scoala postliceala sanitara1

7/25/2019 Scoala Postliceala Sanitara1

1/24

Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila

UTILIZAREA CALCULATORULUI I TEHNOLOGIA COMUNICAIILOR

STIL DE VIATA

Alimentatia

sanatoasa

Coordonator:

Prof. Camburi Mircea

Elev:

BuDoinita

Clasa !R"AMG


2/24

Cuprins:

Principalii factori care determina un stil de viata..............................................................3

Respiratia............................................................................................................... 5

Apa.......................................................................................................................8

Odihna.................................................................................................................!

Activitatea fizica....................................................................................................3

Cele 50 de nutrimente esentiale................................................................................5

LIPIDELE........................................................................................................... "

ROLUL FRUCTELOR IN LI!ENTTI NO"TR...............................................#

ROLUL LE#U!ELOR IN LI!ENTTI NO"TR..............................................$

NUCILE$ "E!INTELE "I LE#U!ELE %O%E & ROLUL LOR IN.............................!

LI!ENTTI NO"TR...................................................................................!

OR#NI"!UL "I RIT!URILE 'ITLE................................................................!!

Grupele de alimente:............................................................................................ !3

-Grupa 1 - Proteine.............................................................................................. !3

-Grupa 2 - Carbohidrati......................................................................................... !3

-Grupa 3 - e!ume care nu contin amidon..................................................................!3

-Grupa " - #ructele.............................................................................................. !3

C$ %&'$A(&A 'A (A&CA( 'A&A)O'*................................................................!%

Principalii factori care determina un stil de viata


3/24

+Cel mai sarac om nu s-ar desparti de sanatate pentru bani, dar cel mai bo!at om s-ar despartibucuros de toti banii lui pentru sanatate. Charles C Cotton

/efinitia sanatatii:Or!anizatia (ondiala a 'anatatii a propus in anul 10" urmatoarea definitie: +'anatatea este ostare pe deplin favorabila atat fizic, mintal, cat si social, si nu doar absenta bolilor sau ainfirmitatilor. (ai tarziu a fost inclusa in aceasta definitie si +capacitatea de a duce o viata

productiva social si economic. O viata echilibrata bazata pe ale!eri rationale ne poatedirectiona spre o stare pe deplin favorabila $ista un stil de viata care ofera posibilitatisanatoase si variate care sa satisfaca necesitatile in cel mai inalt !rad 'anatatea este pusa inle!atura cu +capacitatea de a duce o viata productiva social si economic. Printre factorii caredetermina starea de sanatate sau starea de boala putem enumera: stresul si odihna, munca si

miscarea, alimentatia si hidratarea, educatia si dezvoltarea personala Adevarata sanatate nuinseamna absenta bolii Adevarata sanatate inseamna starea de bine emotionala, fizica,mentala si sufleteasca/aca boala ar aparea instant am avea un semnal de alarma /ar, in secolul 21 boala seinstaleaza treptat in functie de stilul de viata, iar semnalul de alarma vine dupa ce boala s-ainstalat Principiul cauza-efect este actual si este de luat in considerare Pastrarea sanatatii tinein cea mai mare masura de noi Astfel, putem vorbi de stari care ne duc spre sanatate sau deunele stari care ne pot conduce foarte usor spre o stare de boala Amintim aici cateva dintreaceste stari care au patruns in societatea romaneasca, in particular, si in societatea

contemporana, in !eneral: lipsa miscarii fizice sau sedentarismul sau un mod nesanatos sidezechilibrat de a manca Acestea au !enerat: obezitate, diabet, hipertensiune, bolicardiovasculare, cancer etc &u uitati4 (iscarea, dieta echilibrata si mentinerea !reutatiicorporale sunt factori determinanti pentru pastrarea sanatatii Acesti 3 factori sunt binecunoscuti, dar aducerea lor in atentie este necesara pentru ca ei sunt din ce in ce maine!li5ati /esi la prima vedere acesti factori par foarte cunoscuti si simplu de urmat, inrealitate foarte putini dintre noi ii respecta in totalitate /aca acesti #AC)OR% ar fi respectat%s-ar reduce o mare parte din incidenta diverselor boli cronice si ar creste speranta de viata afiecarui individ %n plus, calitatea vietii fiecaruia dintre noi ar sporiRespectarea principiilor de sanatate presupune adoptarea a ceea ce numim ')% /$ 6%A)A

'A&A)O' /ietele ne propun solutii temporare, insa un stil de viata sanatos si echilibrat seformeaza in timp pe baza ale!erilor corecte si a informatiilor care si-au dovedit autenticitateade-a lun!ul timpului 'tilul de viata este reprezentat de modul zilnic de a trai

Alimentatia reprezinta un obicei necesar supravietuirii, dar, in acelasi timp, atit de periculosdaca este realizata in mod necorespunzator %n acest sens, sa ne amintim un proverb e!ipteancare spune : . 7umatate din ceea ce maninci te a5uta sa traiesti8 cealalta 5umatate, il a5uta pedoctoral tau sa traiasca. )rebuie, astfel, sa intele!em ca in farfuria din fata noastra seascunde atit secretul tineretii si sanatatii, cit si demonul imbatrinirii si imbolnavirilor
http://www.stildeviata.org/http://www.stildeviata.org/http://www.stildeviata.org/http://www.stildeviata.org/


4/24

%n ceea ce priveste alimentatia, sint importante citeva intrebari: Ce* Cit* si Cind mincam* aprimele doua intrebari trebuie sa raspundem astfel, incit sa asi!uram un aport cantitativ9necesar caloric si calitativ 9principii nutritive adecvat fiecare personae )rebuie intotdeaunaasi!urat un echilibru intre !lucide, lipide, proteine9denumiti macronutrienti, vitamine, saruriminerale 'urse de !lucide sunt reprezentate de: cereale si produse di cereale9faina, piinea,malaiul, pastele fainoase, !risul, orezul, etc, le!umele fructele, zaharul si produselezaharoase ipidele ve!etale sunt uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia, iar celeanimale sunt untul, smintina, frisca, untura, !albenusul de ou, cascavalul

Alimentatia trebuie sa fie combinata in partie!ale cu proteine ve!etale din cereale9 orez, pine,paste fainoase, le!ume si proteine animale 9carne, lapte, brinza, oua

Cind mincam si,mai correct, de cite ori mincam* $ste recomandat sa ne asi!uram 3 meseprincipale si 2 !ustari, iar repartitia necesarului caloric pe mese trebuie sa fie : dimineata ; 1, la amiaza ; "=-", seara ; 1 si cite 1=> la !ustari 'e recomanda respectareaorelor fie de masa si evitarea ?ciu!ulelilor. interprandale pentru a respecta fiziolo!iadi!estive8 ultima masa se va lua cu 2-3 ore inainte de culcare, pentru a asi!ura di!estia siodihna noaptea

Redam, mai 5os, cantitatile necesare pentru a fi consummate zilnic din fiecare !rupaalimentara 'a nu uitam ca necesarul variaza de la individ la individ in functie de virsta,inaltime, stare de nutritie9normoponderal, supraponderal, obezitate, diverse boli, se, conditiifiziolo!ice, sarcina, lactatie, dar si la acelasi individ in functie de activitatea fizica efectuata

1 Piine, cereale, orez, paste fainoase: -11 portii@zi, 1 portie1 felie de piine, B cana cereale,

orez, paste fierte8

2 e!ume 3-< portii@zi 'e recomanda proaspete: 1 portie B cana ve!etale proaspete saufierte, 1 cartof mi5lociu8

3 #ructe 2-" portii@zi 'e recomanda sa fie consummate proaspete: 1 portie-1 fruct mediu8

" Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua: 2-3 portii 1 portie 1==! carne sau 1 ou8


5/24

conditiile unei alimentatii rationale Consumul zilnic de lichide se recomanda se fie in 5ur de1


6/24

Respiratia

Putem supravietui mai multe saptamani fara mancare, cateva zile fara apa, dar doar catevaminute fara aer En secret al sanatatii si lon!evitatii este sa facem eercitii de respiratie,tinandu-ne respiratia din cand in cand Astfel, schimbul de !aze din san!e este mai bun sieista mai mult dioid de carbon necesar metabolismului celular %mbatranirea poate fiincetinita respirand corect

?/aca vrei sa traiesti mult timp, respira adanc si rar.9calu!ar tibetan

O respiratie corecta poate prelun!i viata cu 3=-"= ani

Respiratia si di!estia sunt in stransa le!atura Cei care vor sa scape de cateva Filo!rame inplus, trebuie sa fie atenti la dieta, sa faca miscare, dar si sa respire corect 9sa-si tina respiratiatimp de 3= de secunde, de mai multe ori pe zi

Compozitie:

Aerul contine:

-D> Azot 9&2

-21> Oi!en 9O2

-1> ar!on altele 9dioid de carbon, neon, heliu, ozon, hidro!en, particule de apH, alteparticule

Roluri:

-'untem dependenti de oi!en, care este folosit In mitocondrii, structuri speciale ale celulelor(itocondriile sunt adevHrate uzine electrice care furnizeazH ener!ie pentru orice activitate acorpului nostru

-Celulele roJii con in hemo!lobina care transportH oi!enul la toate celulele corpului

-Aportul crescut de oi!en, In special cKnd respirHm corect va a5uta: circula ia sKn!elui,memoria, a!erimea min ii, eficien a In activitate

O respiratie eficienta:

-calmeazH

-stimuleazH pofta de mKncare i ImbunHtHe te di!estia

cresterea metabolismul bazal 9reduce colesterolul san!uin

Respira corect:


7/24


8/24

Aminteste-ti:

-respirH corect

-fH pauze frecvente, ca sH respiri adKnc

-fH eerci ii fizice ; activitatea cre te numHrul capilarelor de sKn!e care se deschid i activeazHtransportul de oi!en cHtre celule

-poarta haine care sH nu- i Impiedice o respira ie amplH, evitH hainele strKmte

-stai pe scaune confortabile

-pHstreazH casa bine ventilatH

-evitH mKncarea bo!atH In !rHsimi 9acestea scad capacitatea hematiilor de a transporta

oi!enul

Apa

/esi nu furnizeaza ener!ie sau calorii, apa este indispensabila in toate etapele nutritiei

- $a 5oaca un rol important in di!estie, in formarea secretiei salivare, mestecarea si in!hitireahranei

-Apa este masiv reprezentata in sucurile di!estive care asi!ura descompunerea alimentelor inpartile lor componente

-Apa 5oaca un rol important in eliminarea resturilor nedi!erate din tubul intestinal prin scaun

-Apa este mediul in care au loc reactiile biochimice din or!anism

-Ca o componenta ma5ora a san!elui, apa transporta substantele nutritive in tot or!anismul sielimina reziduurile chimice prin intermediul urinei

/esi nu furnizeaza or!anismului nici ener!ie, nici vitamine, apa este un element vital innutritia or!anismului /in punct de vedere al ur!entei, nevoia de apa a or!anismului sesitueaza imediat dupa nevoia de oi!en 'tatisticile Or!anizatiei (ondiale a 'anatatii arata ca

peste 2== milioane de oameni sufera din lipsa de apa potabila Cu adevarat, dupa cum spuneaeonardo da 6inci, apa este ?seva vietii pe pamant.

Cata apa contine or!anismul nostru si or!anele noastre*


9/24

&ou nascutul este alcatuit in proportie de D=> din apa a 3= de ani continutul hidric alomului este de =>

a = de ani continutul hidric al corpului omenesc este de cca "> Compozitia corpuluinostru arata ca apa ocupa un loc important in or!anismul nostru %mportanta apei este

reflectata si in continutul in apa al diferitelor or!ane si tesuturi Astfel, in unele or!ane cuactivitate intensa precum tiroida, splina, rinichiul si creierul, apa atin!e proportii de pana laD (uschii contin apa in proportie de , cartila5ele Chiar sioasele au 2=> apa, iar dentina 1=>

(ai mult de 5umatate din totalul de apa dintr-un or!anism se !aseste in celule, restul fiindrepartizat in vasele san!uine si limfatice respectiv o mare parte in spatiul dintre celule si vase9spatiul interstitial

Ce roluri 5oaca apa in corpul nostru*

- (ediu de reactie, de transport si solubilizare

Apa este mediul in care au loc reactiile biochimice din or!anism Eneori apa poate sa ia partela reactiile chimice propriu-zise si sa sufere la randul ei modificari 'e stie ca san!ele carecircula printr-o retea complea de canale - arterele, venele si capilarele - este constituit in

principal din apa Ca o componenta ma5ora a san!elui, apa transporta substantele nutritive sihormonii in tot or!anismul si elimina reziduurile chimice prin intermediul urinei )oateacestea sunt posibile datorita faptului ca apa este solvent

- )ermore!lare%n cazul depunerii unui efort fizic sustinut incepem sa transpiram Apa, sub forma transpiratieicare se evapora, a5uta corpul sa se raceasca si astfel sa-si mentina temperatura normala )otapa este aceea care contribuie decisiv la uniformizarea temperaturii in interiorul corpului

- ubrifiant si emolient

Emezirea ochilor este realizata de secretia lacrimala, a carei componenta principala este apa#ara aceasta pelicula cu proprietati etraordinare, ochii s-ar usca, s-ar inflama, ar fi etrem dedurerosi si pleoapele ar fi nefunctionale

- 'palarea si calirea or!anismului

Apa este indispensabila pentru i!iena te!umentelor noastre si folosita ca a!ent etern,constituie unul dintre cei mai placuti si mai ener!ici a!enti de calire

- Alte roluri

Apa 5oaca un rol important in fiecare faza a di!estiei 'ub forma salivei, ne a5uta sa mestecamsi sa in!hitim hrana 'ub forma sucurilor di!estive ne a5uta sa descompunem alimentele in

partile lor componente si apoi sa le absorbim Apa elimina resturile din tubul intestinal prin

scaun #ara apa nu am putea auzi, nu ne-am putea pastra echilibrul Creierul si maduva


10/24


11/24

Care sunt beneficiile consumului abundent de apa*

Consumarea din abundenta a apei permite or!anismului nostru sa-siindeplineasca functiilemai eficient Reziduurile sunt mai usor eliminate din or!anism

Apa consumata din abundenta a5uta la prevenirea infectiilor, litiazei 9pietrelor biliare sirenale Chiar problema constipatiei este in mare masura rezolvata daca se bea mai multa apa

'e poate inlocui apa cu alte lichide*

/e multe ori se intampla ca apa sa fie inlocuita cu alte lichide 9bauturile racoritoare, cafeaua,ceaiurile, bauturile alcoolice $ste adevarat ca or!anismul poate sa foloseasca apa si din altesurse decat apa pura %nsa, cele mai multe din sursele alternative de apa prezintainconveniente Nauturile racoritoare au un continut mare de zahar, contribuind astfel lacresterea riscului de obezitate %n plus, din cauza formei rafinate sub care se prezinta,

zaharurile din bauturi pot sa determine cresterea aciditatii stomacului, precum si oscilatiinedorite ale nivelului de zahar din san!e

Colorantii pot produce aler!ii, afectiuni inflamatorii si multe alte probleme de sanatate

Cafeaua taie setea, de aceea ;daca beti cafea ; beti si un pahar cu apa Cofeina deshidrateazacorpul

Anumite bauturi contin acid fosforic 9scade absorbtia calciului

Pentru fiecare bHuturH alcoolicH, pentru fiecare cea cH de cafea, pentru fiecare pahar de suc de

fructe, bea un pahar de apH In plus

Cand este cel mai indicat moment sa bem apa*

/e-a lun!ul intre!ii zile $ista un sin!ur interval de timp care face eceptie: evitati sa betiapa inainte, in timpul si imediat dupa mancare pentru a nu dilua sucurile di!estive

Cu o 5umHtate de orH Inainte de masH enzimele di!estive sunt secretate In sucul !astric,fHcKndu-l apt pentru di!estie Orice cantitate de apH luatH In

acest timp, In timpul mesei sau In timp de 2 ore dupH ce ai mKncat, va dilua sucul !astric

/i!estia va fi IntKrziatH i mai pu in eficientH Cu cKt hrana stH mai mult In sucurile diluate,este predispusH fermentHrii A a apare disconfortul !astric

/aca toata portia de apa ar fi in!hitita intr-o sin!ura doza , acest lucru nu numai ca ar fineplacut, dar ar induce o eliminare rapida de catre rinichi a apei in eces Astfel, apa nu aretimp sa patrunda in spatiul interstitial si nu poate antrena decat o mica parte din produsiimetabolici acumulati /e aceea, apa se bea cu in!hituri mici, pe toata durata zilei

%ntrucat creierul este apa, este evident de ce printre simptomele timpurii ale deshidratariise re!asesc senzatia de slabire si oboseala, durerile de cap si ameteala

Apa este purtatoare de informatie


12/24

Cercetarile lui (asaro $moto, om de stiinta 5aponez, au evidentiat consecintele imediate ale!andurilor noastre asupra formarii cristalelor de apa Acest fapt are profunde implicatii asuprasanatatii oamenilor si a bunastarii intre!ii planete

Odihna

Ce este somnul*

'omnul este un proces activ in care ne refacem dupa oboseala fizica si psihica 'omnul esteesential pentru viata ; asi!ura refacerea fizica si psihica prin respectarea alternantei somn ;ve!he Privarea de somn a or!anismului, pe perioade mai lun!i, determina modificaricomportamentale 9decizii !resite, iritabilitate, insomnie, sindrom de oboseala cronica, letar!ie

si oboseala, depresie, suicid sa si chiar biochimiceCat dormim*

%n medie, 1@3 din viata o petrecem dormind 'omnul influenteaza: vi!ilenta, tonusul psihic,eficienta@productivitatea, dispozitia, capacitatea de a comunica, creativitatea, !reutateacorporala, perceptia, memoria, rationamentul, timpul de reactie, sanatatea fizica

Cum ?vine. somnul*

(elatonina, hormonul care induce somnul, este produs de !landa pineala 9epifiza care

etra!e un aminoacid 9triptofanul din san!e )riptofanul este transformat in serotonina 9lalumina zilei 'erotonina este transformata in melatonina 9la intuneric, calciu normal in san!esi vitamina N

Pentru a avea un somn bun, odihnitor e nevoie de prezenta factorilor care cresc secretia demelatonina:

-cresterea epunerii la lumina naturala

-crearea unor conditii de intuneric

-alimentatie bo!ata in: melatoninH 9ovHz, porumb, orez, ro ii, banane, orz, triptofan 9tofu,semin e de dovleac, susan, mi!dale i nuci, vitamina N 9nuci, fistic sa

-nivel normal al calciului in san!e

-o cina foarte usoara


13/24

Activitatea fizica

(iscarea

Mn cKte zile din saptamKna reusesti sa acumulezi cel putin 3= de minute de activitate fizica9mers pe 5os In ritm alert, mers pe bicicleta, !radinarit, Inot, aler!at*

Mn cKte zile din saptamKna faci eercitii de crestere a fortei musculare 9ridicat !reutati,flotari*

Activitatea fizica, miscarea practicata inca de la cele mai mici varste a5uta la construirea unuicorp sanatos $ista perioade diferite in viata, situatii cand oamenii nu mai pot face activitateafizica pe care o desfasurau, dar chiar si atunci e bine ca activitatile fizice sa fie adaptatevarstei, activitatilor zilnice, bolilor

Pentru o sHnHtate optimH, Cole!iul American de (edicinH 'portivH si Centrul de Control iPrevenire a Nolilor 9C/C Atlanta recomandHarderea zilnicH a cel pu in 2== de calorii prineerci ii fizice /acH dori i sH ob ine i cre teri ale nivelului colesterolului bun 9Q/colesterol, ar trebui sH consuma i prin mi care cel pu in 12==-1


14/24

2$ercitiile fizice contribuie la scaderea !reutatii corpului

Pierderea Filo!ramelor in eces trebuie sa se faca pro!resiv, pentru a nu tulbura alte functiiale or!anismului (entinerea !reutatii in limite normale este !arantul absentei obezitatii si a

bolilor !enerate de aceasta 9arteriopatii, coronaropatii, hipertensiune arteriala, diabet zaharat

sa

3 $ercitiile fizice tonifica musculatura %n urma acestora se pierde doar surplusul de !rasimi

O musculatura bine antrenata este nu numai estetica, dar este si un real a5utor in mobilizareacorpului Or!anismele antrenate fac fata bolilor cu mult mai usor

" $ercitiile fizice scad pofta de mancare

Contrar a ceea ce se crede, efortul fizic nu creste pofta de mancare pe perioade indelun!ate, cidoar imediat dupa efort 'e recomanda ca dupa efort sa se suplimenteze necesarul cu lichide


15/24

- 'ulf - $

- #ier -

- SincAltele- Cupru

- (an!an - hidrati de carbon- Crom - fibre- 'elenium - lumina

- Cobalt - oi!en

- #luor - apaPrin hrana aducem:-substante nutritive 9proteine, !lucide, lipide-nutrienti 9nu contin calorii: vitamine, minerale-substante care previn imbolnavirile si a5uta la vindecare: antioidanti, fibre, compusi

fitochimici

-apa

PRO)$%&$$

Proteinele sunt principalul constituent al celulelor corpului, reprezentand1-10> din !reutateaunui adult Or!anismul uman contine cca


16/24

-grasimile saturate sunt prezente in special in alimentele de ori!ine animala 9unt, slanina,!albenus de ou, smantana etc

-grasimile nesaturate se !asesc mai ales in alimente de ori!ine ve!etala 9semintele de floareasoarelui, semintele de dovleac, nuci si toate uleiurile

ipidele 9!rasimi includ o serie de substante caracterizate si prin proprietatea fizica de a nu

se dizolva in apa $le se intalnesc atat in re!nul animal cat si in plante Cele mai multe lipide seprezinta sub forma de tri!liceride Acestea sunt formate din acizi !rasi combinati cu !licerolul Pelan!a tri!liceride, in tesuturile animale si umane se mai !asesc fosfolipide, lipoproteine sicolesterol

#LUCIDELE

Glucidele, numite si carbohidrati 9carbon, hidro!en, oi!en, indeplinesc in or!anism douaroluri ma5ore: ener!etic si structural /esi !lucidele de!a5a prin ardere mai putine calorii decat!rasimile, ele constituie sursa ma5ora si cea mai convenabila de ener!ie 'i intre !lucide se

deosebesc mai multe cate!orii in functie de structura lor chimica :-!lucidele simple 9numite si zaharuri sunt formate din una sau doua molecule de !lucide %ncate!oria !lucidelor simple intra monozaharidele 9de e !lucoza, fructoza etc care se !asesc dinabundenta in fructe si le!ume

-dizaharidele 9zaharoza, maltoza, lactoza care sunt !lucide formate din doua monozaharide-!lucidele complee 9numite si polizaharide sunt !lucide formate dintr-un numar foarte mare de molecule Amidonul este un polizaharid care se afla din abundenta in

cereale si cartofi Glico!enul este un polizaharid specific or!anismelor animale

'IT!INELE

6itaminele sunt substante pe care or!anismul nu le poate sintetiza si de care, cu uneleeceptii, nu se poate lipsi $le trebuie sa fie prezente in mod obli!atoriu in alimentatie, desior!anismul are nevoie de cantitati foarte mici din aceste substante

-6itaminele A, /, $ si au fost numite vitamine liposolubile pentru ca se dizolva in lipide-6itamina C si vitaminele N1, N2, N si N12 sunt solubile in apa si au fost numite vitamine

hidrosolubile Aportul de vitamine hidrosolubile trebuie asi!urat zilnic in cantitati adecvate,deoarece epuizarea rezervelor poate avea loc intr-un timp scurt

(%&$RA$$

/in punct de vedere al structurii chimice, elementele minerale sunt cele mai simple substantenutritive Asemenea vitaminelor, nici mineralele nu furnizeaza ener!ie, dar sunt deosebit deimportante pentru or!anism /e eemplu :

-sodiul si potasiul controleaza absorbtia, distributia, retinerea si eliminarea apei in si dinor!anism

-potasiul intervine in desfasurarea normala a activitatii muschilor, inclusiv muschiul inimii-alte substante minerale deosebit de importante sunt : calciul, fosforul, fierul, iodul si altele

&ecesarul de substante minerale este foarte variat si poate fi asi!urat printr-o dieta diversificata


17/24

ROLUL FRUCTELOR IN LI!ENTTI NO"TR

/atorita continutului mare in apa, fructele reprezinta unele dintre cele mai sanatoase alimentepentru corpul omenesc

Au un continut foarte sca(ut in )rasimi si calorii, asa ca pot fi consumate si in cantitati mai

mari/atorita continutului in antio*idanti$ se recomanda < portii@zi ; asi!ura prevenirea bolilor

cronice, a cancerelor, cresc imunitatea or!anismului sa 'ucurile de fructe sunt surse bunede vitamina C$ dar nu contin fibre #ructele uscate contin un mare numar de vitamine A, N siminerale: potasiu, fosfor, fier, dar si fibre

(erele;bo!ate in vitamina C si fibre solubile;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia,oasele si muschiiPerele

;bo!ate in potasiu si fibre solubile;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia Prunele;bo!ate in potasiu;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia Ciresele;bo!ate in vitamina C si bioflavonoizi;beneficiaza: sistemul imunitar, oasele si muschii, sistemul ecretor Caisele;bo!ate in betacaroten si fier;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, pielea, parul si ochii, sistemul reproducator&ectarinele si piersicile;bo!ate in vitmina C si fier

;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervos, sistemul reproducatorClementinele si mandarinele pitice

;vitamina C si fier;beneficiza: sistemul imunitar, inima si circulatia Portocalele;vitamina C si betacaroten;beneficiaza: sistemul imunitar, inima si circulatia amaile;vitamina C si bioflavonoizi;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul respiratorGrepfruitul

;vitamina C, potasiu si betacaroten

;beneficiaza: sistemul imunitar, inima si circulatia (urele;vitamina C si $;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!etsiv, inima si circulatia Afinele;vitamina C, N1, betacaroten si potasiu, acid tanic;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul ecretor Smeura;vitamina C si fibre solubile;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervosCapsunile

;vitamina C si fibre solubile;beneficiaza: sistemul imunitar, inima si circulatia, sistemul nervos,

oasele si muschii Coacazele rosii;vitamina C si potasiu


18/24

;beneficiaza: sistemul imunitar 'tru!urii;acid tanic, flavona, antocianide rosii, linalol, !eraniol si nerol;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, pielea, parul siochii, sistemul nervos, oasele si muschii, sistemul ecretor Nananele

;potasiu, vitamina N si acid folic

;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervos,sistemul reproducator Pepenele rosu

;vitamina C si potasiu;beneficiaza: sistemul di!estiv, oasele si muschii, sistemul ecretor Ananas;fibre si brom;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatiaiTi

;bo!at in vitamina C, fibre si potasiu;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, pielea, parul si ochiiCurmalele

; fier si potasiu;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervos, sistemul reproducatorPrunele uscate

;potasiu, fier si fibre;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervos 'tafidele;zaharuri naturale 9!lucoza si fructoza, fibre si potasiu;beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervos 'mochinele;betacaroten, fibre, o enzima care a5uta di!estia 9ficina;beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul reproducator

ROLUL LE#U!ELOR IN LI!ENTTI NO"TR

(orcovii-bo!ati in betacaroten-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, pielea, parul si ochii, inima si circulatiaCartofii-bo!ati in fibre, vitaminele N comple, vitamina C-cartofii dulci: amidon, proteine, vitamine C si $, betacaroten

-beneficiaza: sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervos, oasele si muschiiRidichile ne!re-bo!ate in vitamina C, vitamina A, putine fibre si cantitati mici de minerale-beneficiaza: sistemul imunitar, pielea, parul si ochii'fecla rosie-bo!ata in carotenoide si acid folic 9frunzele contin betacaroten si alte carotenoide, acid folic,

potasiu, putin fier si vitamina C-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul nervos, sistemul

reproducatorPastarnacul-bo!at in fibre, acid folic si potasiu, vitamina $ si urme de minerale si vitamine N-beneficiaza: sistemul di!estiv, sistemul nervos

&apii


19/24

-bo!ati in vitamina C si fibre, dar si calciu, fosfor, potasiu, vitamine N-beneficiaza: sistemul imunitar, oasele si muschii, sistemul respiratorRidichile-bo!ate in potasiu si sulf, putin calciu, vitamina C, acid folic si seleniu-beneficiaza : sistemul imunitar, sistemul di!estiv, sistemul respirator Avocado

-bo!at in potasiu si vitamina $, vitamina N, vitamina A, !rasimi cu substante antifun!ice siantibacteriene

-beneficiaza: sistemul imunitar, pielea, parul si ochii, inima sicirculatia, sistemul nervos, sistemul reproducator Ardeiul !ras-bo!at in vitaminele A si C, acid folic, fibre, bioflavonoizi si potasiu-beneficiaza: sistemul imunitar, pielea, parul si ochii, inima sicirculatia Porumbul dulce-bo!at in fibre si proteine, vitaminele A si $, putine vitamine N, dar si acid folic-beneficiaza: sistemul di!estiv/ovleacul

-bo!at in betacaroten 9semintele sunt bo!ate in proteine si zinc-beneficiaza: sistemul imunitar, pielea, parul si ochii, sistemul respirator/ovleceii- bo!ati in acid folic si potasiu,calorii foarte putine-beneficiaza pielea, parul si ochiiCeapa-bo!ata in vitamina C, mai putin din !rupul N si minerale-beneficiaza: inima si circulatia, oasele si muschii, sistemul respirator, sistemul ecretorPrazul-bo!at in betacaroten si potasiu, acid folic, vitamina C, fibre

-beneficiaza: sistemul imunitar, inima si circulatia, oasele si muschii,sistemul respirator, sistemul ecretor Esturoiul-bo!at in alicina-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, pielea, parul si ochii, inima si circulatia,

sistemul nervos, sistemul respirator,sistemul ecretor Nroccoli-bo!at in betacaroten, dar contine si fier, vitamina C, acid folic-beneficiaza: sistemul imunitar, parul, pielea si ochii, inima si circulatia, sistemul nervos,

oasele si muschii, sistemul reproducator6arza

-bo!ata in fier, acid folic, vitamina C si betacaroten, substante mucila!inoase tamaduitoare,compusi sulfurici 9varza murata mai contine si calciu si potasiu-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, pielea, parul siochii, sistemul nervos, sistemul respirator, sistemul reproducator Guliile-bo!ate in potasiu, acid folic, vitamina C-beneficiaza: sistemul di!estiv, pielea, parul si ochii, inima si circulatia, sistemul respirator6arza de Nruelles-bo!ata in vitamina C si betacaroten, !lucosinolati 9anticanceri!eni, fibre, acid folic-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, pilea, parul si ochii, inima si circulatia,

sistemul reproducator

'panacul


20/24

-bo!at in clorofila si acid folic, fier si calciu 9mai !reu di!erabil din cauza acidului oaliccontinut, carotenoide

-beneficiaza: sistemul imunitar, pielea, parul si ochii, sistemul nervos, sistemul reproducatorConopida-bo!ata in vitamina C, dar contine si betacaroten, vitamina N2, acid folic 9acestea se distru!

prin fierbere-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv'paran!helul-bo!at in vitamina C, betacaroten si seleniu-beneficiaza: sistemul di!estiv, oasele si muschii, sistemul ecretor, sistemul reproducator)elina-bo!ata in acid folic, vitamina C, potasiu si fibre-beneficiaza: inima si circulatia, sistemul nervos, oasele si muschii,sistemul ecretor, sistemul reproducator Castravetii-bo!ati in apa, concentratie infima de vitamina A, concentratie minuscula de iod, saraci in

calorii-beneficiaza: pielea, parul si ochii'alata verde-bo!ata in apa 9mai mult de 0, potasiu si acid folic, vitamina C, betacaroten, calciu, putin

iod si o cantitate modesta de fier-beneficiaza: sistemul nervos, sistemul respirator, sistemul reproducatorCiupercile-bo!ate in proteine, vitamina N12 si vitamina $, fosfor, o cantitate foarte mare de potasiu,

zinc, calorii foarte putine-beneficiaza: sistemul imunitar, inima si circulatia, sistemul nervos, sistemul respirator

Rosiile-bo!ate in vitaminele C, $ si betacaroten, licopen si potasiu-beneficiaza: sistemul imunitar, pielea, parul si ochii, inima sicirculatia, sistemul reproducator 6inetele-contin inhibitori recunoscuti drept substante chimice anticanceri!ene, contin putin potasiu,

calciu si vitamina A-beneficiaza: sistemul imunitar, inima si circulatia(aslinele-bo!ate in antioidanti, o cantitate rezonabila de vitamina $, putine fibre si ceva ulei

mononesaturat ; oleaesterolul este cea mai importanta substanta

-beneficiaza: sistemul imunitar, pielea, parul si ochii, inima si circulatia, sistemul nervos

NUCILE$ "E!INTELE "I LE#U!ELE %O%E & ROLUL LOR IN

LI!ENTTI NO"TR

(i!dalele-bo!ate in proteine si minerale 9zinc, ma!neziu, potasiu si fier si cateva dintre vitaminele N-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, parul, pielea si ochii, inima si circulatia'emintele de floarea soarelui

-bo!ate in proteine si vitamina $, vitamina N, fier, zinc, potasiu, seleniu-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia Arahidele


21/24

-bo!ate in proteine si !rasimi nesaturate, vitamina / si iod, mai contin o cantitate rezonabilade fibre, cantitati modeste de calciu, ma!neziu, fier si zinc

-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia Castanele-bo!ate in fibre, vitamina $, 6itamina N si potasiu, mai sarace in calorii decat celelalte nuci-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia

'emintele de susan-bo!ate in calciu si vitaminele N 9niacina si acid folic, vitamina $ si fier-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul reproducatorAlunele de padure-bo!ate in vitamina $ 91== ! ofera necesarul pentru o saptamana, dar si sursa de proteine,

fibre, ma!neziu, fier si zinc-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia #isticul-bo!at in vitamina $ si potasiu, dar si sursa de proteine, fibre, putin fier, zinc si vitamina A-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia 'emintele de dovleac-putere calorica foarte mare, bo!ate in fier, fosfor, zinc, proteine, fibre, ma!neziu, potasiu,

vitamina A-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia, sistemul reproducatorCa5u-bo!ate in potasiu, acid folic si acid nicotinic-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia &ucile-bo!ate in acid folic, proteine, putin zinc, vitamina $, !rasimi bune-beneficiaza: sistemul imunitar, sistemul di!estiv, inima si circulatia #asolea verde-bo!ata in potasiu si acid folic, vitamina A, vitamina C, fibre, proteine, acid pantotenic-beneficiaza: sistemul di!estiv, parul, pielea si ochii, inima si circulatia, sistemul ecretor,

sistemul reproducator

Noabele de soia-bo!ate in proteine si antioidanti, fitoestro!eni, !enisteina 9limiteaza cresterea celulelor

canceri!ene-beneficiaza : sistemul imunitar, inima si circulatia#asolea uscata-saraca in !rasimi, nu contine colesterol, este o sursa bo!ata de proteine, amidon, vitamine,

minerale 9calciu, fier, cupru, zinc, potasiu, ma!neziu, fosfor si fibre, acid folic-beneficiaza: sistemul imunitar, inima si circulatia, sistemul ecretor (azarea-bo!ata in tiamina si acid folic, vitamina A si C, proteine, fibre-beneficiaza: sistemul di!estiv, sistemul nervos

intea-bo!ata in proteine, amidon, vitamina N 9niacina, fier, zinc si calciu, fibre-beneficiaza: inima si circulatia 9a5uta la eliminarea colesterolului, sistemul nervos

OR#NI"!UL "I RIT!URILE 'ITLE

6iata pe planeta este influentata de anumite ritmuri : de succesiunea anotimpurilor, de zile, deore %n functie de acestea, se modifica si cursul ener!iei in or!anism

Curatarea or!anismului, dezintoicarea sa ar trebui facuta in mod periodic, pentru a asi!ura obuna stare de sanatate Aceste curatari profilactice trebuie efectuate conform dia!ramei activitatiidiferitelor or!ane, in functie de perioadele anului :

-ianuarie : vezica biliara


22/24

-februarie : vezica urinara-martie: stomacul-aprilie: intestinul !ros-mai: intestinul subtire-iunie : coloana vertebrala

-iulie : rinichii-au!ust : splina-septembrie : ficatul-octombrie : creierul-noiembrie : plamanii-decembrie : inimaPerioada luminoasa a zilei corespunde perioadei Uan!, cea intunecoasa ; perioadei Uin

Pentru ca or!anismul sa functioneze bine, alternarea proceselor Uin si Uan! trebuie sa fie re!lata instransa corelatie cu cea a ritmurilor naturii

%n perioada Uan! incep sa functioneze or!anele implicate in procesele de : consumare,

faramitare, in!hitire, di!estie si eliminare a alimentelor: cavitatea bucala, eso!a!, stomac,intestine, vezica urinara

%n perioada Uin functioneaza or!anele implicate in procesele de : acumulare, depozitare siprelucrare ; rinichii, ficatul, inima, sistemul circulator

Ritmul or!anelor:< ; , dimineata: intestinul !ros ; este indicata eliberarea intestinelor in aceasta perioada ; 0, dimineata : stomac ; este perioada cea mai indicata pentru prima masa13-1< : intestin subtire ; in aceasta perioada, ener!ia solara este utilizata la maimum1< ; 1 : vezica urinara ; acum se produce eliminarea substantelor inutile din or!anism1 ; 10 : rinichii ; acum se separa substantele utile de cele inutile, se elimina cele inutile

10 - 21 : sistemul circulator ; se reface cel mai bine componenta chimica a san!elui1 ; 3, noaptea : ficatulPerioadele indicate depind de latitudinea !eo!rafica, de perioada anului si de conformatia

individuala %n !eneral : ; 1=, dimineata : perioada recomandata pentru alimentatie, este activata

di!estia1= ; 1" : toate or!anele sunt active, or!anismul poate prelucra o cantitate maima de hrana1" - 1D : procesele de di!estie si de curatare a or!anismului sunt intense1D ; 22 : acumulare si refacere %n 5urul orei 1D sunt recomandate si eercitii fizice Persoana

care mer!e la odihna, la somnul de noapte la ora 22 prinde cele mai bune ore de somn

22 ; 2 : in acest interval poate sa reapara pofta de mancare si, daca ne urmam instinctul,riscam sa dere!lam metabolismul2 - , dimineata : apare necesitatea de a elibera vezica urinara si intestinul'chema optima pentru curatarea or!anismului presupune ca luna de curatare sa fie pentru cei

nascuti in:%anuarie ; iulie #ebruarie ; au!ust (artie ; septembrie Aprilie ; octombrie (ai ; noiembrie

%unie ; decembrie %ulie ; ianuarie Au!ust ; februarie 'eptembrie ; martie Octombrie ; aprilie&oiembrie ; mai /ecembrie ; iunie

#rupele de alimente+


23/24


24/24

scoala postliceala sanitara1

Documents