schema cu riscurile...

NESECRET

Braşov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, telefon: 0268/42.88.88; fax: 0268/54.35.37

1/53

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

romania2019.eu

NESECRET

Exemplar unic Nr. 55073/OP

Braşov, 21.03.2019

APROB,

Preşedintele Comitetului Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă Prefectul Judeţului Braşov

SCHEMA CU RISCURILE

TERITORIALE

DIN JUDEŢUL BRAŞOV

-EDIŢIA 2019-

NESECRET


2/53

1. PREAMBUL

1.1. Scopul şi obiectivele schemei cu riscurile teritoriale (SRT) Faţă de importanţa şi complexitatea riscurilor contemporane şi a mizei economice

subscrise acestora, este esenţial de a avea o viziune globală asupra riscurilor existente şi a

metodelor/mijloacelor de prevenire şi de intervenţie avute la dispoziţie.

Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării

tipurilor de risc specifice judeţului Braşov, pentru stabilirea măsurilor în domeniul

prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către

autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în

unităţile administrativ teritoriale”.

Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea

caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-

o concepţie unitară a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a

populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice, în scopul eliminării sau

limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi

factorilor de mediu.

În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscurile teritoriale

definește următoarele obiective:

- identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de risc generatoare de

dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul

judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului Braşov;

- informarea şi educare populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă,

precum şi a modului de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;

- organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie

optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate

cu atribuţii în domeniu;

- înștiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia

spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;

- protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum

şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor;

- realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire,

asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;

- planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru

înlăturarea urmărilor dezastrelor;

- organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de

vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi

pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;

- limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.

Schema cu riscurile teritoriale creează cadrul necesar asigurării prevenirii riscurilor

generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei

de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma

identificării şi evaluării tipurilor de risc.

NESECRET


3/53

1.2. Acte normative de referinţă

Baza legală pentru întocmirea Schemei cu riscurile teritoriale este reprezentată de

următoarele acte normative:

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 1, alin (2), lit. i);

- Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004 privind principiile de organizare,

funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, art. 14, alin (1);

- Hotărârea Guvernului României nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea

criteriilor de clasificare a unităţilor administrative teritoriale, instituţiilor publice

şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de

tipurile de riscuri specifice art.7, lit. c) din anexa 1;

- Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 210 din 21.05.2007, art. 53 –

54 din Metodologia privind identificarea, evaluarea, şi controlul riscurilor de

incendii;

- Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1474 din 12.10.2006, art. 5,

lit. b) din Regulamentul de planificare, organizare, pregătire si desfăşurare a

activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă;

- Ordinului Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de

Urgenţă nr. 615 I.G./14.08.2006.

2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 2.1. Aspecte administrative Din punct de vedere administrativ, judeţul Braşov are în componenţa sa 58 de

localităţi, din care 4 municipii, 6 oraşe şi 48 de comune cu 149 sate aferente. Acestea sunt

prezentate în anexa 1 la prezenta schemă.

2.2 Așezare geografică şi relief

Judeţul Braşov se situează în centrul ţării, în zona de sud-est a Transilvaniei, pe

cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului carpatic. Suprafaţa judeţului Braşov este

de 5363 km2, reprezentând 2,2% din suprafaţa totală a ţării, cu o densitate a populaţiei de

110,7 loc/km2, peste media pe ţară de 90,3 loc/km2, ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară

la acest indicator.

Poziţia sa în partea centrală a României, la îmbinarea a două mari lanţuri muntoase:

Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, face ca judeţul Braşov să se învecineze cu alte 8

judeţe: Argeş (la sud-est pe o distanţă de 72 km), Dâmboviţa (la sud pe 15 km), Prahova

(la sud-est, pe 73 km), Buzău (în extremitatea sud-estică, pe 2 km), Covasna (la est, pe 144

km), Harghita (la nord, pe 35 km), Mureş (la nord-vest, pe 26 km) şi Sibiu (la vest, pe 88

km).

Limita sudică a judeţului, spre judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău,

însumând o lungime de 160 km, se suprapune pe culmi muntoase (munţii Făgăraş, Piatra

Craiului, Leaota, Bucegi, Baiului, Ciucaşului, Tătarului) întrerupte de trecători montane

(Bran, Predeal, Predeluş, Bratocea, Tabla Buţii) care facilitează comunicaţiile cu judeţele

limitrofe din Muntenia.

NESECRET


4/53

Relieful judeţului este accidentat şi creşte în altitudine de la nord la sud. La nord se

află depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile muntoase

scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte a Podişului Târnavelor. Spre

sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000 m

altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte

din Munţii Întorsura Buzăului.

2.3 Caracteristici climatice Judeţul Braşov se încadrează – zonal – în climatul temperat, iar regional se situează

la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică, şi cel excesiv

continental, din est. Apreciat la scara proceselor macrosinoptice dominante, climatul

acestui sector carpatic este de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică

din nord-vest. În sens latitudinal, climatul acestei regiuni este influenţat şi de advecţiile

maselor de aer reci, polare, precum şi de cele calde, de componentă sudică.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate

de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, în cuprinsul judeţului

se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor

climatice. Astfel începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe

crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători, în cuprinsul judeţului Braşov se întâlnesc

numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul climatic depresionar, premontan,

montan şi alpin.

Regimul precipitaţiilor atmosferice prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel

mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara - Bod, primeşte cele mai mici cantităţi

anuale de precipitaţii (500-600 mm). În depresiunea Făgăraşului, în sectorul Braşovean al

colinelor Târnavelor şi în întreaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul judeţului,

cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe versanţii munţilor, cantităţile

anuale de precipitaţii cunosc o evidentă variaţie altitudinală. În etajul premontan, cantităţile

de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200

mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400

mm.

Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la

un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile climatologice

din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm

(Bod 1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm). În anii deficitari, când persistă

sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depăşit 400-500 mm

în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm pe vârfurile alpine.

Cantităţile lunare de precipitaţii medii multianuale

Braşov - precipitaţii (l/mp)

Anul Luna

Total I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2007 38,3 30,3 44,3 25,4 23,2 38,6 44,2 152,1 89,8 60,5 45,1 54,0 645,8

2008 21,9 8,3 32,4 62,3 59,4 72,8 149,4 26,0 48,6 88,8 35,0 24,9 629,8

2009 25,5 29,3 40,4 21,0 84,4 99,8 125,2 82,8 25,2 74,5 28,8 32,8 669,7

2010 56,8 32,4 44,3 61,8 89,6 125,0 182,0 96,2 50,2 22,4 14,7 66,2 841,6

NESECRET


5/53

Anul Luna


2011 25,0 25,2 17,5 61,0 60,0 110,6 53,8 35,2 20,6 48,6 2,2 30,7 490,4

2012 38,0 25,4 21,0 88,2 145,2 45,4 27,2 38,8 33,8 35,2 11,4 46,4 556,0

2013 24,6 24,5 32,8 36,0 107,6 98,8 31,0 76,2 72,8 77,4 26,8 8,4 616,9

2014 27,4 3,4 34,9 118,5 94,4 76,0 115,4 60,6 34,4 59,8 60,8 41,3 726,9

2015 40,7 31,7 58,0 28,0 44,8 175,6 42,4 22,6 111,0 31,8 35,3 11,6 633,5

2016 33,5 11,0 26,0 98,4 101,0 121,4 28,8 85,8 38,0 96,4 38,4 23,0 701,7

2017 20,1 23,9 35,6 45,6 84,2 74,2 111,6 67,6 68,4 57,0 45,8 47,6 681,6

Braşov - precipitaţii maxime în 24 ore (l/mp)

Anul Luna


2007 21,0 7,3 20,3 9,2 8,2 9,2 22,0 49,6 28,8 27,9 12,8 8,5 49,6

2008 8,9 4,4 6,2 27,4 17,8 31,6 42,4 16,8 14,4 60,0 22,4 9,7 60,0

2009 6,8 18,8 8,6 10,2 34,4 18,6 52,4 19,0 20,8 25,0 8,3 11,2 52,4

2010 15,6 7,1 17,2 16,2 16,0 18,2 39,8 38,2 10,0 4,4 7,0 22,0 39,8

2011 8,5 10,2 6,4 16,4 17,4 23,8 13,8 27,0 15,0 32,2 2,0 11,0 32,2

2012 7,6 5,2 6,4 21,2 23,4 14,4 15,8 15,6 29,8 9,4 7,0 11,4 29,8

2013 11,1 8,3 10,2 10,6 49,6 21,4 19,4 14,4 28,4 41,0 13,0 5,6 49,6

2014 8,6 2,6 10,0 24,1 19,4 15,8 27,4 23,0 15,8 20,8 28,4 11,2 28,4

2015 9,8 17,6 18,8 6,4 15,6 52,6 18,0 13,8 31,2 15,4 6,8 5,4 52,6

2016 16,2 4,4 7,5 33,0 30,2 27,0 11,4 33,4 16,4 28,2 18,0 8,0 33,4

2017 9,6 11,9 10,0 20,6 17,2 15,4 31,6 34,8 27,8 18,8 18,6 15,9 34,8

Temperaturi medii multianuale

Braşov - temperatura medie a aerului (°C)

Anul Luna Medie

anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2007 1,6 1,2 5,1 8,8 16,4 19,2 21,0 18,9 12,4 8,1 0,5 -4,8 9,0

2008 -5,0 -1,3 4,6 9,7 13,9 18,0 18,6 19,5 12,7 9,3 2,7 -0,4 8,5

2009 -4,4 -1,8 2,6 10,2 14,1 17,6 19,2 18,3 14,2 9,2 5,4 -0,3 8,7

2010 -4,4 -0,2 3,7 9,1 14,4 18,1 19,3 19,9 13,5 6,0 7,0 -3,5 8,6

2011 -3,9 -3,8 3,3 8,1 13,4 17,3 19,5 18,9 16,0 6,6 -1,2 -0,7 7,8

2012 -4,4 -6,0 2,6 10,4 14,5 19,8 22,8 20,3 16,5 10,2 4,0 -4,1 8,9

2013 -3,8 1,0 2,6 10,6 15,8 17,8 19,3 20,2 12,4 8,5 6,4 -2,8 9,0

2014 -0,7 1,0 6,5 9,1 13,4 16,3 19,3 18,7 14,3 9,5 4,2 0,1 9,3

2015 -2,6 -0,9 3,9 7,9 15,1 17,3 20,7 19,9 16,7 8,1 5,2 0,6 9,3

2016 -3,9 4,6 4,8 11,3 12,4 19,0 19,7 18,4 15,0 6,9 2,1 -4,4 8,8

2017 -8,4 -0,8 6,6 8,7 14,3 19,1 19,3 20,0 14,8 8,8 4,4 0,2 8,9

Făgăraş - temperatura medie a aerului (°C)

Anul Luna Medie


2007 1,6 1,2 6,1 9,3 16,4 19,6 21,0 19,1 12,6 8,5 1,5 -3,2 9,5

2008 -4,0 -0,2 4,7 9,7 14,2 18,8 19,4 20,0 13,0 9,1 2,7 0,0 9,0

2009 -3,9 -1,8 3,4 11,3 14,7 18,2 20,0 19,0 14,7 9,1 5,6 -0,6 9,1

2010 -3,8 0,9 3,6 9,3 14,6 18,4 20,1 19,9 13,9 6,3 6,3 -3,2 8,9

2011 -3,4 -3,1 4,1 9,3 - 17,9 19,7 19,2 16,0 6,3 -1,5 -0,5 *7,6

NESECRET


6/53

Anul Luna Medie


2012 -3,2 -5,7 3,4 10,8 15,2 20,2 - 20,3 16,4 9,8 3,9 -3,3 *7,2

2013 -3,3 1,5 3,1 10,9 16,2 18,2 19,5 20,7 12,8 8,7 5,9 -2,3 9,3

2014 -0,5 1,4 6,9 10,1 13,8 17,1 19,5 18,9 14,9 9,7 3,7 0,9 9,7

2015 -2,0 -0,7 4,5 8,2 15,3 17,8 21,1 20,2 16,5 8,5 5,3 1,1 9,7

2016 -3,8 4,2 5,3 11,9 - 19,6 20,1 18,6 - 7,3 1,9 -4,6 **8,1

2017 - 0,0 6,7 9,0 14,9 19,6 19,8 20,2 14,5 8,3 3,9 0,1 *10,6

Temperaturi maxime multianuale

Braşov - temperatura maximă a aerului (°C)

Anul Luna Maxima


2007 11,8 13,1 19,2 21,7 29,7 33,9 37,2 35,5 26,5 22,4 11,6 9,8 37,2

2008 10,3 16,6 18,3 24,3 28,8 30,7 33,0 33,4 33,3 24,3 20,7 16,1 33,4

2009 13,3 14,7 23,7 22,2 27,8 30,1 32,4 31,9 29,5 25,4 21,9 14,3 32,4

2010 16,9 16,8 21,8 21,8 27,8 33,0 32,2 33,1 26,3 17,2 21,6 12,8 33,1

2011 9,6 9,6 19,9 20,5 26,6 30,4 32,1 32,3 29,1 24,6 16,2 12,9 32,3

2012 6,1 9,8 19,2 28,5 30,4 32,6 35,4 37,0 30,8 30,6 20,2 10,4 37,0

2013 12,5 13,1 20,9 30,0 29,8 32,2 33,5 34,3 24,1 24,0 21,1 14,1 34,3

2014 13,4 16,4 21,6 21,5 26,6 28,7 30,2 32,8 28,2 25,3 19,5 13,1 32,8

2015 13,4 15,3 21,4 24,2 28,9 30,7 33,0 34,2 34,9 22,1 17,8 12,9 34,9

2016 11,5 19,3 20,4 26,8 27,7 34,2 32,3 31,6 29,7 24,4 18,5 10,2 34,2

2017 6,4 16,9 24,0 25,7 26,0 31,6 34,6 36,9 31,1 23,7 17,9 13,3 36,9

Făgăraş - temperatura maximă a aerului (°C)

Anul Luna Maxima


2007 13,6 13,1 20,0 23,5 30,6 34,2 37,5 34,6 28,0 22,3 12,7 12,2 37,5

2008 12,0 18,3 17,0 23,7 29,5 31,5 34,0 35,2 34,0 24,4 21,9 18,0 35,2

2009 13,5 15,5 23,7 23,0 29,4 31,4 33,1 32,5 29,6 26,4 20,7 12,3 33,1

2010 18,8 17,1 22,7 24,2 28,3 34,1 32,2 33,8 26,0 18,4 21,8 15,9 34,1

2011 9,9 9,9 20,4 21,2 27,5 31,5 34,1 33,8 31,1 25,5 18,0 13,0 34,1

2012 5,5 6,0 21,0 28,7 30,2 33,4 36,7 38,0 32,2 31,2 18,3 9,1 38,0

2013 9,1 13,7 18,9 29,9 29,9 32,9 34,5 35,7 26,4 25,7 24,1 11,4 35,7

2014 11,6 17,8 22,0 22,4 26,4 29,8 30,8 35,5 28,4 25,9 21,2 13,5 35,5

2015 13,7 15,1 22,9 24,5 28,0 31,9 33,5 34,5 34,5 22,2 17,9 14,4 34,5

2016 8,6 19,6 20,4 26,6 28,2 33,2 33,9 32,6 30,3 24,6 19,2 9,1 33,9

2017 5,1 20,1 24,9 26,9 26,8 33,7 33,2 36,2 31,1 27,2 14,6 13,2 36,2

Temperaturi minime multianuale

Braşov - temperatura minimă a aerului (°C)

Anul Luna Minima


2007 -12,5 -13,0 -5,2 -3,6 -2,6 8,1 6,5 7,2 0,6 -4,0 -14,3 -19,5 -19,5

2008 -20,0 -21,5 -7,1 -0,8 1,6 4,1 7,1 6,1 1,0 -3,7 -16,3 -22,9 -22,9

2009 -24,2 -19,4 -9,6 -3,5 -0,6 5,9 7,6 7,3 2,0 -3,7 -7,5 -20,4 -24,2

2010 -30,2 -20,0 -12,1 -3,8 4,1 6,1 10,5 7,6 3,0 -6,3 -6,7 -18,3 -30,2

2011 -22,5 -23,0 -12,2 -3,4 0,2 7,9 9,5 5,3 4,3 -7,8 -12,1 -12,1 -23,0

2012 -25,9 -26,5 -16,3 -4,6 5,1 7,2 10,3 6,9 4,3 -3,1 -6,5 -23,1 -26,5

NESECRET


7/53

Anul Luna Minima


2013 -22,3 -13,4 -10,5 -1,3 2,6 5,9 7,6 7,8 0,0 -5,4 -8,6 -13,8 -22,3

2014 -17,8 -17,9 -5,0 -0,5 0,6 6,8 7,9 4,4 -1,6 -3,0 -8,4 -25,2 -25,2

2015 -33,3 -17,6 -6,8 -5,1 4,1 6,2 8,2 8,4 3,8 -4,4 -7,4 -11,5 -33,3

2016 -29,4 -7,6 -7,3 -3,2 1,1 7,0 6,8 7,6 1,1 -3,3 -8,5 -20,0 -29,4

2017 -29,0 -19,2 -3,7 -3,6 0,8 7,6 7,9 5,1 -2,1 -2,8 -5,9 -11,5 -29,0

Făgăraş - temperatura minimă a aerului (°C)

Anul Luna Minima


2007 -9.5 -13.2 -3.4 -3.0 -3.5 8.0 6.4 8.0 1.1 -3.5 -11.0 -14.6 -14.6

2008 -17.7 -18.6 -5.5 0.8 2.0 6.3 7.3 5.2 0.5 -2.8 -14.1 -16.5 -18.6

2009 -21.0 -18.5 -7.3 -1.4 -0.5 4.6 8.1 8.0 3.1 -3.5 -6.4 -19.2 -21.0

2010 -27.0 -17.4 -9.1 -1.6 4.7 5.7 10.9 7.9 3.9 -5.9 -6.3 -19.3 -27.0

2011 -20.0 -20.5 -10.1 -1.3 -1.3 8.5 7.8 5.5 3.3 -7.7 -13.0 -14.4 -20.5

2012 -22.5 -24.0 -10.0 -5.2 6.9 8.6 8.4 5.0 1.2 -3.9 -5.4 -22.6 -24.0

2013 -20.2 -11.4 -7.9 -0.8 3.7 5.6 7.5 8.6 0.2 -4.8 -5.0 -11.1 -20.2

2014 -13.4 -16.4 -5.1 -0.8 0.6 7.4 7.7 5.2 -0.3 -2.8 -7.8 -23.8 -23.8

2015 -29.5 -14.3 -5.1 -3.4 4.7 6.9 7.5 8.2 1.1 -4.8 -6.5 -12.0 -29.5

2016 -24.9 -6.6 -6.6 -0.8 3.8 7.9 8.4 7.3 0.7 -3.4 -6.6 -20.3 -24.9

2017 -29.9 -17.0 -4.9 -3.0 0.9 9.6 9.0 5.4 -0.3 -2.8 -5.0 -10.9 -29.9

Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace

apariţia viiturilor pe râuri, au atins următoarele valori: Nr.

crt. Staţie Hidrometrică / curs apă Data/perioada

Cantitatea

(l/m²)

1. SH Podu Olt (râul Olt) 21.05-06.06.2012 114,0

2. SH Feldioara (râul Olt) 28.05-29.05.2003 91,2

16.06-17.06.2015 61,4

3. SH Hoghiz (râul Olt) 09.06-15.06.2011 89,5

21.05-06.06.2012 183,4

4. SH Babarunca (pr. Tărlung)

23.03.2007 110,5

11.08-12.07.2009 104,3

12.04-15.04.2011 76,3

13.04-19.04.2012 98,0

21.05-06.06.2012 127,6

24.05-28.05.2016 97,5

5. SH Teliu (pr. Teliu)

02.06-04.06.1988 117,7

05.08-08.08.2005 105,1

23.07-31.07.2010 181,5

21.05-06.06.2012 121,3

10.04-13.04.2016 99,9

24.05-28.05.2016 73,4

6. SH Râşnov (pr. Ghimbăşel) 21.05-06.06.2012 116,1

24.05-28.05.2016 76,8

7. SH Dâmbu Morii (pr. Timiş)

05.07-07.07.1994 119,5

18.06-22.06.2001 127,5

05.08-08.08.2005 110,6

11.07-12.07.2009 104,4

NESECRET


8/53

Nr.

crt. Staţie Hidrometrică / curs apă Data/perioada

Cantitatea

(l/m²)

23.07-31.07.2010 133,3

21.05-06.06.2012 106,3

24.05-28.05.2016 98,0

8. SH Zărneşti (pr. Bârsa)

18.06-22.06.2001 112.3

21.05-06.06.2012 107,5

24.05-28.05.2016 67,6

9. SH Moieciu (pr. Turcu)

10.08.2007 89,7

23.08-31.07.2010 149,4

21.05-06.06.2012 131,0

24.05-28.05.2016 98,9

10. SH Tohanu Nou (pr. Turcu)

11.07-13.07.2009 110,5

14.08.2009 95,0

21.05-06.06.2012 107,1

24.05-28.05.2016 79,0

11. SH Dumbrăviţa (pr. Homorod-Ciucaş)

06.07-07.07.1994 106,0

12.04-15.04.2011 62,5

10.04-13.04.2016 65,0

11.07-12.07.2017 54,0

12. SH Dopca (pr. Valea Mare)

09.06-15.06.2011 93,9

21.05-06.06.2012 107,8

26.07-27.07.2014 48,0

16.06-17.06.2015 124,8

13. SH Rupea Gară (pr. Homorod) 21.05-06.06.2012 102,8

14. SH Dacia (pr. Cozd) 05.08.2005 84,0

21.05-06.06.2012 93,3

15. SH Felmer (pr. Felmer) 19.08.2005 48,0

30.06-01.07.2011 90,1

16. SH Şercaia (pr. Şercaia) 18.06-22.06.2001 113,8

21.05-06.06.2012 129,3

17. SH Făgăraş (pr. Racoviţa)

21.05-06.06.2012 111,3

24.07-25.07.2014 50,2

03.07-04.07.2017 52,3

Stratul de zăpadă se formează, în şesul Bârsei, aproximativ la jumătatea lunii

noiembrie, însă el devine stabil mai târziu, în a doua jumătate a lunii decembrie, sau tocmai

în luna ianuarie. Intervalul de timp cu strat de zăpadă cuprinde, în medie, la Braşov, un

număr de 63 de zile, în Poiana Braşov 93 de zile, iar în etajele montane superioare solul

rămâne neîntrerupt acoperit de zăpadă peste 150 de zile pe an.

Regimul vântului prezintă de asemenea importante particularităţi. Culmile cu

altitudini de peste 2000 m sunt supuse permanent acţiunii vânturilor de nord-vest şi vest a

căror frecvenţă anuală depăşeşte 45%, putând atinge viteze de 25-30 m/s.

2.4 Reţeaua hidrografică – conform Cadastrului Apelor din România

Cursurile de apă care izvorăsc şi/sau traversează judeţul Braşov aparţin în marea

majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totală a cursurilor de apă), 3 % din

lungimea cursurilor de apă din judeţ aparţin bazinului hidrografic Buzău, 2 % din lungimea

NESECRET


9/53

cursurilor de apă aparţin bazinului hidrografic Mureş, iar 1 % din lungimea cursurilor de

apă aparţin bazinului hidrografic Ialomiţa.

Debitele medii multianuale şi nivelurile maxime istorice înregistrate la Staţiile

hidrometrice din reţeaua naţională amplasate pe cursurile de apă din judeţul Braşov,

aferente bazinului hidrografic Olt, sunt prezentate în tabelul alăturat:

Nr.

crt. Râul – Staţia Hidrometrică

Debite medii

multianuale Nivel maxim istoric

1 Olt - Podu Olt 24,2 H = 505 cm / 10.05.2005 (499,56 mdM)

2 Olt - Feldioara 39,4 H = 592 cm / 04.06.1998 (488,499 mdM)

3 Olt - Hoghiz 50,6 H = 519 cm / 1988

4 Ramura Mică -Babarunca 0,513 H = 203 cm / 1975 (889,222 mdM)

5 Tărlung - Babarunca 1,03 H = 254 cm / 1975 (890,084 mdM)

6 Teliu -Teliu 0,491 H = 195 cm / 27.05.1991(539,696 mdM)

7 Ghimbăşel - Râşnov 1,98 H = 248 cm / 02.07.1975 (632,57 mdM)

8 Timiş - Dâmbu Morii 1,28 H = 292 cm / 18.06.1981 (684,45 mdM)

9 Bârsa - Zărneşti 3,37 H = 185 cm / 12.07.2009 (670,86 mdM)

10 Turcu - Moieciu De Sus 0,325 H = 103 cm / 26.04.2012 (1100,01 mdM)

11 Turcu - Tohanu Nou 2,24 H = 284 cm / 02.07.1975 (689,73 mdM)

12 Homorod Ciucaş - Dumbrăviţa 1,11 H = 374 cm / 07.06.1994 (523,896 mdM)

13 Valea Mare -Dopca 0,136 H = 198 cm / 17.06.2015 (497,779 mdM)

14 Homorod - Rupea Gară 3,59 H = 530 cm / 1975

15 Cozd - Dacia 0,454 H = 410 cm / 16.07.1998 (468,59 mdM)

16 Felmer - Felmer 0,118 H = 310 cm / 19.08.2005 (463,89 mdM)

17 Şercaia - Şercaia 3,43 H = 300 cm / 30.06.2011 (440,852 mdM)

18 Racoviţa - Făgăraş 1,94 H = 232cm / 11.06.2011 (424,477 mdM)

19 Breaza - Breaza 1,65 H = 257 cm / 10.06.1991 (780,355 mdM)

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului intră, pe de o parte, apele subterane

(freatice şi de adâncime), iar pe de altă parte, apele de suprafaţă (reţeaua de râuri, lacuri

naturale şi artificiale).

Apele subterane: În funcţie de condiţiile geologice, se deosebesc două zone principale:

- o zonă montană cu roci mai consistente (şisturi cristaline, calcare, gresii, etc.) unde

stratul acvifer se află de regulă, la adâncime;

- o zonă joasă (incluzând şesurile depresionare, luncile şi terasele Oltului), în care

materialele sedimentare detritice mai moi (pietrişuri pleistocene, nisipuri holocene) au o

grosime mare, permiţând constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate şi cu calităţi

corespunzătoare pentru diferite utilizări.

În sectorul Ţara Bârsei se remarcă ape de adâncime de bună calitate, apa freatică se

găseşte la o adâncime de la 1 - 2 m până la 10 - 15 m, mai ridicată în zona Sânpetru -

Hărman - Prejmer, cu un debit până la 6 l/s.

În sectorul Rupea - Homorod apele de adâncime nu oferă debite importante de apă

de bună calitate; apa freatică, de mică adâncime şi grosime are debite scăzute, fiind puternic

influenţate de regimul ploilor; apa freatică din lunca Oltului aferentă acestui sector,

înregistrează un debit de 0,2 mc/s.

NESECRET


10/53

În sectorul Făgăraş, unde straturile de pietriş şi nisip cuaternar ating grosimi de 35-

40 m, stratul acvifer se află la o adâncime ce nu depăşeşte 60-70 m, iar debitul exploatabil

din aceste depozite este de 1-5 l/s.

Pe teritoriul judeţului Braşov o cantitate mare de apă apare sub formă de izvoare, în

special în zona de munte. Izvoarele ce apar în zona munţilor Ciucaş şi Bucegi au un debit

de circa 100 l/s şi sunt captate pentru alimentarea cu apă a Braşovului. În zona calcaroasă

a munţilor Piatra Craiului există numeroase izvoare carstice, unele din ele având un debit

maxim de peste 600 l/s. Multe izvoare apar pe linia de front inferior a piemonturilor, ale

căror materiale permeabile facilitează o acumulare abundentă a apelor de infiltraţie.

În ansamblu, resursele de apă subterană ale judeţului sunt considerabile şi pot aduce

o contribuţie substanţială la satisfacerea necesarului de apă a acestei zone.

Apele de suprafaţă: Teritoriul judeţului Braşov se încadrează (în marea majoritate) în bazinul hidrografic

superior al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de circa 200 km, de la confluenţa

Râului Negru până la confluenţa Râului Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi

afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt, pe partea dreaptă: Aita, Baraoltul, Vârghişul,

Homorodul Mare cu Homorodul Mic şi Valea Mare, Ticuşul, Felmerul şi Cincu, iar pe

partea stângă: Tărlungul, Timişul cu Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Homorod-Ciucaş,

Crizbavul, Bogata, Comana, Veneţia, Şercaia, Mândra, Sebeşul, Berivoiul, Dejanul, Breaza

cu Pojorâta, Sâmbăta, Viştea cu Viştişoara, Ucea.

Dispoziţia reţelei hidrografice este, în general, convergentă, toate râurile care

izvorăsc din munţi curgând spre depresiuni unde sunt colectate de Râul Olt, de-a lungul

acestuia formându-se câteva arii de convergenţă, cum sunt cele de la Lunca Câlnicului,

Feldioara, Augustin, Homorod şi Făgăraş. Densitatea reţelei râurilor este mai mare pe

versantul nordic al munţilor Făgăraş şi în depresiunea adiacentă unde ajunge până la 1,4

km/kmp (una din cele mai mari valori din ţară). Pe măsură ce altitudinea scade şi dependent

de aceasta şi cantitatea de precipitaţii, densitatea scade, înregistrând 0,6 – 0,7 km/kmp în

câmpia depresionară. Debitul anual al Oltului înregistrează 30 mc/s la Feldioara, crescând

la 50 mc/s la Făgăraş. În comparaţie cu Oltul, afluenţii acestuia au debitele mai mici, dar

nu neglijabile: Ghimbăşelul 1,8 mc/s la Râşnov şi 2,8 mc/s la confluenţa cu Oltul, Bârsa

2,9 mc/s la Zărneşti, Homorodul Mare 4,3 mc/s, Viştea 0,5 mc/s, etc.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii

Făgăraşului (Urlea, Podragu) – surse de alimentare ale unor râuri făgărăşene – şi lacuri

artificiale utilizate fie pentru alimentarea cu apă potabilă, fie pentru furnizarea de

hidroenergie.

Reţeaua hidrografică, cu o densitate mare şi o alimentare bogată, dă valori mari ale

scurgerii, înscriind jud. Braşov în categoria zonelor afectate frecvent de viituri de mare

amploare. Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii

zăpezilor, combinată cu căderile de precipitaţii.

Scurgerea medie are valori cuprinse între 25 l/s/kmp în zona înalta şi 6 l/s/kmp în

depresiuni şi are următoarea repartiţie anuală (conform datelor statistice):

- 50 % din scurgerea medie se realizează primăvara;

- 20 % din scurgerea medie se realizează vara;

- 15 % din scurgerea medie se realizează toamna;

NESECRET


11/53

- 15 % din scurgerea medie se realizează iarna.

Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri în ultimii ani, se caracterizează

printr-o creştere rapidă a nivelurilor şi debitelor (în 10 – 12 ore se depăşesc pragurile de

apărare la Hoghiz), cauza principală fiind afluenţii de pe partea dreapta a râului Olt. Se

remarcă de asemenea creşterea frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere

pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie (ex. com. Şoarş,

Cincu, Jibert etc.).

Datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au executat treptat, după

1975, au fost apărate localităţi, importante suprafeţe de teren, drumuri, căi ferate etc., dar

pe de altă parte, s-au redus timpii de propagare, crescând şi puterea de eroziune şi transport.

Acumulările existente duc la atenuarea şi controlarea doar parţială a undelor de

viitură.

Repartiţia pe bazine hidrografice a lungimii cursurilor de apă, a suprafeţelor apelor

curgătoare, a suprafeţelor acumulărilor şi canalelor de derivaţie este prezentată în tabelul

de mai jos:

Denumire

bazin

hidrografic

Lungimi

cursuri de

apă

(km)

Suprafeţe

ape

curgătoare

(ha)

Suprafeţe

bălţi

(ha)

Suprafeţe

acumulări

(ha)

Suprafeţe

canale,

derivaţii

(ha)

Suprafeţe

amenajări

piscicole

(ha)

Suprafeţe

alte ape

(ha)

Total

suprafeţe

lucii apă

(ha)

Total bazin

hidrografic

Olt

2011,45 2155,49 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 2925,34

Total bazin

hidrografic

Mureş

38,50 72,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 72,31

Total bazin

hidrografic

Ialomiţa

(Prahova)

25,00 9,95 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,95

Total bazin

hidrografic

Buzău

72,00 99,37 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 99,37

TOTAL

JUDEŢ

BRAŞOV

2146,95 2337,12 4,50 704,76 18,86 21,06 20,67 3106,97

Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov (SGA Braşov) administrează cursurile de

apă din Bazinul hidrografic Olt de pe raza judeţului Braşov, prin 19 Staţii Hidrometrice

(Podu Olt - r. Olt, Feldioara - r. Olt, Hoghiz - r. Olt, Babarunca - pr. Tărlung, Babarunca -

pr. Ramura Mică, Teliu - pr. Teliu, Râşnov - pr. Ghimbăşel, Dâmbu Morii - pr. Timiş,

Zărneşti - pr. Bârsa, Moieciu de Sus - pr. Turcu, Tohanu Nou - pr. Turcu, Dumbrăviţa - pr.

Homorod Ciucaş, Dopca - pr. Valea Mare, Rupea Gară - pr. Homorodu Mare, Dacia - pr.

Cozd, Felmer-pr. Felmer, Şercaia - pr. Şercaia, Făgăraş - pr. Racoviţa, Breaza - pr. Breaza).

Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidenţa SGA

Braşov, sunt prezentate în anexa nr. 2a.

Amenajări hidrotehnice: la nivelul judeţului Braşov există o gamă largă de lucrări

hidrotehnice – diguri, regularizări albii, consolidări mal, acumulări, prize apă, canale,

derivaţii etc.

NESECRET


12/53

Principalii deţinători ai acestor lucrări sunt Administraţia Naţională „Apele

Române” – Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, Administraţia Naţională de

Îmbunătăţiri Funciare – Filiala Braşov şi S.C. Hidroelectrica S.A.- Sucursala Hidrocentrale

Sibiu, respectiv: Lucrare hidrotehnică U.M. S.G.A. Braşov A.N.I.F.Braşov Hidroelectrica

Acumulări permanente

(Volum total) mil. m³ 21,241 - 4,491

Ac. nepermanente

(Volum total) mil. m³ 0,107 - -

Diguri km 310,336 - 17,9 dig contur

baraje

Regularizări km 193,035 68,798 -

Consolidări de mal km 66,863 - -

Canale, derivaţii km 43 - -

Conducte aducţiune km 20,079 - -

Canale desecare km / ha - 2559,711 / 76964 -

Prize apă buc 3 - -

M.H.C. buc 4 10

Aceste lucrări se găsesc în principal pe r. Olt, cât şi pe afluenţii principali ai acestuia:

Tărlung, Ghimbăşel, Bârsa, Homorod Ciucaş, Homorod etc.

Lucrările de îndiguire au fost dimensionate în general la o asigurare de calcul de 5

% pentru localităţi şi 10 % pentru terenurile agricole.

Lucrările apără îndeosebi intravilanul unor localităţi, dar şi terenuri agricole sau alte

obiective socio-economice:

- pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia

Reconstrucţia, Rotbav, Măieruș, Apaţa, Ormeniș, Augustin, Racoș, Mateiaş,

Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăna;

- pe r. Olt zona ac. Voila si Viştea (diguri contur): mun. Făgăraş, Beclean, Voila,

Sâmbăta de Jos, Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;

- pe pr. Tărlung aval ac. Săcele (acumulare-atenuare viitură şi dig zona Teliu):

Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca

Mărcuşului;

- pe pr. Ghimbăşel sector îndiguit: cartier Stupini-Braşov, Bod Colonie, Bod Sat,

extravilan Sânpetru;

- pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Braşov;

- pe pr. Homorod Ciucaş sector îndiguit şi ac. Holboşel: Vlădeni, Dumbrăviţa, Satu

Nou, Feldioara;

- pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râşnov;

- pe pr. Valea Seacă: Budila;

- pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca;

- pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea

Gară, Ungra;

- pe pr. Homorodu Mic sector îndiguit: Jimbor, Mercheaşa, Homorod

- pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod;

- pe pr. Sebeş sector îndiguit: Hârseni, Sebeş, Ileni;

NESECRET


13/53

- pe pr. Cincu: Cincşor;

- pe pr. Viştea: Viştea de Jos.

2.5 Populaţie Populaţia totală stabilă a judeţului Braşov în anul 2017 conform datelor primite de

la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov a fost de 632.941 de locuitori, din care 73,02 %

locuitori ai municipiilor şi oraşelor, iar 26,98 % ai satelor şi comunelor.

48,45 % din populaţia judeţului Braşov sunt persoane de sex masculin, iar 51,55 %

sunt persoane de sex feminin. (Anexa 3a)

Structura populaţiei pe naţionalităţi la recensământul din 2011, potrivit liberei

declaraţii a persoanelor recenzate, a fost următoarea: români – 82,53 %, maghiari – 7,22

%, rromi – 3,37%, germani – 0,53 % şi alte naţionalităţi – 6,33 %. (Anexa 3b)

Densitatea populaţiei a avut o creştere lentă, astfel că dacă în 2001 era de 117,2 loc/

km2 în anul 2017 a fost de 118,01 loc/km2.

În mediul urban, suprafaţa locuibilă însumează 5365850 m2 (din care 3.606.545 m2

în municipiul Braşov), iar suprafaţa locuibilă reprezintă 72% din totalul pe judeţ.

Mişcarea naturală a populaţiei conform datelor primite de la Direcţia Judeţeană de

Statistică Braşov pentru perioada 2012 – 2016 este redată de anexa nr. 3c la prezentul

document.

2.6 Căi de transport

Reţeaua de drumuri publice a judeţului Braşov are o lungime de 1490,608 km.

Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European şi drumul european E 60.

Prin judeţ trec următoarele căi rutiere:

- şosele internaţionale:

- principale E 60: Hamburg – Praga – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca –

Târgu Mureş – Braşov – Bucureşti – Constanţa;

- secundare E 574: Craiova – Piteşti – Braşov – Târgu Secuiesc – Oneşti –

Bacău;

- drumuri naţionale: 395,974 km;

- drumuri judeţene: 772,187 km;

- drumuri comunale: 322,445 km;

Cele 8 drumuri naţionale care traversează judeţul sunt clasificate în:

- drumuri europene: DN 1, DN 11, DN 13, DN 73, având o lungime de 269,330

km.

- drumuri principale: DN 1A, DN 10, în lungime de 53,779 km.

- drumuri secundare: DN 73B, DN 73A, în lungime de 72,865 km.

Conform datelor obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, la nivelul

judeţului până în anul 2016, au fost modernizate drumuri pe o lungime de 800 de km.

Densitatea drumurilor publice la 100 de km2 la nivel de judeţ este de 31.

Harta rutieră a judeţului Braşov, este prezentată în anexa nr. 4.

Judeţul Braşov dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 353 km, din

care 184 km este electrificată. Densitatea liniilor de cale ferată la 1.000 km2 este de 65,8

km şi situează judeţul pe locul 7 în ţară. Din totalul liniilor de cale ferată cu ecartament

NESECRET


14/53

normal, 222 km reprezintă linii cu o cale, iar 131 km linii cu două căi. Circulaţia feroviară

se realizează în cadrul judeţului pe 4 magistrale şi o linie CF, astfel:

- Magistrala 1 – Bucureşti – Predeal – Braşov în partea de sud, linie dublă,

electrificată;

- Magistrala 2 – Braşov – Sibiu – partea de vest, linie simplă;

- Magistrala 3 – Braşov – Sighişoara – în partea de nord, linie dublă electrificată;

- Magistrala 4 – Braşov – Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă

electrificată.

Braşovul este unul din cele mai importante noduri de cale ferată, Regionala CFR

Braşov deservește 6 judeţe cu peste 104 staţii amenajate.

Harta generală a reţelei feroviare CFR este prezentată în anexa 4a.

La nivelul judeţului Braşov există 9 tuneluri feroviare, astfel: Tunelul Mare Predeal

linia I – dreapta, Tunelul Mare Predeal linia II – stânga, Tunelul Mic Predeal linia I –

dreapta, Tunelul Mic Predeal linia II – stânga, Tunelul Columbelul, Tunelul Morii, Tunelul

Dealul Negru şi Tunelul Beia. Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din judeţul

Braşov sunt prezentate în anexa 5.

Judeţul Braşov nu dispune de aeroporturi comerciale, pe teritoriul acestuia existând

patru aerodromuri sportive, la Sânpetru, Ghimbav, Prejmer şi Zărneşti, precum şi trei

heliporturi – una aparţinând I.A.R. Ghimbav, celelalte două fiind MIR AERO Braşov şi

Cobrex Braşov (Anexa 5a).

Spaţiul aerian al judeţului este tranzitat de 3 culoare aeriene.

Teritoriul judeţului este traversat de la nord la sud de o conductă magistrală pentru

transportul gazelor naturale de la exploataţiile din centrul Transilvaniei în partea de sud a

ţării.

Judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă

presiune în lungime totală de 1.294 km. Debitul instalat este de 80.125 Nm3/h. Începând cu

anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte

localităţi.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov la sfârşitul

anului 2016, lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale în judeţ a fost

de 1627,9 km. În judeţul Braşov, un număr de 42 de localităţi (dintre care 10 oraşe)

beneficiază de alimentare cu gaze naturale.

2.7 Dezvoltarea economică În prezent, economia judeţului Braşov este una foarte diversificată, cu accente

puternice în domeniul industriei, comparativ cu anul 2008 când ne prezentam ca un judeţ

preponderent comercial. În judeţul Braşov s-au dezvoltat industria construcţiilor de maşini,

industria prelucrării metalelor, industria farmaceutică, alimentară şi de prelucrare a

lemnului, dar şi domeniul construcţiilor, al transportului şi serviciilor.

Este încă loc de creştere în activităţi precum: agricultură, intermedieri financiare şi

asigurări, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, informatică şi comunicaţii, protecţia

mediului, dar şi industrie, turism, construcţii şi infrastructură (autostradă, aeroport, terminal

intermodal, spital regional).

NESECRET


15/53

Se valorifică superior resursele naturale şi produsele agricole din zonă, ponderea cea

mai mare fiind deţinută de ramurile:

- agricultură, vânătoare şi silvicultură: 344 unităţi de profil;

- industrie extractivă: 23 unităţi;

- pescuit şi piscicultură: 22 unităţi;

Alte ramuri de activitate în judeţ:

- industrie prelucrătoare: 2134 unităţi;

- energie electrică şi termică, gaze şi apă: 32 unităţi;

- construcţii: 1783 unităţi;

- transport, depozitare şi comunicaţii: 1207;

Sectorul zootehnic este compus din următoarele efective de animale:

- bovine: 9120 capete;

- suine: 55406 capete;

- ovine: 12150 capete;

- păsări: 2.094.982 capete;

În anexa 6 este prezentată lista cu exploataţiile zootehnice de pe teritoriul judeţului,

iar în anexa 7 catagrafia speciilor de animale pe localităţi pentru anul 2018 în judeţul

Braşov.

Turismul: judeţul Braşov, situat în partea centrală a ţării, fiind traversat de

importante artere de circulaţie rutieră şi feroviară şi se află în imediata vecinătate a altor

zone turistice: Valea Prahovei, culoarul Rucăr - Bran, zona Sibiu – Valea Oltului, Podişul

Târnavelor etc.

Numeroase monumente ale naturii, între care “Poiana Narciselor” din vecinătatea

municipiului Făgăraş, Mlaştinile Hărman–Dealul Lempeş, cu microclimat şi floră de

excepţie, Tigăile Ciucaşului, Abruptul Bucşoiu sau Căldarea Mălăieştilor din munţii

Bucegi, au o valoare peisagistică unică. Pe teritoriul judeţului Braşov există două parcuri

naţionale – Parcul Naţional Piatra Craiului şi o parte a parcului naţional Bucegi – precum

şi douăzeci şi patru de rezervaţii naturale.

Există o concentrare a facilităţilor turistice în partea de sud a judeţului, mai ales în

jurul municipiului Braşov. De aici se porneşte spre reţeaua staţiunilor şi cabanelor din zona

montană. Un interes aparte îl prezintă staţiunea turistice de interes naţional Poiana Braşov

şi zona Bran-Moieciu, staţiunea Predeal, Culoarul Bran-Rucăr, Valea Oltului. Ca staţiuni

balneo-climaterice pot fi amintite: Băile Homorod, Băile Rotbav, Băile Perşani, staţiunea

Zizin.

Distribuţia turiştilor în funcţie de destinaţie:

Locaţia Turişti

români

Pondere

turişti

români

Turişti

străini

Pondere

turişti

străini

Total

turişti

Pondere

total

turişti

Municipiul

Braşov 261.463 48% 87.022 78% 348.485 48%

Predeal 161.479 29,5% 5.420 8% 166.899 27%

Bran –

Moieciu 70.532 14,5% 7.211 9% 77.743 18%

Alte destinaţii

din judeţ 81.672 8% 6.115 5% 87.787 6%

NESECRET


16/53

Locaţia Turişti

români

Pondere

turişti

români

Turişti

străini

Pondere

turişti

străini

Total

turişti

Pondere

total

turişti

Total turişti în

judeţ 575.146 100% 105.768 100% 680.914 100%

Capacităţi de primire turistică în principalele structuri/unităţi de turism ale judeţului

Braşov: Nr.

crt. Structuri/unităţi de turism Capacităţi de cazare Observaţii

1 Hoteluri 6.128

2 Pensiuni 5.768

3 Vile şi cabane turistice 1.517

Număr total locuri de cazare 13.413

La sfârşitul anului 2017, la nivelul judeţului a fost luat în evidenţă un număr de 955

unităţi de primire a turiştilor, pe diferite categorii: hoteluri – 126, hosteluri – 29, hanuri şi

moteluri – 9, vile turistice – 79, cabane turistice - 34, bungalouri – 5, sate de vacanţă – 2,

campinguri şi popasuri – 1, căsuţe turistice – 3, tabere de elevi şi preşcolari – 1, pensiuni

turistice – 255, pensiuni agroturistice – 411.

Resurse naturale

În subsolurile judeţului se întâlnesc gaze naturale şi cărbune. De asemenea,

zăcămintele de ape minerale, nisip şi pietriş sunt câteva din resursele ce sunt exploatate pe

teritoriul judeţului.

Nr.

crt. Substanţa minerală Număr zăcăminte

1 Gaze naturale 4

2 Cărbune brun 1

3 Turbă 1

4 Minereuri de metale neferoase 1

5 Săruri haloide 1

6

Roci utile

- Bazalt 7

- Scorii bazaltice 3

- Granodiorit 1

- Calcar 8

- Dolomit 1

- Argilă comună 4

- Argilă refractară 3

- Nisip şi pietriş 8

- Gresie 1

- Tufuri 1

7

Ape minerale

- Ape balneoclimaterice bicarbonate 1

- Ape carbogazoase de consum alimentar 1

- Ape clorurate sulfuroase 1

NESECRET


17/53

2.8 Infrastructuri locale

Învăţământ: Judeţul Braşov dispune de unităţi de învăţământ pentru toate nivelurile de

şcolarizare, astfel:

- Creşe: 9;

- Grădiniţe de copii: 216 de unităţi;

- Învăţământ primar şi gimnazial: 102 de unităţi;

- Învăţământ liceal: 21 de unităţi;

- Colegii: 20 de unităţi;

- Unităţi pentru învăţământ special: 6 unităţi;

- Unităţi cu activităţi extraşcolare: 11 unităţi.

Sănătate: Sistemul sanitar din judeţ funcţionează la un nivel corespunzător, reţeaua sanitară

fiind bine reprezentată în teritoriu, asistenţa medicală asigurându-se pentru toate gradele de

urgenţă şi pentru toate specialităţile.

Situaţia reţelei sanitare se prezintă astfel:

- Spitale: 13;

- Policlinici: 22;

- Cabinete medicale de familie: 341;

- Cabinete medicale de medicină generală: 5;

- Cabinete medicale de specialitate: 242;

- Cabinete stomatologice: 373;

- Laboratoare medicale: 46

- Laboratoare de tehnică dentară: 58;

- Dispensare medicale: 3;

- Farmacii: 263;

- Depozite farmaceutice: 12.

Situaţia staţiilor/substaţiilor de ambulanţă din judeţ se prezintă astfel:

Nr.

crt. Structura Localitatea

Număr de ambulanţe Echipaje

pe tură

Nr.

telefon/fax C2 B1/B2 A1/A2 Alte

AMD

1.

Serviciul de

ambulanţă

judeţean

Braşov

Braşov 3 15 10/4 4 5/6

0268/413333

0268/416684

0268/416411

2. Substaţia

Codlea Codlea - 2 - - 1/2 0268/250755

3. Substaţia

Făgăraş Făgăraş - 1/2 1/1 1 2/3 0268/211666

4. Substaţia

Predeal Predeal - 1 - - 1/1 0268/455903

5. Substaţia

Poiana Braşov

Poiana

Braşov - 1 - - 0/1 0268/262071

6. Substaţia

Râşnov Râşnov - 1 - - 0/1 0268/231194

7. Substaţia

Rupea Rupea - 2 - - 1/2 0268/260588

NESECRET


18/53

Nr.

crt. Structura Localitatea

Număr de ambulanţe Echipaje

pe tură

Nr.

telefon/fax C2 B1/B2 A1/A2 Alte

AMD

8. Substaţia

Săcele Săcele - 1 - - 0/1 -

9. Substaţia

Victoria Victoria - 2 - - 1/2 0268/241520

10. Substaţia

Tărlungeni Tărlungeni - 1 - - 0/1 0268/365422

11. Substaţia

Zărneşti Zărneşti - 1 - - 0/1 0268/220177

12. Substaţia

Bran Bran - 1 - - 0/1 -

Alături de asistenţa medicală de specialitate, se desfăşoară şi o susţinută asistenţă

socială, fiind acordată o atenţie deosebită problemelor întâmpinate de categoriile

defavorizate ale populaţiei (copii, bătrâni şi persoane cu dizabilităţi), în prezent existând în

judeţ mai multe centre de plasament şi ocrotire.

Unităţile de cultură din judeţ sunt categorisite astfel:

- Teatre dramatice: 1;

- Teatre de păpuşi sau marionete: 1;

- Filarmonici sau orchestre simfonice: 1;

- Muzee: 33;

- Cinematografe: 1;

Reţele de utilităţi:

Alimentarea cu apă Resursele de apă utilizate pentru alimentări cu apă potabilă sunt modice, având în

vedere calitatea necorespunzătoare a unor surse de suprafaţă, precum şi faptul că distribuţia

lor pe teritoriul judeţului nu este uniformă.

Resursele de apă mai importante, în funcţie de sursă (subterană sau de suprafaţă)

sunt:

- resurse subterane – cca. 12 m3/s;

- resurse de suprafaţă:

Olt – cca. 1.200 milioane m3 la Feldioara;

Olt – cca. 1.870 milioane m3 la Făgăraş;

Lacul de acumulare Săcele – cca. 15 milioane m3.

Lacul de acumulare Dopca – cca. 0,7 milioane m3;

Necesarul de apă pentru judeţul Braşov se ridică la cca. 6,3 m3/s, din care apă

potabilă (pentru populaţie şi industrie) 3,1 m3/s şi apă industrială 3,2 m3/s.

În general, localităţile urbane din judeţul Braşov sunt alimentate prin sisteme

centralizate cu apă de suprafaţă, cu staţii de tratare şi captări, prin puţuri forate la 50-100

m adâncime, prin puţuri săpate de mică adâncime, precum şi prin drenuri sau izvoare. Doar

municipiul Braşov şi oraşul Victoria dispun de surse suficiente pentru acoperirea

necesarului de apă normat. Celelalte localităţi urbane prezintă un deficit important, fapt ce

impune suplimentarea resurselor.

Numai o parte din localităţile rurale au sisteme centralizate de alimentare cu apă,

unele dintre ele fiind în situaţia de a nu avea asigurate sursele pe teritoriul propriu. Studiile

NESECRET


19/53

efectuate după 1990 (studii de soluţii şi studii de fezabilitate) au identificat posibilităţi de

asigurare a unor asemenea surse.

Prelucrarea apelor uzate are un impact major asupra mediului înconjurător. Datorită

lipsei de atenţie acordată acestui aspect înainte de 1990, întregul sistem de prelucrare şi

reciclare a apelor uzate este depăşit, învechit şi într-o stare de funcţionare precară. Pentru

o evaluare exactă a investiţiilor ce se impun este necesară o diagnoză a reţelei, depistarea

apelor parazite şi a branşamentelor defectuoase.

Alimentarea cu gaze naturale Judeţul Braşov are o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă, medie şi joasă

presiune în lungime totală de 1294 km. Debitul instalat este de 80125 Nm3/h. Începând cu

anul 1990 au luat fiinţă noi reţele şi s-au întocmit studii de fezabilitate pentru o serie de alte

localităţi.

Alimentarea cu energie electrică

Consumul maxim de putere al judeţului Braşov este de cca. 340 MW în sezon de

vară şi cca. 370 MW în sezonul de iarnă. Acest consum este acoperit de centralele locale

cu cca. 50 MW în sezonul de vară şi cu cca. 60 MW în sezonul de iarnă, iar restul din

sistemul energetic naţional.

Consumul beneficiarilor sociali de importanţă deosebită din judeţul Braşov pe zone

se prezintă astfel:

Zona Total putere maxim

cerută (MW) Putere acoperită prin

grupuri proprii Putere neacoperită prin

grupuri proprii

TOTAL JUDEŢ

BRAŞOV 6520 1325 5195

din care:

Municipiul Braşov 4100 900 3200

Zona Săcele –

Predeal 820 62 758

Zona Codlea 420 125 295

Zona Râşnov –

Cristian – Zărneşti 320 70 250

Zona Făgăraş –

Victoria 670 115 555

Zona Rupea 190 53 137

În anexa 8 sunt prezentate reţeaua de înaltă tensiune şi sursele de energie electrică

din judeţ.

Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor: Pentru evacuarea şi cazarea

sinistraţilor pot fi folosite spaţiile existente din sălile de sport, căminele culturale, şcolile şi

alte spaţii existente pe raza localităţilor. În anexa 9 sunt prezentate locurile de cazare şi

hrănire a sinistraţilor, iar în anexa 9a amplasarea taberelor de sinistraţi în judeţul Braşov.

NESECRET


20/53

3. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 3.1 Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă

3.1.1 Furtuni şi viscol

3.1.1.1. Viscol

3.1.1.2. Furtuni – vânt puternic şi/sau precipitaţii masive

3.1.1.3. Căderi de grindină

În perioada 2007 – 2017, la nivelul judeţului Braşov nu au existat situaţii de blocaj

rutier cauzat de viscol, doar de furtuni şi vânt puternic, care au provocat căderea de copaci

pe carosabil, fapt care a blocat tronsoane de drum naţional pe durata maximă de 4 ore.

Conform datelor statistice de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM),

Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu (CMR Transilvania Sud Sibiu) în

perioda de referinţă (2007 - 2017) la Staţia Meteorologică Braşov şi Făgăraş s-au înregistrat

următoarele măsurători: BRAŞOV

An/fenomen Grindină Transport de

zăpadă la sol

Vânt

puternic Vijelie

2007 1caz/ian 2 caz/ian

1 caz/feb

3caz/ian

1caz/apr

2caz/iun

---

2008 --- ---

1caz/ian

1caz/apr

1caz/nov

---

2009 --- --- 1caz/mar ---

2010 --- --- --- ---

2011 --- ---

1caz/feb

1caz/apr

1caz/iul

---

2012 ---

1 caz/ian

2 caz/feb

2 caz/dec

1caz/feb

1caz/apr 1caz/apr

2013 --- --- 1caz/mar ---

2014 --- --- 1caz/mar ---

2015 --- --- --- ---

2016 --- --- --- ---

2017 --- 2caz/ian 1caz/sep ---

FĂGĂRAŞ


zăpadă la sol

Vânt

puternic Vijelie

2007 -- 1caz/ian --- ---

2008 ---

1caz/ian

1caz/feb

1caz/nov

--- 1caz/aug

2009 --- --- --- ---

2010 1caz/iul

1caz/aug 2caz/ian --- ---

2011 --- --- 1caz/feb 1caz/iul

2012 --- 1caz/ian

2caz/feb --- 1caz/apr

NESECRET


21/53


zăpadă la sol

Vânt

puternic Vijelie

2caz/dec

2013 --- --- --- ---

2014 --- --- --- ---

2015 1caz/mai --- --- ---

2016 --- 1caz/nov --- ---

2017 --- --- --- ---

3.1.2 Inundaţii

3.1.2.1.Inundaţii ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă

cauzate de creşterea debitelor provenite din precipitaţii şi/sau din topirea

bruscă a stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile

insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor

produse de gheţuri sau de plutitori (deşeuri şi material lemnos), alunecări de

teren, aluviuni şi avalanşe de zăpadă, precum şi inundaţii prin scurgeri de pe

versanţi;

3.1.2.2. Inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la

construcţiile hidrotehnice

3.1.2.3. Inundaţii produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică

Reţeaua hidrografică destul de densă, cu o alimentare bogată, dă valori mari ale

scurgerii înscriind judeţul Braşov în categoria zonelor frecvent afectate de viituri de mare

amploare.

Scurgerea maximă se produce de regulă în perioada aprilie-mai în urma topirii

zăpezilor, combinată cu producerea precipitaţiilor de primăvară. De asemenea se produc

frecvent viituri în lunile iunie-august în urma ploilor sub formă de averse.

În cursul anului 2005 judeţul Braşov a fost afectat de inundaţii de amploare în urma

precipitaţiilor abundente căzute în lunile mai – iunie şi iulie – august.

Viituri asemănătoare ca amplitudine s-au produs în anii 1975, 1981, 1984, 1999, dar

evoluţia lor a fost diferită datorită lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ce s-au

executat în această perioadă.

Prin lucrări de îndiguire realizate au fost apărate localităţi, importante suprafeţe de

teren, drumuri, căi ferate.

Intravilanul localităţilor ce poate fi afectat în cazul unor accidente la construcţiile

hidrotehnice sunt:

- pe r. Olt sector îndiguit: Lunca Câlnicului, Podu Olt, Feldioara, Colonia

Reconstrucţia, Rotbav, Măieruş, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş,

Dopca, Bogata Olteană, Hoghiz, Ungra, Comăna;

- pe r. Olt zona ac. Voila si Viştea (diguri contur): mun. Făgăraş, Beclean, Voila,

Sâmbata de Jos, Olteţ, Rucăr, Viştea de Jos, Ucea de Jos, Feldioara;

- pe pr. Tărlung aval ac. Săcele (acumulare-atenuare viitură şi dig zona Teliu):

Săcele, Tărlungeni, Cărpiniş, Budila, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Teliu, Lunca

Mărcuşului;

- pe pr. Ghimbăşel sector îndiguit: cartier Stupini-Braşov, Bod Colonie, Bod Sat,

extravilan Sânpetru;

NESECRET


22/53

- pe pr. Bârsa sector îndiguit: Hălchiu, Bod Colonie, Feldioara, extravilan Braşov;

- pe pr. Homorod Ciucaş sector îndiguit şi ac. Holboşel: Vlădeni, Dumbrăviţa, Satu

Nou, Feldioara;

- pe pr. Pănicel (Sohodol) sector îndiguit: Râşnov;

- pe pr. Valea Seacă: Budila;

- pe pr. Valea Mare (Dopca) aval ac. Dopca (acumulare-atenuare viitură): Dopca;

- pe pr. Homorodu Mare sector îndiguit: Ioneşti, Drăuşeni, Caţa, Homorod, Rupea

Gară, Ungra;

- pe pr. Homorodu Mic sector îndiguit: Jimbor, Mercheaşa, Homorod

- pe pr. Cozd sector îndiguit: Jibert, Lovnic, Rupea, Homorod;

- pe pr. Sebeş sector îndiguit: Hârseni, Sebeş, Ileni;

- pe pr. Cincu: Cincşor;

- pe pr. Viştea: Viştea de Jos.

Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Sistemul de Gospodărire a

Apelor Braşov.

Istoricul evenimentelor hidrometeorologice deosebite înregistrate în ultimii 10 ani

pe cursurile de apa din judeţ, având ca efecte formarea de viituri cu creşteri importante ale

cotelor şi debitelor este prezentat în anexa 2.

Situaţia localităţilor afectate de inundaţii defalcat pe felul inundaţiilor produse, este

prezentată în anexa 3.

Situaţia cu obiectivele aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la construcţii

hidrotehnice este prezentată în anexa 10.

3.1.2.4. Inundaţii provocate de furtuni marine

Nu este cazul în judeţul Braşov

3.1.3. Căderi masive de zăpadă

3.1.3.1. Ninsori abundente

Din datele statistice primite de la ANM – CMR Transilvania Sud în perioada de

referinţă (2007 – 2017), conform măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice din

judeţul Braşov, fenomenul de ninsori abundente a fost măsurat luând în calcul depunerea

în 24 de ore a stratului de zăpadă, astfel: Zone joase –

depuneri peste 15 cm/24 ore

Zone de munte –


Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal Staţia Postăvaru

Data

Grosime

strat

(cm)

Data

Grosime

strat

(cm)

Data

Grosime

strat

(cm)

Data

Grosime

strat

(cm)

Data

Grosim

e strat

(cm)

28.01.

2018 23

13.02.

2009 20

05.12.

2010 35

05.12.

2010 40

04.01.

2007 46

23.11.

2008 18

07.04.

2015 35

09.11.

2012 38

24.03.

2007 39

26.01.

2014 17

28.11.

2017 33

26.01.

2014 35

19.11.

2007 37

20.01.

2010 15

04.01.

2007 32

05.12.

2007 35

25.11.

2008 37

NESECRET


23/53

Zone joase –


Zone de munte –


Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal Staţia Postăvaru

21.01.

2017 15

09.10.

2011 30

23.11.

2008 32

23.11.

2008 30

05.12.

2008 30

03.01.

2007 29

03.01.

2007 25

26.01.

2014 28

26.01.

2012 28

26.01.

2012 27

04.02.

2007 27

18.01.

2016 26

14.04.

2011 26

14.04.

2011 25

28.01.

2008 25

23.11.

2008 25

03.01.

2007 25

Conform măsurătorilor efectuate la staţiile meteorologice din zonele joase a

judeţului, cea mai semnificativă depunere de zăpadă a fost măsurată în anul 2018, la Staţia

Meteorologică Braşov, şi a fost de 23 de cm zăpadă căzută în 24 de ore. În zona de munte,

stratul cel mai gros de zăpadă depus în 24 de ore a fost în Masivul Postăvaru, în anul 2007.

3.1.3.2. Blocare căi rutiere şi feroviare Căderile masive de zăpadă nu au produs blocarea căilor de circulaţie la nivelul

drumurilor naţionale din judeţ, circulaţia s-a efectuat în condiţii de iarnă, însă au produs

căderea de copaci pe carosabil, fapt pentru care s-a blocat circulaţia pe o perioadă scurtă,

îndepărtarea acestora efectuându-se în timp relativ scurt (sub 4 ore).

Ca urmare a experienţei anilor trecuţi, s-au constatat sectoare de drumuri naţionale

predispuse înzăpezirii în cazul căderii unor cantităţi semnificative de zăpadă şi a

fenomenului de viscol, care necesită o sporită atenţie din partea administratorilor

drumurilor, astfel că s-au montat parazăpezi pentru prevenirea viscolirii zăpezii de pe zona

agricolă din vecinătatea drumurilor naţionale şi aducerea ei pe partea carosabilă.

Aceste zone sunt prezentate în tabelul de mai jos:

DN

sectorul apărat de

panouri parazăpezi

Dreapta/

stânga

Nr.

rânduri

necesare

Lungimea (m)

Observaţii Panourilor

ce se vor

monta

Drumurilor

apărate

DN1, km 185+750 –

186+250 stânga 1 500 DN1 250 buc

DN1, km 190+000 –

190+500 stânga 1 500 DN1 250 buc

DN11, km 6+500 – 6+574 stânga 1 74 DN11 37 buc

DN10, km 120+760 –

121+000 dreapta 1 240 DN10 120 buc

DN13, km 12 + 700 –

13+710 stânga 1 1010 DN13 505 buc

NESECRET


24/53

DN

sectorul apărat de

panouri parazăpezi

Dreapta/

stânga

Nr.

rânduri

necesare

Lungimea (m)

Observaţii Panourilor

ce se vor

monta

Drumurilor

apărate

DN13, km 13 + 900 – 14 +

120 stânga 1 220 DN13 110 buc

DN73, km 113+900 – 114

+ 494 stânga 1 594 DN73 297 buc

TOTAL 3138 1569 buc

Analizând riscul de căderi masive de zăpadă, putem preciza faptul că acţiunile de

intervenţie au fost îngreunate de lipsa autospecialelor destinate acestui tip de intervenţie

(dotate cu tracţiune integrală, autofreze de zăpadă, autovehicule dotate cu plug etc.) atât

din dotarea ISU Braşov, cât şi din dotarea autorităţilor locale sau a SVSU. În tabelul de mai

jos este prezentată situaţia cu drumurile judeţene predispuse la înzăpeziri, conform

informaţiilor primite de la Consiliul Judeţean Braşov – Serviciul Lucrări de Întreţinere şi

Investiţii Drumuri Judeţene.

Nr.

crt. Nr. drum traseu Poziţii Km

1 DJ 102 I Lim. jud. Prahova – DN 1A – Şanţuri 49+910-63+549

2 DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod – lim. jud. Covasna 10+000-15+000

3 DJ 103 A Braşov – Cărpiniş – Tărlungeni – Zizin –

Dălghiu 3+500-11+000

4 DJ 103 B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila –

Teliu – lim. jud. Covasna 0+000-6+000

5 DJ 103 G Măieruș (DJ 131) – lim. jud. Covasna 1+500-2+300

6 DJ 105 Voila – Cincşor – Cincu – lim. jud. Sibiu 11+000-18+800

7 DJ 105 A: lim. jud. Sibiu – Cincu – Rotbav – Şoarş –

Văleni – Lovnic – Jibert – Dacia – Rupea 29+400-37+400

8 DJ 105 P Ucea de Sus – lim. jud. Sibiu 1+000-3+800

9 DJ 106 B Vulcan (DJ 112 A) – Holbav – Paltin(DJ

106A) 2+000-4+000

10 DJ 112 A Hărman – Bod – Hălchiu – Codlea – Vulcan –

DN 73A 27+000-31+000

11 DJ 112 B: Cristian – Vulcan 0+000-5+000

12 DJ 112 D Tărlungeni – Cărpiniş – Prejmer – Lunca

Câlnicului 0+000-7+000

13 DJ 112 E: Tohanu Vechi – Tohanu Nou 0+000-3+300

14 DJ 112 G Peștera – Măgura - Zărneşti 3+000-8+000

15 DJ 130 B Părău (DJ 104) – Grid – Perşani(DN 1) 4+400-7+900

16 DJ 131 C: Augustin – Racoș – DN 13 0+000-17+000

17 DJ 730 lim. jud. Argeş-Şirnea-DN73 9+600-14-500

Referitor la manifestarea acestui tip de risc la nivelul căilor ferate, putem preciza

faptul că în perioada 2015 – 2017 au fost cazuri de blocare a căilor ferate în judeţul Braşov

generate de căderi masive de zăpadă în urma căderilor de copaci pe linia ferată după cum

urmează:

NESECRET


25/53

Nr.

crt. Data şi ora Locul Cauza Întârzieri

1

23.03.2013

ora 06,10-

10,37

Timişul de Sus - Predeal

km. 151+200 şi 148+200

Copaci căzuţi pe

linia de contact şi

topirea acestuia.

9 trenuri de călători cu

+ 1548 minute şi un

tren anulat.

2

01.10.2013

ora 11,20-

21,56.

Dârste - Predeal km.

153+200

Copaci căzuţi pe


topirea acestuia.

36 trenuri de călători

cu + 6097 minute şi 10

trenuri anulate.

3

02.10.2013

ora 03,40-

10,28

Predeal-Timişul de Sus km .

152+700

Copaci căzuţi pe


topirea acestuia.


cu + 1641 minute si 2

trenuri anulate.

4

30.11.2014

ora 04,21-

05,20

Brădet-Şercaia km. 40+300 Copac căzut 1 tren de călători cu +

68 minute.

5

30.11.2014

ora 07,10-

07,38

Brădet-Şercaia km. 41+250 Copac căzut 3 trenuri de călători cu

+ 160 minute.

6

01.12.2014

ora 04,16-

05,09

Brădet-Şercaia km. 40+500 Copac căzut. 1 tren de călători cu +

51 minute.

7

01.12.2014

ora 18,05-

19,10

Brădet-Vlădeni Ardeal km.

33+800 Copac căzut.

1 tren de călători cu +

74 minute.

8

01.12.2014

ora 20,25-

21,05

Brădet-Şercaia km. 40+700

Copac căzut. 1 tren de călători cu +

30 minute.

9

01.12.2014

ora 22,20-

22,40

Brădet-Vlădeni Ardeal km.

38+800

Copac căzut. 1 tren de călători cu +

27 minute.

10

08.10.2015

ora 09,53-

10,45

Predeal-Timişu de Sus km.

149+650

Copac căzut pe linia

de contact.

1 tren de călători cu +

24 minute.

11

24.11.2015

ora 08,17-

11,10


148+300


de contact.


+ 550 minute.

12

07.04.2013

ora 07,40-

11,21

Dârste-Predeal km. 156+600


de contact şi topirea

acestuia.


+ 177 minute.

13

10.02.2016

ora 16,25-

20,54

Timişu de Sus-Predeal km.

145+200


de contact.


cu + 529 minute.

14

07.03.2016

ora 11,20-

12,08


151+750

Creangă căzută în

gabaritul LC.


+ 223 minute.

15

24.02.2017

ora 11,37-

17,02

Dârste-Timişu de Sus km.

159+750


de contact.


+ 104 minute.

16

30.10.2017

ora 07,10-

09,22

Predeal-Dârste km. 149+800 Copac căzut pe linia

de contact.


+ 778 minute.

NESECRET


26/53

Nr.

crt. Data şi ora Locul Cauza Întârzieri

17

30.11.2017

ora 17,37-

13,16

Dârste-Timişu de Sus km.

155+800


de contact.


+ 245 minute.

În concluzie, cu ocazia manifestării tipului de risc analizat, cel mai mare impact

asupra transportului feroviar şi implicit asupra călătorilor s-a produs pe Valea Prahovei pe

tronsonul Braşov – Predeal, conducând la întârzieri ale 100 de trenuri şi anularea a 12,

acumulând în total peste 10.000 de minute întârziere.

Gestionarea riscului de blocare a căilor feroviare cauzate de căderi masive de zăpadă

se desfăşoară sub autoritatea comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU -

MT), al cărui preşedinte este ministrul transporturilor.

În cazul ninsorilor abundente, al căderilor masive de zăpadă, respectiv a blocării

căilor de transport feroviar din alte cauze (furtuni sau viscol care provoacă ruperea şi

căderea copacilor pe căile de transport, depunerea unor suluri de zăpadă, avalanşe, căderi

de pietre, fisuri sau distrugeri semnificative ale infrastructurii feroviare), activitatea se

desfăşoară conform Regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipului

de risc (căderi masive de zăpadă), aprobat prin OMT nr. 1576 din 27.10.2017.

Ministerul Transporturilor, prin ordin al ministrului, constituie Comandamentul

central de iarnă, care coordonează activitatea comandamentelor operaţionale ale

structurilor din compunere, asigurând intervenţia pentru deblocarea căilor de transport.

Intervenţia Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” SA în cazul manifestării

riscului de „căderi masive de zăpadă” include:

- înlăturarea copacilor, panourilor publicitare, stâlpilor reţelei electrice prăbuşite

de vânt/viscol pe calea ferată;

- înlăturarea stratului de zăpadă de pe calea ferată până la limita în care este posibilă

circulaţia;

- repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi panourilor de comandă, semnalizare şi

avertizare afectate;

- remedierea reţelei electrice feroviare afectate.

3.1.4. Tornade: nu există înregistrări de tornade sau fenomene cu caracter tornadic

pe teritoriul judeţului Braşov, iar dată fiind topografia judeţului, riscul producerii acestora

este redus.

3.1.5. Secetă

3.1.5.1. Hidrologică

3.1.5.2. Pedologică Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune

suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoţită frecvent de caniculă. Seceta apare atunci

când precipitaţiile medii anuale sunt sub media zonei, iar repartiţia lor nu este sincronizată

cu fazele de vegetaţie ale culturilor.

În general se face distincţie între seceta meteorologică (exprimă lipsa precipitaţiilor),

seceta hidrologică (când există un nivel scăzut al rezervelor de apă în subteran şi suprafaţă),

seceta agricolă (când rezerva de umiditate de la nivelul rădăcinilor nu poate asigura

necesarul de apă al plantei de cultură) precum şi seceta socio – economică (când cererea

NESECRET


27/53

pentru apă, ca un bun economic, depăşeşte oferta ca urmare a scăderii rezervelor de apă

cauzate de condiţiile meteorologice).

Seceta hidrologică se definește în funcţie de debitul şi volumul scurgerii apei în râuri

pentru o perioadă de timp.

Seceta pedologică se instalează, atunci când rezerva de apă din sol are valori scăzute

şi deosebit de scăzute, aceasta ducând la apariţia fenomenului de secetă agricolă.

Anul 2012, fiind unul secetos, au fost localităţi afectate de acest fenomen la nivel

naţional.

Seceta a impus măsuri drastice în mai multe localităţi din judeţul Braşov.

Cea mai gravă situaţie a fost în localitatea Ticuş, unde oamenii au fost nevoiţi să

cumpere apă de băut, iar pentru adăparea animalelor transportau apă cu căruţa din râul Olt.

Alimentarea cu apă potabilă a fost afectată la Racoş, Ungra, Măieruş, Bran, Părău,

Codlea şi Feldioara. Au existat restricţii privind folosirea apei potabile în 7 comune din

judeţul Braşov: Vulcan, Hoghiz, Racoş, Homorod, Rupea, Feldioara şi Cristian.

A fost limitată furnizarea de apă şi la obiective industriale, cum ar fi: Nitroporos

Făgăraş, Roman Braşov, Tong Construct Teliu şi Feldioara, Euroagregate, Sut – Icim.

În anul 2012, au fost compromise peste 30% din culturile agricole şi s-a redus

producţia de lapte la toate speciile, din cauza cantităţii reduse de masă verde de pe

suprafeţele de păşuni.

Conform datelor furnizate de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov, în

urma existenţei unei evidenţe pentru perioada 2013 – 2017, pe raza judeţului Braşov au fost

înregistrate pagube produse culturilor agricole de fenomenul de secetă agricolă, în anul

2015.

Situaţia culturilor afectate de secetă în perioada iunie – august 2015 se prezintă

astfel:

Nr.

crt.

Factorul

natural de

risc

Localitatea Cultura Suprafaţa

afectată

1.

Secetă

Hărman

Porumb 450 ha

Cartofi de toamnă 120 ha

Soia 110 ha

2. Bod Păşuni 471 ha

3. Măieruş Păşuni 789 ha

4. Codlea Soia 114 ha

5. Prejmer Soia 183 ha

6. Râşnov Păşuni 12 ha

7. Homorod Păşuni 181 ha

8.

Budila

Păşuni 261 ha

Fâneţe 572 ha

Sfeclă de zahăr 21 ha

Cartof 48 ha

Porumb 9 ha

9. Crizbav Porumb 3,50 ha

10.

Feldioara

Soia 36 ha

Porumb 87 ha

Sfeclă de zahăr 152 ha

Păşune 874 ha

NESECRET


28/53

Nr.

crt.

Factorul

natural de

risc

Localitatea Cultura Suprafaţa

afectată

T O T A L 4493,5 ha

În vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru

prevenirea şi atenuarea efectelor caniculei şi a secetei la nivelul judeţului Braşov.

3.1.6. Temperaturi extreme

În ceea ce priveşte temperaturile minime, la nivelul judeţului Braşov, cele mai mici

valori se înregistrează în zona municipiului Braşov. Numărul de nopţi geroase (temperaturi

minime mai mici de -10 °C) este apropiat ca valoare în întreg judeţul, exceptând cele din

zona montană înaltă, unde sunt mai scăzute.

Temperatura (t) minimă lunară din intervalul 2007 – 2017.

Luna

Staţia Braşov Staţia Făgăraş Staţia Fundata Staţia Predeal Staţia

Postăvaru

t Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua

I -33,3 8/2015 -29,9 8/2015 -21,8 9,10/201

7 -17,8

30/2007

9/2009 -23,1 10/2017

II -26,5 2/2012 -24 2/2012 -20,8 8/2012 -21,2 17/2008 -22,6 8/2012

III -16,3 7/2012 -10,1 8/2011 -15,5 9/2011 -13,2 26/2009 -16,5 9/2011

IV -5,1 23/2015 -5,2 2/2012 -7 21/2017 -6,8 16/2007 -7 2/2012

V -2,6 3/2007 -3,5 3/2007 -3,9 2/2007 -6,3 2/2007 -3,5 3/2007

VI 4,1 3/2008 4,6 15/200

9 3,4 2/2010 1,7 3/2008 2,6 1/2013

VII 6,5 13/2007 6,4 13/200

7 4,7 3/2011 3 13/2007 4,8

13/2007

29/2014

VIII 4,4 29/2014 5

29/201

2

25/201

4

5 13/2016 2 31/2008 4,1 24/2017

IX -2,1 30/2017 -0,3 30/201

7 -1,9

30/2017

18/2011 -2 20/2008 -2,4 30/2017

X -7,8 18/2011 -7,7 18/201

1 -6,7 31/2017 -7,4 14/2007 -7,3 18/2011

XI -16,3 24/2008 -14,1 24/200

8 -12,6 29/2007 -14,4 29/2007 -14,4 24/2008

XII -25,2 31/2014 -23,8 31/201

4 -18,6 31/2014 -16,4 28/2008 -18,9 31/2014

În perioada analizată, temperaturile maxime s-au înregistrat în zona joasă a

judeţului – în zona municipiului Făgăraş, ele fiind însă apropiate ca valoare de cele

înregistrate la staţia meteorologică Ghimbav. La fel, numărul de zile tropicale este mai

mare în zona Făgăraşului.

Temperatura (t) maximă lunară din intervalul 2007 – 2017.

Luna


Postăvaru

t Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua

I 16,9 9/2010 18,8 9/2010 12,4 14/2015 7 14/2009 12,7 14/2009

NESECRET


29/53

Luna


Postăvaru

t Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua t

Anul/

ziua

II 19,3 22/2016 20,1 28/201

7 14,9 16/2016 8,7 25/2008 17,7 16/2016

III 24 23/2017 24,9 23/201

7 16,6 24/2017 11,1 30/2009 19,1 30/2009

IV 30 30/2013 29,9 30/201

3 22,5 30/2013 12,7

12/2008

27/2007 24,9

18/2016

1/2012

V 30,4 1/2012 30,6 15/200

7 23,4 1/2013 19,1 20/2008 25 1/2013

VI 34,2 21/2016 34,2 26/200

7 26,8 12/2010 22,4 26/2007 30,4 21/2016

VII 37,2 24/2007 37,5 24/200

7 29,4 23/2007 26,2 24/2007 31,9 24/2007

VIII 37 25/2012 38 25/201

2 29,7 25/2012 24,4 24/2007 32,8 25/2012

IX 34,9 18/2015 34,5 18/201

5 27,7 18/2015 22,3 8/2008 29,8 2/2015

X 30,6 1/2012 31,2 1/2012 22,6 1/2012 15,4 17/2007 25,4 1/2012

XI 21,9 7/2009 24,1 5/2013 18,8 12/2012 16,5 6/2008 20,8 6/2008

XII 16,1 4/2008 18 4/2008 13,4 4/2008 8,6 4/2008 14,6 4/2008

3.1.6.1. Depuneri de gheaţă, chiciură, îngheţuri timpurii sau târzii – Nu s-

a găsit o evidenţă privind manifestarea acestor fenomene şi nici frecvenţa de producere ale

acestora la nivelul judeţului Braşov.

3.1.6.2. Polei

Conform datelor primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie – Centrul

Meteorologic Regional Transilvania – Sud, la staţiile meteorologice Braşov şi Făgăraş, în

perioada de referinţă s-au înregistrat câteva cazuri de formare a poleiului, acest fenomen

fiind mai frecvent în sezonul de iarnă şi în luna noiembrie, frecvenţa manifestării

fenomenului este mai mare în zona municipiului Braşov.

Consecinţele manifestării acestui fenomen sunt traumatismele suferite de pietoni şi

producerea de accidente rutiere pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale. Staţia meteorologică

Braşov

Staţia meteorologică

Făgăraş

An/fenomen Polei An/fenomen Polei

2007 - 2007 -

2008 1caz/ian 2008 -

2009 1caz/dec 2009 -

2010 - 2010 1caz/ian

2011 - 2011 -

2012 3caz/dec 2012 -

2013 - 2013 -

2014 3caz/nov;

2caz/dec 2014

3caz/nov;

2caz/dec

2015 - 2015 -

2016 - 2016 -

NESECRET


30/53


Braşov


Făgăraş

An/fenomen Polei An/fenomen Polei

2017 - 2017 -

3.1.6.3. Poduri şi baraje de gheaţă pe apă (zăpor) Riscul producerii podurilor de gheaţă este mai mare pe râurile mai mari cum ar fi: r.

Olt, r. Tărlung, r. Teliu, r. Ghimbăşel, r. Timiş, r. Bârsa, r. Homorod, însă in perioada de

referinţă 2007 – 2017, nu au fost astfel de situaţii.

3.1.6.4. Poduri şi baraje de gheaţă pe Dunăre – Nu este cazul în judeţul

Braşov

3.1.6.5.Caniculă – A se vedea date statistice la punctul nr. 3.1.6

Conform datelor statistice, acest fenomen se produce în general în lunile iulie şi

august, zona Făgăraşului fiind cea mai călduroasă.

În vederea gestionării acestui tip de risc, anual se elaborează Planul de măsuri pentru

prevenirea şi atenuarea efectelor caniculei şi a secetei la nivelul judeţului Braşov.

3.1.7. Incendii de vegetaţie

3.1.7.1. Incendii la fondul forestier

Fondul forestier al judeţului Braşov este împărţit în ocoale silvice, după cum

urmează:

- ocoale silvice de stat: Braşov, Făgăraş şi Teliu;

- ocoale silvice private:

- Braşov – RPLP Kronstadt RA;

- Zărneşti - Piatra Craiului RA;

- Codlea – Codrii Cetăţilor RA;

- Săcele – Săcele RA;

- Râşnov – Râşnov RA;

- Cristian – Bucegi Piatra Craiului;

- Tărlungeni – Ciucaş RA;

- Rupea – Stejarul RA;

- Măieruş – Măieruş RA;

- Homorod – Pădurea Bogăţii RA;

- Şercaia – Pădurile Şincii RA;

- Voila – Pădurile Făgăraşului RA;

- Târgovişte – Muntenia.

În anul 2016 suprafaţa fondului forestier era de 205170 ha, din care cea împădurită

era de 202177 ha, din care: răşinoase 70490 ha şi foioase 131687.

În literatura de specialitate incendiile la fondul forestier sunt clasificate în trei grupe:

- incendii care se întind deasupra pământului (de pe sol);

- incendii care se întind pe vârfurile copacilor (coronament);

- incendiile la sol (litieră).

Incendiile de pădure pot fi provocate de cele mai diferite cauze, care se pot grupa în

următoarele grupe principale:

NESECRET


31/53

- manipularea imprudentă de către oameni a focului în pădure (inclusiv

întrebuinţarea armelor de vânătoare în pădure pe timp secetos);

- incendierea premeditată;

- scânteile şi cenuşa de la locomotive sau alte maşini care străbat pădurea

- trăsnetele, autoaprinderea păturii organice de pe sol; scântei produse de pietre

care cad de pe stânci; razele solare care trec prin cioburile de sticlă aruncate;

resturile de plante aprinse aduse de păsări şi animale.

Cea mai mare capacitate de ardere o posedă pădurile de pin, zadă, brad, brad alb şi

alte specii de conifere, capacitatea cea mai mică de ardere prezentând-o pădurile de foioase:

stejar, mesteacăn, plop de munte, fag etc.

Conform datelor oferite de Garda Forestieră Braşov, numărul incendiilor de pădure

produse în perioada 2012 – 2017 sunt prezentate în anexa 11.

Harta cu riscul incendiilor la fondul forestier este prezentată în anexa 12.

3.1.7.2. Incendii la vegetaţie ierboasă şi/sau arbustivă Această categorie de incendii se manifestă pe toată suprafaţa administrativ-teritorială

a judeţului Braşov. Procentual, cauzele probabile de incendiu se prezintă conform tabelului

de mai jos:

Nr.

crt. Cauze de incendiu / arderi necontrolate

Nr.

intervenţii Procent

1. Focul deschis în spaţii deschise 118 80,3 %

2. Fumatul 20 13,6 %

3. Acţiune intenţionată 3 2 %

4. Jocul copiilor cu focul 2 1,4 %

5. Scântei mecanice, electrostatice şi frecare 2 1,4 %

6. Mijloace de încălzire improvizată 1 0,7 %

7. Trăsnet şi alte fenomene naturale 1 0,7 %

TOTAL 147 100 %

3.1.7.3. Incendii la culturi de cereale păioase

Pe raza judeţului Braşov nu au fost cazuri de incendii la culturi de cereale. Situaţiile

în care unitatea noastră a intervenit sunt reprezentate de incendii la resturile rezultate în

urma recoltării cerealelor, fiind vorba de situaţii punctuale.

3.1.8. Avalanşe Având în vedere relieful muntos al judeţului, cu cote ce depăşesc 2000 m în masivele

Făgăraş şi Piatra Craiului, există posibilitatea producerii de avalanşe pe crestele şi văile

despădurite, mai frecvent în masivul Făgăraş, Piatra Craiului şi mai puţin în munţii

Ciucaşului. Riscul ca aceste avalanşe să provoace victime este scăzut, întrucât în zonele

respective nu se găsesc pârtii de schi sau trasee turistice deschise în sezonul rece.

În perioada de referinţă riscul s-a manifestat fără să producă victime omeneşti.

ANM – Centrul Meteorologic Regional Transilvania – Sud ne-a pus la dispoziţie o

situaţie statistică cuprinzând riscul mediu de avalanşă estimat în buletinele

nivometeorologice în perioada 2007 – 2017 pentru masivele montane Bucegi şi Făgăraş,

pe etaje altitudinale (peste şi sub 1800 m), precum şi Scala Europeană a Riscului de

Avalanşă, după care este estimat acest tip de risc.

NESECRET


32/53

1 - redus9%

2 - moderat37%

3 - însemnat43%

4 - mare11%

5 - foarte mare0%

Riscul de avalanşă mediu în perioada 2007-2017 înmasivul Bucegi, la altitudini de peste 1800 m

1 - redus 2 - moderat 3 - însemnat 4 - mare 5 - foarte mare

1 - redus31%

2 - moderat36%

3 - însemnat30%

4 - mare3%

5 - foarte mare0%

Riscul de avalanşă mediu în perioada 2007-2017 înmasivul Bucegi, la altitudini mai mici de 1800 m


NESECRET


33/53

1 - redus7%

2 - moderat32%

3 - însemnat42%

4 - mare18%

5 - foarte mare1%

Riscul de avalanşă mediu în perioada 2007-2017 înmasivul Făgăraş, la altitudini de peste 1800 m


1 - redus31%

2 - moderat36%

3 - însemnat30%

4 - mare3%

5 - foarte mare0%

Riscul de avalanşă mediu în perioada 2007-2017 înmasivul Făgăraş, la altitudini de mai mici de 1800 m


NESECRET

Braşov, str. Mihai Viteazul, nr. 11, cod 500174, Telefon: 0268/42.88.88; Fax: 0268/543537

34/53

Scala europeană a riscului de avalanşă este prezentată în tabelul următor:

RISCUL Simbol

Stabilitatea

stratului de

zăpadă

Probabilitatea de declanşare a avalanşelor

5 - foarte

mare

Instabilitatea

stratului de zăpadă

este generalizată

Instabilitatea stratului de zăpadă este generalizată.

Chiar şi pe pantele puţin abrupte se pot produce

spontan numeroase avalanşe de mari, adesea chiar

foarte mari dimensiuni.

4 - mare

Stratul de zăpadă

este puţin stabilizat

pe majoritatea

pantelor suficient

de înclinate*.

Declanşarea avalanşelor este probabilă chiar şi

printr-o slabă supraîncarcare**, pe numeroase

pante suficient de înclinate. În anumite situaţii

sunt de aşteptat numeroase declanşări spontane de

avalanşe de dimensiuni medii şi adesea chiar

mari.

3 -

însemnat

Pe numeroase pante

suficient de

înclinate*, stratul

de zăpadă este

mediu sau puţin

stabilizat.

Declanşarea avalanşelor este posibilă chiar în

condiţiile unei slabe supraîncărcări**, mai ales pe

pantele descrise în buletin. În anumite situaţii

sunt posibile unele declanşări spontane de

avalanşe medii şi câteodată chiar mari.

2 -moderat

Pe anumite pante

suficient de

înclinate*, stratul

de zăpadă este

mediu stabilizat; în

rest este stabil.

Declanşările de avalanşe sunt posibile mai ales la

supraîncărcări mari** şi pe unele pante suficient

de înclinate ce sunt descrise în buletin. Nu sunt

aşteptate declanşările spontane de avalanşe de

mare amploare.

1 - redus

Stratul de zăpadă

este în general

stabilizat pe

majoritatea

pantelor.

Declanşarea avalanşelor este posibilă doar izolat

pe pantele foarte înclinate şi în cazul unei

supraîncărcări mari**.Spontan se pot produce

doar curgeri sau avalanşe de mici dimensiuni.

* Zonele expuse riscului de avalanşă sunt descrise în buletinul de avalanşă (altitudinea,

orientarea pantei, tipul terenului)

pante moderat înclinate: cu unghiul de înclinare mai mic de 30°

pante înclinate: cu unghiul de înclinare mai mare de 30°

pante foarte înclinate şi periculoase: cu unghiul de înclinare în general mai mare de

40°, în funcţie şi de configuraţia terenului, rugozitatea solului; zonele din apropierea

creştelor.

** supraîncărcăre: slabă, uşoară: schior izolat/ snowboarder coborând lin, fără a cădea; turist – fără

schiuri, pe jos; grup care păstrează distanţa minimă de 10 m între turişti

mare: doi sau mai mulţi schiori / snowboarderi, care nu păstrează distanţa.

Harta cu riscul la avalanşe este prezentată în anexa nr. 13a.

3.1.9. Alunecări de teren

Alunecările de teren se produc pe versanţii dealurilor prin deplasarea rocilor de-a

lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, mişcări

NESECRET


35/53

tectonice, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice etc.) sau chiar ca urmare a unor

activităţi umane.

Cu toate că nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca celelalte fenomene

naturale distructive, alunecările de teren sunt totuşi periculoase prin posibilitatea distrugerii

unor construcţii, determinată de deplasarea rocilor sau prin acoperire. Pot, de asemenea, bara

cursul unor ape curgătoare creând locuri de acumulare temporare sau permanente, sau pot

produce chiar distrugerea unor baraje.

Pe teritoriul judeţului fenomenul este destul de răspândit, fără însă a provoca victime

umane sau pagube materiale deosebite.

În anexa 14 este prezentat tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din judeţul

Braşov.

Harta cu tipul alunecărilor de teren din judeţul Braşov este prezentată în Anexa 13b.

Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în judeţul Braşov este

prezentată în Anexa 13c.

3.1.10. Cutremure de pământ Codul P100 – 1/2013 prevede zonarea seismică a teritoriului României în termeni de

valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, cu interval mediu de recurenţă

de 225 de ani.

Cutremurele de pământ care se resimt pe teritoriul judeţului Braşov provin din cele

produse în curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea şi în zona Făgăraş. Aproape în

totalitate sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului.

Cele mai puternice cutremure care afectează teritoriul judeţului Braşov sunt cele de

tip intermediar (70 < H < 170 km). Acestea sunt produse la adâncimi de 100-150 Km, au

magnitudini medii de M=7 Richter şi conduc la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe

scara M.S.K. (Medvedev – Spoheuer- Karnik).

Cutremure puternice intermediate Vrâncene în perioada 1800 - 2012

Nr.

crt. Data

Timp

(GMT)

h:m:s

Epicentru

Lat oN

Epicentru

Long oE

H

(km)

Magnitudi

ne Mw Io

1 26.10.1802 10:55:00.00 45,70 26.60 150 7.9 X

2 23.01.1833 18:45:00.00 45.70 26 60 150 7.5 IX-X

3 10.11.1940 01:39:07.00 45.80 26.70 135 7.7 IX-X

4 04.03.1977 19:22:54.00 45.77 26.76 94 7.4 IX

5 30.08.1986 21:28:37.00 45.52 26.49 132 7.1 VIII –

IX 6 30.05.1990 10:40:06.04 45,83 26.89 91 6.9 VIII

7 31.05 1990 00:17:48.00 45.85 26.91 87 6.4 VII

8 27.10.2004 20:34:36.00 45.84 25.63 105 6.0 VII

H = adâncimea hipocentrului

Io – intensitatea maximă

Intensităţi macroseismice maxime observate la cutremurele puternice intermediare

vrâncene în localităţile (unităţi administrativ teritoriale) din judeţul Braşov Nr.

crt. Nume Tip Imax obs

1. Braşov Municipiu VIII

2. Codlea Municipiu VI

NESECRET


36/53

Nr.

crt. Nume Tip Imax obs

3. Făgăraş Municipiu VI

4. Săcele Municipiu VII

5. Ghimbav Oraş VI

6. Predeal Oraş VII

7. Râşnov Oraş VI

8. Rupea Oraş VII

9. Zărneşti Oraş VII

10. Apaţa Comună VI

11. Bod Comună VIII

12. Bran Comună VI

13. Budila Comună VI

14. Buneşti Comună V

15. Caţa Comună V

16. Cincu Comună VI

17. Comana Comună VI

18. Feldioara Comună VIII

19. Hălchiu Comună VII

20. Hărman Comună VI

21. Hoghiz Comună VI

22. Homorod Comună VII

23. Jibert Comună VI

24. Lisa Comună V

25. Măieruş Comună VII

26. Mândra Comună V

27. Moieciu Comună VII

28. Prejmer Comună VI

29. Racoş Comună VI

30. Recea Comună V

31. Sânpetru Comună VI

32. Şercaia Comună VI

33. Şinca Comună VII

34. Şoarş Comună VI

35. Tărlungeni Comună VII

36. Ticuşu Comună VI

37. Ucea Comună VI

38. Ungra Comună V

39. Vama Buzăului Comună VI

40. Viştea Comună V

41. Voila Comună VI

Conform standardului românesc, gradele de intensitate seismică se stabilesc pe baza

efectelor acţiunii mişcărilor seismice asupra oamenilor şi mediului înconjurător, asupra

clădirilor şi asupra scoarţei terestre. Efecte notabile asupra construcţiilor le au cutremurele

mai mari în intensitate decât IV.

După cutremurul din 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea

cutremurelor în zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcţii, de la

proiectare până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea

seismică şi izoseistele.

NESECRET


37/53

În prezent cca. 20 % din imobilele construite până în 1970 prezintă pericol de

distrugere (avariere gravă) la un seism de peste 7 pe scara Richter.

În anexa 15 este prezentată lista construcţiilor care prezintă risc la cutremur.

Gestionarea şi managementul acţiunilor sunt asigurate de Serviciul Urbanism,

Amenajarea Teritoriului şi Protecţia Mediului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov.

Din datele prezentate rezultă că:

- fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioadă de

construcţie şi norme de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice

de protecţie în raport cu expunerea locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a

acţiunii seismice;

- categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori şi/sau

prezintă caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaţa acestora, trebuie să

fie analizate prioritar pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua

efectele şi măsurile pentru a-i proteja şi educa adecvat pe locatari.

În aceste categorii pot fi incluse:

clădirile construite înainte de 1940, proiectate numai la încărcări

gravitaţionale şi avariate succesiv de cutremure;

clădirile înalte pre – 1977, proiectate potrivit unor norme dovedite

insuficient de vaste în 1977, fără cerinţe moderne de ductilitate şi cu

utilizarea unei curbe spectrale inadecvate, structurile cu parter flexibil,

unele categorii de structuri în cadre şi diafragme fără armare

corespunzătoare, structurile glisate cu calitate de şantier

necorespunzătoare;

categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar

nu prezintă caracteristici de vulnerabilitate excesive, vor fi încadrate în

activităţile curente de protecţie şi educare antiseismică, astfel:

o clădirile cu P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural – constructive

şi conformare antiseismică acceptabilă, stare de întreţinere bună şi

fără avarii evidente;

o clădirile din panouri mari P+4 şi P+8 realizate în municipiul Braşov

în număr mare.

Harta cu zone de intensitate seismică şi perioada medie de revenire a seismelor, este

prezentată în anexa 13d.

3.1.11. Accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de

teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice

Pe teritoriul judeţului Braşov se află un număr semnificativ de operatori economici

care desfăşoară activităţi care prezintă pericole de accidente sau accidente majore în care

sunt implicate substanţe periculoase.

Operatorii economici din judeţul Braşov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor

Legii 59/2016, cei cu risc de explozie (depozitează substanţe combustibile în rezervoare), de

incendiu, biologici (amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6) sunt

prezentaţi în anexa 16.

Operatorii economici din judeţul Braşov, care se supun prevederilor Legii 59/2016

privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe

NESECRET


38/53

periculoase, sunt prezentaţi în anexa nr. 17b, iar harta cu dispunerea operatorilor sursă de

risc major este anexa nr. 17a.

3.1.12. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi

depozitare produse periculoase

3.1.12.1. Accidente majore cu implicaţii pe amplasament

3.1.12.2. Accidente majore cu implicaţii în afara amplasamentului

3.1.12.3. Accidente cu produse periculoase pe timpul activităţii de

transport

Accidentele chimice se pot produce pe timpul fabricării, prelucrării, depozitării sau

transportului substanţelor toxice industriale şi care prin concentraţii mai mari decât cele

admise pun în pericol sănătatea oamenilor.

Sunt considerate substanţele toxice industriale acele produse chimice care au o acţiune

vătămătoare în concentraţii mici şi pe distanţe mari ce depăşeşte limitele operatorului

economic.

Catastrofele mari care se întâlnesc în domeniul transporturilor sunt produse de

accidentele care au loc pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene.

În catastrofele auto şi de căi ferate, de regulă, cauzele producerii accidentelor

respective sunt datorate greşelilor de circulaţie, defectelor care pot apare la materialul rulant

respectiv şi uneori actelor de terorism.

Societăţile comerciale autorizate care utilizează frecvent reţeaua rutieră pentru

transportul materialelor periculoase sunt prezentate în tabelul următor:

Nr.

crt. UNITATEA LOCALITATEA ADRESA SEDIU

1.

Compania Naţională a

Uraniului SA Bucureşti -

Sucursala Feldioara

Bucureşti Str. Dionisie Lupu, nr. 68

2. SC ACCOBON SRL Braşov Str. Vârful cu Dor, nr. 2A,

biroul 2, ap. 11

3. SC AVICOLA BRAŞOV SA Braşov Str. Cucului, nr. 5

4. SC B.M.G. TRANS SRL Rupea Str. Republicii, nr. 233A, ap.

1

5. SC BIROTIC SRL Braşov Str. 9 Mai, nr. 11

6. SC COMPREST SA Braşov Str. Vlad Ţepeș, nr. 13

7. SC ISOPLUS SPECIAL SRL Făgăraş Str. Titu Pertea, nr. 6/c/1

8. SC L.K.G.V. ECOLUK SRL Codlea Str. 9 Mai, nr. 17

9. SC LG PROD SRL Braşov Str. Castelului, nr. 102

10. SC NIABADA COM SRL Făgăraş Str. Magnoliei, nr. 45

11. SC OXIGEN SERV B&B SRL Braşov Str. Calea Bucureşti, nr. 244

12. SC PETROL GRUP LT SRL Braşov B-dul Griviţei, nr. 1A

13. SC RIAN CONSULT SRL Zărneşti Str. Mitropolit I. Meţianu, nr.

70

14. SC SILNEF MG.SRL transfer

la SC REMAT MUELLER -

GUTTENBRUNN SRL

Braşov Şos. Cristianului, nr. 7,

clădire 2

NESECRET


39/53

Nr.

crt. UNITATEA LOCALITATEA ADRESA SEDIU

15. SC SILNEF SRL Braşov Str. Iasomiei, nr. 4, bl. 22, sc.

A, ap. 4

16. SC SINTO CHIM SRL Braşov Str. Cernei, nr. 1-3, bl. E7,

sc. A, ap. 15

17. SC SIRFA CON SRL Făgăraş Str. Negoiu, nr. 1

18. SC TRANS LEONI SRL Braşov Str. Calea Bucureşti, nr. 78

19. SC URBAN SA RAMNICU

VÂLCEA - Sucursala Braşov Braşov Str. Alunului, nr. 6

20. SC VECTRA SERVICE.SRL Zărneşti Str. Câmpului, nr. 3

21. SC WASTE PROFESSIONAL

SRL Braşov

Str. Mircea cel Bătrân, nr.

49, bl. 36, sc. A, ap.40

22. SC SPRINTER 2000 SA Braşov Str. Calea Feldioarei, nr. 60

3.1.13. Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport

Având în vedere amplasarea geografică a judeţului Braşov, existenţa unor mari

producători şi utilizatori de substanţe periculoase şi ţinând cont că municipiul Braşov este

un nod feroviar şi rutier foarte important, care face legătura între Transilvania şi Muntenia,

teritoriul judeţului este tranzitat zilnic de cisterne C.F. sau autospeciale auto care transportă

substanţe toxice industriale de la producătorii din zonă către beneficiari. Şi în aceste situaţii

producerea unor accidente de circulaţie pot avea drept urmare eliberarea în mediu, din

cisternele de transport, a substanţelor periculoase.

În urma analizei factorilor de risc s-au elaborat următoarele ipoteze de producere a

unor accidente de circulaţie ce pot avea drept urmare eliberarea în atmosferă a substanţelor

periculoase:

Transportul rutier: - DN 1 – Predeal – Braşov – Sibiu;

- DN 11 – Braşov – Bacău;

- DN 13 – Braşov – Târgu Mureş;

- DN 73 – Braşov – Piteşti;

- DN 73A – Braşov – Zărneşti.

Transportul feroviar: - magistrala 1: Bucureşti – Predeal – Braşov în partea de sud, linie dublă,

electrificată;

- magistrala 2 – Braşov – Sibiu în partea de vest, linie simplă;

- magistrala 3 – Braşov – Sighişoara în partea de nord, linie dublă electrificată;

- magistrala 4 – Braşov – Miercurea Ciuc în partea de nord-est, linie simplă

electrificată.

Transportul aerian:

Judeţul Braşov nu deţine nici un aeroport pentru efectuarea zborurilor comerciale şi

turistice, pe teritoriul acestuia existând patru aerodromuri sportive, la Sânpetru, Ghimbav,

Prejmer şi Zărneşti precum şi trei heliporturi – una aparţinând I.A.R. Ghimbav, celelalte

două fiind MIR AERO Braşov şi Cobrex Braşov

Înălţimea maximă la care evoluează aeronavele aerodromurilor este de 2000 m, zona

cuprinzând un perimetru delimitat de localităţile Predeal, Bran, Codlea, Feldioara,

NESECRET


40/53

Tărlungeni, Predeal, iar aeronavele de la I.A.R. Ghimbav zboară până la 4000 m, de regulă

pe traiectul Braşov, Ciceu, Breţcu, Braşov, pentru zona de înălţime folosind perimetrul

delimitat de Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi Ciucaş.

În spaţiul aerian al judeţului Braşov se intersectează trei culoare aeriene: ruta 43, ruta

433 şi ruta 435, înălţimea minimă de zbor pentru aceste culoare fiind de 3000 m. Lăţimea

culoarului de zbor este de 5 km stânga / dreapta faţă de o axă imaginară trasată deasupra

municipiului Braşov de la sud la nord şi de la est la vest. Intensitatea zborurilor pe culoarele

din spaţiul aerian al Braşovului este variabilă de la zi la zi.

Având în vedere mulţimea factorilor aleatorii care pot fi luaţi în calcul (intensitatea

zborului, înălţime, vânt, lăţimea culoarului de zbor, mărimea zonelor de zbor şi traiectului

aeronavelor de la aerocluburi etc.) apreciem că un eventual accident aerian poate avea impact

la sol în orice punct din judeţ cu probabilitatea cea mai mare în împrejurimile imediate ale

municipiului Braşov.

Transportul prin reţele magistrale Transportul prin reţele magistrale se realizează prin conducte de gaz metan şi linii de

transport energie electrică aeriene.

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” S.A. administrează pe

teritoriul judeţului următoarele magistrale:

Nr.

crt. Denumire magistrala

Diametrul

(mm)

Presiune

regim

(bar)

În

exploatarea/operarea

1 Ernei – Corunca – Coroi – Şinca

– Bucureşti 700 40

E.T. Braşov

E.T. Mediaş

2 Coroi – Paltin 600 40 E.T. Mediaş

3 Ţigmandru – Nadeș – Punct B –

Şinca - Stâlp 89 500 40 E.T. Mediaş

4 Stâlp 89 – Posada - Câmpina –

Nedelea 400 40 E.T. Braşov

5 Colibi – Punct B – Stâlp 89 –

Bucureşti 500 40

E.T. Mediaş

E.T. Braşov

6 Colibi – Punct B – Ghimbav –

Stâlp 89 350 40

E.T. Mediaş

E.T. Braşov

7 Stâlp 89 – Sinaia 300 40 E.T. Braşov

8 Punct B – Codlea (tronson casat) 250 25 E.T. Mediaş

8 Codlea – Ghimbav – Zărneşti 250 25 E.T. Braşov

9 Ghimbav – S.R.M. Braşov I 500 25 E.T. Braşov

10 Beia – Hoghiz 300 25 E.T. Mediaş

11 Bunești – Paloş 150 25 E.T. Mediaş

12 Codlea – Sfântu Gheorghe 250 40 E.T. Braşov

13 Codlea – Bod 200 25 E.T. Braşov

14 Codlea – Uzina Feldioara 200 25 E.T. Braşov

15 Paltin – Schitu Golești 600 40 E.T. Braşov

16 Bratei – Marpod – Victoria II 400 25 E.T. Mediaş

17 Punct B – Victoria I 250 25 E.T. Mediaş

18 Bârghiș – Făgăraş 500 40 E.T. Mediaş

19 Punct B – Făgăraş 400 40 E.T. Mediaş

20 Victoria – Făgăraş 400 25 E.T. Mediaş

21 Conducta racord injecţie Făgăraş 250 40 E.T. Mediaş

NESECRET


41/53

Magistrala Coroi - Bucureşti, cu diametrul de 700 mm, în lungime de 65 km, intră

în judeţul Braşov în zona localităţii Bărcut, traversează aerian râul Olt în zona municipiului

Făgăraş, zona critică în care există riscul unor alunecări de teren cu afectarea gravă a

conductei fiind pe traseul Paltin - Râşnov - Pârâul Rece. În paralel cu aceasta se mai află o

altă conductă de 500 mm care urmăreşte același traseu.

Harta cu reţelele magistrale din judeţul Braşov este prezentată în anexa 18.

Transelectrica S.A. gestionează transportul energiei electrice pe teritoriul judeţului

Braşov, unde există 3 staţii de transformare de 400/110 kVA, după cum urmează:

- 2 staţii în Braşov, în cartierul Triaj, care deservesc 4 linii de 400 kVA, ce transportă

energie electrică în direcţiile: Sibiu, Bradu (jud. Argeş), Dârste şi Gutinaș (jud.

Argeş)

- o staţie de 400 / 110 kVA în Braşov, care deservește 2 linii de 400 kVA cu

destinaţia Brazi, jud. Prahova.

Aceste magistrale sunt protejate de-a lungul lor pe o distanţă de 30 m stânga – dreapta,

fiind interzise orice construcţii sau activităţi. De asemenea, sunt dotate cu echipamente de

protecţie care deconectează automat capetele la producerea unor scurtcircuite.

Fiind linii aeriene, pe suport de stâlpi metalici, pot fi afectate de cutremure cu

intensitatea de peste 7 pe scara Richter, inundaţii în zonele în care traversează cursuri de

râu importante sau alunecări de teren.

3.1.13.1. Terestre – manifestarea acestui tip de risc este crescut pe drumurile

naţionale, unde traficul este intens în anumite intervale orare, în week-end-uri, în perioada

vacanţelor de iarnă şi a vacanţelor de vară. În perioadele de vacanţă şcolară afluxul de turişti

creşte în judeţul Braşov, implicit creşte şi riscul producerii unor accidente rutiere pe

drumurile publice;

3.1.13.2. Aeriene – în judeţul Braşov ne existând aeroporturi, manifestarea

acestui tip de risc este redus, însă datorită faptului că, judeţul Braşov este tranzitat de mai

multe culoare aeriene, acest tip de risc se poate manifesta oriunde.

3.1.13.3. Navale – nu este cazul în judeţul Braşov.

3.1.13.4. Tuneluri feroviare În perioada de referinţă (2007 - 2017), nu s-au produs accidente de accidente, avarii,

explozii şi incendii în activităţi de transport în tuneluri feroviare;

3.1.13.5. Tuneluri rutiere – nu este cazul în judeţul Braşov.

3.1.13.6. La metrou – nu este cazul în judeţul Braşov.

3.1.13.7. Pe cablu

În judeţul Braşov există 4 operatori de instalaţii de transport pe cablu, astfel: Nr.

crt.

Operatorul de instalaţie de

transport

Zona

administrată Persoană de contact

Nr. telefon

1 S.C. FUN BUNLOC S.R.L Telescaun Bunloc Constantinescu Virgil 0730 250359

2 S.C. ANA TELEFERIC S.A. Poiana Braşov Ioan Rufa 0744 528908

3 S.C. TELEFERIC PRAHOVA

SA Predeal Victor Tamaş 0727 465256

4 Primăria orașului Râşnov Valea Cărbunării

Râşnov Liviu Cătălin Butnariu 0724032189

În perioada de referinţă (2007 - 2017), singurul incident produs la instalaţiile de

transport cablu, a fost în data de 31.12.2014 la Telescaun Bunloc. Evenimentul nu s-a soldat

NESECRET


42/53

cu victime, cauza producerii acestuia fiind deraierea cablului purtător – tractor la pilonul 20

urcare.

3.1.14. Accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile

nucleare sau radiologice

Pe teritoriul judeţului Braşov pot apărea următoarele urgenţe radiologice sau nucleare:

- prelucrarea radio-farmaceutică: - pe amplasament – efecte deterministice asupra sănătăţii sunt foarte puţin

probabile;

- în exteriorul amplasamentului – o mică eliberare radioactivă.

- spitale:

- în exteriorul amplasamentului – fără potenţial de depăşire ale dozelor legale;

- pe amplasament - posibile efecte pentru personal.

- laboratoare de încercare:

- în exteriorul amplasamentului - fără potenţial de depăşire ale dozelor legale;

- pe amplasament - posibile efecte pentru personal.

- colete de transport:

- în exteriorul amplasamentului - fără potenţial de depăşire ale dozelor legale,

nu există risc pentru consecinţe radiologice;

- sursă pierdută, furată/necontrolată:

- în exteriorul amplasamentului - posibile doze letale pentru cei care utilizează

o sursă neecranată. Poate fi contaminată o arie foarte importantă;

- pe amplasament - fără aplicabilitate.

- accidente cu arma nucleară:

- în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor

sau depuneri radioactive;


- contaminare din cauza unei eliberări transfrontaliere: - în exteriorul amplasamentului - efecte deterministice prin inhalarea în nor

sau depuneri radioactive la distanţe mari;


- căderea unui satelit:

- în exteriorul amplasamentului - riscul este foarte scăzut;


În situaţia apariţiei unor urgenţe radiologice sau nucleare pe teritoriul judeţului se

alertează instituţiile implicate în acţiunile de evaluare radiologică (Laboratorul de Igiena

Radiaţiilor din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, Agenţia pentru Protecţia

Mediului Braşov - reprezentantul CNCAN).

În anexa 19 este prezentată situaţia cu unităţile nucleare din judeţul Braşov.

3.1.15. Poluare de ape

3.1.15.1. Care pun în pericol viaţa oamenilor, mediul acvatic şi obiective

majore de alimentare cu apă;

3.1.15.2. Cu impact major transfrontalier;

3.1.15.3. Poluări accidentale ale cursurilor de apă;

NESECRET


43/53

3.1.15.4. Poluări marine în zona costieră – Nu este cazul.

3.1.15.5. Poluări marine – Nu este cazul.

Poluarea se defineşte ca orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a

apei peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate

produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală

în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

În anexa 20 este prezentat istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale

înregistrate pe cursurile de apă din judeţul Braşov în perioada 2007 – 2017.

În anexa 21 este prezentată lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse

potenţiale semnificative de poluări accidentale.

3.1.16. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări La nivelul judeţului Braşov, riscul prăbuşirilor de construcţii, instalaţii sau amenajări

este strâns legat de riscul de cutremur şi alunecări de teren, ceea ce poate duce la afectarea

fundaţiilor construcţiilor şi prăbuşirea acestora.

Evaluarea nivelului de protecţie a construcţiilor existente în vederea reducerii riscului

seismic (cuprinzând inclusiv determinarea valorii gradului de asigurare la acţiuni seismice –

clasa de risc) se face de către un expert tehnic atestat MLPAT (MTCT) şi trebuie să constituie

o preocupare sistematică şi permanentă a tuturor deţinătorilor de clădiri.

Pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă, Consiliile judeţene şi consiliile

municipale, orăşeneşti şi comunale trebuie să acţioneze, în aria de autoritate, pentru

identificarea şi inventarierea acestora şi să monitorizeze acţiunile de intervenţie privind

reducerea riscului seismic al clădirilor, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi

execuţia lucrărilor de intervenţie.

3.1.17. Eșecul utilităţilor publice

3.1.17.1. Reţele importante de radio şi televiziune

3.1.17.2. Reţele importante de comunicaţii şi informatică

3.1.17.3. Reţele importante de energie electrică şi de gaze

3.1.17.4. Reţele importante de energie termică

3.1.17.5. Reţele importante de alimentare cu apă

3.1.17.6. Reţele importante de canalizare şi epurare a apelor uzate şi

pluviale

3.1.17.7. Cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evaluarea de

debite, punând în pericol viaţa oamenilor

Eşecul utilităţilor publice la nivelul localităţilor din judeţ este un risc de care trebuie

să se ţină seama, datorită extinderii reţelelor de apă, gaze, canalizare şi electrice. Acesta

poate fi generat de calamităţi naturale sau accidente tehnologice. Probabilitatea manifestării

acestui risc precum şi amploarea lui este mai mare pentru zonele urbane din judeţ. La rândul

lui, acest risc poate antrena după sine şi riscuri biologice.

Pot fi afectate reţelele de distribuţie a apei, energiei electrice, gazelor, energiei termice

(în anotimpul rece). Aceste dereglări pot apărea inopinat, ca urmare a unei defecţiuni sau

programat, ca urmare a unor revizii executate de furnizor/utilizator.

Un alt risc mai poate fi întreruperea comunicaţiilor speciale, a comunicaţiilor

populaţiei – operatori telefonie mobilă şi fixă, internet, mass-media audiovizuală etc. În

NESECRET


44/53

principiu, pot fi afectate zone delimitate a cartierelor din mediul urban şi anumite sate ale

localităţilor rurale.

Defecţiunile pot apărea la reţelele de distribuţie şi ca urmare a unei situaţii de urgenţă

(inundaţii, cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteo periculoase etc.). În

această situaţie, intervenţia se realizează de echipele specializate ale operatorului economic

ce deserveşte aceste reţele de distribuţie.

Conform informaţiilor primite de la Distrigaz Sud Reţele SRL, Punct de lucru Braşov,

în perioada 2007 – 2017 au fost 6 cazuri de căderi accidentale privind alimentarea cu gaze

naturale în judeţul Braşov, astfel: Localitatea Anul Nr. clienţi afectaţi

Râuşor 2011 150

Şona 2011 180

Mândra 2012 500

Şercaia 2012 150

Cartier Avantgarden, Braşov 2014 1350

Cartier Bunloc, Săcele 2015 124

3.1.18. Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos Sursele de energie nucleară utilizate în spaţiu pot suferi diferite tipuri de accidente.

Căderea accidentală a uneia dintre ele poate apărea ca rezultat al pierderii controlului navei

spaţiale, conducând la intersecţia traiectoriei ei cu atmosfera terestră, astfel încât satelitul

suferă o revenire neplanificată şi prematură şi impactul cu suprafaţa pământului. Accidentul

unui satelit cu propulsare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni înainte, dar

se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente să poată fi prevăzute doar cu câteva ore

înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a

zonei unde se aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100000 km2. Un

satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator

termic. Riscul iradierii dat de aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare.

Din resturile de sateliţi au fost înregistrate nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h.

Pe teritoriul judeţului nu au avut loc astfel de fenomene, probabilitatea căderii de

obiecte din atmosferă fiind relativ mare având în vedere rutele aeriene şi densitatea zborurilor

efectuate de aviaţia civilă, militară şi utilitară.

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol important revine

unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului Afacerilor Interne,

Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii etc.

Atribuţiile de intervenţie ale structurilor care participă la astfel de evenimente sunt

prevăzute în Planul Operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă.

3.1.19. Muniţie neexplodată sau neactivată rămasă din timpul conflictelor

militare Având în vedere aşezarea judeţului Braşov la confluenţa unor importante căi de

comunicaţii, a Pasului Predeal şi a Pasului Bran, teatrele de operaţiuni din primul şi cel de-

al doilea război mondial au inclus zona în planurile strategice, pe teritoriu existând şi

numeroase obiective industriale cu profil militar. Astfel, misiunile pirotehnice au o pondere

importantă în activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului

Braşov.

NESECRET


45/53

Se observă o mai mare frecvenţă a descoperirilor de muniţie rămasă neexplodată în

zonele urbane şi UAT apropiate de acestea, în special de municipiul Braşov.

Trebuie însă menţionat faptul că astfel de muniţie poate fi găsită în orice zonă a

judeţului, existând oricând posibilitatea ca anumite persoane să transporte în mod conştient

sau nu elemente periculoase (ex: transport de deşeuri, transport de mobilier, transport

elemente de construcţii etc.).

În anexa 22 este prezentată situaţia misiunilor pirotehnice din perioada 2006 – 2018.

3.1.20. Epidemii

În cazul unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei următoarelor boli:

holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza, care dacă nu sunt

oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

3.1.21. Epizootii/Zoonoze Situaţia cu numărul cazurilor de epizootii în perioada 2007 – 2017

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Boala

Rabie 5 19 20 2 5 8 10 1 1 - -

Anemie

infecţioasă 48 27 - - - 31 2 - 15 10 7

Tuberculoză

bovină - - - - - 1 - - - 1 -

Leucoză

enzootică

bovină

35 15 14 3 - 2 - - - - -

Bluetongue - - - - - - - 13 - - -

Bolile la animale care s-au manifestat într-un număr mai mare în ultimii 10 ani pe

teritoriul judeţului sunt:

- rabia;

- anemia infecţioasă;

- leucoza enzootică bovină.

De asemenea, evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au

transformat în epizootii, numărul de apariţie a acestora a scăzut semnficativ.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apărea şi evolua

următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

- febra aftoasă;

- blue tongue;

- antraxul.

În zona antiepizootică fenomenele pot fi amplificate şi de efectele transfrontaliere în

mod special pentru virusul H5N1 care a evoluat pe teritoriul judeţului începând cu luna

aprilie a anului 2006 a bolii bluetongue, şi a pestei porcine africane, care a cauzat probleme

semnificative în anul 2018.

Sursele potenţiale de izbucnire a unor epidemii/epizootii sunt, în principal,

exploataţiile de animale, care sunt prezentate în anexa 6.

În anexa 23 este prezentată harta cu obiectivele cu risc la epizootii din judeţ.

NESECRET


46/53

3.1.22. Risc radiologic – tratat conform pct. 3.1.14

3.1.23. Incendii În cursul anului 2018, din totalul de 389 incendii (fără să considerăm incendiile de

vegetaţie uscată şi deşeuri), un procent de 61,4% (239) au izbucnit în mediul urban şi 38,6%

(150) în mediul rural.

Durata medie a intervenţiilor la incendii în anul 2018 a fost de 94 minute.

Timpul mediu de răspuns la intervenţiile pentru stingerea incendiilor în anul 2018 a

fost de 12 minute.

Principalele cauze de incendiu din anul 2018 sunt:

- folosirea instalaţiilor electrice cu defecţiuni – 27,8 %;

- coşuri, burlane de fum defecte sau necurăţate – 18 %;

- folosirea focului deschis – 16,7 %;

- fumatul – 8,7 %;

- acţiuni intenţionate – 8,7 %;

- mijloace de încălzire nesupravegheate – 4,1 %;

- alte cauze – 16 % (echipamente electrice improvizate, cenuşă, jar, scântei de la

sistemele de încălzit, sisteme de încălzire defecte etc.).

3.1.24. Situaţii determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor – Nu a

fost cazul în judeţul Braşov.

3.2 Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice este

redată în Catalogul local (anexa 24).

Instalaţii electrice defecte

28%

Coş de fum defect sau necurăţat

18%

Foc deschis16%

Fumatul9%

Acţiune intenţionată

9%

Mijloace de încălzire

nesupravegheate4%

Alte cauze16%

CAUZELE INCENDIILOR2018

NESECRET


47/53

3.3 Obiective sursă de risc

Pe teritoriul judeţului Braşov se află un număr semnificativ de operatori economici

care desfăşoară activităţi care prezintă sursă de risc la adresa populaţiei.

Operatorii economici din judeţul Braşov, cu risc chimic, care nu se supun prevederilor

Legii 59/2016, cei cu risc de explozie (depozitează substanţe combustibile în rezervoare), de

incendiu, biologici (amplasamente zootehnice, pe lângă cele prezentate în anexa 6 – Lista cu

exploataţiile zootehnice din judeţul Braşov ) sunt prezentaţi în anexa 16.

Operatorii economici din judeţul Braşov, care se supun prevederilor Legii 59/2016

privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe

periculoase, sunt prezentaţi în anexa 17.

Totodată în anexa 19, sunt prezentate obiectivele sursă de risc radiologic şi nuclear

din judeţul Braşov.

4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI

FINANCIARE NECESARE PENTRU PREVENIREA ŞI GESTIONAREA

TIPURILOR DE RISC EXISTENTE IN ZONA DE COMPETENŢĂ Resursele necesare activităţii de protecţie-intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă şi

a efectelor complementare sunt asigurate astfel:

- resursele financiare se asigură potrivit legii din bugetul de stat, din bugetele locale,

din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii si

din bugetele proprii ale operatorilor economici din judeţul Braşov;

- operatorii economici care pot produce efecte complementare în urma producerii

situaţiilor de urgenţă îşi realizează masurile de dotare, înzestrare, protecţie şi

intervenţie din fondurile proprii;

- tehnica de intervenţie, mijloacele de transport, autospecialele si mijloacele tehnice

speciale sunt asigurate prin redistribuire pe timpul situaţiilor speciale de către

Oficiul Judeţean de Mobilizare Economici si Pregătirea Teritoriului pentru

Apărare.

Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul judeţului:

a) Inspecţia de Prevenire - din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

b) Servicii pentru Situaţii de Urgenţă - profesioniste - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Ţara Bârsei" al judeţului

Braşov;

- voluntare – constituite la localităţile judeţului Braşov - municipii, oraşe, comune;

- private – constituite la operatori economici şi instituţii publice.

c) Formaţiuni

- de asistenţă medicală de urgenţă - Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Braşov,

Substaţiile de ambulanţă ale SAJ, unităţile sanitare orăşeneşti, comunale,

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă - SMURD

- descarcerare - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

d) Formaţiuni de protecţie civilă

- echipe de cercetare NBC - constituite la nivelul ISU Braşov;

- echipe pirotehnice - constituite la nivelul ISU Braşov.

NESECRET


48/53

e) Alte formaţiuni de salvare - Filiala de Cruce Roşie Braşov.

f) Grupe de sprijin

- I.P.J. Braşov;

- I.J.J. Braşov;

- Unităţi militare din cadrul M.Ap.N.;

- Poliţia comunitară - la localităţile unde este constituită;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Braşov;

- Unităţi şi formaţiuni sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară – Direcţia Sanitar-

Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Braşov;

În activităţile de intervenţie mai pot fi implicate şi formaţiuni de pază a persoanelor şi

a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi

al societăţilor comerciale specializate, dotate cu mijloace de intervenţie, formaţiunile de

voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în

organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul

populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special

pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru

formaţiunile de protecţie civilă.

Resursele umane, materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de intervenţie

în situaţii de urgenţă sunt asigurate conform Planurilor de Asigurare cu Resurse Umane,

Materiale şi Financiare elaborate de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Braşov şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

5. ANALIZA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA

DE COMPETENŢĂ A INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢĂ „ŢARA BÂRSEI” AL JUDEŢULUI BRAŞOV ÎN ANUL 2018

În anul 2018 dispeceratul inspectoratului a gestionat un număr de 60.293 de apeluri

de urgenţă, iar serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au

totalizat un număr de 11.328 evenimente (în medie 31 pe zi), după cum urmează:

- 8269 cazuri de urgenţă asistate de SMURD:

7531 cazuri de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor;

735 intervenţii la accidente pe căile de transport:

o 727 accidente rutiere (39 cu descarcerare);

o 8 accidente feroviare (fără descarcerare);

2 intervenţii de asistenţă a persoanelor, fără asistenţă medicală;

1 misiune de asigurare a măsurilor de prim-ajutor, la o competiţie

sportivă.

- 1582 intervenţii ale gărzilor de intervenţie şi ale pompierilor civili:

389 pentru stingerea incendiilor;

147 pentru stingerea incendiilor de vegetaţie şi deşeuri;

382 pentru asistenţa persoanelor;

236 pentru alte situaţii de urgenţă:

NESECRET


49/53

o 188 misiuni pentru limitarea şi înlăturarea efectelor

inundaţiilor;

o 36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniţie

neexplodată;

o 1 misiune pentru distrugerea de muniţie neexplodată;

o 4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase;

o 3 avarii la magistrale de transport gaze şi energie

electrică;

o 2 explozii;

o 1 misiune la alunecări de teren;

o 1 altă situaţie;

- 428 pentru protecţia comunităţilor:

134 intervenţii pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.;

87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul

evenimentelor publice de amploare;

40 acţiuni pentru salvarea de animale;

3 acţiuni pentru protecţia mediului;

164 alte acţiuni de intervenţie.

- 1032 acţiuni preventive la instituţii şi operatori economici:

893 recunoaşteri în teren;

139 exerciţii cu forţe în teren;

- 445 alertări în urma cărora nu a mai fost necesară intervenţia:

220 alarme false (96 - SMURD, 124 - gărzi de intervenţie);

140 cazuri de deplasări fără să mai fie nevoie de intervenţie (53–

SMURD, 87 – gărzi de intervenţie);

85 cazuri când echipajele au fost întoarse din drum (47– SMURD,

38 – gărzi de intervenţie).

Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 184 persoane (167 adulţi şi17 copii), precum şi

88 animale mari, 1054 animale mici şi 49 păsări. În urma producerii situaţiilor de urgenţă

8611675

36154226 4602

5417 55126444

80298676 8762

9851

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Evoluţia numărului intervenţiilorîn perioada 2007 - 2018

NESECRET


50/53

am înregistrat 101 persoane rănite şi 76 persoane decedate, 60 dintre acestea fiind găsite

decedate la intervenţii pentru asistenţa persoanelor. Au fost protejate bunuri şi instalaţii în

valoare de aproximativ 597 milioane lei, înregistrându-se pagube de aproximativ 8,9

milioane lei.

În această perioadă SMURD Braşov a asistat un număr de 8.601 persoane (7.639

adulţi şi 962 copii). De asemenea, pe timpul intervenţiilor SMURD s-au înregistrat şi 311

persoane decedate, din care 17 la accidente rutiere, 3 la accidente feroviare, 188 găsite în

SCR, fără răspuns la manevrele de resuscitare, 101 persoane găsite decedate, fără încercare

de resuscitare, şi 2 persoane decedată pe timpul unor transporturi inter clinice.

Comparativ cu acţiunile din anul trecut, se poate remarca o creştere cu 12,4 % a

numărului total al intervenţiilor, creşterea fiind de 9,8 % la acţiunile SMURD şi de 28,8 %

la acţiunile gărzilor de intervenţie ale subunităţilor inspectoratului.

INTERVENŢIILE SUBUNITĂŢILOR INSPECTORATULUI

SUBUNITATEA

TO

TA

L

INT

ER

VE

NŢ

II

INC

EN

DII

INC

EN

DII

DE

VE

GE

TA

ŢIE

AS

IST

EN

ŢA

PE

RS

OA

NE

LO

R

AL

TE

SIT

. D

E U

RG

EN

ŢĂ

PR

OT

EC

ŢIA

CO

MU

NIT

ĂŢ

ILO

R

RE

C. ÎN

TE

RE

N

EX

FT

TO

TA

L A

CŢ

IUN

I

PR

EV

EN

TIV

E

DETAŞAMENTUL 1 BRAŞOV 587 130 38 113 99 207 267 38 305

DETAŞAMENTUL 2 BRAŞOV 451 100 46 182 44 79 246 17 263

DETAŞAMENTUL FĂGĂRAŞ 197 53 23 54 24 43 56 12 68

SECŢIA PREDEAL 75 10 0 10 19 36 66 21 87

SECŢIA VICTORIA 41 10 6 10 8 7 110 17 127

SECŢIA ZĂRNEŞTI 185 70 23 13 36 43 101 13 114

PICHETUL BOD* 7 1 3 0 0 3 16 5 21

PICHETUL POIANA BV 9 1 0 0 1 7 31 16 47

TOTAL INTERVENŢII 1.552 375 139 382 231 425 893 139 1032 * - Pichetul de Pompieri Bod nu a funcţionat până în luna septembrie, cadrele fiind detaşate până atunci la subunităţile din Braşov

Echipajele SMURD de la subunităţile inspectoratului au intervenit după cum urmează:

- Detaşamentul 1 de Pompieri Braşov (1 TIM şi 1 EPA): 3.441 acţiuni – 41,6%;

Punctul de lucru Feldioara (1 EPA): 220 acţiuni – 2,7%;

- Detaşamentul 2 de Pompieri Braşov (2 EPA): 2.011 acţiuni – 24,3%;

- Detaşamentul de Pompieri Făgăraş (1 EPA): 711 acţiuni – 8,6%;

- Secţia de Pompieri Predeal (1 EPA): 480 acţiuni – 5,8%;

- Secţia de Pompieri Victoria (1 EPA): 252 acţiuni – 3%;

- Secţia de Pompieri Zărneşti (1 EPA): 678 acţiuni – 8,2%;

Punctul de lucru Moieciu (1 EPA): 23 acţiuni – 0,3%;

- Pichetul de Pompieri Poiana Braşov (1 EPA): 453 acţiuni – 5,5%.

În luna decembrie 2018 au fost operaţionalizate încă două ambulanţe tip B, una în

municipiul Braşov, la Detaşamentul 2 de Pompieri Braşov, şi una în comuna Moieciu, la

Punctul de lucru Moieciu al Secţiei de Pompieri Zărneşti.

NESECRET


51/53

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat în acest an la 186

intervenţii, din care 157 în cooperare cu subunităţile inspectoratului, după cum urmează:

- 121 incendii (108 în cooperare cu ISU);

- 23 incendii de vegetaţie uscată şi deşeuri (15 în cooperare cu ISU);

- 5 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (toate în cooperare cu ISU);

- 26 alte situaţii de urgenţă:

1 intervenţie în urma unei alunecărilor de teren (doar pompierii

civili);

23 intervenţii pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor

(20 în cooperare cu ISU);

1 intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor fenomenelor

meteo periculoase (doar pompierii civili);

1 explozie (în cooperare cu ISU);

- 11 acţiuni pentru protecţia comunităţilor:

3 intervenţii pentru salvarea de animale (2 în cooperare cu ISU);

1 intervenţie pentru asigurarea măsurilor de P.S.I. (în cooperare cu

ISU);

7 alte tipuri de intervenţii (5 în cooperare cu ISU).

În anul 2018 am înregistrat şi un incendiu stins de personalul de la locul de muncă,

înaintea sosirii pompierilor.

Pe timpul acţiunilor pentru asistenţa persoanelor au fost asistate un număr de 117 de

persoane, din care 110 de adulţi şi 7 copii. De asemenea, au fost găsite 60 de persoane

decedate şi 42 de persoane rănite.

Intervenţiile pentru asistenţa persoanelor din anul 2018 au avut următoarele cauze:

- 197 cazuri pentru deblocarea persoanelor din locuinţe;

- 4 cazuri de persoane cu intenţia de a se arunca în gol;

- 2 cazuri de degajare de persoane în urma prăbuşirii;

- 1 caz de persoană căzută în locuri publice;

- 178 degajări de persoane din alte cauze.

Acţiunile la alte situaţii de urgenţă (specific de protecţie civilă) din anul 2018 se împart

astfel:

- 188 misiuni pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor;

27463442 3557

41794766

5621

70797604 7534 8269

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Evoluţia numărului intervenţiilorSMURD în perioada2009 - 2018

NESECRET


52/53

- 36 misiuni pentru asanarea teritoriului de muniţie neexplodată;

- 1 misiune pentru distrugerea de muniţie neexplodată;

- 4 misiuni în urma unor fenomene meteo periculoase;

- 3 avarii la magistrale de transport gaze şi energie electrică;

- 2 explozii;

- 1 misiune la alunecări de teren;

- 1 altă situaţie;

SITUAŢIA MUNIŢIEI ASANATE ÎN ANUL 2018

Nr.

crt. Tipul muniţiei

Cantitatea

asanată

1. Proiectile 7

2. Grenade ofensive 1

3. Grenade defensive 3

4. Bombe de artilerie 2

5. Bombe de aviaţie 4

6. Muniţie de infanterie şi elemente de muniţie 1.011

7. Alte muniţii 23

TOTAL 2.156

Cele 428 intervenţii pentru protecţia comunităţilor sunt defalcate astfel:

- 134 intervenţii pentru asigurarea măsurilor de P.S.I.;

- 87 misiuni de asigurare a măsurilor specifice de P.S.I. pe timpul evenimentelor

publice de amploare;

- 40 acţiuni pentru salvarea de animale;

- 3 acţiuni pentru protecţia mediului;

- 164 alte acţiuni de intervenţie.

6. ANEXE Anexa 1 Localităţile componente ale judeţului Braşov.

Anexa 2a Istoricul evenimentelor hidrometeorologice extreme 2007-2017.

Anexa 2b Lacuri, iazuri, lacuri de acumulare, acumulări piscicole aflate în evidenţa

SGA.

Anexa 3a Situaţia localităţilor afectate de inundaţii.

Anexa 3b Populaţia judeţului pe grupe de vârstă şi sexe.

Anexa 3c Populaţia judeţului pe naţionalităţi.

Anexa 3d Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în perioada 2012-2016.

Anexa 4a Harta cu reţeaua de transport rutier.

Anexa 4b Harta cu reţeaua de transport feroviar.

Anexa 5a Caracteristicile tehnice ale tunelurilor feroviare din judeţul Braşov.

Anexa 5b Caracteristicile tehnice ale aerodromurilor şi heliporturilor din judeţul

Braşov.

Anexa 6 Lista cu exploataţiile zootehnice de pe teritoriul judeţului.

Anexa 7 Catagrafia speciilor de animale pe localităţi.

Anexa 8 Reţeaua de înaltă tensiune şi sursele de energie electrică din judeţ.

Anexa 9a Spaţii de cazare şi hrănire a sinistraţilor din judeţul Braşov.

NESECRET


53/53

Anexa 9b Amplasarea taberelor de sinistraţi în judeţul Braşov.

Anexa 10 Situaţia cu obiectivele aflate în zone de risc la inundaţii şi accidente la

construcţii hidrotehnice.

Anexa 11 Situaţia privind numărul incendiilor de păduri produse în perioada 2012 —

2017.

Anexa 12 Harta cu sursele de risc la incendiile de pădure.

Anexa 13a Harta cu riscul la avalanşe.

Anexa 13b Harta cu tipul alunecărilor de teren din judeţul Braşov.

Anexa 13c Harta cu probabilitatea producerii alunecărilor de teren în judeţul Braşov.

Anexa 13d Harta cu zone de intensitate seismică şi perioada medie de revenire.

Anexa 14 Tabelul cu zonele afectate de alunecări de teren din judeţul Braşov.

Anexa 15 Lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic din mun. Braşov.

Anexa 16 Obiective sursă de risc.

Anexa 17a Harta cu dispunerea obiectivelor sursă de risc major.

Anexa 17b Lista operatorilor economici din judeţ care intră sub incidenţa legii

59/2016.

Anexa 18 Harta reţele magistrale din judeţul Braşov.

Anexa 19 Situaţia cu obiectivele sursă de risc radiologie din judeţul Braşov.

Anexa 20 Istoricul evenimentelor legate de poluări accidentale înregistrate pe

cursurile de apă din judeţul Braşov în perioada 2007-2017.

Anexa 21 Lista principalilor utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale

semnificative de poluări accidentale.

Anexa 22 Situaţia misiunilor pirotehnice din perioada 2006 - 2018.

Anexa 23 Harta cu riscurile biologice.

Anexa 24 Catalogul local cu clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor

economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de riscurile specifice.

schema cu riscurile...

Documents