Scoala de la Frankfurt

Istoria comunicarii

Decembrie 2010

Etape / generatii

6 decenii de activitate

Prima varsta: generatia reprezentata de

Horkheimer si Adorno

Moment de trecere: Herbert Marcuse

A doua varsta: Jurgen Habermas

Polemica Lazarsfeld - Adorno

1938: Lazarsfeld il invita pe Adorno sa se alature echipei de la Biroul de Cercetare a Radioului (de la Univ. Princeton)

Memorandum asupra fenomenului de fetisizare in industria muzicala moderna => critica (lipsa dovezilor empirice) => Adorno pleaca

Distinctia cercetare administrativa / cercetare critica

Max Horkheimer: numar al revistei Studies in Philosophy and Social Sciences comunicarea de masa in societatea moderna.

Cercetarea administrativa (obiectiva)

- Cine sunt cei care sunt expusi mesajelor media?

- Care le sunt preferintele?

- Care sunt efectele asupra lor, ca urmare a unor modalitati diferite de prezentare a mesajului?

- Cum pot fi demonstrate stiintific si masurate aceste efecte?

Cercetarea critica (interpretativa)

- Cum sunt organizate si controlate institutiile media?

- Care sunt consecintele presiunii exercitate asupra institutiilor media, ca urmare a tendintei spre centralizare, standardizare si comercializare?

- Constituie aceste tendinte, chiar daca mascate, o amenintare la adresa valorilor umaniste?

- Cum este modelat procesul de comunicare de catre factorii de natura politica, legislativa, economica si institutionala?

Walter Benjamin

Walter Benjamin, The Work of Art in the Age of

Mechanical Reproduction (1936)

- arta si-a pierdut aura specifica, exprimata prin

doua caracteristici esentiale: unicitatea si distanta

=> multiplicarea le suspenda => fenomen de masa

- Receptarea ca divertisment (fata de receptarea ca

forma de concentrare); totusi: o persoana isi poate

forma deprinderi

Ideologie, hegemonie, dominatie

Ideologia desemneaza ideile si reprezentarile dominante ale unui moment

istoric

Marxismul => reliefarea continutului social si politic al ideologiilor.

Grupurile conducatoare folosesc productia culturala si pe reprezentantii

ei scriitori, ziaristi, profesori pentru a promova modurile de viata

instituite, pentru a sustine valorile clasei conducatoare.

Antonio Gramsci - doua notiuni: dominatie sau forta, si hegemonie

Hegemonia = consensul in cadrul lidership-ului. Notiunea de hegemonie

se refera la o forma speciala de dominatie. O dominatie care nu mai

este bazata doar pe forta, pe instrumentele de constrangere. intelectual

si moral.

Dialectic of Enlightenment

Lucrarea a inceput sa fie elaborata din 1942, ca o

introducere la teoria societatii si istoriei.

Dialectic of Enlightement apare prima data in 1944

sub titlul Philosophische Fragmente

A doua versiune a lucrarii este publicata in 1947, la

Amsterdam cu titlul Dialektik der Aufklarung

Enlightenment as Mass Deception

Schimbare de directie teoretica:

Conceptia sociologica potrivit careia disparitia reazemului pe care,

in mod obiectiv, il oferea religia si dezintegrarea ultimelor reziduri

precapitaliste, la care se adauga diferentierea si specializarea

sociala si tehnica, au dat nastere la un haos cultural este

dezmintita de experienta zilnica. Astazi cultura imbiba totul cu

standardizarea. Filmul, radioul si publicatiile periodice formeaza

un sistem. Unanimitatea caracterizeaza fiecare ramura a culturii

si cultura in ansamblu

Industria culturala

Industrializarea culturii imperative comerciale

in draft - termenul de cultura de masa => inlocuit pentru a exclude interpretarea: forma de cultura care ia nastere in mod spontan chiar din randul maselor

standardizarea - se explica prin aria de adresabilitate foarte larga(nevoile consumatorilor)

Instrumentele de comunicare proprii industriei culturale nu dezvolta nici un mecanism de replica, nu permit manifestari de spontaneitate din partea audientei. in cazul in care apar, ele sunt absorbite si integrate in sistem prin diversificarea ofertei.

Schematismul primul serviciu catre client (diferentiere mecanica a publicului) => dispare efortul de intelegere a semnificatiei, propriu consumului cultural autentic

Colonizarea timpului liber de catre industria culturala

Pretul masificarii operei de arta

Distinctia clasica: high art / low art

Industria culturala a pus capat dihotomiei

high art/ low art

Prin reproducere, opera de arta pare ca se

apropie de consumator: in realitate, ea

devine o banala marfa, un simplu bun de

consum

Jurgen Habermas

- asistentul lui Adorno

- Doua carti fundamentale: Sfera publica si

transformarea ei structurala (1962); Teoria

actiunii comunicative (1981)

- In anii 70 co-director al Institutului Max

Plank, Stanberg, Bavaria => cotitura

lingvistica

Sfera publica

Cartea: o monografie a opiniei publice

Sfera publica burgheza: ia loc la sf. Sec XVII si de-a lungul celui de-al

XVIII Franta, Anglia, Germania cafenele, saloane (o retea de

comunicare publica) o patura de intelectuali (preoti, profesorim,

medici, jurnalisti etc.) care dezbat -> spiritul critic

Sfera publica si publicul ei nu aveau instrumente institutionalizate =>

presa si opinia publica => nu mai putea fi ignorata de institutiile statului

Sfera publica s-a constituit ca o contrapondere la puterea statului

Formarea publicului specific sferei publice burgheze => largire a

tematicii dezbaterii publice => o recuperare a domeniului politic

Publicul devine permeabil la largire, la imbogatire si diversificare

Sfera publica sau sfere publice?

O sfera publica unica sau sfere publice aflate in concurenta?

Prefata din 1989 a Sferei publice Habermas: sfera publica

plebee poate fi considerata atat o varianta a sferei publice

burheze pentru ca modelul acesteia s-a impus si a dominat

societatea timpului dar, in acelasi timp, ea furnizeaza elemente

de emancipare a categoriei sociale pe care o reprezenta si, intr-

un asemenea context, poate fi considerata o sfera publica de tip

alternativ.

Internetul? Ce se schimba?

Transformarile opiniei publice

Degradarea opiniei publice

Sfera publica a capitalismului tarziu -> publicul se dezintegreaza, nu mai este criotic, nu mai este responsabil; orientat spre consum

Opinia publica nu mai este rezultatul unui proces de dezbatere, ci un produs al procesului de comunicare cu masele

Presa devine un gen de usa prin care intra in spatiul public interese private privilegiate

Actiunea comunicativa

Limba indeplineste trei functii:

1. a reproducerii culturale sau a prezentualizarii traditiilor

2. a integrarii sociale sau a coordonarii planurilor a diferiti actori

in interactiunea sociala (teoria actiunii comunicative)

3. a socializarii sau a interpretarii culturale a nevoilor

Actiunea comunicativa = actiunea cooperanta a indivizilor bazata

pe deliberare si argumentare

Actiunea comunicativa

Conceptul de actiune comunicativa se refera la interactiunea dintre cel putin doi subiecti capabili sa vorbeasca si sa actioneze, care stabilesc relatii interpersonale (fie prin mijloace verbale sau nonverbale). Actorii cauta sa ajunga la o intelegere privitoare la contextul actiunii si planurile lor de actiune, pentru a-si coordona initiativele prin consens. Conceptul central, cel al interpretarii, se refera in primul rand la negocierea definitiilor situatiei, care fac posibil consensul. Cum vom vedea, limba joaca un rol

proeminent in cadrul acestui model

Orientarea pe intelegere versus

orientarea pe success Actiunea sociala:

Bazata pe succes

Succesul celui care a initiat-o; scopuri egoiste;

dezavantajeaza partenerii; acceptata in lipsa de

alternative mai bune => side effects

Bazata pe intelegere (actiune comunicativa)

Implica o colaborare; parteneri egali, acord neconstrans;

acte care urmaresc intelegerea

Pretentii de validitate

Actiunea comunicativa intelegere rationala => pretentii de validitate (validity claims):

1. ca declaratia facuta este adevarata ( sau ca presupozitiile existentiale ale continutului propozitional mentionat sunt, in fapt, satisfacute); (de adevar)

2. ca actul de vorbire este corect raportat la un context normativ existent (sau ca respectivul context normativ pe care trebuie sa-l respecte este el insusi legitim) (de legitimitate)

3. ca intentia declarata de vorbitor este sincera, urmareste ceea ce afirma. (de sinceritate)

Intrebari

Despre industria culturala?

Despre sfera publica?

Despre actiunea comunicativa?