii )i lumea e$terioar pentru dispozi!ia )ineericirea mea.

,#i i sim!it aceea)i ur )i ranc(iun dac !i s-ar i cerut s te mu!iintr-o cocioab din cea mai srac parte a +ondrei”, mi-aspus 7istorul.

9eea ce tu inruntai atunci nu avea nicio legtur cu e$teriorul )i nicicu evenimentele sau circumstan!ele trite. Era ceva ce teinso!e)te mereu, ceva ce por!i inluntru )i care constituiecauza adevrat a tuturor diicult!ilor )i e$isten!ei taleinernale.”

4-am ru)inat cand am vzut cum acele ganduri pendulau in minteamea, ca ni)te spanzura!i. O ame!eal irepresibil imicople)ea iin!a )i imi invada iecare celul. a s-mirecapt sulul, a trebuit s m a)ez. #m cutat peste totlista de pre!uri, dar nu am dat de urma ei. #m ridicatreceptorul )i am cerut la recep!ie pre!ul apartamentului.robabil mai era destul timp s anulez rezervarea. #) ispus orice, doar s gsesc o ie)ire din acea situa!ie, dinacea disperare. 3nstantaneele unei vie!i ragile, ar sens )idirec!ie, miau trecut prin minte, precum imaginile zilelortrecute dinaintea ocbilor unui muribund. entru catevasecunde, am rmas impietrit, paralizat. #poi, inceti)or,am pus 0os receptorul. O nou luciditate pusese stpanirepe mine )i m-a indeprtat de nisipurile in)eltoare aleacelei an$iet!i.

4i-am amintit de sintagma minunat pe care mi-o )optise odat )i pecare reu)isem s o prind din zbor, s o transcriu.

9(tilul este conştiina... une pariu pe ce ai... )i pe ce nu ai cutine... mereu 5i vei vedea c via!a ta va deveni bogat )iplin, din toate punctele de vedere. *ac pariezi pe tineinsu!i, via!a v paria pe tine.

6u i!i ace gri0i din pricina banilor./-!i gri0i din pricina ta, a integrit!ii tale.



and vei avea nevoie de bani, ei vor i acolo. #i incredere in tineB ai incredere in visele tale )i vei aveato!i banii de care ai nevoie pentru a tri o via! rumoas.

Capodopera viselor tale eşti tu insui.

+umea e$terioar este doar o umbr palid a creativit!ii taleinterioare, o oarte irav maniestare a unicit!ii tale.”

/nainte să c6nte cocoşul

#m sim!it cum mi se sc(imb dispozi!ia.

#m sim!it euoria unui condamnat la moarte, in a!a cruia sedesc(ide, pe nea)teptate, u)a inc(isorii.

#m relectat cat de u)or ii usese s m sperie, s mepuizeze )i s m drame. #ceasta era msura iin!eimele, cauza real a tuturor diicult!ilor din via!a mea.?otu)i, dac m conectam la El, dac il priveam sau doardac m gandeam la El, imi era de-a0uns ca s m sc(imb)i s vd cum apare o solu!ie.

#partamentul din t. Games, care era ca )i in multe alteocazii, creat de metoda a pedagogic inepuizabil, s-atransormat intr-o clas a 5colii, in care studiam )iinv!am principiile #rtei de a visa, pe care 7istorul o

numea deseori 9)tiin!a de a ace”. 7istorul m pregtea pentru o ac!iune e$traordinar, de)i nu aveam

nicio idee despre ce era vorba.Eram sigur c, intr-o zi, ceea ce urma s mi incredin!ezeEl cerea o 9rsturnare” complet de paradigm1 un nivelal responsabilit!ii pe care, in starea actual, nu eram instare s il ating nici cu varul degetului.

Recuno)tin!a mea sporea )i in acela)i timp devenea mai intens.

#m absorbit iecare detaliu al mediului, opulen!a )isplendoarea lui, cu oc(ii inc(i)i.

Nimic nu se află in afara noastră.

rezen!a 7istorului imi revela aspecte care imi erau completnecunoscute. -a intamplat un lucru abulos in



apartamentul din t. Games. Eonii timpului s-aucomprimat )i atomii prosperit!ii au invadat iin!aeternit!ii. *oar pentru cateva clipe am incetat s mai iuun om inrant, plin de indoieli )i temeri, o victim, )i amdevenit, in sc(imb, ar(itectul, artistul care proiectase acel(otel.

#m realizat c era o distan! etern intre vistor )i visat, intre omulliber )i cel dependent. +umea este o proiec!ie a /iin!ei.

/iin!a este sursa Am căutat 8iblia. #m gsit-o intr-unul dintresertarele noptierei. #m desc(is-o 9la intamplare” )i amcitit pasa0ul in care lsus il intreba de trei ori pe etru1 94iube)ti2” 5i etru, la inceput 0enat )i apoi c(iar )i pu!inderan0at, a rspuns1 9*a, te iubesc”

96u”, ar i trebuit el s rspund. 96u inc”

*ac el ar i ost mai cinstit, mai sincer, dac s-ar i cunoscut mai binepe sine, ar i trebuit s rspund1 9incerc s te iubesc”

u acea intrebare, repetat de trei ori, lsus de apt l-a intrebat1

9?e cuno)ti pe tine insu!i2 5tii cine e)ti cu adevrat2... ?e iube)ti petine mai mult decat orice2 #i incetat s-!i mai ucizi

sinele2”El ii cerea lui etru s transere inv!turile ale in partea cea mai

ascuns a iin!ei lui, s-)i rstoarne viziunea, s-)isc(imbe modul de a gandi, s-)i indulceasc severitatea.5i probabil de aceea lsus l-a numit etru, adic piatr.etru reprezint omul care reuz s se sc(imbe, carecrede c poate min!i )i se poate ascunde. Eu eram acelom.

and am citit pasa0ul, am plans. +ui etru i s-a dat ocazia de trei oris evite s-l trdeze pe lsus )i, de asemenea, s ocoleascs dezvluie partea superioar din )inele lui. ?rdareaaceea se gsea de0a in iin!a lui )i a)tepta doar condi!iileprielnice pentru a se maniesta. racul etru *ac s-ar iputut observa pe sine... ar i in!eles c cererea nu veneadin aar, ci din propria lui iin!1 9etru, te iube)ti pe



tine2 #i inlturat orice isur, orice moarte luntric2” Elar i descoperit minciunile, teama )i indoiala, le-ar ialungat, intocmai cum acem cand vedem un bo!.

(a* iubeşti sinele este un act de voină% inseamnă 'să te

cunoşti pe tine insui).

-!i iube)ti sinele inseamn s srbtore)ti via!a in plenitudinea ei.

4i-am amintit cuvintele 7istorului )i am in!eles c, dac etru ar iacceptat s priveasc inuntrul lui, s se cunoasc )i s seiubeasc pe sine, )i-ar i sc(imbat destinul muritor. *ac)i-ar i rsturnat convingerile, el nu ar mai i ostcruciicat, cu capul in 0os... a)a cum el insu)i le ceruseclilor lui, oerindu-se ca un simbol al tardivei, dar

autenticei in!elegeri a naturii subversive a inv!turii luilsus.

*in acest moment, de la mesa0ul transmis de marea )coal apaleocre)tinismului, m intorceam la mre!ia inv!turii

7istorului. /iin!a este sursa a tot ce intalnim in lumeaevenimentelor.

rive)te inuntrul tu )i i!i vei cunoa)te destinul

ei trei 9da” sunt minciuna pe care etru nu dorea s-o vad )i care s-a intrupat in lumea evenimentelor prin martiriului su.

*ac vrem s sc(imbm ceva, o putem ace doar elevandu-ne /iin!a.

*estinul unui om, ca )i cel al unei organiza!ii, na!iuni sau a intregiiciviliza!ii )i a economiei sale este proiec!ia /iin!ei )i a

viziunii lui.

u cat este mai vast viziunea unui om, cu atat mai bogat esterealitatea lui.

6-am i putut niciodat s inv!m o astel de lege atotcuprinztoareintr-o )coal de studii economice. #cestea reprezentaupentru mine cele mai grozave lec!ii de 9adevrat”economie, de management, inan!e )i pedagogie. #zi, potrecunoa)te pilonii de rezisten! a unei noi educa!ii inaceste inv!turi, a$ate pe /iin!1 o revolu!ie psi(ologic



capabil s sc(imbe paradigmele mentale ale vec(iiomeniri, s rstoarne viziunea ei )i s-o elibereze pentrutotdeauna de conlicte, indoial, team )i durere, caresunt adevratele cauze ale srciei )i criminalit!ii dinlume.

2a cină cu "isătorul

?rebuia s-mi controlez nerbdarea )i s nu a0ung prea devreme la 7eronica. incperea era ticsit. 7istorul, a)ezat la o maselegant aran0at, era incon0urat de toat considera!iaproprietarului )i de sarguin!a plin de solicitudine a uneimul!imi de c(elneri. *e iecare dat ei se opreau, launison, ca un stol de psri, s asculte cu religiozitatecomenzile 7istorului )i recomandrile +ui amnun!ite.

#poi, laolalt, i)i incepeau dansul gri0uliu.

El purta un costum negru, pe care timpul nu-)i pusese amprenta, iarprul u lung era strans la ceaa. ub piep!ii costumuluide satin strlucea cma)a cu panglici de catiea neagra laman)ete )i guler. Eram surprins de aptul c nu erasingur. atru brba!i )i trei emei stteau alturi de El.*up cum am alat mai tarziu, ei erau1 Druno T., patronal unei agen!ii renumite de publicitate din >iiric( )iRebecca, so!ia luiB Hlaus E., din /ran;urt, ondatorulRobotronic )i pre)edintele unei unda!ii interna!ionale ceactiva in cercetarea biologicB Den /., decan la ouniversitate britanic )i care mi s-a

prut a i cea mai neobi)nuit persoan din grup, in costumul su cutent oriental )i cu izicul atletic impresionant, care nuera nici pe departe cel al intelectualului obi)nuit. #lturide el, o emeie, +inda, atrgtoare, dar cu o priviretioas, e$pert tn resurse umane, ondatoarea )i

proprietara a dou agen!ii aimoase de recrutare pentrupozi!ii de conducere, din +ondra )i 6e: Ior;. in cele dinurm, un cuplu tanr de irlandezi, eter . )i so!ia lui,usan, discre!i )i amabili, care preau timizi )i pe care i-am plcut imediat. El era catolic, in timp ce ea era iicaunui predicator protestant )i lucrau la un proiect ini!iat deun colegiu istoric din Regent8s ar;.



zdra(on de varst mi0locie, iar manierele lui )i elul de a vorbi preau simple, dar (otrate )i constructive.

#vea o barb cenu)ie, voit zburlit, care ii conerea un aer rela$at )irelecta partea copilroas a caracterului lui1 un brbat

imatur )i simplu. o!ia lui, Rebecca, prea ragil, cbiardelicat, dar avea toate atuurile unei emei de aaceri detalie interna!ional. Ea )i petrecea o bun parte de timpin ?oscana, unde conducea o abric de vinuri )iadministra o imens proprietate amilial.

Energia lui Hlaus E. m-a impresionat in mod special. emna cu undand@, iar manierele lui elegante erau cosmopolite )i

vioaie, deopotriv. in umbra conduitei rivole )iconversa!iei simpliste, se ascundea o inteligen! ascu!it,ca o sabie ascuns in teaca unei ambi!ii de ler. eter .prea a i un simpatizant al lui #ndre benier, prin modulrainat de a vorbi )i ideile vizionare.

?anra lui so!ie, usan, il privea ermecat )i-i sorbea iecare cuvant.in a!a 7istorului, to!i eram transparen!i. El cuno)teaabilit!ile )i limitele noastre, precum )i locul nostru ineconomia unei lucrri perecte, impreun, alctuiam unel de claviatur pe care El crea )i compunea capodopereleizvorate din ingeniozitatea +ui. Era singurul care cuno)tearoiectul. 5tia c iecare dintre noi reprezentam o piesimportant, unic )i de neinlocuit in marele puzzle dinmintea +ui.

6imeni nu ddea semne c ar i observat venirea mea. 6u useserceremonii de introducere sau prezentri. 4-am alturatlor, in tcere, m-am a)ezat pe locul care usese lsat liber)i mi-am concentrat aten!ia asupra cuvintelor 7istorului.and m-am a)ezat, am prins acest ragment din

conversa!ia care i)i urma cursul19,mul real nu apar!ine niciunei ilosoii, ideologii sau religii Un

7istor real nu are nevoie de etic(ete. El nu poateapar!ine )i nici nu poate i inclus in ceva... El )tie c

#dversarul apare )i numai astel ne putem dep)ilimitele... *e aceea el binecuvanteaz ceea ce pare a i un



obstacol... ceea ce pare a i o diicultate... *ac intr-o zi, intimp ce v plimba!i prin grdin, clca!i pe un g(impe”, aconc(is El 9nu uita!i niciodat s spune!i mul!umesc.”

"ătaful necinstit

#ceast ma$im )i trimiterile la #dversar serveau drept preambul la oistorisire )i comentariu asupra unei parabole -ininteligibile )i cu o semniica!ie obscur1 povestea unui

vta necinstit. 7istorul ne-a prezentat-o, drapat inmisterul ce-o invluia de dou milenii.

Un om bogat a descoperit c vtaul de la erm ii risipea averea. El i-a cerut vtaului s se in!i)eze dinaintea lui, ca s vadcum stau lucrurile )i apoi s-l elibereze din unc!ie. 9e

ma ac2”, s-a intrebat vtaul, cu disperare. 96u pot scad in genunc(i )i mi-e ru)ine s implor clemen!.” #)a cle-a cerut pltitorilor de dri ai stpanului s se prezintein a!a lui, unul cate unul, )i a modiicat cirele de pedocumente, pentru a reduce minusurile.

O sut de sticle de ulei au devenit cincizeci, o sut de bani!e deporumb au devenit optzeci )i a)a mai departe. *acproceda astel, spera s ob!in laude )i s ie reprimit cu

bucurie, in cazul in care ar i ost inlturat din unc!ie.

tpanul a alat despre aceste practici necinstite )i.....l-aludat

9*e-a lungul secolelor, comportamentul stpanului a uluit )i pe ceimai destoinici cercettori ai Dibliei )i a tulburat genera!iide in!elep!i, teologi )i comentatori”, a conc(is 7istorul,dup care a tcut

Unii dintre noi au preluat provocarea )i au incercat s oere e$plica!iiplauzibile, dar acestea erau incorecte )i au ost imediat

respinse de ceilal!i. E$ist o mare enigm in aceastparabol. in cele din urm, to!i ne-am intors spre 7istor,cu resemnare. 5tiam c pan )i nodul gordian putea islbit de degetele +ui abile. El ilustrase atat de e$emplaracea povestire biblic, incat nu numai c o demonstrase,dar adusese lumin in intunericul ei milenar.



6e-a e$plicat c acest rspuns, aparent abscons, al stpanului are,pentru omenire, importan!a )i puterea unui enomencosmic1 trecerea pragului spre umanizare, care apare inevolu!ia psi(ic a omului. in evolu!ia psi(icului uman,acest salt cuantic a ost la el de important ca abilitatea dea sta vertical sau pierderea cozii ancestrale, in evolu!ia dinplanul izic. #cea reac!ie reprezint na)terea lui (omosapiens sapiens, inceputul e$odului care va indeprtaspecia uman de condi!ia sa primar, animalic.

9,mul a descoperit cooperarea% controlul asupra unuimoment şi transformarea fiecărei ofense intr*unavanta-% a fiecărei insulte intr*un carburantpentru călătoria lui...

5i a ingropat (arta care duce spre comoar, intr-o mic poveste, de oprounzime inimaginabil”

9im!i!i oensa, adanc inuntrul vostru” #cest ordin nea)teptat,lansat cu o voce pi!igiat, aproape ca un !ipt, m-a cuts tresar )i s ascult mai atent.

9#colo este campul de lupt... acolo se decide victoria... ecretul estes invingi, inainte ca lupta s inceap”

#m luat carne!elul )i am scris iecare cuvant pe care El il rostea19+udarea vtaului necinstit este ca strigtul unei omeniri care )i-a

tmduit rnile interioare, care )i-a iertat sinele )i careinvinge ar s mai lupte... deoarece nu mai are nevoie deun binector )i nici de interven!ia neindurtoare a

#dversarului.”

El ne-a spus c un brbat matur, pe scena vie!ii )i sub luminarelectoarelor, dup ce a atins marele inal, ar trebui s

mul!umeasc din toat inima, tuturor acelora care i-aupus piedici, l-au tiranizat )i oensat, )i mai pu!in aceloracare l-au invluit cu prietenia )i aec!iunea lor.

3n acest punct, 7istorul )i-a intrerupt discursul )i, cu o incuviin!are acapului, a desc(is calea pentru sosirea primului el demancare. # prsit comentariul privitor la parabola



obscur )i a trecut, cu simplitate, dar cu aceea)iautoritate, la platourile care incepeau s-)i ac apari!ia.*up digresiunea +ui istoric )i gastronomic, a sosit oin)iruire de eluri de mancare tradi!ionale engleze)ti,care-mi erau total necunoscute1 de la cele pe baz demu)tar, din secolul al )aisprezecelea, la re!ete maimodeme, ins niciuna postbelic.

7istorul, dup cum ii era obiceiul, nu s-a atins de mancare. or!ia+ui se intorcea la buctrie aproape intact. *e)i era unconviv rainat, o gazd atent )i generoas care apreciamancarea )i vinul de calitate, 7istorul era cumptareaintruc(ipat. Era atent la toate ritualurile privindmancarea1 lua )i inmana dierite por!ii, se servea pe sine

)i apoi oerea elul din care se servise, acea comentariipentru iecare dintre ele, ins abia dac atingea ceva. *emulte ori, El luase o gur, dar nu o ing(i!ise.

"isătorul părea că se hrăneşte cu atenia pe care o acordaconstant iecrui detaliu, iecrui amnunt din ceremonie.Cestul unui c(elner, prezentarea decora!iunii unui el,culoarea mancrii, mireasma ei, mobilierul restaurantului)i orice aspect al ambian!ei preau s se transorme, in

viziunea 7istorului, intr-un plancton lu$uriant de emo!ii,

percep!ii )i senza!ii, intr-o (ran in care ii apar!ineanumai lui )i pe care organele noastre nu )tiau s orecunoasc )i s o asimileze.

"ictima este /ntotdeauna vinovată

9#parent, totul pe aceast planet este pstrat in ec(ilibru de legeacontrariilor1 pentru iecare lucru e$ist o or! contrarprin care el e$ist )i creia i se opune”, a recitat 7istorulcu voce 0oas. 97ia!a unui individ, ca de altel a na!iilor )i

tuturor civiliza!iilor, pare a i condus cu trie de legeacontrariilor.”

onversa!ia asupra acestui subiect s-a incins, ca prin armec. /iecarepersoan era invitat de 7istor s spun cine )i ce eraoponentul su in acea clip. 7istorul asculta cu aten!ie,pe iecare in parte.



*in nou, eram incapabil s disting motivul pentru care olosiseadverbul 9aparent” la inceputul razei )i sintagma 9pare ai”, la sar)itul ei. intre timp, El a reluat discu!ia. 4i-amlsat deoparte relec!iile, pentru a asculta. ecretul pro-activit!ii, care usese abia punctat in 6e: Ior;, era pepunctul de a i reactualizat.

9/iecare persoan simte e$isten!a unei puteri care intervine intredorin!a ei )i realizarea acesteia... prezen!a unui el deric!iune universal”, a spus 7istorul )i a adugat c, prinprisma istoriei )i a tuturor diicult!ilor pe care omultrebuie s le dep)easc, oponentul ar putea i consideratdrept motorul evolu!iei lui.

'Dacă vrei să facei ceva in viaă% trebuie să intalnii foraopusă% pe care oamenii o numesc Adversarul.)

# cut o pauz, ca )i cum )i-ar i cutat prin aer cuvintele potrivite )ia spus1

9?otu)i, e$ist unele secrete despre #dversar pe care doar ca!ivaoameni le cunosc”. #cest misterios preambul ne-a captataten!ia )i ne-a pregtit s ascultm.

9Oponentul ne testeaz. El evalueaz copul, amploarea visului

nostru. =elul este anagrama Eului1?el]Eul

6imeni nu-)i alege o !int mai mare decat el insu)i”, a relevat El )i aadugat1 9Un om obi)nuit poare visa un apartament, unaltul poate visa o vil, ins numai un rege poate visa

7ersailles-ul.”

Eram complet ascinat de egalitatea pe care 7istorul tocmai o

conturase intre ceea ce un om i)i dore)te )i ceea ce este.?oate acestea, credeam eu, se impotriveau credin!eiincet!enite, care spunea c dorin!ele omului nu cunosclimite.

3deea era c un om poate !inti la orice, dac bunul-sim! )icunoa)terea resurselor limitate de care dispune nu-P



inraneaz. /r aceste restric!ii, oricine poate s-)ialimenteze cele mai grandioase vise sau s-)i ancorezecele mai indrzne!e aspira!ii.

7istorul a continuat s demonstreze cat de slab undamentat era

acea credin! general1

#mploarea /iin!ei este cea care stabile)te limita ma$ima la care omulpoate aspira in via!a, culmea tuturor dorin!elor lui. inacela)i timp, tot ea este limita a tot ce poate el de!ine )iprimi ”

Era o descoperire minunat. /ragmentele din inv!tura +ui, carepan atunci useser risipite, incepeau s se adune. Drusc,am perceput grandoarea revela!iilor pe care le auzisem.

and m-am eliberat de aceste ganduri, mi-am dat seamac zbovisem asupra lor prea mult vreme. /r sobserv, am rmas in urm cu discu!ia. 4-am grbit s-iprind pe ceilal!i )i s m altur lor, e$act a)a cum aceamcand eram mai mic1 obi)nuiam s alerg pe coridoareleolegiului Dianc(i ca s-mi prind din urm colegii declas de0a alinia!i, in vreme ce eu m oprisem s visez ina!a unui animal impiat sau a unui simbol ascuns intr-oram obscur.

9...#dversarul este cea mai precis msura a amplorii gandurilor )isentimentelor noastre”, a subliniat 7istorul, lsandu-necateva secunde, ca iecare dintre noi s trag propriileconcluzii. #poi a adugat1

9*e aceea el nu este niciodat mai puternic decat noi. *e)i ar putea sapar crud, amenin!tor )i imbatabil, competi!ia cu

#dversarul este ca un duel )i ambele pr!i suntintotdeauna egale.”

3n acest punct, El )i-a coborat vocea, pan a devenit un )uier de lupt,care ne-a cut s tremurm )i s ne ingrmdim in 0urul+ui, ca )i cum am i ost un singur trup.

9#parent, doar omul inrunt obstacole, du)mani )i diicult!i ine$terior. #dversarul este de apt materializarea umbrei, apr!ii intunecate din noi, pe care nu o cunoa)tem )i pe

care nici nu vrem s o cunoa)tem”, a continuat 7istorul9and apare, sub orma unui atac, diicultate sauproblem, suntem lua!i prin surprindere. in realitate,usese dintotdeauna acolo, in noi.

*atorit neaten!iei noastre, un simptom minor a avut suicient timps se inrut!easc )i, din pricina incapacit!ii de a-Pidentiica )i a lua msuri, simptomul s-a transormat intr-o amenin!are real. 3at de ce o omenire mai con)tient vascrie cu litere ingro)ate, pe pere!ii tribunalelor1 victimaeste intotdeauna vinovat”

9*ar persecutarea evreilor, care a provocat milioane de mor!i2 umputem 0ustiica asta2”, a intrebat Druno T., cu ervoare96u in!eleg cum o victim a <olocaustului poate i vzutdrept propriul su clu. um pot i milioane de oameninevinova!i rspunztori de e$tremismul unei !ri, cum ecazul Cermaniei asciste, )i de teoriile ei aberante desprerasa arian2” 3n acel moment, degusttorul de vinuri s-aapropiat de noi )i a cut cu discre!ie incon0urul mesei,pentru a ne turna licoarea magic din recolta acelui an inpa(are. 7istorul a intrerupt discu!ia )i a a)teptat pancand omul )i-a indeplinit sarcina, apoi a continuat.

#tunci, ca )i cum ar i gandit cu voce tare, Hlaus E. a

izbucnit, spunand19Ei bine, este adevrat c, de-a lungul secolelor, nu a ost u)or s ii

evreu... 6abucodonosor, cu )ase sute de ani inainte deristos, a dramat templul din 3erusalim din temelie )i i-adeportat pe iudei la Dabilon... #poi au urmat egiptenii...romanii... 3ndierent c s-au numit /u(rer, ezar, araonisau satrapi, evreii nu au dus niciodat lips deadversari...”

7istorul, cu o mi)care in a inc(eieturii, )i-a rsucit pa(arul )i aprivit vinul care se o$igena alunecand de-a lungulpere!ilor interiori ai cupei. # inspirat aroma )i l-aindeprtat pe degusttor cu o privire, dup care a spus1

9Oponentul este un ragment, o pies care se separ )i seindeprteaz de intreg... #dversarul este ca moneda pe



care a pierdut-o o doamn... sau ca oaia pe care a rtcit-opstorul... #ceia care nu sunt in stare s-)i regseascintegritatea, aceia care sunt incapabili s pun la loc aceapies minuscul, o vor gsi in aara lor, monstruoas cadimensiuni, intindere sau adversitate.”

+a auzul acelor cuvinte, c(ipul +indei s-a luminat, dup care a spus,cu inlcrare1

9*ar c(iar a)a este re)ele, )colile, spitalele separate... mcelriile, bcniile, restaurantele... srbtorile, tradi!iile )iritualurile intotdeauna separate... o!i spune c religia,ilosoia, stilul de via! )i munca evreilor se bazeaz cuprecdere pe o viziune discriminatorie asupra lumii...intr-un loc sunt evreii )i in alt loc ceilal!i...”

93n templul din 3erusalim, se ala pe vremuri un perete care despr!eacurtea evreilor de cea a pganilor” a spus eter 9)ipganul care dep)ea aceast grani! era e$ecutatimediat.”

97istorul mi-a spus candva”, a spus, aruncand o privire iute spreacesta, pentru a primi aprobarea +ui 9c a)a s-a nscutgbetoul, iar sarma g(impat s-a rsucit in psi(ologiaiudee, gata s se transorme intr-o teribil realitate” )i a

continuat cu ceva ce nu voi uita niciodat1

96u po!i i atacat sau persecutat de nimeni )i nimicB dac nu te sim!ipersecutat )i atacat.

*ac reac!ionezi ca )i cum ai i persecutat, tu creezi )i proiectezipersecu!ii. #tunci cand sim!i c e)ti atacat din e$terior,e)ti victima imagina!iei tale 0alnice. “, )i-a inc(eiatrecitativul.

Druno a aderat la supozi!iile lui eter )i ale +indei, de parc ar idescoperit ceva nea)teptat, apoi a e$clamat1

96u m-am gandit niciodat la asta... dar rdcina etimologic atermenului evreiesc sant inseamn )i separat... evreii auimpr!it lumea, in viziunea lor sacr, in ceea ce este sant

)i ca atare pur, conorm credin!elor lor, )i restul, care eproan sau impur.”

-a prbu)it pe scaun, de parc usese lovit de ceva ce il drama.

9#tunci2...”, a spus el, conuz )i incapabil s mai continue.,#tunci...”, a continuat 7istorul, prinzand acel moment de

compre(ensiune )i dand glas la ceea ce Druno nuindrznise s spun 9nedesvar)irea noastr e cea carena)te mon)tri in lumea e$terioar. cindarea noastrcreeaz violen!a pe care o intalnim.

6oi suntem #dversarul... entimentul de segregare este eectul uneistructuri interioare scindate, care (rne)te o criminalitate

luntric maniestat, intr-o bun zi, in lumeaevenimentelor e$terioare, sub orma violen!ei, aatacurilor, conlictelor )i persecu!iei.”

Eram ului!i. #0unsesem in a!a unui abis )i gandul nostru se oprise,ar rsulare.

9(oa( %<olocaustul& nu a ost un accident al istoriei, nici nu a ostatras de cruzimea unui regim, a unei !ri sau, mai ru, aunui om, a unui tiran”, a spus El.

9# ost materializarea viziunii unui popor care nu )i-a iertat sinele, aost relectarea unui gand conlictual )i scindat, care areprezentat cauza real a apari!iei lagrelor, deportrilor,masacrelor )i brutalit!ii.

ingurul du)man se al inuntrul nostru... in e$terior nu e$istniciun du)man pe care s-l ur)ti sau s-l ier!i )i niciunru care s te poat rni.”

9#cum imi aduc aminte c atat plangerile lui leremia, cat )i cantecultragic al iudeilor ala!i in sclavie, in Dabilon”, a adugatRebecca 9incep cu e$primarea unei surprize dureroase.rimul cuvant este 9ec;a(”, care inseamn de ce2”

96eprevzutul are intotdeauna nevoie de multa pregtire... multa)teptare, care se petrece in iin!, in strile noastre”, aanun!at 7istorulB



'De aceea% recunoaşte Adversarul dinăuntrul tău...armonizează*te cu el... redevino integru... A te desăvarşi inseamnă a*i ierta sinele.+ste partea care se alătură intregului... este ca şireintoarcerea fiului risipitor... este iubeşte*iduşmanul... Astfel% viaa te va răsplăti mereu ... ii va arăta o generozitate constantă% pe care unii onumesc noroc.)

3n acea sear, 7istorul ne-a spus c, la un moment dat, in evolu!ia ei,omenirea a a0uns la o rscruce unde s-a separat in douărase% dou specii psi(ologice, total dierite.

Primii sunt oamenii dependen!i, cei care se lamenteaz, i)i plang demil )i invinuiesc mereu condi!iile e$terioare.

7istorul i-a numit 9reactivi”. Ei vd lucrurile in perec(icontrarii )i au o con)tiin! bipolar.

*ac vezi lumea e$terioar ca pe ceva real, e)ti pierdut )i destinate)ecului, in tot ce ai ace.

e de alt parte, e$ist )i un alt el de oameni, con)tien!i de aptul cnu e$ist o lume advers in aara noastr sau un inamice$terior care s ni se opun.

7istorul i-a numit pe ace)tia 9proactivi”.Ei vd unitatea in spatele polarit!ilor )i armonia inspatele adversit!ii aparente.

9Oamenii proactivi au cura0ul s se arunce in prpastie, s ptrundin zonele cele mai intunecate ale /iin!ei lor )i s inrunteumbrele, antomele, temerile luntrice, deoarece )tiu ctrebuie s le domine inainte ca ele s se intrupeze intr-o zi)i s apar drept adversari.

Orice ar veni din aar trebuie transormat.+sa!i evenimentele, incidentele, impre0urrile )i rela!iiles a0ung in acel spa!iu interior unde gunoiul )i de)eurilepot i transormate intr-o nou substan!, o nou energie)i o nou via!.”



7istorul a numit aceste victorii asupra sinelui 9victorii creative” )i aadugat1

9Este singura cale de a-!i realiza propriile aspira!ii, ar s intalne)tidiicult!i .)i probleme.

acriiciul ligeniei, cltoria lui Ulise, sacriiciul lui lsaac, btlia lui #r0una, ispitirea lui (ristos inc mai pstreaz secretul victoriilor creative, dobandite de oamenii capabili s-)idep)easc #dversarul luntric, singurul obstacol realspre materializarea iecreia dintre aspira!iile noastre”.

#poi, a adugat pe un ton trist, tonul cuiva care anun!a o situa!ie arscpare1

9Doala real a omului este c el se al mereu departe de cas,...departe de el insu)i. entru el, lumea interioar nu e$ist)i de aceea a presc(imbat lumea e$terioar intr-un idol pecare-l venereaz, un eti) pe care s-l adore )i de care sdepind”

+a sar)itul cinei, 7istorul, inainte s ne prseasc, a subliniat c seobservau semne de imbtranire )i degradare inacceptabilin cei care apar!in 5colii /iin!ei, remarcand c 9lucrarea”noastr era ingreunat )i avansam prea incet.

rin acele cuvinte, aspre )i de neuitat, )i-a e$primat insatisac!ia.Energia, or!a cu care 7istorul ii adunase pe acei oamenipentru a des)ur proiecte e$traordinare, in doar ca!ivaani, )i pentru a atinge cea mai inalt culme in domeniullor, le (rnea orgoliul )i arogan!a.

*e indat ce au uitat de promisiunea lor, adevratul motiv de a i cu 7istorul, ca predecesori )i reprezentan!i ai unei noiomeniri, ei se transormaser in clone ale vec(ii

oranduiri, matrice neinsule!it a unei specii muribunde.l-am ascultat repro)ul in a!a intrrii de la 7eronica, standin 0urul +ui, in cerc, asemenea copiilor de )coal.uvintele +ui erau mu)ctoare, iar concluzia,insuportabil.



97-am permis s deveni!i aimo)i, boga!i )i puternici. ?ot ce a!i visats-a adeverit #cum se preigureaz o nou aventur, unnou zbor... Este timpul s visa!i un vis nou, o lume nou...+sa!i in urm tot ce v-am a0utat s agonisi!i, pune!i pecineva s v inlocuiasc )i dedica!i-v, in intregime,roiectului.”

6u am de gand s-i reproduc discursul pe care azi doar oarte pu!inioameni l-ar in!elege )i accepta, ins am re!inut spusele+ui )i le-am pstrat cu str)nicie.

93n umbra m)tilor voastre decrepite v ascunde!i alsitatea”, a tunatE+ 9+sa!i totul pe seama managerilor vo)tri rsi!iacele roluri +ua!i rmsuri, cu bun )tiin!, inainte ca

via!a s vi le impun”

#m vzut conuzie )i team in oc(ii acelor oameni )i mi-am reamintitparabola tanrului bogat.

3ntr-o bun zi voi scrie pe-ndelete despre cei ce l-au ascultat pe 7istor )i au decis s lase in urma tot ce aveau, c(iar dinacea noapte, )i despre cei pe care am avut )ansa s-icunosc indeaproape. oncluzia 7istorului a czut greu,ca o lovitur de ciocan, pe acele c(ipuri ingri0orate )icrispate de team.

96u voi mai interveni de-acum incolo.”, a spus El. adevrata libertatenu cade din cer, ca un dar. Omul trebuie s o merite )i s)i-o doreasc din tot suletul, cu orice pre!. 6umai atuncio poate avea in lumea 4ea nu e loc pentru groaza sauindolen!a voastr. ?ot ceea ce suntem )i de!inem trebuieprsit )i dep)it. entru a avea mai mult )i a li mai mult.”

O revenire solemnă, imietrită, s+a conturat la 3inalul discursului Său=

6?ot ceea ce nu in!elege!i din cuvintele mele v va e$plica via!a, prinlegile ei )i prin instrumentele ei de vindecare. *e aceea, vredau libertatea, libertatea de a sueri, de a cdea, de a vimbolnvi, de a imbtrani )i a muri...”



eva dinuntrul meu )tia, vag, c era in 0oc mult mai mult decatinsrcinarea aceea, aparent inutil, )i m imboldea s-mireinnoiesc eorturile, ar s las nicio piatr neclintit. 3ntimp ce se apropia cu pa)i repezi ora ceaiului )i, odat cuea, temutul raportul ctre 7istor, m-am indreptat spreca!iva prieteni inluen!i, care locuiau in +ondra, l-am spusc o vizitasem pe +ad@ Ellis, intr-o pauz de vot de la

Testminster, ins )i aceast cale s-a dovedit zadarnic, l-am detaliat )i alte episoade din odiseea mea, pentru aumple timpul )i m a)teptam ca uria +ui s izbucneascin orice clip sau mai ru, c(iar iritarea +ui, cand

7istorul m-a intrerupt, repetandumi acelea)i cuvinte dela inceputul discu!iei.

9?u n-ai putut ace rost de acele bilete” a spus El, pe un ton egal, insde data aceasta a subliniat 9tu”, cu iritare, ca )i cum i seadresa cuiva care avea probleme cu memoria. 5i-aapropiat c(ipul, cand mi-a spus1

9entru a le gsi, ar i trebuit s-!i tulburi destinul... *ac le-ai igsit, ar i insemnat s-l sc(imbi, pentru totdeauna”

ontrar celor ce credeam eu, mi-a dezvluit c, inc din momentul incare mi-a cerut s caut acele bilete, sarcina era de0aindeplinit. #ceast airma!ie a 7istorului m-a uluit.ine ar i bnuit c diicult!ile pe care le intampinasemnu erau obiective2... 6imeni nu )tia mai bine ca minepan unde mersesem s le gsesc, numai pentru a-i ace+ui pe plac. Era u)or de vorbit, la o mas de la avo@, daraltcineva, in locul meu, s-ar i descurcat mai bine2...

63nc e)ti (ipnotizat de panorama lumii... rezi c ea reprezintadevrul”, a )uierat El )i o urm de iritare ii ingro)a

vocea )i mai mult. 9and acel om !i-a spus c ar i trebuit

s te ocupi de rezervare cu trei tuni in urm, ai )i capitulat*in acel moment, nici mcar nu ai mai cutat biletele.”

#m incercat s-l intrerup pentru a protesta... +in gest erm din partea 7istorului m-a oprit, inainte de a putea desc(ide gura.

9*in acel moment, nici mcar nu ai mai cutat biletele... in sc(imb aicut tot posibilul s ridici pe un piedestal )i mai inalt



9a s evi!i contaminarea, ar i trebuit s invingi con)tiin!a de victimdinuntrul tu, conlictele, autocomptimirea, somnul(ipnotic care te metamorozeaz intr-o /iin!dependent, temtoare, )ovitoare, neericit...

redin!a de nezdruncinat a oamenilor in imaginea supericial alumii reprezint originea slbiciunii lor, e$plica!ia inalpentru evenimentele din via!a lor )i rolurile lor in dramae$isten!ei.

Doala este o alt minciun a lumii 6e imbolnvim deoarece boala ne-a ost prezentat )i astel imbtranim )i murim, prinimita!ie, ar a pune sub semnul intrebri realitatea ei”, adeclarat 7istorul. Ridicarea tonului )i emo!ia aparte,datorit creia cuvintele +ui vibrau, au artat c ele nu seindreptau numai ctre mine, ci )i ctre un public imens )inevzut.

9Omul obi)nuit nu viseaz, el se supune orbe)te pove)tii (ipnoticedespre lume. El )i-a uitat unicitatea, natura de creator,deoarece nu este conectat la sinele lui. 6u se cunoa)te...Orice visezi, se adevere)te. *ac vei incerca s te cuno)ti,

vei in!elege de ce lumea este a)a cum este. #cum, tu )tii dece lumea este a)a cum este... /iindc tu o visezi a)a”

*eoarece nu mai aveam pagini in carne!el, am scris aceste cuvinte peo list de meniuri )i, in cateva minute, am acoperit-o inintregime, olosind tot spa!iul liber. inc mai scriam, candl-am vzut c ace un gest spre a atrage aten!ia patronului.

9 mergem”, m-a diri0at erm )i s-a ridicat.

+a teatru cu 7istorul

3ndat ce am ie)it, am inceput s mergem oarte repede. #m crezut c

trebuia s prindem un ta$i, dar 7istorul a continuat siu!easc pasul, iar eu P-am urmat. 4 socoteam bineantrenat, ins de cateva ori a trebuit s accelerez, ca srman alturi de el. ?otu)i, de iecare dat, El era cel cedesc(idea drumul. #lergasem in iecare zi in 0urul insulei,pe East River.



articipasem la cateva maratoane tari, cum era cel din Oa;land )i lani)te competi!ii provocatoare, cum este ?roeul epsi dinentral ar;, unde pedalasem douzeci )i patru de ore,ar oprire. ?otu)i, cu greu puteam s !in pasul cu

7istorul care, aparent, nu ddea niciun semn deoboseal. incotro mergeam2

ine era atat de important, incat s merite eortul 7istorului2 inene a)tepta2 7oiam s-l intreb, dar nu indrzneam, nuaveam destul or! ca s vorbesc. *eodat, in timp cealerga, 7istorul, cu agilitatea unui tanr, a srit bruscintr-un autobuz, intr-unul vec(i, cu eta0, care pornisecbiar din a!a noastr.

#m iu!it pasul, dar tot nu a) i reu)it, dac 7istorul nu )i-ar i intins bra!ul )i nu m-ar i tarat, literalmente, inuntru. 4 mai!ineam inc de mana +ui, cand l-am privit in ocbi.

e nepregtite, am ost catapultat in copilria mea napolitan. #mrevzut )trengarii din cartier, testele disperate de cura0, in4ergellina, cursele pe )ine )i sritura in tramvai, 9mareaatamare”. +a zece ani puteai s-o e$ecu!i perect, astelincat s te alturi acelor mici rzboinici )i s ii prta) la

via!a lor periculoas )i incitant.

?otu)i, acum, ceva nu mergea. #lergam cu o vitez uluitoare )i voiams e$ecut 9marea atamare” pe un el de amortizor de )oc,din ierB eram gata s sar inuntru, cand autobuzul aaccelerat brusc. 6u mai voiam nici s-i dau drumul, nicis sar. 4-a cuprins disperarea, in timp ce picioarele auinceput s mi se inmoaie... Eram pe punctul de a ceda...cand un bra! sub!ire, dar puternic, s-a ivit de la un geam )im-a apucat de inc(eietura mainii. #m srit repede )i n-ammai ost in pericol. Ocbii acelui biat mi-au zambit, cu

calm... erau aceia)i... erau ocbii +ui... *e cate ori )i cu ceocazii il mai intalnisem pe 7istor2 *e cate ori maiintervenise El in via!a mea2

*e data aceasta nu puteam s-mi ascund mirarea )i, in timp ce imirecptm sulul, e$presia e!ei mele trebuie s-i i prutatat de comic, incat s-a sim!it obligat s spun ceva.



El a coborat din autobuz, iar eu l-am urmat. >ream luminile aprinsein oaier, la deprtare de doar ca!iva pa)i. uteam inspiraatmosera magic a acelor spectacole grandioase. O masmare de oameni se adunase de0a in a!a ai)elor care, peacompaniamentul eroic al insurec!iei din arisul anuluiP_M, in!i)au arborarea unui steag revolu!ionar )i, inprim-plan, inl!andu-se indrzne! )i urios, c(ipul irav aleroului, legendarul Cavroc(e.

Reprezenta!ia urma s inceap. and am urmrit mul!imea celor carenu mai gsiser bilete )i se impr)tiau acum cu e!eobosite, din senin, `a un meteorit care mi-a strbtutiin!a, am sim!it aceea)i satisac!ie la) pe care o simtg(icitorii amatori ai nenorocirilor, un el de bucurie

bolnav, triumul eemer al acelora care-)i vd temerileimplinite.

#m mai sim!it )i acea incredere lini)titoare in 0osnicia cuiva )ie$perien!ele crunte pe care le trie)te mul!imea cand i)i

vede eroii condamna!i. in acel moment, am ost sigur cung(erul intunecat al iin!ei mele pusese la cale crimeoribile, comise de-a lungul secolelor.

*in acea umbr, cuibrit intr-o cut a suletului meu, izbucniserrzboaie, masacre, distrugeri )i o suerin! imens. re!de cateva secunde, am ost cople)it de oroare )i dezgusta! de propria persoan )i am stat neclintit, cu respira!iatiat, s urmresc, prin isura con)tiin!ei mele, acelcomplot. intre timp, l-am pierdut din vedere pe 7istor.

and l-am regsit, m-am a)ezat alturi de El. #m observat c in 0urul+ui oamenii se impu!inau, pan cand in a!a intrrii nu amai rmas decat un cuplu1 o emeie de varst mi0locie,scund )i solid, cu un tanr viguros )i inalt, despre care

am alat ulterior c erau americani, mam )i iu, )ia)teptau un cuplu de prieteni. Erau imbrca!i elegant )ipreau s de!in o avere de aristocra!i. ?anrul eraobi)nuit mai degrab cu spa!iile desc(ise decat cu ora)ele,dar sttea acolo cu o demnitate stoic, de)i vizibil c(inuitde nodul strans de la cravat )i de elegan!a incomod asmoc(ingului su.



#vea ni)te bilete in man.

4izerabilii

4ul!imea se evaporase )i nu mai rmsesem decat noi )i cuplul. and

privirile noastre s-au intalnit, am sim!it o reveren!, oplecciune a suletului, rapid ca un ulger, in oc(ii lor,e$act ca atunci cand se intalne)te o emeie cu un brbat )iintotdeauna recunosc pozi!ia ierar(ic, nevzut, a unuiadintre ei.

4i-am adus aminte de toate situa!iile in care am vzut c lumea il9recunoa)te” pe 7istor )i de iecare dat maniestrespect )i deeren!, ca inteligen!a vegetal a unei plantecare rspande)te gratitudinea ei )i simte prezen!a celui

care ii (rne)te rdcinile )i o prote0eaz. #cea situa!ie m-a dus cu gandul la vremurile cand eram cu 7istorul in6e: Ior; )i am luat litul, in timp ce urca, s-a oprit la maimulte eta0e )i s-a aglomerat pan la reuz. +a plecare,

7istorul mi-a tras aten!ia cat de 0ena!i useser aceioameni, emei )i brba!i, s petreac a)a de mult timpimpreun, in acea eternitate ingust dintre eta0e. El mi-ae$plicat c, pre! de cateva clipe )i ar ca cineva s-)i deaseama, tn lit se stabilise o ierar(ie, o piramid aresponsabilit!ii, pe ale crei trepte iecare persoanaluneca s-)i ocupe locul cuvenit, pe nivelul proprieiresponsabilit!i.

retutindeni unde se intalnesc, pentru ca!iva ani sau doar pentrucateva ceasuri, oamenii se a)az pe treptele unei piramideinvizibile, dup un ordin matematic )i implicit, cain)iruirea planetelor, in care conteaz strlucirea,orbitele, greutatea )i distan!a a! de soare.

Ele sunt treptele )i nivelurile /iin!ei.

Este o lege universal valabil.

#m sc(imbat cateva vorbe cu acel cuplu american. 6e-au spus c eraciudat c prietenii lor nu-)i cuser inc apari!ia. intimpul conversa!iei, am observat c e$presia emeiiincepea s se sc(imbe, devenea din ce in ce mai calm,



mai senin, aproape euoric. pectacolul era pe cale sinceap )i nu mai era cazul s a)teptm in continuare./emeia s-a intors spre 7istor, cu un zambet larg, caredezvluia aptul c nu era prea dezamgit de aceastsc(imbare de plan )i ne-a invitat s-i inso!im. #veau celemai bune locuri. +e rezervaser cbiar cu pu!in inainte dea prsi #+#. ?oate eorturile mele de a incerca spltesc biletele au ost respinse cu o curtoazie erm.Eram oaspe!ii lor.

6u m-am obi)nuit niciodat cu aura miraculoas care il incon0ura pe 7istor. 7oiam s-i spun ceva, s-mi scuz scepticismul,dar 7istorul nu mi-a aruncat nicio privire. Era prins intr-o discu!ie aprins cu emeia, care intrase in teatru la

bra!ul +ui.um era posibil ca biletele s ie acolo )i s ne a)tepte2 4intea mi se

revolta, la gandul c 7istorul crease cuplul american,intarzierea prietenilor )i cbiar cltoria lor in Europa. Elle crease, in acel moment, cbiar acolo, sub ocbii mei.4iestria lui imi rsturna viziunea asupra lumii, pentrutotdeauna. in timp ce luminile se stingeau, noi am ocupatlini)ti!i locurile din primele randuri )i l-am auzit pe

7istor )optindu-mi la urec(e1

9 crezi )i s vezi sunt unul )i acela)i lucru ca )i a i )i a deveni.u timpul, vei vedea toate lucrurile in care crezi )i veirealiza tot ce visezi.”

3n semiintunericul teatrului, acele cuvinte care tocmai imi useser)optite redau magia unui cor antic. 4i-am sim!it suletulinl!andu-se )i am e$perimentat acel sentiment depuritate, de libertate, care vestea solu!ia, tmduirea,alc(imia isp)irii, pe care tragedia antic o inducea in

spectatori, prin aplicarea secven!ial a principiilor 0usti!iei.

9a s crezi, trebuie s ii desvar)it )i integru. ea mai mic isurdin /iin!, umbra indoielii, te intoarce la grupulmuribund de invin)i, la acele mii de iin!e care aurenun!at la dreptul lor de autor, rmanand prinse in



diabolica lor condi!ie, care le cere s vad, pentru a puteacrede...”

*e)i 7istorul m instruise de mult vreme, atingerea lumii cumainile mele, a lumii pe care noi in)ine o crem, inc m

acea s m clatin, ca pe marginea unei prpstii.

/iecare om este un creator...

+umea este ca o lam de gum de mestecat...

Orice visezi se adevere)te...”

#m con)tientizat c omenirea suer, iindc vede lumea cu susul in 0os. crezi )i s vezi sunt unul )i acela)i lucru, ins

oamenii cred c sunt lucruri dierite, scindate de timp )ia)teapt s vad, pentru a crede. uerin!a )i durereae$ist, deoarece sunt singurul lucru cu care omenirea i)ipoate umple vidul iluzoriu. and a vedea )i a crede seunesc intr-un om, el alung suerin!a )i durerea din via!asa, le izgone)te pe vecie din universul lui personal.

'Crede pentru a vedea este legea Creatorului;, a continuat El.

9Este principiul celor ce guverneazB este legea ineluctabil a regilor”,a spus in timp ce se ridica cortina.

“# crede ace parte din arta de a visa )i este calitatea cea mai de pre! a vistorului... +a originea lui a crede se al crea!ia... 7isuleste cel mai real lucru din cate e$ist...”

7ocea +ui a sczut din nou, pan a devenit ceva pu!in mai clar ca o)oapt. *e abia am putut s-i disting cuvintele, ins amsim!it severitatea de nezdruncinat a poruncii lui. and s-areerit la opera 4izerabilii, El a spus1

9Urmre)te aceast poveste, cu aten!ie. in umbra sentimentalismuluide secol optsprezece se ascunde o lec!ie importantdespre #dversar, care se aplic intregii omeniri. Estepovestea unui om care nu )tie s-)i ierte sinele, intocmaica )i tine”



4izerabilii era adaptarea muzical a pove)tii adversit!ii implacabileBun poli!ist, cu o deontologie de ier, anaticul Gavert, il

vaneaz ani de zile, pentru a-i impune un verdict in0ust,pe ugarul Gean 7al0ean, condamnat la douzeci de ani )iapoi la inc(isoare pe via!, pentru c urase o paine. inpoveste, 0ean 7al0ean devenea simbolul generozit!ii, al

bunt!ii umane umilite, brutalizat de societate, decruzimea legilor ei. in undal, contra luminii, sedes)urau aptele epice, glorioase )i 0alnice, ale uneiintregi omeniri, via!a ma(alalelor pariziene, insurec!iadin P_M, btlia de la Taterloo.

5tiam acea poveste de pe vremea cand eram copil, deoarece tatl meu,Ciuseppe, adora s mi-o spun. 4i-am amintit oarte clar

cum tatl meu se emo!iona de iecare dat cand a0ungea laepisodul in care 0ean 7al0ean, in loc s-l lase pe anaticulGavert s moar, )i astel s se elibereze de persecutorullui, decide, ar niciun preget, s-i salveze via!a.

#ceast lec!ie de umanitate submineaz imaginea despre lume apoli!istului, in asemenea msur incat, incapabil s maisupravie!uiasc cu propriile valori )i vzandu-)i cele maiadanc inrdcinate credin!e despre bine )i ru rsturnate,se sinucide.

9(iar )i numele lor, Gavert A 7al0ean, au aceea)i rezonan!...

Ei sunt una )i aceea)i persoan.”mi-a dezvluit 7istorul, mai tarziu9and, in cele din urm, i)i iart sinele... cand ii salveaz

via!a lui Gavert.. cand a0unge la o in!elegere cu du)manul,atunci el este pregtit s inrunte un adversar maiputernic )i mai inteligent *e indat ce vec(iul adversar aost dep)it, in!eles, acesta nu-)i mai gse)te ra!iunea de ae$ista... )i atunci se anuleaz... se sinucide.

*e apt, el nici nu e$istase cu adevrat, era doar materializarea uneiumbre, a nedesvar)irii iin!ei lui...”

uvintele inv!turii ale de dincolo de timp, rsunau din nou,puternic, in iecare celul a /iin!ei mele.



9ingurui du)man se al inuntrul nostru in e$terior nu e$istniciun du)man pe care s-i invinov!e)ti sau s-l ier!i )iniciun ru care s te rneasc... 6u te teme de #dversar.El este cel mai apropiat aliat al nostru. El ne arat ceamai rapid cate spre succes. ingurul )i unicul lui scopeste victoria noastr”

and luminile s-au reaprins, 7istorul se evaporase )i astel ampetrecut restul serii cu noii mei prieteni americani... darmintea mea se intorcea spre 7istor )i lec!ia +uie$traordinara.

*in epocile intunecate, din vremea cand prima scanteie a ra!iunii astrbtut con)tiin!a uman, au e$istat cercettori )i )coliale iin!ei, )coli de instruire interioar. 5coala lui itagora,academia lui laton, +@ceumul lui #ristotel, toate )colilemari ale #ntic(it!ii, inclusiv cele ale lui lutar( )i cele alecre)tint!ii timpurii, toate, soluri ertile pentruinteligen!, )i-au gsit epitoma, ra!iunea de a i )icontinuitatea misiunii lor in 7istor.

%&ITOU V

#dio, 6e: Ior;

e strzile 4an(attanuluiediul general al #O ocupa o cldire eleganta, cu nou eta0e, o

bi0uterie din aluminiu )i marmur, ridicat intre zgarie-norii din ar; #venue. in doar patru minute, de cand amprsit Roosevelt 3sland, am a0uns pe strada S, dup ceam traversat East River, la bordul unui automobil grbit )ilegnat #poi am trecut prin cateva intersec!ii, sim!indpulsul 4an(attanului. in cale, m impresura o mul!imeimens, din toate pr!ile, ca un rau care m tara de-a

lungul unui )uvoi de strzi )i !rmuri alctuite din cldiri,cu mii de oc(i de sticl.

?recuser cateva sptmani de la ultima noastr intalnire, inscuvintele +ui, ca o substan! pre!ioas )i vie, inc ac!ionaucu o or! ne)tiut asupra mea. +e sim!eam ca )i cum ar iost glande, !esuturi, organe capabile s distileze acea



aten!ie sau con)tiin! magic. ?otul incepea s se clariice.4asa de oameni, care pan in acel moment pruse a i oamestectur nedieren!iat, devenise acum variat ca )iculoare, energie )i numr. and am observat lumea din

0urul meu prin oc(ii 7istorului, mi-am dat seama ciecare detaliu minuscul relecta pozi!ia pe care iecaredintre noi o ocup pe scara e$isten!ei )i rolul ce-P aveamin lume.

?otul se conecteaz la tot

6imic nu este separat

4ergeam )i sim!eam acea mul!ime care respira odat cu mine, ca oiin!a unic )i imens. uteam s-i simt temerile, s-i

adulmec strile. uteam s-i aud gandurile. #m observatc toate aceste sentimente erau perect reproduse de

bainele, mi)crile, obiceiurile, mersul )i munca ei, care oa)tepta )i spre care se grbea. 7iziunile, aspira!iile ei serestrangeau, ca 1i rolurile in care e>istena o incarcerasecu măiestrie.

Nivelul fiinei noastre creează viaa pe care o trăim şi nuinvers.

#m pstrat cuvintele +ui strans la piept, ca pe un scut sau talisman, intimp ce imi croiam drum prin stupul acela uman, cruianu usesem con)tient c-i apar!in.

#m sim!it cantecul de 0ale care venea dinspre iecare din acele celule.entru prima oar, am ascultat monologul interior,continuu, al unei umanit!i care nu se cuno)tea. #msim!it solitudinea dureroas a oamenilor in timp cetreceam pe lang ei, am auzit zumzetul lor, asemntortremurului aripilor a milioane de insecte.

3nainte s-l intalnesc pe 7istor, eram bucuros s m alu printre aceioameni, imi plcuse ora)ul. #m luat parte la toateserbrile lui. 4-am lsat absorbit de targurile stradaleaglomerate, am stat la coad s cumpr un bilet pentru celmai cunoscut spectacol. Umr la umr cu mii de oameninecunoscu!i, am trit cu milioane de 9ceilal!i” intr-o



metropol, am muncit pentru o corpora!ie imens )i toateacestea imi dduser intotdeauna un sentiment desiguran!, de apartenen!.

#cum, o nou luciditate anula orice compromis. l-am 9vzut” )i, prin

ei, ca intr-o oglind deormat, m-am vzut pe mine. #mrecunoscut condi!ia banal a iin!elor incarcerate inroluri, in m)ti tragico-comice, marcate de o perpetugrimas de durere, care nu se )terge niciodat, nici atuncicand rad, ma)inrii puse in mi)care, in somnul lor, deantezii 0osnice )i dorin!e zadarnice.

*e la 7istor inv!asem c ceilal!i sunt proiec!iile noastre. #celeemei )i acei brba!i erau eu. Eram incon0urat de miliardede oglinzi in ele mi-am vzut propria imagine, rsrantin mii de !ndri care m relectau intotdeauna, dureros,pe mine. in timp ce mergeam, am observat valul deemo!ii, dara de ganduri pe care iecare iin! uman o lasin spatele su, ca urma vascoas a unui melc mare. 5i eueram una dintre acele iin!e dezorientate, pe care le

vedeam trecand pe lang mine, invluite intr-un glob deingri0orare )i egoism. Eram o pictur din raul t@$, carecurgea u)or spre destinul său muritor. *oar un lucru mdeosebea de celelalte picturi. l intalnisem pe 7istor.

#cum )tiam c trebuia starnit o revolu!ie. u a0utorul+ui aceam primii pa)i in acea direc!ie.

*intre miile de c(ipuri, niciunul nu privea spre cer. 3n zadar amcutat o igur rela$at, o privire atent, gestul unei iin!eumane vii care sim!ea un grunte de gratitudine pentru)ansa de a e$ista in lume, de a i o parte din acest universminunat. Oglinda aten!iei mele cuta inutil o rsularecare s o abureasc, o gur care s dea un semn de via!.Uneori, viziunea incanttoare imi revenea.

Regseam copilul din mine care, lipit de Ciuseppona, privea intrareacircului multicolor )i imens al lumii. #poi, m uitam in

0urul meu, in cutarea unor participan!i la acel 0oc. ins4an(attanul avea la el de mul!i copii ca )i impr!ia lui3rod.



sau moart. #m alunecat intr-o ric adevrat )i real lagandul c, ar 7istor, redeveneam o parte a acestei rasede alse iin!e vii. Odat, il intrebasem ce voia s spunprin sintagma 9oameni obişnuii” sau oameniorizontali, cum deseori ii numea.

6Ei sunt brba!ii )i emeile care inva!, predau, muncesc... care aucopii, ii educ., proiecteaz )i construiesc drumuri )izgarie-nori, scriu cr!i, ridic biserici, au datorii private )iroluri publice, c(iar la cel mai inalt nivel”, a ostrspunsul +ui, de neuitat, 9)i toate astea, sub (ipnoz”, aadugat, dup cateva clipe de suspans, bine plnuite.

9Ei ba0baie, cuunda!i intr-un somn adanc, permanent inc(i)i intr-o bul de uitare )i neericire.”

and mi-am amintit aceste cuvinte )i am sim!it destinul iminent,intotdeauna gata s m ing(it, /iin!a mea s-a comprimatintr-o pictur, din dorin!a imens de a evada, de a tia cuerstrul zbrelele acelor inc(isori )i a ugi.

9*e vreme ce ai ≪ vzut≫ 0ocul, nu mai po!i ace parte din el”, mi-adezvluit 7istorul )i am sim!it c, indierent cat dedureroas ar i 9munca” de a rsturna viziunea banalasupra lumii, via!a mea s-ar sc(imba )i ar i imposibil s

mai dau inapoi. #cum )tiam c era posibil s-!i stpane)tipropriul destin. im!eam c, in sar)it, puteam cuprinde )iconduce propria e$isten!.

oncrete!ea nemiloas a lumii organiza!iilor )i aacerilor, careintotdeauna m ascinase, laolalt cu tot ceea ce cldisemin ani de zile1 carier, succes, amilie, bani, prindea un altcontur. (iar )i 6e: Ior;ul, pe care-P adorasem )i ildorisem atat de mult, deseori prea a i ca un el deunivers papier mac(e, zgomotos )i inutil, ca un circ, cuacela)i miros pestilen!ial de srcie lucie )i vagabonda0.

*up prerea 7istorului, universul izic, de la insecte la gala$ii )i totce se al in aara noastr, lumea palpabil, dar )i ceea cenu vedem )i nu atingem, este microcosmos, iar lumeainterioar a iin!ei este macrocosmos.



3n microcosmos, totul este lent

#colo sunt multe obstacole, limite, priorit!i care trebuie respectate...

Este domeniul timpului...oamenii inainteaz intr-un )ir indian, pe o

singur linie...este imposibil s-i dep)e)ti...*edic-te intru totul /iin!ei...6umai inuntrul tuB cu oc(ii inc(i)i

po!i zbura, visa...dep)i planul banalului )i inainta dincolo de el...

#c!iunea adevrat const in 9a nu ace”...

*ac pierzi un milimetru din ignoran!, vei vedea c piramideleaacerilor )i templele inan!elor, impreun cu armatele lorde sclavi )i preo!i, se zdruncin din temelii.

lanand deasupra marginii acelei lumi, am privit devenirea )i loculmeu intr-msa, cu oc(ii larg desc(i)i. u ung(iileincle)tate, am vrut sa apuc strans acea perspectiva malta,acea stare de deta)are, minunata )i inspimanttoare,care imi desc(idea calea spre a 9vedea”.

4-am temut ca o s-o pierd, din clipa in clipa, deoarece putea i sorbitde ma)inria lumii )i apoi absorbit de vorte$ul ei. Eramsigur c, dac a) i putut men!ine acea deta)are pentru

mai mult timp, m-a) i transormat cu siguran! intr-une$traterestru pentru acea lume, ca o termit indeprtatde inluen!a (ipnotic a mu)uroiului, timp de cateva zile.

a s sc(imbm natura evenimentelor, trebuie s ne sc(imbm viziunea, intr-o zi, universul material va devenicapodopera noastr, imaginea in oglind a unei voin!eredescoperite, materializarea perect a #rtei de a visa.

#mintirea constant a inv!turilor 7istorului, munca de

autoobservare, e$aminare, e$perimentele pe care le-amdes)urat asupra (ranei, somnului )i respira!iei,alergrile din iecare diminea! )i alte e$erci!ii izice,impreun cu pstrarea secretului, au isurat coconul incare eram incarcerat. rin acea desc(iztur in sestrecurase raza de lumin a unei alte e$isten!e.



$nstrumentele visului

Gennier se precea de zile intregi c nu observ nimic. and sunaalarma ceasului de)tepttor, care m vestea c e timpul salerg, ea se ascundea in a)ternut )i se intorcea pe partea

cealalt. entru ea, nu era nimic altceva de cut in aarde a a)tepta reluarea vec(ilor mele obiceiuri )i trandveli,ca ale przii in lcile unui caine de vantoare. #mincercat s vorbesc cu ea despre acest subiect. /r a-Pmen!iona pe 7istor, am incercat s-i e$plic revolu!ia carese produsese inuntrul meu )i acea lume nevzut sprecare aceam primii pa)i, vlgui!i. Era complet inutil.

4i-am iu!it pasul. u cat mergeam mai repede, cu atat mai mult secomprima timpul. Era de necrezut cat de mult reu)isem sparcurg in acea or )i cat de mult mai aveam. u cat erammai rapid, cu atat sim!eam cum cre)te inuntrul meu oenergie care ma indeamn s inaintez )i s merg maideparte cu acest proiect, care devenise singura meapreocupare. *up ce am mrit viteza de alergare )i mi-amaccelerat iecare mi)care, am putut s ca)tig din ce in cemai mult timp. 2n mod miraculos, acea or a dimine!ii s-adilatat. E$erci!iile izice, cateva minute de reglare arespira!iei )i autoobservare. in cele din urm, o medita!ie

asupra gandurilor +ui, culese din carne!el, incununainalul, m conecta la 7istor, la inv!tura +ui )i astel mise netezea calea spre acea nou zi.

*up prerea 7istorului, trăirea clipei era cel mai valoros lucrudin via!a omului. 4-am strduit s ortiic acel 9aici )iacum”, ca pe o disciplin care trebuie practicatpermanent.

)e)te in aara dimensiunii temporale, atat cat este posibil, in via!a

ta cotidian. Autoobservarea atrage tămăduirea... in momentul in care

realizezi că nu eşti prezent% tocmai atunci eştiprezent.

3n iecare diminea!, porneam de acas cu gandul s triesc din pliniecare clip )i s men!in, cel pu!in o parte din zi, aceast



orm deosebit de aten!ie. *in neericire, revenirea larutina zilei era suicient pentru a uita )i a cdea pradmiilor de gri0i.

#ten!ia mea se nruia ca un dig in prbu)ire, gri0ile, an$ietatea,

co)marurile se npusteau asupr-mi )i m aduceau ladimensiunea unui pitic, monstruos de mic.

*e atatea ori, ca )i cum m 9rede)teptam” dintr-un co)mar, observamca usesem ciuruit cu gloan!e oarbe. rin miile de rni aleiin!ei mi se scursese via!a.

rin autoobservare, omul ptrunde in cele mai indeprtate ung(ereale /iin!ei.

6umai atunci se produce o transormare real, iar el poate gsiadevrata semniica!ie a e$isten!ei lui.

rin autoobservare )i alergare am descoperit liantul care e$ist intrecorp, emo!ii )i gand. Este greu de crezut c po!i s men!iio gri0 sau o dispozi!ie proast, atunci cand nivelul izic alsistemului este impulsionat de un ritm alert.

ele mai negative stri ale iin!ei pot respira numai dac se ascund incele mai dense )i lente zone ale iin!ei. rin urmare,

modul in care gandim )i calitatea emo!iilor noastre au uneect inevitabil asupra corpului. Eortul deliberat, necesarpentru a dezvlui un gand sau a transorma o emo!ie, nepoate sc(imba instantaneu condi!ia izic )i cbiar stareasomatic.

:andul% emoia şi corpul devin un singur univers, alctuitdin lumi integrale )i concentrice, in care acelea)ievenimente genereaz, cu repeziciune, propriile lor eecte,in timpi )i cu viteze total dierite. 4i-am dat seama cat de

complicat ar i ost munca de cunoa)tere )i sc(imbare,dac a) i inceput s intervin in cele mai delicate )iinaccesibile pr!i ale iin!ei )i nu in corp.

*ac ridici vibraia corpului fizic, intreaga lume se va ridica la orecven! din care orice divizare, rivalitate )i rzboi dispar



)i numai armonia, rumuse!ea )i adevrul supravie!uiesc,inltur limitele interioare.

* via! gandului c tu e)ti cauza a tot )i a toate )i inund universulcu lumina interioar a vie!ii )i a or!ei.

#lergarea m-a cut mai atent la respira!ia mea. in ciuda aptului ceste cea mai sesizabil unc!ie a noastr )i cea maiindispensabil, suntem rareori con)tien!i de ea.

Respira!ia inso!e)te iecare activitate din via!a noastr )i urmre)teritmul gandurilor noastre. Ea se modeleaz semniicativ odat cu intensitatea emo!iilor, cu or!a lor izic )i seimplete)te cu iecare ibr a iin!ei, cu centrele noastre

vitale.

Rareori ne e$primm recuno)tin!a pentru c respirm )i nici nu nedm seama de recuno)tin!a pe care ar trebui i-o purtm,de la prima gur de aer inspirat.

93ntr-o bun zi, vei )ti s transormi lumea cu a0utorul instrumentelor visului 1 gandul şi respiraia)% mi-a spus 7istorul.

9+umea este modelat dup gradul tu de responsabilitate”, mi-aspus El candva, in timp ce ptrundea in valtoarea

gandurilor mele, iar magia acelei descoperiri m acea splutesc.

#mplitudinea respira!iei unui om corespunde gradului su deresponsabilitate... )i determin tot ce poate el de!ine )iace... o!i de!ine numai lucrurile pentru care e)tiresponsabil.”

rin cuvintele 7istorului, ec(ilibrul undamental care e$ist intre a i)i a avea dezvluia o lege capabil s e$plice lumea. #cea

descoperire era atat de important, incat imi tiarespira!ia ori de cate ori i-am putut dovediuniversalitatea.

Ecua!ia dintre responsabilitate )i avere, dintre iin! )i putereainanciar, arta limita care poate i trasat sauincredin!at unui om, ca de altel )i msura a cat de mult



poate el de!ine, in!elege )i cuprinde. intr-o zi am spustoate acestea studen!ilor mei )i le-am ilustrat cumaplicarea lor se poate e$tinde la organiza!ii, na!iuni )iciviliza!ii intregi.

E$ist un el de etologie a lui a avea )i in lumea animal, unde lcile)i g(earele otrvite apar!in animalelor cu cel mai bunsistem nervos, in vreme ce armele mai pu!in periculoasesunt date celor care ocup o pozi!ie inerioar pe scaracapacit!ii de a-)i controla agresivitatea.

6atura nu va inzestra niciodat o turturic, ce-)i atac adversariipan ce-i omoar, cu g(earele sau puterea unui leu, candea are de0a cea mai e$act deontologie a vantorului )itrie)te in simbioz, intr-un ec(ilibru stabil cu prada ei.Un animal, ca )i o organiza!ie, nu poate de!ine armele )iputerea oensiv care dep)e)te capacitatea lui de control.

4inciuna

>i dup zi, imi imbunt!eam respira!ia )i imi iu!eam pasul, )i asteliin!a mea a devenit un pic mai agil. #m inceput s adoracel eort )i s-l binecuvantez. #m continuat s muncesc)i in alte direc!ii pe care mi le artase 7istorul, cutands aplic principiile +ui in via!a mea, pe cat mi-era cu

putin!. *e cateva ori, le-am in!eles eronat )i le-amnesocotit *e ceva vreme m antrenam in ni)te sporturie$treme, in speran!a c astel puteam s-mi intresccura0ul )i increderea in mine.

96u cuta certitudinile in e$terior )i in oc(ii celorlal!i. 6u pretinde ce)ti cura0os.

#devratul cura0ul este victoria asupra minciunii de sine”, imispusese 7istorul intr-o zi. 9+as aceste sporturi )i ac!iuni

nebune)ti pe seama celor care-)i iubesc propriile rici,care depind de ele. +or, riscurile le intresc rica. entruun mincinos ca tine, e ca )i cum ai respira printr-unplman de o!el, o tragic emblem a unei umanit!i lipsitede sinceritate.”



3mediat mi-am amintit de #./., e$ploratorul italian pe care-lcunoscusem cu cateva luni inaintea accidentului su. 4i-am amintit c 7istorul imi spusese c va i ucis depropriile sale minciuni, in inruntarea unor alseprovocri )i nu de cele reale, interioare.

9*ac vrei s-!i lrge)ti orizontul, nu e necesar s te e$pui unorasemenea e$perien!e e$treme... +rge)te-!i viziunea,ideile )i gandurile prin puterea onestit!ii )i a sincerit!ii)i nu va mai e$ista btlie pe care s nu o ca)tigi.”

4otivul pentru care atat de mul!i oameni practic sporturi e$treme )iindrznesc s se prind in cele mai periculoase ac!iunieste c astel sunt constran)i s e$perimenteze, in condi!iiriscante, stri de o vitalitate intens, elibera!i de timp, deprobleme )i constrangerile lumii. *ac o singur clip deneaten!ie poate insemna s-!i ri)ti via!a, atunci amanareatririi in prezent nu mai este posibil. ins aceastcondi!ie este artiicial1 creeaz o stare de dependen!. ?eelibereaz de (ipnoz, dar te transorm in sclavul alteistri.

a s-!i inrangi temerile, intr-o bun zi,

nu vei avea nevoie s involburi oceanele

sau s practici zborul acrobatic.

*isprand minciuna,

vei ptrunde pe tramul lui acum

cu cea mai mare u)urin!.

*eoarece s trie)ti in aici )i acum

reprezint singura stare nemuritoare,

eroic )i ireasc a omului.

#minte)te-!i ?otul se petrece aici,

in clipa etern, in trupul etern,



tot ce #cum creeaz )i, parado$al,

tot ce ai ost )i tot ce vei i, ve)nic.

oncentreaz-!i aten!ia pe #cum

)i nimic nu !i se va mai prea imposibil

#cum este germenele universului.

?oate posibilit!ile sunt con!inute in #cum.

3n opinia 7istorului, plutirea in voia amintirilor trecutului sau aanteziilor privind viitorul este adevrata cauz a tuturorproblemelor noastre.

#m inceput s vd imediat roadele eorturilor mele. #u ie)it la ivealo claritate mai adanc )i o ascu!ime a vigilen!ei care, panatunci, rmseser in umbr )i care au desc(is poartaunei descoperiri simple, dar revolu!ionare. and amrealizat numrul mare al persoanelor obeze )i rspandireaacestui enomen, nu numai in 6e: Ior; )i #merica, dar )iintr-o mare parte din lumea vestic, i-am cerut

7istorului o e$plica!ie.

9alsitatea se ascunde in umbra mai multor m)ti”, mi-a spus El.

',bezitatea este una dintre ele. in spatele spectacolului macabru alumorului )i al generozit!ii lor ostentative, care deseori semaniest la oamenii obezi, se a)terne renun!area la via!)i tentativa de suicid.”

c(imbarea monstruoas a corpurilor lor este doar o relectaregrosolan, simptomul acut al malnutri!iei psi(ice.3nulecarea alimentelor ast ood, absorb!ia de mancareartiicial sau mun!ii de calorii alimentare ingurgita!i sunt

un eect evident al strii de boal a /iin!ei. and i-amspus 7istorului c in .U.#. numrul de obezi intrece cumult 0umtatea popula!iei, El a airmat1

9Este semnul unei vlguiri a voin!ei, in intreaga na!iune, O civiliza!iedependent de mancare se sinucide. (iar )i economia ei,ca o umbr a /iin!ei, relect aceast dependen!, aceast



intunecare a voin!ei. 3n oarte scurt timp ea va i epuizat)i ing(i!it de prdtori mai abili, de civiliza!ii maiintegre. *estinul tu izic este strans legat de destineletale inanciare, emo!ionale )i mentale.”

e lang vitalitate, am sim!it cum cre)te inuntrul meu un sentimentde apropiere intre mine )i omul de alturi, preocuparea dea m pune in slu0ba altora, a tuturor acelora pe care i-am

vzut inctu)a!i in e$isten! )i ar nicio cale de evadare.

Era ceva ce nu mai sim!isem niciodat, un el de compasiune pentruacele creaturi pe care le-am vzut scuundandu-se intr-oan$ietate adanc.

96u te mai lsa in voia valurilor”, mi-a strigat El deodat )i m-a

asediat cu vorbele +ui de oc.

'Autocompătimirea ta rsrange tendin!a omenirii de a seascunde )i de a indura. 7anitatea ta i!i d dreptul sa crezic ai ost de0a vindecat )i po!i s-i a0u!i pe al!ii.

ingurul lucru pe care-l po!i ace pentru a a0uta lumea este s ie)i dinpropriul tu co)mar.

$ncetează să crezi că lumea are nevoie de a-utorul tău.

3nceteaz s crezi c lumea este o victim nea0utorat.3nceteaz s crezi c lumea este o realitate separat”

?recu mult vreme pan s in!eleg semniica!ia acelor cuvinte )i panca oc(ii mei s se desc(id larg, spre toat minciuna carese uri)a in spatele altruismului )i a iecrei orme de

bunstare promis de institu!iile care triesc de pe urmasentimentului de culpabilitate al oamenilor.

9unt organiza!ii care nu au alt scop decat s se perpetueze pe ele

insele”, a )optit 7istorul. 9-au specializat in a primi bani)i a aduna resurseB pe care tot ele le irosesc )i le risipesc,in timp ce cu greu i)i men!in stabilitatea.”

9*ac ridici vlul de cea! al ilantropiei, in iecare din ormele ei veiputea s descoperi c, dincolo de voluntarii )i armatele lorde salvare, dincolo de a0utorul medical, alimentar )i



armaceutic, se al cea mai crunt criminalitate )i celemai intense activit!i indreptate impotriva omului .”

96u te pierde in regrete sau in milostenie.6imeni nu poate ace nimic in locul altcuiva.

*epinde de ei, numai de ei, s prind ocazia. ?otul in via! seintampl cu un anumit scop )i motiv, care !i se potrive)te.ei care nu au invins inc minciuna din interiorul lor, carenu sunt con)tien!i de autosabotarea permanentdinuntrul lor, nu pot a0uta pe nimeni.

9Omul moare pentru c minte”, era deviza 7istorului, un el deconcluzie la discursul +ui )i un rezumat la drama uman aminciunii.

Omul moare pentru c minte... mai ales, se minte pe el insu)i.

#dio, 6e: Ior;

3ntr-o diminea! m-am pomenit cantand sub du). #m con)tientizat cera imprudent din partea mea. 7istorul imi vorbisedespre e$isten!a unor gardieni, care ne urmresc prinpere!ii temni!ei noastre. Ei sunt c(iar cei mai apropia!i,cei mai dragi nou.

*e apt, ei sunt cei mai vigilen!i temniceri, cei mai implacabilipaznici. #cel semn, dezvluit proste)te, )i aceademonstra!ie de nepsare i-a urnizat lui Gennier dovadac plnuisem s plec pentru cateva sptmani. entru ea,acest lucru se asocia cu noile mele obiceiuri alimentare, cuaptul c imi dezvoltasem un izic puternic, imirevigorasem tonusul mu)c(ilor )i al pielii, in!i)area,laolalt cu (ainele, cu lecturile )i astel ea incepu imediats ia atitudine. incerc toate mi0loacele s m readuc la

vec(ile nravuri, ins pentru mine nu mai e$ista cale deintoarcere.

Erau alte capcane )i cu)ti, c(iar mai amgitoare, care cu siguran!m a)teptau, ins in niciun caz cele vec(i. 6u ne maicertaserm de cateva sptmani. aruncm cu acuza!iiunul in altul, s !ipm )i s bombnim doar ca s simulm



c suntem indrgosti!i din nou, useser )iretlicuri pentrua umple golul din rela!ia )i via!a noastr, subterugiipentru a ne !ine strans lipi!i unul de altul, impietri!i intr-un inern de alsitate )i plictiseal. 3ncercarea de a-mirecldi amilia cu Gennier, dup moartea +uisei, secltina, pe nisipurile mi)ctoare ale imaturit!ii noastre )icerea compromisuri continue, de ambele pr!i, pentru anu se prbu)i.

#cum, pan )i acea als aparen! usese dramat, pentru totdeauna.6imic nu mai mergea. 6ici dara de mentol de la aint4oritz-ul ei )i nici ru0ul care-i contura buzele nu maiaceau parte din lumea la care visam )i care acum incepeas se materializeze. *e aceea, de ziua lui olumb, ea )i-a

cut baga0ele %ca s iu mai precis, ea a golitapartamentul de toate lucrurile, in stilul american deseparare& )i s-a intors la prin!ii ei, in 6e: Gerse@, departea cealalt a odului Tas(ington. 6-am mai vzut-ode atunci. in cele din urm, am intors ila.

and Ciuseppona s-a intors acas cu copiii )i a gsit apartamentulgol, a avut o singur gri0. #psandu-)i inima cu mana )iotand, a scos la iveal, dintr-un col! tainic al buctriei,

vec(iul ei iltru de caea. -a bucurat atat de tare, incat l-a

srutat )i a cut o plecciune.Era singurul lucru pe care nu dorea s-l piard )i il ascunsese cu

dibcie. +-a umplut )i l-a a)ezat pe aragaz. #poi, cusolemnitatea unei preotese antice, a spus1 96u era detine”. #ceste cuvinte, un epilog memorabil pentru toatelegturile mele amoroase din adolescen!, rostite pe tonulei grav, s-au transormat intr-un epita comic, care areunit amilia )i a inveselit-o. /rama de incon)tien! )imireasma acelui moment s-au impletit cu aroma caelei.

6u putusem s-mi imaginez vreodat sau s-mi doresc uninceput mai promi!tor )i niciun noroc mai mare.

*espr!irea de Gennier era pentru mine o moarte, dar )i o rena)terecare se petreceau in acela)i timp. Era rezultatulindeprtrii unui atom de team din iin!. redeam c oiubeam pe acea emeie, dar ceea ce iubeam cu adevrat



erau suerin!a )i teama cu care m obi)nuisem )i care num deran0au. 6-a) i ost in stare s-o ac de unul singur.

6imeni nu este in stare s o ac de unul singur.

entru a se risipi vec(ile moduri de a gandi, ideile preconcepute,pre0udec!ile, supersti!iile )i compromisurile care imicontrolaser tiranic via!a, era nevoie de o 5coal, de ometod, de un plan de evadare.

Omul are nevoie s intalneasc pe cineva care este de0a con)tient detemni!a lui )i reu)ise s scape din basmul (ipnotic allumii, de legile ei suocante. 4i-am artat recuno)tin!aa!a de El )i mi-am dorit ca iecare om s-l poat intalnipe 7istor, 6umai aceia crora li s-a in!i)at propria lor

oroare, care realizeaz cat de neputincio)i sunt, cat denedesvar)i!i, pot merge pan la capt criu acum pentrua v spune c 7istorul e$ist )i este cea mai real iin!pe care am intalnit-o vreodat.

+umea +ui impecabil, atemporal, este mai vie, mai accesibil )i maiconcret decat a noastr. Este un drum plin de prpstii,dar poate i parcurs, este o cale spre adevr, splendoare,ericire, o nou cale spre 3ndii, mai rapid )i c(iar mai

bogat.

eva nevzut )i concret - pe care orice om il poate ptrunde - a pus inmi)care un minunat mecanism.

ea mai mic sc(imbare din /iin! strmut mun!ii din lumeaevenimentelor.

im!eam c vinciul se zgal!aie )i ancora se clatin, in lunga eiin!epenire, in adancurile vascoase in care inotam. +acellalt capt al cltoriei nu se ala un ar(ipelag, ci un

imens continent suletesc nee$plorat.Respira!ia mea se suspendase intre team )i bucurie, ca un copil pe

un montagne russe. *in nou, i-am adus un prinos derecuno)tin! 7istorului )i mi-am dorit din toat inimas-l reintalnesc cat mai curand. 3n acea zi, Ciuseppona,copiii )i cu mine am cumprat cele trebuincioase in cas )i



am mers s cinm la 4ama +eone, erici!i )i apropia!icum nu mai useserm de mult vreme.

*e indat ce 0ennier plecase, 6e: Ior;-ul incepuse de asemenea sse indeprteze. 4a0oritatea semnelor artau c

sc(imbrile care se petreceau in via!a mea erau doar inaza incipienta )i urma s intampin multe altele.

and e)ti dependent de o slu0b trebuie s redonezi cantecul de 0aleani de zileB trebuie s renun!i la libertate, dand semne dedecdere )i neputin!.

3ni!ial ai crezut c te prote0ezi, cand de apt ai intrit uitarea )ilimitarea.

#cum, trebuie s parcurgi drumul inapoi spre libertate.Este un proces indelungat de deta)are, simpliicare )i iluminare a

/iin!ei.

Dansează% dansează% dansează neincetat!...

,norează e#istena% dragostea dinăuntrul tău2.

,bservă*te pe tine insui! ii atent la iina ta!...

"ei vedea că tot ce in viaa ta este real va dăinui

şi tot ce este iluzoriu se va spulbera pentru totdeauna.

7istorul a numit acest proces #rta de a 7isa.

4 strduiam s-i urmez inv!turile. #tinsesem o condi!ie izicperect. umptarea la mancare, btlia contrasomnului, e$erci!iile de respira!ie )i, mai presus de toate,

vigilen!a )i autoobservarea ddeau roade, in mod vizibil.

?rebuia doar s m gandesc la 7istor pentru a mi se desc(ide caleaspre o nou in!elegere. +a inc(eierea muncii de birou,dac eram punctual, luam trenul spre it@ 3sland, pentrua putea naviga pe Eastcbester Da@. *ac ascultam vuietuloceanului )i adierea vantului care tremura printre aripilelui /l@ing *utcbman, m sim!eam mai aproape de El.



Autoobservarea% o privire onest spre strile iin!ei mele, un sim!superior al demnit!ii, o nou incredere in poten!ialulmeu, au inceput s aduc sc(imbri in via!a mea,sc(imbri pe care cu cateva sptmani in urm le-a) iconsiderat imposibile.

3ntr-o diminea!, domnul Heenan, )eul de personal de la #O, aaprut in biroul meu, pe nepregtite. -a a)ezat pescaunul din a!a mea )i m-a scrutat indelung, cu un aerinsinuant, ar a spune vreun cuvant. e comporta ca opersoan care pusese la btaie tot ce avea )i acum segandea cat de avanta0os era pariul.

?rebuie c rezultatul cercetrii imi era avorabil, deoarece un zambeta inlorit in locul incruntturii inc(izitoriale de la inceput.O re!ea comercial urma s ie iniin!at in Orientul4i0lociu. #ceast opera!iune cerea doi ani, poate trei, demunc asidu. Oiciul Ceneral de omer! 3nterna!ionalera baza opera!ional a unei iliale din 3talia, intr-unor)el din nord-vest.

*omnul Heenan m-a avertizat imediat s nu-mi ac nicio iluzie c voiprinde rdcini acolo.

97ei petrece mai mult timp in avion )i la (otel, decat acas, cu copiii”,

a spus el pe un tonul unei proe!ii ironice. in cele dinurm, m-a anun!at c trebuia s plec peste cateva zile./r s mai a)tepte vreun comentariu sau consim!ire dinpartea mea, mi-a a)ternut in a! cateva documente,pentru a le semna. 9and termini, te vei altura din nouec(ipei”, a spus el 9vei reveni la cei duri” e acea vreme,ca s pstrez legtura cu inv!tura 7istorului,incepusem s citesc o mul!ime de lucrri esen!iale despregandirea modern )i clasic.

#m cercetat toate cr!ile de ilosoie pe care le-am putut gsi. +e venerasem, dar acum m plictiseau teribil. *eseori leprseam doar dup cateva pagini. in ciuda tuturorcercetrilor mele, nicio ilosoie - ie ea doctrin moralsau credin! religioas - nu am regsit vreo scanteie dinin!elepciunea )i concrete!ea +ui.



6u puteam gsi niciun ecou indeprtat, in nicio tradi!ie sapien!ialsau principiu etic pe care s-l i e$perimentat cu El. #mcercetat zadarnic cr!ile pe care le adunasem de-a lungul

vie!ii, in cutarea unei idei sau altceva, care se apropia deacea substan! pre!ioas, de acea magie care il incon0urape 7istor. #ta!ia ani irosi!i ar rost Opere, pe careodinioar le adorasem, se revelau acum ca iind ni)tecapodopere ale stupidit!ii, supericialit!ii, scrise de uniicare se incalciser in acelea)i incertitudini )i temeri ca )icititorii lor. 6u puteam gsi nici cea mai vag relectare aputerii )i or!ei pe care le gsisem in cuvintele +ui.

unoa)terea este un bun inalienabil, care i!i apar!ine intotdeauna...ea este de0a inuntrul tu.

recum ericirea, prosperitatea, liberul arbitru, unitatea /iin!ei )iorice altceva cau!i , ie *umnezeu, ie bani, cunoa)tereanu izvor)te din e$terior.

6imeni nu !i-o poate drui...Ea poate i doar reamintit...

#ceste .cuvinte ale 7istorului m-au dus cu gandul la povestea omuluicare gse)te o comoar )i vinde tot, pentru a cumprapmantul in care ea usese ingropat...

Este povestea acelora care-)i 9amintesc” binele real )i dau in sc(imbullui imaginea supericial a lumii, cu toate limitele,durerile )i ignoran!a ei. #verea adevrat, care nu esupus ruginii sau pruirii, nu poate i urat sauinstrinat... poate i doar ingropat )i uitat.

3ubirea nu este dependent

Reintors in 3talia, am inc(iriat un apartament in ?alponia, unansamblu subteran, conceput in mi0locul unui deal scund,

la mic distan! de cartierul general al #O, piticulgigantic al industriei roboticii.

an atunci lucrasem singur sau cu o ec(ip restrans )i mai tottimpul in strintate. entru prima oar, m gseam inmi0locul unei mul!imi de birouri, un a)ezmant industrialimens cu laboratoare )i abrici, pline de mii de anga0a!i.



3n clipa in care am ptruns inuntru nu am sim!it c intrasem intr-ocldire, ci in corpul unui animal viu. uteam s-i simtrsularea )i pulsul arterelor. +a randul ei, iin!a sim!ise )iea prezen!a unui intrus )i, zi de zi, m urmrea cu aten!ie,ca s m absoarb. 4-am prelins prin venele ei, impreuncu mii de alte celule, m-am strecurat printre organele eiimense )i am trecut prin iltrul procesului ei metabolic.

6oua mea munc, dup cum airmase )i domnul Heenan, m !ineadeparte de cas )i de copii oarte mult timp )i necesitacltorii recvente )i )ederi lungi in !rile din Orientul4i0lociu. rintre misiuni, am cut nenumrate tentativede a m integra )i am incercat, de cateva ori, s particip ladierite ritualuri ale breslei intelectualilor care triau in

compartimentele organiza!iei.4i-am dat silin!a s inv! obiceiurile lor, s-mi insu)esc limba0ul lor,

s interpretez simbolurile lor, ins eorturile mele nu auost niciodat incununate de prea mult succes.

3nv!turile primite de ia 7istor )i viziunea c pe care El mi-odezvluise despre condi!ia real a intelectualului,avorizat de prezen!a mea temporar in 3talia, mi-aupermis s rman pe margine )i s observ, cu aerul distantal entomologului care urmre)te ormele colective de

via!.

Observa!iile mele m-au condus la concluzia c e$ist, in organiza!iileumane, 9o poluare psi(ic” de care auzisem pentru primaoar de la 7istor )i care pan in acel moment prea s nui ost detectat de nicio investiga!ie )tiin!iic. *e apt, nuam dat de urmele ei in niciun te$t.

Ea constituie produsul unui lu$ constant de emo!ii negative, team,gelozie, ganduri negre, discu!ii mrunte, care otrvescaerul organiza!iilor )i produc boal )i pagube incalculabilepentru mintea )i corpul a milioane de emei )i brba!i.

a!iva ani mai tarziu, cbiar acolo, la #O, am cercetat maiindeaproape acest enomen. 3ntre timp, descoperirile pecare le aceam despre 9poluarea psi(ic” m impulsionaus adancesc relec!iile cu privire la organiza!ii )i anga0rile



subordona!ilor, pe care le incepusem cu 7istorul, in 6e: Ior;.

# i anga0at nu este eectul unui contract, o pozi!ie intr-o organigram)i nici un statut social .

Este eectul pozi!ionrii pe un nivel inerior pe scara /iin!rii.

#ceasta usese prima inv!tur, dintre cele mai surprinztoare, pecare o primisem de la El.

Un om este dependent deoarece nivelul lui de responsabilitateinterioar este inerior...

ii anga0at este doar relectarea unei condi!ii interioare de sclavie

Revela!ia c acea dependen! de munc reprezenta transigurareamodern a sclaviei, zdruncinase pentru totdeaunatemeliile viziunii mele asupra lumii. uvintele +uigsiser un spa!iu aproape izic in con)tiin!a mea )i seadunaser, ca ni)te resturi care nu puteau i nici digerate,dar nici evacuate.

3ubirea nu este dependent...

# iubi )i a i liber este acela)i lucru,

intr-o zi vei in!elege c tu e)ti

autorul )i nu opera,

vistorul )i nu visatul,

creatorul )i nu creatura...

c totul este in slu0ba ta.

#stel, nu vei putea s mai depinzi...

+umea este astel, deoarece tu e)ti astel )i nu invers.

*eodat, lumea organiza!iilor )i aacerilor, la care visasem s maltur ric de mic copil, mi s-a relevat c un imens lagr,o re!ea de inc(isori, vast cat planeta.



+vadează #cesta era singurul lucru care conta pentru un om, o ilnou )i un plan de ug, iat unica )i adevrata avere.Evident c aceste relec!ii nu m-au a0utat s m adaptez lanoua ambian!.

e atunci viziunea ce-mi revenea mereu, cea a unei prpstii gata sm ing(it, intrupa temerile mele privind viitorul. 6uputeam s-mi limpezesc gandurile. 3n scurt timp,alergarea mea matinal s-a redus de tot )i am renun!at smai citesc cuvintele 7istorului. 3ncetul cu incetul, m-amascuns in adancimile intunecate ale oceanului banalit!ii.

#m alunecat in imbr!i)area cald a mul!imii, a vuietului)i reamtului conortabil al 9celorlal!i”.

7iseaz )i serve)te

3ntr-o zi mi-a parvenit, de la directorul departamentului de resurseumane, un mic card dreptung(iular, cu solicitarea de a-lactiva la intrare )i la ie)ire, precum )i de iecare dat candtrebuia s prsesc sau s revin in cldirea principal. Erao nou regul, care acum acea parte din sistemul decontrol, de0a olosit pentru tot personalul de la birouri,c(iar )i pentru directorii care, ca )i mine, stteau maimult in strintate )i pan acum se bucuraser de ooarecare libertate de mi)care.

*e multe ori, am incercat s respect acel ordin, care-mi sorbea cu brutalitate ultima pictur de libertate din rolul meu deanga0at. *e nenumrate ori m-am conormat )i m-amalturat )irurilor de emei )i brba!i din a!a aparatelorautomate de citit cardurile, de pe coridor. #m sesizat ctoat lumea trecea prin acea procedur, ca )i cum era celmai iresc lucru. /umau, radeau )i vorbeau intre ei in timpce inaintau cu pa)i mrun!i )i i)i a)teptau randul cu

cardul in man pentru ponta0.*e multe ori am stat cu ei la rand. ins, de iecare dat cand

a0ungeam la aparat eram cuprins brusc de o 0enirepresibil. #poi ugeam iar)i, s iu pontat. imirecptasem rele$ul demnit!ii, datorit cuvintelor

7istorului, care m inspirau. 4ai mult, le sim!eam cum



pulseaz inuntrul meu, puternice )i vii. entru catevaclipe, mi-am dorit o via! ericit )i liber, dar imagineaunei e$isten!e pline de succese imi revenea ca o amintiredin viitor.

/ii independent, ii liber /ii rebel

Un rebel nu depinde de nimeni...)i i)i respect unicitatea.

ingurul sau scop este s-)i implineasc 9visul”.

El i)i druie)te via!a )i iecare atom din energia lui acestui unic !el.

6u po!i s visezi )i s depinzi, in acela)i timp.

o!i s visezi )i s slu0e)ti.

lu0irea nu inseamn dependen!...

slu0e)ti inseamn s-!i conduci propria via! )i a altora.

Este modul de a ac!iona a celor care iubesc.

6umai cei care iubesc pot slu0i.

*oar cei care nu iubesc pot s depind

*ar nu a durat mult )i gandurile negative )i-au reluat locul. revestiriteriiante despre un viitor ar slu0b m determinau sm comprim, s m reduc la dimensiunea unei iin!emicroscopice. ?eama sc(imba mii de m)ti, gri0ile legatede viitor veneau travestite in c(ibzuin! )iresponsabilitate pentru amilia mea, pentru copii )i astel,dup cateva zile, m-am regsit in a!a aparatului automat,ar alt dorin! decat aceea de a i la el ca ceilal!i.

#) i dat orice s scap de acel inern, dar in inal m-am reintors s iuo parte a mul!imii, s-i imprt)esc gandurile mele, s-iascult an$iet!ile )i c(iar durerea... )i s uit intr-odiminea!, in timp ce priveam interiorul cldirii #O, dela unul dintre cele mai inalte eta0e, am observat scaraspiralat, din marmur alb, care aluneca in coridorul



principal, insule!it de un torent neintrerupt de emei )i brba!i, alinia!i.

#)teptau la rand s primeasc o )tampil )i s mearg la cantin. *insenin, am ost cople)it de un gand absurd, care mi-a tiat

respira!ia. Eram sigur c acei oameni se intalniser cu 7istorul. Oricine avea calea desc(is spre lumea 7istorului, c(iar )i numai pentru cateva clipe, la unmoment dat in via!.

?uturor li se dduse o )ans. /iecare celul din acele !esuturiintalnise 5coala )i o alungase. 3-am vzut cum roiau inprpastie. #m recunoscut in uniormitatea )imediocritatea vie!ilor lor propria mea via!, care seindeprtase de 7istor.

Conformitatea inseamnă mediocritate.

#m sim!it un imbold s cobor, s-i zgal!ai )i s-i intreb ce rmsesedin 9vis”, ce rmsese din 7istor. #r i crezut c suntnebun. Ei uitaser, aleseser s se in0oseasc )i s iedependen!i, s suere, s imbtraneasc )i s moar. 3areu alunecam spre aceea)i prpastie.

6u po!i s visezi )i s depinzi. uvintele 7istorului imi rsunau in

minte, ca un cantec al salvrii. O licrire palid a aceleiinv!turi incepea s m lumineze.

Un viitor la mâna a doua

4omentele de claritate deveneau din ce in ce mai palide. orileaurite care m legau de 7istor slbiser, de apt serupseser aproape de tot )i m grbeam s-mi recldesclumea obi)nuit, pan in cele mai mici detalii.

I ntr un palc de case, dintr-un stuc ascuns intre lacuri, la poaleleunui imens masiv muntos, am gsit o cas vec(e de vanzare )i, cu economiile mele din #merica, amcumprat-o imediat. 4-am apucat cu (rnicie sreconstruiesc casa )i am aran0at-o atat de bine, incat amprsit ?alponia )i m-am mutat cu copiii aici.



Cretc(en s-a grbit s mi se alture. Era o tanr divor!at, pe care ointalnisem in ultimele sptmani petrecute in 6e: Ior; )icare acum sttea cu noi, impreun cu ?on@, bie!elul ei decinci ani. 3mi intregisem din nou amilia. *up +uisella )isar)itul pove)tii cu Gennier, imi aceam pentru a treiaoar o amilie. 3ns, ar s-midau seama, m incuiam in secretele vec(ii temni!e.

Cretcben era complet dierit de Gennier, prin!esa evreieo-ne:- @or;ez. Cretcben, campioan la scbi, mo)tenise spiritul)i rezisten!a izic a emeilor care colonizaser 7estul,racticase dintotdeauna diverse sporturi )i avea mu)c(ide o!el. Era pragmatic, aspr )i provincial, pe cat eraGennier de soisticat, supericial )i cosmopolit. u

toate acestea, cbiar )i acea rela!ie, duă cateva sptmanis-a sar)it cu reluarea vec(ilor obiceiuri. c(imbasemdoar teoretic slu0ba, partenera de via!, continentul, ccipractic, via!a mea se intorcea, de iecare dat, la conturulrigid intiprit in memoria ibrelor ei.

6ivelul nostru de /iin!are ne creeaz via!a.

>i de zi, crmid cu crmid, imi recldeam via!a banal, ca o iin!mecanic osandit de memoria ei genetic s reiterezeiecare dintre gesturile ei, erecate intr-o eternitateincon)tient.

7ec(ile obiceiuri, gandurile )i emo!iile cotidiene puneau in lumin, cuo precizie meticuloas, acelea)i circumstan!e )ievenimente din trecut. *incolo de masca noii vie!i,dincolo de incercarea neindemanatic de a-l deg(iza in

viitorul meu, trecutul se intoarce intotdeauna cu cruzime)i rmane acela)i.

0mul nu se poate ascunde.

#iecare gand, emoţie sau acţiune se infiltrează adanc in #iinţa lui, i-şi este elinsuşi, inevitabil, gardian şi călău.4sta e ceea ce ii marc*ează destinul.0mul se poate convinge că s-a eliberat, dacă-şi sc*imbăcondiţiile e2terioare de viaţă, dar dincolo de aparenta diferenţădintre situaţii, el este intotdeauna poziţionat pe aceeaşi treaptă a



#iinţării, acolo unde il plasează gradul lui de responsabilitate,integritatea şi iubirea lui.

#cestea useser cuvintele memorabile ale 7istorului la primanoastr intalnire. *e atunci le tot citisem )i recitisem de

nenumrate ori, ins amenin!area acestei proe!ii nuimpiedicase recuren!a sau reiterarea inadverten!elor )idurerii din via!a mea. imi amintesc o conversa!ie pe caream avut-o cu 7istorul despre acest subiect. inc maiconsider c aceasta este una dintre pietrele de temelie aleuceniciei mele.

93luzia cea mai grandioas a omenirii este ideea c are un viitor”, mi-adezvluit El candva. 9ractic, omul obi)nuit nu are viitor.*incolo de aparen!e, el i)i intalne)te doar trecutul.Evenimente, intalniri )i circumstan!e se repet permanentin via!a lui. Ele sunt doar i( aparen! dierite, in apt suntintotdeauna la el”

9Este ca )i cum ai spune c oamenii duc o via! uzat, la mana adoua”, am spus eu, neincreztor, pentru a-mi ascundeingri0orarea pe care am sim!it-o la auzul revela!iilor +ui.

9Oricum, iecare se amge)te pe sine c evenimentele din via!a luisunt articole noi, create special pentru el, ce nu s-au mai

intamplat vreodat”, a 3 adugat El.

9*in acest motiv, ceea ce omul nume)te realitate este..8, am inceputs-l intreb, ar s-mi duc pan la capt interoga!ia,cuprins de un acut sentiment al absurdului.

7istorul m-a privit, ar s spun niciun cuvant, )i a incuviin!at u)ordin cap, de parc lsa acest ra!ionament pripit s sestrecoare printre alte concluzii posibile... cele maiinacceptabile )i de neconceput dintre toate. #m p)it apoi,

cu precau!ie, pe calea pe care El mi-o desc(idea.6e0ustiicat, am sperat c am in!eles gre)it cuvintele +ui,c El m va impiedica )i va duce dialogul nostru inapoi, inlimitele ra!ionalului acceptabil.

9*eci ceea ce noi numim realitate... ceea ce vedem )i atingem... este ...un el de... realitate virtual2” am intrebat )i am inaintat



)ovielnic, numai datorit incuviin!rilor +ui continue, pecare le percepeam ca pe ni)te imbolduri. #m a)teptat o

vreme. 7istorul a rmas pe ganduri pentru un moment,de parc )i-ar i ales cuvintele care ar i putut detecta oisur in rezisten!a mea.

9eea ce omul vede in 0urul lui... realitatea din aara lui, este trecutul”,a rspuns El cu asprime, rupand tcerea adanc 9eea cetu nume)ti prezent este, practic, o transmisie intarziata .”

*up ce am auzit aceste cuvinte, lumea nu a mai ost niciodataceea)i. 3n mod atal, eram sigur c ea se sc(imbasepentru totdeauna, nu numai pentru mine, ci pentru to!ioamenii.

9eea ce vezi )i atingi, evenimentele pe care le 0udeci, se petrec c(iarin aceast clip, pentru c erau inregistrate de mult

vreme, in trecut. a s se adevereasc, ele trebuie sob!in consim!mantul tu, intr-o alt dimensiune, inlumea /iin!ei, in strile /iin!rii tale”, mi-a spus El, oartenatural.

4i-a e$plicat c 9aptele sunt de0a oranduite )i se intampl a)a,deoarece ele de0a s-au des)urat Evenimentele din via!sunt stri solidiicate ale /iin!ei, care ies la supraa! cu

timpul. 3n timp ce sunt prezente )i tu e)ti implicat in ele,crezi c sunt adevrate pentru oc(ii ti, ai iluzia c ele sepetrec pentru intaia dat, dar, practic, ele constituieproiec!ia trecutului tu, care se reitereaz pe sine insu)i,cu o ragil modiicare”. 3-mi amintesc c, la indrumrile

7istorului, imi imaginam c evenimentele biograiei unuiom obi)nuit erau ca o procesiune alegoric a iin!elormascate, buoni gata s 0oace o est de prost gust.

+e-am vzut cum alearg unele dup altele )i se tot repet, teribil deasemntoare )i isi inbu) rasetele sub nasuri )i brbialse, iar in sinea lor se amuz pe seama orbirii omului, aneputin!ei lui de a le recunoa)te.

9eea ce omul nume)te viitor este de apt trecutul lui, vzut din spate,a spus 7istorul atunci )i m-a indeprtat de reveriile melecu oc(ii desc(i)i.

In lunile anterioare, avusesem o relaie de a3aceri cu caiva mem-ri ai 3amiliei conducătoare din anumite comanii aletrustului, dar e 1eicul )usu3 nu+' intalnisem. Ctiam ca el conducea un imeriu 3inanciar imens, ridicat e

3rancizele 1i rerezentanele unor comanii multinaionale, cu o reea comle>ă de interese 1i

arteneriate imortante, cu comanii din a3ara Au(eitului, in secial din S.U.. &alatul 9e0-e0ani, oconstrucie somtuoasă din marmură al-ă de %arrara,avea 3orma clasică, ătrată, cu o curte lar<a, din care se

utea ătrunde la arter, unde erau mai multe săli dereceie 1i se continua cu eta/ele suerioare, unde erauamlasate aartamentele mem-rilor 3amiliei.

Un servitor tăcut, im-răcat in ca3tan, m+a condus in su3ra<erie. in /urul unei mese lun<i, aran/ată duă cea mai so3isticatătradiie a Orientului !i/lociu, am văzut o mulimeoameni de a3aceri musulmani, care urtau 0aine al-e,tradiionale 1i ale căror -rae -ronzate erau strident imodo-ite cu numeroase -i/uterii. #rau 1i caivaoameni de a3aceri vestici, rerezentani ai unor 3aimoasecomanii multinaionale.

a cină articiau, con3orm tradiiei, numai -ăr-aii 1i nu se

aduseseră tacamuri. 9ucătăria ara-ă nu necesita cuite.%arnea 1i e1tele se serveau de/a tăiate in -ucăele. eritivele, care constau in 3ructe 1i le<ume roasete,-ranză 1i le<ume mărunite, erau aduse e tăvi masive

e care se a3la 1i came 3rită de -atal, cu orez. #ramservii ersonal de 3iul cel mare al 1eicului. cesta era un

rivile<iu rezervat numai oaseilor care erau rivii cucea mai mare consideraie. Discuia s+a animat deodată,in centrul ateniei 3iind 1eicul )usu3 care dădea dovadăde o inteli<enă scliitoare. #ra o <azdă <ri/ulie 1i atentă

la cele mai mici detalii.

9eam ceai 1i suc de 3ructe. Au(eitul, rintre ările Orientului !i/lociu, este o 6ară curată8, care resectă tradiia%oranului 1i -ăuturile alcoolice sunt strict interzise, cel

uin o3icial. %ina se termina cu ră/ituri li-aneze, rearate din nuci 1i miere, iar ca3eaua, 3iartă e

cercuri er3ecte de verdeaă oulentă răsăreauimre/urul unui u ma<ic, ce străun<ea adancimi incredi-ile. #ram convins că ceea ce mi se intamla erarezultatul unei romisiuni a Visătorului, ca de alt3el 1i al muncii asidue e care o dusesem cu mine insumi, c-iarde la rima noastră intalnire. siraia mea de a duce oviaă mai li-eră, mai resonsa-ilă, mai roseră, ca undans in loaie, atrăsese această oortunitate. Ci acum,ce urma7

#ram mai si<ur ca niciodată că cea mai su-tilă elevare a :iinei strămută munii din lumea evenimentelor, că :iinanoastră ne creează viaa, dar nu mi+a1 3i ima<inat niciodată că asemenea sc0im-ări radicale se vor etrece

cu o raiditate uimitoare. ocuina e care oac0iziionasem in %0ia era incă roasăt tencuită 1i zu<răvită, iar iar-a de e eluză inceuse să răsară, intim ce <ardul viu cre1tea e zi ce trecea. cea viaăadormită 1i rovincială, care de atatea ori ăruseinsuorta-ilă, duă ărăsirea $e()or*ului, aăreaacum intr+o altă lumină. &lim-ările e lac, cu coiii,suma de la mal, aler<ările rin zăadă cu @retc0en 1i c0iar acel aer ti0nit al ora1ului atriar0al constituiauderinderi de care in cateva luni 1i 3ară să 3iu con1tient,

mă ata1asem ro3und. &iatra cu iatră, o-icei duă o-icei, imi clădisem o altă a1ezare, e

un od, o locuină ermanentă acolo unde 6visul8 doriseca eu să+mi iau o cliă de ră<az inainte de a relua

6călătoria8 1i de a ătrunde dincolo de toate. %uno1team Au(eitul. :usesem de/a acolo de mai multe ori, cutre-uri, insă intotdeauna e erioade scurte.

Imresiile e care le adunasem desre ora1 se limitau la 0olurile

0otelurilor modeme, drumurile ră3uite, ieelea<lomerate ale tar<ului 1i la ceea ce mai utusem vedea rin <eamurile limuzinelor, invăluit intr+o -ulă de aercondiionat, de arcă eram intr+o navetă saială cetraversa o lanetă nerimitoare. !ă aventurasem decateva ori a3ară, dar avusesem senzaia că 3aa imi

3usese străunsă de mii de să<ei, mii de <răune desiliciu, arzătoare, aduse de vantul de1ertului.

De1ertul asedia mereu Au(eitul 1i se contura ameninător laorizont, ca o sa-ie de nisi susendată, ca o mare, <ata

să in<0ită acea insulă care aăra cu inver1unaredomeniul catorva mile de semicivilizaie. Dincolo demăreia turnurilor, de ritmul alert al comerului 1i demodernizarea construciilor, Au(eitul nu ărea a 3i unora1+stat, ci mai de<ra-ă o lută cor la cor,

erseverentă, un meci cu 3inal desc0is, care se /uca anăla moarte, intre om 1i de1ert. Istoria sa aluneca inainte 1i inaoi, intre eoca modernă 1i timurile medievaledemult uitate, <uvernate de tradiii ar0aice 1i /ustiia

%oranului. Un univers desuet 1i -izar se desc0ideainaintea mea. O lume z<omotoasă, ca un -azar, unde%adillac+urile 1i cămilele, corturile 1i z<arie+norii,nenorocirile -i-lice 1i uterea 3inanciară <ăsiseră unmod de a convieui, intr+un ec0ili-ru miraculos.

#vadarea în -oală

%ele mai mari 1i 3rămantate in<ri/orări se mani3estau, in rimul rand, la <andul de a ărăsi slu/-a de la %O. Ideea de ademisiona 1i a mă sta-ili in acea ară, 3ară certitudineaunei an<a/ării, mă insăimanta 1i 3acea să mă simt nea/utorat. Totu1i, in ciuda aarenelor, am continuat sămă mint. m %rezut că eram sincer, atunci cand m+amin3uriat e di3icultăile aarente 1i am acuzat nenumăratele o-stacole care mi+au răsărit in cale,crescand ană au devenit ni1te muni insurmonta-ili.

$ici măcar nu a/unsesem la să ince munca de autoo-servarevi<ilentă a stărilor mele, de ra3inare a 3iinei, desre

care imi vor-ise Visătorul. $u do-andisem atataonestitate incat să recunosc că teama era aceea care imi dicta re<ulile vieii 1i nu doar acum, ci dintotdeauna.

stăzi simt doar o ro3undă comasiune entru acel omcare retinsese că va re3lecta 1i va analiza avanta/ele 1i dezavanta/ele, care continua să se mintă e sine, zi de zi,1i i1i dorea să ia decizia e care temerile lui de/a o

aleseseră. Re3uzam să accet motivele entru careVisătorul mă acuzase in atatea randuri.

6Tu e1ti adevăratul o-stacol, cel mai mare du1man al evoluiei tale1i sin<ura cauză a 3iecărui e1ec al tău. Va 3i nevoie de

muli ani de autoo-servare 1i e3ort inainte să+i dai seama că acele circumstane adverse, care de alt3el i se

ar o-iective, e>terioare 1i indeendente de voina tasunt, ractic, creaiile tale. O-stacolele e care leintamini sunt materializările cantecului lăuntric de /alecare intotdeauna izvoră1te din cele mai intunecateun<0ere ale :iinei tale.8

In realitate, căutam o scuză care să+mi o3ere 1ansa de a resin<eo3erta 1i care să+mi ermită să evit resonsa-ilitatea ei,lăsand insă desc0isă osi-ilitatea ca intr+o -ună zi să ot invinovăi destinul 1i circumstanele entruneaccetarea ei.

!ă a<ăam de orice ar 3i utut /usti3ica retumarea o3ertei= coiii,1colarizarea lor, riscurile din acea ară. imi ima<inamcă 1i @retc0en va oune o rezistenă 3ermă. inăuntrul meu era un 6nu8 cate<oric entru acea sc0im-are,

entru acea deviere de la vec0iul 3a<a1.

!ă uitam imre/ur entru a <ăsi ni1te iedici 1i seram să ot acuza lumea de e>istena lor. In 3inal, am dat este ceeace căutam. In trecut, inainte să+l intalnesc e Visător,avusesem calculi la rinic0iul dret. %ine ar 3i utut să ia,cu su3letul imăcat, o decizie atat de imortantă, recumaceea de a se sta-ili cu 3amilia in Au(eit, 3ară să+1i 3acăun e>amen medical amănunit7 #ram convins că era odecizie ineleată, mai ales entru -inele coiilor, inciuda intalnirii cu Visătorul 1i a tuturor e3orturilor ui

de a sc0im-a linia destinului meu, eram e unctul de aaluneca inaoi, in inc0istarea <roaznică a trecutului meu. m sta-ilit o ro<ramare entru o radio<ra3ierenală ur<entă. cesta era rimul as. %eva dinăuntrul meu se 0otărase să se im-olnăvească incă o dată. !ăintorceam, entru a mă re3u<ia, in antecul intunecat al e>istenei, unde omul nu se oate lua la intrecere cu

nimeni, nici nu oate luta, dar se oate lan<e, unde se /usti3ică 1i c0eamă in a/utor comasiunea lumii.

Inima mea s+ar 3i 3ăcut cat un urice dacă a1 3i descoerit atunci aeram inventatorul, roducătorul, re<izorul 1i actorul

3ilmului vieii mele 1i, mai resus de toate, creatorul acelor ima<ini e care urma să le roiectez mereu emarele ecran al lumii.

I<norana, cum susese Visătorul intr+o zi, seamănă cu o mamăcare ne dă, rudent, drumul din cand in cand 1i doaratunci cand suntem re<ătii. Dacă nu ar 3i intervenit nimic care să imiedice acel scenariu cumlit,următoarea secvenă din viaa mea ar 3i rezentat in

rimlan 3aa crisată a unui doctor care anuna rezena la radio<ra3ie a unor um-re mici, e rinic0i,inevita-il e cel dret, iar aoi cand le+a a1ezat inlumină, a unor ete minuscule, de arcă cineva aăsasecu de<etele este 3ilm.

1 3i lecat ne<ru de suărare 1i odată a/uns acasă a1 3i căzut radădiserării 1i ani de+a randul a1 3i -ocit 1i acuzat destinul,starea mea de sănătate 6recară8, care din 6ne3ericire8 mă imiedicase să mă 3olosesc de acea oortunitate.

&usesem la unct toate detaliile entru radio<ra3ia dindimineaa următoare.

%el mai rău lucru era că nici nu+mi dădeam seama cat de mult durase urzirea acestui lan. Oricum, mi+a1 3i aărat cauza ană la ultima su3lare 1i a1 3i /urat e ce aveammai scum e lume că sin<urul lucru duă care tan/eamera un rezultat 3avora-il la investi<aia medicală, caresă+mi con3irme o er3ectă stare de sănătate 1i să+mi

ermită să mer< mai dearte cu acea aventură.

Din 3ericire, un 3ir de aur mă mai inea le<at incă de Visător, in aceaseară imi doream mai mult decat orice să+l ot vedea dinnou. $u mai uteam indura. $u mai uteam rezista

3ară a/utorul ui. &ărea să se 3i scurs o ve1nicie de laultima noastră intalnire. Incaa-il de a <ăsi o altă cale,am 0otărat să+i scriu o scrisoare. in ea mi+am reiterat,

solemn, romisiunea 1i l+am intre-at dacă uteam să+mi reince 6călătoria8.

Un cuvant revine, mereu, in aceste zile 1i+mi tul-ură con1tiina.

Se lea<ă de ceea ce mi+ai sus, la ultima noastră intalnire. cest cuvant este demnitate.

#ste cea mai dureroasă arte din viaa mea, care

imi lise1te cel mai mult, in orice situaie, in orice eveniment.

m nevoie de ea.

Tre-uie să o <enerez, s+o adulmec, s+o imră1tii este tot.

Ctiu că are un re. Sunt <ata să+l lătesc.

Te intre- insă dacă mai am timul

1i uterea să mi+o insu1esc.

/ută+mă;

lături de mine, in lumea mea, oi trăi lini1tit,

oi 3i -o<at, oi 3i sănătos...

$e+ai invitat de nenumărate ori.

Dar la osăul tău nu erau meseni.

intr+o lume dominată de 3alsitate, oulată de oameni

<ata să trădeze 1i să decadă,

simt că tu e1ti sin<urul care stai de stra/ă,

ca 0eruvimul ce+1i rote1te sada, tn 3aa ar-orelui vieii,

imi doresc să reince călătoria

1i să+mi dai noi im-olduri entru sarcina mea.

Te imlor să mă a/ui.

$u am mai 3ost acasă de luni de zile.

Simt nevoia să adun laolaltă iesele risiite din viaa mea...

$u intr+atat scriam, cat mă con3esam 1i 6mă citeam e mine8. cel

e3ort de sinceritate m+a sc0im-at. cea scrisoare nu eraincă inc0eiată, dar 3usese de/a trimisă. &ătrunsese direct in mine, in cea mai -ună arte a mea, ană la acei uini atomi de -unătate, 3rumusee 1i adevăr care incă

alaiau in intunericul 3iinei mele, in acea arte care, inmulimea lăuntrică de disideni 1i indiscilinai, susese

6da8 marii aventuri. incă mai scriam la acea scrisoarecand am iz-ucnit in lacrimi, curins de o 3ericirenea1tetată 1i misterioasă.

&ăian/enul 1i rada

!+am trezit in 3aa ui. Imi dorisem atat de mult să+l revăd, daracum simeam o /enă nemăsurată 1i un insuorta-il sentiment de cula-ilitate. Ru1inea 1i vinovăiaalcătuiau in mine o lume densă, cu o 3oră <ravitaională

mai mare decat cea a ămantului. ceea era lumea mealăuntrică, acelea erau le<ile duă care, 3ară să 3iucon1tient, mă <0idam in 3iecare zi. %0iar acolo, in

rezena Visătorului, simeam ovara 1i oroarea ei 1i a1tetam cu răsu3larea tăiată 1i cu oc0ii aintii e

odeaua incăerii.

6:iecare dintre mi1cările, <andurile, cuvintele tale re3lectă redisoziia ta de a ceda. in taină, tu seri să dai <re1,să te im-olnăve1ti 1i să nu mai lui imotriva lumii

ostile. %a 1i alte milioane de oameni, i+ai situat con3lictul in a3ara ta. De aceea, ai incetat să te mai aeri 1i dore1ti să im-ătrane1ti 1i să mori... i 3ăcut asta deatatea ori.

#ste timul să te ore1ti... entru totdeauna;8, a sus #l 1i a tăcut,ca 1i cum m+ar 3i lăsat să savurez, in adancul meu,

<ustul amar al adevărului. &icături reci de sudoare mi se relin<eau e sate.

6Un om ca tine, in o-scuritatea iresonsa-ilităii lui, i1i une la

cale nenorocirile, i1i une cacane entru el insu1i, i1i intăre1te roria inc0isoare, i1i re<ăte1te cu <ri/ă durerile,nenorocirile, accidentele, -oala, cu a-ilitate 1i <ri/ă laorice detaliu, ca un adevărat artist8, a 1uierat Visătorul,

e tonul unei ameninări indretate sre adversar, inmi/locul unui duel.

6#ste, incon1tient, un me1te1u< tene-ros, recum instinctul unei insecte monstruoase, care se urze1te in a-isurileanimalităii. colo unde omul este, in mod tra<ic, 1i

ăian/enul, 1i rada;8

%uvintele ui imi incle1tau inima. Tremuram 1i mă su3ocam, de arcă 3usesem a1ezat suun /et uternic de aă rece,duă un somn ro3und. Visătorul mi+a dezvăluit că

uteam aran/a ietre in rinic0iul meu stan< 1i le uteamorandui duă o3ta inimii, cu aceea1i naturalee cu carecerusem 1i rimisem armonie 1i succes. imi eraimosi-il să accet că eram unicul creator al lumii mele.

ceasta constituia iedica ce se ounea tuturor

incercărilor mele de a inele<e. O-stacolele e care noi leintaminăm, duă ărerea Visătorului, rerezintămaterializarea neinele<erii noastre.

Omul este atat cat inele<e.

!ăsura omului este nivelul lui de comre0ensiune 1i aceastacreează lumea e care el o merită. inele<erea este oaciune, o lăr<ire a viziunii, o indeărtare a rămă1ielor1i straturilor de murdărie. #ste un act de voină, care nu

vine 1i nici nu oate 3i imus din e>terior.

Omul nu tre-uie să caute aradisul.

#l nu tre-uie să 3acă nimic entru a+l merita.

Unica discilină care i se cere este să indeărtezi

in3ernul din viaa ta= roria incomre0ensiune.

Dacă Visătorul nu m+ar 3i instruit atata amar de vreme 1i n+a1 3i

trecut rintr+o ucenicie indelun<ată, cu indoială 1i nesuunere, n+a1

3i 3ost caa-il să ort e umeri resonsa-ilitatea unei asemenea revelaii. !+a1 3i 3ăcut una cu ămantul. mre3lectat la ce s+ar intamla dacă 1tiina 1i+ar insu1i acest adevăr= omul, in starea lui actuală, este unicul creator al dezastrelor lui, care se ascund mai intai ininterior 1i aoi se mani3estă in e>terior.

:atul că realizăm cat de ascultătoare sunt corul 1i lumea noastră ersonală, că descoerim cat de uternică este a-ilitateacreativă a <andirii noastre, constituie, indi3erent dacă e

ozitiv sau ne<ativ, un 1oc mult mai mare entrucivilizaie decat descoerirea lui %oemic.

Dacă aceasta ar arunca omul la mar<inea universului, dincolo delumea iluzorie e care el a considerat+o a 3i centrul,viziunea Visătorului ar revoluiona destinul omului 1i arsul-era re/udecăile lui adanc inrădăcinate.

%onvin<erea <enerală este că e>istă o lume e>terioară, e care el o oate -lama, că e>istă ceva sau cineva e care oate să+l

acuze de in3ran<erea ermanentă care este viaa lui. umea este ast3el, entru că tu e1ti ast3el, cel mai scurt rezumat al

3iloso3iei Visătorului 1i al măreei lui viziuni, curinde oteorie atat de uternică, incat oate devia cursul e>istenei, nu din e>terior sre interior, ci invers, dininterior sre e>terior, ca in orice roces de vindecare.

!ea cula din do<ma cre1tină, credina romană in 0omo 3a-er,dictonul 6cunoa1te+te e tine insui8 din era ineleilor 1i

vocile tuturor 1colilor de renume, e temeliile cărora s+au 3ondat imerii 1i civilizaii milenare, au răsunat imreună, cu solemnitate 1i resonsa-ilitate.

%u toate că această viziune imi 3usese anunată de mai multe ori,<andurile mele erau tul-uri, in momentul in care amsimit că raionalitatea 1i lo<ica se năruie, dez<roate

Sursa de lumină, eram convins, nu era soarele. ?iua care inceuserămăsese a3ară, atarnată de sticla 3erestrelor dinsreest, 3ară a+1i dori să ătrundă inăuntru. Din motivenelămurite, lumina din acea incăere deindea de mine;

&uteam să o soresc sau să o diminuez 1i am 3ăcut astade mai multe ori activand, mental, un -uton invizi-il.incă imi er3ecionam acea a-ilitate stranie cand un<and m+a iz-it cu 3ora unui adevăr devastator.Universul deindea de mine; %a 1i acea cameră, lumea

utea avea o luminozitate or-itoare, insă era invăluităde enum-ră, din cauza neutinei mele de a o 3ace săstrălucească. ceastă descoerire mi+a tăiat răsu3larea.

-ia mai tarziu, cand am re3lectat, calm, am simit cu adevărat

uterea cuvintelor Visătorului= lumea este ast3el,deoarece tu e1ti ast3el. Omul este o 3iină ne3ericită, care,de1i incon/urat de desăvar1ire 1i a-undenă, rive1telumea rin oc0ii unei -roa1te 1i se lamentează de ceea cevede.

Eocul de+a v+ai ascunselea al e>istenei

l+am intalnit rivirea severă, dar caldă, 1i am erceut in ea ceea cemi s+a ărut a 3i o um-ră de inele<ere amestecată cumilă. cea rivire m+a in3rico1at mai mult decat cuvintele ui 1i m+a 3ăcut să mă simt ca un -olnav carecite1te in oc0ii unui rieten <ravitatea stării lui. 9rusc '+am auzit sunand=

6%and erai mic, o-i1nuiai să te /oci de+a v+ai ascunselea...8

Imediat, 3ilmul vieii mele a inceut să se deruleze de+a+ndăratelea.

Soarele contura scandurile vec0ii verande intr+o lumină de aurlic0id 1i scotea din ascunzătoare 1oarle cu <ura

desc0isă, uluite 1i nemi1cate intre o <lastră de -usuioc 1i alta lină de mu1cate. Unul dintre noi a sus 6<ata;8, cu-raul su-ire liit de erete 1i cu oc0ii inc0i1i 1i ainceut să numere. %eilali s+au răsandit să caute unloc unde să se itească. 6%ucu;8 Ii se stri<a celorsurrin1i inainte de a reu1i să se 3acă nevăzui. #rausco1i din ascunzătoare, seriai.

6#>istena este ca 1i acel stri<at... %ucu;8 a sus Visătorul, imitand er3ect acel stri<ăt din coilărie, de arcă ătrunsese inamintirile mele. m incercat să ăstrez acele ima<ini, sănu le mai dau drumul, mă străduiam să dau un numeacelor c0iuri de 1tren<ari di-aci, dar ei se indeărtau 1i luau cu ei mireasma ma<ică a coilăriei.

6#>istena vine să te scoată din ascunzătoare, indi3erent unde ai 3i, urtand cea mai in<rozitoare mască, entru a+i dezvălui starea in care e1ti. De ce i+e teamă7 %ă vei sărăci7 %ă vei 3i ărăsit7 %ă te vei im-olnăvi, că ii vei

ierde casa sau slu/-a7

ceasta este masca e care o oartă e>istena, ca să te insăimante.Orice lucru de care omul se teme se materializează inevenimentele este care dă el e stradă. %a 1i e>amenele

ierdute, el tre-uie să le in3runte mai devreme sau mai tarziu.8

$u mai era nevoie să+mi reamintesc de e>erienele rorii entrua+mi da seama că Visătorul sunea adevărul. Totu1i, amrezistat cu stoicism acelor idei. Viziunea unui mecanism

lanetar menit să menină omenirea intr+o ermanentăstare de 3rică 1i recaritate, su- teroarea unei continueameninări, mi se ărea a-erantă.

6$umai in momentul in care este ameninat, omul comun i1i <ăse1te 3ora de a iz<oni um-rele, 3antomele create de traumelelui din coilărie, de sentimentul de cula-ilitate... Omuladevărat nu se con3runtă cu asemenea ro-leme... #ltrăie1te ermanent intr+o stare de certitud ine a e>licat

Visătorul, accentuand imortana 3razei, rintr+un ton aarte.

#ram erle>.

uzeam o teorie a unei in/ustiii lanetare, con3orm căreia omenireaeste imărită in două secii= una 3ericită 1i lisită de<ri/i, -inecuvantată cu un sentiment nezdruncinat decertitudine, 1i o alta, mult mai numeroasă, căzută radătemerilor, tremurandă in a1tetarea a noi ro-leme 1i dezastre, l+am imărtă1it revelaia mea 1i am o-servat

că Visătorul era intr+o disoziie nea1tetat deinele<ătoare.

în lumea Visătorului, simla adresare a unei între-ări cerea recauie 1i atenie. în rezena ui, eram tot timul

atent la cele ce <ândeam, la cele ce simeam, la cea mai imerceti-ilă mi1care, la 3elul în care vor-eam 1i

riveam. sta trans3orma 3iecare moment etrecut alături de #l, de când înceusem FlucrulG la Ccoală,instruit de #l. &e de altă arte, când eram dearte deVisător, atenia mea se risiea, se sul-era în mii dedirecii 1i, îmreună cu ea, întrea<a mea 3iină se

3ra<menta.

6&ană 1i omul o-i1nuit se simte in si<uranăH certitudinile lui sunt temerile lui... indoielile lui sunt adevărul lui. #l le adoră1i nu s+ar desări de ele, entru nimic in lume. Dincoilărie, se 0răne1te cu temeri iluzorii, se alimenteazăcu roadele ima<inaiei sale -olnave, ale creativităii lui răsturnate. %a rezultat, el con3undă um-rele cu inamici reali 1i trăie1te simindu+se toată viaa su- teroareaameninării...8

Visătorul mi+a e>licat că, <radat, nimeni nu mai simte durereaacestei condiii, deoarece devine una cu ea. Durerea 1i nesi<urana devin comonente 3ire1ti ale vieii, reazemecunoscute, atât de con3orta-ile, încât nu mai ot 3i a-andonate, de ma/oritatea oamenilor.

6Simte+te in si<urană8 m+a îndemnat #l. 6$u e>istă niciun du1manin a3ară... &ractic, tu e1ti cel care te amenini. Oamenii nu se simt niciodată in si<urană. %0iar 1i omul -o<at,care aarent nu are de ce să se teamă, are indoieli, sea3lă intr+o ermanentă stare de nesi<urană 1i trăie1te

cu 3iică, incertitudine 1i durere... #ste sin<uraindeletnicire e care o cunoa1teH o activitate care+i conduce intrea<a viaă.8

6Deci nu e>istă leac... 8

6$u e>istă nicio cale care să te Iacă să te simi in si<urană,8mi+asus Visătorul 6nu e>istă u1i, sei3uri sau -uncăre

-lindate 1i nici măsuri de recauie e care să le oi lua.8

oi a recitat=

$umai un visător adevărat se oate simi in si<urană.Visul este si<ur, Indoiala, teama, su3erinele sunt iluziile 1i unica

realitate a omului de rand.

m înc0is oc-ii 1i am lăsat rima coilărească a Visătorului să măle<ene... încercând sentimentul de si<urană, deinvulnera-ilitate e care+l oate trăi doar un 3at tn

ântecele maniei sale, c0iar dacă este încon/urat deaduli în<ri/orai 1i temători... m încercat să re<resez,

ână am devenit un 3etus, a3lat încă în uter. oi mi+am 6re+amintit( acea inte<ritate 3ară cusur, acea inocenă 3ară cea mai mică idee de searare 1i am lutit înlic0idul certitudinea ala-ilă 1i nemăr<inită aoceanului amniotic. Vocea Visătorului recita versurile

3inale=

6...&entru a 3i in si<urană, tre-uie să 3ii 3ară de ăcat... 3ară /udecată de sine...8

Dintr+o dată, îmi era clar că omul oate 3i atacat doar de du1manii lui lăuntrici. %ei care mint, se re3ac, tri1ează, indivizii măcinai de îndoieli, nesi<uri, ăcăto1i... cei care se temnu au nicio scăare.

#i sunt la 3el cu temerile care desc0id u1ile 0oilor... Simeam că mă ierd;... Ci îmreună cu mine toată omenirea,condamnată la o eretuă nesi<urană. %ine utea oaresă mai iasă la liman7 lunecam sre cele mai dureroase1i scindate condiii e>isteniale.

6Doar un om caa-il să arieze totul e sine insu1i, doar un om caredore1te, care cere 1i incearcă să se sc0im-e, cu toatătăria, oate reu1i8, mi+a întrerut Visătorul căderea. 6Ci c0iar dacă in oc0ii oamenilor comuni el va ărea o

ersoană nesă-uită, care trăie1te riscand la ma>im sau

incon1tient, omul condus de inte<ritate 1i austeritate estemereu insoit de acest≪sim al salvării ≫.

$umai acesta 1tie că, de 3at, nu riscă nimic. in a3aceri, in cele mai riscante aciuni, cel care se -ucură de această

certitudine, nu oate 3i atacat 1i nici nu oate rata. Oriceatin<e cre1te 1i sore1te 1i, in orice circumstane, c0iar 1i in cele mai diserate situaii, <ăse1te soluia,intotdeauna, iar evenimentele 1i circumstanele ii dautemei să creadă că el insu1i este roria sa soluie.8

Ci+a reluat versi3icarea.

Simte+te in si<urană, ermanent.

:ii si<ur e tine 1i simte+te nemuritor c0iar acum. oi, cu tonul scăzut al cuiva care divul<ă un secret, a sus=

6De1i omul comun se simte constant ameninat 1i se teme mereu decineva sau ceva, nimic 1i nimeni nu+i oate răni dina3ară. umea este roiecia, materializarea ≪visului ≫nostru... sau a co1marurilor noastre. umea oate 3i un

aradis sau un in3ern. Tu decizi in care trăie1ti;8

Visătorul nu mai mi+a dat ră<az să iau notie in nelisitul meucarneel, ci a conc0is=

6#li-erează+te de teamă;... $ein3ricarea este u1a sre certitudine 1i inte<ritate 1i totu1i niciun e3ort nu te oate lecui de 3rică.

$ein3ricarea vine de la sine, atunci cand ii dai seama cănu este nimic de care să+i 3ie teamă.8

Revelaia Visătorului, că nu e>istă nicio ameninare in e>terior, măimin<ea e mar<inea in3rico1ătorului necunoscut.

&ersectiva de a trăi 3ară temeri, de a ăstra o stare de rezenă ermanentă a :iinei, caa-ilă să ve<0eze canici măcar cel mai su-ire 3ir de iar-ă+rea să nu sestrecoare inăuntrul meu, era mult mai ameninătoaredecat starea normală, an>ioasă.

Să+i 3ie teamă, să ai indoieli, să te simi ameninat de intamlărilevieii era sin<ura noastră certitudine 1i, intr+un 3inal,

6De acvm incolo nimic nu+i are mai 3amiliar decat <ustul dulceamar al 3ricii8, a a3irmat Visătorul. intrea<a viaă a unui om o-i1nuit are a 3i condusă de acest rim moment, dee>eriena acelui 3oc lic0id e care+' simte ătrunzand in

lămani, la trecerea insăimantătoare din starea de 3iină acvatică la cea de creatură terestră, care resiră.

Sticla

Timul se scur<ea, intr+o tăcere sum-ră. m incercat să o umlu,adancindu+mă in notiele e care le luasem atat dela-orios. Simeam o dorină ireresi-ilă de a 1ti mai mult, crescand inăuntrul meu.

%are era secretul 3ricii, al an<oasei e care o urtăm in noi7 De ce

erau milioane de viei, la 3el ca 1i a mea, atat dene3ericite7 Visătorul ărea să 3i cules aceste intre-ări dinvăzdu0, ruand aoi tăcerea. Dar cuvintele e care lerostea erau cel uin surrinzătoare.

6a $e( )or* avea mereu la indemană o sticlă cu aă8, a sus e unton acuzator 1i cu o voce ridicată, ca 1i cum atră<eaatenia cuiva asura acestei situaii.

Stan/eneala e care o simeam era in<rozitoare. in tim ce vor-ea,

1i+a indretat de<etele arătătoare sre mine 1i le+aco-orat cu o mi1care ciudată, ca 1i cum voia să+mi arateni1te mărturii nevăzute. cel mod de a mă e>clude dindiscuie, rin interunerea unui martor virtual intre noi mă tul-ura este măsură.

Deodată, 3alsa rotecie, comromisurile, mă1tile, create ca ni1testraturi e arcursul vieii, cădeau una duă cealaltă, castraturile succesive de celule moarte. !i+am ierdut controlul asura mu1c0ilor 3eei 1i am simit mii de

e>resii care se derulau, cu o viteză uimitoare, ca intr+un 3ilm cu <rimase <rote1ti. !a1inăria inne-unise,imreună cu ro<ramul care o <estiona, de arcăVisătorul destuase ecluzele 1i acum se a3la in acel saiual li-ertăii, e care amintirile acelor ani il ocuaseră,iar acum dădea cale li-eră ima<inilor ce 3useserăincarcerate să cur<ă.

Imediat, acele amintiri mă iz-iră ca ni1te 3ra<mente din viaa altei ersoane. &entru a imiedica 3ormarea decalculi,doctorii imi recomandaseră să -eau multe lic0ide. %utimul, devenise o o-i1nuină să in o sticlă de aă inaroiere. Sticla imi devenise un 3el de rotezăH unmem-ru sulimentar, 3ară de care nu mă uteamdescurca. Unul dintre rimele e3ecte ale intalnirii melecu Visătorul, e lan<ă aler<ările matinale 1i alicarea

rinciiilor lui in viaa mea, era renunarea la a<itaia si0ică 1i la sticlă.

69oala ta nu este rovocată de calculi, ci de deendenă. %alculii sunt doar un simtom, semnale indicatoare aleadevăratei -oli, entru a <ăsi o cale de vindecare.8

!i+a sus că, atunci cand nu ascultăm aceste semnale 1i ele nureu1esc să ne intoarcă la adevărata cauză a -olii,aceasta se a<ravează 1i simtomele ei devin mai suărătoare 1i mai dureroase.

!+a s3ătuit să nu mai -eau multă aă, deoarece ast3el ro-lemelemele cu rinic0ii vor deveni o vec0e amintire. %and amrevăzut ima<inile acelea, derulandu+se e ecranul minii,m+am intre-at de ce dez<roase acel eisod din viaamea. 9rusc, un mecanism ascuns s+a declan1at 1i am 3ost cataultat intr+o amintire din a3ara timului, o verticală

e lanul acelor rememorări, in eternitatea uneia dintrestările :iinei mele. Reveneam in amintirile /alnice aleacelor ani.

!i+am 6reamintit8 că ierderea acelei sclavii 1i eli-erarea de su-tirania 3ricii, care au 3ăcut ca sticla de aă să devinătovară1a mea inseara-ilă, nu mi+au adus nicio -ucuriesau u1urare. Din contră; %and am străuns un 3ra<ment

din acel trecut, am descoerit că această nouă li-ertateavea <ustul unei ierderi iremedia-ile, recum ierdereaunei ersoane dra<i sau consecinele unui colas

3inanciar. cum mi+am amintit cu claritate că lucrul cel mai di3icil de suortat era vidul lăsat de rocesul vindecare. &ierderea, c0iar dacă temorară, a 3ricii, ain<ri/orării de a nu mă im-olnăvi, s+a a1ternut ca un

strat rotector este mine, in care mi+am a-andonat vec0ile 1i 3amiliarele car/e.

devăratul sărac

m tresărit la auzul vocii Visătorului, care m+a intors inaoi la ostura de scri-.

6Să indeărtezi o ro-lemă sau -oala unui om care nu este re<ătit,este ca 1i cum i+ai dezactiva sistemul de alarmă sau i+ai elimina sc0im-ătorul automat de viteză. in cazul in careel nu este re<ătit, consecinele sunt imrevizi-ile. S+ar

utea trezi in 3aa unor situaii mai <rave decat inainte.

De aceea, omul nu oate 3i a/utat din e>terior. De indată ce -oala

sau in<ri/orarea este indeărtată, el o inlocuie1teimediat cu altă -oală sau in<ri/orare, care de o-icei estemai <ravă decat rima 1i, ast3el, reactivează condiiilecoresunzătoare :iinei sale, ca 1i cum ar 3i un er3ect aarat 0omeostatic.8

Visătorul imi dezvăluia secretul unui comortament seci3icma/orităii oamenilor. Un mecanism si0olo<ic care serăsandise e toată laneta 1i era c0iar su- nasul nostru, dar 3uncia lui nu utea 3i totu1i e>licată.

Oamenilor le este <reu să+1i a-andoneze su3erinele,temerile, incertitudinile, e care le deine din -el1u<. #i sunt ata1ai de aceste osesiuni mult areciate, care ii imiedică să transceandă. !otivul e care mi l+a dat Visătorul era că umanitatea le ercee ca e ni1tescuturi rotectoare.

,,... vinde tot ce ai, dă tot la săraci 1i vei 3i -o<at, in ceruriH aoi, vino1i urmează+mă. %and tanărul a auzit acestea, s+aintristat, 3iindcă era utred de -o<at.8 in s3ar1it, am

zărit, ca rintr+un 3ili<ran, in ara-ola tanărului -o<at,scanteia de inteli<enă a minii care o crease, iarcomoara ăstrată de douăzeci de secole in acele cuvintee>traordinare,mi se in3ăi1ă in toată slendoarea ei.

#>licaia entru tot ceea ce se intamlase la restaurantul Veronicami+a răsărit e nea1tetate in minte 1i m+a lovit ca un

trăsnet. %eea ce le ceruse Visătorul acelor oameni, lacină, nu era să+1i lase -o<ăiile, ci sărăcia. De 3at, #l ii <0ida cum să ătrundă e un lan mai inalt al e>istenei.

6%0eamă e cineva in locul tău8, a sus #l.

cesta era miezul ara-olei omului -o<at. 6...vinde tot ce ai 1i dăsăracilor8. ce1tia sunt săracii la care se re3erea

#van<0elia. Dă tot ce ai acelora care asiră să+i ialocul. Vei o-serva că tot ceea ce ai, toate lucrurile de carete+ai ata1at cel mai mult, sunt sărace in comaraie cuceea ce are să vină. Datorită unui mecanism secial, ecare Visătorul mi l+a descris e indelete, in univers, tot cenu evoluează se de<radează.

%0iar 1i in vieile noastre de 3iine umane, in orice cliă sunt douădirecii osi-ile= 3ie in sus, 3ie in /os. Visătorul numeaaceasta 6le<ea evoluiei8 1i mi+a seci3icat că ea oate 3i alicată indivizilor, dar ca 1i or<anizaiilor, naiunilor 1i tuturor civilizaiilor= este <eneral vala-ilă. :ără unim-old sre in sus, 3ară ener<ia secială a asiraiei sre mai mult, viaa se retra<e 1i se de<radează.

%onsideram cazul -isericii ca 3iind rerezentativ in acest sens. inanumite erioade ale istoriei sale, incaa-ilă să<ăsească ener<ia care s+o inale sre un nivel suerior,ea 1i+a urmat vec-ea otecă, ană cand a s3ar1it indretandu+se sre o direcie total ousă 3aă de ceainiială. st3el, a devenit roria sa ne<aie, căzand inidolatrie, suerstiii 1i crime, căci a a/uns să conceaăinc0iziia, auto+da+3e+ul 1i cruciadele, continuand in mod

arado>al să se numească 1i să se considere cre1tină.

9o<aii din #van<0elie, condamnai să rămană in a3ara orilorimărăiei, nu erau ma<nai care invarteau aurul in

visteriile lor, ci oameni imovărai de a<itaia emoiilorne<ative, de ata1amente, sentimente de cula-ilitate,<ar-ovii su- ovara 3ricii, indi3erent dacă erau vii saumori.

Dezastrul rodus de interretarea eronată a acestui mesa/, care a0rănit autocomătimirea 1i redisoziia sre rivaiuni

a milioane de oameni, mi se ărea 3oarte clar. !ă<andeam că atitudinea -isericii, de comătimire,

/usti3icare 1i uneori de slăvire a sărăciei, se eretuase, e ne1tiute, 3ăcand eradicarea ei din con1tiina umană 1i imlicit din societate mult mai di3icilă.

:rica este iu-ire de<radata

6:rica este otrava care circulă rin venele e>istenei tale. $u este 3rica de ceva anume. #ste 3rica, ur 1i simlu8, a sus #l.

6De/a te+ai o-i1nuit cu ea. %ondiiile e care omul le intalne1te inlumea evenimentelor sunt relevante, deoarece ele ii arată lucrurile e care a incercat să le evite, ce anume aincercat să nu vadă inăuntrul lui. Răul, intamlarea,

entru cei care nu au o Ccoală, rerezintă nenorociri,insă entru cei ce au o Ccoală, ele constituie instrumentede lucru, cu a/utorul cărora i1i ot reca1ti<a inte<ritatea

ierdută 1i inele<erea. in acela1i tim, ele sunt simtomele, semnalele de alarmă ale stării sale reale.%ontrar a1tetărilor omului, cea care aare mai intai este teama 1i a-ia duă aceea ale<em o-iectul temerii.8

:oarte devreme in viaa omului comun, indoielile, teama 1i durereatrasează limitele acestuiaH un saiu 0inotic, ireal, in

care se simte rote/at, ca intre zidurile <roase ale unui -uncăr, /umătate re3u<iu, /umătate temniă.

6&rimul as sre inte<ritate, sre unitatea 3iinei, este a-andonarea 3ricii. $u oi clădi nimic e 3rică 1i nici nu oi să+i mani3e1ti inteli<ena vizavi de ea.

-sena 3ricii este rima re<ulă a răz-oinicului.

Teama te 3ace deendent de slu/-ă 1i te im-olde1te să te re3u<iezi in

-oală, e>act a1a cum ai rocedat in trecut.@lasul Visătorului a îmrumutat tonul unei ru<ăciuni severe, când

mi+a oruncit=

6Trans3ormă teama intr+o oortunitate;... Omul cunoa1te doar douăsentimente= 3rica 1i iu-irea. #le nu sunt antinomice...

amandouă rerezintă aceea1i realitate, insă e niveluri di3erite ale 3iinei... :rica este iu-ire de<radată, iu-ireaeste teamă su-limată.8

!i+a lăsat un moment de resiro, ca să notez aceste sentine 3inale

1i, înainte de a continua, s+a asi<urat că le notasemîntocmai.

6:rica este o moarte interioară. #roul este un om 3ară temeri, 3arămori lăuntrice. %uvantul ≪ erou≫ izvoră1te din<recescul ≪ eros≫ , care inseamnă iu-ire, iar in latină≪ amor≫ oate 3i ineles ca ≪ a+mors≫ , adică 3ară demoarte, nemuritor.

%ei care nu ale< o moarte interioară, nu o vor <ăsi nici in a3ară.

#roul este un nivel e scara evoluiei umane, e care nu+' oi atin<e in valtoarea -ătăliei, ci in solitudine,cucerindu+te e tine insui. 9ătăliile servesc doar entrua 3ace vizi-il ceea ce eroul a cucerit de/a, in invizi-il.

Invinci-ilitatea 1i invulnera-ilitatea lui sunt ur 1i simlu demonstraia 3atului că s+a etrecut ceva in

:iina sa, 0artia de turnesol care ro-ează victoria saasura morii.8

Visătorul a luat o auză lun<ă. în acest tim mi+am aran/at 1i us la

unct notiele. Simeam valoarea acelui material 1i imortana revelaiilor Visătorului, care uneau într+olumină or-itoare cele mai tainice mecanisme 1i cele mai întunecate zone ale si0icului nostru, tot ce ne+atrans3ormat într+o secie muritoare, temătoare 1i 3alsă.

%ând Visătorul a reluat discuia, a ridicat ro-lema Au(eitului 1i temerile mele de a+mi ărăsi slu/-a 1i de a mă sta-ili acolo.

6#>eriena din Au(eit este 3oarte imortantă entru tine. &e lane>tern, va 3i inceutul unei noi ocazii de a3aceri, iar e

lan intern va 3i un rim as sre deă1irea unei stări deanee, a condiiei su3ocate in care te comlaci de reamultă vreme.8

6Un intrerinzător este un om a3lat de/a e drumul sre vis8, a susVisătorul cu o voce vi-rantă, e un ton -lând, 6#l este unre-el, <ata să+1i ri1te reutaia 1i să trans3ormerealitatea, să sar<ă tiare 1i re/udecăi, entru a creaaltele, mult mai solide. lătură+te altor oameni, ia+i su-um-rela ta, /noculează+le entuziasm, insiră+'e roriul tău vis, entru că acestea sunt icaracteristicileintrerinzătorului, iar in realitate sunt c0iar calităile

:iinei, care+i desc0id calea sre nivelurile suerioareale resonsa-ilităii umane .8

Simeam cum an<oasa mă curindea. Simeam un sasm clar decolica renală, de arcă o um-ră m+ar 3i invadat 1i mi+ar

3i inne<urat lumea interioară. $u e>istă niciun alt

sentiment asemănător cu acesta, care se a3lă e>act la /umătatea drumului dintre durerea 3izică 1i cea si0ică. Instinctiv, mi+am a1ezat mana in zona rinic0iului stan<. Intenionam să+i amintesc 1i ui de temerile e care leaveam le<at de revenirea -olii, e care o crezusemdisărută entru totdeauna 1i voiam să+i vor-esc desreinvesti<aia medicală e care urma să o ince.

6Incetează să mai mini8 a sus #l, tăios 6:aci arte din cea mai reacate<orie, aceea a oamenilor care se mint e ei in1i1i=

iocriii... 9oala nu e>istă. Truul nu se im-olnăve1teniciodată. #l doar emite semnale, roduce simtomecare ne anună ce lise1te din :iină... 9oala nu e>istă,ceea ce e>istă este vindecarea.

oi, cu o incetineală intenionată, a ronunat clar=

6Orice vindecare este o eli-erare de teamă. $umai in momentul cand te descătu1ezi de cauza adevărată, simtomeledisar 1i ele.8

!ă curinsese o nelini1te teri-ilă. %and mi+a e>licat cu lu> deamănunte că -oala, la 3el ca 1i sănătatea, deindeae>clusiv de mine 1i că acea deendenă 1i teama

rovocaseră 3ormarea calculilor mei, m+am adancit in<anduri ce deveneau din ce in ce mai intunecate, anăcand m+am rătăcit in ele.

6&ană acum ai trăit asemenea unui arazit8, a sus #l e un ton durcare m+a ridicat din mizera-ila autocomătimire in carecăzusem. 6asă+mă să te dia<nostic0ez= e1ti iresonsa-il

%ei care su3eră de rinic0i se tem 1i din acest motiv intră intr+o stare

de deendenă. te im-olnăvi de rinic0i inseamnă aavea ro-leme de comunicare, mai intai cu tine insui 1i duă aceea cu ceilali.8

&e atunci, aceste a3irmaii ale Visătorului mi se ăreau o-scure 1i le+am rimit cu sceticism. u tre-uit să treacă mai multeluni ană să descoăr că civilizaiile ancestrale 1tiaude/a că, e cerul nostru lăuntric, stelele 1i <ala>iilestrălucesc 1i se rotesc, că lanetele care alcătuiescsistemul nostru solar sunt asociate analo<ic cu or<anele

3izice. ntic0itatea clasică asocia 3icatul cu Euiter,inima cu !arte, slina cu Saturn 1i lămanii cu Venus.

In această ultimă asociere am <ăsit con3irmarea că resiraia estele<ată de emoie, de iu-ire, in latină 6a+mors8, 3ară demoarte.

&rin resiraie 1i rin lămani, omul i1i oate controla emoiile 1i oate luta imotriva 3ricii. In <andirea clasică, am<ăsit de asemenea con3irmarea a tot ce+mi anticiase

Visătorul= rinic0ii sunt asociai cu !ercur, mesa<erul inariat al zeilor, 1i totodată cel ce media comunicareadintre oameni. Dar aceste descoeriri mi+au arvenit mai tarziu. &e atunci mă retindeam a 3i scetic, a1aincat am intre-at=

6%um se 3ace atunci că sunt comunicativ 1i am lucrat intotdeaunaintr+un sector unde comunicarea era e>trem de intensă78

6#>act8, mi+a retezat+o Visătorul, din scurt 6cei care au ro-leme cu

rinic0ii, sunt atra1i de activităi care necesităcomunicare 1i 3ac e3orturi entru a comensa intr+un 3el această lisă... această a-senă a cone>iunii, ainele<erii... a comuniunii.8

oi, e tonul cuiva care este e cale de a 3ace un anun cu adevărat imortant, #l a a3irmat=

6Temerile tale au 3ăcut din comania care te lăte1te un idol monstruos ce re3lectă deendena ta... ai alun<at visul ina3ara ta... +ai vandut e un salariu 1i e o 3alsăsecuritate, reducandu+te la o stare /osnică, de sclavie.

Voi, cei deendeni, ai intrat de/a ană este ca, in mormant8

adevărul este că, asemenea altor multe milioane de oameni, ai 0otărat să+i ucizi sinele8, m+a să<etat #l, cu ironie.

a auzul acestor cuvinte, am simit o revoltă ari<ă, o du1măniearoiată de ură care, datorită iz-ucnirii -ru1te 1i violenei, m+a insăimantat 1i e mine. %uvintele ui atinseseră o coardă sensi-ilă 1i lăsaseră 3ară avăză ceamai tainică arte din mine, artea care stătea in

intuneric, care imi condusese viaa or-e1te. Dincolo deele, in ro3unzimea mea, am <ăsit accetare 1i recuno1tină. %eva din mine, mai sincer 1i mai adevărat decat orice altceva, 1tia că intalnirea cu Visătorul inseamnă intalnirea cu vindecarea.

6&leacă in Au(eit,8 mi+a oruncit #l, ărinte1te, cu o nea1tetată-landee, 6accetă acea slu/-ă 1i trăie1te viaa unui intrerinzător... Resiră rimele adieri inmiresmate...Te va a/uta să sul-eri -arierele care te+au imiedicat să

ătrunzi in stările suerioare ale resonsa-ilităi... lun<ă iedicile lăuntrice din calea dezvoltării 1i toate ro-lemele economice, sociale sau ersonale se vorrezolva. Teama 1i deendena sunt unul 1i acela1i lucru.

#1ti deendent, deoarece i+e teamă 1i i+e teamădeoarece e1ti deendent

$u e>ista răz-oi mai s3ant decat cel dus imotriva acestor limite...in3ran<erea 3ricii 1i alun<area ei din :iina ta...8

#l s+a orit aici. veam imresia că, de data aceasta, cantărea dacăera cazul să continue sau nu, o3erindu+mi o ultimăin3ormaie. %0iul ui inceuse de/a să+1i iardăconturul, cand a sus=

6In Au(eit vei intalni -ăr-ai 1i 3emei care rerezintă celule reioase in cadrul &roiectului8.

Soluia vine de sus

doua zi, mi+am anulat ro<ramarea la radiolo<ie 1i am accetat o3erta lui )usu3 9e0-e0ani. Doctorul 6 1e3ul de ersonal de la %O, a 3ost 3oarte surrins să+mi rimească

demisia, care coninea doar cateva randuri 3ormale 1i dorea să mă vadă. il intalnisem de/a de cateva ori.

Imresia e care o aveam desre el era aceea a unui 1e3 aro<ant 1i asru. insă, de data aceasta, intalnirea era cutotul di3erită.

Viaa lui mi se derula dinaintea oc0ilor cu toată semni3icaia ei, ca 1i cum trecutul 1i rezentul lui se comrimaseră in aceacliă. m 6avut ima<inea8 relaiei lui cu soia, cu coiii,cu roria lui e>istenă. Doctorul . rerezenta, 3arădoar 1i oate, un sim-ol al carierei orizontale, aarent strălucită, cand, de 3at, era condusă de teamă,deendenă 1i ne3ericire, asemănătoare vieii mele.

De indată ce luasem acea decizie, viziunea devenise lucidă 1i tăioasăca un cuit. m 6văzut8 in oc0ii lui cine era el, in minteamea, o re3lectare a incertitudinii mele, recaritateaintelectuală 1i a condiiei de 3uncionar, ima<ineaim-acsită a acelei viziuni asura lumii. 6Văzandu+'8 eel mă simeam 1i eli-erat.

#ram eli-erat 3iindcă 6vedeam8, 6vedeam8, deoarece eram eli-erat. :atul că mă recuno1team e mine in acest om, căcercetam re3lectarea 3iecărei atitudini 1i a 3iecărui cuvant, ec0ivala cu atin<erea unei alte trete 1i deă1irea unor limite. #l nu mai utea 3i din nou 1e3ul meu. #levarea mea cu un milimetru era su3icientă

entru 6a inele<e8 dintr+o dată intrea<a e>istenă aacelui om= studii, carieră, relaii.

Viaa lui emoională 1i ro3esională, victoriile lui aarente, e1ecurile1i tot ce el crezuse că 1tie 1i deine era dintr+o datăcurins intr+o sin<ură ima<ine, iar eu eram eli-erat.

Simeam descătu1area din vec0ile lanuri ale :iinei.

Devotamentul oamenilor entru eluri mesc0ine, ro3unda venerarea tot ce este dureros, ata1amentul entru 3alsitate,

credina nestrămutata in inevita-ilitatea morii, toatemi se ăreau a-surde, asemenea credinelor idolatre.

Intalnirea cu Doctorul . era un duel intre vec0i 1i nou. Omică ezitare ar 3i 3ost de a/uns entru a 3i dezec0ili-rat 1i tarat inaoi in in3ernul deendenei. Dar, ca intr+unturnir medieval, victoria mea a 3ost inre<istrată inlumea nevăzutului, iar eu am 3ost curins de 3ericireasăl-atică 1i nervoasă a celui care tocmai a deă1it o

rovocare mortală.

%and ne+am desărit, in ra<ul -iroului lui, aveam imresia că 1i oc0ii Doctorului . e>rimau satis3acie 3aă de trecereamea cu succes este acest test. intalnirea noastră ii o3erise c0iar 1i lui o adiere de li-ertate 1i ii ermisese să

iasă entru cateva clie din carcera rolului său. Realizam că omenirea, ca or<anism unic, cunoa1te 1i e>erimentează -ucuria atunci cand o celulă se vindecă1i veste1te na1terea unei noi secii.

Realizam că, in toi ace1ti ani, cororaia %O nu constituise doar oslu/-ă 1i o sursă de venit, ci 1i rotecia mea,rerezentarea ala-ilă a condiiei de deendenă. #ratimul să intorc o nouă 3ilă din viaa mea. in cateva zileam incuiat casa 1i am trimis coiii, entru cateva

sătămani, la ărinii mamei lor, insoii de @iuseona. #ram re<ătit să mă sta-ilesc in Au(eit, ora1ul+stat care lutea e o mare nea<ră de etrol, rerezentand de+acum o 3rontieră a lumii a3acerilor 1i unul dintrecentrele 3inanciare ma/ore ale lanetei.

%a intotdeauna, @iuseona era de artea mea. Oc0ii ei străluceaude neră-dare. incă o dată era re<ătită. %u entuziasmul unui coil, acceta această aventură 1i ersectiva de atrăi ani de zile in Orientul !i/lociu. 6@ră-e1te+te,

-ăiete;8, imi sunea ea, im-răi1andu+mă. 9a<a/ele 3useseră aran/ate in ort-a<a/. @ior<ia 1i uca erau de/ain ma1ină, re<ătii de lecare. 6Să ne <ăse1ti o casă

3rumoasă... a-ia a1tet să văd de1ertul... imi ima<inez căseamănă cu o la/ă uin mai mare decat icola... Ci intotdeauna am vrut să intalnesc un rin ara-...8

6Să vor-ească mereu desre 3elul in care lucrurile au 3ost im-unătăite este unul dintre cele mai dăunătoare 1i neroductive o-iceiuri ale omului.

im-a/ul o-i1nuit este lin de re3eriri la evoluie 1i ro<res, de1i

totul rămane la 3el cum era. im-unătăirile nu sunt osi-ile8, a concluzionat Visătorul, cu amărăciune. 6%redina că oi im-unătăi 1i evolua 3ace arte dinsuerstiiile vec0ii umanităi. #ste o credină oar-ă,do<matică.8

%redina că lumea oate 3i sc0im-ată din a3ară este a unei umanităi lisite de 3ora de+a in3runta rădăcinile răului său. #ste necesară o revoluie a <andirii. O răsturnare.

&entru a sc0im-a realitatea, tre-uie să sc0im-i visul. $umai individul oate 3ace asta.

Timul se suune cur<erii sale 1i omul, laolaltă cu toate civilizaiilese suun aceleia1i cur<eri 1i decad in cicluri care sereintorc, mereu, la unctul din care au ornit, la trecutul lor, ăstrand iluzia că avansează sre un viitor. Deaceea, soluia in viaa unui om, ca 1i in istoria unei intre<i civilizaii, nu oate aărea in interiorul timului,ci e un alt lanH in timul vertical, un tim lisit detim, intr+un răsărit cu o calitate a <andului care se

oate etrece doar in acea cliă.

6Doar manuind clia susendata intre nimic 1i eternitate, i1i oatecroi umanitatea destinul 1i crea evenimente la nivel suerior.,,

Duă cum se intamlase in 3iecare etaă din viaa mea <0idată deVisător, din acel moment totul ărea să caete

rooriile ideale, a1ezanduse ca un uzzle unde 3iecare iesă i1i ocua locul ei. Din momentul in care luasemacea decizie, am avut o ersectivă clară asurasituaiilor in care mă comlăceam 1i care 3useserăre3ulate de mai multă vreme.

6%ele mai imortante lucruri au rioritate; intai aran/ezi cel mai imortant lucru, inaintea oricăror altora= ≪visul ≫,evoluia ta... cand ii vei aminti de !ine...

discernămantul tău se va ascui... vei 1ti cu si<urană cesă 3aci 1i ce să nu 3aci... %and incei să te o-servi e tineinsui, să te cuno1ti e tine insui, tot ce este ozitiv seintamla 1i tot ce este străin≪visului ≫, tot ce este inutil,suer3luu, dăunător, incee să se evaore.8

&uteam veri3ica veridicitatea acestor cuvinte in 3iecare cliă, o uteam atin<e cu mana mea. %eea ce aarineatrecutului se năruia 3ară niciun e3ort 1i 3ară niciunre<ret sau ezitare, entru a imiedica dezastrul. %a 1i

$oe, uteam lua cu mine numai 6seminele8 noii melelumi. arent, ărăseam si<urana slu/-ei, ec0ili-rul

3amilial, casa, entru o intrerindere aventuroasă, intr+o ară indeărtată. $umai anii etrecui cu Visătorul,

e3ortul de autoo-servare 1i rezena ui mă 3ăceau săinele< că ceea ce lăsam cu adevărat in urmă erau 3alsitatea 1i deendena, care incă mă im-oldeau să mai cred in certitudinea unei 6slu/-e si<ure8, in rotecie, ina/utorul celorlali.

@retc0en intruc0ia acea anoramă suer3icială a lumii, intr+unmod a-solut e>emlar. #a o rerezenta 1i era aznicul ei devotat, intotdeauna <ata să o 0rănească 1i să

eretueze acel mod de a <andi, simi 1i inele<e viaa.

%and, a1a cum revăzusem, momentul decisiv a sosit, nua vrut să ărăsească lii entru nisiurile Orientului !i/lociu. cea 3emeie 1i tot ce ea rerezenta nu uteau sămă urmeze 1i e>aLt acela1i lucru se etrecuse 1i cu

Eenni3er. De 3iecare dată cand ii suneam 6da8 Visătorului, lumea 3alsităii, a comromisului 1i aiocriziei i1i <ăsea s3ar1itul.

%ertitudinile mele erau, duă ărerea Visătorului, rămă1ie caretre-uiau sc0im-ate cu ceva nereuit, care incă rămanea

ascuns rivirii mele. st3el de sc0im-ări radicale,aarent inoinate, erau rezultatul unui milimetru decomre0ensiune do-andită in nenumărai ani dee3orturi susinute. in lus 3aă de acestea, trecuseră muli ani de re<ătire 1i multe <re1eli 3useseră comise inainteca eu să 3iu caa-il să le transcend 1i să las cuvintele ui să ătrundă mai adanc in mine.

tata tim cat netezeam calea entru rinciiile Visătorului,@retc0en nu utea 3ace altceva mai -un decat să seevaore, laolaltă cu toate 3ăărniciile 1i 3antomele vieii mele. Se intorsese la $e( )or* 1i scrisorile ei deveneaudin ce in ce mai rare. $u ne+am mai revăzut. Idolii ecare+i adorasem, lucrurile in care crezusem cu ardoarese năruiau. Toate riorităile erau răsturnate. %ariera,

3amilia, -anii, scara valorilor mele rindea un alt contur. %eva e>traordinar ătrundea in viaa mea. %eva

rietenos, sincer, adevărat i1i crea saiu entru ae>ista.

%&ITOU VI

Sre Au(eit

ceasta este economia;

!+am sri/init de seteaza 3otoliului 1i mi+am intins icioarele su-masa lun<ă de ma0on. :usese o zi intensă, lină dean<a/amente, a1a cum erau zilele de luni intre<i.

ucrasem intr+o dezordine voioasă 1i -irourile erauticsite de cutii cu ec0iamente noi 1i mo-ilier din #uroa.

Turnurile <emene ale l (adi %enter, unde imi sta-ilisem sediul

central, erau tăcute la acel ceas de seară. !urmurul aaratului de aer condiionat era monoton 1i lini1titor,ca torsul unei imense isici mecanice. in intuneric,

Au(eitul era ca o mană de diamante, strălucind rintre an<licile Rin< Roads, centurile concentrice ale ora1ului. Sin<ura autostradă a ora1ului 3orma o <0irlandă delumini care ducea sre uurile de etrol, cateva mii demile sre nord+vest. @i<anticele ome de e>tracie

u3aiau= erau ca ni1te caete imense de saurieni careie1iseră la sura3aă din oceanele minerale, vec0i demilioane de ani. De1i se inserase, temeratura de alurăera incă su3ocantă. ?iua aceea -ătuse toate recordurilemeteorolo<ice. m zam-it <andindu+mă la decretul

#mirului, care cerea ca orice ro<ram de lucru să 3iesusendat in cazul in care temeratura cre1te este

atruzeci de <rade. De la această temeratură in sus,

termometrele o3iciale incetau să mai inre<istreze 1i ast3el se rezolva ro-lema costurilor e care acea interdicie le

resuunea.

Odată cu relocarea -irourilor 1i deartamentelor de asistena

te0nică din sectorul de a3aceri in turnurile l (adi,comania e care o in3iinasem in Au(eit inceea să sedezvolte 1i să devină una dintre cele mai ro3ita-ileinvestiii ale trustului 9e0-e0ani. Selectasem entru alucra in această intrerindere cei mai cometeni mana<eri 1i te0nicieni din toate colurile #uroei 1i

Statelor llnite.

&e arcurs, in 3uncie de e>tinderea ermanentă a activităilor, ni sealăturaseră 1i alii, in climatul in3ier-antat de ideeacuceririi de noi 3rontiere. Semnasem cate un contract cu

3iecare dintre ei. cesta revedea sta-ilirea lor inOrientul !i/lociu, e o erioadă de cel uin trei ani. Să+i <ăsesc 1i să+i selectez nu 3usese o -a<atelă, dar să+i convin< să vină in Au(eit 3usese o adevărată iatră deincercare.

ceastă mică armată de e>atriai se con3runta cu mii de ro-leme1i nevoi, de la cazare 1i aducerea mo-ilierului, ană lareunirea 3amiliei 1i educaia coiilor. ?i 1i noate amor<anizat 1i lani3icat tot ce era necesar, entru aasi<ura -una 3uncionare a intrerinderii 1i -unăstareaacelor oameni, 3aă de care mă simeam răsunzător,insă nu mi+am ima<inat vreodată că o să+i mulumesc.

cum, că eram 1e3ul, voiam să incerc tot ce+mi stătea in utină entru a+i a/uta.

:ăceam tot ce credeam eu că mi+a1 3i dorit, dacă a1 3i 3ost in locul lor. Vor-ind toate lim-ile, avand toate naionalităile 1i

ro3esiile ămantului, ridicasem un mic turn 9a-ei, unor<anism miriaod, etero<en, dar armonios, carecre1tea e zi ce trecea, in cadrul unui ro<rammana<erial 3oarte -ine us la unct. :iecare element 1i

3iecare om se im-inau intr+un mod 3iresc 1i 3uncionau,ocuand locul otrivit, in urzeala acelei esături. %urand am simit că acea ec0iă era o relun<ire a mea.

Să te ui in slu/-a acelor oameni,

sa deui toate e3orturile entru -unăstarea lor

inseamnă să+i aminte1ti ermanent rinciiile visului...

Sc0im-area ta ii va 3ace mai vii, mai resonsa-ili, mai li-eri.

%on<ruena conducătorului este soluia.

ceasta este economia;

cum rememoram, in <and, cuvintele ui. !ireasma coilăriei lutea in văzdu0. !ă simeam rela>at, ca la o etrecere. !i+au trecut rin minte ima<inile 3emeilor 1i -ăr-ailorcare munceau entru mine. e revedeam c0iurile intim ce imi răsunau in minte cuvintele memora-ile aleVisătorului=

6&oartă+le de <ri/ă, slu/e1teMi 1i iu-e1te+i, entru că aceasta estedatoria unui conducător. intr+un esut, c0iar 1i cele mai indeărtate celule tre-uie in<ri/ite entru a utea săevolueze 1i să ro<reseze raid.8

uita 6visul8

In acele luni de or<anizare, care imi a-sor-eau cu lăcomie nouaviaă, am uitat cu totul s3aturile Visătorului 1i mira/ul /ocului s+a risiit. De multă vreme, trăiam in anee,uitand să resir aerul rare3iat al invăăturii ui, uitand de cercetarea mea. in<ri/orările 1i an>ietăile e care leconsideram, in mod eronat, semnele 1i e3ecteleireresi-ile ale resonsa-ilităii, mă suuneau unei asemenea constran<eri, incat inceusem să cred că totul deindea de deciziile mele, de oiunile mele strate<ice.

6Totul este de/a re<ătit8 a incercat să mă avertizeze Visătorul denenumărate ori, revestind oteca a-rută e care

3ăceam rimii a1i.

6Totul este de/a re<ătit. Tu nu tre-uie decat să cule<i recolta...8

Insă aceste cuvinte cădeau e teren arid sau se sul-erau e-astioanele aro<anei mele. #ram si<ur că ro<ramul mana<erial al oeraiunilor 1i succesul lor răsunătorerau roadele 3ire1ti ale a-ilităilor 1i talentelor e care leavusesem dintotdeauna.

!iile de con/uncturi din a3aceri, cu cacanele 1i am-uscadele loraarente, incle1tările entru a te a3irma 1i invin<e seiveau 1i se succedau cu reeziciune 1i mă ineau intr+o

ermanentă incordare dureroasă, in<ri/orat 1i trist imi amintesc că intr+o seară, duă ce luaserăm dna la

Riccardo, ne intorceam de+a lun<ul 3alezei. Un tra3ice>or-itant ne incon/ura= 9entleN 1i :errari seincolonauinurma unor!ercedesuri vec-i 1i camioneteimodo-ite, ca

ni1te cămile la aradă. De+a-ia auzeam ce+mi sunea Visătorul. Deodată, z<omotul a

incetat. %a la o comandă invizi-ilă, toate ma1inile sealiniau lan<ă trotuar sau se oreau in mi/locul drumului. %ovora1e de ru<ăciune se desătureau,orientate sre l+Aaa-a, entru ca sutele de 1o3eri carese trans3ormau, ca rin minune, intr+un oor decredincio1i, să in<enunc0eze. Su- cerul lin de stele,

3aleza semăna cu o mosc0ee imensă. in acea tăcerea,

<lasul Visătorului s+a inălat sre mine cu o intensitateindescriti-ilă.

,ce1ti oameni mer< e aceea1i cărare ca 1i tine. #i in<enunc0eazăde cinci ori e zi 1i se roa<ă să atin<ă acela1i el ca 1i tine. Dar aradisul in care cred ei nu se va o<ori niciodată e ămant; &aradisul este o stare a :iinei...

Viaa de aoi este o lume care nu cunoa1te limite. Reli<ia, curitualurile ei litur<ice, este iluzorie...8

Seara tarziu am <ăsit momentul oortun entru a+i cere să+mi sună mai multe desre asta. !i+a e>licat că reli<iile,ideolo<iile 1i 1tiina sunt oduri care tre-uie trecute,trans<resate 1i aoi a-andonate. De indată ce lecia loreste insu1ită, tre-uie să ne eli-erăm de ele. insă, datorităindul<enei noastre, ele se trans3ormă in temnie ale

do<melor 1i suerstiiilor, in cacane mortale. &entruintrea<a omenire, a1a cum este ea acum, a<resivă 1i con3lictuală, cat 1i entru o sin<ură naiune, care, dacăar cădea radă uneltirilor ei, s+ar distru<e, reli<iarerezintă un instrument de control social, de oresiune1i roli3erare a criminalităii, laolaltă cu tri-unalele, cu1eri3ii 1i inc0isorile.

6Să nu+i uii elul8, a conc0is #l. 6Dacă vrei cu adevărat să+i trans3ormi destinul intr+o mare aventură, nu tre-uie săuii rinciiile≪visului ≫...

Indul<ena omenirii 3aă de emoiile ne<ative 1i <andurile ne<reconstituie adevărata cauză a tuturor necazurilor ei. :ii atent; $u lăsa nicio icătură de durere să te ătrundă.

le<e orice cale dore1ti, dar mai intai de toatecicatrizează+i toate rănile mortale;8

In ciuda rezenei Visătorului 1i a recomandărilor ui, m+amre<ăsit e vec0ile 3a<a1uri ale unei e>istene ne3ericite.imi aduc aminte că, de data aceea, Visătorul 3usesenevoit să s3ar1ească intalnirea noastră cu o ameninare.

6Starne1te o revoluie inăuntrul tău;8, mi+a oruncit, 6ori, alt3el,intr+o -ună zi, te vei trezi in<enunc0eat imreună cu

această mulime, entru a im-una o divinitate din a3arata;8 oi, cu o 1oată, asemănătoare cu 1uieratul unei

ăsări răitoare, a adău<at=

6Sc0im-ă+te; Sau voi 3i nevoit să te inlocuiesc cu altcineva, mai re<ătit decat tine;8

Tensiunea la muncă cre1tea e zi ce trecea, odată cu dezvoltareacomaniei 1i e>tinderea oeraiunilor ei. $oatea mătrezeam, cu inima cat un urice, 1i stăteam 3ară să

inc0id vreun oc0i, ore intre<i. Totu1i, ca rin 3armec, cao rază de soare rintre <ratiile carcerei, amintireaVisătorului imi dădea o cliă de ră<az.

O 3isură străun<ea zidul uitării. Doar entru cateva ceasuri, eramdin nou in lumea 6visului8. $u mai doream să ărăsescacea zonă a 3iinei, acea insuliă atemorală, unde nu

erau nici in<ri/orări, nici incertitudini sau an>ietăi. insăacea stare dura cat o cliire din oc0i.

Temerile 1i indoielile, indeărtate entru o scurtă vreme, reveneaucu mai multă intensitate decat inainte. Simeam că mă

su3oc. Duă aceea mi se 3acea <reaă 1i mintea meadevenea rizoniera unei armate de <anduri ne<re. inacea seară, tăcerea 1i solitudinea imi incura/aure3leciile, a1a că am desc0is carneelul 6la intamlare8.

ceste cuvinte ale Visătorului imi răsăreau mai vii 1i mai uternice ca niciodată=

6:iecare om este sin<urul artizan al realităii din /urul lui. umeaeste un ecran vast e care roiectăm 3antomele vieii noastre... In a3ara noastră nu e>istă nicio 3oră,cunoscută sau necunoscută, naturală sau suranaturală,care să ne oată in3luena destinul... Oricare ar 3i intamlarea ce survine in viaa noastră, inainte de a semani3esta, ea tre-uie să ai-ă consimămantul nostru...

$u crede că lumea e>istă in a3ara ta. incearcă să ineleterior i1i are ori<inea doarin tine, nicăieri altundeva. Recunoa1terea cauzei interioare, resonsa-ilă entru tot ce se etrece in a3arata, 3ace ca răul, su3erina 1i moartea să disară de e

3aa ămantului.8

!i+am ridicat rivirea 1i am rămas 3ermecat de o-scuritateacurinsă in 3erestrele maure, cu cate trei arcade.

Realizam cat de di3erită era viaa mea acum incomaraie cu cea din trecut. veam un sentiment adancde recuno1tină entru tot ceea ce mi se dăruise 1i seintamlase in e>istena mea. O sin<ură icătură dintr+olume suerioară este destulă entru a sul-era

nenorocirile unei viei.O-servam mediul 1i 3iecare detaliu, intr+o nouă lumină. !ăsurăm

cu rivirea sala de 1edine aran/ată duă 3astul Orientului !i/lociu, ostentativ, costisitor. &rin u1aintredesc0isă, zăream dezordinea cutiilor răsandite ecovoarele scume. &oimaine veneau oamenii mei să

desac0eteze ec0iamentele 1i să asam-leze mo-ilierul. &ăstram in memorie c0iurile lor zam-itoare. in acel moment, nu m+am mai simit sin<ur e lume 1i inimaimi -ătea de arcă ar 3i vrut să sar<ă ereii ietului.

!i+am răsucit inceti1or cu 3otoliul sre acea rezenă.

în<ri/orarea este un instinct animalic

a caiva a1i distană se a3la c0iar #l, Visătorul, im-răcat ele<ant,in stilul său incon3unda-il. Stătea icior este icior, cue>resia cuiva care era comlet rela>at. &ărea adancit in lectura unei cărticele 3rumos coertate. $u mă rivea1i nu dădea niciun semn că m+ar 3i o-servat. De cat timera acolo7

$ici nu am avut tim să+mi stăanesc emoia, că #l de/a desc0isesediscuia, 3ară niciun ream-ul, a1a cum roceda deo-icei.

6Oamenii de soiul tău, care se identi3ică cu anorama lumii, i1i 3ac<ri/i deoarece au uitat minunăia :iinei8 a sus, #l 3arăsă+1i ridice rivirea din carte. in auza care a urmat,

ărea că re3lectează la roria ui a3irmaie.

oi, 3ară să+1i ascundă dez<ustul 3aă de acest su-iect, a adău<at=

6in<ri/orarea este un instinct animalier

$u+l mai văzusem de luni de zile. Ci acum, a3lat din nou in 3aa ui,atat de -rusc, atat de aroae incat uteam să+l atin<,am incercat ni1te sentimente con3uze. Duă ce mi+amină-u1it emoia, am simit -ucuria tumultuoasă 1i nea1tetată a celui care, in lin de1ert, vede dintr+o datăvar3urile unor almieri stu3o1i.

Totu1i, acea -ucurie era intunecată de un nor de emoii nelăcute. m simit un re<ret, care 3usese deă1it de multă vreme,dar revenea acum cu o miasmă oluantă. #l imi dăduse,cu multe luni in urmă, acea sarcină 1i mă lăsase să mădescurc sin<ur, de1i era este uterile mele. De cate ori nu re<retasem că l+am ascultat 1i că m+am sta-ilit acolo.

De cate ori nu incercasem sentimente de diserare, cand

mă trezeam incătu1at, 3ară tăria de a mer<e mai dearte1i 3ară osi-ilitatea de a mă intoarce. imi liseasi<urana mizera-ilă a unui salariu 1i duceam dorul re3u<iului din uterul intunecat al sclaviei.

%-iar 1i su3erina oar-ă 1i durerea incon1tientă a vieii meledinaintea intalnirii cu Visătorul ărea mai con3orta-ilădecat acel urcu1 o-ositor. in ciuda e3ortului de a măa-ine, nu uteam să evit o reacie a<resivă,asemănătoare unei rovocări desc0ise, 6Dacăin<ri/orarea este un instinct animalic8, am riostat, intim ce mu1c0ii 3eei mi s+au incordat 1i mi+am ierdut controlul e>resiilor 6ce tre-uie să 3acem7 Dacă noi nune in<ri/orăm, dacă noi nu ne <andim la toate acestea,

atunci cine78 Visătorul n+a avut nicio reacie. rămas adancit in lectura acelei

cărticele, e care o inea desc0isă in alma mainii stan<i, 3ară să sună nimic. Duă ce am rostit acestecuvinte, am vrut să le retractez, să derulez casetatimului 1i să le 1ter<. Dar era rea tarziu. Violena lor1i aro<ana tonului meu se intorceau imotriva mea. !ăsimeam ca zdro-it de un -uldozer. m o-servat căreu1isem măcar să ocolesc ronumele 6eu8, lucru care, in

mod a-surd, imi adusese u1urare. Tăcerea a continuat,-a maimult, s+a adancit 1i a devenit mai dureroasă. mincremenit, urmărindu+l cum cite1te. %and s+a orit, m+asă<etat o in<ri/orare, ca 1i cum m+ar 3i a1tetat un

ericol necunoscut 1i iminent. inceti1or, #l a inc0iscărticica, dar 1i+a ăstrat de<etul mi/lociu intre a<ini,ca un semn de carte, 1i+a ridicat rivirea 1i m+a intuit cuo intensitate e care nu mai uteam s+o indur. &entru osecundă am simit răastia care ne seara 1i 3atul cădistana dintre 3iinele noastre se măsura in muli ani+

lumină.

6Incă mai aarii unei lumi care se amă<e1te că ea este cea careacionează 1i 3ace ale<eri... o lume in care oamenii conce lanuri 1i strate<ii... unde resiraia e>istenei trece neo-servată8, m+a a3irmat #l, e tonul unui tată

sever. oi, cu o -landee aroae imerceti-ilă, asus=

6Unica lani3icare de care tre-uie să se in<ri/ească omul este roria dezvoltare 1i 0rănirea roriului vis≫. Restul va

veni de la sine... lun<area unui sin<ur atom de teamăstrămută munii din loc 1i te roiectează ca e un <i<ant in lumea evenimentelor.8

6%um este osi-il să nu te in<ri/oreze viitorul78 am intre-at, cuin3ri<urare. !ă temeam de o intervenie dureroasă aVisătorului. Totu1i, incura/at de o scanteie de-unăvoină, am adău<at=

6%um utem trăi 3ară lanuri, 3ară ro<ramări78 Din tonul e care

l+am 3olosit răz-ătea un e3ort vădit de a remediaoarecum <rosolănia rimei iz-ucniri.

6&lani3icarea este o 3ormă de e>orcism, o evadare din realitate8, arăsuns Visătorul. 6Omul i1i indulce1te teama de viitorcu o 3alsă si<urană a a1tetărilor, rin ritualurile

lani3icărilor 1i ro<ramărilor.

In 3aa unei situaii incontrola-ile 1i amă<itoare, a e>istenei imrevizi-ile, oamenii ca tine s+au retras in re<uli 1i

3ormule, amă<indu+se că in<enunc0ează universul, culentilele de3ormate ale raionalităii 1i il inlocuiesc cu o

anoramă con3orta-ilă a lumii. Insă nimic din toateastea nu oate indulci senzaia de recaritate,sentimentul de nesi<urană8, a conc0is #l, ca 1i cum ar 3i cantărit rezultatul 3inal al unui ec0ili-ru amar.

6Dar cum utem revedea ce are să.urmeze 1i cum ne utem rote/a 3ară să 3acem atatea lanuri78

6Să 3aci lanuri este ca 1i cum ai săa o <roaă, desre care crezi căeste destul de adancă incat să curindă imensitateaoceanului. cest scut al slă-iciunii, această armurăiluzorie, ii dă senzaia că e1ti rote/at, insă ecranul

si0ic inceo1at e care +ai ridicat intre tine 1i realitatese destramă -rusc 1i, ast3el, te treze1ti in 3aa unei

răăstii de o imensitate monstruoasăH viaa, in toată<randoarea ei, care nu+i 3usese descrisă de nimeni.8

%redinele străvec0i 1i racticile or<anizaiilor, teoriile decizionale, Strate<iile de a3aceri, modelele, sc0emele, a-ilităile

mana<eriale 1i intre< arsenalul de teorii 1i te0nolo<ii invăate la cursurile de economie 1i a3aceri in Italia,

Statele Unite sau !area 9ritanie se ră-u1eau in caul meu, ca ni1te idoli de iatră.

6dică un mana<er, entru a lua decizii, nu va avea nevoie să lani3ice oeraiunile lui 1i e ale cole<ilor lui, nu va 3i nevoie să sta-ilească o-iectivele care tre-uie atinse78,am intre-at, dintr+o su3lare, in incercarea 3iravă de asalva cel uin o 3ăramă din certitudinile e care imi clădisem viaa 1i iluzia de a 3i caa-il să conduccomania mea in Au(eit.

6$u te ascunde in satele mă1tii unui rol;8, a tunat Visătorul, e unton care devenise din nou a<resiv. 6$u mai sune ≪ce

oate 3ace un mana<er7 ≫, ci ≪ce ot 3ace eu7 ≫ :olose1te deli-erat acest mic≪eu≫ 1i asumă+i intrea<aresonsa-ilitate;

Universul este la icioarele tale. intotdeauna;... Ci te cantăre1tec0iar 1i atunci cand adresezi o intre-are.8

O rană vec0e s+a desc0is in mine 1i am simit cu ciudă 1i umilirearsura ei, ca 1i cum cineva mă lesnise cu o -iciu1că

este almă. Dintr+o dată, eram intre ereii unui vec0i cole<iu, ascuns ca o erlă ivoar rintre deresiunile din

$aoli 1i uteam din nou să mă in3iltrez in con1tiinaacelui coil. Simeam vindecarea. %and acele ima<ini s+au risiit, m+am trezit din nou in 3aa Visătorului, dinnou inocent. cum, in s3ar1it, eram re<ătit să+l ascult.

6Un adevărat lider intocme1te lani3icări 1i ro<rame, la 3el ca toi ceilali, dar nu crede in ele. &lani3icarea lui este unsectacol care resectă actele 1i rolurile unui scenariuteatral.

:iecare cliă este un act de creaie... 3iecare ceas este nou8, ainc0eiat Visătorul. 6$u a mai e>istat niciodată unmoment asemănător, inainte sau duă... Ci nici nu vae>ista;... Tot ce vezi... 1i tot ce nu vezi... este creat c0iar inaceastă secundă....

Totul se etrece acum, in această cliă eternă, in omniotena 1i saiul in3init al :iinei tale.8

In tim ce vor-ea, Visătorul a cules un 3ir invizi-il, cu de<etul mi/lociu 1i cel mare 1i a trasat o linie verticală intre cer1i ămant.

6%lia este re<atul visului... Omul o-i1nuit concee lanuri in tim 1i saiu... 1i de aceea, mai devreme sau mai tarziu, ele se

destramă 1i se năruie.8

6Dar nu este 1i visarea≫ tot un 3el de lan78 am intre-at cu lini1teacaitulării, din ce in ce mai 3ascinat de viziunea ui.

6Visvl este o lani3icare 3ăcută in a-sena timului... doar ineternitate, in tim vertical... #u sunt aici, in acest moment... cest moment conine tot ce voi mer<e săcule<,... rămă1ie, 3ra<mente din mine... De aceea unvisător nu concee lanuri 1i nu se in<ri/orează, ci

lute1te e ariile ≪visului ≫, li-er 1i minunat de 3rumos... el 1tie că roadele aar 3iresc, datorită nivelului lui de desăvar1ire 1i inte<ritate. in adancul tău e>istă oun cam unic de osi-ilităi nelimitate. colo se oateintrua visul tău. $umai acolo in3lore1te tot ce aduce

roseritate 1i succes in viaa ta. $umai acolo, scoul vieii tale i se in3ăi1ează in toată claritatea lui.8

oi, e tonul cuiva care 3ace o demonstraie matematică, acontinuat=

6In toate comaniile 1i in toate iramidele or<anizaionale, cu cat este mai scăzut nivelul de resonsa-ilitate, cu atat mai necesară aare lani3icarea. %u cat ea descre1te, srenivelurile in3erioare, cu atat devine mai necesară

lani3icarea 3iecărui detaliu 1i sta-ilirea unor o-iectivecat mai recise. colo, toate ritualurile dintr+un roces

decizional sunt indearoae urmărite, dar rinintermediul acelor -ăr-ai 1i 3emei nu se intamlănimic.8

In rea/ma mai luteau incă aceste cuvinte, cand luminile din sala

de 1edine unde rămăsesem s+au estomat 1i un ecran s+a des3ă1urat u1or, acoerind eretele din sate. veamimresia că ereii 1i tavanul au disărut. Simeam ni1te

zdruncinături uternice in 3otoliu, de arcă am 3i 3ost eo lat3ormă mi1cătoare sau intr+un e>traordinar ve0icul invizi-il.

Doar câiva evadează

Ima<ini inceură să se deruleze e ecran. Vedeam mase de oameni

cum or-ecăiau e coridoarele unor or<anizaii 1i sein<0esuiau in saiile desc0ise sau in -irourile in<uste,care semănau cu ni1te celule de insecte.

6cestea sunt um-re8, mi+a sus #l, 6$imic nu s+a intrerins entrua sc0im-a omenirea 1i entru a o conduce sre o nouăsecie. $umai o ≪ Revoluie Individuală≫ va răsturnamodul in care milioane de oameni <andesc 1i simt, rin1i in mre/ele unui somn 0inotic.8

6Revoluia Individuală8.

#rau cuvinte ce urmau să ai-ă o imortană decisivă in viaa mea,insă in acea cliă nu aveau sens, de1i rerezentau

&roiectul entru care Visătorul mă re<ătea de ani de zile. incă era rea devreme ca #l să+mi decritezeintrea<a lui slendoare.

m vizitat cele mai /oase incinte ale or<anizaiilor imreună cuVisătorul. lături de #l, ătrundeam in cele mai

intunecate 1i ticsite lumi, care roiau de rizonieri. %uresiraia tăiată, urmăream succesiunea acelor ima<ini.Vedeam cum oamenii 1i lucrurile lutesc in lic0idul verzui al unui acvariu imens, sla- luminat de neoanelivide. Trăisem acolo 3oarte muli ani, insă numai acumcon1tientizam cat de dureros 3usese să aarii acelui loc,

cat de <rea era condiia acelor creaturi, condamnate săresire zilnic aerul e care ele insele l+au oluat.

Din senin, sticla ce coninea acel univers -olnav a devenit un mediu re3lectant in care am văzut o<lindirile a două c0iuri

decreite, amandouă cenu1ii 1i incovoiate. m o-servat ielea ridată, z-arcită, ca ămantul ars. Ridurile de e 3aa lor erau atat de adanci, incat semănau cu ni1tecicatrici.

%eva din in3ăi1area lor mi se ărea e>trem de 3amiliar.

l+am cercetat cu luare+aminte, entru a descoeri care era cauzaacelei senzaii de in<ri/orare e care o erceeam. %and i+am recunoscut, m+am oriilat... cei doi oameni erau...

Visătorul 1i cu mine; Teri3iat, m+am intors sre #l... #l era calm. %0iul ui asru era mai tanăr ca niciodată 1i mă incura/a cu un zam-et.

!ă simeam mai lini1tit, de1i su3letul meu rămăsese rănit de odiserare mută, dureroasă.

Vedeam o <roază de tineri a1tetand intr+un 1ir lun<. in oc0ii lorscanteia o rază de lumină. %a o an<lică umană, ei alunecau sre un stăan crud care il cerceta e 3iecare in

arte 1i il re3uza sau il trimitea la muncă. a 3el ca !inos, el ii atri-uia 3iecăruia un rol trist, 6o oziie ermanentă8 in I incintele in3ernale ale or<anizaiilor. e o-servam aloarea, rivirile in care I emoia numurise incă. Ctiam că erau condamnai la ne3ericire.

6Să 3ii selectat este su- demnitatea umană8, a sus Visătorul. 6Omul i1i visează munca 1i o ale<e in 3uncie de intenia 1i inclinaiile lui.8

#l a o-servat comasiunea mea entru destinul lor, iar aoi a rinsdin z-or intre-area e care intenionam să i+o adresez 1i mi+a luat+o inainte=

6#voluia maselor este imosi-ilă; $icio revoluie sau ideolo<ie nu areu1it ană acum... Doar uini evadează... Reu1ita enumai individuală...8 #ram c0inuit de <anduri. !ă

simeam recum rerezentantul unei secii vinovate,care ascultă in -o>a acuzailor anunarea unei sentine

3inale 1i 3ară dret de ael.

6%eea ce rive1ti tu acum nu este umanitatea8, mi+a sus #l,

dezvăluind 3atul că eram dearte de a inele<e 6@loata e care o vezi nu se a3lă a3ara ta;8 m -ănuit căVisătorul imi in3ăi1ă roria 3alsitate, imi demascaaltruismul re3ăcut 1i incaacitatea de a+i a/ută e alii.

!+am incrancenat. Dar lecia Visătorului era deartede a 3i luat s3ar1it. ro3undand, #l a 3ăcut cercetareamai minuioasă 1i mai nemiloasă.

6cea mulime e care o rive1ti este c0iar de<radarea ta. cei oameni, des3i<urai de durere, de stresul cometiiei,sunt 3ra<mente imră1tiate din 3iina ta, re3lectareasectaculoasă a diserării e care o ori inăuntrul tău.8 Visătorul mă lovea, a1a cum lovesc 3ariseii zidul temlului. !i+am simit o arte din roria camedez<olită 1i e>usă lumii. Incrancenarea s+a

resc0im-at intr+un sentiment ozitiv, o /enăinsuorta-ilă ce mă incin<ea in interior, ca o lim-ă de

3oc ce mă ardea e su- iele, mă devora din ca ană+n icioare.

6O 3aci doar entru tine;8, l+am auzit rostind, cu o voce ii<ăiată, entru a mă scoate din starea aceea. 6#i sunt o<lindireatal... Trans3ormarea ta, va trans3orma intrea<aomenire... Dacă dore1ti cu adevărat ca acest suliciu săia s3ar1it 1i omenirea să se sc0im-e, vindecă+te e tine;8

!+am cutremurat cand am ineles că tre-uia să+mi asum oasemenea resonsa-ilitate. !+am intors, insă o u1ă-lindată imi imiedica evadarea. $u uteam să

invinovăesc sau să comătimesc e nimeni, cum 3ăceamde o-icei. Stomacul imi era strans intr+o men<0ină.

In căutarea diserată de a <ăsi un re3u<iu, m+am ascuns rintre 3ilele carneelului meu. %u nasul in notie, m+am străduit să+mi adun <andurile invălmă1ite 1i m+am concentrat asura suselor lui. Duă ărerea Visătorului, unica

osi-ilitate entru umanitate, unicul mod de a ro<resa,este să te modelezi ca om inte<ru, comlet.

6ceasta este sin<ura mantuire a omenirii8, a declarat #l.

oi a continuat, sunand că omul este incă o 3iină in curs deevoluie, cu un si0ic nedesăvar1it. #voluia seciilorHeste o călătorie sre inte<ritate. #a tre-uie iniiată dininterior sre e>terior, rintr+un roces de intre<ire, carenu oate 3i imus. Tocmai din acest motiv, vec0ilesisteme au dat <re1. Răz-oaiele 1i revoluiile s+audovedit a 3i inutile. %u mintea invălmă1ită, luam notie 1i su-liniam de mai multe ori cu in3ri<urare a3irmaiileVisătorului.

6Următorul ra< evolutiv al omului nu se oate etrece in viitorul istoric, ci intr+un tim 3ară de tim, intr+un viitorvertical8, a sus #l. %ă rintr+o <aură in cortină,o-servam cu claritate sensul evoluiei or<anizaiilorumane 1i motivul durerii lor, aarent zadarnice.

siraia unui om de a trans<resa roriile limite 1i căutarea lui milenară de a da sens e>istenei lui setransmuta, de e lan olitic, reli<ios 1i tradiional sreintrerinderi, 3a-rici, industrii, la-oratoare 1i -irouri. inacele or<anizaii ca ni1te navete saiale <ata delansarea in saiu, omul a ornit in e>odul său sredesăvar1ire. intrerinderile 1i or<anizaiile, nes3ar1itareea de temle 1i oracole de a3aceri inlocuiescmănăstirile 1i -isericile 1i se trans3ormă in uni delansare 1i evoluie.

6Or<anizaiile viitoare vor 3i Ccolile :iinei8, a rorocit Visătorul. oi a rostit cateva cuvinte care mi+au rămas intiăritein memorie e veci=

63acerile vor constitui reli<ia lanetei, reli<ia reli<iilor. in a3aceri,mai mult decat in mănăstiri, mosc0ee sau idoli, oamenii deun un e3ort sisi3ic, entru a atin<e cele mai inalteniveluri de resonsa-ilitate.

$umai in a3aceri adversitatea 1i di3icultatea sunt resc0im-ate intr+un roulsor an<renat in călătoria sre li-ertate. In

z<arie+norii multinaionalelor, in temle ale 3inanelor,mai mult decat in sina<o<i 1i mănăstiri, oamenii incearcă să 3acă osi-il imosi-ilul= să+1i răstoarneviziunea... să+1i sc0im-e destinul.8

&icioarele au inceut să+mi tremure, din ricina imensităii acelei viziuni. %0iar 1i numai să asculi acea redicie eranevoie de o resonsa-ilitate uria1ă, care incă nu măcaracteriza. In urzeala ei, cineva a sesizat, cu cateva zeci de ani in avans, revoluia care ar 3i dăramat intre<ul sistem economic de la temelia lui etică 1i ar 3i <ră-it s3ar1itul vec0iului 6caitalism raional8, in mesa/ul Visătorului se ascundea secretul succesului Ccolii de

#conomie e care o 3ondasem.

cesta consta c-iar in 3atul că 1tiam, cu zeci de ani inainte, că toatecomaniile, indi3erent dacă erau mici sau mari, vordeveni intr+o -ună zi 1coli ale asiraiilor 1i resonsa-ilităii, că succesul economic constituia unul 1i acela1i lucru cu evoluia 3iecăruia dintre oamenii lor. Să1tii acest lucru, cu mult inaintea oricărei alteuniversităi, era un imens avanta/ cometitiv im-ata-il.

&e atunci nu 1tiam toate acestea. #ra ca 1i cum, luand inconsiderare cererea crescută a industriei de ma1ini,Visătorul imi dăduse roiectul comlet al ma1inii viitorului. in mesa/ul ui se simea su3lul 3iloso3iei universale a #S#, T-e #uroean Sc0ool o3 #conomics,unicitatea muncii romovate de 1coală 1i <randoareamisiunii ei= re<ătirea vizionarilor 1i 3iloso3ilor entruaciune.

6Visatul rerezintă dezvoltarea unei lumi interioare care teimiedica sa 3ii doar o 3uncie a vieii, o marioneta

mecanică a lumii e>terioare, a aarenelor.O-iectul 1colii este eli-erarea= eli-erarea de con3licte, su3erine,

sciziuni 1i moarte. ≪ Visul ≫ este ceva care se interuneintre tine 1i viaă.... Omul o-i1nuit crede că viaa estecauza, iar el este e3ectul. $umai munca asura :iinei,

munca Ccolii Răsturnării oate roduce inversareaacestei viziuni dezastruoase asura lumii.

!unca unei Ccoli adevărate este o muncă de minerit... o muncă deindeărtare a z<urii, strati3icaiilor 1i imurităilor... in

căutarea a ceva ce noi am deinut candva, ceva ce ne+a 3ăcut inte<rali, 3ericii, nemuritori= voina. Ccoala 1i Voina sunt unul 1i acela1i lucru. Ccoala este voina dina3ara noastră. Voina este Ccoala dinăuntrul nostru.

%and 6adevărata voină8 se va a3irma, nu vei mai avea nevoie de Ccoală. $umai atunci cand voina va 3i activată vom 3i roriii no1tri stăani. Iar odată devenii roriii no1tri stăani inseamnă că suntem stăanii universului.

Dedesu-tul a tot 1i toate e>istă ceva valoros e care noi ar tre-ui să+' deinem e dret Tocmai contactul cuacest ≪ceva≫ ne a/ută să intrăm in osesia a tot 1i toate.8

Să concei ro<rame, dar să nu crezi tn ele

De aici incolo am inceut să urcăm. lături de #l, mă căăram ecăile care duceau sre cele mai strălucitoare 1i oulentesectoare din a3aceri. Visătorul imi revela cum in satelecelor mai mari multinaionale, in satele mastodonilor

industriali 1i 3inanciari ai lumii, in satele 3iecărei realizări umane, e>istă intotdeauna un individ 1i visul lui.

Urcand ană la var3ul iramidelor decizionale, ană sus, acolounde or<anizaia i1i in3ăi1ează e>trema oerativitatedecizională, #l mi+a arătat imo-ilitatea din care răsăriseacea aciuneH1i invizi-ilitatea care dăduse na1tere acelei idei -riliante. intemeietorul, vizionarul, ne-unul strălucit, utoistul ra<matic, el 1i numai el lăsaselumea să e>iste 1i, ca o re<ină termită, o mai -răneaincă.

6Unica lui activitate constă in <ri/a entru inte<ritatea sa8, mi+adezvăluit #l. 6%eea ce il 3ace deose-it este atenia,vi<ilena, care nu lasă să ătrundă nicio indoială sau

um-ră de comromis ca să+i 3isureze 0otărarea 1i niciunatom oac să se in3iltreze 1i să olueze≪visul ≫.8

Datorita isteimii si0ice a conducătorului, ro<ramele 1i strate<iilesunt instrumente rea lente 1i ri<ide. in locurile unde

luarea unei decizii imlică un al 1aselea sim,≪intuiia≫, aare un 1atelea sim, ≪visul ≫, acolounde, de 3at, nu este nimic de decis.

6Un conducător adevărat concee ro<rame, dar 3ară să creadă inele.8 oi a continuat=,siraia lui il <0idează, iar el crede doar in imeca-ilitatea sa... P 6#l nu+1i traseazăo-iective in a3ara lui,8 a continuat #l, 6deoareceo-iectivul său este el insu1i... li-ertatea lui;8

De indată ce atin<e nivelul de inte<ritate, viziunea ii va desc0idecalea, iar asul lui va netezi oteca. $u are nevoie săalea<ă o direcie, 3iindcă el insu1i este direcia,inventatorul visului care se des3ă1oară 1i care seconturează in lumea evenimentelor.

,sumă+i inte<ritatea8, mi+a ordonat #l 1i a rostit aceste cuvinte rar1i clar, entru a le su-linia imortana. 6Imlicarealăuntrică inseamnă investiie. $umai imlicarea ta 3aceca lucrurile să se intamle; Doar incoruti-ilitateaconducătorului atra<e toate oortunităile 1i resurselenecesare... &romisiunea solemnă e care el 1i+a 3acut+osie1i este să onoreze Eocul ană la caăt. Succesul

3iecăreia dintre aciunile lui, in lumea e>terioară, estedoar răs3ran<erea inte<rităii lui.8

%onducerea comaniilor ană la limita imosi-ilului, stran<ereaunor averi imense, intemeierea unor imerii economiceconstituie doar o relun<ire a esenei lui, o validare a<radului de li-ertate interioară 1i a nivelului deresonsa-ilitate. Dacă omul i1i menine imlicarea,succesul este inevita-il, este rodul ei 3iresc.

. 6Un conducător adevărat 1tie că a3acerea adevărată este doar ceainterioară; #l este <ardianul incoruti-il al roriei sale

romisiuni. Doar e aceasta tre-uie să o ăstrezeintactă8, a su-liniat Visătorul, ca o concluzie.

Ima<ini cu imerii 3inanciare 1i averi nes3ar1ite se succedau eecran, entru cateva clie, 1i aoi disăreau 1i in locul lor se a1temea o tăcere adancă, invăluind 3iecare coli1ora' sălii de 1edine. Oc0ii lui tăio1i mă scrutau cu atenie,o-servau e3ectul acelor revelaii. !ă simeam,literalmente, intors e dos. in 6răvălia8 interioară,

reurile 1i măr3urile 3useseră aruncate rin aer 1i acumerau rearan/ate. lte riorităi interveniseră să ata1eze

reul corect e mar3a otrivită 1i duă o altă ordine sesta-ileau acum locurile e ra3turi, a-andonand intr+undeozit vec0ile metode 1i rinciii ră3uite. m inc0isoc0ii 1i mi+am dorit cu ardoare ca această oeraiune săia s3ar1it. %and a inceut să vor-ească din nou, a reluat

ro-lema imo-ilităii.

&entru un conducător, cea mai e3icientă metodă care+i stă ladisoziie este a 3ace rin 6non+3acere8, să acioneze 3arăa aciona. Visătorul a de3init+o dret 6aciune lisită dee3ort8= o stare visătoare 1i oetică....

6&entru un conducător, solitudinea 1i imo-ilitatea sunt acumulatori de utere8 a conc0is #l, 6starea in care el intuie1te 1i atra<e mesa/e vitale ale voinei, care este acum adancin<roată iti om... :ii serios, 3ii sincer 1i te vei simi

uternic 1i curat... 1i vei 1ti;8 a auzul acestor cuvinte, ima<inaia mea s+a inălat 1i am vizualizat

ima<inea unor mase nes3ar1ite de oameni deendeni. m rivit de la inălime stuul de mii de 3emei 1i -ăr-ai, 3or3ota lor continuă. Ima<inile erau reale 1i vii. !i+amconcentrat <andurile asura lor. m văzut 3iinele

atetice, cu comortamentul lor nelini1tit, cu <esturilelor reezite, cu mi1carea lor trucată, ca intr+un 3ilm mut.

Visătorul mi+a intrerut 3anteziile c0iar in acest unct, s+a strecurat rintre re3leciile mele 1i le+a indrumat Duă atata tim etrecut in or<anizaii, numai in acea cliă, alături de #l, am con1tientizat= cu cat se mi1cau mai mult, cu atat ăreau mai in<ri/orai 1i mai reocuai, iar in realitateocuau oziii insi<ni3iante, situandu+se e cele mai scăzute nivele de resonsa-ilitate 1i retri-uie.

6In vidul nemi1cat, am invartit ≪roata≫ universului... imreună cu 3iinele care se a3lau e circum3erina ei, e sie 1i -utuc8, a recitat solemn Visătorul.

cel vid de la mi/locul -utucului este adevăratul creator al roii... 1i

in acea invizi-ilitate se ascunde iramida ierar0ică a 3iinelor care de 3at o alcătuiesc8, a inc0eiat #l 1i atăcut.

%ine era acea :iină care imi tul-ura viaa7

Simeam cum caierul de <anduri se toarce u1or ană devine un 3irsu-ire, iar emoiile 1i ările disersate din :iina mease adună laolaltă. Un rau de ener<ie se um3la, ană arut ză<azurile 1i+a luat cu el indoieli, in<ri/orări 1i tot

ce era mort.

lături de #l, economia 1i a3acerile in3loreau e solul oeziei 1i treceau dincolo de limite, devenind o artă universală.

Doream să ăstrez acea stare de inele<ere, claritatea 1i luciditatea acelui moment, senzaia de a 3i caa-il săcurind tot 1i toate. tunci, #l mi+a e>licat cum sătrăiesc strate<ic 1i mi+a vor-it desre rta de a ciona.

6Un conducător tre-uie să 1tie cum să /oace e>emlar toate

rolurile8,a sus. 6#l oate să simuleze intr+un rol dezorientarea, i<norana 1i c0iar ne<ativismul, insă... nutre-uie să creadă in ele;8 m+a revenit. Tonul e care l+a

3olosit mi+a su<erat că era o ro-lemă de viaă 1i demoarte.

6#l se oate in3uria 1i oate deveni violent, oate urta mascaa<resivităii, dar e dinăuntru nu tre-uie să 3ie a3ectat deloc. P

cest rol ne<ativist se nume1te 6atitudine ne<ativă otrivită8. oi a adău<at ca, interretand un rol, un conducător oate

concee ro<rame 1i lanuri 1i oate retinde că se roiectează in viitorul indeărtat. 6Dar 3ară să crezi inele;8, a reetat e acela1i ton oruncitor.

Un om li-er, un -ăr-at adevărat, 1tie că 3iecare moment necesită ostrate<ie, 3iecare cliă are statutul ei, e care se sri/inăscenariul ce urmează să 3ie /ucat imeca-il Deta1areaacelora care sunt con1tieni că 6interretează un rol8 le

ermite să alea<ă intre di3erite comortamente 1i iostaze osi-ile, ca 1i cum urtarea unei mă1ti anumeatra<e duă sine circumstanele 1i evenimentele cu careei se con3runtă.

6Doar un om adevărat oate interreta un rol;8 mi+a dezvăluit #l, e un ton cate<oric. 6Omul o-i1nuit, identi3icat cu rolul lui, condiionat de temerile lui, 0inotizat de anoramasuer3icială a lumii, a uitat de arta de a interreta unrol, de uterea de a interreta un rol 1i tot ce 1tie este

3alsitatea.8 De multe ori, in momente cruciale ale discursul Său, incercasem să

mă aăr de acele idei su-versive. -ilitateaconducătorului de a /uca teatru mi se ărea inrudită cuminciuna 1i oortunismul.

6Să interretezi un rol cu -ună 1tiină nu inseamnă nicidecum sămini8, a z-ierat Visătorul. 6Să /oci, resuune să trăie1ti strate<ic;8 #ra clar că Visătorul deinea c0eia<andurilor mele. %aitularea in 3aa acestei clarităi disersa um-rele c-iar inainte ca acestea să se ivească.

6Să trăie1ti strate<ic este 3elul de a 3i al unui răz-oinic careacionează intenionat 1i imeca-il, 3atuind cele cerutede situaie. in e>terior, el răsunde la cerinele rolului...dar, in acela1i tim, in interior deine resonsa-ilitatea1i uterea ascunse in satele mă1tii. Doar cei care trăiescstrate<ic ot reu1i;8

a1tetat ană cand a3irmaia ui a rodus e3ectul scontat 1i m+ae>aminat ca un medic care in/ectase un antidot unui to>icoman. Discursul ui, cand l+a reluat, avea un tonserios, intre ameninare 1i anunul solemn al unei invăături vitale=

6%and ii 3aci <ri/i cu anticiaie, cand lănuie1ti 1i ii conturezi ima<ini ne<ative, cand uii ce ai creat ană acum, te

reduci la dimensiunile unei insecte 1i lumea i+o iainainte. !ii de 3oto<rame vor dezvălui in3ran<erea ta in

3aa universului 1i nu vei mai avea o altă 1ansă, căci tot ce ai crezut ană acum că deii se va evaora.8

Visătorul imi dădea ni1te s3aturi 3inale, inainte să mă arunce inaoi in 3ălcile lumii. @lasul ui scădea u1or ană ce s+atrans3ormat intr+o 1oata u1oară. Urma să+mi dezvăluieceva ce avea să devină iatra de temelie a tot ce clădisemde+a lun<ul vieii 1i rinciiul rimordial al

roserităii.

6Visul este cel mai real lucru care e>istă;... Visul constituie orealitate atemorală... $umai omul care visează oatecrea -unăstare;8

In oinia Visătorului, 6visul8 este o lume su-limată, cauza reală a tot ce vezi 1i atin<i.

6Visul rerezintă lani3icarea verticală e care doar un vizionar o oate cunoa1te... cel duă nu e>istă decat inima<inaie... :iecare cliă este o răvălie lăuntrică ce sedesc0ide 1i se inc0ide 1i in 3iecare cliă ca1ti<i sau ierziH

3iecare moment este un succes sau un e1ec. Totul se etrece acum, su- oc0ii tăi, in această cliă eternă.8

<enda

6O a<endă incărcată cu ro<ramări, care nu mai are niciun saiuli-er, recum a ta8, a inceut Visătorul 1i a indicat unadintre a<ini care era lină de nume, ore 1i numere detele3on, 6este o scrisoare de sinuci<a1, inseamnăcon3irmarea roriei mori... Omul, cu cat este mai aroae de moarte, cu atat are a<enda mai ocuată.8

#ra ca 1i cum a1 3i rimit un umn in stomac. Durerea cruntă ecare o simisem era cel mai evident semn al 3orei noului atac al Visătorului asura sistemului meu de valori. mincercat să mă 3eresc din calea acelor cuvinte directe 1i dure. Sentimente de aversiune 1i reacii violenteimotriva Visătorului au răsărit din toate cotloanele

3iinei mele 1i s+au invălmă1it, intr+un crescendo

incontrola-il, inăuntrul meu. !+am revoltat entru cămă catalo<ase dret un om mort, deoarece duceam oe>istenă intensă 1i activă.

6#ste imosi-il să trăie1ti in conte>tul unei ≪ societăi modeme≫

3ară să ai indatoriri, ro<ramări sau 1edine8, am suscu ciudă. m su-liniat cuvantul 6societate modernă8, ca1i cum voiam să delimitez di3erena dintre lumilenoastre. #ram convins că ceea ce susinea Visătorul nuavea, ractic, nicio -ază reală. %andva, #l imi susese=

6asă /ocul să continue, lasă comedia să se des3ă1oare...lasă cola-oratorii 1i ro3esioni1tii să+1i /oace rolul %omania este o rerezentaie teatrală... cu mă1ti 1i

ersona/e care evoluează duă un scenariu... $u te

increde in el; $u te rătăci. $u uita că este doar un /oc.8 #ram si<ur că Visătorul nu realiza ce imlica să conduci o

comanie internaională, cu sute de cola-oratori 1i săsimi 3n 3iecare zi răsu3larea acionarilor in cea3a.

6#i -ine,8 am sus e>aserat 6nu inele<; ... %e are a 3ace a<enda cu 3atul de a 3i viu sau mort7...8 m rostit cu <reu acestecuvinte 1i un nod de emoii mi+a strans <atul.

6:iecare ro<ramare, 3iecare lan e care il trasezi8 a sus

Visătorul, 3ară să -a<e de seamă acel tainic stri<ăt dea/utor, ascuns in um-ra a<resivităii mele, 6ii intăre1teiluzia de a 3i viu, te adance1te in convin<erile talene-une1ti. !ai resus de toate, tre-uie să 3ii caa-il să

lănuie1ti. Să lani3ici 1i să crezi in ceea ce ai lani3icat este ca 1i cum ai muri. Omul oate lănui doar ceea cede/a este mort...

devăratul lan este c0iar in acest moment, in ≪ cum 1i ici ≫....Un conducător oate avea armate de cola-oratori careconce lanuri 1i ro<rame, oeraiuni entru viitor, incele mai mici detalii, dar decizia lui va 3i intotdeaunarodul momentului. &ană in acel moment el nu 1tie, nuacionează ană ce momentul nu+1i dezvăluieeternitatea. $umai atunci va a3la ce are nevoie săcunoască.

umea va 3i la icioarele tale cand vei invăa să trăie1ti clia indelinătatea ei. &lanurile 1i ro<ramele se ivesc natural,

3ară să deui e3ort, atunci cand incetezi să mai crezi inele.8

&rivirea lui s+a inăsrit in tim ce continua să mă 3i>eze. oi 1i+aintors caul de la stan<a la dreata, ca 1i cum ar 3i vrut să comare cele două ro3iluri ale mele. m intrat in

anică. #ra o tăcere ameninătoare in mi1cările ui,asemenea celei ale unei ăsări răitoare care incearcăsă+1i ascundă intenia 3eroce. <enda ii a/ută eoamenii de <enul tău să uite8, a sus #l e o voce /oasă.

&anica s+a trans3ormat reede in teroare. Tre-uia să <ăsesc o calede a ie1i din starea aceea, cu orice re. Dacă a1 3i avut un stro de incon1tienă, i+a1 3i cerut o e>licaie entruacea viziune comică 1i -izară. %um utea a<enda să tea/ute să uii7 !ă simeam inc-is intr+un cocon si0ic 1i din care nu reu1eam să ies. cea intalnire cu Visătorul desc0idea un duel mortal intre artea din mine care nudorea su- nicio 3ormă să cedeze 1i cealaltă, care ii

6sor-ea8, insetată, cuvintele.

%u <reu am <ăsit tăria să intre-=

6%e să uit78 Inceti1or, Visătorul s+a aroiat, la caiva milimetri demine.

6Să uii de tine;8 a murmurat.

Teroarea s+a trans3ormat intr+o 3rică iraională 1i devastatoare,care imi invada 1i curindea 3iina. In tim, am inceut să recunosc oortunităile 3undamentale de evoluie,ascunse in momente ca acestea. %and Visătorul imi străun<ea armura de nezdruncinat a certitudinilor,

uteam să cule< uină ul-ere reioasă, ca o al-inuăcare olenizează o 3loare. 1a m+am aroriat de 6vis8.

6umea este des3ă1urarea in tim a ceea ce visam... O ro<ramareeste intotdeauna cu tine;... Sau mai mult, cu o arte dintine, e care nu o cuno1ti. Oamenii 1i evenimentele se

inală 1i se risiesc duă un scenariu <ravat de/a iti :iină...

%and lănuie1ti 1i crezi in ce ai lănuit... te indeărtezi de lumeareală.,.

%u cat te convin<i e tine insui că ro<ramările 1i intalnirile se etrec a1a cum le+ai ro<ramat, cu atat mai mult tearoii de moarte... Ci ast3el, intalne1ti oameni mori care lănuiesc 1i ro<ramează ca 1i tine, care se a3lă su-imeriul iluziei că ei ale< 1i decid, 3ară să+1i recunoască

roria neutină8

ici, Visătorul a 3ăcut o auză 1i am -ănuit că aciunea ui demolatoare se s3ar1ise. veam nevoie diserată să+mi

tra< su3lul. Dar Visătorul nu lăsa niciodată o trea-ă e /umătate terminată. #l calculase cu recizie clia in careurma să+mi dea lovitura de <raie a acelei lecii e>traordinare=

6Intr+o -ună zi, a<enda ta va semăna cu aceea a unui om li-er, aunui om care 1tie ce 3ace, deoarece are mereu soluia cuel... de 3at, el insu1i este soluia. ii vei /uca rolurile, inintalniri 1i 1edine 1i vei lăsa lumea să 3ie li-eră să sedes3ă1oare... in cele mai -une moduri cu utină. umea

va deveni caodoera ta, 3ară niciun e3ort sauconstran<ere, atunci cand a<enda ta va semăna cu cea aunui adevărat conducător... 1i va conine numai 3ileal-e.8

6lo, cine sunt eu78

?iua inceuse cu o tensiune, incă de dimineaă. De la terasa casei din Samia, răsunsesem de/a la cateva aeluri tele3onice. Visătorul era lan<ă mine 1i mă urmărea

tăcut, in tim ce cantărea evenimentele 1i entuziasmul conversaiilor duă coninutul lor= dat ordine, ridicareatonului, enervare 1i, de cateva ori, ierderea controlului.

Din cand in cand, mă intorceam 1i incercam să sc0im- o rivirecomlice sau să rimesc un semn de solidaritate, avand in vedere munca acer-ă e care o des3ă1urăm de

dimineaă devreme, nemulumit din ricină că tre-uiasa conduc o ec0iă de caraci, cărora eram nevoit să lee>lic totul, de sute de ori. %um era osi-il să 3ie atat denericeui7 %um se uteau inele<e <re1it cele mai simle 1i clare ordine7

6a tele3on nu tre-uia să sui= lo, cine este7, ci= ≪ lo, cine sunt eu78, a remarcat Visătorul, surrinzandu+mă, in tim ceaveam ultimele sc0im-uri de relici, in timul unor lun<i conversaii tele3onice. m crezut că nu inelesesem 3oarte-ine. #l doar murmurase acele cuvinte, ca 1i cum ar 3i vrut să+mi sună ceva 3oarte imortant, ceva entrucare ar 3i tre-uit să a-andonez orice altă ocuaie 1i săstau să ascult.

m intrat in anică. #ra de a/uns să arunc o rivire, entru a+mi daseama că Visătorul se trans3ormase intr+un rădătornemilos. !+a stră-ătut un 3ior e sinare, in tim cesimeam adrenalina ătrunzandu+mi in san<e, in dozeimense. %u tot calmul de care eram in stare, l+am ru<at să reete ce susese.

Dar vocea mea era de/a su<rumată de o nelini1te crescandă. 6%eilali sunt TU;8, a iat #l, cu o voce in<rozitoare. inlumile lăuntrice, in in3ernul 3iinei, unde imi 3useserăaruncate acuzaii 1i lamentări, Visătorul nu mai era unoasete oliticos care stătea la masă in casa mea, ci uncăitan insăimantător, care dădea ordine in mi/locul unei 3urtuni, in tim ce vasul era <ata să se scu3unde.

#ram insăimantat m tresărit 1i recetorul aroae cămi s+a s3ăramat de masă, sărind de la un caăt la altul al ei, ca o 3iină alunecoasă 1i neastamărată.

Scena tre-uie să 3i 3ost 3oarte comică, deoarece nici Visătorul nu s+a

utut a-ine să nu radă. &e de altă arte, dincolo demasca lui <ravă, dincolo de mania lui aarent incontrola-ilă, se intindea un ocean de calm. in sateleseverităii din rivirea ui se ascundea serenitatea unui s3in>, care mă e>asera mai mult decat ameninările

ui. rămas a1a entru o cliă, aoi 1i+a reluat alura 3eroce de rădător.

6%eilali sunt tu; P, a reetat #l. Vocea ui redevenise calmă, daracest lucru nu mă lini1tea.

6umea este a1a, deoarece tu e1ti a1a 1i nu invers. $u 3u<i... Vizi-ilul te a/ută să recuno1ti invizi-ilul... %eilali te a/ută să vezi

ceea ce nu vrei să vezi in tine insui... %e roiecteazătoate acestea in mine7 ceasta este intre-area e care 1i+o adresează o ersoană onora-ilă; Te ascult de cevavreme. #1ti indecis 1i roli>... %on3uzia se a3lă in tine 1i nu in ceilali8, mi+a sus 1i s+a sri/init uin de masă.

6umea se mani3estă ca 3iind indoielnică5, 0aotică, iresonsa-ilă, entru a adeveri ce e1ti 1i unde e1ti. a 3iecare ael,indi3erent cine este la celălalt caăt al 3irului, 3arăe>ceie e1ti intre-at= Te deran/ez78

cum, că Visătorul imi atrăsese atenia, realizam că avea dretate.Totu1i, incă nu inele<eam ce imortană ar 3i utut avea acest detaliu. 6Te deran/ez78 era o intre-areconvenională. De multe ori nici n+o -ă<ăm in seamă,

entru că o consideram nimic mai mult decat o e>resieo-i1nuită, de olitee, un semn de resect entruintimitatea cuiva, mai ales a sueriorilor ierar0ici.

6Te deran/ez78, te intrea-ă ei cand simt că te+au luat e nere<ătite.

umea, ceilali, te o<lindesc... ei sunt o<linda carereroduce ima<inea unui om indolent, care vor-e1te cusine insu1i. ≪Te deran/ez7 ≫ este lisa ta deresonsa-ilitate. ≪Te deran/ez7 ≫ deoarece e1ti con3uz;≪Te deran/ez7 ≫ este lumea care te denună .8

Qrrrr; Tele3onul suna din nou.

m ridicat recetorul 1i am intre-at mecanic=

6%ine e78 $ici nu am terminat -ine acea intre-are convenională, că vocea

Visătorului a răsunat mai insăimantătoare decat inainte.

6r 3i tre-uit să sui= lo, cine sunt7 1i nu %ine e7 P, s+a in3uriat #l.

6%ine sunt78 a insistat #l 1i a continuat să stri<e. 6$umai aceia careau ineles că ei in1i1i se a3lă la celălalt caăt al 3irului răsund ast3el;8 Il ascultam e Visător 1i in acela1i timincercam să ăstrez limitele normalităii in conversaiacare tocmai inceuse.

6lo, cine sunt7 Inseamnă să te intalne1ti cu roria con3uzie8, acontinuat Visătorul, 3ară a ine cont de conversaia ecare o urtam, de cel care era la caătul celălalt al

3irului 1i de ce utea să creadă acela. scultam voceaVisătorului 1i i+am răsuns monosila-ic interlocutorului meu, in tim ce incercam din răsuteri să scurtez conversaii 1i să inc-id.

6umea vrea să 3ie condusă; Oricine te sună are nevoie să se 1tieconinut... are nevoie de claritate... Dar duă catevaremarci ale tale, descoeră că nu ai nicio direcie... #1ti rănit, e1ti saturat...8

6asă incon1tiena să te domine, ătrunde in alte zone deinele<ere;8 m+a indemnat Visătorul 1i, cu o nea1tetată-unăvoină, se intoarse la tonul lui normal. 6Un omvi<ilent 1tie că, ascunsă rintre crustele 0otărarii 1i ale

3alselor incertitudini, aare intotdeauna aceea1i rană,aceea1i durere...

Ctie că nu e nimic de 3ăcut dacă rana nu e tratată 1i vindecată. Ci c0iar dacă incearcă să evadeze, dacă se retra<e ca un

ustnic in e1teră sau intr+o mănăstire, ca ascet, deartede tele3oane 1i an<a/amente... acea rană, acea durere vareaărea, ca să denune lisa lui de re<ătire. 8

6Dar tu, recum toi oamenii o-i1nuii, nu simi acum acea dureresau cel uin retinzi că este insi<ni3iantă;8 in <lasul lui răsuna ecoul unui e1ec iremedia-il, durerea unei in3ran<eri cosmice.

Tele3onul continua să sune. in acel moment, c0iar nu 1tiam ce să 3ac. $u voiam să+l dezamă<esc e Visător, dar in acela1i tim nici nu mă simeam li-er, -ine disus sau <ata săintru in /oc, ca să mă con3ormez a1tetărilor ui.Tele3onul continua să sune. Visătorul m+a incura/at să

răsund, cu o incuviinare din ca 1i aoi 1i+a insoit <estul de cuvintele=

6@ande1te+te, ce -inecuvantare;... umea ne sună să ne sună cinesuntem 1i ce ne lise1te... #ste ca 1i cum am sta lan<ăoracolul din Del0i 1i i+am une intre-ări duă o3tainimii;8 oi, e /umătate serios, e /umătate in <lumă,a adău<at=

6Oricine răsunde la tele3on, are să intre-e cine este... de1i 1tiede/a... Tu 1tii de/a cine este la celălalt caăt al 3irului...deoarece tu e tine insui te suni..5

%eva s+a desc0isH o senzaie de -ine mă ătrundea, ca o verte-ră cerevenea la locul ei. Tele3onul suna in continuare, dareram rea ocuat să iau notie 1i nu uteam răsunde.

Intrasem intr+o stare 3e-rilă. #ram e unctul de acantări 1i re3lecta la acele cuvinte care deineau utereade a sc0im-a viaa, de a trans3orma destinul unui om.

6umea este re3lectarea ură a :iinei tale ... Să nu uii asta; 8 m+aavertizat Visătorul. 6umea ii tele3onează să+i sunăcine e1ti... să te in1tiineze că ai incercat mereu să evii să

te cuno1ti; $umai tu decizi cine ar tre-ui să 3ie la celălalt caăt al 3irului... Tu 1i numai tu decizi ce ii va sune el... &entru moment, la celălalt caăt al 3irului vei <ăsi olume care ii re3lectă 3ra<ilitatea. Tu e1ti cel care cerea/utor, care cere să 3ie vindecat...8

scultam 1i notam ceea ce imi sunea Visătorul cu o a-solutăcertitudine că lucrurile vor 3i e>act a1a cum susinea #l.Totul imi era clar. $otele imră1tiate ale nenumăratelorlui invăături i1i <ăseau locul otrivit intr+o er3ectă

comoziie. Voiam să inre<istrez 3iecare detaliu al comre0ensiunii acelui moment, ast3el incat să o ot accesa cand voi avea nevoie de ea 1i să 3iu caa-il intr+o

zi să o transmit mai dearte.

6Un om viu invită viaa8, a insistat Visătorul, adancind -re1a săatăin mine. 6&ostura ta de victimă incura/ează e1ecul %ine

se aseamănă se adună, inele<erea atra<e inele<ere.Vrei să sc0im-i oamenii de la celălalt caăt al 3irului7

Sc0im-ă+te tu; :ii tu insui soluia 1i lumea va 3i rezolvată entru totdeauna.8

!i+a dat cateva secunde, ca să+mi tra< su3letul. a1tetat anăcand am adău<at 1i ultima arte din discursul ui incarneelul meu, aoi a continuat.

6Dacă răsunzi lo, cine sunt7, inseamnă că dai dovadă deatitudinea unui om care 1tie 1i i1i aminte1te că el estesin<urul resonsa-il entru tot ceea ce se intamlă inviaa lui... Un ael tele3onic ii ermite să inele<i ce ai re3uzat să vezi, să atin<i 1i să intamini.8

In acea secundă, tele3onul a sunat din nou. m a1tetat cateva clie entru a asculta s3atul Visătorului, inainte de arăsunde= 6%laritate... O3eră claritate lumii... 1i lacelălalt caăt al 3irului se vor auzi numai ve1ti -une.8

6lo, cine sunt eu7 8, am sus 1i duă aceea am zam-it cu <andul lae3ectul acestei intre-ări -izare asura interlocutorului meu. Din acel moment, ridicarea recetorului nu ar mai

3i dat curs unei conversaii -anale, ci ar 3i 3ost o iniiereaventuroasă 1i ro3etică, recum cea a vec0ilor elerini

la Del0i, im-i-ată de a-urii care se ridicau tremurătordin 3isurile odelei temlului 1i de intalnirea cu

reoteasa &Nt0ia.

Din nou, tele3onul a sunat.

6:ii soluia... lăuntric; P, mi+a oruncit Visătorul 1i a incuviinat dinca să răsund 6:ii li-er;... in a3ară nu este nicio

ro-lemă care tre-uie rezolvată... niciun lucruvătămător de care să te aeri 1i niciun du1man cu care

să lui. &entru a da un răsuns lumii, mai intai tre-uiesă devii tu soluia... &ătrunde in sinceritate, simlitate,u1urătate, i0 strălucirea :iinei...

Dacă e1ti in stare să urmăre1ti≪ /ocul ≫ de deasura, vei descoeri că lumea de la celălalt caăt al 3irului ii dăruie1te toatărecuno1tina 1i devotamentul ei. intr+o -ună zi, vei

descoeri că munca reală a omului, unica lui muncă, estesă reare lumea. Vei con1tientiza că tu, numai tu, e1ti cauza 3iecărei ne-unii 1i in3ran<eri care se intamlă inlume 1i că tu, numai tu, o oir vindeca, rote/a, salva 1i iu-i, dacă 1tii cum să te vindeci e tine insui, să te

rote/ezi, să te salvezi 1i să+i iu-e1ti 1inele.8

Tele3onul mai suna incă.

6lo, cine sunt78, am răsuns, cand am ridicat recetorul. Simeamma<ia unei recuno1tine care mi se in3iltra in celule 1i a-ia imi mai uteam in3rana dorina irezisti-ilă 1i sontană de a+ im-răi1a.

O incursiune în mecanicism

De cateva ori e zi, muezinul c0eamă credincio1ii la ru<ăciune. %aintr+un vec0i olis, acea c0emare are să delimiteze

erimetrul unor ziduri nevăzute. $u erau ec0ie de oliie reli<ioasă, care atrulează rin tar<, ca in ra-ia, unde salvarea su3letului este o iniiativa<uvernamentală 1i nici oameni care să iscodească rinclu-uri sau dincolo de /aluzelele co-orate, entru a seasi<ura că toate activităile ro3ane erau susendate 1i toată lumea era la mosc0ee.

Dar răsunau versetele %oranului, din minaretele in<uste, anunand incetarea oricăror alte activităi 1i c0emand oruncitorla imlinirea unuia din ritualurile zilnice, al ru<ăciunii,cu 3aa orientată către !ecca. Se are că musulmanii auimrimată in memoria lor ro3undă direcia sre%etatea S3antă care, entru ei, are aceea1i imortană ca

Steaua &olară entru navi<atori. in orice -irou, camerăde 0otel, saiu u-lic e>ista o să<eată orientată cu

recizie sre !ecca.

!ilioane de covora1e de ru<ăciuni erau des3ă1urate entrucredincio1i in acea direcie de cinci ori e zi in intrea<alume islamică. tunci cand ceasul -ătea ora

ro<ramată, orice altă activitate se intreruea. %ei carese <ăseau in tra3icul a<lomerat arcau ma1inile lan<ă

trotuar, i1i des3ă1urau covora1ele de ru<ăciune 1i in<enunc0eau.

Odată, intorcandu+mă dintr+o e>cursie in #uroa, am <ăsit inultimul moment un loc li-er, intr+un avion saudit, care

3ăcea escală la /edda0. !i am dat seama rea tarziu căera un z-or de elerina/ direct sre !ecca 1i că eramsin<urul 6necredincios8 de la -ord. !ă a3lam intr+o

ostură /enantă, mai ales cand, la /umătatea drumului,toi asa<erii 1i+au scos 0ainele de la urcare 1i s+au <ătit cu 0ainele al-e, seci3ice elerinilor islami1ti.

oi, in ciuda nenumăratelor aeluri 1i e3orturilor susinute ale ersonalului din avion entru a+i convin<e să+1i ocuelocurile, s+au ru<at e rand, au ocuat intervaleleTristarului 1i au rămas in<enunc0eai tot drumul ană a

!ecca. !ă intre-am de unde 1tiau direcia. imi ima<inam z-orul unor ăsări mistice, 3iinesuranaturale care alunecă inevita-il sre soarele lormic 1i ne<ru din centrul l+Aaa-a.

!i se intamlase, de cateva ori, in mi/locul unui ne<ocieri sauintalniri de a3aceri, ca interlocutorii mei islamici să seorească 1i să se retra<ă in ru<ăciune. m o-servat căacele clie de meditaie ii intăreau, dar nu+mi dădeamseama cum. m incercat să cercetez motivul esenial al acelei ractici reli<ioase, secretul din um-ra ritualului,insă nimeni nu a utut să+mi o3ere o e>licaie

lauzi-ilă, care să deă1ească viziunea suerstiioasă 1i -i<otă. in timul uneia dintre intalnirile cu Visătorul, amcăutat momentul oortun entru a+l intre-a. #>licaia

e care am rimit+o avea o imortană deose-ită entru re<ătirea mea, a1a că am notat+o cu recizie.

6... Tradiiile saieniale, de+a lun<ul mileniilor, au născocit 1i insu3lat tot 3elul de trucuri entru a se imotrivi ri<idităii 1i reetitivităii sre care omul tinde in mod inevita-il8, a sus #l. 6!ătăniile, cu 3aa sre !ecca, decinci ori e zi, ritualul 3astuos de Ramadan, in a noualună a anului lunar islanlic 1i ritualurile actuale dintoate tradiiile reli<ioase ar utea 3i de3inite dret

incursiuni in mecanicism. :uncia lor este să 0răneascăinele<erea latentă 1i asivă, rin intreruerea rutinei 1i o-li<area oamenilor să devieze de e 3ă<a1ul o-iceiuriloradanc inrădăcinate 1i erimate8

Visătorul a continuat să+mi e>lice că acestea sunt norme ale i<ienei sirituale, mentale 1i 3izice, a căror inele<ere ori<inarăs+a risiit 1i acum alaie e ascuns in um-racredinelor reli<ioase, ritualurilor 3ade 1i racticilorsuerstiioase.

#ste su3icient să acorzi uină atenie mi1cărilor noastre, entru a+i da seama cat de mecanică 1i reetitivă este viaanoastră, in 3iecare dimineaă inceem o serie deactivităi cu o vi<oare scruuloasă 1i intotdeauna la 3el=ne dăm /os din at cu acela1i icior, ne -ăr-ierim dinaceea1i arte, ne sălăm e dini cu acelea1i mi1cări, inacelea1i direcii, e aceea1i e>resie 3acială.

vem o-iceiuri -ine sta-ilite 1i ne e>rimăm ideile cu acelea1i <esturi, cuvinte 1i in3le>iuni ale vocii, intotdeauna. %-iar1i emoiile noastre sunt revizi-ile, ca ni1te re3le>econdiionate ale su3letului nostru, in omul comun, voinaeste in<roată. %omortamentul său este o<lindirea unei inteli<ene mecanice 1i oate 3i studiat cu succes rinintermediul unei 1tiine cum ar 3i etolo<ia sau ro-otica,dacă nu si0olo<ia.

6%0iar 1i atunci cand ia o decizie, o ale<ere sau i1i e>rimă 3irescvoina8, a continuat Visătorul, 6cu un stro deautoo-servare, 3iecare om 1i+ar da seama că este condusde un roces mecanic, că alunecă e un 3ă<a1 mental desuet, im-i-at de re/udecăi 1i rutina sau de o-iceiul de a se intrece cu alii8

#ram siderat 1i in acela1i tim 3ascinat de ideile Visătorului 1i destilul ui de a revela cel mai asru adevăr al condiiei umane, 3ără niciun mena/ament, c0iar din unctul dincare izvorau autoritatea 1i ineleciunea ui. Dincolo deseveritatea mimicii 1i a cuvintelor, se ascundea un

zam-et lar< 1i nevăzut, o comasiune nemăr<inită, care

slă-ea tendina ui nemiloasă 1i sistematică de adărama idei, convin<eri 1i iluzii inrădăcinate in 3iină.

Doream să a3lu mai multe desre 6incursiunile inmecanicism8, insă Visătorul ărea să 3i inc0is su-iectul.

m insistat 1i i+am mai smuls cateva 3raze e care le+amnotat sar<uincios in carneel 1i care m+au a/utat intrucatva să inte<rez acest nou concet in cadrul sistemului 3iloso3ic al Visătorului.

6Orice e3ort intenional, c0iar 1i cel mai neinsemnat, menit săaltereze o aciune reetitivă, o reacie mecanică sau săoună rezistenă unui o-icei, este o victorie asuramonotoniei noastre, o incursiune in tiarele recurenteale vieii noastre .8

Visătorul a adău<at că această 6lucrare8 ii dă omului o 1ansă să sedescotorosească de le<ile intamlării, să se a-ată dincalea accidentelor 1i c0iar să se 3erească de dezastre 1i calamităi naturale.

Din acea zi, am incercat să+mi reamintesc acest lucru, ori de cate ori era osi-il, 1i am inceut să o-serv 1i să comarinăuntrul meu automatismele inrădăcinate, reaciilemecanice 1u-rede 1i coclite, o-iceiurile 1i rutinele de tot

3elul.

$umai cel ce incearcă să le descoere oate inele<e di3icultateaoeraiunii 1i con1tientizează că o 3oarte mică ărticicădin viaa noastră rămane neintinată de tiraniaautomatismelor 1i reetiiei incon1tiente. Totu1i, merităe3ortul. Dezvoltarea ateniei, a unui sirit vi<ilent, ii dă

rile/ul să rivească dincolo de alterarea intenională arutinei noastre, a o-iceiurilor 1i comortamentului. inacest /oc lăuntric de+a 0oii 1i <ardi1tii, se a1terne

a-ilitatea de a intinde o cursă tiarelor noastre, de a nemetamor3oza in ni1te vanători imlaca-ili ai rămă1ielor invec0ite din noi. tenia la mi1cărilenoastre, con1tientizarea aciunilor noastre, rerezintămunca asura :iinei, care deine o ine<ala-ilă re3lecieasura calităii <andirii 1i simirii 1i, imlicit, a vieii noastre.

Invin<erea roriului sine

Intalnirile cu Visătorul s+au rărit, iar circumstanele 1i evenimentelee>terioare au devenit din ce in ce mai su3ocante. !ăsimeam inutil 1i dezamă<it umea se 3acea uria1ă 1i se

ridica deasura mea, ameninător. n lunile ce au urmat, 6uterea ei 0inotică8 mă invăluia, mă su<ruma, in timce comania din Au(eit i1i consolida oziia.

6&ăstrează+i -una disoziie, nu te amă<i 1i scrutează+te cu cea mai mare seriozitate8 mă s3atuia Visătorul, de ori de cate ori venea să mă salveze de e culmile diserării. 6/ută+te deautoironie. #ste un antidot uternic imotriva oricărei

3orme de 3i>are 1i identi3icare.8 in acceiuneaVisătorului, 6identi3icarea8 cu lumea dovedea cădereanoastră intr+o stare de li-ertate redusă, de re<res

si0olo<ic.

6Tu devii e3ectul, iar lumea devine cauza. Tu te mic1orezi, in tim celumea cre1te 1i te a-soar-e.8a auzul cuvintelor ui,eisodul cu lice, care riscă să se inece in -alta

roriilor lacrimi, mi+a stră3ul<erat mintea.

Visătorul mă invăase o intrea<ă serie de trucuri 1i strate<ii rincare să mă rote/ez imotriva identi3icării, entru a nu

3i in<0iit de valul 0inotic de evenimente e care omul il nume1te 6realitate8.

Una dintre ele era ca, la un moment dat, să te retraercitaasura 3iecărui centimetru ătrat din :iina mea. inacele clie, simeam 3izic tirania lumii care măimresura din nou 1i mă arunca in valtoareaan>ietăilor 1i in<ri/orărilor, care veneau să mă

andească, 1anta/andu+mă cu <andul a<u-elor ce ar 3i aărut dacă mi+a1 3i ermis acele clie de deta1are deacel vid enare il cream in continuumul evenimentelor

resta-ilite mecanic in viaa mea. %and am us in ractică s3atul ui, a-ilitatea, mea de a rămane deta1at,

in a3ara evenimentelor 1i la carma imre/urărilor incare mă <ăseam, a crescut considera-il. Viaa 1i a3acerile 1i+au ierdut semni3icaia 1i <ravitatea loro-i1nuită. tunci, eli-erat din incătu1area lor 0inotică,am 3ost caa-il să redescoăr imortana /ocului.

%u alte ocazii, entru a mă aăra, am ales să mă sc0imonosesc 3no<lindă. &e cand imi o-servam <rimasele ironice, măcăzneam să nu uit care era miza /ocului. O artidămortală i1i urma cursul.

cele e3orturi intenionate luminau tunelul care mă ducea inaoi,sre marile 1coli ale ntic0ităii. %a 1i sunetele ritmateale diaazonului timului, ele mă determinau să vi-rez laolaltă cu 3iecare atom al invăăturii lor.

#rau scantei de luciditate. !i le amintesc ca e ni1te rare momentede revărsare a 0arului. Tot in acea vreme, Visătorul inserase sinta<ma memora-ilă 6invin<erea de sine8 inle>iconul meu. imi amintesc clar ceasul in care mi+avor-it entru rima oară desre acest su-iect.

$e a3lam e terasa de la e !eridien, e mar<inea unei iscineimense, in mi/locul <rădinii amena/ate e acoeri1ul 0otelului. #l urta un costum de anză al-ă, mocasini

din iele de 1are 1i oc0elari 3umurii. :iecare mic detaliu1i <est ii con3erea un aer de occidental ra3inat, ce trăda ocunoa1tere detaliată a lumii ara-e, in tim ce vor-eam,

riveam rin -inoclu minaretele su-iri, terasele intinse1i clădirile lum-urii ale Au(eitului, care se o<lindeauin aele de co-alt ale <ol3ului, asemenea cuolelorclădirii Kater To(ers.

!ă con3esam ui. ii dezvăluiam di3icultăile e care le intaminamca intrerinzător 1i o-stacolele care continuau să+mi răsară in cale. +am intre-at cum utea cineva săacceadă la c0eile conducerii. Voiam să cunosc 3ormulama<ică a nein3ricării, invulnera-ilităii, victoriei 1i <loriei.

6Un conducător este mai resus de toate un mana<er al :iinei8, aa3irmat Visătorul 6#l 1tie cum să recunoască 1i să

deă1ească orice ne<ativism dinăuntrul lui. Ctie către-uie să+1i invin<ă roriul sine≫, dacă asiră săca1ti<e toate celelalte -ătălii.

Invin<erea roriului sine inseamnă alun<area emoiilor ne<ative

din calea ta, destrămarea lor... inseamnă inlăturarea<andurilor ne<re 1i a autosa-ota/ului... inseamnătrans<resarea roriilor limite 1i a oricărui o-stacol născut din temeri 1i indoieli 1i a oricărei um-re din viaanoastră....

Invin<erea roriului sine rerezintă dez<roarea voinei 1i inceerea călătoriei sre inte<ritate. $u avem altceva de

3ăcut in viaă;8, a a3irmat Visătorul, aodictic. 6&ro-ele e care i le intinde e>istena, an<a/amentele de la slu/-ă1i orice di3icultate e care omul o intalne1te in calea lui rerezintă oortunităile de a calma <loata certăreaădinăuntrul său 1i de a incee călătoria sre inte<ritate P

zam-it cand a o-servat e>resia mea con3uză 3n vreme ce notamcuvintele ui 1i a a1tetat un ic inainte de a continua.

oi s+a alecat este masă. Duă cum se intamla cu #l in multe situaii, m+a curins o stare de nelini1te.

&revedeam iminena unei in3ormaii vitale, anunareaunuia dintre 3ra<mentele 3iloso3iei ui caa-il săaccelereze ritmul comre0ensiunii mele, cu ani de zile.

m lăsat carneelul desc0is, e <enunc0i, mi+amindretat satele, entru a+i arăta că eram re<ătit, dar1i entru a mă eli-era de tensiunea e care o simeamcum sore1te inăuntrul meu cand #l se aroia,inceti1or, de mine.

6Invin<erea roriului sine8, a 1otit #l, 6inseamnă să nu in<ădui ne<ativismului, nici cat -o-ul de ne<0ină, să se strecoare

inăuntrul tău, să nu in<ădui nicio in/osire morală, nici măcar cea mai va<ă <rimasă de durere.8

1teta. imi analiza reaciile in 3aa acestor revelaii, cu un zam-et imerceti-il. oi, 1i+a dres <lasul 1i a inceut să recitedin nou in acel ritm 1colăresc=

6%and timul te atacă, inte<rează timul

%and durerea te atacă, inte<rează durerea.

%and indoiala te atacă, inte<rează indoiala.

%and teama te atacă, inte<rează teama.8

m con1tientizat că, de cate ori Visătorul e>rima un concet sauevoca o ima<ine, le reitera, le aducea in atenie, reetat.

De data aceea, ărea clar că 3olosirea reiteraiei, la carerecur<ea 3recvent, nu era numai o metodă eda<o<ică,a1a cum crezusem ană atunci, ci o 3ormă de oezieritmată, -azată e aralele, e accesarea unui concet sau ima<ini, din di3erite un<0iuri. Deoarece oe>erimentam direct, utea să deă1ească -arierele

si0ice 1i să străun<ă straturile solide ale <eolo<iei

mele interioare.

Visătorul a inceut să vor-ească din nou 1i am lăsat deoarte, entru o vreme, aceste re3lecii.

6Invin<erea roriului sine inseamnă să nu deinzi de lume8, a susVisătorul 6inseamnă să 3ii creator, stăanul roriului sine, al stărilor :iinei tale 3i, imlicit, stăanul lumii.8 adău<at că această a-ilitate de a rămane deta1at estea-solut naturală 1i constituie un dret rimit la na1tere

de 3iecare om. oi a tăcut 1i m+a 3i>at cu rivirea.

Su- rivirea ui, amintirile mele luteau ca intr+o ceaa, in minteamea, ca o rocesiune de -ărci care alunecă e rauriletimului. Ima<inile deveneau din ce in ce mai vii, anăcand au căătat conturul unui eisod din coilaria mea.

#ram din nou coil, in camera %armelei, 1i 3aceammo3turile mele o-i1nuite.

Qiam 1i vărsăm 1uvoaie de lacrimi. #ram incon/urat de aduli in<ri/orai. $ici măcar @iuseona nu utea să măcalmeze. &ăream diserat, dar e 3uri1 ii o-servam. Deindată ce n+au mai 3ost ateni 1i m+am asi<urat cănimeni nu mă -a<ă in seamă, m+am rivit in o<linda de

e u1a 1i3onierului masiv 1i, in taină, am ras cu maliie, 3ericit că eram li-er să /oc teatru.

m retrăit acel 3ra<ment uitat din coilărie. m savurat din nou lăcerea secretă din acea vreme, uterea de a ătrunde

1i a ărăsi duă -unul lac acea stare, 3ară ărini 1i aduli, care erau or-i 1i nu -ănuiau a-ilitatea mea de arămane deta1at. In acea ostură, simeam că uteam să+i I controlez 1i să+i tiranizez, 3ară nicio remu1care.

6Dar, intr+o -vnă zi coilul incetează sa mai /oace teatru. #l uita. Ci ceea ce urta odinioară dret mască, devine o <rimasă

ermanentă, care ii conduce viaa, in mod tiranic8, aremarcat Visătorul, duă ce ătrunsese in 3u>ul <andurilor mele din acel moment. 6%oilul devine ≪cuadevărat ≫ o 3iină caricioasă, sensi-ilă 1i o-raznică, ce

/oacă un rol, devine adultul 3ra<il care 1tie numai sădeindă de cineva sau ceva, de un an<a/ament sau unmedicament, care consideră că lumea este stăanul lui.8

6i-ertatea8, a sus #l moale, dar cu o rivire rece ca oelul, 6te vacosta mă1tile e care le ori de atata amar de vreme.8

6Visul8 este cel mai real lucru din câte e>istă

In cei doi ani etrecui in Au(eit 1i in Orientul !i/lociu măderinsesem să stau cu Visătorul. Recuno1tina entru-unăstarea mea, entru sănătate 1i succes 1i entru

osi-ilitatea de a mă in3ruta din ineleciunea ui misterioasă 1i ineuiza-ilă, 3ară nicio di3icultate, eratretat inlocuită de o adversitate servilă, de o revoltăre3ulată imotriva autorităii ui.

Incetul cu incetul, ierdeam ener<ia, rin miile de răni e carelumea mi le adancise 1i, odată cu ea, dorina de a trăi

voio1ia. %0iar 1i simul miraculosului e care+'do-andisem odată cu venirea Visătorului se risiea, ca oesenă sul-erată in văzdu-. intrea<a mea lume inceeasă se estomeze. %a o consecină a ierderii vitalităii,c0iar 1i cola-oratorilor le scăzuse entuziasmul entrumuncă 1i nu mai deuneau e3ortul de odinioară. Rolul

meu de 1e3, care resuunea rezolvarea ro-lemelor cemă asediau ermanent, mă distru<ea.

%el ce nu se conduce e sine, nv+i oate conduce e alii.In timul intalnirilor noastre, care deveniseră din ce in ce mai

rare, mai notam incă vor-ele ui 1i re3lectam indelun< laele. Insa mereu se interunea o 3alie adancă de timintre 6visul8 din mine 1i ceea ce considerasem multăvreme a 3i realitatea.

In clia de 3aă 1tiu că vec0ea dramă a omului, iz<onirea din Rai,nu se intamlase doar in zorii timului 1i nici nu se

etrecuse e nea1tetate.

%eea ce vine e nea1tetate are intotdeauna nevoie de o indelun<ata

re<ătire.

&ovestea iz<onirii lui dam din Rai, incomre0ensi-ilă, c0iarin<enios de a-surdă, se etrecea 1i se derula c0iar su-oc0ii mei. O 3iină sensi-ilă ărăsise &aradisul, insc0im-ul temerii 1i al durerii. %um 3usese osi-il a1aceva7 %ine ar 3i sc0im-at viaa e moarte7

Totu1i, omul a utut 3ace un asemenea lucru 1i il mai 3ace incă. Osimeam e roria iele. !u1cătura din măr este

credina că lumea e>terioară este cauza, că deine ovoină cu care ne conduce 1i ne controlează. Teatrul a-surdului i1i desc0idea avanscena 1i reroducea aceadramă, nu doar cu 3iecare moment al morii, ci 1i cu

3iecare amanare a lui 6acum 1i aici8.

Să ai o vină, in etimolo<ia <reacă, insemna o deviere. %0iar 1i neri0ănirea mea, in esena ei, era o deviere, oindeărtare din artea suerioară a :iinei mele. tomi de uitare, neascultare 1i vra/-ă s+au multilicat 1i au

ătruns in aradis, oluandu+'.

&entru o scurtă vreme am rene<at 3iloso3ia Visătorului, e>iland+o inlumea utoiei. Viziunea, cuvintele ui, mă mai 3ascinau1i incă mai simeam tăria resiraiei lor, dar in adancul meu incercam să mă convin< că erau doar ură teorie.%onsiderentele ractice erau cu totul altă ro-lemă=

miile de di3icultăi cu care tre-uia să se con3runte zilniccineva care are resonsa-ilităile mele, o comanie decondus, cu sute de oameni care deindeau de ea 1i

roria mea 3amilie de intreinut. incon/urat de an<a/ai entuzia1ti, cu o vilă suer-ă in Samia, cel mai ele<ant cartier din Au(eit, cu servitori 1i 1o3er, uitasem iadul incare mă <ăsise Visătorul, in urmă cu doi ani, uitasemmira/ul care mă adusese ană aici.

/unsesem c-iar la concluzia că rinciiile 1i ideile Visătorului 3useseră incalcite in mod intenionat entru a+mi comlica viaa, entru a+mi sori inutil di3icultăile.

6Visul este cel mai real lucru care e>istă8, mă invăase Visătorul.Pea<ă+te de vis, cu un ca-lu de oel 1i nu lăsa e nimeni 1i nimic să se interună intre voi. Omul 3ără vis este caun 3ra<ment ierdut in univers .8

Dar de luni de zile adancisem 3isura dintre lumea ui 1i realitateacotidiană. &ierdeam ană 1i acel milimetru deinte<ritate e care+' ca1ti<asem <raie Visătorului, aceaimerceti-ilă tresărire a :iinei care strămutase munii din viaa mea.

Vina de neiertat, ăcatul ăcatelor este să crezi că lumea ne creează

e noi. %omitem ăcatul ăsta in 3iecare cliă, in inimanoastră, cand trans3ormăm lumea in zeul nostru= un zeual durerii, un zeu i<norant De la %artea @enezei la

ovestea lui :ran*enstein, de la -asmul lui lice, la 9lade Runner, omul a continuat la nes3ar1it să+1i sună ovestea creatorului care devine victima creaiei lui. Din ersectiva noastră, lumea /oacă un rol vital 1i oconsiderăm reală, o ridicăm e un iedestal mai inalt decat merită, o idolatrizăm.

6umea, atunci cand o rive1ti, se creează c0iar su- oc0ii tăi8, mi+asus #l candva 1i mi+a e>licat că tocmai acesta estemotivul entru care o numim 6creată8.

#a vine din urmă. #ste e3ectul; Dar e>istă o cauza care recedee3ectul. Sunt uini aceia care realizează că lumea nu aredirecie 1i nici voină rorie.

6$umai individul este inzestrat cu voină.... voina lui conduce

lumea.

tunci cand voina lise1te, lumea reia automat controlul.8

#ra o descoerire surrinzătoare; Să con1tientizezi că lumea,mulimea nu are voină este ca 1i cum ai constata căavionul z-oară, dar ilotul a disărut 1i altcinevatre-uie să invee coordonatele 1i să reia controlul asura aaratului de z-or.

61a incat in<ri/orarea ta este comlet inutilă8, a concluzionat Visătorul.

6#a doar eretuează deendena ta de lume .8

6Deendena de lume7 %e inseamnă asta78, l+am intre-at, simind că 3iloso3ia ui se ciocnea mai mult ca oricand cu toate celein care incă mai credeam.

6Inseamnă că atunci cand ≪uii ≫ te minimizezi, iar lumea reia

conducerea8, a răsuns sec Visătorul. 6Oamenii 3ărăvoină sunt redu1i ia dimensiunea unor itici si0olo<ici,care se invartesc in roriul lor univers, cu coada intre

icioare, incovoiai de ovara sentimentelor decula-ilitate, seriai de moarte de 3antomele e care ei in1i1i le+au creat8

#l a mai adău<at că 3iinele de acest <en nu au altceva de 3ăcut decat să acuze, să se văicărească, să caute scuze 1i să seautocomătimească. ceasta este condiia umană e

ămant, o condiie in care mă avantasem cu caul inainte. %a Benric IV, al lui &irandello, eram intemniat intr+un rol e care eram nevoit sa+l /oc.

6Să devii om de a3aceri, să+i asumi rolul resecta-il deintrerinzător nu inseamnă să devii un om li-er.

Identi3icarea cu acel rol resuune doar să+i sc0im-i

temnia. Să intri intr+o altă celulă. i-ertatea constituieeli-erarea de identi3icarea cu lumea 1i renunarea laacel cantec de /ale care i+a condus intrea<a viaă.8

In su3letul meu, trăsesem cu ra1tia in asărea cantătoare,

decisesem de/a să surim inăuntrul meu ecoul vocii ui c0inuitoare. In lunile ce au urmat, intalnirile mele cuVisătorul s+au rărit din ce in ce mai mult, ană ce nu ne+am mai văzut deloc. &e atunci imi adunam uterile

entru viitor. ler<am 1i imi dădeam toată silina să<ăsesc soluii care, cu timul, e nesimite, s+autrans3ormat in ro-leme mai serioase, alcătuind un cerc

ervers 1i 3ară s3ar1it.

9ateriile mele solare, incărcate cu ener<ia Visătorului, se descărcau e zi ce trecea. arent, totul era ca inainte, insă aceaener<ie, acea luminozitate aarte, care+mi invadaseviaa odată cu aariia Visătorului, ca un lic0id vital 1i indisensa-il, se scursese rin sutele de răni ale 3iinei mele. $u mă mai antrenam. imi ne<li/am din noucorul. &uneam euizarea, ridurile 1i alte semne de-ătranee 1i de<radare 3izică e seama muncii titanice 1i a insomniilor. In realitate, ărăsirea 6visului8 era aceeacare mă indeărta de drumul arcurs cu Visătorul.

%0iar 1i increderea artenerilor, loialitatea 1i uneori admiraiacola-oratorilor, e care odinioară le considerasemmerite ersonale, nu erau nimic altceva decat re3lectarearelaiei mele cu Visătorul. ceste relaii se răciseră 1i inunele cazuri incetaseră de tot.

l+am acuzat e alii de această sc0im-are -ruscă. #i ăreau a 3i ro3itorii, nerecunoscătorii 1i cuizii. Intre tim, ro-lemele 1i adversităile deveneau din ce in ce mai

ameninătoare, iar e1ecurile din ce in ce mai 3recvente,de1i in ma/oritatea cazurilor, cel uin la inceut,amanarea era incantătoare, c0iar lăcuta. !i+am dat seama că resimeam intreruerea intalnirilor 1i ruerea

3irului care ducea sre Visător cu o neăsare imensă 1i ouria1ă incon1tienă.

Stilul vestimentar devenise mai indrăzne 1i manierele mai uinreinute. !er<eam deseori la intruniri sociale, lareceiile am-asadorilor 1i la etreceri, in vile rivate.

#ram un client nelisit al restaurantelor 1i al celor mai a<lomerate clu-uri din ora1, cu toate că Visătorul imi su<erase su-til să nu aar in u-lic rea des, ci doar launele evenimente o3iciale de ma>imă imortană 1i sămă re<ătesc temeinic 1i strate<ic entru acele ocazii. Ina/unul intalnirilor resective, discilina romovată deVisător imi cerea să+mi intensi3ic munca asura roriei

ersoane, acordand o atenie sorită mancării,e>erciiilor 3izice 1i lecturii.

Starea de alertă, de con1tienă nu tre-uia su- nicio 3ormă să

<ăsească vreo ortiă li-eră, entru a se răsandi rinlume. $imic nu avea dretul să olueze acea -unăstare,acea ul-ere reioasă e care o culesesem in atatea luni de 6lucrat8.

%and m+am eli-erat de toate acestea, am simit u1urarea unui sartan care se -ucură de vestea inceerii răz-oiului,doar entru a+1i intrerue reaosul o-ositor cu e>erciii drastice 1i e3orturi insuorta-ile. Intre tim,ameninările răz-oiului intunecau cerul Au(eitului, ca

ni1te nori <rei, de 3urtună. Incidentele de la <rania cu Ira*ul se inmuleau 1i atat lumea de a3aceri, cat 1i cea olitică dădeau semne de nervozitate 1i nesi<urană, cu rivire la viitorul acelui mic emirat, in vreme ce unii 3urnizori străini i1i luaseră măsuri contractuale inaintede a onora comenzileH in cateva randuri, ni1te mana<eri vestici care de/a semnaseră contracte, re3uzaseră in 'ultima cliă să se mute aici.

m incercat să i<nor aceste simtome 1i mi+am indretat atenia

asura dezvoltării comaniei. !i+am reinnoit e3orturile1i am decis să lansez o nouă linie de roduse. m iniiat o camanie susinută de u-licitate, entru care aman<a/at o a<enie locală a D9DO International.

Directorul, un tanăr li-ian cu educaie euroeană, mi+a romis să incredineze roiectul unui mana<er en<lez,nou sosit, e care+' considera cel mai otrivit. #l urma

să sosească in cateva zile, entru a ne intalni in -iroul din l (adi To(ers 1i a+mi rezenta roriile idei.

st3el, am cunoscut+o e Beleonore. $u+mi amintesc rea -ine ideile e care mi le+a 3urnizat in le<ătură cu camania

u-licitară, ci doar zam-etul, vitalitatea 1i 3rumuseeamo1tenită de la un strămo1 andaluz, care măimresionară lăcut.

!i+am amintit cuvintele Visătorului 1i am serat din toata inima caea sa 3ie una dintre erlele reioase e care tre-uia sa le<ăsesc in Au(eit. !i+am adunat toate dorinele intr+unasin<ură 1i am sus din tot su3letul=

6Doamne, 3a să 3ie ea aceea.8

Beleonore

Duă rima intalnire, m+am intalnit cu ea aroae in 3iecare zi. Inot imeună, meciuri de tenis la BNatt %lu-, intalniri in<lo-ul <i<antic din Kater To(ers, de unde admiramluminile <ol3ului, cina la Versailles, 3ăceau arte dinstrate<ia mea de cucerire raidă. Beleonore a devenit, inscurt tim, cea mai -ună cola-oratoare 1i rietenă amea, recum 1i con3identa celor doi coii ai mei. #a se

strecurase in viaa noastră cu -landee 1i, ine>ora-il,ocuase as cu as 3iecare un<-er al e>istenei noastre. $iciunei invazii nu i se ousese vreodată mai uinărezistenă.

@iuseona nu zicea nimic, dar 1tiam că nu e de acord. $u uneamatitudinea ei e seama indeărtării mele de Visător, eneascultarea mea. 9ănuiam că era o 3ormă de <elozie.

!ă <andeam că era o reacie 3irească 1i temorară la 3atul că rolul ei era ameninat. De 3at, @iuseona

intuia că inotam intr+un ocean de necazuri.

$ăscută in %uma, ea mo1tenise siritul ro3etic 1i lim-a si-ilinică aacelei civilizaii, intemeietoare a $eaolelui, care eramai vec0e decat Roma.

Inele<erea ei rimordială, neoluată de instruciuni, ad/uvani sau lanuri mentale, avea luciditatea esenei, 3orasimlităii 1i a sincerităii, uritatea celui care cunoa1te

3ară a 1ti că cunoa1te. !ai riscam o incercare.

Duă moartea uisei, nu renunasem nicicand la ideeareintemeierii unei 3amilii 3ericite 1i adevărate. #ramsi<ur că nau3ra<iile 3amiliale in care s3ar1iseră relaiileanterioare, cu Eenni3er 1i @retc-en, deindeau decondiiile e>terioare.

vusesem .+<0inion in dra<oste, cum se sune. sta era tot. !ai devreme sau mai tarziu, urma să intalnesc 3emeia

otrivită, iar aoi lucrurile s+ar 3i indretat de la sine.incă mă amă<eam că un destin 3ericit se a1temeadinaintea mea, dacă rămaneam la 3el, 1i că circumstane1i evenimente e>terioare, di3erite de cele din trecut, se

uteau etrece in viaa mea, 3ară să mă sc-im-.

umea e>terioară rerezintă materializarea si0olo<iei tale...

Tu e1ti cel care a consimit ca 3iecare ro-lemă 1i di3icultate să ătrundă in viaa ta...intr+o -ună zi, cand te vei cunoa1te e tine insui, vei inele<e de ce lumea este a1a cum este.

Odată cu sosirea Beleonorei, <lasul Visătorului era din ce in ce mai stins. In 3iecare dimineaă, Eamil cule<ea curmale roasete din almierii din <rădina nisioasă 1i ni leservea la micul de/un, <arnisite cu -ranză moale,măsline ne<re, minuscule, 1i ta-ule cu o aromă uternicăde mentă 1i ătrun/el.

unile următoare s+au scurs line de asiune, dar nu 3ericite, cu ou1oară um-ră de su3erină su-tilă 1i ine3a-ilă. cela1i sentiment care imi intuneca -ucuria atunci cand

c0iuleam de la 1coală ca să /oc 0oc0ei 1i mă imiedica săin<0it sendvi1urile mari e care @iuseona mi le uneain <0iozdan.

!i se ărea că lumea unea o 3rană relaiei noastre.

De 3at, eu nu uteam să+mi iert incălcarea unui cod invizi-il, rovocand o rană in con1tiina mea, care in3orma lumeaasura condiiei mele de roscris.

Visătorul mă re<ătise să a/un< re<e, iar eu alesesem din nou

mediocritatea. Uitand ideile 1i vor-ele ui 1i alun<andu+le din viaa mea, otam să intalnesc o 3emeie care măducea inaoi in in3ernul trecutului meu, in <0etouriledeendenei. in acele rime luni, nu ot sune că mi+aulisit invăăturile ui.

&rezumia mea umluse vidul lăsat de ele. Simeam totu1i unsentiment intunecat 1i tul-ure care se inăla inăuntrul meu ca o remoniie suerstiioasă, ca ro3eia unei nenorociri iminente. Tumultul de emoii ne<ative, de<anduri ne<re 1i sentimente de cula-ilitate, e care lecredeam ierdute entru totdeauna, se năustise din nouasura mea.

Ideea că suntem caa-ili să ne clădim 3ericirea 3ară a avea invedere nimic altceva decat iu-irea de sine se risiise innoate, ca luna acelui cer islamic, su- a cărui -oltă eu 1i

Beleonore nu mai aveam loc. #ram roscri1i nu numai entru Visător, dar 1i entru le<ile din Au(eit. Riscurilela care ne e>uneam nu uteau 3i trecute cu vederea,intr+o ară unde %oranul deinea suremaia a-solutăasura tuturor asectelor e>istenei, intr+o ară cumoravuri 3ariseice care, e cat de in3le>i-ile erau in

u-lic, e atat de licenioase erau in articular.

&e zi ce trecea, le<ătura mea cu ara aceasta, cu munca de aici, cu)usu3 9e-e-ani slă-ea, in tim ce viaa din Italia 1i casadin &iemont, incon/urată de lacuri, la oalele lilor, nec0ema irezisti-il.

O e>altare ne cole1ea, ne intuneca ersectiva asura a tot ceeaaveam in Au(eit 1i e>a<era entuziasmul entru tot cecredeam că ne a1teta in Italia. &e Beleonore oentuziasma ideea de a mer<e să locuiască in %0ia.

1a că ne+am 3ăcut lanuri cum să amena/ăm casa cat mai con3orta-il, cum sa o 3inisăm 1i să ne sta-ilim 3amilia

acolo. In ima<inaia mea, reintoarcerea in Italia era odecizie minunată. %oiii reveneau la 6normalitate8.%0iar 1i Sos0ila, coc*erul 3emelă e care il adusesemrecent dintr+o călătorie in Italia, ascunsă in -uzunarul de la /ac0etă, utea să ducă viaa unui caine adevărat.

doia

In Au(eit, o ară miso<ină, cainii sunt văzui de către musulmani cani1te animale surcate 1i de aceea sunt aroaeine>isteni. Sos0ila, coc*erul nostru, tre-uia doar să se<udure e lan<ă un servitor entru ca acesta să aler<esă se im-ăieze sau să recur<ă la cine 1tie ce ritualuri de

uri3icare.

m lătit cu var3 1i indesat lăcerea de a vedea -ucuria @ior<iei 1i alui uca atunci cand am lăsat să iasă la iveală din-uzunar -oticul căelu1ei. Visătorul 3usese atunci mai asru ca niciodată. #l mi+a e>licat clar că decizia de ao3eri un animal coiilor, dret cadou, un animal resinsde acea cultură, ascundea un e<ocentrism 3oarte

ericulos, mai ales că 3usese venită din incon1tient.

6O ersoană con<ruentă, indi3erent la ce latitudine se a3lă, resectătradiiile, o-iceiurile, credina reli<ioasă 1i orice alte

o-iceiuri ale oamenilor care il <ăzduiesc. Re<ulile inimii ii <0idează ale<erile. Dincolo de tim 1i de saiul <eo<ra3ic, el este acasă in le<alitate 1i moralitate, 3arăniciun e3ort, datorită eticii lui solide8, a su-liniat Visătorul cu acel rile/.

De1i nu am ineles ce vrea să sună, am notat con1tiincios discursul ui, acordand o atenie secială cuvintelor cu care ainc0eiat discuia=

6ducerea acelui caine in casă ec0ivalează cu mani3estarea unei vanităi ascunse, a unei sciziuni atat interioare, cat 1i intre tine 1i ceilali, care te a1ează e cele mai /oasetrete ale scării :iinei. %and vei recunoa1te acest lucrula tine insui5, vei utea să te vindeci. insă acum, anăvei inele<e situaia, străduie1te+te să nu rovoci unscandal P

tre-uit să a1tet o vreme entru a utea <usta din miezul acelei lecii care, e moment, să 3iu sincer, mi se ărea e>cesivde drastică. intr+o zi, cand 6din intamlare8 am desc0is

#van<0elia, am citit ara-ola in care Isus ii cerea lui &etru să+i lătească tri-ut lui %ezar entru 6a nu isca unscandal8. #l ar 3i <ăsit <al-enii necesari intr+un e1te,tocmai rins. #>licaia, care se <ăsea de/a acoloascunsă intre 3aldurile 3iinei, aărea in luminastrălucitoare a zilei de arcă se ridicase -rusc o cortină.

$u era vor-a numai desre eisodul cu uiul de coc*er, care acummi+a devenit clar, ci 1i desre situaiile care, de1i ăreauindeărtate, erau conectate la 3irul aceluia1i mecanism

si0olo<ic. #ra limede că vanitatea, e<ocentrismul 1i

dorina de a se a3la in centrul ateniei 1i de a 6iscascandal8 erau stimulentele secrete 1i cele mai ro3undee>licaii ale celor mai variate 1i mai uincomre0ensi-ile comortamente ale ma/orităii oamenilor, de la asiunile entru sorturi e>treme, lacele mai riscante aventuri, la aciuni carita-ile 1i umanitare cum este, de ildă, adoia de coii de altărasă 1i culoare.

Din cauza vanităii 1i e<ocentrismului, unii se avantă e valurile

oceanelor doar e o lacă de sur3, inală catedrale,intemeiază reli<ii. m ineles că cealaltă 3aetă a lui 6aisca scandal8 este comortamentul acelora care tac, carese descurcă 3ară a avea nevoie de ae tul-uri, adversităi 1i aversiuni inutile. ce1tia, in tăcere 1i 3ară ostentaie,accetă resonsa-ilităi la care alte sute n+ar aveacura/ul nici să se <andească.

!i+am amintit de un culu de rieteni + el medic <inecolo<, iar ea ro3esor universitar + care, din cauza umanitarismului

lor, au dorit să adote un coil ecuadorian. u călătorit in acea ară de mai multe ori 1i au deă1it toatedi3icultăile, au lătit intermediari 1i, in cele din urmă,c0iar e mama naturală, numai ca să reu1ească.

,cele e3orturi nu ar ii 3ost deuse niciodată entru adotarea unui coil din ara lor. Un coil al- ar 3i trecut neo-servat, iar

ei ar 3i utut considera că este roriul lor coil8, acomentat Visătorul, cand i+am sus această oveste.

6r 3i 3ost ca 1i cum s+ar 3i ru<at sau ar 3i ostit cu u1ile inc0ise,convin1i că nimeni nu ar 3i a3lat desre asta.8

In sc0im-, coila1ul de culoare ar 3i 6iscat scandal8. r 3i rovocat aversiuni, con3licte 1i ranc0iună, i+ar 3i aruncat invaltoarea unor certuri vizi-ile care rerezentau, de 3at,mani3estările roriei lor violene re3ulate, alerasismului lor incon1tient, ale sentimentului lor decula-ilitate, e care oiunea acelei adoii ar 3i tre-uit să le 1le3uiască sau să le um-rească.

I+am ovestit Visătorului că, duă caiva ani, i+am intalnit e acei

rieteni din nou 1i erau e>trem de incrancenai 1i im-ătranii. #i mi+au dezvăluit că acel coil 1i c0iar ei in1i1i induraseră nenumărate mizerii 1i a-uzuri, mari 1i mici, din cauza intoleranei oamenilor 1i a mediului ostil.

cest lucru era atat de evident, incat ărinii cu acelea1i ro-leme intemeiaseră o asociaie care luta entruaărarea dreturilor lor 1i a3irmarea rinciiilor careinsiraseră acel 6act de dra<oste8, l+am mai susVisătorului că duă o vreme, dezamă<ii 1i mai ne3ericii ca inainte, ei au luat 0otărarea să se desartă 1i aoi sădivoreze.

doia entru care au lutat rietenii tăi nu era un act dedra<oste, a1a cum 1i+au dorit ei, ci o tentativă de aumle vidul relaiei lor. $imic nu este e>terior 1i nici măcar adoia unui coil nu oate alun<a moartealăuntrică, teama, solitudinea 1i su3erina P

+am intre-at de ce 3usese lovit acest culu, de ce 3ata lor, ca 1i aaltor culuri, atrăsese atat de multă aversiune 1i ostracizare.

6tacurile lumii rerezintă o -inecuvantareH ele intotdeauna vin săne vindece. umea tre-uie să intervină din a3ară, entrua dovedi că acea lisă, acea -oală e care o ercei, nue>istă 8

#l mi+a e>licat că, in cazul in care ei ar 3i 3ost mai sinceri, 1i+ar 3i dat seama că de 3at coilul ii adotase e ei 1i nuinvers, că el era adevăratul -ine3ăcător.

cel omule răsărise entru a le sul-era starea de rău, entru a le

a-sor-i solitudinea 1i a incerca să+i vindece de temeri,vină, sterilitate, in oinia Visătorului, dacă ei ar 3i recunoscut toate acestea dinainte, nu ar mai 3i 3ost nevoie să adote coilul sau să starnească con3licte sauaversiuni. 6umea 1tie, a concluzionat Visătorul.

Duă ce l+am ascultat 1i mi+am adus aminte de acel culu e care+l 1tiam -ine, mi+am dat seama că entru adotarea acelui coil 6di3erit8 ei 3useseră u1i in mi1care de ni1temotivaii e care nu le+ar 3i -ănuit niciodată 1i nu le+ar 3i mărturisit nici roriului lor sine. intr+adevăr, ce i+ar 3i răslătit mai mult 1i e termen mai lun< decat admiraia sesizată in oc0ii altora entru o asemenea<enerozitate7

cum, in tim ce scriu, 1tiu că decritarea 3alsităii, e<oismului 1i vanităii noastre, ascunse in um-ra unui ast3el de act uman, imlică o muncă minuioasă de autoo-servare.

Sunt er3ect con1tient de <ravitatea acestei a3irmaii 1i imi asum

intrea<a resonsa-ilitate entru 3ormularea ei. %a ocelulă a umanităii ce sunt, am descoerit in mine căi<norana, aarent ne<li/a-ilă 1i insi<ni3iantă, este ceacare ne de<radează 1i ne trans3ormă intr+o radă a 3ricii de a trăi 1i a muri.

ceastă um-ră din 3iina noastră, de multe ori i<norată,necon1tientizarea acestei orniri lăuntrice srecriminalitate, se roiectează e ecranul lumii 1i materializează toate ororile, atrocităile 1i violena.

Deoarece semnele unui răz-oi iminent deveneau din ce in ce mai intense 1i mai acute, nu mai era nevoie să caut scuze

entru ărăsirea Au(eitului sau cel uin aceasta eraimresia e care voiam să o creăm. De indată cedecisesem să ne intoarcem in Italia, am căutat 1i <ăsit noi con3irmări entru a /usti3ica această ale<ere.

Decizia, la care re3lectasem de multă vreme, ărea acumluată sontan, in cateva ore.

Ceicul )usu3 9e0e-ani nu era deloc surrins 1i nici nu 1i+amani3estat nemulumirea. !i+am lic0idat dividendele

din a3acere 1i, de comun acord, am numit e altcineva săo conducă. in oc0ii lui Ro<er, imietrit de satis3acianea1tetatei numiri in acea 3uncie, e care Visătorul ocrease secial entru mine, uteam citi roria meacondamnare.

Dar era tardiv să mai dau inaoi, a1a că am re3erat să ină-u1 1i săstin< acea licărire de luciditate. Beleonore 1i+a ărăsit 1i ea slu/-a de la DDO International 1i am lecat din

Au(eit cu intrea<a 3amilie 1i cu Sos-ila, coc*erul nostru.O scurtă escală in %iru, cateva zile in tena, ca intr+oca-ină de decomresie, 1i aoi din nou in Italia.

%&ITOU VII

Reîntoarcerea în Italia

%lauza

m 3ost trezit din somn de un <and c0inuitor. !+am 3recat la oc0i de

mai multe ori, insă co1marul tot nu disărea. #ram intr+o incăere <oală, ticsită cu moloz. a lumina unui -eca<ăat de tavan, am văzut că eretele avea oriuni de

iatră 1i cărămidă care nu 3useseră incă tencuite. $u+mi venea a crede că, acea casă luase locul vilei noastre din

Samia. m cercetat -aza ereilor 1i reeaua de 3ireelectrice colorate care ie1eau din ni1te tu-uri mici de

lastic, liite cu adeziv de erete. Beleonore dormealan<ă mine 1i rezena ei m+a convins, cu o tresărire, cătotul era real.

ceasta era casa din %0ia, era cea la care visasem de atatea ori.

%and mer< e 3irul evenimentelor 1i mă intorc la rădăcina a ceea cemă azvarlise din nou in 3ălcile trecutului, mă <andesc inmod secial la un lucrti, e care de ani de zile il

ăstrasem secret 1i entru care eram incaa-il să mă

iert ană in acea zi, cand am <ăsit cura/ul să i+l destăinui Visătorului. inainte de a leca in Au(eit,Visătorul mă indemnase=

6Taie orice le<ătură; Reteaz+o, entru totdeauna; Să nu cumva să iei

cu tine vreun 3ra<ment din vec0ea lume;8

In tim ce #l imi vor-ea ast3el, am simit moartea in su3let. Duă ceam ărăsit %ororaia %O 1i am semnat contractul care unea caăt relaiei an<a/ator+an<a/at, cerusem 1i

rimisem ermisiunea de a adău<a o clauză, e care am ăstrat+o secretă.

#ra asi<urarea că, in caz că voiam să revin in decurs de doi ani, uteam să+mi recaăt slu/-a. De multe ori mă <andisem

la intenia involuntară care imi intinsese acea cacană,la rovidena amă<itoare care+mi dictase clauza ce lăsau1ile desc0ise entru a mă intoarce inaoi in trecut.

%ăeteniile sciilor, misterio1ii locuitori ai steei euro+asiatice,acoerită de <0eaă, lănuiau, de multă vreme, stand in

/urul 3ocului, sa ornească sre Sud sau să inceaă ocamanie de cucerire a Vestului. dotarea unei asemenea decizii utea dura zile sau luni, insă de indatăce era luată, devenea ireversi-ilă. %and i1i incărcau

3amiliile 1i tot ce aveau in cărue, ardeau totul in urmalor= oduri, case, recolte 1i tot ce nu uteau lua cu ei.

6#1ti condus de teamă8, a comentat Visătorul con3esiunea mea. 6Qi+ai trăit viaa asemenea mulimii... ani de+a randul, dedeendenă... 3ară a <ăsi cura/ul de a+i urma≪visul ≫,unicitatea ta.8

6Ulise s+a le<at strans de un catar< ca să nu se a-andoneze, să nu+1i uite romisiunea, visul8, a continuat #l. 6:ran<0iile il

ineau le<at de rinciiile 0i. cesta este <estul unui omal Ccolii, al unui om imeca-il, care, la 3el ca 1i ali eroi,se cunoa1te e sine;8

6$u te teme de o-edienă. liniază+te la rinciiile Ccolii8, a sus #l.

@lasul ui era -land. 6Să te suui Ccolii nu inseamnă să deinzi, ci să urmezi ceea ce este mai ur 1i mai adevărat in tine.

Intr+o -ună zi, cand vei 3i mai aroae de onestitate 1i sinceritate, vei inele<e că nu a e>istat niciodată vreosciziune. Ccoala, care aarent se a3lă in a3ara ta, se vaimleti cu Ccoala care e>istă inăuntrul tău= roria tavoină.8

!unca la %O 1i casa din %0ia constituiau sin<urele uni e carenu avusesem cura/ul să le retez, sirenele de al cărorcantec nu reu1isem să+mi aăr viaa. %0emarea lor s+adovedit a 3i 3atală. Distana dintre mine 1i lumeaVisătorului se mărea, văzand cu oc0ii, ană cand adevenit incomensura-ilă 1i nu mai utea 3i deă1ită.

O trezire nelăcută

a sosirea noastră, ima<inea <rădinii inesate de -uruieni 1i <eometria ruinată a e1a3oda/ului ce se a<ăa de ereii e>teriori ai casei ne+au rodus o -ruscă trezire.

a cateva sătămani de la ărăsirea Au(eitului, timul etrecut acolo in calitate de 1e3 al unui roiect de a3aceri 1i al unei ec0ie internaionale, ărea doar un vis. %0iar 1i lui

Beleonore ii venea <reu să recunoască in mine omul e

care il urmase cu atata incredere.

Visătorul imi arătase calea sre roseritate, imi tămăduise truul 1i siritul, imi răstumase anorama diserată a lumii,desc0izandu+mi mintea sre o viziune indrăzneaă 1i inteli<entă. lături de #l simisem <ustul li-ertăii=eli-erarea de durere, indoială, teama.

lături de #l mă incărcasem cu o ener<ie caa-ilă să+mi trans3ormeviaa 1i să mă sustra<ă unui destin ine>ora-il. Iar eu il

răslătisem cu a-andonarea a tot ce+mi incredinase. 9ac0iar ascunsesem relaia mea cu Beleonore rivirii Sale.

Din deărtare, ecoul cuvintelor Visătorului incă mai răsunau in mine, dar 3irul de aur care mă le<a de #l,

ărea rut entru totdeauna.

Viziunea si realitatea sunt unul si acelasi lucru.

De 3at, Beleonore adora in mine doar 3iloso3ia Visătorului, 3ora ui, acele cuvinte atetice ale lui %Nrano de 9er<erac, ersona/ului lui Rostand, e care incă le reetam, retinzand că imi aarin. in<am3area mea, neutinade a simi <ratitudine entru tot ceea rimisem, măsearaseră de Visător, iar acum o ierdeam 1i e ea,

3emeia care mă urmase cu atata incredere. De cand imi uitasem romisiunea solemnă 3ăcută 6visului8, viaa meaimi dezvăluise eticele condiiei sale.

cel -loca/ al :iinei mele atră<ea toate 3antomele trecutului 1i măducea inaoi la starea e care o trăisem in $e( )or*,inainte de a+' intalni e Visător. %0iar 1i 3izic revenisemla in3ăi1area 1i atitudinile omului care 3usesem. In

corul meu, e c0iul meu, se răsandeau semnele unei deza<re<ări si0ice. Omul dinamic e care il treziseVisătorul in mine, conducătorul increzător in sine al

roiectului de a3aceri, 0otărat, ele<ant, iu-it de oamenii lui, se metamor3oza, incet, intr+o um-ră a acestuia. !ăinvarteam in /urul casei. imi etreceam timul 3ăcand socoteli entru renovare, discutand cu muncitorii cumtre-uia scoasă du1umeaua sau unde tre-uia amlasat 1emineul, certandu+mă cu vreun vecin, entruimre/muirea terenului sau ne<ociind reul entru

reararea scur<erii de la stre1ini. m incercat să ne imrietenim cu vecinii, arătandu+le ni1te aarate

electrice aduse din Au(eit 1i invitandu+i la noi acasă,insă toate e3orturile noastre 3useseră zadarnice 1i nureu1isem să alanăm ostilităile. %0iar 1i in acel sat minuscul, ascuns intr+un liu al neozoicului, Beleonore1i cu mine eram roscri1i.

#ra ca 1i cum toată lumea 1tia desre trans0umana noastră, de

arcă sosirea acolo ne+ar 3i 3ost recedată de oe>comunicare lanetara, de un ordin de nu 3i accetai. a acest ordin răsunsese tot inutul, cu raiditatea 1i romtitudinea unei suuneri 0inotice 1i ast3el viaanoastră se in<reuna e zi ce trecea. Totul, 3ară e>ceie,de la inscrierea @ior<iei 1i a lui uca Ia 1coală, ană la

$u+mi venea să cred. !ottoul ei= 6stai dearte de doctori55, setrans3ormase intr+o le<e de 3ier, o re<ulă im-ata-ilă deviaă. umina alidă a acelor luni evoca erioada incare uisella 3usese -olnavă 1i imi intuneca siritul.

&ană 1i @ior<ia 1i uca i1i ierduseră vitalitatea. &entrua+i ine dearte de acea atmos3eră ne3ericită, i+aminscris la o 1coală cu ro<ram relun<it.

I<norana este întotdeauna Ia îndemână

%u ceva tim in urmă, Visătorul mă avertizase, cu următoarearelică=

6&ană ii vei descoeri voina in<roata, ană vei atin<e li-ertateatotală, inte<ritatea, trecutul te va andi intotdeauna, să

te ducă inaoi la vec0ea rutină

I<norana este intotdeauna la indemană... Dacă nu vei mai 3i vi<ilent 1i vei uita≪visul ≫, te va rinde in mre/ele ei,intr+o cliă, 1i imreună cu tine, toate realizările 1i inele<erea, in duda e3orturilor deuse, se vor de<rada.

$u contează cat de multe ai realizat &ană vei atin<ereintre<irea :iinei, te vei a3unda mereu in răastiai<noranei tale...

%and vei do-andi comletitudinea :iinei, vei utea să 3ii roriul tău stăanH acesta este rezultatul unei indelun<atelucrări a Ccolii... insă ană in acel moment omul este undansator e sarmă, susendat intre nimicnicie 1i eternitate.8

m reacionat la aceste aseriuni intr+un mod e>a<erat. imi amintesc că am atacat acest su-iect in termeni de 6<ravăin/ustiie55 1i c0iar am aelat la rinciiul universal al ec0ităii. &ractic, mă aăram e mine, de anii care

urmau să vină. Imi /usti3icam nesuunerea, c0iarinainte ca ea să se mani3este. Tul-urarea 1i acel discon3ort care imi aleseseră cuvintele 1i le insu3laserătonul 1i ardoarea, dezvăluiau dezastrul care se aroia.%ăderea mea in uterul invizi-ilului mă a1teta, re<ătităin cele mai mici detalii, ca o lantă in sămana ei.

6$u e>istă nedretate8, a declarat #l aodictic 1i a inc0eiat discuia.

Ctia că orice altă e>licaie ar 3i 3ost inutilă. $u eram re<ătit. #ra rea devreme entru mine să accet ideea că, in viaa 3iecărui om nu e>istase niciodată ceva mai dret 1i

rovidenial decat ceea ce <andea el că e nedret %at decurand, urma să trec rintr+o lecie dură e temain/ustiiei, in care circumstanele dramatice 1i dureroasemă vor une in situaia de a inele<e. a muli ani duăaceste revestiri, e care le luasem dret 6e>a<erări

eda<o<ice8, e>erimentam direct e ielea mea cat demultă su3erină se na1te din uitare.

Reintoarcerea in trecut mă azvarlise in in3ernul e>istenei, de undenu aveam nicio scăare.

%and lise1te voina, atunci indoiala, teama, limitele, nimicurilelumii ii iau locul. cum, mă z-ăteam in aele tul-uri aletrecutului, care continuau să cur<ă imre/urul meu cani1te viei aralele, ne3ericite.

Odată ce ărăsisem Au(eitul 3ară incuviinarea Visătorului, 3i-rele 3luorescente care mă le<au de 6vis8 se su-iaseră e>tremde mult. lunecam inaoi in ciclurile in3ernale alee>istenei mele anterioare. Destinul meu atarna de un

3ir.

întoarcerea în trecut

#>istena mea se ducea e aa sam-etei.

9anii luai e aciunile de la comania din Au(eit se imuinau in 3iecare zi, a1a că m+am văzut nevoit să caut un loc demuncă.

#>act ca in -asmele Orientului !i/lociu, odată ce su-stana ma<icăse evaorase, lumea in care ătrunsesem cu Visătorul disărea, scur<andu+mi+se rintre de<ete, ca nisiul.

Receiile cu tacamuri scliitoare de ar<int, siluetaele<antă a Kater To(ers, eisa/ul de1ertului lon/and inmarea de co-alt, casa din Samia, e>cursiile in /urul

lumii, rovocările antrerenoriale, oamenii e care ii alesesem 3useseră a-sor-ite de un asirator cosmic.

$u i+am mai revăzut niciodată, de arcă aarineau unui univers aralel, 3ară niciun asa/ de le<ătură sau 3ormă de

comunicare cu mine.

cea desc0izătură, mai mică decat urec0ea unui ac, e care otraversasem miraculos cu Visătorul, se astuase entrutotdeauna. &roiectul mă iz<onise. semenea lui #sau,dădusem dretul de rim născut la mo1tenirea unui re<at e o amărată de 3iertură de linte.

In asemenea condiii, am decis să contactez %ororaia %O, c-iarcu uin inainte de a e>ira acea clauză care imi

ermitea să+mi reiau 3uncia. Duă interviul e care l+am dat, am intrat in cateva -irouri, entru a+mi vizitacuno1tinele 1i 3o1tii cole<i. roae că eram <ata să 3iua-sor-it din nou de un varte/ in3ernal.

a %ororaia %O totul era ca inainte de lecarea mea in Au(eit. :antomele comaniei -antuiau incă, e>act acolo unde lelăsasem, in um-ra -irourilor microscoice, e coridoaresau in /urul aaratelor automate de ca3ea, urtand acelea1i discuii, cu <anduri 1i atitudini. %and m+au

văzut trecand e acolo, mi+au 3ăcut cu oc0iul 1i mi+auaruncat o rivire comlice.

%and m+au intalnit 3aă in 3aă, un zam-et trist s+a adancit ec0iurile lor. Decat să mă rivească dret in oc0i, au

re3erat să mă iscodească din 3iridele lor inc0ise, deduă <ratiile coliviilor lor invizi-ile, vădit mulumii cămă vor avea din nou cole<.

Duă ce m+am reintors la locul de muncă, le+am insu3lat o adiere de

viaă arti3icială, ca o <ură de o>i<en unui -olnav. %ealtceva i+ar 3i 3ăcut să se simtă mai -ine7 #ram mărturiaim-ata-ilă 1i vie a 3atului că evadarea din ciclul e>istenei era imosi-ilă 1i c0iar riscantă. &resuun căsentimentele lor entru mine erau automate 1i con3uze.

Răutatea, sarcasmul, -ucuria entru e1ecul evadării mele seamestecau 1i se invălmă1eau in coc0ilia su3letului lor.%azul acelui cole< recaturat sul-erase din mintea lor

ană 1i ultima dorină de evadare.

Reintoarcerea mea le adusese u1urare 1i, odată cu ea, accetareainsurmonta-ilului, dulceaa caitulării care neinvadează atunci cand ne con3runtăm cu ceea ce are a

3i iremedia-il 1i inelucta-il.

De indată ce 3ila cu remarcile rivind evadarea mea 3usese intoarsă,i1i 3ăcuse culcu1 tăcerea 6temniei8, imreună cu ordineaei lini1titoare 1i solitară. lin 3el de uitare insoeareinstalarea mea in condiia de an<a/at, in incercarea dea atenua durerea care, de alt3el, era insuorta-ilă.

!ai tre-uia sa mai treacă o zi sau două 1i oeraiunea dereinstalare in acea lume ar 3i 3ost comletă 1i ireversi-ilă. inainte ca asta să se intamle, cu ultimelelicăriri de luciditate, am incercat să dau cumva de urmaVisătorului. !+am reintors la ondra entru a+ căutala St. Eames5 1i SavoN. m revenit la -ăncua din

Roosevelt lsland 1i la %a3e de la :rance, in !arra*ec0.incetul cu incetul, am arcurs toate locurile e unde

3usesem cu #l 1i am 0oinărit e acelea1i străzi care măvăzuseră -ra la -ra cu #l. ?adarnic.

Visătorul mă ărăsise. in deresia care a insoit durerea acelei ierderi ireara-ile, m+am <andit că de 3at #l nue>istase niciodată cu adevărat, ci doar in ima<inaiamea.

&oluarea si0ică

%ererea mea de a mă reintoarce la slu/-ă i+a luat e toi rin

surrindere 1i a 3ost a<reată de conducerea de la%ororaia %O, mai mult entru a resecta clauzamenionată in contract 1i nu dintr+o nevoie reală. Ce3ii nu aveau idee unde să mă reartizeze 1i nici ce sarcini să+mi traseze. !ă a1tetam să rimesc o 3uncie derăsundere, insă ei au <ăsit cu cale să+mi aloce una incadrul Deartamentului de !ar*etin< Internaional.

$u mi se dădea un rol imortant 1i nici nu rimisem instruciunilere3eritoare la resonsa-ilităile mele. #ram tn aranimănui, 3ară cole<i, 1e3i sau secretară. !o-ilierul

incăerii in care lucram consta intr+un -irou 1i untele3on, care nu suna niciodată. in rimele cateva luni m+am străduit să ăstrez o stare de con1tienă 1i să nudau vreun semn de nemulumire sau să sca vreo aluzieacuzatoare.

Totu1i, otrăvurile e>isteniale, de<0izate in invidie, <elozie, 3orie sau 3rustrare, mă asaltau constant. %O era o 3a-rică de<anduri 1i emoii ne<ative. Orice e1ec sau <a3a a unui cole< era su3icientă entru a aduce la sura3aă vec0ea

z<ură. Oricum, munca Visătorului nu 3usese in zadar.Un 3iltru de atenie mi+a ermis să o-serv acele stări ale

:iinei, să le deă1esc 1i să le controlez mani3estările.

Sin<urul lucru care mă mai insu3leea erau cuvintele ui e care lereciteam din carneel. cea stare de izolare imi netezeacalea sre Visător 1i mă 3ora să ăstrez intacte,inăuntrul meu, invăăturile Sale.

$esuunerea in 3aa rinciiilor visului inseamnă autosa-otare,

ucidere lăuntrică.

Viaa e>terioară nu re3lectă nimic altceva decat suicidul lăuntric.

Trăiam un 3el de anee si0ică, ast3el incat să nu resir atmos3erade la %O. &erioade mai indelun<ate de tim am reu1it să ăstrez o anume deta1are, insă se vedea cu oc0iul li-er că era o aciune diserată, ca 1i incercarea de aresira 3ară -ran0ii intr+un mediu lic0id.

#ram con1tient că, 3ară Visător, n+a1 3i utut rezista multă vreme.imi amintesc că e3orturile euizante de autoo-servare 1i ve<0e con1tientă indeărtaseră, in acele luni, raul dene<ativism care mă incon/ura din toate ările.O-servam cum nivelul acelor ae tul-uri cre1tea in

3iecare zi, adunand -alast emoional 1i alte reziduuri to>ice. #le a1neau rin odele 1i coridoare, ră-u3neau 1i

invadau 3a-ricile 1i -irourile, iar aoi invăluiau saiul li-er, arcurile, ană cand au năădit oră1elul, i+auinundat străduele 1i au ătruns in casele 1i vieileoamenilor.

cea erioadă de izolare mi+a dat ră<az să analizez in detaliu, insăcu o minimă imlicare, 3enomenul e care Visătorul il numea oluarea si0ică a or<anizaiilor. Reintoarcereala %O insemna să disun, entru cateva luni de zile, deunul dintre cele mai so3isticate 1i dotate la-oratoare1tiini3ice entru acest ti de o-servare.

naliza mea 1i testele asura 3enomenelor le<ate de in<ri/orări,<anduri, indoieli, temeri 1i in <eneral de roducerea 1i mani3estarea acelei invălmă1eli emoionale se alecauasura timului trecut.

Savant 1i totodată co-ai, descoeream că acele <anduri ne<re,emoii ne<ative nu numai că mă oluaseră, dar emanau1i o su-stană invizi-ilă, necunoscută incă de 3izicieni,caa-ilă să olueze mediul, oamenii 1i tot ce intra incontact cu ea.

!ă intri<a natura lor conta<ioasă, uterea lor de a se răsandi dela o ersoană la alta cu o viteză năucitoare, rezentand

c-iar simtomele unei eidemii. Din acest motiv, sute 1i mii de oameni ot 3i oluai de aceea1i su<estie, 3antezie,emoie ne<ativă 1i condu1i sre reacii violente, colective1i mecanice ca ni1te re3le>e si0olo<ice condiionate.

Duă ărerea Visătorului, 3ericirea, dra<ostea, -ucuria,recuno1tina, calmul 1i in rincial stările suerioare ale

:iinei rerezintă emoii e care omenirea, in stadiul actual, nu le oate simi.

#moiile ozitiveH entru a 3i starniteH au nevoie de o re<ătireindelun<ata 1i o munca asiduă cu sinele.

#ste nevoie de ani intre<i de autoo-servare entru a indeărtastraturile de i<norană, <rosolănie 1i tot ce su3ocă acestestări ale :iinei.

&ro-a-il 1tiusem asta dintotdeauna. cum, in orice caz, nu mai uteam să i<nor o descoerire atat de imortantă, căor<anizaiile umane sunt atetic de triste, adevărateindustrii ale durerii.

:a-ricile, -irourile 1i mai resus de toate 1colile 1i universităile ara 3i conceute 1i or<anizate entru a roduce 1i 0răni osu3erină aarent inutilă.

%antităi imense de ener<ie sunt irosite in disutele 1i con3licteledintre <ruuri 1i indivizi, emoii nelăcute 1i inutile,stări de an<oasă 1i an>ietate, in<ri/orare, incertitudine1i irita-ilitate. &uteam con3irma adevărul arado>al con3orm căruia, in tim ce materia rimă rămaneinno-ilată 1i trans3ormată, oamenii răman dezamă<ii.

O-servand lucrul acesta din interior, mă intre-am de ce inor<anizaii ărea să e>iste, cu incăăanare 1i dincolo deorice e3ort antrerenorial sau 1tiini3ic, un mecanism

6ervers8, care roduce 1i 0răne1te constant o stare denemulumire, de tensiune dureroasă sau con3lictuală, acelor care lucrează în acel mediu.

In mod a-surd, toate răsunsurile mă conduceau la concluzia căacestea rerezentau raiunea lor de a 3i, adevărata lor

creaie 1i în acela1i tim misterioasa 3oră care leconducea.

In ântecele -alenei

tn tim ce re3lectam la toate acestea in micul meu -irou, cu toate căsimulam o adancă reocuare entru documenteleimră1tiate este tot, simeam la %O, or<anizaia caremă accetase, un e3ort de asimilare care mă o-li<a sămă inte<rez, să stin< 1i acea scanteie 3iravă de viaă care

incă imi mai ermitea 6sa văd.8

Semăna cu o le<e de 3ier, necunoscută, dar inelucta-ilă, un 3el de 3oră <ravitaională, o entroie si0ică, ce nu ermiteaintruziunea unui martor sau o-servator entru mai multă vreme.

tenia, acea stare de con1tiină e care eram constrans să omenin, mă aliena 1i mă trans3orma intr+un locuitor al unui univers <uvernat de alte le<i.

&ro-lema era că anticorii inceeau să acioneze. #i m+ar 3i

adulmecat 1i a-sor-it sau, din contră, m+ar 3i alun<at ca1i cum a1 3i 3ost un cor străin. $eatenia, o <rimasă sauo diserare mută sau c-iar un sam-ure de invidie,<elozie sau adversitate ar 3i 3ost de a/uns sre a măin3iltra in acea lume tristă, in care mă lasa osturamea de o-servator.

Desi<ur că o inele<ere instinctivă surave<0ea indearoae toateacestea. veam senzaia că mă a3lam inăuntrul unui imens or<anism viu, ca lona in antecele -alenei sauintr+o temniă nemăr<inită care era atat de evoluată,incat utea citi <andurile rizonierilor 1i anticia dacăunul dintre ei lănuia să evadeze.

Intr+o zi, cercetam coridorul ticsit, e acea vreme, de trans0umanaunor 3iine 3lămande 1i -ăloase, care se indretau sreclădirea cantinei. veam viziunea ameninătoare a unei or<anizaii 0inotice, a unui cui- de termite umane,inesat cu 3iine e>trem de ocuate, ca 1i acele insecteoar-e 1i ar0aice, atat de asemănătoare nouă.

In acel moment, con1tientizam că %O era o 3iină vie, un or<anismsuerior or<anizat, care ne coninea. Toată lumea,mana<eri, 3uncionari 1i muncitori, constituiauor<anele, <landele, corusculii or<anici care stră-ăteauarterele sale, 3ară o voină rorie sau un destinindividual. #ram oriilat să+i văd cum sunt atra1i de eaca mu1tele de miere 1i condu1i de in3luena misterioasă aemoiilor ne<ative. !i+am adunat toate uterile.

m aelat la toate strata<emele ca sa nu 3iu descoerit 1i in<ur<itat Ridicam -ariere si0ice, scriind a<ini este a<ini cua3irmaiile Visătorului e care aoi le reciteam dintr+osu3lare, necontenit.

De indată ce toate resursele mele 3useseră euizate, le recitam ca eru<ăciunile invăate in coilărie. e murmuram, una

cate una, e+ndelete. Simeam instinctiv ca această ractică inea u1ile inc0ise 1i imiedica, cel uintemorar, acel lic0id otrăvitor să ătrundă inăuntrul meu.

In momentele cele mai di3icile, cand simeam că toate edi3iciileaărărilor mele se clătinau, imi aminteam invăăturileVisătorului 1i mă concentram asura unui unct, inincercarea de a aduna 3ra<mentele sul-erate ale

roriei 3iine 1i a nu risii acel moment.

Ci totu1i, aarent nimeni, in %O, nu o-servase incercarea mea de aevada, nici strata<emele e care le născoceam

ermanent, dincolo de limitele raionalului, din dorinade a menine acea stare de concentrare 1i deta1are.

&ană in acel moment reu1isem să rezist, să /oc teatru, c0iar mai -ine decat serasem. Dar nu+mi 3aceam iluzii. Ctiam cămai rămăsese uin tim, oate cateva zile, ană să sunesirena tentativei mele de a evada din starea celorlali deendeni. %ondiia mea de 6roscris8 urma să 3iedescoerită 1i aveam să suort soarta 3urnicii care

etrecuse rea mult tim dearte de re<ina mu1uroiului.

:ără a/utorul Visătorului, nu a1 3i avut nici cea mai mică 1ansă de

reu1ită.

ccidentul

In acea dimineaă eram 3oarte ocuat cu reconstruirea casei din%0ia, cand am auzit 3ranele unei ma1ini e 1osea.

&remoniia unei nenorociri, care mă andea inintuneric, in<0ea aerul. m traversat <rădina, indirecia din care se auzea z<omotul acela 1i am ie1it e

oartă, in stradă. %0iar 1i in acel scurt ră<az, teama

mea cre1tea din ce in ce mai mult 1i se trans3orma inan>ietate, iar aoi din nou intr+o teamă nemăr<inită,care mi+a invadat 3iina ană cand mi s+a 3ăcut rău.

in Au(eit, uca ducea dorul lim-ărilor e -icicletă. %and s+areintors in Italia, el a rimit una 1i de atunci nu se mai desărea de ea, stră-ătand necontenit străzile, in sus 1i+

n /os, ca o rac0etă minusculă. cum il vedeam, dedearte. cel <0em care ărea a-andonat e arteacealaltă a străzii... era c-iar el; m etrecut o noateintrea<ă la căătaiul 3iului meu, intr+o cameră in<ustade sital.

n>ietatea, teama 1i durerea deveneau insuorta-ile, dar inmomentul in care au atins aro>ismul au disărut, casu- e3ectul unui anestezic. in acele momente mă<andeam la Visător. %eva se ruea inăuntrul meu.

Simeam u1urătatea unui aerostat eli-erat de sacii de-alast atarnai de el.

$u+ mai intalnisem de luni de zile 1i nu 1tiam cum să dau de urma ui. 1a că m+am <andit să 3ac o ultimă incercare= să+i scriu o scrisoare, a1a cum se intamlase in anii trecui, oscrisoare su- 3orma unui testament, coninand tot ceeace era 3als in mine, ultima 3ată a unui om care a decissă renune entru totdeauna la iocrizie 1i acuze,laolaltă cu tot ceea ce i+a diri/at viaa ană in acel moment decisiv. $u era nimeni care să 3ie acuzat, imi dădeam seama că eu eram sin<ura cauză a tuturornenorocirilor mele.

umea nu mi1că un 3ir de ăr 3ară consimămantul tău.

umea este a1a cum o visezi.

%-iar in acea seară, cand Beleonore a venit să mă inlocuiască, aminceut să+mi un <andurile in ordine 1i să+mi analizez sentimentele care mă invadau in acele clie. #le toatealcătuiau coninutul unei scrisori dedicate Visătorului.

cea sarcină mă reocua de mai multe zile 1i nu aveamnici cea mai va<ă idee cand se va s3ar1i. De 3iecare datăcand mă <andeam că aroae o terminasem, imi dădeam seama, recitind, că nu e>rima c-iar ceea cetre-uia 1i nu rerezenta tocmai ceea ce+mi rousesem.

arent, eu eram cel ce scria scrisoarea, dar de 3at ea era cea caremă de+scria e mine. In ea mi se dezvăluia roriaima<ine. intr+o cliă de sinceritate, am 6văzut8 cummani3estările stan/enitoare ale unui e<o 3als aăreau ici+

acolo intr+o rooziie, evideniind or<oliul, minciuna 1i lisa de recuno1tină.

Dret urmare, aruncam ceea ce scrisesem 1i o luam de la caăt celea1i rooziii, care cu 3oarte uin tim in urmă mi

se ăruseră otrivite, cand le reciteam mi se arătauirelevante, aro<ante sau ilo<ice. Deseori, duă numai cateva secunde de scris, reciteam ceea ce comusesem 1i aveam senzaia că autorul 3usese altcineva, un străin.

tunci, inlocuiam unele cuvinte, inlăturam toate 3razele1i concetele, ractic reluam totul de la inceut,

unandu+mi la incercare ră-darea, 3ară ca măcar săinele< că nu uteam să sc-im- nimic.

O voce interioara imi cerea necontenit să incetez, mă critica, radeade mine din cauza acelui e3ort a-surd. in cele din urmă,imi sunea vocea, nici măcar nu vei 1ti sre ce destinaiesă trimii scrisoarea; Totu1i, acest <and c0inuitor măindretăea să cred că eram e drumul cel -un.

Invăam să mă indoiesc de mine sau, mai recis, de tot ceea cecrezusem că sunt eu ană in acel moment. Tocmai inceeam să cunosc acea arte indolentă 1i intunecatădin mine, care+mi dominase e>istena. cum, in s3ar1it,mi se revela din adancurile ei.

Duă o zi 1i o noate de e3orturi irustrante, dezamă<it de a nu 1tiucata versiune a scrisorii, am con1tientizat că, indi3erent din ce un<0i o riveam, scrisoarea nu utea să re3lectedecat cine eram cu adevărat. Vec0iul om nu+l uteacreiona e cel nou; $u e>ista nicio cale de a ine deartede acea scrisoare vec0ile de1euri 1i monstruozităi. $ue>ista nicio idee, stil de e>rimare, structură, ale<ere acuvintelor, in um-ra cărora sa ot ascunde acea

di3ormitate care mă oriila. @andul la uca 1i laimre/urările accidentului, o-oseala acumulată măcole1eau.

Duă mai muli ani, am simit din nou acea senzaie in<rozitoare asim-iozei a două ersoane intr+un sin<ur tru. #ramin<rozit de <andul de a 3i cativ entru totdeauna intr+

un mediu inc0is ermetic. 1 3i dat orice să nu mai coa-itez cu acel străin 1i să mă leăd de acel ăien/eni1de indoieli, temeri, comromisuri 1i iocrizie care măinea rizonier.

%ertitudinea că ană 1i această ultimă incercare diserată de a+<ăsi era zadarnică 1i că #l nu era disus să vină entrua mă salva mă aducea in ra<ul deresiei. $u mă mai

uteam controla. m adunat cu reeziciune a<inilevariantei 3inale, care acoereau masa, le+am mototolit intr+un <0em 1i le+am aruncat direct in co1.

%u un <est de diserare 1i neutină, m+am reezit sre erete 1i am-ătut cu umnii in el, ană cand inc0eieturile de<etelorau inceut să+mi san<ereze. oi, 3ară niciun stro devla<ă, am alunecat inceti1or in <enunc0i 1i am inceut să lan<.

In acel moment, in culmea diserării, 3ară niciun 3el de aărare sau rotecie, am 1tiut că acel accident in care era imlicată 3iina cea mai dra<ă rerezenta sanciunea entrunesuunerea mea. m cerut, urland, salvarea lui uca.

!ă o3eream e mine in locul lui. Durerea mea era atat de ro3undă, incat nu o mai simeam. Se risiise 1i inlocul ei rămăsese o durere a durerii. !i+am luat stiloul 1i 0artie 1i am comus următoarea scrisoare, 3ară a mai ezita.

Scrisoarea. Reversul Re<elui !idas

Visătorului,

ceastă scrisoare sunt eu.

ceastă a<ină <oală este re3lecia <oliciunii mele.

!+am săturat de multă vreme de ceea ce văd tn mine, de semnalelecare imi arată vlă<uirea 3orelor, reintoarcerea intrecut.

m tot săat inăuntrul meu, dar n+am <ăsit nimic valoros,

nici măcar con1tientizarea că nu 3ac nici doi -ani.

O stare de ne3ericire, nesi<urană, teamă mă trans3ormă

intr+un străin entru Tine 1i entru roria mea viaă.

m căutat tot 3elul de strata<eme să mă descotorosesc de ea,

insă e3ectul lor durează doar o cliă.

Voina este incă in<roată adanc.

utoo-servarea

mi+a adus numai dezamă<ire.

Oriunde rivesc

văd mereu aceea1i <rimasă de nelăcere.O<linda lumii, a celorlali,

n+a 3ost niciodată mai strălucitoare, mai clară.

Unele ări seamănă cu o Euă8

1i arată 3iecare detaliu, cu neindulecare.

ltele, mai uin lucide, mai dense 1i mai distante,

au nevoie de mai mult tim să+1i trimită ima<inea către mine.

Dar toată lumea 1tie.

!ă aăr, incerc să mă rote/ez...

incerc să 3iu cura/os, de1i isunt euizat.

!ă sri/in cu satele de erete.

imitele :iinei mă su3ocă. Ctiu că mi+ai acordat multe 1anse,

iar eu am adunat doar resturile.

Su3ăr din ricina asta.... <andul

la ce ar 3i utut 3i, ce ar 3i utut 3i 3ăcut...

6Să modelezi lumea inseamnă să te vindeci e tine.8

%uvintele tale incă mă mai răscolesc.

Sunt dezamă<it la <andul să 3i 3ost

o iedică entru lanul tău 1i roriul meu e1ec.

Tru3ia mea, resuunerea mea că sunt 1tiutor

m+au 3ăcut să ratez inta.

!i+am asumat riscul evoluiei

a mii de oameni care sunt in 6visul8 tău, care a1teată trecereaH e+am comromis 6călătoria8 sre inte<ritate.

Ctiu că 1ansa incă e>istă, c0iar 1i acum,

in aceste condiii.

Ctiu că totul oate 3i recucerit

1i dus mai dearte.

&reul mă serie.

:atul că in acei ani mi+ai dat 1ansa să 3iu aroae de Tine,

să a3lu de la Tine ideile Tale, %uvintele Tale, au 3ăcut ca ele sădevină san<e din san<ele meu.

e scriu, le derulez in memorie,

dar nu le un in alicare.

zi, mai mult ca niciodată, 1tiu cine sunt

1a cum ai zis= 6$+ai 1tiut niciodată;8

De multe ori in trecut 1i de multă vreme

m+am amă<it 1i am luat e<oismul, teama 1i in<ri/orarea de a măsalva, dret asiraie.

m crezut că mă descurc.

cum 1tiu că totul imre/urul meu e minciună,o minciună care+mi conduce incă viaa.

Sunt reversul Re<elui !idas.

Tot ce văd 1i atin<, sărăce1te.

Doresc să+mi e>rim recuno1tina,

să+i mulumesc entru tot ce+ai 3ăcut entru mine,

entru ca mi+ai deviat viaa de e teri-ilele ei 1ine,

ca mi+ai o3erit un destin nou.

Recuno1tina, entru că mi+ai desc0is calea sre demnitate,

că mi+ai o3erit oceanul Tău de li-ertate.

%0iar in ciuda limitelor mele,

am reu1it să -eau un stro din el.

Recuno1tină, entru că mi+ai alun<at teama,

indoiala, durerea... entru că m+ai 3ăcut să 6văd8,

dincolo de invinci-ilitatea morii,

un 3ra<ment din eternitate, scliirea ei ine3a-ilă.

6Dansează, entru numele lui Dumnezeu,

a inceut să vi-reze, anticiand o comunicare vitală. mvăzut cum 1i+a mi1cat caul de cateva ori, dintr+o artein alta, cu reeziciune, ca un un -o>er care caută unctul vulnera-il al adversarului. #>resia ui a devenit 3eroce,ca a unuia care urmează să inceaă atacul. Teama mi+aorit răsu3larea. Timul se scur<ea lent 1i auza nu mai lua s3ar1it.

tunci, cu o voce 1uierătoare, 3eroce, ca ameninarea unui du1mande moarte, a 1otit=

6umea este a1a cum o visezi.8

-ia mai uteam să in<0it, Voiam să evadez, dar nu uteam mi1caun mu1c0i.

6Sc0im-ă visul 1i lumea se va sc0im-a8, suse. m dat incet din ca, entru a+i dovedi că inelesesem, că utea să mă tra<ăinaoi din colul de univers, dens 1i <reu, in care măin<0esuise.

In acel moment, am rimit de la #l cea mai incredi-ilă oruncă ecare 1i+ar utea+o ima<ina vreodată cineva. #ra atat deimrevizi-ilă 1i arado>ală, incat la inceut nu+mi venea să cred că vor-ea serios.

6Dansează; Dansează;... DanseazăJJJ8 mi+a ordonat #l de catevaori, 1i de 3iecare dată a ridicat tonul, ană cand acesta adevenit un iăt asurzitor.

6Dansează; Dansează;8, a stri<at cand a o-servat stuoarea caremă ineenise. 6Dansează... Dansează, entru numelelui Dumnezeu+ D$S#?ĂĂĂĂĂĂ;8 a continuau #l săstri<e, ană cand mi+am dat seama că, 3ară nicioindoială, #l imi oruncea literalmente să dansez, acolo,

in acel moment.Teama 1i inc0istarea s+au trans3ormat -rusc, intr+o revoltă

ireresi-ilă, izvorată din ataia ani de ru1ine 1i nes3ar1ită reulsie. ceea1i iocrizie dintotdeauna,starnită de a-surditatea solicitării Visătorului, măimiedica să+mi e>rim sentimentele aterne 1i durerea

entru 3iul meu. Din nou, o-iceiurile vec0i ca1ti<aseră-ătălia care se dădea inăuntrul meu. !+am leădat de

3alsitatea care mă incle1ta.

6Să dansez78 am intre-at, re3acandu+mă ca nu inele<, in tim

cantăream intre-area cu violena unuia care crede caare lumea de artea lui.

6r tre-ui sa dansez cand 3iul meu se a3lă in ericolul de a+1i ierde

viaa78 am intre-at, e un ton rovocator. m avut tim să văd cumse năuste1te asura mea, ca un ti<ru.

7u fiul tău este in pericol de a-şi pierde viaa, ci tu; 8, a sus #l, 6Ci nudoar acum, ci tot timul8

6#1ti viu 1i sincer numai când e1ti ameninat;8

S+a năustit asura mea, cu umnii incle1tai, vi-rand, cu oc-ii ie1ii din or-ite, cu venele de la tamlă um3late, ca de untorent de 3urie. !i+am ridicat -raele, intr+un <est deaărare, dar mi+am dat seama că 3aa imi rămaneaneacoerită. &aralizasem de 3rică. $u uteam să+mi intorc rivirea de la acei oc-i ameninători care, la doarcaiva centimetri distană, rămăseseră aintii asura

mea. imietrit, nea/utorat, riveam cum strălucesc cani1te tăciuni arin1i. oi am realizat, terorizat, căemanau o cruzime stranie. %and, in 3inal, aminterretat+o dret 3erocitate, nici n+am mai avut timsă mă insăimant.

Sc0iase, de două ori, că mă love1te cu umnul, ca e un sac de -o>. Duă aceea 1i+a adancit rivirea in oc-ii mei, entru ase lămuri ce e3ect avusese asura mea. #ram in<rozit.

6$u+i mai mi1ca oc0ii, a tunat #l 1i a continuat să+mi scruteze uilele, de arcă ar 3i căutat un coruscul necunoscut 1i ericulos. #ra un <est neo-i1nuit intre oameni.

6$u+i mai mi1caaaa, m+a ameninat de cateva ori 1i a relun<it ori-il vocala 3inală, cand a sesizat neutina mea de a+i asculta ordinul. m rămas a1a, amandoi, o -ucată de

vreme care mi+a ărut nes3ar1ită= oc-i in oc-i, vanătorul 1i rada lui. %u un 1uierat mai ori-il decat stri<ătele ui,mi+a sus=

ceasta monstruozitate tre-uie sa ia s3ar1it, odată entru

totdeauna.

$u 1tiam cui sau cărei ări din mine i se adresează. %u o secundăinainte le1inasem, iar #l s+a retras incet, continuand săse 0ol-eze la mine, cu ni1te oc0i necruători. in momentul in care a inceut să vor-ească din nou, tonul ui redevenise normal, dar rezultatul era cu atat mai devastator.

6$u am limite, a sus cu o 3erocitate rece. !ă a3lu aici entru a te

vindeca de tot ori entru a te ierde...

oi, entru a mă surrinde, etala un zam-et radiant, ca duăreu1ita unui e>eriment di3icil sau la ca1ti<area unui

ariu imosi-il. cea 3iina nu avea nimic uman sau cel uin a1a consideram e atunci. Dezorientat, tremuramde 3rică. Simeam oroarea 1i tul-urarea su3landu+mi incea3a, iar corul imi era stră-ătut de un 3ior relun<.

&re3eram de o sută de ori iz-ucnirile 3urioase decat acel

zam-et discordant 1i inuman al Său. 6Tu, ca 1i alte milioane de oameni, esti viu 1i sincer numai cand e1ti

ameninat Doar cand intalne1ti e cineva sau ceva mai violent decat tine devii uman... &entru o cliă, eu am 3ost o<linda, iar tu ai 3ost oriilat in 3aa ima<inii re3lectate,a1a cum s+a intamlat toata viaa ta. #rai in<rozit de

roria ta violenă. #rai consternat 3iindcă nu tecuno1ti8, a sus #l calm.

:aa lui era senină din nou, 3ară urme de tensiune. 6%ei asemenea ie se alătură aci3i1tilor, se duc 1i+1i iau <rade in

toate rmatele Salvării de e lanetă, devin aostoli ai umanitaristului, aărători ai ăcii, 3ără a 1ti că ei in1i1i sunt violeni 1i, in mod incon1tient, roovăduitori ai con3lictelor 1i contradiciilor.

Omenirea clăde1te instituii carita-ile, or<anizaii umanitare,mi1cări 3ilantroice, care rerezintă incarnările 3alsităii 1i de<radării ei... ltruismul 1i umanitarismul sunt doarni1te moduri de a ascunde de ei in1i1i roria lorviolenă, de a se seara 1i distana unul 3aă de celălalt .

9unăvoina, <enerozitatea 1i iu-irea se de<radează 1i sematerializează, itr+un su3let cer1etor, in cea mai delinăneinele<ere a semni3icaiei reale a sinta<mei≪ 3a entrualii ≫, in cea mai evidentă 1i cate<orică de<enerare acarităii.8

cum, Visătorul nu mai stătea de vor-ă cu mine. Qinta invectivelor ui devenise omenirea. #ra o umanitate deza<re<ată,care+1i indeărtase toate ca-lurile de cone>iune 1i c-iaramintirea calităilor reale ale unei 3iine umane. ceastălăr<ire a destinatarilor scădea tensiunea e care oacumulasem 1i imi o3erea o suaă rin care să resir.

Simeam o u1urare, o uimire imletită cu 3ericirea cuiva care ascăat nevătămat dintr+un accident @ustul unei li-ertăi necunoscute se răsandea in intrea<a mea :iină. !ănă1team atunci 1i rima mea răsu3lare ătrundea in

lămanii vir<ini, ca un 3oc lic0id care ii invada cu

<enerozitate. Dar acel ră<az nu utea dura rea mult Visătorul mă in0aă din nou, cu neindulecare, in 3ălcile ui, ca o 3iară săl-atică ce se ore1te să savureze entrucateva clie rada san<erandă, inainte de a trece las3a1ierea ei.

6$u răul este violent, ci necunoa1terea Iui. Violena esterever-eraia unui si0ic tul-urat, e3ectul unei crimelăuntrice.8

%and a inceut sa vor-ească din nou, discursul ui imrumutasolemnitatea unei redici. !ă <andeam cat de rar 3useselovită omenirea modernă rin cuvinte atat de sincere 1i de lucide 1i, imlicit, atat de ireverenioase. %ine ar 3i

utut să le rostească7

6&rimul lucru e care tre-uie să+l 3aci este să te reclăde1ti e tineinsui; I<norarea sinelui atra<e multe nenorociri 1i

necazuriH care ot 3i o-servate in vieile 3iinelor umane..Victima creează, meticulos 1i incon1tient, condiiile

entru atra<erea călăului ei... in ne<ura e>istenei saleHvictima ese tim indelun<at lasa insăimantătoare incare să+1i catureze călăul...8

Vindecarea oate veni numai din interior

Discuia se reciita 1i se invartea in /urul accidentului su3erit de uca. lături de Visător, e>loram 3enomenul roducerii acestuia, c-iar de la rădăcină, entru ainele<e de ce viaa imi arăta o ură atat de cruntă, i+mi ima<inam că, imreună cu #l, urmam cursul unui raumitic inaoi, sre izvorul său indeărtat. Ctiam că aceacăutare, cotitură duă cotitură, se indreta sre mine.

Simeam durere, de cate ori desc0idea discuia.

ccidentul acesta nu este al 3iului tăuH ci al lumii tale., este e3ectul <re1elilor tale8, a sus #l 1i aoi a continuat, amintind că, atunci cand omul i1i 3ace sie+1i o romisiune, cand

ă1e1te e calea unităii :iinei, sre inte<ritate, el lăte1te entru 3iecare deviere, cusur sau 6ăcat8. Inacest unct, #l a 3ăcut o auză 1i m+a 3i>at cu rivirea.

6Un trecut 3ară ată este ca 1i un caital de care disui... Trecutul

tău este ca o edeasă -i-lică, de la Dumnezeu8, aremarcat #l, cu amărăciune.

6#ste o navă incărcată de datorii 1i, ană le vei lăti, va tre-ui sătreci rin nenumărate su3erine 1i să te con30mi cu cei mai cruzi adversari...8

6%and vei 3i con1tient de acest lucru, vei simi recuno1tină entrutoate aceste su3erine 1i vei -inecuvanta 3iecare durere 1i in/ustiie aarentă...intr+o -ună zi, ii vei da seama că

toate acestea s+au etrecut entru a+i eleva 1i inno-ila 3iina, că erau etae necesare in evoluia ta...

Di3icultăile 1i su3erinele constituie ro-e e drumul tău sreinte<ritate. %and omul realizează acest lucru, viaainsă1i devine indrumătoarea lui. :iecare criză, 3iecarecădere, 3iecare di3icultate este er3ectă 1i de neinlocuit.

In momentul in care a o-servat cat de <reu imi venea să accet aceae>licaie, in vederea asumării intre<ii resonsa-ilităi,

entru 3iecare eveniment din viaa mea, mi+a aruncat omustrare asră=

6In cazul in care cuvintele !ele nu te sc0im-ă, viaa va reu1i să o 3acă.

%eea ce nu oi inele<e din cuvintele !ele vei invăa sin<ur, din roriile tale erori.

!i+a sus că intre aceste două 6oiuni e>istă o sin<ură di3erenă= 6Să invei din roriile <re1eli este un drum di3icil, mult mai <reoi 1i dureros.

oi a conc0is= 6Duă cuvintele !ele, viaa vine din urmă, cu re<ulile 1i

instrumentele ei de vindecare.

Visătorul mi+a e>licat că omenirea, in stadiul actual, invăluită intr+un somn 0inotic, nu oate decat să trăiască ermanent su- teroarea ameninării unor adversari nemilo1i.

Datorită cuvintelor ui, a1a cum se intamla de o-icei, am avut oviziune= laneta semăna cu o resă vec0e de ulei, cuni1te roi imense de iatră, care ii măcinau 3arăintreruere e nesuu1ii ce re3uzaseră să inelea<ăre<ulile. Vedeam 1irul nes3ar1it de -oli care c0inuiseralumea, simeam zdro-irea 1i mărunirea oaselor atatorvictime su- resiunea roii. !+am cutremurat de crimele0olocaustului, de toate acele orori cumlite, derăz-oaiele, calamităile 1i tra<ediile inumane caretul-uraseră dintotdeauna laneta. Urmăream 3irul sinuos al acestei ove1ti milenare, inlăturand crusta

descrierii i<norante a lumii 1i, rintr+o rutură a anzei, 6vedeam acele nenorociri care ec0ivalau cu o ilulăamara entru omenirea deza<re<ată, o nemiloasăcauterizare a rănilor acelor indivizi, naii 1i civilizaii care nu aveau altă cale de insănăto1ire.

6Viaa nu este nicidecum o ma1inărie a trans3ormării, a1a cum ii ima<inezi tu, a intervenit Visătorul, corectandu+mă, 6ci o ma1inărie a adevărului.

#venimentele 1i circumstanele nu se ivesc entru a ne vindeca, ele

sunt simtome menite să ne indemne să o-servăm cesuntem... adevărata vindecare oate veni doar dininterior.

$iciun sistem olitic, reli<ios sau 3iloso3ic nu oate trans3ormasocietatea din a3ară. Doar o revoluie individuală, orena1tere si0olo<ică, o vindecare a :iinei, om cu om,celulă cu celulă, ne oate conduce sre -unăstarea

lanetară 1i sre o civilizaie mai inteli<entă, mai adevărată 1i mai 3ericită.

audă nedretăii

In acele imre/urări am ascultat aolo<ia Visătorului, consemnatăin notiele mele ca 6lauda nedretăii8. in tim ce scriam,mana mea aler<a iute este a<ină, entru a ine asul cu vor-ele Sale 1i simeam concetele 1i sc0emelementale craandu+se su- istonul demolator al cuvintelor ui. %u o mană scriam, in tim ce cu cealaltă

arcă mă a<ăam de vec0ile mele <anduri 1i credine.

&endulam, le<at de ele, deasura unui a-is, susendat deultimele 3ascicule de raiune.

6Va lua muli ani maselor ce rerezintă omenirea să in<0ită această ilulă amară 3i să accete evidena unui atat de simluadevăr5, a sus 1i a lăsat aoi tăcerea să se a1tearnă.

Ctiam că acest ream-ul 1i acea tăcere imi dădeau osi-ilitatea sămă re<ătesc entru ceea ce urma să+mi sună, dar astanu 3acea decat să+mi sorească an>ietatea. m incercat

să+mi reca1ti< stăanirea de sine 1i in acele catevasecunde rămase m+am străduit să+mi adun <andurileseriate, dar construcia mea imrovizată nu stătea in

icioare, ci se ră-u1ea de 3iecare dată cand incercam săo asam-lez. !+am resemnat că nu sunt incă re<ătit 1i am ascultat.

6Victima este, intotdeauna, vinovată; a anunat.

!ai auzisem această a3irmaie arado>ală a Visătorului in timul cinei de la Veronica, dar asta nu atenua e3ectul -om-ă al declaraiei 1i 1ocul resimit la o asemenea a-surditate de

nesuortat.

6$edretatea este cea mai inaltă 3ormă a dretăii;8, a con3irmat Visătorul. 6%eea ce omul comun nume1te nedretate esteo resursă a e>istenei, care ii ermite accesul la stareade comletitudine 1i la un nivel suerior al inele<erii.

$edretatea este comasiune mani3estată. P

$u uteam să cred. Intr+o succesiune raidă, ima<inile imi

e>lodau in minte= uca, strivit de zidH sosireaam-ulanei 1i <oana sre sitalH medicii alertai,adunai in /urul 3iului meuH starea mea de revoltăincontrola-ilă. 6 Visătorul imi citea <andurile.

,ccidentul 3iului tău nu este catu1i de uin un accident., accidentelenu e>istă.... un accident este un adevărat act de voină....un act al unei voinei incon1tiente... $edretatea aarein viaa unui om ca o oortunitate de a se vindeca...

entru a se imlini... $edretatea te aare oamenilor

su- 3orma unei oortunităi de a+1i im-unătăi viaa, dea trezi in ei≪visul ≫ de a 3i li-eri intr+o zi.

$edretatea rerezintă drumul sre cunoa1terea de sine, sreadevărata desăvar1ire. $ici că ar utea e>ista vreonedretate mai

dreată.8 Visătorul vor-ea, iar mie imi tremura caul 1i scriam 3arăsă+mi 1ter< lacrimile 3ier-ini care mi se scur<eau eo-ra/i. Deodată, <lasul ui s+a im-lanzit.

6Sunt <ata să+i e>lic totul, 1tiini3ic8, a sus #l, ematic.

In 3iecare om, c0iar 1i in cel mai decăzut, e>istă o voinăinvoluntară... o con1tiină incon1tientă≪ o 3rumusee-rută... o unitate zdro-ită, care stri<ă, cerandu+1i vindecarea...8

6Răul este intotdeauna in slu/-a -inelui. Răul nu e>ista..

%eea ce este in aarenă ne<ativ,,≫ orice adversitate... ceea ce omul orizontal nume1te ≪nedretate≫≫, este, ractic, o-inecuvantare8, a sus #l 1i aoi a conc0is= 6%ele mai

nedrete evenimente, aciuni 1i circumstane se etrec entru a inăla :iina sre nivelurile suerioare aledesăvar1irii, inte<rităii 1i li-ertăii...8

!i+a e>licat că ană 1i simtomele unei -oli rerezintă semneclare, date de tru, care semnalează deza<re<area

:iinei 1i scăderea caacităii ei de inele<ere. &ro-lemae că omul nu 1tie să le desci3reze 1i, ast3el, ia cauza dret e3ect .

Din acest motiv, orice incercare a serviciilor medicale de a surimasimtomul, i<noră adevărata -oală 1i o a<ravează.Omul indeărtează simtomul odată cu 1ansa de aatin<e un nivel inalt al vindecării comlete.

6$u e>istă niciun rău in a3ara noastră, ci doar semne vizi-ile derecuerare 1i indicii evidente de adevărată mantuire,a3late in noi in1ine.8

6%0iar 1i cele mai <rele -oli78

6%0iar 1i -olile aarent incura-ile sunt doar i0ntome, semne carearată calea sre vindecare. #le dezvăluie vina din um-ra

3iecărei căderi, autosa-otarea 1i miile de mori lăuntricecare atra< duă ele moartea 3izică. Dacă cineva vrea săle recunoască, este necesar să urmeze oteca inaoi, sreadevărata cauză. intr+o -ună zi, 1tiina va descoeri cănu e>istă c0iar a1a de multe -oli. Dincolo de aarenta lormultitudine, de comle>itatea simtomelor, se ascunde osin<ură -oală... care este un <and, o sămană letală...8

61adar, cauza tuturor -olilor ...este ....si0icul nostru78

6$u; &ană 1i si0icul nostru este un simtom, rin care neintoarcem la adevărata cauză, la cauza cauzelor, la răul din satele răului= ideea că moartea este inevita-ilă.

lun<area acestei suerstiii 1i analizarea acestei

ro3eii care se adevere1te de la sine va soluiona ro-lemele si0olo<iceH iar si0olo<ia, la randul ei, vavindeca toate -olile. P

6Omul crede ca moartea este limita, cand de 3at aceasta este doar

un semn, un simtom al vindecării... 1i in mod arado>al, cea mai clară mărturie a nemuririi noastre8 a adău<at #l 1i a continuat=

6!oartea constituie cel mai evident 1i mai ala-il semn al atotuterniciei noastre, al a-ilităii omului de a 3ace

osi-il imosi-ilul= nimicirea roriului tru.

a -aza tuturor di3erenelor dintre oameni, a 3iecărei nedretăi saua rivării de li-ertate, se <ăse1te adevărata di3erenă din

care izvorăsc toate celelalte= <radul de resonsa-ilitateinterioară. :iina, inele<erea, resonsa-ilitatea 1i destinul 3ormează un tot a-solut, ine>trica-il. P

6Omul este ceea ce inele<e8 a rea3irmat Visătorul. 6Oamenii aarinunor niveluri di3erite de comre0ensiune. ceasta esteadevărata di3erenă dintre ei;8

%u toate că 3iinele umane ar a 3i asemănătoare, di3erenele dintreele sunt cat eternitatea, la ani+lumină distană 3aă de

calea sre inte<ritate. &recum seciile zoolo<ice a3late indi3erite stadii de evoluie, 3iinele umane aarin unor erioade evolutive di3erite, in ma/oritatea cazurilorincomensura-ile, ca distană una 3aă de cealaltă.

6%e+mi oi sune...8 am intre-at, cu ezitare 6desre toate aseriunileomului, desre cele mai no-ile declaraii ale lui... 3aă in

3aă cu incle1tările, răz-oaiele 1i revoluiile urtate innumele li-ertăii 1i dretăii7 ...8

6#le sunt vor-e <oale 1i au lăsat lucrurile e>act a1a cum 3useseră;8 asus Visătorul, scandand cuvintele 1i limezindu+mi <andurile.

6Răz-oaiele, revoluiile 1i alte tentative de a aduce 3iinelor umanee<alitatea, dretatea 1i acea au e1uat, deoarece ele sunt

3ondate e convin<erea că e>istă un rău e>terior care

tre-uie inlăturat 1i o-stacole e>terioare de indeărtat verea, rivile<iile, di3erenele sociale sunt doar une3ect, o re3lectare a unei di3erene mult mai ro3unde. #lese a3lă in :iină= in resiraia noastră 1i in sentimentelenoastre, acolo se etrece totul.

$ivelul nostru de 3iinare atra<e viaa noastră.

Omenirea, a1a cum e, are nevoie de rău; Omul reu1e1te să seasculte numai rin durere... %a să simtă că trăie1te, arenevoie de su3erină... de olarităi... de tim...

%ată vreme aceste condiii vor ersista, durerea 1i ceea ce omul nume1te nedretate vor rămane sin<urul motor al lumii 1i unica 3oră caa-ilă să imin<ă umanitatea sre

stările suerioare ale 3iinării.8

' umea este creata de <ândurile noastre

6:iul tău nu a murit, deoarece mai este le<at, rintr+un 3ir, de !ine;8

semenea unei mici scantei care, crescand, străluce1te in intuneric1i lăr<e1te saiul, concluzia Visătorului străun<eaceaa :iinei mele 1i o alun<a. %eea ce se ridica din

esena ei era insuorta-il. 1 3i le1inat, dacă voceaVisătorului nu m+ar 3i scuturat, cu o <ravitate ironică.

%um, la căătaiul 3iului tău, te intre-i de ce... te intre-i de ce asu3erit un accident. i vrea să 1tii de ce viaa ta e atat demizera-ilă...8

%a să nu+i intalnesc rivirea, imi roteam oc0ii rin cameră. &riveam tăciunii care mocneau in 1emineu 1i mă re3ăceam a-sor-it de re3lectarea 3lăcărilor, e esătura

aurită a /ac0etei ui.O le<e un 3ra<ment din viaa ta, un milimetru de e>istenă. Vei <ăsi

0arta <andurilor tale ne<re, stările emotionale oluate... &ană acum, indoiala 1i teama sunt cele care au atrasevenimentele din viaa ta.

asura lumii. %onvin<erea cea mai adanc inrădăcinatăin om este că lumea e>terioară constituie cauza. ceastaeste ar0itrava e care se sri/ină cosmolo<ia ei 0alucinantă= suerstiia că stările si0ice sunt e3ectul evenimentelor. semenea unei ima<ini late 1i răsturnate a realităii, care se imrimă e retinaoc0iului, omul ercee răsturnat relaia dintredisoziiile 1i emoiile sale 1i evenimentele e>terioare.

#ducaia noastră rimară, cea de la varstele cele mai 3ra<ede, ne+aconvins că teama este e3ectul intalnirii cu ceva 3 insăimantător 1i că durerea este reacia la cevadureros. Visătorul a e>licat cum, rin intermediul unei

6educaii secundare8, o revoluie si0olo<ică in istoria

omenirii i1i asumă dimensiunile titanice ale unui salt dinTartar, din a-isurile zoolo<iei.

Omul este or- la ro3unzimi. #l nu ercee adancimile.

Sistemul nostru vizual natural nu este inzestrat cu caacitatea de avedea mai mult de două dimensiuni. Ima<inile cad eretină late 1i răsturnate. De+a lun<ul unei evoluii lente,omul a invăat să ela-oreze 1i să inte<reze in3ormaiavizuală rin răsturnare 1i adancire 1i i+a adău<at o atreia dimensiune.

In acela1i 3el, el va tre-ui să+1i răstoarne conceia asura lumii cuo sută otzeci de <rade, adău<and o a treia dimensiune1i trasand o linie verticală m si0icul său. ceasta ii dă

osi-ilitatea să 6vadă8 stările :iinei care anticiează 1i determină natura 1i calitatea evenimentelor 1i acircumstanelor din viaa lui. 6Stările 1i #venimentelesunt unul 1i acela1i lucru8 a a3irmat Visătorul, I sintetizand in această 3ormulă cel mai imortant

element al viziunii ui. 6Timul care se scur<e intre ele creează omului iluzia că intre

stările :iinei 1i intamlările din viaa sa nu e>istă niciole<ătură P

In acel moment, Visătorul s+a orit 1i a luat o auză. veamimresia că i1i aduna din văzdu0 aseriunile, inainte dea continua. oi a a3irmat=

6Dacă omul ar utea să ridice cortina timului sau să+' inelea<ă, ar

descoeri că stările sunt de/a evenimente. Stărileemoionale ale omului constituie, de at, evenimentecare caută o ortiă entru a se des3ă1ură.8

a auzul acestor cuvinte, ămantul, care de/a tremura su- icioarele mele, ca intr+un cutremur, s+a desicat -rusc.O răastie imensă in<0iea universul meu ersonal, dela var3 ană la temelie 1i desărea, entru totdeauna,vec0iul de nou, tot ce crezusem ană atunci de noilecredine insu3late de Visător. Tremuram e mar<ineaacelei răăstii. Vec0iul sistem, cu ideile lui euizate 1i vlă<uite de milenii, se năruia.

%ertitudinile e care omul i1i zide1te viaa, cauzele e care el leatri-uia ne3ericirii lui 1i tot ce il 3acea să se lamenteze 1i să acuze lumea, se in3ăi1au in toată 3alsitatea lor.

:atalismul care il indemna să creadă că este o 3iinănea/utorată, o /ucărie a evenimentelor incontrola-ile,victimizarea 1i autocomătimirea, care il indrumau săcaute cauzele nenorocirilor lui in e>terior, se dăramau cani1te idoli de cenu1ă. #>istă in om tra<ica di3icultate de adistin<e relaia dintre cauza 1i e3ect, rezentă intrestările :iinei 1i evenimentele din viaa lui.

Trecutul este cenu1a

6%u<etarea este Destin... Omenirea <ande1te 1i simte ne<ativ;8 aarticulat Visătorul, e tonul unei sentine irevoca-ile.cest lucru este su3icient entru a e>lica succesiuneaintermina-ilă de dezastre rin care trece omul 1i e carele nume1te Istorie 1i e>lică, de asemenea, de ce, de+alun<ul mileniilor, civilizaia noastră a 3ost sti<matizată

ermanent, de un destin teri-il.8

6Daca nu ne amintim istoria noastră, cum utem sa tra<eminvăăminte din ea78, am o-iectat, in incercarea de asalva cateva 3ra<mente din vec0ea viziune. Un tremur al

vocii, aroae de lacrimi,5dezvăluia in3ran<erea tuturorcredinelor mele.

Visătorul tăcea. incercam să invălui cu raionalitate anica cecre1tea necontenit inăuntrul meu 1i am intre-at=

6%um utem evita ca in viitor să comitem din nou eroriletrecutului78

6Trecutul este cenu1ă;8 a declarat Visătorul, laidar, sul-erand dintr+o dată ideile mele stuide. 6Istoria omului este

ovestea unei viziuni criminale, materializarea celei mai ticăloase ări ale sale... rememora această serienes3ar1ită de crime, a1a cum rocedează toate 1colile dinlume, inseamnă doar să o oluăm...8

#l a mai a3irmat că e vor-a desre incercarea milenara a celei mai /oase ări din om de a suravieui 1i a eretuatrecutul, de a+l reitera 1i a+l in3ăi1ă dret un 3als viitor.

$ici e>eriena, nici amintirea erorilor trecute nu oatetrans3orma omenirea sau sc0im-a istoria 1i destinul ei.

$umai individul sin<ur o oate 3ace, rin roria lui trans3ormare.

m ineles a-surditatea de a roune coiilor o oveste a erorilor,

care nu e <uvernată de voină, ci de 1ansă 1i criminalitate. Răz-oaiele 1i revoluiile, cruciadele 1i ersecuiile, ridicarea 1i căderea imeriilor sein3ăi1ează ca noroiul imro1cat de o mătură cosmică.

Tre-uie să indeărtăm acel trecut criminal 1i, odată cu el, amintireatuturor criminalilor 1i a marilor oameni mici, e careumanitatea i+a trans3ormat in le<ende 1i i+a transmismai dearte ca e ni1te -ine3ăcători 1i eroi. in aarenă,cruzimea mesa/ului Visătorului ărea să revestească

inevita-ilitatea unei sori adverse. De 3at, acel umnal din rănile noastre era un -isturiu de lumină.

Dincolo de analizele nemiloase care tră<eau inaoi omul inintunecimea unei lumi in3ernale, dincolo de mormant,Visătorul imi dezvăluia cum să evadez din vinovăie,durere, i<norană... 1i moarte. %uvintele ui conturau o

0artă 3luorescentă, care mă conducea sre starea deinocenă, inte<ritate 1i utere. in 3inal, imi revelascurtătura, trecătoarea... %uvintele care au urmat măconsolau. #ra in ele su<estia unei soluii.

6$+ar tre-ui să ne amintim trecutul, ci ceea ce se a3lă deasura lui; #ste necesar să dezvoltăm o ≪memorie verticală≫, erendiculară e lanul Istoriei... #ste imeriosnecesar să inălăm 3iina umană... umea nu estecreată... lumea este <andită...8

Simeam 3ora acelei autorităi cum mi se scur<ea rin 3iecare 3i-răa truului, aceea1i care, de milenii, in momentele celemai intunecate ale istoriei, lansase codurile 1i evan<0eliile, -asmele 1i ara-olele omului, ca e ni1te

lute sau veste de salvare. inele<eam tra<ediaincura-ilei noastre surzenii 1i a somnului ro3und carene inne<ura. De aceea in<erii erau rerezentai cutromete 1i to-e, ca o truă de muzicani <ălă<io1i.

6I+am sus candva că, dacă ai 3i 3ost vi<ilent, con1tient 1i atent la tot ce se etrecea in :iina ta, moartea soiei tale nu ar 3i

3ost necesară. $+ai mai 3i o-li<at lumea să+i arate atat de multă violenă. %a să te re3aci, ai nevoie de tim, iartimul inseamnă durere... $u trăie1ti aici, 1i a-sena tadesc0ide calea tuturor dezastrelor rovocate de lisa tade atenie .8

@randoarea, universalitatea acelei viziuni, iz-ăve1te omul decondiia sa de ro-ot, de marioneta -ioc0imică, manuitade s3orile sorii unui iocrit, imovărat de evenimenteledin viaa lui. ii eram recunoscător Visătorului entrudarul e care mi+' o3erise.

Vec0ile mele idei erau inlocuite cu un adevăr nou 1i or-itor= $imicnu este e>terior. Totul deinde de tine. Omul nu oate

rimi nimic din a3ară= nici succes, nici avere, nici sănătate. Răsuna o voce milenară, aceea1i rin carevec0ile 1coli ale resonsa-ilităii, ca ni1te 3or/erii entrueroi 1i semizei, modelau o umanitate tămăduită.

umea noastră, cu toate evenimentele ei, este creată de <andurilenoastre.

&ană 1i <andurile ne<re creează, căci noi suntem creatorii ne<ativismului. !ai de<ra-ă să invăam cum să urmăm

3irul evenimentelor 1i, decat să ne aărăm de lumea ecare noi o creăm, să revenim la stările e care le+am<enerat, să le delimităm 1i să le alun<ăm.

Voina 1i întâmlarea

6%on1tiina este lumină8, a continuat Visătorul. 6Dacă 1tim ce seintamlă inăuntrul nostru, utem să intervenim, in oricemoment, in sin<urul tim real, entru a roiecta o lumenouă, lisită de tot ce e intamlător.8

colo unde e>istă această con1tiină, unde ătrunde această lumină,intamlarea nu+1i mai a3lă raiunea de a 3i. ccidentele1i -olile, entru a ătrunde in viaa noastră 1i a se

etrece, tre-uie să ai-ă consimămantul nostruH ele auloc atunci cand această lumină este diminuată.

Incă o dată, intr+o maniera din ce in ce mai convin<ătoare 1i incontesta-ilă, Visătorul mă aducea in 3aa mărturiei căintamlătorul nu e>istă. Inoinatul necesită intotdeauna

o re<ătire indelun<ată. 6Omul nu se oate ascunde. Intrea<a lui viaă este <uvernată de

e<e 1i Ordine8, a a3irmat #l.

6Dar accidentele78

6#le e>istă deoarece omul este a1a cum este;... Deoarece a devenit ocreatură de<radată... Deoarece acea 3iină care 1i+ain<roat voina s+a trans3ormat in roria ei

caricatură;8, a răsuns Visătorul 1i aoi a adău<at că, entru umanitatea care nu mai este conectată la roriavoina, evenimentele 1i circumstanele vieii sunt oranduite de e>terior, de anorama lumii.

Din cuvintele Visătorului am realizat că ne3ericirea, la<adi3icultăilor 1i o-stacolele e>isteniale, nu se datoarează

lisei de 1ansă, ci lisei de vi<ilenă, lisei de atenie laceea ce se etrece inăuntrul nostru. #ra ca 1i cum am1o3a cu oc-ii le<ai.

Omul, a1a cum este acum, s+a trans3i<urat intr+un somnam-ul care

stră-ate străzile 1i răscrucile, adancit intr+un somn ro3und. Deveneam con1tient că suravieuireainsemna, entru oamenii o-i1nuii, un miracol cotidian,lin 3ior de teamă mi+a stră-ătut tot corul. $u 1tiu cuma1 utea descrie oroarea 1i comasiunea e care le+amincercat atunci cand am simit recaritatea vieilornoastre, care or-ecăie in cele mai dezolante ări ale

si0icului nostru, 3ară lumina unei voine călăuzitoare. oi, cuvintele solemne ale unei aseriuni universal

vala-ile au lutit in aer 1i le+am adunat cumeticulozitate=

6#1ti total răsunzător entru viaa ta. #1ti comlet resonsa-il dedestinul tău. Tre-uie sa recuno1ti că acea durere, -oală1i sărăcie nu sunt accidente, ci roadele discordiilor talelăuntrice. Tu 1i numai tu le oi <ăsi soluia.8

In oinia Visătorului, accidentalul este intotdeauna un semn devindecare, o lată, insă una involuntară. tunci cand voina lise1te, lumea trece in locul ei, iar noi lătim, cu1ansa 1i intamlarea. Stările :iinei, <uvernate devoină, atra< evenimentele e care le intaminăm. &latavoluntară, in avans, este oiunea unei omeniri tămăduite. &lata restantă, involuntară, este ale<ereaunei umanităi căzute, care lăte1te cu delăsare,su3erină 1i tim. De<radarea acestei inele<eri, in oricesaiu 1i tim, dă na1tere la o serie nes3ar1ită de metode,de incercări de a lăti in avans. $umitorul lor comuneste autoedesirea. incercarea de a evita dezastrele

viitoare, dorina de a le indeărta din destin erauinsoite, in istoria civilizaiilor, de sacri3icii 1i deauto3la<erare, rin su3erine autorovocate.

!ă <andeam la sacri3icii, la /urămintele enitenilor, la martirii /ert3ii e altarele sanctuarelor 1i -isericilor, la -raieledin ăr de cal, urtate de eniteni.

Re3lectam, cu noua mea inteli<enă, la riturile tri-ale 1i lasacri3iciile animale, antice, la oamenii /ert3ii 1i o3erii dret o3randă, de+a lun<ul mileniilor, divinităilorinvizi-ile 1i vizi-ile. Dincolo de di3erenele aarentedintre ritualuri 1i de metodele alese, recuno1teamde<radarea unei ineleciuni uitate.

In um-ra acestor mani3estări, se uteau distin<e rever-eraiileindeărtate ale ineleciunii ori<inare, tăi1urilecon1tiinei, con3orm căreia adevărata cauza a tot ce seintamlă se ascunde inăuntrul nostru. Duă cum imi e>licase 1i Visătorul, ele sunt amintirea va<ă a lăii anticiate, a1a cum o ercee o omenire care nucunoa1te un alt mod de a isă1i. in oinia Visătorului,

lata in avans constituie trans3ormarea sinelui 1i,imlicit, sinteza celor mai imortante 3uncii ale omului=atenia, cunoa1terea de sine, trans3i<urarea emoiilorne<ative, eli-erarea de -alastul lăuntric.

a cele mai /oase niveluri ale omenirii, această inteli<enă sede<radează, iar lata anticiată se trans3ormă intr+une3ort lăuntric de autoedesire. imi aduceam aminte de

rocesiunile e care le văzusem cand eram coil, de cei care urtau, asudand lacrimi 1i san<e, ovara unei

statui a !adonei sau a vreunui s3ant. ii urmăream culuare+aminte. inainte de a e>ecuta o altă mi1care, ei i1i aran/au anza este umerii rănii, entru a se rote/a de<reutatea insuorta-ilă a -arelor de 3ier.

Traversau aleile 1i arcurile, croindu+1i drum de o arte 1i de alta amulimii zdrenăroase care 3acea semnul crucii 1i cădeain <enunc0i. Revedeam 3eele lor ururii din ricinae3ortului 1i s3inii, cu oc0ii aintii sre cer, cu coliereleaurite 1i zornăitoare, le<ate la cea3a. @iuseona se

aleca deasura mea, entru a nu 3i atins de acea 3e-rătruească. 6i1i ca1ti<ă locul in &aradis8, mi+a sus odată. !i+am /urat că nu voi mer<e niciodată acolo unde trăiauacele 3i<uri insăimantătoare.

$u+mi dădeam seama că, de 3at, asistam la o ale<orie vie a lăii.insă Visătorul mi+a e>licat că aceasta era incercarea de

a lăti in avans, rin a su3eri 1i a+i roduce durere, entru a indeărta su3erinele viitoare, entru a e>orcizacalamităile 1i dezastrele lănuite de roria lisă deatenie, e cale de a le arăta in lumea evenimentelor. Oumanitate zdro-ită de <reutatea suerstiiilor, lăte1tedoar cu -ani, su3erină 1i delăsare.

ccidentul este i0totdeauna o lata sau semnul unei vindecări involuntare8, a reetat Visătorul 1i a su-liniat de catevaori 3atul că era o lată, un rău in slu/-a -inelui 1i niciodată o edeasă. #l nu dorea ca viziunea ui să sealinieze in vreun 3el in acea in1iruire de re<uli, de lale<ea talionului, oc0i entru oc0i, ană la le<ea *armei sau ană la relica dantescă, inventată de om, sre a+1i

o3eri sie1i un motiv entru nenorocirile lui. Veri3ică dacănotasem in carneel tot ce+mi susese ană in acel moment.

&entru Visător, in clia in care voina nu mai 3unciona, lumea ii lualocul. licarea voinei, in toate oiunile noastre,elimină lata involuntară, accidentalul, aleatoriul. &rinintenie, ne utem conduce destinul.

6ccidentalul este o voină de<radată, uitată, in<roată8, acontinuat Visătorul. 6&arado>al, accidentalul este o≪ voină involuntară≫ , care inlocuie1te adevăratavoină .8

Imi amintesc ca #van<0elia vor-e1te desre oameni de 6-unăvoina 1i Visătorul mi+a con3irmat că acea sinta<mă 3i rerezenta e oamenii care s+au 3ntors la izvor, entru areca1ti<a voina in<roata 1i uitată, 6-una8 voină.

6Omul inlocuie1te voina cu lăsatul la voia intamlării. ceia carecon1tientizează acest 3at caută o Ccoală caa-ilă să lereaducă inte<ritatea ierdută8, a sus #l 1i a continuat,a3irmand că 6acesta este motivul real entru e>istena

3iecărei 1coli= reintoarcerea la unitatea :iinei. ceastămisiune stă, in etimolo<ia latină, la rădăcina e>resiei versus unum, care curinde sensul comletitudinii, al

totalităii, mi1carea sre inte<ritateH dar uni+versităile1i+au uitat de mult raiunea entru care e>istă.

Doar uini realizează necesitatea unei Ccoli seciale 1i incă 1i mai uini dein calităile necesare entru a o <ăsi8.

&entru o 3raciune de secundă, mi+a trecut rin minte că eu eramacela care aarinea acelui 3ra<ment de umanitate. $uaveam tim entru nici cea mai va<ă resuunere,

entru că Visătorul era de/a inăuntrul meu, scotocind caun 0o care ătrunsese in <andurile mele.

6$u; Tu nu 3aci arte dintre aceia;8, a sus #l. Tonul lui <rav endula intre dezamă<ire 1i mustrare disreuitoare.

6#u sunt cel care te+a ales;8 In tim ce rostea aceste cuvinte, adotase una dintre cele mai asre

atitudini, ca un răz-oinic care se re<ăte1te de lută, unandu+1i coi3ul e oc0i. m in<0eat Re<retamamarnic acel <and. Voiam să+l oresc, dar era tardiv.

6Te+am ales ca e un e>emlu, entru a demonstra că, dacă tureu1e1ti, orice om oate reu1i;8 a sus #l, 3i>andu+mă

3ară cruare.

6Omenirea se oate redresa, re<enera, rena1te... i1i oate reca1ti<avoina in<roată. $u este nevoie de o revoluie amaselor. devărata trans3ormare a omenirii seintamlă rin trans3ormarea unui sin<ur individ, carei1i atin<e roria inte<ritate, desăvar1irea lui insu1i.Omul este lovit de o nenorocire, recum accidentul 3iului tău, tocmai entru a+l 3ace să inelea<ă că el aarineacelui se<ment de oameni care lătesc numai atunci cand sunt constran1i... rin intamlări 3ortuite.

Dacă nu oi să dai un sens su3erinei taie, vei 3i ales de aceamulime suerstiioasă e care o riveai e cand erai coil, de acea umanitate care incearcă să reintamineevenimentele, rin im-lanzirea unei divinităi e>terioare, desre care crede că ii controlează viaa.

Dacă nu 3aci arte dintr+o rocesiune, atunci vei 3i

surrins e un stadion, in mulimea a<itată, adunată deiu-irea 3anatică entru s o rt8

!i+a ovestit desre un alt mod, oular, de lata= rin roluri. Ole<e in3aili-ila il a1ează e 3iecare la locul otrivit. %ei

care se ocuă cu cele mai /osnice tre-uri in sitale, intri-unale, in inc0isori, consideră că muncesc entru a+i a/uta e ceilali, că 1i+au ales sin<uri acea slu/-ă, că autrecut rintr+o selecie, că au ca1ti<at un concurs entruocuarea acelui rol 1i că au lătit cu var3 1i indesat

entru aceasta, cand de 3at ei incă lătesc.

cele roluri sunt lăi in rate8, a sus Visătorul ironic, ăstrandu+1i atitudinea <ravă 1i umorul sec. 6Rolul e care omul 1i+l asumă rerezintă isă1irea lui 1i, intr+o -ună zi, vadeveni sicriul lui.8

6O nouă omenire va su-stitui lata involuntară, uri3icareainvoluntară, cu o altă lată in avans8, a revăzut #l.

6Vindecarea va aărea inaintea -olii 1i soluia seva ivi inaintea aariiei ro-lemei.8

6lu-e1te+te e tine insui, cu toată tăria, in orice imre/urare 1i su-orice condiie... neincetat ucrurile vin de la sine, ca oconsecină naturală 1i sunt intotdeauna re<late de

voina noastră.8

!i+a dat cateva clie de ră<az entru a+mi termina notiele ceumluseră a<inile carneelului 1i aoi, ca 1i cum adresaun ael către toi eroii care ne ascultau, a sus=

6Tre-uie să aducem un 3ra<ment de eternitate acelora care, ca 1i tine, trăiesc in cercurile in3ernale aleor<anizaiilor.8Seram ca această misiunee>traordinară să mi se incredineze c-iar mie, insă #l nu

se ronună asura acestui 3at 6Tre-uie să reincei deacolo de unde ai lecat $u e>istă altă soluie , s+a re3erit

#l -rusc la statutul meu, la 3atul că lucram din nou lacororaia %O.

6%eea ce nu a 3ost inte<rat, tre-uie reetat;8

Vestea că Visătorul mă lua cu #l la -ord 1i că acea călătorie vacontinua la nes3ar1it, era entru mine ca o e>lozie deener<ie. Simeam e>tazul acelora care iau o <ură de aer

roasăt, duă o anee relun<ită.

Duă intalnirea mea cu Visătorul, 3iul meu, uca, inceu să sere3acă 1i, duă o scurtă erioadă de convalescenă, 1i+arevenit comlet %erul de deasura oră1elului %0iadevenea din ce in ce mai senin 1i mai u1or, de arcă serisiea o ceaa su3ocanta. in zilele următoare, amascultat cu atenie semnalele care mi+ar 3i indretat

a1ii sre următoarea mutare. imi romiteam ca, dedata aceasta, să nu uit sc0im-area care imi 3useseindicată de Visător. imi ima<inam că noua mea slu/-ă

va necesita sta-ilirea intre<ii 3amilii intr+o arăindeărtată.

De 3at 1i -aza mea din Italia se delasase cu caiva *ilometri, insănoul cam de aciune se <ăsea la celălalt caăt al lumii.

Scrisoarea 6nea1tetată8 a unui imortant 6vanător decaete8 in resursele umane, din Via ar<a, mă invita laun interviu. Doar la trei sătămani duă acea intalnirecu Visătorul, mă re<ăseam in 3runtea ieelor dinOrientul indeărtat, in Divizia %omercială

Internaională a unui colos multinaional. De dataaceasta, mi+am ars toate unile 1i am zăvorat toateu1ile care ar 3i 3ăcut osi-ilă reintoarcerea mea in trecut.

%&ITOU VIII

a S0an<0ai, cu Visătorul

&er3eciunea nu se reetă niciodată

Din 0otelul %oncert &iaza, situat in zona raului 9und, Visătorul 1i cumine riveam am-arcaiunile de transort in comuncum luteau, ocuate, in susul 1i in /osul raului Bun<u.

3n acel loc, imensul rau cur<ea rintre cele două centreale S0an<0aiului= rimul, din erioada colonialismului euroean, cu ar0itectura sa monumentalăH al doilea,

rerezentat de noul cartier &udon<, cu un stil ar0itectonic 3uturist 1i clădiri z<arie nori. De aici, cat

uteam vedea, ora1ul este o arie <i<antică, inesată declădiri uria1e, intrun stil vizionar, conceute ca entruun me<aloolis al viitorului.

$u+l intalnisem e Visător de la intoarcerea mea din Au(eit 1i a3ilierea la noua mea slu/-ă, in #>tremul Orient. inaceste luni, am citit 1i recitit, la nes3ar1it, notiele 3ăcute

e arcursul lun<ii mele ucenicii 1i in di3eritelecircumstane ale vieii, cand am incercat să alic

rinciiile invăate de la #l. imi doream 3oarte mult să+'reintalnesc, dar, in acela1i tim, imi era 1i teamă. Două

ro-leme, strans imletite, erau incă nerezolvate 1i

rămăseseră desc0ise, ca două răni= modul la1 in care ărăsisem Au(eitul 1i relaia mea cu Beleonore. #rauc0estiuni sinoase, e care nu le mai uteam evita.

Duă amiaza 3usese lină 1i invăăturile Visătorului 3useseră rintre cele mai e>traordinare din intrea<amea ucenicie.

lături de #l, ascultandu+', am traversat vec0ile <rădini )u )uan,iar aoi ne+am lim-at rin reeaua de strădue din

rea/ma temlului -udist, in cartierul vec0ii iee. in

rezena sa, rin mulimea densă a imensului ora1,simeam acela1i miracol 1i rotecie ca 1i cu muli ani inurmă cand, cu @iuseona de mană, arcur<eamla-irintul străduelor care z<ariau truul $eaolelui, cani1te răni in3ectate.

Visătorul cuno1tea S0an<0aiul 1i %0ina, de arcă ar 3i trăit acolo demai multă vreme. !i+a e>licat detaliat istoria 1i mentalitatea c0inezilor, disecand 3iecare detaliu 1i comentand cele mai neinsemnate evenimente din viaa

cotidiană.Un me1te1u<ar la lucru, vestimentaia unui trecător sau tocmelile

dintr+un ma<azin minuscul, se trans3ormau in lacrimi icurand la rădăcinile unei civilizaii ce rerezentaselea<ănul con3ucianismului. Secretul acelui liant social,care imletea laolaltă mai mult de un miliard de oameni,

ineleciunea 3erecată in cele 1ase virtui, mi sedezvăluiau, rin intermediul Visătorului, cu aceea1i <ravitate ca 1i ineleciunea care le crease.

O tanără artistă era a-sor-ită in decorarea unor vase de sticle

microscoice. e icta, dinsre interior sre e>terior, cuo ră-dare 1i cu o măiestrie incredi-ile. $e+am orit in

3aa standului 1i, entru o cliă, Visătorul i+a admirat mi1cările, 3ară să sună niciun cuvant. oi, inceti1or,1i+a indretat rivirea de la mainile 3etei, sre mine.

Timul se dilata. cea cliă devenise o eternitate 1i mă ierdeam inacei oc0i care mă străun<eau, cum nimeni nu o mai

3ăcuse ană atunci. @in<ă1ia mamei mele, %armela,<ravitatea lui @iusee, a3eciunea unui rieten,

restana unui ro3esor, se concentrau in acea rivire,care imi s3a1ia su3letul. cea decoratoare era #l.

#l imi arăta lucrarea, rocesul de trans3ormare lăuntrică rin care 3iecare om tre-uie să treacă 1i e care nimeni din lumenu+' va săvar1i in locul lui= să devină creatorul roriei sale e>istene. intr+o 3raciune de secundă deveniserămcreatura, 3aă in 3aă cu creatorul, 3ară ecrane

rotectoare, mă1ti sau roluri. in acea cliă, simeam<randoarea acelei 3iine, ascultam răsu3larea, 3ară-ariere, 3ară limite 1i sor-eam o icătură din li-ertatea

ui. @andurile imi erau con3uze 1i invălmă1ite.

&rima 3oto<ramă de care devenisem con1tient, duă acel moment,era 3atul că stăteam la o masă, intr+un col de ca3enea.

tmos3era era aceea a unei ceainării antice. De la 3ereastră, uteam vedea intrea<a structură de lemn carese ridica e stali, in mi/locul unui lac. !ă <andeam laVisător. Il căutam cu rivirea. +am <ăsit acolo, alături

de mine. !+am inveselit. m o-servat că localul era 3recventat e>clusiv de c0inezi. %lienii,

in3ăi1area lor, vestimentaia, mo-ilierul, ăreau cadesrinse dintr+o ictură din erioada colonială, cand

S0an<0aiul W e atunci un sat de escari + se trans3orma 3ntr+unul dintre cele mai mari orturi din lume. @lasul

Visătorului, la inceut sla- 1i indeărtat, a/un<and laurec0ile mele, este sorovăială 3renetică a clienilor, adevenit mai limede. incă de la rimele cuvinte, mi+amdat seama că #l continua un discurs e care il inceusemai devreme.

:iecare ro-lemă a omenirii, de la crima -unăstării la sărăciaendemică a multor re<iuni de e lanetă, rerezintădoar un simtom al unei -oli mentale 8 3irmaiaVisătorului m+a aruncat a3ară din starea de toroealăcare mă invăluise. cele cuvinte erau doar ream-ulul unui discurs e care il recuno1team ca 3iind una din

ietrele de temelie ale sistemului său de <andire. !i+amindretat satele u1or, aroae e 3uri1, 1i m+am

re<ătit să ascult cu mare atenie. Din e>licaia care a urmat reie1ea că, din noatea vremurilor,

nenorocirile omului constituie materializareanedesăvar1irii lui, re3lectarea 3iinei sale 3ra<mentate.

cea 3isură din si-ic i1i are ori<inea in cel mai indeărtat stadiu al omenirii, in coilăria ei ≫ . #ramcomlet treaz, dureros de lucid, cand #l a su-liniat=

6umea este a1a, deoarece tu e1ti a1a8. umea,realitatea desre care credem că se a3lă in a3ara

noastră, constituie ecoul 3izic al si0icului nostru, al 3iinei noastre. !i se incalceau minile, intre tim, doi c0elneri tineri, in costume tradiionale, aduseseră tot ceera necesar entru reararea ceaiului. Visătorul i1i intrerusese discursul, entru a urmări acea oeraiune,

e care o considera de o imortană ma>imă. %atevaminute -une, #l a rămas a-sor-it in direcionarea 1i căutarea 3iecărui detaliu din acel ritual meticulos.

rdeam de neră-dare. $u mai uteam a1teta 1i voiamca #l să continue.

Secretul nenorocirilor milenare care zdro-iseră omul 1i, ro-a-il,rădăcina roriei mele ne3ericiri, erau e cale să mi sedezvăluie... #ram uimit 1i dezamă<it de 3atul că #l intrerusese o discuie atat de imortantă, entru cevaatat de insi<ni3iant. #vident că nu dădeam <las<andurilor mele, a1a că am continuat să le stimulez. incă

mai credeam, e atunci, că <andurile sunt invizi-ile 1i omul 1i le oate ascunde. 6$imic nu e rea mic sauneinsemnat;8, a sus #l. 3irmaia m+a surrins, ca omustrare. Vor-ea 3ară să mă rivească, aarent

reocuat de detaliile acelei ceremonii. !ă simeam ca 1i cum 3usesem rins in 3la<rant delict 1i am ro1it de /enă.

si<ură+te că 3iecare dintre aciunile tale este desăvar1ită8, a sus #l.

6Imeca-ilitatea inseamnă să nu e>ecui nicio aciune inutilă.8

oi, in tim ce ale<ea soiurile de ceai e care urma să le <ustăm,dintr+o listă lun<ă, a adău<at= 6%and ceva este -ine

3ăcut, este 3ăcut entru eternitate; intre<ul univers 1tie

asta 1i nu mai tre-uie s+o reei.....8

Duă o auză scurtă, a adău<at= 6Doar imer3eciunea se reeta.

&er3eciunea nu se multilica niciodată5, deoarece ea transcendesin<ură, constant O crisalidă er3ectă, incetează să mai

3ie o crisalidă er3ectă 1i moare, entru a deveni o 3iinăde un ordin suerior, in acest caz, un 3luture.8

#l a continuat să sună că, datorită con1tiinei care re<lează

mecanismele lăuntrice 1i cele mai amănunite an<rena/eale ma1inăriei noastre, omul oate să modeleze lumea 1i să sc0im-e cursul istoriei.

6#voluia universului deinde de evoluia individului 1i detrans3ormarea lui. Individualul 1i universalul sunt acela1i lucru8, a su-liniat #l. ceastă idee se a3lă laori<inea civilizaiei 1i a 3iecărei 3orme de artă... #atre-uie readusă in actualitate 1i să devină elementul central al educaiei omului.8

adău<at că teatrul, dansurile sacre 1i toate ritualurile inventatede omenire izvorăsc din această constatare= totul esteinterconectat %ea mai mică mi1care e verticală, inlumea voinei, roduce sc0im-ări ma/ore in lumeaevenimentelor.

6Universul se a3lă in creierul nostru... este o sămană, inăuntrul omului, care se dezvoltă atunci cand dore1te el8, a sus

#l 1i aoi a adău<at 6Din acest motiv, dacă un omintervine intenionat asura celui mai mic lucru sau 3acecel mai simlu lucru er3ect, atunci...8

6%um ar 3i să reare ceaiul78 m+am străduit să vor-escreverenios, incercand să+mi lac iertate ne3ericiteleconsideraii anterioare, care rămăseseră 3ară răsuns.

6Sau cum ai invăa să slu/e1ti imeca-il8, a su<erat Visătorul, e unton <rav 1i sarcastic, urmand din nou re<ulile /ocului său. a auzul acestor cuvinte, am o-servat că cele două

3ete i1i aruncau riviri una alteia 1i zam-eau. Imi ima<inam că era vor-a desre o comlicitateresectuoasă, o inele<ere reverenioasă 3aă de Visător.@andul că 1i ele 3aceau arte dintre 6oamenii Ccolii8 mi+astră-ătut mintea ca un 3ul<er 1i mi+a tăiat resiraia.

6%u un <est imeca-il el 1i+ar utea orandui universul ersonal entru totdeauna... s+ar utea inăla deasura 3ra<mentului de e>istenă mizera-ilă unde totul este ro<ramat, de la na1tere ană la moarte, 1i 1i+ar uteasc0im-a roriul destin... umea este re3lectarea, ecoul

:iinei...8

m notat cu acuratee acea invăătură reioasă ca ni1te eite, incarneelul meu 1i am descris imre/urările aarte carecontri-uiseră la na1terea ei.

Raiunea omului este înarmata

Intre tim, masa 3usese aran/ată somtuos. :eele de masă, al-e ca zăada 1i -rodate cu indemanare, intaminau zam-itoare orelanurile 3ine, tăvile cu dulciuri 1i

ră/ituri de tot 3elul. %and această arte a ritualului 3usese inc0eiată 1i ordinele sale 3useseră ascultate intotalitate, a reluat discuia e care o intrerusese.

!i+a 3ăcut semn cu -ăr-ia, entru a+mi atra<e atenia asura celorce se etreceau in /urul nostru 1i a sus= 6Tot ce vezi 1i atin<i, ceea ce omul nume1te realitate, este si0olo<ie...

solidi3icată. @andurile omului se materializează 1i devinlumea. :atele sunt <anduri8.

Vocea lui era din ce in ce mai <ravă. Tonul ră<u1it trăda revelaiadureroasă e care urma să o dezvăluie.

6%ele mai <rave -oli ale omului 1i cauza tuturor im-olnăvirilor lui individuale sau sociale rerezintă sciziunea lăuntrică,

si0olo<ia lui con3lictuală.8

a auzul acestor cuvinte, un caleidosco de ima<ini a iz-ucnit inmine 1i mi+am amintit de vocea miturilor e care omul lecreează 1i le deaănă, de mii de ani. &e 3undalul acestaima<inar s+a inălat eisodul na1terii zeiei raiunii,

tena, care a a1nit inarmată cu arme strălucitoare din

ereii sco-ii ai craniului tatălui ei, /uiter, 3iică ami<renelor sau a co1marurilor zeului.

6# un mit avertisment8, a sus Visătorul, in3iltrandu+se in verti/ul acestor <anduri 1i rinzand acea ima<ine 6raiuneaomului este inarmată.8 &auza care a urmat, mi+a tăiat răsu3larea.

cesta este cel mai lucid dia<nostic al -olii civilizaiilor.8

61a se 3ace că @recia antică... cuno1tea ceea ce urma să i seintamle;8, am e>clamat, in3lăcărat de acea descoerire.

Răsunsul Visătorului s+a lăsat .a1tetat. Veselia nervoasă e care omani3estasem la discursul ui a/unsese la aro>ism 1i setrans3orma raid in in<ri/orare. Simeam ovara acelei revelaii ce devenea din ce in ce mai serioasă 1i i+amcon1tientizat dimensiunea. #ra dureros entru mine să+mi atin< limita, să+mi descoăr neutina de a inele<e

3rumuseea, sensul acelei descoeriri.

6$u; @recia nu 1tia să+1i asculte ineleii 1i oracolele8, a sus #l. 6Să+i recuno1ti răul, vina inseamnă de/a că te vindeci.8

in tim ce notam răsunsul Visătorului, incercand să+mi ima<inez na1terea mentală a lui Euiter, am devenit con1tient de

3atul uluitor că nu e>ista nicio icono<ra3ie care să

reroducă mitul tenei 1i că, de 3at, nu e>ista niciourmă a acelei na1teri ro3etice, teri-ile, in intrea<aistorie a rtei.

6Omul nu dore1te să+1i vadă stuiditatea5, să recunoască

ne<ativismul <andirii sale8, mi+a e>licat Visătorul. 6Desecole intre<i omenirea este avertizată 1i c0iar simtecum um-ra acestei ro3eii se intinde este destinul ei. Sănu 3ii caa-il să accei, să nu 1tii ce să 3aci 1i cum săevii inseamnă să incerci s+o indeărtezi sau să o treci cuvederea.

Recunoa1terea ării intunecate dinăuntrul omului rerezintăsoluia, vindecarea, salvarea suremă.6

#l mi+a dezvăluit că, in cazul in care mulimea ar recunoa1te cauzanenorocirilor ei, s+ar utea ridica din starea de sclavie incare trăie1te acum. Dar este imosi-il. $umai individul o oate con1tientiza.

!ulimea nu dore1te accesul la cunoa1tere 1i nici nu o caută, entrucă se teme de tot ce este nou 1i necunoscut. Sclavia incare trăie1te omenirea, miile sale de nenorociri, se

3ondează e teama de necunoscut, care o tul-ură 1i oor-e1te. %onducătorii olitici, de+a lun<ul timului, au

cultivat 1i au consolidat această 3o-ie 3aă de lucrurilenoi.

!ulimea nu oate visa. %and o civilizaie nu+1i mai urmează visul e care ea insă1i l+a creat, <lasul oamenilor strălucii sestin<e. -sena lor veste1te căderea culturilor 1i civilizaiilor 1i coincide cu momentele de ne-uniecolectivă caa-ilă să distru<ă tot ce s+a creat de+a lun<ul secolelor, de indivizii care visează, de oeii aciunii.

6!ulimea este o 3antomă8, a conc-is Visătorul 6o ma1inăriein3luenată de tot 1i de toate... care nu are credină, nuare voină adevărată... nu oate crea, ci doar distru<e.

cesta este adevăratul rol al mulimii... $umai inte<ritatea, care deine voină, are caacitatea să viseze1i să dea concretee imosi-ilului... 8

Tot ceea ce imi susese Visătorul se alica comaniilor 1i or<anizaiilor modeme. m ineles că acestea au o viaălimitată, nu din cauza ro-lemelor 3inanciare, sau dete0nolo<ie, sau de iaă, ci datorită 3atului că duc lisăde oameni inte<ri 1i resonsa-ili, de oameni care iu-esc.

a aelul lui, nenumărate soiuri de ceai au inceut să sosească. ecomandase urmand le<i <ustative 1i ol3active vec0i decand %0ina insă1i.

Savura cu satis3acie siralele aromate ce se inălau din ceainiceledelicate, e care c0iar %i le lua de tortiă, icurand coninutul in ce1cuele noastre. Duă o lim-areindelun<ată 1i emoiile acelei descoeriri, mi+am dat seama că era cazul să testez rodusele line de atiseriecare ni se o3ereau e di3erite latouri. Visătorul mă

3ascinase atunci cand imi relatase ori<inile le<endare aleunor dulciuri 1i imi detaliase reetele 1i modul lor de

rearare, care data incă de e vremea dinastiei !in<.%a intotdeauna, era o <azdă ama-ilă, dar nu se atin<eadeloc de mancare.

6Omul traversează oceane, escaladează cele mai inalte var3uri 1i i1i riscă viaa in cele mai ericuloase aciuni8 a reluat Visătorul. 6Se retra<e in temle, sc0ituri 1i mosc0ei... sere<ăse1te in ru<ăciuni 1i se une1te in se>... ale<e

enitena sau li-ertinismul.. c0ilia călu<ărului sau rovocările a3aceri1tilor... mereu in căutarea sinelui... intentativa nes3ar1ită de a+1i <ăsi desăvar1irea.8

%0iar 1i reli<iile laice, de la si0analiză la comunism, constituiedoar versiunea secolului douăzeci a aceleia1i căutări.

%0iar 1i ele, ca 1i con3esiunile reli<ioase, ot 3i consideratee>erimente, izvorate din numeroasele incercări e careomul le+a intrerins in toate civilizaiile 1i de+a lun<ul veacurilor entru a+1i reca1ti<a inte<ritatea, adică aceastare secială de certitudine care este un dret do-andit

rin na1tere 1i e care el 1i+o aminte1te ca e un aradis ierdut.

6Istoria omului este o călătorie de intoarcereH ara-ola 3iului risiitor este meta3ora ei neuzurată de tim8 a a3irmat Visătorul. 6insă toate reli<iile 1i+au uitat raiunea de a 3i.

#le s+au de<radat 1i s+au trans3ormat tocmai in reversul lor= ma1inării de romovare, nu doar a morii, ci 1i aideii inelucta-ilităii ei... in loc să o vindece, ele aualimentat sciziunea 1i con3lictele, au cultivat intolerana1i răz-oaiele de rinciii 1i tot 3elul de suerstiii.8

Insu1i cre1tinismul, 1i+a amintit Visătorul, a-andonat in mainileunor oameni cu o si0olo<ie con3lictuală, a devenit inc0iziie, in 3oarte scurt tim 1i 3ară a+1i sc0im-anumele. %0iar 1i astăzi, loviturile de -uldozer ale

arado>urilor evan<0elice, care ar 3i avut uterea să

distru<ă structura mentală a vec0ii omeniri, aude<enerat, iar uterea virtuoasă a 3a-ulelor lui,ineleciunea le<ilor sale economice s+a redus lacate0ism, devenind ove1ti entru coii.

Invăătura lui este lăsată e mainile unor instructori incon1tieni,care i1i redau lor in1i1i 1i care, in mod a-surd, devincontinuatorii acelui somn 0inotic e care #van<0elia avrut să+l do-oare.

$otiele mele de/a umluseră a<inile carneelului atunci cand +am auzit sunand=

6Tre-uie să insu3lam coiilor ideea de nemurire 3izica.8

In um-ra tonului aarent calm cu care rostise acele cuvinte sesimea uterea, 3ora eroică a unui stri<at care c0ema lao revoltă lanetară. Un 3ul<er a sintecat intunericul secolelor 1i am văzut un stea< 3luturand in valtoarea amii de lute duse imotriva suerstiiilor, 3antomelor 1i idolatriei.

ceasta idee tre-uie cultivată in orice 1coală, la orice <rad 1i nivel,c0iar in universităi... cu rudenă, deoarece atunci cand aduci in discuie moartea, devii automat du1manul tuturor ideolo<iilor 1i reli<iilor8, a s3ar1it Visătorul dialo<ul nostru, e un ton revestitor.

nimalul care minte

In acel moment, lucrurile au inceut să se limezească entru mine.%a ni1te iese care i1i <ăsesc locul lor otrivit in /oc,

3iecare ărticică din invăătura lui e>traordinară se

im-ina cu celelalte, ană cand, su- oc0ii mei, au dat na1tere unei viziuni năucitoare. in cele din urmă,

ovestea milenară a dezastrelor, atrocităilor 1i nenorocirilor i1i <ăsise e>licaia.

-surditatea miilor de con3licte, arado>ul tra<ic al mulimii imovărate, intr+un univers al miliardarilor, cruzimeade a lăsa milioane de coii să moară, cand ar utea 3i salvai 3ară niciun e3ort, i1i <ăseau adevărata motivaie,cauza de dincolo de tim, saiu, etică sau credină.Omul, in starea actuală, este -olnav si0ici Ci ast3el,societăile 1i instituiile e care el le creează rerezintămaterializarea si0icului lui con3iictual, a lo<icii lui contradictorii 1i ima<inea din o<lindă a credinei lui inmoarte.

!ă intre-am cum 1i cand intervenise această vătămare si0ică. 1 3i dat orice să a3lu; r 3i 3ost cea mai senzaionalădescoerire din istorie 1i cu si<urană cea mai

3olositoare. Ima<inaia mea o luase razna. !ăconsideram un cercetător 1tiini3ic care se intorceainaoi, e cărarea mileniilor, in căutarea unui eveniment care redusese omul la condiia actuală, un 3el de călătorie e ună, entru a3larea ineleciunii

ierdute a lui Orlando.

6Tradiia cre1tino+iudaică a determinat acea ră-u1ire 3atală,iz<onirea din Rai8, a intervenit Visătorul, cu o urmă deumor /ovial in voce, 61i a etic0etat+o dret ăcatul

ăcatelor, ăcatul ori<inar. &ăcatul de neiertat.8 veam o sută de intre-ări entru Visător. #ra minunat să mă alătur

cunoa1terii ui ineuiza-ile, acelei autorităi seciale,care nu aarinea acelora ce interretează sau 3acsuoziii, ci acelora care cunosc.

Sim-olistica mu1catului din măr, a 1arelui, a 3runzei de smoc0inmă intri<aseră de cand mă 1tiu. Intotdeauna simisemun 3el de discon3ort intelectual in 3aa acestei tradiii autoritare, care rezistase de atru mii de ani 1i crease otra<edie atat de mare, dintr+un 3at atat de insi<ni3iant.Oare de ce 3usese numit ăcat caital7

6!u1catul din măr nu este un 3at insi<ni3iant8, mi+a e>licat Visătorul 6ci meta3ora rimordială a căderii 3iinei umane, care se indeărtează de natura sa 1i+l trans3ormă e creator in creatură. !u1catul din mărec0ivalează cu credina intr+o lume e>terioară nouă,care ne conine 1i ne <uvernează, care dă consistenă

3anteziei desre celălalt., entru om, rerezintă

inceutul deendenei 1i al intre<ii lui istorii tra<ice.8 Visătorul 1i+a amintit rimele cuvinte ale lui dam 1i ele tremurau

<rav 1i solemn in toate 3i-rele mele, ca acelea a unui cori3eu, invăluindu+mă in teroarea teraeutică atra<ediei. #le vor răsuna mereu ca un autodenun, casti<matizarea unei 3iine decăzute= 6!ă ascundeam...mi+era teamă... nu am 3ost eu... era 3emeia e care mi+ai dat+o...8 !ă simeam sin<urul sectator la un dezastruuniversal, la o tra<edie iremedia-ilă. Drama

deza<re<ării noastre se etrecea c0iar acolo, in acel moment. Iar eu eram sin<urul susinător al aariiei escena lumii a acelei 3iine, e care Visătorul o de3iniseadmira-il= 6animalul care minte8.

6%uvintele lui dam marc0ează na1terea deendenei 1i rerezintămani3estul omului comun, mincinos 1i iresonsa-il8, asus Visătorul. 6%ele mai vec0i cuvinte cărora tu le oi da de urmă.8

:olosirea acelui tu, c0iar 1i in trecere, era atat de me1te1u<ită, incat dinaintea mea s+a a1ternut viziunea unor tradiii mai vec0i decat @eneza, imi ima<inam comorile inaccesi-ilesau cunoa1terea ierdută, de care n+a1 3i a3lat niciodatănimic, dacă Visătorul n+ar 3i 3ost deinătorul ei nemuritor, incă o dată, mă con3runtam cu misterul acelei 3iine care traversa timul 1i civilizaiile 1i

cuno1tea secretul 1colilor ierdute care străluceau, 3arăvla<ă, ca ni1te -i/uterii in<roate.

Stimulat de descoeririle succesive, in tim ce cuvintele Visătorului a1neau 1i roduceau cutremure in 3iina mea,

continuam să iau notie, 3renetic, cu mainiletremurande. %and a o-servat aloarea mea ie1ită dincomun, Visătorul a intervenit, entru a+mi aduce uinăalinare 1i, e /umătate in <lumă, re3erindu+se la condiiamea de an<a/at, m+a ironizat 1i a sus= 69irocraii aucrezut că, din cuvintele lui dam, din rimele vor-erostite de un om căzut in diz<raie, izvorăsc identi3icareacu lumea e>ternă 1i deendena a3lată la rădăcinilesale;8

im-a/ul care, duă ărerea Visătorului, constituie sinteza <andirii 1i su3lului uman, tn cazul lui dam revelează e>istenaunei 3ra<mentări si0ice, a unei sciziuni a 3iinei. Dacă el ar 3i 3ost una cu Dumnezeu, cum de 1i+ar 3i dorit 1i cum s+ar 3i crezut caa-il să+l intreacă7 #ste evident că damera de/a scindat, inainte de aariia #vei 1i a 1arelui.

6!inciuna, ascunzătorile, /udecata, /usti3icarea 1i autocomătimirea au 3ost 1i vor 3i doar vor-e 1i aue>istat, ca un sti<mat si0ic, inainte ca omul să 3ieiz<onit din rai, entru ca acea 3iină să se trădezesin<ură 1i să+1i iardă inte<ritatea.8

%and a mu1cat din măr, dam a sc0im-at viaa cu moartea,li-ertatea cu deendena, inte<ritatea cu sciziunea.

$emurirea, care rerezintă dretul do-andit rinna1tere al individului, a 3ost inlocuită cu o eternitateincon1tientă, 3ra<mentată 1i muritoare.

3ost redusă la o inmulire animalică, -azată e coulaia se>uală1i reroducerea viviară... in tim ce Visătorul vor-ea,simeam o senzaie neo-i1nuită, un 3ior ro3und, careinsoe1te, de o-icei, o descoerire imortantă.

6&ăcatul lui dam este mortal, deoarece rerezintă o cădere intim8, a inc0eiat Visătorul, 6căderea in starea 0inoticăa credinei că omul este suus morii.8

6Dar omul nu moare, el oate doar să se sinucidă 5, a enunat #l,dintr+o su3lare, cu aerul a<resiv 1i totu1i recaut a acelorcare imărtă1esc un secret insuorta-il. Umorul ui anacronic aducea un lus de atos acelei a3irmaii, carede/a era e>trem de dramatică= 6!oartea esteintotdeauna o sinucidere;8

6 venit vremea ca omul să se intoarcă acasă, să se trezească dinsomn 1i să ia ceea ce ii aarine de dret... nemurirea

ierdută.8

Simeam că acea viziune mă trans3orma, rin ineleciunea ei, că seimră1tie rin or<anele mele 1i imi ătrundea in celule,molecule 1i atomi. Ci in tim ce imi vor-ea desre răul tuturor relelor, ori<inile ancestrale ale scindării omului 1i 6ăcatul8 lui, el mă vindeca. intrea<a mea 3iină eracurinsă de o recuno1tină 3ară seamăn.

6:ii un om li-er;8

@andurile mele se invarteau in /urul acelor lucruri e>traordinare ecare le auzisem de la Visător, in acea duă amiază.

Incercam zadarnic să le oranduiesc, să le 3i>ez sau cel uin să mă concentrez asura unuia dintre ele.%ontinuau să se ivească, unul duă altul. %ădeau din

mine, ca ni1te 3runze dintr+un coac, 1i, in a3ara mea, seurmăreau 1i se invarteau in 3urtuna creată de resiraiaVisătorului. %eainăria unde ne a3lam se a<lomerase e

arcurs, cu ali clieni 1i 3o1netul ariilor a sute deconversaii unduiau lăcut văzdu0ul. m tresărit de

lăcere cand vocea ui mi+a 1otit la urec0e=

6Reli<ia lanetară inseamnă scindare;... Divinitatea e careomenirea o venerează mai resus de orice esteintotdeauna aceea1i= teama;

:ora acelor cuvinte, care se roa<au rintr+un roi dens de voci,mă uluia. In acea tăcere, in acel vid, <andurile mele se

ierdeau 1i cuvintele ui, tăioase ca ni1te -isturie, măs3redeleau 1i se imlantau adanc in mine.

6Deendena inseamnă teamă;... i trans3ormat teama in idolul tău... de aceea deinzi 1i ii ca1tiistena ascuns insatele unei slu/-e mărunte... Ctiam că, mai devremesau mai tarziu, acel moment avea să sosească 1i eram

re<ătit entru 3atul că nu avea să 3ie lăcut, insă tonul 1i cuvintele Visătorului, care de/a inceuse discursul,

revesteau un 3inal mult mai 3urtunos decat anticiasem. !i+am scos carneelul 1i m+am re3ăcut

reocuat de coninutul lui ca să mă ascund, cum 3aceam intotdeauna cand severitatea Visătorului deă1ea limitele suorta-ilităii.

,m venit să te eli-erez; , a 1uierat #l. ,m aărut in viaa tadeoarece, intr+o zi, ai visat că devii li-er...

Vocea ui devenise o undă, care se roa<a in toate un<0erele 3iinei mele 1i urmărea toate temerile mele, indi3erent delocul unde se 3uri1aseră.

tunci, #l a conc0is= 6Dar tu, duă ataia ani, incă te comlaci insclavie;

Simeam cum acea a3irmaie directă desc0ide o rană lăuntrică.Um-ra de dezamă<ire din cuvintele ui mă tul-ura 1i mă amăra, ca 1i cum m+ar 3i suus unei erori nemeritate

sau unei in/ustiii.

6&entru a scăa de condiia ta actuală 1i a te inăla din inc0isoarearolurilor, tre-uie să+i răstomi viziunea, a sus #l, iaraoi 1i+a dat scaunul uin mai in sate. inelesesemaluzia. Visătorul a a1tetat cateva clie, ca 1i cum 1i+ar 3i ales cuvintele care m+ar 3i a/utat să rice mai -ine, 1i aoi a rostit= 6Să te eli-erezi inseamnă să te eli-erezi delume...8

6De unde ot incee78, am intre-at cu 0otărare.

6#ste o muncă istovitoare, care durează ani de zile... c0iar dacăi0cei din acest moment, intrea<a ta viaă nu va 3i su3icientă...8

Visătorul imi aducea un mesa/ din viitor, o ro3eie minunată 1i uternică desre destinul omului, insă eu nu eramcaa-il să o suort 1i să o curind.

Ideea unei omeniri descătu1ate de orice nevoi, roulsată in a3ara

naturii ei seci3ice sau cel uin din ceea ce credeam a 3i natura ei seci3ică in acel moment, care de 3at rerezenta in3ernul ei, mi se ărea ne-unească. $u o

uteam inlătura, alun<a 1i totu1i era rea mult 1i reatarziu.

Viziunea Visătorului mă s3redelea e dinăuntru 1i devora materialul mort 1i vec0ile convin<eri. $u mi+o uteam insu1i, darnici n+o uteam e>ulza. Ctiam că Visătorul mă indrumasre acea cale e care va tre-ui să+1i indrete a1ii 6mai intai semizeii 1i eroii 1i, duă ei, ceilali8... iar aoi sărevină, c-iar dacă această călătorie ar 3i durat mii deani. in tim ce #l imi vor-ea, simeam incredi-ilul e>od al omenirii care de/a inceuse cursa.

Unii indivizi luaseră de+acum startul, iar cei mai cura/o1i discutaudesre invinci-ilitatea morii, căreia nu+i mai accetauinevita-ilitatea. Revoluia individuală -ătea la u1ă....Umlusem, 3ară orire, a<ină duă a<ină cuinsemnări, ană cand imi amorise mana. /unsesem lacaătul ultimei 3ile din carneel 1i continuam să scriu cuin3ri<urare, e satele meniului de la ceainărie.

$u mai conta dacă era limede sau dacă ceea ce sunea avea senssau era acceta-il. ucrul esenial era să scriu, săinre<istrez totul. Ctiam că nu uteam omite niciuncuvant sau sc0im-a vreun semn orto<ra3ic.... intr+o, zi cand a1 3i recitit notiele, le+a1 3i ineles. Sau oate doara1 3i lăsat mo1tenire <eneraiilor viitoare de cercetători

ceea ce Visătorul imi o3erea atunci, cu <enerozitate, iareu nu eram re<ătit să rimesc intru totul.

Visătorul se ridicase atent, i1i iminsese scaunul mai in sate 1i ornise sre ie1ire. m ărăsit 1i eu, cu a1i 1ovăielnici,ceainăria. Simeam că mă ata1asem de acel loc 1i a1 3i

utut c0iar să rind rădăcini acolo. :ăcusem acea

a3irmaie, o-servand melancolia stranie care măcole1ea in tim ce <ră-eam asul ca să+l a/un< dinurmă e Visător, care de/a traversa odul de lemn.%ateva ta>iuri se a3lau in aroiere. :ără să 3i avut timde alte intre-ări, m+am trezit intr+o limuzină vec0e ceurma să mă ducă la 0otel.

%and ortiera s+a inc0is 1i +am văzut de cealaltă arte a <eamului,m+am temut că aceasta era ultima dată cand il mai vedeam. insă Visătorul m+a lini1tit= 6$e revedem maine,in acela1i loc 1i la5aceea1i oră 8 in tim ce ta>iul i1i croiadrum rin străduele S0an<0aiului 1i e autostrăzilesusendate ale acelui ora1 imens, mai re3lectam incă lacuvintele lui.

/uns la 0otel, am incercat să+mi un ordine in <anduri. in acea zi,toate convin<erile mele 3useseră răsturnate. /unsesemla concluzia devastatoare că, duă acea intalnire cuVisătorul, asemenea zidurilor unei cetăi cucerite, vec0ilemele tiare mentale se ră-u1iseră, ană deveniseră unmaldăr de moloz.

Tatăl lui 9udd0a

m a/uns cu cateva ore mai devreme la acea intalnire. %aiva turi1ti

occidentali, caiva credincio1i intrau 1i lecau dintemlul )u3o Si, unde se ăstrează statuia de /ad al- a lui

9udd0a. colo sta-ilise Visătorul unctul nostru deintalnire. !i+am etrecut timul 0oinărind rinla-irintul de strădue din tar<ul vec0i.

%and am trecut e lan<ă u1a lar< desc0isă, +am căutat cu rivirea,in mulime, in serana că il voi revedea. %and +amo-servat, era la o distană 3oarte mare. Se indreta cătremine, insoit de trei -ătrani inali 1i cu o in3ăi1areri<idă. Unul dintre ei, cu ăr su-ire 1i o erec0e deoc0elari de aur, l+a o3erit cu am-ele maini un ac0et,

3ăcand o lecăciune adancă. oi i+am văzut deărtandu+se, tot cu lecăciuni 1i <esturi reverenioase.

$umai atunci cand a rămas sin<ur, am indrăznit să mer< sre #l. O rivire raidă a 3ost sin<urul nostru salut. #l mer<ea iti

tăcere de+a lun<ul străzii care ducea e lan<ă zidul clădirii, iar eu il urmam. !+a surrins 3atul că #l s+aintors sre intrarea temlului 1i a inceut să urcescările, avand in vedere tot ce+' auzisem a3irmand cu

rivire la reli<ii.

Totu1i, +am urmat indearoae 1i am intrat. Un <ru de călu<ări mancau la o masă, intr+un col. $oi am arins-ei1oarele tradiionale de tămaie, la 3ocul din mi/locul curii interioare 1i ne+am a1ezat dinaintea statuii imozante a zeului. #rau uini vizitatori 1i, duă cevatim, am 3ost lăsai sin<uri.,siră, dar niciodată nv tedărui;8 a anunat #l 1i, cu acea sentină de neuitat, mi+adat cel mai comlet 1i ro3und răsuns la ezitarea e

care am simit+o in 3aa temlului. 6Resectă cultele 1i reli<iile tuturor oamenilor a zis #l + dar nu le

urma;8 inceusem să re3lectez asura acestor cuvinte,cand +am auzit sunand cu o voce scăzută= 6lături demine ii vei sc0im-a viziunea 1i, odată cu ea, destinul.

8:lăcările a mii de lumanări se imleteau 1i ascundeau instrălucirea lor odoa-ele zeului. %u Visătorul, Ccoala eramereu acolo. !i+am scos carneelul 1i stiloul din servietă1i am inceut să iau din nou notie.

69ătraneea, -oala 1i moartea rerezintă elementele inte<rante aleima<inii lumii8, a continuat #l, 1otindu+mi la urec0e.

6#le sunt luate dret evenimente inevita-ile 1i 3ire1ti, deaceea nimeni nu s+a revoltat vreodată imotriva Ion

Sunt rezultatul unui sistem de credine 1i a1tetăriloruniversal vala-ile;... P

6Tot ceea ce a1tetăm cu neră-dare se intamlă8, a a3irmat #l, eun ton cate<oric 1i aoi a adău<at= 69ătraneea, -oala 1i moartea sunt năravuri si0ice dăunătoare.8

%uvintele rostite c0iar acolo, in 3aa acelui idol incon/urat de altedivinităi din aier mac0e, em-leme ale suerstiiilor 1i

re/udecăilor omene1ti, au iz-it ereii 3iinei mele cu arado>urile lor. Duă ărerea Visătorului, recum 1i alui uelius, -ătraneea, -oala 1i moartea erau o-iceiuri

rele, de care omul tre-uie să se eli-ereze. inceusem săscriu 1i să inaintez 3ară orire, de cateva minute.

#l a a1tetat ană cand am terminat 1i aoi a continuat sunand cănumai 6lucrarea Ccolii ii va ermite omului să

risiească acea vra/ă, să se de1tete din somnul 0inoticin care se zăvorase de secole. &romovarea unei noi educaii, e care el o numea 6educaie secundară8, ii va

ermite omului să se a-ată de e 3ă<a1ul mortal al reetitivităii.

Sosise clia, mi+a sus #l, in care moartea nu mai era de actualitate1i de aceea omul tre-uia să+1i sc0im-e credinele 1i sa serevolte imotriva ideii morii 1i a inevita-ilităii ei. !i+alăsat un ră<az, să meditez la aceste a3irmaii 1i, cu oincuviinare din ca, mi+a dat de ineles că era timul sămă ărăsească. $e+am indeărtat, lăsandu+l e 9udd0ain urma noastră 1i ne+am indretat sre ie1ire. inaintede+a a/un<e la u1ă, Visătorul s+a alecat imerceti-il sre urec0ea mea, ca 1i cum inteniona să+mi imărtă1ească un secret. in 1oata ui 1i in acel <est delicat, am re<ăsit adierea dulce a acelor duminici decand eram coil 1i mă /ucam cu #lio 1i Rozalia, la-iserica din Saint ntonio -ate, care mirosea a ceară 1i

a tămaie, 1i acea veselie ireverenioasă care animasorovăielile in3antile 1i c0icotelile noastre.

Visătorul cuno1tea toate căile de acces sre su3letul meu. #l mi+adezvăluit cel mai mare secret= 6in ovestea lui 9udd0a,tatăl este sin<urul cu adevărat iluminat8.

In a3ara temlului, l+am cerut să+mi deene ovestea acelui re<e. st3el, am a3lat că tatăl lui 9udd0a dorea să+1i rote/eze 3iul de orice urmă de de<radare 1i de concetul de

limitare. #l se asi<ura ersonal ca tanărul rin să 3iemereu imresurat de -ucurie, 3rumusee 1i -unăstare. Sc0im-a ermanent servitorii 1i ersonalul de la curte,care aveau <ri/ă de 3iul lui. #l insu1i se mac0ia, i1i vosea ărul 1i se -ăr-ierea, entru a imiedica -oala,-ătraneea 1i moartea să ătrundă in viziunea tanărului

9udd0a.

6&ană in ziua de azi a rămas una din cele mai instructive ove1ti care a 3ost vreodată transmisă din <eneraie in<eneraie8, a inc0eiat Visătorul.

6Tatăl lui 9udd0a 1tia cat de imortanta era anorama lumii 1i

uterea credinelor lui. #l era caa-il să conceaă o1coală a nemuritorilor 1i să cultive siritul nemuririi.

colo, tanărul 9udd0a era instruit să trăiască in siritul eternităii.8

Visătorul a conc0is că re<ele, deoarece visase la o lume ce alun<ase-oala 1i -ătraneea, luand toate măsurile entru a+1i

rote/a 3iul de ele, ar tre-ui recunoscut dret unul dintre ărinii omenirii 1i cel mai cura/os cercetător dinintrea<a istorie a tuturor timurilor.

6$u intamlător tradiia l+a desemnat re<e8, a sus #l. 6&e munteleOlim, al zeilor, acest mit merită să stea alături de cel al lui &rometeu.8

%eea ce deinde nu este real

#ra e inserat De e ărmul raului 9und, vedeam cum S0an<0aiul se trans3ormă intr+un ocean de lumini. Visătorul tocmai inceuse una dintre cele mai dureroase dez-ateri, e

care o mai atinsese 1i in temlu, lăsand+o in susensie.insă 1tiam că de data asta avea de <and să o inc0eie. mluat o <ură de aer 1i m+am re<ătit entru intervenia

ui dureroasă.

isa inte<rităii, si0icul con3lictual, diviziunea 1i tensiunile ecare omul le oartă inăuntrul lui constituiseră liniiledirectoare ale invăăturilor ui, in S0an<0ai. Omul este-olnav mintal, iar lumea este re3lectarea ne-uniei lui.

cum, Visătorul mă conducea sre descoerirea

rădăcinii deendenei.

6$umai un om intre< oate 3i li-er8, a sus Visătorul. il ascultam cuatenie, dar nu indrăzneam să+ rivesc. &retindeam căeram reocuat să o-serv unduirile tremurătoare aleluminilor, ce scoteau la iveală cursul raului, e care dealt3el nu il uteam vedea.

tunci cand este divizat in interior, omul nu oate decat să deindă.

cele cuvinte se imleteau, instantaneu, cu minunatele declaraii ecare le auzisem de la #l, cu muli ani inainte, in timul

rimelor noastre intalniri. 6Să lucrezi ca an<a/at este

mani3estarea vizi-ilă a deendenei... această condiienu este recita tu l unui rol, consecina unui contract., 1i nici nu izvoră1te din aartenena la o cate<orie socială...

Deendena resuune a-sena voinei... 1i denunăstarea de 3iică, aartenena la ciclul in3ernal al 3iinei...8

&entru Visător, totul inceuse să ai-ă sens atunci cand cineva ainceut să considere timul dret o mar3a, adică atunci cand cineva a inceut sa cumere timul oamenilor 1i nuceea ce ei roduc, ca de e>emlu idei, -unuri sau servicii.

#l a su-liniat că alcătuirea unei armate imense, demiliarde de muncitori, servitori 1i 3uncionari deendeni, <ata să+1i vandă roriul tim la un re 3i>,in ore sau luni, este un 3enomen al lumii modeme care nuare recedent in istoria universală a civilizaiilor.

scultam discursul Visătorului, cu aversiunea 1i c-iar reulsia cucare @recia clasică 1i Roma trataseră toate 3ormele demuncă intelectuală 1i 3izică. &e timul lui Bomer, T-etesera considerat cel mai /osnic om, deoarece era muncitorla 3ermă 1i tre-uia să+1i vandă 3ora de muncă, entru a+1i ca1ti<a e>istena.

&entru <reci, care reuiau atat de mult li-ertatea, deendena decineva entru suravieuirea zilnică insemna o servituteintolera-ilă.

Duă ristotel, nu era ermis să li se acorde cetăenie acelora caretre-uiau să muncească entru a trăi. Discilina virtuii

olitice era imractica-ilă 1i imosi-ilă entru aceiacare i1i duceau e>istena ca muncitori an<a/ai,vanzători sau avand o slu/-ă cu retri-uie 3i>ă, căci inasemenea condiii nu uteau să aducă elevare 1i con3ort su3letului.

Simeam crescand o 3urie ireresi-ilă 1i o -arieră mentalăinălandu+se in mine. %redeam că acea viziune se

otrivea @reciei in secolul al atrulea, dar nu mai eradeloc alica-ilă in societatea mileniului trei. ceascanteie de luciditate mă a/uta să+mi cultiv, in ti0nă,resentimentele entru atacul iminent care de/a secontura in cuvintele Visătorului. :ără să ma mai ot a-ine, am iz-ucnit=

6Toată lumea se oate descurca 3ară să muncească, dacă se -ucurăde rivile<iile unui aristocrat... 6 Visătorul imi răsturnăviziunea.

6$umai nivelul de li-ertate lăuntrică8, a a3irmat #l, sever 6$umai victoria asura 3ricii il a1ează e om alături zeilor,oamenilor care iu-esc, visează, 1i nu acelora care tre-uiesă muncească entru a+1i ca1ti<a e>istena... Omul artre-ui să se reocue numai de meninerea unei stări suerioare a 3iinei, a stării de serenitate, 1i să nuinceteze niciodată să viseze... ast3el totul ii va aarine.

$umai o omenire educată i0 siritul 30imuseii, adevărului,-unăstării, numai o omenire contemlativă, intuitivă 1i visătoare oate urta uterea nonaciunii 1i resonsa-ilitatea unei trandăveli re<ale.

Vec0ea umanitate i1i dore1te să continue să muncească... 1i nu ar 1ti

ce să iacă dacă intr+o zi ar inceta... entru că se comlace indeendenă 1i in vieuirea su- imeriul iricii... entru că1i+a ales indoiala dret locaie naturală 1i stăană8, acomentat Visătorul, cu o u1oară urmă de amărăciune, ca1i cum ar 3i urmărit e3ectul ireversi-il 1i insuorta-il al unei in3ran<eri cosmice 6#a se sinucide atunci cand nădu1e1te, i1i 3ace <ri/i 1i intră iti anică... devenind osclavă a timului.8

Viziunea 1i realitatea sunt unul 1i acela1i lucru

6Viziunea 1i realitatea sunt unul 1i acela1i lucru. umea esteviziunea e care tu o ai desre ea. Sc0im-ă+te 1i lumea seva sc0im-a e veci;.... cesta este cel mai mare a/utor ecare+' oi aduce lumii.8

6Dar c-iar dacă mă sc0im-8, am intre-at imăciuitor 6ce se va ale<ede toată oroarea, ne3ericirea 1i durerea in care trăie1telumea7 %ine va ori răz-oaiele78

6Tu e1ti lumea;8, a e>clamat Visătorul neră-dător. 6umea oartă

răz-oaie, deoarece tu e1ti in răz-oi cu tine...

Un visător se increde doar in sine insu1i, in desăvar1irea lui 1i concee lumea e care 1i+o dore1te. Realitatea in caretrăie1te rerezintă reroducerea 3idelă a aradisului săuam-ulant8

6Dar realitatea...8

6Realitatea este ca o lamă de <umă de mestecat care ia 3orma

dinilor tăi...8 6Dar cum rămane cu tot ceea ce văd 1i atin<7,..8

6umea e care o vezi 1i o atin<i nu este o-iectivă 1i nici nu va 3i vreodată... #a te re3lecta... invaă să 3ii -riliant, ele<ant,ma<ni3ic, <randiosH invaă să te 3olose1ti cum tre-uie de

3urie 1i nedretateH invaă să /oci rolul e care i+l cerimre/urările= comic, ironic, 3erm, visător 1i /ucău1,so-ru 1i sincer, calm 1i rece. Trans3ormă+te intr+un

camion al li-ertăii. !unce1te, entru a a/uta omenirea să se eli-ereze de su- tiraniile 1i

constran<erile de tot 3elul= olitice, reli<ioase, sociale,intelectuale 1i emoionale... 1i vei vedea cum aradisul terestru se a1terne la icioarele tale.,,

De 3iecare dată cand mă <andeam sau reciteam acest dialo<, măducea cu <andul la ovestea <eometrică a lui --ott, laintalnirea dintre ătrat 1i s3era in :latland, ara

-idimensionalăH intalnirea dintre o creatura lata 1i o 3iina tridimensională, intr+o lume lană 1i ea.

Discursul Visătorului, ce coninea straturi 1i niveluri surause 1i care romova e>istena a tot atator universuri 1i realităi ersonale cai oameni e>istă e ămant, nu

utea 3i inserat intr+o viziune lată, in erceia-idimensională a unui locuitor din :latland.

Secia -irocrata

Duă ărerea Visătorului, numai aceia care atinseseră cel mai inalt nivel de resonsa-ilitate din 3iina lor uteau ie1i dinroluri.

6Intr+o -ună zi, duă ce vei 3i reu1it să le deă1e1ti 1i vei 1ti cum să le /oci la er3ecie, vei 3i 1i tu li-er. Insă această victorie oate dura cateva minute sau o viaă intrea<ă. Deindenumai de tine adău<at că omul o-i1nuit nu oatesusine resonsa-ilitatea unei ast3el de li-ertăi.

6$umai omul care a <ustat o cliă de eternitate oate reu1i;8, aconc0is #l. Su- nivelul omului inte<ral, e>istena teincarcerează in 3i>itatea unui rol8 in oinia Visătorului,rolul măsura 1i dovedea nivelul nostru de li-ertate. In

zorii revoluiei industriale, secia saiens s+a trezit Iarăscrucea evoluiei sale. st3el, in -irourile 1i 3a-ricilelumii au intervenit sc0im-ări si0ice, somatice 1i comortamentale, intr+o asemenea măsura, incat aaărut o nouă secie.

6Secia -irocrată8, duă cum a numit+o Visătorul. 6Trăsătura ei de3initorie este a-ilitatea de a indură cu stoicism

ovara insuorta-ilă a deendenei8, a sus #l, e unton /ovial, dar sec, adău<and că, de+a lun<ul vremii,această ramură a omenirii a crescut, ană cand a atinsun număr imresionant 1i rerezintă cea mai răsandită secie de e lanetă.

mai a3irmat că sc0im-ări similare au avut loc 1i in randul

animalelor, duă domesticire. %u o incetineală calculată,a inceut să le enumereH rela>area mu1c0ilor,adiozitatea, lăr<irea stomacului, in<ustarea -azei craniene 1i a e>tremităilor, aloarea ielii,im-ătranirea rematură, ramolirea... In tim cealcătuia lista, mă analiza din ca ană in icioare 1i

3luiera cand descoerea in mine toate semnele seciei

-irocrate. continuat acea antomimă ană cand, la unmoment dat, m+a intre-at, cu toata seriozitatea, dacamă utea 3olosi dret e>emlar viu entru ilustrareateoriei ui.

%and m+a rivit 1i mi+a o-servat <rimasa de o3ensă 1i /enă,Visătorul nu s+a utut a-ine să nu iz-ucnească in ras. inacel moment, mi+am dat seama că #l mă ironizase.

!ă simeam de arca 3usesem in3ă1urat in <is 1i mu1c0ii mei 3aciali erau incordai 1i ri<izi, ca aceia ai unui cadavru. $u mai uteam articia la acea mascaradă e care otrăiam destul de rar alături de #l.

6Omul care se o-servă e sine, care rade de sine, este li-er;8, a

comentat Visătorul acel eisod, duă ceva vreme. 6Dacăe1ti con3uz, dar o-servi con3uzia din tine, te eli-erezi.

utoo-servarea inseamnă autocorectare8!i+a sus că adevăratareli<ie a omului comun o rerezintă, de 3at,identi3icarea cu lumea e>terioară. Omenirea se a3lă instarea ei actuală deoarece nu se oate o-serva e sine.

6Dacă e1ti caa-il să+i o-servi mizeria, aceasta va disărea 1i vindecarea ta se va roduce imediat 1i se va răsandi in

intrea<a lume.8 %and rivesc inaoi, sre acele reacii ale mele, imi dau seama cat

de 3ra<il eram atunci 1i cat de dearte de a+i a/un<e eaceia care inceuseră de/a călătoria sre inte<ritate.

9olnavii din $oul Testament, or-ii, olo<ii, surzii sau lero1ii,rerezentau meta3orele vii ale unei omeniri -olnave

si-ic, dar cel uin con1tientă de roria ei nedesăvar1ire 1i <ata de a omi e calea vindecării.

Oamenii, ce+i dret, 3oarte uini, cereau do-andireaaccesului la inte<ritate.

#ra dureros să descoăr 1i să recunosc că eu nu atinsesem aceacondiie 1i că eram asemenea lui $icodim, adică <enul deom rins in mre/ele aarenelor lumii, deendent deinstituii 1i temle ră3uite, de ritualuri inutile, incaa-il

să alun< 3alsele certitudini ale lumii vec-i, in 3avoareamarii aventuri individuale. #vident că nu aarineamacelei omeniri inzestrate cu credină 1i cu ceea ceVisătorul numea voină, vis. Visătorul era 1i rerezenta,de 3oarte mult tim, o ameninare entru viziunea meaasura lumii, entru credinele mele 1i entru tot ceea ceimi dorisem să 3ie viaa mea.

De+a-ia acum inele< că vindecarea inseamnă reintoarcerea laori<inile ăcatului, adevărata cauză a tuturornenorocirilor 1i necazurilor omului.

6Tu e1ti inceutul 1i s3ar1itul 3iecărui eveniment &oartă+i de <ri/ă,incă de la sursă. ceastă lume a adversităii 1i su3erinei a 3ost creată c0iar de tine 1i, de aceea, doar tu o oi sc0im-a. Vindecarea este un roces dinsre interior sree>terior. Se intamlă numai dacă i+o dore1ti cuadevărat8, a inc0eiat Visătorul 1i m+a indretat cătremiracolele $oului Testament, care rerezentau de 3at mărturiile acestui adevăr. $imeni nu te oate vindeca,dacă vindecarea nu are loc c0iar in interiorul tău.

6!er<i,≪voina≫ ta te+a vindecat;8

6:ă doar ceea ce+i lace;8

6!unca rerezintă răs3ran<erea unei si0olo<ii imature.8

Rolul e care un om il ocuă in lume este cel mai evident simtom denedesăvar1ire, cea mai simlă cale de intoarcere lamiezul tuturor -olilor lui.

6&oi 3ace numai ceea ce e1ti. %and acest lucru ii este clar 1i ii intrăin san<e, vei 1ti cum să descoeri cauza.8 Să te sc0im-i inseamnă să intervii in orice cliă in modul tău de asimi, aducand lumină in viaa ta. %u cat te cuno1ti mai

-ine, cu atat mai elevate vor 3i rolurile tale. %u cat vei 3i mai resonsa-il, cu atat mai uin vei 3i deendent.

cest lucru ii ermite să inlături su3erina inerentă din 3iecare rol 1i să trans3ormi sudoarea muncii in vis.

6!unca va B su-limată, ană cand va disărea dintre activităileumane.8

De milenii intre<i munca este re3lectarea unui -lestem... e3ectul căderii. &rin studierea 1i o-servarea sinelui, omul reduce distana dintre el 1i lumea e care a roiectat+o1i, imlicit, vindecă nedesăvar1irea stărilor 3iinei lui 1i,ca urmare, a realităii lui.

Visătorul mi+a e>licat că, de+a lun<ul timului, in toate culturile,munca a 3ost erceută dret un e3ort, ană cand adevenit sinonimă constran<erii 1i strădaniei. In lim-aacelor civilizaii antice, de3iniiile -i-lice ale durerii, cecaracterizau munca omului 1i travaliul 3emeii la na1tere,se imleteau 1i i1i dezvăluiau ori<inea comună. Inacceiunea termenului 3ranuzesc 6travail8 1i in an<lo+sa>onul 6la-our8 era ascuns 1i inclus, entru totdeauna,

un sin<ur ineles. a 3el se intamlă 1i in saniolă. a 3el 1i in dialectele antice, care sunt mo1tenitoarele directe 1i continuatoarele invizi-ile ale viziunii <rece1ti. 6# vremea sa trans3ormăm munca in vis;8 a anunat Visătorul, cu utere. %uvintele ui răsunau ca un stri<ăt de răz-oi, <ata să inale su3letele 1i să adune armatenes3ar1ite su- draelul aceleia1i cruciade.

:olosii+vă toată uterea, timul, ener<ia 1i tot ce avei laindemană, entru a concretiza ceea ce vă dorii cu

adevărat;8 Discursul Visătorului era indretat sre o audienă lanetară, către

milioane de oameni care, asemenea mie, uitaseră z-orul ma<ic, visul arta de a visa inseamnă să+i iu-e1ti sinele8,mi+a sus #l, 6insă durează ani -uni de autoo-servare 1i atenie, entru a+i redescoeri voina 1i a+i redo-andi inte<ritatea ierdutăJ5 mai a3irmat că tinerilor le estemai u1or să redescoere ceea ce i1i doresc cu adevărat.Voina, visul tinerilor nu sunt e delin in<roate.

6O 1coală adevărată itilătură toate o-stacolele din calea visului. inloc să imună 3alsitatea 1i concete ne3olositoare, o1coală adevărată ii eli-erează e tineri de temeri,suerstiii 1i de somnul 0inotic care ii izolează in<0etoul eri3eric al umanită5i deendenteJ5

Tatăl meu, in 3elul lui, incercase să mă incredineze unei 1coli caresă+mi 0rănească 3iina, duă ce analizase toateinstituiile reli<ioase. insă -ama-iii, e acea vreme de/aincarcerai in ovestea desre lume, incetaseră să mai

re<ătească oameni resonsa-ili, o elită conducătoare. &ană 1i ei uitaseră.

6%ei ce iu-esc ceea ce 3ac, nu sunt deendeni. %ei ce iu-esc, nu autim de vandut $umai cei ce nu iu-esc ot 3i recrutai 1i

lătii. %el ce iu-e1te este nereuit8 6&rintre marile iluzii ale celor ce muncesc8, a sus #l 6se numără 1i aceea că

rimesc o retri-uie. De 3at, ceea ce este considerat a 3i răslată, lată sau salariu, rerezintă doar ocomensaie arială 1i modestă entru a<u-ele induse

de condiia de deendenă.8 cea de3iniie, e care am su-liniat+o de mai multe ori in carneelul

meu, se situa la ani+lumină distană de tot ceea ce eramo-i1nuii să credem 1i să <andim. Durerea 6-ene3ică8 aunei răni ce se vindecă este insoită de con1tientizareaacelei decăderi morale 1i 3izice e care oamenii o indurăsau e care 1i+o roduc atunci cand muncesc 3arăcreativitate, 3ară dra<oste, iti medii oluate si0olo<ic.in alcătuirea ei, viziunea Visătorului anticia inălarea

unei omeniri mult mai 3ericite, eli-erate 1i resonsa-ile,descătu1ată de deendenă 1i devotată doar activităilor e care le iu-ea. #l a rezis că această inălare va 3i insoită, inevita-il, de o economie mai ro3ita-ilă, de oreducere ersistentă 1i ro<resivă a e3ortului, a muncii trudnice 1i de un declin al educaiei tradiionale.

#conomia nu se -azează e muncă, ci doar e 3ericire. :ericireainseamnă economie. Ccolile vec0ii omeniri se clădesctocmai e concetul ous. #le sunt mu<urii unei atitudini

si0ice, ai unei intre<i civilizaii care incă receteazămunca dret o caznă, o edeasă 1i ai unei societăi care e vremuri 3olosea sclavii 1i astăzi tre-uie să educe oarmată de ratai, oameni caa-ili să accete durereainsuorta-ilă a deendenei.

6a varsta de 1ate ani, sartanii nu mai deindeau 1i erau educai intr+o 1coală a cura/ului, unde deveneau răz-oinici invinci-ili 1i <eniali, eroi, in tim ce astăzi, la aceea1i varstă, coiii sunt inte<rai in armata tristă a adulilor.

Trans3ormarea lor este lesne de o-servat. 9ucuria /ocului, emoiile 3renetice, entuziasmul, adata-ilitatea, cura/ul sunt tot mai des inlocuite cu inocularea unei emoii aarent umane= invidie, <elozie, ranc0iună, an>ietate, teamă 1i cu do-andirea unor o-iceiuri nesănătoase,autocomătimirea, vor-ăria, disimularea 1i minciuna,imreună cu imitarea acelor <rimase care sunt mă1tilede<radării lor. incarcerarea li-ertăii coiilor, 3ran<ereaariilor visului lor sunt acte imorale, e care umanitatea

in stadiul actual este neutincioasă să le erceaă, ecare insă le lăte1te cu miile de -oli sociale care onăădesc 1i cu o economie intemeiată e dezastre.8

&auza care a urmat a 3ost e>cesiv de lun<ă. Imensul Buan<u 3usese a-sor-it de ne<ura noii 1i numai tra3icul maritim, incă a<lomerat la acea oră, cu 3aruri mi1candu+se inainte 1i inaoi, ne in<ăduia să+i <0icim

rezena.

Su- un 3elinar de e malul 9undului mi+am răs3oit notiele cu

această lecie de neuitat 1i am notat toate cuvintele deinc0eiere. 6%a 1i o zdruncinătură a trenului, cu care teo-i1nuie1ti la un moment dat, durerea deendenei devenea o arte a e>istenei noastre, o constantă

3irească 1i, in mod a-surd, o rezenă lăcută in viaanoastră.

-andonarea ei ar 3i 3ost, entru un adult, o aciune imosi-ilă ' Sensul însăimântător 1i minunat intre tim, acea relun<ire a 9undului inceuse să se imre<neze cu

aerul lene1 al -ulevardului ele<ant, dintr+un alt tim, cu 3elinare inalte, cu -ănci de lemn 1i 3ier, cu asa/ea<lomerate, cu o mulime cosmoolită 1i estriă.

/unsesem la Botelul &eace, al cărui restaurant o3erea o riveli1te suer-ă, in lun<ul 3luviului, cu tumul Oriental &earl TV. r0itectura 1i am-iana de la inceutul secolului, acordurile unei orc0estre de /azz, la arter, ne

dusese ca o ma1ină a timului, cu o suta de ani in urmă. De1i totul era er3ect, eu eram tăcut 1i in<andurat.%uvintele <rele e care le auzisem de la Visător in aceaseară 3useseră doar un ream-ul. Ctiam că urma să sedes3ă1oare cea mai sinoasa arte a intalnirii noastre.

&atronul ne+a intaminat ca e ni1te oasei de onoare 1i ne+acondus ersonal la masa noastră, unde ne a1tetau doi c0elneri imeca-ili. &atronul ărea să+ cunoască eVisător 3oarte -ine. %omortamentul lui, in3ormaiile ecare ni le+a 3urnizat in le<ătură cu ro<ramul serii 1i cumersul lucrurilor din restaurant 1i -otei, recum 1i altesemne sesizate incă de la intrare, m+au 3ăcut să cred căVisătorul era mai mult decat un oasete resectat.

#ram emoionat. imi doream ca acea conversaie a lor să continue 1i ca atronul să stea cu noi, ast3el incat să se amane cat mai mult momentul in care ar 3i tre-uit să răman sin<urcu #l. Visătorul era e>trem de <rav cand 1i+a inceut discursul, cu următoarele cuvinte= :iecare asect dinviaa unui om, 3iecare decizie, ale<ere ec0ivalează cunivelul lui de resonsa-ilitate interioara. cestadetermină rolul lui in lume 1i ii atri-uie destinul e care' il merită.

in Au(eit i s+au dat toate 1ansele să atinistenei, insă unui om de soiul tău, o victimă aindoielilor 1i temerilor, V această oortunitate i s+a

ărut o ameninare cu moartea.

In aarenă, ai a-andonat /ocul %rezi că ai ales cea mai simlă cale,cea mai ti0nită viaă, insă adevărul este că erai total nere<ătit să 3ructi3ici 1ansa e care i+am o3erit+o;8 asu-liniat #l. &rivirea ii era din ce in ce mai tăioasă.

6$ivelul resonsa-ilităii tale nu curinde roseritatea. i-ertatea a insăimantă e oamenii de 3elul tău. &entrua nu 1tiu cata oară, lumea deendenei te+a in<0iit 1i te+a azvarlit in ciclurile cele mai intunecate ale e>istenei,

entru a reeta la in3init dezastrele din trecutul tău.8

6Dacă 1tiai de/a că voi a-andona, de ce...8, am sus eu, incaa-il sămai termin acea intre-are. acrimile mi se innodau in<at.

6#ste sin<ura cale rin care ot să+i dovedesc că nimic nu se o3eră

e de<ea-a; Omul tre-uie să lătească entru tot ceea ce rime1te. Ci lata se 3ace, intotdeauna, inainte.

Omul oate deine numai ceea ce+i ermite viziunea sa, oate oseda numai lucrurile entru care i1i asumăresonsa-ilitatea 8

ecia care a urmat constituia iatra de temelie a uceniciei mele.

6$imic nu este e>terior8, a rea3irmat el. Vocea lui era ră<u1ită 1i

<ravă. 6Un om nere<ătit, c0iar dacă este temorara/utat de un eveniment sau de circumstane e>terioare,este iz<onit inaoi, in sărăcia ancestrală, dacă noul status deă1e1te nivelul lui de :iinare

-undena, -unăstarea 1i calitatea vieii unui om, ca de alt3el 1i aceea a unei intre<i naiuni sau civilizaii, nu deind de

er3ormana 1i varietatea mi/loacelor 1i resurselormateriale, ci de <enerozitatea 3iinei. $umai modul de asimi, de a <andi 1i de aciona, inălimea asiraiilor 1i

adancimea ideilor, credinele 1i visele in3lueneazădestinul oamenilor.

6:ii re<e, 1i re<atul tău va aărea8, a declarat %i, imrimand aceasentină in toate 3i-rele 3iinei mele. 6@randoarea 3iinei

recedă intotdeauna na1terea unui re<at.

Au(eitul rerezenta iatra de incercare entru a+i măsuraresonsa-ilitatea 1i a realiza că teama dinăuntrul omului creează iadul din lumea evenimentelor. :rica este

cea care te 3ace deendent de o slu/-ă, de o 3emeie, de undro<... Te 3ace să crezi că salariul te rote/ează, ii o3erăsi<urană. %ei care nu se cunosc e ei in1i1i, care nu sunt stăanii roriilor lor stări, nu ot 3ace nimic, nici

entru ei, nici entru alii.

Omul se ale<e doar e sine; %and te indră<oste1ti, nu 3aci altcevadecat să 3u<i de resonsa-ilitate. :emeia e care crezi căo iu-e1ti rerezintă răs3ran<erea redisoziiei tale sredeendenă.8

r 3i tre-uit să+mi dau seama ană acum că aversiunea totală 1i imediată e care o simeam 3aă de ideile Visătorului rerezenta semnalul si<ur al uterii lor de a tul-urastructurile mele mentale 1i de a le alun<a in desuetudine1i ru<ină. Ci totu1i, de 3iecare dată rezistam, cuindărătnicie, mă revoltam imotriva acelei resiuni insuorta-ile e care o simeam alături de #l, care imi

zdro-ea 3iecare centimetru ătrat al 3iinei.

Visătorul avea intotdeauna dretate. In rezena ui sau doar rinsimla rememorare a cuvintelor ui, era imosi-il să tescu3unzi, să <re1e1ti, să te răne1ti, să o iei iezi1. $imeni nu+1i oate ima<ina cat de insuorta-ilă eraineleciunea @reiera1ului Vor-itor entru &inocc0io,care se 0otărase să rămană de lemn.

In acea seară, cuvintele ui erau mai su-versive ca de o-iceiH rearevoluionare entru a le utea suorta imensa ener<ie.

ccetarea, inele<erea ideilor de ordin suerior,constituie o oeraie dureroasă entru aceia care nusunt incă re<ătii 1i nu vor să inelea<ă.

$umai entru a le asculta era nevoie de o lăr<ire a s3erei si0ice, deo <andire mai vioaie 1i de o sc0im-are a credinelor 1i o-iceiurilor adanc inrădăcinate. insă de 3iecare datăeram comlet nere<ătit entru a mi le insu1i. :iloso3iaVisătorului ărea, de 3iecare dată, nu numai contrarăsistemului meu de valori, dar 1i calomniatoare, oadevărată incălcare a le<ilor 3irii, cimentate de istorie 1i

reli<ie. Ideile Visătorului desc0ideau in 3aa mea verti/ul răsturnării viziunii asura lumii 1i imi netezeau trecereaaventuroasă sre o nouă secie, care nu mai avea nimicin comun cu vec0ea omenire. in momentele de 0ar, cand inele<erea imi sinteca 3iina, recuno1team că drumul sre care mă imin<ea Visătorul era a-surd 1i necesar,teri3iant 1i minunat, di3icil 1i /ucău1 ca 1i indrăzneala

unui somon care se avantă e 3irul aei, inaoi, sreizvor. in um-ra lim-a/ului ui arado>al, se inăla orevoluie si0olo<ică, o revoluie individuală, la 3el de<enială ca 1i e>odul, vizionară 1i eică recum 3atele<lorioase ale lui Sartacus.

te îndră<osti

Visătorul i1i reluă vor-ele, re3erindu+se la relaia mea cu Beleonore1i la nenumăratele mele tentative de a+mi reconstrui o

3amilie. De la rimele cuvinte, din intonaia lor, m+amtemut că ceea ce urma să+mi sună avea să 3ie nelăcut 1i 3oarte <reu de accetat.

$u 3usese nicicand u1or să accet 3iloso3ia Visătorului 1i ideile ui,

insă acum atinsese cel mai vulnera-il unct. Simeam-astioanele incăăanării mele intărindu+se 1i scuturileancestrale de aărare inălandu+se. !i+e era teamă căimi va cere s+o ărăsesc.

Ucenicia mea a/unsese in unctul culminant. in ădurea intunecatăa temerilor mele, cuvintele care au urmat răsunau mai asru 1i mai ameninător ca de o-icei, ca un corn devanătoare in adancurile unei vizuini=

6Teama, redisoziia de a 3i deendent, te indeamnă să auci tot ce+i cade la indemană 1i ast3el s+a intamlat 1i cu 3emeiaaceasta. Ci te amă<e1ti sin<ur, crezand că e1ti indră<ostit de ea...8

Visătorul mi+a vor-it indelun<. %aiva atomi de inele<ere imi enetrau armura 1i imi sc0im-au atitudinea. Tonul vocii ui se indulcea imerceti-il, de1i mai ăstra in3le>iunile<rave.

su-liniat că adevărata denaturare a 3iinei este ceea ce oamenii numesc indră<ostire 1i, dezvăluind cacana mortalăcare se ascunde in satele acesteia, a adău<at e un tonlaidar= 6De 3iecare dată cand te indră<oste1ti, te

ră-u1e1ti cu caul inainte8. imi 3acu cu oc0iul un semn 3u<ar 1i continuă e un ton ărintesc= Iar in satele 3iecărei căderi, se a3lă o vină;8

De la Visător am invăat că acea ameninare, semnalul căderii care ande1te in orice indră<ostire, se re<ăse1te rn cele mai diverse culturi.

#>resiile idiomatice de <enul 6to 3all in Iove8, in en<leză, sau

6tom-er amoreau>8, in 3ranceză, sunt 3olosite demilioane de oameni, 3ară ca vreunul dintre ei sainelea<ă semnalul de alarmă. #i 3lutură stea<ul

ericolului c0iar su- oc0ii no1tri, insă nimeni nu are săo-serve. Visătorul mer<ea mai dearte cu cercetarea ui 1i conc0idea că indră<ostirea de cineva sau ceva nurerezintă doar o ameninare, ci ierderea resectului

entru dra<oste.

6$imic nu este e>terior8, a a3irmat #l. 6umea 1i ceilali sunt 3ra<mente din tine, risiite in tim. Să iu-e1ti e cinevainseamnă să iu-e1ti o arte din tine. Să te mic1orezi... săte 3ăramiezi...8

Duă ărerea Visătorului, să iu-e1ti e cineva mai resus de oriceera ca 1i cum ai 3i incercat să torni oceanul intr+un

a0ar sau să usud aa mării cu un umn de nisi.

mor rovine din latinescul a+mors, adică 3ară de moarte.

Să iu-e1ti inseamnă să+i iu-e1ti sinele, să indeărtezi orice urmă deautosa-otare dinăuntrul 3iinei.8

#l a mai adău<at că acest lucru se intamlă deli-erat. &entruVisător 6să+i iu-e1ti sinele8 constituia re3lectarea unui adevărat act de voină.

6$umai inte<ritatea oate iu-i8 a sus #l, in concluzie 61i numai lenitudinea :iinei, in toată slendoarea ei, oateconine iu-irea.8

6$u este, oare, cu utina ca un om care nu a atins incă inte<ritateasă ai-ă un tovară1, coii, o ro3esie, o viaă socială,relaii, rieteni78 am intre-at, nelini1tit de acea

ersectivă entru care mă simeam total nere<ătit.

69a da;8a a3irmat Visătorul 6Dar să nu uii niciodată că tot ce se etrece in a3ara ta... constituie doar o rerezentaiescenică, un 3ilm desre 3iina ta care, datorită măreiei ei, nu oate e>ista decat in interiorul tău, in adancuriletale...

%elălalt., ceilali... lumea... sunt ima<inea ta... un a0ar cu aă... un umn de nisi.8

In oinia Visătorului, adevărata iu-ire o constituie numai iu-irea desine. %ea mai inaltă artă este iu-irea sinelui. Să iu-e1ti

e cineva mai mult decat e sine este o idolatrie care+1i <ăse1te cea mai relevantă mani3estare in se>ualitate.

6%and i1i ale<e artenerul, ca de alt3el in toate momentele cand

tre-uie să dea un sens vieii lui, omul este in3luenat dese>8, a o-servat Visătorul.

Tonul calm al acestui reludiu a/unse la escaladarea discursului ui 1i imi ascui atenia. 6Omenirea lasează se>ul m centrul e>istenei ei, 3ară măcar să realizeze ca acesta estenumai licărirea indeărtată a unui e>taz uitat=intre<irea 3iinei;8

Visătorul continuă sunand că se>ul recum 0rana 1i somnul

imlică un control ri<uros uterea de a stăani ceea ceoamenii au uitat ctivitatea se>uală care ar tre-ui să 3ieo discilină, o te0nolo<ie in slu/-a omenirii entru ado-andi unitatea 3iinei, s+a denaturat ceia care au

ătruns in alte zone ale 3iinei 3olosesc se>ualitatea ca eun roulsor in 3olosul inte<rităii.

continuat, a3irmand= 6cest mod de inele<ere s+a ierdut :unciase>uală s+a de<radat, ană cand a devenit o activitatee3emeră, care ne lasă c0iar mai nesatis3acui, mai

incomlei, mai indeărtai de acea condiie a 3iinei care rerezintă dretul ca1ti<at rin na1tere al 3iecărui om 1i la care el a renunat8.

$u mă mai <andisem niciodată la se>, nici entru o cliă, in 3elul ecare mi+' in3ăi1a Visătorul 1i care+mi tăiase răsu3larea,

a3le vreodată că acea esenă care ii im-ată este rodusăde roriile lor <lande.

6Omul caută li-ertatea, 3ericirea, iu-irea in a3ara lui8, a sus #l,susendand 3lu>ul acelor ima<ini 1i ătrunzand in

<andurile mele in acel unct 6insă călătoria 3iului risiitor nu este nici e dearte e>terioară... este oaventură lăuntrică, o călătorie inaoi, sre unitatea

3iinei.

Omul incearcă necontenit o sin<ură aciune= recucerirea inte<rităii lui, rin actul se>ual cu o 3emeie, care este o arte din el,creată din una dintre coastele lui, entru a+1i reca1ti<astarea de unitate lăuntrică, aradisul lui ierdut8.

oi, e tonul unei sentine irevoca-ile, a sus= 6in al<e-ra 3iinei,două /umătăi nu alcătuiesc un intre<, ci o di3ormitate;Un visător adevărat se e>rimă e sine insu1i intotalitate. $u oate curinde o lume incomletă.8

6#u sunt tu;8

6Dacă tot ce se etrece rerezintă una dintre creaiile mele, roieciile mele, atunci Tu... cine e1ti78

6#u sunt tu;8 a sus #l e nea1tetate, cu o e>resie care mi+a rămas<ravată in minte. 6#u mă etrec inăuntrul tău8 &ămantul a inceut să+mi 3u<ă de su- icioare. $imic nuera ca inainte 1i nu avea să mai 3ie la 3el vreodată.

%and a o-servat rătăcirea mea, Visătorul a scurtat distana dintrenoi 1i a adău<at= 6Tu mă vezi in a3ara ta, deoarece eusunt in tine... Tot ce vezi 1i atin<i, de la insecte la <ala>ii,se a3lă inăuntrul tău... alt3el n+ai utea să le vezi sau săle atin<i.8

#ram ameit. Tamlele mi se z-ăteau odată cu -ătăile inimii.

Se etrecea ceva neo-i1nuit., ceva inceuse să crească inăuntrul meu, 3remăta 1i se z-atea să iasă a3ară, ca o 3iină acărei <estaie 3usese accelerată verti<inos.

6Totul este conectat $imic nu este searat Dacă ai utea sc0im-amăcar un sin<ur atom din tine, cel mai neinsemnat <and o-icei, atitudine, in3le>iune a vocii,., această sc0im-arear e>loda in intrea<a ta 3iină 1i universul tău s+arrăsturna, entru totdeauna... Insă sc0im-area acestui atom al 3iinei8, a adău<at #l ec0ivalează cu resor-ireaoceanelor sau strămutarea munilor, in lumeaevenimentelor e>terioare.8

In vocea ui vi-ra o notă de tristee entru acel discurs dureros,care atinsese ori<inea condiiei omului 1i cauzane3ericirii lui.

Dacă sc0im-area unui atom din noi necesită 3ora cu care ai uteastrămuta un munte, <andul meu s+a retras neutinciosdinaintea a-isului acelor multor ere de care era nevoie

entru ca umanitatea să se sc0im-e. &entru a reduceacea distană la roorii umane, am o-iectat căe>istaseră, cel uin in cazul meu, destule ră-u3niri 1i răsturnări -ru1te. Se sc0im-ase mai mult decat un atom,in viaa mea, de cand il intalnisem. De 3at, in ultimii ani imi sc0im-asem de mai multe ori slu/-a, artenera, ara,sta-ilindu+mă cu serviciul 1i 3amilia e un continent saualtul, inainte de a sosi in Au(eit 1i in cele din urmă in

S-an<-ai. cestea sunt doar ni1te sc0im-ări aarente8, a răsuns romt

Visătorul. 6$imic nu se sc0im-ă e delin in e>istenaunui om o-i1nuit Trecutul lui devine viitorul lui. Totul inviaă re3lectă nedesăvar1irea lui.8

Vocea ui devenise din nou cate<orică 1i 3ermă.

6#l se teme de orice sc0im-are care l+ar utea indeărta de la 3ă<a1ul mortal 1i con3orta-il al reetitivităii in care secomlace. Dincolo de iluzia sc0im-ării, totul se reetă lanes3ar1it %0iar 1i in viaa ta, totul a rămas la 3el.

Incercarea ta de a+i intemeia o 3amilie, 3emeia e careai ales+o, recum 1i rolurile e care i le+ai insu1it, casain care locuie1ti, rietenii e care ii ai, au rerezentat dintotdeauna o<lindirea ri<idităii tale... semnele 3a1iei

in<uste de e>istenă in care i+ai cantonat viaa. Toatesunt lumile tale aralele, in care numai visul oate să

ătrundă.8

!ă zvarcoleam. Visătorul o-servase di3icultatea mea 1i a1teta.

%uvintele ui erau ca ni1te tore arinse care luminautoate un<0erele ascunse ale 3iinei mele, să<ei care imi străun<eau or<anele, cu o durere insuorta-ilă.

Trecutul meu, e care 3l rememorasem cu indărătnicie, mă su3oca. !oartea uisei 1i toată ne3ericirea din relaiile meleulterioare, certurile, nenorocirile, trădările unei viei intre<i ie1eau la iveală din nou, 3iecare cu ovara ei deamărăciune.

uisa 3usese ultima icătură de incon1tienă a celor douăzeci de ani e care ii avusesem atunci 1i arsese ca o lumanarearinsă la am-ele caete. Recuno1team că Eenni3erconstituise o ersonalizare a or<oliului, a osesivităii 1i

3ricii mele de viaă.

Iar @retc-en rerezentase roiecia a<resivităii 1i trădării, carestătuseră mereu la andă, ascunse in um-ra rivirilor,aciunilor 1i cuvintelor mele. #ra adevărat. cele 3emei re3lectaseră condiia mea. Visătorul mi+a sul-erat acel

<and.

cele 3emei au scos la sura3aă, au etalat ceea ce nu i+ai dorit,niciodată sa descoeri 3n tine;8.

@lasul ui era e>traordinar de -land, insă e mine mă durea <andul la ceea ce aveam să descoăr desre ultima meadra<oste, 6căderea8 mea recentă.

Uni+vers înseamnă sre unitate

Tăceam de cateva minute. De la masa noastră, admiram riveli1teaminunată a raului. Silueta de oel a turnului Oriental

&earl TV se inăla, ca o cometă strălucitoare, e cerul noii 1i in loaia luminilor alide ale indeărtatului

&udon<. intre tim, restaurantul din Botelul &eace sea<lomerase. Stilul lui demodat era su-liniat de

vestimentaia clientelei, in ma/oritatea ei culuri care ăreau a 3i inviat dintr+o 3oto<ra3ie de la inceutul secolului.

Visătorul imi rezenta ultimul ar<ument, una dintre ările decisive

ale intalnirii noastre. uă o auză entru a da ră<az c0elnerilor să stran<ă 3ar3uriile de e masă. %a deo-icei, oria ui era neatinsă. imi dădeam seama că 1i eu de+a-ia mă atinsesem de mancare, cu răsu3lareaorită de cuvintele ui 1i reocuat cu luarea notielor.

6&roiectul este adanc ititiărit in literele nemuritoare ale cuvantului uni+vers8, a reluat Visătorul 1i aoi mi+a demonstrat că,de nenumărate <eneraii, oamenii au rostit cuvantul

6univers8 3ară să+1i dea seama de uterea lui ma<ică, 3atul că o ineleciune eonimă se ascundea inetimolo<ia lui, ca o sa-ie invinci-ilă in teaca ei.

Univers= uni+vers, către unul.

Universul inseamnă, in latină, 6sre unitate8. Sensul e>istenei,direcia lumii, a evenimentelor 1i a oamenilor de+alun<ul timului, 3usese in3ăi1ată, a3irmată 1i a1ezatăc0iar su- oc0ii no1tri. cel mesa/ cosmic, vec0i ca stelele,

uternic ca ener<ia a milioane de sori, simlu ca

adevărul, stră-ătuse eonii timului 1i totu1i 3oarte uini il ineleseseră.

cela1i mesa/ uternic al inte<rităii traversase toate reli<iile 1i tradiiile saieniale ale civilizaiilor din toate timurile.

#le se născuseră din acel im-old nestăvilit sreatin<erea unităii 3iinei, care incă ii 3ace să tremure.

Din discursul Visătorului intre<eam conturul a mii deesuturi ale umanilor 1i naiunilor, anze dese de idei,

3iloso3ii 1i viziuni stră-ătute de un 3ir de aur care le uneadincolo de tim 1i saiu, de di3erenele de cultură, rasă1i <eo<ra3ie.

6!ona0ul, dedus din mono, este sin<urul om care alunecă sre Unul in căutarea inte<rităii sale8, a a3irmat #l. &e c0iul ui strălucea um-ra unui zam-et, revestind /ovialitatea ui atunci cand suse= 6#ste o 3iină in construcie.

Deasura c0iliei Iui s+ar utea scrie 1antier in lucru... &ractica 1i discilina e care el insu1i le+a ales ii servescscoului de a deveni un≪individ ≫...8

#l mi+a e>licat că termenul 6individ8 derivă din 6indivizi-il8 1i

ilustrează arcursul omului sre unitate. De alt3el,rerezintă o condiie e>trem de rară. :oarte uini,

rintr+o muncă sisi3ică cu ei in1i1i, se desăvar1esc 1i setrans3ormă in adevărai indivizi.

#ra o aluzie evidentă la 3atul dureros că nu mă re<ăseam rintreei. #ra clar că au e>istat 1i vor mai e>ista oameni indrăznei, căutători neo-osii ai roriei lor inte<rităi.

Iar eu, eu unde mă a3lam7 !ă căutam zadarnic, in acel nor de 3iine cura/oase, de ne-uni <eniali, care in 3iecareeocă au căutat 1i au deus e3orturi suraomene1ti de ase ridica este condiia comună. Iar eu ce măsuri luasem

entru a ărăsi 3ă<a1ul e>istenei mele 1i a merita undestin individual, o măreaă aventură ersonală7

Duă ce mi+am analizat con1tiina, am aruncat un val deautocomătimire asura vieii mele. tunci, 3armecul secretului zăvorat in două 3a-ule transmise aroaeincon1tient, de două mii de ani, mi+a a1nit in minte intoată strălucirea luiH

Două ove1ti ine<ala-ile, meta3ore nemuritoare, de<0izate in0aina simlă a -asmelor= ara-ola ăstorului care a

ărăsit cele nouăzeci 1i nouă de oi, entru a o căuta ecea rătăcită 1i cea a 3emeii care, duă ce a ierdut omonedă 1i a rămas doar cu nouă, mătură 1i scotoce1te in

3iecare coli1or, 3ace tot osi-ilul 1i nu se dă -ătută anănu o re<ăse1te e a zecea.

cele -asme rudimentare aăreau ca ni1te otire milenare, ăstrătoare ale mesa/ului inte<rităii. in ele incă mai zvacne1te amintirea 6roiectului8 1i taina asiraiei arzătoare a omului sre acea asimtotă universalărerezentată de unitatea 3iinei. ceasta este linia desosire, inta care tre-uie do-orată 1i adevărata raiune ae>istenei noastre e această lanetă.

6In <rădinile aradisului nu răsare niciun 3ir de iad, de iar-ă+rea8 arezumat Visătorul, cu tărie. 6Dacă un om vertical ierdec0iar 1i un atom din inte<ritatea lui, inseamnă că a

ierdut totul Ci ≪nu oate trăi in ace ≫ ană nu+1i atin<e din nou lenitudinea P

#l a mai adău<at că 6s3antul8 + in acceiunea cea mai lar<ă atermenului 1i dincolo de do<matismul cre1tin + inseamnăsănătos, tămăduit.

S3antul este un om comlet 1i delin, care 1i+a ales dret sco inviaă desăvar1irea 1i unitatea 3iinei. #l este un omcon1tient de stările 1i emoiile lui, deoarece 1tie că ceamai mică deviere de la lenitudine il azvarle in tartarul ordinarului.

Toată icono<ra3ia sacră e care mi+o uteam aminti imi stră-ăteamintea 1i simeam aceea1i mirare cu care, coil 3iind,admiram caetele, incon/urate de o coroană de lumină,ale s3inilor. ii urmăream adesea, invăluii in lumina

lăandă 1i ar3umată a lumanărilor din -isericile alide sau in incăerile asetice ale muzeelor 1i <aleriilor 1i mi+i aminteam ca e ni1te oameni din trecut,

atetici 1i erimai.

De data aceasta, imi dădeam seama de i<norana 1i a-surditateaacelor rerezentări colective care+1i răs3ranseseră

roria su3erină 1i in3ran<ere asura s3inilor 1i amulimii care crede ne/usti3icat in miracolele 6din a3araei8.

rămane in a3ara unităii este adevărata ne-unie, răul tuturorrelelor, de care omenirea tre-uie să se vindece

De 3at, s3inii au 3ost oameni care indrăzniseră să creadă, ur 1i

simlu, 6in ei in1i1i8, oameni o-i1nuii care, 3ară a seimiedica de roria lor nedesăvar1ire, călătoriserăinaoi sre inte<ritatea ierdută.

Re<ele este ământul 1i ământul este re<ele

ceasta este economia;8 a iz-ucnit -rusc Visătorul, intreruandu+mi 3irul <andurilor care mă asaltau, inesate de amintiri,insu3landu+mi o stare de melancolie. &entru cateva clierămăsese susendată in aer viziunea unei armate deoameni victorio1i, 3ară aureole sau uteri suranaturale, care se roiecta e 3undalul unei eoei nemuritoare. oi, ană 1i acea ima<ine 3inală se risii su- adierea unor alte cuvinte.

6:ără indivizi, 3ară siritul lor intrerinzător, nu e>istă ro3it sau ro<res, a3aceri sau avere. #i sunt sarea ămantului. !arile imerii olitice 1i uterile 3inanciare s+ardezmem-ra 1i nărui 3am sri/inul lor.8

Deodată, <ăseam in cuvintele Visătorului rezolvarea la eni<macare+i tul-ura e studenii in #conomie, e care centrelede cercetare din universităi 1i cole<iile de a3aceri dinlumea intrea<ă incercau zadarnic să o soluioneze.

%omaniile mor de tinere, e această lanetă. #>istena lor este dince in ce mai recară 1i rata medie de viaă se reduce,<radual, ană cand a/un< să trăiască doar e erioade

3oarte scurte. %0iar <i<anii 3inanciari 1i economici numai trăiesc mult. %ineva tre-uie doar să ia in calcul

3atul că /umătate din comaniile care acum douăzeci deani se a3lau in toul internaional al rimelor cinci sute,la ora actuală nu mai e>istă.

De data aceasta, realizam că aceste cororaii rerezentau roieciaunor conducători nedesăvar1ii. Sin<urul 1i adevăratul motiv al disariiei lor remature il constituie a-senaoamenilor inte<ri. Unul sin<ur ar 3i su3icient entru aimiedica ierderea atrimoniului imens al cunoa1terii,al oamenilor 1i mi/loacelor, ori disoluia unor civilizaii

intre<i. !ă <andeam unde ar 3i a/uns Roma 3ară Sciio 1i mai tarziu 3ară

%ezar, ce s+ar 3i ales din 9iserica %atolică, oate cea mai uternică multinaională din lume, 3ară un re1edinte detalia lui :rancisc de ssisi7 Oameni sănăto1i, inte<ri...%ine ii re<ătea7 De unde aăreau7

Din nou, vocea Visătorului mă salva din valtoarea acelor <anduri. 6Re<ele este ămantul 1i ămantul este re<ele8, declamă #l 1i mă conectă la 6vis8.

6Orice iramidă or<anizaională deinde de resiraia

conducătorului. Un 3ir de aur lea<ă ima<inea 1i destinul lui ersonal de cel al or<anizaiei 1i al oamenilor. Cinelelui 3izic este in delin acord cu economia ei, a1a cum seintamla 1i cu suveranii antici.8

Visătorul le<a acest lucru de tradiia c0ineză clasică 1i mă a<ăamde 3iecare cuvant, deoarece imi ovestea că, atunci cand imeriul trecea rin momente di3icile, cu 3oamete 1i năvăliri ale du1manilor, imăratul %0inei, 3iul cerului, seretră<ea in camerele cele mai ascunse ale alatului,

entru a <ăsi aoi o altă cale de ie1ire. imietrit, cu 3aasre sud, se asi<ura cu a/utorul uterilor lui suranaturale că imeriul va resecta in continuare

e<ile %erului. Ctia că o-stacolele e care le intaminăintesc ierderea inte<rităii.

#ra con1tient că, mai intai, tre-uia să ca1ti<e -ătălia dinăuntrul lui. Din ersectiva acelui om, cu un asemenea nivel deresonsa-ilitate, nu e>ista o distincie clară intre

roria lui inte<ritate 1i cea a imeriului. devăratavictorie o constituia invin<erea sinelui 1i reinte<rarea inunitatea 3iinei lui. $umai atunci soluia, rezultatul 1i măsura nivelului lui de neri0ănire se iveau 1i seintruau su- 3orma unei armate aliate sau a uterii lăuntrice, a intemeriilor, a 3oametei care aveau săin3ran<ă du1manul la 3el de e3icient.

lături de Visător simeam acut ineleciunea arzătoare 1i vie carestrăunsese dintotdeauna istoria civilizaiilor, din cele

mai vec-i tradiii ană in istoria modernă a a3acerilor. De la imeriul c0inez, la cel al lui Ro-ert !a>(ell, de laKalt DisneN la tăramul Re<elui rt0ur, aceea1i le<enestrămutată arcursese secolele=

6%and re<ele se im-olnăve1te 1i ămantul se im-olnăve1te. %ăci re<ele este ămantul 1i ămantul este re<ele.8 &ană 1i

aseriunea istorică a lui udovic al XlV+lea imi aăreaintr+o nouă lumină. 65#tat c5est moi8 nu rerezentanumai stri<ătul unui desot, a3irmaia unui suveran

3ară limite, a1a cum o interretasem noi de+a lun<ul timului, ci con1tiina unui om care+1i imletise stransdestinul ersonal cu acela al milioanelor de oameni, cual intre<ului imeriu.

6Un conducător, un om de a3aceri, un om cu resonsa-ilitatecunoa1te 3atul că destinul lui 3inanciar, lon<evitatea 1i succesul aciunilor lui, recum 1i sănătatea lui 3izică,sunt ine>trica-il le<ate de nivelul inte<rităii lui. #>istă osin<ură condiie de indelinit entru a aluneca dintr+olume scindată in una desăvar1ită;

#>istă un sin<ur lucru de care tre-uie să ne leădăm...8

&auza scurtă care urmă mi se ăru intermina-ilă.

6Su3erina8

6$u este c0iar atat de di3icil8 susei eu, reede. 6%ine n+ar acceta78

6Totu1i, entru omul o-i1nuit este c0iar imosi-il, ar<umentăVisătorul. 6Qie, de e>emlu, i+ar lăcea să alun<i

su3erina, insă acest lucru ar imlica alun<area unei lumi line de incle1tări, con3licte, sciziuni, racticrenunarea la lumea ta, sin<ura e care o cuno1ti.

$umai cei care se cunosc e ei in1i1i ot descoeri că nu se a3lănimic in a3ara sinelui... că sunt sin<uri in univers 1i căsunt sin<urii resonsa-ili de situaiile in care se <ăsesc 1i de tot ce li se intamlă

ici, Visătorul i1i indretă satele 1i i1i inălă u1or <atul, ca 1i cum

ar 3i vrut să se aroie de cer. oi susese= 6&entru aatra<e ceva măre, entru a concretiza ceva, omul tre-uie să se inale inăuntrul 3iinei, să se aroie deunitate, de inte<ritatea care rerezintă dretul lui ca1ti<at rin na1tere...

%ea mai adevărată 1i concretă arte din 3lecare dintre noi este visul8

Visătorul inc0ise oc0ii 1i rosti aceste cuvinte e care le+am notat sar<uincios in carneel= 6Visul este cel mai real lucrucare e>istă... Tot ceea ce vedem 1i atin<em, recum 1i tot ceea ce nu utem vedea 1i atin<e, de la atomi ană lacele mai indeărtate <ala>ii, rerezintă re3lectareavisului nostru...5

Realitatea înseamnă Vis lus Tim

6Qelul nostru comun este să devenim Unu. Scoul nostru esteunitatea 3iinei. $umai duă ce această uni3icare se

etrece inăuntrul nostru 1i do-andim starea deinte<ritate, numai atunci utem 3i cu adevărat ≪atin1i de vis≫.

Realitatea inseamnă Vis lus tim.5

Inre<istram acest a3orism in termenii unei ecuaii cu sim-olurile=

V Y T Z R.

Intr+o -ună zi aveam să transmit această 3ormulă studenilor mei,inma<azinand in ea ineleciunea acestei viziuni 1i tainaener<iei ei nestăvilite.

Totul izvoră1te din vis.Tot ceea ce vedem 1i atin<em, orice lucru ala-il, se na1te in sanul

invizi-ilului. Iar timul decritează. ceasta rerezentavar3ul 1i miezul <andirii Visătorului, ar0itrava 3iloso3iei

ui uternice, s3erice 1i coerente, care 0rănea rădăcinileunei universităi a viitorului 1i 3ăurise deviza= Visi-iliae> Invisi-ili-us.

6Visează... visează... să nu incetezi niciodată să visezi... Visează;... ?-oară;... 1i să nu te ore1ti niciodată8 mă indemnă #l cu tărie. 6Realitatea te va a/un<e din urmă.8

%u acea ru<ăminte, Visătorul ărea că intenionează să inc0eie ceade+a doua seară etrecută in S0an<0ai. In restaurant rămăsesem numai noi doi. %0iar 1i trua de /azz din

3oaier incetase să mai cante. &rin 3ereastră, tumul Oriental &earl TV se contura, ca o rac0etă imensă 1i

strălucitoare e ista de lansare, <ata să devorezesaiul.

6Visează... să nu incetezi niciodată să visezi... realitatea te va a/un<edin urmă;8

6De ce e>istă atat de uini, in istoria omenirii, care au un vis78

6&entru a 3i atins de vis, omul tre-uie să atin<ă unitatea 3iinei8 răsunse Visătorul. imi amintesc că acea e>resie măcutremurase. 6$umai un individ inte<ru, indivizi-il, i1i

oate induce Visul 1i con1tientiza că ≪visul ≫ este cel mai real lucru care e>istă.8

6Dar ce se intamlă cu cei care nu visează78, am intre-at, cand mi+

am dat seama că erau atat de muli cei ce nu 3useserăniciodată inclu1i in clu-ul rivat al Visătorilor.

6Toi oamenii visează, toi au uterea de a+1i crea roria lume,insă 3oarte uini sunt con1tieni de ea 1i 1tiu cat de

uternic este visul lor... că are 3ora de a im-o<ăi oricelucru din /urul lor sau de+a 0răni co1marul lumii.

:oarte uini, datorită voinei 1i neri0ănirii lor, ot visa o lume er3ectă 1i o ot materializa. ceasta este condiia

indelinită numai de răz-oinici, de eroi, de oamenii careiu-esc.8

In viziunea Visătorului, 6visul8, cel mai real lucru care e>istă, ocuăultima treată de e scara realităii, intrucat el de 3at rerezintă condiia intruării.

!intea mea ardea in 3lăcări. O <rămadă de intre-ări se im-ulzeauuna este alta 1i se adunau imre/ur căutand unrăsuns. inainte de a+mi desc0ide <ura, Visătorul mă

intreruse cu un <est evaziv. 6$u oi a3la voina in lume8 a sus #l, e tonul cuiva care

imărtă1e1te un secret decisiv 6Voina se a3lă doarinăuntrul tău... dar este in<roată.

Tre-uie să o dez<roil8. #l n+a mai adău<at nimic, mi+a mai dat doar cateva clie de ră<az entru a termina de scris 1i a

re3lecta la ultima 3rază. oi a de3init desăvar1irea, ca e a-ilitatea de a te indreta 3ară ezitări in direcia roriului vis, 3ară amanare sau cădere in ăcat.

6Omul care i1i oartă ermanent visul cu el, nu oate 3i an<ărit...

Totul, in viaa lui, cur<e sre imlinirea marii saleaventuri.8 [

O-servam că acea condiie era destul de lar< răsandită. 6arent, 3iecare om incearcă8, am ar<umentat eu, cu inteniastrate<ică de a+l indemna să+mi sună mai mult desreacel su-iect asional W 6toată lumea sau, cel uinma/oritatea, incearcă să+1i indulcească viaa, să+1i 3acă

lanuri, ro<rame 1i să atin<ă unele o-iective.8

Visătorul mi+a e>licat di3erena dintre a visa 1i a lani3ica.Oamenii care 0rănesc un vis nu au indoieli, incertitudini sau temeri. De 3iecare dată cand i1i indreată <andul sre vis, ei se simt reinnoii 1i ătrund in lumeali-ertăii.

Deoarece visul este strans le<at de voina, el este c0iar voinaadevărului. Dimotrivă, cei care lani3ică, cei care sestrăduiesc să atin<ă un o-iectiv, de cate ori se <andesc laceva ii curinde an>ietatea 1i cad radă roriilor

temeri 1i indoieli.

6Teama 1i indoiala sunt cancerul visului8, a a3irmat #l laconic,o3erindumi incă o ma>imă uternică 1i memora-ilă.

oi a 3ăcut o auză. !+am -ucurat de ea, entru a+mi une notiele in ordine. $otiele de/a acoereau toate a<inile carneelului meu.

#ram 3oarte reocuat de această indeletnicire cand am tresărit, laauzul vocii ui. 6Oamenii muncesc, lani3ică 1i

acumulează cu tărie 1i cu o ener<ie desre care ai zice căeste tenacitate. De 3at, este doar teamă... Să<ei deadrenalină, ca ni1te 1ocuri electrice, străun< incontinuuuniversul intunecat al celulelor lor. ce1ti oameni ar a

3i 3oarte ocuai, ideali1ti declarai sau a3aceri1ti 0otărai, insă ei sunt 3ideli morii 1i numele lor aar estatele ei de lată.8

$otiele mele devorau cu lăcomie 3ilele al-e. Simeam su-stananereuită a cuvintelor 1i rezenei ui. e simeam cumimrosătează aerul 1i călătoresc neo-osite, sre celemai indeărtate coluri ale lanetei, sre cele mai ascunse cute ale 3iinei umane, entru a+i cicatriza rănile1i a+i alun<a um-rele. #ram tul-urat. O emoieiraională, un 3el de lanset, mă imin<eau u1or sre

ereii 3iinei mele 1i 3iecare 3i-ră imi tremura. !i+amridicat caul din notie 1i i+am văzut c0iul, 3oartearoriat de mine.

6!unce1te entru un ideal Stai in slu/-a umanităii care visează5,care asiră, care cere a sus Visătorul. $u voi uteaniciodată să uit sau să ocolesc cuvintele care au urmat.

6Străduie1te+te, in ermanenă, să te er3ecionezi. incearcăintotdeauna să+i sore1ti ineleciunea.

&lăte1te in avans entru e>istena ta. /ută+i e alii in e3orturile lordacă i+o cer sincer. $umai tu oi să 3aci acest lucru,din interior. #u nu mă ot une in locul tău. m incercat imosi-ilul...m mers contra destinului tău in3le>i-il,care de/a te condamnase... entru a+i da o 1ansă, entrua te inăla din condiia ta.

$umai cel ce iu-e1te se -ucură de li-ertate 1i numai cel ce este li-erse -ucură de iu-ire. i-ertatea 1i iu-irea rerezintă două

3aete ale aceleia1i realităi.8

eciile memora-ile desre deendenă, indră<ostire 1i, ultima,desre unitatea 3iinei, care inceuse la Botelul &eace, i1i <ăseau eilo<ul e malul 9undului, in acele cuvinte carerăsunau ca un stri<ăt de lută.

6Intr+o zi, cere să devii Visător8 m+a s3ătuit #l cu -landee 1i a

adău<at =

6Dintre toate destinele osi-ile, acesta este cel mai măre... %ere sădevii inventatorul, creatorul roriului univers... tunci lumea ii va asculta ordinele 3i ii va da tot ce+i dore1ti...8

a auzul acestor cuvinte, am inc0is oc0ii. !i se ărea că cerul S0an<0aiului era sintecat de cea mai 3rumoasă 1i strălucitoare cometă. #ram si<ur că acea dorină mi seva indelini, dacă o voi cere cu sinceritate; cum sauniciodată, mă <andeam eu. $u mi se va da o a doua1ansă. Totu1i, eram ca aralizat.

Visătorul 1i, imreună cu #l, intrea<a lume ăreau să a1tetesusendai de 3irul su-ire al inteniei mele. $u mai

erceusem niciodată atat de clar 3atul că totul deindea de mine 1i că Visătorul e>ista numai entrumine.

ni intre<i de muncă, ucenicia indelun<ă 1i toate e3orturile melesusinute mă a/utaseră să mă indret sre acea răscruceesenială. cum, in cele din urmă, marea aciune entrucare mă re<ătise Visătorul de atata amar de vremeavea să inceaă sau avea să rămană in valtoarealumilor osi-ile.

Venise vremea să+mi iau z-orul. #zitam, e mar<inea acelui a-is 3ară de intoarcere. il simeam cum mă rive1te 1i cumvi-rează. tunci 1tiam cu si<urană că #l era sin<ura

3iină din lume care mă iu-ise cu adevărat Simeam cummi se umlu oc0ii de lacrimi 1i cum leoaele mi seum3lă in incercarea de a le reine 1i su3oca. oi, lumeas+a intunecat 1i a tre-uit să mă oresc din scris.

Să 3ii atins de vis

De cand il intalnisem, #l mă indemnase ermanent să+mi lăr<escviziunea, să+mi sc0im- atitudinea 1i, odată cu ea,destinul. titudinile 1i evenimentele sunt inseara-ile.

titudinea rerezintă evenimentul. Se 3olosise, strate<ic, de orice rile/, crease evenimentele, intalnirile 1i circumstanele entru a 3acilita trecerea mea e nivelurile suerioareale e>istenei.

Odată cu oortunitatea de a conduce o comanie in Au(eit 1i curolul de antrerenor internaional, Visătorul nu 3ăcusealtceva decat să continue a+mi o3eri acea structurăevolutivă e care mi+o romisese la inceut. %eea ce seintamlase in Au(eit constituise o 3rană, o adevăratăcădere, in cele mai /oase stări ale 3iinei. &e -uzaa-isului, totul devenise un rete>t de a amana z-orul=

Beleonore, coiii, -oala, casa...

Insă acum nu mă mat uteam ascunde 1i nici amă<i. in Au(eit, entru a nu 1tiu cata oară, mă indeărtasem de trecerea e un nivel suerior de resonsa-ilitate 1i inele<ere;Trădasem artea suerioară din mine.

Beleonore 3usese doar un rete>t

6&asul următor este intotdeauna necunoscut 1i invizi-il8, a sus #l. 6Trecerea sre stările suerioare rerezintădintotdeauna un salt in necunoscut &entru a reu1i, tot ceai 3ost ană astăzi tre-uie să moară.

Să mui c0iar 1i un milimetru in 3iină este un salt mortal, o tum-ăcosmică e care numai 3oarte uini o ot 3ace8, a susVisătorul, ătrunzand in <andurile mele, entru a cule<e

adevărata esenă a stării e care o trăiam. devărata di3erenă dintre doi oameni este amloarea visului lor.

Omul care se reocuă doar constant de suravieuire 1i se <ande1te numai la sine, dar la un sine 3als, entru cănu se cunoa1te e el insu1i, nu oate 3i atins de vis.8

&oi 1ti doar ceea ce nu e1tiH ceea ce e1ti cu adevărat, oi doar să 3ii.

Duă mai muli ani, in timul unei e>cursii in !acedonia, e

muntele Olim, am descoerit că vec0ii <reci ii etic0etaudret idioi e oamenii care se <ăseau in actuala stare aomenirii, adică e e<oi1ti. Idiotul era entru <reci ousul demiur<ului, conducătorului sau aceluia care i1i a/utăsemenii.

6Un antrerenor, dincolo de aarenta căutare a unui avanta/ sau ro3it, dincolo de ceea ce nici el nu+1i oate ima<ina, sea3lă in slu/-a unui roiect. #l este omul care i1i a/utăsemenii 1i 1tie că ro<resul lor inseamnă succesul lui.

#l i1i dedică viaa numai acestui 3at. $u are altă oiune. semeni căitanului unui vec0i vaor, el 1tie că tre-uie să seintoarcă in ort imreună cu acesta, sau să se scu3undeimreună cu el.8

lături de Visător descoeream că numai visul ne eli-erează 1i in3ran<e toate limitele dinăuntrul nostru. $umai visul are uterea de a resc0im-a sărăcia in roseritate,o-stacolele in inele<ere 1i teama in iu-ire. $umai visul ne dă utere să deă1im ra<ul aradisului ierdut.

6&aradisul nu este o altă lume... ci c0iar lumea aceasta... 3ară limiteP mi+a sus #l. 6Să 3ii atins de vis inseamnă să rime1ti darul unei mari aventuri ersonale, inseamnă să tecon3runi cu roria ta inte<ritate. Oamenii ce se dedicălumii intemeiate e 3oamete 1i teamă nu ot 3i atin1i devis... entru că visul inseamnă li-ertate, iar ei, care incădin coilărie au urmat e cei ce redicau deendena 1i

ro3eeau nenorociri, au 3ost educai in carceră.

De aceea, milioane de oameni deind de alii entru a suravieui. #i sunt u1or de recunoscut, 3iind marcai de a-senatotală a recuno1tinei 1i de inaetena de a iu-i.

da inseamnă să ii o3eri ie... %a să dai, tre-uie să ai 1i ca să ai,tre-uie să 3ii 8

#ra e cale să continue 1i -uzele ti erau de/a intredesc0ise, ro-a-il entru a+mi sune mai multe desre roiect, dar s+aorit deodată, ca să mă o-serve mai -ine. &rivirea ui

imi străun<ea su3letul. m văzut că reacionase ca 1i cum descoerise neutina mea iremedia-ilă de aindelini sarcina ce mă a1teta 1i m+am simit ca unva<a-ond, care 3usese rezentat entru a 3i accetat incel mai select clu-.

6Ctii care este di3erena dintre n o i m+a intre-at #l e un ton asru1i sec.

m tăcut, surrins de a-ordarea 3oarte directă a Visătorului care,duă ataia ani de rezervă a-solută, ărea a une 3ară

incon/ur ro-lema misterioasă a naturii sale. %ine eracu adevărat Visătorul7 #l a a1tetat, ană cand 1i+a dat seama că nu ii voi da niciun răsuns=

6Di3erena dintre noi este că atomii mei dansează 1i se im-ată cunemurire cuvintele ui mai recis au 3ost 6cu nectarul nes3ar1it al nemuririi8, in tim ce tu e1ti atras 1i <uvernat de tot ce este muritor... #u am invins moartea,in tim ce tu ai ariat totul e inevita-ilitatea ei.8

!ă z-ăteam 1i nu a1 3i reu1it să ies la sura3aă, dacă Visătorul nuar 3i intervenit să mă salveze. tunci +am auzit reetand acele cuvinte de neuitat.

6#u sunt Tu;8, a sus #l 1i uterea acestei e>resii devora distanelesiderale dintre 3iinele noastre. !ă simeam mai aroriat de #l ca niciodată.

%and i s+a ărut că vor-ele ui au avut e3ectul scontat asura mea,a adău<at=

6m 3ost 1i sunt tu, iar tu vei 3i #u. $e desart eonii timului 1i a-isul con1tiinei. @ră-e1te+te; %and te+am trimis in

Au(eit, i+am dat o icătură, dar tu voiai oceanul cum,cand vreau să+i dau oceanul, tu te retra<i.,,

!i+am inc0is oc0ii, căci simeam viteza năucitoare cu care măimin<ea 1i imi era teamă că nu o să reu1esc. in tim cecontinua să vor-ească, m+am ascuns intr+un un<0er al

3iinei mele 1i am a1tetat acolo, ca o -arcă la mal, să

treacă 3urtuna. in acel moment a venit să mă salveze. Sc0im-area -rusca a tonului 1i a vocii a e>lodat cu oasemenea tărie in ietul meu, incat am 3ost ătruns deo ine>lica-ilă teroare.

6Botără1te+te o dată entru totdeauna ;;;8, a tunat #l. in vocea sa sedistin<ea voina de 3ier 1i 3erocitatea eroică a unui

comandant care dă ordine, in unctul crucial al unei -ătălii san<eroase. 6!unce1te zi 1i noate entru a tedesăvar1i 1i nu+i uita niciodată romisiunea.8

6Dar ce romisiune am uitat78

6&romisiunea de a te sc0im-a;8 a sus. 6O romisiune e care nu i+ai 3acut+o doar ie, ci 1i tuturor 3iinelor vizionare 1i <eniale care doresc să ornească e această cale.8

6%um să 3ac să mă sc0im-78

6Visează un nou vis. Visează o nou lume.umea este a1a cum ovisezi.

umea este a1a cum o dore1ti. Qi+ai dorit+o violentă, 3alsă 1i indolentă.

umea va 3i di3erită cand te vei sc0im-a; Re<retul tău 3aă de trecut te oartă mereu inaoi, sre lucrurile vec0i...8 a sus #l,duă o auză lun<ă.

6lun<ă+ o mi+a oruncit #l. , venit vremea să te dedici tru 1i su3let &roiectului;8

!i+am romis cu cea mai mare sinceritate 1i solemnitate că nu imi

voi călca cuvantul 1i că nimic nu+mi va imiedicaevoluia. Visătorul m+a 3i>at cu rivirea mai multăvreme, iar eu i+am susinut căutătura. m simit cumcre1te ne-une1te nelini1tea ricinuită de e>aminarea ui,insă o licărire de -unăvoină 3ermă din rivirea Sa, m+a

3ăcut să mă rela>ez.

6Să romii nu inseamnă nimic8, a sus #l. 6&romisiunea unui omo-i1nuit este de/a o minciună.

Sc0im-ă+i atitudinea acum;... ceasta este adevărata aciune. :atele, circumstanele 1i evenimentele vieii se vorsc0im-a e arcurs.

-andonează+i munca 1i leacă la ondra. colo vei intalni -ăr-ai 1i 3emei <ata să lucreze alături de tine. #i vor 3i stalii marii revoluii, revoluia lanetară, si0olo<ică 1i

individuală care va sc0im-a din temelii modul de a<andi 1i a simi al acestei omeniri, deocamdatăneutincioasă să se con3runte cu rovocările ce o

andesc.8

%&ITOU IX

Eocul

%rede entru a vedea

In3luena Visătorului inceuse sa ai-ă un e3ect surrinzător asuravieii mele. In cateva zile, 3ară nicio ezitare, am vandut casa din %0ia, mi am dat demisia de la cororaia %O1i m+am sta-ilit, cu 3amilia, intr+o vilă ele<antă din

lu>osul Bamstead, la ondra. Seven Oa*s 3usese re1edina unui marcant om de a3aceri.

r0itectura, o-iectele, mo-ilierul, ta-lourile 1i statuileantice constituiau e>resia sim-olică a unei aristocraii antrerenoriale uternice, dar in acela1i tim modeste.

Seven Oa*s era mai mult decat un e>traordinarla-orator alc0imic. cel ti de construcie mă cultiva 1i mă sc0im-a, rede1teta in mine o claritate, o atitudinecura/oasă 1i multă ener<ie entru 6a 3ace8, a realiza

lucruri măree. colo, in acea clădire, indrumat de Visător, deuneam toate

e3orturile entru a stari minciuna din viaa mea 4odată entru totdeauna.

colo, invăam să un caăt acelei /elanii, alcătuite din <ri/i 1i indoieli 1i să+mi e>ersez acea discilină drastică e careVisătorul o numea 6arta de a visa8= arta de a crede insine, arta armonizării olarităilor, a sc0im-ării

adversităilor 1i ooziiilor, in evenimente de un ordinsuerior.

lături de Visător, mă simeam uternic 1i invulnera-il. an<ă #l ană 1i cele mai radicale sc0im-ări, aarent nesă-uite, recum cele ce se etreceau in acele zile, ătrundeau enesimite in viaa mea 1i imi răsturnau inceti1or

ordinea. cea lon/are in necunoscut, in loc să+mi tul-ure e>istena, aduna 3ra<mentele imră1tiate alevieii mele intr+un umn 1i le stran<ea laolaltă cu utere.

Beleonore 1i coiii trecuseră cu -rio este aceste sc0im-ări. Se

simeau ocrotii. Botărarea mea le o3erea si<urană. Ci totu1i 0otărarea, tăria cu care luasem acele decizii numă caracterizau. increderea in mine, care alături deVisător nu coninea nicio urmă de ezitare sau indoială,se z<uduia de cate ori mă indeărtam de invăăturile

ui. Tot ceea ce se intamla in /urul Visătorului, acea<estaie a 3iinei care <uverna evenimentele, 3atele 1i circumstanele, care 3acea lumea o-edientă, suusă 1i malea-ilă ca lutul, imi era incă neclară.

unile se scur<eau cu reeziciune. Dearte de Visător, visul inceeasă se su-ieze, iar trecutul ie1ea din nou la sura3aă. intim ce mă răcoream de rinciiile visului, aerul dea3ară in<0ea 1i cerul se innora.

In universul meu, acum vascos 1i dens, c0iar 1i cea mai va<ămi1care era in<reunată 1i mă durea. :iecare asect al e>istenei mele, in nenumăratele ei mani3estări, inceeasă re3lecte intoarcerea mea sre trecut, indoiala 1i re<retul. 1a cum se intamlase 1i la reintoarcerea din

Au(eit, cu cat mă incovoiam, cu atat mai mult simeamnevoia să conce ro<rame 1i lanuri.

Din calculele mele, a/unsesem la concluzia că acel mod de viaă aveasă mistuie tot ce aveam, in curand. #ra este uterilemele să in asul cu #l. $u+mi uteam menineec0ili-rul. Duă ărerea Visătorului, nu e>istau limite 1i nimic nu era e>or-itant.

6umea ne a1teată la u1ă. imita se a3lă inăuntrul nostru P

Viaa aceea mi se ărea rea riscantă. Teama de a rămane 3ară-ani mă iminsese să desc0id un alt cont, la o -ancălondoneză. Deozitasem acolo o -ună arte din -anii incasai la vanzarea casei din %0ia 1i mi+am romis cănu mă voi atin<e niciodată de acea sumă, 6decat in caz de ur<enă8.

$u i+am omenit nimic desre asta Visătorului. %ertitudinea 3iinei caa-ile de a se sri/ini e acea sumă, in caz că lucrurilear 3i luat o altă intorsătură, mă lini1tea in momentele<rele, cand an>ietatea mă cole1ea 1i relua controlul asura vieii mele.

cel cont devenise o roteză si0olo<ică, ce luase locul increderii insine 1i cura/ului. Imi ascundeam decizia su- o 3alsăresonsa-ilitate, a1a cum rocedasem 1i cu caiva ani mai inainte, cand inserasem acea clauză de revenire incontractul meu de la cororaia %O. ceastă recurenăera un semnal evident de cădere e 3a<a1ul reetitivităii mortale. %and simtomele iminentei mele căderi deveniseră din ce in ce mai clare, m+am con3esat

Visătorului 1i am inc0is imediat acel cont, inainte catrecutul să mă in<0ită 3ară nicio cale de intoarcere.

6Toată lumea crede in ceva... nu este deloc <reu să crezi... insă rea uini dau dovadă de o rede1tetare a voinei, deale<erea cărării drete 1i urmarea ei 3ară ocoli1uri.

Să te o-li<i să crezi este mai resus decat să crezi... 6 a conc0isVisătorul, cu acea ocazie.

6≪ Să crezi in tine≫ inseamnă să creezi8.

6Oamenii deose-ii, din toate timurile, 1i+au <ăsit resurselenecesare entru a+1i atin<e elurile măree, numai duăce au indeărtat orice urmă de indoială din 3iinele lor.

devăratul caital se <ăse1te inăuntrul nostru. Resursele e care le<ăsim rerezintă materializarea roserităii lăuntrice,

e care 1tim cum să o meninem, indi3erent deimre/urări.

Să nu te indeărtezi niciodată de rinciiile≪visului ≫. &ăstrează+leve1nic vii. $u te distana de ele 1i vei vedea că totul va 3i in avanta/ul tău, c0iar 1i istoria, cea mai suer3icială 1i -rută arte a e>istenei te va 3avoriza.8

Ideile ui mă insirau, insă nu uteau 3i use in ractică atat deu1or;

:iloso3ia Visătorului mi se dezvăluia ca o otecă in<ustă, e care 3oarte uini reu1eau să se strecoare, c0iar iti momentul in care voiai să auci e ea. &e creasta viziunii ui, oimensă 3alie seara intrea<a umanitate in două ta-ere=

Una cu oameni nedesăvar1ii 1i vlă<uii, u1or in3luena-ili, suu1i 1i deendeni, c0iar 1i atunci cand se credeau conducători,iar cealaltă o mană de oameni verticali, ale1i, 3iinedesăvar1ite, -inecuvantate cu o 0otărare de neclintit 1i convin<eri de 3ier.

#i sunt aceia care sri/ină e umeri -olta cerului. In oiniaVisătorului, viaa unei ări, a tuturor naiunilor, estediri/ată de un conducător doar aarent, căci in realitatedestinul este trasat de caiva indivizi inte<ri. Dacă ei n+ar e>ista, atunci soarta continentelor de e lanetă 1i atuturor civilizaiilor ar 3i de/a ecetluită in sateleoamenilor care ar să acioneze, al unor renumii

re1edini de or<anizaii mondiale, al instituiilorumanitare 1i olitice, al marilor imerii 3inanciare 1i dea3aceri, al ma<nailor, al miliardarilor 1i conducătorilor, se ascund oameni mode1ti, sinceri 1i simli, care diri/ează su-til, rin 6nonaciune8.

6In momentul in care un om care are incredere in sine ă1e1te srenecunoscut, simte ămantul tare su- icioare 1i i1i dăseama de ne-unia lui <enială. %rede entru a vedea, 1i niciodată nu invers;8

&e atunci insă nu mă -ucuram de calităile necesare entru a măinte<ra in clu-ul oamenilor ale1i. %u o indoială 1i teamătot mai crescande, socoteam 1i tot socoteam -anii dincont, a/un<and mereu la aceea1i concluzie= sumao-inută in urma vanzării casei din %0ia avea să ne

a/un<ă doar cateva luni. $u+mi trecea rin ca nicioidee re3eritoare la viitorul meu. $u aveam nici lanuri,nici slu/-ă. Vec0ea lume mă iz<onise, iar cea nouă nu searăta, incă.

Sc0im-ă+i viaa;

O intamlare de la inceutul noii mele aventuri mi s+a ărut de oimortană semni3icativă 1i decisivă. In tim ce căutamo casă la ondra, i+am arătat 1i ui mai multe o3erte delocuine.

In<ri/orat, aăsat de teama de a nu avea mi/loace su3iciente 1i nesi<ur de ceea ce urma să+mi rezerve viitorul, ană 1i cele mai modeste case mi se ăreau scume. De aceea, laacea intalnire susinusem cu ardoare că un aartament nu rea mare, otrivit, 3rumos mo-ilat 1i situat e ostrăduă dintre !arNle-one Road 1i Re<ent s &ar* imi era mai mult decat su3icient. $u voi uita niciodatăreacia ui. #a imi va rămane mereu intiărită inmemorie, alături de cele mai nereuite invăături.

%uvintele ui mă iz-eau, ca un /et de aă rece.

6Ii oi ale<e doar identitatea, limitele, mediocritatea8, a 3ost reacia ui la rounerea mea.

Tonul ui era disreuitor. 6nii se scur<, insă viaa ta tot nu sesc0im-ă.

umea este ast3el, deoarece tu e1ti ast3el... &ătrunde in viziuneavisătorului 1i nu te mai considera o 3iină /alnică.

Toate condiiile care diri/ează e>istena unui om reroduc 3idel a1tetările acestuia P

Imi amintesc că am incercat să mă aăr. %redeam că oiunile melese datorau condiiilor in care #l mă lasase. In cazul de

3aă, mă <andeam că era mai inelet să iau deciziile 1i să+mi asum resonsa-ilităile, luand in considerare

osi-ilele di3icultăi viitoare. Oiunile mele ar 3i 3ost cutotul di3erite dacă a1 3i -ene3iciat de resursele necesare...

6:iecare lucru tre-uie ca1ti<at. Toate o-stacolele e care e+am resărat in calea ta sunt -inecuvantări ascunse. De 3at,sunt ietre de 0otar, e drumul sre inte<ritate 1i inele<ere .8

%redeam că mă ironizează. Duă ataia ani de muncă, alături deVisător, mi se ărea că invăasem să amortizez 3iecare1oc in 3iina mea 1i că eram <ata să accet răsturnareatuturor ideilor 1i credinelor comune. %ă 1tiam să rezist,in ciuda o-stacolelor 1i dezamă<irilor. insă... măin1elam.

6$u mai este tim de ierdut Trans<resează, trans<resează ermanent orice realizare 1i succes aarent. $u mai urma nicio cliă vec0iul 3a<a1 1i credinele vetuste.

Deă1e1te+i limitele;

Răul de azi rerezintă -inele de ieri, care nu a 3ost incă deă1it.8

!u1c0ii mei 3aciali se contractaseră 1i nu mai 1tiam ce e>resie să

adot. Voiam să mă revolt 1i să stri< cu toată tăria cănu acea viziune desc0isese calea /usti3icărilor, acuzelor,lamentărilor sau re<retelor... :rustrarea, neutina,alcătuiseră un nod care mă stran<ea de <at. $u mai

uteam emite decat sunete nearticulate. incercam să+mi revin, să+mi un ordine in <anduri entru a sune cevainelet, dar...

6Sc0im-ă+i viaa;8, a stri<at Visătorul, cu toată uterea. Vedeamcum i se in<roa1ă vinele de la tamlă 1i <at, ca un torent

tumultuos, 1i mi se 3acu 3rică. Stri<ătul ui mai tremuraincă in văzdu0, susendat intre noi entru o eternitatesurdă. Viziunea unui răz-oinic su3land in <oarnă mi sein3ăi1ă dinaintea oc0ilor. Dar nu am avut tim să mădezmeticesc, căci Visătorul trecuse la invectivetunătoare.

6Incă te mai intorci sre trecut. Qi+ai vandut sărăcia in zadar; Duăce ai dat casa din %0ia, ai căzut in recaritate 1i su3erină.

$u mai urta cu tine trecutul 1i toate nenorocirile lui... du+i aminte... Trecutul este cenu1ă. $u leca in lume,dăruindu+te altora... De/a dai rea multe semne de

recaritate... &oartă+mă mereu cu tine, e mine...%uvintele mele... &oartă+mă cu tine;...8

a auzul acestui nou urlet, a a1nit in mine o teroare nemăr<inită 1i insuorta-ilă, e care o simeam cum imi inunda 3iecarecoli1or al 3iinei 1i cum devora saiile imense aleinteriorului meu. a acel stri<ăt, care dura a-surd demult, -arierele mele lăuntrice au inceut să se

ră-u1ească 1i să se năruie, ca zidurile leri0onului, lovitede deci-elii tram-iei lui /os0ua. !ă simeam mai sănătos 1i mai intre< ca niciodată.

cea 3urtună se stinse la 3el de -rusc cum se ivise 1i Visătorul revenea la atitudinea ui o-i1nuită, ca 1i cum nu seintamlase nimic. urmat o auză, in acele clie,seram că ura<anul trecuse. %u <reu, incercam să mărecule<, cand +am văzut unandu+1i de<etele

arătătoare vertical in colurile <urii. O-servam că acel <est dura o ve1nicie, ca o mi1care derulată cuincetinitorul.

Urmăream cu atenie 3iecare detaliu al mi1cării ui, care ărea a 3i o arte dintr+un ritual necunoscut, de răz-oi. oi in<ri/orarea 1i an>ietatea mea au crescut.

#>centricitatea ui, incetineala e>tremă cu care il e>ecuta, invăluia acel <est intr+o ameninarenecunoscută... ca intr+un ritual răz-oinic. !i se tăiase

răsu3larea 1i emoiile mele se invol-urau intr+un verti/.%and, in cele din urmă am ineles că cele două de<ete arătătoare de

la colul <urii simulau un me<a3on, am inceut să+mi 3ac<ri/i entru acele stri<ăte 3ormida-ile care+mi <ravau incame miezul invăăturilor ui. Dar de data aceasta,Visătorul nu mai ia. Ci+a aroiat 3aa de mine 1i, cu ovoce stinsă, a 1uierat=

6ocuina e care o caui in ondra nu+i este destinată ie, ci

Visătorului; du+i aminte de asta; Dacă te <ande1ti latine, atunci ceea ce urmează va 3i vlă<uit 1i imuinat, recum lumea ta... lun<ă+i in<ri/orările 1i aroie+tede !ine. Vei descoeri că o-stacolele nu e>istă cuadevărat 1i că tu e1ti adevăratul o-stacol, deoarece crezi cu convin<ere in limite.8

Din acea zi, a<eniile au inceut să imi inainteze soluii total di3erite 3aă de cele de ană atunci. Visătorul avea, caintotdeauna, dretate.

Duă ce mi+am sc0im-at atitudinea, lumea mă urma, ca o um-ră.

$u mai căutam o casă entru mine, ci entru Visător.%and am a/uns la Seven Oa*s, am H recunoscut casa deindată. ceea era locuna unde tre-uia să+mi duc la -uns3ar1it 6lucrarea8. in cateva zile, Beleonore a us totul inordine 1i ne+am mutat, imreună cu coiii.

&e atunci nu+mi dădeam seama de acest lucru, insă acea locuină 3usese ridicată centimetru cu centimetru entru a măazvarli in a-is.

#ra, cu si<urană, o strate<ie de+a Visătorului entru a+mi iui asul, insă mă simeam neutincios să deslu1esc aceastrata<emă re<izorală.

:ără a/utorul ui, nu mi+a1 3i ima<inat niciodată că voi trece rintr+o asemenea incercare. Seven Oa*s rerezenta

ră-u1irea unei -ariere, instrumentul cu care ses3redelea <eolo<ia internă a sărăciei 1i i<noranei ce sestrati3icaseră in mine de+a lun<ul anilor. ceaincărcătură de dinamită utea nărui -astioanele care

aărau acel co1mar= identi3icarea cu o lume ne3ericită,limitată 1i săracă.

&lata

69anii nu sunt reali. $umai viziunea 1i ideile omului sunt reale.

Resursele 1i -anii rerezintă consecina lor 3irească... ele se aliesc1i se conturează su- 3orma 6visului8... Dacă consideri căadevărata ta ro-lemă este lisa -anilor8, a sus #l cu

un sarcasm sera3ic 6du+te la -ancă, să ceri unimrumut;8

6$umaidecat;8, am minit cu neru1inare. Stomacul mi se stranse+seintr+un nod la <andul că tre-uia să mă intalnesc cu un-anc0er ară<os, entru a mi se acorda un imrumut imosi-il. In mintea mea, il acuzam e Visător că mă

aruncase in valtoarea acelor necazuri. In<ri/orarea mease trans3ormase in a<resivitate, a1a că am iz-ucnit= 6Ci

e ce considerente au să mi+l dea78

6umea 1tie;... 9anca 1tie;8, a sus #l.

6%a 1i lumea, de alt3el, -anca nu se a3lă in a3ara ta. #a ii oate o3eri numai ceea ce de/a deii8.

%u o mi1care raidă a caului, a rivit teatral in dreata 1i instan<a, entru a se asi<ura că eram sin<uri 1i că nimeni nu utea auzi secretul e care urma să mi+l destăinuie.

oi cu o voce stinsă a sus= 6$u mai e>istă nimic inacest univers ce nu i+a 3ost de/a o3erit

Omul oate rimi numai -unurile e care le+a lătit in avans.8 cea antomimă mă luase rin surrindere, dar Visătorul revenise la tonul ui <rav, inainte ca eu să auc să+mi 1ter< <rimasa 1i să+mi un o altă mască.

6&lata se 3ace in tim sau in a3ara timului;8, a enunat #l. &auzalun<ă care a urmat a us intr+o altă lumină semni3icaiaacestei declaraii 1i mă re<ătea entru discursul imortant care urma. 6 Sin<ura di3erenă dintre oameni este modul in care au ales să lătească...8

6Omul care se increde in el insu1i a lătit de/a, entru tot ceea cedeine.

devărata lui a3acere, sin<ura lui reocuare, este să se meninăintre< 1i să nu ermită nimănui să+i 1tir-eascăinte<ritatea. #l este con1tient că indivizi-ilitatea lui creează averea 1i că destinul lui 3inanciar deinde denivelul lui de inte<ritate.

:iecare e3ort e care+l deui entru a ină-u1i /elania ascunsăinăuntrul tău ii va sori uterea 3inanciară. De 3iecaredată cand mer<i in direcia ousă mulimii, vei roduceavere in lumea evenimentelor.

$imic nu este e>terior. 9anii care+i arvin rerezintăautoo-servarea, a-ilitatea de a sesiza o emoie ne<ativă,o durere, o indoială.

umea evenimentelor este rea lentă entru a+l recunoa1te e cel

care lăte1te in avans, care 1i+a inc0eiat socotelile cuinvizi-ilul. Durează mult tim entru a stran<e acelecredite, insă administrarea lor nu dă niciodată <re1.8

ici, #l m+a 3i>at intens cu rivirea. %iteam in oc0ii ui<randoarea revelaiei care urma 1i ii simeam de/adurerea. 6Tu, ca 1i alte milioane de oameni care adorădeendena, ai ales să lăte1ti in moneda timului=durerea;8, a sus #l, deran/at de acea comaraieamarnică.

6%reditul 1i disoni-ilul sunt unul 1i acela1i lucru, scindat de tim...Viitorul 1tie; O-inerea unui credit este un semnal evident că lata a 3ost de/a e3ectuată. Dacă imrumutul este accetat, inseamnă că de/a ai lătit entru el.8

#ram năuc. Visătorul imi dezvăluia secretul e care niciuneconomist nu+l descoerise 1i il monta intr+o re<ulăesenială entru a e>lica cura/ul, ima<inaia, si<uranastatisticilor 1i a investitorilor din industrie, a visătorilorin a3aceri, teoria intrerinzătorilor 1i ne-unia <enială a

re1edinilor ale căror comanii, oiuni, decizii suntdeseori cruciale entru viitorul multor oameni, de1i arnesă-uite, dacă nu c-iar ne-une1ti, in oc0ii oamenilor derand.

6tunci de ce, avand asemenea oameni cura/o1i in 3runte, marileimerii industriale 1i 3inanciare s+au ră-u1it78, amincercat să o-iectez. Visătorul iuise mersul 1i incercamdin răsuteri să in asul cu #l.

6In viaă, ca de alt3el 1i in a3aceri, e>istă o sin<ură cale care teconduce sre e1ec= a inceta să mai crezi in tine;8

a Institutul de Studii #conomice din $aoli, imreună cu maestrul &alom-a, ă1isem e calea trasată de moroso, eteritoriul 6visului8, al ideilor universale, care inălauomul 1i alcătuiau 3ore uternice in economie 1i

3ormula unei invăături comlet necunoscute in 1colile destudii economice 1i in lumea a3acerilor.

6#conomia nu va 3i niciodată diri/ata de economi1ti8, a sus #l,in3iltrandu+se in valtoarea <andurilor mele. 6in viitorul

aroiat, 3iecare or<anizaie, de la comania cea mai mică ană la cea mai uternică multinaională, se va

resc0im-a intr+o comanie ideolo<ică, o Ccoală a :iinei.

Succesul 1i lon<evitatea ei vor deinde de 3iloso3ia sa. In 3runtea 3iecărei or<anizaii se vor a3la 3iloso3i ai aciunii, oei 1i vizionari utoici, ra<matici, caa-ili să ătrundă in

3iină 1i să+i 0rănească rădăcinile. In lumea economică 1i 3inanciară, cea mai imerceti-ilă lăr<ire a viziunii,elevarea comre0ensiunii, oate strămuta munii.8

Suntem arcul, să<eata 1i inta

De cand sosisem la Seven Oa*s, aler<asem in 3iecare zi. Tre-uiadoar să traversez strada entru a mă a3la in Bamstead

Beat0, unde uteam aler<a in voie, de+a lun<ul aleilor,in /urul lacului 1i e otecile cu iar-ă dinsre &arliament

Bill. In acea dimineaă aler<asem cu diserare, 3arăintreruere, entru a alun<a an>ietatea 1i indoielile care

mă asaltau ermanent 1i incercau să rindă rădăcini.

$u+l mai văzusem e Visător de luni intre<i. imi ărăsisem slu/-a,vandusem casa din %-ia 1i mă sta-ilisem la ondra. Intot acest tim, nu rimisem nicio veste de la #l. in lisaunui rol social sau serviciu, 3ară intalniri sau roiecte,nu 1tiam cum uteam da un sens vieii mele. &ană atunci nu+mi dădusem niciodată seama atat de clar cat deimortantă era, entru mine, relaia cu ceilali 1i lumeae>terioara, in toate mani3estările ei caleidoscoice.

!ai mult, an>ietatea 1i in<ri/orările, e care e atunci leidenti3icam cu ideea de resonsa-ilitate, ooziia 1i

3riciunile, e care le consideram roadele 3ire1ti 1i inevita-ile ale relaiilor cu ceilali, deveniseră un dro<,

3ară de care aăreau e3ectele derivării.

Oamenii cunosc doar durerea... care dă sens e>istenei lor. Su3erinale dovede1te ca sunt vii.

Re3lectasem la aceste cuvinte, multă vreme. De luni de zilee>erimentasem e viu cat de arado>ală era condiia

umană. In momentele de calm 1i -ucurie 1i in a-senadurerii, omul se simte ani0ilat.

%andva, Visătorul imi ovestise că -ucuria nu oate 3i savurată deomenire, in stadiul ei actual. &ană 1i o cliă de 3ericireeste rea mult. 69ucuria, seninătatea, recuno1tina 1i iu-irea rerezintă stări ale 3iinei e care umanitatea, instadiul actual, nu le oate <usta. Dacă ele ar utea

ătrunde in viaa unui om o-i1nuit, s+ar trans3orma in 3uriile tartarului in 3iina lui.

:ericirea aarine numai acelora care cunosc rta de a Visa. Doarcel ce iu-e1te 1i visează, oate suorta ener<ia <eneratăde a-sena durerii.

Duă ce mi+am terminat aler<area, am revenit in %ourtneN venue,in lină viteza. &e ultima sută de metri am <ră-it asul,a1a cum o-i1nuiam. @andul la un du1 3ier-inte imi dădea vi<oare 1i tărie in <am-e.

9rusc, i+am simit rezena. #ra un sentiment indici-il. #l se a3lac0iar acolo. Venise Visătorul; m aruncat o rivireraidă asura 0ainelor mele, a trenin<ului ud desudoare 1i a teni1ilor lini de noroi. m decis, e loc, săocolesc casa 1i să intru rin sate, e la intrarea dinsre<rădină. De acolo, mă uteam 3uri1a in -aie să mă săl 1i să mă aran/ez. devărul era că intalnirea cuVisătorul, mai ales că nu ne văzusem de mai multăvreme, roducea in mine sentimente contradictorii.Tre-uia doar să+l văd, să+i aud <lasul, sau

să+mi amintesc cuvintele ui, ca să resimt o accelerare a ritmurilor 3iinării, o comrimare a timului, care mă trimitea 6latrea-ă8.

Iu-eam 1i in acela1i tim detestam e3ortul nea1tetat de a+mi unein ordine 3ra<mentele imră1tiate din corul ce, in

a-sena Visătorului, se dezmem-rase. #ra un 3el detrezire 3orată, care mă determina să recunosc i că,datorită uitării, ne ierdem identitatea 1i devenim o

arte din <loată, din mulime. insă nici nu am avut tim să urc rima treată a scării care ducea sre I camera mea, că vocea ui a răsunat cu utere 1i m+ain<0eat.

6Incă mai re<rei trecutul;8, a inceut #l, cu o voce <rava, imunand un start a-rut discuiei noastre. Visătorul sintetizase inacele uine cuvinte toate necazurile din ultimele luni,

recum 1i starea mea su3letească. Din nou, eramsurrins in 3la<rant. Da; De luni intreodului, cand erau <ata să atin<ăli-ertatea, re3eram si<urana vec0ilor constran<eri,solitudinea 1i o viaă insi<ni3iantă. veam nevoie să măinc0in la idolul lumii, să mă intorc la con3uzia meao-i1nuită.

Dacă a1 3i utut, a1 3i revenit cu dra<ă inimă in uterul rimitor al iresonsa-ilităii 1i deendenei. 1 3i re3erat de o miede ori vila din %0ia, in locul acelei locuine somtuoasedin ondra, e care nu eram re<ătit s+o intrein 1i caremă 3acea să mă simt mic 1i ireal. In cliele de luciditate,imi dădeam seama că Visătorul mă imin<ea sre ni1telimite e care nu le+a1 3i utut deă1i niciodată. !ă

unea in 3aa unor situaii e care nu le+a1 3i e>erimentat nicicand. lături de #l, luteam

ermanent deasura unui a-is, ca un dansator e 3ran<0ie. Dedesu-t, cur<ea StN>ul vieii mele, o mla1tinăcu ae murdare, im-i-ată cu -oli 1i vul<aritate.

%0iar de la rima intalnire, Visătorul mă revenise in le<ătură cu rime/diile de1ertului, cu atacurile rădătorilor invizi-ili cu care tre-uia să mă con3runt in tim ce+l traversam. I+mi aduceam aminte de cuvintele rostite cu o searăinainte de lecarea la ondra= 6Q#U... #U... suntem

roriul nostru o-iectiv... suntem arcul, să<eata 1i inta... elul, care are a 3i in a3ara noastră, rerezintă

de 3at reversul lui≪eu sunt ≫. #l ne oartă inaoi, srecliă, sre comrimarea timului, sre 1ter<ereadistanei dintre noi 1i noi in1ine. rta suremă estesc0im-area noastră, care se oate etrece doar in acest moment.

#>istena unui om o-i1nuit, oricat de tumultuoasă 1i de lină ar ărea, este doar o tolerare continuă a unei reetitivităi nesemni3icative. Scoul nostru in viaă este să ne

resc0im-ăm intr+o caodoeră... #ste o călătorie incare oricine, mai devreme sau mai tarziu, e arcursul uneia sau a o sută de viei, tre-uie să ornească. $ue>istă niciun alt o-iectiv 1i nimic altceva mai emoionant...8

!+am descălat incet 1i mi+am a1ezat incălările lan<ă mine. %u icioarele <oale, m+am indretat sre locul din care seauzea vocea Visătorului 1i, 3ară niciun cuvant, l+amcăutat cu rivirea, din tocul u1ii salonului.

6m venit să te eli-erez;8

O-oseala datorată aler<ării se mani3esta rin nevoia ur<entă de amă sri/ini de tocul u1ii 1i răsu3larea mea <reoaie il irita

e Visător.

6Stai dret 1i nu te mai sri/ini de nimic;8, mi+a oruncit #l.

6$u mai ermite nimănui să te vadă ostenit 1i sleit8

%u un <est imerios, inainte de a utea desc0ide <ura entru a o3erio e>licaie, mi+a dat de ineles să tac= 6$u da vina ealer<are... %0iar dacă ai 3i aler<at la maraton, tot nu ai

3i avut dretul să aari vlă<uit 1i euizat Tre-uie să+isui= a1 3i utut să aler< mai mult...;8

cele cuvinte mă loveau ca un -ici 1i imi alun<au <andurile,imreună cu re3ăcătoria de a 3i o-osit. %and a văzut căimi indret satele 1i mă strecor din tocul u1ii, 1i+ainceut discursul= 6incă mai re<rei trecutul;8, a reetat

#l. Urma de disre care se ascundea in um-ra vocii ui mă rănea cu cruzime.

6Re<retul te oartă inaoi sre le<ile trecutului 1i indeărteazălucrarea căreia te+ai dedicat de ataia ani de zile.

&e drumul inte<rităii nu e>istă oasuri entru re<ret.

Din moment ce ai inceut călătoria, nu mai e>isă cale deintoarcere;8 oi, tonul ui s+a sc0im-at. 6%aui etic0ete8, a sus #l, cu <ri/a e>a<erată e care o auadulii cand vor-esc cu un coil.

6Dacă inlături s3orile, nu ai de ce să te a<ăi. ceastă stare desusendare nu 3ace decat să sorească teama care s+anăscut in tine.,,

Visătorul imi vor-ea a1ezat e unul dintre 3otoliile camerei de zi,

c0iar lan<ă 3ocul arins. Un nasture de ar<int de la0aina ui re3lecta 3lăcările 3ocului. cea rază de luminăstrăunsese cutele 3iinei mele 1i mă cutremura, in timce desc0idea o altă cale de inele<ere. %a tot omul derand, 1i eu iu-eam durerea mai mult decat viaa insă1i.

Visătorul mi+a e>licat că omul, mai de<ra-ă decat să in3runte 3ăi1saima necunoscutului, se teme să nu iardă ceea ce ii este atat de 3amiliar= durerea 1i su3erina. ceastă 3o-ieridică o -arieră de netrecut in calea mani3estării voinei,

sre ceea ce deinem cu adevărat 1i ne 3ace să aarinemmării intunecate a mulimii.

Duă na1terea 3izică, duă tăierea cordonului om-ilical, coilul esteincredinat noilor săi ărini= indoiala 1i durerea.

$umai intalnirea cu Ccoala ar utea ermite o altăna1tere 1i tăierea acelei teri-ile le<ături.

Iar visul 1i voina rerezintă reintoarcerea la ărinii naturali. De starea de e>taz, de li-ertate, atinsă in a-sena

indoielii 1i 3ricii, se oate -ucura numai omul inte<ru. 6sta este ceea ce ii o3er. i-ertatea este 3oartecostisitoare, insă nu din acest motiv este de neatins.8

6Incă mai scotoce1ti in um-rele trecutului, in căutarea unor vec0imă1ti5, a sus #l 1i in vocea ui se <0icea acea

comasiune e care o simte cineva entru o 3iinăamărată 1i nea/utorată. oi a adău<at e acela1i ton=

6Simi lisa unui rol e care să+l /oci...

Omul nu se oate lăsa urtat de trecut sau de e>erieneleanterioare. Trecutul este cenu1ă. &e drumul sre inte<ritate, el tre-uie să se incredinezeunor noi simuri= intuiia 1i cel de+al 1atelea sim,≪visul ≫.

Rolurile rerezintă temnie... <ratiile lor, de1i invizi-ile, sunt mai tari ca oelul...8

6Dar te+am ascultat mereu... !i+am ărăsit slu/-a, mi+am vandut

casa... ce altceva ar mai tre-ui să 3ac75, am iz-ucnit eu,dand curs intre<ii 3urii stranse in atatea luni dea1tetare. %ula-ilitatea, dezamă<irea 1i resentimenteleie1eau la iveală, deoarece mă lăsasem rins in mre/eleacelei aventuri care nu avea niciun rost, oricat de mult a1 3i incercat să+i dau de ca.

6In zadar i+ai ărăsit slu/-a 1i te+ai sta-ilit in altă ară, dacă nu ai tras invăăminte... 1i nu te+ai eli-erat8, mi+a sus #l, cu osum-ră -landee, 3ară să+i ese de starea mea din acel

moment.

Duă ce au trecut caiva ani, ot să recunosc incă o dată căVisătorul venise la tim ca să mă salveze. 6&entru aevada din temnia rolurilor lui, omul tre-uie să se simtăistovit de reetitivitatea sterilă a evenimentelor 1i circumstanelor din viaa lui.8

urmat o lun<ă auză. Stăteam 1i+l ascultam c0iar acolo, in ra<ul salonului. !ă simeam incomod. #ram murdar 1i asudat

de la aler<are.Voiam să mă săl 1i să mă sc0im- in 0aine curate. !i se ărea că

atunci era momentul roice, a1a că i+am cerut ermisiunea să mă retra<. Visătorul era adancit in<anduri. m interretat o mi1care su-tilă a caului dret incuviinare 1i am lecat. Du1ul 1i tricoul curat m+

au revi<orat. %and m+am intors, m+am indretat u1or,cu a1i de isică, sre celălalt 3otoliu de lan<ă 1emineu,la o distană resectuoasă de Visător.

Imi adusesem de/a carneelul. Duă ce am resirat adanc, eram

<ata să ince. Ctiam că urma o lecie o-ositoare. %and ainceut să vor-ească, avea un alt ton=

6$imeni nu construie1te case e od. &odurile aumenirea de a li traversate.8a remarcat Visătorul.

6 Rolurile, ca 1i odurile, au menirea să te ducă mai dearte, eletre-uie deă1ite. Oamenii irosesc rea mult tim e ele1i, in loc să le stră-ată ană la caăt, răman intuii acolo. In drumul sre inte<ritate, orice moment tre-uie

rimit ca nou... orice cliă tre-uie să slu/ească latrans<resarea momentului anterior... orice resiraietre-uie să rerezinte un <est de recuno1tină, dedicat elevării 3iinei sre alte zone de li-ertate P

6%um oate trai cineva intr+o lume eli-erată de roluri78, amintre-at.

6Rolurile sunt mă1ti care tre-uie urtate 1i interretate voluntar,deli-erat Să le interretezi nu inseamnă să 1i crezi inele;8

continuat să+mi e>lice că, dacă #l imi urta a1ii sre o anumitădirecie, eram dator să o inele< in delinătatea ei. inviziunea Visătorului, rolurile erau oranduite ierar0ic, in

3uncie de comle>itatea 1i nivelul de resonsa-ilitate ecare il comortau. #ra de nestrămutat in ideea că un omnu se utea ridica su- nicio 3ormă sre un rol suerior,dacă roria lui 3iină nu 1i+a insu1it mai intai iramidaierar0ică de mai /os. Din e>licaia ui rivind rolurile,mi+am 3ormat o ima<ine cu mai multe ulcioare, dedi3erite imărimi care se surauneau unele este altele,

recum cutiile c0ineze1ti.

6Te eli-erezi de un rol atunci cand ai invăat să+l interretezi er3ect8, m+a lămurit Visătorul 1i a luat dret e>emluun diri/or care tre-uie să cunoască indearoae toate

osi-ilităile 1i ro-lemele 3iecărui instrument.

Un rol interretat con1tient nu numai că ne eli-erează, dar, deasemenea, alun<ă -rutalitatea 1i violena din lume8, asus #l. 6%and te identi3ici cu rolul, cand crezi in el, nunumai că devii sclavul lumii, dar te a<ăi de lume ca 1i cum ar 3i sin<urul lucru real, unica certitudine.

Să crezi intr+un rol, oricare ar 3i el, inseamnă să te mini e tineinsui.8

:ără să 3ac rea multe calcule, mi+am dat seama că nici e>erienelea zeci de viei n+ar 3i a/uns entru a imlini acest

arcurs.

6#>act8, mi+a con3irmat Visătorul. 6Tocmai de aceea nimeni, mai ales dacă urmează o otecă -ătută, nu se oate eli-era

vreodată de rolurile lui... 1i nici nu va dori să o 3acă;8

6%um se e>lică 3atul că nimeni nu vrea să se eli-ereze de rolurilelui78, am intre-at.

6%ine n+ar 3i 3ericit să se descotorosească dean<a/amentele 1i resonsa-ilităile de a 3i tată, so saumana<er78 am su<erat că numai simul resonsa-ilităii ne imiedică să le ărăsim.

6Dimotrivă8, a relicat sec Visătorul. 6Omul o-i1nuit consideră că

a-andonarea unui rol ec0ivalează cu renunarea la roria viaă... ca azvarlirea unui colac de salvare intr+omare nes3ar1ită. Oamenii sunt mai le<ai de rolurile lor1i, c0iar mai mult, de su3erinele care constituie arteinte<rantă din ei, decat de roria resiraie.8

Se scurse o auză lun<ă in care am rămas tăcut.

6Rolurile sunt ca ni1te scuturi in satele cărora oamenii5, re3ăcandu+se ocuai, i1i aără lisa de

resonsa-ilitate .8 6#ste 1i cazul tău;8 a su-liniat #l, e tonul cuiva care rezintă o

demonstraie concludentă. Inceeam să+l inele< eVisător. 3irmaia ui nu era surrinzătoare, dar astanu indulcea in vreun 3el situaia.

su-liniat că, entru a+l insu1i, 3iecare rol ne cere să invăăm unlim-a/ aarte= <esturi, comortament, atitudini 1i ointrea<ă <amă de e>resii ver-ale 1i 3aciale. Să+i asumi un rol inseamnă să+i insu1e1ti un -loc de idei, un ac0et de convin<eri, rin 3iltrul cărora omul <ande1te 1i simte.

Insă /ucarea unui rol este o sarcină di3icilă. Deseori,omul i1i oate irosi intrea<a viaă invăand să /oace unsin<ur rol, 3ară voina 1i resonsa-ilitatea care să+l maturizeze entru a+l deă1i 1i a trece mai dearte.

!i+a sus că 3iecare om, datorită necesităilor e>istenei luio-i1nuite, invaă să /oace un număr restrans de roluri,cel mult cinci sau 1ase. &entru a se adata lacircumstane, el trece de la unul sau altul, ca un ro-ot,

3ară sco, condiionat de sc0im-area imre/urărilor.%ontrar a ceea ce crede, nu se -ucură de li-ertatea de adecide.

6i-ertatea ii dă dretul sa /oci≪deli-erat ≫ orice rol dore1ti, 3arăa 3i vreodată incătu1at de el8, a accentuat. Iar in omulo-i1nuit, această di-ăcie, care nu valorează nimic, seimuinează odată cu varsta, ană cand se risie1te.%onsecina este că, atunci cand aar condiii care di3eră

uin de cele o-i1nuite, omul nu mai 1tie ce mască să

oarte 8 !i+am dat seama că acesta era motivul entru care nu ne <ăsim

locul, ne simim stin<0eri 1i ameninai.

Din cauza 3atului că nu 1tim ce mască să urtăm, că nu o avem inrecuzită, ne dovedim limitele, recum cainele lui &avlov,care nu oate 3ace distincia intre cerc 1i elisă 1i, caurmare, tur-ează.

Din acest motiv, toate 3acultăile, mentale, 3izice 1i emoionale, 3uncionează la intamlare. @andurile, emoiile 1i aciunile se imletesc rintr+o le<ătură sasmodică 1i

3iinele umane se trans3ormă in marionete -iolo<ice.

$e simim <oi 1i suntem invadai de o /enă teri-ilă. $e+ar lăcea sădăm -ir cu 3u<iii. Ci totu1i, acestea sunt momentele incare, datorită unei 3isuri in<uste dintre iele 1i mască,

6st3el se va eli-era lumea de sarcina nelăcută de a+i revelaiadurile e care le ori inăuntrul tău 1i de trudainsăimantătoare de a re3lecta lisurile, durerea 1i moarte ta.8

%alea de întoarcere

6Tot ce se a3lă in a3ara noastră, lumea e care o vedem 1i o atin<em,oamenii, circumstanele 1i evenimentele e care leintaminăm sunt o revelare a :iinei, o con3irmare amodului nostru de a <andi... Rolurile in care incă suntemincarcerai ne dezvăluie rănile e care incă nu le+amvindecat.8

luat o auză, entru mai multă vreme, in loc să inele< 1i să

imărtă1esc ener<ia acelui moment, m+am re3u<iat rintre 3ilele carneelului 1i m+am re3ăcut că le recitesc1i consectez. %olurile sre care mă imin<ea Visătorul erau dureroase. Ci totu1i, incă mai incercam să evadez.

I+mi doream să am mai mult tim... ceva mai mult tim.

&ărea uin dezorientat, a1a că eu, care savurasem alături de #l adevărata viaă entru cateva clie, m+am reintors să+mi iau locul rintre o-iectele neinsu3leite din cameră,nestin<0erit, ca o um-ră rintre um-rele lumii.

6#venimentele re3lectă stările care le+au creat. $umai Ccoala :iinei cunoa1te lim-a/ul lor sim-olic 1i oate lumina calea de intoarcere, rin la-irinturi,de1erturi, iaduri lăuntrice, sre stările suerioare,adevăratele izvoare ale tuturor intamlărilor.8

Um-ra serii asedia Seven Oa*s 1i se anina de 3erestrele imense, <atade a ătrunde 1i a cuceri salonul in care ne a3lam. %0iul Visătorului strălucea in 3lăcările 3ocului, in tim ce #l

a1eza atent alte -uturu<i este tăciunii arin1i. #ra unmoment ma<ic. Imi era din ce in ce mai <reu să iaunotie in semiintunericul incăerii. !i+am sri/init caul

e sătarul 3otoliului 1i am 9 inc0is oc0ii, entru a măconcentra mai -ine.

6Stai dret8, mi+a oruncit sec, Visătorul. 6!ai ai uin 1i adormi c0iar aici, in 3aa !ea...;8

3ost ca o lesnitură de nuia. O lavă de <anduri 1i sentimente,autocomătimire, cula-ilitate, resentimente, erueau

violent 1i se amesteca in 3iina mea, ană cand s+auscurs intr+un sin<ur sim, cel mai arzător 1i insuorta-il dintre toate= simul nedretăii. In acel moment, dintr+osăritură -ruscă, asemenea unei insecte, m+am omenit in locul Visătorului.

!ă riveam. #ram viaa care vedea moartea murind. Trăiam ni1teclie in3inite, de intensă luciditate. oi, am revenit lastarea de vi<ilenă, cu oc0ii lar< desc0i1i 1i satele dret.O senzaie de 3urnicare e su- iele m+a stăanit catevaminute. oi s+a sul-erat. !i+am romis că nu voi mai

3i rins niciodată cu <arda /os.

cum rememoram acea secvenă, entru a+mi retrezi o idee desrestrate<iile la care recur<ea mereu Visătorul, cu scoul dea mă indreta sre acele zone ale 3iinei undeinvăăturile 1i ener<ia ui deveneau roria mea esenă.%and s+a etrecut acest lucru, am 1tiut că aveam ladisoziie doar cateva secunde entru a stran<e doa<elevasului meu, coastele ca din lemn de ste/ar, carescaraiau 1i erau <ata să cedeze, su- <reutatea unui vinmai roasăt 1i mai de soi.

6$u e1ti re<ătit;8

Simeam cum cre1tea revolta inăuntrul meu 1i san<ele imi ulsa cu utere, la auzul vor-elor ui.

6 i alun<at voina ersonală 1i ai incredinat lumii, de atata amarde vreme, roria viaă. umea e>terioară rerezintă

sin<ura ta realitate 1i ai trans3ormat+o intr+odivinitate... un idol de iatra care+i <uverneazăe>istena.

De 3atH lumea este doar o re3lectare... @andurileH emoiile 1i atitudinile se conturează in lumea evenimentelor 1i ii indelinesc toate dorinele. tata amar de vreme ai

crezut că lumea este reală 1i că deinea roria ei voină. i trans3ormat+o in domnul 1i stăanul vieii tale. Deatata amar de vreme i+ai incredinat uterea unei um-re, e care tu sin<ur ai roiectat+o.8

Venise momentul decisiv... Venise vremea sa inlătur s3orile zdrenuite, să las vec0ile lucruri să moară... Simeama-isul unei lumi răsturnate desc0izandu+se, su-

icioarele mele.

6ucrurile nu se sc0im-ă 1i nici nu se ot sc0im-a... $umai tu e1tiacela care se oate sc0im-a.8

ici, #l s+a orit. cea auză se relun<ea considera-il, inăuntrul meu. In<ri/orarea 1i aoi o teamă nedeslu1ită mă

invăluiau, ană la su3ocare. $imic nu ărea să /usti3icea<itaia mea 1i totu1i distin<eam că in cuvintele ui 1i,mai ales in acea tăcere, lua 3iină ceva imrevizi-il,incercam să mă lini1tesc, dar imi era este utină. Incele din urmă, ca 1i cum luase o decizie di3icilă, Visătorul a anunat cealaltă 3ază a 6lucrării5, care m+ar 3i condusla următoarea trecere. In acel moment inceea iniiereacare ar 3i imlicat 3iecare moment din viaa mea.

&e tonul cuiva care transmitea o decizie re3lectată indelun<, #l a

sus= 6u tre-uit ani <rei de re<ătire, entru a tedetermina să con1tientizezi că 3iina ta este

3ra<mentată... ani de+a randul entru a te convin<e căe1ti cu3undat intr+un somn 0inotic, care <uverneazătiranic e>istena tuturor oamenilor. m adus ordinea inviaa ta... Te+am eli-erat de an<a/amente 1i ro<rame,ca să te oi dedica oranduirii rinciiilor unui sistemeducaional care te va a/uta să te ridici din iadurilecotidianului.8

Visătorul a tăcut 1i a rămas adancit in <anduri, mai multă vreme. oi, e un ton cate<oric, a anunat= 6Sunt 3emei 1i -ăr-ai e care ar 3i cazul să+i intalne1ti... 6

6%ine sunt7... Unde sunt7... De ce ar tre-ui să+i intalnesc78, amintre-at eu, temător.

6$u dintr+un motiv anume8, a răsuns Visătorul, cu o nea1tetată-landee. st3el /ocul intalnirilor devine interesant, unic1i e3icient. Va tre-ui să intalne1ti sute de oameni, 3arăvreun alt sco... decat să recuno1ti, in 3iecare dintre ei,un 3ra<ment din tine... Dacă ii vei aminti de !ine 1i de

romisiunea ta, 3iecare intalnire va 3i un -un rile/ entru tine să te comari cu artea nerezolvată 1i necunoscută din tine;8

6Sute de intalniri7... 9ine, dar asta inseamnă că va dura ani de zile;...8, am e>clamat, insăimantat de+a dretul de acea ersectivă.

6Durata va deinde de tine... Eocul intalnirilor va dura tot atat cat neinele<erea ta 1i va 3i la 3el de stăruitor ca rezistenata.

Datorită ≪ /ocului intalnirilor≫ vei con1tientiza că lumearerezintă una dintre creaiile tale, iar ceilali sunt re3lectarea ta... Ci c0iar dacă această concluzie ii va luaani de trudă, cel uin ii va dezinte<ra vec0ea credinăcă lumea are uterea de a te inăla 1i do-ori, că ceilali te

ot iu-i sau ot luta contra ta, că e>istă o voină ostilăin a3ara ta, care+i controlează 1i diri/ează viaa.

umea e>istă, deoarece tu e>i1ti.

umea este vie, deoarece tu e1ti viu8, a declamat Visătorul 1i aoi acontinuat= 6umea este um-ra ta... Omului i+ar lăcea să<ăsească in ea inele<erea e care o simte 3remătand inăuntrul lui... 1i ast3el i1i irose1te e>istena căutand viaa rintre 3antome...

#l crede intr+o realitate din a3ara lui... i1i ierde vremeascormonind rintre um-re;... insă atunci cand

scormone1ti rintre ele 1i te identi3ici cu ele, um-reledevin mai reale decat tine 1i lumea e>terioară devine un

3eti1... un zeu care se vrea venerat, ascultat 1i lin<u1it.

:iindcă ai uitat de adevărata voină 1i ai renunat la dretul tău decreator...8, iar aoi, a rostit următoarele cuvinte= 6$uuita... ceilali sunt ima<inea ta e>terioară... sunt

6Intalnirile te vor a/uta să+i măsori nivelul de resonsa-ilitate, tevor invăa să te cuno1ti comlet... ii vei da seama cătoi oamenii e care ii vei intalni rerezintă arteanecunoscută din tine, 1ansa de a+i descoeri una dintrerăni, una dintre -olile ascunse e care vei utea, ast3el,să le vindeci8.

6%um voi 1ti să+i ale<7 Desre ce voi discuta78, am intre-at 3ară aincerca să+mi ascund teama. Seram din toată inima să

3iu scutit de acea sarcină.

6$u contează a-solut deloc desre ce vei discută8, mi+a retezat+oVisătorul. 6&ui această intre-are deoarece incă mai crezi că ceilali sunt in a3ara ta. De 3at, ceilali rerezintăstările 3iinei care se materializează in lumeaevenimentelor... %eilali rerezintă timul.8

6Dar cei care i1i sacri3ică viaa entru ceilali7 %ei care ii intalnesc e ceilali entru a+i a/uta 1i vindeca7 Dar misionarii78

6%0iar 1i misionarul se intalne1te cu sine cu indoielile, temerile 1i 3aliile lui. #l se amestecă cu cei care sunt reasuerstiio1i entru a+1i invin<e roria suerstiie.

&ătrunde in lumea su3erinei entru a+1i vindeca rănile, entru a se

intoarce sre izvor, sre adevărata cauză. Ci c0iar 1i+atunci cand nu este con1tient de acest lucru 1i crede că o 3ace entru alii, de 3at ceilali sunt cei care+l a/ută 1i au <ri/ă de el.

De indată ce inele<e ce stări i+au u1urat misiunea, el va 3i vindecat 1i va inceta să mai 3ie misionar. Va numi e altcineva inlocul lui 1i va mer<e mai dearte.8

#ram tul-urat. Răsunsul Visătorului mă dăduse este ca.

incercam din răsuteri să+mi revin, cand am sesizat că #l lăsase deoarte discursul 1i imi răsundea laintre-area anterioară.

6In ceea ce+i rive1te e cei e care ii vei intalni5, tre-uie sa 1tii ca euinsumi ii voi ale<e 1i indreta sre tine. ucrul cel mai imortant entru tine este sa invei să vezi.

%and vei vedea, ii vei insu1i istoria acelor -ăr-ai 1i 3emei 1i, dintr+o dată, vei ca1ti<a -ene3iciul a ani 1i ani de e>eriene,e3orturi, sacri3icii, si succese 1i căderi.

Să+i≪vezi ≫ inseamnă să+i recuno1ti inăuntrul tău, ca e ni1te răni

care tre-uie cicatrizate, ca e or<ane ce tre-uievindecate. Să+i ≪vezi ≫ inseamnă să te ieri e tineinsui. st3el, 3iecare intalnire va deveni o treată ecare tre-uie să ă1e1ti, entru a urca tot mai sus.8

Interesul meu entru ceea ce sunea Visătorul a crescut, iar acest lucru nu a trecut neo-servat. ceastă oveste aintalnirilor inceea să caete semni3icaia unei artemariale misterioase 1i necunoscute. umea, cu ora1ele1i continentele ei, caleidoscoul nes3ar1it al activităilorumane, ca un lut moale, lua 3orma unei cometiii imense, in care se des3ă1urau milioane de dueluri invizi-ile. in urma rezultatelor lor, se decidea cine vaconduce 1i cine se va suune.

, 6Oriunde se intalnesc, re de cateva secunde sau ani, in de1ert sauin a3aceri, doi oameni 3ormează W inevita-il + o

iramidă. #i se oziionează e tretele di3erite ale unei scări invizi-ile, resectand o lo<ică matematică 1i

lăuntrică, o ierar0ie lanetară, ce ine cont de strălucire,or-ite, <reutate 1i m distană 3aă de soare.8

%ontinuam să iau notie 1i, cu 3iecare rand comletat, rezistena imi ceda, imi sc0im-am atitudinea. Din discursul care aurmat, viaa se contura ca o cale de+a lun<ul unui sistemde roluri care cre1teau in comle>itate, ană cand atin<eau var3ul, unctul in care toate rolurile erauinte<rate 1i 3l dizolvate.

6Omenirea, in stadiul actual, nu caută să se vindece. $ici măcar nu i dore1te asta. #a este iminsă să inainteze mecanic, detăria unor 3ore necunoscute... :orele care diri/eazăevoluia ei sunt su3erina 1i durerea.

Ci c0iar dacă are că ma/oritatea oamenilor au inlocuit roriul ro<res cu si<urana aarentă a unei cariere saumira/ul unei averi 3inanciare sau al succesului artistic,

de 3at nici cel mai mărunt om nu oate scăa de rocesul imerceti-il, mecanic 1i involuntar, devindecare.

!unca in or<anizaii, e3ortul deus entru /ucarea rolurilor,

adversităile, su3erina 1i ro-lemele e care viaa i le resară in cale, 3ormează o discilină necesară entru a+l im-unătăi 1i il ridică sre zonele cele mai inalte ale

3iinei...

#ste un sistem 3oarte <reoi8, a conc0is Visătorul. 6Ci oate dura mai mult decat o viaă să inaintezi c0iar 1i cu un milimetru

e verticala 3iinei...,,

&e de alta arte, 6/ocul8, a1a cum il va descrie ulterior Visătorul,

constituie cea mai raidă cale de a escalada iramidarolurilor umane 1i de a le transcende cu o viteză

3ul<erătoare. in 3inal, Visătorul mi+a rezumat cele mai imortante in3ormaii in 3olosul meu, concluzionand=

6 #1ti incă incătu1at in ceea ce crezi că e1ti. %eea ce vei vedea laintalniri nu rerezintă ceea ce e1ti, ci ceea ce nu e1ti,omul care ai crezut că e1ti.

1 sune că studiul sinelui, autoo-servarea, este lumina

călăuzitoare. %and se arinde lumina, um-rele disar 1i rămane doar ce este adevărat 1i real in tine, iar tot ce nue1ti sau ai crezut că e1ti, se evaoră...8

Intalnirea noastră se aroia de s3ar1it. veam inima stransă, caatunci cand &adre $uzzo mă scotea la ta-lă 1i, duă ce

ărăseam -anca 1i iresonsa-ilitatea anonimă 1i comlicitatea con3orta-ilă a cole<ilor de <ruă, tre-uiasă mă -azez doar e roriile uteri.

Urma să urced in noua mea aventură. Voiam să 1tiu mai multedetalii desre oamenii cu care aveam să mă intalnesc,discuiile e care urma să le a-ordăm, insă...

6In timul /ocului nu e nimic de lănuit. Va tre-ui să inventezi e loc1i să interretezi deli-erat rolurile 1i lim-a/ul unore>istene e care nu le+ai trăit niciodată. !omentul ii va

dicta strate<ia, cuvintele e care tre-uie să le roste1ti 1i tot ce tre-uie să 1tii entru a salva intrevederea.8

#l mi+a ovestit desre oameni deose-ii care sunt adevărai stăani in mediul lor. &recum ni1te ma1inării er3ecte 1i

er3ormante, ace1tia au atins o neri0ănire a-solută incadrul rolului+lumii... Umlusem a<ină duă a<ină denotie, 3ară a ridica măcar caul5 din carneel. Recitirealor imi inocula toată tăria 1i determinarea e care lesimeam alături de #l. imi era clar că, in um-ra 3iecărei intrevederi, dincolo de suer3icialitatea aarentă arelaiei, se ascundea ceva deose-it= intrevederea cu omulime de o altă natură umană, marca drumul srevindecare, e care Visătorul il numea inte<ritate.

6%eilali te o<lindesc, te măsoară 1i ii re3lectă cu e>actitate roriul nivel de resonsa-ilitate.8

arent, oamenii se intalnesc entru a lua decizii, a inc0eiacontracte de a3aceri, dar sunt total incon1tieni de ceeace se etrece cu adevărat in relaiile lor. Intalnirea insine este un rete>t. Relaia adevărata se re3lectă la alt nivel. Dincolo de aarene, cand doi oameni se intalnesc,mizele sunt mult mai mari.

6 :iecare om e care il intalne1ti este o oarta.

#i ii oate imiedica accesul sau oate deveni treata de sus. :iecare intrevedere te măsoară 1i sta-ile1te oziia ta escara resonsa-ilităii umane8, m+a in3ormat Visătorul,

e tonul cuiva care dă ultimele s3aturi, recaute, ina/unul unei aciuni riscante.

oi a mai adău<at= 6du+i aminte; %eilali te re3lectă;... in timul /ocului nu vei intalni e altcineva, in a3ară de tine... incateva clie va tre-ui să 1tii ce arte din tine se a3lădinaintea ta 1i să inele<i de indată care este elul intrevederii, ce mască tre-uie să ori 1i să+i asumi rolul

e care celălalt, indi3erent dacă este 3emeie sau -ăr-at,dore1te să+l interretezi.

Di3erena dintre cele două ări ale tale imlicate in ≪ /oc≫ este cătu 1tii cum să interretezi, in tim ce celălalt interretează 3ară să 1tie. Intre voi doi e>istă o distanăin3inită, o di3erenă de eternităi, o di3erena care ii

ermite să te inali cu o viteză ameitoare e verticala iramidei rolurilor umane, să cucere1ti oziii e care inlumea orizontală le+ai do-andi duă ani intre<i sau a-iaduă <eneraii succesive.8

ici Visătorul mi+a vor-it desre 6scurtătură8, o otecă verticalăcare comrimă timul 1i ne oartă sre cel mai adevărat lucru din noi = visul.

%omrimarea timului

Datorită invăăturii Visătorului, uteam ercee o lume <uvernatăde rovocări, in care ezitarea nu+1i <ăsea rostul.

Doi oameni se intalnesc. :ără sim-oluri sau aarate de identi3icare,<oi, in de1ert. Inevita-il, unul decide direcia, iar celălalt il urmează. semenea unor animale din /un<lă, 3olosind un lim-a/ zoolo<ic, ei dau semnale desre rasa, 3ora,teritoriului 1i ran<ului celuilalt.

O reacie, un o-icei, un <est, e>resia unei emoii, o rivire, un

cuvant, cea mai va<ă <rimasă, dezvăluie oziia e careo ocuă 3iecare e scara evoluiei. cel nivel deinele<ere este inre<istrat in univers 1i sta-ile1teevenimentele din viaa noastră= ceea ce 1tim, 3acem,avem 1i, in cele din urmă, ce ascunde destinul nostru

3inanciar.

Tonul ui devenise mai 3amiliar atunci cand a us= 6%and doi oameni se intalnesc, in mod inevita-il unul conine 1i celălalt este coninut.8

6%e inseamnă să conii o ersoană78, am intre-at.

6Inseamnă să 3ii resonsa-il de intrea<a ei lume, roluri, viaă, recum 1i de vieile celor care deind de ea. Inseamnă săcuno1ti soluia la orice ro-lemă a ei 1i răsunsul laorice intre-are.

Dacă nu reu1e1ti, va tre-ui să aluneci e otecile o-i1nuite= aletimului 1i e>erienei. Se vor scur<e ani, inainte ca1ansa e care nu ai 1tiut s+o 3ructi3ici la acea intrevederesă se arate din nou, entru ca tu să ătrunzi in zonelesuerioare ale 3iinei, sre inele<ere 1i inte<ritateH inorice caz, va tre-ui să reei acea ro-ă, dacă e1ti destul de norocos să ai arte de o a doua 1ansă.8

Simeam cum viziunea mea devenea mai amlă. !ă re<ăteam săascult mai atent, deoarece Visătorul urma să+mi transmită un alt 3ra<ment din acea invăătură careurma să+mi sc0im-e viaa.

6#ste un /oc ericulos 1i di3icil8, m+a atenionat #l 6%0iar 1i o rivire,un cuvant, cea mai mică mi1care sau <and te ot trăda 1i ademeni intr+o cacană mortală; Un om 3ară Ccoală estenea/utorat.

#l trece rin ≪ /ocul intalnirilor≫, dar nu cunoa1te re<ulile, nu arenici cea mai va<ă idee desre locul lui adevărat, incadrul /ocului, nici măcar nu 1tie dacă are vreunul. %el care≪vede≫ /ocul il 1i conduce, in vreme ce acela carenu+l oate≪vedea≫ devine o victimă a lui.8

6%um voi 1ti că am trecut ro-a, care va 3i rezultatul unei ast3el deintrevederi78, l+am intre-at cu voce tare, ca 1i cum l+a1 3i văzut ierzandu+se in zare.

6In viaa omului, lucrurile se imletesc intr+un 1uvoi unic 1i re3lectănivelul lui de inele<ere, desăvar1irea lui. Dacă il vei conine e celălalt, nu vei da <re1H vei simi o -ucurieimensă entru că ai adus lumină vindecarea unui alt un<0er al 3iinei tale. %and acest lucru i se intamlă unui om, il a3lă intre< universul.8 4

6%um se a3lă de intrevedere, dacă are loc intr+un saiu rivat 1i 3ară martori78, am intre-at

6Oamenii 1i lucrurile 3ac arte dintr+o esătură deasă. Un sistemnervos lanetar conectează toate celulele omenirii.

Sin<ur, intr+un col al camerei, omul transmite

rin 3ili<ran, inne<ura ima<inea 1i o icta in culori sum-re.

In concluzie, mi se ărea că uteam să am arte de unui dintreurmătoarele s3ar1ituri= ori să dau dovadă de o tărie,

cura/ 1i demnitate ie1ite din comun, entru a ă1i sreurmătorul nivel, ori celălalt imi va incătu1a <leznele 1i mă va intui e cele mai /oase niveluri ale e>istenei,condamnandu+mă să las e camul de lută al vieii rămă1iele unui răz-oinic invins.

a inceut, nu indrăzneam să+i sun nimic Visătorului desre acest lucru, deoarece imi era neclar dacă acea senzaie izvoradin in<ri/orarea mea de a nu mă ridica la nivelul sarcinii sau din teama altruistă entru cel care urma a 3i

6invinsul8 intalnirii.

ceste <anduri mă insoeau in tim ce mă indretam sre vec0iul local. tmos3era e care am <ăsit+o inăuntru nu sesc0im-ase rea mult 3aă de zilele de odinioară, cand era

3recventat de arti1ti 1i oei recum S0elleN, Aeats 1i 9Nron.

Venisem mai devreme. Visătorul nu a/unsese incă. !ă uitam culuare+aminte imre/ur, in incercarea de a descoeri ce

loc strate<ic ar 3i ales #l. in cele din urmă, m+am 0otărat să iau o masă in cel mai lini1tit col.

&e erete, un tro3eu rerezentand o 3lintă, amintea de 3ateleindrăznee ale unui -ri<and le<endar. Intre tim,rume<am <andurile care mă nelini1teau. SosireaVisătorului m+a rins din nou in 3la<rant. inainte să otlua vreo măsură, m+am simit imietrit de /enă, trăindcon3uzia acelora care sunt luai e nere<ătite sau e

icior <re1it de sueriori. Doarsă+l văd e Visător 1i imi era de a/uns ca să+mi

6amintesc8 atitudinea coresunzătoare, incercam raidsă adot un aer demn 1i să adun 3ra<menteleimră1tiate ale 3iinei mele, inainte ca #l să se aroie.

Dar, in tim ce se a3la la u1ă, mi+a 3ăcut semn, cu o mi1care su-tilă acaului, să+l urmez. !+am ridicat de la masa e care o

alesesem entru noi 1i am ă1it alături de #l, sre arter. !ă stin<0ereau a<lomeraia, conversaiileclienilor, mirosul <reu de -ere 1i aerul im-acsit. !asade la rimul eta/ ar 3i 3ost mult mai otrivită entrudiscuia rivată e care o urtam in minte, insăVisătorul rivea sre dreata, sre mi/locul camerei,unde z<omotul era mai intens 1i m+a invitat să iau loc.

#l nu a lăsat să treacă neo-servată starea in care mă <ăsise 1i m+aatenionat in trecere, e un ton /ovial 1i c0iar ironic.

!ă <andeam să mă 3olosesc de 3atul că era -inedisus, insătre-uia să 3iu recaut. Invăasem e roria iele, deatatea ori, cat de raid se utea sc0im-a disoziia ui 1i cat de teri-ilă utea 3i 3uria ui. Un cuvant, o in3le>iunesau cea mai mică mi1care neotrivita erau su3iciente

entru ca #l să e>lodeze. Voiam să+i adresez o intre-arecare+mi sintetiza starea de sirit 1i imi ocua <andurilecu rivire la 6/oc8=5ce se intamlă cu cei care ierd7

roierea mea 3izică 3aă de Visător mă lămurea e delin. I+mi dădeam seama că ceea ce voiam să+l intre- cu adevărat era ce s+ar intamla dacă erai invins c0iar de la rimeleintrevederi.

6$u+i 3ace idei <re1ite8, a sus #l, anticiand intre-area mea. 6Qi am sus de/a... e timul /ocului nu sunt niciinvin<ători, nici invin1i5.

cele cuvinte erau clare 1i distincte ca 1i cum stri<ătele sesusendaseră 1i rămăsesem sin<uri in local. Vocea ui nu trecea rin mulime, nu era nevoie sa se ridicedeasura zarvei, entru că venea dinăuntrul meu.

Duă ce a lutit inaoi, e 3irul aei <andurilor, a a/uns la izvorul

lor, la vec0ile credine 1i re/udecăi, in locul din care elea1niseră 1i a adău<at=

6Viziunea ta este rodul unei scindări lăuntrice, al unei ima<ini alumii dominate de ooziii si adversităi... De 3at, duelul are loc doar inăuntrul tău. Relaia cu celălalt rerezintăcea mai ala-ilă 1i suer3icială 3ormă e care o ia

realitatea, intr+o intrevedere. %0iar dacă te temi căcelălalt ii va lua toate -unurile adunate in anii de

re<ătire, decizia se ia in tine, entru că tu 1i numai tutrasezi destine.8

continuat 1i a o3erit un e>emlu elocvent. 6Să ≪conii ≫ un om nuinseamnă să+l incluzi in roriile tale resonsa-ilităi, ci să+l ale<i, intrevederea cu un om cu o resonsa-ilitatesuerioară, atra<e intotdeauna duă sine o <ra-ă, unsalt cuantic sre unitatea 3iinei8, a a3irmat #l 6c0iardacă nu suntem con1tieni de aceasta.

#ste o -inecuvantare să intalne1ti un om care te ≪conine≫. celacare mai urcă o treată 1i trece dincolo nu+l a-andonează e celălalt destinului său. Dimotrivă,devine resonsa-il de el. Ctie că roria lui evoluieatra<e evoluia celuilalt. vansarea unui om, vindecareaunei sin<ure celule, <ră-e1te ro<resul intre<ii umanităi...

@ande1te+te cat de mult studiu 1i cat de multe 1anse ii ot o3eri ceilali, entru ca tu să+i dai seama că nu e>istă limite incalea succesului, entru că adevărata victorie esteca1ti<area sinelui, rin armonizarea ooziiilor

dinăuntrul nostru, c0iar inceand din acest moment. :ără această inele<ere 1i 3ară con1tienă lăuntrică, oamenii se

intalnesc unul cu celălalt intr+o stare somnam-ulică, 3iindcă sunt tul-urai de in<ri/orări, inne<urai deindoieli 1i temeri, ierdui in discordiile zilnice. Seintalnesc entru a urmări o-iectivele 1i avanta/eleiluzorii, e>terioare 1i insi<ni3iante.8

%u o mare u1urină, a su-liniat că oricat de mult se dedică aciunii,ne<ocierilor de a3aceri sau luării de decizii aarent imortante, ei nu sunt, din unctul de vedere al unui omevoluat, altceva decat ni1te indivizi nesă-uii adancii inne<ocierea 1i tocmeala unor măr<elu1e de sticlă,măruni1uri 1i vec0ituri.

6#i s+au indeărtat de adevăratul o-iectiv8, a anunat e un ton caredevenise din nou <rav 1i asru. 6$u con1tientizează

imortana /ocului... l+au uitat... nu mai interretează, ci au devenit rolul insu1i;8

Dintr+o sin<ură rivire, s+a asi<urat ca aveam atitudineacoresunzătoare de a inele<e 1i aoi a inc0eiat cu

următoarea remarcă= 6&e drumul sre desăvar1ire, inlumea omului resonsa-il, e>istă su3icient loc entrucucerirea sinelui, cu tot ce imlică el mediocritate,minciună 1i identi3icarea cu lumea8.

Interretarea con1tientă= rta Interretării

6&entru 3iecare rile/ e>istă masca otrivită8, a sus #l. 6&rincialaa-ilitate e care tre-uie s+o cultivi in /ocul intalniriloreste rta Travestiului8

Tonul cu care vor-ea 1i e>resia 3eei imi su<era că era e cale să+mi destăinuie un 3ra<ment vital din invăătura ui. Dinmanuscrisul antic 6Ccoala ?eilor8 recum 1i dincercetarea asura vieii 1i <andirii lui uelius, a3lasemde a-ilitatea lui le<endară de a se de<0iza.

In cadrul Ccolii lui, arta travestiului 3acea arte din re<ătirea unui răz-oinic. Duă ărerea lui uelius, rolurilererezentau 0ainele si0olo<ice e care el insu1i le urta

1i tre-uiau să 1i le insu1ească 1i disciolii lui, atunci cand ii invăa cum 6să intre in ielea8 acelui rol, cum să+l descoase ană cand ii a3lă toate cotloanele, tainele, 3arăsă uite cumva /ocul 1i 3ară să cadă in mre/ele lui.

&ersectiva sinuoasă aleasă de Visător dezvăluia imortanaacestui element in re<ătirea mea entru /oc.

6rta Interretării rerezintă indemanarea răz-oinicului de a trăi strate<ic8, a a3irmat #l.

,,ceastă di-ăcie il a/ută să 3ie tot timul ≪ e 3ază≫, să+1i asumecea mai corectă atitudine in 3uncie de 3iecareimre/urare.8

In cuvintele Visătorului recuno1team invăătura lui uelius. Vocilelor se imleteau, ima<inile lor se surauneau una este

alta in mintea mea, ană deveneau una sin<ură. 6invaăsă trăie1ti strate<ic, să interretezi con1tient.

tunci vei 1ti ce ima<ine să adoi in orice situaie. $umai aceiacare interretează ot in3ăi1ă mii de ciudăenii, care

trans3ormă orice intrevedere intr+un moment unic,di3erit de toate celelalte care au 3ost sau urmează să 3ie,in intrea<a istorie a lumii...8

3ăcut o auză 1i duă aceea vocea ui a răsunat mult mai imerativă 1i uternică= 6invaă să interretezi8 a sus

#l. 6$umai aceia care interretează i1i ot conduce roria viaă 1i e a celorlali, ca1ti<and 1i devenind li-eri;8

Simeam o reulsie instinctivă entru acele re<uli. Tot ce invăasemmă imin<ea să văd lucrurile dintr+un unct de vedere<lo-al. Omul ar 3i li-er numai dacă ar utea 63i el insu1i8, dacă nu, tre-uie să interreteze 1i să se re3acă a

3i altcineva, l+am imărtă1it 1i ui oinia mea. Ci totu1i la caătul ar<umentării mele incă mă mai a<ăam decredina că, atunci cand ii intalne1ti e alii rinintermediul /ucării unui rol, al urtării unei mă1ti, eraun mod nesincer 1i 3als de a <estiona o relaie.

&entru oamenii comuni, o-ieciile mele ar 3i 3ost /usti3icate. titudinea mea ărea a 3i a unuia care resectămanierele distinse 1i rinciiile etice nestrămutate, care1tie cum să le aere cu stră1nicie c-iar in 3aasueriorilor, insă in lumea Visătorului, cuvintele meledeclan1aseră un sistem de alarmă de arcă se strecuraseun -o in incăere.

6Taci;8, m+a do/enit Visătorul, cu o ră-u3nire de 3urie, 3ară ca măcarsă+mi dea voie să termin. 6:ii tu insui., 3ii tu insui... 8, areetat #l, imitand indrăzneala mea. 6%ineva de teaata, care de o viaă intrea<ă trăie1te in 3alsitate, ininc0isoarea rolurilor, nu 1tie nici măcar de unde săinceaă să devină el insu1i.8 in vocea ui se simeaureulsie 1i o urmă de disre.

Visătorul nu+mi răsundea la dileme dar, in sc0im-, imi o<lindeaaro<ana 1i 3ra<mentarea. In um-ra acestor disensiuni 1i c-iar mai adanc decat uteam sesiza, rezistena meainceea să se sc0im-e. Re<retul meu tre-uia să 3iea-solut 1i imediat, dacă Visătorul urma să continue etonul lui o-i1nuit, a 1i cum nu se intamlase nimic. incăo dată, o-servam destoinicia ui de a ătrunde 1i ie1i dintr+o anumită stare a 3iinei duă cum i1i sc0im-atonul vocii, lim-a/ul, <esturile, e>resiile 3eei, reaciile...

&utea 3ace toate acestea 3ară a lăsa nicio amrentă, nicio urmă. 6Sătrăie1ti strate<ic nu inseamnă oortunism sau minciună,ci indemanarea lutătorului de a+1i insu1i oricein3ăi1are 1i de a er3orma aciunile e care le imune

situaia 1i e care lumea este re<ătită să le rimească. $umai aceia care trăiesc strate<ic ot suravieui ... Interretarea

inseamnă li-ertate.8

Să interretezi un rol imeca-il inseamnă să 3i deă1it acel rol inviaă, inseamnă că l+ai 6ineles8, că ai ătruns enivelurile suerioare ale resonsa-ilităii.

a inceuturile lui , teatrul era o 1coală a 3iinei , a li-ertăii, undeactorii+discioli invăau să interreteze 1i să deă1ească

rolurile, să do-andească di-ăcia de a se mi1ca inăuntrul1i in e>teriorul lor, 3ară a 3i incătu1ai.

De aceea, să interretezi inseamnă să invei cum să eli-erezi 3iinade <andurile necurate 1i de emoiile ne<ative. Iarcat0arsisul teatrului, uri3icarea, care mai intai ii invăluia e actori, se intindea aoi la cei din cor, la

u-lic, la cetate, la intrea<a comunitate, le<andu+i 1i unindu+i, creand condiii entru li-ertatea 1i

roseritatea ei. cest sco i+a con3erit teatrului un rol central in toate culturile 1i incă mai 3ascinează omul 1i dă sens ma<iei lui.

#oca clasică a @reciei a descoerit rolul central al 3iinei, a 1tiut căsecretul roserităii economice, armonia cetăenilor,maturizarea 1i lon<evitatea instituiilor se clădeau e

elevarea 3iinei 3iecărui om, rin im-o<ăirea celulelorcetăii.

ceastă viziune a conceut 1i a dat na1tere unei civilizaii a 3iinei emoionale 1i atemorale. rta, 3rumuseea, muzica,

sortul, căutarea adevărului constituiau stalii olisului 1i erau marii <uvernatori ai vieii lui.

%u autoritatea unei mărturii directe, a unei 3iine misterioase 3arăsaiu sau tim, Visătorul mi+a sus că cele mai vec0i civilizaii ale @reciei 1i Romei, atunci cand intemeiau ocetate, c0iar inainte de a marca zidurile, ale<eau locul unde să inale două clădiri u-lice= teatrul, entru a

uri3ica emoiile, 1i -ăile, entru a uri3ica truul. cestea constituiau <landele vitale ale uri3icării,rinic0ii societăii. &recum in or<anismul unei 3iine vii,acestor or<ane li se incredinase sarcina vitală de a 3iltra1i uri3ica <landele lim3atice ale cetăii, rin uri3icarea1i im-o<ăirea 3iecărei celule.

6Dar teatrul nu este un saiu 3izic, ci o stare a 3iinei, un saiu si0ic unde se armonizează cele mai no-ile 3acultăi aleomului... unde cuvintele, care sunt o imletire de <anduri 1i su3luri, se com-ină cu <esturile.8

%ălătoream in ma1ina timului, in căutarea unor lumi disărute, aunor civilizaii in<roate. lături de #l, uteam simi incă zvacnirea 1i răsu3larea lor.

Eocul întâlnirilor8

Ci ast3el, alături de Visător, am inceut o altă erioadă din uceniciamea, care a devenit una dintre cele mai arzătoare.

semenea unui tată de lutător, #l mi+a o3erit un car, unscut 1i armele e care le urtam.

!i+a incredinat 1i acest s3at= 6:ii con1tient, 3ii atent la oricemoment, la orice cădere. O-servă+te; Umle 3iecare

arte din tine cu amintirea an<a/amentului tău. %ei cenu oartă visul cu ei, 3ora invizi-ilă, misterioasă 3i realăcare <uvernează lumea, sunt un 3ra<ment desrins deunivers P

#l nu trecea cu vederea nimic 1i la cea mai mică neatenie, cea mai va<ă deviere de la &roiect, 3uria lui nărasnică eruea.

tunci, 1tia cum să ătrundă in cutele, in cele mai ascunse suărări ale 3iinei mele 1i să le 4vindece cu un

3ier incins. imi doresc ca orice om care vrea, inte1te să ărăsească 3a<a1ul roriului destin să+' oată intalni e Visător 1i să ai-ă arte de un <ardian atat deneindurător 1i atent. :iecare as alături de #l oartăsu3lul eternităii.

cum, cand scriu desre #l, recunosc că 3iecare dintre mi1cările ui sunt e de+a+ntre<ul destinate numai mie 1i, rin mine,dedicate evoluiei 3iecărui om care este con1tient destarea lui de sclavie. lături de #l, e>istena ca intre< se

arăta a 3i o Ccoală a 3iinei, Ccoala ?eilor, desc0isăacelora care vor să se sc0im-e 1i să+1i trans3orme viaaintr+o adevărată caodoeră.

!ai mult, e tot arcursul rimelor luni, 6/ocul intalnirilor8 ărea a 3i o e>trava<ană, menită să+mi ună la incercare0otărarea. :ără revelaiile Visătorului, nu mi+a1 3i ima<inat niciodată că cineva se oate intalni cu 6ceilali8

3ară un o-iectiv 6ra<matic8.

6%andva m+ai intre-at cum ii voi ale<e e oamenii cu care te vei intalni8 a sus #l. st3el revenea la una dintre intre-ărilemele la care nu considerase că e nevoie să+mi o3ere unrăsuns. 6&rinciala lor trăsătură este că tre-uie să 3ieneri0ănii 1i neindurători. Intr+o -ună zi, vei 1ti cănicio intalnire nu are Eoc in a3ara ta.

9ăr-aii 1i 3emeile cu care te vei intalni se vor dovedi a 3i 3ra<mentedin tine, e care va tre-ui să le otrive1ti ca e ni1te

iese ale unui uzzle. :iecare rerezintă una dintre

vieile tale osi-ile... in oceanul omenirii, 3iecare dintreele este o icătură care re3lectă un asect din si0olo<iata... du+i aminte= ceilali sunt doar o<linzi. $u e>istănimeni care tre-uie invinuit sau condamnat. Omul seintalne1te doar e sine insu1i;8

scultandu+i s3atul 1i 3olosind Seven Oa*s dret -ază, am călătorit constant. De nenumărate ori a tre-uit să ărăsesc

n<lia, vec0iul continent, 1i m+am <ăsit in situaii dincele mai diverse, m+am aroiat de oameni din toatecate<oriile sociale, de toate varstele, cu 3elurite niveluri de inteli<enă, cu ran<uri 1i utere de a3aceri di3erite,doar cu scoul unic, minunat 1i a-surd de a mă o-serva,

6citi8 1i cunoa1te e mine insumi.

De aceea, am analizat o <amă lar<ă de 3iine umane, atat de vastă,incat este <reu de ima<inat= arti1ti, re<izori, a3aceri1ti,consultani, tămăduitori ai omenirii 1i &ărini ai -isericii, oliticieni, intrerinzători, 3iloso3i 1i ro3esori,doctori, avocai renumii 1i -anc0eri, ca1ti<ători ai

&remiului $o-el 1i va<a-onzi, oameni a3lai in culmeasuccesului 1i oameni care au căzut in diz<raie, lideri 3inanciari 1i intrerinzători surasolicitai, in casele 1i -irourile lor, e stradă sau e ia0turi, in 0oteluri lu>oasesau locuine modeste, la slu/-ă sau in vacane.

Sute de intalniri, 3iecare dintre ele necesitand o anume atitudine, unanume lim-a/ 1i comortament, o anume vestimentaiesau 6unctualitate8. :iecare dintre ele unea la incercarein<ustimea viziunii mele, ri<iditatea tiarelor mentale,

imi dezvăluia -olile ascunse, unctul vulnera-il al 3iinei mele 1i imi instruia calităile lăuntrice sau imi cauterizamicile suărări ale su3letului, imi desc0idea oc0ii să măo-serv e mine insumi, in cele mai diverse circumstane,dinaintea tuturor o<linzilor lumii.

Imi amintesc atenia e care o acorda Visătorul 3iecărui mic detaliu,mai ales in a/unul unei intalniri e>trem de imortante.

Indrumările ui nu di3ereau de acelea ale unui re<izor<ata de o 3ilmare sau de ale unui ar-itru inainte de un

meci decisiv. Totul trecea rin 3iltrul ateniei ui= inutamea vestimentară, discuiile e care tre-uia să lea-ordez, c0iar 1i dicia anumitor cuvinte+c0eie e caretre-uia să le rostesc.

6 i <ri/ă de tineH 3ii comlet rezent ; &rive1te in 3iecare un<0er al vieii tale8, mi+a sus Visătorul.

6&rive1te in interiorul lucrurilor;... 3ii con1tient de tot ce ătrundesau ărăse1te 3iina ta... :iina noastră creează Viaanoastră... :iina creează lumea... Un om cu adevărat atent 1tie că cel mai mic <est al lui modelează lumea.8

$oua aradi<mă

Odată, duă o lucrare amlă 1i solicitantă, mi+am croit in s3ar1it drum la &aris, să+l intalnesc e 3ondatorul unei comanii multinaionale, o ersonalitate din lumea modei 1i aindustriei -unurilor de lu>. &rete>tul care stătea la -azaintalnirii era ac0iziionarea unei rorietăi din averealui.

$e<ocierea, care avusese loc la ondra, cu cateva sătămani

inainte, a/unsese la 3inal 1i era nevoie de o ro<ramare. $umele acelui intrerinzător 3rancez 3i<ura, e listalun<ă a ersonalităilor, dret un 6senior8, un a3aceristde succes in domeniul lui, e care Visătorul imi cerusesă+l contactez 1i să+l intalnesc. in acea erioadă, erame>trem de reocuat să+mi sc0im- situaia 3inanciara

recara.

Duă ărerea Visătorului, era esenial ca eu să invă de la cei mai 6duri8 oameni de a3aceri să ne<ociez 3ară teamă sau

su-ordonare, in a/unul lecării mele la intalnirea careurma să ai-ă loc la &aris, in temlul sacru al uneiadintre cele mai mari 3irme din lume, mă e>asera ideeacă nu 1tiam ce să sun. Simeam cum imi cre1tean>ietatea 1i, imreună cu ea, resentimentele 3aă deVisător, care era 6vinovat8 de a mă 3i us intr+oasemenea iostază.

+am intre-at dacă mă uteam vedea cu #l, in serana secretă dea+l determina să mă e>onereze de acea călătorie 1i săanuleze acea intalnire, care era de/a sta-ilită in Rue dela &ai>. $e intalnisem doar de cateva minute inainte casă e>lodez, cu o intre-are a<resivă, e care nu o mai

uteam stăani.

6Dar ce rost are ne<ocierea reului unei clădiri sau a unei comanii78, am iz-ucnit, incercand să+mi ascund

discon3ortul in satele unei olitei irero1a-ile 6%areeste scoul discuiei desre ac0iziionarea unei ma1ini delu> sau avion articular, dacă nu ai -anii necesari

entru a le cumăra78

6Dacă vei 1ti cum să acionezi imeca-il8 mi+a răsuns Visătorul, cuo neo-i1nuită curtoazie, i<norand starea in care măin3ăi1asem dinaintea ui 6dacă ari credi-il e

arcursul e>aminării interlocutorului\ atunci inseamnăcă ai de/a -anii in -uzunar.8

$u inele<eam. &entru mine 6să interretezi serios8 insemna cevacomlet di3erit. #ram si<ur că in caz că a1 3i deinut -anii necesari entru a cumăra acea rorietate la

&aris, nu a1 mai 3i avut nici un motiv de in<ri/orare 1i a1 3i 1tiut ce să sun 1i să 3ac.

6Te in1eli amarnic8, mi+a retezat+o tăios Visătorul.

6 #ducaia ta rimară te+a o-i1nuit să crezi că, dacă ai avea -ani 1i su3iciente mi/loace, ai utea 3ace tot ce+i dore1ti 1i te+ai simi in si<urană, ai 3i -o<at, 3ericit 1i resectat.

Să ai+să 3aci + să 3ii este aradi<ma dominantă, sim-olul mitolo<iei de<radate a omenirii 1i cauza tuturor -olilor 1i

nenorocirilor ei.8 Duă ce a rostit aceste cuvinte, 1i+a ridicat caul 1i m+a rivit 3i>.

oi, 3ară să se intoarcă, 1i+a liit de<etul arătător de cel mi/lociu de la mana dreată 1i a inceut să+1i atin<ău1or, in mod reetat, urec0ea dreată. Visătorul imi dădea s3aturi din nou, in ciuda di3icultăii mele de ainele<e, imi cerea o atenie intrea<ă 1i comletă. !ăderan/a acel ritual ciudat. Su- strălucirea acelei mi1cări,simeam orunca, autoritatea unui <est tra<ic, ma<ia

teatrală, care se etrecea cu o asemenea viteză, incat tre-uia să mă concentrez asura resiraiei mele entrua nu intra in anică.

,ceastă aradi<mă mentală caracterizează milioane de 3iineumane8, a sus #l.

6Tre-uie să o răstomi; &aradi<ma noii umanităi este=

Să 3ii + să 3aci + să ai. %u cat e1ti mai mult, cu atat 3aci mai mult, cuatat ai mai mult Să ai 1i să 3ii sunt unul 1i acela1i lucru,insă e lanuri di3erite ale e>istenei.8

Descoerirea că 3iina se <0idează 1i se indreată sre 6a avea8 constituie adevărata cauză a ei 1i avea e3ectul unei e>lozii care imi arunca in aer, entru totdeauna, ideile1i credinele de o viaă. cesta era unul dintre 1ocurileo3erite <andirii mele, care avea uterea de a+mi sc0im-adestinul.

Dialo<ul cu Visătorul devenise controversat 1i solicitant. !i+amscos carneelul 1i c0iar acolo, in stradă, am inceut să

iau notie. in tim ce de<etele imi luteau deasura 3ilelor 1i stran<eau cuvintele ui, memoram 1i reetamin <and 3razele e care nu avusesem tim să le notez. !i+era teamă să nu risiesc niciun <răunte de ineleciune.

r 3i 3ost irecuera-il.

%and a revenit la discursul iniial, a sus că intalnirea e care urmasă o am la &aris semăna cu vizitarea unui ma<azin cu0aine ele<ante sau -i/uterii, 3oarte areciat. %el mai imortant lucru nu era să cumăr 0ainele e care le

ro-asem sau cele mai scume -i/uterii care ne 3useseră rezentate, ci să 3im 6recunoscui8 de 3iina, de 3orainvizi-ilă a acelui ma<azin... #l mi+a e>licat că lucrul esenial era ca lumea, acea 3elie de e>istenă să ne sună

6da8.

6#ste adevărat că nu vei ărăsi ma<azinul cu acel ceas valoros lamană sau că acea ălărie nu va s3ar1i e un ra3t al 1i3onierului tău, insă ii vei instrui di-ăcia de a ledeine... Stilul inseamnă con1tienă... instruie1te+i

3iina... Toate e3orturile tale de a ătrunde e nivelurilesuerioare ale e>istenei te a/ută să+i in3ran<i senzaiade uinătate.

Invaă să te o-i1nuie1ti cu averea, inală+i viziunea 1i viseazăimosi-ilul, clăde1te o≪con1tiină a rorietăii ≫, care

rerezintă izvorul adevărat al -o<ăiilor 1i condiia entru a o ăstra.8

69anii se 3a-rică inăuntrul tău8, a sus Visătorul atunci. 6Visează,ima<inează+i mereu armonia 1i succesul, 1i le vei rimi.

9anii vor rerezenta consecina lor 3irească.

tunci ei se vor ivi, 3ară e3ort... tunci nu+i va mai 3i teamă că o să+i risie1ti... 9anii tre-uie sa răsară de la sine, in mod

3iresc, din roseritatea ta lăuntrică... atunci ii vei simi cum cresc 1i ocnesc in -uzunarele tale, ca 3loricelele de

orum-...8

De data aceasta, tre-uia să mă intalnesc cu un maestru al stilului 1i totodată un om de a3aceri renumit, iar Visătorul a

su-liniat că vestimentaia mea tre-uia să 3ie e măsura reteniilor artenerului.

6@ustul inseamnă con1tientizare8, a su-liniat #l, in tim ce ne lim-am e Via dei %ondotti 1i ascultam instruciunile ui le<ate de acea intalnire, e care Visătorul oconsidera de o imortană ma/oră. Tre-uia să+mi ale<un costum 1i in tim ce treceam rin 3aa vitrinelor celormai resti<ioase case de modă ale lumii, Visătorul mi+aatras atenia asura 3rumuseii, ele<anei, stilului 1i

3iecărui detaliu care trans3ormase acele ma<azine,localuri 1i e 3ondatorii lor, in sim-olul lanetar al artei de a trăi.

6arent, scoul intrării intr+un ma<azin este de a cumăra uno-iect sau articol de im-răcăminte8, a sus Visătorul.

6cesta este doar un ali-i. De 3at, ceea ce cumeri cuadevărat este con1tientizarea.8

m ătruns in cele mai ele<ante ma<azine. lături de #l am vizitat

-i/uterii, ma<azine selecte 1i cele mai renumite a<enii imo-iliare. $e+au 3ost rezentate case, colecii de -aine,cele mai scume o-iecte 1i, de 3iecare dată, Visătorul măindemna să o-serv că activitatea celor ce deveniseră cei mai căutai din lume, aveau un numitor comun= atenia.

tenia la cel mai mic detaliu, de la mo-ilier la calitatea

oamenilor care munceau acolo= veselia lor, in3ăi1areastrălucitoare 1i dra<ostea entru munca lor.

6%eea ce vezi concentrat e această stradă, constituie materializareaunui nivel de con1tiină umană8, a sus #l 1i a inc0eiat

cu un s3at. 6tunci cand cumeri, să nu accei ceva su-acest nivel de <ri/ă, atenie 1i iu-ire.

Orice ai cumăra, te de3ine1te. %u alte cuvinte, te cumeri e tineinsui.8

+am asi<urat că mă voi con3orma. m o-servat că ar 3i 3ost o lăcere entru oricine să 3ie servit in acele ma<azineimresurate de acea 3rumusee 1i -o<ăie.

tunci am rimit una dintre cele mai memora-ile lecii. 6%ine seaseamănă, se adună8, a enunat Visătorul. 6Omul seintalne1te intotdeauna 1i se ale<e doar e sine. Totul coresunde er3ect nivelului său de con1tiină.8

6Ci -anii7 8, am intre-at eu. 6$u sunt ei eretele desăritor dintreceea ce deii 1i ceea ce nu deii78

6%on1tiina inseamnă -ani8 , a a3irmat Visătorul. 6$umai 3iina esteaceea care sta-ile1te nivelul lui≪a avea≫. Omul oate

avea -anii e care ii visează, ii intrezăre1te, 1i+i ima<inează... Duă ce i+ai 1le3uit 3iina, ai simli3icat+o,ai im-o<ăit+o, ai su-limat 3iecare un<0er al ei, atunci vei avea arte de roseritate 1i 3rumusee. ceasta senume1te ≪con1tiina roserităii ≫. 9anii necesari

entru toate acestea se vor ivi de la sine, din intamlare,ca o consecină 3irească a elevării tale. P

6O-iectele au su3let.8, a continuat Visătorul. 46arent noi le ale<em e ele insă, ractic, ele ii ale< e cei care le ot

ac0iziiona. ucrurile 1tiu la cine tre-uie să mear<ă 1i inmainile cui se ot a-andona... &oi deine numai lucrurile entru care e1ti resonsa-il8

6$u te lăsa or-it de uinătate. cordă toată atenia ≪visului ≫,-unurilor inaliena-ile, care rerezintă dretul dinna1tere al 3iecărui om= inte<ritate, 3rumusee, 3ericire,

inele<ere, iu-ire 1i adevăr. du 3rumuseea, ele<ana 1i -unul+<ust in adancul tău.8

Intre tim, ie1irea noastră la cumărături continua, iar euinceusem să mă rela>ez. Intalnirea de la &aris nu mă

mai in<ri/ora. #ram ca un coil intr+un imens arc dedistracii. O-servam că, oriunde intra #l, lumea semodela duă sine. O atmos3eră luminoasă se risiea

este tot. Visătorul inmiresma aerul cu <enerozitate 1i utere, e care toi le simeam din lin. lături de #l,lumea săr-ătorea 1i o3erea tot ce avea mai -un.

6%ei care sunt roriii lor stăani conduc lumea.8

umea ii recunoa1te 1i este 3ericita să il slu/ească.

:iecare dintre ace1ti vanzători cu amănuntul este de 3at un<ardian al invizi-ilului8, mi+a dezvăluit Visătorul 1i s+aaroiat de urec0ea mea, in tim ce un <ru devanzătoare se risieau in toate direciile, entru ai satis3ace cerinele.

6 Duă ce i+ai deă1it limitele 1i o-stacolele lăuntrice... duă ce ai alun<at indoiala 1i teama care incă te desarte de ea,lumea intrea<ă va avea de invăat din trecerea ta e

acea -andă de e>istenă. umea 1tie totul desre tine;8 Un rau de oameni cur<ea e lan<ă noi. De la un etec de cer, 3erecat

intre corni1ele clădirii atriciene 1i rin verdeaateraselorH o rază de soare, su-ire ca un laser, serevărsa deasura noastră 1i ne distin<ea de ceilali.

Visătorul 1i+a inălat caul 1i eu l+am urmat intocmai, entru a osaluta. %u oc0ii e /umătate inc0i1i, am stat acolo, lan<ă

#l, re de cateva clie eterne, cu ariile intinse, ca

3luturii străun1i de un ac aurit. Relica

m descoerit curand că artea cea mai interesantă din 6/ocul intalnirilor8 avea să vină mai tarziu. De indată ce avealoc o intalnire, omul tre-uia să muncească zile de+a

randul, cu un material 3oarte vast, care aărea incon1tiina sa. Visătorul ale<ea cu <ri/ă secvenele deima<ini, 3ranturi de conversaie, sto cadre din 3ilmul vieii mele.

oi mi+a arătat 3oto<ramele, una cate una, in lumina sincerităii lui necruătoare. @andurile, emoiile 1i atitudinile trăitecu acele ocazii, c0iar 1i cele mai mici detalii, s3ar1eau su-lua ui.

O <rimasă de e c0iul meu, o in3le>iune a vocii, o -ătaie mai raidăa inimii, o tresărire a su3letului, o mi1care a corului,oreacie mecanică, o e>resie recurentă, o -al-aialăascunsă a cuvintelor, emoiile, 3elul in care măin3ăi1ăm, in care stăteam, un detaliu vestimentar... nutrecea nimic cu vederea. uni 1i ani de+a randul, dacă

eda<o<ia ui imeca-ilă o considera necesară.

#l utea <ăsi cel mai indeărtat 3ra<ment de la o intalnire 1i 1i+l insu1ea. oi il mărea la microsco, entru a+mi ermitesa văd ericolul 1i uneori catastro3a ascunsă in um-raunui 3leac. lături de #l, descoeream cacana mortalăcare mă andea duă <esturile 1i cuvintele aarent normale 1i am văzut mecanismul ei crud, <ata să măin13ace 1i să mă incarcereze.

ceastă muncă e>traordinară nu era u1oară. De 3at, erainsuorta-il de dureroasă, dar nu avea 3ora de a+mi devia destinul de e 1inele reetitivităii 1i lisei deatenie 1i să le sc0im-e entru totdeauna. Tre-uie săsun că, in decursul acestei oeraii, rezistena 1i celemai adanc inrădăcinate re/udecăi au ie1it lasura3aă, imreună cu reziduurile si0ice adunate de+alun<ul anilor.

De 3iecare dată aucam ni1te 3ărame din trecutul meu, ni1te 3antome e care le rote/am, de teamă că ar uteadisărea. %eva din mine nu voia să iasă la sura3aă, seascundea. !ai era multă utreziciune e care nu voiamnicidecum s+o văd. De 3iecare dată, Visătorul se eri/aintr+un vanător imlaca-il, in stare să scormonească

luni intre<i duă vreo um-ră a 3iinei mele, ană cand oscotea din ascunzi1urile ei 1i o ucidea.

%andva mă dusesem la 0otel !aurice, din Rue de Rivoli. Stră-ateam 0olul, entru a intalni un om de a3aceri care

mă a1teta. &entru o cliă, o 3emeie atră<ătoare 1i tanără ne+a tăiat calea, atră<andu+mi atenia. Doar

entru o 3raciune de secundă. cea rotire a caului 1i a rivirii mele care a man<aiat corul acelei 3emei erasurrinsă de Visător 1i aoi e>usă cercetării de sute deori, 3oto<ra3iată de aroae sau de la distană, dedeasura 1i de dedesu-t, ană ameeam.

6cest om8, a sus Visătorul re3erindu+se la mine, in tim ce imi in3ăi1ă acele ima<ini dinaintea oc0ilor de nenumărateori 6nu oate reu1i. #l ratează, c0iar inainte de a dastartul... cu acea mi1care, el de/a 1i+a us caul e-uturu<a, entru a+i 3i retezat... 8

6&ro-lema nu este dacă e normai sau nu să admiri o 3emeie 3rumoasă8, a continuat Visătorul, ale cărui o-servaii nuse imleteau deloc cu rinciiile etice 1i morale 1i nu

uteau 3i incadrate intr+un anumit tim sau saiu.

,cea mi1care a caului, imreună cu strălucirea rivirii, rerezintă

semnele lisei de 3ermitate... simtomelecoruti-ilităii... cel <est constituie sim-olul intre<ii tale viei, te duce inaoi sre centrul ei, rindescoerirea straturilor de incon1tienă 1i con3uzieemoională deozitate acolo de+a lun<ul secolelor.,,

Visătorului nu+i ăsa că imi rănea sensi-ilitatea, mă /i<nea 1i mă 3rustra. Se adancea inăuntrul meu, cu <entileea unui e>lorator, insă cu timul am invăat să+i -inecuvantez cruzimea.

Descoeream că Visătorul nu era doar un mentor, o călăuzănereuită, ci 1i un călău im-ata-il al oricărei 3orme demediocritate... #l rerezenta intre<ul.

6Invaă să nu+i mai indeărtezi atenia de la intă... :ii con1tient, er3ect, statornic...

%ei ce se 3i>ează asura unui o-iectiv, 3ară a devia de la el, cu rivirea sau <andul, au uteri nemăsurate;

#i intotdeauna au o intă care tre-uie atinsă... $u rata semnul dinmi/locul ei;8, a sus Visătorul. 6Devierea este adevăratul

1i unicul ăcat;8

De data aceea mă surrindea in3lăcărarea ui neo-i1nuită. Semănacu un om de 1tiină care era e cale să anune un rezultat

3inal 3avora-il, duă cercetări indelunerimente.

#l mi+a dezvăluit că inea in almă un virus 1eruitor 1i vizi-il al su3letului... una dintre 3aliile 3iinei, care constituiaadevărata cauză a tuturor e1ecurilor noastre... &uteam

o-serva 3aă in 3aă unul dintre 6du1manii8, sa-otorii 1i criminalii e care ii urtam inăuntrul meu.

tunci i+am auzit cum imi 1otea= ,i imresia că este o e>a<erare,insă intr+o sin<ură mi1care se re3lectă viaa 1i destinul unui om.

cel om i1i denună sin<ur neutina;8

#ra ca 1i cum #l se adresa unei alte ersoane, unei iei zdrenuite,

de care mă leădasem in timul trans3ormării mele. 6#>istena nu se sri/ină e ast3el de oameni, care nunumai că nu vor rimi niciodată mai mult, dar vor

ierde 1i tot ce au crezut că au.8

%uvintele ui au rămas susendate in <ol. !i se ărea că viziunea ui nu mai era e>terioară, ci se a3la c-iar inăuntrul meu. &rin oc-ii ui mă riveam e mine insumi. #ramo-servatorul 1i o-servatul, savantul 1i co-aiul, in acela1i tim. meisem. $u 1tiu cum, dar eram convins că acea

3emeie care aăruse, instantaneu, intre mine 1i omul cucare urma să mă intalnesc, nu trecuse 3ortuit e acolo, ci 3usese rodul zămislirii ui. Imi tremurau icioarele desaima acelui <and, care se a<ăa de mine, intr+orealitate virtuală, intr+un 3el de 3ilm re<izat c0iar deVisător.

%eea ce numeam viaă era, de 3at, un mediu de studiu= o Ccoală acărei viziune curindea trei sute 1aizeci de <rade.

In a1tetarea lumii

De luni de zile, asemenea unui -o>er care se antrenează entru unmeci decisiv, eram trimis de Visător in căutarea aceloracare imi dădeau cele mai tari lovituri su- centură,acelora care mă a/utau să+mi descoăr unctelevulnera-ile, care mă re3lectau, entru a descoeri ceeace+mi diri/ase viaa ană atunci.

Duă ce comenta 3iecare intalnire 1i e>amina 3iecare 3ază, oricedetaliu, Visătorul mă a/uta să+mi canalizez atenia, să+mi dezvolt autoo-servarea 1i să mă cunosc e mine

insumi. %and am ătruns mai adanc in re<ulile 6/ocului8,am incetat să+i mai erce e ceilali ca e o realitatesearată de mineH ii vedeam ca e ni1te tretestrălucitoare 1i de neinlocuit ale unei scări invizi-ile, edrumul vertical sre unitatea 3iinei.

Duă 3iecare intalnire, descoeream ceva incredi-il, ceva ce imi dezvăluise Visătorul, dar era rea indeărtat deviziunea mea -anală entru a utea acceta. 6%aută,caută e cineva care cunoa1te8, a sus #l 6Ci vei

descoeri că nimeni nu 1tie nimic;8

#ram deconcertat să descoăr că oamenii resecta-ili, conducătorii renumii, domnii cu o in3ăi1are serioasă, inteli<eni, cutitlu 1i oziie socială inaltă, nu aveau nicio idee de locul sre care se indretau 1i ii indrumau e alii recumor-ul din ictura lui #rue<-el.

De cateva ori m+am in1elat, sunandu+mi că erau 3ericii, con1tieni 1i li-eri 1i mă convin<eam că unii dintre acei e<otici,

incătu1ai de roluri, aveau ni1te viei de invidiat. %and am uitat realitatea, m+a invăluit 1i cumărat lumeaaarenelor, a1a că m+am lăsat 3ermecat de aarenta

utere a acelor oameni, recum 1i de averile 1i destoinicia lor. De aceea, sectacolul lumii mă domina 1i am rămas cativ in el, cu intrea<a mea 3iină.

Odată, m+am intors dintr+o călătorie lun<ă descura/at, sleit 1i inro-it de senzaia de in3ran<ere. imi amintesc că aceaintalnire mă determinase să+mi atin< limitele 1i imi in3ăi1ase coruti-ilitatea mea, lisa de atenie 1i cat de

uin imi tre-uia entru a mă simi umilit, o3ensat 1i descumănit.

Visătorul mi+a e>licat că mă simeam ast3el deoarece incă mă mai ciocneam de alii, a1tetand ca ei să mă a/ute, incă mai 0răneam, intr+un un<-er al 3iinei mele, iluzia că cinevamă a1teată, mă ale<e. Deseori, mai ales la inceutul

6lucrării8, mă simeam de arcă mă sri/ineam ecineva, mă ciocneam de ceilali in căutarea increderii care mie+mi lisea. Duă ărerea Visătorului, acesta era

cel mai evident semn al vulnera-ilităii mele 1i motivul entru care #l nu utea avea incredere in mine.

6cestea nu sunt in3ran<eri8, m+a incura/at Visătorul, atunci 6%i semnele care ne arată ce 1i cat de mult mai este de

3ăcut...

Eocul are menirea de a te 3ace să con1tientizezi că nimeni nu tre-uiedetestat 1i nu e>istă nimeni căruia să+i ceri a/utorul.

$u tu e1ti acela care deinde de lume, ci lumea are nevoie de

luciditatea 1i indrumările tale. Realitatea este creaiavisului.8

!i+am asumat avertismentul Visătorului desre a1tetare 1i luni de zile m+am concentrat asura acestui su-iect. mo-servat 1i studiat momentele in care se arăta, 3ormelesu- care se in3ăi1ă 1i miile de trucuri e care le 3olosea

entru a scăa de o-servaia mea.

6&ăstrează+i li-ertatea lăuntrică8, mi+a su<erat #l, neo-osit.

6$u mai reaciona; Să te revoli imotriva lumii inseamnă să devii ovictimă a ei... %ei care au ≪a1tetări ≫ de la lume, au

ierdut de/a≪ /ocul ≫.

%el mai mare secret este să 1tii că lumea este in slu/-a ta, entru a tea/uta să ro<resezi, să realizezi că orice lucru, eveniment

sau circumstană rerezintă 0rana, alimentul 1i com-usti-ilul necesar călătoriei tale.

arent, numai evenimentele 1i oamenii vor să te indeărteze 1i săte imiedice să treci mai dearte.

%ei. ce văd 1tiu că lumea este un <imnaziu al 3iinei, unde eiinterretează 1i tot interretează, unde e>erimenteazămereu, ană cand sectacolul e>istenei devine er3ect,unde i1i antrenează mu1c0ii resonsa-ilităii, ană cand devin inte<ri 1i li-eri.

!ai devreme sau mai tarziu, 3iecare om va tre-ui să se intalneascăcu tot ce il va ec0ili-ra 1i intre<i.

Inaintează cu tot mai mare viteză8, nu mai contenea Visătorul sămă indemne. 6%aută alte intalniri, 3olose1te+te de orice rile/ entru a astua scur<erile, a alun<a neinele<erile1i a inc0eia socotelile cu trecutul.8

6%artea aceasta este eternă;8

6Scrie;8, mi+a oruncit asru Visătorul. 6Dacă ii vei scrie intrea<aviaă, nu va 3i in zadar... P

6scultă;... 1i scrie;8, mi+a oruncit #l incă o dată, intreruandu+mi 1irul <andurilor 1i sul-erandu+mi reziduurileemoionale care ie1iseră la sura3aă. 6Scrie o carteeternă;... O carte care oate 3i citită numai de cei ce sunt

re<ătii, ce călătoresc de/a sre drumul vindecării, careau us su- semnul indoielii vec0ea anoramă a lumii contradictorii 1i muritoare.

Scrie o carte indrăzneaă, in care să in3ăi1ezi intocmai tot ce ai e>erimentat alături de !ine. st3el, lumea va inele<e

că visul este cel mai real lucru care e>istă.O carte care să starească suer3icialitatea 1i 3alsitatea, să z<alaie

din temelii cele mai adanc inrădăcinate credine aleumanităii. P

6Scrie o carte care să aducă la lumină re<ulile universale in<roatein 3iina 3iecărui om.8

Din nou, imi luasem carneelul 1i, in clar+o-scurul incăerii, 3ară sădistin< rea -ine lucrurile, am inceut să notez cu

3renezie cuvintele care inc0eiau vizita ui la Seven Oa*s.

,ceasta carte va intamina ooziia celor mai ve0emeni adversari

din sistem 1i din mulime. Ci totu1i, in acela1i tim,tre-uie să crezi că ea va atin<e acea arte a omenirii <ata să ărăsească in3emurile -analităii 1i rutinei8

%&ITOU X

Ccoala T

Viziunea verticală

6O secie umană comlet trans3i<urată este <ata să aară escenă8, m+a in1tiinat Visătorul. In oc0ii ui, viaastrălucea in toată slendoarea ei. #ram neo-i1nuit dein3lăcărat. %ălătorisem 3oarte mult, cu escale la 9uenos

ires 1i aoi la 9o<ota, entru a mă intalni cu #l. Deacolo, mă luase un avion articular 1i mă dusese intr+unoră1el ascuns, rintre cutele unui odi1 inalt de două mii trei sute de metri.

%asa del &ensamiento, o clădire sin<uratică, de -am-us, in care

tre-uia să ne intalnim, era incon/urată, cat uteai curinde cu rivirea, de var3uri inalte, acoerite din-el1u< cu verdeaă. $iciun alt loc n+ar 3i utut reineacele cuvinte incisive, cu o atenie mai mare. &rezenamiri3ică a civilizaiilor disărute ne asculta. !iturile lormai luteau in aer= le<enda unui #ldorado, ove1tiledesre <uerile, cocaină, smaralde, misterele Ora1ului

Disărut. @lasul ui m+a indeărtat de 3anteziile meleetno<ra3ice.

6Omul nou a sart de/a carcasa, a 3ăcut o desc0izătură in coconul mental care a incătu1at vec0ea omenireH milioane deani8, a sus #l, cu em3aza unui savant căruia i seadevere1te ioteza la care lucrase de atata amar devreme 1i in care crezuse cu ardoare. #lementul distinctiv,trăsătura evolutivă a noii secii, era un eveniment e

lanetă, un 3enomen cosmic rar intalnit=

$a1terea inăuntrul omului a unui aarat si0olo<ic eli-erat de oriceurmă de teamă 1i contradicii. ceastă caracteristică

3ară recedent roducea o adevărata sc0im-are in Bomo Saiens. Omenirea, in drumul ei evolutiv,a/unsese la o răscruce= seararea celor două tiuri umane 1i urmarea unor căi de dezvoltare searată.Oamenii vor continua să+1i mai sună ast3el, nu se 1tie

entru cată vreme, insă, de la acea descoerire, ei vor 3ace arte din două secii coa-itante, dar distincte,marcate de un destin total di3erit.

6Vec0ea omenire, incarcerată intr+o viziune lata a realităii, seconduce duă /ocul ooziiilor... ercee 1i simte rin

olaritate, adversităi 1i contrao3ensive8, a sus

Visătorul, intorcandu+se sre o um-ră de e orizont. mavut imresia că nu vor-ea cu mine, ci indelinea unritual 1tiut numai de #l. l+am urmărit rivirea 1i ăreacă se uita la o vale, in care var3ul munilor indeărtai secontura mai a-rut. colo, in adancul civilizaiilor mai vec0i decat maNa1ii 1i aztecii, se născuse ineleciunea-riliantă care strălucea in oc0ii intunecai ai Visătorului.

6Viziunea 1i realitatea sunt unul 1i acela1i lucru8, a reetat Visătorul una dintre cele mai em-lematice a3irmaii ale sale,

ro-a-il esena intre<ii ui 3iloso3ii. 6Omul orizontal deine o viziune scindată asura lumii 1i aceasta estecauza tuturor dezastrelor lui...

Istoria civilizaiei lui este răs3ran<erea 3idelă a unei si0olo<ii 3ra<mentate... o istorie a răz-oaielor 1i catastro3elor...%0iar 1i 1tiina lui, activitatea de care este atat demandru, este rezultatul 3riciunii dintre două conceteouse... -inele 1i răul, adevărul 1i 3alsul... 3rumosul 1i uratul... ca o scanteie iscată rin 3recarea a două ietre

de cremene, in mainile unui săl-atic.8 Visătorul a continuat să+mi e>lice că omenirea comună incă

aelează la un aarat vizual ar0aic. &recum -roa1tele,care nu ot ercee lumea dacă nu se roduce o mi1carede um-re, oamenii din vec0ea secie, dret urmare, ot cunoa1te doar rin contrast, rin comararea a două

elemente ouse. o<ica lor este con3lictuală= viziunea lorasura lumii este mereu e3ectul rudimentar al /ocului decontraste.

6Trăsătura distinctivă a omului nou este con1tientizarea iluziei

ooziiilor8, a a3irmat Visătorul. 6ucrurile e carevec0ea omenire le consideră oozante sunt, de 3at, celedouă 3aete ale aceleia1i realităi, asemenea celor douăcaete ale unei -a<0ete... 9inele 1i răul, adevăratul 1i

3alsul, 3rumosul 1i uratul nu sunt 3orme ouse alee>istenei, ci tretele, nivelurile realului... in um-raadversităilor aarente, se ascunde o 3oră armonioasă,care oate să le imletească 1i să le indrete sre unnivel suerior.8

:atul antroo<enic, trăsătura revoluionară e care mi+odezvăluia Visătorul rerezenta na1terea in unii indivizi aunui sim nou 1i su-versiv, e care #l il numea 6viziuneaverticală asura lumii.8 Imi va/aia caul. m aucat strans -alustrada de -am-us 3in, 1le3uită de vantul din

!uiscas, 1i <ravam cuvintele ui incredi-ile in inimamea.

6&entru aceste modele sureme, ace1ti camioni ai noii omeniri,realitatea nu mai are am-i<uă, de3inita iluzoriu de

olaritate 1i ooziii, ci strati3icată, construită eniveluri. Datorită noului sim, universul nu mai esteimărit in contraste, ci e straturi ale realităii. %eva nueste adevărat sau 3als, ci in acela1i tim 1i adevărat, 1i

3als, nici adevărat, nici 3als, nici neadevărat, nici ne 3als...8

$otam cuvintele ui cu e>actitate, c0iar dacă semni3icaia lor i1i croia destul de <reu drumul sre mine. &entru a mă

a/uta să+i inele< cuvintele, mi+a o3erit dret e>emluuna dintre cele mai clasice antinomii, cea dintre -ine 1i rău. %ontrar viziunii orizontale 1i o-i1nuite asuralumii, nu e>istă nimic in a3ara noastră care oate 3i -unsau rău, in mod o-iectiv 1i ermanent. 6Răul de azi rerezintă -inele de ieri, care nu a 3ost trans<resat8, adeclarat #l 1i a continuat să mă ină su- o-servaie, in

tim ce ii transcriam cuvintele, a1a cum roceda deo-icei cand voia să se asi<ure că 3useseră inre<istratecorect.

a1tetat ceva vreme aoi a adău<at= 6%eea ce aare dret rău in

viaa unui om este tolerarea -inelui de ieri. &er3eciuneade ieri, nu este altceva decat iatra de căătai sre onouă er3eciune.8

6Insă tre-uie să admitem8, am a3irmat eu, in incercarea de a adunalaolaltă 3ăramele credinelor mele 6că e>istă cel uin oantiteză... viaa 1i moartea sunt realităi antitetice... esteo ooziie verita-ilă.8

,st3el vede lucrurile omul orizontal8, a recunoscut Visătorul. oi

1i+a scăzut tonul 1i s+a aroiat de mine, ca 1i cum doreasă+mi imărtă1ească un secret, sunand=

6De 3at, moartea nici măcar nu e>istă... $oi am 3ost zămislii sătrăim etern; %ea mai clară dovadă a atotuterniciei omului este uterea lui de a 3ace osi-il imosi-ilul=moartea... Truul lui este indestructi-il. $umai a-senavoinei... o voină involuntară, o atotuternicieincon1tientă il oate distru<e.

P !oartea este nemurirea văzută din sate;8 m ascultat cu atenie 1i mi s+a 3ăcut teamă. Susendat e mar<inea

a-isului, mă simeam ca o creatură insăimantată săaccete că este, simultan, 1i moartă, 1i vie.

cum, %i a rostit cuvintele care mi+au condus 1i umlut 3iecare cliădin viaa mea, de+atunci inainte.

6Tre-uie să educăm celulele acestei noi umanităi una cate una.

rmonizarea tre-uie să ai-ă Ioc in 3iecare om8, a sus #l, <rav. 6in economie, la 3el ca in olitică, cineva tre-uiesă re<ătească o nouă <eneraie de conducători, oaristocraie cu utere de decizie... -ăr-ai 3i 3emei carecunosc rta de a Visa, rta de a %rede si rta de a %rea.8

Ccoala visătorilor ra<matici

vem nevoie să 3ormăm vizionari8, a anunat cate<oric Visătorul. Duă nodul e care l+am simit in stomac, mi+am dat seama că acele cuvinte ascundeau o accelerare aritmului intalnirii noastre. Tonul ui era acela al unui comandant autoritar care nu mă indruma e mine, ci ooaste invizi-ilă, <ata să inceaă mar1ul la ordinele ui.

vem nevoie de 3coli noi8, a continuat Visătorul, transmiandu+mi acel elan care insoe1te roducerea marilor evenimente.

vem nevoie de 3coli re<ătitoare entru oamenii care ot o3eri o soluie... 3coli entru oameni strălucii,≪visători ra<matici ≫...8

ceasta e>resie mi+a ătruns in came, cu tăria unei orunci -i-lice,in viitor, in anii ce vor 3i martori ai construirii universităii, o voi 3olosi in documentele o3iciale 1i lacon3erine, entru a roclama misiunea. Dar 1i cu aceaocazie, ascultand+o entru intaia dată, eram si<ur de

uterea ei misterioasă... ≪Visători ra<matici...8 #ra 3ormula cea mai concisă 1i cea mai uternică de3iniie aacelei armate strălucite e care Visătorul imi cerea s+oalcătuiesc= mii de -ăiei 1i 3ete, in secial studeni,indră<ostii de visul lor nes3ar1it. 6Visători ra<matici.8

&entru cateva momente lun<i, am ză-ovit asura acelor douăcuvinte, le+am comarat mental, le+am <ustat mesa/ul care mă intri<a rin insolitul său aarent. oi aceaincitantă isită a raionalităii lor arado>ale s+a sudat intr+o unitate ve1nică.

... #i vor 3i conducătorii unui nou e>od8, a continuat Visătorul 6une>od si0olo<ic de dimensiuni lanetare... !ii de oameni se vor eli-era de sclavia lo<icii lor scindate, in sc0im-ul unei viziuni verticale a lumii, intemeiată e caacitatea

de a armoniza adversităile lăuntrice...8 Ii notam cuvintele, in tim ce imi sri/ineam carneelul e

-alustrada de -am-us. %asa de &ensamiento era o arcă ierdută e un ocean ve<etal care se intindea cat vedeai cu oc-ii, la oalele uria1ilor nzi stanco1i.

6$umai conducătorii vizionari, oamenii eli-erai de orice ideolo<iesau suerstiie8, a sus #l 6vor <0ida omenirea, de eărmurile si0olo<ice ale omului -i<ot, irasci-il,neutincios 1i -anal sre cele ale omului nou 1i inte<ru,insirat de rinciiile siritualităii laice.8

ici, Visătorul a luat o auză, iar eu am ro3itat de ea entru a+mi une in ordine notiele. #ram alecat asura a<inilor,cand am simit e 3iecare centimetru ătrat al ielii o

resiune crescandă, asemănătoare senzaiei ce am avut+o cand, coil 3iind, am lon/at in aele verzi de la%astello ra<onese, in lsc0ia. Inceti1or, mi+am ridicat caul.

Visătorul se aroiase 3oarte mult 1i se a3la la o distană de caivacentimetri. !ă simeam incătu1at de rivirea oc0ilor

ui, ca un asteroid care ătrunsese e or-ita a două luni ne<re. m tăcut amandoi... Visătorul se aroia... din cein ce mai mult... <andurile imi rămăseseră susendate.Vedeam alunecand intermina-ile rocesiuni de nave<otice, in tim ce ascultam muzica unei or<i vec0i desecole. !ă su3oca o emoie de nestăanit, iar cuvintele

ui, care dădeau sens vieii mele, răsunau ca ni1tecloote.

6Vei 3onda Ccoala :iinării8, m+a anunat #l. 6O universitate entrucei ce au un vis de imlinit... colo oamenii vor invăa căvisul este cel mai real lucru care e>istă... că ceea ce omul nume1te realitate nu este altceva decat re3lectareavisului său.8

!ă simeam ierdut, de arcă o traă mi se desc0isese su- icioare,in carcera mea de condamnat. Dacă a1 3i avut nevoie deo dovadă entru a+mi descoeri limitele 3iinei, entru a+

i atin<e ereii, insărcinarea e care mi+o dădeaVisătorul era mai mult decat su3icientă. mloareaacelei sarcini mă strivea, c0iar inainte de a lua startul.imi venea să le1in numai cand mă <andeam la o ast3el deaciune.

6Vei construi o Ccoală a resonsa-ilităii8, a continuat #l 6O 1coalăa 3iloso3ilor aciunii, unde oamenii vor invăa căeconomia inseamnă 3ericire... că averea, roseritatea1i 3rumuseea rerezintă dretul ca1ti<at rin na1tere, al

3iecărui om... Vei crea o Ccoală 3ară s3ar1it... O Ccoală a ?eilor care va mer<e e urmele a1ilor 1i a resiraiei !ele.

Să nu te temi de eventualele atacuri. %0iar dacă i se are că vei 3i imiedicat in vreun 3el, vei descoeri că orice o-stacol sau du1man se va dovedi a 3i cel mai de năde/de aliat, o

arte inte<ranta 1i inseara-ilă a acestui edi3iciu.8

Visătorul a tăcut 1i a a1tetat. semenea unui -un muzician, #l imi o3erea saiu entru a mă e>rima. In acea am-uscadăsolitară a noastră, era timul să interretez de unul sin<ur. Timul trecea 1i eu ter<iversam răsunsul, inserana ne/usti3icată de a utea ocoli invitaia ui. Insătăcerea Visăorului se adancea din ce in ce mai mult.Voiam să+mi delan< neutina in 3aa unui roiect de oasemenea anver<ură 1i să mă indeărtez de el. !i+amluat avant, dar nu am reu1it decat să -al-ai= 6&are a 3i o

Ccoală de 3iloso3ie8, am reu1it să sun, incercand săsu<erez că imi deă1ea uterile.

6#i, 1i78, a ran/it #l, -at/ocoritor, ca de o-icei. Tonul ui era amuzat 1i uin ironic 6O 1coală de economie este o 1coală de

3iloso3ie. r tre-ui să 1tii acest lucru;8

In um-ra cuvintelor, a zam-etului, a tonului său alaia o licărire,o scanteie de maliie inocentă, care aducea acomlicitate. #ra ceva imortant acolo, in ascunzi1urileamintirilor mele, dar nu uteam distin<e ce. Intre tim,Visătorul se mai aroiase uin de mine 1i mă 3i>a, 3ară

să cliească. Deodată, ca 1i cum s+ar 3i rut omem-rană, trecutul se eli-era de amintiri.

Se des3ăcuse nodul timului 1i, e ecranul memoriei mele,inceuseră să se deruleze ima<ini indeărtate... Incă odată imi revedeam anii de 1coală 1i strădania studiilor laUniversitatea din $aoli, su- indrumarea lui @iusee

&alom-a, mentorul meu iu-it, care mă a/utase sădescoăr că valorile 1i rinciiile morale rerezentaumarile motoare ale economiei 1i, e de altă arte, să caut in resiraia lor adevărata cauză a 3iecărei dis3uncii 1i asu-dezvoltării unor re<iuni vaste ale lanetei.

nii etrecui la %attolica, in !ilano 1i la Ccoala de #conomie din ondra, mi se derulau in minte, nu in ordinecronolo<ică, ci intr+o e>lozie de ima<ini, c0iuri,sentimente, arome, stări ale 3iinei. %u-ul din iatră detravertin, cu vedere la mare, din Santa ucia, se roiecta

e a/i1tea din S, in Re<ents &ar*... nii de studiutrudnic uneau toate 1colile din trecut, intr+una sin<ură...mentori... cole<i... ula !a<na, dilomele de e>celenă.

Simeam emoia lui @iusee 1i a %armelei, ceasul Tissot, de aur.... -ucuria decernării unei -urse din artea :undaiei @iordani, care mi+a desc0is orileUniversităii %olum-ia... oi, acel caleidosco deima<ini a disărut, la 3el de reede cum aăruse, 1i scenariul s+a sc0im-at. #ram intr+o auză din timul orelor de la 9S. #ram ceva mai mare decat un -ăieel.

Visam, la lumina zilei, intins suun coac, rivind norii care luteau e cer, deasura camusului. Un vis uitat

rindea, inceti1or, contur... cea 1coală 3ara 3rontiere...Universitatea desre care imi vor-ea Visătorul... cucentre in toată lumea, de la ondra la Roma 1i !ilano,de la $e( )or* la &aris, !adrid, S0an<0ai, 1i c0iurile amii de studeni care urmau să studieze acolo... o visasemde atunci... Vocea Visătorului imi distră<ea atenia=

6&oi să+i aminte1ti acel ≪vis≫, acum7 venit vremeaca el să se adeverească; sosit clia să zide1ti Ccoalavisătorilor, unde vor reda titanii economiei mondiale.8

cele cuvinte, e care le+am citit de mii de ori in anii următori, m+aumolisit, m+au cucerit, m+au in3lăcărat. #le m+ausri/init 1i mi+au dat utere in momentele di3icile e carele+am avut de in3runtat in realizarea acestui roiect.

6Tot ce este imortant 1i real in viaa unui om este invizi-il8, aenunat #l. P#conomia rămane la 3el. #>istă o a>ă

verticală a economiei, un lan de un ordin suerior, olume a ideilor 1i valorilor morale, de care deind 3actorii economici.8

#l mi+a arătat că, in rezent, starea de su-dezvoltare 1i sta<narea

economică sunt le<ate de o economie invadată de unsistem de valori morale ar0aice. #le rerezintă cealaltă

3aă a medaliei care, in economiile evoluate, se mani3estă rin -oli sociale 1i atolo<ice.

6Tocmai in lumea invizi-ilă a ideilor, a valorilor morale 1i ideolo<ice, in 3iloso3ie 1i lim-a/, <ăsim ori<inea, motorul

3atelor roiectate in mod evident in lumea economică 1i de a3aceri.

...Dincolo de colo1ii industriei... de z<arie+norii 3inanelor... de tot cevezi 1i atin<i, de tot ce a cucerit omul, 3olositor, 3rumos 1i adevărat.. Ia ori<inea 3iecărei instituii, realizări 1tiini3ice, stă intotdeauna visul unui om... al unui individ.

Indreată+i toate e3orturile sre individ, sre re<ătirea lui;%oncentrează+i atenia asura lui. !ulimea este o

3antasmă... un mecanism in3luenat de tot 1i de toate... 3ără credină, 3ără voină rorie... 3ără ima<inaie

creativă...

De 3at, masele nu au creat nimic, ană acum. :uncia 3or,raiunea lor de a 3i, este distru<erea. Individul 1i <loatasunt cele două 3ee ale aceleia1i realităi, istoaneleaceluia1i motor. Individul creează, iar mulimeadistru<e. Tu ale<i din ce cate<orie vrei să 3aci arte.

Individul este sin<ura realitate... este sarea ămantului.8

Duă ărerea Visătorului, sin<urele limitări se a3lă in 3iină.

Sărăcia 1i răz-oaiele constituie re3lectarea unei con1tiine marcate de lo<ică scindată 1i recaritate. #le

ot 3i alun<ate de e lanetă numai duă ce au 3ost starite din individ.

6:ondează o Ccoală a individualităilor, o Ccoală 3ără 3rontiere... dună laolaltă to visătorii din lume...indi3erent de

naonalitate, culoare, credină, avere... o Ccoală, undecea mai imortată materie este studierea sinelui, iarcaacitatea de a 3ace 1i a aciona sunt cele mai concreterezultate ale iu-irii de sine.8

%uvintele ui năvăleau cu reeziciune 1i mi+era <reu să le notez. Inloc să vor-ească, Visătorul re3era să mi le dicteze. %and am o-servat acest lucru, am simit cum mi se desc0ideao rană. !i se ărea că sunt umilit. !ă trata ca e unscri-. O urmă de resentiment, murmurul unei nemulumiri surde 1i <reoaie se inăla din reziduurile

3iinei mele, 3ără să mă ot aăra.

!i se cerea un e3ort imens entru a utea ine asul, insă #l arămas nemi1cat. isa ui de resect mă e>asera mai mult decat orice. !i se ărea că o 3ăcea intenionat..

6incetează cu c0estiile astea 1i scrieee;;;8, mi+a oruncit Visătorul, cu o voce insăimantătoare, care a rut 3irul <andurilor 1i succesiunea de stări in care mă roteam.

Stri<ătul Visătorului a icat c0iar in momentul oortun, entru a mă imiedica s+o iau la vale, alunecand din nouin StN>ul autocomătimirii, culei 1i lamentărilor.

6Scrie;;;8, a reetat #l. Vocea i se trans3ormase intr+o1oată care era mai <roaznică decat urletele ui.

6%artea aceasta este eternă; intr+o -ună zi vei 1ti căviaa ta are un sens deoarece m+ai intalnit e !ine 1i cătranscrierea cuvintelor !ele este sin<urul motiv entrucare te+ai născut.8

Intervenia Visătorului a avut 3ora de a mă eli-era. Intr+o cliă, m+am simit senin 1i neăsător, ca un cer de vară stră-ătut de vantul de nord+vest. %a de o-icei, im-oldurileVisătorului aveau e3ect teraeutic 1i uterea de aindeărta a<itaia, de a alun<a orice 3ormă de oluare

din 3iina mea. intre tim, 1i+a reluat discursul, e unton normal.

6%0iar 1i Ccolile, Universităile, invăămantul rimar, il invaă eom să viseze8, a sus #l 1i a tăcut aoi, entru o vreme,urmand, e un ton amar 1i ironic= 6insă visul e care eleil roiectează se nume1te recaritate, iar invăătura lui,

deendenă, indoială, teamă, limitare... in satele mă1tii resuusei sale erudiii se ascund durerea 1i un cantecneintrerut al in3ran<erii.8

$u imi mai vor-ea mie, ci se adresa <eneraiilor viitoare de

studeni, studeni de dincolo de tim. Ideile salerevoluionare, line de 3ora, deveneau rădăcinile 1i lim3a Ccolii, conturand misiunea 1i destinul acesteia.

6%unoa1tereaH metodele 1i teoriile ce vin din e>terior ot constitui uncte de lecare, dar tre-uie a-andonate imediat, entru a ne ermite racordarea la o sursă suerioară ainele<erii.

#ste vremea să ne searăm de toate te0nicile, ideolo<iile,

discilinele, cările 1i ideile, de toate cuvintele scrise, 1i să ne scu3undăm in roria ro3unzime, entru adescoeri roriul nostru adevăr 1i unicitatea noastrăHdoar ace1ti aliai ne vor a/uta să indeărtăm o-stacolele1i ne vor eli-era din transa 0inotică, aducand inmani3estare maestrul atot1tiutor 1i atotuternic din noi8

Visul visului

#l 1i+a continuat discursul e care l+am intrerut, din cand in cand,

entru a+i cere in3ormaii sulimentare. @anduri nereuite, ietrele de temelie ale unui edi3iciue>traordinar, recum iesele unui mozaic, se conturausu- rivirea mea 1i 3ormau o viziune de o <randoare

lanetară. !i+a dezvăluit că 1colile 3iinei au e>istat dintotdeauna, insă au 3ost ascunse rivirii.

%limatul olitic, momentele istorice au imiedicat mereumani3estarea lor. &rintre alte istorisiri, m+a 3ascinat cu

recădere cea a construirii catedralei $otre Dame din

&aris 1i a misiunii ascunse in um-ra 6rete>tului8 de arealiza acea minune. !+am a<ăat de 3iecare cuvant al

ui, in tim ce imi vor-ea desre ar0iteci, arti1ti 1i scultori, muncitori 1i racticani, toi studeni ai unei

Ccoli e>traordinare. Visam cu oc0ii desc0i1i la aceaaciune care era des3ă1urată de oameni a3lai e drumul

lor sre inte<ritate, elevi, cercetători ai roriei lorindivizi-ilităi.

6In acest edi3iciu, 3iecare detaliu, 3iecare iatră vor-e1te desre Ccoală 1i dezvăluie le<ile ei8, a su-liniat Visătorul. !i+

am dat seama că $otre Dame, imreuna cu marilecaodoere ale istoriei, constituie materializareaeternităii, cu toate că vec0ii mae1tri ne ne+au o3erit doarmici indicii ale vastei lucrări a adevărului, des3ă1uratein Ccolile nemuritoare.

&ro<resiv, asemenea ocniturilor succesive ale lentilei 3oto<ra3ice deamli3icare, acea viziune se e>tindea 1i am con1tientizat că sarcina e care mi+o incredinase Visătorul era doar

rimul as sre un roiect <randios. %rearea unei universităi, care ar 3i răsturnat educaia tradiională a

lanetei din temelii, rerezenta doar un 3ra<ment dintr+un roiect e>traordinar, mult mai mare. %are era de 3at

6visul8 Visătorului7 $ici măcar nu mi+l ima<inasem...

%e utea 3i7 Ima<inaia mea i1i atinsese limita 1i se oticnisedinaintea să-iei rotitoare a Beruvimului... Visez, deci e>ist... 1a cum mă invăase 9l, visul ne măsoară 1i,dacă nimeni nu oate să 0rănească un vis mai inalt decat el insu1i, atunci cine era Visătorul7 Dacă acumstarnea o revoluie care utea stră-ate laneta de la uncaăt la altul, răstumandu+i viziunea 1i vestind sosireaomului 6vertical8, a3lat la doar un sin<ur sre călătoria

ui, atunci cine era acea 3iină 1i care era 6visul8 Său7

6%e este78, am intre-at 3ară a+mi clari3ic intre-area.

Visătorul lăsa timul să se scur<ă. !i+am inut răsu3larea cand #l s+a aroiat de urec0ea mea 1i a 1otit= 6≪Visul visului ≫inseamnă in3ran<erea morii... 1i c0iar, mai resus deaceasta, in3ran<erea a ceea ce l+a 3ăcut osi-il, a ideii deinvinci-ilitate a morii...8

a auzul acestor cuvinte, am simit un 3ior su- iele= e>tazul. cel vis a do-orat limite milenare 1i a 3orat calea sre ceeace omul nu ar 3i indrăznit niciodată să se indrete, nici măcar in ima<inaie. &entru a ine iet acestei vestiri,

tre-uia să mă 3olosesc de toată indemanarea 1i să măintorc sre anii etrecui in Ccoala Visătorului.

&aradisul am-ulant

Intre tim, Visătorul rămăsese in aceea1i oziie. #ra atat dearoae de mine, incat ii uteam auzi răsu3larea. Deodată, l+am văzut adulmecand aerul dimre/urul meu. a inceut, a 3ost un <est discret, dar aoi a devenit din ce in ce mai evident, ană cand nu mai uteamascunde dovada= Visătorul in0ala aroma mea. !+acurins o /enă nemăr<inită cand am văzut o urmă dedez<ust e c0iul ui, de arcă descoerise un izvor deaă utredă in mine. m crezut că voi muri de ru1ine.

%and acea <rimasă a 3ost inlocuită de zam-etul ui maliios, amineles că mă ironiza. #ra una dintre <ăselniele ui

eda<o<ice. cea antomimă desre mirosurilenelăcute ale 3iinei marca u1urina inacceta-ilă cucare căzusem radă <andurilor 1i emoiilor ne<ative.%and a vor-it desre aradis, lecia ui măiastră asu-liniat redisoziia mea arado>ală de a crea 1i 0răni un iad am-ulant.

%ine 1tie cat tim va mai rămane omul o 3iina certăreaă, irasci-ilă

1i sensi-ilă; %at tim va mai cultiva 1i transmite acea 3ra<ilitate 1i vulnera-ilitate <eneraiilor viitoare7 cestere3lectări imi distră<eau atenia. Visătorul de/a a/unsesedearte. %u un e3ort e>traordinar, am ărăsit acelerămă1ie 1i, cu a1i <i<antici, am reu1it să acoărlumina 3luida care ne seara.

6Viaa este a1a cum o visezi. intotdeauna intalnim ceea ce am visat...

#ste inevita-il să nu intalnim tot ce visăm8, a sus #l, cu ardoare.

6Viaa este un aradis terestruH entru cei ce au clădit 1i au 0rănit constant un aradis am-ulant inăuntrul lor.8

luat o auză, entru ceva vreme, 1i duă aceea mi+a rezentat artea decisivă a intalnirii noastre. 6Oamenii su-/u<ai de sărăcie, criminalitate, con3licte nes3ar1ite, ot 3i vindecai numai celulă cu celulă... este o trans3ormare

alc0imică, ce tre-uie realizată in 3iecare om, rinrăsturnarea credinelor 1i rin trans3uzia de voină 1i lumină... $umai educaia individuală oate 3ace acest lucru.8

#l a susinut că o asemenea aciune nu oate 3i indelinită deeducaia maselor, de ceea ce civilizaia noastrăconsideră, cu mandrie, a 3i una dintre cele mai imortante cuceriri ale modernităii.

6O Ccoală a oamenilor li-eri, devotai descoeririi unicităii 3iecărui individ, o Ccoală a resonsa-ilităii, nu se oate adresamaselor. %u alte cuvinte, educaia maselor este ocontradicie in termeni. %eea ce se adresează maselor nuconstituie educaie, iar ceea ce este educaie nu seadresează maselor.8

6Intemeiază o Ccoală accesi-ilă tuturor celor care au un vis sincer 1/ adevărat de imlinit... adevăratul a1aort entruadmitere este să crezi ne-une1te in el, cu toată tăria.8

%el mai mare adevăr economic

Soarele idolatrizat de oamenii din 2uim-aNa 1i !uisca urca evar3urile %ordilierilor indeărtai, e crestele lor verzi 1i

rotunde, ca acelea din desenul unui coil. VoceaVisătorului răsuna calm 1i solemn este acel lăca1 sacrual zeilor.

6%reează o Ccoală 3ondată e rinciii eterne8, mi+a oruncit #l, cusolemnitatea unei s3inte imărtă1anii. 6%reează o Ccoalăvie 1i adevărată, care să nu se -azeze e cări. in miezul invăăturii ei tre-uie să se a3le rta de a visa.8

#l era e cale să mă ărăsească. Simeam o mare ierdere in su3let.

cel roiect continua să+mi ară imosi-il, este uterile mele. Un stri<ăt surd, diserat 1i neconsolat, mi se inăla din iet. Duă ce+mi incredinase sarcina, mi+a dezvăluit lucrul care+mi lăcea cel mai mult, că duă oviaă etrecută in e<oism, uteam realiza ceva cuadevărat secial... o 1coală a visătorilor....

Deănand aventurile lui Ulise, călătoria lui Dante, e>ediia lui lason 1i 3atele eroilor de+a lun<ul timului, Visătorul mi+a sus că acestea rerezintă căile unei 1coli atrans3ormării. Ulise se le<ase cu 3uniile Ccolii de catar<,

entru a+1i menine rinciiile neatinse, iar Dante ărăsise In3ernul, urmandu+l e Vir<iliu, răstumandu+1i roria 3iină. 6Ci acestea au 3ost mi1cări ale Ccolii.8

sus= 6Tre-uie să re<ătim oameni 0otărai să+1i ca1ti<e roriainte<ritate, să se eli-ereze de durerea, teama 1i an>ietatea e care 3iecare le oartă inăuntrul lui.

ceasta este ultima serană a omenirii.8

Visătorul a revăzut ca, in viitorul aroiat, toate or<anizaiile, dela cele mai mari cororaii la cele mai mici societăi, vordeveni 1coli ale 3iinei, 1coli ale inte<rităii. Datorită lor,oamenii vor invăa să transceandă, să indeărteze

ermanent orice sciziune, orice um-ră 1i oricede<radare a 3iinei. In acele instituii, va răsuna din nounota diaazonului, care adună laolaltă toate vocile, intr+un cor, in3iorand 3iecare celulă.

6Văd mii de studeni8, a sus ro3etic Visătorul 1i mi+a atras atenia,cu un <est lar<, asura curii interioare, line deverdeaă, din /urul %asei del &ensamiento, a camiei nes3ar1ite de 3loarea+soarelui 1i a lacului minuscul, dinmi/loc. 6#i vor 3i <i<anii economiei 1i comunicatorii <lo-ali ai viitorului, indemanarea lor de a crea-unăstare va 3i doar e3ectul stării lor lăuntrice deli-ertate.8

6Dar o asemenea aciune oate dura 3oarte mult tim8, am o-iectat eu, 3ără să <ăsesc o altă cale de a da curs an>ietăii 1i

resiunii armatei de indoieli care de/a inceuseră să+mi

asedieze -unele intenii. Visătorul mă invita din nou să z-or 1i, ca de o-icei, se con3runta cu rezistena mea.

6Omul este re<ătit, acum;8, m+a anunat #l 1i a am-alat lama>imum motorul visului, ană cand a risiit dintr+odată mediocritatea ream-ulului meu. 6inele<erea 1i iu-irea e>istă de/a, in 3iecare om.8

$u voi uita niciodată acele cuvinte. %0iar 1i azi, le vad adeverindu+se in studeni 1i 1tiu ca utem să+i invăăm e cei tineri cum să z<arie crusta suer3icialităii 1i să scoată laiveală adevărata cunoa1tere, 3ora unicităii lor, naturaautentică a 63iinelor lor inariate8, a 3iinelor loradevărate.

Invăăturile e>terioare sunt doar un rete>t. devărata lucrare a Ccolii este alun<area 3iecărui comromis, limită, re/udecată, iocrizie, teamă 1i indoială care s+au stransincă din coilărie 1i care rerezintă roadele vec0ii educaii. cea educaie avea scoul de a su3oca cel mai real lucru care e>istă= 6visul8.

O 1coală adevărată nu resuune să o3ere totul studenilor... estecon1tientă că nu oate adău<a nimic in lus 3aă de ceeace ei dein de/a in 3iina lor... %a tre-uie doar să aducătotul la lumină ... #ste o lucrare de indeărtare a tot ceimiedică inele<erea. devărata educaie este

6amintirea8 roriei unicităi, a ori<inalităii, a 6visului8.

6#conomia este vn mod de a <andi.8, a a3irmat Visătorul. 6$umai cei ce sunt vii cu adevărat ot crea -unăstare.8

verea materială este doar meta3ora adevăratei -unăstări, iatrade incercare a stării de inte<ritate, inele<ere,

roseritate lăuntrică.8

$umai o Ccoală 3ondată e aceste rinciii oate re<ăti economi1ti caa-ili să ani0ileze sărăcia din intinse re<iuni ale

lanetei, să inlăture straturile de i<norană ale 3iinei,care au azvarlit de/a naiuni intre<i 1i civilizaii, candvama<ni3ice, in a-isul recarităii 1i al su-dezvoltării. #l mi+a vor-it desre -o<ăia naturală 3a-uloasă a%olum-iei, de minele ei ineuiza-ile de ar<int, de

zăcămintele ei de smaralde, de imensele ei ăduri 1i odi1uri, de lantaiile nemăr<inite de tutun 1i ca3ea.

6%u toate acestea, este una dintre cele mai sărace ări din lume.8, asus #l. 6:iina acestei ări a 3ost adusă e un nivel atat de scăzut, incat nu oate susine ceea ce are... Ia 3el cum

Duă ărerea Visătorului, 6a avea8 rerezentamani3estarea lui 6a 3i8, in tim 1i saiu. ceastădescoerire desc0idea orile unei revoluii teri-ile in

erceia o-i1nuită a lumii 1i rerezenta unul dintreacele 1ocuri date <andirii, caa-il de a sc0im-a cursul unei intretraordinar că 3iecare trecere eocală din istoriaomenirii a 3ost, intotdeauna, recedată de o răsturnare aideolo<iilor, de o revoluie a <andirii, care incee inindivid 1i aoi alunecă sre mase.

Relocarea omului, din centrul universului sre mar<inile lui, decătre %oemic, in teoria sa 0eliocentrică, a 1ocat teoriile

3undamentale ale #vului !ediu 1i a desc0is orile eocii

modeme. &rotestantismul a sc0im-at radical ersectivaasura muncii, de la ersectiva unei condamnări -i-lice la instrumentul evoluiei omului 1i a creat condiiile si0olo<ice entru Revoluia Industrială 1i caitalismului raional.

6zi ne a3lăm in 3aa unei noi revoluii. O revoluie si0olo<ică, ceare la -ază ideea că a 3i 1i a avea rerezintă două 3ee aleacelea1i realităi8, a anunat Visătorul.

6Tot ce vedem 1i atin<em, ce erceem 1i numim realitate, nu estealtceva decat roiectarea unei lumi invizi-ile entrusimurile noastre, o lume a ideilor 1i valorilor carealunecă vertical e lanul e>istenei noastre= lumea

3iinării.8

3i nu se oune, ci se suraune lui a avea= este cauza lui a avea.

st3el se e>lică de ce ările cele mai -o<ate in resurse naturale sunt deseori cele mai sărace 1i că im-o<ăirea unui om nueste o condiie su3icientă entru imlinirea destinului său, dacă acesta nu <enerează o elevare a 3iinei lui.

#ste osi-il, de 3at, să detectezi un re<ulator de circuit, un 3el demecanism -omeostatic care, inevita-il, il intoarce e 6aavea8 inaoi, la nivelul 3iinei. Omul luat e nere<ătite,c0iar dacă este 3avorizat temorar de un eveniment sau

o circumstană e>terioară, este imins inaoi, in vec0ealui sărăcie, dacă 1i+a deă1it nivelul roriei 3iine.

ceastă teorie e vala-ilă 1i entru naiuni. Duă mai -ine de o /umătate de secol de ro<rame de intra/utorare

internaionale care au dat <re1 in lumea a treia, ană 1i economi1tii din ările dezvoltate ar 3i tre-uit să inelea<ăcă este imosi-il să a/ui o ară din a3ară, dacă nu este

re<ătită in interiorul ei, in 3iina ei, dacă nu a atins incăun nivel adecvat de avere in roria ei invizi-ilitate, in

roria ei -o<ăie de idei, 3ie ele etice, estetice, reli<ioase, 3iloso3ice sau 1tiini3ice 1i in sistemul roriu de valori. &entru ma/oritatea acestor ări este su3icientăreintoarcerea la vec0ea lor ineleciune, la esena

ori<inilor lor 1i aducerea 0ranei inaoi, la sistemul vec0i de valori, entru a se im-unătăi condiiile de viaă alecetăenilor ei.

Ideea că 6a avea este a 3i8 i1i are rădăcinile in unul dintre cele mai vec0i rinciii ale omenirii 1i revoluionează tiarele ei concetuale.

Totu1i, nu a avea ii desc0ide calea omului sre a 3ace 1i a 3i, ci a 3i ii ermite mai intai să 3ie, entru a 3ace 1i aoi a avea. Sădeă1e1ti această 3ormă de 0inoză colectivă inseamnăsă la1i deoarte viziunea alidă a lumii 1i să ătrunzi intr+o <andire verticală, unde e>istă multile straturi alerealităii 1i in3inite niveluri ale 3iinei.

6Să ai inseamnă să 3ii8, rerezintă c0eia inele<erii celor mai vitale1i comle>e ar<umente le<ate de viaa omului 1i asistemelor or<anizaionale, a 3iecărui ordin 1i a 3iecărei structuri sociale comle>e, e>licand diversitateadestinelor acestor or<anisme.

Istoria omului s+a re3erit intotdeauna la a 3ace 1i a deine cat mai mult.

&ro<resul civilizaiei, in societăile 0inotizate de dorina de adeine, <uvernate de nestăvilite instincte rădătoare, un

3el de ecou al nostal<iei animalice, coincide cudezvoltarea indemanării de a roduce, a comunica, a

călători, a distru<e cat se oate de mult. &erendicular e această istorie, alunecă dimensiunea invizi-ilă aideilor, lumea cauzalităii.

:iecare cucerire a invizi-ilului, 3iecare cre1tere a destoiniciei

omenirii, in a 3ace 1i a avea, au 3ost mereu recedate deo cucerire in 0otarele :iinei. %u timul, cunoa1terea1tiini3ică 1i ro<resul te0nolo<ic urmează cunoa1terea

e care o are omul desre sine 1i nivelul de cuno1tinăatins. Ctiina 1i %on1tiina mer< mană in mană.

6:ie că este vor-a desre vn individ, or<anizaie, naiune saucivilizaie, a-ilitatea de a cunoa1te, a 3ace 1i a aveadeinde de nivelul de 3iinare atins de acea civilizaie,naiune, or<anizaie sau individ

Visătorul a inc0eiat acele re3lecii cu o sentină elocventă 1i simlă. 6%u cat e1ti mai mult, cu atat cuno1ti mai multH cu cat 3aci mai mult, ai mai mult.

Să 3aci 1i să ai deind de 3iinare, a1a cum um-ra deinde dedimensiunea 1i 3orma o-iectului e care il roiectează.

#l mi+a dat de ineles că oricine oate ercee dimensiunea a ceea ceare, insă uini ot vedea dimensiunile a ceea ce este un

om sau o or<anizaie. Dimensiunea 3iinei rămaneinvizi-ilă= ro3unzimea 1i ma<nitudinea ideilor, valorile1i 6visul8.

%eea ce il imiedică e om să vadă ec0ili-rul er3ect dinte 6a 3i 8 1i 6a avea8 este 3actorul tim care, asemenea unei erdelede 3um, le seară iluzoriu unul de altul.

Dacă, in mod surrinzător, reu1im să comrimăm timul, anii dinviaa unui om sau secolele civilizaiilor, vom vedea

coresondena er3ectă dintre 6a 3i8 1i 6a avea8. #lererezintă aceea1i realitate, e di3erite lanuri alee>istenei. !aterializarea lui 6a 3i8 devine 6a avea8 1i 6aavea8 se trans3ormă in a 3i8.

Descoerirea identităii dintre a avea 1i a 3i marc0ează ro3und <andirea economică. Dacă a avea 1i, imlicit,

roducerea averii se suune 3iinării, atunci concetele 3undamentale ale 3iinei, stările 3iinei, tot studiul 1i autoo-servarea omului vor tre-ui incluse, o3icial, rintremateriile le<itime ale cercetării 1tiini3ice, imreună cuetica, sistemele de credine, valorile morale 1i, mai

resus de toate, intuiia 1i 6visul8.

6%u cat este mai amlă viziunea unui om, cu atat mai -o<ată esteeconomia lui. a 3el se intamlă 1i cu or<anizaiile, ările1i civilizaiile.8

Univers+itate înseamnă 6sre unitate8

Visătorul mi+a dezvăluit că Universitate inseamnă 6sre unitate8.

In etimolo<ia lui, am a3lat unele in3ormaii nereuite desre naturaacestor instituii, care nu se iviseră din niciun con3lict,in3ormaii e care nu le <ăsisem in nicio carte

.,!isiunea ei este coninută imlicit in denumirea sa= sa ducă mai dearte lucrarea sre inte<ritate a omului... să+i indrete călătoria sre unitatea 3iinei.8

In viziunea Visătorului, universităile viitorului vor avea sarcina dea continua, intr+o ersectivă laică, lucrarea e care

sc0iturile, sina<o<ile, si0ăstriile 1i mosc0eile odes3ă1oară de milenii 1i au lăsat+o neinc0eiată, devenind e1terile indivizilor iresonsa-ili, ale oamenilorinsăimantai de e>istenă.

!a/oritatea universităilor vor disărea, iar celor care vor rămaneli se va incredina sarcina vitală de a re<ăti noi conducători, vizionari, călu<ări laici, lutători invulnera-ili 1i er3ect caa-ili să ca1ti<e rovocările ecare noua civilizaie le va in3runta, rin noile simuri ale

intuiiei, voinei 1i 6visului8. &roiectul educaional al omului, 6ec0ili-rat8 de calităi aarent

arado>ale este vec0i de mii de ani, insă va aarineomului care oate armoniza inăuntrul lui isteimea 1i inocena, raiunea 1i intuiia, uterea 3inanciară 1i iu-irea.

Universitatea tre-uie să roună un sistem de idei eseniale,caa-ile să interreteze lumea, să dezvăluie adevăratacondiie a omului 1i să desc0idă calea sre osi-ila saevoluie.

Universitatea tre-uie să re<ătească celulele unei noi omeniri,indivizi insirai de rinciiile 6Visului8= 3emei 1i -ăr-ai vizionari, utoici ra<matici, oameni solari caa-ili să0rănească visul economiei <lo-ale 1i resonsa-ili entru

olitica lanetară.

O cunoa1tere edantă, imusă din e>terior, identică entru toi,rerezintă o su3ocare a esenei... este 3alsă 1i iluzorie...

devărata cunoa1tere se a3lă de/a in orice individ. Săcuno1ti inseamnă să+i aminte1ti... este călătoria inaoi sre 6amintirea verticală8. &entru Visător, nouaeducaie, educaia secundară, este la muli ani+luminădistană de ceea ce este tradiional. Sarcina ei nu este săadau<e noiuni, ci să 6amintească8 studenilor deunicitatea, ori<inalitatea, inocena e care de/a o dein.

6Să nu te -azezi e nicio instituie8, m+a s3ătuit Visătorul, e un tonsolemn, ca 1i cum imi cerea să deun un /urămant. 6$ucere -ani, nu cere credit de niciun 3el de la vreocororaie sau instituie rivată sau u-lică.

Sistemul universitar tradiional nu este doar erimat, ci 1i susicios,delicat 1i 3ra<il, deoarece este deendent De aceea, vatre-ui să -ătătore1ti o altă otecă, cu un su3let re-el 1i revoluionar. devărata educaie aare dret oactivitate su-versivă in oc0ii Sistemului. Din acest motiv,nu vei utea să accei autoritatea tradiiei sau să aderi la unul dintre concetele educaionale de/a e>istente.

Universitatea e care o vei intemeia va constitui o asemenearevoluie in lumea educaiei, incat vec0ile mentalităi 1i credine se vor stin<e entru totdeauna 1i, imreună cuele, instituiile 1i 1colile erimate. $umai cei ce sunt

re<ătii entru o sc0im-are comletă 1i entruaccetarea acestei revoluii vor suravieui.

Qine+te -ine, a<aă+te de inte<ritatea ta; $u lăsa e nimeni 1i nimicsă se atin<ă de ea. &ăstreaz+o intactă;

Succesul este o consecină 3irească a inte<rităii.8

#l mi+a ilustrat, in acest unct, ideea e>traordinară, con3orm căreiava 3i inventat termenul de 6universitate di3uză8 sauimră1tiatăH modelul or<anizaional va /uca un rol imortant in succesul Ccolii, in di3uzarea modelului ei educaional in lumea academică.

6Viitoarele -ătălii nu vor 3i ca1ti<ate rin imlicarea unor naveimense, ci rin 3lotile de o a<erime măiastră8, a sus #l.

$u numai că acest concet ermite indretarea ateniei sre 3iecare

student 1i intaminarea 3iecăruia in mici atenee, ci 1i intrunirea condiiei ideale 1i arado>ale a unei instituii mari 1i mici, in acela1i tim. $oua universitate va 3i dedimensiuni lanetare, or<anizată in cole<ii 1i camusuri, in toate caitalele lumii, <ata să intamine 1i să re<ătească un număr restrans de studeni care cred in uterile lor, in 6visul8 lor 1i 1tiu că numai intr+o

61coală a 3iinării8 il vor utea imlini.

$oua Ccoală, insirată de rinciiile Visătorului, se indreată sre

modelul unei universităi a viitorului 1i veste1teridicarea unui teneu 3ară <ranie, dincolo de concetul aristotelic, inrădăcinat intr+un teritoriu sau ora1, unlim-a/, o naionalitate sau intr+un orar 3i>, ci articuland toate cole<iile, de e toate continentele, rin aceea1i

3iloso3ie.

61a cum zidurile cetăilor <rece1ti se inălau la vocea unui orator,coninute in acel discurs8, a sus Visătorul, 6a1a 1i ateneele e care le vei ridica vor li coninute in

dimensiuni care ermit asiraiilor 1i visului celor ce vorsă devină o arte din ele să 3ie cunoscute.8

$a1terea Ccolii

ln acea zi se imlinise mai uin de un an de cand il intalnisem eVisător 1i rimisem Investitura in %asa del &ensamiento.

De atunci, mă dedicasem tru 1i su3let &roiectului.Universitatea se născuse 1i rimul ei ateneu 3usesedesc0is la 9el<ravia, in inima ondrei.

&rimii studeni inscri1i inc0eiaseră cu -ine rimul an universitar.

Ccoala, odată creată, se dezvolta e zi ce trecea, intr+unmod armonios. in evoluia ei, ărea că ne<li/ează 1i căi<noră 3atele cotidiene 1i limitele saio+temorale.

:ormula ei academică coninea in<redientele viitorului. in cadrul ei,internaionalismul en<lezesc 1i solidul ra<matismamerican erau temerate e>ceional, de stilul 1i culturaitaliană, de căutarea milenară a 3rumuseii 1i

er3eciunii civilizaiei clasice. Un ro<ram variat dee>eriene ractice sau sta<ii, intrerinse de studeni incă din rimul an, ii a/uta e tineri să muncească la celemai mari 3irme din lume.

Datorită 3iloso3iei Ccolii, ei aveau incredere in 3orele rorii, sedovedeau a 3i imeca-ili 1i invulnera-ili, ca 1i călu<ării+răz-oinici ai lui uelius, studeni care trecuseră rin

Ccoala ?eilor cu zece secole in urmă. Trăsăturile noii Universităi, <ravate in 3iloso3ia Visătorului, le con3erisestructura unei nave saiale in z-or 1i inima antică acelor mai resecta-ile 1coli ale ntic0ităii, aceea1i inimă ce caracterizase in3lorirea răz-oinicilor 1i eroilorclasicismului <rec.

Visătorul imi incredinase conducerea unei rac0ete stelare carestră-ătea o lumea universitară ră3uită 1i ar0aică, oruină decreită, invăluită ale<oric in -lană de 0ermină,căreia ii venea din ce in mai <reu să ascundă <oliciunea

3alsei sale cunoa1teri 1i concetele anacronice.

ariia Ccolii utea 3i comarată cu descoerirea minusculei cări de educaie a lui &lutar0. Traducerea latină a acestei lucrări, care 3usese crezută ierdută, comara e delinmodelul educaional <rec, roiectarea siritului civilizaiei elene, cu o-scurantismul do<matic al 1colilorreli<ioase medievale. tunci, cum de alt3el se intamlă 1i

azi, cele două lumi se imleteau, 3ară a 3i desărite desecole, ci de ani+lumină de inele<ere.

Universitatea Visului, a1a cum a 3ost numită duă scurt tim Ccoalain mass media, era sin<urul mo1tenitor al idealurilor

educaionale ale clasicismului elen. %redina ei 3ermă,ar0itrava 3iloso3iei sale eda<o<ice, era că omul oate săurce e scara evoluiei doar rin asumarearesonsa-ilităii, rin strădania constantă sre unitatea

3iinei.

Studenii se adunau din toate colurile lumii, atra1i de <andirea Ccolii, de mesa/ul ei antic 1i totodată nou. %uvinteleVisătorului, incrustate in materialul didactic, răsunau cadintr+un 3laut ma<ic. Tinerii visători, din toate ările, leascultau 1i inceeau să măr1ăluiască=

m visat o revoluie.

m visat o Ccoală care sa ne reamintească

3atul că 6visul8 este cel mai concret lucru

din cate e>istă.

m visat o nouă <eneraie de conducători

care oate să imace

ooziiile vec0i de veacuri=

#tica si #conomia,

ciunea si %ontemlaia,

&uterea 3inanciară si Iu-irea.

De la inceuturile noii Universităi, oamenii, evenimentele 1i circumstanele s+au imletit, la modul -ene3ic. !odul incare aăreau resursele necesare nu a incetat niciodatăsă mă uimească= rin cele mai oneste 1i e>trem de

unctuale metodeH cu misterul unei <estaii in care totul,

de la cele mai comle>e or<ane la cei mai izolai neuroni,urmează acela1i roiect al vieii.

!isiunea Ccolii

In acea dimineaă m+am trezit in zori, de/a reocuat de multelean<a/amente ce le aveam entru ziua resectivă. !ăa1tetau situaii di3icile, inclusiv o 1edină lenară cu

ro3esorii 1i, mai mult decat atat, intalnirile cu toate-ăncile care romiseseră să ne acorde a/utor rivat. msimit imulsul de a mă insira din oera Visătorului.

m ales unul dintre carneelele mele de notie, la intamlare, 1i m+am scu3undat, entru o -ucata de vreme, in a<inileacoerite de scrisul in<0esuit cu care notasem susele

Visătorului in anii de ucenicie. &e măsură ce citeam, amsimit acel 3ior incon3unda-il, e care il simeam mereuin rezena ui. Un <ol ărea că s+a desc0is in cavitateastomacului meuH uitasem ceva esenial. Trecuse reamultă vreme de cand nu mă mai 0rănisem cu <andurile

SaleH rea multă vreme, de cand dormitam in luminaacelei inteli<ene care dă sens nonsensului lumii.

Ci rea mult tim de cand nu mai resirasem imensa 3oră aviziunilor ui, caa-ilă să răstoarne lumea 1i să o

reducă la un <răunte de nisi. $u e>ista niciun loc elume unde a1 3i utut vedea 3lamurile Sale, unduind in-ătaia vantului sau auzi tram-iele 0eralzilor anunand ceasul -ătăliei Sale solitare, inver1unarea Sa titanicăimotriva a ceea ce #l numea minciuna morii,imotriva răului e care+' rovoca credina ininvinci-ilitatea acesteia.

Visătorul mi+a luminat viaa 1i, totu1i, oate niciodată nu ame>rimat norocul ie1it din comun ca #l să+mi 3i aărut incale. cum, am su-liniat cateva 3raze 1i le+am luat cumine la rima intalnire e care o aveam cu universitarii

Ccolii #uroene de #conomie. Ii cuno1team ersonal etoi cei e care i+am <ăsit a1tetandu+mă= 3emei sau-ăr-ai erau ro3esori e>ceionali, cu cea mai serioasă

re<ătire academică 1i cu o e>erienă remarca-ilă, in resti<ioase universităi -ritanice sau internaionale.

:useseră selectai unul cate unul 1i totu1i, din nou, in ciudae3orturilor mele, 1edina lenară avea să+mi con3irme

cat de <reu era să+i aduc mai aroae de rinciiileeseniale ale Ccolii. Toi ace1ti mem-ri ai 3acultăii studiaseră la universităi cu tradiie, muli dintre ei 3iind -ursieri, ldeea de a le sc0im-a convin<erile, in sensul dea+i determina să accete eda<o<ia vizionară a acestei tinere universităi, era similară cu incercarea de a lecere să+1i rene<e reli<ia sau să ă1ească este un ra<-iolo<ic 1i să devină indivizi ai unei alte secii.

6Visul care a stat la -aza creării Ccolii #uroene de #conomie,misiunea acesteia, este acela de a 3orma o nouă<eneraie de tineri conducători, celulele unei noi umanităi. cest sco cere mai mult decat ro<rame-une 1i ro3esori caa-ili, atuuri e care mii de instituii de invăămant le au de/a8, am sus, in desc0idereaacestei cruciale 1edine. Dincolo de 3erestrele lar<i aleincăerii zăream <rădinile re<ale de la &alatul

9uc*in<0am, care+mi aduceau aminte că ană 1i unre<at uternic recum Imeriul 9ritanic se oate

destrăma, atunci cand rinciiile sunt uitate 1i re<ulileimiedică visarea.

%uvintele e care le auzisem ronunate de Visător la ultimanoastră intalnire imi veneau e -uze, clare 1i uternice=

6Ccoala #uroeană de #conomie este o Ccoală a :iinării.Tre-uie să ne -rănim studenii cu ideea de imortalitate,dăramand rezumia că moartea este invinci-ilă.8

&ană acum, sistemele economice s+au reocuat de suravieuire,

de nevoile 3undamentale ale oamenilor= 0rană, adăost,im-răcăminte 1i reroducere.

#conomia deceniilor viitoare nu se mai reocuă de suravieuire,ci de nemurire.

6Imi utei e>lica de ce ideea de nemurire este imortantă intr+o Ccoală de #conomie, mai ales entru seciali1tii in

a3aceri78 Intre-area venea de la o tanără, -riliant consilier in !ana<ement Internaional Strate<ic. :atul că era scetică in rimirea unui răsuns convin<ătorera evident, in tonul său. oi, cu o ironie oliticoasă, aadău<at= 6Sau oate lani3icai or<anizarea unei noi catedre de 3iloso3ie78

#ra acela1i sceticism e care il arătasem 1i eu Visătorului, atunci cand mi+a revelat care urmau să 3ie rinciiile

3undamentale ale Ccolii. Imulsul meu de a răsunde a 3ost intrerut de Visător=

6Stoooool,, Vocea Sa, ca un urlet asurzitor de -ătălie, a e>lodat tăcut in mine, salvandu+mă de la căderea in a-isurileidenti3icării. #ra moartea instantanee a unei mentalităi decreite, mani3estarea unei noi atitudini 1i na1tereaunei noi 3iine. Ctiam că acele cuvinte atacau inse1i rădăcinile umanităii. !+am adresat ei, cu inteli<enă 1i claritate.

6Viziunea 1i realitatea sunt unul 1i acela1i lucru.8 ceasta era 3razamea 3avorită din cele ale Visătorului 1i tocmai ore<ăsisem rintre notiele răs3oite dimineaa. $u mai eram reocuat să o convin< e tanăra care vor-ise.

#conomia este o re3lectare a :iinei, am rostit acelea1i cuvinte e care le 3olosisem, cu ani in urmă, in

&arlamentului #uroean, la 9ru>elles.

%itasem atunci e Visător, de1i la momentul resectiv, a vor-i desre 6#conomia nemuririi8 era nu doar arado>al, ci 1i a-surd, dincolo de orice ima<inaie. 6insă1i ideeanemuririi 3izice este su3icientă entru a stari credine 1i convin<eri vec0i de secole8 am sus, continuand să reet vor-ele Visătorului, care acum 1otea inceti1or

inăuntrul meu. 6!oartea este un o-icei rost;8 &rin această a3irmaie 1ocantă, cel mai inataca-il adevăr al

e>istenei era us la indoială 1i condamnat. #ram us laincercare străduindu+mă să e>lic ceea ce susineam,dar ar<umentele arcă a1neau din adancimea 3iinei mele= 6Ideea că moartea este inevita-ilă e atat de

uternică deoarece nimeni, niciodată, nu a us+o laindoială; Simlul 3at de a ne indoi de ea sc0im-ădestinul 3inanciar al unui individ, al unei or<anizaii 1i al unei intrelicaiilor unei asemenea revelaii cutremurătoare.

6%onvin<erea noastră că moartea este ceva inevita-il este cea carene limiteazăH ea stă la rădăcina tuturor celelalte limitări ale noastre, la in<rădirea creativităii noastre;

&entru a ne eli-era de su- dominaia timului, nu avem nevoiedecat să credem in nemurire.

Un om inte<ruH un conducător vizionar, trăie1te intr+o ermanentăstare de rezenă, eli-erată de 0inoticul concet detim8,am adău<at, citandu+l e Visător. 6%ivilizaianoastră are nevoie de ace1ti visători ra<matici, oameni caa-ili să se iu-ească e ei in1i1i, care au evadat dininc0isoarea timului, creată de ei in1i1i 1i carererezintă o nouă <eneraie de conducătoriH su-indrumarea lor, cele două concete aarent anta<oniste,

#conomia 1i #tica, ot 3i armonizate, la 3el ca alte

olarităt3, cum sunt aciunea 1i contemlarea, uterea 3inanciară 1i iu-irea.8

In vreme ce vor-eam, %0ris B. i1i clătina caul incet, erle>,mani3estand ast3el un dezacord crescand. !i1carea

3acea ca -uclele al-e ale odoa-ei sale cailare să seunduiască, moi, e umeri. #l era unul dintre cei mai in3lueni ro3esori. !+am re3ăcut că nu o-serv aceatăcere 1i acea reacie, si<ur nu izolată, 1i am continuat recitand lecia e care o rimisem de la Visător, doar cu

uină vreme in urmă=

6%eea ce numim realitate este doar o re3le>ie a <andurilor noastre,o<lindirea stărilor :iinei noastre. !intea omului estecon3lictuală, lo<ica sa 3uncionează e -aza concetelorcontrastante, ar<umentele sale sunt inarmate.

utem 3ace, cum ne utem rote/a de această cumlită utere distructivă. !i+am amintit că Visătorul m+aintrerut -rusc, entru a nu+mi utea nici măcar

3ormula viziunea aocalitică.

6$icio 3oră din a3ara ta nu te oate distru<e8, a sus, cu vor-e dene1ters. 6in a3ara ta, nu se oate etrece nimic 3ărăconsimămantul tău.

:ii atent; Ie1i din i<norană, scaă de o-scuritate. Viziunea ta e ceacare tre-uie corectată, nu umanitatea. %ondiiile in caretrăim coresund 3idel stărilor tale interioare. Dacă teintre<e1ti 1i devii con<ruent, intrea<a lume este laadăost.8

Simeam 3iecare cuvant imovărandu+mă cu <reutatea unei insuorta-ile resonsa-ilităi. Duă ce +am ascultat,mi+a 3ost cu neutină să mă mai lamentez 1i să mai acuz

3ore necunoscute 1i uteri incontrola-ile, să mă re3u<iez intr+o nea/utorată 1i resemnată uitare. %u vor-ele Sale

roasăt reinviate in minte, am răsuns=

6$u o lua ersonal8, am inceut 6insă ceea ce ii voi sune, ro-a-il nu+i va lăcea. Tu e1ti cel care creează această ima<inea lumii, in 3elul tău.

Sin<ura imoralitate care e>istă este in tine 1i nu in lume .8

6Imoralitate inseamnă neiertare de sine, 3ra<mentare interioară.

Imoralitate inseamnă automutilare. Doar tu insui oi 3i imoral 1i ii oti 3ace rău, uitand ce e1ti. %and ii reaminte1ti, toatenecazurile 1i <reutăile disar de e 3aa ămantului.

umea este ima<inea ta, re3lectă starea ta interioară 1i se suune tuturor comenzilor tale, oricare ar 3i ele. %and

te ore1ti din su3erină, intrea<a lume incetează să mai 3ie imorală

!i+am intors caul, aruncand o rivire in sate, căutand măcar unsemn va< al rezenei sale. Ctiam că ea e acolo, cu

rivirea admirativă e care o avea intotdeauna 1i cunestrămutata incredere in Ccoală, in 6vis8. Doar acum

am realizat că ucia, asistenta mea, imi 3usese dăruităde #l. Dacă lumea s+ar 3i s3ar1it astăzi, maine dimineaăea ar 3i 3ost acolo, <ata să+1i reia activitatea, neo-osită,inaintea tuturor celorlali, o3erindu+mi atenia ei timidă1i rote/andu+mă, cu austeritatea ei modestă, de arcăa1 3i 3ost cea mai de re comoară a sa.

#a era sin<ura ersoană căreia ii vor-isem desre Visător. !ăintre-a mereu desre #l, reuind 3iecare vor-ă a ui.

#a veri3icase manuscrisul, de+a lun<ul multor noi, ană l+a trans3ormat in ceea ce a devenit rima versiunea %ării, l+am rins zam-etul incura/atorH comlicitateaei, entru cateva momente reioase, mi+a adus in mintecuvintele Visătorului.

6#ste osi-il să ne sc0im-ăm destinul8, am a3irmat, unand toată 3ermitatea 1i convin<erea e care le deineam, in voceamea. 6Tre-uie să sc0im-ăm si0olo<ia omului, ovestea0inotică desre lume, inrădăcinată in sistemul său decredine 1i convin<eri. Tre-uie să+i sc0im-ăm 6visul8.

De aceea avem nevoie de Ccoală. O Ccoală a :iinării, destul de uternică entru a rovoca o revoluie in educaia lanetară, entru a da este ca ro<ramele 1i metodelede invăămant, romovand această viziune. ceasta estecalea 1tiini3ică e care ne+am ales+o 1i in care credem.8

Dar ro3esorii no1tri sunt rimii oameni e care tre-uie să+i sc0im-ăm.

6Umanitatea, a1a cum este, nu oate să+i invee e tineri cum să seeli-ereze din <andirea con3lictuală, nici de re/udecăi sau idei invec0ite, nici cum să+1i construiască un zid deaărare, entru a utea cultiva in interior o minunată

asiune entru măreie.

$u este vor-a de resursele limitate ale umanităii, ci de roieciileindivizilor, care trimit in a3ară roriile lor limitări 1i -loca/e, <enerand ast3el o incon1tientă tendină srede3icit, care se mani3estă aoi in lume. 8 incăerea erainvăluită in tăcere. m concluzionat cu 3razele e careVisătorul mi le susese la ultima noastră intalnire=

69unăstarea unei naiuni, uterea unei economii 1i nivelul de roseritate e care ea il oate asi<ura sunt e<alecalităii sistemului de valori al resectivei naiuni 1i mai cu seamă caacităii acesteia de a na1te indivizi 3oartesensi-ili, conducători vizionari, visători ra<matici.Viaa unei naiuni, viitorul unei intreistena acestor -ăr-ai 1i 3emei. %onducătorii viitoarelor or<anizaii vor 3i 3iloso3ii aciunii.

#i sunt cei care vor aduce inteli<enă, succes 1i lon<evitate marilorintrerinderi cororatiste din intrea<a lumeJ Vocea meavi-ra de <randoarea acestei ro3eii, e care mi+oincredinase Visătorul. 6!isiunea noastră este de a creaace1ti oameni.8

!ai mult decat erlec1i, cei din asistenă erau inmărmurii.

Descoerirea că lumea 3unciona dinsre inăuntru sre a3arăavusese un e3ect mai uternic decat 1ocul rovocat dea3irmaia lui %oemic, cu mai mult de o /umătate demileniu inainte.

Revelaiile Visătorului su-minau nu doar le<ile economiei, ci tot ceea ce ei crezuseră ană in acel moment. Simeau 3orateri-ilă a acestor idei, caa-ilă să+i scoată de e 1inele

unui destin sisi3ic, care reeta iar 1i iar, ană la moarte,comenzile de 3rică, lictiseală 1i ne<are a vieii.

&e cand imi luam la revedere de la 3iecare in arte, e 3eele catorvadintre ei am utut citi intre-ări nerostite, unele careatin<eau asecte 3oarte ersonale din vieile lor. l+am

ărăsit, cu stran<eri de maini a3ectuoase 1i cu romisiunea unui an<a/ament mai ro3und la aceastăaventură luminoasă, amintindu+mi ceea ce mi+a susVisătorul, la ultima noastră intalnire, convins că, de1i nerostit, mesa/ul va a/un<e la ei.

$u te simi descura/at dacă incă nu stăane1ti rta Visatului. Tu 1i cu !ine, ca 1i alti coii ai timului, suntem incăincaa-ili să inele<em di3erena dintre a visa 1i a dori.

tunci cand dore1ti ceva, oate nu realizezi că roiectezi in viaa tae>eriena voinei, a nevoii, a dorinei, a incercării 1i seranei, iar o asemenea e>erienă se dovede1te a 3i, intim, tocmai ousul a ceea ce dore1ti sau a1tei.

Visarea este o e>erienă atat de uternică 1i creativă, incat 3ie 1i doar cateva secunde din aciunea sa de dincolo de timvor 3i indea/uns entru a crea tot ce ai dorit de ani intre<i 1i nu ai reu1it să realizezi; Qine minte; $umai visele se ot im'ini.....dorine'e, niciodată.

%rearea unui saiu academic 3ară 3rontiere, cu 3iliale in marilecaitale ale a3acerilor lumii, era o lovitura de <eniu.

Ccoala e care Visătorul o visase se -aza e rinciiile 1i ideile nemuritoare care aveau să revoluioneze nu doarsistemul educaional, ci omenirea insă1i. Imediat ce am

lecat, <andurile mi s+au intors sre -ancă 1i am auzit cuvintele Visătorului care au 3ost aarent o recaitularea celor discutate la intalnirea noastră, dar din motivenecunoscute mie e+atunci, urtau o atenionare tăcută.

Un individ, o or<anizaie, o ara se ot dezvolta numai dacăindividul, or<anizaia, ara sunt reocuai de elevarea1i valoarea oamenilor lor. :iecare 1coală sauuniversitate, comanie sau or<anizaie cororatistătre-uie să devină o Ccoală a :iinării W o Ccoală a

Resonsa-ilităii 1i a-ia duă aceea le va 3i osi-il săin3runte 1i să deă1ească orice rovocare a vieii 1i să sedezvolte. Qine minte= oi oseda numai acele valori

entru care e1ti resonsa-il.

crede 3ară a crede

9ăncilor le+a lăcut roiectul, au <arantat imlementarea lui 1i mi+au acordat un credit entru o erioadă 3oarte lun<ă, darnu erau re<ătite să se imlice in investiiile crescande

e care le resuunea e>ansiunea internaională a Ccolii, nu doar in #uroa, ci 1i dincolo de ocean. Rerezenta o investiie la o scară cu care nu se mai con3runtaseră nici cele mai mari universităi din n<lia.

Recent, resiunea entru a ne diminua creditul a devenit

atat de uternică, incat cei mai mari investitori ai no1tri ne+au in1tiinat că, in curand, linia noastră de 3inanareva 3i sistată.

ucia m+a a/utat să mă strecor in trendul de loaie 1i mi+a inmanat

cateva documente, in tim ce mă indretam sre ie1ire. m co-orat scările in 3u<ă, in tra3icul intens din@osvenor &lace 1i am mers e /os ană la intersecie,unde eram si<ur că voi rinde un ta>i. %um mer<eam,mă <andeam care va 3i rezultatul următoarei intalniri cu-ăncile. $umai cuvintele Visătorului, care incă imi răsunau clar in minte, erau in măsură să trans3ormeincăăanarea acelor ro3esori. &roria mea distană

3aă de acele vor-e mă 3acea să mă indoiesc serios că voi

3i caa-il să+mi rezolv nou aărutele ro-leme 3inanciare.

tat de deconectat eram de rezena ui, incat nu recunoscusem,dincolo de aarenta sarcină insurmonta-ilă cu care măcon3runtam, dalele de iatră e care Visătorul lea1ternuse, cu <ri/ă, e calea mea.

!+am indretat sre staia de metrou @reen &ar*. 9raele imi erau<rele 1i o-osite de cat incercasem să oresc o ma1ină.%eea ce mi se ăruse a 3i un intre< 1ir de ta>iuri ne<re, serisiise ca ni1te <andaci <ră-ii sre indelinirea unormisiuni imortante. !i+am a1ezat servieta e te/<0eauaunui c0io1c de ziare 1i mi+am scos orto3elulH amcumărat nu numai revista $e(s(ee*, ci 1i un -ilet

entru oteria $aională.

%and m+am intors sre stradă, un ta>i a1teta in dretul meu. murcat 1i i+am dat 1o3erului adresa. In cealaltă arte aora1ului, avocaii mei mă a1tetau să ser-ăm ceremonia

3unerară a maria/ului meu. De ceva vreme lucrurile numai mer<eau -ine intre mine 1i Beleonore. #ram tot mai mult dearte unul de celălalt, iar intr+una din zile, ecand mă sunase de la mama ei, am a/uns la sin<uraconcluzie osi-ilă= desărirea de3initivă.

%el mai nelăcut lucru era ca, de1i mă a1tetam la o desărire decomun acord 1i la un divor simlu, 3oarte scurt, totul s+acomlicat din ricina atitudinii Beleonorei. #a a devenit din ce in ce mai a<resivă 1i raace, mani3estand olăcomie e care nu o recuno1team. &ărea că renunase,dintr+o dată, să /oace rolul de soie, iar stratul su-ire deculoare e care contactul meu cu Visătorul il a1ternuse

este relaia noastră ar 3i 3ost indeărtat, scoand laiveală un monstru, alături de care trăisem o vreme, 3arăsă -a< de seamă.

6Te+ai minit, sunandu+i că e1ti indră<ostit de eaH te+ai 3olosit deea, entru a ărăsi Au(aitul 1i a te intoarce in iadul tău8, mi+a sus odată Visătorul, e vremea cand incă

mai credeam că o iu-esc. &ărerea ui m+a rănit 1i m+am<andit atunci că Visătorul se in1eală, măcar in rivinasentimentelor mele. &e atunci, Beleonore 1i cu minemunceam imreună, neostenii, la roiectul Ccolii, iar eua1 3i ariat e orice că avem o căsnicie solidă. 6Uniuneavoastră s+a născut din nesuunere 1i 3alsitate. S+a născut moartă. In aceste circumstane, nu oi rimi nimic 1i vei ierde 1i ceea ce credeai că osezi.8

Vocea Visătorului se disia in mintea mea 1i m+am omenit

cu3undat in norul meu de necazuri, acum in cele ale vieii mele ersonale, cu intre<ul lor corte<iu de con3licte,<reutăi 1i amărăciune, 3ară consistenă temorală,inc0is intr+o in3imă icătura de tim, 3ară inainte sauduă. Toate acestea mi+au aărut in minte, nu ca situaii 1i evenimente searate, ci in -loc, inlănuite, ca oameninare unică 1i constantă, 3ară leac.

Un sentiment de neutină m+a invadat cel ta>i era meta3orae>istenei mele, cacana 3izică in care eram cativ, cu

sin<ura di3erenă că viaa mea nu avea nicio u1ă, rincare a1 3i utut scăa.....indoiala, teama de a 3i atacat, oirezisti-ilă nevoie de a ceda, le cuno1team e toate,

3oarte -ineH erau ca ni1te vec0i rieteni, in comaniacărora nenorocul dose1te, cre1te.

u 3ost tovară1ii mei inseara-ili, mereu, e care numai in rezentaVisătorului am 3ost in stare sa+i recunosc, trans3orm 1i invin<.

a un sema3or, a1tetand să se sc0im-e culoarea ro1ie care ărea

eternă, mi+am aruncat oc0ii e <eam. &e un auto-uz,c0iar la nivelul oc0ilor mei, am citit un slo<an al noii camanii a autorităii de transort londonez=

6Vestea roastă este că Dumnezeu a murit. Vestea -ună este că nu ai nevoie de el8 &e cand incercam să rind inelesul, ceva cemi+a sus Visătorul, candva, mi+a venit in minte=

6Dorina ateilor de a+l elimina e Dumnezeu esteincercarea, secretă 1i entru ei, de a+1i e>orciza 3rica demoarte.

O teamă care+i tul-ură mai mult ca oricare alta8 st3el, Visătorul ades3iinat resuoziia comună care ostulează că ateueste o ersoană uternică, una care re3uză să aeleze lailuzia unui Dumnezeu, sre deose-ire de restul umanităii. 9l a3irma că, in realitate, slă-iciunea eratrăsătura dominantă a celor ce 3ondaseră aceastădoctrină.

&entru un om comun, entru cei care nu au atins unitatea

interioară, a crede sau a nu crede este aceea1i minciună. teul a trans3erat mai intai divinitatea in a3ara sa, iaraoi iMa ne<at e>istena.

&ăcatul de moarte al ateismului nu este necredina in Dumnezeu,ne<area e>istenei Sale, ci neincrederea in sine insu1i.

ceste cuvinte mi+au amintit alte cateva a3irmaii ale Visătorului,le<ate de acela1i su-iect, ceva atat de imortant, incat nu+mi venea să cred că le uitasem, entru atata vreme.

$u vizualizam in care din intalnirile noastre auzisem aceste cuvintede la #l, dar ele erau adanc <ravate in mine 1i acumie1iseră la sura3aă, in memoria mea.

6$u este <reu să crezi.....toată lumea crede in ceva.....

Dar a te strădui să crezi e doar entru cei ale1i.....8 a rostit Visătorul, e>rimand un concet caa-il să roulseze<andul la inălimi dincolo de raiune.

&arado>ul, a su-liniat, este 6să crezi 3ără a crede, să ascunzi

structura masivă a unei catedrale su- ariile unui 3luture.

&e atunci eram incaa-il să a-sor- măreia acestui mesa/, daracum lumina sa nemiloasă imi arăta cată retoricălin<u1itoare era ascunsă in credină 1i cat de mult searoia ea de rădăcina 3anatismului.

6a orice crez, la orice credină ai ale<e sa aderi, te inrolezi intr+ooaste de mincino1i. %redina te trans3ormă intr+vn adet

al doctrinei minciunii.8

In viziunea Visătorului, credina roduce mem-ri entru adunăriledin /urul celor care ro3esează credina, a acelor multe

ersoane care trăiesc intr+o stare de identi3icare, deaartenenă, care ii ata1ează de calendar, de tim. %0iar1i necredina in Dumnezeu, a1a cum o roclamă ateii,este o credină care ii cu3undă in mare ma<num a

3undamentali1tilor, do<maticilor, intoleranilor 1i ideolo<ilor ersuasivi.

Visătorul nu a vrut niciodată să+i intalnească 1i nici să sta-ileascăvreun contact cu cei care il caracterizau ca o ersoanăsirituală sau căutător al adevărului. !i+a sus odată=

6%u cat le+ar 3i mai -ine, ce mare -ene3iciu 1i+ar o3eri,dacă ar inceta să mă rivească a1a, ca e un adevăre>terior 1i ar <ăsi minciuna dinăuntrul lor.8

+am intre-at candva= 6De ce re3uzi mereu sa intalne1ti căutători sirituali78 răsuns sec= 6%ei mai muli dintre ei sunt

rin1i intr+un cerc vicios, cativi intr+o -ătălie inutilă.

u trans3ormat -ătălia entru -unurile materiale in -ătălia entruimărăia cerească, dar nimic altceva nu s+a sc0im-at Wmineau 1i inainte, cum mint 1i acum. In loc să se -ucurede lume 1i să radă, ei se incruntă, critică 1i se lan<. $ue>istă vină, ăcat, *arma sau edeasă.

$u e>istă o altă viaă 1i nici /udecată universală, nici Rai, nici Iad. #>istă doar această cliă, sacră, in3inită 1i omniotentă.

:olose1te+o -ine; $u vei mai avea niciodată o altă 1ansă.

$u in ooziie, ci intr+o dimensiune verticală, ană la alatizareacredinei, acolo stă credina 3ără credină, viziuneaeli-eratoare a Visătorului, care scoate individul dincativitatea suerstiiilor 1i a credulităii.

$u e>istă vină, ăcat, *arma sau edeasă.

$u e>istă o altă viaă 1i nici /udecată universală, nici Rai, nici Iad. #>istă doar această cliă, sacră, in3inită 1i omniotentă.

:olose1te+o -ine; $u vei mai avea niciodată o altă 1ansă., crede 3ără credină8 inseamnă a+i ale<e intenia ersonală 1i a o

urma ană la caăt, 3ară ezitare. #ste o stare a :iinei,care cere eliminarea 3alsităii 1i care oate 3i atinsa doarde oamenii inte<ri, care cunosc 1i ractică rta ciunii.

cum, mă intre-am dacă am atins vreodată acea stare de li-ertate,dacă am 3ost vreodată in stare să cred intr+o idee,doctrină sau rinciiuH sau să /oc un rol, 3ară să amnevoie să mă identi3ic cu el, 3ară să devin sclavul lui. Inrealitate, slo<anurile ateiste denunau credina in

ove1ti 0inotice, suse lumii, mai mult decat ateilor.

#ram ateu, un om care a ales să iasă din mulime, să se desrindăde toate deendenele, entru a 3i mai aroae deVisător, dar cu toate astea continuam să cred in limite.

#ram cel care romisese să rămană 3idel visului de careuitase de muli ani. #ra un adevăr amar e care tre-uiasă+l in<0it.

In 3elurite ocazii, adunasem numeroase note e această temă deinteres 1i mă <andisem să le curind e toate, intr+un

am3let. in cele din urmă, am decis că e mai -ine să le ăstrez entru mine, decat să roduc revelaii care ar 3i utut deă1i caacitatea de accetare a cititorilor.

Di3icultăile 1i ro-lemele, e care credeam că le+am rezolvat 1i le+am lăsat in urmă, erau incă rezente, reveneau incă mai dureroase, 3ară nicio soluie aarentă. m văzut in minecum se reeta acel imuls de a 3u<i de 3iecare data cand simeam senzaia dureroasa că mer< la deal, ori de cateori mă con3runtam cu rovocări 1i ro-leme care mădeă1eau 1i erau <ata să mă strivească.

O a3irmaie de demult a Visătorului a rovocat un 3ul<er in saimamea.

$umai cei care sunt o-li<ai să dea 3aa cu roria oroare 1i ot indura să+1i contemle roria neutină 1i incomletitudine reu1esc.

$u uteam rocesa aceste <anduriH tre-uia să+mi intreru analiza.Vedeam cum, urmandu+mi introsecia, mă o-servam ca

e un animal de la-orator, ca e un orcu1or de<uineeaH o 3ormă de viaă <rotescă, nenăscută, e caren+am vrut s+o văd sau să o cunosc niciodată, dar e care,in mod ironic, nu aveam intenia să o a-andonez.

&rovocat de ovestea lui :iorello, ivit dintr+o arte necunoscută a 3iinei mele, am simit imulsul de a reciti una dintre a<inile e care le alesesem in acea dimineaă=

6mintirea creează destinul... destinul creează amintiri....atatavreme cat crezi in reamintire 1i continui să+i sui

ovestea ima<inară a roriei viei, vei continua să o roiectezi inaintea ta 1i să te convin<i că ai un viitor,de1i acesta nu este decat trecutul tău reetitiv. mintirile1i destinul, trecut 1i viitor, sunt iluzii. Recunoa1te+le ca

3iind nimic altceva decat roiecii simultane alemomentului rezent, ale lui cum, 1i te vei eli-era.

In cum nu este nicio in3ran<ere + doar victorie.8

In acest unct, :iorello a inceut să cante, cu o 3rumoasă voce detenor.

ria era din ultimul act al oerei Turandot de &uccini, cand rinul necunoscut, indră<ostit de 3rumoasa 1i cruda Turandot,

i1i anună victoria= 6Tramontate, stelle; ii al-avincero... vincerooooo...8 :iorello canta inainte,aruncandu+mi riviri amuzate, savurand surriza mea1i a1tetand să+l laud.

Dar coincidena dintre aariia acelui imn al victoriei 1i cuvinteleVisătorului, surause este <andurile mele de3etiste, m+a aruncat intr+o stare de a<itaie. m simit că acest omcorolent, cu numele său dră<ăla1 , 3usese indesat intrescaunul 1i volanul ta>iului.

Umlea saiul comlet, cu masa <elatinoasă a corului său, de arcă ar 3i 3ost un element inte<rant al ma1inii, e caren+ar 3i 3ost caa-il s+o ărăsească. %and m+am uitat la el mai atent, in o<linda retrovizoare, am văzut că mă

rivea 1i am simit cum san<ele mi se răcea in vene,Oc0ii nu aveau nimic in comun cu 3aa aceea <rasă. #raca 1i cum un e>traterestru ar 3i luat in stăanire truul acelui om cumsecade 1i acum mă studia. :runtea mi s+aumlut de sudoare. m incercat să in<0it, dar saliva imi devenise ăstoasă, aderentă. #ram 1ocat Vedeam oameninare in oc0ii lui....e>rimand cruzime 1i o calmă

3erocitate.....mi uteam scăa de oc0ii aceia, de oc0ii aceia care mă s3redeleau.....erau oc0ii Visătorului.

!+am simit de arcă tocmai m+a1 3i trezit intrerut dintr+un somnancestral. !+am suus c0emării sale 1i mi+am sc0im-at

lanurile.

6Uită de adresa e care i+am dat+o8 i+am sus lui :iorello, care seorise din cantat 1i, sre 3ericirea mea, incetase să mă

rivească. $u mă mai duceam să mă intalnesc cunimeni, in starea asta, cel uin nu cu avocaii, entru adiscuta desre divor. intr+un varte/ de <anduri, in tim

ce ta>iul rula 3ară destinaie, asam-lam 3e-ril -ucăiledisarate ale zilei.

m văzut că, incă din zori, de cand avusesem tremurul remonitoriu, e su- iele, in tim ce reciteam cuvinteleVisătorului, ană acum, se succedaseră ni1te a1i, unitinerariu ale cărui evenimente, intalniri 1i <anduri,

ană la cele mai mici detalii, rerezentau trete ale unei scări invizi-ile, care mă conducea sre #l. $iciodată nusimisem atat de intens dorina de a+ vedea.

!+a1 3i dus să+ <ăsesc oriunde in lume, dacă a1 3i 1tiut unde. intr+

un moment de iluminare or-itoare, nea1tetat, dincentrul caleidoscoului sutelor de locuri in care il intalnisem e Visător, o ima<ine a e>lodat inăuntrul meu. Ctiam, acum, unde il auzisem rostind cuvintelecare imi marcaseră acea zi.

6Intoarce 1i du+mă e Saniard s Road8, am sus. :iorello a luat ocur-ă atat de stransă, incat roata e>terioară a ta>iului a

ărăsit ava/ul, lăsandu+ne susendai re de o 3raciune de secundă, intr+un arc de timH ană cand roile au revenit e carosa-il, alunecaserăm e muc0iaunui nou destin.

!i am amintit cuvintele Visătorului, cand mi+a vor-it desredeă1irea rutinelor 1i de acel STO&, e care il auzisemcat se oate de clar in duă amiaza aceea, cu ro3esorii,1i eram convins că 3ăcusem o sc0im-are, din nou, doar

entru a+i 3ace o 3arsă timului. imi urmam instinctul dea+ căuta, acolo unde +am văzut ultima dată in ondra.

&e cand ta>iul mă ducea la destinaie, e -aza indiciului 3ra<il e care il deistasem, o certitudine a-surdăcre1tea in mine, că il voi <ăsi in acea seară, c0iar acolo,in vec0iul 0an din Bamstead.

Invăasem de la Visător că visatul, credina 1i creaia sunt dreturi din na1tere ale 3iecărui om.

Iar acum simeam in intre<ul meu cor cum certitudineatrans3orma o osi-ilitate comună in cea mai si<urăintalnire 1i resc0im-a 3irul su-ire care mă le<a de #l,intr+un ca-lu solid. cesta era inte<ritatea in aciune ecare Visătorul se străduise să mi+o transmităH sămanavie a rtei Visatului, care ani de zile <ăsise in mine un sol steril.

Dacă aceasta era comletitudinea, vitalitatea, atunci 3usesem mort de luni 1i ani intre<i, stare in care mi+ar 3i 3ost imosi-il

sa+ <ăsesc. inceusem să realizez că ziua servise ca un 3el de incăere de suraresiuneH di3eritele ei momenteau 3ost stadii diverse de decomresie, care mi+au ermissă mă ridic din a-isurile morii mele interioare, ană ama/uns la #l, la inte<ritate, la viaă. !i+am inut resiraia, incercand să ăstrez acea descoerireeocală. S+o ăstrez acolo, treaz, viu, 3ără a ermiteunui sin<ur atom al morii să ătrundă in :iină, este

Secretul lui :ace.

%and ta>iul m+a lăsat la intrarea Saniard5s lnn, eram si<ur căVisătorul va a/un<e sau că era de/a inăuntru, ca răsunsla cererea mea 3erventă de a veni lan<ă mine acum,cand valuri uria1e se a-ăteau ameninător asura vieii

mele. Trecutul este o minciună

!+am orit in ra<, entru a+mi lini1ti -ătăile inimii inainte de aintra inăuntru. cesta este locul unde inceuse 6/ocul intalnirilor8, cu leciile de neuitat e care le rimisem dela VisătorH intre ace1ti erei, im-răcai in ste/ar 1i

ătai de -ere, in mirosul de 1uncă rancedă 1i vor-ăria z<omotoasă 1i indolentă a clienilor carciumii.

?ona in care se lua masa, invăluită intr+un semi+intuneric cald, eramai mica decat mi+o aminteam. m văzut doar caivaclieni in sala de mese, unii stand la mese, darma/oritatea la -ar, cu scoul nemărturisit de a -ea din0al-e de cositor, disroorionat de mari. m rivit reede rin incăere, in 3iecare col al său, serand ca #l să 3ie de/a acolo, aoi am inceut să urc, cu determinare,scările. m sesizat amli3icarea z<omotului conversaiilor. De această dată, amintindu+mi de

intalnirea noastră recedentă 1i de re3erineleVisătorului, am ales o masă din mi/locul celei mai a<lomerate camere de la acel eta/, unde mulimeaconsumatoare de alcool se mani3esta cel mai z<omotos.

!i+a trecut rin ca să ro< rorietarul sau e unul dintre c0elneri să mă anune cand #l a a/uns 1i doaratunci am realizat că nu avem idee cum să+l descriu e

Visător, nu i+a1 utea reda in3ăi1area 1i nici măcarvarsta. m a-andonat raid ideea.

uelius o-i1nuia să se de<0izeze in sclav, va<a-ond, olitician,-anc0er sau comerciant -o<at 1i se 3olosea de aceste

roluri in mod strate<ic. :ie vor-a de o coroană re<alăsau de ve1mintele unui reot, uelius le urta 1i ii 3acea1i e disciolii săi să le oarte, invăandu+i cum 6sădevină8 un anumit ersona/, entru a utea e>lora 1i aa/un<e sa cunoască 3iecare col ascuns, 3iecare secret al acelui su-iect 1i tn acela1i tim să nu uite de /oc, să nurămană niciodată cativi in el.

!+am a1ezat intr+un loc de unde uteam vedea strada 1i verdele arcului Bamstead Beat-, de la <eam. $u aveam ideecat tim tre-uia să a1tet. !i+am inc0is oc0ii tim de osecundă, entru a calma sentimentele acelei zile, 1i m+am trezit in ula !a<na a Ccolii. Visătorul intra, avand de 3iecare arte a Sa cate un călu<ăr+răz-oinic. &urta oro-ă, ceva intre ve1mintele unui reot 1i o tunică decavaler, ărul Său lun< 3iind ascuns su- o ălărie mare.

m văzut silueta lui uelius aroiindu+se 1i toindu+sein #l. Tim de o mie de ani, Ccoala ?eilor dăduse mai dearte 1ta3eta rinciiilor sale nemuritoare, martora

scoului său etern. &ărea că trecuseră doar cateva minute, dar am o-servam că a3ară

era intuneric acum. Un c0elner inalt 1i su-ire, cu ărul ro1cat, a stră-ătut camera, ă1ind <reu e odeauadenivelatăH un domn a/unsese 1i mă a1teta /os. +amvăzut stand in cel mai indeărtat col al camerei, cu0aina incă e elH o 0aină scurtă, 3ăcută dintr+unmaterial u1or 1i moale, cu un croi imeca-il.

m ornit insre #l, cu a1i mici, ezitand din cauza emoiilor. mvăzut că masa e care o alesese era cea care se a3la lacea mai mare distană de -arH deasura se a3la untro3eu, un anou cu musc0ete, vesti<ii din secolul al otsrezecelea al revoltei lui Aen(ood. imi dorisem atat de mult să il văd, dar acum, a1a cum se intamlase demulte ori in trecut, mă simeam osciland intre -ucuria de

a+ vedea 1i an>ietatea le<ată de 3atul că va tre-ui săstau 3aă in 3aă cu acea o<lindă nemiloasă, ce avea să+mi denune uitarea, 3iecare limitare a mea. intalnireanoastră a inceut 3ară a 3i nevoie de cuvinte sauintroduceri 1i, e măsură ce tăcerea a continuat, amsimit toate distanele inc0izandu+se 1i timul comrimandu+se, ană cand a disărut. cum, stand lan<ă #l, aveam atat de multe lucruri să+' sun, darVisătorul mi+a 3ăcut semn să răman tăcut inainte să+mi

ot desc0ide <ura.

6Daca succesul ar 3i să aară, accidental sau din intamlare in viaata, a1a cum are să se intamle celor mai multor oameni de succes din lume, atunci, accidental sau din

intamlare, mai devreme sau mai tarziu, l+ai vedeadisărand, dureros.8 inceut să vor-ească.

6@ande1te+te cat de incomodă e oziia unui om care a atins iti mod accidental succesul sau 3aima + in rimul rand, 3rica 1i nesi<urana l+ar araliza cand s+ar a3ia us in 3aaluării oricărei decizii + nu ar 1ti ce să 3acă mai dearte W1i nu ar 1ti cum să+1i sorească norocul, dar mai resusde toate, nu ar 1ti cum sa ăstreze, să aere 1i să nu

iardă ceea ce 1i+a reetat de atatea ori că osedă.

Succesul adevărat este rezultatul unei lun<i munci interioare,concentrate in rimui rand e o-servarea de sine 1i con1tiina de sine W o lută nes3ar1ită cu rănirea de sine,ima<inaia ne<ativă 1i sentimentele nelăcute. Succesul adevărat este descoerirea unei comori interioareascunse care este !ama tuturor victoriilor= Voina P

!+a curins o stare de rău. I+mi citise 1i demascase starea er3ect, 3ară ca eu să sun un cuvant. Visătorul crease

oortunitate duă oortunitate entru mine, iar eu nu 3ăcusem nimic entru a descoeri acea comoarăinterioară. #u eram omul 3ară Voină.

6%eea ce s+a intamlat in Au(eit, cand i+ai a-andonat 3uncia,o3erind un re<at entru rotecia iluzorie o3erită de oslu/-ă, se reetă. Iar astăzi, din nou, e1ti <ata să

a-andonezi tot ceea ce i s+a incredinat, entru a tesalva e tine insui8, a sus Visătorul. Tonul său eraso-ru, imersonal, dar simeam <reutatea vor-elor ui ca e ni1te -olovani. 6Qi s+au dat multe, a1a că s+aa1tetat mult de la tine 1i cu toate acestea nu ai 3ăcut nimic să merii sau să sore1ti aceste lucruri.8

6cum, circumstanele 1i intamlările din viaa ta se reetă, identic,

ană la cel mai mic detaliu, intr+o er3eciune erversă, urmărind tiarul unei recurene ima<inareH un destin circular carenu e>istă, dar in care crezi 1i de care nu te oti eli-era.8 acontinuat #l. $u a 3ost nevoie să+l sun desre sutele de

ro-leme care rovocau tul-urări ma/ore in e>istenamea.

Visătorul 1tia. Viaa mea era in continuare aceea1i, deoarece nu sesc0im-ase nimic in mine. %redeam că venisem aici ca sa+

aud sunandu+mi asta, dar vor-ele Visătorului veneausă mă eli-ereze, dand la o arte oresiunea ce venea din<andul recurenei, atat de aroiată de suerstiia*armei 1i, imreună cu ea, re<retul 1i comătimirea desine, care de/a aruncau um-re asura :iinei mele.

6Trecutul are doar să se reete. in realitate, nu e>istă un trecut.

$ici in viaa unui om, nici in istoria unei civilizaii.Trecutul este o minciună.

$u e>istă vreun 3el de *arma 1i nici vreo viaă trecută,nu e>istă vinovăie, ăcat sau edeasă.

$u e>istă o viaă de aoi sau vreo /udecată universală,nu e>istă Iad sau &aradis.

#>istă doar acest moment + sacru, in3init, omniotent. :olose1te+E cu ineleciune; $u vei rimi nicio altă 1ansă.

In a3ara lui cum, suntem neutincio1i, deendeni detim W limitai, vulnera-ili, muritori.

Trecutul este o minciună. Ci tot ceea ce aarine memoriei este 3iciune.

Orice ai crede că s+a intamlat in trecut, nu s+a intamlat de 3at.Tot ceea ce crezi că s+a intamlat in trecut se intamlă

1tiu catelea test de rezistenă. tunci cand a inceut săvor-ească din nou a sus=

,cum e1ti 0oul roriului tău sine. Te 3uri e tine insui, edinăuntru, in a3aceri sau in dra<oste, asociaii 1i

artenerii ii vor re3lecta er3ect condiia, starea ta de a 3i. Un om oate oseda numai ceea ce este 1i oate ale<esau 3i ales numai de ceea ce merită;8

cea re3erina la cursul vieii mele nu ar 3i utut 3i mai e>licita. Durerea rovocată de ceea ce auzeam era de/ainsuorta-ilă, cand Visătorul m+a lovit din nou 1i mai tare, de această dată.

6$ici cel mai rău artener din lume nu ar utea să te in1ele sau să te

3ure la 3el de desăvar1it cum te in1eli 1i te 3uri tu e tineinsui .8

In ciuda 3atului că toate aceste lovituri mă atinseseră, am notat 3iecare cuvant al ui, e măsură ce+l auzeam. O auzămi+a dat ră<az să mă <andesc la evenimentele zilei + m+am văzut la intalnirea de la 3acultate 1i a-andonand intalnirea cu avocaii mei numai entru a mă trezi cu #l in acea tavernă. in 3inal, am ineles + Visătorul 61tia8 de-iletul de loterie e care il cumărasem. In 3aa oc0ilor

Săi simeam acel -ilet arzand 1i 3ăcand o <aură in-uzunarul meu de la iet, marcandu+mă entru veciecu un 3el de 6literă staco/ie8, destinată celor mai in<rozitori 0oi 1i tal0ari.

Visătorul a continuat să vor-ească, iar eu să scriu.

6Un om inte<ru nu crede in loterii 1i nu /oacă + niciodată;

Oricine cumără un -ilet, oricine ariază, a a-dicat de/a de la

uterea dinăuntrul său de a 3ace acei -ani, de a atra<eacel noroc.

crede in evenimentele e>terioare inseamnă a da la sc0im- reu1itacertă entru e1ecul si<ur. Oricine cumără un -ilet deloterie vanează <0inionulH in acela1i 3el, cel ce articiă

la /ocuri de noroc sau investe1te la -ursă se suuneacelora1i re<uli.

Orice ersoană care, rin lucrul asura inte<rităii sale, 1i+a clădit in sine uterea de a avea acei -ani, nu are nevoie să+i

6ca1ti<e8 din a3ara sa... :ora interioară do-andită vacrea utere 3inanciară. Daca nu e1ti resonsa-il 1i

ariezi, nu oi ca1ti<a 6din intamlare8H a cumăra un-ilet de loterie, entru a te comensa entru aarentalisă de noroc, este aciunea unui om sla-, care ducelisă de resonsa-ilitatea interioară necesară entru asusine -o<ăia. $u oi 6merita8 să te im-o<ăe1ti estenoate. &rin a /uca + rin a te lăsa in mana 6sorii8, ii dezvălui lisa de <enerozitate... de resonsa-ilitate... 1i

de iu-ire.Oameni ca tine se vor trăda 1i vor 3ura de la ei in1i1i intr+o zi,

crezand că ot 3ura din lumea Visătorului, 1i tu te a3li rintre ei... rintre cei mai răi;8

m ălit la analiza necruătoare, care mă unea in aceia1i cate<oriecu cele mai nerecunoscătoare ersoane, care incearcă săia o -ucată din lumea Visătorului, cu in<am3are, 1i am

rotestat. dat imresia că nu mă aude 1i a continuat.

6&utem avea doar lucrurile entru care utem 3i resonsa-ili. avea cu adevărat coresunde e>act 3iinei noastre.

&uterea 3inanciară este doar o consecină, rerezentareavizi-ilă a con1tiinei roserităii. %eea ce in e>teriorcoresunde investiiei interne, din unct de vedere

si0olo<ic se nume1te n<a/ament 8

In numai trei cuvinte, a distilat inteli<ena acelui moment=

6Starea este oc8, a anunat.

6Un om ocuă un saiu 3izic care coresunde 3iinei lui. ocul incare se a3lă, mediul care+l incon/oară, oamenii e care+i intalne1te W toate demonstrează o remarca-ilă le<ăturăcu starea 3iinei sale, calitatea sentimentelor sale, a<andurilor sale.

ini1tea care ne incon/urase ană in acel moment, im-răi1and intalnirea noastră intr+o s3era de discreie, se rusese 1i viaa carciumii a inceut să treacă e lan<ă noi, recumima<ini dintr+un 3ilm vec0i, 0uruind intr+un roiectorstricat. m rivit in /urul nostru, uitandu+mă căutător laoameni 1i o-iecte, de arcă tocmai imi aăruseră inuniversul ersonal, de arcă Visătorul le inventase

entru mine, in acel moment.

%amera era lină de o amestecătură neverosimilă de oameni, ununivers de Toulouse+autrec, la 3el de de3ormat ca 1i mine. :iine in3rico1ător de sla-e sau e>a<erat de <rasecroncăneau 1i vor-eau una cu cealaltă sau riveauneutincioase, ierdute in lini1te 1i in <ol. Tricouri

/erelite atarnau de e umeri sla-i, care ar 3i utut la 3el de -ine să 3ie umera1e, in tim ce altele erau intinse destăteau să lesnească, e coruri de o o-ezitate e>tremă.

9uze de un ro1u arins, desc0ise recum ni1te răni, imitau intr+una zam-ete. :emei 1i -ăr-ai, vieile lor tinere 3iind de/aima<ini o3ilite, 3ară su3lare. #rau acolo entru a căutaun moment ce nu aarinea iadului lor, susendai intredouă dureriH trecutul 1i viitorul. Un -ăr-at indesat i1i ridica o 0al-ă <rea la <ură, in<0iind lic0idul sumosH

oc0ii, e /umătate inc0i1i, cu o rivire stue3iată, de arcă ar 3i 3ost dro<at.

Stomacul său um3lat il inea la o oarecare distană de -ar. mrealizat că aceste ersona/e, de care ană in acel moment mă simisem searat, ca rintr+un erete desticlă rin care ii utea vedea unduindu+se, imi aarin.

m văzut 3i-re anoste ie1ind din corul meu 1i conectandu+se cu 3iecare dintre acele 3iine, cu 3iecaredetaliu din acele imre/urimi, imletindu+se unele cu

altele, entru a 3orma un sistem arterial dens 1i intortoc0eat, care ne 0rănea e toi, de arcă am 3i 3ăcut arte din acela1i or<anism, unindu+ne intr+o ori-ilă 1i indisolu-ilă sim-ioză.

veam senzaia că Visătorul nu mai era lan<ă mine. $u uteam să+mi mi1c niciun mu1c0i, dar uteam să+mi dau seama că

nu mai era tn raza vederii mele. O resiune in cea3a mi+adat este ca toate cele cinci simuriH acum nu mai

erceeau lumea, ci o emanau, de arcă ersoanele 1i o-iectele 1i toi atomii universului se 3ormau 1i dizolvauin 3iecare cliire a mea. ici, a-sena Visătorului devenea resiraie, sunet, voce.

6%e vezi aici este multitudinea, le<iunea e care o cari in interiorul tău.8

sus. 6sta e 3iina ta, devenită vizi-ilă, rerezentarea 3izică acondiiei tale8

In acea mulime anonimă, in acea <rimasă de durere atemorală,am văzut di3erenele sociale disărand, imreună cu

di3erenele de rasă 1i reli<ie 1i toate ărerile ouse dintreoameni care, de+a lun<ul mileniilor, au 3ost 3olosite ca

rete>te entru răz-oaie 1i crime.

m văzut 3eluritele roluri toindu+se in 3aa oc0ilor mei, ca ni1temă1ti de ceară. %eea ce a rămas au 3ost ur 1i simlu-ăr-ai 1i 3emei al căror unic sco era să+mi rerezinte

roria uitare. cel circ estri 1i z<omotos, acel sectacol, 3usese aran/at entru ca eu să o-serv ceva ce,in tot acest tim, nu voisem să văd sau să atin< in mine.

6Starea este oc8, am reetat, intrand in ro3undele inelesuri aleacestui motto ce dărama iluzia unei lumi e>terne,străine, care ar 3i searată de mine insumi. !ă simeam

ierdut.

&rintr+o nouă luciditate, am reu1it să conectez aran/amentul teatral al carciumii W acel deozit al diserării + cu ceea ceo-servasem in clasele 1colii 1i universităii.

&ersoanele e>tenuate care veneau aici entru a+1i ineca roriade<radare in alcool semănau er3ect cu acea cate<oriede edani, mae1tri ai ne<ativităii 1i intunecimii, carereetau mecanic 1i invec0it ni1te vor-e, eretuand educaia ar0aică e care au rimit+o.

Se re3ac că invaă e cei tineri ceea ce ei in1i1i nu 1tiu 1i că lee>lică lucruri e care nu le inele<, e care nu le+aualicat niciodată.

Un teatru al a-surdului, unde ne<ustori c0ei vand loiuni entru

cre1terea ărului 1i unde adoratorii sărăciei, economi1ti ale căror 3iine uzate sunt alcătuite din iese use ca laca cu neindemanare dau instruciuni desre de a rtade a %rea 9unăstare.

6Ccoala e care i+am incredinat+o nu devine nimic altceva decat acest loc al trandăviei 1i lictiselii 8, a sus Visătorul.

6Sc0im-ă+te, alt3el se va reroduce e sine insă1i oriunde te+ai duce,deoarece ea nu se a3lă in a3ara ta.

Scaă de această utre3acie interioară 1i vei vedea lumea z-urand ca ra3ul, atunci cand su3li e el umea e care o vezi 1i atin<i este un rodus al visului tău.

@andurile 1i sentimentele tale, convin<erile 1i aciunile, istoria 1i destinul, evenimentele 1i ersoanele din /urul tău sunt

roduse 1i 3ormate de :iina ta interioară.

Dacă vei cădea radă stărilor ne<ative, 3ricii 1i nesi<uranei, vei 3i

in3rant c0iar de lumea e care o visezi 1i roiectezi .8 6:ă o sc0im-are totală8, a sus. 6&oi anula această de<radare

c0iar acum, in secunda aceasta.

Doar cum oi să o 3aci8, m+a indemnat Visătorul. 6cum estesin<urul moment in care e>i1ti, sin<ura lume in care oi aciona. Dacă ar e>ista un alt cum, cu o secundăinainte, ar 3i o lume total di3erită de aceasta 1i uitată inintre<ime, in secunda următoare.8

!i+am reinnoit romisiunea 3aă de Visător. $oua universitate nuavea să cadă niciodată intr+un a-is 1i nici nu avea să 3iesu3ocată de cei de 3elul mulimii lisite de viaă e care ovăzusem. Urma să 3ie o Ccoală a :iinării, un or<an

lanetar caa-il de a <enera noi celule entru oumanitate vindecată de con3lict, 3rică 1i nesi<uranăH va

crea 3iloso3i ai aciunii, visători ra<matici, conducătorii vizionari la care visează Visătorul, de care civilizaianoastră are nevoie.

6Toate ideolo<iile, de dreata 1i stan<a, sunt deă1ite 1i invec0ite.

:ore uternice, ornind de la individ 1i nu de la mase, rescriu,incet, incet, 3undamentele vieii noastre. Tu, ca individ,e1ti c0emat să creezi, rin inte<ritatea ta, o nouăumanitate 1i să reconstruie1ti o nouă 1tiină a economiei,inăuntrul tăuH să roiectezi o eră comlet nouă 1i să+i aminte1ti un nou destin P

:ii un re<e, re<atul va veni

Visătorul 3usese cel care desc0ise su-iectul Ccolii. m ro3itat deocazie, entru a+i vor-i in detaliu desre diverse asectele<ate de administrarea, ro<resul 1i nevoile sale. mincercat să mă rezum la date 1i să menin o oarecaredistană 3aă de ceea ce ovesteam, dar, in mod inevita-il, cuvintele 1i tonul meu au inceut să setrans3orme in văicăreală. in tim ce desenam asectele

3inanciare ale roiectului 1i nevoia ur<entă de a <ăsi caital, am menionat di3icultăile din relaiile noastrecu -ăncile. in acest moment, Visătorul a intervenit,

intreruand acel 1ir de lan<eri W tan<uirea desreo-stacole 1i ro-leme, in care imi ermisesem să măscu3und.

6Ccoala s+a intamlat5 de/a. $u oi să 3aci nimic, nu oi să adau<i nimic, oi doar să te suui lanului dictat de Vis;8 arostit asta intr+o voce atat de răsunătoare 1i manioasă,incat mă temeam că toi clienii se vor intoarce să se uitela noi. Dar nimeni nu ărea să 3i auzit.

6Universitatea este doar o arte a Visului5. &entru tine, ca 1i entrutoi ceilali imlicaiH realizarea sa nu este elul 3inal, ci un instrument entru trans3ormare, un <0id, un drumcătre o viziune suerioară asura e>istenei8

oi, cu o rivire o-osită, ca un om de 1tiină rivind un e>eriment e1uat, mi+a sus=

6Te+am us la carma Ccolii, la comanda unei nave saiale caa-ilesă călătorească la viteza viselor, dar lisa ta de voină

entru a inele<e o trans3ormă intr+un lan care nu imi aarine. $u ot ermite asta.8 ceste vor-e ro3eticeimi dezvăluiau un destin inevita-il, dar Visătorul acontinuat=

6:iina noastră este adevăratul creator a tot ceea ce ni se intamlă. #levează+i nivelul resonsa-ilităii interioare,reinnoie1te+i romisiunea 1i vei vedea că ană 1i economia 1i a3acerile se suun le<ilor :iinei.

ceasta este soluia; $u da vina e lume, circumstane 1i ali oameni, căutand vina in a3ara taH mai -ine reca1ti<ăterenul ierdut 1i reasam-lează 3ra<mentele inte<rităii tale ierdute.

ceasta este soluia. Inte<ritatea este o stare de a 3i, un sentiment de si<urană, de delinătate, de vitalitate 1i lisă a 3ricii.O simi in tot truul, in inima ta 1i in 3iecare resiraie.@uvernele 1i naiunile, or<anizaiile 1i intrerinderileconduse cu inte<ritate sunt rosere 1i au viei lun<i 1i

3ericite.8

6:ii un re<e 1i re<atul va veni8, a sus #l, rostind cuvintele ce aveau

să devină em-lematice in viaa mea 1i vieile elevilormei.

6Re<alitatea :iinei recede na1terea oricărei domnii.

3i+ recede e a avea si niciodată vice+versa. $u+i dori niciodatăca re<atul să aară inaintea re<alităii W <reutateaacelei resonsa-ilităi ar 3i cole1itoare.8

cele cuvinte au răsunat la 3el de clar ca tonurile unui mare cloot,

acolo, in semi+intunericul -arului, 1i mi se ărea căinse1i cuvintele ridicau scuturi in /urul meu, entru a mă rote/a de un ericol iminent.

6tunci cand te treze1ti in3runtand ceva ce are a 3i insurmonta-il,de neinvins... aminte1te+i de !ine;... Vor-ele !ele,

rinciiile Visului .

Toate o-stacolele 1i limitările aarente i1i au rădăcina in 3iina ta 1i nicăieri altundeva. Dacă e1ti con1tient de asta, vordisărea;

$u te in<ri/ora din cauza lisei -anilor. 9anii sunt o stare de a 3i.

9anii mani3estă in tim ceea ce ai cucerit rinresonsa-ilitate interioară 1i reu1ite creative. In acela1i

3el, orice cusur al 3iinei tale te 3ace mai sla- 1i mai sărac.Orice 3el de 3isură in visul tău zdruncină 3undaia uterii tale 3inanciare.

9anii, la 3el ca 1i dra<ostea, sunt o c0estiune interioară. O-servă+te e tine insui 1i nu te mi1ca din acel moment Totul estede/a săvar1it. #>istă un sin<ur o-stacol= 1i acela e1ti tu .8

9anca

n<a/amentul tău, romisiunea ta interioară, ii va o-ine toateresursele de care ai nevoie.8 cesta a 3ost răsunsul Visătorului la intre-area mea cea mai ur<enta.

n<a/amentul este o investiie... an<a/amentul este noroc... ariazătotul... nu lăsa nici măcar un atom să scae dintotalitatea 3iinei tale... investe1te tot ce ai 1i tot ce nu ai,in tine 1i visul tău, 1i intrea<a lume va aria e tine.8

!i+am amintit ce mi+a sus in %asa del &ensamiento= o-stacolul rincial, de care cele mai multe roiecte s+au lovit, nuera suortul 3inanciar sau lisa sa, ci lisa de oameni caa-ili să ăstreze o idee luminoasă, să+1i asumeresonsa-ilitatea unui vis măre, să creadă imosi-ilul 1i să+1i investească toată ener<ia in a+' aduce inrealitate, 1tiind că lata5 este 3ăcută inainte.

tunci cand in 3aa ta se ive1te o ro-lemă 3inanciară, nu 3i

descura/at.. ini1te1te+te...

Stai cu satele dret..

Resiră adanc... intoarce+i toată atenia către :iina ta interioară.

&reia comanda sentimentelor tale tremurătoare 1i oscilante 1i aoi a3irmă ce ii dore1ti cel mai mult să realizezi, cu odeterminare constantă 1i cu incredere.

cest lucru va aduce resurse in3inite a3acerii tale 1i dretate in viaa

ta. %oncentrează+i toată atenia asura 3iinei tale 1i 3ii con1tient de morile tale interioare, care sunt tocmai cauza necazurilor tale... 1i ca1ti<ă; Vei vedea a/utorul 1i resurse uria1e venind, unctuale 1i din a-undenă, lacererea ta.8 in lini1te, secretă 1i tăcută, reu1ita se arată.

erul răcoros al unei seri de la s3ar1itul lui au<ust ne+a invăluit, intim ce l+am urmat in <rădină, entru o scurtă

lim-are, inainte să ne desărim.

#ra noatea tarziu. m văzut lumina lunii strălucind e cren<ileunui cire1, ale cărei 3ructe 3useseră de/a culese, 1i e

ietarul cămă1ii ce se arăta de su- 0aina intunecată aVisătorului. Vroiam acest moment, această susendare atimului, această stare de li-ertate e care o aveam atat de rarH vroiam ca toate aceste lucruri e care le simeamin rezena ui sa nu se termine. Vocea sa a lutit u1or

este zarva densa dinăuntru.

6Să mer<em8, a sus, tră<andu+1i 0aina moale in /urul său.

6@rădina asta miroase a vomă;8Ctiam că aceastăremarcă -ruscă nu avea atat de mult de+a 3ace cu<rădina in sine, cat cu verdictul amar in ceea ce riveae>istena mea. in tim ce ă1eam alături de #l uinii metri ce ne searau de s3ar1itul acestei intalniri,Visătorul a inc0eiat discursul din acea seară, trecand direct la esenă.

6Qine minte. 9anii nu sunt reali. Sunt doar o um-ră 1tearsă asaiului tău interior, o mani3estaie alidă aresonsa-ilităii interioare. in tim, -anii scot la ivealăceea ce o ersoană a invins in :iina sa, rinan<a/amentul, resonsa-ilitatea 1i victoriile asura sa.in acela1i 3el, cea mai mică 3isură a visului, oate z<udui un imeriu 3inanciar din temelii.8

6Du+te la -ancă 1i cere orice ai nevoie8, 1i+a rostit cuvintele 3inale.

6De cealaltă arte a -iroului, mă vei <ăsi e !ine;8

Vedeam acele cuvinte aler<andu+mi rin minte, ca un 3el de litereelectronice e un ecran, in tim ce urcam scările de la !

9an*. a un moment, dat am o-servat că le reetam ca

e o mantră, entru a inlătura mulimea de du-ii care se0otăraseră sa se in3iltreze in 6vis8 1i să -loc0eze motorul acela delicat, dar uternic al minunării. Visătorul imi su<erase suma e care să o cer sunandu+mi=

6Vor-e1te+le desre Vis. %ă vor 3ace ca 1coala să 3ie una dintre celemai imortante instituii din lume + -anca 1tie.8

$u+mi uteam ima<ina că -anca e care de+a-ia o utusemconvin<e să ne aro-e creditul iniial urma să decidă

d5em-l ￡e să ne dea de zece ori e+atat, ca să utem 3acenoile investiii necesare entru dezvoltarea Ccolii.

Raiunea mea se luta din nou cu miracolele careinsoiseră zi de zi, 3ară <re1, cre1terea roiectului 1i care+mi trans3ormaseră viaa de+a lun<ul acestor ani.

an<ă #l, văzusem <i<ani invin1i numai cu ra3ul ecare un itic l+ar lăsa in aerH am văzut munii mi1candu+se 1i trans3ormandu+se in movile -lande, e care 1i uncoil le+ar utea urca. %ate situaii incurcate, ce ăreau

ierdute, l+am văzut e Visător rezolvandu+le, des3acand nodurile, cu de<ete di-ace de carmaci;

Ci cate dueluri imosi-ile ca1ti<asem cu #l lan<ă mine.

Ci cu toate astea, incă mai aveam du-ii.

O-stacolele e care le intalne1ti in a3ara sunt limitele dinăuntrul tău. Recunoa1te+te ca 3iind creatorul roriei realităi,1i visul tău va deveni realitate.

Investe1te tot ce ai 1i tot ce nu ai incă,

renună la /ocurile de noroc

1i vino inaoi la realitate,

care este Voina !ea.

&ariază e lucrul cel mai real e care+l ai W Visul.

Insirat de aceste cuvinte, iar intalnirea di3icilă cu ! 9an*

aroimduse, am simit o uternică accetare crescand in mineH Visătorul numea starea aceasta 6atitudinea da8. Daca 6ii dore1ti să ai mai muli -ani8, uterea tainterioară ce te recunoa1te ca 3iind creatorul realităii

rorii, tre-uie să scoată 6-anii8 din viaa ta, entru a+i utea o3eri e>eriena de a+i 6dori5să ai mai muli -ani, entru a+i realiza visul de a+i 6dori8 să ai mai muli -ani. Dorinele nu se indelinesc niciodată, a1a că ii

oi realiza doar visul de a+i dori.

tunci cand uii rinciiile Visului, oi doar să te dai -ătut 1i sădisari din viziunea !ea.

Intoarce+te la o stare de inte<ritate; Qine minte;

@andul că a1 utea să e1uez, sul-erand increderea Visătorului inmine, era insuorta-il. !i+am adunat cura/ul 1i mi+amintărit decizia, amintindumi vor-ele ui=

#u sunt -anc0erul e care urmează să+l intalne1ti.

#u te trimit, eu te voi saluta 1i eu te voi asculta.

Dacă eu te lac 1i -anca te va lace.

Dacă+i vei aminti de rezena mea, de vor-ele mele, ei ii vor suneDa.

Inveli1ul su-ire al e>istenei de zi cu zi s+a rut 1i, dintr+o dată, amvăzut sursaH lanterna ma<ică ce roiectează um-relevieilor noastre, 3atele 1i circumstanele e care toi

oamenii le numesc realitate.

!ă a3lam in ra< + nu ra<ul -ăncii, ci al orii in<uste cătreinvizi-il, rin care oate trece numai o umanitateeli-erată de anorama lumii 1i de 0inotismul săuHoc0iul -i-lic al acului, rin care o cămilă oate trece mai u1or decat un om 6-o<at8 in i<norană, suerstiie,

a-andonate, in tim ce ei sta-ileau o inele<ere re3eritorla cum să imartă această radă -o<ată.

In tim ce mă re<ăteam să lec in Italia, entru a articia lalicitaie, am asam-lat 1i studiat toate ima<inile osi-ile

ale vilei, in a1a 3el incat am a/uns să cunosc 3iecaredetaliu al interiorului, cu 3rescele sale minunate, marileterase, <rădina en<lezească roiectată de 9arvitius cudouă secole inainte 1i arcul imens ce o incon/ura.

&rorietatea mă 3ascina, dar imi 1i imovăra <andurile. Dacă 3ormula noii universităi, in a3ara ri<urozităii academice en<leze1ti 1i a intemaionalităii, avea săincludă cultura 1i simul estetic italian, nimeni nu 1i+ar 3i

utut ima<ina un mediu mai -unH totodată, in tim ce oineam in oc0iul minii 1i ii e>loram 3iecare col cu

3iina mea, mi se ărea <reu de circumscris 1i osedat.

Viziunea 3rumuseii sale era intunecată de o ceaă de 3rică 1i an>ietate, la <andul de a deveni succesorul vieiloratatora -ăr-ai 1i 3emei, care mă temeam că va 3i di3icil de invins. tunci cand am a3lat că, duă căderea lui

$aoleon, !arie+ouise locuise acolo 1i+1i crescuse coii din a doua căsătorie cu colonelul $eier<, am avut oinele<ere 1i mai ro3undă a 3atului că a ca1ti<alicitaia nu ar insemna doar a intra in osesia casei 1i terenului, ci a articia la istoria unei no-ilimi 1i a unui stil care ar utea strivi o ersoană imrudentă ce arintra in osesia casei 3ară su3icientă resonsa-ilitate.

!ai mult decat o re1edină re<ală, era un sim-ol, insă1i sinteza istoriei intre<ului ora1.

mer<e acolo din ondra, entru a o cuceri, era una din cele mai <rele sarcini e care Visătorul ar 3i utut să mi le deaH o

sarcină care mi s+a ărut, la inceut, imosi-ilă, nunumai din cauza imlicaiilor 3inanciare ale oeraiunii,di3icile 1i ele, ci 1i din cauza veneraiei locale intense,

entru 3iecare vesti<iu al acelei rinese imeriale, care+1i iu-ise suu1ii 1i 3usese la randul său iu-ită de ei, ceincă ersista. #a 3usese cea care usese -azele activităii economice 1i culturale din zonă, atră<and ersoanele

cele mai in3luente din domeniul 1tiinei 1i artei timului său.

6Imosi-ilul este osi-ilul văzut de dedesu-t.8 Susese Visătorul duă ce+mi auzise rotestele.

6Qinte1te mai sus; #levează+i 3iina; Vei inele<e că rta Visării rta de a %rede 1i %rea, este caacitatea de a trans3ormaimosi-ilul in osi-il 1i, in 3inal, in inevita-il. ceastaeste rima condiie entru a te intoarce la inte<ritatea ta

ierdută.8

Vor-ele ce au urmat au 3ost articulate cu o incetineală calculată, entru a ătrunde rin inveli1ul <ros al i<noranei 1i re3uzului ce mă in3a1urau 1i mă imiedicau din a

inele<e.

6$u ai nevoie de -ani entru a o-ine acea rorietate. i nevoie dean<a/ament + o romisiune interioară. n<a/amentul tău tre-uie să 3ie total. Resonsa-ilitatea ta interioară 1i inte<ritatea ta determină măsura mi/loacelor tale

3inanciare 1i roduc toate resursele necesare. 9anii nusunt reali. %eea ce este real este dedicarea unui om 3i

uterea convin<erilor sale. Resursele 1i -anii sunt doar oconsecina 3irească... se aliniază 1i iau rooria visului

său

cele cuvinte ale Visătorului dezvăluiau ceva e>traordinar entrumine. inele<eam, entru rima oară, că nu e>istaserăniciodată reu1ite sociale, 1tiini3ice sau economice 1i nici răsunderi umane rintre cele recunoscute ca 3iind tocmai em-lemele succesului, care să 3i 3ost săvar1ite cu-ani.

rta de a Visa, rta de a %rede 1i %rea este o stare de li-ertate,

certitudine, 1i a-sena totală a du-iilor, continuăVisătorul.,n<a/amentul interior este o investiie,sin<urii -ani adevărai8, a su-liniat #l. n<a/amentul tău 3ace lucrurile să se intamle; n<a/amentul tăuatra<e toate oortunităile 1i

resursele necesare. Succesul aciunilor tale in lumea e>ternă estenumai o<lindirea an<a/amentului tău interior. 8 in ciudaclarităii cu care e>rima acele rinciii, nu eramcaa-il să le inele<.

%rede, entru a Vedea

a <andul acestei sarcini, am simit o cramă insuorta-ilă tnstomac. uciditatea, certitudinea calmă ce emanase dincuvintele ui, a alinat+o. Dar, duă cateva secunde,durerea s+a intors, de data aceasta 1i mai ineătoare.

!intea imi 3u<ea inaoi, la ziua etrecută cu Visătorul in care denunase ata1amentului meu 3aă de sticlaaceea de aă W cat de rău imi 3usese, durerea,instruciunile sale le<ate de rta &ostirii, ca 3iind sin<ura cale nu numai de a+mi vindeca truul, ci 1i de a+mi ridica 3iina la un alt nivel.

6Ii oi umle corul de tineree 1i sănătate oricand dore1ti.

&rin ost, la1i san<ele să indelinească rolul de a curăa intre<corul. &ostul este o odi0nă si0olo<ică 1i are uterea dea scoate a3ară toate mizeriile, atat materiale cat 1i

si0olo<ice, din corul tău.

Qine minte; Orice te0nică sau discilină ai 3olosi, aceasta va rămanedoar un mi/loc, nu un sco. Scoul este odi0na, nu uterea. Scoul nu este durerea, ci a te eli-era de durere.

&olitica, rin vor-ăria neincetată, este o 3ormă de uri3icare. Se>ul, 3ilmele 1i televizorul sunt tot metode de uri3icare. !unca 3izică 1i tot 3elul de sorturi sunt 1i ele metode de uri3icare. %ăsătoria este o altă te0nică de uri3icare, 3iecă e reu1ită sau nu8 susese #l.

:iecare eveniment din viaa mea 3usese lani3icat cu <ri/ă, entru amă aduce in unctul acesta W la această măsurare aan<a/amentului meu.

Imi aminteam de toate conversaiile e care le avusesem cuVisătorul, de invăăturile ui, de indrumările 1i devindecarea mea, rin imărtă1irea viziunii Sale

m auzit aceste cuvinte e>traordinare ale Visătorului in tim ce lecam, dar, cu toate acestea, aveam sentimentul de carenu uteam scăa, că a1 3i o lumanare care ardea laam-ele caete. Dacă aveam să ca1ti<, aveam să răman

3ară niciun -an, c-inuindu+mă cu diserare să acoărtoate costurile imense e care rorietatea 1i 3ondarea1colii ar necesita+o, dar dacă re3uzam să artici a1 3i

ierdut o oortunitate unică, una dintre cele mai imortante e care Visătorul le crease entru mine. inlumea Visătorului, a ierde o oortunitate uteainsemna doar 6a mer<e inaoi de unde ai lecat8 1i aincee din nou.

m 3ost incura/at de 3atul că mi+am amintit că in toi acei ani cu

Visătorul orice di3icultatea care a ărut insurmonta-ilăW uria1ă, ca un munte W se dovedise a 3i doar un asmicu, ce tre-uia deă1it 1i lăsat in urmă.

Invidiam 3ora lui uelius 1i a călu<ărilor săi răz-oinici, a-sena 3ricii, ce le asi<ura invulnera-ilitatea in cele mai ericuloase 1i teri-ile situaii. Studiasem manuscrisul lui uelius, Ccoala ?eilorH de ani de zile, trăiam ca unec0ili-rist, mer<and e 3unie, susendat intre lumeaindrăzneaă, lină de li-ertate a Visătorului, unde vocea

Sa răsuna cu stri<ătul răz-oinicului, 1i e de cealaltă arte, neutina meaH inc0isoarea in care eram inc0is de roria mea 3rică 1i nesi<urană.

6%ertitudinea oate 3i <ăsită doar in tine8, imi susese Visătorul, arcă citindu+mi <andurile călătoare. 6Senzaia desi<urană este o victorie interioară ce nu oate veni de lanimeni 1i de nicăieri in a3ara ta, ci numai de la tineinsui.8

%uvintele ui m+au insirat scultandu+le, m+am simit ridicat deasura lanului vieii o-i1nuite, dearte de limitelein<ustelor mele osi-ilităii. oi, tim de doar unmoment, am simit li-ertatea 6z-orului8 1i am văzut orază de lumină, la caătul tunelului meu de <anduri ne<ative 1i diserare.

murmur rin mulime, dand na1tere comentariilorrostite e tonuri in3lăcărate. ?<omotul a incetat tretat,

recum un val care se retra<e 1i entru un moment, ce a ărut 3oarte lun<, timul a 3ost susendat in acel atom al universului ce deă1ea timul, <esturile ritualice ale

/udecătorului se des3ă1urau incet, solemn. +am rivit stin<and rima lumanare, aoi a doua. inainte să -atăcu ciocănelul său, semnaland ast3el trans3erul

rorietăii istorice 1i s3ar1itul licitaiei, acel moment acăzut recum o icătură de in3initate. Toată viaa mi+aaărut in 3aă.

m văzut otrăvirea rodusă de autodestructivitatea mea, sa-ota/ul su-con1tient stand in satele 3iecărui e1ec, 3iecare cădere

1i toate victoriile imosi-ile ce alcătuiau constelaiavoia/ului meu 3urtunos către descoerirea unei desc0ideri rin care uteam scăa, arătand tuturoroamenilor că e osi-il să+i sc0im-i destinul. $u tre-uiesă accetăm că suntem condamnai să im-ătranim, săne im-olnăvim 1i să murim. Simeam o <ratitudinein3inită 3aă de Visător, entru că mă dusese de mană inlume cura/ului 1i a er3eciunii, unde timul 1i moarteanu e>istă, unde -o<ăia nu cunoa1te 60oi sau ruină8.

In lini1tea ce a urmat duă o3erta mea, cand a inceut să ară cătoi ceilali articiani erau resemnai, am simit un val de e>altare la <andul osi-ilei victorii. cele uine

articule de in<am3are 1i e<oism au 3ost de a/uns entrua ermite du-iilor 1i 3ricii să ătrundă in 3iina mea.

O cliă a 3iinei mi+a intunecat toate certitudinile, anuland senzaiade omniotenă ce mă susinuse ană in acel moment. inintunericul acelei clie, in tim ce lumea a devenit mai 1tearsă 1i culorile sale au devenit livide, ceea ce 3ăcusem,

acionarea cu determinare 1i cura/, mi se ărea doarimulsiv 1i iresonsa-il. in ima<inaia mea, carescăase acum de su- control, reul e care+' o3erisemcrescuse la o sumă enormă, era ceva colosal,inima<ina-il.

Ci acum, că eram la o sin<ură resiraie de a ca1ti<a 1i de ado-andi această rorietate, entru care se dăduse olută atat de stransă, imi simeam <enunc0ii e cale de aceda. tre-uit să mă lut cu un val de <reaă. m-lestemat c0iar intalnirea cu Visătorul 1i ideea de a măimlica in această a3acere riită.

%eva liicios imi invelise interiorul <urii 1i am simit durereaincon3unda-ilă care+mi dominase intotdeauna viaa.

:rica de a ierde s+a trans3ormat in 3rica de a ca1ti<a,man/ită de aceia1i dulceaă dez<ustătoare, acela1i de3ect. imi simeam lumea ameninată de anică,teroare, dezolareH san<ele din mem-re sut de o -oală

3atală. 1 3i vrut să+mi a-andonez corul, să+' las acolo

ca e o iele leădată 1i să lec. 6&oi să crezi că 3rica e o reacie 3irească la ceva ce te amenină din

e>terior8, imi susese Visătorul, in alte situaii. 6De 3at, 3rica ta este sursa 1i insu1i motivul entru care te temi.8

Il invinuiam e Visător, entru că+mi dăduse incă o sarcinăimosi-ilă, un alt ocean de stră-ătut, un alt var3 deurcat. De ce venisem aici7 De ce rezentasem o si<urană

e care nu o aveam7

6Visul8 care mă adusese aici se dizolva. m văzut acea secundăin3inită s3ar1indu+se, in3initul său cur<andu+mi rintrede<ete, dizolvandu+se, ca o icătură in raul StN>. !+ama3undat inaoi, in următorul as al rocedurii tri-unalului, o 3antomă rintre um-rele ce umleausala, un actor ne1tiutor in roria mea dramă. !i+amintors caul entru a arunca o rivire sre u1ă.

m simit o oarecare u1urare, deoarece era incă intredesc0isă. !i+am văzut 3aa, alidă 1i distorsionata de 3rică, roiectată

e o iramidă imensă de cristal, tim de o secundă,inainte ca aceasta să e>lodeze in vuietul unei mări

3urtunoase. incă loua cu -ucăi de cristal rin aer, cand am auzit vocea Visătorului, deasura z<omotului acelei e>lozii, mai aroae de mine decat roria mearesiraie.

,ici nu e>istă tim, nu e>istă moarte8, a sus #l, 6In lumea mea nue>istă tim să te intorci, să acuzi sau să re<rei. ici5,aroae de Visător, nu e>istă saiu entru a cădea

radă vreunei slă-iciuni, nesi<urane sau 3rici.8

ceste cuvinte ale ui incă vi-rau, atunci cand am auzit vocea unuiadintre ultimii articiani, tare 1i si<ură, 3ăcand o o3ertămult mai mare decat a mea. m simit o diserarecrescandă= victoria disărea c0iar din 3aa oc0ilor mei.

Senzaia de in3ran<ere e care+o aveam mereu in minese materializa din nou. incă o 3raciune de secundă 1i a1

3i ierdut cu si<urană licitaia. trecut o in3initate ană /udecătorul 1i+a ridicat ciocănelul. +am văzut ridicandu+se, <ata să co-oare. $u licitaia era cea ce se

termina, ci o /udecată imlaca-ilă, care urma să măcondamne la sclavie nes3ar1ită. O durere -ruscă 1i ine>lica-ilă s+a strans in /urul <atului meu, cu <0earede oel. $u mai simisem niciodată ceva atat de ori-il 1i m+a 3orat să+mi indret caul in sus, incercand să iauaer. Visătorul de+a-ia mă atinsese.

6Te a3li aici dintr+un sin<ur motiv W să invin<i moarteaT, mi+a1otit. 6$imic altceva nu contează; #u sunt ericolul letal ce amenină tot ce s+a decis să moară in tine 3i tot

ceea ce trăie1te rin moarte;8 erul s+a intunecat. &e 3eele celorlali articiani vedeam ran/ete

line de 3erocitate 1i -at/ocurăH acestea erau rimul val dintr+o 3alan<ă inamică, <ata să mă strivească. &ereii sălii au disărut 1i m+am trezit intr+un cam, incon/urat de sunetul armelor 1i trometelor care c0emau la lută,in tim ce ămantul tremura din cauza a1ilor uternici ai armatelor 1i coitelor miilor de armăsari 3urio1i. inoroarea acelui măcel, rintre maini 1i icioare retezate

1i aruncate la o arte, m+am <ăsit alături de călu<ării+răz-oinici ai lui uelius. ce1tia erau inarmai cu să-ii 1i 3ară scuturi, a1a cum cerea Ccoala. Treceau cainvizi-ili rin randurile armatei inamice, rote/ai decredina lor incoruti-ilă in roria lorinvulnera-ilitate. :alan<ele inamice erau ca valurileunei mări 3urtunoase, im-răcate in culori iătoare.

erul era <reu, mirosind a san<e 1i lin de urletelerăniilorH era imosi-il să resiri. Un nor imens desă<ei, 1uierand in<rozitor, a z-urat in sus, intunecand cerul. in acel moment surem, Visătorul a aărut lan<ămine. 6&ăstrează controlul;8, a stri<at, este zarva-ătăliei. in vocea sa am auzit uterea incon3unda-ilă 1i certitudinea celui care recunoa1te rădăcina roriei saleviei.

6dună+te sau vei 3i eliminat;8 a iat. 6#1ti o multitudine intoarsă lacomletitudinea :iinei tale, la inte<ritate, reca1ti<ă+i unitatea, doar a1a vei 3i invulnera-il $u ezita niciosecundă entru că rezultatul acestei -ătăliiH in3ran<ereasau victoria, deinde in intre<ime de tine.8

!i+am amintit că citisem desre discilina invulnera-ilităii inmanuscrisul Ccolii ?eilor=

6uelienii nu se lutau entru suremaie, control sau utereasura altora. uelius i1i c0ema călu<ării+răz-oinici nu

entru a luta entru cei săraci, nevoia1i sau asurii, ci ca la un test surem de a+1i e>rima realizareainterioară de adevărai invin<ători ai morii, e camul de -ătălie.8

6&entru un lutător nu e>istă nimic mai imortant decat o -ătălie cevine nerovocată, desc0izand orile Raiului 8, aconcluzionat Visătorul.

Roiuri de să<ei cădeau este tot, in /urul nostru, in valuri uci<ătoare, 1i am o-servat miracolul si<uranei noastre,in tim ce soldai 1i cavaleri călare cădeau in /urul nostru, cu sutele. uta a/unsese la ao<eu. in mi/locul armatei, cu sute de stea<uri ale victoriei 3luturand,treceam aele reezi ale raului @ranicus, la orile siei,in căutarea inamicului in retra<ere. &uteam simi cura/ul, certitudinea 1i simul victoriei ce ulsaseră invenele eroilor, de la inceutul lumii, in 3iecare 3i-ră 1i,

entru o 3raciune de secundă, am cunoscut 3ericireaine3a-ilă a unui nemuritor.

tunci m+a străuns o să<eată, mai raidă decat vantul 1i ascuită recum o lamă, care mi+a retezat lo-ul urec0ii, lăsand inurma sa o durere arzătoare. m simit+o ca e oamintire a vulnera-ilităii, o declaraie a morii. Dintr+odată, vantul 1i+a sc0im-at direcia.

uzeam <aloul răsunător al unui cal de lută, recedand aariiaunui călăre enorm, ivindu+se din ceaă. rmura sastrălucea in lumina 3ocului. S+a aroiat de mine, 3ăcand calul să se ridice e icioarele din sate, atat de aroae,incat una dintre coite mi+a atins 3aa. !i+am mutat <reutatea e sate, c0iar la tim entru a+l evita.

m simit inevita-ilitatea in3ran<erii 1i roria mea resemnare,c0iar inainte ca urletul mut al terorii să crească in mine.%u o mi1care raidă 1i+a scos coi3ul 1i l+a azvarlit,

3acandu+l să z-oare ca o asăre mecanică, iar aoi 1i+ascos sa-ia. &ărul lun<, cenu1iu, ii era des3ăcut 1i 3luturain aer 1i, atunci, l+am recunoscut. cel inamic teri-il, era

#l= Visătorul. $u avea nicio e>resie e 3aă, doar olicărire in oc0i, atunci cand 1i+a ridicat sa-ia entru amă lovi. m simit tăi1ul acesteia intrandu+mi adanc incame.

!iriadele de 3ra<mente care+mi alcătuiseră viaa ană in acel moment, 3uzionand, 1i acele -ucăi din mine au iat launison, inainte de certa lor disariie. %u o insiraieconvulsivă, mi+am strans mainile in /urul <atului, intr+oincercare diserată de a ine am-ele ări ale acelei răni

3atale imreună, entru a ori cur<erea san<elui. Dinacea lume ulsand de eos 1i moarte, eroism 1i tra<edie,am căzut inaoi, in irealitatea sălii de tri-unal.

Toată lumea se uita la mine, a1tetandu+mi următoarea mi1care.

m simit ătura adormită a lumii ridicată de e mine,ca o cortină, ridicanduse inainte de o scenetăsim-olizată in lumea e>terioară de licitaie de1i, inrealitate, această dramă era in intre<ime interioară.

cum 1tiam care e adevăratul rămă1a<. De+a-ia amavut tim să 3ac o ultimă o3ertă, una ce nu utea 3i deă1ită, care mi+a lăsat ultimul adversar in urmă,

imreună cu 3iica 1i nesi<urana. Villa del :erlaro 1i uria1ul arc ce o incon/ura aveau un nou rorietar=

Ccoala #uroeană de #conomie

#ra s3ar1itul anilor acelora lun<i, de uitare, in care acea rezidenăre<ală 3usese lăsată 1i inceutul noului ei destin. oi auerut alauze lun<i, intaminand decizia luată inle<ătură cu acea rorietate, atat de disutată.

@eneraii de 3iloso3i, ascei, 1coli ezoterice, mănăstiri 1i as0ramuri i1i 3ăcuseră munca, tim de secole, entru a aduce Visul aici, entru a aduce Ccoala in Italia. cesta era sin<urul lucru care conta acum. m văzut /urnali1tii 3acandu+1i loc rin invălmă1eală, entru a 3i rimii care dădeau

vestea ora1uluiH avea să 3ie 1tirea rincială a ziarelorlocale, care urmăriseră destinul sc0im-ător al

rorietăii. in tim ce endulul oscila insre unctul său cel mai inalt aduna de/a utere ousă 1i

nta<onistul 1i+a inceut contracararea aarentă. ciunile sale urmau să 3ie necruătoare 1i nereuite,e>act cum rezise Visătorul.

6Totul se intamlă entru victoria ta 3inală.8

!i+a sus in lunile următoare, atunci cand i+am reortat ove1tilele<ate de anta<oni1tii uternici e care ii intalneam 1i deo-stacolele ce se arătau in calea cre1terii Ccolii, care semultilicau mereu. 6$u e>istă niciun anta<onist + inamicsau demon + in a3ara ta, dar nici in interiorul tău8,susese #l, atunci cand, in lunile ce au urmat duălicitaie, i+am ovestit desre adversarii uternici cucare mă con3runtam, luta cu BNdra cu nouă caete 1i o-stacolele a-undente din calea mea, in3ite acolo

recum ni1te scuturi sau -aricade imotriva succesului Ccolii in Italia.

6%0iar 1i cei ce ar a 3i imotriva ta /oacă un rol imortant inrealizarea Visului 1i rerezintă o oortunitate entru

uterea ta de inele<ere. $u e>istă niciun anta<onist,niciun du1man sau demon in a3ara ta. Scoate du1manul din cele mai ascunse locuri din :iina ta 1i invin<e+l. $u

e>istă mii de du1mani, e>istă doar unul, 1i e>istă doar osin<ură victorie= victoria asura morii.8

%eva mai tarziu, Visătorul, re3erindu+se la ceilali articiani lalicitaie, a remarcat= 6cei oameni au venit sau au 3ost

trimi1i să cumere doar ceea ce este vizi-il #rau0inotizai de -ani, de valoarea rorietăii, de lăcomiade a o oseda. $imic nu oate 3i osedat in tim, nici nue>istă vreo soluie sau remediu. &oi inele<e asta doaratunci cand momentul rezent, adevăratul tim, vadomni in tine.87

6Tu, atunci cand inlocuie1ti Visul cu lăcomie 1i dorine8, a sus, 3orandu+mă să retrăiesc acel moment al eclisei :iinei,care mă slă-ise 1i imi 3urase toată uterea, in momentul cel mai imortant al cometiiei entru Vilă, 6devii unul dintre ei 1i vei avea de su3erit acela1i destin ca toi ce auincercat să o osede, 3ară a+1i 3i insu1it resonsa-ilitatea.

O 3isură 3inanciară este mereu recedată de un cusur al :iinei. Unom oate oseda numai ceva entru care esteresonsa-il.8 cest a3orism in care+1i susendasediscursul m+a 3ăcut să mă <andesc la R. Salvi W ultimul

rorietar al Villa del :erlaro 1i ărea a 3i eita3ul er3ect entru a marca s3ar1itul tuturor imeriilorindustriale.

6%onectează+te cu Visul8, a continuat.

6Visul este a-sena timului, este a-sena morii... nu e1ti aici entrua+i satis3ace o dorină sau osesivitatea sau entru ado-andi o nouă locaie entru Ccoală. #1ti aici entru adeă1i cea mai <roaznică suerstiie a oamenilor,minciuna cea mai inrădăcinată.8

Se re<ătea să lece 1i in acel moment incerca să 3acă un rezumat al rinciiilor celor mai imortante e care se străduise sămi le transmită in acea lun<ă ucenicie. Un val de durerese um3la in zona inimii mele. m scris reede acel mesa/,in a1a 3el incat să+l ot transmite mai dearte, tuturorcelora care caută 1i sunt <ata să asculte resiraia

scoala-zeilor.doc

Documents